Strategie de Vizitare pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIICUPRINSSTRATEGIE DE VIZITARE1. Zonarea şi obiectivele din punct de vedere al conservării naturii ...................... 11.1. Obiectivele Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ..........................................................11.2 Zonarea internă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. ...............................................42. Analiza situaţiei actuale şi viitoare a vizitatorilor în R.B.D.D............................. 182.1. Administrarea accesului .............................................................................................. 202.2. Administrarea conflictelor vizitatorilor ........................................................................ 222.3. Informarea şi educarea vizitatorilor ............................................................................ 222.4. Oportunităţi de recreere, facilităţi şi servicii de vizitare în zonele administrate deARBDD ......................................................................................................................... 302.5. Impactul Vizitatorilor asupra Valorilor Naturale, Culturale şi Istorice ...................... 392.6. Impactul produs la nivelul ariei protejate şi în vecinătatea acesteia ....................... 412.7. Analiza SWOT.............................................................................................................. 423. Viziunea şi obiectivele planului de vizitare ......................................................... 443.1. De ce Zonarea Turistică şi de Recreere? ................................................................. 443.2. Principii pentru dezvoltarea turismului şi recreerii în RBDD .................................... 463.3. Identificarea şi analizarea conceptelor de zonare .................................................... 474. Teme şi activităţi ................................................................................................... 504.1. Metodologie .................................................................................................................. 504.2. Zonarea pentru turism şi recreere .............................................................................. 524.3. Planul de informare şi interpretare ............................................................................. 744.4. Infrastructura pentru informare şi educare ................................................................ 755. Monitorizare si revizuire ....................................................................................... 98Anexa 1 ...................................................................................................................... 100Anexa 2 ...................................................................................................................... 104Anexa 3 ...................................................................................................................... 109Anexa 4 ...................................................................................................................... 111A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®0

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREStrategie de Vizitare pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării(Planul de Management al Vizitatorilor)Planul de management al vizitatorilor este un concept de vizitare ce stabileşteobiectivele şi acţiunile necesare pentru asigurarea condiţiilor optime de vizitare,specifice ariei naturale protejate, în concordanţă cu planul de management al acesteia.Planul de management al vizitatorilor este instrumentul care odată transpus în acţiunipractice va putea îndruma tipul potrivit de vizitatori în zonele potrivite, oferind celemai bune oportunităţi pentru satisfacerea experienţei în natură a fiecarui tip devizitator, producând un impact minim negativ asupra naturii şi comunităţilor localeşi totodată creând cele mai bune şanse pentru dezvoltarea durabilă de afaceri lascara mică, de către membrii comunităţilor locale.1. Zonarea şi obiectivele din punct de vedere al conservării naturii1.1. Obiectivele Rezervaţiei Biosferei Delta DunăriiConform Legii 82/1993 s-a constituit Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", zonă deimportanţă ecologică naţională şi internaţională, cu o suprafaţa de 580.000 ha, carecuprinde următoarele unităţi fizico-geografice: Delta Dunării, sărăturile Murighiol -Plopu, complexul lagunar Razim-Sinoe, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorulIsaccea - Tulcea cu zona inundabilă, litoralul Mării Negre de la Braţul Chilia până laCapul Midia, apele maritime interioare şi marea teritorială, până la izobata de 20 minclusiv (Anexa 3).Delta Dunării are triplu statut internaţional: Rezervaţie a Biosferei, Sit Ramsar (zonăumedă de importanţă internaţională, în special pentru păsările acvatice), Sit alPatrimoniului Mondial Natural şi Cultural UNESCO. Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării"este parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, atât ca ariespecială de conservare (ROSCI0065 Delta Dunării şi ROSCI0066 Delta Dunării - zonamarină) cât şi arie de protecţie specială avifaunistică (ROSPA0031 Delta Dunării şiComplexul Razim – Sinoie şi ROSPA0076 Marea Neagră), conform HG 1284 din 24octombrie 2007.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®1

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARERBDD ca şi Rezervaţie a Biosferei corespunde categoriei IX IUCN şi ca site pe ListaPatrimoniului Mondial corespunde categoriei X IUCN 1 . Pe Lista Patrimoniului MondialRBDD a fost selectată pe baza criteriilor (vii) pentru că ea conţine fenomene naturalesuperlative sau zone de o frumuseţe naturală excepţională şi o importanţă esteticăexcepţională şi (x), pentru că ea conţine cele mai importante şi semnificative habitatenaturale pentru conservarea in-situ a diversităţii biologice, incluzând acele speciiameninţate de o incontestabilă valoare universală din punct de vedere al ştiinţei sauconservării.Obiectivele principale urmărite de ARBDD în gestionarea ecologică a teritoriuluirezervaţiei sunt:conservarea şi protecţia patrimoniului natural existent;promovarea utilizării durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale alerezervaţiei;reconstrucţia ecologică a zonelor degradate de impactul activităţilor umane.Managementul vizitatorilor și turism – integrarea conservării naturii şi dezvoltăriiregionale în Delta DunăriiDelta Dunării s-a aflat în atenţia organizaţiilor de conservarea naturii, a instituţiilorguvernamentale, a investitorilor şi politicienilor începând din anii ‟90. Deşi o serie deacţiuni au fost implementate şi promovate în presă, şi au avut loc diverse activităţi deconservare şi investiţii, Delta Dunării încă necesită o dezvoltare integrată şi de un plande conservare a naturii – nu doar pentru a garanta conservarea naturii pe termen lung,ci şi pentru a oferi oportunităţi socio-economice reale locuitorilor ei.Diverse strategii şi planuri sectoriale au fost realizate pe parcursul ultimilor doi ani: ostrategie pentru Delta Dunării, Strategia de Turism Durabil WES şi alte studii şirapoarte. Documentul de faţă foloseşte experienţa şi cunoştinţele aduse de rapoartele şistudiile anterioare şi face un pas înainte pentru promovarea unor instrumente concretece pot fi folosite pentru dezvoltarea Deltei Dunării ca destinaţie ecoturistică de vârf.Turismul a fost adesea folosit ca instrument în dezvoltarea Deltei Dunării. De ce să nuplasăm, pe o poziţie de marketing absolut unică, întregul sector turistic din Delta Dunăriica destinaţie pentru turismul verde prin excelenţă? De ce să nu alegem dezvoltareaecoturismului dacă această oportunitate ne este la îndemână? Într-adevăr, acest lucrunecesită un efort deosebit din partea ambelor sectoare – public şi privat – pentru aschimba unele dintre lucrurile cele mai greu de schimbat: mentalitatea şi modul de aîmbina afacerile, administrarea şi conservarea.1 IUCN (1994). Guidelines for Protected Areas Management Categories. IUCN, Cambridge, UK and Gland,Switzerland. 261pp, http://whc.unesco.org/en/criteria/A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®2

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARESuntem oare pregătiţi să creem un parteneriat pentru cea mai bună Destinaţie deEcoturism din Europa, sau vom copia unele dintre clişeele de dezvoltare turistică ce aufost aplicate pe litoralul Mării Negre sau în locuri de agrement pentru locuitorii dinzonele urbane? Aceste clişee de dezvoltare nu sunt deloc adecvate pentru promovareaDeltei Dunării şi nu s-au dovedit a avea succes la modul practic nici în alte destinaţiituristice din România în ultimii 20 de ani. Abordarea de tip „construieşte şi turismul seva dezvolta” reflectă un concept învechit şi depăşit. Nu mai funcţionează demult înrestul lumii şi nu funcţionează nici în Delta Dunării. Trebuie să ţinem cont de piaţă maimult şi să cautăm nişe şi oportunităţi unice pe piaţa internaţională.Din punct de vedere teoretic, definirea pieţei-nişă pentru Delta Dunării este uşor derealizat având în vedere valoarea ei naturală şi culturală extraordinară: peste 5.400 despecii, inclusiv 325 de specii de păsări, dintre care:cea mai mare populaţie de pelicani din Europa – aproximativ 8.000 deexemplare;pelicani creţi – 200 de exemplare;60% din populaţia globală de cormoran mic – 6.000 exemplare;50% din întreaga populaţie de gâscă cu gât roşu (la iernat) – 40.000 deexemplare (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Delta Dunării,2000).Pe lângă biodiversitate, Delta Dunării este şi o regiune diversă din punct de vedereetnic. La începutul secolului al XX-lea, regiunea Deltei adăpostea peste 15 grupurietnice. Astăzi, diversitatea etnică este dată de români, ucraineni, ruşi lipoveni, turci şitătari.Dar la modul practic, Delta Dunării este supusă acum la o serie de presiuni ale unorfactori care împiedică plasarea ei ca Destinaţie de Ecoturism în Europa. Modalitatearapidă prin care majoritatea vizitatorilor iau contact cu Delta, arhitectura nesustenabilă(spre exemplu hoteluri sau pensiuni moderne), şi puţinele modalităţi pentru localnici dea-şi câştiga existenţa sunt doar o parte dintre obstacolele care trebuie depăşite.Prin urmare, documentul de faţă scoate în evidenţă oportunităţile existente folosind oabordare integrată în care conservarea naturii nu mai este în contradicţie cudezvoltarea, ci devine o parte integrală a dezvoltării. Prezentul document pune înprimplan turismul ca factor central de stimulare atât pentru conservarea DelteiDunării cât şi pentru dezvoltarea socio-economică a regiunii. Principiilefundamentale utilizate în acest document sunt menţionate mai jos:1. conservarea naturii face parte din întregul proces de planificare şi esteintegrată de la bun început în planificarea (eco)turismului;A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®3

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE2. definirea elementelor unice de promovare ale destinaţiei Delta Dunării pe piaţaeuropeană se bazează pe definirea şi implementarea elementelor unice depromovare ale fiecărei zone din cadrul Deltei Dunării;3. comunităţile locale se află în centrul planificării pentru fiecare zonă devreme ce ele reprezintă o parte indispensabilă a Rezervaţiei Biosferei DeltaDunării.1.2 Zonarea internă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1993, Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării",zona de importanta ecologică naţională şi internaţională, cuprinde Delta Dunării,saraturile Murighiol-Plopu, complexul lagunar Razim - Sinoie, Dunărea maritima până laCotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabilă, litoralul Marii Negre de labraţul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare şi marea teritorială, până laizobata de 20 m inclusiv. Limita continentală a rezervaţiei este reprezentată decontactul Podisului Dobrogean cu zonele umede şi palustre.Conform Hotărârii Guvernului nr. 248/1994, teritoriul rezervaţiei este delimitat în treicategorii de zone: zone cu regim de protecţie integrală, zone tampon şi zoneeconomice.1.2.1 Zone cu regim de protecţie integralăConform HG 367/2002, zonele cu regim de protecţie integrală de pe teritoriulRezervaţiei cuprind:a) formaţiunile fizice şi biologice sau grupările de asemenea formaţiuni, care au ovaloare universală excepţională din punct de vedere ştiinţific sau estetic;b) habitatele speciilor de animale şi vegetale ameninţate, care au o valoare universalăexcepţională din punct de vedere ştiinţific sau al conservării lor;c) siturile naturale care au o valoare excepţională din punct de vedere ştiinţific, istoric,estetic sau conservativ.Zonele cu regim de protecţie integrală se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, lapropunerea Consiliului ştiinţific al Administraţiei Rezervaţiei, cu avizul AcademieiRomâne şi al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului (la data apariţiei actuluinormativ).Pentru declararea ca zonă cu regim de protecţie integrală zona va trebui săîndeplinească una dintre condiţiile prevăzute la art. 32 din HG 367/2002.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®4

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREZonele cu regim de protecţie integrală sunt în administrarea directă a AdministraţieiRezervaţiei.În cadrul zonelor cu regim de protecţie integrală se pot desfăşura activităţi care auurmătoarele obiective:a) cercetarea evoluţiei zonei, menţinerea şi conservarea calităţilor acesteia,monitorizarea principalilor parametri ce îi definesc starea de evoluţie;b) cercetarea biologiei zonei;c) realizarea acţiunilor de pază şi control asupra zonei de către personalulAdministraţiei Rezervaţiei.Accesul în interiorul zonelor cu regim de protecţie integrală şi desfăşurarea activităţilorprevăzute în statut se realizează în baza autorizaţiei şi a permisului emise deAdministraţia Rezervaţiei.Zonele cu regim de protecţie integrală sunt protejate, în mod obligatoriu, de zonetampon.Zonele cu regim de protecţie integrală de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei DeltaDunării:1. Roşca - Buhaiova (9.625 ha)a) DelimitareZona Roşca-Buhaiova este situată în nordul depresiunii Matiţa-Merhei şi este constituitădintr-un complex de lacuri, gârle, japşe, delimitat la nord de braţul Cernovca întreconfluenţa cu canalul ocolitor al amenajării piscicole Chilia şi confluenţa cu canalulSulimanca; la est, de canalul Sulimanca între braţul Cernovca şi intrarea în laculMerhei; la sud, de limita nordică a lacurilor Merhei şi Merheiul Mic, canalul Roşca,canalul de legătură cu Lacul Dracului, limita nordică a lacurilor Dracului şi Babina; lavest, de canalul Rădăcinoasele, canalul ocolitor al amenajării piscicole Chilia până laconfluenţa cu braţul Cernovca.b) Caracterizare ecologicăZona Roşca-Buhaiova figurează pe lista rezervaţiilor naturale din România încă din anul1970, iar începând din anul 1979 a fost declarată rezervaţie a biosferei (împreună cuPădurea Letea). Include o mare diversitate de biotopi reprezentativi pentru delta fluvială(plauri plutitori şi fixati, mlaştini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, marginea vestică agrindului marin Letea, marginea estică a grindului continental Chilia, gârle naturale,terenuri inundabile, zăloage de sălcii etc.). Nucleul acestei zone de regim de protecţieintegrală îl constituie lacurile Roşca şi Buhaiova. În mod corespunzător, şi fauna acesteizone protejate prezintă o remarcabilă diversitate reprezentată de mamifere: vidra,nurca, hermelina, bizam, câine enot, vulpe, mistreţ etc., de fauna ornitologică: prezenţacelei mai mari colonii de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa, a coloniilorA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®5

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREmixte de ardeidae, aproape majoritatea speciilor de anatidae şi paseriformecaracteristice deltei, precum şi a faunei de nevertebrate.Aceeaşi bogată diversitate este prezentă şi sub aspectul lumii vegetale, în ciudaaparenţei de monotonie conferită de specia dominantă: stuful. Bazinele acvaticestagnante sunt invadate de specii de nufar (alb şi galben), piciorul cocosului,Hydrocharis, Limnanthemum, Trapa natans, Stratiotes raloides. În apele sărace înnitraţi, din unele japşe sau ochiuri de apă dintre plauri, apar plantele carnivoreUtricularia şi Aldrovanda. Flora submersă este alcătuită din majoritatea speciilorcunoscute şi din alte ape continentale. În stufărişurile compacte se concentreazăaproape toată flora europeană de plante amfibii, reprezentative fiind, printre altele:Dyroperis thelipteris, Solanum dulcamara, Euphorbia palustris, specii de CarexDenanthe etc., dar şi specii rare ca: Acorus calanus sau Calla palustris.2. Pădurea Letea (2.825 ha)a) DelimitareZona de regim de protecţie integrală Letea este aşezată pe grindul cu acelaşi nume,unul dintre cele mai vechi grinduri ale deltei, fiind delimitată la nord de limita sudică alacului Nebunu, la est, de drumul comunal Periprava - C.A. Rosetti, până la circa 1,5 kmnord de localitatea C.A. Rosetti, la sud, de la drumul comunal Periprava - C.A. Rosetti,pe o linie dreaptă nord-est - sud-vest, pe distanţa de circa 2 km şi apoi spre vest, pe odistanţă de circa 2 km până la limita sudică a Hasmacului Ivancea, la vest, de limitavestică a formaţiunilor forestiere ale grindurilor Letea.b) Caracterizare ecologicăZona forestieră naturală Letea a fost pusă sub ocrotire încă din anul 1930, devenindrezervaţie naturală în anul 1938. Ocupă un relief puţin înalt faţă de restul deltei, cu dunefluvio-marine, paralele cu Litoralul, care găzduiesc pădurea cu acelaşi nume cereprezintă un tip particular de vegetaţie. Pădurea care se dezvoltă în spaţiulinterdunelor sub forma unor fâşii late de 10-250 m (hasmacuri), despărţite de spinăriledunelor, este alcătuită, în principal, din: stejarul de luncă (Quercus robur), stejarulbrumăriu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinulde luncă (Fracsinus angustifolia), frasinul de baltă (F. pallisae), părul (Pirus piraster),teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) şi foarte rar arinul negru (Alnusglutinosa), completată de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrumvulgare, Evonymus europaea, Cornus mas, C. sanguineae, Rhamnus frangula, R.cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris) şi altele. O caracteristică a zonei oconstituie abundenţa plantelor, căţărătoare (Periploca graeca, Vitis silvestris, Humuluslupulus, Clematis vitalba) care conferă pădurii un aspect subtropical. Pădurea seextinde în mod natural prin speciile de avangardă Prunus spicosa (porumbar), Tamarixramossima (cătina roşie) şi Hippophae ramnoides (cătina albă) care în unele porţiuni,A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®6

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREcătre Litoral, se dezvoltă luxuriant, alcătuind adevărate baraje impenetrabile. În covorulvegetal se întâlnesc, de asemenea, şi alte specii rare: Convolvulus persicus (volbura denisip), Ephedra distachya şi Merendera sobolifera (brânduşa de nisip).Fauna este reprezentată de Haliaetus albicilla (codalbul), Circaetus galicus, Milvusmigrans, Bubo bubo, de câteva rarităţi herpatologice: Eremuias arguta, Vipera ursinirenardi, precum şi de circa 1.600 specii de entomofaună identificate până în prezent.3. Lacul Răducu (2.500 ha)a) DelimitareZona cu regim de protecţie integrală Lacul Răducu este situată în partea centrală adeltei maritime şi în sudul formaţiunilor de grinduri Letea, fiind delimitată, la sud, deDunărea Veche, de la Canalul Magearu până la grindul Hudac, la vest, de grindulHudac până la întâlnirea cu grindul Răducu şi, în continuare, până la gârla fără nume, lanord, de gârla temporară dintre grindul Raducului şi grindul Părului, la nord-est, degrindul Părului până la canalul Magearu, iar la est, de canalul Magearu, de la grindulPărului până la Dunărea Veche.b) Caracterizare ecologicăZona cuprinde lacuri cu apă dulce alimentate din ultimul braţ al marelui "M", situate întrozona tipică de dezvoltare a grindurilor fluvio-marine dintre Chilia şi Sulina. Bazineleacvatice sunt anturate de grinduri marine cu soluri sărace, mobile sau slab fixate cuElymus sabulosus, Carex ligerica şi Agropyrum elongatum, pajişti stepice cu Salixrepens şi Euphorbia secueriana, sau arii depresionare cu apă temporară caracterizatăde tufe cu Juncus gerardii. Ghiolurile Răducu şi Răduculeţ găzduiesc o ihtiofaunăspecifică zonei, bine reprezentată şi protejată prin izolarea bazinelor respective.4. Lacul Nebunu (115 ha)a) DelimitareZona este situată în complexul lacustru Şontea-Furtuna, cuprinzând lacul Nebunu şizona adiacentă, delimitată de gârla Şontea la sud şi de limitele lacului Nebunu, la vest,nord şi est.b) Caracterizare ecologicăLacul Nebunu şi împrejurimile sale constituie o zonă lacustră de mică întindere,caracteristică deltei fluviale ce găzduieşte biocenoze specifice, adaptate la amplitudinimari ale undei de viitură. Sunt asigurate în această zonă condiţii bune de cuibărit pentruanatidae şi pentru hrana limicolelor, în lunile de vară. Datorită izolării sale, lacul asigurăcondiţii optime de reproducere şi creştere pentru ihtiofauna specifică lacurilor deîntindere redusă şi adâncime mică.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®7

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE5. Vătafu-Lunguleţ (1.625 ha)a) DelimitareZona este situată în complexul lacustru Roşu-Puiu cuprinzând bazine acvatice naturale,lacurile Porcu, Porculeţ etc. Este delimitată, la nord, de canalul Vătafu-Împuţita, la est şisud-est, de prelungirea grindului Puiu iar la vest, de japţa Vătafu, de la canalul Vătafu-Împuţita la lacul Lumina.b) Caracterizare ecologicăZona a fost selecţionată pe considerentul că aceasta cuprinde forme diverse de relief:grinduri, japşe, depresiuni, formaţiuni de plauri plutitori şi fixati, pajişti halofile şi estecaracterizată, în principal, prin existenţa biocenozelor adaptate la condiţiile de viaţăeurihaline. Complexul de lacuri şi grinduri fluvio-marine reprezintă, de asemenea, prinformaţiunile de plauri, floră şi faună specifice acestor biotopi preponderent stuficoli, unimportant loc de cuibărit pentru stârcul pitic şi cormoranul mic în colonii mixte deardeidae, precum şi pentru conservarea pajiştilor halofile.6. Pădurea Caraorman (2.250 ha)a) DelimitareZona forestieră Caraorman ocupă partea centrală a grindului cu acelaşi nume, grind deorigine marină, fiind delimitată la est de grindul Hrusca, la sud, de o limită situată lacirca 1 km distanţă de lacul Erenciuc, la vest, de limita estică a dunelor mobile de nisip,limită situată la distanţa de circa 750 m de linia de înaltă tensiune, la nord, de canalulLitcov.b) Caracterizare ecologicăZona cu regim de protecţie integrală Caraorman cuprinde cele mai dezvoltate şireprezentative dune denudate din deltă şi pădurea Caraorman dezvoltată îndeosebi înpartea sudică a grindului. Nucleul valoros, în suprafaţă de circa 700 ha cuprinde, alăturide un variat arboret de luncă format din plop, frasin şi stejar, subarboret de zalog, Salix,Tamarix, etc. Extremitatea sudică a pădurii păstrează exemplare monumentale destejari, cu diametre între 4,20 - 4,70 m. Ca şi în pădurea Letea, asociaţiile vegetalegăzduiesc animale nevertebrate, îndeosebi insecte şi vertebrate-mamifere. Ca avifaună,pădurea găzduieşte îndeosebi vulturul codalb (Haliacetus albicilia) şi corbul (Corvuscorax).7. Sărături Murighiol (87 ha)a) DelimitareZona Sărături este situată între localităţile Murighiol şi Plopu, fiind delimitată la est delocalitatea Murighiol, la sud, de şoseaua Plopu-Murighiol şi la vest şi nord, de dealurileMurighiolului.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®8

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREb) Caracterizare ecologicăLacul Sărături Murighiol este situat în terasa Dunării, are o lungime de circa 2 km şi olăţime maximă de 500 m. Apele lacului sunt puternic salinizate de tip cloro-sulfatic,caracterizate prin marea bogăţie de zoo- şi fitoplancton. Complexul salmastrugăzduieşte colonii de sternide unde cuibăreşte abundent piciorongul (Himantopushimantopus), ciocîntorsul (Recurvirostra avosetta), Podiceps nigricolis, rata (Nettarufina) şi unde mai cuibăreşte încă Charadrius alexandrinus. În timpul iernii, îngheţultardiv al luciului de apă (datorat caracterului salmastru) determină o mare concentrare alimicolelor care găsesc aici adăpost şi hrană din abundenţă.8. Arinişul Erenciuc (50 ha)a) DelimitareZona Erenciuc cuprinde arinişul situat de o parte şi de alta a canalului de acces în laculErenciuc, fiind delimitată la sud, de braţul Sfântu Gheorghe, la nord, de lacul Erenciuc,limitele estică şi vestică fiind limitele suprafeţei forestiere.b) Caracterizare ecologicăAceastă zona este singura zonă forestieră din deltă în care arinul negru (Alnusglutinosa) se dezvoltă compact. În ariniş cuibăreşte vulturul codalb (Haliaetus alibicilla)care găseşte condiţii optime de adăpost.9. Insula Popina (98 ha)a) DelimitareInsula Popina este situată în nordul lacului Razim, în apropierea amenajărilor piscicoleIazurile şi Sarinasuf şi a localităţii Iazurile.b) Caracterizare ecologicăInsula Popina reprezintă un rest de grind continental stâncos care constituie un locimportant de popas al păsărilor migratoare şi de cuibărit pentru călifarul alb (Tadornatadorna). Primăvara, în această zonă cu vegetaţie săracă şi pitică se pot întâlni păsăride mlaştină (codobaturi venite din Congo), păsări de pădure: privighetoarea roşcată(Luscinia megarhynchos), presura cap negru (Emberiza melanocephala), ciocârlia deBărăgan (Melanocorhypha colandro) etc. Izvoarele termale care pichetează bordulnordic al insulei (încă nestudiate) conferă insulei un plus de interes ştiinţific. Fauna denevertebrate (de asemenea, insuficient studiată) cuprinde rarităţi ca păianjenul veninos"văduva neagră" (Lactrodextra) şi miriapodul gigant (Scolopendra cingulata).A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®9

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE10. Sacalin - Zătoane (21.410 ha)a) DelimitareZona Sacalin-Zătoane cuprinde complexul de lacuri, gârle şi grinduri, fiind situată înpartea de sud a insulei Dranov, în suprafaţă totală de circa 19.340 ha, şi zona de meleacuprinsă între insulele Sacalinul Mare, Sacalinul Mic şi limita continentală a DelteiDunării, în suprafaţă de circa 2.070 ha. Zona este delimitată la nord-est de braţul SfântuGheorghe, de la km 5 până la insulele Sacalin, ocolind prin est şi sud insulele Sacalin,până la extremitatea lor sud-vestică, la sud-vest, de o linie convenţională întreextremitatea sud-vestică a insulelor Sacalin până la zona Mocirla şi în continuare deţărmul marin, până la cherhanaua Perişor, la vest de canalul Perişor, de la cherhanauaPerişor până la confluenţa cu canalul Tarita. Limita nord-vestică este reprezentată decanalul Tarita, până la confluenţa cu canalul Crasnicol, de canalul Crasnicol până laconfluenţa cu canalul Palade, de canalul Palade până la confluenţa cu canalul Buhaz,de canalul Buhaz până la confluenţa cu canalul Buhaz-Zăton şi de canalul Buhaz-Zătonpână la confluenţa cu braţul Sfântu Gheorghe, ocolind pe la est platforma cherhanalei.b) Caracterizare ecologicăSituată în estul depresiunii Dranov, zona Sacalin-Zătoane este una dintre cele maivechi părţi ale deltei fluvio-marine, caracterizată printr-o succesiune de grinduri marinetinere, nisipoase, aproximativ paralele cu litoralul, alternând cu lacuri puţin adânci sauizolate şi de o înterpătrundere a apelor marine (pe gârle cu deschidere directă în mare)cu cele fluviale (prin canale şi gârle). Cele două lacuri principale, Zătonul Mic şi ZătonulMare, din cauza abraziunii marine îşi lărgesc continuu legătura cu Marea Neagră.Lacurile oferă condiţii ideale pentru cuibăritul lebedei mute şi pentru hrana speciilorlimicole, abundente, de asemenea, şi pe insula Sacalin, unde se află şi cea mai marecolonie de chire de mare (Sterna sanvicenzis). Atât luciile de apă cât şi grindurile şiplaja litorală sunt locuri de maximă concentrare a ornitofaunei în timpul migraţiei deprimăvară - toamnă. Insula Sacalin, în formă de semilună, alcătuită din nisip amestecatcu cochilii, săracă în vegetale de sărătură, reprezintă zona cea mai importantă denidificare, premigraţie şi migraţie, un cartier de iernare pentru numeroase specii, circa100, din care 14 specii cuibăresc aici.11. Periteaşca - Leahova (4.125 ha)a) DelimitareZona Periteaşca-Leahova este situată în zona sudică a rezervaţiei, fiind delimitată lanord-est de canalul Periteaşca, între Marea Neagră şi Lacul Razim, la nord, de laculRazim, de la canalul Periteaşca până la insula Bisericuţa inclusiv, la vest, de laculGoloviţa de la insula Bisericuţa până la Gura Portiţei, la sud şi sud-est, de gârla Portiţaşi ţărmul Mării Negre, între cherhanalele Portiţa şi Periteasca, exclusiv cele douăcherhanale şi campingul Portiţa.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®10

