Managementul activitatilor tertiare - uefiscdi

din industrie unor cercetri academice – un vizibil efect calitativ în ceea ce privete implicareareciproc în activiti teriare a educaiei i industriei a fost dezvoltarea noilor formeorganizaionale.Comisia European (EC, 2005) raporteaz o tendin de externalizare a Cercetrii i Dezvoltrii dinpartea firmelor ctre universiti, în paralel cu reducerea ponderii globale a Cercetrii iDezvoltrii din companii. Informaii provenite din SUA evideniaz tendine similare (Slaughter iRhoades, 1996).Dovezi empirice confirm faptul c interaciunile dintre universiti i companii implic atâtactiviti de producere a cunotinelor, cât i transferul i aplicarea cunotinelor existente.În acelai timp, diferite guverne au oferit stimulente universitilor pentru a realiza cu o mai mareeficien transferul cunotinelor academice ctre sistemul economic. Comercializarea rezultatelorcercetrii a fost stimulat prin aprobarea unor msuri legislative, cum ar fi Actul Bayh-Dole (1980),care a permis universitilor din Statele Unite s patenteze rezultate ale unor cercetri finanateprin fonduri federale, i prin msuri similare adoptate în alte ri în perioada anilor 1980 si 1990(Agyres i Liebeskind, 1998). De asemenea, numeroase guverne au sprijinit noi programe menites încurajeze universitile s interacioneze cu industria (Cohen et al., 2002), de exemplu prinalocarea unor fonduri publice dezvoltrii activitilor teriare (cum ar fi Fondul pentru Inovaie înÎnvmântul Superior în Marea Britanie), i prin crearea de stimulente de ordin fiscal i monetarce promoveaz finanarea de ctre industrie a cercetrii academice i înfiinarea unor spinoffsacademice (DTI, 2003; OECD 2000).SECTORPRIVATCompetitivitate,dezvoltareINDUSTRIEEficienCoeziuneSECTORPUBLICSPATIULCULTURALDezvoltarecultural &Calitatea vietiiFigura 1- implicatiile activitatilor tertiare8COMUNITATESPATIULSOCIAL & CIVICResurse &OportunittiCe reprezint “activitatea teriara” a unei universiti?Universitile au fost înfiinate pe baza a dou activiti principale: educaia i cercetarea. Cu toateacestea, universitile au avut întotdeauna contribuii, directe i indirecte, la luarea deciziilor însocietate; aceasta este “a treia misiune”.Activitile teriare implic generarea, utilizarea, aplicarea i exploatarea cunoaterii i aaltor abiliti ale universitii în afara mediului academic. Cu alte cuvinte, activitileteriare se refer la interaciunea dintre universiti i restul societaii.Dac lucrezi într-o universitate din Uniunea European, probabil c ai auzit în ultimii anidiscutându-se despre activiti teriare. Aceasta este o modalitate de atragere de fondurisuplimentare pentru anumite instituii, prin realizarea de ctre cercetatori i lectori universitari aunor proiecte în colaborare cu organizaii comerciale.Numele de “activitate teriar” provine din faptul c este cea de-a treia dintr-o serie de activitiîntreprinse de mediul academic, primele dou fiind programele de studii de licen i studii postuniversitarepe de-o parte, i cercetarea tradiional i activitile de publicare pe de alt parte.Activitile tertiare au scopul de a spori atât faima instituiilor, cât i reputaia academic în cadrulsocietii globale.Termenul de direcie teriar se refer la surse de finanare care nu sunt considerate direciiprincipale, cum sunt educaia i cercetarea. Aceasta poate include consultana, parteneriate detransfer de cunotine, partneriatele de finanare comercial i non-comercial, parteneriate desponsorizare i alte activiti comerciale. Aceste activiti includ si expertiza in elaborarea deoferte, caiete de sarcini, licitaii, monitorizarea veniturilor i cheltuielilor aferente proiectelor,furnizarea de informaii despre management decanilor, efilor de departamente i managerilor deproiect, i supervizarea proiectelor, a bilanurile finale necesare raportrii in diverse proiecte. Înplus, echipa responsabila cu activitile teriare in universitare se ocup cu întocmirea iverificarea rapoartelor financiare regulate pentru finanatori, a oricrui raport financiar solicitat,precum i meninerea legturii cu auditorii interni, externisau cei din partea Comisiei Europene.Echipa este structurat în aa fel încât s asigure fiecrei Faculti sau Departament un punct decontact numit, iar membrii echipei menin legtura cu personalul academic i cu contabilii dincadrul serviciului spre a oferi un serviciu complet.9Acest modul va propune si un grup structurat de indicatori care pot fi folosii atât de ctre oficialiiuniversitilor pentru a monitoriza i a gestiona activiti teriare, cât i de ctre guvern pentru adistribui fonduri activitilor teriare.Comercializarea Proprietii Intelectuale (PI) aflate în posesia universitilor este o componentimportant a activitilor teriare, însa e numai una dintre numeroasele funcii ce unescuniversitile cu societatea. Mai mult, generarea de profit din comercializarea PI nu poate ficonsiderat principala motivaie a universitilor pentru a se angaja în astfel de activiti.Universitile sunt implicate în comercializare în primul rând pentru a genera valoare public, inumai în al doilea rând ca un mijloc de atragere de fonduri. În realitate, este recunoscut faptul cdac universitile s-ar concentra pe activiti teriare cu scopul de a maximiza profitul prinmecanisme de comercializare, acestea ar adduce mai puin valoare societii (Florida, 1999).Abordarea noastr asupra dezvoltrii acestei componente reflect aceast prere.De ce este finanarea aciunilor teriare necesar?Guvernul dorete ca numrul studenilor s creasc, iar astfel suntem din ce în ce mai constrânis gsim resurse i personal pentru a susine educaia numrului în cretere al studenilor.Universitile se afl în competiie unele cu altele pentru acest corp potenial de studeni, iaroferirea de programe ce conin ansamblul soluiilor i resurselor tehnice cunoscute este folositpentru a atrage un numr tot mai mare de studeni. Cu toate acestea, guvernele s-au demonstratmai puin dispuse s aloce resurse financiare suplimentare care s susin aceste activiti, astfelîncât universitile sunt nevoite s gseasc metode alternative de atragere de fonduri.Care sunt instituiile ce încep s se implice în asemenea activiti?Rspunsul este: toate!Aadar, în ce const o aciune teriar?Este dificil de definit ce poate însemna acest concept pentru propria munc în absena unorexemple concrete, deci acestea ar fi câteva exemple:• Proiecte pilot cu diferite companii pentru a îmbunti instruirea profesional amanagerilor• Oferirea de cursuri de dezvoltare profesional continu personalului anumitor companii• Colaborarea cu Camere de Comer i instituii ale sectorului public pentru a asigurafurnizarea educaiei la nivel local• Colaborarea dintre studeni i profesioniti din afara universitii, la diverse proiecte icercetri pentru binele public10Dup cum se poate observa, aceste activiti nu sunt concepute numai pentru a îmbuntisituaia financiar a unei instituii, ci i pentru a atrage persoane care nu studiaz în modultradiional, fapt care transform universitatea într-un element cheie al comunitii locale; acestedou eluri au fost oricum trasate de ctre guvern.Ce înseamn aceasta pentru mine ca i academician?Citind aceste lucruri, vei ofta i probabil vei gândi: “nu cred ei c am deja destule de fcut?”, i înmulte cazuri