Lemn si hartie.pdf

Lemnu~ de cele mai multe orifolosit pentru foc, este o materieprima valoroasii in industrialemnului, industria mobilei~i in industria, cu o dezvoltaretot mai mare, a hirtieic ererea de lernn este tot timpul foarte mare,pentru ca este accesibil, maleabil, prelucrabil,se poate Innadi, ~i are un aspectplacut. Fiecare material lernnos are o nervuracaracteristica, specifica. Aceasta este vizibila 10se~unea longitudinala a arborelui; 10 acest cazse poate observa structura intema formata dinfibre ~i celule.a caracteristica a suprafetei lernnului esteexistenta nodurilor, de o forma circulara sauovala. Forma lor depinde de unghiul sub care afost taiat bu~teanul. Nodul este portiunea dinarbore unde acesta cuprinde 10 interior o partea unei crengi. Creaoga vie se fIXeaza foarteputemic 10 trunchi, astfel nodurile stau foartestabillo locullor, 10 schimb nodul unei crengimoarte slabe~te 10 flXare ~i daca lernnul seusuca putin aceasta poate cadea afara dinmaterialullernnos.Esen\e tari ~i esen\e moiMaterialul lernnos se poate Imparti 10 douagrupe principale: lernn de esenta tare, (fag,artar, plop) ~i lernn de esenta moale (brad,molid). Arborii exotici cu lernn de esenta taresunt abanosul, arborele verde brazilian,mahonul ~i tecul. Lemoul de esenta tare cu onervura frumoasa este o IRaterie primaO Adesea bu~tenii sunt lega,i intre ei ~itracta,i de un vapor pe riuri. Aceasta este o"' metoda ieftina de transport; citeodata bu~te-~ nii sint lasa'i sa pluteasca liber in voia riului.O Exploatare torestiera in statui Washingtondin SUA. Arborele este taiat cu fierastraul culan~, curat,at de crengi ~i bu~tenii pu~i in camioane.Ace~tia calatoresc pe calea terata pina la tabricade cherestea. Acolo sunt curat,a~i de coaja,taia~i ~i in final prelucra~i pina la ob~inerea hirtiei.valoroasa a industriei mobilei. Arborii cu lemnde esent:l tare cresc din pacate foarte lent, deaceea multe rezerve lemnoase tropicale, paduri,au suferit pierderi importante. SuprafataTaiwanului er'a acoperita In 1945 de paduriexotice In proportie de 70 %, p1rulln 1989 acestprocent a scazut la 19%. Guvemul acestei t:lripedepse~te orice exploatare forestiera In timpce t:lrile industrializate insista asupra opririiimportului lemnului de esent:l tare.Exploatarea forestieraMarea majoritate a arborilor sunt taiati cufierastraul cu lant, de mare putere. Apoi ace~tiasunt curatati de crengi ~i bu~tenii sunt transportatila locurile de depozitare cu ajutorul diferitelorutilaje, de exemplu macarale saubuldozere. Daca se dore~te transportul pe uscat,atunci bu~tenii se incarca cu ajutorulmacaralelor pe platformele carnioanelor detransport. jn India ~i Burma bu~tenii sunt tra~iprin padure de catre elefanti.jn unele zone este indicat transportul bu~tenilor pe apa, In acest sens ace~tia sunt legatilntre ei ~i lasati cu macaralele pe apa. jn unelelocuri mai ferite, unde nu este trafic pe apa, bu~-231

