Raport de Cercetare psihologica longitudinala ... - Fundaţia Estuar

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prinProgramul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013”Investeşte în oameni!”Număr de identificare al contractului: POSDRU/96/6.2/S/63660.Titlul proiectului: Reţea de Centre Complexe de Incluziune Socială.Coordonator proiect:Parteneri:Cercetare psihologicălongitudinalăprivind calitatea vieţii,simptomatologia,funcţionarea globală şiabilităţile de viaţă independentăale persoanelor adulte cuprobleme de sănătate mintală,în contextul frecventăriiserviciilor sociale specializateoferite de către Fundaţia Estuar

De douăzeci de ani Fundaţia Estuareste un însoţitor de vieţi. Facem astacu profesionalism şi cu dragostepentru oamenii care au probleme desănătate mintală. Putem spune acumcă această organizaţie a devenitun centru de excelenţă, capabil săexplice oricui cât de importantă esteincluziunea socială a persoanelorvulnerabile, capabil să demonstrezecum se construiesc servicii socialedurabile.Strategia de dezvoltare a FundaţieiEstuar influenţează în mod văditdezvoltarea domeniului sănătăţiimintale din România, iar o parteimportantă a acestei strategii esteargumentarea prin cercetare a faptuluică opţiunile sociale au impact pozitivasupra calităţii vieţii persoanelorafectate de boală psihică.Studiul de faţă aduce atât argumentestatistice, cât şi calitative pentru ane lămuri că serviciile de reinserţiesocială sunt mult mai eficiente decâtspitalizările pentru a obţine o mai bunăcalitate a vieţii pentru bolnavii psihicicronici şi pentru comunităţile care îiînconjoară.Mulţumesc echipei Estuar şipartenerilor acestei cercetări pentruviziunea corectă asupra viselor celorcare uneori au halucinaţii.dr. Cristian AndreiPreşedinte Fundaţia Estuar

Cercetare psihologica longitudinala privind calitateavietii, simptomatologia, functionarea globala siabilitatile de viata independenta ale persoanelor adultecu probleme de sanatate mintala, in contextulfrecventarii serviciilor sociale specizalizate oferite decatre Fundatia EstuarRealizata in centrele Fundatiei Estuar,cu ajutorul echipei de specialitate:Dr. Carrie Garavan,Comber Foundation, IrelandDr. Frank Houghton,Heath Geographer, Limerick, IrelandDr. Barry Coughlan,University of Limerick, IrelandAdelina Muresan, psiholog,Centrul Social ClujCamelia Deac, medic psihiatru,Centrul Social ClujDaniel Pirvu, psiholog,Un Pas Impreuna, BucurestiDan Ghenea, medic psihiatru,Un Pas Impreuna, BucurestiCosmin Naluca, psiholog,Centrul Social GiurgiuLavinia Oprea, medic psihiatru,Centrul Social GiurgiuLiliana Elena Urzeala, psiholog,Centrul Social PloiestiDiana Simona Decean Iuonas,medic psihiatru, Centrul Social PloiestiDiana Amza, psiholog,coordonator cercetare,Un Pas Impreuna, BucurestiMonica Olaru, Manager ProiectMariana Armean, psiholog,Manager ProiectSilvia Trandafir, medic psihiatru,Centrul Social Sector 6, Bucuresti1

Cercetare psihologica longitudinala privind calitateavietii, simptomatologia, functionarea globala siabilitatile de viata independenta ale persoanelor adultecu probleme de sanatate mintala, in contextulfrecventarii serviciilor EstuarAbstractPrezentul studiu urmaresteevidentierea modificariloraparute la persoanele adulte cuprobleme de sanatate mintala,in aceea ce priveste calitateavietii, simptomatologia bolii,functionarea globala si abilitatilepersonale si sociale, in urmafrecventarii serviciilor oferite incadrul centrelor Estuar din tara.Lotul a cuprins 147 de persoane,77 barbati si 70 femei, cu varstelecuprinse intre 18 si 61 de ani.Rezultatele globale au indicatimbunatatirea calitatii vietii in planpsihologic si a functionarii globale,scaderea comportamentelorobsesiv-compulsive, a anxietatiisi a psihoticismului, precum sicresterea abilitatilor personalesi sociale. In plus, a fost realizatun focus grup in scopul evaluariicalitative a impactului activitatilorasupra beneficiarilor, a identificariinevoilor, asteptarilor, sugestiilorsi propunerilor acestora, fiindcreionate noi directii de dezvoltare.IntroducereFundatia Estuar a fost fondatain septembrie 1993 de catreAsociatia Penumbra din Scotiasi Liga Romana de SanatateMintala si este prima organizatie2din Romania care a creat pentruadultii cu probleme de sanatatemintala o retea de servicii deingrijiri comunitare de zi si locativeacreditate si recunoscute la nivellocal, national si international.Misiunea Fundatiei Estuar este dea oferi optiuni sociale si alternativeadultilor cu probleme de sanatatemintala, pentru reintegrarea lorin comunitatea romaneasca. Prinintermediul centrelor sociale dinBucuresti (sectorul 1 si 6), Giurgiu,Ploiesti, Cluj, a locuintelor protejatedin Bucuresti, dar si prin intermediulfilialei Botosani, sunt oferite atatbeneficiarilor cat si apartinatorilorservicii sociale si de consilierepsihologica, psihiatrica, sociala,juridica, sprijin pentru integrareaprofesionala (consiliere vocationala,consiliere pre si post angajare),terapie ocupationala, grupuri derecuperare si reinsertie sociala,consiliere la domiciliu.Studiul a fost realizat ca activitateade sine statatoare in cadrulproiectului “Retea de centrecomplexe de incluziune sociala” ID63660. Au fost implicati specialistipsihologi si psihiatri din 5 locatii (dinBucuresti, Giurgiu, Cluj si Ploiesti),in selectarea, aplicarea, scorarea,interpretarea instrumenteloraplicate.

I. Definirea conceptelor utilizate1. Calitatea vietiiPentru o perioada lunga de timpprincipalul scop in tratamentulproblemelor de sanatate mintalaera reducerea simptomelor.Foarte frecvent in acest demerscercetarea se concentra pe boalasi nu pe pacient. In ultimii aniatentia specialistilor s-a concentratmai mult pe cresterea calitatiivietii asociata cu reducereasimptomatologiei. Studiile auidentificat calitatea vietii ca fiind unpredictor important al recaderilorla persoanele cu probleme desanatate mintala (Boyer et al.,2013)Organizatia mondiala a sanatatiidefineste calitatea vietii ca fiind„perceptia individului asuprapropriei vieti, in contextul culturalsi social in care traieste inrelatie cu scopurile, asteptarilesi standardele sale”. (WHOQOLGroup, 1995, p. 1405)Caracteristicile conceptuluide calitatea vietiiCalitatea vietii este un complexmultidimensional si acoperadimensiunea fizica (perceptiaindividului fata de sanatatea luifizica), psihologica (perceptiaindividului fata de starea lorcognitiva si afectiva) si sociala(perceptia individului asuprarelatiilor sale interpersonale si arolurilor sociale pe care le au).Conceptul de calitate a vietii este3centrat pe persoana si se referala perspectiva individului asuprapropriei vieti, la felul in care elisi evalueaza calitatea vietii. Asacum se observa calitatea vietiireprezinta o evaluare subiectiva apropriei vieti. (Basu, 2004).Daca evaluarile subiective alecalitatii vietii iau in considerareindicatori ai satisfactiei fatade propria viata pe diferitedomenii, evaluarile obiectiveiau in considerare conditiile detrai, factori socio-demografici sifunctionare sociala (Tomotake,2011).Specificul QL la pacientipsihiatriciStudiile sugereaza ca desila pacientii cu probleme desanatate mintala exista o corelatieintre evaluarea subiectiva sicea obiectiva a calitatii vietii,acestea au determinanti diferiti sisublinieaza importanta ambelortipuri de evaluare, (Fitzgerald et al.2001).Simptomele depresive afecteazain mai mare masura masuratorilesubiective ale calitatii vietii,simptomele negative afecteazain special evaluarile obiective,iar abilitatile sociale scazuteafecteaza atat evaluareasubiectiva cat si cea obiectiva.S-a constatat ca reducereasimptomelor depresive si

a simptomelor negative sidezvoltarea abilitatilor de viataindependenta cresc calitatea vietiia persoanelor cu schizofrenie(Tomotake, 2011).Datorita naturii subiective aconceptului de calitatea vietiipot sa apara anumite dificultatiin evaluarea acestui conceptla persoane cu probleme desanatate mintala. Studiilesugereaza ca persoanele cutulburari psihotice au tendintasa raporteze (la masuratorilesubiective) o calitate a vietii mairidicata decat ar fi de asteptatluand in considerare conditiileobiective de viata. Comparandpersoanele cu schizofrenie sicele cu o tulburare depresivas-a constatat ca persoanelecu schizofrenie au tendinta saevalueze subiectiv semnificativmai pozitiv calitatea vietiicomparativ cu persoanelecu depresie, in timp ce lanivel obiectiv persoanele cuschizofrenie aveau semnificativmai multe experiente de viatanegative asociate cu o evaluareobiectiva a calitatii vietii maiscazuta. (Lehman et al.,1996).PredictoriCresterea calitatii vietii este unobiectiv major in managementulproblemelor de sanatate mintalainsa exista dificultati in a se ajungela un consens in ceea ce privestefactorii care sunt predictivi pentrucalitatea vietii si relatiile dintreacestia.Studiile sugereaza ca persoanelecu probleme de santate mintalasunt mai putin multumite desanatatea psihologica, de relatiilesociale si de mediu (Makara-Studzińska et al, 1983). De altfelexistenta unui suport social(Hansson et al., 1999) si in specialatasamentul, valorizarea dinpartea celorlalti (Caron et al.,2005) si relatiile bune cu cei din jur(Lehman, 1983) au fost asociatecu o calitate a vietii mai ridicata.In ceea ce privestesimptomatologia studiilesugereaza ca simptomeledepresive sunt cel mai importantpredictor pentru o calitate avietii scazuta la persoane cuschizofrenie (Saarni et al. 2010;Ajeda et al. 2012) in timp cesimptomele pozitive nu au fostidentificate ca fiind predictivepentru calitatea vietii (Ajeda et al.2012).O serie de studii au identificatstima de sine, autoeficacitatea,autonomia (Hansson et al., 1999)severitatea stresului cotidian,strategiile de coping (Caronet al.,2005) ca factorii carecontribuie la cresterea calitatiivietii personelor cu probleme desanatate mintala.Dintre factorii obiectivi niveluleducational, lungimea perioadelorde spitalizare (Caron et al.,2005),varsta, durata bolii (Ajeda et al.2012) si nivelul socio-economicsunt asociati atat cu evaluareasubiectiva cat si cea obiectiva acalitatii vietii.4