personalul academic i cercettorii întreprind activiti de cercetare cu un bugetlimitat, încercând s respecte termene limit foarte scurte, i în acelai timp s nu neglijezenumeroasele ore de activitate didactic. Este dificil de imaginat cum un set suplimentar deactiviti poate fi integrat în programul aglomerat, în special fiind vorba de activiti care necesittimp pentru colaborri cu persoane care întreprind planificri strategice, ca i timp alocatconducerii proiectelor sau cursurilor. Îns presiunile financiare ating cote critice în multe instituii,iar aceste presiuni vor fi transferate de la managementul superior ctre personalul academic. Dacimplicarea se face într-o etap timpurie, exist toate ansele de a construi împreun cu echipa demanagement o serie de aciuni teriare plcute i benefice pentru amble pri, în loc de a fiimplicat în mod forat în anumite proiecte pentru care nu exist o dedicare real.Nu sunt ateptate aciuni individuale; numeroase universiti au Centre de Cercetare i Dezvoltarecare au dezvoltate strategii pentru a crea legturi cu firme i comuniti locale.Oportuniti de discuii i training vor fi puse la dispoziia celor implicai, la un nivel instituional,local i naional.Chiar dac momentan nu dispunei de timpul necesar întreprinderii de aciuni teriare, luai înconsiderare aceast direcie pentru viitor. Muli consider c acest tip de strângere de fondurireprezint direcia pe care universitile o vor urma în viitor cu scopul de a realiza venituri.Structura conceptual pentru analiza activitilor teriareDezvoltarea unui sistem de msurare a activitilor teriare va necesita timp i resurseconsiderabile, iar poteniala legtur cu mecanisme de finanare trebuie s fie organizat ca unproces cu mai multe etape i nu ca o aciune singular. Anticipm un proces iterativ a dezvoltriiindicatorului ce se va întinde pe durata mai multor ani, i va implica definirea, colectarea, analizaindicatorului i ulterior alte selecii i dezvoltri ale indicatorului. Acesta exploreaz aspecte derezolvat, dezvolt un set de unelte de analiz, i treateaz tipurile de indicatori care ar putea fifolosii, încheindu-se cu identificarea unui set de ghiduri de procedure care ajut la conturarea11

Abilitatidezvoltrii sistemului de msurare a aciunilor teriare, ca i a posibilei legturi cu mecanisme definanare.In scopul analizei activitatilor teriare si a stabilirii eficienei lor cât si a modului in careinfluenteaza societatea este necesar elaborarea unor criterii de dezvoltare si indicatori deevaluare. Modelul teoretic de baz propus pentru evaluarea activitatilor teriare const inevalurea tuturor activitilor universitare care influenteaza performanta economica sau societateain general. Acest concept analitic se bazeaza pe o distincie clar intre ceea ce universitileposed (abiliti) si ceea ce realizeaz ele (activiti) (figura 2).ActivitatiStructura conceptual pentru analiza activitilor teriareActivitati tertiare asociate(a) Cunoasterea(b) Facilitati(c) Cercetare(d) Educatie(e) ComunicareComercializarea tehnologiilorActivitati EntrepreneurialeActivitati de consultanta si in contracteComercializarea facilitatilor (inchirieri)Contract de cercetareColaborarea in actvitatea academicaExpertizaPractica studenteascaActivitati de pregatire academicaAlinierea curriculeiRetele socialeDiseminare ne-academicaFigura 2. Structura conceptual pentru analiza activitilor teriareUtilizand toate funciile posibile universitile realizeaz trei tipuri principale de activiti:educaia, cercetarea si comunicare rezultatelor primelor dou activiti. Toate aceste activiti potfi considerate activiti teriare atunci cand se refer la, sau au ca si principali beneficiaricomunitile ne-academice.Studiu de caz din Marea BritaniePrestigiosul Grup Universitar Russel din Marea Britanie http://www.russellgroup.ac.uk/ (aceleinstituii care sunt deja în fruntea activitilor de cercetare) sunt foarte dornice s mreascnumrul activitilor teriare i s construiasc pe baza renumelui deja excellent în domeniulcercetrii. Cele douzeci de instituii care compun grupul atrag deja dou treimi din finanrileexterioare ale cercetrii la nivel naional, ceea ce înseamn c se afl într-o poziie propice pentrua se axa pe activiti teriare. Instituiile din Grupul Russell doresc s atrag în continuarecercettori cu renume mondial pentru a îmbunti propria reputaie: aceast relaie funcioneazîntr-o manier ciclic.În concluzie, atragerea celor mai buni oameni este o provocare esenial pentru acesteuniversiti. Acestea vd drept un principal adversar Statele Unite ale Americii, unde diferiteprograme de finanare, în special dotri universitare importante, permit anumitor instituii sîntreprind aciuni de dezvoltare a programelor de cercetare si predare. Îns i ri în curs dedezvoltare, cum sunt China i India, intr pe pia cu proiecte de anvergur finanate prin fonduripublice, menite s ademeneasc cercettori i a-i îndeprta de centrele mai tradiionale dinEuropa i America.Alte universiti din Marea Britanie care sunt mai puin cunoscute pentru cercetrile întreprinse, icare s-au axat mai mult pe procesul de învmânt, doresc de asemenea s se implice în activititeriare cu scopul de a impulsiona îmbuntirea renumelui lor din domeniul cercetrii. Avândfonduri externe tradiionale, ca acelea ce provin de la consilii de finanare i sunt dificil de obinut,o posibilitate de atragere de fonduri suplimentare este implicarea în aciuni teriare.Resurs extern : Raportul Russel Group din 2002Universitile cu abiliti clare de cercetare posed abiliti in dou mari domenii:• Abiliti de cunostere• Faciliti fizice.Aceste abilitati s-au dezoltat in timp si se imbunatatesc constant pe masur ce universitatile isidesfasoara principalele activiti in doemniul academic si de cercetare.1213Managementul finanrilor obinute prin intermediul activitilorteriareIdentificarea finanriiFinanare pe termen scurt i pe termen lungCum s atragi, s menii i s foloseti fonduri (apeluri de finanare FP7, finanare cuimpact regional, Fonduri Structurale, Plan Operaional Regional)Finanri contractuale sau sponsorizate pentru programe de cercetare sau alte activitiVenituri realizate din activiti antreprenoriale i comerciale (‘contracte’, ‘vânzri deservicii’, ‚inchirieri’ sau ‘alte venituri’)Finanri provenite din aciuni filantropice (‘donaii i cadouri’)Finanri interne (‘dobând/dividende’ i ‘venituri provenite din investiii’)Alte venituri privateImpactul i beneficiile diferitelor fonduri pentru comunitate (studii de caz)Tipuri de finanriÎnvmântul superior este considerat este considerat a fi un bun public. Aadar, finanareaadecvat a instituiilor de învmânt superior este considerat o responsabilitate public. Astfel,nu în mod surprinztor, momentan marea parte a resurselor financiare ale instituiilor deînvmânt superior este furnizat de ctre guvern.Problema finanrii învmântului superior, pe scurt, poate fi descris astfel: dac veniturilealocate primei direcii, provenite din subvenii de la stat, i veniturile alocate celei de a douadirecii, provenite din taxele de colarizare, nu mai sunt suficiente pentru a susine activitateauniversitii, gsirea de soluii devine o problem urgent. Diminuarea subveniilor pe care statul leacord universitilor i instituiilor de învmânt superior este o tendin global.