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREb) Caracterizare ecologicăSituată în complexul lagunar Razim-Sinoie, zona reprezintă un mozaic de grinduri uşorhalofile şi lacuri puţin adânci (Periteaşca, Cosna, Pahome, Ranec, Leahova), aflate întrunproces de continuă îndulcire după închiderea Gurii Portiţa şi consolidarea plajeilitorale. Caracteristicile sunt biocenozele dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindurilor,pe nisipurile scăldate de apele mării sau ale lacului Razim, precum şi biocenozeleadaptate la variaţii mari ale salinităţii. Este o zonă predilectă pentru cuibăritul speciilorlimicole, a călifarilor (insula Bisericuţa), cât şi pentru laridae şi sternidae (grindurilehalofile). Important refugiu de popas şi hrănire pentru oaspeţii de iarnă cât şi pentru altespecii (îndeosebi în timpul migraţiei de toamnă). De asemenea, este refugiul preferat înmigraţia diurnă pentru populaţia Branta ruficolis (gâsca cu gât roşu) pe durata popasuluiîn Dobrogea. Insula Bisericuţa (insulă stâncoasă, avanpost al reliefului predeltaic)domină, alături de capul Doloşman, peisajul dintre lacurile Razim şi Goloviţa.12. Capul Doloşman (125 ha)a) DelimitareEste reprezentată de extremitatea estică a promontoriului Doloşman din apropierealocalităţii Jurilovca cuprinzând amplasamentul ruinelor cetăţii greco-romane Argamum(sec. V i.e.n.) şi zona de abrupt a falezei acestui promontoriu, până la priza staţiei depompare pentru irigaţii Sălcioara.b) Caracterizare ecologicăZona este importantă pentru conservarea vegetaţiei xerofite, pentru cuibăritul lăstunuluimare (Apus apus), pietrarului negru (Denante pleshanka), precum şi pentru protecţiadihorului pătat (Vormela perpegusna) şi a şarpelui rău (Coluber jugularis) şi a şarpeluide apă. Zona are şi importanţă arheologică, existând aici vestigii ale vechilor civilizaţii.13. Grindul Lupilor (2.075 ha)a) DelimitareZona Grindul Lupilor este situată în partea de sud a rezervaţiei fiind delimitată la nordvestde lacul Zmeica, la est, sud şi sud-vest, de lacul Sinoie, la vest, de canalul 2, lanord, de lacul Goloviţa.b) Caracterizare ecologicăDatorită poziţiei sale, între lacurile Razim şi Sinoie, având cotele reliefului reduse (0,5-1,5 m altitudine) şi o vegetaţie specifică solurilor nisipoase de origine marină, zonareprezintă un important refugiu de cuibărit şi hrănire a păsărilor. Îndeosebi în perioadamigraţiei de toamnă, zona devine o impresionantă concentrare a faunei ornitologice şi,în special, a oaspeţilor de iarnă (gâşte, raţe), deoarece în lacul Sinoie apa este maiA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®11

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREsărată la sud de grindul Lupilor decât la nord, spre Razim. Datorită cotelor reduse şi acondiţiilor favorabile, zona are şi o mare importanţă pentru reproducerea naturală apeştilor din speciile: crap (Ciprinus carpio), şalău (Stizostedion lucioperca), plătică(Abramis brama) etc.14. Istria-Sinoie (400 ha)a) DelimitareZona Istria-Sinoie este amplasată în partea sud-vestică a rezervaţiei, în extremitateanord-estică a grindului Saele şi cuprinde promontoriul constituit din şisturile verzi pecare este situat ansamblul arheologic Histria şi o porţiune din grindul Saele, situată întreşoseaua Cetatea Histria-Satul Nuntaşi şi partea estică a grindului Saele având olungime spre sud de circa 6 km şi o lăţime cuprinsă între 1.300 m spre nord şi 300 mspre sud.b) Caracterizare ecologicăÎn zonă există o mare varietate de specii de păsări: călifarul alb (Tadorna tadorna), raţe,gâşte etc., uneori apărând şi specii noi pentru ţara noastră. Zona prezintă şi o valoarearheologică deosebită. Cetatea Histria a fost înfiinţată în anul 657 i.e.n. de grecii dinMilet datorită, printre altele, şi bogăţiei în peşte a acestei zone.15. Grindul Chituc (2.300 ha)a) DelimitareZona grindul Chituc este situată în extremitatea sudică a rezervaţiei. Cuprinde parteanordică, cea mai recentă parte (în formare) a grindului cu acelaşi nume, cel mai maregrind care fragmentează sau delimitează complexul lacustru Razim-Sinoie. Esteformată dintr-o aglomerare de lacuri mici, delimitată la nord-est de borna hidrografică13, la sud de borna hidrografică 10. Limita sud-vestică este dată de o linieconvenţională între borna hidrografică 10 şi malul lacului Sinoie, la circa 1,5 km subpunctul Chituc Sinoie. Limita nord-vestică este lacul Sinoie iar limita sud-estică estedrumul de acces la cherhanaua Periboina, paralel cu ţărmul Mării Negre, între bornelehidrografice 10 şi 13.b) Caracterizare ecologicăZona este valoroasă pentru configuraţia morfologică caracterizată de succesiunea decordoane, dune şi lacuri, cu predominanţa acestora din urmă, orientate pe o direcţiepiezişă pe linia actuală a ţărmului şi având o dispoziţie în evantai. Vegetaţia estecaracteristică zonelor litorale cu sol nisipos sărăturat. Are importanţă în migraţiapăsărilor şi pentru iernatul acestora, apele salinizate din zonă îngheţând la temperaturimai joase.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®12

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE16. Lacul Rotundu (228 ha)a) DelimitareLacul Rotundu este situat în complexul lacustru Somova-Parcheş, în partea vestică acomplexului. Zona este delimitată la est de lacul Telincea, la sud de horstul dobrogean,la vest de lacul Saun, iar la nord, de limita nordică a lacului Rotundu.b) Caracterizare ecologicăLacul Rotundu este un lac tipic de luncă din zona inundabilă a Dunării, complexullacustru Somova-Parcheş fiind ultima zonă de acest fel neafectată de îndiguiri. Zonalacului Rotundu prezintă interes deosebit, fiind reprezentativă pentru studiul şiconservarea biocenozelor adaptate la amplitudini mari ale undei de viitură, precum şipentru reproducerea ciprinidelor.17. Lacul Potcoava (652 ha)a) DelimitareCuprinde zona dintre lacurile Babinţii Mari, Babinţii Mici şi Potcoava, inclusiv laculPotcoava, fiind situată între lacurile Gorgova şi Obretinul Mic, limita nordică fiindparalelă cu braţul Sulina. La est, limita este reprezentată de zona de zăvoaie şi mlaştinisituate pe limita estică a lacului Potcoava, la sud, de limita lacului Potcoava, iar la vest,de limita lacurilor Barbinţii Mari şi Barbinţii Mici.b) Caracterizare ecologicăZona se caracterizează prin existenţa unei colonii mixte de stârci şi ţigănuşi, egrete şicormorani mici. Constituie un loc de cuibărit pentru stârcul pitic (Ixobrychus minutus),buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), raţa pestriţă (Anas strepera), raţa cu ciuf (Nettarufina), corcodelul cu gât roşu (Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla) etc.,precum şi loc de hrănire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, stârc, egretă, raţălingurar, şoim dunărean etc. Zona constituie, de asemenea, loc de refugiu pentru vidre,nurci, hermeline şi mistreţi. Fauna piscicolă este reprezentată de o serie de speciipericlitate - caracudă, linul.18. Lacul Belciug (110 ha)a) DelimitareZona cu regim de protecţie integrală lacul Belciug este situată în insula Dranov, înultima meandră a braţului Sfântu Gheorghe (km 20 - km 25) şi cuprinde lacul pripriu-zis,în limitele malurilor, la nivelurile maxime ale Dunării.b) Caracterizare ecologicăDatorită izolării şi adâncimii mari, circa 7 m, lacul constituie un loc deosebit de favorabilpentru conservarea unor specii ale faunei piscicole în pericol de dispariţie (caracudă,A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®13

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARElin, văduviţă). S-au creat ecotipuri de peşti. Zona este, de asemenea, şi un important locde hrănire pentru numeroase specii ale faunei ornitologice, reprezentate de stârci,egrete, raţe etc. În stufărişurile înconjurătoare s-a semnalat cuibărind cocorul, specieameninţată cu dispariţia.1.2.2 Zone tamponConform HG 367/2002, zonele tampon de pe teritoriul Rezervaţiei cuprind suprafeţe deteren sau de ape ce înconjoară zonele cu regim de protecţie integrală. Zonele tamponprezintă caracteristici biologice apropiate de cele ale zonei pe care o înconjoară,îndeplinind funcţia de limitare a impactului activităţilor umane asupra zonelor cu regimde protecţie integrală.Zonele tampon sunt în administrarea directă a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei DeltaDunării.Declararea unei suprafeţe ca zonă tampon aferentă unei zone cu regim de protecţieintegrală se realizează prin actul de declarare a zonei cu regim de protecţie integralăcăreia i se asociază.Pe teritoriul zonelor tampon se pot desfăşura, pe baza autorizaţiilor şi a permiseloremise de ARBDD, următoarele activităţi:a) valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii nepoluante;b) pescuitul comercial cu mijloace şi tehnologii tradiţionale;c) păşunatul animalelor;d) practicarea turismului;e) cercetarea ştiinţifică a fenomenelor deltaice;f) realizarea de filme.Accesul în zonele tampon şi practicarea activităţilor prevăzute la art 38 din HG367/2002 se vor face în baza autorizaţiilor şi a permiselor emise de AdministraţiaRezervaţiei Biosferei Delta Dunării.Pentru practicarea activităţilor autorizate în aceste zone se vor percepe tarife şi taxestabilite prin acte normative în vigoare.Zonele tampon de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării:1. Matiţa-Merhei-Letea (22.560 ha)Protejează zonele cu regim de protecţie integrală Roşca-Buhaiova, Pădurea Letea şiLacul Răducu, având următoarea delimitare:- la est, limita vestică a amenajării piscicole Popina, până în dreptul localităţii Sfiştofca;- la sud, limita de nord a localităţii Sfiştofca, drumul de legătură între aceasta şilocalitatea C.A. Rosetti, limita de nord a localităţii C.A. Rosetti, drumul de legătură întreaceasta şi localitatea Letea, pe limita de nord şi de est a acestei localităţi, apoi malulA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®14

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREdrept al canalului Magearu până la Dunărea Veche, pe malul drept al acestuia, până lacanalul Bogdaproste şi pe acesta, ocolind pe la sud zona lacustră Bogdaproste - TreiIezere - Covaliova până la canalul Eracle;- la vest, canalul Eracle, gârla lui Iacob, canalul Bahrova, canalul Pardina, până lacanalul Rădăcinoasele, malul dinspre amenajare al canalului amenajării piscicole Chiliapână la braţul Cernovca;- la nord, braţul Cernovca până la gârla Sulimanca, pe la sud de localitatea Peripravapână la pepiniera piscicolă Popina.2. Şontea (12.500 ha)Protejează zona cu regim de protecţie integrală Lacul Nebunu şi are următoareadelimitare:- la nord, braţul Chilia, pe malul său drept, de la confluenţa cu canalul M 36 până laintrarea în canalul ocolitor Stipoc, canalul adiacent digului de sud al incintei Pardina şiamenajarea piscicolă Stipoc până la canalul Războiniţa;- la est, canalul Războiniţa;- la sud, gârla Şontea, limita nordică a lacului Furtuna, canalul Corciovata, gârlaPăpădia, limita de nord a incintei Păpădia, canalul Arhipenco, limita de nord a localităţiiIlganii de Sus şi a pădurii adiacente braţului Sulina şi braţului Tulcea până la canalul M36;- la vest, canalul navigabil M 36.3. Caraorman (13.830 ha)Protejează zonele cu regim de protecţie integrală Pădurea Caraorman şi ArinisulErenciuc şi are următoarea delimitare:- la nord, canalul Litcov până la canalul navigabil Crisan-Caraorman;- la est, canalul Crisan-Caraorman, limita vestica a localităţii Caraorman, limita estică acomplexului de grinduri nisipoase Hrusca-Porotca până la braţul Sfântu Gheorghe;- la sud, malul sting al braţului Sfântu Gheorghe şi al canalelor de rectificare a acestuia,până la gârla Perivolovca;- la vest, gârla Perivolovca-Isacova până la canalul Litcov.4. Lumina - Vatafu (13.460 ha)Protejează zona cu regim de protecţie integrală Vătafu-Lunguleţ şi are următoareadelimitare:- la nord, limita nordică a lacului Iacub, canalul Litcov-Împuţita şi gârla Împuţita - malulde nord până la canalul Busurca;- la est, canalul Roşu-Împuţita, limita de nord a lacului Roşu, canalul Puiu-Roşu, limitelede est-nord-vest ale lacului Puiu, canalul Caraorman cu ocolirea A.P. Caraorman prinest, până la canalul nou Crişan-Caraorman;A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®15

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE- la vest, limita de vest a lacului Iacub.5. Dranov (21.760 ha)Protejează zonele cu regim de protecţie integrală Sacalin-Zatoane şi lacul Belciug şi areurmătoarea delimitare:- la nord-est, malul drept al braţului Sfântu Gheorghe, de la gura canalului Dranov şi alcanalelor de rectificarea a braţului Sfântu Gheorghe până la canalul Buhaz-Zăton şiapoi, în continuare, incluzând Ostrovul Mare, până la Marea Neagră zona de tamponmarină;- la sud, canalul Buhaz-Zăton, canalul Buhaz, canalul Palade, canalul Crasnicol, canalulTarita până la canalul Perişor;- la vest, canalul Dranov până la priza cu braţul Sfântu Gheorghe.6. Sărături-Murighiol (5 ha)Protejează zona cu regim de protecţie integrală cu acelaşi nume şi este formată dintr-obandă având lăţimea de 10 m în jurul lacului.7. Lacul Rotundu (1.240 ha)Protejează zona cu regim de protecţie integrală lacul Rotundu şi are următoareadelimitare:- la nord, limita sudică a pădurii de pe malul drept al Dunării până la cherhana (gârlanouă);- la est, gârla nouă şi limita de est a ghiolului Saun;- la sud şi vest, contactul Podişului Dobrogean cu zona palustră Saun până la limitasudică a pădurii.8. Insula Popina (260 ha)Protejează zona cu regim de protecţie integrală cu acelaşi nume şi cuprinde o bandă ceînconjoară insula spre lacul Razim, având o lăţime de circa 500 m distanţă de malulinsulei.9. Capul Dolosman (28 ha)Protejează zona cu regim de protecţie integrală cu acelaşi nume, având următoareadelimitare:- la nord-est, zona cu regim de protecţie integrală Capul Doloşman;- la sud, malul lacului Razim;- la vest, drumul de exploatare amplasat pe dealul Doloşman.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®16

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE10. Zmeica-Sinoie (31.510 ha)Protejează zonele cu regim de protecţie integrală grindul Lupilor, Istria-Sinoie şi grindulChituc, având următoarea delimitare:- la nord, limita lacului Ceamurlia spre Podişul Dobrogean până la lacul Goloviţa, apoi olinie curbă până la grindul Zmeica, de-a lungul acestuia până în grindul Lupilor şi apoipe latura dinspre nord a acestuia până la litoralul Mării Negre;- la est, litoralul Mării Negre până la grindul Plantaţiei (grindul Chituc);- la sud, grindul Plantaţiei, limita sudică a lacului Sinoie, plantaţiile din zona de nord alocalităţii Vadu, limita sudică a lacului Tuzla;- la vest, malul vestic al lacurilor Tuzla-Nuntaşi, malul vestic al lacului Istria, zona"Movilele Dese" apoi limita zonelor palustre până la movila Sinoie (punctul "la Stânca")şi, în continuare, pe malul vestic al lacului Zmeica şi al lacului Goloviţa (capul Negru) şimalul vestic al lacului Ceamurlia până în dreptul localităţii Ceamurlia de Jos.11. Lacul Potcoava (2.937 ha)Protejează zona cu regim de protecţie integrală cu acelaşi nume, având următoarelelimite:- la nord, malul drept al braţului Sulina;- la est, canalul Malafeica;- la sud, canalul Litcov, de la confluenţa cu canalul Malafeica la gârla Babinţi;- la vest, gârla Babinţi până la braţul Sulina.12. Periteasca-Leahova (210 ha)Protejează zona cu regim de protecţie integrală, cu acelaşi nume, având următoarelelimite:- la est, malul estic al canalului Periteaşca, de la lacul Razim la ţărmul Marii Negre;- la sud, zona tampon marină;- la vest şi nord, o bandă având lăţimea de circa 100 m spre lacul Goloviţa şi spre laculRazim până la canalul Periteaşca.13. Zona tampon marină (103.000 ha)Cuprinde zona dintre ţărmul Mării Negre şi izobata de 20 m. Limita de nord a zonei estebara Sulina, iar cea de sud este reprezentată de o linie paralelă cu Paralela, cu baza îngrindul Chituc, în dreptul extremităţii de sud a lacului Sinoie ce întâlneşte izobata de20m.1.2.3 Zone economiceZonele economice cuprind suprafeţele amenajate în diverse scopuri şi cele din regimliber de inundaţii care nu sunt menţionate în grupele 1 şi 2 (respectiv zonele cu regimA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®17

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREde protecţie integrală şi zonele tampon) şi care sunt incluse în perimetrul RezervaţieiBiosferei "Delta Dunării".2. Analiza situaţiei actuale şi viitoare a vizitatorilor în R.B.D.D.ARBDD se aşteaptă de la vizitatorii zonei protejate să se comporte într-o manieră carerespectă locurile pe care le vizitează. În unele locuri numărul vizitatorilor şi tipul deactivitate trebuie atent administrate pentru asigurarea protejării valorilor naturale şiistorice intrinseci.ARBDD recunoaşte că există beneficii importante în sosirea vizitatorilor în zona pe careo administrează.Pentru vizitatori, aceste zone oferă inspiraţie, plăcere şi recreere. Ele oferă şansa de afugi departe de stresul vieţii zilnice, oportunitatea de a explora locuri noi şi experienţeunice, provocatoare, aventuriere şi o perspectivă diferită asupra spaţiului şi timpului.Vizitatorii sunt atraşi în aceste locuri de mediul verde curat, de scena naturalăimpresionantă, de sunetele naturii şi de liniştea naturală şi de oportunităţile de recreereîn aer liber accesibile. Mulţi vizitatori cred că oportunitatea lor de a vizita liber acestezone este sinonim cu caracterul indigen al României.Pentru conservare, vizitatorii pot dezvolta o mai bună apreciere a valorilor naturale,culturale şi istorice intrinseci ale acestor locuri, fie ele sălbatice sau locuite. Aceastăapreciere ar trebui să crească sprijinul lor pentru protecţia acestor locuri şi să încurajezeo participare în activitatea de conservare.Sosirea vizitatorilor în localităţile din RBDD conduce la consum de bunuri şi servicii, ladezvoltarea turismului durabil care ajută populaţia locală să beneficieze cât mai multdin activităţile de turism, limitând impactul negativ al turismului. Turismul este unuldintre sectoarele economice care generează venituri importante şi locuri de muncă 2 .Fondurile colectate din încasarea taxei de intrare pe teritoriul RBDD sunt alocate decatre Consiliul Judeţean Tulcea pentru finanţarea activităţilor cu caracter social, pentrulocalităţile izolate din Delta Dunării.Pentru ARBDD, permite dezvoltarea de legături mai strânse cu comunităţile, grupurilede recreere şi de conservare şi alte organizaţii, şi aduce beneficii economice ţării şiregiunii.2 Sursa: PLAN STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII, document iniţiat încadrul Proiectului «DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI PENTRU UN TURISM DURABIL INTR-O ZONĂ UMEDĂNATURA 2000: STUDIU DE CAZ DELTA DUNĂRII» - ROE / 041 / 06 şi finalizat în mai 2009A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®18

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREARBDD recunoaşte că vizitatorii pot deveni o ameninţare. Unele activităţi de vizitare,facilităţi şi servicii pot distrage alţi vizitatori de la delectare. Vizitatorii pot fi afectaţi dezgomot, supraaglomerare, schimbările în tipul de facilităţi la care se aşteptau, pierdereasingurătăţii, toate diminuând calitatea vizitei. Din aceste motive, activităţile, facilităţile şiserviciile de vizitare trebuie atent supravegheate de ARBDD.Vizitatorii din zonele administrate de ARBDD călătoresc mai întâi pentru scopuri derecreere. În această strategie vizitatorii sunt definiţi ca persoane ce vizitează zonaadministrată de ARBDD. Ei includ şi oamenii care folosesc centrele de vizitare, clienţiicompaniilor private, atât interni, cât şi internaţionali.În încurajarea vizitelor publicului către zonele administrate de ARBDD, există un numărde problematici cheie:cum să se identifice tipurile de activităţi de vizitare care sunt adecvate în diferitezone, tipul şi standardele facilităţilor care ar trebui asigurate şi nivelul lor deutilizare asociatcum să se revizuiască şi să se identifice facilităţile ce ar trebui menţinute,refăcute, înlocuite sau îndepărtate (unele dintre centrele ARBDD deja suntdepăşite)cum să se asigure un acces mai practic şi mai legal pentru vizitatori în zoneleadministrate de ARBDDcum să protejeze valoarea de linişte naturală de zgomotul intruşilorcum să afle mai multe despre vizitatori, unde merg, în ce număr şi cât desatisfăcuţi sunt de posibilităţile de recreere, facilităţile şi serviciile oferite deARBDDARBDD administrează o gamă largă de oportunităţi de recreere. Spectrul Oportunităţiide Recreere identifică opt zone de recreere pe teritoriul RBDD, care cuprinde zoneurbane, rurale, de tranzit, zone sălbatice, zone costiere, etc. Vizitatorii în aceste zoneparticipă la o varietate de activităţi şi au diferite cerinţe pentru facilităţi şi servicii. Deexemplu, pentru o plimbare în aer liber, în natură, vizitatorii pot participa într-o varietatede activităţi de recreere precum: studiul naturii, campare, plimbare cu barca, vânătoare,pescuit, fotografiere. Pentru participarea la aceste activităţi vizitatorii ar putea aveanevoie de poteci, podeţe, cabane, o hartă corectă şi informaţii despre caracteristicile deinteres. Prin comparaţie, vizitatorul de o zi într-o zonă urbană poate avea nevoie doarde o toaletă şi un loc unde să facă picnic. Problema pentru ARBDD este cum săadministreze gama de oportunităţi de recreere în timp ce protejează valorile naturale,culturale şi istorice intrinseci ale zonei protejate pe care o administrează. Acest lucruA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®19

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREînseamnă a identifica ce activităţi de vizitare sunt adecvate şi ce facilităţi şi servicii suntnecesare pentru a permite vizitatorilor să participe în aceste activităţi.În prezent ARBDD are trei centre de vizită, numeroase cantoane şi foişoare deobservare. De asemenea este un furnizor important de informaţii şi interpretări. Esteresponsabilă de publicarea de broşuri şi pliante cu informaţii, hărţi, face prezentări audioşi vizuale la centrele de vizitare, asigură panouri de informare şi semnalizare, etc.Unele dintre facilităţi sunt deja depăşite tehnic şi ca informaţii prezentate. Unele nu maisunt utilizate de vizitatori. Unele trebuie să fie revizuite de ARBDD. Trebuie luate uneledecizii privind îmbunătăţirea, menţinerea sau îndepărtarea lor.2.1. Administrarea accesuluiAccesul liber, fără plata taxelor de intrare şi călătorie de către unii vizitatori este încă unobicei în RBDD. S-a acceptat că accesul trebuie controlat în anumite condiţii pentruprotejarea valorilor naturale, culturale şi istorice şi asigurarea siguranţei vizitatorilor. Oproblematică este cum să securizeze mai bine accesul practic şi legal pentru toţivizitatorii în RBDD. În acord cu prevederile art. 3 (alineatele 1 şi 2) din Regulamentul deorganizare şi desfăşurare de activităţi economice, de turism şi agrement, pe teritoriulRezervaţiei Biosferei Delta Dunării, aprobat prin Hotarârea nr. 8 / 30.01.2009 aConsiliului Judeţean Tulcea, persoanele fizice care intră pe teritoriul RezervaţieiBiosferei Delta Dunării, în scop turistic, au obligaţia obţinerii permisului de intrare înscop turistic. Permisul de intrare în scop turistic se poate obţine de la AdministraţiaRezervaţiei Biosferei Delta Dunării, NAVROM, centrele special amenajate de ConsiliulJudeţean Tulcea şi persoanele juridice / fizice autorizate. Accesul ambarcaţiunilorproprietate a persoanelor juridice şi a persoanelor fizice în Delta Dunării se face dupăobţinerea permisului de acces pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, de lasediul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (conform art. 10). Fac excepţieambarcaţiunile nemotorizate, propulsate cu rame sau vele, precum şi navele şiambarcaţiunile de agrement proprietate personală ce aparţin populaţiei cu domiciliul înperimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi sunt utilizate pentru satisfacereanevoilor personale ori familiale, în conformitate cu art. 1, alin. (2) si art. 3, alin. (4) dinanexa la Ordinul nr. 111/30.01.2007 pentru aprobarea regulilor privind accesul şicirculaţia pe canalele şi lacurile interioare din perimetrul RBDD.Intrarea în RBDD se face numai pe traseele turistice aprobate, în baza permisuluiindividual.Fondurile colectate din încasarea taxei de intrare pe teritoriul RBDD sunt alocate decatre Consiliul Judeţean Tulcea pentru finanţarea activităţilor cu caracter social, pentruA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®20