Studiile sugereaza ca crestereacalitatii vietii este asociata cumai multi factori la persoanelecu problemele de sanatatemintala. Identificarea acestoraeste importanta pentru a fi luatiin considerare in interventiilemultidiciplinare pentru persoanelecu probleme de sanatatemintala. Rezultatele studiilorsunt consistente in privintaasocierii deficitelor cognitive si asimptomelor negative cu o calitatescazuta a vietii, insa necesitaanalize suplimentare pentruidentificarea interactiunilor si arelatiilor dintre factori predictivipentru calitatea vietii.2. Functionarea globala apersoanelor cu problemede sanatate mintalaPe langa simptomatologiaspecifica problemelor desanatate mintala, acestea suntcaracterizate si de disfunctii lanivel de functionare cognitiva,sociala si profesionala.Functionarea profesionalaDificultatile in functionareaprofesionala sunt incluse incriteriile de diagnostic pentruschizofrenie. Debutul problemelorde sanatate mintala fiind asociatcu un declin in functionareaprofesionala si sociala (Mueser etal. 2004).Studiile sugereaza ca doar 10-20% din persoanele cu problemede sanatate mintala de tipulschizofreniei, tulburarii bipolare sidepresiei rezistente la tratamentau un loc de munca (Mueser etal. 2004). In pofida procentuluiscazut al persoanelor care auun loc de munca majoritateapersoanelor cu o problema desanatate mintala isi doresc un locde munca (Rogers et al. 1991).De asemenea persoanele cu oproblema de sanatate mintala careau un loc de munca au o serie debeneficii, inclusiv simptome maiputin severe, o stima de sine mairidicata, un statut socio-economicmai bun si o recuperare mairapida (Bond et al., 2001).Mueser et al. (2004) au identificatcare sunt factorii care contribuie lao viata profesionala cu mai putinedificultati pentru persoanele cuo problema de sanatate mintala.Functionarea cognitiva, socialasi profesionala buna inainte dedebutul bolii sunt asociate cu unnivel de functionare profesionalamai bun. De asemeneasimptomatologia mai severa inspecial cea negativa este asociatacu mai multe dificultati in viataprofesionala.Functionarea socialaDisfunctiile sociale reprezintao componenta importanta asimptomatologiei schizofreniei.Retragerea sociala si izolarea aufost identificate ca si simptomeprodromale frecvente, fiindpredictive pentru debutul boliisau al unui episod psihotic, insaafectarea functionarii socialepersista si in perioadele de5

emisiune. Disfunctiile socialein schizofrenie includ dificultatiin initierea si sustinereaconversatiilor si dificultati inatingerea scopurilor sau insatisfacerea nevoilor in situatiicare necesita interactiunesociala. Aceste disfunctii seconceptualizeaza in dificultatiprofunde legate de functionareasociala. Pentru multi pacienticu schizofrenie, functionareasociala deficitara, comportamentulinterpersonal inadecvat siexperintele de stigmatizare,combinate cu anxietatea sociala,contribuie la izolare, la scadereasuportului social si la afectareafunctionarii vocationale, care larandul lor, scad oportunitatilepacientilor cu schizofrenie de a-sidezvolta si imbunatatii abilitatilesociale.Unul dintre criteriile de diagnosticpentru schizofrenie este afectareafunctionarii sociale si/sauprofesionale, in special difiucultatiin mentinerea reltiilor cu familiasi prietenii sau functionarea lalocul de munca. Aceste disfunctisunt definite ca „incapacitateaindivizilor de a indeplinii anumiteroluri definite social cum sunt celecasnice, de angajat, elev/student,sot/sotie, membru al familiei sauprieten. Functionarea socialainclude si satisfactia individuluicu propria abilitate de a indepliniiaceste roluri, abilitatea lor deauto-ingrijire si implicarea lor inactivitati de relaxare si recreative”(Mueser, & Tarrier, 1998).Studiile sugereaza existenta unordisfunctii la nivelul functionariisocial inca de la primul episodpsihotic fiind asociate in special cusimptomatologia negativa (Grant,Addington, Addington, & Konnert,2001). Acestea au efecte sociale sipsihologice puternice – lipsa unuiloc de munca, abandon scolar,relatii sociale limitate, izolare,stres familiar si abuz de substante.Aceste probleme par a fi celecare creeaza distres si contribuiela un risc crescut de suicid lapersoanele cu schizofrenie(Mueser, & Tarrier, 1998).Aceste disabilitati sustin nevoiaunei abordari multidimensionale atratamentului care include o seriede strategii psihosociale in carereabilitarea joaca un rol esential.Functionarea cognitivaStudiile indica faptul caschizofrenia este o tulburarein dezvoltarea neurologica incare multi pacienti evidentiazadeficiente la nivel atentional,cognitiv si neuromotor, inca dincopilarie, cu mult inainte de adebuta boala (Cornblatt, & Kelip,1994). Deficitele cognitive persitain viata adulta si interfereazacu abilitatea de a indepliniiroluri sociale si de a beneficiain totalitate de programele dereabilitare. Consecintele boliiasupra dezvoltarii se accentueazaodata cu primul episod psihoticin adolescenta sau la varstaadulta tanara. Aceste consecintefunctionale, psihosociale, devin totmai severe odata cu evolutia bolii(Bellack, 2002).6

Problemele la nivel cognitivexperientiate de persoanele cuschizofrenie includ probleme lanivelul procesarii informatiilor(Cadenhead et al., 1997),categorizarii abstracte, planificareasi reglarea comportamentuluiorientat spre scop, flexibilitateacognitiva, atentia, memoria siprocesarea vizuala (Mahurin etal., 1998). Aceste probleme suntasociate cu simptome negativesi de dezorganizare, desi para fi distincte. Aceste problemevariaza in timp si nu este clar ince masura sunt datorate bolii sauefectelor secundare ale medicatieineuroleptice (Zalewski et al.,1998). Studiile sugereaza faptul caseveritatea disfunctiilor cognitiveeste un predictor important alfunctionarii sociale si profesionale(Breier, Schreiber, Dyer, Pickar,1991).Anumite modele sugereazaexistenta unei disfunctii lanivelul unui proces cognitivfundamental, care sta la bazatuturor simptomelor prezentein schizofrenie. Braff (1993)sugereaza, pe baza anormalitatilorclinice si neuropsihologice capacientii cu schizofrenie audificultati in alocarea resurseloratentionale pentru sarcinilerelevante. Goldman-Rakicsi Selemon (1997) sustin caproblema fundamentala inschizofrenie este o deficenta lanivelul memoriei de lucru, astfelincat abilitatea de a mentine siutiliza reprezentarile interne alelumii este afectata. Andreasenet al. (1996) sugereaza faptulca afectarea conexiuni dintreregiunile frontale, talamice sicerebel produce “asimetriecognitiva”, care rezulta in dificultatide coordonare a proceselorperceptive, de encodare, dereactualizare si de prioritizare aexperientei si a informatiilor.3. Abilitati de viataindependentaAbilitatile de viata independentase pot defini ca si abilitati psihosocialeinsusite care ii permitindividului sa duca o existentanormala fara a depinde deasistenta din partea societatii sifolosind oportunitatile pe care viatale ofera.Dezvoltarea deprinderilor deviata independenta reprezintaun proces complex , prin carebeneficiarii, prin activitati,experiente progresive sicoordonate, sunt ajutati sa devinacompetenti din punct de vederesocial, emotional, moral, fizic sicognitiv. În general, prin abilităţise înţelege comportamentulcontrolat care duce la atingereaunor ţeluri, îndeplinirea unorobligaţii sau abordarea uneisituaţii, asadar am putea afirmaca abilităţile de viaţă sunt unset de “instrumente” necesareoricărei persoane, cu sau farao deficienta patologica pentruaduce o viaţă echilibrată, pentru adezvolta şi menţine relaţii normalecu ceilalţi, pentru a-şi realizatelurile propuse dar si pentru adepasi diversele obstacole, chiar7

esecuri intampinate. Aceastanotiune este indreptata catre maimulte directii însa practic cândvorbim de abilităţile de viaţă avemîn vedere un set de trasaturi,calitati, comportamente, atitudinideprinderi, aptitudini, care potduce la atingerea acelui nivel decalitate a vieţii pe care dorim sa ildobandim.Consideram ca abilitatile necesaredezvoltarii unei vieti independentese pot incadra in:1. Abilitati de gatit/preparare ahranei.2. Abilitati de mentinere asanatatii, igienei – categoriacuprinde abilitati de ingrijirepersonala, alimentatie,prevenire imbolnavire.3. Gestionare venituri –categoria cuprinde abilitati degestionare a banilor (realizareabugetului personal, a da/primirestul corect, gestionareadatoriilor, accesarea serviciilorbancare etc).4. Abilitati de gospodarire –categoria cuprinde abilitati deauto-gospodarire, curatenie,gradinarit, reparatii minore.5. Abilitati de gestionare atimpului – categoria cuprindeabilitati de orientare temporala,de organizare a timpului liber,de gestionare a sarcinilor,punctualitate, realizarea deplanuri pe termen scut/mediu/lung etc .6. Accesare resursecomunitate – categoriacuprinde abilitati si cunostinte8referitoare la serviciile socialeexistente, ajutoare, mijloace detransport, utilizarea facilitatilorpublice, etc.7. Gestionarea emotiilor –categoria cuprinde abilitatide control emotional, stressmanagement, gestionareconflicte.8. Abilitati de comunicare –categoria cuprinde abilitatide comunicare asertiva,de adecvare a stilului decomunicare la contextsi persoana, abilitati deascultare, etc).4. Simptomatologiaspecifica bolilorParticipantii supusi auoevaluariis-au incadrat ca diagnostic incategoria psihozelor (schizofrenie,tulburare schizoafectiva, tulburareafectiva bipolara, tulburaredepresiva majora), in categoriaintarzierii mintale (gradul I sauII) , in categoria nevrozelor cuevolutie cronica (tulburareaanxioasa generalizata cu/faraatacuri de panica, tulburareaanxios-depresiva, tulburarilede somatizare, tulburareahipocondriaca si tulburareaobsesiv-compulsiva).Au existat si subiecti cupatologie psihica pe un fondorganic(epilepsie, traumatismecranio-cerebrale, alcoolism).Simptomele urmarite in cadrulcercetarii sunt fost de ordin fizic sipsihic.