~LEMN~I HiRTIEtenii sunt aruncati pur ~i simplu in apa ~i suntpurtati de aceasta pina la locul de destinatie.in multe t:Iri, mai ales in cele producatoarede lernn de esent:l tare, nu exist:1 fabrici pentruprelucrarea ~i taierea corespunzatoare abu~tenilor, astfel ca lernnul exploatat esteexportat mai ales sub forma de bu~teni in t:lrileindustrializate.in fabricile de cherestea se indeparteaza int:1iscoa$ depe bu~teni. Leniriul pentru cheresteaeste t:1iat cu fietastraie mecanice la dimensiuneadorit:1. in acel moment lernnul mai con1;ine inci[§ o anumit:1 umiditate, seva sa naturala, ~i inainte~ de prelucrare trebuie uscat. Materialul lernnos6 seusucade ()bicei pe cale naturala, dar aCeastarnai slaba pentru a-i da un aspect rnai frumos.Placa stratificata este compusa din placisubtiri de lemn, care sunt lipite astfel incitdirectia fibrelor placilor vecine sa fie ortogonala.Astfel placa stratificata devine mult mairezistenta decit o scindura de acelea~idimensiuni. Placa stratificata se indoaie multrnai greu ~i nu poate fi crapata, nu se contract"'-~i nu se rasuce~te.In industria lemnului aproape ca nu existade~euri, deoarece aproape orice parte a bu~teanuluipoate fi utilizata pentru ceva. Prinprinderea ~ipcilor de o calitate .scazuta intreplaci de lemn de calitate rnai buna, se obtinplaci de mobila. De~eurile de lemn sunt maci-O Cu ajutorulsistemelor de ridicare,bu~tenii sunta~eza1i in gramezide unde sunt transporta1ila fabrica decherestea:O in fabricile modernede cheresteamulte procese suntcontrolate ~i executatede calculatoare.Operatorul observadirect sau cu ajutorulteleviziunii circuitinchis diferiteleprocese ale muncii.Pasta de hirtieVarianta cea mai simpI:l a celulozei de Ienm estepilitura de Ienm, aceasta obtinlndu-se Infabricile de celuloz:l. Bu~teanuI este polizat,pilitura este amestecat:l cu ap:l, iar pasta obtipoatedura ~i un an, de aceea de multe ori seutilizeaza uscatoare rapide. Lemnul care-~ipierde umiditatea se contracta ~i de multe ori se~i rasuce~te. De aceea nu este indicata utilizarealemnelor neuscate. Dupa ce se usuca, lemnul sestabilizeaza intr-o oarecare rn:1sura, at1"ta timp citnu ajunge in contact direct cu apa.Cheresteaua se poate utiliza ~i in aceasta forrn:1pentru construqii, dar suprafata lemnuluiexpus la locuri vizibile trebuie tratata incontinuare. Multe scinduri ~i ~ipci suntrindeluite dupa care sunt vopsite sau baituite.Cele mai frumoase materiale lemnoase sunttaiate de multe ori in placi, foi foarte sub1;iri, infoi de fumir ~i se aplica pe lemnul de calitatenate In buc:lti mai mici ~i cu ajutoruI unorsubstante de lipit se preseaz:l obtin1ndu-se oplac:l aglomerat:l din a~hii de Ienm (PAL).jn fabricarea h1rtiei, celuloza de Ienm esteprincipala materie prim:l, cu toate c:l ~i alte fibrevegetale pot fi utilizate In .locuI ei. Celuloza deIenm se poate ob1;ine din multe feluri de Ienmetari sau moi: moliduI, braduI, eucaliptuI, plopuI~i castanuI pot fi folositi In acest scop.Bu~tenimici, maisub,iri232de calitatesuperioar3, cupu~ine noduri ~icr3p3turi se pott3ia mai multescinduri bune.Bu~tenii mici modela,i ladimensiuni egale, pot titaia~i in cherestea cudimensiuni standard.O 5ectiuneatransversala atrunchiului aratastructura arborelui.Zona de cre~tere. dedezvoltare(cambium) formeazain inima bu~teanuluimaterialul lemnos,iar in exterior teiul.scoa~a.O Scindurile latesunt taiate una citeuna de pe cite oparte a bu~teanului.Dupa ce s-au taiatdeja de pe toate celepatru laturi alebu~teanului,urmeaza ca dincentru sa se taiegrinzile.I Inima ro~ie -miezul, inima~UCTU LEMNULUImoarta din interiorul arborelui.Cambiumul -contine xi!emu!si teiul, cu alt'e cuvintece!u!e!e vii care formeazi1floemu!.