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARElocalităţile izolate din Delta Dunării nominalizate în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernuluinr. 73 / 1997.Anul 2008 înregistrază cel mai mare număr de turişti care au vizitat Delta Dunării înultimii ani cu un total de 142.845, din care 115.653 turişti români şi 27.192 turişti străini.Centrele de informare şi Educaţie ecologică ale ARBDD (Centrul de Documentare şiEducaţie Ecologică Crişan,Centrul de informare Sulina şi Centrul de Informare şiEducaţie Ecologică Tulcea) au oferit în anul 2008 informaţii generale, precum şiinformaţii privind practicarea turismului în RBDD unui număr de 2.494 vizitatori dincare 1.221 români şi 1.273 străini.Situaţia turiştilor aflaţi pe teritoriul RBDD în perioada 2002 -2008AnulTuriştiromâniTuriştistrăiniTotalTurişti în Centrele de Informare şi Educaţieecologică ale ARBDDTurişti români Turişti străini Total2002 17.575 15.490 33.065 2479 1902 43812003 16.098 11.134 27.232 1399 1337 27362004 20.804 5.711 26.515 3211 1700 15112005 22.042 2.034 24.076 1627 2006 36332006 36.270 12.860 49.130 1041 1195 22362007 21.839 7.904 29.743 1918 1849 37652008 115.653 27.192 142.845 1221 1273 2494Sursa: Rapoarte de activitate ale ARBDD, 2002-2008Liniştea naturalăO valoare importantă a zonei protejate este liniştea naturală. Aceasta poate fi definităca şi condiţiile naturale ambientale sau sunetul naturii. Liniştea naturală poate varia dela tăcere la o furtună şi include sunetele făcute de animale şi plante. Liniştea naturii esteo componentă importantă a aprecierii vizitatorilor alături de alte calităţi precumsingurătate, spaţiu, cer senin. Nivelul de îngrijorare la ameninţarea liniştii naturale dezgomotele intruse datorate unor vehicule şi echipamente motorizate, a devenit acut înunele zone populare. Problema pentru ARBDD este cum să protejeze valoarea delinişte naturală de zgomotul intrus.Zone sălbaticeExperienţa sălbăticiei este o parte importantă a gamei largi de oportunităţi de recreerecare există, şi ar trebui protejată. Sălbăticia ca şi concept încurajează experienţadescoperirii, a provocării, singurătăţii, libertăţii şi romantismului. Încurajează empatia cuA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®21

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREnatura sălbatică. Sălbăticia este prin urmare în principal un concept cultural şi derecreere care este compatibil cu conservarea naturii.Problema de interes public privind zonele sălbatice are două aspecte:- protecţia acelor zone sălbatice de facto, deja identificate de autorităţi şi deutilizatorii de recreere- percepţia unei inexorabile reduceri în calitatea zonelor sălbatice potenţiale (şiexistente), prin presiunea utilizării în creştere.2.2. Administrarea conflictelor vizitatorilorUnele activităţi de vizitare, facilităţi şi servicii pot distrage de la plăcere alţi vizitatori.Vizitatorii pot fi afectaţi de: supraaglomerarea şi pierderea singurătăţii schimbări în tipul facilităţilor la care se aşteaptă, şi o reducere în calitatea experienţei recreative.Cercetarea vizitatorilorARBDD doreşte să ştie mai mult despre vizitatori. Are nevoie să ştie mai mult despreceea ce doresc ei să facă sau ştiu, unde merg, şi în ce număr. Mai mult, unmanagement îmbunătăţit depinde de cunoaşterea gradului de satisfacere a vizitatorilorfaţă de oportunităţile de vizitare, accesul, facilităţile şi serviciile oferite.2.3. Informarea şi educarea vizitatorilor2.3.1. Tematica: Informarea, interpretarea şi promovareaVizitele în zonele protejate sunt cele mai tangibile modalităţi în care oamenii vin încontact cu patrimoniul natural, cultural şi istoric al RBDD. Ca păstrător al patrimoniuluinatural, ARBDD are două roluri: de protector şi de educator. Rolul educativ este parte amandatului ARBDD de promovare a conservării, stipulat în Planul de Management, princare se cere să: promoveze conservarea resurselor naturale, culturale şi istoricepromoveze beneficiile (conservării) pentru generaţiile prezente şi viitoarepregătească, să furnizeze, să disemineze, să promoveze şi să publice materialeeducaţionale şi promoţionale legate de conservare.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®22

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREProblema fundamentală a ARBDD este nu doar necesitatea informării vizitatorilor şiîmpărtăşirea cunoştinţelor despre patrimoniul RBDD, ci mai degrabă este găsirearăspunsului la întrebările: ce trebuie să promoveze ARBDD? unde sunt locurile cheie unde ARBDD ar trebui să încerce să informeze şi săeduce vizitatorii? care sunt cele mai importante grupuri de vizitatori cu care ARBDD ar trebui săîncerce să comunice şi să interacţioneze? ce tehnici sunt cele mai eficiente?2.3.2. Cerinţele de informare şi interpretareCei mai mulţi vizitatori manifestă o nevoie fundamentală pentru informare desprelocurile pe care doresc să le viziteze. Natura informaţiei cere atenţie pentru a varia cutipul de vizitatori şi de activitate sau experienţă căutată.Informarea pre-vizită este de importanţă critică pentru vizitatorii ce intenţionează orecreere în natură; hărţi şi broşuri care să prezinte de ex. topografia, potecile, cabanele,podurile, şi accesul legal, sunt de importanţă crucială pentru aceşti utilizatori pentruplanificare. Previziunile despre starea vremii sunt de asemenea importante pentrugrupurile de astfel de vizitatori. Pe de altă parte, vizitatorii de o zi şi călătorii care facscurte opriri sunt mai înclinaţi să utilizeze informaţiile din centre şi sfaturile personaluluide aici pentru a alege activităţile pe care să le facă, sau „lucruri de făcut”, în acea zi.O analiză a vizitatorilor din centrele de informare a arătat că principalul motiv pentruvizitarea centrelor a fost satisfacerea nevoii de informare privind activităţile de recreere.De asemenea, numărul persoanelor care au vizitat centrele pentru un serviciueducaţional (să vadă prezentări audiovizuale şi exponate) este egal cu cel al celor carecăutau un serviciu de recreere (de ex. bilete pentru cazare, permise de vânătoare/pescuit, sau să se inscrie pentru excursii). În timp ce mulţi vizitatori nu vin să înveţedespre conservarea naturii, este clar că mulţi caută să-şi îmbunătăţească cunoştinţeledespre valorile naturale, culturale şi istorice ale zonei. În general sunt încântaţi să li seofere introduceri în valorile de conservare a ecosistemelor şi a patrimoniului istoric pecare ARBDD le protejează.Problema generală este a nivelului de informaţie oferit de ARBDD, şi identificarea sanecesită o cercetare mai profundă. De exemplu, oamenii ce vizitează Sulina suntîndreptăţiţi să ştie care sunt lucrurile speciale despre zonă pentru ca ea să fierecunoscută ca şi având statut de rezervaţie a biosferei. Evident, ei nu vin aici ca săA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®23

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARElectureze despre probleme ale faunei marine. Provocarea ARBDD este cum să impunăechilibrul corect între livrarea informaţiilor şi a mesajelor de susţinere către vizitatori.Este mai mult o problemă de satisfacere a vizitatorilor, căci niciun vizitator nu estereceptiv la susţinerea conservării dacă nevoile sale de bază pentru informare şicunoaştere nu sunt mai întâi satisfăcute.2.3.3. Situaţia actuală a informării şi educării vizitatorilorÎntr-un sens strategic, eforturile ARBDD de a informa şi educa vizitatorii sunt ghidate deStrategia de Conştientizare Publică, realizată în anul 2000 în cadrul Proiectului GEF„Biodiversitatea Deltei Dunării”, şi la nivel de conservare, de Planul de Management alRBDD, primul realizat în anul 1995, tot ca rezultat al unui proiect finanţat de BERD.Strategia existentă de conştientizare publică sprijină informarea prin stabilirea tipului demesaj de conservare, exprimând valoarea locurilor în cadrul conservării. Nicio strategietotuşi, nu intenţionează să ofere detalii privind potrivirea mesajului cu diferitele grupuride vizitatori, în locurile cheie, şi prin cel mai bun mediu de comunicare.Sunt cinci modalităţi prin care serviciile de informare şi interpretare sunt oferitevizitatorilor: semne şi indicatoare centre de vizitare şi informare publicaţii pentru vizitatori programe de vizitare companiile private de turism şi alte organizaţiiSemne şi indicatoareUn sistem de semne şi indicatoare a fost implementat în teritoriul RBDD. Acest lucru aîmbunătăţit semnificativ percepţia publică privind localizarea RBDD şi oportunităţiledisponibile pe perioada vizitelor.Centre de vizitare şi informareARBDD administrează 3 centre de informare şi vizitare (vezi tabelul) fiecare cu personalspecializat în informarea vizitatorilor, cu afişaje interpretative, prezentări audio-video, ogamă largă de broşuri, pliante, postere, hărţi, şi alte servicii. Multe dintre aceste centresunt localizate în interiorul RBDD, sau la limită cu o zonă protejată, un sit istoric.O parte dintre centrele de vizitare nu sunt administrate de ARBDD, dar s-a oferitasistenţă pentru realizarea prezentărilor şi interpretării.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®24

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREExistă unele aşteptări din partea vizitatorilor care angajează servicii din sectorul privatpentru cazare şi transport, ca astfel de informaţii să le fie furnizate. Aceste aşteptări punîn dificultate personalul care este distras de la furnizarea informaţiilor importante privindconservarea şi de la serviciile de educare.Centrele de vizitare în prezent numără aprox. 5.000 de vizitatori anual. Acum, multedintre centre nu sunt capabile să ofere gama şi nivelul de servicii dorite, şi au dificultăţiîn satisfacerea cerinţelor numărului în creştere de vizitatori. Multe dintre prezentărileaudio-video şi exponatele sunt depăşite. Multe dintre prezentări nu mai reflectămandatul de conservare. Această strategie intenţionează să ofere noi orizonturi dedezvoltare a infrastructurii de vizitare şi a informaţiilor prezentate.Centre de vizitare şiinformare ARBDDCentre de instruire ARBDDCentre de vizitare şi deinformare ale altororganizaţiiTulcea Cocoru TulceaSulina Uzlina IstriaCrisanUnele centre de informare sunt în zona urbană şi multe sunt localizate în zoneaccesibile, unde vizitatorii pot primi informaţii de pre-vizitare privind oportunităţile derecreere disponibile.Informaţii de bază pentru vizitatori sunt oferite şi prin intermediul agenţiilor de turism, alprimăriilor, şi al altor centre de informare ale partenerilor ARBDD.Publicaţii pentru vizitatoriO gamă largă de broşuri şi pliante de interpretare a recreerii şi patrimoniului sunt înprezent oferite vizitatorilor. Stilul acestor broşuri a fost treptat îmbunătăţit. Totuşi,accentul şi scopul acestor materiale scrise variază foarte larg şi se manifestă o nevoiepentru evaluarea lor în termenii priorităţilor (site-uri cheie şi grupuri de vizitatori) stabiliteîn această strategie.ARBDD a colaborat în trecut cu INCDDD la furnizarea de informaţii pentru introducereaîn hărţile şi materialele de informare. Hărţile sunt importante pentru siguranţa şisatisfacţia vizitatorilor.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®25

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREPrograme de vizitareOferirea de programe de interpretare pentru vară pentru vizitatori a fost un ţel aleducării vizitatorilor din ultimii 20 de ani. Lipsa personalului şi a resurselor financiare aîmpiedicat punerea lor în practică. Activităţile faţă-n-faţă cu vizitatorii şi transmitereaimplicării în conservarea naturii este o metodă populară de susţinere a conservării.2.3.4. Scop şi Principii directoare pentru informarea şi educarea vizitatorilorScopul ARBDD este –să împărtăşească cunoştinţe despre patrimoniul natural, cultural şi istoric cuvizitatorii, să le satisfacă cerinţele pentru informare, să le adânceascăînţelegerea privind acest patrimoniu şi să dezvolte o conştientizare a nevoiipentru conservarea saCu alte cuvinte, ARBDD crede că există un „spectru de cunoaştere/ conştientizare” pebaza căruia comunică cu vizitatorii –„Din cunoaştere vine înţelegerea, din înţelegere vine aprecierea, din apreciere vineangajamentul pentru protecţie.”În conformitate, acţiunile de management ale ARBDD vor fi ghidate de următoareleprincipii: ARBDD va împărtăşi vizitatorilor din cunoştinţele sale despre patrimoniul natural,cultural şi istoric al RBDD şi-şi va explica activitatea în direcţia conservăriiacestui patrimoniu vizitatorilor li se vor furniza o serie de informaţii şi servicii de interpretare care vorcreşte bagajul lor de cunoştinţe, înţelegerea, delectarea şi preocuparea pentruzonele administrate de ARBDD ARBDD recunoaşte importanţa faptului că vizitatorii devin mai conştienţi devalorile naturale, culturale şi istorice ale locurilor pe care le vizitează şi adoptămodele de comportament care respectă aceste valori, precum şi că respectăexperienţele de recreere ale altor vizitatori informaţiile pentru vizitatori şi serviciile de informare furnizate de ARBDD vor ficorecte şi o înaltă calitate utilizarea celor mai eficiente medii de comunicare pentru furnizarea informaţiilorşi interpretare pentru vizitatori vor fi încurajateA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®26

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE2.3.5. Informarea şi educarea vizitatorilor - tendinţeUn vizitator informat este unul care este mai probabil să-şi fi satisfăcut aşteptările peperioada vizitei, este mai puţin probabil să fie rănit, şi este mai probabil că se vaîntoarce pentru vizite viitoare. Responsabilitatea ca vizitatorii să devină mai informaţi nueste doar a ARBDD, ci în mod ideal implică parteneriate cu vizitatorii. În conformitate,ARBDD îşi va concentra eforturile de comunicare acolo unde este cel mai probabil căva obţine rezultate, în special protecţia mediului şi a vizitatorilor, şi va creşteconştientizarea vizitatorilor privind conservarea. În esenţă, este o problemă strategicăpentru ARBDD să determine priorităţile pentru – site-uri cheie pentru comunicare cu vizitatorii (şi a identifica care grupuri devizitatori vor fi o prioritate în aceste site-uri) ce mediu de comunicare să folosească pentru cel mai bun efect când şi unde să folosească alţi furnizori de informaţiiSite-uri cheieSite-urile cheie pentru comunicarea cu vizitatorii vor fi acelea care – deja atrag un număr mare de vizitatori oferă posibilităţi importante pentru experienţe de recreere sau educaţie de înaltăcalitate au un potenţial ridicat pentru creşterea conştientizării vizitatorilor privindimportanţa conservăriiÎn general, aceste locuri vor fi mai accesibile călătorilor care fac scurte opriri, vizitatorilorde o zi şi grupurilor de vizitatori care înnoptează. Multe locuri vor fi de interes naţionalcu caracteristici naturale, culturale sau istorice, care sunt cele mai importante dintrezonele protejate.Comunicarea cu diferitele Grupuri de VizitatoriToate grupurile de vizitatori identificate au nevoie de informaţii şi tipuri de comunicarepentru a asigura deplina lor satisfacere şi siguranţa personală, sau pentru a influenţacomportamentul lor faţă de mediu. Grupurile diferă foarte mult funcţie de posibilele loraptitudini, atitudini şi impact. Principalele cerinţe pentru informaţii şi educaţie suntprezentate mai jos pentru fiecare grup de vizitatori.Călătorii care fac scurte opriri şi Vizitatorii de o zi: Aceştia formează grupurileprioritare atât pentru informare, cât şi pentru interpretare. Datorită nivelului scăzut deexperienţă şi abilitate, şi a timpului scurt pe care îl alocă vizitei, au nevoie de informaţiiA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®27

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREpentru orientare eficiente (parcări, semne, indicatoare, broşuri, caracteristici de interes).Vizitatorii de o zi au potenţial în a cauza pagube de mediu semnificative, astfel că suntimportante mesajele privind minimizarea impactului vizitei lor.Ambele grupuri tind să aibă un nivel ridicat de interes pentru site. În consecinţă, suntconsiderate grupuri prioritare pentru interpretarea pe loc care le va adânci cunoaştereaşi înţelegerea locului.Vizitatori care înnoptează: Pentru că cei mai mulţi dintre aceşti vizitatori tind să devinăvizitatori care revin la locurile administrate intensiv, mai puţin fragile, apare o nevoie mairedusă pentru comunicarea axată pe comportamentul de mediu acceptabil. În schimb,prioritatea este încurajarea acelor activităţi care minimizează conflictul cu alţi vizitatorice înnoptează în acel loc, şi caută să încurajeze vizitatorii cu perioade de şedere mailungi să devină mai implicaţi în activitatea de conservare a ARBDD (în special în jurulzonei de înnoptare). Sunt un grup ideal care să beneficieze din programele de vară devizitare.Căutătorii de confort în sălbăticie: Aceştia tind să includă o mare parte dintrevizitatorii străini (internaţionali), dintre care mulţi au un nivel scăzut de experienţă însălbăticia Deltei Dunării. Mesajele privind conştientizarea asupra riscurilor şi siguranţasunt de mare prioritate pentru acest grup, cuplat cu furnizarea de hărţi, broşuri,informaţii privind facilităţile şi previziunile meteorologice. Acest grup necesită un nivelridicat de informaţii de călătorie prin semne, marcaje, agenţi ecologi, ghiduri, hărţi,pentru că au potenţial pentru un impact asupra mediului semnificativ, punându-se pe eiînşişi în dificultate, sau deranjând alţi vizitatori ca şi ei prin comportamentul lor. Nu suntun grup prioritar pentru serviciile de interpretare pentru că în general au un nivel scăzutde conştientizare asupra activităţii de conservare a ARBDD şi sansele de a-i implica inactivităţi viitoare de conservare nu sunt prea mari. Cât timp vor fi grupul care va plăticea mai mare taxă, se vor aştepta la o calitate înaltă a serviciilor de informare oferite.Aventurierii în sălbăticie şi căutătorii de mişcare: Aceste două grupuri sunt cele maiexperimentate, capabile să-şi administreze propria vizită într-o manieră de mediuacceptabilă. Pentru că au un nivel ridicat de conştientizare privind importanţa şifragilitatea sălbăticiei, au o prioritate scăzută pentru mesajele de conservare prin serviciide interpretare. Dar au o mare nevoie totuşi, de informaţii de planificare a călătoriei previzitare(hărţi, previziune ale vremii) şi acestea rămân o prioritate de informare pentruARBDD. Sunt un grup prioritar pentru stabilirea comunicării regulate privind planificareafacilităţilor (menţinerea exactităţii hărţilor, a potecilor, podurilor) şi identificareahazardului natural.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®28

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARECăutătorii de senzaţii tari: Nu este un grup prioritar pentru ARBDD pentru informare şiinterpretare. Ca şi grup, totuşi, au o cerinţă mare pentru comunicare care poate:conduce la minimizarea impactului lor asupra mediului; creşte conştientizarea lor privindsiguranţa; încuraja consideraţia altor utilizatori de terenuri pentru conservare. Deţinătoriide facilităţi de recreere au responsabilitatea să-şi informeze şi conştientizeze clienţii.ARBDD va furniza informaţiile de bază, broşuri, marcaje.Tehnici de informare şi educare a vizitatorilorEchilibrând cerinţele vizitatorilor cu scopurile de comunicare ale ARBDD, se aşteaptă caserviciile să continue să cadă într-una dintre cele două categorii mari informaţii precum semne, publicaţii, sfaturi de la personalul centrelor de vizitareşi agenţii ecologi, care permit vizitatorilor să aibă o vizită mai plăcută, mai sigură interpretări precum panouri în zonă, publicaţii, afişajele din centrele de vizitare,audiţiile, şi contactul cu agenţii ecologi şi personalul care derulează programe devizitare care le permit satisfacerea curiozităţii şi le adânceşte cunoaşterea desprevalorile locurilor pe care le vizitează şi nevoia de a le conserva.Personalul de informare al ARBDDManagementul centrelor de vizitare şi informare va fi îmbunătăţit pentru a puneun accent mai mare pe calitatea funcţionării serviciului de informare, în special înlocaţiile cheiePersonalului ARBDD de la recepţia centrelor de vizitare/ informare i se va oferisprijin mai mare în furnizarea de informaţii de calitate vizitatorilor, în termeniiinstruirii, ai perfecţionării lor.Agenţii ecologi se aşteaptă să joace un rol mai important ca şi furnizori deinformaţii şi interpreţi pentru grupurile de vizitatori care rămân peste noapte saucaută confortul în sălbăticie.Publicaţii pentru vizitatoriActualele broşuri pentru vizitatori vor fi revizuite pentru a dezvolta o ierarhie abroşurilor care reflectă mai bine priorităţile strategiei de vizitare, în termenii siteurilorcheie şi al grupurilor de vizitatori. Accentul va fi pus pe broşurile pentruvizitatorii de o ziARBDD va încuraja alţi furnizori de informaţii pentru vizitatori să dezvolte ghidurimai cuprinzătoare pentru site-urile naturale şi istorice. Astfel de editori vor fiîncurajaţi să consulte ARBDD pentru asigurarea acurateţei informaţiilor.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®29

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARESemne, marcaje şi Informaţii / interpretări la faţa loculuiMai mare accent se va pune pe facilităţile de comunicare la site-urile cheieaproape de căile de acces (utilizat în primul rând de vizitatorii de o zi şi călătoriicare fac scurte opriri). Pe măsură ce implementarea sistemului de marcareprogresează, se va da mai multă consideraţie calităţii informaţieiInterpretarea la faţa locului, prin trasee tematice, va fi asigurată în site-urile foartevizitate cu valori ale patrimoniului natural, cultural sau istoric. Această tehnică deeducaţie este foarte populară vizitatorilor, şi în multe locuri va fi în generalpreferată înfiinţării de noi centre de vizitare.2.4. Oportunităţi de recreere, facilităţi şi servicii de vizitare în zoneleadministrate de ARBDD2.4.1. Oportunităţi de recreereARBDD administrează sau supraveghează următoarele oportunităţi de recreere:Zona costierăExistă mai multe locuri din zona costieră, parte a RBDD, care sunt domeniu public deinteres naţional, plaja Sulina, plaja Sf. Gheorghe, plaja Gura Portiţei, Vadu, Corbu.Aceste locuri oferă oportunităţi vizitatorilor de a vedea unele dintre cele mai ameninţatespecii şi habitate.Zonele urbaneExistă puţine arii naturale protejate în apropierea zonelor urbane. Acestea sunt bineutilizate de vizitatorii autohtoni, dar unele sunt de asemenea mai obişnuite cu vizitatoriiinternaţionali.Zonele ruraleO parte din teritoriul RBDD este ocupat de localităţi rurale, unde oamenii se ocupă deagricultură, creşterea animalelor, apicultură. Zonele rurale sunt populare pentruplimbări, fotografiere, admirarea peisajului, călărie, tradiţii, cultură.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®30

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREZonele sălbaticeÎn aceste zone se ajunge cu barca. Există locuri de campare amenajate, dar şi unelefacilităţi de cazare.Site-uri istoriceMuzeul de istorie şi arheologie de la Istria, aflat pe teritoriul RBDD, dar nu esteadministrat de ARBDD. ARBDD va construi un centru de informare în aceeaşi zonă.2.4.2. Facilităţi şi serviciiPe teritoriul R.B.D.D. putem vorbi în prezent despre: 3 centre de vizitare / informaredeja existente, altele 6 în fază de proiectare/ construire, 12 cantoane şi 40 de foişoarede observare, 2 zone de campare amenajate.Pe teritoriul judeţului Tulcea există 7 muzee (din care 4 doar în Tulcea), 4 site-uriistorice. Există 27 de agenţii de turism, 12 ghizi naţionali şi 2 locali. ARBDD areprevăzute 19 rute turistice pe apă şi 7 rute turistice pe uscat (Anexa 4). Există o basilicăpaleocreştină, numeroase biserici şi mânăstiri creştine, dar şi turceşti şi evreieşti, situriarheologice.Alte servicii: CazareConform studiilor realizate în cadrul Planului strategic pentru dezvoltarea turismuluidurabil în Delta Dunării (realizat de CJT, 2009), oferta de cazare este diversă şicuprinde hoteluri, hoteluri plutitoare şi alte tipuri de nave, campinguri, case de oaspeţi,pensiuni de 2, 3, 4 şi 5 margarete şi tabere de tineret. Nu se cunoaşte nivelul calităţii lorşi nu sunt făcute publice toate punctele de cazare. Servirea mesei este în generallegată de locurile de cazare:A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®31

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARECapacitatea de cazare şi activitatea turistică – destinaţia Delta Dunării (inclusivTulcea), 2008 3An Capacităţi Capacităţi în Sosiri (mii) Şederi peste Indici de Durataexistente funcţiune (miinoapte (mii) utilizare a medie(locuri) locuri – zile)capacităţii(%)şedere(zile)1990 3601 718,4 159,2 302,7 42,1 2,01995 3126 664,0 71,0 145,0 21,9 2,02000 2485 427,2 34,0 85,3 19,9 2,52001 2478 477,8 46,5 98,4 20,4 2,12001 2258 420,0 36,3 78,0 18,6 2,22003 2801 333,0 37,4 75,6 22,4 2,02004 3180 455,0 73,0 129,0 28,3 1,82005 3806 533,0 77,0 151,0 28,4 2,02006 4276 578,0 55,0 140,0 25,5 2,62007 3400 71,4 142,5 25,92008 3761 96,3 152,0 31,7deSituaţia unităţilor turistice pe teritoriul Judeţului Tulcea şi capacitatea lor - 2006Structuri de cazare Unităţi Locuri de cazareHoteluri 19 1.210Moteluri 2 72Hanuri 1 20Vile turistice 51 452Pensiuni urbare 11 173Pensiuni rurale 24 366Campinguri 2 956Locuri de popas 3 62Bungalouri 26 90Tabere de elevi 3 620Unităţi de tip căsuţă 1 148Cazare pe hoteluri plutitoare 4 99TOTAL 148 4.2763 Sursa 1 (2006): Institutul Naţional de Statistică al României – Anuar statistic 2006, capitolul 20 Turism (www.insse.ro) şi Sursa 2 (2008):Direcţia Judeţeană de Statistică Tulcea (Buletin statistic – Septembrie 2008)A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®32