Simptome fizice cu echivalentepsihice (numite somatizari saucenestopatii) precum:senzatii dureroase(cefalee, dureriin piept, dureri de sale sau despate, dureri musculare);senzatia de lesin;batai rapide ale inimii;ameteala;amorteli/furnicaturi la nivelulmembrelor;senzatia de greutate la nivelulmembrelor;tremuraturi;senzatia de greata si varsatura;respiratie dificila si senzatia delipsa de aer;senzatia de nod in gat;senzatia de cald/frig(bufeuri);Sunt insotite de obicei de undiscomfort psihic marcat.Se intalnesc frecvent in tulburarileanxioase, depresie si mai rar inpsihoze(schizofrenie).Simptome psihice:• halucinatii (auditive- in specialvoci comentative/imperative,vizuale, somatice, viscerale) sipseudohalucinatii(fenomenelede automatism mental precumfurtul gandirii, sonorizarea gandirii,blocajul gandirii, insertia ganduriloretc). Halucinatiile au fost definiteca perceptii senzoriale pentrucare nu exista un stimul real deperceput, traite intens de catrepersoana, fara critica/cu criticapartiala.Sunt caracteristice psihozelor,indiferent de etiologie.• depersonalizarea siderealizarea. Depersonalizareaeste senzatia de irealitate apropriei persoane, descrisadeseori ca senzatie de parasire apropriului corp sau de modificarea schemei corporale. Derealizarease refera la o senzatie deirealitate, de straniu, in ceea cepriveste realitatea inconjuratoare.Se intalnesc in afara patologieiin stari de oboseala marcata, lainitierea somnului sau la trezire, iarpatologic in stari de panica, fobii,schizofrenie, etc.• tulburari ale ritmului ideativ,prin accelerare sau incetinire.SCL-90 exploreaza ritmulideativ incetinit, exprimareagreoaie, lenta, cu ezitari sipauze(bradipsihia) frecventintalnite in patologia organica/neurologica, depresia severa,schizofrenia si retardul mental.• idei delirante, definite ca ideifalse, neconforme cu realitatea,care se impun constiintei sisunt traite cu convingere, fiindimpenetrabile la contraargumente.In functie de continutul lor si deincarcatura/polarizarea afectivaaceste idei pot fi: idei de relatie,de urmarire si persecutie, deprejudiciu, de grandoare, devinovatie, de negatie, cu continutmistic/religios sau cu continutsexual. Sunt cel mai redutabilsimptom/sindrom din cadrulpsihozelor si cele mai rezistente latratamentul farmacologic.• idei obsesive, definite ca idei/imagini/amintiri/reprezentari in9

general cu caracter neplacut/ego-distonic care se impungandirii, sunt nedorite, asediazasi cotropesc gandirea persoaneicreand un discomfort considerabilsi o stare de anxietate. Obsesiilepot imbraca multiple forme :idei cu caracter absurd, ganduricu continut rusinos, ganduripercepute a avea potential depericulozitate etc sau obsesiifobicecum ar fi teama de obiecteascutite, teama de sange , teamade spatii inchise/deschise, insotitede imagini terifiante ale persoaneiaflate in prezenta situatiei fobice side teama de pierdere a controluluisi de actiuni criminale/deautovatamare sau actiuni penibile.Intr-o incercare de catalogarele putem numi obsesii ideative,amintiri obsesive, obsesii fobice siobsesii impulsive.Se insotesc frecvent decompulsii, definite ca nevoiepatologica de a actiona conformunui impuls care, daca i se rezista,produce anxietate. Compulsiilesunt activitati de obicei repetitive,ritualuri ca raspuns la o obsesie(legata de curatenie, ordine, bolietc). Obsesiile si compulsiilesunt specifice tulburarii obsesivcompulsive,apar in anumite tipuride fobie si uneori in depresiamajora sau schizofrenie.• gandirea de tip depresiv,cu proiectii negativ-pesimistein viitor, retrairea dureroasaa unor greseli(reale sau nu)din trecut, incapacitatea de aprivi pozitiv/realist prezentul,idei de inferioritate, inutilitate,autoculpabilizare, idei de negatie.Specifica depresiei majore,frecvent intalnita si in alte tipuride depresie(depresia reactiva,depresia anxioasa, depresiapostpartum).• idei de moarte si suicid, seintind pe o plaja larga, de la ideicare privesc caracterul trecatoral vietii, scopul/inutilitatea ei,disparitia dorintei de a mai lupta cuadversitatile si problemele zilnice,contemplarea ideii de a nu maifi, pana la idea de autoanihilare ,alegerea si planificarea moduluide suicid, punerea in practica.Apar in formele grave dedepresie(in general cuelemente psihotice) si inpsihoze(schizofrenie, tulburareschizoafectiva sau bipolara).• gandirea de tip hipocondriac,insotita de anxietatea pentrusanatate(health anxiety) sicomportament de reasigurareprin solicitare excesiva deservicii medicale, investigatii sidiagnoze. Apare cu diferite gradede intensitate in toate tulburarilenevrotice, in special in tulburareahipocondriaca, dar se poate intalnisi la psihotici.• tulburari ale atentiei(atentiaeste privita ca functia psihicacare realizeaza orientarea siconcentrarea activitatii psihicespre un scop in functie demotivatie) vizeaza volumul,intensitatea si capacitatea deconcentrare. Cantitativ poatefi crescuta global sau selectivin manie, stari de intoxicatie10

etanolica, la anxiosi si ipohondrii,in paranoia sau la persoane cufobii si obsesii. Atentia poate fidiminuata in surmenaj, anxietateageneralizata, retardul mintal,demente, stari confuzionale, indepresiile severe si schizofrenie.• tulburari ale memoriei, cumare impact asupra senzorialitatii,ideatiei si afectivitatii.Se exploreaza hipomnezia siamneziile , specifice starilordeteriorative sau intarzieriimintale precum si starilororganice(epilepsie, traumatismecerebrale, accidente vasculareetc). O reducere a capacitatiide evocare sau fixare se poateintalni si in depresii sau psihoze.Hipermnezia apare in tulburarileparanoide sau in intoxicatii cusubstante psihodisleptice.• depresia, ca hipertimie negativa,este explorata prin prisma trairiisentimentelor de inutilitate, deplictiseala, prin sentimentul detristete, singuratate, prin lipsa deinteres(anhedonie), pierdereasperantei in viitor(pesimism),apatie, disparitia placerii pentruactivitatile zilnice sau hobby-uri,indecizie, insatisfactie(disforie),retragere sociala, scadereaapetitului alimentar si sexual,dificultatea de initiere a unoractivitati,chiar modeste(abulie),tulburari in arhitecturasomnului(insomnie/hipersomnie).Este simptomul/sindromul centralal tuturor tulburarilor depresive, dela depresia majora la cea reactivasau persistenta(distimia). Apare caforma de depresie postprocesualain schizofreniile cu evolutie lunga.• anxietatea, teama in absentaunui pericol real sau fricapatologica poate imbracamultiple forme, de la anxietateaparoxistica(atacul de panica),la anxietatea situationala dinfobii(agorafobie etc), inclusivfobia sociala si hipocondrie,pana la anxietatea generalizata.Se exprima printr-o nelinistepsihica si fizica cu raspunsneuro-vegetativ semnificativsi se insoteste de dificultatede concentrare a atentiei sauo atentie crescuta asuprasemnalelor din interiorul corpului,gandire catastrofica, tulburari decomportament, deseori irationalesi afecte puternice legate depredictia viitorului apropiat.Sta la baza tuturor tulburarilornevrotic-anxioase dar apareintr-o forma sau alta in aproapetoate tulburarile psihice, inclusivschizofrenii, unde poate atingeintensitate psihotica.• afectul aplatizat, reprezentat dediminuarea extrema a semnelorde expresie afectiva.Este caracteristc schizofreniei.• afectul inadecvat, reprezentatde un ton emotional care nu estein armonie cu ideea sau cu situatiaprezenta. Este caracteristicschizofreniei.• ostilitatea, reprezinta o stareafectiva de furie care poate fiindreptata spre o alta persoanasau spre sine. Se exprima caactiune prin agresivitate.11

• tulburarea de controla impulsurilor, implica oslaba toleranta la frustraresi este explorata in directiacomportamentului de tip exploziv,agresiv , clastic (din tulburarile depersonalitate, tulburarea bipolaraepisodulmaniacal, impulsurilepatologice) sau in directiacomportamentului compulsivspecific tulburarilor obsesionale.• tulburari ale somnului,insomnia(de adormire,intermediara sau de trezire) sihipersomnia.Tulburarile somnului,in special insomnia, insotescmarea majoritate a bolilor psihice,mai ales depresia, psihozele,tulburarile anxioase.In episodul expansiv(manie) seremarca o scadere a necesaruluide somn pe fondul hiperexcitatieipsihice specifice.• tulburari ale apetituluialimentar, diminuarea pana ladisparitia apetitului alimentar sau,din contra, cresterea apetitului,insotesc de obicei depresia,anxietatea dar pot sa apara si intabloul schizofreniei, unde pot saia un aspect bizar datorita ideilordelirante specifice(ex.: idei deotravire, etc.)• tulburarile vietii sexuale suntexplorate sub aspectul scaderiilibido-ului, inadecvare in relatiacu sexul opus, fobii sexuale,anxietate de performanta.O scadere a apetitului sexual seintalneste frecvent in depresie, pecand inadecvarea si anxietatea inrelatia cu sexul opus se intalnescmai frecvent in schizofrenie siintarzierea mintala.• tulburari ale activitatii,cuprind retardul psiho-motor(din depresie, anumite forme deschizofrenie si intarzierea mintala)si agitatia psiho-motorie (carese poate manifesta in anumiteforme de depresie, in starilemaniacale, in starile anxioase, inpsihozele acutizate) culminand cuagresivitatea fizica sau verbala,auto-agresivitatea sau crizeleclastice(distrugerea de bunuri,lovirea, aruncarea obiectelor).5. RecadereaRecaderea in bolile psihiceinseamna cel mai adesearevenirea bolii la un stadiu anteriortratementului. Cel mai adeseaaceasta inseamna si o revenirela viata anterioara, la dificultatile,la problemele simptomele sigandurile incercate inainte deinterventia medicala.Cele mai frecvente cauze alerecăderii sunt:- Neurmarea planului terapeutic(medicatie, stil de viata sipsihoterapie);- Modificarea “dupa ureche” atratamentului;- Neprezentarea la mediculpsihiatru pentru ajustarea/modificarea tratamentului atuncicand sunt sesizate modificari instarea de sanatate mintala;- Oprirea medicamentaţieiprescrise;- Ignorarea semnelor carepreced o criza (pasivitate fata de12

simptome chiar si cand acestea seinrautatesc);- Stres emotional puternic;- Parasire din partea parteneruluide viata;- Pierderea unei personae puternicinvestite afectiv ;- Cand pacientul este izolat sauramane singur;- Cand este profund tulburatarutina din viata;- Cand dispare un scop sau odirective de mare importanta dinviata;- Cand aparare la pacient iluzia caeste vindecat;- In situatia pierderii adapostului;- Cand pacientul decide sarenunte la fumat;- Cand pacientul consuma droguri;- Cand pacientul consuma alcool(sau cand reincepe sa consumealcool).De asemenea, unii oameni suntmai sensibili la anumite experienteale vieţii (sau chiar la uneleobişnuite), alţii sunt mai seriosafectaţi de boala lor psihică sau deadicţie, fiind mai vulnerabili în fatarecaderii.activitatile sportive (fitness,tenis de masa, darts, etc), iarserviciile de specialitate constau inconsiliere psihologica, psihiatrica,vocationala, juridical, sociala,terapie ocupationala (individualasi de grup, ateliere lucrative decroitorie, decoratiuni, modelaj sisculptura, tamplarie, lumanari),grupuri pentru dezvoltareaabilitatilor de viata independentasau pentru dezvoltarea unorabilitati specifice (limbi straine, IT).Activitatile au avut loc in zilelelucratoare, conform programuluispecific fiecarui centru. Fiecarecentru prezinta si unicitatea sain ceea ce priveste alcatuireaprogramului zilnic, desfasurareaactivitatilor, tipurile de atelierelucrative, in functie de specificullocal si resursele material siumane pe care le are la dispozitie.Alaturi de specialistii angajati aifundatiei lucreaza si voluntari,care se afla sub indrumarea sisupervizarea coordonatorilor decentre.6. Activitati oferitein centruActivitatile oferite in cadrulcentrelor de zi pot fi impartite inindividuale si de grup, primaresi de specialitate. Serviciileprimare sunt cele de socializaresi petrecere a timpului liber,precum activitatile recreative (deinterior dar si iesiri de socializarela muzeu, in parcuri, excursii),13

