Gazeta Hartibaciului Februarie 2008 - Agnita

�
Cyan Magenta Yellow Black
�
Din Din SUMAR
SUMAR
VICEPRIMARUL ~I GAZETA
PROIECTUL „CIRCUITUL
BISERICILOR PICTATE DE
FRAÞII GRECU” LA ÞICHINDEAL
ÎN 30 AUGUST 2008
GAZETA GAZETA HÂRTIBACIULUI
HÂRTIBACIULUI
PUBLIC PUBLICAÞIE PUBLIC ÞIE LL
LUNARÃ L UNARÃ A A ASOCIA ASOCIAÞIEI ASOCIA ÞIEI „ „VALEA „ ALEA HÂRTIBACIUL
HÂRTIBACIULUI” HÂRTIBACIUL UI” ÎN ÎN colaborare colaborare cu cu Primãria Primãria ORAªUL ORAªULUI ORAªUL UI AGNIT AGNITA AGNIT
„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃR NumÃRUL NumÃR UL 27, 27, AUGUST UGUST 2008
2008
AP AP APARE AP AP ARE LA LA AGNIT AGNITA AGNIT A - - PREÞ: PREÞ: PREÞ: 1 1 1 LEU
LEU
- pag. 2
PRIMA PRIMA ~COAL{ ~COAL{ ROMÂNEASC{
ROMÂNEASC{
- - PE PE HÂRTIBACI HÂRTIBACI - - LA LA |ICHINDEAL?
|ICHINDEAL?
- pag. 3
- pag. 3
FII FII SATULUI SATULUI |ELINE
|ELINE
- pag. 3
IMAGINI IMAGINI AGNI|ENE
AGNI|ENE
- pag. 4
Protec\ia Protec\ia eficient[ eficient[ a a naturii
naturii
are are nevoie nevoie de de colaborare
colaborare
- pag. 4
ORTODOXIA ORTODOXIA PE PE VALEA VALEA HÂRTIBACIULUI
HÂRTIBACIULUI
- pag. 5 - 6
O O “poveste” “poveste” despre despre oamenii
oamenii
înv[\a\i înv[\a\i ai ai |ichindealului!
|ichindealului!
- pag. 7
DESPRE DESPRE ZILELE ZILELE ORA~ULUI ORA~ULUI AGNITA
AGNITA
Despre frumuseþea Zilelor oraºului Agnita am scris
de multe ori. Am scris frumos ºi atunci când timpul a
fost urât. Am scris frumos pentru cã sunt zile de
sãrbãtoare ºi cei care le organizeazã se strãduiesc sã fie
cât mai frumoase. ªi chiar dacã este loc de mai bine,
chiar dacã sunt cârcotaºi care vãd ºi aratã aspecte
nepotrivite, aspectul de sãrbãtoare frumoasã e dominant
ºi asta e important.
Dar sãrbãtoarea din anul acesta mi-a relevat faptul
cã strãdania organizatorilor este orientatã mai mult
pentru a oferii mulþimii un prilej de distracþie. Oferta
este generoasã; muzicã ºi joc, mâncare ºi bãuturã, jucãrii
ºi jocuri pentru copii ºi prilej de cãºtig pentru negustori
de toate felurile.
Câtã culturã agniþeanã este în toatã aceastã
sãrbãtoare, numitã „ZILELE CULTURALE ALE
ORAªULUI AGNITA.”?
Am pus aceastã întrebare pentru cã de mai multe
ori în ºedinþele Consiliului Local s-a pus retoric
întrebarea ; „ Ce facem pentru tinerii din Agnita?”.
Un rãspuns l-au dat, la aceastã ediþie, câþiva tineri
talentaþi ºi sufletiºti. Vãzând cã nimeni nu-i observã sau
bãgat singuri în faþã ºi au arãtat cã ei existã ºi
completeazã activitatea culturalã a oraºului. Unii au
deschis o expoziþie de picturã ºi craþie literarã la
Bibleoteca Orãºeneascã unde i-au poftit pe cei invitaþi
oficial la Zilele Culturale sã le admire relizãrile artistice.
ªi cei invitaþi au vãzut ºi le-a plãcut. Profitând de vizitã,
câþiva membrii ai trupei de teatru Step by Step, au
þinut sã fie ºi ei vãzuþi de organizatori ºi au prezentat
un frumos moment artistic.
Au fost de fapt, singurele activitãþi culturale de care
O scenã mult prea micã
s-au bucurat invitaþii la deschiderea oficialã.
(continuare în pagina 2)
Petronela ºi Mariana Anghel
ELEVII ELEVII AGNI|ENI AGNI|ENI – – „LIDERI „LIDERI PENTRU PENTRU MÂINE”
MÂINE”
În perioada 3 – 10 august a
avut loc pe Valea ªtezii cea de a
VII-a ediþie a taberei de varã
„Lider pentru mâine”
organizatã de filiala Sibiu a Crucii
Roºii Române. Proiectul finanþat
de Direcþia pentru Tineret a
Judeþului Sibiu a strâns la un loc
peste 50 de tineri din Bucureºti ºi
din judeþele Caraº-Severin,
Hunedoara, Ialomiþa, Sãlaj, Sibiu,
Tulcea.
„Think green, act red”
(Gândeºte cu capul ºi acþioneazã
cu inima) a fost sloganul taberei
la care au participat pentru prima
datã ºi elevii Clubului Copiilor din
Un Un fir fir de de ap[ ap[ numit numit hârtibaci hârtibaci
(continuare în pagina 2)
�
�

GAZET AZET AZETA AZET A HÂRTIBACIUL
HÂRTIBACIULUI
HÂRTIBACIUL UI
DESPRE DESPRE ZILELE
ZILELE ELEVII ELEVII AGNI|ENI
AGNI|ENI
ORA~ULUI ORA~ULUI AGNITA
AGNITA „LIDERI „LIDERI PENTRU PENTRU MÂINE”
MÂINE”
2 2008
(continuare din pagina 1)
Ele nu erau programate ºi invitaþii
nu au regretat cã le-au vãzut.
Alt moment cultural, neprevãzut în
program, a fost dansul modern prezentat
la sfârºit de patru tinere pe cât de
frumoase pe atât de talentate.
ªi atunci rãspunsul la întrebarea din
Consiliul Local, este cã tinerii din Agnita
trebuie ºi meritã sã fie bãgaþi în seamã.
Din pãcate îi observãm numai pe cei
mai puþini dar gãlãgioºi ºi obraznici,
atitudinea lor (tot din dorinþa de a fi bãgaþi
în seamã) o generalizãm ºi debitãm
sloganul „tinerii din ziua de azi”
comparându-i cu amintirile noastre
ºterse. Este cert cã „tinerii din ziua de
azi” sunt mai valoroºi decât cei de ieri,
aºa cum ºi cei de mâine îi vor depãºi pe
ei.
La Zilele Oraºului aceºti tineri
meritau sã fie invitaþi pe scenã ºi felicitaþi,
meritau sã fie prezentaþi oraºului pentru
cã ei sunt valorile lui.
Meritau cunoscute ºi felicitate Iulia
Brezae ºi prietenele ei Ana Maria Sandu,
Betina Kovacs ºi Andreea Marcu, care au
învãþat singure sã danseze, ºi au
prezentat un moment de dans modern
primit cu aplauze de public.
Meritau sã urce pe scenã ºi sã
primeascã felicitãri tinerele care au
realizat expoziþia de la bibleotecã; Silvia
Pãcurar, Paula Kovacs, Colete Giupana,
Marilena Ghiþã ºi Denisa Cernea
câºtigãtore de premii la diverse
concursuri din þarã.
Scurtul „Moment Caragiale” ar fi fost
aplaudat pe scenã ,dacã tinerii Alexandra
Ceaca, Constantin Podu, Claudiu Floriþã
ºi regizorul Virgil Bãra ar fi avut
posibilitatea sã-l prezinte. E multã vreme
de când trupa de teatru se strãduieºte sã
joace, deranjând uneori cu insistenþa lor
de a realiza un act de culturã, fiind nevoiþi
sã accepte rolul de toleraþi.
ªi de mai multã vreme meritau sã fie
felicitaþi ºi sã li se mulþumeascã în faþa
cetãþenilor, pentru prestaþia lor la
concursuri ºi pe micul ecran, talentaþilor
soliºti Ionuþ Precup, Petronela Sandu,
Aliana Vecerzan ,Eliza Stoica ºi altora,
care bucurã sufletul agniþenilor de câte
ori îi ascultã.
Mulþumiri publice meritã ºi pãrinþii
care fac eforturi pentru ca fii lor sã aibã
costume populare cu care sã reprezinte
Agnita pe scena oraºului ºi la diverse
Moment Caragiale
Silvia Pãcurar ºi picturile ei
concursuri unde sunt remarcaþi. ªi acum,
unii din ei au plecat supãraþi pentru cã
scena a fost prea micã ºi nu au avut loc
toþi copii sã joace.
Poate ºi alþi agniþeni meritau
felicitaþi; cei mai bãtrâni, cei care ºi-au
sãrbãtorit nunta de aur, cei care îºi
împodobesc balcoanele, casele ºi curþile
cu flori, cei care înfrumuseþeazã oraºul
cu vitrine deosebite ºi în general cei care
dau un plus de valoare acestui oraº.