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARELocurile de cazare turistică. Tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni decazare turistică şi categorii de clasificare, existente la 31 iulie 2008 în judeţulTulcea. 4Tipuri de structuri deprimire turisticaTotal 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea NeclasificateTotal judeţ 3761 60 1320 1744 309 138 190din care:Hoteluri 1485 254 1083 148MoteluriHanuri 20 20Vile turistice 558 60 162 336Cabane turistice 8 8Pensiuni turistice urbane 140 58 46 36Pensiuni turistice rurale 253 70 97 76 10Campinguri 730 730Popasuri turistice 80 80Sate de vacanţă 74 74Bungalouri 20 20Tabere 170 170Unităţi tip căsuţă 151 23 128Spaţii de cazare pe nave 72 46 262.4.3. Analiza instituţionalăCinci instituţii şi organizaţii diferite au fost identificate ca fiind principalii factori cudiverse roluri în managementul turismului şi agrementului în Rezervaţia Biosferei DeltaDunării: Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Consiliul Judeţean Tulcea,Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării şi Consiliile Locale. Pe lângăacestea, şi sectorul privat din turism este un factor important şi interesat.Un rezumat al analizei este prezentat în tabelul de mai jos.InstituţiePrincipaleleresponsabilităţiAdministraţiaRezervaţieiBiosferei DeltaDunăriiAdministreazăRezervaţia BiosfereiAutoritate de mediuRegulamente pentrumanagementulResursedisponibile(angajaţi şifinanţare)Angajaţi: 133dintre care 40 depazniciBuget şi proiectede statCadrul legal Parteneriat /coordonare/subordonareLegea 82/1993 (înprezent esterediscutată înParlament)OUG 57/2007Subordonare:MinisteruluiMediuluiParteneriat cu:Consiliul Judeţean4 Sursa: PLAN STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII, document iniţiat încadrul Proiectului «DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI PENTRU UN TURISM DURABIL INTR-O ZONĂ UMEDĂNATURA 2000: STUDIU DE CAZ DELTA DUNĂRII» - ROE / 041 / 06 ŞI finalizat în mai 2009A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®33

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREvizitatorilorEducare şi informareMonitorizareConsiliulJudeţean Tulcea Dezvoltare şiadministrare locală Infrastructură generală Centru Naţional deInformare Turistică &Centru 3D Asistenţă în proiectelefinanţate de UE Marketing Strânge taxe &impozite Politică de stimulareInstitutul Cercetare în sprijinulNaţional decelor care iau deciziileCercetare- Pregătirea conţinutuluiDezvoltare Delta pentru educaţie şiDunăriiinformare Studii de impact demediu, studiitopografice Monitorizareavizitatorilor Monitorizareastufărişului în zonelede recreereConsiliile Locale Amenajareateritoriului Strategii de dezvoltare Strânge taxe şiimpozite Autorizaţii DezvoltareainfrastructuriiAsociaţiile depescariOferăinfrastructurăpentru turismAngajaţi: 5persoane la biroulde turismBugetul de statImpozite localeProiecte finanţatede UE3 angajaţi peturism din 135 deangajaţi40% finanţat deMinisterulEducaţiei şiCercetăriiCapacitate scăzutăd.p.d.v. alangajaţilorBugetul local:taxe localeConsiliulJudeţean, bugetulde stat pentruproiecte Dreptul la pescuit Posibilă finanţare:LEADERAlte fonduri UEOrdin ministerial111/2007 (slab)Plan demanagement şiRegulamenteLegea impozitelorLegea amenajăriiteritoriuluiMinisterulEducaţiei şiCercetăriiAmenajareateritoriuluiAprobate deMinisterulAgriculturiiTulcea şi InstitutulNaţional DeltaDunăriiAgenţia Naţionalăpentru Pescuit şiAcvacultură(ANPA)Garda de MediuPoliţia de FrontierăParteneriat cu:MunicipalităţilelocaleSectorul privatConcesionariiCoordonare:Ministerul MediuluiParteneriat cu:AdministraţiaRBDD şi ConsiliulJudeţeanCoordonare(Subordonare):Consiliul JudeţeanPrefecturaParteneriat cu:Sectorul privat deafaceriA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®34

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREDin analiza prezentată mai sus se pot face deja câteva observaţii cu privire la fiecarefactor în parte, şi anume:Administraţia RBDD are resursele pentru a monitoriza toate activităţile din RBDD şiinfrastructura turistică. Unul dintre punctele slabe majore identificate în urma analizeieste acela că nu există nici un partener din turism în administrarea RBDD pentru aimplementa diverse politici. Într-adevăr, fiecare partener are anumite competenţeturistice, dar în cele mai multe cazuri acestea se suprapun, sau uneori nu există deloccomunicare între factorii interesaţi.Consiliul Judeţean Tulcea are două atuuri mari pe care trebuie să le folosească:asistenţă în implementarea proiectelor cu finanţare UE pe teritoriul Deltei Dunării şiimplementarea unei politici de stimulare pentru o dezvoltare direcţionată.Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării poate oferi o contribuţiemajoră la dezvoltarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a vizitatorilor şiasistenţă în studii despre managementul stufărişului în zonele de recreere (zona Chilia,zona umedă Babina-Cernovca).Una dintre observaţiile generale şi cele mai critice ce reies din analiza factorilor cheiede decizie este lipsa unei entităţi profesionale dintr-o organizaţie de turism pentru arealiza comunicarea, coordonarea şi chiar implementarea unei politici pe turism în DeltaDunării. Diferitele instituţii au roluri şi planuri de activităţi diverse, dar se observă lipsacomunicării şi coordonării pe aspecte legate de turism. Prin urmare, una dintre măsurilece trebuie luate este stabilirea unui Comitet de Turism la nivelul ConsiliuluiJudeţean Tulcea.2.4.4. Analiza infrastructuriiS-a analizat şi ceea ce este disponibil în momentul de faţă din punct de vedere alintenţiilor, al planificării sau implementării proiectelor de infrastructură turistică şi a fostrealizată o bază de date extinsă.Definită în sens larg, infrastructura turistică cuprinde mijloace de acces, menţinerearesurselor naturale şi amenajarea anumitor părţi ale mediului construit, existenţa unorfacilităţi de recreere turistică (porturi mici pentru ambarcaţiuni de agrement, zone deagrement, etc.) dar şi infrastructura de bază (gaz, apă, canalizare etc.). Este evident căinfrastructura joacă un rol dublu în turism: turiştii folosesc infrastructura existentă iarpentru a dezvolta turismul este nevoie de o anumită infrastructură.Infrastructura poate fi de asemenea folosită ca input sau factor de dezvoltare de cătrelocalnici şi de micile afaceri în turism. Dezvoltarea infrastructurii pentru turism ar trebuisă se axeze pe rezultate economice, cum ar fi: creşterea standardelor de calitate ale destinaţiilor care pot atrage diverse grupuriţintă caracterizate prin şederi mai lungi şi nivel mai ridicat al cheltuielilor;A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®35

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE crearea de noi iniţiative, locuri de muncă şi venituri pentru populaţia locală dincheltuielile turiştilor.Acest studiu se axează pe facilităţile turistice şi pe principalele tipuri de infrastructură demediu şi socială: Alimentarea cu apă Gestionarea deşeurilor Gestionarea apelor reziduale Infrastructura pentru managementul patrimoniului natural, cum ar fi poteci,indicatoare, podeţe de acces, debarcadere, platforme de observare, etc.Câteva concluzii sunt prezentate mai jos:Gestionarea deşeurilor este o problemă mare pentru Delta Dunării, care a fostabordată într-un studiu mai general de fezabilitate, dar nu s-a luat nici o măsură la nivelde Consiliu. Această problemă trebuie rezolvată cât mai curând posibil.Gestionarea apelor reziduale este o chestiune delicată deoarece majoritateafacilităţilor turistice nu au posibilitatea de epurare a apelor reziduale – deşi stufărişulnatural este una dintre cele mai eficiente soluţii de epurare a apelor. Un exemplu tipic alunui proiect de epurare a apelor uzate este cel de la Crişan, unde întregul sat va ficonectat la un sistem de canalizare central, dar soluţia este foarte scumpă din punct devedere al energiei deoarece nu există înclinaţie naturală pentru conductele decanalizare. Prin urmare, pompele vor trebui să funcţioneze permanent. Un astfel desistem poate avea un impact negativ în Crişan ca destinaţie ecoturistică (spre exemplumiros neplăcut în cazul în care pompele se blochează), dacă nu este bine întreţinut.Alte soluţii trebuie identificate pentru celelalte facilităţi turistice din Delta Dunării şi nu înultimul rând trebuie luate în considerare, ca posibile proiecte, staţii de epurareindividuale.Infrastructura pentru managementul patrimoniului natural este unul dintresubiectele unde lipsa comunicării duce la suprapunere de idei şi proiecte. Un exemplueste numărul considerabil de platforme de observare de păsări propuse de diverseinstituţii cum ar fi Consiliul Judeţean, Administraţia RBDD precum şi ONG-uri ca Friendsof Nature International sau Asociaţia Salvaţi Delta. Nu există încă un plan unitar pentruinfrastructura de management al patrimoniului natural în întreaga Delta Dunării, ceea ceface dificilă planificarea sau aprobarea diverselor proiecte.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®36

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARELa modul general, zona Deltei Dunării suferă în anumite locuri şi la diverse niveluri delipsa acută a facilităţilor publice. Acest lucru este dăunător atât pentru posibilităţile dedezvoltare a turismului cât şi pentru eficienţa firmelor din domeniul turismului, şi pentrucelelalte sectoare economice. În unele locuri, o dezvoltare rapidă şi neplanificată aturismului a devenit deja nesustenabilă – datorită lipsei infrastructurii şi alimentării cuapă potabilă, şi a gestionării deşeurilor şi energiei electrice.Acest raport a realizat o bază de date unitară (probabil pentru prima dată) cu toateinformaţiile obţinute de la diverse instituţii în ceea ce priveşte planurile pentru, sauimplementarea actuală a, infrastructurii pentru turism. Următorul pas ce trebuie făcuteste ca această bază de date să devină operaţională. O astfel de bază de date trebuiesă fie privită ca suport pentru cei care iau deciziile – fie pentru aprobarea diverselorproiecte sau pentru solicitarea de finanţare pentru diverse proiecte cu o prioritateridicată.Nu a fost uşoară această etapă de colectare a informaţiilor necesare din diverse motive,cum ar fi:Lipsa unei instituţii centrale responsabilă cu colectarea datelor şi planificareadezvoltării zonei.Diversitatea factorilor de decizie care au elaborat proiecte în Delta Dunării şi lipsacomunicării dintre ei, chiar şi atunci când este vorba despre factori interesaţi cepregătesc proiecte similare. Spre exemplu, în Murighiol, ARBDD are în plan uncentru de vizitare dar în acelaşi timp Consiliul Judeţean Tulcea caută fonduripentru realizarea unui Centru de Informare Turistică.Numărul de proiecte anunţate în presă – doar din motive de publicitate – dar care nuurmează a fi implementate.Numărul de studii de fezabilitate lansate şi niciodată aprobate sau implementate dincauza ezitărilor factorilor interesaţi sau din cauza lipsei fondurilor.În ciuda acestor probleme de comunicare şi datorită sprijinului partenerilor noştri, amreuşit să realizăm un prim raport despre starea infrastructurii din zonă.Am prezentat aceste prime concluzii unora dintre factorii de decizie locali şi trebuiesubliniat că am observat o puternică implicare politică a autorităţilor pentru schimbareaacestei situaţii şi promovarea dezvoltării infrastructurii în zonă.Pe parcursul întâlnirilor noastre, interlocutorii noştri au fost conştienţi de faptul că: Sunt necesare investiţii publice urgente pentru dezvoltarea infrastructurii dinindustria turismului dar şi pentru a îmbunătăţi situaţia existentă a mediului şicondiţiile de trai ale populaţiei din zonă. Cererea crescândă pentru facilităţi datorită dezvoltării turismului poate duce lastandarde scăzute de folosire sau la congestie şi poate afecta cererea pentruA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®37

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREturism în zonele sensibile, coborând totodată standardul de trai al comunităţilorlocale. Trebuie acordată prioritate proiectelor de infrastructură turistică ce contribuie laun nivel mai larg, adica nu doar celor legate de turism, ci şi de dezvoltare socialăşi economică.Aceste afirmaţii fac posibilă dezvoltarea unei abordări unitare a implementăriiproiectelor de infrastructură. Aceste proiecte trebuie să fie coordonate de o singurăentitate, responsabilă, printre altele, de: Obţinerea de informaţii privind proiectele de infrastructură din zonă. Facilitarea accesului la aceste informaţii pentru toţi factorii locali implicaţi,planificând dezvoltarea infrastructurii la un nivel mai larg şi oferind asistenţătehnică dacă este nevoie. Conştientizare la nivelul autorităţilor locale asupra faptului că impactele negativeale infrastructurii trebuie reduse pe cât posibil şi că infrastructura nu trebuierealizată dacă nu se pot lua măsuri de reducere a impactului negativ. Facilitarea unei colaborări mai strânse între factorii instituţionali dar şi cu sectorulprivat. Spre exemplu, serviciile turistice sunt dispersate din punct de vederegeografic iar cooperarea publică/privată este necesară pentru a combina acesteservicii, formând astfel programe sau pachete turistice.O concluzie importantă – ca urmare a analizei instituţiilor şi infrastructurii – estenecesitatea unei entităţi din domeniul turismului. Această entitate trebuie săactiveze şi să conducă dezvoltarea turismului, şi să urmeze concluziile planului dezonare pe ecoturism, analizând sau propunând în acelaşi timp o politică de turism,planificând şi coordonând diversele activităţi legate de turism. Implementareaproiectelor de infrastructură este una dintre ele. Într-adevăr, realizarea unei infrastructuribine planificată este unul dintre principalele instrumente pentru o reală implementare aplanului de zonare pe ecoturism deoarece permite factorilor-cheie implicaţi să: disperseze sau să concentreze cererea – unul dintre principalele obiective aleacestui plan de zonare; contribuie la protecţia şi managementul tuturor zonelor de patrimoniu natural şicultural prin izolarea acestora în faţa turismului, controlul traficului şi mobilităţii,A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®38

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREoferă sprijin pentru facilităţi de mediu şi controlează poluarea crescând astfelexperienţa turistică autentică.2.5. Impactul Vizitatorilor asupra Valorilor Naturale, Culturale şi IstoriceVizitatorii sunt atraşi în Delta Dunării de mediul natural relativ neperturbat, nepoluat şineaglomerat, de peisajele naturale impresionante şi de posibilităţile de recreere în aerliber accesibile. Vizitatorii totuşi pot avea un spectru larg de impact asupra valorilorintrinseci naturale, culturale şi istorice ale Deltei Dunării. Impactul include:- distrugerea vegetaţiei, sau afectarea ei prin- eroziunea malurilor canalelor- perturbarea vieţii sălbatice şi distrugerea habitatelor- modificări ale comportamentului vieţii sălbatice- deşeurile de la toaletă şi gunoiul- poluarea vizuală şi zgomotul- strângerea de lemn de foc, focuri de tabără şi riscul crecut asociat de incendii- riscul crescut de introducere de specii nedorite- vandalism, deteriorare şi colectarea de suveniruri- contaminarea apei de deşeurile aruncate necontrolatRiscul impactului vizitatorilor este în creştere odată cu creşterea numărului de vizitatori,a activităţii comerciale şi a extinderii gamei de activităţi pentru vizitatori.Cercetarea asupra impactului vizitatorilor s-a concentrat asupra impactului produs întrecut. S-a examinat relaţia dintre numărul, activităţile şi comportamentul vizitatorilor şiimpactul de mediu produs. S-a identificat sensibilitatea diferitelor peisaje la impactulvizitatorilor şi limita la care impactul apare. Această cercetare este minimă şi are multelipsuri, dar se poate concluziona că:- cercetarea impactului vizitatorilor este limitată în termenii zonelor studiate, altipului de impact studiat şi a mărimii studiului;A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®39

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE- foarte puţine activităţi de monitoring continuu au fost realizate;- relaţiile dintre condiţiile de bază, tipul şi nivelul utilizării, tipul şi gradul de impact,şi obiectivele /răspunsurile de management n-au fost investigate;- cea mai mare parte a cercetării s-a concentrat pe impactul terestru/ acvatic(canale şi lacuri), şi prea puţin pe impactul asupra vieţii sălbatice sau a calităţiimediului;- studiile individuale s-au concentrat asupra uneia sau a două variabile şi nu aufurnizat un studiu cuprinzător al impactului vizitatorilor asupra unui site anume;- doar un număr limitat de metode de cercetare au fost utilizate.Relaţia dintre numărul, activităţile şi comportamentul vizitatorilor şi impactul de mediupe care-l produc trebuie mai bine înţeles şi o cercetare mai aprofundată este clarnecesară în zonă.Pe baza evaluării valorilor intrinseci naturale, culturale şi istorice şi a potenţialuluiimpact al vizitatorilor, se poate determina un regim adecvat de management pentruvizitatori. Prima problemă căreia ne adresăm este dacă efectele activităţilor, facilităţilorşi serviciilor pentru vizitatori propuse sunt probabil să devină nepotrivite cu conservareaunei zone anume. Dacă efectele par să fie nepotrivite cu conservarea, activitatea nu vafi permisă, dar facilităţile şi serviciile ar putea fi localizate în afara zonei protejate.Dacă se consideră adecvat pentru vizitatori să folosească şi să se bucure de un locanume, atunci următorul pas este să:- se decidă care este numărul adecvat de vizitatori şi să se impună limite acolounde este necesară evitarea sau reducerea impactului asupra valorilor intrinsecinaturale, culturale şi istorice- se decidă care sunt facilităţile şi serviciile pentru vizitatori adecvate şi practicileşi standardele de management adecvate pentru acestea astfel ca impactulasupra valorilor intrinseci naturale, culturale şi istorice să fie evitat sau redus- promoveze bune practici de conservare pentru administrarea facilităţilor devizitare precum eficienţa energetică, reciclarea şi reducerea deşeurilor- încurajeze un comportament al vizitatorilor adecvat, prin promovarea de coduride conduită privind apa şi mediulA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®40

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREOdată ce un regim de management pentru vizitatori a fost decis şi pus în practică, vatrebui monitorizat impactul activităţilor, facilităţilor şi serviciilor de vizitare asupravalorilor intrinseci naturale, culturale şi istorice. Sistemul de monitorizare se vaconcentra pe dezvoltarea unui sistem de avertizare din vreme, care va indica ce paşisunt de urmat pentru a preveni ca impactul să se producă.Când programul de monitorizare identifică activităţi, facilităţi şi servicii de vizitare caavând un impact inacceptabil asupra valorilor intrinseci naturale, culturale şi istorice,ARBDD să poată urma paşii pentru reabilitarea zonei şi să întreprindă una sau maimulte dintre următoarele acţiuni:Reducerea utilizării zonei de către vizitatoriAcest lucru se poate realiza în multe feluri, de exemplu prin restricţionareanumărului de vizitatori, impunerea de limite privind perioada de şedere, descurajândpotenţialii vizitatori sau îmbunătăţind accesul, facilităţile şi promovarea în zonealternativeModificarea activităţilor / comportamentului vizitatorilorModificarea perioadei activităţilor de vizitareMutarea activităţilor/ facilităţilor/ serviciilor de vizitare în altă parteCreşterea rezistenţei zoneiO combinaţie de tehnici va fi utilizată pentru fiecare caz în parte. Făcând modificări laceea ce cauzează impactul (numărul vizitatorilor, activităţile, comportamentul, facilităţileşi serviciile) va crea un precedent asupra creşterii rezistenţei sau capacităţii zonei2.6. Impactul produs la nivelul ariei protejate şi în vecinătatea acesteia PozitivCreşterea numărului de vizitatori în prezent nu are prea mare influenţă pozitivă asupraveniturilor comunităţilor locale, datorită slabei dezvoltări a sectorului de servicii din zonă,mărginindu-se la:- venituri obţinute din cazare de către proprietarii de pensiuni şi în mică măsură depersoanele particulare care cazează în propriile gospodării- veniturile realizate de deţinătorii de unităţi de alimentaţie publică din localităţiledin RBDD şi cele limitrofeA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®41

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE- veniturile realizate de micile magazine şi baruri/restaurante din localităţile dinRBDD şi limitrofe (porţile de acces)- veniturile realizate de cei care asigură transportul grupurilor de turişti în interiorulRBDD NegativEfectele negative se datorează creşterii numărului de vizitatori şi a presiunii acestoraasupra unor trasee turistice, care duc la degradarea/ perturbarea unor peisaje, habitate,exemplare ale florei şi faunei, şi care se manifestă prin:- accesul cu mijloace motorizate în locuri nepermise- amenajarea de vetre de foc în locuri nepermise- camparea în locuri neamenajate/ nepermise- tăierea de material lemnos pentru foc- cantităţi mari de deşeuri abandonate pe maluri şi suprafaţa apei canalelor şilacurilor- poluarea apelor prin folosirea detergenţilor, spălarea maşinilor- distrugerea unor elemente ale florei şi faunei (recoltare stuf, nuferi, flori, insecte,scrijelire arbori)- realizarea de amenajări în locuri nepermise (construcţii provizorii, marcaje)- degradarea şi distrugerea infrastructurii de vizitare (marcaje, panouri informative,turnuri de observare păsări)- posibilitatea producerii unor evenimente cu factor de risc datorate neglijenţei(incendii, accidente)2.7. Analiza SWOTPuncte tari- RBDD dispune de valenţe turistice reprezentative pentru oferta românească,conferindu-i şi o valoare turistică pe plan internaţional;- Marea varietate şi complexitate de resurse atractive, permit o valorificare printr-opaletă largă de tipuri şi forme de turism- Acces uşor cu toate mijloacele de transport (avion, vapor, maşină, tren)- Centre de informare în TulceaPuncte slabe- Cale de acces în interiorul RBDD doar pe apă- Slaba dezvoltare a infrastructurii locale (alimentare cu apă, colectare deşeuri şiape reziduale)- Programe şi produse turistice neatractiveA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®42

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARERiscuri (ameninţări)- Degradarea unor trasee turistice prin exploatare excesivă (dispariţia fauneidatorate zgomotului şi poluării)- Poluarea cu deşeuri de tip PET- Degradarea malurilor datorită utilizării ambarcaţiunilor motorizate neadecvate- Pescuitul excesiv, braconajul- Lipsă de unitate la nivelul zonei privind dezvoltarea turismului- Lipsa unui organism unic privind coordonarea turismului în RBDDOportunităţi- Afirmarea recentă a unor noi tipuri şi forme de turism: turism etnic, turism rural,turism de afaceri, reuniuni internaţionale- Reconstrucţia ecologică a unor poldere abandonate şi redarea lor circuituluinatural- Eco-turismul, turismul de recreere,Puncte tari- RBDD dispune de valenţe turistice reprezentative pentru oferta românească,conferindu-i şi o valoare turistică pe plan internaţional- Condiţii favorabile pentru diverse forme de practicare a turismului care respectăcondiţiile de protejare şi conservare a mediului- Marea varietate şi complexitate de resurse atractive, permit o valorificare printr-opaletă largă de tipuri şi forme de turism- Acces uşor cu toate mijloacele de transport (avion, vapor, maşină, tren)- Centre de informare funcţionale în Tulcea, Sulina, Crişan şi construirea de noicentre În Murighiol şi Sf. Gheorghe- Promovarea turistică naţională şi internaţională, integrarea patrimoniului local încontextul europeanPuncte slabe- Cale de acces în interiorul RBDD doar pe apă, infrastructura de transport slabdezvoltată- Slaba dezvoltare a infrastructurii locale (alimentare cu apă, colectare deşeuri şiape reziduale)- Programe şi produse turistice neatractive- Sezonalitatea activităţilor turistice- Insuficientă implicare a autorităţilor centrale şi locale în dezvoltarea turismuluiA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®43

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARERiscuri (ameninţări)- Degradarea unor trasee turistice prin exploatare excesivă (dispariţia fauneidatorate zgomotului şi poluării)- Poluarea cu deşeuri de tip PET- Degradarea malurilor datorită utilizării ambarcaţiunilor motorizate neadecvate- Pescuitul excesiv, braconajul- Lipsă de unitate la nivelul zonei privind dezvoltarea turismului- Lipsa unui organism unic privind coordonarea turismului în RBDD- Ritm scăzut al dezvoltării economice care reduce interesul pentru investiţii înturism- Lipsa unui studiu privind capacitatea de suport a ecosistemelor şi apreciereaunui flux optim turisticOportunităţi- Afirmarea recentă a unor noi tipuri şi forme de turism: turism etnic, turism rural,turism de afaceri, turism cultural, turism de recreere, reuniuni internaţionale- Reconstrucţia ecologică a unor poldere abandonate şi redarea lor circuituluinatural- Importante investiţii private în turism, încurajarea populaţiei locale pentrupracticarea ecoturismului3. Viziunea şi obiectivele planului de vizitare3.1. De ce Zonarea Turistică şi de Recreere?În studiul “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă a strategiei deturism şi management a vizitatorilor” 5 se utilizează o abordare din perspectiva zonăriipentru a defini caracterul fiecărei zone specifice din cadrul Deltei Dunării. Acest lucru vapermite identificarea elementelor unice de marketing (USP) ce pot fi folosite atât îndezvoltarea de produse cât şi în marketing-ul îndreptat către grupurile ţintă.Zonarea pentru turism şi recreere este un concept folosit cu precădere în zonelenaturale, atât în America de Nord cât şi în Europa, încă din anii ‟70, pentru a oferi celemai bune oportunităţi pentru diverse tipuri de experienţe şi în acelaşi timp pentru a nu5 “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă a strategiei de turism şi management a vizitatorilor”, AndreiBlumer şi Alois Lang, Asociaţia de Ecoturism din România, Jamil Benabdallah, Détente Company / Consultants, 2009A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®44

