TEZĂ DE DOCTORAT - Doctorate ULBS - "Lucian Blaga" din Sibiu

În acest sens trebuie menționat faptul că analiza operelor celor doi scriitoris-a dovedit a fi una exemplară, cadrul teoretic adoptat putând fi aplicat și altoropere a unor scriitori germani din România, care își elaboreaza scrierile în jurulunor teme cu rezonanță istorică și/sau identitară.Modalitățile de ilustrare a tablourilor istorice în beletristică, dar și limitărileconstatate reprezintă obiectul de interes în cel de-al doilea capitol. Confruntareaideologică între istorici și scriitori este încă actuală și doar în câteva cazuriexcepționale se poate vorbi de un consens în ceea ce privește legitimitatea celordoua părți de a reconstitui trecutul prin scriitură.Cele două posibilități principale de a ilustra istoria în literatura artisticăconstau fie în preluarea informaților din surse documentare, fie prin introducereade către autor unor elemente autobiografice în conținutul propriei opere. Însă șiîn cazul unei construcții literare a istoriei există limitări datorate tipicului scrieriiartistice. Riscul de a prezenta un eveniment din trecut de o maniera monoperspectivicăeste mare, cu atât mai mult, cu cît mărturiile orale sau scrise provinde la oameni care au trăit nemijlocit experiența unui război sau a amenințărilordictaturii comuniste și nu au putut să se debaraseze de subiectivismul intrinsec.Totuși, ilustrarea tablourilor istorice în beletristică, analizate cu atenție,reprezintă un mod eficient de a percepe istoria individuală, întrucât acest gen deliteratură prezintă destine singulare și nu o istorie la nivel macrodimensional.Al doilea capitol este incheiat de câteva considerații metodice referitoare laanaliza tablourilor istorice în literatura de expresie germană și de subliniereacaracteristicilor acestei literaturi.Următorul capitol cuprinde al doilea aspect ce este supus analizei de față, șianume construcțiile identitare conturate în literatura artistică de expresie germanădin România. Pentru început sunt prezentate pe scurt relația scriitură-identitatede-a lungul evoluției omului în timp și modul în care literatura a contribuit laconsolidarea imaginilor identitare în conștiința colectivă a grupurilor umane. Maiapoi este subliniată importanța identității ilustrate în beletristică în vedereaconstituirii unor imagini identitare în realitatea cotidiană.3

În a doua parte a capitolului 3 sunt prezentate pe scurt câteva aspecte ce ținde trecutul minorității germane din România. O schiță istorică cu principaleleevenimente care au contribuit la constituirea identității germanilor din Româniade la inceputuri, trecând prin cel de-al doilea război mondial și epoca comunistăși concluzionând cu epoca de după 1990 și concomitent cu marele exod al acesteipopulații este elaborată în vederea înțelegerii unor detalii legate de evoluțiasentimentului de identitate al germanilor. Modul în care literatura de expresiegermană a contribuit la menținerea structurii identitare a acestui grup etnic estedescris în finalul acestui capitol.Primele trei capitole insumează partea teoretică care urmează a fiimplementată în cea de-a doua parte a lucrării de față.Capitolele 4 până la 7 reprezintă analiza propriu-zisă în cadrul acestuidemers științific și constau în sublinierea aspectelor relevate de aplicareametodologiei de cercetare asupra operelor literare selectate. Deși analiza seaxează pe dimensiunea tematica a operelor, s-a optat pentru o abordare cronologică,pentru a înlesni o mai bună vedere de ansamblu a acestei problematici.Capitolul al patrulea debutează cu analiza realităților din timpul celui de-aldoilea război mondial așa cum înțelege Joachim Wittstock să le ilustreze înromanul său Ascheregen. Aici nu sunt evidențiate doar tablourile istorice ci șiaspectele ce țin de caracterul intercultural al operei menționate. Analiza acestuiroman relevă prin urmare o importanță duală, atât în ceea ce privește reflectarearealităților istorice din anii războiului, concentrate mai ales în jurul conflictuluide generații între tinerii și bătânii sași, cât și una referitoare la relațiileinterculturale, tipice spațiului transilvănean.În continuare s-a realizat o dublă perspectivă relativ paralelă, în legătură cutema deportării germanilor din România în Uniunea Sovietică la sfârșitul războiuluimondial, în ianuarie 1945. Herta Müller optează pentru descrierea destinuluiunui tânăr, Leopold Auberg, deportat la 17 ani în URSS și efectele pe care leaduce cu sine această experiență traumatică în romanul Atemschuakel. JoachimWittstock, prin romanul său Bestätigt und besiegelt, își fixează atenția peaspectele legate de viața celor cruțați de acest destin, dar pentru care dispariția4