“Mediul global al învmântului superior este foarte dinamic, reflectând fluiditateainteraciunilor socio-economice i politice la nivel mondial. Nu se poate nega c existschimbri radicale, care, în mare msur, sunt determinate de cerere i nu de politic.Acest lucru este relevant în mod deosebit în lumina modificrilor din domeniul cunoaterii,a creterii importanei tehnologiei, a scderii subveniilor de la stat, i a creteriidependenei de parteneriate i colaborri. Depinde deci de noi s gsim soluii pentru acompensa reducerea resurselor, a fondurilor i subveniilor, prin generarea de venituri dinaciuni teriare, care vor completa veniturile tradiionale obinute din activiti primare isecundare.”Barney Pityana (VC, UNISA)http://www.inyathelo.co.za/media/docs/124213758012.pdfVeniturile obinute din activiti teriare pot fi definite astfel: „orice venit care este obinut din altesurse decât subveniile date de guvern(„venituri obinute din activiti primare”) sau taxe decolarizare („venituri obinute din activiti secundare”)”. De regul, veniturile obinute dinactiviti teriare includ:• Finanri contractuale sau sponsorizate pentru programe de cercetare sau alte activiti(„venit contractual”)• Venituri realizate din activiti antreprenoriale i comerciale („contracte”, „vânzri deservicii”, „inchirieri” sau „alte venituri”)• Finantari din programe europene (FP7, fonduri structurale, etc) sau internationale (dinafara Europei)• Finanri provenite din aciuni filantropice („donaii i cadouri”)• Finanri interne („dobând/dividende” i „venituri obinute din investiii”)• Finanri pe termen lung i finanri pe termen scurt• Alte venituri private („alte venituri”)Finanri contractuale sau sponsorizate pentru programe de cercetare sau alte activitiUrmtoarele motive explic parteneriatele de cercetare cu sectorul privat:• Diseminarea cunoaterii în sectorul privat• Testarea conceptelor i întâmpinarea dificultilor în „lumea real”• Beneficii obinute din accesul la cunotinele i imobilele companiilor• Încurajarea parteneriatelor care promoveaz instruirea studenilor i gsirea deoportuniti de angajare• Crearea de noi locuri de munc într-o economie în schimbare• Suplimentarea i activarea fondurilor structurale sau guvernamentale pentru cercetare• Susinere politic i aciuni filantropice1415

Exist beneficii evidente în iniiativele de transfer tehnologic. De exemplu, aceste iniiative vorspori ansele ca noi descoperiri i inovaii s duc la crearea de produse, procese i servicii utile,de care s beneficieze marele public.În mod deosebit, transferul tehnologic:• Impulsioneaz noi colaborri în domeniul cercetrii, promoveaz schimbul de materiale,informaii i personal cu sectorul privat, i în acelai timp ofer oportuniti unice decercetare personalului academic i studenilor.• Atrage venituri pentru finanarea noilor cercetri, programe de învmânt i suportfinanciar pentru studeni.• Contribuie la recrutarea i meninerea personalului academic i a absolvenilor cu intereseîn sfera cercetrii i a transferului tehnologic.• Furnizeaz beneficii educaionale prin intermediul internship-urilor pentru studeni i alposibilitilor de obinere a unor stagii de practic studeneasc.• Impulsioneaz partenerii de afaceri s stimuleze dezvoltarea economic local i regional.• Sporete reputaia universitii cu scopul de a atrage cercettori, personal academic istudeni.Parteneriatele între sectorul public i cel privat pot fi:• Parteneriate de transfer tehnologic cu sectorul privat;• Burse acordate de companii studenilor, bursierilor, cercettorilor i centrelor decercetare;• Parteneriate între sectorul public i cel privat în privina acordrii de facilt’i tehnice(echipamente/ dotare).Venituri realizate din activiti antreprenoriale i comerciale („contracte”, „vânzri deservicii”, „Inchirieri” sau „alte venituri”)Aceste venituri sunt parte din fondurile provenite din contracte diverse semnate pentru prestarilede servicii catre diferiti agenti economici incheiate pentru urmatoarele activitati:• consultanta tehnica si manageriala acordata de cadrele didactice din universitati pentrufirme si institutii de stat sau private - este vorba despre colaborari pe domenii clare (inspecial tehnice si manageriale), studii de oportunitate, evaluari, studii de fezabilitate, etc• închiriere de spatii excedentare pentru desfasurarea diferitelor activitati• cursuri de calificare/perfectionare a personalului din institutii de stat sau private. Este binecunoscut faptul ca in unele cazuri este obligatoriu sa participi la anumite cursuri pentru aputea sa ocupi anumite posturi de conducere.• expertize tehnice pentru diferite domenii (constructii, mecanica, chimie, electrotehnica,etc) unde universitatile dispun de echipamentele tehnice si expertiza necesara pentruaceasta.Resursa extern: model de contract de consultan.Finanri din programe europene (FP7, fonduri structurale, etc) sau internaionale (dinafara Europei)Aceste venituri sunt parte din fondurile provenite din urmatoarele tipuri de finantari:• finantarile care sunt disponibile pe diferite programe europene si la care universitatile ca siinstitutii sunt eligibile (FP7, Leonardo da Vinci, Grundvig, etc). Aceste programe finanteazadiferite activitati universitare, colaborari intre institutii universitare din UniuneaEuropeana pentru imbunatatirea curriculei universitare, aparitia de noi specializari,cercetarile din domenii diverse, mobilitati de studenti si de cadre didactice, etc. Fondurile,destul de insemnate de altfel, se acorda pe proiecte, propunerile fiind analizate de comisiide specialitate la Bruxelles.• finantarile din fonduri structurale care pot fi impartite in doua categorii:a. finantarile ca se adreseaza infrastructurii universitare (cladiri administrative, centre decercetare, echipamente de cercetare) - care sunt accesibile prin Programul OperationalSectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE) si Programul OperationalRegional (POR)b. finantarile care se adreseaza dezvoltarii de competente, programe de doctorat,invatamant continuu, dezvoltare de resurse umane - disponibile prin ProgramulOperational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Analiza proiectelor depuse pecele doua domenii se face la nivel centralizat (pentru programul POS CCE) si la nivelregional (pentru programul POR). Sumele alocate sunt importante astfel incatinstitutiile care pregatesc proiecte bune pot sa-si rezolve investitii importante dinstrategia de dezvoltare a institutiei proprii.1617• finantari internationale, din afara Europei sunt cele acordate de diferite institutii de statspecializate pentru dezoltarea colaborarii universitare cum ar fi Statele Unite ale Americii,Canada, Japonia, etc. Ele sunt indreptate in special pentru schimburi de experienta pentrucadrele didactice, pentru vizite reciproce, finantarea de actiuni comune.din pricina legislaia. O cretere a numrului împrumuturilor pe termen scurt este preconizatdatorit scderii masive a subveniilor i granturilor i datorit creterii procentului perceputpentru susinere.Finanri provenite din aciuni filantropiceImportana încurajrii i creterii veniturilor provenite din donaii private individuale, ca i sursmajor de finanare, în special de la comunitatea local si alumni, este într-o cretere pronunat.Srângerea de fonduri este un ciclu de activiti previzibile i duplicabile: identificare, încurajare,solicitare, gestionare. Const în 10% inspiraie i 90% traspiraie (“dac nu ceri nu primeti”).Aceste activiti nu pot fi axate numai pe identificarea i solicitarea potenialilor sponsori. Aceastaabordare se numete strategia de atragere a „sponsorilor hotrâi”. Trebuie s existe ceva întreetapa identificrii i cea a solicitrii propriu-zise, i acel ceva se numete construirea unei relaii.Deseori aceast etap este îndelungat. Activitatea filantropic de succes se realizeaz pe proiecteclare stabilite (e.g. construirea sau modernizarea unei cladiri), cu bugete clare si identificable si cutermene de finalizare concrete.