Dacã se renunþa la câþiva interpreþi
de muzicã popularã, valoroºi dar scumpi,
(ºi unii cam uzaþi) banii puteau fi folosiþi
pentru premierea agniþenilor valoroºi.
N-am pomenit nimic despre
activitãþile sportive din aceastã perioadã
pe care nimeni nu le-a bãgat în seamã, în
afarã de participanþi. Câþi agniþeni cunosc
sportivii din oraº ºi performanþele lor?
Asta trebuie fãcut pentru tinerii din
Agnita. Sã-i cunoaºtem pe cei valoroºi,
sã-i apreciem ºi sã ne mândrim cu ei.
Poate pentru urmãtoarea ediþie se va
organiza un concurs de scenarii
pentruZilele Oraºului. ªi cel mai bun sã
fie premiat. Pentru cã deocamdatã Zilele
Culturale ale Oraºului Agnita au devenit
un spectacol de rutinã ce seamãnã cu
majoritatea zilelor organizate în oraºele
ºi satele din România.N-are nimic
specific. Spectacol artistic pe scenã,
mâncare, bãuturã ºi manele (la 50 metri
de scenã, soliºtii nu se mai aud) , gãlãgie
multã ºi o mizerie de nedescris în spatele
tarabelor.
Cred cã tinerii din Agnita pot gãsi
soluþia ca aceastã manifestare sã fie mai
mult o sãrbãtoare a agniþenilor, decât un
spectacol scump pentru agniþeni.
I Bârsan
(continuare din pagina 1)
Agnita: Bonea Maria, Potor Ioan, Hîrþoagã
Paul, Roman Rãzvan împreunã cu profesorul
lor Vaida Ioan.
A fost o sãptãmânã în care buna dispoziþie
ºi veselia au fost prezente tot timpul pe Valea
ªtezii alãturi de vremea bunã care a þinut cu
noi. Programul taberei a început cu activitãþi
de ecologizare. Au fost strânºi zeci de saci de
gunoaie aruncate de turiºtii inconºtienþi care
s-au perindat prin acele locuri.
Activitãþile pe ateliere s-au desfãºurat zi
de zi fie ele sportive, fie dezbaterea
problemelor de actualitate legate de
comportamentele de risc, fie motivaþia de a
fi lider sau protejarea ºi acordarea primului
ajutor atunci când mergem pe munte.
Pentru unii dintre noi a fost prima
expediþie în care s-a dormit în corturi, în care
duºurile cu apã din râul de munte au fost cam
reci, saltelele cam tari ºi în care am gãtit noi
singuri la bucãtãria de campanie.
Tot ceea ce am învãþat am þinut sã arãtãm
În ºedinþa ordinarã a Consiliului Local
Agnita din iulie, viceprimarul Matei Dumitru
ºi-a exprimat pãrerea referitor la douã articole
apãrute în Gazeta Hâribaciului din luna iunie,
ºi anume „Aºa sã-i ajute Dumnezeu” ºi
„Agnita are un Consiliu Local sau douã tabere
ostile?”.
Ameninþarea cã va cere schimbarea
colectivului de redacþie, dacã vor mai fi
publicate asemenea articole, mã determinã
sã revin asupra acestor articole .
Primul l-am scris în urma unei discuþii
cu un amic din Sibiu, originar din sud, motiv
pentru care ne tachinãm de câte ori avem
ocazia. Cum era spre sfârºitul campaniei
electorale ºi la televizor s-a comentat modul
în care unii candidaþi din sud ºi-au plãtit
alegãtorii ºi i-au pus sã jure pe Biblie cã-i vor
vota, n-am vrut sã pierd ocazia ºi sã-i arãt cât
sunt de corupþi cei din zona lui de origine.
-„Norocul vostru, cã ºtiriºtii de la
televiziuni se învârt numai în jurul
Bucureºtiului ºi nu ºtiu cã ºi pe Valea
Hârtibaciului s-a practicat metoda cu Biblia”.
Nu l-am crezut dar în ziua alegerilor
spusele lui mi-au fost confirmate de persoane
informate, care n-au vrut sã-mi spunã nici
nume, nici detalii. Fapta era consumatã,
efectele ei nu mai puteau fi anulate, aºa cã
nu mai aveau importanþã persoanele dar am
considerat important sã descriu metoda
murdarã practicatã.
Pentru cã ºi atunci, când unii au stricat
locul de joacã pentru copii, ºi atunci, când
am vãzut murdãria de pe Steinburg, n-am ºtiut
cine sunt fãptaºii dar am criticat mârlãnia ºi
nesimþirea lor. De aceea am þinut sã scriu ºi
despre posibilele practici murdare din
campania electoralã.
Surpriza mea a fost când, în ºedinþa
Consiliului Local, viceprimarul Matei
Dumitru a susþinut cã în articol este vorba
despre el. Eu n-aº fi îndrãznit sã afirm aºa
ceva , neavând nici un fel de dovadã, aºa cum
nu am nici argumente sã-l contrazic. E
dreptul fiecãruia sã creadã ce vrea despre
articol ºi sã-ºi dea cu pãrerea despre
conþinutul lui.
În al doilea articol comentat de
viceprimar, descriam felul în care s-a
desfãºurat prima ºedinþã a Consiliului Local
nou ales. Atât modul în care ºi-au ocupat
consilierii locurile, cât ºi conþinutul discuþiilor
mi-au sugerat titlul articolului, care era o
ºi locuitorilor Sibiului în ziua destinatã
declaraþiei taberei.
Sperãm ca aceastã primã prezenþã a
elevilor agniþeni la tabãra de varã organizatã
de Crucea Roºie Românã sã fie dublatã în anii
urmãtori de o prezenþã mai mare a elevilor
noºtri la astfel de activitãþi.
Þinem sã mulþumim în primul rând D-rei
Claudia Popa – Directorul Filialei Sibiu a
Crucii Roºii Române, cea care este an de an
principalul artizan al taberei de varã ºi tuturor
sponsorilor care ne-au ajutat ca tabãra din
acest an sã fie o reuºitã.
Un singur regret, la final de articol,
subfiliala Agnita a Crucii Roºii a fost practic
inexistentã la astfel de acþiuni. O aºteptãm
sã se implice în educaþia copiilor, sã le
propunã acestora activitãþi care sã îi
pregãteascã pentru integrarea în societate,
sã fie un bun exemplu civic pentru toþi
cetãþenii oraºului.
Ioan Vaida
VICEPRIMARUL ~I GAZETA
întrebare retoricã, al cãrui rãspuns urmeazã
sã-l aflãm din modul de desfãºurare al
ºedinþelor ulterioare. Am încercat sã redau
cât mai fidel atmosfera ºedinþei fãrã sã fac
referiri la organizaþii sau partide politice.
Viceprimarul considerã cã articolul este
politic ºi nu reflectã realitatea. Dupã pãrerea
sa nu sunt douã tabere, consilierii acþioneazã
unitar în interesul cetãþenilor iar în articol
este denigratã activitatea lor. De aceea a
ameninþat cã va cere schimbarea colectivului
de redacþie dacã vor mai fi publicate
asemenea articole.
Dacã nu sunt douã tabere, de ce în „Sibiu
Standard” declarã cã este liderul celor 10
consilieri, asumându-ºi rãspunderea pentru
modul cum aceºtia vor vota? Dacã cei 10 sunt
într-o alianþã ºi el este liderul lor, ceilalþi 7
consilieri din afara alianþei nu sunt un alt
grup? ªi atunci , nu sunt douã grupuri între
care, dupã modul discuþiilor , nu prea existã
armonie?
Referitor la alianþa celor 10 consilieri, miar
face plãcere sã ºtiu mai multe despre ea,
pentru a-i informa pe agniþeni ºi nu numai.
Ar fi foarte bine dacã cetãþenii oraºului
– atât de des invocaþi în discuþiile din ºedinþe
- ar afla pe ce criterii a fost constituitã alianþa
ºi care este scopul ei? Despre relaþii de
prietenie între membrii alianþei nu poate fi
vorba, datoritã acuzelor reciproce exprimate
mai ales în prima prima parte a campaniei
electorale iar o platformã politicã comunã ar
avea succes ca în fabula „Racul, broasca ºi o
ºtiucã”.
Un comunicat oficial din care sã reiasã
în folosul cui s-a constituit alianþa ori
împotriva cui, ar fi bineprimitã de agniþeni,
ºi stã în puterea liderului sã facã acest lucru.
În ceea ce priveºte intenþia de a cenzura
Gazeta Hârtibaciului, comentariile sunt de
prisos. Calitatea de viceprimar ºi de lider
(persoanã dominantã într-un grup) al celor
10, nu-i conferã nici un fel de prerogative în
ceea ce priveºte drepturile cetãþenilor de a
se informa ºi de a informa. Atunci când
considerã cã un articol nu reflectã realitatea
are dreptul la replicã ºi garanþia cã acesta va
fi publicat.
Apropo: ºtiaþi cã viceprimarul a fãcut
pariu cu un prieten, pe 1000 lei noi (10
milioane lei vechi), cã va fi ales consiler? ªi a
câºtigat. Câþi bani câºtiga dacã fãcea pariu
cã va fi ales ºi viceprimar?
