Raport despre monitorizarea procesului de implementare a Legii Nr ...

Anexă la scrisoareaMinisterului Sănătăţiinr.01-9/2671 din 28.12.2012Raportdespre monitorizarea procesului de implementare a Legii Nr. 185-XV din 24 mai 2001 cu privire laocrotirea sănătăţii reproductive şi planificarea familială1) Aspecte introductive:Legea Nr. 185-XV din 24 mai 2001 cu privire la ocrotirea sănătăţii reproductive şi planificarea familială afost publicată în Monitorul Oficial nr.90-91, p. I, art. 697 din 2 august 2001. Legea a intrat în vigoare întermen de 30 de zile din momentul publicării.Prin prezenta lege sunt recunoscute, reglementate şi garantate drepturile persoanelor la reproducere, caresunt o parte integrantă a drepturilor omului. Prevederile prezentei legi decurg din dreptul constituţional larespectarea şi ocrotirea vieţii intime, familiale şi private şi asigură neamestecul statului în problemeleplanificării familiale. Stabilind anumite garanţii din partea statului în domeniul ocrotirii sănătăţiireproductive a omului, prezenta lege constituie baza legislativă pentru realizarea libera de către oricepersoană a drepturilor sale la reproducere şi beneficierea de servicii de planificare familialăDrept temei pentru elaborarea şi aprobarea Legii au servit:Constituţia Republicii Moldova;Legea Nr. 411 din 28.03.1995 ocrotirii sănătăţii;Legea Nr. 338 din 15.12.1994 privind drepturile copilului;Alte acte normative.Prezenta lege include 4 capitole în care sunt incluse 18 articole.Cuprinsul legii este din următoarele:Dispoziţii generale;Drepturile la reproducere;Asigurarea drepturilor la reproducere;Dispoziții finale.Legea reglementează următoarele noţiuni: drepturi la reproducere, sănătate reproductivă, planificarefamilială, tehnologii auxiliare de reproducere, acord benevol, fecundare în vitro, etc.2) Funcţionalitatea actului normativ:Legea este funcţională şi produce efecte juridice. Toate prevederile legii sunt aplicabile atît pentruinstituţiile publice, cît şi pentru cele private, cu excepția Art. 9 „Dreptul la donarea celulelorsexuale”pct.(3) Responsabilitatea pentru păstrarea şi utilizarea celulelor sexuale îi revine statului șiArt.10 “Dreptul la însămînţare artificială şi fecundare în vitro”, aplicabile numai pentru cele publice.În scopul facilitării aplicării Legii Nr. 185-XV din 24 mai 2001 cu privire la ocrotirea sănătăţiireproductive şi planificarea familială, a fost aprobată Strategia Naţională în Sănătatea Reproducerii pentruanii 2005-2015 (HG nr. 913 din 26 august 2005). Strategia a fost elaborată în corespundere cu prevederiledocumentelor de politici de amploare internaţională, care stabileau priorităţile în domeniu: StrategiaEuropeană OMS în Sănătatea Sexuală şi a Reproducerii; Programul Conferinţei Internaţionale pentruPopulaţie şi Dezvoltare şi Programul de acţiuni Cairo+5; Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului;Strategia Globală în Sănătatea Reproducerii; Declaraţia ONU cu privire la infecţia HIV/SIDA; Platformade acţiuni a Conferinţei Mondiale pentru Femei din Beijing; Convenţia asupra eliminării tuturor formelor1

de discriminare faţă de femei; Declaraţia ONU privind eliminarea violenţei împotriva femeilor; ConvenţiaONU privind drepturile copiilor.În cadrul Strategiei, ținînd cont și de articolele elucidate în Legea Nr. 185-XV din 24 mai 2001 cu privirela ocrotirea sănătăţii reproductive şi planificarea familială, au fost identificate următoarele domenii alesănătăţii reproducerii relevante ţării noastre: planificarea familiei; maternitate fără risc; sănătatea sexual–reproductivă a adolescenţilor şi tinerilor; infecţiile tractului reproductiv; avortul şi serviciile deîntrerupere a sarcinii; prevenirea şi managementul sterilităţii; prevenirea şi managementul violenţei înfamilie şi abuzului sexual; prevenirea traficului de fiinţe umane; depistarea precoce şi managementulcancerului genito-mamar; sănătatea sexuală a persoanelor în vîrstă; sănătatea sexual-reproductivă abărbaţilor.