~ Scoarta~ Xil~mul, cu alte cuvinte vasele~c ~ 7 din miez duc seva hranitoare, (apa si substantele nutritive) d.la radacina pina la frunze, ~i inmagazineazasubstan,ele nutritive.Partea exterioara formeazstratul cu va~ele lemnoaseFloemul, adica easta de tei -raspinde~tein to_ate part lie arborelui hranaprodusa de frunze.~ I *fiff¥;,

O Aceasta ma~ina de cura,at coajabu~tenilor este alcatuita dintr-o cuvarotitoare. Scoar~a sare instantaneu cindritmul in care pasta este pusa pe banda.Pe masura ce pasta este purtata de sita, ocantitate de apa din ea se scurge prin orificii ~ise fonneaza foaia de hirtie umeda in care fibrelese Impletesc deja fonnind o tesatura de fibre.nuta se utilizeaza i:n fabricarea hlrtiei ca materialde adaos, dac:I materialul de baza este teXtil.Prin aceasta metoda se ob1;ine ohlrtie de calitateinferioara, pentru o utilizare nepretentioasa, cuo folosinta scurta, de exemplu presa cotidiana.O hirtie de calitate superioara (hirtia cartilor,caietelor, a revistelor colorate) se ob1;ine dinpasta de celuloza. Mchiile rnarunte taiate dinbu~tefli sunt fierte sub presiune sub actiuneaunor agenti chimici pentru a despar!;i fibrele.FiligranulDin aceasta tesatura, inainte de a parasi sita, sernai extrnge o cantitate de apa. in fibre se poateimprima, cu ajutorul unei role cu modelcorespunzator, filigranul.in continuare, tesatura ajunge pe o bandarulanta din plsla. Aceasta banda trece printr-oserie de role grele, care preseaza, indeasa1J. materialul ~i se scoate din el o cantitate~ suplimentara de apa. Tesatura flind deja destul.puternica pentru a se autosustine, treceprintr-un sistem de cilindri metalici incalziti cuFabricarea hirtieiFibrele de celuloza sunt spalate ~i flitrate,pentrua i:ndeparta impuritatile, murdaria ~i sunt albitedaca se dore~te ob1;inerea de hlrtie alba. Pentruo prelucrare mai u~oara sunt confectionate placldin aceste fibre, care sunt uscate, ~ suntimpachetate i:n baloturi ~i astfel sunt transportatela fabrica de hirtie. Acolo sunt sfar1mate dema~ina de facut pasta ~i sunt amestecate cu apa.Procesul de producere a pastei ~i cel deproducere a hlrtiei constituie un singur proces,deci i:ntre ele nu exista etapa de uscare.In aceasta pasta se mai poate adauga ~i ooarecare cantitate de de~eu de hirtie, dar maii:ntli ~i acela trebuie taiat i:n bucati pentru a sedescompune i:n fibre ~i trebuie curatat pentru ai:ndeparta cemeala de tipar .Aparatul de tratare a pastei modifica i:nfunctie de hirtia dorita dimensiunile ~i texturafibrelor. In pasta sunt adaugate ~i materiale deadaos pentru ca h1rtia obtinuta sa corespundaanumitor cerinte.La producerea hirtiei destinate scrisului i:npasta sunt adaugate ~1 substante cleioase. A-cestea nu permit absorbtia apei, impiedica impra~tiereavopselelor, cemelei pe baza de apa ~isa faca scrisul ilizibil. Irlrtia destinata tiparirii nutrebuie tratata i:n ~a masura cu cleiuri pentru cavopselele folosite pentru tipar nu au la baza apa.