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREsuprasolicita sau chiar distruge mediul natural. S-a dovedit de succes în diverse ariiprotejate din lume (Anexa 1) pentru a combina politicile de conservarea naturii cu oexperienţă treptată în natură / aer liber a vizitatorilor şi turiştilor.Zonarea pentru turism şi recreere nu trebuie confundată cu zonarea pentru conservareanaturii. Aceasta din urmă este punctul de plecare pentru discuţii despre zonarea pentruturism, şi o regulă predefinită este că orice decizie trebuie să ţină seama de, şi sărespecte, zonarea pentru conservarea naturii. Prin urmare, zonarea pentru turism şirecreere este atât un instrument de conservarea naturii, deoarece respectă regulile deconservare, cât şi un mecanism de dezvoltare durabilă ce corelează conservarea naturiicu opţiuni reale de dezvoltare.Deşi zonarea pentru turism şi recreere este un concept relativ des folosit, a fost aplicatîn special pentru conservarea naturii sau pentru a oferi vizitatorilor experienţe de înaltăcalitate. Prezentul studiu de zonare pentru recreere şi turism (6) propune o abordaremai largă şi inovatoare asupra zonării – special concepută pentru RezervaţiaBiosferei Delta Dunării – în cadrul căreia fiecare zonă a identificat caracterul eispecific, în funcţie de USP, şi oportunităţile ei specifice de dezvoltare. Prin urmare,abordarea zonării pentru Delta Dunării oferă trei avantaje majore:1. oferă şansele cele mai bune pentru implementarea unei reale politici deconservare a naturii pe termen lung prin turism şi recreere;2. oferă şansele cele mai bune pentru vizitatori şi turişti de a alege o zonă (cuserviciile ei aferente) unde aceştia îşi pot atinge aşteptările cu privire laexperienţa dorită;3. oferă oportunităţi bune pentru dezvoltare şi investiţii, ce au şansele celemai bune să fie de natură durabilă, să ducă la mai puţine conflicte cuconservarea naturii şi să consolideze poziţia lor pe piaţă în cadruldestinaţiei Delta Dunării.Pe lângă avantajele menţionate mai sus, zonarea pentru recreere şi turism duce la altedouă rezultate:1. devine un instrument de comunicare pentru toţi factorii implicaţi – sectorulconservării, al activităţii turistice şi al dezvoltării. Aceasta înseamnă că oferă unteren comun pentru a negocia soluţii atât din partea tour-operatorilor sauinvestitorilor cât şi a sectorului de conservare a naturii, evitând astfel conflictulpermanent dintre conservare şi dezvoltare;6 “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă a strategiei de turism şi management a vizitatorilor”, AndreiBlumer şi Alois Lang, Asociaţia de Ecoturism din România, Jamil Benabdallah, Détente Company / Consultants, 2009A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®45

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE2. devine un bun instrument de marketing pentru sectorul privat, destinaţiiledin interiorul zonei şi Delta Dunării în ansamblu – deoarece se bazează peidentificarea unor elemente unice de marketing (USP) pentru fiecare zonă, şifiecare zonă integrează şi consolidează poziţia generală a Deltei Dunării pe piaţainternaţională.Zonarea pentru recreere şi turism, aşa cum este formulată în cadrul raportului (7) ,reprezintă un concept inovator nu doar pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării ci îngeneral pentru zone protejate extinse ale căror locuitori au o înclinaţie mare cătredezvoltare. Dacă va fi aplicabil, va deveni în curând o platformă puternică deconservare a naturii şi de dezvoltare durabilă reală.Scopul acestui raport (7) este de a oferi o abordare specială managementului vizitatorilorşi turiştilor în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), pentru a propune opţiuni dedezvoltare locală şi regională care să consolideze statutul de conservare şi totodată săaducă beneficii reale comunităţilor locale.3.2. Principii pentru dezvoltarea turismului şi recreerii în RBDDStudiul de zonare 8 adoptă trei principii care reprezintă valorile centrale ale oricărui tip deevaluare despre diverse zone propuse, conform cu analiza de faţă, cum ar fi:1. Respectarea zonelor de conservarePrecondiţia principală a oricărei analize pe zonarea pentru turism trebuie să ia înconsiderare obiectivele de conservare şi zonele de conservare menţionate în Planul deManagement al Deltei Dunării – precondiţia oricărei alte zone sau activităţi turisticepropuse.2. Promovarea experienţei de tip lentExperienţa de tip lent este unul dintre principiile centrale folosite în acest studiu.Principiul defineşte obiectivul studiului de faţă de dezvoltare a Deltei ca destinaţiepentru experienţe cu precădere lente şi transformare a tendinţei actuale de a dezvoltaactivităţi rapide în activităţi şi experienţe lente. Crearea de oportunităţi, oferirea destimulente şi implementarea regulamentelor ar trebui să contribuie la punerea acestuiprincipiu în practică.7 “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă a strategiei de turism şi management a vizitatorilor”, AndreiBlumer şi Alois Lang, Asociaţia de Ecoturism din România, Jamil Benabdallah, Détente Company / Consultants, 20098 “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă a strategiei de turism şi management a vizitatorilor”, AndreiBlumer şi Alois Lang, Asociaţia de Ecoturism din România, Jamil Benabdallah, Détente Company / Consultants, 2009A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®46

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREPrincipiul de tip experienţă lentă include două aspecte:folosirea timpului (pentru acces) ca factor de filtrare pentru diferitelocuri/destinaţii din Delta Dunării;o mai bună apreciere a valorilor naturale şi culturale prin promovarea şidezvoltarea unui ecoturism real care:- produce venituri semnificative pe plan local;- are un impact minim asupra naturii.3. Zonare pentru managementul experienţei de tip rapidExperienţa rapidă ar trebui să fie permisă în Delta Dunării, dar într-un mod mult mairestrâns şi controlat, fără să aducă prejudicii sau să distrugă caracterul de ansamblu alexperienţei de tip lent al Deltei Dunării – prin urmare, zonarea ar trebui să fie folosităpentru a delimita zonele dedicate experienţelor rapide.3.3. Identificarea şi analizarea conceptelor de zonareMetoda actuală de definire a zonelor a fost parţial adaptată după SpectrulOportunităţilor de Recreere, o metodă elaborată de cercetători de la Serviciul Forestieral Statelor Unite şi de la Biroul de Administrare a Terenurilor ca răspuns atât la criticileprivind creşterea cererii pentru recreere şi a conflictelor legate de folosirea resurselorlimitate, cât şi la necesitatea unei abordări integrate şi complexe faţă de managementulresurselor (Turism durabil în arii protejate, UNEP, WTO, IUCN, 2002).Metoda de faţă analizează în principal comportamentul şi experienţele predominanteale vizitatorilor actuali, şi promovează o anumită viziune asupra dezvoltării, incluzândacele obiective care menţin specificitatea locului, oferă şanse mai bune atât pentruconservarea naturii cât şi dezvoltare locală. Prin urmare, după ce fiecare zonă a fostidentificată şi analizată cu privire la statutul ei existent, au fost formulate obiectivele şi afost definit un set de instrumente pentru a se atinge acele obiective.Pentru o mai bună înţelegere a situaţiei existente, au fost definite câteva concepte, şianume:1. Puncte de acces şi puncte centrale existente şi potenţiale;2. Structura şi tipologia vizitatorilor/turiştilor.Puncte de acces şi puncte centralePunctele de acces sunt acele locuri prin care vizitatorii şi turiştii intră în regiune şi înfiecare zonă în parte.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®47

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREPuncte centrale (Hub - termen de origine engleza) este un punct de acces din cadrulregiunii ce concentrează şi poate direcţiona fluxul de vizitatori în anumite zone în funcţiede preferinţele lor, tipul de experienţă pe care şi-l doresc şi informaţiile, infrastructura şiserviciile disponibile.Termenul poartă de intrare a fost evitat deoarece o poartă este considerată un punct deacces în care vizitatorul/turistul nu petrece deloc timp, este doar invitat să treacă dincolode poartă şi să se îndrepte spre următorul loc. În contrast, filosofia acestui concept estesă atragă oamenii să stea, să câştige o experienţă personală vizavi de locul vizitat şi săcheltuie bani – începând de la punctele de acces până la destinaţia centrală.Există trei locuri în Delta Dunării ce pot fi considerate puncte de acces: Tulcea Murighiol JurilovcaTipologia experienţei pentru utilizatori (turişti, vizitatori)Pentru o mai bună înţelegere a tipurilor de experienţă, a fost introdus un concept dublu,şi anume:Experienţă LENTĂ versus experienţă RAPIDĂExperienţa lentă se bazează pe o activitate desfăşurată pe o perioadă mai lungă, cu orată scăzută a consumului resurselor, un impact redus asupra naturii, şi cu impacte(economice) vădit pozitiv pentru comunităţile locale.Experienţa rapidă este opusul experienţei lente şi necesită o perioadă relativ scurtăpentru a lua contact cu Delta, de multe ori valoarea intrinsecă a locului (natură şicultură) rămânând doar fundalul pe care se desfăşoară anumite activităţi de recreere.Tip deexperienţăDurata medie de şedereîn Delta DunăriiFolosirea resurselorLent Mai mult de 2 zile Rată scăzută a consumului RidicatRapid Mai puţin de 2 zile Rată crescută a consumului ScăzutImpact pozitiv asupracomunităţilor localeRată scăzută a consumului înseamnă că “volumul” total de resurse fizice folosite pentrua desfăşura anumite activităţi pe parcursul şederii în destinaţie este scăzut (spreexemplu folosirea bărcilor cu vâsle are consum de combustibil zero). În contrast cu rataA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®48

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREscăzută a consumului, rata crescută a consumului exprimă volumul ridicat de energie şialte resurse folosite pentru a avea un tip de experienţă rapidă. Spre exemplu patru orede mers cu barca cu vâsle în Delta Dunării consumă zero combustibil (experienţă lentă)în timp ce o barcă cu motor (experienţă rapidă) poate consuma până la 160 de litri decombustibil. Ambele experienţe se desfăşoară în acelaşi timp: patru ore.Ca rezultat al studiului de faţă, au fost identificate cinci tipuri de vizitatori în DeltaDunării, şi fiecărui tip i-a fost asociat acest concept lent/rapid.1. Experienţă axată pe natură şi cultură (LENTĂ)Este definită ca un tip de experienţă orientată pe natură şi cultură, bazată pe activităţicu un impact negativ scăzut asupra mediului natural şi social. Principala trăsătură aacestui tip de experienţă este definită ca LENTĂ, şi conduce la o mai bună înţelegere aatuurilor Deltei. Experienţa de tip lent este cea fundamentală pentru viitorul turismuluidin Delta Dunării.2. Experienţă de tip odihnă (cu precădere RAPIDĂ)Acest tip de experienţă este caracterizat prin diverse moduri de petrecere a timpuluiliber într-o manieră relaxantă, şi anume: pescuit, băi de soare, activităţi acvaticemotorizate, etc. Este cu precădere o formă RAPIDĂ de consum al unei destinaţiituristice (mai ales pe o perioadă scurtă de şedere, axată pe weekend-uri însorite). Înunele cazuri poate fi vorba despre o experienţă lentă (spre exemplu vacanţe de osăptămână la pescuit).3. Experienţă activă în aer liber (cu precădere LENTĂ)Acest tip de experienţă este axat pe activităţi în aer liber, cu un anumit grad de exerciţiufizic, ce se desfăşoară cu precădere în natură. În acest caz, natura este doar mediul ceinspiră activitatea respectivă. Vâslitul, canotajul, ambarcaţiunile cu pânze sau activităţilede consolidare a echipei sunt exemple care se înscriu în acest tip de experienţă.4. Experienţă eveniment (RAPIDĂ)Experienţele bazate pe evenimente folosesc cadrul natural doar ca pe un loc unde uneveniment se poate desfăşura. Cu toate acestea, natura este uneori mai mult decât unfundal, poate motiva participanţii la evenimente să-şi extindă şederea cu jumătate de zisau cu o excursie de o zi.5. Vizitarea obiectivelor turistice pe vase de croazieră (cu precădere RAPIDĂ)Acest tip de experienţă se bazează pe un mod relativ rapid de vizitare a fiecărui loc,folosind mijloace motorizate şi înaintând spre următorul loc. Majoritatea vizitatorilor carepreferă această formă de “experienţă în natură” sunt aduşi în Delta Dunării de operatoriA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®49

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREde turism naţionali sau internaţionali. Cunoştinţele lor despre Delta Dunării sunt foartemult influenţate de reclamele şi mesajele de promovare ale operatorilor, care sunt înprimul rând interesaţi să câştige o sumă maximă de bani într-o perioadă minimă detimp.Vânătoarea a fost definită ca o potenţială activitate, dar nici o experienţă nu a fostasociată cu ea. Studiul de faţă, ca şi abordarea ARBDD, urmează să găseascăalternative pentru vânătoare în alte forme de turism.Ca remarcă generală, trecerea de la un tip de experienţă LENTĂ la una RAPIDĂ afost tendinţa principală în turism şi recreere în Delta Dunării în ultimii 20 de ani.Din cauza constrângerilor şi valorilor societăţii din secolul al XXI-lea, timpul aînceput să joace rolul principal în filtrarea turiştilor într-o destinaţie precum DeltaDunării. La modul general, percepţia că există mai puţin timp liber (ca şitendinţele de promovare ale multor operatori de turism) forţează turiştii săconsume Delta cât mai rapid cu putinţă. Ca urmare, cu cât accesul la o destinaţieeste mai uşor din punct de vedere al timpului necesar, cu atât este mai probabilca aceasta să atragă grupuri-ţintă de tip experienţă rapidă şi să contribuie astfella dezvoltarea de produse turistice slabe şi infrastructură de calitate scăzută.Rezultatul acestei analize este dezvoltat în capitolele următoare.4. Teme şi activităţi4.1. MetodologieInformaţiile şi datele culese şi analizate în raport 9 au fost sintetizate în cadrul unei seriide cinci seminarii interactive extinse (Anexa 2) cu reprezentanţi ai principalilor factoriimplicaţi în conservare, recreere şi dezvoltarea turismului în RBDD: Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării; Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării; Consiliul Judeţean Tulcea; Societatea Ornitologică Română, filiala Tulcea.Pentru dezvoltarea unui model de zonare pentru turism şi recreere în RBDD, analiza apornit de la Strategia de Dezvoltare a Turismului Durabil în Delta Dunării realizată de9 “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă a strategiei de turism şi management a vizitatorilor”, AndreiBlumer şi Alois Lang, Asociaţia de Ecoturism din România, Jamil Benabdallah, Détente Company / Consultants, 2009A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®50

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARECompania WES 10 . Un concept important identificat în Strategie a fost necesitatea de aîncetini activităţile de recreere şi turism din Delta Dunării. Acest concept a fost adoptatşi elaborat în prezentul document.Studiul 11 a identificat opt zone diferite importante în Delta Dunării. Criteriile folositepentru definirea fiecărei zone au avut la bază doi factori majori: starea actuală a turismului şi nivelul de folosire şi dezvoltare în zona respectivă; principala experienţă axată pe natură / cultură pe care fiecare zonă o poate oferiavând la bază elementul unic de marketing (USP) specific fiecăreia (a se vedeaCapitolul: Identificarea şi Analizarea Conceptelor).Studiul 11 oferă o perspectivă sumară asupra conceptului general al celor nouă centre devizitare existente şi propuse, analizând felul în care ele pot fi integrate în zonele deturism şi recreere identificate.Rezultatele preliminare ale zonării şi ale conceptului de centru de vizitare au fostverificate pe parcursul unei evaluări rapide pe teren când o serie de primari şi rangeri aiRBDD, dar şi reprezentanţi ai sectorului privat, au fost intervievaţi în Chilia, Sulina,Sfântu Gheorghe, Caraorman, Crişan, Murighiol şi Istria.Turism, în acest context, este definit ca fiind seria de activităţi derulate în cadruldestinaţiei de un non-localnic pe parcursul a cel puţin o şedere de două zile (oînnoptare), persoană ce nu are acces rezidenţial (casă de vacanţă sau permanentă) cistă într-o structură de cazare turistică şi cheltuie bani pe diverse alte activităţi.Recreere este orice fel de activitate de agrement desfăşurată doar pe parcursul uneişederi de o zi într-o destinaţie, fără a folosi facilităţi de înnoptare.Elementele cheie de promovare (USP) reprezintă un concept esențial într-o destinaţieturistică. USP caracterizează şi distinge o destinaţie de altele pe piaţă, şi acest lucrueste unic şi nu poate fi copiat de competitori. Prin urmare USP ar trebui folosit pentru aformula mesajele cheie de promovare.Termenul experienţă este des folosit şi include motivaţia ascunsă a fiecărei persoanede a călători într-o destinaţie pentru a-şi satisface propriile sentimente / dorinţe în10Proiect: Dezvoltarea Potenţialului pentru Turism Durabil într-o Zonă Umedă Natura 2000: Cazul Deltei Dunării,Strategie de Dezvoltare a Turismului Durabil în Delta Dunării, aprilie 2008, finanţare de la Guvernul Flamand.11 “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă a strategiei de turism şi management a vizitatorilor”, AndreiBlumer şi Alois Lang, Asociaţia de Ecoturism din România, Jamil Benabdallah, Détente Company / Consultants, 2009A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®51

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARElegătură cu locul respectiv. Destinaţia, pe de altă parte, poate oferi o experienţăspecifică vizitatorilor în funcţie de ceea ce este autentic şi, la fel de important, de felulcum este administrată. Managementul unei destinaţii turistice, şi în special al uneidestinaţii ecoturistice, trebuie să conţină metode de management pentru diferite tipuride activităţi ce se adresează unor diverse tipuri de vizitatori: de la o experienţă înmijlocul naturii unde sunt vizibile foarte puţine urme de civilizaţie, până la o experienţă aculturii rurale unde interacţiunea cu localnicii este principala motivaţie şi până laactivităţi desfăşurate în aer liber unde punctul de atracţie este factorul fizic. Acesteasunt doar câteva exemple de tipuri de experienţe pe care un bun management aldestinaţiei trebuie să le ofere şi să le garanteze.Un bun management al destinaţiei identifică şi garantează experienţele specifice alevizitatorilor săi pentru a reduce potenţiale conflicte între diverşi utilizatori (accesmotorizat versus acces nemotorizat) sau între conservarea naturii şi activităţi turistice(zone strict protejate versus zone pentru recreere).Prin urmare, acest document foloseşte zonarea ca un instrument pentru dezvoltareaunei politici generale pentru managementul destinaţiei. Procesul de zonare a parcurstrei paşi diferiţi:Pasul 1: Identificarea principalei caracteristici pentru fiecare zonă în funcţie de:a. tipurile de activităţi turistice şi de recreere deja disponibile sau potenţialdisponibile în zonă;b. resursele adiţionale ale zonei împreună cu activităţile turistice (existente) potoferi elementele unice de marketing (USP) în cadrul destinaţiei Delta Dunării îngeneral.Pasul 2: Plasarea fiecărei zone pe harta generală a Deltei Dunării. Acest proces trebuiesă ia în considerare zonele strict protejate în scopul conservării care – deşi suntînconjurate de zone de recreere şi turism – îşi păstrează propriul lor management.Pasul 3: Identificarea instrumentelor de dezvoltare turistică ce pot consolida caracterulspecial, definit, al fiecărei zone.În concluzie, fiecare zonă a fost analizată în funcţie de această procedură în trei paşi.4.2. Zonarea pentru turism şi recreereSe analizează şi se definesc opt zone pentru turism şi recreere. Fiecare zonă trebuiepercepută nu doar ca fiind o zonă pur geografică destinată numai practicării activităţilormenţionate în studiu. În fiecare zonă o gamă largă de experienţe şi activităţi pot avealoc, dar este important ca orice tip de activitate dezvoltată şi promovată precum şi oricetip de infrastructură să scoată în evidenţă principalul caracter definit al zonei,contribuind astfel la formarea unui profil clar pentru fiecare zonă.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®52

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREDeşi ariile strict protejate sunt incluse în diferite zone, ele îşi menţin statutul şi nici oactivitate de turism şi recreere nu este permisă acolo decât dacă alte reglementărispeciale privind vizitatorii sunt menţionate în Planul de Management al RBDD.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®53

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®54

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE4.2.1. Zona CrişanStarea actuală şi experienţa de vizitareÎn prezent zona Crişan are vizitatori şi turişti ce vin atât de pe piaţa internaţională cât şide pe piaţa internă. Ei caută o experienţă pură a Deltei Dunării, fiind atraşi de: observare de păsări şi cultura din Deltă, dacă sunt turişti străini; pescuit (turişti din România).A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®55

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREViziune şi obiectiveCrişan ar trebui să devină destinaţia de prim rang pentru un tip de turism axat pe oexperienţă de natură lentă. Principalele obiective pentru această zonă sunt:1. Stabilirea / dezvoltarea tipului adecvat de infrastructură ce ar atrage doarexperienţa lentă de natură;2. Dezvoltarea şi promovarea activităţilor de turism ce vor fi integrate într-oexperienţă lentă de natură.InstrumenteAu fost identificate două instrumente ce trebuie utilizate în paralel pentru a atingeobiectivele acestei zone, şi anume:1. direcţionarea fluxului vizitatorilor şi distribuţia presiunii asupra habitatelor,folosind:a. filtre, cum ar fi timpul şi accesul – descreşterea accesibilităţii din punct devedere al accesului fizic în unele zone (spre exemplu blocarea accesului înmod “semi-natural”) sau timpul necesar pentru a ajunge în zonele respective(spre exemplu acces permis numai cu vehicule nemotorizate);b. implementarea unei politici de reglementare la nivel local dezvoltată înparteneriat cu ARBDD, municipalitatea locală şi antreprenorii locali de turism,bazată pe un prag maxim admis în fiecare colţ din zona Crişan. Aceastatrebuie să fie sprijinită de:planul de amenajare teritorială;regulamente pentru rutele de acces ale ambarcaţiunilor ţinând contde tipurile de ambarcaţiuni – ARBDD în parteneriat cumunicipalitatea locală şi sectorul de turism (asociaţia locală).2. construirea unui parteneriat local între ARBDD, municipalitatea locală şiantreprenorii locali din turism, prin:a. asistenţă în acces la finanţare, dezvoltare de produse şi promovare;b. identificarea şi integrarea produselor locale în oferta de turism din zonaCrişan;c. etichetarea şi promovarea întregii zone ca destinaţie pentru o experienţă lentăde natură pentru a atrage publicul ţintă format din turişti şi investitori.d. punerea bazelor unei asociaţii locale de turism, dezvoltându-i capacitatea şicreând un parteneriat între asociaţie şi municipalitatea locală;e. pregătire profesională pentru ghizi, proprietari de pensiuni şi şoferi de bărci;f. reconstruirea şi modernizarea interpretării centrului de vizitare;g. realizarea unui centru recreaţional/interpretativ în aer liber în sat şi realizareaunei legături cu centrul de vizitare. Centrul în aer liber ar trebui să fie pe malulA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®56

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARErâului dinspre sat (vizavi de centrul de vizitare) şi conceput astfel încât săatragă atât localnicii cât şi turiştii.4.2.2. Zona MurighiolStarea actuală şi experienţa de vizitareZona Murighiol oferă două experienţe majore diferite în prezent:a. poarta tradiţională de intrare pentru un număr mare de turişti din România carecălătoresc în grupuri mici (spre exemplu familii, prieteni) şi au două motivaţiiprincipale de a intra în Deltă prin Murighiol:i. camping în împrejurimile Murighiolului (folosind sau nu locurile decamping private);ii. acces spre destinaţii mai îndepărtate (în special Sfântu Gheorghe),unde petrec vacanţe mai lungi. Ei folosesc Murighiol pentru a parcamaşina şi apoi se îndreaptă spre destinaţia finală: camping înnatură, stând în a doua lor locuinţă (casă de weekend) sau folosindcazare locală.Principala activitate a acestor turişti este pescuitul. Ei folosesc fie propriileambarcaţiuni fie închiriază bărci de la localnici (cu sau fără şofer).b. destinaţia de weekend ce a fost realizată recent şi acoperă Dunavăţul de Jos,Mahmudia şi Uzlina. Turiştii de weekend folosesc structurile de cazare existente.Ei vin în cupluri sau grupuri mici, şi călătoresc în principal din oraşe mari precumBucureşti.Viziune şi obiectiveViziunea pentru această zonă este de a deveni o zonă pentru recreere intensivă bineadministrată, cu două obiective majore:1. Management strict al întregului spectru al oportunităţilor de recreere şi alactivităţilor aferente;2. Încetinirea ritmului cu care se consumă experienţa vizitatorilor (de weekend) şidiversificarea ofertei în favoarea veniturilor localnicilor.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®57

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREInstrumenteTrei seturi diferite de instrumente au fost identificate pentru viziunea menţionată maisus, şi anume:1. reglementări pentru o mai bună planificare şi un control al distribuţieispaţiale a vizitatorilor de weekend şi turiştilor, ceea ce va permiteconcentrarea turiştilor în zone mai puţin sensibile, folosind un sistem de subzonarepentru zona Murighiol. Sub-zonarea ar trebui să ia în considerare:A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®58

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREa. reglementări ale traficului în funcţie de capacitatea motorului şi viteza bărcii;tipul bărcii şi comportamentul pe timpul deplasării acesteia; accessreglementat şi controlat;b. locuri amenajate legal pentru camping pescuit.2. diversificarea, specializarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor turisticepentru a dezvolta o ofertă coerentă şi diverse pachete turistice pentru zonă.Pentru a diversifica oferta, trebuie dezvoltate produse turistice adiţionale:a. ture de observare de păsări pe malurile Dunării, Saraturile şi Plopului;b. pescuit de iarnă (din octombrie până în decembrie);c. integrarea gastronomiei locale tradiţionale în oferta turistică şi crearea uneipieţe tradiţionale de peşte pe timp de vară, alături de alte produse tradiţionale.Pentru specializarea şi creşterea calităţii serviciilor, trebuie implementateprograme de pregătire speciale, adresate celor mai importanţi furnizori deservicii:a. ghizi locali profesionali specializaţi pe observare de păsări;b. proprietarii de pensiuni;c. proprietarii firmelor de ambarcaţiuni;Pentru a creşte calitatea ofertei turistice, o atenţie specială trebuie acordatăchestiunii ambarcaţiunilor:a. dezvoltarea unei politici de promovare a bărcilor cu vâsle şi a bărcilor slabmotorizate, în încercarea de a reduce presiunea de la bărcile cu motoareputernice şi încetinind felul în care se face experienţa naturii;b. înfiinţarea unor puncte de închiriere a bărcilor cu vâsle sau a celor cumotoare slabe (cu sau fără conducător de ambarcaţiune);c. dezvoltarea unei oferte publice transparente – inclusiv a unui websitespecial – pentru plimbări cu barca (bărci-taxi, bărci-ferry) cu un programfix, o durată precisă şi preţuri.3. sprijinirea comunităţilor locale poate contribui la atingerea obiectivelor zonei.Ca rezultat, două instrumente majore au fost propuse de către membrii grupuluide lucru, şi anume:asistenţă pentru înfiinţarea unor asociaţii locale de pescari în zonele depescuit tradiţionale;A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®59