I Bârsan

GAZET AZET AZETA AZET A HÂRTIBACIUL
HÂRTIBACIULUI
HÂRTIBACIUL UI
PRIMA PRIMA ~COAL{ ~COAL{ ROMÂNEASC{ ROMÂNEASC{ - - PE PE HÂRTIBACI HÂRTIBACI - - LA LA |ICHINDEAL?
|ICHINDEAL?
2008 3
O lucrare monograficã despre Þichindeal
– nu existã tipãritã, un manuscris putând fi
cercetat prin grija fam. Florian Dragoman.
Este un manuscris dactilografiat – pãstrat cu
grijã – în care sunt culese datele „esenþiale”
despre o comunã vestitã altãdatã, ajunsã –
datoritã vremurilor – un sat „cu case rãzleþe
ºi strãzile largi ºi frumoase”. Manuscrisul este
întocmit la 1975 prin grija preotului pensionar
Lazãr Bordeanu.
Vechea comunã Þichindeal - situatã la 504
m altitudine - avea o suprafaþã de 133 jugãre,
65 jugãre curþi (în 1950 avea 1500 de hectare).
Un act de strângerea dãrilor bisericeºti –
datat la 1350 ºi pãstrat la Vatican – aratã cã
în sat erau, la acea datã numai saºi, de
confesiune romano-catolicã. Potrivit unei
tradiþii locale primii români aºezaþi în sat ar
fi fost familiile Dragoman, Tatu, Aron, Hidu,
Ienciu ºi Mihai. Istoria populaþiei româneºti
ar începe cu Absid Dragoman venit aici din
Banat. El ar fi donat bisericii din Gelmar –
Hunedoara, un clopot, pe care ºi-a scris
numele sãu ºi al satului Þichindeal.
Prima ºcoalã româneascã de pe valea
Hârtibaciului este consemnatã, în acest
manuscris, în 1780, aici activând dascãlul
Simion Mihai, ce þinea cursurile ºcolare în
casele particulare ale scriitorului Toader Aron
(la nr. 8, la Dragoman –nr. 28 ºi la Simion
Giurgiu de la nr. 68).
Seria învãþãtorilor a continuat cu Aron
Aron (în 1836) ºi cu Simion Dragoman ( în
1898). Simion Dragoman a construit cu
ajutorul material ºi financiar al þichindelenilor
ºcoala profesionalã (în prezent cãminul
cultural), „unde funcþioneazã împreunã cu
învãþãtoarea Lucreþia Ienciu pânã în 1936.
Mai recent amintim pe învãþãtorii Rãduþ din
Þichindeal, Jeleriu din Loamneº, Minerva
Dragoman, Veturia Dragoman (de la grãdiniþa
de copii), Filip ºi Mihuleþ.
Dintre intelectualii satului care s-au
afirmat în cultura româneascã ardeleanã,
amintim pe Teodor Aron, din familia
protopopului Aron (nãscut în 1776), fost
elev la liceul imperial din Sibiu, unde a învãþat
ºi Gheorghe Lazãr din Avrig, tribunul Laurian
din Fofeldea ºi Bologa din Marpod.
Teodor Aron este cunoscut prin
scrierile prin scrierile sale despre „Originea
Românilor ºi creºtinarea românilor”, care a
fost tipãritã în 1850, la Budapesta.
Vrednic de amintit este apoi Dimitrie
Þichindeal, un strãnepot al lui Absid
Dragoman. Dimitrie s-a nãscut la Þichindeal
dar din pricina asupririi românilor, a trebuit
sã se refugieze împreunã cu pãrinþii, tatãl lui
fiind preotul Zaharia din Banat. Familia lui
Dimitrie ºi-a schimbat atunci numele de
familie din Dragoman în acela de Þichindeal
, în amintirea satului natal. Dimitrie
Þichindeal - cântat de Eminescu – a fost un
scriitor ºi un traducãtor de valoare, într-o
limbã curat româneascã. Eliade Rãdulescu –
contemporanul sãu – îi lãuda strãdaniile
pentru ridicarea limbii româneºti ºi pentru
drepturile poporului român. Dimitrie a învãþat
la Timiºoara, însuºindu-ºi o culturã aleasã, ºi
stãpânind mai multe limbi strãine. Eliade
Rãdulescu îl numãra printre luceferii
Transilvaniei, alãturi de Gheorghe Lazãr,
Petru Maior ºi Gheorghe ªincai. Din pricina
greutãþilor naþionale ºi politice pe care le-a
avut cu sârbii, Dimitrie nu trãieºte decât 42
de ani. Nici fiul sãu, care ºi-a luat licenþa în
litere, nu a trãit mai mult, ci a murit înainte
de de a-ºi face o carierã.” ( …)
„Satul Þichindeal a dat apoi neamului
românesc o seamã de bãrbaþi vrednici de
remarcat în viaþa publicã. Dintre aceºtia
amintim pe generalul Ioan Hidu – Cluj,
colonelul Ioan Hidu – Lugoj (cel care a semnat
la Alba Iulia actul unirii din partea satului
Þichindeal ºi care a fost susþinut la ºcoalã de
un unchi ce era colonel la Viena) . Toþi trei
au luat parte la rãzboiul din Italia (1866).”
Trebuie menþionaþi Ioan Ienciu,
local, Maria Muntean – contabilã la Balanþa
Sibiu, Ioan Oana – funcþionar CFR Sibiu,
Elisabeta Oanã – funcþionarã la Bancã,
Virginia Oanã – asistentã Laborator Sibiu,
Maria Duma – subinginerã, Paraschiva Duma
– asistentã Laborator Sibiu, Florica Bordean
– învãþãtoare Sibiu, Virgil Cetean – director
fabrica de textile Mediaº, Ioan Hidu – inginer
în Persia (Iran), Anghel Dumitru – contabil
Flamura Roºie Sibiu, Ioan Dragoman –
colonel Braºov, Simion Dragoman – colonel
Deva, Dragoman Ioan – colonel Bucureºti,
Ienciu Ioan – loclotenent Miliþie Sibiu, Petru
Maria – învãþãtoare Þichindeal, Bera Simion
PROIECTUL „CIRCUITUL BISERICILOR PICTATE DE FRAÞII GRECU” LA ÞICHINDEAL ÎN 30 AUGUST 2008
Satul Þeline, nu este numai unul din cele mai
îndepãrtate de Sibiu, 91 km, dar mai ales unul din cele mai
izolate localitãþi. Este la 4 km de Brãdeni, dacã mergi pe
jos peste deal ºi la 12 km cu maºina. Mai departe de Þeline
nu ai unde merge cu maºina, fiind la capãt de drum civilizat.
Pe jos poþi ajunge prin pãduri în Daia ºi Meºendorf ori peste
deal în Grânari.
În urmã cu 116 ani, când nu se vorbea de artere de
circulaþie, când legãtura dintre sate se fãcea cu cãruþa ori
pe jos, în Þeline s-a construit cea mai încãpãtoare bisericã
ortodoxã, din protopopiatul Agnita. Atunci profitând de
ocrotirea dealurilor ºi a pãdurilor ºi de pãmântul mãnos,
þelnerenii îºi afiºau cu mândrie hãrnicia ºi bogãþia.
Hãrnicia ºi bogãþia nu s-au potrivit cu legile
socialismului ºi colectivizarea i-a fãcut pe tot mai mulþi sã
pãrãseascã satul, sã-ºi caute rostul prin Sighiºoara, Agnita
ori alte oraºe.Oameni mândrii, þelnerinii n-au întins mâna,
ºi-au fãcut case, ºi-au cumpãrat apartamente ºi au dovedit
cã pot fi fruntaºi ºi la oraº.
ªi aºa satul s-a împuþinat mereu, preotul n-a mai oficiat
de multã vreme taina cununiei, foarte rar a botezului ºi foarte
des slujbe de înmormântare.
preºedintele Tribunalului din Cluj, pe Toma
Ienciu, avocat, pe Giurgiu Ioan – secretar la
Prefectura din Sibiu, precum ºi pe notarii:
Mihu Ioan (Noul Sãsesc), Mihai Toma
(Þichindeal), Viorel Ienciu (Þichindeal),
Dragoman Silviu (Vurpãr), Petru Simion
(Hosman), Ioan Albu (Ghijasa de Jos).
De amintit învãþãtorii:
„Dragoman Liviu (Brad), Dragoman
Minerva (Sibiu), Elisabeta Benea (Noul
Sãsesc), Dragoman Simion (Nocrich),
Cornelia Marin-Florea (directoare de
grãdiniþã – Bucureºti). Dintre ceilalþi
intelectuali amintim pe „Tatu Artenie –
director general la Banca de Investiþii
Bucureºti, Ioan Tatu – inginer textilist , Ana
Tatu – sorã medicalã, dr. Ioan Ienciu – medic
chirurg Sighiºoara, dr. Ioan Bordean – medic
primar ºi ºef de lucrãri la Institutul din
Timiºoara (trimis în 1974 ca specialist în
Algeria), Achim Mihuleþ – director la Arad,
Livia Rivel ºi Ana Gheorghiu – funcþionare
în Sibiu, Dragoman Achim – brigadier silvic
FII FII SATULUI SATULUI |ELINE
|ELINE
Dar cei plecaþi din sat, cei care poartã în suflet umbra
amintirilor revin mereu sã-ºi astâmpere dorul de locurile
copilãriei. ªi pentru a se vedea unii cu alþii, au hotãrât ca
din trei în trei ani sã se întâlneascã în ultima duminicã din
luna iunie.