cu această tematică la scurt timp după ce emigrează din România. Impresiile suntproaspete iar experiențele traumatice încă vii în conștientul laureatei Nobelpentru literatură. Această stare de fapt influențează nemijlocit stilul incisiv alHertei Müller în legătură cu ilustrarea regimului comunist în operele sale.Romanul Der Fuchs war damals schon der Jäger portretează o figurăterorizată de Securitate în diferite moduri și selectate pentru a asiguratransformarea personajului central întrun subiect obedient, în cadrul societățiiromânești inainte de decembrie 1989. Urmărirea, anchetarea, amenințarea șitrădarea reprezintă motivele cele mai des întâlnite în cadrul acestei tematici,abordate de Herta Müller în cele trei romane scrise în anii 1990. Nu se poatevorbi însă de o cantonare tematică, întrucât scriitoarea ilustrează ororiletotalitarismului la nivele diferite de percepție. În cazul romanului menționat,protagonista experimentează traumele dictaturii, pricinuite de abuzurileaparatului represiv la nivel conștient și în paralel cu alte figuri secundare aleromanului.În capitulul al șaselea sunt analizate doar romanele mülleriene Herztier șiHeute wäre ich mir lieber nicht begegnet, accentul deplasându-se spre perecheaconceptuală colectiv-individual. Dacă în Herztier este abordată tematic confruntareadintre sistemul represiv și un grup de prieteni, în celălalt roman menționateste ilustrată dimensiunea terorii psihice, pricinuite de anchetarea insistentă aunei protagoniste aparent periculoase pentru regim, dar care în realitate nu poateamenința sistemul, întrucât este redusă la starea de individ înfricoșat și incapabilde a recurge la fapte menite să destabilizeze ordinea socială din acea epocă.Cititorul se poate aștepta la un alt destin în cazul primului roman abordat înacest capitol, deoarece aparenta coeziune de grup lasă impresia unei structurisociale menite să lupte mult mai eficient împotriva abuzului regimului, decâtindivizii singuri. Metodele eficiente de disimulare a ostilității față de sistem suntcontracarate de către unele și mai eficiente din partea susținătorilor regimului,întruchipate de ofițerii de Securitate.Ultimul capitol al părții analitice se ocupă de ilustrarea tematicii emigrării șia efectelor acestei decizii asupra indivizilor. În acest sens sunt analizate două6