În rezultatul evaluării Strategiei la mijloc de termen au fost prezentate succesele realizate în decursulprimelor cinci ani de implementare și scoase în evidență lacunele existente.Planificarea familială: Pentru o abordare mai complexă a sănătății reproducerii şi coordonării tuturoractivităţilor la nivel de ţară, cele 47 cabinetele de planificare a familiei din republică au fost reorganizateîn cabinete de Sănătate reproductivă (Ordinul MSPS nr. 425 din 12.10.2006), au fost aprobateregulamentele – model pentru cabinetul de sănătate a reproducerii, centrul de sănătate a femeii şi apersonalului medical ce activează în aceste centre. În prezent în republică prestează servicii de planificarea familiei şi de contracepţie: 45 cabinete de sănătate a reproducerii, 3 centre de sănătate a femeii şi 28centre de sănătate prietenoase tinerilor (CSPT) (contractate de către CNAM în anul 2012). Serviciile desănătate reproductivă au fost dezvoltate şi în regiunea transnistreană unde au fost create 7 cabinete desănătate reproductivă. Serviciile de planificare a familiei sunt integrate în sistemul de asistenţă medicalăprimară şi la momentul evaluării serviciile de consiliere şi planificarea familiei sunt prestate de medici defamilie, localizate în Centrele medicilor de familie, centrele de sănătate a femeii şi CSPT.Pentru a creşte accesul populaţiei la servicii de planificare a familiei începând cu anul 2008 înserarea şiextragerea steriletului au fost incluse în Pachetul Unic de servicii acoperite din bugetul asigurărilormedicale (HG nr. 1387 din 10.12.2007), însă persoanele neangajate în muncă şi cele care nu procurăpoliţa medicală nefiind asigurate medical, nu pot beneficia de aceste servicii. Prin ordinul MS nr. 305 din07.09.2009, contraceptivele hormonale sunt incluse în lista medicamentelor esenţiale, însă larecomandarea Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, instituţiile medicale trebuie să procurecontraceptive pentru grupurile vulnerabile, din bugetul instituţiei medicale, deoarece surse suplimentarepentru acestea din bugetul asigurărilor nu se alocă.Prin Art. 11. din lege care prevede“Dreptul la utilizarea metodelor de contracepţie” pct. (5) “În funcţie deindicaţiile medicale şi sociale”, persoana are dreptul să utilizeze gratuit mijloace contracepţionale”, seasigură accesul parţial al populaţiei, în special din mediul rural, deoarece aceştia întâmpină obstacole înaccesarea serviciilor de planificare a familiei, cum ar fi accesul la informare, costuri pentru achitareaserviciilor de transport de la locul de trai pînă la centrul raional. Cu suportul UNFPA în republică au fostefectuate donaţii de contraceptive, care prin dispoziţia Ministerului Sănătăţii sunt distribuite prinintermediul cabinetelor de sănătate a reproducerii persoanelor din grupurile vulnerabile: a) invalizi şigrupuri asociate de vîrsta reproducerii; b) persoanelor din grupurile social defavorizate; c) mame singure;d) mame cu mulţi copii; e) femei din grupul de risc obstetrical; f) femei cu patologie extra genitalăagravată; g) persoane din grupul de risc sporit de transmitere a ITS; h) adolescenţi şi tineri cu vîrsta pînăla 24 ani; i) femei care au în grijă un copil cu grad de invaliditate.Ministerul Sănătăţii a emis Ordinul nr. 370 din 27.10.05 “Cu privire la sterilizarea chirurgicală femininăvoluntară”, conform căruia, sterilizarea chirurgicală se efectuează doar cu acordul şi la cererea confirmatăîn scris a femeii după următoarele indicaţii: a) existenţa a trei şi mai mulţi copii; b) vârsta de 30 de ani şi2