-llirtia poate fi colorata prin adaugareasubstantelor de colorare, a vopselelor, ca deO in acest depozitfiecare stiva, are ogreutate deaproximativ 4000 detone. lemneleajunse aici direct dinfabrica de cheresteasunt a~ezate astfelincit aerul sa poatacircula printrescinduri pentru a leusca.O Stoc de buca,elede lemn dedimensiuni 2Sx2SxS ~.. t ~mm, Inaln ea ctransformarii lor inpasta de hirtie.exemplu cu praf de lut. Caolinul face ca h1rtias~ fie alba ~i opaca.jn fabricarea h1rtiei procedura Fourdriniereste cea mai raspindita. Din melaxor pastaajunge intr-un dispozitiv care-l transpune pe oband~ mobila f~cuta dintr-o pinza de cablu sauplastic. Aceasta banda denumita ~i sita, poateavea o largime de 9 metri ~i poate inainta cu200-1000 metri/min, avind ~i o mi~careorizontal~ transversal~ scuturind astfel pasta.Grosimea ~i greutatea hirtiei depind deabur, evaporlndu-se cea mai mare parte a apei.Dupa aceasta post-uscare trece printr-un sistemde cilindri polizati de olel, aparatul de netezirecare realizeaza uniformizarea suprafelei hlltiei.Irlrtia se infa~oara m suluri uria~, care se pottaia m suluri mai mici, iar cele mici m coli.Anumite feluri de cartoane se fabrica tot cuma.5ina Fourdrinier, pasta fiind transformatacontinuu m foi subtiri. in locul acesteia se poatefolosi ~i ma.5ina cu cilindru de sita; aceasta diferade ma.5ina Fourdrinier prin faptul ca pasta, mlemnulIvopselepoate tiBuc3,elele lemnoaseHirtie reciclataMASINA DE FABRICAT HiRTIE, FOURDRINIERL- Apa Ma~ina de tratare aPasta amestecata cu apa-~ '- o relaxeazaAparatulneteziredeO Aceasta schemasimplificata aratacum se ob1ine dinbu~teni, cu ajutorulproceselor chimice ~imecanice, celuloza.Aici partea deproducere a pastei ~ipartea de fabricare ahirtiei sunt douaprocese ce sedesfa~oara in doualocuri diferite. Deaceea din pasta sefac placi. acestea:§ ajung apoi in fabrica§-ode hirtie. Prin\? procesul Fourdrinier,m 5i celuloza sef transforma in hirtie.MelaxorBanda de pislaPinza metalica ce se rote~ein sensu! ace!or de ceasomici, role incalzitepentru uscare233

LEMN$1 HiRTIEloc ~ fie dispusa pe banda de sita, aici va fidirijata pe un cilindru cu sita, cu plnz:I metalica.Prin mai multe procese ulterioare, h1rtia ~icartonul pot deveni utilizabile 1n domenii foartediferite.J:rlrtia revistelor de calitate superioara esteacoperita de o substant:l coloranta alba, aceastasubstant:l ftind: caolinul ~i luciul -un amestecde oxid de aluminiu ~i sulfat de calciu. Acestpigment este flx:at pe h1rtie cu ajutorul cazeinei,proteina laptelui sau polivipil-acetat. Acest luciuumple neregularita1;ile, porii suprafetei hirtiei,fac1nd astfel suprafata neteda ~i lucioasa.Hirtii specialeAnumite tipuri de h1rtii ~i cartoane sunt tratatecu parafma ~i ceara ca sa fie impermeabile. intrunuldin procese h1rtia este trecuta printr-o baiede ceara topita. Dupa Imbaiere, roleleO Cele mai multetipuri de hirtie pot tiu~or reciclate, totu~inumai un sfurt dinde~euri serefolosesc.O in bazinele dedecolorare seadauga sapun ~i