volume de povestiri ale Hertei Müller, dintre care Der Mensch ist ein großerFasan auf der Welt a fost scris cu puțin timp inaintea plecării autoarei dinRomânia, în timp ce Reisende auf einem Bein reprezintă singura operă elaboratăîn RFG a cărei acțiune se desfășoară în țara gazdă și în care scriitoarea ilustreazăincapacitatea protagonistei de a se adapta noului mediu social.În primul volum menționat sunt evidențiate realitățile satului bănățeanoșvăbesc,dominate de manifestările abuzive ale autorităților locale, care speră săbeneficieze de foloase necuvenite de pe urma dorinței disperate a multor germanide a părăsi țara aflată sub regimul comunist. Mita și șanatjul sexual sunt detaliatela un nivel al grotescului ireal, în timp ce identitatea indivizilor supuși acestorabuzuri se dezintegrează pe fondul stării psihologice dominate de resemnare și aunei lipse de viziune întro comunitate umană dezolantă.Ultima operă inclusă în acest demers științific este Reisende auf einem Bein.Aici scriitoarea concepe un tablou al deznădejdii cauzate de lipsa capacitățiipersonajului central, Irene, de a se adapta unui nou mediu social. Traumaexperimentată în România dictatorială o împiedică să vadă dincolo de îngradirilede ordin material și spiritual create de represiunea totalitară. Prin urmare nici încadrul unei societăți aparent deschise, protagonista nu se poate debarasa deexperiențele trecutului, astfel încât să fie capabilă de un nou început.Capitolul 8 încheie teza de față cu precizări finale legate de rezultatulcercetării literaturii de expresie germană din România. Sunt evidențiate încă odată cadrul teoretic și metodele de cercetare în vederea stabilirii eficiențeiaplicării acestora în demersul științific prezent, dar și posibilitatea de a utilizaacest cadru și în cercetări viitoare.Preocupările științifice în acest domeniu de cercetare au relevat nevoia uneiabordări interdisciplinare ale analizei literaturii germanilor din România. În acestsens se constată că evidențierea fațetelor acestei expresii culturale nu se poaterealiza la un nivel complex decât în cadrul unor proiecte multi- șitransdisciplinare.Această teză de doctorat reprezintă prin aplicarea modelului teoretic preluatși adaptat o noutate în cercetarea literaturii de expresie germană din România. De7

asemenea sperăm ca prin această contribuție, literatura de expresie germană sădobândească un grad mai înalt de vizibilitate în rândul cititorilor dar și al altorcercetători. Totodată se dorește a fi un imbold pentru autor de a aprofundaproblematica întro manieră transdisciplinară și de a cauta noi perspective deanaliza ale acestei literaturi valoroase, nu doar pentru expresia multiculturala asocietății românești, dar și pentru literatura germană universală.Cuvinte cheie:literatură de expresie germană din România, Herta Müller, Joachim Wittstock,istorie, identitate, beletristica, istorie socială, cultural studies, interculturalitate,schema AGIL, al doilea război mondial, epoca bostbelică, deportare, comunsim,emigrareCurpinsul tezei:Curpins 5Mulțumiri 8Prefață 101. Capitol introductiv pg. 141.1 Domeniu de cercetare pg. 141.2 Stadiul cercetărilor pg. 181.3 Definiția termenilor pg. 221.4 Metodica științifică pg. 292. Aspecte ale reprezentării istoriei în literatură pg. 352.1 Relația Istorie – Literatură. Caracteristici teoretice pg. 352.2 Modalitățile redării istoriei in beletristică pg. 412.3 Limitele ilustrării istoriei în literatură pg. 512.4 Analiza reprezentării istoriei în literatura de expresie germană din România. Aspectemetodologice pg. 532.5 Conluzii pg. 573. Identitatea și structurile sale pg. 593.1 Literatura și identitatea – o perspectivă antropologică a unei relații milenară pg. 603.2 Literatura ca mijlocitoare a construcției identitare pg. 643.3 Dimensiunea creativ-identitară a literaturii pg. 683.4 Poziționarea autorului in relația cu propria operă pg. 703.5 Structurile identitare ale sașilor transilvăneni și ale șvabilor bănățeni pg. 733.5.1 De la începuturi până în 1945 pg. 733.5.2 În epoca comunistă (1945 - 1990) pg. 768