ªi anul acesta s-au întâlnit în 29 iunie.
Au regãsit biserica aºa cum o ºtiau. Împodobitã cu
multe icoane încadrate cu minunate ºtergare þesute
demult la rãzboi, în seri lungi de iarnã, de mâini harnice
care împleteau fire negre ºi albe, cu gânduri frumoase ºi
cu rugãciuni.
Au regãsit-o mare, mult prea mare pentru cei care mai
revin la întâlnirea fiilor satului. Pentru cã ºi aceºtia sunt
tot mai puþini. Sunt tot mai puþini cei care s-au nãscut în
Þeline.
Pe fii lor, nãscuþi la oraº ºi crescuþi cu cheia la gât, nui
prea intereseazã amintirile pãrinþilor, iar pe nepoþii
amatori de discotecã ºi mai puþin.
Poate aceastã puþinãtate a mulþimii þelnerenilor
prezenþi, l-a fãcut pe profesorul universitar Ioan Hantãu sã
þinã o cuvântare de salut scurtã, emoþionantã, din care a
reieºit mai mult tristeþea dupã cei care nu mai sunt, decât
– ºef serviciu Braºov , Giurgiu Va urma Simion –
funcþionar superior Bucureºti, Dragoman
Valeriu – inginer ºef secþie ºi deputat în
Marea Adunare Naþionalã (a salvat 16 familii
în rãzboiul cu fasciºtii), Achim Cloþan –
inspector regional silvic Cluj, Maria
Dragoman – funcþionarã PTT, Paraschiva
Dragoman – asistentã, Coriolan Dragoman –
funcþionar, Maria Hidu – funcþionarã la Cluj,
Aurel Hidu – colonel Cluj, Pantiloi Ioan –
secretar consiliu, Aurel Pantiloi – colonel
Miliþie, Mihai Pantiloi – tehnician Deva, Virgil
Pantiloi – cãpitan Bucureºti, Ienciu Simion –
funcþionar superior Bucureºti, Dragoman
Aurel – tehnoredactor Casa Scânteii
Bucureºti. Lista nu se terminã aici, chiar dacã
manuscrisul finalizeazã (în 1975) o situaþie
mai mult decât lãudabilã.
Vechea comunã politicã Þichindeal a fost
o localitate româneascã înfloritoare cu
oameni cu carte ºi care erau vrednici
gospodari ºi cu „fricã de Dumnezeu”.
Marius Halmaghi
bucuria întâlnirii cu cei veniþi.
Tot mai puþini vor revenii în satul atât de puternic odatã,
ºi vor regãsii în sat tot mai puþini din cei care n-au vru sã
plece ºi au rãmas lângã biserica lor, cea mai mare din
protopopiatul Agnita. I Bârsan
Letiþia Urdea de 95 de ani ºi strãnepoata ei Evelina

�
Cyan Magenta Yellow Black
4
GAZET AZET AZETA AZET A HÂRTIBACIUL
HÂRTIBACIULUI
HÂRTIBACIUL UI
Protec\ia Protec\ia eficient[ eficient[ a a naturii
naturii POLI|IA POLI|IA DE DE PROXIMITATE
PROXIMITATE
are are nevoie nevoie de de colaborare
colaborare
Din iniþiativa asociaþiei GAL
Microregiunea Hârtibaciu, în data de 9
august reprezentanþii acesteia s-au întâlnit
cu reprezentanþi fundaþilor ADEPT, Mihai
Eminescu Trust ºi Milvus, la Sighiºoara.
Acolo, împreuna cu primarul din Agnita,
Radu Marius Curcean, s-a discutat despre
oportunitãþile care rezultã din statutul
Natura 2000 al Podiºului Hârtibaciului.
Fundaþia ADEPT este foarte activã în
zona Saschiz ºi cunoscutã prin programele
concrete pentru îmbunataþirea situaþiei
fermierilor mici. Trustul Mihai Eminescu
este implicat de multã vreme în acþiuni
eficiente pentru pãstrarea patrimoniului
cultural din sudul Transilvaniei. Asociaþia
Milvus din Tîrgu Mureº a elaborat, pentru
Minsterul Mediului, o documentaþie
competentã pentru toate toate siturile
Natura 2000 din Ardeal inclusiv pentru SPA
Podiºul Hârtibaciului..
Cele patru organizaþii sunt preocupate
de elaborarea în comun a unui program de
informare, privind protecþia pãsãrilor ºi
oportunitãþile ce decurg din aceasta pentru
localnici.
Asociaþia GAL Microregiunea
Hârtibaciu pregãteºte, împreuna cu
partenerul sãu Fundaþia Federalã Germanã
de Mediu (DBU) construirea unui „Centru
de Informare S.P.A. Podiºul Hârtibaciului“.
Pentru realizarea unui program eficient
privind managementul Spaþiului de
Protecþie Avafaunisticã (SPA) Podiºul
Hârtibaciului care se întinde pe o suprafaþã
de 248 000 Ha. este necesarã colaborarea
celor patru organizaþii.
Întâlnirea ºi dezbaterile au avut succes
datoritã D-nei Erica Stanciu director al
programului Dunãre – Carpaþi la WWF
internaþional, un O.N.G cunoscut pe plan
mondial. În calitate de moderator Erika
Stanciu a ºtiut sã canalizeze dezbaterile pe
problemele de interes comun, putându-se
astfel contura o colaborare între cele patru
organizaþii care urmeazã sã se
reîntâlneascã la mijlocul lunii septembrie.
Atunci se preconizeazã ca fiecare sã
prezinte modul în care se va implica la
realizarea Centrului se Informare ºi
elaborarea în comun a unui “Plan de
management” pentru SPA Podiºul
Hârtibaciului.
J. Cotaru
IMAGINI IMAGINI AGNI|ENE
AGNI|ENE
Deºi poliþia de proximitate a luat
fiinþã din anul 2003, prea puþini cetãþeni
ºtiu
cu ce se ocupã aceastã structurã a
poliþiei urbane. Poate ºi pentru faptul cã
termenul de proximitate – apropiere
imediatã, vecinãtate- nu este prea folosit
în vorbirea curentã.Sau poate pentru cã
am rãmas cu aceeaºi imagine veche a
poliþiei provenitã din miliþie care are
sarcina exclusivã de a sancþiona.
Pentru cã democratizarea a impus
alte relaþii între poliþie ºi cetãþeni a fost
creatã o structurã nouã, menitã sã
realizeze o altã colaborare a cetãþeanului
cu poliþia bazatã pe ideea cã aceasta este
întradevãr în slujba cetãþeanului.. Aceasta
este Poliþia de Proximitate.
O condiþie esenþialã a
eficienþei poliþistului de
proximitate este cã
acesta trebuie cunoscut ,
cã oamenii trebuie sã
aibã încredere în el, cã
între ei trebuie sã existe
comunicare.
Poliþistul de proximitate
nu sancþioneazã,
nu dã amenzi ºi nu
întocmeºte procese
verbale. El aflã pro-
blemele din zona sa ºi încearcã sã le
rezolve. Când acestea sunt grave ºi impun
alte mãsuri, apeleazã la ceilalþi poliþiºti
sau instituþii abilitate.
Poliþia de proximitate face legãtura
�
2008
între cetãþean ºi instituþia poliþiei,
identificã factorii de risc ºi face totul
pentru a-i elimina, mediazã conflictele
interumane, identificã relaþiile tensionate
dintre cetãþeni ºi intervine pentru
ameliorarea lor.
Pentru a realiza toate acestea
poliþistul de proximitate trebuie sã aibã
calitãþi de bun negogiator, aptitudini de
comunicare ºi sã fie un bun psiholog. El
trebuie sã realizeze un parteneriat între
poliþie ºi cetãþeni, direct sau prin unitãþi
ºcolare, bisericã, organizaþii neguvernamentale
sau autoritãþi publice locale.
În Agnita poliþistul de proximitate
este agentul ºef ajunct, Gheorghe Blãjan,
(George) care a profitat de zilele oraºului
pentru a realiza un stand de informare
cu pliante pe care le-a distribuit
cetãþenilor. El este cel care îi invitã pe
agniþeni sã i se adreseze cu încredere
pentru rezolvarea diverselor situaþii.
� �

�
Cyan Magenta Yellow Black
�
Sfânta Scripturã nu ne oferã
informaþii foarte multe ºi complete
despre viaþa Maicii Domnului, ea
concentrându-se asupra prezentãrii vieþii
ºi activitãþii Mântuitorului Iisus Hristos,
Fiul lui Dumnezeu fãcut om. Cu toate
acestea Maica Domnului a reprezentat o
persoanã importantã atât pentru Sfinþii
Apostoli, cât ºi pentru creºtinii Bisericii
primare, astfel încât s-a format o
adevãratã tradiþie teologicã ºi culticã în
legãturã cu ea, transmisã de-a lungul
timpului pânã în zilele noastre. Dacã la
început aceastã tradiþie a avut un caracter
preponderent oral, ulterior ea a luat ºi
forma unor texte scrise, cum ar fi
Evanghelii apocrife populare (care nu
sunt cuprinse în Sfânta Scripturã) sau
fragmente ale scrierilor Sfinþilor Pãrinþi.
