traduc`tor fa]` - profilÎn toamna aceasta, timp de trei luni [i mai bine, unul dintre corpurile Palatului Mogo[oaia a fost gazdacondi]ii de \nscrierea zece tineri veni]i din diverse ]\ri în urma concursului de burse pentru traduc\tori str\ini organizatla concursul de bursede Institutul Cultural Român. În afar\ de cursurile asigurate de ICR, majoritatea veneau [i pe lacursurile de la Universitate (favoritul absolut era Ion Manolescu), [i î[i f\ceau apari]ia [i pe la manifest\ripentru traduc`tori str`iniculturale de amploare variabil\, de la lans\ri de carte la Gaudeamus sau C\rture[ti, pîn\ la foarteorganizat de ICRrestrînsul festival ‘s Brot (tocmai în ziua în care acesta avea loc în garsoniera – central\, e drept,dar anonim\ – mai mult primitoare decît înc\p\toare a uneia dintre participantele mai vechi). Bucure[tiul nu e- CVînc\ genul de ora[ turistic în care s\ auzi la orice col] de strad\ cîte o limb\ str\in\, astfel c\, înainte de întîlnirea- o scrisoare de inten]ie adresat\ pre[edintelui„oficial\”, cu grupul aproape complet, [i cu reportofon, au fost mai întîi conversa]iile scurte pe holurileInstitutului Cultural Românfacult\]ii [i vizita noastr\ de prezentare a unui proiect la Mogo[oaia, chez soy. Din curiozit\]i [i disponibilit\]i- o scrisoare de recomandare din parteainterculturale, [i ale noastre, [i ale lor, am schimbat cu fiecare întîlnire întreb\ri [i r\spunsuri – în limba român\,unor profesori de limba român\ saupe care cei zece o cuno[teau foarte bine. Prima curiozitate chiar asta a fost – cum se face c\ au înv\]at române[te.din partea unor traduc\tori din limba româR\spunsurile au fost nu numai variate, dar [i imprevizibile. Exist\ motive „culturale”, cum ar fi interesul pentrulimbi romanice al Marinei Gessner („Am f\cut engleza [i franceza ca specializare, m-am apucat [i de portughez\,Membrii comisiei:iar mai tîrziu [i de spaniol\. Am f\cut ni[te cursuri de lingvistic\ comparat\ [i acolo au ap\rut ni[te exemple dinFlorin Bican, Hora]iu Decuble, Liviu Bleocaromân\, limb\ pe care nu o [tiam...”), interesul pentru Europa de Est al Lenk\i Mikesova, sau curiozitatea MarieiLuisa, care a început cu limba rus\, apoi a înv\]at române[te [i a ob]inut un lectorat de 4 ani la Universitateade Vest din Timi[oara (timp în care a lucrat, cu Otilia Hede[an, la o antologie de texte populare române[tilicen]ioase, traduse în italian\); sau motive familiale – bunicul Jirinei Vyorálková, originar din Suceava, aplecat imediat dup\ r\zboi în Cehia, dar nu a vorbit niciodat\ române[te acas\; în schimb, Anita Bernacchiavorbe[te române[te din copil\rie, mama ei fiind originar\ din Republica Moldova. Carolina Ferreira [iJeanie Han au înv\]at române[te datorit\ prietenilor pe care [i i-au f\cut pe internet; Carolina a primitde la prietena ei din România un volum de poezii de Eminescu pe care îl citea dinainte de a cunoa[tecondi]iile bursei:româna, pentru sonorit\]ile limbii, „într-un fel misterioas\, latin\ [i nelatin\”; fiind student\ la Drept,a g\sit [i o burs\ Erasmus de un an la Bucure[ti, pentru c\ în Portugalia nu exista un lectorat de limba20 de burse pe o perioad\ de 3 luniromân\. Alexis s-a trezit repartizat de organiza]ia de voluntariat în care intrase, Peace Corps, înRomânia, la Ploie[ti [i apoi la Tîrgu-Mure[, unde [i-a [i g\sit o so]ie. Petra Mendlova, din Cehia,valoarea unei burse:[i-a petrecut adolescen]a la Bucure[ti, la Liceul de Muzic\, avînd p\rin]ii ambasadori.2 000 Euro pentru întreaga perioad\De la curiozit\]i subiective la implicarea în înv\]area unei limbi nu e o distan]\ prea mare,cazare la Centrul Cultural Palatele Br`ncovene[ti – Mogo[oaianici m\car atunci cînd în ]ara de origine nu exist\ cursuri pentru limba respectiv\. Iar atuncicînd exist\, e cu atît mai simplu: Marina, Jirina, Maria Luisa, Anita [i Lenka au studiat românaparteneriatla facultate, ca a doua sau a treia limb\. Majoritatea au avut [i lectori de origine român\.cu masteratul de traductologie de la UniversitateaCarolina [i Jeanie au înv\]at pe internet, iar Alexis – la fa]a locului. Dup\ studii, majoritateaBucure[ti[i-au g\sit [i ocazii de a-[i practica competen]ele nou-dobîndite, majoritatea ca traduc\tori.Marina a lucrat [i ca ghid turistic, iar Carolina lucreaz\ la Înaltul Comisariat pentruworkshop-uri cu traduc\toriEmigra]ie [i Minorit\]i Etnice, unde întîlne[te români destul de des.din RomâniaLiteratura rom~n`la por]ile str`in`t`]ii.2410 posibili traduc`toriUn seminar de literatur\ român\ contemporan\ cu scriitorii Ana Maria Sandu [i Ion Manolescunum`rul 3.......................................................................................ianuarie 2007...................................................................................................noua literatur`