II.Obiectivele si ipotezele cercetariiStudiul a urmarit sa identificeeficienta serviciilor oferite in cadrulcentrelor sociale, surprinzandmodificarile aparute la nivelulsimptomatologiei si functionariiglobale a beneficiarilor, a calitatiivietii si abilitatilor personale sisociale. In plus, cercetarea aprezentat si o latura calitativa -prin intermediul unui focus grups-au putut identifica nevoile,asteptarile beneficiarilor, si masurain care acestia au consideratca serviciile primite ii ajuta. Deasemenea, au putut fi desprinsenoi directii de dezvoltare siimbunatatire a serviciilor oferite incadrul centrelor sociale.Mai jos sunt prezentate ipotezelecercetarii:1. In urma participarii laactivitatile centrului se asteaptasa apara o crestere a calitatiivietii fata de nivelul identificat laevaluarea initiala.2. In urma participarii laactivitatile centrului se asteapta saapara o crestere in functionareaglobala a persoanei fata de nivelulidentificat la evaluarea initiala.3. In urma participariila activitatile centrului seasteapta sa apara o scadere asimptomatologiei fata de nivelulidentificat la evaluarea initiala.4. In urma participarii laactivitatile centrului se asteapta saapara o crestere a abilitatilor deviata independenta fata de nivelulidentificat la evaluarea initiala.14

III.Descrierea populatieiLa momentul initial al evaluarii(T1), au fost inregistrati 147participanti la studiu, beneficiari aicentrelor de zi, adulti cu problemede sanatate mintala, dintre care 77barbati si 70 femei, cu varstelecuprinse intre 18 si 61 de ani.Totusi, numarul total a suferito scadere dupa 6 luni, cand aavut loc a doua evaluare (T2),fiind inregistrati 114 participanti,iar dupa inca 6 luni, la ultimaevaluare (T3), au fost prezenti 112beneficiari.Din punct de vedere al niveluluieducational, 40% dintreparticipanti au absolvit liceul,23,8% au urmat o scoalaprofesionala, 17,7% au studiiuniversitare, 12,9% au terminatnivelul gimnazial, 4,1% suntabsolventi de studii postliceale,iar 0,7% au urmat doar scoalaprimara.Tabelul 1.Nivelul educational (procent/numar)Nivelul educationalFara educatie 0% (0)Anii1-4 (scoala primara) 0.7% (1)In ceea ce priveste frecventareacentrelor, 13.6% (20) participantiau venit zilnic la activitatilesustinute, in timp ce 31.3% (46)au venit de 2-3/saptamana. 22.4%(33) dintre beneficiari au participatdoar 1 data pe saptmana laactivitati, iar 12.9% (19) au venitdoar o data la doua saptamani.10.9% (16) au frecventat centrul 115Procent (numar)Anii5-8 (scoala gimnaziala) 12.9% (19)Scoala profesionala 23.8% (35)Liceu 40.8% (60)Scoala postliceala 4.1% (6)Studii universitare 17.7% (26)data pe luna, in timp ce 8.8% (13)au venit rar la activitatile centrelor.Din perspectiva diagnosticului,distributia populatiei s-a prezentatastfel: 64.6% dintre participanti aufost diagnosticati cu schizofreniesi tulburare schizoafectiva, 20.4%au fost diagnosticati cu tulburariafective, precum tulburare

ipolara, tulburare depresivarecurenta, iar 13.6% au fostdiagnosticati cu alte tulburarimintale severe, precum tulburareobsesiv-compulsiva, tulburareorganica de personalitate,epilepsie. 1.4% din participanti auprimit diagnostic mixt (schizofreniesi alte tulburari mintale severe).Asa cum reiese din Tabelul 2,care indica frecventa spitalizarilorin functie de cauza, majoritateabeneficiarilor nu au avut spitalizariin perioada in care a fost efectuatacercetarea.O mare parte a spitalizarilor a avutalte motive decat decompensarea– fie reactualizarea certificatuluide handicap, fie alte cauzemedicale. Doar 2 persoaneau suferit 5 internari datoratedecompensarii, in perioadacercetarii, in timp ce 6 persoaneau suferit intre 3 si 4 internari, 18persoane – 2 internari, iar 20 depersoane – o internare ca urmarea decompensarii. Se poateobserva faptul ca 101 dintreparticipantii la studiu nu ausuferit nicio internare din cauzadecompensarii, in perioadavizata.Tabelul 2.Frecventa spitalizarilor in functie de cauza (procent/numar)Numarulspitalizarilor012345Numarul de participanti spitalizatica urmare a decompensarii intrefebruarie 2012 - ianuarie 201368.7% (101)13.6% (20)12.2% (18)2.0% (3)2.0% (3)1.4% (2)Numarul de participantispitalizati ca urmare a altor cauze(reactualizarea certificatelorde handicap, alte probleme desanatate), intre februarie 2012 -ianuarie 201371.4% (105)25.2% (37)2.7% (4)0.7% (1)16

IV.Metode si instrumenteMetodologiePentru a pune in evidentamodificarile survenite in timp,au fost alese trei momente detestare, T1 – luna februarie 2012,T2 – iulie 2012, T3 – ianuarie2013. Au fost aplicate de fiecaredata urmatoarele instrumente:Chestionarul WHO de masurarea calitatii vietii, SCL-90, Scalade functionare globala (GAF),Scala de performanta personalasi sociala (PSP), cu mentiunea cain februarie 2013 a fost sustinutin toate centrele un focus grup,cu scopul de a evalua nivelul desatisfactie al beneficiarilor, nevoile,asteptarile lor fata de activitateafundatiei si directii de dezvoltareposibile.InstrumenteIn ceea ce priveste instrumentelefolosite, acestea au fost impartitein 2 categorii: cele care au implicatautoevaluarea participantilor(WHOQOL-Bref, SCL-90), si celecare au implicat evaluarea dinpartea specialistilor (GAF, PSP).Ca metoda calitativa, a fost folositfocus grupul, in toate cele cincicentre implicate in cercetare.1. Scala de evaluarea calitatii vietiiWHOQOL-BrefPentru evaluarea calitatii vietii afost utilizata scala de autoevaluareWHOQOL-Bref. WHOQOL - BREFField Trial Version a fost construitpentru a oferi o forma prescurtataa evaluarii calitatii vietii care arein vedere profilele de la nivel dedomeniu. WHOQOL-BREF (FieldTrial Version) realizeaza un profilal calitatii vietii, continand 26 deitemi si oferind scoruri pe patrudomenii.Domeniul sanatate fizica cuprindeevaluarea satisfactiei fata deactivitatile de zi cu zi, dependentade substante sau medicatie,energie si oboseala, mobilitate,durere si disconfort, somn siodihna, capacitate de munca.Cel de-al doilea domeniu estecel psihologic acesta cuprindeevaluarea aspectului si imaginiicorporale, sentimentelor negative,sentimentelor pozitive, a stimei desine a spiritualitatii si a gandirii,invatarii, memoriei si concentrarii.Domeniul relatii sociale evaluaezasatisfactia persoanei fata derelatiile personale, suportul socialsi activitatea sexuala.Cel de-al patrulea domeniu estecel de mediu care evalueazasatisfactia persoanei fata deresursele financiare, libertatea,siguranta fizica si securitatea,sanatatea si ingrijirea sociala:accesibilitate si calitate, mediulde acasa, oportunitati de adobandi noi informatii si abilitatinoi, participarea la activitatilede recreere si oportunitatile derecreere, activitatile din timpul17

liber, calitatea mediului fizic,accesul si utilizarea mijloacelor detransport in comun.Exista de asemenea doi itemi careevalueaza perceptia generala aindividului asupra calitatii vietiisi perceptia generala asuprasanatatii lui. Scala WHOQL-Brefare o validitate discriminativa,validitate de continut si fidelitatetest retest buna (WHO Group,1997)2. Scala de evaluarea functionatii globalePentru evaluarea functionariiglobale am folosit Scalade evaluare a functionatiiglobale (Global Assessmentof Functioning, GAF) carecorespunde axei V a evaluariimulti-axiale din DSM. Scalareflecta judecata globala aexaminatorului asupra functionariipersoanei in viata cotidiana.Scala presupune o evaluare de la0 la 100 de puncte care masoarafunctionarea psihologica, socialasi ocupationala. Evaluarea se facepentru functionarea prezenta insase poate evalua si cea mai bunafunctionarea din ultimul an.Scala de evaluare a functionariiglobale a fost introdusa in ceade-a treia editie a Manualuluide Diagnostic si Statistica aTulburarilor Mintale in 1987,si a fost folosita pe scala largain evaluari clinice. In pofidautilizarii ei frecvente in mediulclinic si in cercetare, proprietatilepsihometrice ale scalei au fostputin testate (Aas, 2010). Inultima perioada se pune totmai mult accentul pe modalitatide dezvoltare a GAF pe bazarezultatelor studiilor.3. Lista de controla simptomelor –90 (Symptom CheckList - 90; SCL-90)Pentru evaluarea simptomatologieia fost utilizat SCL-90, un inventarde autoevaluare a simptomelor.Scala se administreaza ca autochestionarsi completarea ei iain jur de 15 minute. Gradul desuferinta psihologica si disconfortse coteaza pe o scala Likert cu 5puncte de la deloc=0 la extrem=4si se refera la ultimele 7 zile (osaptamana) din viata subiectului.Scopul principal al versiuniiactuale a scalei SCL-90-R estede a fi folosita ca un instrumentde screening pentru determinareatipului si severitatii a 9 simptomementale (somatizare, depresie,ideatie paranoida, psihoticism,obsesii si compulsii, anxietate,ostilitate, fobie, socializare.Ea poate fi utilizata si pentruaprecierea evolutiei simptomelor intimp sub o interventie terapeuticasau recuperatorie.4. Scala de performanapersonala si sociala(Personal and socialperformance scale)Scala de performana personalasi sociala evalueaza 4 domeniide functionare: auto-ingrijire,activitati utile din punct de18