Ele au constituit materialul de bazã
pentru alcãtuirea unor „Vieþi ale Maicii
Domnului”, datate în a doua jumãtate a
primului mileniu. În continuare vom reda
câteva paragrafe referitoare la sfârºitul
pãmântesc al Maicii Domnului, aºa cum
acesta este prezentat în Viaþa Maicii
Domnului scrisã de cãtre Sfântul Maxim
Mãrturisitorul (secolul VII).
„Când Hristos, Dumnezeul nostru, a
vrut sã o facã sã iasã din aceastã lume pe
preasfânta ºi curatã Maica Sa ºi sã o ducã
în împãrãþia cerurilor pentru a primi
cununa veºnicã a bunãvoirilor ºi
ostenelilor mai adânci decât firea, pentru
a o aºeza la dreapta Sa cu veºmânt de
aur þesut cu strãlucire din felurite culori
ºi sã o proclame împãrãteasã a tuturor
fãpturilor, sã o ducã înãuntrul
catapetesmei ºi sã o facã sã locuiascã în
Sfânta sfintelor, i-a vestit dinainte slãvita
mutare. ªi i-a trimis din nou pe
Arhanghelul Gavriil sã-i vesteascã slãvita
ORTODOXIA ORTODOXIA PE PE VALEA VALEA HÂRTIBACIULUI
HÂRTIBACIULUI
Anul Anul I, I, nr. nr. 5, 5, a aaugust
a ugust 2008
2008
FFooaie aie edit editaattã edit ã de de Pro Prottopopia
Pro opopia opopiatul opopia tul Ort Ortodo Ort odo odox odo x Agnit Agnitaa Agnit
„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )
Adormirea Adormirea `i `i pream[rirea pream[rirea Maicii Maicii Domnului
Domnului
Hirotonia nou alesului episcop vicar al
Arhiepiscopiei Sibiului a avut loc pe data de
15 august, de praznicul „Adormirii Maicii
Domnului”, la Mãnãstirea Brâncoveanu de la
Sâmbãta de Sus.
La slujba de hirotonire au participat,
alãturi de Înaltpreasfinþia Sa Dr. Laurenþiu
Streza, Arhiepiscopul Sibiului ºi Mitropolitul
Ardealului, ºi Înaltpreasfinþia Sa Irineu,
Mitropolit al Olteniei, Înaltpreasfinþia Sa
Serafim, Mitropolitul Germaniei, Europei
Centrale ºi de Nord. De asemenea au fost
prezenþi ºi Preasfinþia sa Ioan Selejan,
Episcopul Covasnei ºi Harghitei ºi Preasfinþia
sa Paisie Lugojanu, episcop vicar al
Arhiepiscopiei Timiºoarei.
Praznicul Adormirii Maicii Domnului a
adunat la Mânãstirea cu acelaºi hram din
Sâmbãtã de Sus mii de oameni. Credincioºi
ortodocºi din Sibiu, Braºov, dar ºi din alte
judeþe au venit sã se roage împreunã
Fecioarei Maria. Având în vedere numãrul
mare de pelerini sosiþi la Sâmbãta, serviciul
religios a fost oficiat în aer liber, într-o
pãdurice din apropierea mãnãstirii.
Ceremonia hirotonirii a debutat încã de
joi seara (14 august), când Pãrintele Andrei
mutare, ca odinioarã minunata zãmislire.
Arhanghelul a venit deci ºi a întins ramura
de palmier care era semnul biruinþei ºi a
spus: „Fiul ºi Domnul tãu te cheamã: E
ceasul venirii la Mine a Maicii Mele! De
aceea m-a trimis sã-þi vestesc din nou þie,
cea binecuvântatã între femei!...” Când
Sfânta Nãscãtoare de Dumnezeu a auzit
Hirotonirea Hirotonirea noului noului episcop
episcop
vicar vicar al al Arhiepiscopiei Arhiepiscopiei Sibiului
Sibiului
a fãcut mãrturisirea de credinþã, jurând în faþa
lui Dumnezeu cã va mãrturisi ºi va apãra
credinþa adevãratã. Hirotonirea a fost
desãvârºitã a doua zi, când Preasfinþitul
Andrei Fãgãraºanu a oficiat prima sa liturghie
în calitate de episcop vicar. La finalul ei, s-a
dat citire hotãrârii prin care Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române îl recunoaºte pe
noul episcop vicar al Sibiului, iar acesta a
primit însemnele de episcop vicar de la cei
trei mitropoliþi participanþi la hirotonie.
Noul episcop vicar a fost prezentat
mulþimii de credincioºi de cãtre Înalt Prea
Sfinþitul Pãrinte Laurenþiu, care a precizat
faptul cã este pentru prima datã când la
mânãstirea de la Sâmbãta de Sus se sfinþeºte
un episcop ºi l-a încredinþat pe Prea Sfinþitul
Andrei de faptul cã va avea sprijinul sãu.
Urãrilor de slujire rodnicã ºi împlinire
adresate proaspãtului episcop vicar s-au
alãturat preºedintele României, Traian
Bãsescu, printr-un mesaj transmis cu acest
prilej, ºi ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu.
Proaspãtul episcop vicar ºi–a exprimat
convingerea cã, prin rugãciune ºi cu ajutorul
sfaturilor înalþilor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe
Române, îºi va putea îndeplini misiunea ce i–
acestea, s-a umplut de bucurie ºi a dat
îngerului rãspunsul ei dintâi: „Iatã roaba
ta! Fie mie ºi acum dupã cuvântul tãu!”
ªi îngerul a plecat. Atunci
preabinecuvântata ºi slãvita Nãscãtoare
de Dumnezeu Maria s-a ridicat ºi, plinã
de bucurie, s-a dus în Muntele Mãslinilor
ca sã aducã Domnului în liniºte ºi în
a fost încredinþatã, precizând cã este
“conºtient de greaua misiune”. Noul episcop
vicar a mulþumit Prea Fericitului Pãrinte
Patriarh Daniel, Înalt Prea Sfinþitului Pãrinte
Laurenþiu pentru încrederea pe care i-a
acordat-o, Prea Sfinþitului Ioan al Covasnei ºi
Harghitei pentru ocrotire, precum ºi tuturor
pãrinþilor ºi fiilor spirituali.
Prea Sfinþitul Pãrinte Andrei Fãgãrãºanu
s-a nãscut la data de 22 noiembrie 1967, în
localitatea Cheþani, judeþul Mureº, primul
copil al pãrinþilor Nicolae ºi Maria. ªcoala
primarã ºi gimnaziul le-a urmat în satul natal
lucrarea harului mulþumirea ºi cererile
ei pentru sine ºi pentru lumea
întreagã...Când ºi-a sfârºit rugãciunea ºi
mulþumirea, s-a întors în Sion ºi de îndatã
Domnul l-a trimis pe Ioan Evanghelistul
ºi Teologul pe un nor, cãci Sfânta fecioarã
dorea sã-l vadã...
El a aºezat-o pe slãvita Maicã a lui
Hristos în sicriul ei, iar credincioºii
strânºi acolo suspinau din nou ºi mai mult
pentru cã au aflat de mutarea sfintei
Fecioare, maica lor...Atunci Sfânta
nãscãtoare de Dumnezeu ºi-a deschis
gura nestricãcioasã ºi preacuratã...ºi pe
când binecuvântata Maicã a lui Hristos
vorbea ºi-i binecuvânta s-a auzit glasul
unui tunet puternic ºi un nor cu adiere
paºnicã. ªi iatã cã din norul strãlucitor
au cãzut ca niºte picãturi de rouã
înmiresmatã sfinþii ucenici ºi apostoli ai
lui Hristos, care fuseserã adunaþi de la
marginile pãmântului în faþa casei
Preasfintei Fecioare Nãscãtoare de
Dumnezeu...Au intrat înaintea ei ºi au
salutat-o cu fricã ºi respect. Iar Fericita
ºi Preasfânta i-a binecuvântat ºi i-a
înºtiinþat de plecarea ei din aceastã lume.
Le-a povestit ºi moartea ce îi fusese
tâlcuitã de cãtre înger ºi le-a arãtat
semnul morþii ei, ramura de palmier datã
ei de cãpetenia îngerilor, i-a mângâiat ºi
i-a binecuvântat..., poruncind rânduiala
îmbãlsãmãrii ºi îngropãrii sale, ºi-a ridicat
mâinile ºi a început sã mulþumeascã
Domnului... Când Sfânta ºi
Preabinecuvântata Nãscãtoare de
Dumnezeu a tãcut dupã lauda ºi
rugãciunea ei, Sfinþii Apostoli au început
sã vorbeascã la porunca Duhului Sfânt ºi
au lãudat ºi slãvit fiecare dupã puterea
sa ºi dupã cum îi dãdea Duhul Sfânt...
(continuare în pagina 6)
Cheþani, judeþul Mureº. A absolvit Liceul din
Iernut, judeþul Mureº, promoþia 1986. În anul
2000 a absolvit Facultatea de Teologie
Ortodoxã „Patriarhul Justinian” din Bucureºti.
A urmat, în perioada 2002-2005, studii postuniversitare
la Facultatea de Teologie
Ortodoxã din cadrul Universitãþii Aristotel din
Salonic, Grecia.