În România exist o lips a mentalitii filantropice care trebuie depit. În acest sens, rolulrectorului sau al prorectorului este decisiv. În primul rând, persoanele însrcinate cu strângerea defonduri trebuie s fie capabile s atrag persoane; în SUA, de exemplu, un minim de 50-60% dintimpul acestor persoane este alocat aciunilor de strângere de fonduri. Universitile care auprogramele de strângere de fonduri cu cel mai mare succes trebuie s aib mai mult de una saudou persoane care se ocup de aceste programe. Exist o legtur direct între mrimea iprofesionalismul echipei de strângere de fonduri pe de-o parte, i cantitatea de fonduri atrase pede alt parte. Cu cât se investete mai mult, cu atât mai mult profit se obine. În concluzie,aciunea de strângere de fonduri nu se rezum numai la identificare, încurajare i solicitare, ci serefer i la modul în care se întrebuineaz banii obinui. Iar dac promisiunea efectuat lasolicitarea de fonduri pentru un scop anume nu este respectat, cu siguran nu va mai exista o adoua ans.Finanare pe termen lung i pe termen scurtÎmprumuturile pe termen lung în universitile din România sunt limitate din cauza unor stricteconstrângeri legislative. Împrumuturile pe termen scurt, de exemplu o limit de depsire de cont,sunt menite s uureze circulaia banilor, îns acestea sunt costisitoare i uneori nu funcioneaz1819

5. lnventiile realizate de specialistii din universitati au o rata de confirmare mai ridicata decatmedia nationala si abordeaza in mai mare masura domenii de varf ale tehnicii. Acest aspect arputea fi luat in considerare ca un potential real de plecare pentru cresterea calitativa a activitatilorlegate de IP.6. In ultimii ani motivatia cea mai puternica a unui universitar pentru promovare este cea legatade realizarea unor lucrari stiintifice in sistemul ISI. Desi brevetele de inventie reprezinta ocategorie ISI majoritatea universitarilor si multi chiar din structurile de conducere ignora acestaspect.In contextul de mai sus universitatile din Romania a caror potential in domeniul IP esteconsiderabil vor trebui sa adopte politici proprii mult mai coerente si flexibile care sa permita ointegrare armonioasa cu actiunile diferitilor parteneri din societate, respectiv sa subscrie la efortuleuropean cerut de dezvoltarea unei societati bazate pe cunoastere.Resursa extern: Procedura de evaluare a unei inventii INV-VAL a UPT.7. Inventia de serviciu este o categorie deseori ignorata sau confuz tratata, iar universitatile nucapitalizeaza si nu valorifica decat sporadic inventii brevetate cu un real potential.8. In cercetarea universitara se utilizeaza prea putin studiul literaturii de brevete, iar solutiileoriginale rezultate si cu potential de transfer sau aplicare nu sunt verificate din punct de vedere a"puritatii de brevet". In acest context este ignorata adesea si notiunea de "posesie si folosintaanterioara".9. In mod ciudat persista perceptia gresita ca taxele de brevetare sunt exorbitante si descurajantein ciuda reducerilor practicate la procedurile pe cale nationala si a fondurilor de cercetaredisponibile pentru acestea in cazul procedurilor Internationale (EPO/WOP).10. Mediul universitar nu este scutit de atitudini (din pacate in crestere) neconforme cu practicilede buna conduita in domeniul drepturilor de autor si a legii 206/2004 sau de atitudini desupraevaluare sau subevaluare a rolului PI.11. Cursurile si lucrarile/proiectele de IP din universitati au fost introduse in majoritatea cazurilordatorita demersurilor unor grupuri de initiati si nu sunt generalizate la nivelul universitatilor.Adesea importanta lor a fost fie supraevaluata generand justificate atitudini de respingere, fiesubevaluata considerandu-se suficient ca unele notiuni de PI sa fie prezentate, daca este cazul, incadrul unor capitole sau forme de invatamant optionale sau facultative.12. Cursurile de PI realizate in faza pregatirii de licenta, in afara ultimului trimestru, s-au doveditlipsite de un impact semnificativ (experienta de la Timisoara). In schimb ele sunt aproapeinevitabile si necesare studentilor de la master, dar mai ales celor din faza de pregatire doctorala.Practic pregatirea doctorala nu mai poate fi imaginata fara o pregatire specifica in domeniul PI.2425Cadrul de referinta in Romania privind proprietatea intelectuala : OSIMsi inregistrarea de patenteOFICIUL DE STAT PENTRU INVENII I MRCI (OSIM)www.osim.roO.S.I.M.. elaboreaz i supune spre aprobare Guvernului strategia dezvoltrii protecieiproprietii industriale în România i aplic politica în domeniu.Atribuii specifice ale O.S.I.M. conform obiectului su de activitate:- înregistreaz i examineaz cererile din domeniul proprietii industriale, eliberând titluri deprotecie care confer titularilor drepturi exclusive pe teritoriul României.- este depozitarul registrelor naionale ale cererilor depuse i ale registrelor naionale ale titlurilorde protecie acordate pentru invenii, mrci, indicaii geografice, desene i modele industriale,topografii de produse semiconductoare i noilor soiuri de plante;- editeaz i public Buletinul Oficial al Proprietii Industriale al României;- editeaz i public fasciculele brevetelor de invenie;- administreaz, conserv i dezvolt, întreinând o baz de date informatizat;- efectueaz, la cerere, servicii de specialitate în domeniul proprietii industriale;- desfoar cursuri de pregatire a specialitilor în domeniul proprietii industriale;- editeaz i public Revista Român de Proprietate Industrial;- atest i autorizeaz consilierii în domeniul proprietii industriale, inând evidena acestora înregistrul naional.Servicii oferite de OSIM:1. Cercetri documentare standard2. Cercetri documentare speciale3. Cercetri documentare tematice în domeniul chimiei i produselor farmaceutice4. Cercetri documentare tematice5. Cercetri bibliografice6. Cercetri de portofoliu de brevete7. Serviciul de veghe tehnologic8. Serviciul de supraveghere a concurenei9. Cercetare documentar exclusiv în literatura non-brevet10. Serviciul de prediagnoza2611. Cercetari asupra riscului de contrafacere2. Legislaia în vigoare cu privire la domeniul proteciei proprietii industriale:O.S.I.M. administreaz urmtoarele legi i acte normative care definesc legislaia român îndomeniul proteciei proprietii industriale:- Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenie;- H.G. nr. 152/1992 cu privire la Regulamentul de aplicare a Legii nr.64/1991 privind brevetele deinvenie;- Legea nr. 129/1992 privind protecia desenelor i