vedere social, relatii personale sisociale, comportament agresiv.Astfel, prin intermediul ei suntmonitorizate dificultatile pe carepersoana le poate avea in ceeace priveste ingrijirea de sine(imbaiere, igiena dentara, igienavestimentara, autonomie inluarea tratamentului, autonomiein hranire), activitatile utile social(frecventarea scolii, a locului demunca, activitati casnice, muncade voluntariat, activitati de grup),relatiile personale si sociale(relatii de prietenie, relatiile cufamilia, cu partenerul de cuplu,existenta unui grup de sprijin), sicomportamentele agresive si/sauderanjante (agresivitate verbala,fizica).Scala presupune completareaei de catre specialist, astfel incatsunt notate dificultatile pe carepersoana le are in domeniilementionate mai sus, un scorridicat insemnand dificultati maimari. Scala permite si o evaluareglobala, cu punctaje ce pot fiacordate intre 1-100, fiecaruriinterval de cate 10 puncte fiindu-Iatribuite graduri de dificultatidiferite (1-10 – lipsa autonomiei,91-100- functionare excelenta).5. Ghid de interviu -focus grupIn cadrul cercetarii a fost folositasi metoda calitativa a focusgrupului,in scopul evidentieriinevoilor, asteptarilor beneficiarilor,a masurii in care ei consideraca acestea sunt intampinate,precum si a cailor de dezvoltarepotentiala, asa cum sunt ele doritesi imaginate de catre beneficiari.S-a putut beneficia astfel, prindesfasurarea unui focus grup, deurmatoarele avantaje:• volum mare de informatii• grad mare de obiectivitate• posibilitatea de a obtineraspunsuri specifice pentrufiecare intrebare• posibilitatea de a observa silimbajul non-verbal• raspunsuri spontane (se potobserva primele reactii)• problemele au putut fi atinsein profunzime prin intrebarisuplimentareConditiile au fost atent pregatite.Astfel, participantii au putut sase bucure atat de incredereagrupului cat si de incredere in cei2 intervievatori. A fost aplicat unchestionar general de satisfactie,anonim, in baza caruia au foststructurate intrebarile pentru ghidulde interviu. Atat chestionarul catsi ghidul pot fi gasite in anexele1, respectiv 2, la finalul acesteilucrari. Au fost selectionate relativputine intrebari atat pentru a puteaintra in profunzimea problemelorridicate (in functie de raspunsurileparticipantilor) cat si pentru ane putea incadra in niste limiterezonabile de timp. Stabilireaintrebarilor a fost o dificila sarcinade echipa intrucat am dorit cain toate centrele in care a fostaplicata cercatarea sa fie aplicateaceleasi intrebari. Acestea au fostformulate cu claritate, deschise,in limbaj accesibil participantilor siastfel incat sa acopere subiectul.19

A fost necesara multa flexibilitatepentru a putea sonda mai adancin functie de raspunsurile siproblemele aparute pe parcurs.In formularea intrebarilor s-a tinutcont de experienta comuna aintervievatilor, de nivelul lor deintelegere si de comportamentulsi motivatia acestora. In dinamicagrupului s-a tinut cont si deriscurile implicate (posibilitateaca unul dintre participanti sapreia conducerea grupului sisa influenteze raspunsurile,cedarea in mod voluntar sauinvoluntar la presiunea grupului,autoritatea anumitor participantiin fata altora, etc).S-a cautat cainterventiile moderatorilor sa fiedestul de reduse (maxim 20% dindiscutie) astfel incat participantiisa fie cat mai liberi in a-si exprimapropriul punct de vedere. Deasemenea a fost nevoie de tactsi intelegere atat pentru a puteatrece peste momentele de tacerestingheritoare cat si pentru anu influenta opiniile si parerileparticipantilor.V. RezultateIn cele ce urmeaza suntprezentate rezultatele cercetarii infunctie de ipotezele formulate.1. In urma participarii laactivitatile centrului se asteaptasa apara o crestere in calitateavietii fata de nivelul identificat laevaluarea initiala.Analiza statistica prin intermediultestului Friedman (N=105,p=.002), a indicat diferente20semnificative intre cele treimomente alte testarii numaiin ceea ce priveste DomeniulPsihologic, iar testul Wilcoxona indicat diferente semnificativenumai intre T1, februarie 2012 siT2, iulie 2012, al doilea momental testarii, dar nu si intre T2, iulie2012 si T3, ianuarie 2013, sauT1, februarie 2012 si T3, ianuarie2013 (z = -3.066, N- Ties = 79,p = .002).

Pentru celelalte domenii alecalitatii vietii (sanatatea fizica,relatii sociale si mediu) nu au fostevidentiate diferente semnificativeintre cele trei momente ale testarii.Rezultatele pentru domeniulpsihologic, WHOQOL-BREF, suntprezentate in tabelul de mai jos.Tabelul 3.WHOQOL-BREF - domeniul psihologicN Min. Max. Medie AbaterestandardMedianaI-QRangeWHOQOL-BREFDomeniul Psihologic: T1WHOQOL-BREFDomeniul Psihologic: T2WHOQOL-BREFDomeniul Psihologic: T3142113111019694949453.0557.9556.2718.7416.5617.49535656312525Figura 1 – Domeniile calitatii vietii, la cele trei momente ale testarii21

Cu alte cuvinte, ipoteza a fostconfirmata in sensul in care,in ceea ce priveste calitateavietii beneficiarilor, domeniulpsihologic a cunoscutimbunatatiri relevante.Celelalte domenii – al sanatatiifizice, al mediului si al relatiilorsociale - au cunoscut imbunatatiriale modului in care beneficiarii seautoevalueaza, insa nu suficientde mari pentru a fi semnificativestatistic. Acest lucru se poatedatora faptului ca Fundatia nudesfasoara activitati in domeniulsanatatii fizice si nu ofera beneficiimateriale participantilor astfel incatsa apara o imbunatatire in acestedomenii si nici nu au existatmodificari in ceea ce privestemediul locativ (participantii auin general un domiciliu stabil),starea de sanatate fizica sicercurile de relationare. Astfel,cresterea calitatii vietii dinpunct de vedere psihologic s-aprodus tocmai pentru ca, prinactivitatile de grup si cele deconsiliere individuala oferite incadrul fundatiei, participantiiau dobandit abilitati deautocunoastere, de gestionarea simptomelor bolii, de a facefata stresului, emotiilor sisituatiilor dificile de viata, deautoacceptare, de comunicaresi relationare cu cei din jur.2. In urma participariila activitatile centrului seasteapta sa apara o cresterein functionarea globala apersoanei fata de nivelulidentificat la evaluarea initiala.Analiza statistica prin intermediultestului Friedman (N=107,p

Figura 2 – Rezultatele obtinute la Scala de Functionare GlobalaAsa cum se poate observa,functionarea globala a inregistrato crestere semnificativa intretoate cele trei momente aletestarii. Astfel, se poate consideraca beneficiarii au cunoscuto imbunatatire a functionariigenerale, scazand perturbarilecauzate de boala atat la nivelpsihologic, cat si la nivelulrelatiilor cu semenii, a integrariiin societate. Desi saltul nu esteexceptional, trebuie avut invedere faptul ca recuperarea seproduce treptat si deseori estelimitata, fiecare persoana avandun nivel maxim la care se poatedezvolta, in functie de gradulde deteriorare cauzat de boala.Un nivel mai bun de functionareasigura o adaptare mai buna lasocietate, o gestionare mai bunaa situatiilor cotidiene si mai ales asimptomelor.23

3. In urma participariila activitatile centrului, seasteapta sa apara o scaderea simptomatologiei, fata denivelul identificat la evaluareainitiala.In ceea ce privestesimptomatologia monitorizata,diferente semnificative dinpunct de vedere statistic auaparut la 3 din 9 domenii, sianume la simptomatologiaobsesiv-compulsiva, anxietatesi psihoticism. Nu au existatdiferente semnificative statisticpentru scalele de somatizare,senzitivitate, depresie, ostilitate,fobie si anxietate, si ideatieparanoida.Pentru inceput, testul Friedmana indicat diferente semnificativein simptomatologia obsesivcompulsiva,(N=105, p

Cat despre simptomatologiapsihotica, testul Friedman a indicatdiferente semnificative (N=105,p=.035), iar testul Wilcoxon aindicat diferente semnificativeintre T1, februarie 2012 si T3,ianuarie 2013, (z = -2.007, N-Ties = 99, p = .045). In tabelul 7pot fi observate scorurile privindsimptomatologia psihotica la celetrei momente ale evaluarii.Tabel 7. SCL90-PsihoticismN Min. Max. Medie AbaterestandardMedianaI-QRangeSCL90- Psihoticism:14203611.788.391113T1SCL90- Psihoticism:11303811.147.841012T 2SCL90- Psihoticism:11103910.518.448.512T3Figura 3 – Rezultatele obtinute la SCL-9025

In domeniul simptomatologiei,asa cum a fost ea perceputa sievaluata de catre beneficiari,au fost inregistrate imbunatatirigenerale de-a lungul celortrei momente ale testarii la 3subscale. Astfel, au scazutin mod semnificativ statisticcomportamentele obsesivcompulsive,anxietatea sisimptomele psihotice alebeneficiarilor. Se pot remarcaconform graficului scaderi alesimptomelor depresiei, alesomatizarii si ideatiei paranoide,precum si scaderi foarte slabe alesenzitivitatii, simptomelor fobice siostilitatii, insa nu suficient de maripentru a fi semnificative din punctde vedere statistic.Ipoteza a fost confirmata atatglobal, cat si pentru fiecaredomeniu in parte.In ceea ce priveste activitatileutile din punct de vedere social,testul Friedman a indicat diferentesemnificative (N=107, p

In ceea ce priveste relatiilepersonale si sociale, testulFriedman a indicat diferentesemnificative (N=107, p

In ceea ce privestecomportamentele agresive, testulFriedman a indicat diferentesemnificative (N=107, p

Asa cum se poate observa infigura 4, scorurile tind sa scada,ceea ce inseamna ca si dificultatilepersoanelor evaluate au scazut,cel putin prin prisma evaluatorilor,in cele patru domenii analizate.In concluzie, se poate sustineca beneficiarii au inregistrat oscadere a dificultatilor aparutein activitatile de autoingrijire, dementinere a igienei vestimentaresi corporale, in stabilirea simentinerea relatiilor socialeprecum si in desfasurarea unoractivitati utile social. In plus,au scazut comportamenteleagresive, ceea ce indica o maibuna adaptare la viata sociala si omai buna gestionare a emotiilor siconflictelor.Tabelul 12 prezinta rezultatelepentru scorurile globale obtinutela scala aplicata, fiind observatediferente semnificative la testulFriedman (X2 [2, N=107] =72.333,p

Figura 5 – Scoruri globale Scala de performanta personala si socialaAsa cum reiese din figura 5,scorurile globale au manifestat otendinta de crestere, semnificandfaptul ca dificultatile de functionarea persoanelor evaluate auscazut. Daca la primul momental testarii, in februarie 2012,dificultatile in domeniulautoingrijirii, al activitatilor utile,al relatiilor personale si socialeprecum si comportamenteleagresive au fost pronuntate,pana in iulie 2012 si ianuarie2013 gravitatea acestora s-aestompat, ele fiind evidente,dar nu pronuntate, in 1 sau maimulte domenii (precum relatiipersonale si sociale, activitatiutile social, autoingrijire),ramanand dificultati usoare inceea ce priveste gestionareaagresivitatii.30