În anul 1989 a intrat ca vieþuitor la
Mânãstirea Topliþa, judeþul Harghita. La 19
iulie 1990 a fost tuns în monahism cu numele
de Andrei, de cãtre Î.P.S. Andrei al Alba-Iuliei.
(continuare în pagina 6)
�
�

ORTODOXIA ORTODOXIA PE PE VALEA VALEA HÂRTIBACIULUI
HÂRTIBACIULUI
Hirotonirea Hirotonirea noului noului episcop
episcop
vicar vicar al al Arhiepiscopiei Arhiepiscopiei Sibiului
Sibiului
6 2008
(continuare din pagina 5)
La 20 iulie 1990 a fost hirotonit ierodiacon la
Mânãstirea Topliþa de Î.P.S. Antonie
Plãmãdealã al Ardealului. La 21 noiembrie
1990 a fost hirotonit ieromonah la Mânãstirea
Topliþa de Î.P.S. Andrei al Alba-Iuliei. La 10
august 1995 a fost numit stareþ la Mânãstirea
Fãgeþel, judeþul Harghita de cãtre P.S. Ioan
al Covasnei ºi Harghitei. La 29 august 1999 a
fost hirotesit protosinghel la Mânãstirea
Fãgeþel, iar la 29 august 2006 a fost hirotesit
arhimandrit la Mânãstirea Fãgeþel de cãtre
P.S. Ioan al Covasnei ºi Harghitei. La 1
octombrie 2005 a fost numit Exarh al
mânãstirilor din Episcopia Covasnei ºi
Harghitei, post pe care îl ocupã ºi în prezent.
În anul 1995, împreunã cu doi monahi de
Mânãstirea Topliþa, a fost transferat de P.S.
Ioan la Mânãstirea Fãgeþel, mãnãstire greu
încercatã în 1940. Aici a gãsit doar biserica
mânãstirii, restul fiind distrus.
În aceastã perioadã, 1995-2008, P.C. Andrei
a condus lucrãrile de refacere a acestei
mânãstiri: pictura bisericii, clopotniþa, corpchilii,
arhondaric, gospodãrie anexã. Tot în
aceastã perioadã a reuºit aici, într-o zonã unde
românii sunt minoritari, sã adune o obºte de
vieþuitori. Pe unii îndemnându-i spre ºcolile
teologice din þarã. Relaþia cu populaþia
maghiarã din împrejurimi s-a dovedit a fi bunã
Str[lucire duhovniceasc[ prin
Postul Adormirii Maicii Domnului
Ne aflãm la un popas de liniºte interioarã
ºi de schimbare duhovniceascã pe parcursul
acestui sfânt ºi mare post rânduit de Biserica
Ortodoxã în fiecare an, timp de douã
sãptãmâni, pentru întãrirea sufleteascã a
creºtinilor care îºi aduc aminte de persoana
Maicii Domnului, de rolul pe care îl are Sfânta
Fecioarã în iconomia mântuirii neamului
omenesc.
Am ales sã vorbesc despre acest sfânt
post ºi nu despre sãrbãtoarea Maicii
Domnului pentru a arãta cã în sufletul
creºtinului din ziua de astãzi, cei doi termeni,
post-sãrbãtoare, riscã sã se contopeascã, sã
disparã în sfera de preocupãri ale lumii
profane.
Astfel, acest post reprezintã pentru noi
creºtinii un adevãrat urcuº duhovnicesc, o
punte de legãturã între rugãciunile noastre
ºi rugãciunile sfinþilor aduse ca jertfã acolo
sus pentru noi lui Dumnezeu, moment în care
plângem pentru adormirea celei care L-a
nãscut pe Mântuitorul dar totodatã ne
bucurãm cã de acolo de sus din cer, ea ne
priveºte pe toþi ca pe niºte fii ai sãi, fiind cea
mai bunã mijlocitoare în faþa Fiului sãu pentru
toþi creºtinii.
De aceea postim în aceastã perioadã,
pentru cã hrãnindu-ne din bucatele din care
lipsesc carnea, laptele, ouãle ºi celelalte
alimente de dulce sã ne agonisim creºterea
sufleteascã ºi sã fim alãturi de Maica
Domnului ºi Maica noastrã. Intr-adevãr este
trist atunci când vezi cã termenul de post atât
de îndrãgit de sufletul strãbunilor noºtri, este
înlocuit parcã ºi asimilat de alte cuvinte, cum
ar fi sandwich, hot-dog sau dietã. Trãirea
sufleteascã a sãrbãtorii creºtine în general,
este în pericol sã fie înlocuitã cu trãirea oferitã
de aceastã lume, care ne include într-un
univers fals ºi rigid. Lumea de astãzi nu mai
vede în aceste mari sãrbãtori prãznuite de
Biserica Ortodoxã, decât prilejuri de a evada
din ceea ce este cotidian ºi nu de a intra în
ospãþul Împãrãþiei celei veºnice. Prea adânciþi
în problemele noastre uitãm sã mai aducem
la capãtul Maicii noastre adormite darul cel
consolidându-se un climat de bunã convieþuire
în jurul mânãstirii.
Noi îi dorim sã aibã parte de o pãstorire
cât mai îndelungatã, mai liniºtitã ºi cât mai
rodnicã pe plan spitritual.
Participant
mai de preþ care este postul ºi rugãciunile de
mulþumire. Durerea este cu atât mai mare cã
în ziua de praznic, de serbare a persoanei care
mijloceºte acolo sus în faþa Pãrintelui ceresc,
mulþi dintre creºtinii noºtri înlocuiesc mersul
la Sfânta Bisericã sau prezenþa la maslul care
anunþã ziua multor Biserici (sãrbãtoarea de
hram), cu multe alte activitãþi printre care
gãsim distracþii care includ un „grãtar”
organizat la iarbã verde care nare nici o
legãturã cu sãrbãtoarea Adormirii Maicii
Domnului.
Sã încercãm sã legãm iubiþi creºtini
aceastã sãrbãtoare de persoana care a fost
pocalul din care ne-a izvorât „lumina adevãratã
ce vine în lume”. Sã nu fim indiferenþi faþã de
rugãciunile Maicii Domnului pentru noi
pãcãtoºii, care sunt adevãrate medicamente
spirituale pentru toþi cei aflaþi în greutãþi
fizice ºi spirituale.
Se spune cã þara noastrã este o „grãdinã
a Maicii Domnului”. Prin voinþa noastrã, a
fiecãruia dintre noi, prin post ºi rugãciune
putem smulge spinii pãcatelor din aceastã
grãdinã în care Sfânta Fecioarã se va putea
plimba printre noi. Acesta este dealtfel,
scopul Praznicului Adormirii Maicii
Domnului, acela de a aduce mai multã luminã,
speranþã ºi dragoste în sufletul fiecãrui
creºtin.
Închei prin a aduce la cunoºtinþã faptul
cã dintre lãcaºurile de cult închinate
Adormirii Maicii Domnului, se aflã ºi biserica
din Sãsãuº, cea mai veche bisericã,
monument istoric de pe Valea Hartibaciului.
Sãrbãtoarea de hram se va þine în acest mic
sat pe data de 24 august, moment în care se
va þine ºi Sfântul Maslu, urmat de o agapã
frãþeascã.
Sã mulþumim Sfintei Fecioare, care în
fiecare an ne aduce aminte, prin acest sfânt
Praznic precedat de post, cã este tot timpul
alãturi de fiii sãi duhovniceºti ºi sã rostim cu
toþii din suflet de creºtin adevãrat: ”Bucurãte
mireasã pururea fecioarã”.