modelelor republicat în temeiul art. IV dinLegea nr. 280/2007, publicat în M.Of.nr.876/20.12.2007- Legea nr. 16/1995 privind protecia topografiilor produselor semiconductoare;- Legea nr. 84/1998 privind mrcile i indicaiile geografice;- O.G. nr. 41/1998 privind taxele în domeniul proteciei proprietii industriale i regimul deutilizare a acestora; - Legea nr. 255/1998 privind protecia noilor soiuri de plante;- Legea nr. 75/1999 privind recunoaterea internaional a depozitului de microorganisme înscopul procedurii de brevetare, conform Tratatului de la Budapesta la care România a aderat;- Legea nr. 93/1998 privind protecia tranzitorie a brevetelor de invenie- Normele nr.242/1999 privind sprijinirea brevetrii în strintate a inveniilor româneti.3. Legislaia naional în vigoare în domeniul brevetelor de invenieLegea nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicat*) privind brevetele de invenie*),publicat înMONITORUL OFICIAL nr. 541 din 8 august 2007 - (pdf)Legea 28 din 15.01.2007 pentru modificarea i completarea Legii 64/1991 privind brevetele deinvenie, republicat în MO nr 44 din 19.01.2007HG nr. 547 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a Legii 64/1991 privind brevetele deinvenie publicat în M.Of. nr 456/18 iunie 2008Ordonana guvernului nr. 41/1998*) (*republicat*) privind taxele in domeniul protecieiproprietatii industriale i regimul de utilizare a acestora, publicat in Monitorul Oficial nr. 959 din29 noiembrie 20068.08.2007Rectificare anexa 1, la Ordonanta 41/1998 privind taxele în domeniul proteciei proprietatiiindustriale i regimul de utilizare a acestora27

Hotrârea pentru aprobarea Normelor privind determinarea cotei de profit sau a venitului obinutde titularul unui brevet, prevzute la art.73 din legea nr.64/1991 privind brevetele de invenie,republicat, publicat în Monitorul Oficial Nr.32 din 22.01.2003.(Textul ART.73 din Legea 64/1991 privind brevetele de invenie, republicat)Norme ale Directorului General OSIM nr.318/4/01/2000 pentru modificarea i completareaNormelor nr.242/1999 privind sprijinirea brevetarii in strainatate a inveniilor romanesti(M.Of.nr.115/16.03.2000)Rectificare la forma republicat a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenie, tiprit înMonitorul Oficial al României,Partea I, nr. 541 din 8 august 2007, publicat în Monitorul Oficial alRomâniei, nr. 638 din 18 septembrie 2007REGULAMENT din 18 aprilie 2003 de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenieConvenia privind eliberarea brevetelor europene adoptat la Munchen la 5 octombrie 1973,precum i la Actul de revizuire a acesteia adoptat la Munchen la 29 noiembrie 2000 la careRomânia a aderat prin Legea nr. 611/ 2002 publicat în M.Of.nr.844/22.XI.2002Tratatul de la Budapesta privind recunoaterea internaional a depozitului de microorganisme înscopul procedurii de brevetare, semnat la 28 aprilie 1977 i modificat la 26 septembrie 1980 lacare România a aderat prin Legea nr. 75/ 199 publicat în M.Of. nr.115/16.03.2000.Acorduri i tratate multilaterale la care România este parte în domeniul brevetelor de invenieConvenia de la Paris pentru protecia proprietii industriale, în forma revizuit la Stockholm la 14iulie 1967, ratificat de România prin Decretul nr.1777 din 28.12.1968 - B.Of. nr.1/06.01.1969Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificarea internaional a brevetelor de invenie din 26martie 1971, modificat la 28 septembrie 1979 la care România a aderat prin Legea nr.3/1998 -M.Of.nr.10/14.01.1998Convenia pentru instituirea Organizaiei Mondiale de Proprietate Intelectuale semnat laStockholm, 14 iulie 1967, ratificata de România prin decretul nr.1175 din 28.12.1968 -B.Of.nr.1/06.01.1969Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, adoptat la Conferina diplomatic de la Washingtonla 19 iunie 1970, ratificat de România prin Decretul nr.81 din 2 martie 1979 -B.Of.nr.22/08.03.1979Tratatul de la Budapesta privind recunoaterea internaional a depozitului de microorganisme inscopul procedurii de brevetare, semnat la 28 aprilie 1977 i modificat la 26 septembrie 1980 lacare România a aderat prin Legea nr.75/1999 - M.Of.nr.210/13.05.1999Regulamentul pentru aplicarea Tratatului de la Budapesta privind recunoaterea internaional adepozitului microorganismelor in scopul procedurii de brevetareConvenia privind eliberarea brevetului european adoptat la Munchen la 5 octombrie 1973 iActul de revizuire a acesteia adoptat la Munchen la 29 noiembrie 2000 prin care România a aderatprin Legea nr.611/2002 - M.Of.nr.844/13.11.2002Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte i Comunitile Europene istatele membre ale acestora pe de alt parte semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat deRomânia prin Legea nr.20/1993 - M.Of.nr.73/12.04.1993Acordul dintre România i statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS) semnat la Genevala 10 decembrie 1992, ratificat de România prin Legea nr.19/1993 - M.Of.nr.75/16.04.1993Acordul prin care s-a convenit aderarea României la Acordul central european de comer liber(CEFTA), Cracovia, 21 decembrie 1992, semnat la Bucureti la 12 aprilie 1997, ratificat prin Legeanr.90/1997 - M.Of.nr.108/30.05.1997Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale de Comer - Anexa 1C.Acordulprivind aspectele drepturilor de proprietate intelectual legate de comer încheiat la Marrakech la15 aprilie 1994, ratificat de România la 22 decembrie 1994 prin Legea nr.133/1994 -M.Of.nr.360/27.12.1994The International Patent Classification (IPC)http://www.wipo.int/classifications/ipc/en/Clasificarea Internaional a Patentelor (International Patent Classification (IPC)), stabilit prinStrasbourg Agreement in 1971, produce un system ierarhic de simboluri, independente de oanumita limba, care permit clasificarea patentelor si modelelor utilitare conform cu diferiteledomenii tehnice din care provin.ISO 14001 - Managementul mediuluiConsideraii generaleISO 14001 este un sistem de management al mediului (SMM) prin care se definesc proceduri specificepentru adaptarea activitilor organizaiilor la cerinele generale de mediu.2829Prin aplicarea acestor proceduri se urmrete o responsabilizare a membrilor organizaiilor pentru aminimiza efectele negative asupra mediului, pentru a proteja mediu i pentru a face fa normativelor totmai severe din domeniu. Sistemul de management al mediului trebuie sa fie documentat, implementat,meninut i îmbuntit continuuISO 14001 presupune managementul:energiei – prin proceduri specifice care evit toate consumurile suplimentare i le reduc pe cele absolutnecesaremateriilor prime – prin dimensionarea consumului acestora la strictul necesardeeurilor – prin reciclarea acestora în procente cât mai aproape de 100%apei potabile i a apei industriale prin reducerea consumurilor specifice i prin reciclarea apei industrialePentru a atinge aceste cerine este încurajat partea de instruire specific a angajailor precum iangrenarea în aceast activitate a organizaiilor partenere. Protecia mediului este, pe lâng o aciuneeconomic, i una organizatoric i mai ales civic prin care se evalueaz activitile de protecia mediuluiîn organizaii, se realizeaz proceduri specifice de aciune prin care se protejeaz mediul