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREdeschiderea unei Pieţe de Peşte în Murighiol;sprijin pentru o iniţiativă locală de turism (spre exemplu unităţi decazare), ce permit membrilor să se dezvolte şi să plaseze oferta lor pepiaţă.poziţionarea Murighiolului ca destinaţie pentru familii;sprijin pentru ca Mahmudia să devină o destinaţie pentru tineret; sprijinirea dezvoltării camping-ului;sprijinirea vieţii locale culturale şi integrarea ei în oferta deturism (festivaluri locale, etc);crearea unei faleze.Instrumentele descrise trebuie implementate în parteneriat cu municipalitatea locală,ARBDD şi mediul de afaceri local.4.2.3. Zona JurilovcaStarea actuală şi experienţa de vizitareÎn zona Jurilovca, Portiţa este cea mai faimoasă atracţie ca destinaţie de vară, cu ofertaei tradiţională soare, mare şi nisip, atrăgând turiştii români cărora le place plaja.Cealaltă atracţie majoră este legată de un loc cultural: Enisala, cu ruinele vechii cetăţigreceşti care este vizitată în principal de turiştii ce trec cu maşina pe drumul principal(Jurilovca – Tulcea).Lacul Razim este a treia atracţie, folosit frecvent de turiştii de weekend în bărcile lor cumotor pe timp de vară, lucru ce s-a stabilit că pune presiune asupra populaţiilor depăsări de-a lungul malului lacului.Viziune şi obiectiveElementele unice de promovare (USP) a zonei Jurilovca constau în explorarea Deltei peuscat. Astfel, Jurilovca poate deveni o destinaţie sezonieră multiplă, cu o ofertăvariată pentru două anotimpuri principale.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®60

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREObiectivul acestei zone este dezvoltarea ei în funcţie de două oferte sezoniereprincipale, şi anume:A. Vara:pentru o experienţă de relaxare la Portiţa – soare, mare şi nisip;turism cultural axat pe atracţii arheologice;destinaţia propice pentru plimbări şi ciclism.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®61

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREB. Iarna:o destinaţie pentru observare de păsări în zona Razim, ca alternativă lavânătoare (cu o valoare atât de scăzută);fotografie de natură (“digi-scoping”).InstrumentePentru dezvoltarea destinaţiei de vară, ar trebui implementate o serie de instrumenteaxate pe proiecte concrete, şi anume: restructurarea portului public în Portiţa; crearea unui punct de informare turistică ARBDD în sat (în prezent estepreconizat să fie în Portiţa); crearea unor rute pentru ciclism şi drumeţii de la Capu Neagru până laJurilovca (doar pentru acces nemotorizat) şi a unor rute pentru trafic motorizatpână la Ceamurlia; realizarea şi marcarea unui traseu pentru drumeţii şi pentru acces motorizat:Enisala – Capul Dolosman – Istria, cu o puternică componentă de interpretareculturală; punerea în valoare a diversităţii etnice a zonei: lipovenii.Pentru crearea componentei de iarnă a destinaţiei Jurilovca, cursuri speciale depregătire trebuie oferite grupurilor ţintă, iar produsele trebuie să fie identificate şi puse înpractică:a. Ofertă de ture de observare de păsări: ghizi, proprietari de cazare;b. Evenimente culturale tradiţionale şi noi integrate în oferta turistică.4.2.4. Zona Sfântu Gheorghe - SulinaStarea actuală şi experienţa de vizitareSfântu Gheorghe este asociat cu trei experienţe principale, şi anume:a. soare, mare şi nisip într-o destinaţie de vară oarecum tradiţională şi totuşiexotică, ce atrage cu totul alt tip de turişti decât staţiunile tipice de pe malul MăriiNegre;b. experienţa de “sat de pescari tradiţional şi autentic”;c. Festivalul de Film “Anonimul” ce se desfăşoară acolo timp de 10 zile în fiecarevară.Sulina este asociată cu două experienţe majore de turism:a. soare, mare şi nisip;A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®62

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREb. patrimoniu cultural – istoria Sulinei este legată de statutul ei de “porto-franco”(port liber) şi de istoria Comisiei Deltei cu influenţa ei socio-culturală asupralocului.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®63

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREViziune şi obiectiveViziunea propusă pentru dezvoltarea acestei zone este de a deveni un alt fel dedestinaţie pentru “soare, mare şi nisip” cu un anumit mix de atracţii formate dinplajă, cultura Deltei (patrimoniu şi viaţa la ţară) şi natură (delta maritimă). Motto-ulacestei zone ar trebui să invite vizitatorii să guste din experienţa “Bătrânul Râu şiMarea” bazată pe un sat de pescari autentic (Sfântu Gheorghe) sau pe nisip şiistorie în Sulina, combinate într-un cadru natural care oferă şi facilităţi deobservare de păsări.Elementele cheie de promovare (USP) ale acestei zone sunt mozaicul de culturi(urbană dar şi cultura tradiţională a pescarilor) şi natura cu habitatele ei de apă dulce.Pincipalele obiective ale acestei zone sunt prezentate mai jos:a. integrarea ofertei de observare de păsări în atracţiile zonei, redistribuţia fluxuluide vizitatori spre zone mai puţin sensibile;b. creşterea atractivităţii componentei culturale a zonei;c. scoaterea în evidenţă a acestui loc unic de contopire a Deltei cu Marea Neagrăca trăsătură principală pentru turismul de natură şi socio-cultural.InstrumentePentru a integra activităţile de observare de păsări şi alte activităţi axate pe naturăîn oferta locală de turism şi a direcţiona fluxul de vizitatori spre zone mai puţin sensibile,o serie de instrumente sunt propuse mai jos:a. crearea de programe de observare de păsări în Sulina – axate pe zone GolfuluiMusura – şi construirea unei platforme (turn) de observare de păsări în aceastăzonă;b. construirea unui turn de observare de păsări în Câşla Vădanei, la distanţă demers pe jos de Sfântu Gheorghe;c. dezvoltarea legăturii Sulina – Sf. Gheorghe ca bază pentru o ofertă diversificatăde drumeţie / ciclism / canotaj;d. descreşterea presiunii turismului (activităţi de observare de păsări) în zonaSacalin prin:i. redirecţionarea fluxului de vizitatori spre alte zone cu potenţialmare: Roşu, Roşuleţ, Câşla Vădanei-Sărături, dincolo de satulSfântu Gheorghe;A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®64

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREii. amplasarea unui turn de observare de păsări în drum spre Sacalin,formând astfel un punct de atracţie pentru a încuraja vizitatorii doarpână la acel punct;e. restaurarea fermei piscicole, deschiderea zonei pentru turiştii-pescari;f. implementarea unui proiect de regenerare a naturii, realizând astfel noi zonepentru observare de păsări.Pentru a scoate în evidenţă componenta culturală a zonei, următoarele instrumente aufost propuse:a. implementarea unui proiect integrat de restaurare culturală în ambele locuri:Sulina şi Sfântu Gheorghe;b. implementarea unor regulamente de construire în ambele locuri;c. deschiderea unui muzeu în locul staţiei de epurare a apei din Sulina;d. identificarea şi implementarea unor măsuri pentru a creşte beneficiile obţinute dinturism de către locuitorii Sulinei;e. includerea mâncărurilor autentice şi tradiţionale în ofertele restaurantelor locale;f. deschiderea zonei pentru ambarcaţiuni cu pânze prin construirea unui portpentru turism în Sulina, în locul halei de sablare;g. crearea unor evenimente culturale legate de istorie, spre exemplu FestivalulEuropolis, ce aduce în primplan dimensiunea europeană a Sulinei sau un festivaletnic dedicat diverselor minorităţi care locuiesc în zonă.Subliniind importanţa Mării Negre în contact cu Dunărea, zona poate fără îndoială săaducă o contribuţie substanţială la turism, atât pentru cei care iau contact cu natura, câtşi pentru cei care vin să se relaxeze. Acest lucru poate fi realizat în special prinurmătorul instrument major: Construirea unui centru de vizitare modern în Sulina dedicatcomponentelor naturale, culturale şi socio-economice ale Mării Negre; maimult, dimensiunea europeană a Sulinei poate fi scoasă în evidenţă catemă centrală pentru a fi comunicată vizitatorilor.4.2.5. Zona ChiliaStarea actuală şi experienţa de vizitareÎn prezent pescuitul (şi vânătoarea) este principala atracţie pentru turiştii din Româniacare vin în această zonă. Pe lângă biserica impresionantă şi atelierul de împletituri dinpapură (Typha), nu există nici o altă atracţie în zonă.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®65

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREViziune şi obiectiveAceastă zonă poate contribui la înţelegerea părţii continentale a Deltei, scoţând înevidenţă geomorfologia Deltei şi în acelaşi timp arătând cum un management alnaturii activ şi refacerea zonelor naturale pot sprijini dezvoltarea ecoturismului decătre comunitatea locală.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®66

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREObiectivele pricipale pentru această zonă sunt:- diversificarea ofertei turistice incluzând peisajul specific al Deltei continentale;- integrarea refacerii zonei umede în planurile de dezvoltare a turismului;- poziţionarea Chiliei ca punte de legătură cu partea ucraineană a Deltei Dunării.InstrumentePentru diversificarea ofertei, raportul propune următoarele instrumente:b. dezvoltarea unei destinaţii bazată pe produse locale:i. este aproape singurul loc din Delta Dunării unde legumele, brânzaşi alte produse alimentare pot fi procurate direct de la localnici;ii. dezvoltarea unui produs bazat pe tradiţia băii ruseşti este încăprezentă în sat: baia caldă.c. deschiderea traseului de ciclism de la Tulcea la Chilia şi conectarea lui latraseul spre Sulina;d. punerea în valoare a bisericii monumentale (similare cu cea din Germania,de la Donaueschingen, în apropiere de izvoarele Dunării);e. deschiderea punctului de frontieră cu Ucraina pentru dezvoltarea uneioferte de turism transfrontalier în Deltă, cu regulamente stricte din punctde vedere al traficului de bunuri;f. dezvoltarea unui produs turistic axat pe observare de păsări şi pescuit înBabina şi Cernovca prin deschiderea unui canal de acces în stufăriş, încadrul unui management al vizitatorilor bine controlat (proiectul urmează afi realizat în colaborare între INCDD şi ARBDD ca proiect integrat demanagement al vizitatorilor şi al habitatelor cu stufăriş);g. menţinerea căii de navigaţie nr. 8 Chilia – Pardina şi stabilirea legăturii cuMila 23.Integrarea refacerii zonelor umede cu oferta de turism existentă poate fi realizatăprin crearea unor situri pentru observare de păsări cu nivel de apă controlabil –implementarea proiectului promovat de Societatea Ornitologică Română (SOR), FondulMondial pentru Natură (WWF) şi Consiliul Judeţean Tulcea.4.2.6. Zona Vadu – CorbuStarea actuală şi experienţa de vizitareÎn prezent există un teren de camping necontrolat pe plaja Vadu, fără nici un fel deinfrastructură sau beneficii pentru localnici; este planificată o staţiune maritimă extinsă,A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®67

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREcare ameninţă atât dezvoltarea ecoturismului (bazată pe un loc de camping bineîntreţinut) cât şi habitatele din zona de coastă.Viziune şi obiectiveVadu poate deveni o destinaţie pentru camping în natură cu un managementadecvat, cu beneficii pentru dezvoltarea comunităţii locale. În plus, locul oferăoportunităţi bune de observare de păsări pentru specialişti.InstrumenteO serie de instrumente au fost identificate pentru a atinge obiectivele de recreere şiturism ale acestei zone:a. legalizarea şi controlul turismului de tip camping pe plajă;b. construirea de toalete uscate şi introducerea unui sistem de management aldeşeurilor pentru zona de plajă;c. crearea de oportunităţi pentru turişti de a înnopta în sate;d. creşterea capacităţii comunităţii de a deschide pensiuni locale (acces la subvenţiidisponibile);e. dezvoltarea şi implementarea unui regulament în parteneriat cu municipalitatealocală şi ARBDD pentru accesul vizitatorilor cu vehicule motorizate (sporturi deweekend şi activităţi de petrecere a timpului liber) restricţionând accesulmotorizat pe plajă;f. elaborarea şi diseminarea informaţiilor despre oportunităţile de observare depăsări din zonă.4.2.7. Zona LeteaStarea actuală şi experienţa de vizitareStarea actuală a turismului se bazează de obicei pe o vizită de mai puţin de o zi înLetea, faimoasa pădure de stejar şi nisip, de cele mai multe ori cu o oprire în sat. Oastfel de vizită este efectuată mai ales conducând vizitatorii într-o remorcă deschisătrasă de un tractor, organizată dinainte de proprietarul singurei structuri de cazare dinsatul C. A. Rosetti. Doar o mână de turişti stau peste noapte într-unul dintre cele cinciaşezări din zonă.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®68

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREViziune şi obiectiveViziunea pentru această zonă este de a o dezvolta ca pe o experienţă cheie a DelteiDunării, cu două elemente unice de promovare: diversitatea etnică şi pădurea destejar şi dune.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®69

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREExistă două obiective cheie pentru această zonă în ceea ce priveşte dezvoltareaecoturismului, şi anume:a. Realizarea de produse / programe de ecoturism ce necesită o durată mai marede o zi şi creşterea beneficiilor pentru localnici printr-o ofertă de diverseexperienţe naturale şi culturale (inclusiv gastronomie);b. O abordare atentă în privinţa utilizării naturii şi culturii destul de sensibile.InstrumenteExistă o serie de instrumente capabile să scoată în evidenţă valoarea acestui loc prinecoturism, cum ar fi:a. implementarea unui proiect de restaurare a caselor tradiţionale;b. dezvoltarea facilităţilor de cazare în casele localnicilor;c. construirea unui sistem de alimentare cu apă potabilă şi soluţii pentru tratareaapelor uzate în mod individual;d. implementarea unui taxi de tip cal şi căruţă (cu excepţia lunilor mai – august dincauza tăunilor);e. dezvoltarea unei game de produse locale alimentare pentru turişti şi vizitatori deo zi – în colaborare cu operatori de turism şi firme de ambarcaţiuni din Tulcea;f. integrarea experienţei culturale legate de Periprava.Având în vedere trăsăturile acestei zone legate de natura şi cultura sensibile, douăinstrumente majore pot fi folosite:a. implementarea unui proiect de dezvoltare comunitară pentru localnici inclusivcursuri de pregătire şi educaţie prin intermediul unui centru de dezvoltarecomunitară, ceea ce va contribui la stabilirea unei structuri de tip parteneriatlocal;b. implementarea unei politici de management al vizitatorilor pentru rezervaţianaturală Pădurea Letea şi re-evaluarea reţelei de poteci existente.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®70

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE4.2.8. Zona TulceaStarea actuală şi experienţa de vizitareÎn prezent, turiştii care ajung în Tulcea folosesc acest loc doar ca poartă de acces:foarte puţin timp este petrecut (o zi sau chiar mai puţin de o zi) în oraş sau împrejurimi.Tulcea are puţine de oferit turiştilor momentan, şi pentru atracţiile existente sunt foartepuţine informaţii.Viziune şi obiectiveViziunea pentru zona Tulcea este de a deveni o experienţă ce întregeşte experienţaDunăre, Deltă şi Dobrogea (conceptul 3D).Obiectivul principal pentru zona Tulcea este de a oferi o experienţă complementară şiîntreagă pentru turiştii care au vizitat sau intenţionează să viziteze Delta, cu o mai bunăscoatere în evidenţă a atuurilor oraşului dar şi a împrejurimilor naturale şi culturale.InstrumenteCâteva dintre instrumentele propuse la seminarii vor contribui la creşterea valorii zoneiTulcea ca atracţie turistică:a. dezvoltarea, poziţionarea şi marketing-ul noului Centru 3D ca punct central deinformare şi oferte turistice pentru întreaga regiune (cu accent pe programe depregătire pentru parteneri şi operatori în turism şi realizarea programului pentruturele cu ghid din Deltă);b. oferta de turism a municipalităţii din Tulcea trebuie dezvoltată şi promovată;c. conectarea ofertei culturale a Muzeelor din Tulcea (arheologie, etnografie) lacadrul natural al Deltei;d. dezvoltarea, respectiv relansarea evenimentelor culturale de vară în Tulcea;e. includerea Parcului Naţional Măcin în oferta regională de turism;f. dezvoltarea unor oferte de turism specific regionale cum ar fi excursii culturale deo zi (spre exemplu vizite la mănăstiri) sau excursii în natură cu barca (spreexemplu la Somova);g. descoperirea miresmei oraşului vechi: braga şi cafenelele turceşti;h. dezvoltarea unui program de observare de păsări în Lacul Casla.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®71

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREConcluziiRezervaţia Biosferei Delta Dunării poate oferi o varietate mare de experienţe pentruturişti şi vizitatorii de o zi, acoperind un spectru larg, de la activităţi de recreere înMurighiol, până la cultura autentică a pescarilor din Sfântu Gheorghe sau activităţi înnatură în Crişan şi Letea.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®72

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREÎn prezent există o tendinţă clară spre un consum rapid al ofertei de recreere din Deltă,care este greşit înţeleasă ca fiind principalul potenţial turistic. Acest studiu oferăobiective concrete şi un set de instrumente pentru a încetini ritmul în care mare partedin resursele din Deltă sunt folosite pentru turism şi recreere, dar şi pentru a creşteoportunităţile de valorificare ale capitalului natural în beneficiul comunităţilor locale.O serie de concluzii se desprind şi sunt prezentate mai jos sub conceptul de încetinire:1. Deşi Delta Dunării este cunoscută ca fiind una dintre cele mai bune atracţii din punctde vedere al observării de păsări din Europa, această activitate încă nu este dezvoltatăca un produs turistic profesionist şi nici promovată la întreaga ei capacitate; fiecarezonă trebuie luată în considerare pentru a dezvolta oferta ei specifică de observare depăsări;2. O politică de încetinire trebuie implementată în toate zonele; cu toate acestea, înunele părţi din Deltă (Murighiol), este nevoie urgentă de această politică;3. Există cerere pentru identificarea unui partener local cu experienţă şi de încredere înfiecare zonă, care să fie capabil să promoveze interesele locale şi să negocieze diversesoluţii.Cea mai critică observaţie ce reiese din analiza factorilor cheie este că diverse instituţiiau diverse roluri şi planuri de acţiune, dar se constată lipsa comunicării şi coordonării peaspecte legate de turism. Prin urmare, una dintre primele măsuri ce trebuie luate estestabilirea unui Comitet pe turism la nivelul Consiliului Judeţean Tulcea, caretrebuie să devină o entitate profesională în turism pentru a desfăşura comunicarea,coordonarea şi implementarea politicii de turism în Delta Dunării.Reţeaua de centre de vizitare poate reprezenta un instrument eficient pentruconservarea naturii dar şi pentru stimularea dezvoltării turismului la nivel local. Deşitoate cele nouă centre sunt importante, efortul de a le construi dar mai ales de a leadministra şi menţine este enorm. Prin urmare, trebuie făcută o planificare atentă înfaza de stabilire a priorităţilor în paralel cu realizarea unor parteneriate suplimentare cuadministraţia locală şi ONG-urile pentru administrarea fiecărui centru.În plus, este important de subliniat că în cazul Deltei Dunării, conservarea naturii poatefi pusă în practică (sau îmbunătăţită semnificativ) odată cu dezvoltarea socioeconomicălocală. Raportul de faţă scoate în evidenţă strategia conform căreiaconservarea naturii trebuie să fie regândintă şi integrată în dezvoltarea regională şi, încazul Deltei Dunării, ecoturismul este principalul ingredient pentru un statut deconservare a naturii pe termen lung.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®73

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE4.3. Planul de informare şi interpretareZonăCrişanMurighiolJurilovcaSf. Gheorghe-SulinaChiliaTeme deinterpretareBiodiversitateConservareEducaţieRecreereReglementăriBiodiversitateConservareEducaţieRecreereReglementăriBiodiversitateConservareEducaţieRecreereReglementăriBiodiversitateConservareEducaţieRecreereReglementăriBiodiversitateConservareEducaţieRecreereReglementăriTehnici deinterpretarePersonală: informaţiidespre habitate,floră, faunăPersonală: informaţiidespre habitate,floră, faunăNonpersonală:panouri informativePersonală: informaţiidespre habitate,floră, faunăNonpersonală:panouri informativePersonală: informaţiidespre habitate,floră, faunăNonpersonală:panouri informativePersonală: informaţiidespre habitate,floră, faunăNonpersonală:panouri informativeInfrastructura necesarăpentru interpretareBroşuri, hărţi, ghiduriRenovare centru, refacerepanouri de prezentare,exponateConstruire centru deinformare/vizitare laMurighiol, refacere centruinternaţional de instruireUzlinaBroşuri, hărţi ghiduriTrasee de vizitare,panouri şi marcajeConstruire punct deinformare la PortiţaBroşuri, hărţi ghiduriTrasee de vizitare/ pentruciclism, panouri şi marcajeConstruire centre deinformare/ vizitare laSulina şi Sf. Gheorghe,refacere vechiul centru deinformare SulinaBroşuri, hărţi ghiduriTrasee de vizitare/ pentruciclism, panouri şi marcajeConstruire centru deinformare/vizitare la ChiliaVeche,Broşuri, hărţi ghiduriTrasee de vizitare,panouri şi marcajeA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®74

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREVadu-CorbuLeteaTulceaBiodiversitateConservareEducaţieRecreereReglementăriBiodiversitateConservareEducaţieRecreereReglementăriBiodiversitateConservareEducaţieRecreereReglementăriPersonală: informaţiidespre habitate,floră, faunăNonpersonală:panouri informativePersonală: informaţiidespre habitate,floră, faunăNonpersonală:panouri informativePersonală: informaţiidespre habitate,floră, faunăNonpersonală:panouri informativeBroşuri, hărţi ghiduriTrasee de vizitare,panouri şi marcajeBroşuri, hărţi ghiduriTrasee de vizitare,panouri şi marcajeBroşuri, hărţi, ghiduriRenovare centru, refacerepanouri de prezentare,exponate4.4. Infrastructura pentru informare şi educare4.4.1.Întegrarea centrelor de vizitare propuse în conceptul de zonareIntroducere despre Centrul de vizitare din Delta DunăriiÎn 2007 AER a acceptat să dezvolte şi să realizeze conceptul pentru un nou centru devizitare despre capitalul natural şi cultural ale întregului judeţ Tulcea (Centru de Vizitarepentru Ecoturism – 3D Tulcea). Această clădire, aflată chiar în centrul oraşului şi înapropriere de debarcaderul din Tulcea, va funcţiona ca centru de informare pentru turiştişi vizitatorii de o zi în Deltă, dar şi ca instrument de utilizare a patrimoniului natural aljudeţului pentru evidenţierea identităţii regionale dintre Dunăre şi Marea Neagră.Obiectivul general al analizei de faţă este asigurarea armonizării şi interconexiunii dintreactivităţile propuse menţionate mai sus şi opţiunile de dezvoltare ale conceptului dezonare cu o serie de centre de vizitare planificate în toate zonele Deltei Dunării.Stadiul planificăriiARBDD a ales deja nouă zone diferite pentru stabilirea unor viitoare centre de vizitare.Pentru moment, planificarea centrelor de vizitare dintre Tulcea şi litoralul Mării Negre s-a axat cu precădere pe aspecte tehnice. În ceea ce priveşte Murighiol şi SfântuGheorghe, construcţia clădirilor a fost deja începută şi este în curs de finalizare.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®75

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARECelelalte şapte sunt în diverse stagii de planificare, majoritatea cu terenul pe careurmează a fi amplasată construcţia identificat în fiecare loc, şi anume: Chilia Veche – în sat, chiar pe malul Dunării; o casă tradiţională veche urmeazăa fi demolată pe terenul respectiv.Letea / comunitatea C.A. Rosetti – locul preferat ar putea fi locul de ancorare alaşezării.Caraorman – locul ar putea fi în interiorul localităţii.Gura Portiţei – terenul a fost ales; se pregăteşte documentaţia pentru atribuireacontractului de lucrări.Istria – terenul ales este vizavi de muzeul de arheologie.Crişan – renovarea şi adaptarea centrului de vizitare existent.Sulina – terenul din oraş a fost aprobat, proiectarea clădirii înaintează; nu existăun teren pe faleză, şi nici opţiunea de a utiliza clădirea proeminentă a ComisieiEuropene a Dunării (un loc foarte bun de altfel).Abordare generalăA. Structura de ansamblu a conţinutului fiecărui centru de vizitare:i. Informaţii generale comune despre DD în fiecare centru devizitareFrecvenţa vizitatorilor variază considerabil în Delta Dunării, aşa cum variază şi structuravizitatorilor şi modul lor preferat de a “lua contact cu natura”. Ţinând cont că majoritateavizitatorilor vor intra probabil doar într-unul din centrele planificate, pe lângă Centrul 3Ddin Tulcea, nu este necesar ca design-ul acestor clădiri să fie unitar, dar este necesarca ele să ofere aceeaşi introducere de bază în Delta Dunării în fiecare loc pentru atransmite un mesaj coerent pentru toate tipurile de vizitatori.ii. Teme specifice legate de USP în fiecare centru de vizitareRealizate în funcţie de potenţialul de dezvoltare a ecoturismului în zona respectivă (aşacum este scris în conceptul de zonare), fiecare centru de vizitare ar trebui să scoatăA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®76

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREîn evidenţă o temă specifică cu un conţinut axat pe USP-ul sitului respectiv,demonstrând astfel bogăţiile naturale şi culturale ale Rezervaţiei.B. Regimul de vizitareDeşi se doreşte ca accesul la aceste centre de vizitare să fie gratuit, această nouăinfrastructură turistică ar trebui utilizată pentru a sprijini ecoturismul prin favorizareaacelor vizitatori care stau o perioadă mai lungă în Deltă, folosesc cazare locală şicontribuie la economia locală.Aceasta este o oportunitate rară de a lega obiectivele de conservare de celeeconomice. Prin urmare, o opţiune ar fi permiterea accesului gratuit numailocalnicilor şi acelor vizitatori care stau peste noapte în Rezervaţia Biosferei, oaltă opţiune ar fi combinarea “biletului de intrare” oficial în RBDD cu cel de accesla centrele de vizitare.C. Rolul informării turisticeFiecare centru de vizitare ar trebui să ofere informaţii atât despre serviciile turisticedisponibile în zona unde se află centrul cât şi din alte zone ale RBDD. Prin corelareaacestui rol de informare turistică cu regimul de vizitare (punctul B), RBDD poatepromova o reţea de parteneri de afaceri prin centrele de vizitare.D. Magazinul de suveniruriAr fi recomandat ca fiecare centru să poată desface produse artizanale locale şi altemateriale (spre exemplu hărţi, broşuri, vederi). Deşi statutul actual al ARBDD nupermite desfacerea de produse, două soluţii ar putea fi adoptate: lobby pentruschimbarea legislaţiei în cauză şi/sau realizarea unei colaborări cu asociaţia locală careeste responsabilă cu această activitate economică.1. Chilia VecheIntroducereComunitatea locală are originile cu precădere în patrimoniul cultural bogat. Statutuleconomic al satului cu cei aprox. 3.600 de locuitori este slab, în jur de 40% din locuitorisunt în vârstă. Pescuitul este principala lor sursă de venit.Facilităţile turistice aproape nu există (o pensiune, două case private cu mic dejuninclus, nici un restaurant). Vizitatorii / turiştii vin să vâneze iarna, dar acest tip de“turism” nu aduce aproape nici un venit localnicilor. Nu s-a luat nici o măsură pânăA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®77