Pr. Copãcianu Alexandru
(Sãsãuº)
Adormirea Adormirea `i `i pream[rirea
pream[rirea
Maicii Maicii Domnului
Domnului
(continuare din pagina 5)
Dupã aceasta, din nou, Sfânta Nãscãtoare
de Dumnezeu i-a binecuvântat ºi inima sa s-a
umplut de o mângâiere dumnezeiascã. ªi
atunci s-a întâmplat, iatã, mãreaþa ºi minunata
venire a lui Hristos, Dumnezeul ºi Fiul ei, ºi
împreuinã cu El au venit oºtile nenumãrate
ale îngerilor ºi arhanghelilor ºi alte oºtiri ale
serafimilor, heruvimilor, scaunelor; toþi
stãteau cu fricã înaintea Domnului...ªi venirea
de acum a Domnului era mai mãreaþã ºi mai
înfricoºãtoare decât cea dintâi, cãci S-a arãtat
mai strãlucitor decât fulgerul ºi decât
Schimbarea la Faþã lucratã pe Tabor... Atunci
Apostolii au tremurat ºi au cãzut la pãmânt
ca niºte morþi; iar Domnul le-a spus: Pace
vouã!...Când Apostolii au auzit glasul dulce ºi
dorit al Domnului, au fost învioraþi ºi întãriþi
la suflet ºi la trup, ºi au început sã priveascã
cu evlavie strãlucirea slavei ºi faþa lui
dumnezeiesc de frumoasã. Iar Preasfânta,
Preacurata ºi Preabinecuvântata Maicã a lui
Hristos s-a umplut de bucurie ºi faþa sa
strãlucea de strãlucirea slavei
dumnezeieºti...ªi a spus: „Binecuvânteazãmã,
Doamne, cu dreapta Ta ºi binecuvânteazã
pe toþi cei ce Te slãvesc ºi pomenesc Numele
Tãu ºi Îþi aduc toate rugãciunile ºi cererile
lor!” Atunci Domnul a întins dreapta Sa ºi a
binecuvântat-o pe Maica Sa...ªi, de îndatã, la
porunca Domnului, îngerii au început sã laude
cu voce dulce, cu glas auzit ºi dorit, iar sfinþii
apostoli s-au închinat în Duhul Sfânt ºi lãudau
cu laudã îngereascã. ªi aºa, Preasfânta Maicã
a Domnului ºi-a încredinþat fericitul ºi curatul
ei suflet Domnului, Împãratului ºi Fiului ei,
ºi a adormit un somn dulce ºi mult dorit. Aºa
cum a ocolit durerile naºterii cu o naºtere
negrãitã, tot aºa nici durerile morþii n-au atinso
în vremea morþii sale...Mulþimile îngerilor
ºi-au întins mâinile lor nevãzute la trecerea
sufletului ei sfânt. Casa ºi împrejurimile s-au
umplut cu o mireasmã negrãitã...ªi aºa,
Învãþãtorul ºi ucenicii, cerul ºi pãmântul au
condus-o pe Sfânta Fecioarã, Învãþãtorul ºi
Domnul milostiv ºi slãvit a dus sfântul suflet
al Maicii Sale preacurate în ceruri, iar ucenicii
au aºezat trupul ei neprihãnit pe pãmânt, ca
sã-l ungã cu miresme ºi sã-l ducã acolo unde
voia ea, ca dupã puþinã vreme sã fie dus în rai
sau în locul pe care l-ar voi Fiul ºi Dumnezeul
ei...Sfinþii apostoli au ridicat pe umeri sicriul
cinstit ºi, la porunca Duhului Sfânt, au plecat
în þarina Gheþimanilor, cum le fusese dinainte
poruncit de Sfânta Nãscãtoare de
Dumnezeu...Toþi Apostolii i-au însãrcinat pe
Petru ºi Pavel sã punã în mormânt sfântul
trup...Atunci Petru ºi Pavel n-au atins sfântul
trup cu mâinile lor, ci au luat fâºiile ce atârnau
ici colo plini de evlavie ºi hotãrâre, ºi aºa au
ridicat fericitul trup din sicriu ºi l-au aºezat
în mormânt...Din adunarea sfinþilor apostoli
la moartea Împãrãtesei unul dintre apostoli,
prin voia proniei, n-a putu fi înºtiinþat
împreunã cu ceilalþi. ªi sfinþii apostoli l-au
aºteptat ca sã dobândeascã ºi el
binecuvântarea prin întâlnirea cu trupul cel
binecuvântat ºi fericit. A treia zi însã a sosit
ºi apostolul acesta ºi i-a gãsit pe ceilalþi
prieteni ai sãi gata sã cânte psalmi în faþa
mormântului sfânt. A auzit ºi el psalmodia
dulce a îngerilor ºi i-a rugat pe Sfinþii Apostoli
sã deschidã mormântul cinstit ca sã vadã
trupul slãvit al Preasfintei Nãscãtoare de
Dumnezeu. Fericiþii Apostoli au ascultat
cererea fratelui lor ºi prin porunca Duhului
Sfânt au deschis mormântul cu fricã. Iar când
l-au deschis, na-u mai gãsit trupul slãvit al
sfintei Maici a lui Hristos, cãci fusese mutat
de acolo unde voise Fiul ºi Dumnezeul ei. Cãci
aºa cum Acesta S-a supus mormântului, când
a suferit moartea în trup pentru mântuirea
noastrã ºi a înviat a treia zi, tot aºa i-a plãcut
sã fie pus în mormânt ºi trupul fãrã prihanã
al Preasfintei Maici ºi ea sã fie mutatã în
nestricãciunea cea veºnicã dupã cum a voit...
Aºadar mormântul a fost gãsit gol. Fâºiile ºi
giulgiul în care au aºezat-o le-au aflat, dar
trupul Fecioarei nu mai era, ci fusese înãlþat
la Fiul ºi Dumnezeul ei, ca sã vieþuiascã
împreunã cu El ºi aºa a fãcut sã urce firea
noastrã în Împãrãþia cea veºnicã, nu numai
prin Fiul, ci ºi prin Maica Sa. Atunci, fericiþii
Apostoli s-au umplut de uimire ºi bucurie ºi
au ºtiut cã întârzierea unuia dintre Apostoli
s-a întâmplat prin voia proniei pentru
descoperirea acestei taine, ca sã se deschidã
pentru el mormântul ºi aºa sã se vesteascã
mutarea sfântului trup...Au închis deci din
nou sfântul mormânt, iar slãvita mutare a
Sfintei Nãscãtoare de Dumnezeu a fost
propovãduitã în lumea întreagã...Atunci Sfinþii
Apostoli, dupã rugãciune ºi salutãri
întreolaltã, s-au împrãºtiat iarãºi fiecare în
þara propovãduirii lui ºi-i învãþau pe toþi
pãgânii în credinþa cea dreaptã dupã porunca
ºi cu ajutorul Domnului ºi cu lucrarea
minunilor”.
(SFÂNTUL MAXIM MÃRTURISITORUL,
Viaþa Maicii Domnului, traducere de diac.
Ioan I. Icã jr. În volumul Trei Vieþi bizantine
ale Maicii Domnului, Editura Deisis, Sibiu,
2001)
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului
Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325
Preºedinte: Pr. Protopop Ioan Jurca
Redactori responsabili: Pr. Naicu Mihai
Pr. Coºorean Axente-Cosmin
Colectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),
Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram
(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr. Dumitru
Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)
Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba
Tehnoredactor: Nicolae Hodiº
Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu
Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei
sau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

GAZET AZET AZETA AZET A HÂRTIBACIUL
HÂRTIBACIULUI
HÂRTIBACIUL UI
O O “poveste” “poveste” despre despre oamenii
oamenii FOLCLOR
FOLCLOR
înv[\a\i înv[\a\i ai ai |ichindealului!
|ichindealului!
2008 7
În folclorul local se pãstreazã poezii despre
ºcoala renumitã din sat, ºcoalã cu doar
ºapte clase primare dar din care au ieºit mulþi
oameni învãþaþi! Nu trebuie uitat cã toþi copii
trebuiau sã meargã la Nocrich sã dea examene,
dar erau primii din ºapte comune!
„Floricicã de pe deal
De la noi din Þichindeal
Au ieºit oameni cu grad
Cã îs doctori ºi colonei
ªi directori, generali
Ne putem mândri cu ei.
Foicicã lemn sucit
Þichindealul îi sat vestit
Cã oamenii îs toþi cu carte
De sunt ºi ei în strãinãtate
Generali ºi cãpitani,
Dar au dascãli cãrturari.
Foicicã din Ardeal
Dimitrie Þichindeal
A plecat pânã în Banat
ªcoalã românã a înfiinþat
Foaie verde foi de brad
Oamenii care au plecat
De aici de la noi din sat
Sângele ºi l-au vãrsat
Drepturi ei ne-au câºtigat”
S-a pãstrat ºi o poezie – creaþia lui
Dimitrie Þichindeal
„M-am nãscut în Cernealã
ªi m-am dus în Banat,
Am fãcut o socotealã
Ca sã ajung pânã la împãrat.
Sã aduc libertate iarã
Pentru românii cei asupriþi
În bisericã ºi în þarã
Sã ne întãrim, sã fim uniþi”
Notã:
Simion Bera – ºef serviciu la Braºov –
declara cã a citit într-o carte veche, fãrã coperte
– o strofã dintr-o poezie a lui Dimitrie
Þichindeal, în care se arãtau urmãtoarele
versuri:
Foto: familia Petru Ion din Þichindeal - 1912, data când ing. Aurel Vlaicu survola oraºul Sibiu
Dorinþe necugetate
O strãveche poveste anamitã a fãcut de
mai multe ori înconjurul lumii
Un bogãtaº, ale cãrui pofte trupeºti
nemãsurate erau îndeobºte cunoscute, ºi-a
dãruit toatã averea unui zeu, pe care l-a rugat
– cum se obiºnuieºte – sã-i îndeplineascã în
schimb trei dorinþe.
Zeul s-a învoit ºi i-a dat omului trei
bucãþele de tãmâie, zicându-i sã aprindã câte
una pentru fiecare dorinþã.
În drum spre casã, omul a întâlnit un alai
de nuntã. Mireasa era înconjuratã de o
mulþime de fete tinere ºi fermecãtoare care
dansau, în numãr de cel puþin patruzeci. Vrãjit
omul le-a privit pe îndelete pe fiecare, orbit
de dorinþã, fãrã sã poatã alege pe vreuna dintre
ele.
Atunci a aprins prima bucãþicã de tãmâie,
cu dorinþa de a le avea pe toate deodatã.
Nici nu ºi-a pus bine gândul pânã la capãt
cã a simþit crescându-i peste tot numai
mãdulare. Patruzeci de mãdulare fãloase, unul
ºi unul, îi þâºneau prin piele, pânã ºi pe obraz!
Tinerele au scos þipete de groazã la vederea
arãtãrii ºi au luat-o la fugã peste câmp.