VI.ConcluziiAsa cum s-a putut observa dinrezultatele mentionate mai sus,ipotezele au fost confirmatesau partial confirmate. In ceeace priveste calitatea vietiibeneficiarilor, din cele patrudomenii investigate, al sanatatiifizice, relatiilor sociale, mediuluisi starii psihologice, numai unul aprezentat modificari semnificativestatistic, si anume cel psihologic,intre primul si al doilea momental testarii. Modificarile pozitivela nivelul psihologic al calitatiivietii au aparut in primele6 luni de implementare acercetarii. Acest lucru indicaimpactul rapid al implicariibeneficiarilor in activitatile degrup si individuale de consilieredin cadrul centrelor. Celelaltedomenii – al sanatatii fizice, almediului si al relatiilor sociale31- au cunoscut imbunatatiri alemodului in care beneficiarii seautoevalueaza, insa nu suficientde mari pentru a fi semnificativestatistic. Acest lucru se poatedatora faptului ca Fundatia nudesfasoara activitati in domeniulsanatatii fizice si nu ofera beneficiimateriale participantilor astfel incatsa apara o imbunatatire in acestedomenii si nici nu au existatmodificari in ceea ce privestemediul locativ (participantii auin general un domiciliu stabil),starea de sanatate fizica sicercurile de relationare. Sepoate presupune ca au aparutmodificari in planul psihologictocmai pentru ca, prin activitatilede grup educative, terapeutice sirecreative, precum si prin cele deconsiliere individuala, psihologica,psihiatrica, sociala participantii

au dobandit abilitati deautocunoastere, de gestionarea simptomelor bolii, de a facefata stresului, emotiilor sisituatiilor dificile de viata, deautoacceptare, de comunicaresi relationare cu cei din jur,s-a incurajat si s-a mentinutcomplianta la tratament.In domeniul simptomatologiei,asa cum este ea perceputa sievaluata de catre beneficiari,au fost inregistrate imbunatatirigenerale de-a lungul perioadeide 1 an de cercetare (februarie2012 - ianuarie 2013). Astfel,au scazut comportamenteleobsesiv-compulsive, anxietateasi simptomele psihoticeresimtite de catre beneficiariicentrelor. S-au putut remarca siscaderi ale simptomelor depresiei,somatizarii si ideatiei paranoide,precum si scaderi foarte slabe alesenzitivitatii, simptomelor fobice siostilitatii, insa nu suficient de maripentru a fi semnificative din punctde vedere statistic.Cat despre functionarea globalasi abilitatile de viata independenta(autoingrijire, relatii personale sisociale, activitati utile din puct devedere social, comportamenteagresive), acestea au fostevaluate de catre specialisti,psihologi si psihiatri ai centrelorde zi. Au fost inregistrate diferentesemnificative pentru toatedomeniile testate. Astfel, sepoate spune ca atat abilitatilede auto-ingrijire (igienacorporala si vestimentara,nutritie), de socializare, desustinere a unor activitatiutile in plan social (activitaticasnice, gospodaresti), degestionare a agresivitatii, catsi functionarea globala auprezentat imbunatatiri de-alungul perioadei februarie2012-ianuarie 2013. Trebuie avutin vedere faptul ca recuperarease produce treptat si deseori estelimitata, fiecare persoana avandun nivel maxim la care poateajunge, in functie de gradul dedeteriorare datorat bolii.In ceea ce priveste frecventaspitalizarilor, se poate remarcafaptul ca peste jumatate dinparticipanti nu au avut in decursde 1 an nicio spitalizare dincauza decompensarii, internarilefiind mai degraba cauzate dealte probleme medicale saude obligativitatea legala pentrureactualizarea certificatelor dehandicap. Asadar, prin reducereanumarului de spitalizari,beneficiile sunt atat de parteasistemului medical, undecheltuielile privind internarilesunt reduse, cat si de parteaindividului, care nu maitrece prin experienta deseoritraumatizanta a internarii.S-a remarcat faptul caimbunatatirea calitatii vietii sireducerea simptomatologieiau avut loc mai ales intrefebruarie – iulie 2012, adicaintr-o perioada de 6 luni.Acest tipar s-a repetat sipentru performanta socialasi personala. In plus, frecventascazuta a spitalizarilor din cauza32

ecaderilor/crizelor arata faptulca serviciile primite de catrebeneficiari pot avea un impactpozitiv asupra lor, a modului incare isi gestioneaza simptomelesi problemele de viata, acestiasi apartinatorii lor putand sale faca fata si prin alte solutiidecat internarea voluntara saunevoluntara.In concluzie, beneficiariicentrelor de zi Estuar aucunoscut imbunatatiri atatale calitatii vietii din punctde vedere psihologic, catsi ale abilitatilor de viataindependenta (alimentatie,igiena, vestimentatie, activitaticasnice-gospodaresti,relatii sociale si gestionareaagresivitatii). In plus, a crescutfunctionarea generala inplan personal si social, auscazut anumite simptomeperturbatoare precumanxietatea, comportamenteleobsesiv-compulsive sisimptomele psihotice, ceea cea dus la o mai buna adaptarela mediul social si la crestereapotentialului de reintegraresocio-profesionala.In contextul tuturor rezultatelorobtinute, trebuie sa se tina contsi de alte variabile necontrolatecare intervin si care ar putea aveaun impact asupra masuratorilor.Astfel, se poate mentionaaici faptul ca doua din patruinstrumente au fost completat decatre beneficiari, iar doua – decatre specialisti. Subiectivitatea inevaluare poate interveni in randulfiecaruia – beneficiar si specialist;daca primul poate avea la unmoment dat o capacitate redusade autoevaluare, sau tendintade disimulare, de mascare aproblemelor, tinzand sa se cotezemai bine decat este in general,sau sa ofere acele raspunsuri pecare le crede dezirabile, al doileapoate fi influentat de faptul capersoana pe care o evalueazaeste si persoana cu care lucreazain cadrul centrului – in activitatide grupuri sau de consilierepsihologica/psihiatrica.O alta variabila care ar puteainterveni in evolutia beneficiariloreste si frecventarea altorfurnizori de servicii sociale side specialitate. In dorinta dea beneficia de cat mai multeavantaje si de ajutor variat,beneficiarii centrelor de zi, avandprobleme mixte (de ordin social,financiar, familial, de sanatate),pot accesa si alte servicii ale altororganizatii sau cele oferite de stat,acest lucru scapand sferei decontrol a specialistilor.De asemenea, activitatilecentrului, ca si variabilaindependenta, reprezinta ocategorie generala de activitati,care insumeaza practic toateactivitatile – fie ele lucrative, deterapie ocupationala, de grup(educative, psihoterapeutice,recreative, sportive, gospodaresti),si individuale (consilierepsihologica, psihiatrica,vocationala, sociala, juridica).Absenta unui grup de controlface imposibila comparatia33

cu persoanele cu problemede sanatate mintala care nubeneficiaza de astfel de serviciisociale si de specialitate, cidoar de cele medicale specificebolii, acest lucru indicand dejao posibila noua directie decercetare.Cu alte cuvinte, este indicatca in viitoare cercetari sa seizoleze variabilele independente(eventual pe sub-servicii, pe tipuride consiliere) si sa existe grupde control, precum si evaluatoriexterni organizatiei, asigurand inacest mod un grad mai mare deobiectivitate.VII.Analiza calitativa a rezultatelor obtinutein urma Focus-grupului realizat in centrelesociale Estuar (Centrul Social Sector 1,Centrul Social Sector 6, Centrul SocialPloiesti, Centrul Social Cluj, Centrul SocialGiurgiu) in luna februarie 2013In cadrul celor 5 locatii implicatein cadrul proiectului FSE Reteade centre complexe de incluziunesociala, 63660, focus grupul a fostorganizat pentru a putea evidentianevoile, asteptarile, satisfactiabeneficiarilor fata de serviciileoferite in cadrul centrelor.Prima etapa a constat in34aplicarea unui chestionar anonimde evaluare a satisfactiei, inbaza caruia au fost structurareintrebarile pentru desfasurareafocus-grup-ului.Pornind de la raspunsurile oferitede beneficiari la intrebariledeschise, Ce va place in cadrul

centrului? si Ce ati imbunatati incadrul centrului?, focus grup-ul aurmarit aprofundarea raspunsurilorsi relevarea unor noi directiide dezvoltare, din perspectivareceptorilor de servicii sociale.Iata cateva exemple de activitatide care beneficiarii s-audeclarat multumiti: activitatile desocializare, de artizanat, activitatilesportive si atelierul de lumanari,terapia ocupationala, grupurile demeloterapie, dezvoltare personala,comunicare, consiliereavocationala, psihologica sipsihiatrica individuala, activitatilede grup si atitudinea personaluluiin general, faptul ca s-au simtitstimati, apreciati, valorizati.In ceea ce priveste acele activitatipe care le-ar imbunatati, au fostmentionate dorinta de a existamai multe excursii si iesiri desocializare, (spatiul (sa fie maimare), multiplicarea serviciilor,locuri de munca protejate,diversificarea activitatilor de grup(de exemplu a fost propus un grupde literatura), crestera frecventeianumitor grupuri agreate debeneficiari, existenta unei revisteonline a fundatiei si servirea meseiin cadrul centrului.Pentru inceput vor fi prezentatein mod global aspectele reiesitein urma acestor focus-grupuri,urmand a fi prezentate rapoartelepentru fiecare centru in parte.Astfel, au fost identificate, prindiscutii si intrebari de aprofundare,aspecte legate de:1. Asteptarile si nevoilebeneficiarilor2. Beneficiile activitatilor dinC.S. 13. Relatia cu personalul4. Ce a adus Estuar nou indomeniul serviciilor sociale5. Ce lipseste in Estuar dinperspectiva beneficiarilor6. Ce ar schimba beneficiarii laEstuar35