aerla "pasatul" de hirtie.Vopseaua de pehirtie se lipe~te desapun ~i ajunge lasuprafa1a. De aici seaspira spuma ~ivopseaua.1ndep~ea~ de pe suprafata ei surplusul decearJ ~i hirtia este salidificat:l cu ap~ rece. Pe aasemenea hirtie se poate tip;lri daar dup~ untratament special, deoarece suprafata ceruit:l nuabsoarbe cemeala.O alt:l procedurn este acaperirea cu cearadoar a uneia dintre fetele hirtiei. Aceasta estetrecut:l peste un cilindru 1ncllzit, ca1dura tape~teceara care va p~trunde1n fibrele hirtiei. Irl1tiaastfel impregnat:l se poate falasi deja la tip~riredup~ terminarea procesului.Hjrtia, 1n cea mai mare parte este fabricat:ldin lemnul provenit din p~durile din Americade Nard, Scandinavia, Rusia, Japania ~iou~0-8:.~1"2~-(0'~,s "0~!~0/!~~~O Cartoanele suntmateriale folositepentru ambalaj, ~isunt confec,ionatedin mai multestraturi de fibra.Cele din imagines-au fabricat cu oma~ina cu cilindri cuplasa metalica,asemenea majorita,iihirtiilor. Acest aparataduna pasta pecilindri cu plasa inlocul benzii de pisla.Gennania. Exista Insa ~i pasta de hlrtieconfeqionata din paie, anumite ierburi, deexemplu din espadrila ~i albardina. llirtiapentru bancnote are la baza fibre de bumbacsau bumbac ~i in.in multe tari In curs de dezvoltare suntelaborate diferite procese pentru obtinereapastei de hlrtie din fibrele plantelor ce existalnregiunea respectiva. Se utilizeaza ~i materialulfibros ramas dupa extragerea zaharului dintrestia de zahar. Tarile producatoare de trestiede zahar economisesc astfel importulmaterialelor necesare fabricarii hlrtiei sau apastei de hlrtie.in locul arborilor taiati pentru fabricareapastei de h1:rtie se planteaza puieti, dar ace~tianecesita 50 de ani plna se dezvolta complet, deaceea un rol tot mai mare i1 capata reutilizareade~eurilorde hlrtie, In fabricarea hlrtiei.O in anumite regiunidin de~eurile de hirtie~i alte de~euri menajerese produce gazBmetan. De~eurile sunt ~acoperite cu pamint~i se lasa sa putrezeasca.inurma putreziriise creaza gazmetan, care estecaptat ~i utilizat dreptcombustibil.ReciclareaDe~eurile de hiItie sunt de mult utilizate infabricarea caltoanelor ~i a hirtiei de o calitaternai redusa, dar din anii 1960 se prOOuc tot rnaimulte tipuri de hirtii in acest fel.Aceasta s-a putut realiza prin concepereainstalatiilor de decolorare, care permit obtinereaunei paste mult mai albe. Hiltia fabricata doardin reciclarea de~eurilor de hirtie este foaIteslaba, de aceea trebuie adaugata ~i o anumitacantitate de pasta proaspata, pentru ca fibrele sacapete fol1a necesara..Hirtia a fost inventata in secolul II e.n.de chinezi. S-au inspirat de la viespi ~igargauni, observind cum mesteca lemnul~i produc un material asemanator hirtieipentru a-~i confec'iona cuibul..La tiparirea car~ilcr ~i revistelcr hirtiase mascara in grame pe metru patrat(gmp). Hirtia fclcsita pentru aceastarevista cintare~te intre 100 ~i 125 gmp..Hirtia rezultata din reciclareade~eurilor de hirtie -daca nu luam inseama rolul ecologic -este de fapt maiscumpa decit hirtia noua, confec~ionatadin lemn.234 Stiinta ~i Tehnologie 126 -11PARI11JL Animale ~i plante 192- PRQTE]AREA pADURILOR