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREacum pentru a valorifica capitalul natural al împrejurimilor Chiliei, spre exemplu coloniade pelicani din apropiere.Chilia are o tradiţie lungă de prelucrare a stufului şi realizare de obiecte de uz comunsau decorativ. Asociaţia locală de artizanat (Nufărul Alb) cu 20 de membri producesacoşe, covoraşe, rogojini şi alte obiecte decorative. Aceste produse sunt distribuitedeja la Centrul 3D din Tulcea, contribuind astfel la creşterea veniturilor pentru asociaţialocală dar şi a reputaţiei Chiliei în Delta Dunării. Veniturile asociaţiei contribuie la fonduripentru elevii din zonă pentru a studia la liceul din Tulcea.RecomandăriÎn ceea ce priveşte centrul de vizitare, trei recomandări sunt considerate esenţialepentru procesul de planificare ce va urma: casa veche existentă de pe terenul ales nu trebuie demolată ci renovată – celpuţin parţial – şi folosită ca parte integrantă a centrului de vizitare (spre exemplu:structura tradiţională a casei şi stilul din zonă folosite ca teme de interpretareturistică);este nevoie urgentă de o cafenea sau un mic restaurant în centrul de vizitare,compensând astfel lipsa infrastructurii turistice adecvate în sat;principalele teme propuse (legate de USP) ale acestui centru de vizitare:o geomorfologia locului – localizare pe platforma continentală;o aspecte culturale bazate pe produse locale: gastronomie (legume localede calitate), produse de artizanat (realizate din stuf) şi tradiţii (baiarusească);o aspecte culturale bazate pe istoria aşezării: de la centru comercialgenovez, la administraţie otomană şi rusească, şi apoi aşezareucraineană.2. Sfântu GheorgheIntroducereAcest sat cu cei 950 de locuitori are un potenţial ridicat pentru ecoturism, datorită maimultor factori: este situat destul de departe de zonele de tranzit de o zi şi de traseelefolosite ca experienţă rapidă în Deltă; arhitectura predominantă a caselor este încătradiţională, ceea ce oferă satului un aspect ospitalier şi prietenesc; iar cazarea esteposibilă în peste 10 pensiuni.Satul turistic privat “Delfinul” din apropierea satului, aflat între Sf- Gheorghe şi coastă,este un partener puternic şi de bază pentru dezvoltarea ecoturismului.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®78

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREProprietarul acestuia organizează vara un festival de film anual care atrage mii devizitatori. Aceştia stau peste noapte în Delfinul, în locul de camping din apropiere, sauîn sat.Recomandări“Surprinderea spiritului Deltei Dunării” poate fi folosit ca motto pentru centrul de vizitareplanificat în Sf. Gheorghe – deoarece această destinaţie oferă atât o impresie excelentăa unui sat intact (deşi o mulţime de case sunt abandonate sau au fost vândute unorstrăini), şi un punct de plecare ideal pentru o experienţă de natură reală, intensă.Recomandările principale pentru Centrul de Vizitare din Sf. Gheorghe sunt menţionatemai jos: Principalele teme propuse (legate de USP) ale acestui centru de vizitare:o apropierea de Sacalin – arie strict protejată, cu o mare diversitate despecii de păsări;o spiritul unui sat tradiţional;Centrul de Vizitare ar trebui să faciliteze managementul conservării naturii:controlul şi limitarea accesului vizitatorilor în Sacalin prin:o “aducerea” Sacalinului în Centru prin informaţii bune şi interpretare despreecosistemul din Sacalin;o limitarea şi controlul accesului vizitatorilor în zona Sacalin până la un turnde observare de păsări integrat în managementul Centrului de Vizitare.Mai mult, sate precum Sf. Gheorghe ar trebui integrate în conceptul Centruluiprin dezvoltarea unui “traseu prin sat” care motivează vizitatorii şi îi ghideazăspre locuri speciale legate de cultura, istoria şi tradiţiile locului.Locul ales pentru centrul de vizitare din sat poate fi de asemenea văzut ca ooportunitate bună de a comunica localnicilor despre chestiuni de conservare anaturii (spre exemplu regulamente).3. CaraormanIntroducereAceastă mică aşezare locuită de aproximativ 400 de ucrainieni este doar rareori vizitatăde turiştii care trec prin Pădurea Caraorman din apropiere (arie protejată). Singuraîndeletnicire a localnicilor este pescuitul, iar pericolul abandonului este tot mai mare.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®79

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREPrima impresie când ajungi în Caraorman cu barca este dată de ruinele impresionanteale unei cariere de nisip. Pe lângă acestea, alte ruine ale unor case neterminate(locuinţe planificate pentru muncitorii de la carieră) se află pe drumul de la locul deancorare până la aşezare. În perioada comunistă Caraorman funcţiona ca închisoare.RecomandăriPe lângă importanţa acestei aşezări în scopuri logistice, nu există motive pentru a stabilişi menţine un centru de vizitare în acest loc – decât dacă ruinele sunt demolate înurmătoarele luni şi Autoritatea Rezervaţiei Biosferei (şi Consiliul Judeţean Tulcea)optează pentru o repoziţionare completă a locului.4. SulinaIntroducereCea mai cunoscută aşezare din Delta Dunării adăposteşte 5.000 de locuitori, dar a fostun oraş mult mai mare între cele două războaie mondiale. Turismul în Sulina a atins odimensiune remarcabilă (aproximativ 50.000-70.000 de vizitatori în fiecare vară), daraglomerarea extremă de turişti sezonieri cazaţi aici cauzează probleme pentru orice felde investiţii în facilităţi turistice. În plus, plaja însăşi este ameninţată de interesele lipsitede viziune ale investitorilor care doresc transformarea unui litoral intact într-unansamblu obişnuit de hoteluri şi baruri.Cu toate acestea, Sulina poate fi văzută şi ca un punct de plecare pentru excursii cubarca atât în ariile protejate din nordul cât şi din sudul Deltei.Există deja un centru de informare (o încăpere) al ARBDD la parterul unuia dintreblocuri, ce oferă informaţii de bază despre RBDD. Numărul vizitatorilor de aici indică unprocent foarte scăzut (aproximativ 2%) de persoane ce intră în Centru din totalul devizitatori în Sulina. Fluxul de vizitatori la actualul centru dovedeşte dependenţanumărului de vizitatori de alţi factori, cum ar fi sezonul turistic influenţat de vreme,inundaţii sau gripă aviară.AnVizitatoriVizitatori româniTotalinternaţionali2003 402 581 9832004 542 947 14892005 499 405 9042006 279 371 6502007 348 1447 17952008 226 668 894Luând în considerare informaţiile actuale disponibile la Centru, în medie 1000 devizitatori pe an este o cifră realistă, dar potenţialul informaţional al Sulinei este mult maiA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®80

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREmare şi se recomandă a fi folosit. O estimare a potenţialului de atractivitate a unuicentru modern în Sulina ajunge la 70-80% din vizitatorii din Sulina (aproximativ 40.000de potenţiali vizitatori pe an). Prin urmare, având în vedere potenţialul informaţionalmare al Sulinei şi temele ei foarte bogate, este recomandată dezvoltarea unui nouCentru de vizitare.RecomandăriDin cauza lipsei de opţiuni disponibile la momentul analizei de faţă, a trebuit identificatterenul pentru noul Centru de vizitare. Terenul ales are două mari dezavantaje:înconjurat de locuinţe “moderne“ cu o arhitectură mai puţin plăcută,în capătul din amonte al satului, departe de Muzeul Farului şi plajă, fără vederela Marea Neagră.Potenţialele avantajele ale locului ales sunt menţionate mai jos: acces direct spre Dunăre;crează un flux de vizitatori prin oraş din amonte spre plajă, crescând potenţialelebeneficii economice pentru localnici (spre exemplu transport, cumpărăturimărunte sau alimente).Caracteristicile principale ale viitorului centru de vizitare din Sulina sunt menţionate maijos: USP-ul pentru Sulina este dat atât de istoria lui cât şi de funcţia lui de poartă deacces între Dunăre şi Marea Neagră.5. CrişanIntroducereExistă deja un centru de vizitare situat în Crişan, pe malul opus al Dunării faţă de parteaprincipală a satului. Centrul de vizitare există de mai bine de 15 ani şi trebuie actualizat– atât expoziţia cât şi clădirea în sine. Planurile existente pentru adaptarea acestuicunoscut centru de vizitare trebuie să ţină seama de doi factori importanţi: poziţia strategică pe braţul Sulina cu funcţia de centru pentru ecoturism,numărul relativ ridicat de vizitatori.Dacă nu se ţine seama de aceşti doi factori, unul dintre cele mai importante centre devizitare pentru ecoturism din Delta Dunării va rămâne probabil cel mai modest – înA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®81

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREcomparaţie cu celelalte clădiri planificate, spre exemplu din Chilia. Pe lângă poziţiageografică, centrul de vizitare din Crişan se învecinează cu un hotel mare şi un turn deobservare înalt (deşi hotelul a fost închis încă de la sfârşitul anilor „90, este de aşteptatsă se redeschidă în curând). Chiar şi azi, Crişan este un exemplu bun pentrudiversitatea şi calitatea informaţiilor ce pot fi oferite vizitatorilor de o zi şi turiştilor îninteriorul Deltei.RecomandăriExistă o serie de recomandări specifice care urmează a fi implementate la Centrul devizitare din Crişan:lărgirea clădirii existente şi crearea unei repartizări mai bune a camerelor dinpunct de vedere al fluxului vizitatorilor şi al expoziţiilor;pe lângă mărimea clădirii ca atare, trebuie înălţat interiorul camerelor înbeneficiul vizitatorilor;re-proiectarea planurilor structurale ale clădirii (planurile indică un amestec ciudatde materiale – spre exemplu construcţia metalică a acoperişului acoperită custuf).din punct de vedere strategic, Crişan ar trebui să devină unul dintre locurilecentrale din Delta Dunării, unde vizitatorii sunt invitaţi să încetinească (sosesc cubărci rapide spre exemplu din Tulcea) şi să se pregătească pentru a lua contactcu anumite părţi ale Deltei, fie în cadrul unor anumite programe sau în modindividual (începând cu cazarea în această zonă).6. MurighiolIntroducereLa intrarea în sat dinspre uscat, venind din Mahmudia, a fost identificat un teren pentruun centru de vizitare. Satul pare a fi puternic influenţat de tipul predominant de vizitatori,şi anume cei care vin din Bucureşti şi alte oraşe pentru a petrece aici un weekendînsorit. O parte importantă din structurile de cazare sunt deţinute de non-localnici, iaraceastă tendinţă se pare că este în creştere. De luni până joi, chiar şi vara, doar 10%din capacitatea de cazare este rezervată, şi aşa cum a spus primarul, acest lucruscoate în evidenţă problema destinaţiilor de weekend. Murighiol are nevoie de un set deinstrumente puternice ce trebuie aplicate analizei de zonare pentru a putea îmbunătăţistatutul actual de poartă către destinaţia Delta Dunării.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®82

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARERecomandăriCentrul de vizitare ar trebui să se concentreze pe:subiecte mai generale din Delta Dunării,lacurile interioare cu apă sărată,nevoia de regulamente de conservare şi de mediu.7. IstriaIntroducereAcest loc oferă o oportunitate excepţională de a atrage mai multe grupuri ţintă pentruDelta Dunării: o combinaţie funcţională între un centru de vizitare ce se axează pelacurile mari interioare ale Rezervaţiei Biosferei cu muzeul de arheologie – şi sitularheologic ca atare – va crea sinergia din punct de vedere al marketingului, almanagementului vizitatorilor şi al programelor de vizitare.Recomandări În comparaţie cu toate celelalte locuri alese, Istria nu este integrată într-oaşezare. Prin urmare, ar trebui mai întâi explicată tema dezvoltării generale aterenului, dar şi realizarea unei prezentări despre problemele specifice alehabitatelor acvatice din interiorul şi din jurul lacurilor.Folosirea terenului trebuie legată de istorie iar aceasta de natură. La modulconcret, este propusă conectarea accesului la ambele centre şi la situl arheologic(spre exemplu prin intermediul unei poteci).Consideraţii generale despre Centrul de Vizitare planificatDin perspectiva managementului vizitatorilor, nu toate cele nouă centre planificate sauexistente au aceeaşi importanţă din punct de vedere al resurselor alocate. Crişan,Sulina, Sfântu Gheorghe şi Istria sunt considerate a fi pe primele locuri ca importanţă.Locul Centrului de VizitareCrişan, Sulina, Sfântu Gheorghe, IstriaChilia, Letea, Murighiol, Gura PortiţeiCaraormanClasificare în funcţie de importanţăFoarte importantImportantMai puţin importantA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®83

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARECu toate acestea, toate centrele sunt importante, de unde şi necesitatea unei entităţicare să coordoneze această reţea de facilităţi ale ARBDD, pe lângă şi în strânsălegătură cu centrul 3D din Tulcea. Este nevoie de o analiză mai în detaliu pentru aevalua existenţa bugetului pentru o astfel de reţea extinsă de centre şi a căuta parteneripentru a le conduce.4.4.2. Planul de activităţi specifice ce vor fi întreprinse în vederea managementuluivizitatorilor şi implementării zonării turistice propuse;Nr. Activitatecrt.1. Monitorizare flux devizitatori2. Analiza Situaţieitradiţiilor, meşteşugurilorşi obiceiurilor zonei3. Analiza situaţieiobiectivelor culturalistorice din zonă4. Monitorizarea impactuluiactivităţilor turistice5. Stabilirea de măsuri dediminuare a impactuluiactivităţilor turistice6. Întreţinerea infrastructuriiexistente (trasee turisticeacvatice)7. Realizarea unor traseetematice8. Lucrări de reparaţii şimodernizare centre deinformareResurse necesareTimp Infrastructura Umane FinanciarePermanent Chestionare 5Raportări persoaneBaze de angajaţi aidate ARBDD2010-2012 Chestionare 5Raportări persoaneBaze de angajaţi aidate ARBDD2010-2012 Chestionare 5Raportări persoaneBaze de angajaţi aidate ARBDDFişe deobservaţii3 trasee laSulina2 trasee laCrişan, etcA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®84

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE9. Realizare centre deinformare10. Realizare puncte deinformare11. Refacere panouri deinformare şi marcare(însemnele WH, MABUNESCO, RAMSAR,Diploma Europei)12. Realizare de materialede informare şi educaţieecologică13. Dezvoltareainfrastructurii pentrualimentare cu apă şicanalizare, colectaredeşeuri14. Implementarea PlanuluiStrategic pentrudezvoltarea turismuluiDurabil în Delta Dunării15. Dezvoltareainfrastructurii decampare şi cazare, deservicii pentru turism4.4.3. Necesarul de infrastructură în vederea implementării planului de managemental vizitatorilor:În perimetrul RBDD sunt folosite în scop turistic un număr de 19 trasee turistice pe apăşi 7 trasee turistice pe uscat (Anexa 4 - Harta).Este becesară o evaluare a gradului de utilizare a acestora şi o redefinire a lor pentrureducerea impactului asupra naturii şi în acelaşi timp asigurarea satisfacerii vizitatorilor.Se pot crea şi amenaja şi noi trasee tematice:A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®85

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARETraseu tematic 1 - Terestru1. Sulina (centru vizită ) drumul spre plajă (se trece pe lângă Farul vechi şicimitirul oraşului cosmopolit) plaja Sulina plimbare pe plaja spre Sfântu-Gheorghepână la Canalul Sondei întoarcere acelaşi traseu. (7 km.)Palatul fostei Comisiuni Europene a Dunării ce a funcţionat în perioada 1856 – 1939,are o arhitectură ce se încadrează în stilul noeclasic şi este actualmente ocupată deAFDJ Galaţi - Secţia Căi Navigabile Sulina.Farul vechi - Bogata istorie a prezenţei Comisiei Europene a Dunării în Sulina poate figăsită la clădirea Farului, construit în 1869, astăzi muzeu, vizitat de toţi turiştii careajung în zonă. Aici se găsesc documente vechi, scrisori ale regelui Carol, obiectelepersonale ale scriitorului Jean Bart – mândria locuitorilor. Totodată şi mărturie aA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®86

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREînaintării masive a uscatului în mare, farul era odinioară situat chiar la contopirea apelorDunării cu marea, astăzi gura aflându-se la o distanţă considerabilă.Cimitirul maritim SulinaDescrisă în perioada sa de glorie în Europolis-ul lui Jean Bart, Sulina a fost primul oraşdin Romania unde se poate vorbi de conceptul Europei Unite: la sfârşitul sec XIX-lea,aici convieţuiau greci, romani, ruşi, armeni, turci, austro-ungari, evrei, albanezi,germani, italieni, bulgari, englezi, polonezi, etc. Mărturie a acestui fenomen mai stă azi,Cimitirul Maritim, unde prinţese, nepoate de voievod, ingineri, consuli, odihnesc alături,de marinari, pescari, muncitori în port, într-un amestec nemaiîntâlnit de credinţe şiconfesiuni.Plaja Sulina –atracţia principală a Sulinei, este plaja cu nisipul cel mai fin de pe litoralulMării Negre. Încă sălbatică şi neaglomerată, este un adevărat rai pentru iubitorii delinişte.Litoralul marin Sulina – Sfântu Gheorghe, cuprinde sectoarele din aria oraşului (cca. 6km), şi a satului Sf. Gheorghe ( cca.5km) unde studiile bioclimatice indică existenţaelementelor climatice favorabile pentru cura aeroheliomarină.ObiectiveVegetaţie - volbura de nisip, cătina albă, etc.Păsări - limicole, cormoran mare şi mic, pelicani întâmplător, egrete, stârci, uliganulpescar, şoim.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®87

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARETraseu tematic 2- acvaticCu barca mică2. Sulina (centru vizită) - Gura de vărsare - Golf Musura (păsări) canal - cherhanauade vis-a-vis de centrul vizită (12 km).2.1 cu bifurcaţieSulina spre Gura vărsare golf Musuracanal Cardon canal Cardon-SulinaObiectiveGura de vărsare a Dunării Dunării în Marea Neagră şi Golful Musura la răsărit sau laapus.Farul Observator – far construit în perioada Comisiunii Europene a Dunării ,actualmente neutilizabil. Este situat pe malul stâng al Dunării, iar legătura sa cu parteacontinentală se realizează printr-un lung dig de piatră. Ceea ce este impresionant laacest dig este faptul că el încă mai păstreză inscripţiile celor ce au participat laconstrucţia sa. Farul observator este cel la care s-au realizat filmări pentru filmul ” ToateA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®88

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREpânzele sus”. Măiestria construcţiei şi sălbăticia naturii în care este amplasat, dăacestui obiectiv un aer misterios şi arhaic.Farul nou – are 57 m înălţime a cărui lumină e vizibilă de la 50 km, este pe un mal alcanalului, adânc înaintat în mare.Variante posibileCu bărci de viteză3. (6 ore) Sulina – pe Dunăre până în amonte de Mm 8 - Dunărea Veche - canalMagearu - Letea - vizită pădurea Letea (cu şaretă sau tractor) - întoarcere pe acelaşitraseuUrmând cel de-al doilea lob al Marelui M pe Dunărea Veche, se ajunge pe canalulMagearu, acest canal este atractiv în primul rând datorită valorilor peisagistice aleacestuia: zone cu nuferi, margini străjuite de stuf şi multitudinea de păsări carescrutează zona. La capătul Canalului Magearu se află localitatea Letea.Pădurea LeteaUn obiectiv turistic important este Pădurea Letea, care se dezvoltă în spaţiul dunelor denisip sub forma unor fâşii late de 10-250 m (haşmacuri) despărţite de spinările dunelor,este alcătuită, în principal, din: stejarul de luncă (Quercus robur), stejarul brumăriu (Q.pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de luncă(Fraxinus angustifolia), frasinul de baltă (F. pallisiae), părul (Pyrus pyraster), teiul alb(Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) şi foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), Ocaracteristică a zonei o constituie abundenţa plantelor căţărătoare (Periploca graeca,Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care conferă pădurii unaspect subtropical. În covorul vegetal se întâlnesc şi alte specii rare: volbura de nisip(Convolvulus persicus), brânduşa de nisip (Merendera sobolifera) şi cârcel (Ephedradystachia).Fauna este reprezentată de codalb (Haliaeetus albicilla), şoimulet de seară (Falcovespertinus), pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca (Coracias garrulus), câteva rarităţiherpetologice (Eremias arguta, Vipera ursinii renardi) şi cca. 1600 specii deentomofaună identificate până în prezent.Obiectivepartea de deltă fluvio-maritimă, pădure de stejar între dune pe un grind marin, codalbdelta fluvio-maritimăA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®89

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE4. (10 ore) Sulina - canal Busurca - lac Roşuleţ - lac Roşu- lac Puiu- canal Mocansa (sezăreşte pădurea Caraorman, dune de nisip, grindul Caraorman, fostă zonă marină) - lacErenciuc (se vede arinişul Erenciuc-zonă strict protejată, codalb) - braţ Sf. GheorgheinsulaSahalin (zsp) - gura de vărsare Sf. Gheorghe (plaja Sf. Gheorghe) - întoarcere pecanal cordon litoral Sf. Gheorghe - Sulina.Lacul Roşu, Roşuleţ, Puiu şi LuminaZonele prezintă un interes deosebit prin faptul că acestea cuprind diverse forme derelief, grinduri, japşe, depresiuni, formeţiuni de plauri plutitori şi fixaţi, pajişti halofile şi secaracterizează în principal prin existenţa biocenozelor adaptate la condiţiile de viaţăeurihaline. Complexul de lacuri şi grinduri fluvio-marine reprezentate de asemenea prinformaţiuni de plaur, flora şi fauna specifice acestor biotopi preponderenţi stuficoli, unimportant loc de cuibărit pentru stârcul pitic şi cormoranul mic în colonii mixte deardeidae. Pe aceste lacuri se poate ajunge de la Sulina parcurgând canalul Sulina,canalul Roşu-Împuţita, la lacul Roşuleţ unde se află un centru de colectare peşte şiieşind din acesta se intră în lacul Roşu unde se află un atrăgător camping pentru tineret.Traseul poate continua traversând lacul Puiu alături de care se găseşte şi lacul Luminala est, continuând pe canalul Caraorman, se poate ajunge în comuna Crişan şi apoi pebraţul Sulina. Pe aceste trasee se pot întâlni raţe, lebede, pelicani precum şi alte speciide păsări de baltă ce pot fi văzute în stoluri de mii de exemplare, unde se poate şipescui.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®90

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARETraseu tematic 3 – terestruPlimbare de-a lungul plajei Sulina până la Canal Sondei şi retur (9 km)A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®91

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARETraseu tematic 4 – terestruPlimbare pe plajă de la sat Sf. Gheorghe la Căşla Vădanei şi retur (10 km)4.4.4.Integrarea PMV în elementele strategice de dezvoltare a turismului durabil înzona ariei protejate (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Turismului - SDDT)Strategia de vizitare a RBDD se încadrează şi este în concordanţă cu obiectivelepropuse în:- Planul de Management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării- Planul Strategic pentru Dezvoltarea Turismului Durabil în Delta Dunării, realizat deCJ Tulcea şi ARBDD şi finanţat de Guvernul Flamand, octombrie 2008- Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2013-2020-2030- Master Planul pentru turismul naţional al Romaniei 2007 - 2026- Strategia de Dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Sud-EstA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®92

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE4.4.5.Recomandări pentru Comitetul de Turism al Rezervaţiei Biosferei Delta DunăriiRecomandarea principală ce trebuie formulată la finalul acestui studiu 12 estenecesitatea stabilirii unui comitet pentru turism pentru întreaga Regiune aRezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Foarte puţine instrumente propuse în acest studiu (5)pot fi utilizate fără existenţa unei entităţi concrete care să vorbească în numele factorilorimplicaţi în (eco)turism din regiune. Fără existenţa unei structuri unice responsabile cuimplementarea politicii de zonare sunt puţine şanse să se realizeze progrese.Conceptul de zonare pe ecoturism a Deltei Dunării – baza dezvoltării viitoare a zoneiDeltei Dunării – recomandă stabilirea unei structuri permanente ce reuneşte diverşifactori din zonă din domeniul turismului.Stabilirea unui comitet de management al turismului în Delta Dunării va permiteevaluarea intereselor diverşilor factori de decizie şi îi va implica total în planificare şiluarea deciziilor vizavi de managementul şi folosirea rezervaţiei din punct de vedere alturismului şi recreerii.Comitetul de management reprezintă o platformă de dialog şi un instrumentesenţial pentru coordonarea marketingului turistic şi a dezvoltării infrastructuriidin Rezervaţia Biosferei. Acest comitet va fi responsabil pentru promovareaconceptului final şi implementarea planului de zonare pentru ecoturism a zonei, aşacum a fost stabilit în studiul respectiv. În mod simultan, comitetul va elabora şiimplementa o strategie concretă de marketing pentru zonă, plasând astfel Delta Dunăriica una dintre destinaţiile cheie pentru natură din Europa.Componenţa Comitetului pe Turism (CTDD) trebuie să reflecte contextul local din punctde vedere al conservării, dezvoltării regionale, cadrului cultural şi social, şi cooperăriitransfrontaliere cu Ucraina.12 “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă a strategiei de turism şi management a vizitatorilor”, AndreiBlumer şi Alois Lang, Asociaţia de Ecoturism din România, Jamil Benabdallah, Détente Company / Consultants, 2009A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®93

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREA. Rolul Comitetului de Turism în contextul Deltei DunăriiAsigurarea unui nivel maxim de reprezentare, implicare şi dialog întrediferiţi factori din turism şi dezvoltare durabilăStabilirea unui comitet de management atinge diverse obiective:Legitimarea direcţiei şi strategiei de dezvoltare Dezvoltare durabilă şi reprezentarea intereselor comunităţii locale cu privire laturism. Legitimarea planului de zonare pe ecoturism şi a strategiilor de dezvoltare localăpe termen mediu. Sprijinirea serviciilor locale de turism la scară mică dar şi a furnizorilor mari dinturism pentru a accesa piaţa, finanţări, design de produse şi programme,marketing şi vânzări. Integrarea conservării naturii în dezvoltarea locală şi regională şi verificareanevoilor RBDD cu privire la managementul şi prevenirea conflictelor.Îmbunătăţirea şi menţinerea dialogului CTDD crează o platformă pentru dialog. Aceasta permite circularea cunoştinţelordin domeniul marketing-ului pentru turism din sit, şi sprijină toate categoriilerelevante de factori de decizie pentru a se implica în procesul de dezvoltare şimarketing. Coordonează dialogul dintre diverşi factori de decizie şi diverse niveluri (de lalocal până la regional), şi dintre toţi factorii interesaţi în dezvoltarea turismuluidurabil:Principalele instituţii publiceARBDDConsiliul Judeţean TulceaMunicipalităţile localeINDDSectorul de afaceri privatHoteluri mari şi tour-operatori mariPensiuni locale şi tour-operatori miciA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®94