In paginile ce urmeaza vor fidetaliate rezultatele pentru fiecaredin aceste aspecte.1. Asteptarile si nevoilebeneficiarilorAu fost identificate urmatoarelenevoi: de socializare, de petrecerea timpului in mod placut, decomunicare, de integrare sociofamiliala,de dezvoltare si integraredin punct de vedere profesional,de sprijin si recuperare in urmaepisoadelor de boala.Nevoia de socializare seconcretizeaza prin a dobandiabilitati de relationare, de aavea prieteni, de a comunicadeschis in grupuri informale, incadrul unor activitati recreative,putin structurate, care permitlegarea relatiilor si conversatiilespontane cu cei cu problemesimilare, combatand sentimentulde singuratate. Apartenenta la ungrup, diversificarea rolurilor socialefac ca beneficiarii sa se simtaacceptati si intelesi.Nevoia de a petrece timpul inmod placut se concretizeazaprin faptul ca beneficiarii auverbalizat clar impactul pozitiv alactivitatilor recreative, dorind inlinii mari mai multe excursii, maimulte calculatoare in centre si maiperformante, mai multe vizite lamuzee si mai multe petreceri.Nevoia de comunicare s-amanifestat atat pe axa familiei,existand nevoia de imbunatatirea comunicarii cu membrii familiei,de gestionare a conflictelor, cat sipe cea a relatiilor cu co-varstniciisau cu cei cu probleme similare.Beneficiarii au manifestat dorintade a-si deschide orizonturilesociale, de a cunoaste altepersoane cu probleme similarepentru a putea ei insisi sa facafata mai bine propriilor probleme sipentru a le putea relativiza, dorindsa scape de izolare/singuratatesau sa o evite.Mare parte din beneficiari auconsiderat ca Estuarul le oferaposibilitatea de a comunica sisocializa, de a-si face prieteni noi,dar si ca au resimtit o imbunatatirea calitatii relatiilor cu familia.Nevoia de dezvoltare siintegrare profesionala a aparutla beneficiarii care si-au manifestatdorinta de a fi independentifinanciar atat de apartinatori cat side ajutoarele de stat. Beneficiariiacestia doresc sa urmeze cursuride calificare si recalificare, sa isiurmeze pasiunile, sa invete lucrurinoi. De exemplu, printre abilitatileformate in cadrul activitatilordin centre, unii beneficiari le-aumentionat pe cele de comunicare,de gestionare a timpului. Deasemenea, tot prin activitatilecentrului au reusit sa isi dezvolteabilitatile IT si alte abilitati practice,manuale. Au fost verbalizate sianumite nevoi care au ramasneacoperite, insa care pot oferinoi directii de dezvoltare. In modconcret, beneficiarii au marturisitca isi doresc ca fundatia saangajeze ea insasi beneficiari, sacreeze locuri de munca protejate,36

sa infiinteze unitati protejate,sa ofere rasplata materialabeneficiarilor in urma activitatilordin centre.Nevoia de sprijin si recuperarein urma episoadelor de boalaa fost identificata la beneficiari,desi nu a fost prima care aaparut in discutiile lor, indicandfaptul ca desi acestia au resimtittotusi impactul simptomelor sideteriorarilor traite, viata socialaera prima ca importanta inierarhia nevoilor lor. Beneficiariiau recunoscut nevoia de a primisprijin specializat in intelegereabolii mintale, gestionareasimptomelor bolii, a stresului, aconflictelor, precum si cea deconsiliere in anumite situatii, saude activitati care sa ii ajute sa isirecupereze abilitati pierdute dincauza bolii.Se pot extrage urmatoareledirectii de dezvoltare, carear putea veni in intampinareanevoilor beneficiarilor, asacum au fost verbalizate de ei:imbunatatirea modalitatilor depetrecere a timpului liber si asocializarii (mai multe excursii,mai multe iesiri de socializare,punerea in contact a beneficiarilordin centre diferite, mai multepetreceri, sala de lectura/biblioteca, teren de badminton saufotbal de picior, introducerea denoi grupuri dorite de beneficiari),realizarea unei reviste online afundatiei, asigurarea de locuride munca si pentru beneficiari,dezvoltarea de unitati protejate,promovarea produselor realizatede beneficiari pe cont propriu sipartenerierea cu acestia pentrudesfacerea produselor, oferireade recompense materialebeneficiarilor care contribuie laactivitatile din centre (cu produserealizate manual).2. Beneficiile activitatilorIn general, s-au putut remarcabeneficii in ceea ce privesteurmatoare aspecte: calitateavietii (managementul bolii, somn,acceptare de sine, sens in viata,sentiment de utilitate), incredereain sine si stima de sine (datoritaconsilierilor individuale si degrup, a activitatilor orientatespre dezvoltarea abilitatilorpractice precum cele de utilizarea calculatorului, de viataindependenta), viata sociala(recuperarea sau dobandireaunor abilitati de relationare, de arespecta normele sociale, de adiferentia intre comportamenteadecvate si neadecvate social,largirea cercului de prieteni,gasirea de parteneri de cuplu side viata, imbunatatirea relatiilor cufamilia), cresterea abilitatilor deviata independenta.3. Relatia cu personalulIn ceea ce priveste relatia cupersonalul centrelor, beneficiariis-au declarat in general multumiti.Desi exista posibilitatea formulariiunor raspunsuri dezirabile,deoarece focus-grupurile aufost sustinute tot de membriai echipei centrelor, pot ficreionate aspectele care i-au37

determinat pe acestia sa dearaspunsuri favorabile, si anumedisponibilitatea membrilor de adiscuta cu beneficiarii, respectulsi profesionalismul, omenia,receptivitatea. Unii beneficiariau adus in discutie totusi regulilede centru si faptul ca si-ar dorimai multa libertate in relatia cuangajatii, manifestand dorinta de ali se explica de ce exista anumitelimite si de ce exista anumitereguli.Desi beneficiarii relationeaza,in mod obisnuit, selectiv cumembrii personalului, in functiede preferinte, imaginea globaladesprinsa a fost aceea a uneirelationari pozitive cu toti acestia.4. Ce a adus Estuar nouin domeniul serviciilorsociale• Intermediere intre persoanelecu probleme de sanatatemintala si societate, in vedereaintegrarii• Consiliere si servicii gratuite• Spatiu de acceptare sisprijinire a persoanelor cuprobleme de sanatate mintala• Asistenta pentru angajare• Cresterea vizibilitatiipersoanelor cu probleme desanatate mintala si reducereastigmatizarii• Un cadru in care persoanelese simt tratate individualizat,cu respect si calduraomeneasca5. Ce lipseste in Estuardin perspectivabeneficiarilor• Popularizarea serviciilorsociale disponibile atat laalte ONG-uri cat si la nivelulstructurilor detinute de statulroman si UE.• Lobby si advocacy prin toatemijloacele posibile in fataabuzurilor si nedreptatilorstatului roman, sprijin in relatiacu instantele judecatoresti.• Locuri de munca Protejate,unitati protejate• Mediere constanta a relatiilorcu angajatorul• Existenta unui programprelungit pentru a satisfaceritmul de viata si somn alfiecarui beneficiar, program deweekend• Multiplicarea centrelor – maimulte centre in Bucuresti• Spatiu mai mare, maiincapator pentru numarulcrescand de beneficiari• Spatiu destinat strict anumitoractivitati (lucrative, recreative,sportive)• Excursii• Activitati remunerate pentrubeneficiari6. Ce ar schimbabeneficiarii la Estuar• Spatiul (sa fie mai mare)• Dotarile tehnologice(calculatoare mai multe, maiperformante, conexiune maibuna la internet)• Iesiri de socializare (mai multeiesiri in plan local si excursii)38

• Ateliere protejate• Orarul zilnic (prelungireaactivitatilor, crestereafrecventei iesirilor desocializare, participarea la maimulte evenimente organizate,insotiti de echipa centrului)• Bugetul – cresterea lui pentruactivitatile de centru, inclusivsocializareVIII.Indicatori pe termen mediu si lungin cadrul proiectului Retea de centrecomplexe de incluziune sociala• In cadrul acestei cercetarise poate rezerva un spatiupentru discutarea ei in relatiecu proiectul in cadrul caruiaa si fost realizata. Astfel,putem spune ca indicatorulCresterea calitatii vietiitinerilor si adultilor cuprobleme de sanatatemintala a fost atins, deoarececalitatea vietii s-a imbunatatitin mod semnificativ statisticin ceea ce priveste domeniulpsihologic, asa cum o aratasi rezultatele prezentate panaacum.• Indicatorul Cresterea graduluide autoreprezentare sia increderii in sine a fostatins, avand in vederecresterea abilitatilor deviata independenta siimbunatatirea abilitatilor derelationare, asa cum reiesedin scorurile obtinute la scalade performanta personalasi sociala, diferentele intremomentele evaluarii fiindsemnificative statistic. Astfel,participantii au mai putinedificultati in a se ingriji,relationeaza mai bine decat lainceputul cercetarii, se implicamai mult in activitati cu sens,care ii ajuta sa creasca in planpersonal si chiar profesional.• Astfel, in mod implicit, esteatins si indicatorul Crestereagradului de independentaa tinerilor si adultilor cuprobleme de sanatatemintala, abilitatile de viataindependenta masurateprin intermediul scalei deperformanta personalasi sociala cunoscand aimbunatatire de-a lungulperioadei monitorizare princercetare. Desi saltul nu esteexceptional, trebuie avut invedere faptul ca recuperarease produce treptat si deseorieste limitata, fiecare persoanaavand un nivel maxim la care39

poate ajunge, in functie degradul de deteriorare datoratbolii.• Indicatorul Reducereaapelului la institutiilepsihiatrice fie pentruinternarea de scurta duratafie pentru cea pe termenlung este si el atins, asa cumreiese din Tabelul 2, 68% dinparticipanti neavand niciointernare, 13.6% avand doar1 internare si 12.2% avandcate 2 internari in perioada de1 an in care a fost efectuatacercetarea. Putem spune caprin reducerea numarului despitalizari, beneficiile sunt atatde partea sistemului medical,unde cheltuielile privindinternarile sunt reduse, catsi de partea individului, carenu mai trece prin experientadeseori traumatizanta ainternarii.• Indicatorul 100 % dintrebeneficiari isi vorimbunatati abilitatile deautoreprezentare sociala,relationare, comunicare,independenta, creandpremisele includeriisociale a acestei categoriidefavorizate a fost atins,asa cum indica diferentelesemnificative intre momenteletestarii pentru Scala deperformanta persoanalasi sociala, cu subscalaeleei (Activitati utile din punctde vedere social, Relatiipersonale si sociale, Autoingrijire,Comportamenteagresive) si Functionareaglobala (care ne arata masurain care persoana este afectatade simptomele bolii in traiulde zi cu zi, relatii, viataprofesionala). Frecventandatat activitatile de grup,de terapie ocupationalasi atelierele lucrative, catsi serviciile de consiliereindividuala de specialitate,participantii si-au dezvoltatabilitatile de comunicare, degestionare a simptomelor, derelationare, de trai autonom(igiena, nutritie, gestionareabanilor, a timpului), facand unpas inainte in ceea ce privestereintegrarea in societate.40

IX.AnexeAnexa 1.Ghidul de intrebari pentru focus grupGhid de intrebari - focus grup1. Va rugam sa ne vorbiti un picdespre asteptarile cu care ativenit la EstuarIntrebari de explorare:• Care au fost cele problemelecare v-au determinat să veniţiîn Fundaţia Estuar?• Care au fost asteptariledumneavoastra vis-à-vis deserviciile Fundatiei Estuar• Care dintre aceste asteptari aufost atinse?• Ce a facut ca aceste asteptarisa fie atinse?• si asa mai departe2. Ce considerati ca ati dobanditprin frecventarea activitatilorCentrului?• adancire prin intrebari deexplorare daca este nevoie.3. Vorbiti-ne un pic desprenevoile dvs.• care dintre serviciile Estuarcredeti ca le satisfac?• care dintre ele credeti caraman neacoperite?41• cu ce considerati ca v-a ajutatCentrul cel mai mult?• ce s-a schimbat in viata dvs.in urma frecventarii activitatilorCentrului?S.a.m.d.4. Spuneti-mi va rog catevacuvinte despre relatia cupersonalul din Centru.• Adancire prin intrebarilamuritoare5. Ce va place cel mai mult laCentrul nostru?• Adancire prin intrebarilamuritoare6. Ce credeti ca a adus nouEstuar in serviciile sociale?• Adancire prin intrebarilamuritoare7. Vorbiti-ne va rugam un picdespre ce v-a lipsit la Centrulnostru• Adancire prin intrebarilamuritoare (propuneri,lamuriri, etc)

