Iată de ce a respins CSAT privatizarea CFR Marfă ... - Curentul

12Vineri, 5 octombrie 2012cultur\curentul.roPagin` realizat` în colaborarecu Academia Român`Tehnologii lingvistice –performanțe și perspectiveConvorbire cu acad. Dan Tufiș,Directorul Institutului de Cercetări pentru InteligențăArtificială „Mihai Drăgănescu“Cu câteva zile în urmă s-a desfășuratworkshop-ul exploratoriu „Tehnologiilingvistice în cercetarea românească dințară și din diaspora“, eveniment reper alvieții noastre științifice, organizat deInstitutul Dvs. împreună cu Univer -sitatea „Alexandru Ioan Cuza“. CumInstitutul de Cercetări pentru InteligențăArtificială „Mihai Drăgănescu“este preapuțin cunoscut, propun să începem cu oscurtă prezentare.Institutul a fost înființat în 1994,inițial ca un mic centru de cercetareavansată, la inițiativa acad. MihaiDrăgănescu, cu eforturile conjugate aleacad. Gh. Tecuci și ale noastre. De laînceput, am gândit Centrul ca o instituțiecu personalitate juridică, implicândautonomia financiară și, imediat dupăînființare, ne-am asigurat dotarea și potspune că am fost prima instituție dinAcademia Română cu acces la Internet.Apoi, am inițiat o serie de cursuri gratuitepentru toți cercetătorii din rețeauaacademică.Când vorbiți de autonomie finan -ciară, pe ce vă bazați?Pe calitatea cercetătorilor noștri,nucleul de opt cercetători de prima mână,pe rezultatele obținute, pe recunoaștereainternațională pe care o dobândisem pânăatunci.Și unde ați ajuns după aproape… 20de ani?În prezent suntem o instituție dereferință a Academiei Române, respectatăși apreciată în comunitatea de profil, curezultate de vârf în cercetareainternațională, cu peste 35 de proiecteinternaționale la activ și multe propuneride colaborare viitoare, prea multe chiarpentru resursele actuale de personal. Înanul 2002, tocmai datorită acestorrezultate, Centrul a fost transformat înInstitutul de Cercetări pentru InteligențăArtificială. Anul acesta am obținutaprobarea oficială ca institutul să poartenumele acad. Mihai Drăgănescu,mentorul nostru pe care l-am pierdut în2010,ca un gest de minimă recunoștințăpentru tot ceea ce a făcut pentru științaromânească și în special pentru domeniulinformaticii.Domeniul inteligenței artificiale estefoarte atractiv, cu perspective aproapenelimitate. Care sunt direcțiile cerce -tărilor Dvs.?Cercetările noastre se focalizeazăasupra prelucrării limbajului natural, unuldintre domeniile cele mai active dininteligența artificială, cu un puterniccaracter aplicativ în societateacunoașterii. În 2001 UNESCO a elaboratși aprobat un document privind accesul laInternet ca drept fundamental al omului.Ați participat la elaborarea lui.Da, și sunt mândru de acest lucru. Deatunci, comunitatea științifică interna -țională a analizat și identificat problemelede rezolvat pentru împlinirea acestuideziderat întrucât nu toate limbile suntpregătite pentru folosirea tehnologiilorlingvistice.Adică?Prelucrarea limbajului în mediiledigitale necesită instrumente specificelimbii și fiecare program are, la rândulsău, nevoie de ceea ce se numește resurselingvistice – corpusuri și dicționare foartemari, gramatici ș.a. Ei bine, prin prismaacestor resurse și instrumente specializatese definește un nivel tehnologic al uneilimbi, al pregătirii ei spre a fi utilizată înspațiul virtual.Când vom comunica cu tot ce neînconjoară…Pentru a ne apropia de lucrărileworkshop-ului, care e potențialul econo -mic al acestor tehnologii?Tehnologia limbajului are un potențialeconomic extraordinar. Se estimează, depildă, că în 2015, Europa piața acestortehnologii va ajunge la peste 15 miliardeEuro cu o creștere constantă de 10%.Unde întâlnim aceste tehnologii?La orice pas. De la editoarele de textinteligente care fac corecții ortografice șichiar sintactice, la căutarea pe Internet,până la sistemele de traducere automată.Și așa cum se apreciază în prognozeleștiințifice, ne așteptăm să le folosim încomunicarea cu tot ceea ce există în jurulnostru. Se vorbește de case inteligente încare poți vorbi cu tot ce se găsește în ele.Sunt proiecte foarte ambițioase deja încurs de realizare ale așa-numitelor orașeinteligente, care au senzori capabili săfurnizeze informație deținătorilor detehnologie adecvată.