Planul de Management BH Olt - vol I - Apele Romane

Râului, Turnu, Calimaneşti, Dăeşti, Rm.Vâlcea, Râureni, Govora, Băbeni, Ioneşti,Zăvideni, Drăgăşani, Strejesti, Arceşti, Slatina, Ipoteşti, Drăgăneşti Olt, Frunzaru,Rusăneşti, Izbiceni).3.2. Ecoregiuni, tipologie şi condiţii de referinţăEcoregiuniDin cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa în Anexa XI a Directivei Cadru îndomeniul Apei (Ilies 1978), pe baza caracteristicilor ecologice şi a distribuţiei geografice afaunei acvatice, în Bazinul hidrografic Olt, s-au delimitat 2 ecoregiuni: Carpatica (10) şiPontica (12). Acestea sunt reprezentate în Fig 3.2.Ecoregiunea Munţii Carpaţi cu altitudini depăşind 2000m în partea de E, cu reliefviguros şi pante abrupte, este alcătuită din roci predominant silicioase eruptive şisedimentare, calcarul fiind slab reprezentat în zonele de S şi SE. Solurile sunt foartevariate şi complexe ca structură (podzoluri primare-pe pajiştile alpine, brun-acide montanede pădure-între 800-1800 m altitudine, brun-roşcate de pădure în zona de podiş saudealuri înalte).Vegetaţia cuprinde etajele pădurilor de foioase şi conifere precum şipăşunile alpine şi subalpine.În cadrul acesta este situată şi subecoregiunea Podişul Transilvaniei (10a) situatăîn domeniul de altitudine 200- 500m.Ecoregiunea Pontică se caracterizează printr-un relief uşor ondulat în partea de N,geologie predominant silicioasă, soluri cernoziomice, păduri de foioase şi zone agricole.Limitele ecoregiunilor Câmpia Ungară, Pontica şi Câmpia de Est intersectează cursurile deapă importante care provin din zona montană la altitudinea de 200-250m, iar întrecursurile principale limita ecoregiunilor urcă până la altitudinea de 400-500m, pentru adelimita bazinele hidrografice ale căror cursuri de apă sunt situate în regiunea de dealurijoase.22