3.5.3 În perioada după 1990 pg. 793.6 Rolul literaturii de expresie germană în construcția identitară a germanilor din Româniaîntre 1945 și 1990 pg. 803.6.1 Perspectiva socio-politică pg. 803.6.2 Dimensiunea artistică pg. 833.7 Concluzii pg. 854. Al doilea război mondial și destinul germanilor din România în epoca postbelică –Ascheregen, Atemschaukel și Bestätigt und besiegelt pg. 874.1 Importanța mărturiilor orale pentru romancier pg. 884.2 Efectele celui de-al doilea război mondial asupra generației tinere –legitimitatea beletristicii de a ilustra evoluțiile istorice pg. 914.3 Destine în cadrul societății din România în timpul războiului pg. 924.3.1 Riscurile de pe front. Evenimentele războiului și pericolele acestuia pg. 924.3.2 Destinele unei generații tinere pg.964.4 Aspecte ale interculturalității în romanul Ascheregen pg. 1014.4.1 Termenul de interculturalitate în spațiul carpatic pg. 1024.4.2 Aspecte interculturale în roman pg. 1074.5 Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică și consecințele sale tragicpg. 1244.5.1 Condițiile grele de viața ca factori ai pierderii umanității și a propriei identitățipg. 1244.5.2 Perspective de viață alterate ca urmare a contextelor ostile pg. 1304.6 Destinul celor rămași acasa pg. 1324.6.1 Persecuția și discriminarea drept pedepse colective pentru participarea lacrimele naziste pg. 1334.6.2 Confiscarea proprietății și a drepturilor de către regimul instaurat. Abuzul deputere în vederea izolării unei minorități pg. 1384.7 Concluzii pg. 1425. România după cel de-al doilea război mondial – Comunism și discriminare –Romanul Die uns angebotene Welt de J. Wittstock și Der Fuchs war damals schonder Jäger de H. Müller pg. 1455.1 Scriitura autobiografică la scurt timp de la experientarea traumei pg. 1465.2 Aminitirea și evaluarea unei perioade de timp îndepărtate –Die uns angebotene Welt pg. 1485.2.1 Viața de student și greșeala de a gândi independent pg. 1505.2.2 Problematica suicidului ca ultimă soluție întro situație disperată pg. 1535.3 Persecutarea sistematică a opozanților politici ca justificare a Securității pentruteroarea psihică – Der Fuchs war damals schon der Jäger pg. 1565.3.1 Perchezițiile și lăsarea de urme drept semne ale omniprezenței ofițerilor deSecuritate pg. 1579

5.3.2 Amenințări și tortură ca metode de intimidare pg. 1615.3.3 Șicane la locul de muncă – o soluție de înlăturare a atitudinilor indezirabilepg. 1635.4 Concluzii pg. 1656. Persecuție, Amenințare și teroare în România lui Ceaușescu – Romanele Hertei MüllerHerztier und Heute wäre ich mir lieber nicht begegnet pg. 1676.1 Persecutarea studenților în regimul Ceaușescu – Herztier pg. 1676.1.1 Urmărirea viitorilor intelectuali ca mijloc de control al sistemului pg. 1676.1.2 Suicidul ca mascare a execuților politice pg. 1696.2 Statul autoritar și metodele sale de control ale opozanților, prin limitări de ordin psihicși fizic – Heute wäre ich mir lieber nicht begegnet pg. 1716.2.1 Interogatoriul – o formulare diplomatică a aplicării torturii psihice pg. 1726.2.2 Urmările interogărilor sistematice pentru victime – amintirea deznădăjduită atrecutului și proiectarea sumbră a viitorului pg. 1746.3 Concluzii pg. 1767. Alienarea și pierderea identității prin emigrare – Der Mensch ist ein großer Fasan auf derWelt și Reisende auf einem Bein de Herta Müller pg. 1787.1 Atmosfera escatologică din satul bănățeano-șvăbesc -Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt pg. 1787.1.1 Corupția și abuzul de putere ale autorităților locale și efectele acestora asuprapopulației rurale – mituirea multilaterală ca obicei social pg. 1787.1.2 De la perspectiva grotescă a săteanului asupra lumii până la viziunea naiva aemigrantului – dezagregarea conștiinței ca urmare a pierderii identității pg. 1817.2 Habitate noi și imposibilitatea de a se regăsi ca persoană – Reisende auf einem Beinpg. 1837.2.1 Incapacitatea imigrantului de a percepe țara gazdă ca o nouă șansa de viațăca urmare a lipsei orientării și a adaptării pg. 1837.2.2 Decăderea individului în societatea solitarilor – autoidentificarea deficitară șialienarea accentuată întro lume străină pg. 1847.3 Concluzii pg. 1868. Considerații finale pg. 1888.1 Teorie și metodica pg. 1888.2 Analiză și rezultate pg. 191Bibliografie pg. 19610