mai mult, cu doi copii vii; c) vârsta mai mare de 40 de ani; d) cicatrice pe uter după operaţia cezariană; e)cicatrice pe uter după miomectomie conservativă; f) tumori maligne în anamneză de orice localizare; g)maladii endocrine congenitale şi dobîndite; h) maladiile sîngelui, ale organelor hemato-poetice şi uneletulburări ale mecanismului imunitar; i) unele tulburări mentale şi de comportament; j) unele maladii alesistemului nervos, organelor de simţ, aparatului circulator, aparatului respirator, digestiv, oro-genital; k)malformaţii congenitale şi anomalii cromozomiale, naşterea repetată a copiilor cu vicii congenitale, cuanomalii cromozomiale, maladii ereditare; l) stare după operaţie cu înlăturarea unui organ vital (ex.rinichi, pulmon etc.) şi altele. Aceste restricţii impuse prin ordin contravin legii drepturilor pacientului,dreptului la libera alegere şi au efect discriminatoriu faţă de femei - numai ele au indicaţii şi numai elesunt supuse sterilizării chirurgicale voluntare. Un ordin al MS despre sterilizarea masculină până înprezent nu a fost elaborat.Abordarea egalităţii gender în procesul implementării componentei planificarea familiei este asigurată dinpunct de vedere legislativ, însă în procesul implementării legii deseori egalitatea şi echitatea nu suntrespectate. Crearea şi fortificarea capacităţilor în domeniul planificării familiei nu a avut un caractersensibil la gender. Accesul limitat al populaţiei la servicii de sănătate reproductivă, inclusiv încontracepţie în special a femeilor din grupurile vulnerabile este determinat de lipsa accesului lainformaţii, lipsa resurselor financiare (salarii şi pensii mai mici ca a bărbaţilor), neangajare în activităţieconomice, angajarea preponderent a femeilor în activităţi neplătite de îngrijire a membrilor familiei.Infertilitatea: În art. 9 și 10 ale Legii sunt reglementate drepturile pacienților referitor la înseminareaartificială și fecundarea în vitro, donarea celulelor sexuale. Prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 202 din05.07.04 “Cu privire la serviciile medicale de reproducere umană asistată” au fost aprobate regulamentelede aplicare a tehnologiilor reproductive asistate medical: înseminarea intrauterină cu sperma soțului,înseminarea artificială cu sperma donatorului și fertilizarea în vitro şi transferul intrauterin al embrionilor(FIV). Utilizarea acestor tehnologii este permisă doar în cadrul instituţiei de stat: Centrul Naţional deSănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală.Au fost identificate următoarele bariere: imperfecțiunea legislației și lipsa unor acte normative referitor laacordarea reproducerii umane asistate medical în instituțiile private, referitor la crioconservarea și donațiade oocite şi embrioni, maternitatea surogat.La capitolul sănătatea sexuală şi reproductivă a adolescenţilor pot fi menționate rezultate palpabileprin crearea rețelei de centre de sănătate prietenoase tinerilor (CSPT). În anul 2012 au fost contractate decătre CNAM -28 de centre. Acestea sunt unele dintre puţinele servicii din domeniul sănătăţii undeserviciile sunt oferite de echipe multidisciplinare.Bugetele limitate acoperă practic doar costurile de personal şi consumabile medicale şi parţial uneleconsumabile de birou, însă pentru activităţile de prevenire nu sînt alocate mijloace financiare, la fel şipentru acoperirea cheltuielilor de transport, a multiplicării materialelor informative, etc.Accesul la serviciile de contracepţie şi de avort pentru adolescenţi şi tineri continuă să fie limitat. Tineriiremarcă în mod deosebit nerespectarea confidenţialităţii la accesarea serviciilor, ceea ce impune să eviteutilizarea contracepţiei sau să se adreseze la servicii clandestine de întrerupere a sarcinii.Conform Art.8. din lege “Dreptul minorilor la ocrotirea sănătăţii reproductive şi la educaţie” pct.(3)“Elaborarea programelor de educaţie sexuală, ocrotire a sănătăţii reproductive şi de pregătire aminorilor pentru viaţa de familie este asigurată de către Ministerul Învăţămîntului în colaborare cuMinisterul Sănătăţii”, disciplina de educaţie pentru sănătate şi deprinderilor de viaţă, este una foarteimportantă în oferirea informaţiilor şi a capacităţii tinerilor. Însă, astăzi în unele şcoli, această disciplină afost transformată în una opţională, iar în altele şcoli, ca alternativă la aceste două disciplini a fost adoptatcursul de educaţie civică.3

3) Gradul de îndeplinire a obiectivelor şi a scopului actului normativ:Legea nu stabileşte în mod explicit care sunt obiectivele și scopul actului normativ monitorizat.4) Modificările operate în actul normativ şi influenţa acestora asupra scopului şi esenţei actuluinormativ:Legea Nr. 185-XV din 24 mai 2001 cu privire la ocrotirea sănătăţii reproductive și planificarea familialănu a suportat modificări (completări) pînă în anul 2012.5) Gradul de punere în aplicare a cadrului juridic secundar necesar, pentru a asigura mecanismulde reglementare a actului normativ şi gradul de suficienţă a resurselor materiale, financiare şiumane pentru funcţionarea actului normativ:În scopul implementării Legii Nr. 185- XV din 24 mai 2001 cu privire la ocrotirea sănătăţii reproductiveși planificarea familială, pe parcursul anilor au fost elaborate mai multe acte normative, printre care:­ Strategia Naţională a Sănătăţii Reproducerii 2005-2015 (HG nr. 913 din 26 august 2005);­ Conceptul Naţional al Serviciului de Sănătate Prietenoase Tinerilor (Hotărîrea Colegiului MinisteruluiSănătăţii nr. 11 din 29 noiembrie 2005);­ Ordinul MS nr. 425 din 12 octombrie 2006 „Cu privire la crearea şi activitatea cabinetului raional(municipal) de sănătate a reproducerii şi Centrului de sănătate a femeii”;­ Regulamentul tip al Centrului de Sănătate Prietenoase Tinerilor (Ordinul MSPS nr.533 din 24.12.2006cu privire la organizarea Centrelor);­ Ordinul MS nr.100 din 10.03.08 „Cu privire la normativele de personal medical”;­ Standardele de Calitate a Serviciului de Sănătate Prietenoase Tinerilor (Ordinul MS nr. 168 din 12iunie 2009);­ Ordinul MS nr. 695 din 13.10.2010 “Cu privire la Asistenţa Medicală Primară din RepublicaMoldova”;­ Ordinul MS nr. 956 din 13.12.2011 “Privind extinderea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor lanivel naţional”.Actele normative secundare enumerate (Hotărîri de Guvern, Ordine) asigură aplicarea integrală amecanismelor de reglementare prevăzute de actul legislativ. Cadrul juridic secundar se conformează îndeplină măsură legislaţiei ierarhic superioare. Cadrul instituţional existent oferă posibilitatea aplicăriiactului normativ, precum şi actelor subordonate.Principalele bariere în aplicarea tratamentul efectiv al infertilității sunt cele financiare. Resurselefinanciare actualmente sunt limitate pentru procurarea de echipament modern necesar diagnosticului șitratamentului infertilității. Pornind de la ideia că costurile legate de tratamentele hormonale în caz deinfertilitate pot atinge sume impunătoare, tratamentul infertilității este inaccesibil pentru o bună parte dinpopulație. Acest lucru este valabil și pentru tratamentul infertilității prin aplicarea metodelor de asistențămedicală a reproducerii umane.Normele Metodologice de aplicare în anul 2010 a Programului Unic al asigurării obligatorii de asistenţămedicală aprobate prin Ordinul comun al MS şi CNAM nr. 522/207 din 24.12.2009 la compartimentul“Asistenţa medicală primară”, pct. 24 prevăd ca „Instituţiile medico-sanitare primare să asigureprocurarea dispozitivelor medicale şi contraceptivelor cu efect prolongat pentru persoanele din grupele derisc medical şi social, cu maladii social – condiţionate, în cazurile justificate din punct de vedere medical4

şi social”. Totodată, este necesar de menționat că, resursele financiare ale IMSP sunt limitate la capitolulprocurării contraceptivelor și deseori rămîne la discreția conducătorului să procure sau nu, contraceptive.Există o insuficiență a resurselor financiare și pentru editarea și multiplicarea materialelor informativepentru populație.6) Consecvenţa şi coerenţa actului normativ, inclusiv evaluarea practicii judecătoreşti:Actul normativ nu conţine prevederi contradictorii sau dublări şi nu contravine prevederilor altor actenormative. Nu au fost litigii judiciare legate de Legea Nr. 185-XV cu privire la ocrotirea sănătăţiireproductive și planificarea familială.7) Neutralitatea actului normativ:Actul asigură proporţionalitatea dintre interesele publice şi cele private în aspectele informării complete şiveridice a populației asupra stării sănătăţii reproductive şi planificării familiale, prestării serviciilor deocrotire a sănătăţii reproductive şi de planificare familială.În conformitate cu Art.9 din lege “Dreptul la donarea celulelor sexuale” pct. (3) “Responsabilitatea pentrupăstrarea şi utilizarea celulelor sexuale” îi revine statului.Totodată, statul rămîne a fi monopol la capitolul tratamentul infertilității prin aplicarea metodelor deasistență medicală a reproducerii umane, deși acesta, nu are posibilitate de a aloca surse financiarenecesare pentru procurarea echipamentului modern necesar diagnosticului și tratamentului infertilității șiacoperirea costurile legate de aplicarea metodelor de asistență medicală a reproducerii umane.8) Stabilitatea şi predictibilitatea actului normativ:Legea Nr. 185-XV din 24 mai 2001 “Cu privire la ocrotirea sănătății reproductive şi planificareafamilială” nu a suportat modificări pînă în anul 2012.9) Eficienţa actului normativ:Actul normativ nu a fost supus evaluării în scopul determinării costurilor necesare pentru atingereaobiectivelor propuse.10) Modul de consultanţă:Au fost identificate principalele părţi interesate conform cercului de subiecţi stabiliţi de actul normativ şis-a inițiat procesul de consultare cu aceştia. În adresa Ministerului Sănătăţii nu au parvenit propuneri şiobiecţii.11) Concluzii şi recomandări:În anul 2012, la iniţiativa Comisiei parlamentare "Comisia protecţie socială, sănătate şi familie "a fostrevizuită Legea Nr. 185-XV din 24 mai 2001” Cu privire la ocrotirea sănătăţii reproductive şi planificareafamilială”.Necesitatea revizuirii Legii a apărut în contextul schimbărilor survenite pe parcursul ultimilor ani graţieiniţiativelor Guvernului la capitolul raţionalizării şi optimizării sistemului de asistenţă medicală îndomeniul planificării familiei şi sănătăţii reproductive, pentru un comportament sexual-reproductiv câtmai sigur şi responsabil. Au fost lansate programe naţionale, educaţionale şi informaţionale, noi formeorganizatorice de asistenţă a gravidelor şi nou-născuţilor, au fost implementate asigurările obligatorii deasistenţă medicală, care au contribuit la reducerea lentă a ratei deceselor materne, mortalităţii perinatale şiinfantile, a numărului avorturilor, sporirea utilizării contraceptivelor.5

Astfel, Parlamentul a decis adoptarea Legii privind sănătatea reproducerii nr. 138 din 15 iunie 2012, carea fost promulgată prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, şi publicată în Monitorul Oficial din28 septembrie 2012 ce urma să intre în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.Legea privind sănătatea reproducerii nr. 138 din 15 iunie 2012, are ca scop protejarea şi îmbunătățireasănătății reproductive a populației ce va avea un impact pozitiv de lungă durată asupra securitățiidemografice și sănătății tinerii generații.Prezenta Lege prezintă o reglementare a politicilor Republicii Moldova în domeniul ocrotirii sănătăţiireproducerii și constituie o reiterare a angajamentelor și priorităților Guvernului formulate în:Legea Nr. 185 -XV din 24.05.2001 “Cu privire la ocrotirea sănătăţii reproductive şiplanificarea familială”;Strategia Națională a Sănătății Reproducerii (HG nr. 913, din 26.08.2005);Conceptul Național Servicii de sănătate prietenoase tinerilor, (Hotărîrea Colegiului MS nr. 11din 29.11.2005).Această propunere legislativă este elaborată în corespundere cu recomandările Organizației Mondiale aSănătății (OMS), Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Fondului Națiunilor Unitepentru Copii (UNICEF), Societății Europene pentru Reproducere și Embriologie (ESHRE) și AsambleeiInterparlamentare a țărilor CSI.6