Omul, înspãimântat ºi el de mulþimea
bubelor neruºinate care-i înmuguriserã pe tot
trupul, s-a grãbit sã aprindã altã bucãþicã de
tãmâie, strigând:
- Vreau sã scap de toate mãdularele!
ªi toate mãdularele s-au topit pe datã,
întocmai cum dorise, omul trezindu-se fãrã
nimic între picioare, unde locul era neted ºi
gol.
„M-am nãscut în Cernealã ºi m-am dus
în Banat
ªi-am avut o socotealã: s-ajung pânã la
împãrat”
În „Cerneala” se numeºte partea de sud
a satului ºi a hotarului cu acelaºi nume. Pe
vremuri vatra satului Þichindeal era plinã de
bãlþi cu trestie, astfel cã acum 200 de ani gospodãriile
satului erau aºezate pe dealurile din
jur unde ºi astãzi mai existã terenuri intravilane.
Unul dintre aceste terenuri intravilane
a fost donat bisericii ºi se crede cã acolo au
locuit pãrinþii lui Dimitrie Þichindeal, dupã
cum spun bãtrânii din sat.
Dupã Manuscrisul semnat de preotul
pensionar Lazãr Bordeanu
POVE~TI POVE~TI FILOZOFICE
FILOZOFICE
Nu-i mai rãmânea decât sã aprindã cea dea
treia bucãþicã de tãmâie, ca sã fie la loc cum
fusese. Dupã care s-a întors amãrât în sat,
plângând dupã averea pierdutã ºi dupã tãmâia
risipitã prosteºte.
Oglinda lui Goha
Pe când punea stãpânire pe egipt, temutul
han tãtar Timur Lenk, care era ºchiop, choir
ºi cumplit de urât ºi mai avea pe deasupra ºi
un picior de fier, l-a chemat la el pe Goha
despre care auzise vorbidu-se. Pe când
pãlãvrãgeau, a intrat bãrbierul hanului, l-a ras
pe cap ºi i-a pus în faþã o oglindã, ca sã se vadã.
Când s-a uitat în oglindã, Timur a izbucnit
în lacrimi. Goha s-a pus ºi el pe plâns, a gemut
ºi a lovit pãmântul cu pumnii, vreme de douã
– trei ceasuri. Timur încetase demult sã mai
plângã, dar Goha nici gând sã se opreascã.
Hanul l-a întrebat:
- Ce ai? Eu plâng pentru cã m-am uitat în
oglinda acestui blestemat de bãrbier ºi am
vãzut cã sunt urât, ba chiar hidos. Dar tu? De
ce verºi atâtea lacrimi?
La care Goha a rãspuns:
- De ce te miri? Tu nu te-ai uitat în oglindã
decât o clipã ºi ai plâns un ceas. Atunci eu,
care sunt nevoit sã mã uit la tine toatã ziua,
cât ar trebui sã plâng?
Din volumul “CERCUL
MINCINOªILOR”
De Jean Claude Carriere
DE-AI ªTI, MAICÃ, TRAIU’MEU,
cules de Mircea Drãgan
N-ai dormi noaptea somn greu;
Te-ai scula la miez de noapte
ªi mi-ai ruga ceas de moarte
Cu surorile toate.
Cu frãþiorii cu toþii
ªi mi-ai ruga ceasul’morþii.
Aºteaptã-mã, mãiculiþã,
Vineri seara la portiþã,
Cu foc ºi cu luminiþã;
De-i vedea cã nu mai viu,
Stinge ,maicã ,lumina
ªi astâmpãrã-þi inima;
Domoleºte ºi focu’,
ªi stâmpãrã-þi ºi doru’.
Mãicuþã, când m-ai avut,
Mai bin’sã mã fi pierdut;
Pe pãrãu cu sãlciile,
Sã mã mânce þãrcile.
Apa rece sã mã spele,
Sã nu mai trãiesc cu jele.
Cu jele ºi cu nãcaz,
ªi cu lacrimi pe obraz.
Bratu Maria,
49 de ani, Retiº , 1978
FOLCLOR DEVENIRE
Þichindeal - la construcþia cooperativei
La tine-n Poartã bat eu seara; sunt ostenit
de dor
Curajul irizat de alb e, la orizont, doar
îngeri,
Ce vin ghicind Lumina ce-mi întregeºte-n
zbor
La Tine poposesc în Poartã
Sã strig nu pot, sã chem nu am
Curajul sã neliniºtesc ori sã destram
Fiorul devenirii ce mã poartã
Ci-mi reazim fruntea-n rug de spini
Ca puful moale se preface rugul—
Supusã ascultare mã cuprinde lin,
Când dorul devenirii îmi potriveºte jugul.
La Tine-n prag mirãrile-mi se pierd,
Lãsat deschis zãvorul, este venirii mele,
Ce-aud mi-e drag, ce vãd eu cred...
ªi tot ce-i Luminare sorb—
ªi-mi reazim iar genunchi-n colb
Iar colbul se preface stele....
@N LUNA AUGUST
ESTE ZIUA LOR
Nãstase Paraschiva 80 de ani 2 sept Fofeldea
Costea Ecaterina 83 de ani 5 sept Gherdeal
Chirtop Maria 82 de ani 6 sept Fofeldea
Cojocaru Maranda 82 de ani 7 sept Marpod
Coroiu Maria 85 de ani 9 sept Ruja
Grecu Eugen 85 de ani 9 sept Stejeriº
Toader Elena 80 de ani 10 sept Ruja
Macavei Ioan 86 de ani 12 sept Beneºti
Frank Wilhelm 82 de ani 13 sept Merghindeal
Gavrilã Maria 89 de ani 15 sept Dealu Frumos
Tatu Constantin 85 de ani 15 sept Alþâna
Noaghea Maria 84 de ani 17 sept Bruiu
Vasiu Livia 85 de ani 18 sept Beneºti
Niculae Maria 84 de ani 18 sept. Gherdeal
Tãbãcaru Ana 84 de ani 18 sept. Bruiu
Toader Vasilica 83 de ani 18 sept. Marpod
Bucºã Ioan 84 de ani 20 sept. Alþâna
Nistor Ana 80 de ani 23 sept. Ghijasa de Sus
Rãducel Otilia 83 de ani 24 sept. ªomartin
Barbu Dumitru 83 de ani 24 sept. Marpod
Mocanu Maria 83 de ani 25 sept. Fofeldea
Serafim Ana 83 de ani 25 sept. Fofeldea
Precup Ioan 81 de ani 25 sept. Fofeldea
Raicu Maria 88 de ani 27 sept. Alþâna
Macavei Ioan 86 de ani 27 sept. Alþâna
Dragomir Susana 86 de ani 27 sept. Beneºti
Suºu Maria 83 de ani 27 sept. Fofeldea
Vasiu Elena 84 de ani 29 sept. Beneºti
Lãcãtuº Maria 86 de ani 30 sept. Dealu frumos
Toader Gheorghe 80 de ani 30 sept. Ruja
Noi le urãm bãtrâneþe liniºtitã, sãnãtate ºi bucurii din partea urmaºilor.
N.R. Cerem scuze pentru eventuale erori datorate neactualizãrii listelor.
Nicu Ganea

�
Cyan Magenta Yellow Black
�
8
GAZET AZET AZETA AZET A HÂRTIBACIUL
HÂRTIBACIULUI
HÂRTIBACIUL UI
S.C. MODEST IMPEX SRL
CEA CEA MAI MAI PERFORMANTÃ PERFORMANTÃ FIRMA FIRMA DE DE CONSTRUCÞII CONSTRUCÞII ªI ªI AMENAJÃRI
AMENAJÃRI
DE DE PE PE VALEA VALEA HÂRTIBACIULUI HÂRTIBACIULUI La La „CHIRI”
„CHIRI”
Cine vrea produse ºi servicii de calitate se
poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!
S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de
constructori bine calificatã, cu experienþã,
capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunã
calitate, care oferã garanþie pentru lucrul bine
fãcut.
S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune la
dispoziþia clienþilor toatã gama de materiale
necesare unei construcþii, de la cele folosite
pentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.
În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEX
S.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. Mihai
Viteazu se gãsesc cele mai variate produse:
aparaturã electro-casnicã, materiale ºi
instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uz
gospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrã
concurenþã ºi calitate performantã.
În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurã
transportul gratuit al produselor cumpãrate
de la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceri
de preþ, în alte localitãþi.
În zonã produsele ROMSTAL se gãsesc
numai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.
Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX
S.R.L. competent ºi amabil rãspunde
permanent solicitãrilor celor interesaþi.
Oricine poate apela cu încredere la
serviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.
unde se poate plãti ºi cu credit bancar.
Dans modern
Sã ne amintim de saºi
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Lucia
Letiþia Rodina, Marius Halmaghi,
Tehnoredactare: Nicolae Hodiº
Foto: Marius Halmaghi
Tipar: Tipo Trib Sibiu
EDITURA ETAPE SIBIU
2008
AMINTIRI AMINTIRI DE DE LA LA ZILELE
ZILELE
ORA~ULUI ORA~ULUI AGNITA AGNITA - - 2008
2008
Str. P-þa Republicii nr. 19 -
Tel.: 0269-510465, int.112
orele 8 00 - 15 00
�
