PSALMUL 89 (88) Amintirea promisiunilor divine 1 Poem. Al lui Etan ...

PSALMUL 89 (88) 329speranþele istoriei biblice: Unsul tãu. Tonalitatea mesia -nicã este, cu siguranþã, prevalentã asupra celei regale.Dumnezeu îºi menþine promisiunile ºi jurãmântul fãcutlui David atunci când l-a trimis „pe Fiul sãu, nãscut dinseminþia lui David dupã trup” (Rom 1,3). La intrarea lui înlume, a proclamat prin gura îngerului: „Acesta va fi mare:va fi numit Fiul Celui Preaînalt ºi Domnul Dumnezeu îi vada tronul lui David, tatãl sãu; ºi va domni peste casa luiIacob pe veci, iar domnia lui nu va avea sfârºit” (Lc 1,32-33).În aceastã perspectivã se înscrie ºi tradiþia patristicã, ºiliturgia, atunci când, comentând acest psalm, îl atribuie luiCristos.Cristos este regele ºi pãstorul suprem al Bisericii, adevãratulDavid, Unsul lui Dumnezeu. Însã el a transmisapostolilor datoria de a învãþa, de a sfinþi ºi de a conduceBiserica. Misiunea divinã, încredinþatã de Cristos apostolilor,va dura pânã la sfârºitul veacurilor.Dumnezeu i-a fãcut lui David un jurãmânt ºi a stabilit cuel un legãmânt faþã de care va rãmâne mereu fidel: înCristos ºi în colegiul apostolilor, stabilit de el în Bisericã,avându-l drept cap pe Petru, el îºi menþine promisiunea.Descendenþa lui David va rãmâne în veci.Fiecare credincios este chemat sã trãiascã în harul ali -anþei pe care Dumnezeu a încheiat-o cu omenirea prinCristos. În aceastã alianþã, pe de o parte, se aflã promisiunilelui Dumnezeu ºi fidelitatea lui în a le duce la înde -plinire, iar pe de altã parte, se aflã disponibilitatea noastrã.Împãrþirea: titlu (v. 1); introducere tematicã solemnã:fidelitatea veºnicã a promisiunii fãcute lui David (v. 2-5);imn cosmic (v. 6-19); oracol istoric, promisiunea davidicã(v. 20-38); lamentaþia prezentã: criza promisiunii (v. 39-52);doxologia finalã (v. 53).