Cu to]ii au planuri de traducerea unor c\r]i române[tipe care le-audescoperit fie înainte de aveni la Bucure[ti, fie cu ocazia cursurilorde literatur\ român\ contemporan\, dela Facultatea de Litere a Universit\]ii dinBucure[ti, ]inute de Lumini]a Marcu [iPaul Cernat. Jeanie Han începuse dejas\ traduc\ Întîmpl\ri din irealitatea imediat\de Max Blecher [i a venit în Româniamai ales ca s\-[i verifice traducerea, ceeace a f\cut cu ajutorul masteranzilor coordona]ide prof. Lidia Vianu de la Facultateade Limbi [i Literaturi Str\ine. Tot pentrupublicul de peste ocean, Alexis a început s\traduc\ proza lui Adrian O]oiu [i MirceaC\rt\rescu [i poeziile lui Mircea Dinescu.Recunoa[te c\ sînt mul]i scriitori români carei-au atras aten]ia, dar e con[tient c\ „sîntni[te scriitori aici care e greu s\ pricepi în America”.Masterand în creative writing la George MasonUniversity, Fairfax, Virginia, Alexis apreciaz\ c\scriitorii din selec]ia lui – care îi va servi ca lucrarede absolvire – „trebuie s\ zic\ despre ceva, despreo situa]ie... important este s\ prezinte exactprin toate imaginile, cu atmosfer\, cum sim]i acolo...cred c\ sîntem într-o perioad\ cînd foarte mul]iscriitori doresc ca vocile lor s\ fie acolo, s\ fie înaer.” Apreciaz\ scrisul lui Andrei Codrescupentru c\ i se pare „reprezentativ”.Pentru pia]a de carte din Croa]ia, Marina se gînde[tec\ o antologie de proz\ ar fi interesant\;din selec]ia de pîn\ acum fac parte autorii Povestirilormici [i mijlocii, Sorin Stoica, C\lin Torsan, CosminManolache [i Ciprian Voicil\, dar [i Filip Florian.În privin]a rela]iei cu editurile [i a interesului publiculuicroat pentru <strong>literatura</strong> român\, e foarteoptimist\: „eu cred c\ deocamdat\ sînt singuracare [tie despre <strong>literatura</strong> contemporan\ român\.Cînd m\ întorc, o s\ vorbesc cu oameni de lafacultate [i cu ni[te edituri [i cred c\ da, fac eu...”.Pentru Cehia, Jirina se gînde[te la traducerealui Liviu Bleoca, iar Lenka a început deja s\ traduc\Evangheli[tii Alinei Mungiu-Pippidi; Petrainten]ioneaz\ ca, în func]ie de rela]ia cu edituriledin Cehia, s\ traduc\ scriitori românicontemporani.La întoarcerea în Italia, Maria Luisa are un planmai amplu: pe lîng\ antologia de texte folclorice,deja ap\rut\ la Timi[oara, se gînde[te s\ traduc\Puppa Rusa a lui Gheorghe Cr\ciun, Degetemici de Filip Florian, Petru Cimpoie[u, VasileErnu [i R\zboiul fluturilor. Anita s-a opritasupra volumului La apa Vavilonului deMonica Lovinescu, dar vrea [i ea s\ aduneproz\ româneasc\ contemporan\ într-oantologie. Carolina a primit de la AmbasadaRomâniei din Lisabona sugestia de a traduceeseul Omul recent al lui Horia-RomanPatapievici [i a tradus deja cîteva fragmentepe care le-a trimis la edituri, dar e interesat\[i de romanul lui Petru Cimpoie[u, SimionLiftnicul, care i se pare „interesant dinpunctul de vedere al tranzi]iei române[ti.”{i adaug\ c\ pentru Portugalia ar fiinteresant s\ se cunoasc\ mai multdespre România, cu atît mai multcu cît „acum sînt foarte mul]i româniacolo [i încep s\ se creeze rela]iiîntre portughezi [i români [i în modfiresc începe [i o curiozitate pentruRomânia”, de aceea i se pare oportunc\ ea cunoa[te aceast\ limb\ dincare poate traduce [i cu care dejalucreaz\.Ana Chiri]oiuAlexis Enrico Santi, Jeanie Han, Igor Mocanu(de la dreapta la st`nga)Jirina Vyorálkova, Lenka Mikešová,Petra Mendlova, Ana Chiri]oiu(de la dreapta la st`nga)c\[tig`torii burselordin sesiuneaoctombrie-decembrie2006:MARINA GESSNER, Croa]ia, 25 de aniJIRINA VYORÁLKOVÁ, Cehia, 24 de aniMARIA LUISA LOMBARDO, Italia, 32 de aniCAROLINA MARTINS FERREIRA, Portugalia, 25 de aniALEXIS ENRICO SANTI, S.U.A., 30 de aniJEANIE HAN, S.U.A., („destul de ani”)ANITA NATASCIA BERNACCHIA, Italia, 24 de aniLENKA MIKEŠOVÁ, Cehia, 27 de aniPETRA MENDLOVA, Cehia, 27 de aniSZYMON WCISLO, Poloniatraduc`tor fa]` - profil25noua literatur`........................................................................................ianuarie 2007.................................................................................................num`rul 3