i se crete gradulde contientizare al angajailor cu privire la aspectele de mediu.Cerinele generale ale standardului ISO 14001 sunt valabile la nivel internaional. Ele se adreseaz îngeneral organizaiilor i în special firmelor (mai ales celor de producie care au condiii specifice de lucru ide utilizare a resurselor). Principiile de lucru sunt comune cu standardul de asigurare al calitii ISO 9001,rolul ISO 14001 fiind de completare a ariei de aciune a lui ISO 9001.Etapele implementrii ISO 14001Pentru implementarea sistemului de management de mediu ISO14001 sunt necesare urmtoarele etape:I. definirea politicii de mediu – în care se alege, din mai multe posibiliti, politica de mediu adecvatorganizaiei în cauz.Politica de mediu trebuie s fie• Conform cu natura, mrimea i importana impactului de mediu provenite din activitileorganizaiei• Un angajament pentru îmbuntire continu• Un angajament pentru conformarea cu legislaia30• Un cadru pentru stabilirea obiectivelor i intelor de mediu• Documentat, implementat i meninut• Comunicat tuturor persoanelor care lucreaz pentru sau în numele organizaiei• La dispoziia publiculuiII. evaluarea iniial de mediu – este un audit al situaiei existente în organizaie cu privire la mediu ila toate elementele conexe acestuia. Acum se analizeaz modul în care se colecteaz deeurile,locurile de adunare a acestora, procedurile existente cu privire la mediu, daca s-a implementatdeja sistemul de asigurare a calitii ISO 9001, gradul de pregtire al angajailor, etc.III. definirea obiectivelor – acestea trebuie s fie SMART (Specifice, Msurabile, Adecvate, Relevante iTangibile)IV. alegerea echipei de lucru – echipa trebuie s fie format din persoane care lucreaz încompartimente diverse ea trebuind s fie condus de o persoan instruit în domeniulmanagementului de mediuV. realizarea documentaiei i a sistemului de comunicare – documentaia trebuie s cuprind unmanual al calitii împreun cu proceduri specifice care trebuie învate, cunoscute, dezvoltatei aplicate de toi membrii organizaiei.VI. implementarea sistemului – se face inându-se seama de condiiile specifice din fiecare organizaie.Aici trebuie alocate resursele corespunztoare i distribuite rolurile fiecrui membru al echipeide implementare. Acum se face instruirea echipei de implementare, se definesc limitele deautoritate i responsabilitate i se explic modalitile de comunicare. Se va defini modul încare se va face controlul realizrii indicatorilor propui precum i modul de aciune în diferitesituaii mai deosebite.VII. auditul intern – se face de ctre auditorul intern numit de conducere împreun cu echipa implicat înimplementarea sistemului de management de mediu. Auditul presupune:- monitorizarea i msurarea- evaluarea conformitii procedurilor cu legislaia în vigoare- aciunile preventive i corective care trebuie s aib loc- modul în care se vor face înregistrrile în cadrul sistemului de management al mediului31

VIII. analiza conducerii – aceasta asigur continuitatea, adecvarea i eficacitatea sistemului de managementde mediu. Acum se verific rezultatele obinute în cadrul auditului intern, analiza potenialelor reclamaii,modul în care au fost atinse obiectivele de mediu propuse, etc.IX. auditul extern – este ultima etap care este realizat de un organism independent certificat pentruverificarea respectrii tuturor cerinelor specifice. Finalul auditului va fi acordarea sau nu a certificatuluirespectare a cerinelor de management al mediuluiBeneficiile Sistemului de Management al MediuluiBeneficiile introducerii acestui sistem sunt urmtoarele:1. Utilizarea eficient a materiilor prime i a energiei – prin definirea i implementare de proceduri specificecare vor duce la economii substaniale pentru organizaia în cauz.2. Reducerea susinuta a impactului de mediu – se face prin respectarea cerinelor impuse prin proceduri3. Plan de Aciune in pentru asigurarea conformitii cu Cerinele Legale – prin implementarea sistemuluiISO 14001 se vor aplica toate condiiile legale cerute pentru respectiva organizaie4. Facilitarea obinerii autorizaiilor i permiselor – certificarea implementrii sistemului de management almediului va duce implicit la respectarea tuturor condiiilor legale i la obinerea fr probleme a tuturorautorizaiilor i permiselor necesare.5. Reducerea primelor de asigurri pentru cazuri de accidentare – unele firme de asigurri acord discounturipentru organizaiile certificate ISO 140016. Noi perspective asupra controlului costurilor – reciclarea deeurilor, economiile de materii prime,energie, combustibili duce fr îndoial la o reducere a costurilor i la un control mai eficient al acestora.7. Îmbuntirea imaginii pe pia – firmele certificate ISO 14001 pot s-i pun certificatul pe foile cuantet, pe paginile de Internet proprii i pot s utilizeze acest lucru în alte materiale publicitare, acest lucruducând la îmbuntirea imaginii organizaiei pe pia.8. Meninerea unor bune relaii publice – deriv din caracteristica anteriaor i este complementaracesteia.A. Idei de baz• Minimizarea efectelor asupra mediului• Standard pentru serviciile din domeniul proteciei mediului• Autoresponsabilizare32• Îmbuntire continu a proteciei mediului la nivelul organizaieiB. ISO 14001 presupune managementul• Energiei• Materiilor prime• Deeurilor• Apei i al apei rezidualeC. Scopurile sistemului de management al mediului• Încurajarea participrii organizaiilor partenere la sisteme similare• Evaluarea i îmbuntirea activitilor de protecia mediului la nivelul organizaiei• Creterea gradului de contientizare a angajailor prin aciuni de instruireD. Sisteme utilizate• ISO 14001:2004 Din decembrie 2004, în vigoare ca norm internaional• Standard roman : ISO 14001:2005• EMASE. Cerine generale ISO 14001• Standard Internaional• Se adreseaz în principal firmelor• Aplicabil tuturor tipurilor de organizaii• Principiile sistemului de management comune cu ISO 9001- 2000F. Implementarea Sistemului de Management de MediuEtape:- definirea politicii de mediu- evaluarea iniial de mediu- definirea obiectivelor- realizarea echipei de lucru- realizarea documentaiei i a sistemului de comunicare- implementarea sistemului- auditul intern- analiza conducerii- auditul externG. Coninutul ISO 14001G.1 Cerine generale33• SMM trebuie sa fie documentat, implementat, meninut i îmbuntit continuuG.2 Politica de mediu• Conforma cu natura, mrimea i importana impactului de mediu provenite dinactivitile, serviciile i produsele companiei• Angajament pentru îmbuntire continu• Angajament pentru conformarea cu legislaia• Ofer un cadru pentru stabilirea obiectivelor i intelor de mediu• Este documentata, implementata si meninut• Comunicata tuturor persoanelor care lucreaz pentru sau în numele organizaiei• La dispoziia publiculuiG.3 Planificare1. Aspecte de mediu - Proceduri pentru identificarea aspectelor semnificative de mediu2. Cerine legale - Proceduri pentru identificarea cerinelor legale semnificative3. Obiective, inte i programe - (Obiectivele i intele trebuie s fie msurabile)Programe de management de mediuG.4 Implementare si operare1. Resurse, roluri, responsabilitate si autoritate2. Competenta, instruire, contientizare3. Comunicare4. Documentaia SMM5. Controlul Documentelor6. Controlul Operaional7. Situaii de urgen i rspunsG.5 Verificare1. Monitorizare i msurare2. Evaluarea conformitii cu legislaia3. Aciune preventiv i corectiv4. Înregistrri5. Auditul intern al SMMG.6 Analiza Conducerii• Asigura continuitatea, adecvarea i eficacitatea SMM• Intrri în AC: 8 intrri principale(rezultate audit intern, comunicare pri interesate inclusiv reclamaii, performantade mediu, modul in care au fost atinse obiectivele de mediu, etc….)H. Beneficiile SMM - ului• Utilizarea eficienta a materiilor prime si a energiei• Reducerea susinuta a impactului de mediu• Plan de Aciune in pentru asigurarea conformitii cu Cerinele Legale• Facilitarea obinerii autorizaiilor i permiselor• Reducerea primelor de asigurri pentru cazuri de accidentare• Noi perspective asupra controlului costurilor• Îmbuntirea imaginii pe pia• Meninerea unor bune relaii publiceStudiu de caz: Utilizarea patentelor de catre un spin-off universitar1. Structura studiului de caz• Transferul tehnologic universitar• Cercetarea i invenia• Înregistrarea Cererii de brevet de invenie• Comercializarea Proprietii Intelectuale• Crearea unei companii „spin-off”• Brevetele drept bunuri ale companiei2. Oficiile pentru Transfer Tehnologic• Universitatea Oxford deine toate drepturile asupra Proprietii Intelectuale (PI) care a luatnatere în laboratoarele sale• Fondatorii academici împart orice profit obinut• Isis Innovation este compania care se ocup cu transferul tehnologic din parteaUniversitii• Dezvluirea inveniei marketing i management al brevetelor compania „spinoff”i obinerea licenei3. Cercetarea• În 1990 Profesorul Malcolm Green a publicat rezultatele unui progres remarcabil realizat îndomeniul catalizei prin oxidare parial în Natur (din nefericire a fcut acest lucru înaintede a completa o cerere de brevet de invenie)• În 1999 profesorului Malcolm i s-a alturat dr. Tiancun Xiao• Cei doi cercettori au lucrat împreun la dezvoltarea unei serii noi, îmbuntite decatalizatori• Catalizatorul este un material ce permite producerea unei reacii chimice (sau permiteproducerea acesteia folosind mai puin energie)• Cele mai multe procese tehnologice de fabricare a chimicalelor utilizeaz catalizatori3435

3.1. Ce este un catalizator?• Catalizatorul este un material care permite producerea unei reacii chimice cu un consummai mic de energie, în timp ce catalizatorul propriu-zis rmâne neschimbat la sfârit• Unele reacii chimice se produc numai în prezena unui catalizator• Cele mai multe procese tehnologice de fabricare a chimicalelor utilizeaz catalizatori3.2. Invenia• În anul 2000, Tiancum a fabricat catalizatori care:– erau mai ieftini decât catalizatorii existeni– permiteau acelai nivel înalt de performan• Malcolm i Tiancum s-au adresat companiei ce realizeaz transfer tehnologic din parteaUniversitii Oxford• „Am considerat c dac acest proces tehnologic funcioneaz, ar putea aduce nenumratebeneficii, deci am decis s încerc” Tiancun3.3. Contribuie la reducerea emisiilor de CO2• Noii catalizatori pot fi folosii pentru:– producerea de combustibili mai puin nocivi– producerea de combustibili biologici din deeuri– îmbuntirea eficienei celulelor de combustibil• Beneficii pentru mediul înconjurtor• Creterea cererii pe pia4. Putea s fie depus o cerere de brevet de invenie?• Invenia întrunea cerinele de baz pentru obinerea unui brevet?– s fie inovativ– s fie ingenioas– s fie susceptibil de aplicare industrial– s fie legal• Universitatea avea drepturile asupra inveniei?4.1. Completarea Cererii de brevet de invenie era justificabil?• Aceast tehnologie reprezenta o necesitate?• Echipa avut intenia de a realiza profit?• Era acela momentul potrivit pentru a depune cererea de brevet de invenie?• Era permis „exploatarea inveniei”?S-a decis ca iniial s se depun o Cerere de brevet de invenie în Marea Britanie...4.2. Înregistrarea Cererii de brevet de invenie cu termen de prioritate (28 iunie 2001)• Colaborare cu– inventatori– manageri experi în transfer tehnologic– ageni de brevete• Cererea a fost depus de ctre Isis Innovation Ltd• Dup 3 luni: întocmirea unui raport de cercetare în Marea Britanie4.3. Decizia de a depune o Cerere internaional în conformitate cu Tratatul de cooperareîn domeniul brevetelor (PCT)21 iunie 2002• 12 luni de la înregistrarea iniial a cererii de brevet de invenie• Cererea înregistrat iniial în Marea Britanie a fost retras• A fost depus o cerere internaional în conformitate cu normele PCT4.4. Costurile continu s se acumuleze (2002-2004)• Taxele sunt percepute în fiecare etap de ctre Oficiile de Brevetare i de ctre agenii debrevete• Prototipuri tehnice intermediare• 4 cereri de brevet de invenie au fost depuse pân în 2003• Cererea original (PCT) se apropie de faza naional– devine din ce în ce mai costisitor!Universitatea a continuat s suporte toate costurile.5. Etapa naional i european de acordare a brevetului de invenieDin decembrie 2003:• Etapa naional/european în curs de desfurare• În acest moment nici unul dintre brevete nu a fost acordat (în consecin nu s-a obinut niciun venit)• Au fost depuse cereri în Chin, Africa de Sud, Europa i SUA5.1. Câteva decizii cheie în vederea obinerii unui brevet• Putem înregistra o Cerere de brevet de invenie (reglementrile legale)?• Dorim s depunem o Cerere de brevet de invenie?– Exist opiuni alternative, cum ar fi drepturi de autor pentru software?– dorim s lum în considerare alte ci de transfer tehnologic, cum ar fi licenesoftware gratuite, neexclusive?• în care ri avem nevoie de brevet?– Continum în etapa internaional (PTC)?– Continum în etapa naional/european?• Cum rspundem la rapoartele de cercetare?5.2. Comercializarea Proprietii Intelectuale• Înelegerea pieei– Discuii cu posibili parteneri sau clieni– Întocmirea unor acorduri de confidenialitate unde este cazul– Lansarea pe pia la scar larg a produsului tehnologic– Publicaii– Pagini web– EvenimenteO diagram este extreme de folositoare în explicarea noilor tehnologii5.3. Obinerea licena pe pia sau crearea unui spin-off?• Investiii semnificative au fost necesare• Brevete diferite din domeniile– industriei petrochimice (experiena în industrie necesar)– sectorului celulelor de combustibil, în continu dezvoltare (antreprenoriat)• Obinerea unui brevet unic sau a dou brevete diferite?