Anexa 2.Chestionar satisfactieCHESTIONAR SATISFACTIE1. Considerati serviciile oferite in cadrul centrului ca fiind potrivitenevoilor/dorintelor dvs.?deloc potrivite potrivite in micamasurapotrivite inoarecare masurain mare masura complet potrivitepotrivite2. Cat de satisfacut sunteti de relatia pe care o aveticu personalul centrului ?totalnesatisfacutmai degrabanesatisfacutuneori satisfacator,alteori numai degrabasatisfacutcompletsatisfacut3. Cat de mult v-au ajutat serviciile de consiliere psihologica?deloc putin nici mult nici putin multfoarte multNu am frecventat aceste servicii4. Cat de mult v-au ajutat serviciile de consiliere psihiatrica?deloc putin nici mult nici putin multfoarte multNu am frecventat aceste servicii5. Cat de mult v-au ajutat serviciile de consiliere sociala?deloc putin nici mult nici putin multfoarte multNu am frecventat aceste servicii6. Cat de mult v-au ajutat serviciile de consiliere ocupationala?deloc putin nici mult nici putin multfoarte multNu am frecventat aceste servicii42

7. Cat de mult v-au ajutat serviciile de consiliere vocationala?deloc putin nici mult nici putin multfoarte multNu am frecventat aceste servicii8. Cat de mult v-au ajutat serviciile de consiliere juridica?deloc putin nici mult nici putin multfoarte multNu am frecventat aceste servicii9. Va rugam notati mai jos membrii personalului de centrucu care aveti cele mai bune relatii.10. Cat de satisfacut sunteti de activitatile de gruptip recreative - socializare din cadrul centrului ?totalnesatisfacutmai degrabanesatisfacutuneori satisfacator,alteori numai degrabasatisfacutcompletsatisfacut11. Cat de satisfacut sunteti de activitatile de grupdin cadrul centrului ?totalnesatisfacutmai degrabanesatisfacutuneori satisfacator,alteori numai degrabasatisfacutcompletsatisfacut12. Cat de satisfacut sunteti de activitatilede tip ateliere lucrative din cadrul centrului?totalnesatisfacutmai degrabanesatisfacutuneori satisfacator,alteori numai degrabasatisfacutcompletsatisfacut43

13. Ca urmare a participarii la activitatitile centrului ati reusit sa …A. … va imbunatiti relatia cu familia?deloc putin nici mult nici putin multfoarte multB. …va dezvoltati abilitatile de autoingrijire si gospodarire?deloc in mica masura in oarecare in mare complet potrivitemasuramasuraC. …va dezvoltati abilitatile de comunicare ?deloc in mica masura in oarecare in maremasuramasuracomplet potriviteD. …va gestionati mai bine efectele bolii asupra Dvs.?deloc in mica masura in oarecare in maremasuramasuracomplet potriviteF. …altele, va rugam mentionati:14. Ca urmare a participarii Dvs. la activitatile centruluiva simtiti mai pregatiti sa va angajati?eram deja angajat inainte sa frecventez centrulsunt deja angajat ca urmare a participarii la activitatile centrului15. Cat de satisfacut sunteti de serviciile centruluidelocsatisfacutin mica masurain oarecaremasurain maremasuracompletsatisfacut44

16. Ce va place in cadrul centrului?17. Ce ati imbunatati in cadrul centrului?45

Bibliografie:Aas, M., (2010), GlobalAssessment of Functioning (GAF):properties and frontier of currentknowledge, Annals of GeneralPsychiatry.Andreasen, N.C., O’Leary, D.,Cizadlo, T., Arndt, S., Rezai,K., Ponto, L.L., Watkins,G.L., & Hichwa, R.D., (1996).Schizophrenia and cognitivedysmetria: a positron-emissiontomography study of dysfunctionalprefrontalthalamic-cerebellarcircuitry. Proceedings of theNational Academy of Sciences ofthe United States of America; 93(18):9985-90.Basu, D., (2004), Quality-Of-Life Issues in Mental HealthCare: Past, Present, and Future,Department of Psychiatry,Postgraduate Institute ofMedical Education & Research,Chandigarh, India.Bellack, A.S., (2002), Skillstraining for people with severemental illness. PsychiatricRehabilitation, 7, 375-391.Bond, G., Resnick, S., Drake,R., Xie, H., McHugo, G.,Bebout, R., (2001), Doescompetitive employment improvenonvocational outcomes forpeople with severe mentalillness?, Journal of ConsultingClinical Psychiatry; 69489–501.Boyer, L., Millier, A., Perthame,E., Aballea, S., Auquier, P.,Toumi, M., (2013) Quality oflife is predictive of relapse inschizophrenia, BioMed CentralPsychiatry.Braff, D.L., (1993), Informationpocessing and attentiondysfunctions in schizophrenia.Schizophrenia Bulletin, 233-259.Breier, A., Schreiber, J.L., DyerJ., Pickar, D., (1991), NationalInstitute of Mental Healthlongitudinal study of chronicschizophrenia: prognosis andpredictors of outcome, Archives ofGeneral Psychiatry; 48:239-46.Cadenhead, K.S., Geyer,M.A., Butler, R.W., Perry, W.,Sprocj, J., Braff, D.L., (1997),Information processing deficitsof schizophrenia patients:relationship to clinical ratings,gender and medication status,Schizophrenia Research, 28,51–62.Caron, J. Lecomte, Y., Stip, E.,Renaud, S., (2005), Predictors ofQuality of Life in Schizophrenia,Community Mental Health Journal,Volume 41, Number 4, August, pp.399-417(19).Cornblatt, B.A. Kelip, J.G., (1994).Impaired attention, genetics,46

and the pathophysiology ofschizophrenia, SchizophreniaBulletin, 20, 31-46.Fitzgerald, P., Williams, C.,Corteling, N., Filia, S., Brewer, K.,Adams, A., de Castella, A., Rolfe,T., Davey, P., Kulkami, J., (2001),Subject and observer rated qualityof life in schizophrenia. ActaPsychiatria Scandinavia, 103 :387-392.Goldman-Rakic, P.S., & Selemon,L.D., (1997). Functional andanatomical aspects of prefrontalpathology in schizophrenia.Schizophrenia Buletin; 23:437-58.Grant, C., Addington, J.,Addington, D., Konnert, C., (2001),Social functioning in first- andmultiepisode schizophrenia,Canadian Journal of Psychiatry(Revue Canadienne dePsychiatrie), 46:746-749.Hansson, L, Middelboe, T.,Merinder, L., Bjarnason, O.,Bengtsson-Tops, A., Nilsson, L.,Sandlund, M., Sourander, A.,Sørgaard, K., Vinding, H., (1999),Predictors of Subjective Qualityof Life in Schizophrenic PatientsLiving in the Community. A NordicMulticentre Study, InternationalJournal of Social Psychiatry.Lehman, A., (1997) Instrumentsfor Measuring Quality of Life inMental Illnesses, German Journalof Psychiatry.Lehman, A.F., (1983), Thewell-being of chronic mentalpatients. Archives of GeneralPsychiatry;40:369-373.Mahurin, R.K., Velligan, D.I., Miller,A.I., (1998), Executive-frontallobe cognitive dysfunction inschizophrenia: a symptom subtypeanalysis, Psychiatry Research, 79,139–149.Makara-Studzińska1, M.,Wołyniak, M., Partyka, I., (2011),The quality of life in patientswith schizophrenia in communitymental health service – selectedfactors, Journal of Pre-Clinical andClinical Research, 2011, Vol 5, No1, 31-34.Mueser, K., Salyers, M., Mueser,P., (2001), A prospective analysisof work in schizophrenia,Schizophrenia Bulletin; 27281–296.Mueser, K.T., & Tarrier, N., (1998).Handbook of Social Functioningin Schizophrenia, Boston, Allyn &Bacon.Mulhern, G. & Greer, B.(2011) Making Sense of Dataand Statistics in Psychology.Basingstoke: Palgrave Macmillan.47

Ojeda, N., Sanchez, P., Pena,J., Elizagárate, E., . Yoller, A.,Gutiérrez-Fraile, M., Ezcurra,J., Napal, O., (2012), Anexplanatory model of quality oflife in schizophrenia: the role ofprocessing speed and negativesymptoms. Actas Espanolas dePsiquiatria.Perneger, T.V. (1998) What’swrong with Bonferroniadjustments. British MedicalJournal, 316: 1236-1238.Rogers, E., Walsh, D., Masotta, L.,Danley, K., (1991), MassachusettsSurvey of Client Preferences forCommunity Support Services(Final Report), Boston: Center forPsychiatric Rehabilitation.The WHOQOL Group, (1995), TheWorld Health Organization Qualityof Life Assessment (WHOQOL):position paper from the WorldHealth Organization. SocialScience & Medicine; 10: 1403-1409.The WHOQOL Group, (1997)WHOQOL Measuring Qualityof Life, The World HealthOrganization Quality of LifeInstruments.Tomotake, M., (2011), Quality oflife and its predictors in peoplewith schizophrenia, The Journal ofMedical Investigation, Vol. 58.Saarni, S.I.,Viertiö, S., Perälä,S., Koskinen, S., Lönnqvist, J.,Suvisaari, J., (2010) Quality oflife of people with schizophrenia,bipolar disorder and otherpsychotic disorders, The BritishJournal of Psychiatry, 197: 386-394.Spiridonow, K., Kasperek, B.,Meder, J., (1998), Comparisonof subjective quality of life ofchronically ill patients withschizophrenia and healthysubjects. Psychiatria polska;32(3):297-306.48

Biroul administrativStr. Ion Creangă, nr. 6C, bl. 87,Sc. 1, ap. 1, sector 5,Bucureşti, cod: 050864Tel./Fax: 031/41.71.888/90E-mail: office@estuar.orgCentrul Social Sector 1BucureştiCalea Dorobanţi, nr. 187, sector 1Bucureşti, cod: 010588Tel./Fax: 021/230.05.57Mobil: 0758.119.312E-mail: office.cs1@estuar.orgCentrul Social Sector 6BucureştiStr. Lt. Gh. Negel, nr. 1-3, sector 6Bucureşti, cod: 060131Tel./Fax: 021/411.08.85Mobil: 0753.088.677E-mail: office.cs6@estuar.orgLocuinţe ProtejatePersoană de contact:Gabriela HoreaTel.: 0753.088.678E-mail: office.lp@estuar.orgCentrul Social ClujStr. Gorunului nr. 21, etaj. 2Cluj-Napoca, cod: 400187Tel./Fax: 0364/10.10.97Mobil: 0753.088.673E-mail: office.cluj@estuar.orgCentrul Social PloieştiStr. Iuliu Maniu, nr. 26 APloieşti, cod: 100143Tel./Fax: 0344 143298Mobil: 0753.088.671E-mail: office.ploiesti@estuar.orgCentrul Social GiurgiuStr. 1 Decembrie 1918, nr. 83Giurgiu, jud. GiurgiuCod: 080192Mobil: 0758.119.322E-mail: office.giurgiu@estuar.org