Știu că Dvs. personal aveți nișteperformanțe notabile în traducereaautomată, din păcate mai puțincunoscute în țară…Da, este domeniul meu preponderentde activitate în ultimii ani. În istoria depeste 60 de ani a traducerii automate,progresele au fost, mult timp, dezamă -gitoare, dar în ultimii zece ani am asistatla o adevărată revoluție determinată de oschimbare de paradigmă. Cercetările detraducere automată bazate pe învățare auînlocuit în mare măsură efortul specia -liștilor în limbă de a scrie gramatici, dic -ționare ș.a. Această abordare a transferatefortul uman în direcția colectării unortexte care să fie traduceri reciproce și adezvoltării de sisteme de învățare auto -mată capabile sa-și extragă cunoștințelenecesare din date. Pentru unele perechi delimbi, generic numite „limbi mari“,asemenea date există în cantitățisuficiente, dar pentru cele mai multeperechi de limbi, datele necesare suntdeficitare, cu directă consecință asupracalității traducerilor automate. Conclu -dente în acest sens, sunt diferențele maride calitate a traducerilor realizate deGoogle, între cele mai mult de 60 delimbi.Workshop-ul care abia s-a încheiat afost un succes, fapt reflectat, aproapesurprinzător, și de mass-media. El a fostprefațat de un comunicat de presă careatrăgea atenția că 21 de limbi europenedin cele 30 analizate sunt în pericol înspațiu digital.Da, este vorba de comunicatul dat deconsorțiul european Meta-Net, rezultatulunei analize a 30 de limbi privindexploatarea la maximum a spațiuluivirtual în fiecare din limbile respective.Rezultatul este îngrijorător. Cu excepția anouă limbi, celelalte sunt la un nivelalarmant de „echipare tehnologică“.Și limba română?Studiul Meta-Net o plasează printrecele 21 de limbi în pericol, dar opinia meaeste că limba română este pregătită să iasădin această zonă de pericol. Cu condițiaca factorii politici responsabili cuproblemele cercetării să înțeleagă și să seimplice în sprijinirea acestei direcții decerce tare/dezvoltare.Recunoaștere internaționalăCare e contribuția românilor dindiaspora?Românii din diaspora, specialiști întehnologia limbajului, au o prezențădeosebit de activă și productivă, apreciatăde întreaga comunitate științifică. Dealtfel la workshop-ul nostru, pornind de larezultatele foarte competitive pe care leamobținut pentru perechea de limbiromână-engleză, s-au avansat propunericoncrete de realizare în colaborare desisteme de traducere pentru limbaromână, franceză și germană.Câți dintre ei vă sunt discipoli?Mulți, foarte mulți, ai mei sau ai prof.Dan Cristea de la Iași. Mă bucur foartemult de fiecare dată când aud de ei, cândîi întâlnesc. Avem o legătură permanentă,colaborăm.Până unde se poate merge ca perfor -manță? Mă gândesc la poezie.Există așa-numitele sisteme mixte detraducere asistată de om. Calculatoruloferă mai multe variante și omul faceopțiunea. Traducerile din literatură șipoezie vor rămâne în competența oame -nilor de specialitate și/sau a sistemelormixte. Traduceri complet automate debună calitate se obțin în domenii tehnice,juridice și chiar jurnalism.Omul rămâne încă de neînlocuit…Cel puțin în faza actuală, dar înperspectiva anilor 2020 se prevede că seva ajunge, pentru anumite tipuri de texteși pentru anumite perechi de limbi, la unnivel apropiat de calitatea traducerilorspecialiștilor umani.Există programe adaptate pentru ceicu dizabilități?Sunt preocupări foarte consistente șila workshop chiar a fost o comunicare peaceastă temă. Pentru cei care suferă, depildă, de autism, sunt cercetări careambiționează să descopere locurile dedificultate în percepția limbajului și săsimplifice corespunzător textele. Pentrucei cu deficiențe de auz sunt dezvoltatesisteme de înțelegere și generare alimbajului semnelor.Sunteți atât de dedicat domeniului șilprezentați atât de seducător încât parear fi perfect. Trebuie să fie și… un călcâial lui Ahile.Inteligența artificială cercetează deregulă probleme foarte grele care nu pot fiîntotdeauna precis formulate și trebuie săcaute soluții funcționale. Tehnologiile deinteligență artificială sunt presărate denumeroase euristici, un potențial „călcâial lui Ahile“, pentru că pot apărea situațiiîn care acestea să nu funcționeze. Ideeaeste ca asemenea situații să aibă oprobabilitate cât mai mică.Spre ce năzuiți?Mi-aș dori ca limba română să fie unadintre cele mai performante limbi înspațiul virtual și există premize în acestsens.Elena Solunca Moise