Format Word

LECŢIA 24: Învierea Domnului Iisus HristosCOMPETENŢE SPECIFICE● promovarea valorilor moral-creştine;● dezvoltarea interesului pentru păstrareaobiceiurilor şi tradiţiilor pascale;● stimularea creativităţii şi expresivităţii princompunere de poezii, eseuri, desene.0BIECTIVE OPERAŢIONALEElevul va urma:● să cunoască semnificaţia şi însemnătatea sărbătorii Învierii Domnului;● să manifeste interes şi respect pentru tradiţiile şi obiceiurile pascale;● să citească texte literare care oglindesc sărbătoarea Paştelui;● să compună versuri inspirate de acest eveniment;● să picteze ouă şi să realizeze desene şi colaje pe o temă dată;● să desfăşoare activităţi în echipă;● să participe cu interes la activităţi desfăşurate în cadrul comunităţii lucrul cu imaginea conversaţia povestirea joc didacticStrategii didactice lucrul în perechi lucru în grup exerciţiulMijloace de instruirerechizite şcolareimagini, fotoCUVINTE-CHEIE: Dumnezeu, Tatăl nostru, Rugăciunea DomneascăSECVENŢELE LECŢIEI1. Moment organizatoricSalutulRugăciunea „Doamne, Doamne Ceresc Tată”Notarea absenţelorEvaluare iniţială (verificarea temei pentru acasă)Pregătirea pentru începerea orei:2. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelorAstăzi vom învăţa cea mai mare bucurie a creştinelor de pretutindeni cum a Înviat HristosProfesorul scrie la tablă titlul lecţiei3. Predarea noului conţinut (realizarea sensului)●Profesorul face legătură cu lecţia precedentă:Profesorul va prezenta câteva secvenţe biblice, icoane etc., argument adevărul despre Învierea DomnuluiNostru Iisus HristosÎn duminica a treia după ce a fost îngropat Iisus dis de dimineaţă pământul s-a cutremurat cu putere, iarIisus a Înviat. Primele care au aflat vestea Învierii au fost femeile mironosiţe de la un Înger, după aceeaucenicii lui Hristos.În noaptea de Înviere fiecare tânăr sau bătrân vine la biserică ca să ia parte la Înviere şi să ia lumină.Fiecare credincios poartă în mână o lumânare pe care o va aprinde din lumina adusă de preot de pa masaSfântului Altar. Această lumină se va ţine aprinsă în tot timpul săvârşirii slujbei Sfintei Învierii. Aceastălumânare este simbolul Învierii, al biruinţei vieţii asupra morţii şi a biruinţei lui Hristos asupra întunericuluipăcatului.Folclorul conservă mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouăle de Paşti şi de ceele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, carevenise să-şi plângă Fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la Sângele carepicura din rănile Domnului Iisus. Domnul, văzând că ouăle s-au înroşit, a spus celor de faţă: „De acum

înainte să faceţi şi voi ouă roşii şi împestriţate întru aducere aminte de răstignirea Mea, după cum am făcutşi Eu astăzi”.Culoarea roşie cu care le vopsesc creştinii la Paşti, reprezintă pe de o parte focul, cu puterea luipurificatoare, dar şi sângele Domnului care s-a scurs pe cruce pentru mântuirea lumii.Ţăranii noştri au obiceiul ca, în dimineaţa din duminica Paştelui, să-şi spele faţa cu apă nouă sauapă neîncepută în care pun un ou roşu, având credinţa că astfel vor fi tot anul frumoşi şi sănătoşi ca un ouroşu. După consumarea ouălor, cojile roşii sunt păstrate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezându-seastfel că pământul va da rod bun.În tradiţia populară de la noi, oul roşu de Paşti ar avea puteri miraculoase, de vindecare, deîndepărtare a răului, fiind purtător de sănătate, frumuseţe, vigoare şi spor.Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici:Roşu = simbol al sângelui, soarelui, focului, dragostei şi bucuriei de viaţă;Negru = absolutism, statornicie, eternitate;Galben = lumină, tinereţe, fericire, recoltă, ospitalitate;Verde = reînnoirea naturii, prospeţime, rodnicie, speranţă;Albastru = cer, sănătate, vitalitate;Violet = stăpânire de sine, răbdare, încrederea în dreptate.PascaGospodinele coc, o singură dată pe an, de Sfintele Paşti, pască. Aceasta are o formă rotundă, pentrucă se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Având la mijloc o cruce, pasca este împodobită pemargini cu aluat împletit.MielulMielul îl simbolizează chiar pe Domnul Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru păcatele lumii şi a muritpe cruce ca un miel nevinovat. Mielul este simbolul lui Iisus în întreaga tradiţie creştină.Sărbătoarea Învierii Domnului este cea mai mare, mai însemnată şi cea mai aşteptată sărbătoare acreştinilor. În fiecare an sărbătorim Paştele, însă de fiecare dată ne bucurăm de sosirea lui ca şi când ar fipentru prima oară.Copiii sunt cei mai entuziasmaţi. Puritatea şi inocenţa bucuriei copiilor dă amploare acesteisărbători. Fie că este vorba de vopsitul ouălor, de planşele de colorat, de poezii, cântece sau jocuri, cei micisunt întotdeauna primii. Să nu uităm câtă fericire poate fi în sufletul unui copil în clipa în care ciocneşte unou roşu sau ce simte la gândul că vine Iepuraşul. Bucuria lor vine mereu din lucruri mărunte.Să trăim bucuria copiilor şi să rostim cu credinţă în suflete: HRISTOS A ÎNVIAT!Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemoreazăevenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în a treia zi dupărăstignirea Sa din Vinerea Mare. Din Duminica Învierii până la Sărbătoarea Înălţării Domnului la cercreştinii se salută cu frumoasa salutare: Hristos a înviat! Adevărat a înviat!4. Dirijarea învăţării- Ce ne spune Sfânta Scriptură despre Învierea Domnului?- In seara de inviere unde mergem noi?- Cum se saluta oamenii de Pasti?- Ce obiceiuri sunt in satul vostru cu ocazia acestei sarbatori?5. Obţinerea performanţei (reflecţia)Profesorul împreună cu elevii vor rosti Troparul Învierii, pe care îl vor memoriza.„Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte calcând Şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.POVESTE DE PAŞTEde Passionaria Stoicescu

Cine crezi c-a observat zorul şi n-a mai urmărit televizorul? Doamna Coţofană, care ştie tot ce sepetrece-n poiană şi-anunţă cu un cârâit, orice nou venit, orice mişcare, orice schimbare.Văzând-o pe Bunica Iepurica bătând covoarele, când nici nu se urcase soarele, a cârâit mirată:- Vai, sorro, iar faci trrreabă? N-ai mai sfârrrşit odată?- Auzi cine mă-ntreabă, îi răspunse Bunica Iepurica. Până şi ciorile ştiu că vin Sărbătorile! SeapropieSfântul Paşte şi pădurea renaşte. Totul trebuie să fie schimbat şi curat, ca trupul MântuitoruluiÎnviat. În loc de cârâit, mai bine te-ai duce la spovedit. Te-aşteaptă duhovnicul Urs, să mărturiseşti ce-aifurat şi ce-ai ascuns!Abia plecă mânioasă doamna Coţofană, că apărură în poiană Doru Căprioru şi trei iepuraşi dolofani,pasămite nepoţeii bunicii cei năzdrăvani, Ureche Fină, care ducea în spate un sac de făină, BlăniţăMătăsoasă, trăgând, cu zahăr şi mirodenii, o plasă şi mezinul Spaimă Nouă, purtând în lăbuţe ditamai coşulcu ouă. Între corniţele mititele, Doru Căprioru ţinea o cutie cu fel de fel de vopsele.- Of, ce nepoţei minunaţi! Aţi venit să mă ajutaţi şi l-aţi luat cu voi şi pe Căprior, ca să ne fie maiuşor, zise Bunica Iepurică. În casă, curăţenia e aproape gata; ferestrele le-au spălat mama şi tata,, eu ambătut covoarele, iar voi o să vopsiţi ouşoarele. Împreună o să facem pască şi cozinaci, că nu degeaba sunteţinepoţii mei dragi!- Cum zici tu, Bunicuţo, aşa vom face, dar foamea nu ne dă pace! Mormăi Ureche Fină lepădândsacul de făină.- Postul Mare-i de vină, Postul Mare-i de vină! Dar şi când se va termina, să vezi ce vom mânca...De toate, pe săturate, răspunde Blăniţă Mătăsoasă, uitându-se galeş la zahărul din plasă.