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARECTDD – reprezentând un fel de pasaj între diverşi factori implicaţi activ în zonă(cercetători, comunităţi locale, instituţii publice, ONG-uri) – trebuie să ofereinstrumentele de coordonare a activităţilor comune pentru a asigura calitatea, eficienţaşi complementaritatea tuturor proiectelor legate de turism planificate în rezervaţie.Existenţa unui dialog între factorii implicaţi ar trebui să facă posibilă anticipareaconflictelor şi să pună bazele unui management al conflictelor. Într-adevăr, aşa cum amobservat în studiul nostru, unele proiecte sunt blocate sau se suprapun din cauza lipseicomunicării dintre factorii implicaţi.Asistenţă în dezvoltare de produse şi marketingCTDD va elabora o strategie de marketing pe termen mediu şi va identifica finanţarepentru a o implementa. Într-o primă fază, am identificat două priorităţi pentru viitoareastrategie de marketing:Crearea unei strategii pentru dezvoltare de produse Introducerea unui sistem de monitorizare bazat pe colectarea informaţiilor anual şianaliza activităţilor din turism în zonă; Identificarea principalelor grupuri ţintă din turism (profil socio-economic şi originegeografică) şi facilităţile turistice necesare pentru aceste grupuri ţintă; Oferirea de cursuri de pregătire în management “verde” (deprinderi şi cunoştinţe)pentru toţi furnizorii de servicii turistice din Delta Dunării; Sprijinirea sectorului de afaceri (în special micile întreprinderi) în dezvoltarea deproduse “verzi”; Dezvoltarea unei etichete ecoturistice dedicate produselor şi serviciilor “verzi”.Promovarea Deltei Dunării ca destinaţie ecoturistică atât pe plan local cât şiinternaţional Dezvoltarea unui brand unitar pentru Delta Dunării şi folosirea lui de către toţifactorii implicaţi; Creşterea nivelului de conştientizare a Deltei Dunării ca destinaţie turistică înrândul segmentelor de turism celor mai promiţătoare – existente şi potenţiale; Informarea şi educarea vizitatorilor despre ceea ce este CU ADEVĂRAT DeltaDunării.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®95

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREB. Principalele sarcini pentru CTDDCTDD trebuie să devină, pas cu pas, un instrument de dezvoltare pentru zonă. Odatăce diverşii factori de decizie sunt reuniţi în această organizaţie, CTDD trebuie săidentifice proiecte prioritare şi să-i motiveze pe aceştia să le implementeze. În acestscop CTDD are nevoie de capacitatea de a oferi următoarele servicii: Acces la o bază de date actualizată cu toate proiectele din Delta Dunării şi statutullor curent de implementare; Sprijinirea factorilor publici şi privaţi în obţinerea de fonduri prin:o Identificarea finanţărilor naţionale şi europene;o Propunerea de proiecte eligibile pentru aceste finanţări, şio Identificarea posibilităţilor unor împrumuturi publice şi private pentru cofinanţărişi marketing-ul proiectelor. Sprijinirea procesului de elaborare de proiecte (redactarea unor studii tehnicepreliminare, asistenţă în relaţiile cu autorităţile finanţatoare) prin facilitareatransferului de know-how de la parteneri străini şi prin identificarea fondurilortransnaţionale în acest scop:o Asistenţă în actualizarea calitativă a PUZ-ului local (Plan de UrbanismZonal) pentru a dezvolta o abordare proactivă;o Asistenţă în obţinerea autorizaţiilor locale necesare (mediu, urbanism)o Asistenţă în identificarea unei noi tehnologii şi a folosirii energiei solareregenerabile (panouri solare, bărci cu motor electric…)o Asistenţă în elaborarea unor strategii locale de marketing şi promovare. Sprijinirea noilor factori de decizie şi întreprinderilor familiale în conceperea,depunerea şi implementarea proiectelor. Scopul nu este creşterea număruluiacestora ci încurajarea apariţiei altora mai puternici care pot creşte capacitateacelor actuali (asociaţii de dezvoltare intercomunală, grupuri de acţiune locală); Încurajarea realizării unei politici de marketing pentru turism în Delta Dunării prin:o Colectarea şi schimbul de informaţii cu operatorii de turism şi centrele deinformare turistică;o Promovarea facilităţilor de turism existente;A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®96

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREo Identificarea şi promovarea produselor locale, a festivalurilor şi tradiţiilor;o Identificarea şi valorificarea noilor trasee turistice;o Introducerea unei etichete ecoturistice;o Realizarea unei baze de date despre patrimoniul cultural;o Elaborarea unui plan de turism privind pescuitul de agrement. Sprijinirea dezvoltării resurselor umane în zonă prin:o Un program de instruire pentru ghizii locali din turism;o O campanie de conştientizare în privinţa ospitalităţii şi turismului.C. Structura şi funcţionarea CTDDS-ar putea avea în vedere acest tip de repartizare în cadrul comitetului de management:1. Membri permanenţi: Reprezentant al Consiliului Judeţean Tulcea Reprezentant al ARBDD Reprezentant al municipalităţilor din Delta Dunării Reprezentant al tour-operatorilor locali Reprezentant al ONG-urilor (conservarea naturii şi turism) INDD Ministerul Turismului2. Membri consultativi: ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism) Ministerul Dezvoltării Regionale Ministerul Mediului ROMSILVA Sistemul de Gospodărire a Apelor Asociaţia Pescarilor şi Asociaţia Vânătorilor Reprezentanţi ai patrimoniului cultural Societatea Ornitologică Română AER (Asociaţia de Ecoturism din România)A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®97

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE3. Asistenţă tehnică: Specialişti la nivel naţional şi internaţional în turism, dezvoltare rurală durabilă şiconservarea zonelor umede.Structura operaţională a CTDD trebuie menţinută la un nivel de administrare uşor şieficient – prin urmare orice structură multi-stratificată ar trebui evitată.Sarcinile CTDD au fost descrise anterior. Odată ce comitetul a fost stabilit iarmanagementul este gata să înceapă activitatea, recomandăm o abordare pas-cu-paspentru realizarea primelor activităţi:i. CTDD trebuie să urmărească primele rezultate ale planului de zonare peecoturism şi apoi să identifice proiecte pilot ce au o valoare adăugată – înconformitate cu planul regional de dezvoltare – sau cu strategia de marketing, şicare au obţinut aprobarea factorilor de decizie.ii. CTDD trebuie să colaboreze cu partenerii internaţionali şi cu instituţiilefinanţatoare naţionale şi europene pentru a identifica finanţarea necesară pentrua sprijini implementarea proiectelor.iii. Odată ce un prim proiect a avut success, CTDD trebuie să se finanţeze prinactivitatea de consultanţă pentru factorii de decizie ce va fi oferită de un personalpermanent.iv. Pe lângă finanţarea bazată pe proiecte, CTDD trebuie să facă lobby pentruadaptarea sistemului existent de taxare a turiştilor şi întreprinderilor din turism dinDelta Dunării, urmând exemple bune din alte regiuni turistice din Europa, şi săpoată beneficia din o parte din fondurile colectate pentru a îndeplini sarcinilemenţionate mai sus.5. Monitorizare si revizuireARBDD va monitoriza permanent prin chestionare adresate turiştilor şi operatorilor dinturism, autorităţilor locale, impactul turismului asupra zonelor de recreere şi cel alimplementării strategiei.Strategia va revizuită odată cu revizuirea Planului de Management, iar planul demanagement al vizitatorilor va fi revizuit la fiecare 2 ani.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®98

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREComitetul pe Turism al Deltei DunăriiDiagramă funcţionalăMembri consultativiAsistenţă tehnicăFinanțare de la nivelnațional și județean(Guvern, ConsiliulJudețean, taxe turiști)Comitetul executiv(membrii permanenți)Finanțări UE și altesurse internaționalePlanificare regională, teritorială șieconomicăStrategia de marketing și promovarePrograme de training și calificareOportunități de finanțareInformații & propuneri de proiecteServicii în cadrul CTDDA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®99

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREAnexa 1Exemple de zonareComponentă a Studiului “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă astrategiei de turism şi management a vizitatorilor”, Andrei Blumer şi Alois Lang,Asociaţia de Ecoturism din România, Jamil Benabdallah, Détente Company /Consultants, 2009Strategie de zonare pentru Parcul Naţional El Imposible, ElSalvador1. Zona de utilizare intensivă• Obiectiv general: Oferirea de oportunităţi pentru recreere şi educaţie într-unmediu semi-natural dar cu o concentrare mare de vizitatori; oferirea deoportunităţi economice pentru localnici.• Descriere: Această zonă constă din situri naturale sau alterate care au atracţiinaturale sau culturale şi zone de o mare frumuseţe peisagistică. Topografia eipermite acces limitat cu vehicule şi anumite facilităţi. Deşi această zonă ar trebuimenţinută într-o stare pe cât de natural posibil, este acceptabilă o concentraremai mare de vizitatori şi facilităţi, inclusiv toalete, poteci tematice, rute de accesdoar pentru vehiculele parcului, centre de vizitare şi zone pentru picnic. Prezenţaunui management în aceste zone va fi o prioritate ridicată pentru a menţineimpactele la niveluri acceptabile.• Regulamente şi linii directoare:1. Folosirea zonei de către vizitatori va avea puţine restricţii în afara plăţii taxei deacces în parc.2. Focurile de tabără vor fi permise doar în acele situri cu locuri specialamenajate pentru acest lucru.3. Adunarea lemnelor de foc este interzisă în această zonă.4. Folosirea săpunului în râuri este interzisă.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®100

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE2. Zona de utilizare moderată• Obiectiv general: Oferirea de oportunităţi educaţionale şi de recreere într-unmediu relativ natural, cu o concentrare medie de vizitatori.• Descriere: Constă în primul rând din situri naturale dar cu unele sectoare careau acelaşi grad de intervenţie umană; are caracteristici semnificative naturale şiculturale. Serveşte ca zonă de tranziţie între zonele cu o densitate mare devizitatori şi acele zone cu o minimă utilizare publică. Facilităţile nu vor aveaacelaşi nivel de dezvoltare ca cele din Zona de Utilizare Intensivă. Topografia valimita accesul publicului, şi prin urmare zona va necesita mai puţină atenţie dinpartea personalului parcului.• Regulamente şi linii directoare:1. Locuri de camping cu facilităţi minime sunt permise.2. Los Enganches, Mirador La Algodonera-Rio Mixtepe sunt accesibile numai dacăvizitatorii au un ghid şi un permis.3. Deşeurile trebuie colectate de vizitatori.4. Focurile de tabără sunt interzise în afara situaţiilor excepţionale.3. Zona de utilizare primitivă (??)• Obiectiv general: Protejarea celor mai naturale zone din parc şi oferirea deoportunităţi de recreere caracterizate de un impact asupra mediului minim şi defoarte puţine întâlniri de grup.• Descriere: Constă dintr-un sit natural cu un minim de intervenţie umană. Conţineecosisteme unice, specii de floră şi faună valoroase din punct de vedere ştiinţificce pot tolera o utilizare limitată de grupuri mici de vizitatori. Drumurile, potecileîmbunătăţite şi infrastructura de vizitare sunt excluse din această zonă.• Regulamente şi linii directoare:1. Accesul publicului este limitat la anumite grupuri care au solicitat un permis înprealabil şi care sunt însoţite de un ranger din parc.2. Camping-ul este permis doar în zone desemnate de administraţia parcului.3. Grupurile de vizitatori sunt limitate la maxim şase persoane.4. Focurile de tabără nu sunt permise.Sursa: SalvaNatura, 1997A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®101

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARESpectrul de zonare: Propunere pentru Parcul Naţional Galapagos• Rural: Ar putea include toate zonele adiacente parcului acolo unde parcullucrează cu proprietari de terenuri private pentru a dezvolta activităţi precumvizitarea canalelor de lavă pe insula Santa Cruz sau ture de călărie şi drumeţiepe terenuri ale parcului dar şi private.• Intensiv / Recreere: Ar putea include zone de recreere dezvoltate în parc lângăcomunităţile locale sau situri din apropierea parcului în cadrul comunităţilor.Aceasta include şi centre de vizitare, infrastructură portuară sau pentru transport,şi alte situri care includ personalul parcului şi activităţi concepute pentru numeremari de vizitatori.• Intensiv / Natural: Ar putea include situri de vizitare cu biodiversitateremarcabilă, ecosisteme, valori naturale sau culturale, cu constrângeri moderatedin punctul de vedere al resurselor. Niveluri mai ridicate de utilizare sunt permise(mărimea grupului va ţine cont de loc dar se va tinde către grupuri mai mari) înlocuri cu distanţe variabile faţă de oraşele portuare.• Extensiv / Natural: Ar include situri cu biodiversitate remarcabilă, ecosisteme,valori naturale sau culturale, cu constrângeri mai severe din punctul de vedere alresurselor (din nou, în funcţie de loc), limitând grupurile la numere mai mici sau,dacă permit condiţiile, locuri unde se doreşte o experienţă axată mai mult perecreere cu mai puţine întâlniri cu alţi vizitatori.• Semi-primitiv: Zone izolate sau plaje distante, de obicei pe insule mai marilocuite, la mai mult de o milă de drum sau de zona motorizată de aterizare de peplajă. Zone unde este necesar transportul pe jos, cu animalele sau cu mijloacene-motorizate. Riscurile, provocările şi abilităţile necesare sunt mai mari.Constrângerile legate de resurse sunt la nivel scăzut până la moderat. Întâlnirilecu alţi vizitatori sunt minime şi atât permisele cât şi ghizii parcului sunt necesari.• Nealterat / Ştiinţific: Insule sau părţi de insule unde valoarea ecosistemului estela cel mai înalt nivel fără, sau cu foarte puţine, specii exotice introduse. Vizitelesunt foarte limitate, de obicei restrânse la nivelul cercetătorilor. Necesită permiseA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®102

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREsolicitate în prealabil şi ghizi special pregătiţi în tehnici cu impact redus. Prezintămulte regulamente foarte stricte.Cele ce urmează prezintă o descriere mai clară a unei zone semi-primitive, careeste un lucru nou pentru Parcul Naţional Galapagos.Zona semi-primitivă:Obiective de management: Permiterea accesului acelor vizitatori care caută oexperienţă mai specială sau individualizată (acţiuni în aer liber într-un cadru natural)la porţiuni ale parcului unde există multe trăsături şi valori naturale dar unde sunt şimotive de îngrijorare în legătură cu introducerea speciilor şi care pot fi controlate maiuşor datorită apropierii de cabana rangerilor. Reducerea presiunii asupra zonelor devizitare intensiv / naturale prin dispersarea oportunităţilor pentru vizitatorii caredoresc alternative la tururile convenţionale cu ghid.Oportunităţi pentru turism şi activităţi: drumeţie, camping, caiac, căţărare pevulcan, observare de păsări şi studiul naturii. Există oportunitatea de a face activităţiîn aer liber; sunt necesare un nivel moderat de risc şi provocări, şi rezistenţă fizică.Cadrul fizic: izolat, în general câteva mile depărtare de locuri turistice tradiţionalesau de coridoare de transport, pe teren natural ce poate conţine o combinaţie despecii endemice şi exotice dar foarte puţine urme de activitate umană. Munţistâncoşi, câmpuri de lavă cu vegetaţie pitică sau plaje îndepărtate pot fi găsite toateîntr-o astfel de zonă.Cadrul social: Grupurile nu vor fi mai mari de cinci persoane şi toate potecile şilocurile de camping vor avea o limitare a numărului de vizitatori astfel încât întâlnirilecu alţi vizitatori să fie reduse la două grupuri într-o perioadă de două zile.Cadrul de management: Sunt necesare permise şi acestea sunt eliberate pe bazaprincipiului «primul venit, primul servit». Itinerariile sunt pregătite şi locurile decamping sunt desemnate. Durata şederii este între una şi două zile într-un loc.Patrulele rangerilor sunt frecvente dar contactul lor cu vizitatorii este opţional şiscurt. Înainte de intrarea în parc, vizitatorii vor viziona o casetă de 15 minute despretehnici pentru impact redus şi regulamentele privind mediul natural, şi vor fi supuşi şiunui test pentru material vegetal exotic şi echipament adecvat.Sursa: Wallace, 1993A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®103

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREAnexa 2Raportarea activităţilor pentru realizarea analizei de zonareComponentă a Studiului “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă astrategiei de turism şi management a vizitatorilor”, Andrei Blumer şi Alois Lang,Asociaţia de Ecoturism din România, Jamil Benabdallah, Détente Company /Consultants, 2009AER în parteneriat cu Détente a organizat prima sesiune de seminarii în Tulcea cuprincipalii trei factori implicaţi: Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării(ARBDD), Consiliul Judeţean Tulcea (CJT) şi Institutul Naţional de Cercetare DeltaDunării (INCDD).11-12 iulie 2008 – întâlnire în Tulcea - infrastructurăParticipanți din partea proiectului: Jamil Benabdallah (Détente), Joseph Tomatis(Détente)Întâlnire cu reprezentații INCDD (Diana Bota, Silviu Covaliuc, Romulus Stiuca), ConsiliulJudețean (Elisabeta Dobrisan), Marian Munteanu (ex-guvernator)Puncte cheie discutate:a. Situaţia curentă a infrastructurii din Delta Dunăriib. Politica de dezvoltare susţinută de autorităţile locale şi proiectele viitoarelegate de această politicăc. Situaţia socialăd. Infrastructura pentru turisme. Situaţia privind mediu1-12 iulie 2008 – pregătirea primei sesiuni de seminarii cu Alois Lang; stabilirea decontacte cu ARBDD, CJ Tulcea şi INCDD.15-19 iulie 2008 – muncă de teren în Tulcea, prima parte a procesului de zonare aDeltei DunăriiParticipanţii echipei proiectului: Alois Lang (AER), Jamil Benabdallah (Détente), AndreiBlumer (AER).16 iulie 2008 (INCDD), seminar (I) cu reprezentanţi ai INCDD (Diana Bota, SilviuCovaliuc) ARBDD (Liliana Ivancenco), Consiliul Judeţean (Elisabeta Dobrişan).A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®104

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARERezultat ziua I:Analiza strategiei de turism WES şi identificarea paşilor următori;Stabilirea unui acord comun asupra obiectivelor procesului de zonare;17 iulie 2008 (ARBDD), seminar (II), participanţi: Mr. Baboianu, LilianaIvancenco, – ARBDD, Diana Bota, Silviu Covaliuc (INCDD)Rezultat ziua II:Clarificarea şi stabilirea de comun acord a conceptelor cheie ale proiectului;Analiza factorilor principali şi a competenţelor şi rolului lor în Delta Dunării (ARBDD,INCDD, CJT).Rezultate: Identificarea remarcilor complementare strategiei WES:a. Mai mult accent pe oportunităţi şi suport (consiliere şi finanţare) în sectorulprivat pentru localnicib. O mai bună specificare a nevoilor curente din Delta Dunării (aspectesezoniere, diferenţiere dintre piaţa internaţională şi cea internă)c. Rezolvarea problemei lipsei unei organizaţii regionale pe turism (sarcinilede marketing, plus organizare internă)d. Abordare valoroasă: Strategie de încetinire!Concepte cheie agreatea. Diferenţiere clară între Managementul Vizitatorilor (bazat pe un sistem dezonare) vs. Strategie de Turismb. Ecoturism dezvoltat de mici întreprinderi familialec. Necesitatea de a monitoriza impactul (pozitiv şi negativ) al ecoturismului (demediu & economic)Agrearea celor două sfere de acţiune ale proiectuluiSferă de acţiune 1 (Zonare):Deciderea unor zone geografice şi tematice în cadrul destinaţiei Delta Dunării prindefinirea elementelor unice de promovare (USP) ale fiecărei zone şi loc (destinaţie)A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®105

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARESferă de acţiune 2 (Turism):Comunicarea şi facilitarea dezvoltării ecoturismului prin folosirea indicilor economicipentru a arăta beneficiul pentru întreprinderile locale (conduse de localnici).Analiza ARBDD, INCDD şi CJT în privinţa competenţei principale, a cadruluilegal, a parteneriatelor, a relaţiilor de coordonare şi subordonarePe parcursul lunii august au avut loc activităţi adiţionale într-o încercare de a crea osinergie în cadrul procesului de zonare din Delta Dunării: au avut loc câteva discuţiiextinse telefonice cu:- ARBDD – dl. G. Baboianu şi d-na L. Ivancenco în legătură cu amplasareapotenţialelor Centre de Vizitare proiectate în cadrul POS Mediu;- CJ Tulcea – d-na E. Dobrişan în legătură cu progresul Centrului 3D.27 septembrie 2008 – întâlnire în Poiana Braşov (în cadrul Conferinţei Europarc)Participanţi: dl. G. Baboianu şi d-na L. Ivancenco (ARBDD), Alois Lang (AER) şi AndreiBlumer (AER) Puncte cheie discutate:a. abordarea zonării ca pe un instrument modern pentru conservarea naturii(şi o componentă a viitorului plan de management al RBDD);b. relevanţa centrelor de vizitare în contextul abordării de tip zonare;c. centrul de vizitare Crişan şi proiectul POS Sulina (TAPPP).23-25 octombrie 2008 – Seminar în TulceaParticipanţii echipei de proiect: Alois Lang (AER), Jamil Benabdallah (Détente), CristianTetelea (WWF – DCP), Andrei Blumer (AER),Seminar cu reprezentanţi ai INCDD (Diana Bota, Silviu Covaliuc), ARBDD(Grigore Baboianu, Liliana Ivancenco), şi Consiliului Judeţean Tulcea (ElisabetaDobrişan).Puncte cheie discutate: Cadrul conceptuala. Tipuri de consumatori /turişti/vizitatori;b. Criterii pentru definirea zonelor tematice;c. Definirea funcţiilor centrelor de distribuţie/destinaţiilor/zonelor pentrudiversele tipuri de utilizatori.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®106

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE Identificarea zonelor DDd. Definirea celor 8 zone tematice care acoperă întreaga Delta Dunării;e. Discuţii detaliate despre statutul zonei Crişan.30 octombrie 2008 - seminarParticipanţii echipei de proiect: Jamil Benabdallah, Andrei Blumerseminar cu reprezentanţii INCDD (Diana Bota, Silviu Covaliuc), ARBDD (LilianaIvancenco), ai Consiliului Judeţean Tulcea (Elisabeta Dobrişan), ai SOR & IbisTour (Eugen Petrescu)Puncte cheie discutate:Discuţii detaliate despre statutul celor trei zone: Murighiol, Jurilovca şiSulina – Sfântu Gheorghe.31 octombrie 2008 – prezentări publice în cadrul Conferinţei Ambasadei FranţeiParticipanţi: Consiliul Judeţean – Preşedinte, Vice-Preşedinţi şi Directori deDepartamente;ARBDD – Guvernator şi Directori;Sectorul privat – câţiva tour-operatori;Entităţile finanţatoare: POR şi POS.Prezentări publice şi discuţii despre zonarea RBDD realizată de JamilBenabdallah şi Andrei Blumer7-9 decembrie 2008 – seminar în TulceaParticipanţii echipei proiectului: Jamil Benabdallah, Andrei Blumer, Alois Langseminar cu with reprezentanţii INCDD (Diana Bota, Silviu Covaliuc), ARBDD(Liliana Ivancenco), CJ Tulcea (Elisabeta Dobrişan), SOR & Ibis Tour (EugenPetrescu)Puncte cheie discutate:Discuţii detaliate despre statutul celor patru zone: Chilia, Vadu - Corbu,Letea, Tulcea.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®107

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITARE12-14 martie 2009 – evaluare rapidă pe terenParticipanţi: Alois Lang (AER), Jamil Benabdallah (Détente), Andrei Blumer (AER),Gabriela Anitei (ARBDD), Elisabeta Dobrişan (Consiliul Judeţean Tulcea)Întâlniri cu:a. Chilia: Vice-primarul, ranger-ul RBDD, coordonatorul asociaţiei locale“Nufărul alb”;b. Sulina: Persoana responsabilă cu centrul de informare;c. Sfântu Gheorghe: Primarul, ranger-ul RBDD, coordonatorul staţiuniituristice “Delfinul”;d. Caraorman: Ranger-ul RBDD;e. Crişan: Persoana responsabilă cu centrul de vizitare;f. Murighiol: Primarul, ranger-ul RBDD;g. Istria: Ranger-ul RBDD.Puncte cheie discutate:a. verificarea presupoziţiilor, obiectivelor şi instrumentelor identificate înraport prin intermediul reprezentanţilor locali;b. identificarea percepţiei localnicilor cu privire la elementele unice depromovare (USP) ale fiecărui loc;c. evaluarea locului, a funcţiunii (planificate) şi a principalelor teme alefiecărui centru de vizitare de către ARBDD.A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®108

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREAnexa 3A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®109

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREA.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®110

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREAnexa 4A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®111

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRIISTRATEGIE DE VIZITAREColectiv de realizare:Conţinut realizat de:- Alois Lang- Andrei Blumer- Jamil Benabdallah- Liliana IVANCENCO- Cristina PARCEOGColectiv de redactare:- Liliana IVANCENCO- Cristina PARCEOGDocumente Suport:- Strategia de Conştientizare publică a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD,2000);- Proiectul Dezvoltarea Potenţialului pentru un turism durabil într-o zonă umedă Natura 2000; Planstrategic pentru Dezvoltarea turismului durabil în Delta Dunării (Consiliul Judeţean Tulcea, 2008);- Raportul privind Starea Mediului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării în anul 2008 (ARBDD, 2008);- Planul de Management al RBDD, (ARBDD, 2008);- Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2013-2020-2030;- Master Planul pentru turismul naţional al Romaniei 2007 – 2026;- Strategia de Dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est;- Planul Naţional de Dezvoltare a României- Sustainable Tourism in Protected Areas, Guidelines for Planning and Management, Paul F.J. Eagles,Stephen F. McCool and Christopher D. Haynes, IUCN – The World Comservation Union, 2002, 181pagini.- Tourism trends for Europe, European Travel Commission, September 2006,- “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă a strategiei de turism şi management avizitatorilor”, Andrei Blumer şi Alois Lang, Asociaţia de Ecoturism din România, Jamil Benabdallah,Détente Company / Consultants, 2009A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile! ®112