- Frunze de untişor şi coajă de arţar! Aşa salată, mai rar! râse Iepurica voioasă. Poftim la masă!Numai că Doru Căprioru şi Spaimă Nouă intraseră-n casă. Nu mai aveau pic de răbdare. Voiau săncondeiezeouăle de sărbătoare. Pe cele mai multe cu roşu luminos, amintind de sângele lui Hristos, perestul, în celelalte culori, ca primăvara cu flori. Din două nuieluşe pe care lipiseră păr din codiţe luat, făcurăcele mai grozave pensule de pictat.- Toate la timpul lor, se supără Iepurica bătând din picior. Ouăle-ntâi trebuie spălate, apoi desenate,şi-abia apoi fierte-n vopsea. Dacă lipim pe ele o frunză sau o floare, vor ieşi o splendoare! Înainte de fiert,punem oul cu desenul pe el, într-un ciorăpel... Aşa se imprimă orice model!Mâncară până la urmă şi cei doi nerăbdători. Apoi Bunica Iepurica făcu repojor focul la cuptor. Pe obuturugă rotată, în ditamai covată puseră făină, zahăr, lapte, ouă şi-o cană de rouă. Frământară ei cefrământară, cât ziua de primăvară, şi pe rând, şi toţi deodată, dar coca era piatră.Cu pălăria pe ceafă, tocmai trecea doamna Scroafă. Când văzu Mistreaţa Creaţă cum se chinuiau cualuatul, cum băteau cu lăbuţele de-a lungul şi de-a latul fără vreun spor, le sări-n ajutor. Şi când mi ţi seopinti în covată, se-nmuie coca de frică, pe dată. Trosc! Pleosc! Buf! de trei ori... Se făcu moale ca unfuior, numai bună de băgat la cuptor.Pentru pască îi ajută mătuşa Broască şi vecinii ei, patru Brotăcei. Săreau de pe-o cracă şi băteau culăbuţele brânza de vacă. Risipeau peste ea gălbenuşul ouălor, aur curat, şi amestecat apoi cu stafide şi zahărvanilat.Harnici, iepuraşii încondeiară toate ouăle până spre seară. Pictară pe ele frunze şi floricele, gâze şiîngeraşi, ba chiar şi mutrişoare vesele de iepuraşi. Erau obosiţi, dar fericiţi. Cu puţin înainte de miezulnopţii, sub lună plină, se duseră să ia Lumină. Bunica Iepurică le făcuse lumânărele din surcele mici, încapăt cu-un Licurici.În sfârşit veniră acasă. Se aşezară la masă cu bucurie şi grabă, toţi cei ce ajutaseră la treabă. BunicaIepurică şi cei trei nepoţi, mătuşa Broască, patru Brotăcei, mămica Iepuroaică, tăticul Iepuroi, Mistreaţa,Căpriorul şi doamna Coţofană, care urmărise tot ce se-ntâmplase-n poiană.Fiecare lua câte un ou din cel încondeiat şi-l ciocneau zicând: „Hristos a Înviat!”, „Adevărat aÎnviat!”. Iar la masă, vezi bine, m-au chemat şi pe mine, la sărbătoarea Sfântului Paşte, părtaş. Altfel, cumaş fi scris povestea asta cu iepuraşi?...6. Concluzii şi realizarea feedbak-uluiProfesorul Împreună cu elevii enumeră cele mai importante momente ce ţine de comportamentulcreştinelor în seara Învierii Domnului.7. Aprecierea activităţii

● Se fac aprecieri generale şi individuale privind implicarea elevilor în predarea noilor cunoştinţe8. Încheierea lecţiei● Profesorul anunţă tema pentru acasă:● Rugăciunea la sfârşitul lecţiei.● SalutulP. P.(Portofoliul profesorului)Informaţii utileLA PAŞTIde George TopârceanuAstăzi în sufragerieDormitau pe-o farfurie,Necăjite şi mânjite,Zece ouă înroşite.Un ou alb, abia ouat,Cu mirare le-a-ntrebat:- Ce vă este, frăţioare,- Ce vă doare?Nu vă ninge, nu vă plouă,Staţi gătite-n haină nouă,Parcă, Dumnezeu mă ierte,N-aţi fi ouă...- Suntem fierte!Zice-un ou rotund şi fraiseLângă pasca cu orez.Şi schimbându-şi brusc alura,Toate-au început cu gura:- Pân'la urmă tot nu scap!- Ne găteşte de paradă.- Ne ciocneşte cap în capŞi ne zvârle coaja-n stradă...- Ce ruşine!- Ce dezastru!- Preferam să fiu omletă!- Eu, de m-ar fi dat la cloşcă,Aş fi scos un pui albastru...- Şi eu unul violet...- Eu, mai bine-ar fi să tac:Aşa galben sunt, că-mi vineSă-mi închipui că pe minem-a ouat un cozonac!...