• Tiancun dorea s continue el însui munca pentru dezvoltarea acestei tehnologiiS-a luat decizia de înfiinare a unei noi companii5.3.1. Crearea unei companii de tip „spin-off” (Octombrie 2004)• Echip de management• Plan de afaceri perfecionat în permanen• Nenumrate întrebri din partea investitorilor• Academicienii explic partea tiinific investitorilor, contribuind la conturarea unei viziuniasupra viitorului5.4. Folosirea brevetelor în scopul strângerii de fonduriDecembrie 2005• Brevetele au fost acordate companiei nou înfiinate• În decembrie 2005 Oxford Catalysts a acumulat 640 000 de euro– existena brevetelor a fost esenial3637Aprilie 2006• Creterea înregistrat pe Piaa Alternativ de Investiii din cadrul Bursei de Valori dinLondra s-a ridicat la suma de 20 milioane de euro6. Oxford Catalysts în prezent• Companie listat la Burs, evaluat la 90 de milioane de euro (în luna octombrie 2008)• A obinut fonduri de 25 de milioane de euro7. Brevetele au constituit o parte esenial a capitalului deinut de companie"Pentru o companie tehnologic, aa cum este Oxford Catalysts, proprietatea intelectualprotejat de brevete constituie un avantaj cheie în dezvoltarea facerii"Tiancun• Costuri:– Ageni de brevete i traductori– Taxe ale Oficiilor de Brevete, inclusiv taxe de reînnoire– Taxe legale în cazul în care este necesar consolidarea brevetului în instan• Beneficii:– Element esenial în atragerea investitorilor• Crearea unor dotri de ultim generaie• Recrutarea cercettorilor de elit• Acoperirea costurilor de dezvoltare– Posibilitatea de brevetare a tehnologiei în schimbul drepturilor de autorInformaii suplimentarePentru informaii suplimentare accesai:Error! Hyperlink reference not valid.www.isis-innovation.comhttp://www.oxfordcatalysts.comsau contactai: Terry Pollard:terry.pollard@isis.ox.ac.ukCorelarea activitilor teriare cu activitile academiceDezvoltarea curriculei universitare în vederea adaptrii la cerinele pieeimuncii/mediului socio-economic (sondaje, seminarii, workshop-uri, programe dedezvoltare/reconversie profesionala a forei de lucruCooperare în planul cercetrii i dezvoltrii (Licen, Master, Doctorat) – proiectestudeneti, stagii de practicImpactul activitilor teriare asupra mediului academic (prezentarea/promovareanoilor produse/tehnologii, stagii de practic)Implicare activ în activitile curente ale vieii academiceStudiu de caz – exemple de aplicaii practice ( e.g. crearea unor structuri de tipulBoard-ul specializrii, Consiliul facultii)Dezvoltarea curriculei universitareDe regul, rile dezvoltate au vzut în educaie i cercetarea tiinific cei mai influeni poli aidezvoltrii strategice i inovaiei tehnologice. In aceste ri, a existat o permanent corelare isincronizare a vieii i rezultatelor academice cu mediul socio-economic i nivelul deindustrializare. Ca dovad, industriile performante ale acestor ri s-au dezvoltat în proximitateacampusurilor universitare. Exemplele cele mai elocvente, în acest sens, includ parcurile industrialeamericane Research Triangle Park (RTP) din Carolina de Nord i Silicon Valley din California.Cercetarea academica, intr-o bun masura, alturi de cercetarea în domeniul militar, reprezentndpilonul principal al dezvoltrii, au susinut industriile performante i au angrenat un ritm acceleratde dezvoltare economic.rile industrializate sunt tributare colaborrii industrie-universiti care contribuie semnificativ ladezvoltarea dinamic a pieei muncii: industriile performante creeaz oportuniti de angajare întimp ce universiile vin în întâmpinarea cerinelor emergente din piaa muncii prin furnizarea despecialiti. Evident, particularizarea ofertei curriculare, pe baza inputului furnizat direct deindustriile în cauz, este o asumare strategica a instituiilor de învmânt superior din aceste tri.Din pcate, în trile mai puin dezvolate sau în curs de dezvoltare, întregul context este radicaldiferit. In majoritatea cazurilor, nivelul colaborrii industrie-universiti este extrem de sczut sauchiar invizibil. Mai exact, dinamica pieei muncii i nivelul de industrializare difer foarte mult.Universitile sunt înrolate într-o permanent curs în încercarea de a elabora un model de3839

numit Tehnici Avansate de Proiectare i Testare în Electronic (este interesant de menionat ccele 2 echipe de reprezentani au propus independent unii de alii nume foarte apropiate pentruacest master).Înfiinat în 2006 i beneficiind de sprijinul logistic i financiar al companiei Solectron, acest mastera avut un real succes deoarece:- Nu s-a limitat doar la ingineri Solectron sau la persoane care doreau s se angajeze laSolectron (de fapt numrul de ingineri Continental înscrii la acest master a fost constantmai mare decât cel reprezentat de inginerii arondai Solectron- Curricula a fost ales s corespund unei game diverse de specialiti IT- O parte din aplicaii s-au desfurat în SolectronContinuarea acestui Master, intitulat Tehnici Avansate de Proiectare în Electronic este încontinuare solicitata de absolvenii de licen.Studiu de caz Universitatea Northern Kentucky University(http://access.nku.edu/oca/needsassessment.htmUniversitatea Northern Kentucky University încurajeaz dezvoltarea unor programe academiceinovatoare care se subscriu misiunii universitare.Dezvoltarea acestor programe este facilitat de dou structuri : Comisia Universitar pentruDezvoltare Curricular i Oficiul pentru Currricula, Acreditare i Evaluare(the University Curriculum Committee (UCC), the Office of Curriculum, Accreditation andAssessment (CAA)).CAA i UCC acord asisten i consiliere persoanelor care solicit aprobarea propunerilor deprograme.Procesul de recenzare al UCC contribuie semnificativ la creterea calitii programelor propuse ila reuita acestora. Este singura procedur agreat de ctre Biroul Senatului (Board of Regents)privind aprobarea noilor programe academice.Sponsorii programului academic propus pregtesc, în colaborare cu UCC, documentaia necesarcare include asistena tehnic i consilierea urmtoarelor structuri universitare:Oficiul pentru Currricula, Acreditare i Evaluare cu scopul de a asigura armonizarea cu parametriiSACS i prevederile legale;efii biroului de informatizare, ai bibliotecii i serviciului de relaii publice cu scopul de a previzionaimpactul programului asupra resurselor de învare ;44Directorul economic (The Office of Provost) cu scopul de a analiza impactul financiar alprogramului propus.Anterior transmiterii documentaiei, departamentul iniiator va efectua o analiza a nevoilor cuscopul de a identifica categoria colarizabil-int a programului. Departamentul trebuie s facdovada existenei nevoilor identificate i a oportunitilor de angajare pe care le faciliteazprogramul propus.Evaluarea nevoilor pieeiEvaluarea nevoilor pieei trebuie realizat de sponsorul programului cu asisten specializat itrebuie s includ, dar nu este limitat la, analiza nevoilor studenilor, evaluarea nevoilorangajatorilor, poziionarea i concurena existent pe pia, piaa potenial.Justificarea programului propusV rugm furnizai informaii obiective, studii sau rezultatele evalurii nevoilor instituionale, alteaciuni întreprinse cu scopul de a justifica o nevoie special. Folosii sugestiile de mai jos conformtipului de program:1. Arii de interes i nevoi/ateptri ale studenilor2. Dezvoltarea sub aspect cultural, artistic i intelectual.3. Dezvoltare i cretere economic.4. Schimbri ocupaionale, schimbarea profesiei.5. Fora de munc cerut de industria local. (V rugm specificai dac nevoile pieeimuncii se refer la viitorii absolveni sau la reconversia/ instruirea actualilor angajai i estimaicererea i oferta de absolveni).6. Servicii în beneficiul comunitii. (V rugm s descriei oportuniti/poteniale servicii înbeneficiul comunitii care ar putea fi create/furnizate de programele universitare, studeni saupersonalul administrativ. Includei oportunitile de cercetare, stagii studeneti sau prestriservicii.Chestionare pentru analiza nevoilorSunt disponibile diverse modele de chestionare care pot fi particularizate pentru fiecare programîn parte. Chestionarele sunt disponibile în format Microsoft Word sau online. CAA va colabora cudepartamentul iniiator pentru a dezvolta chestionare adecvate pentru studeni i angajatori.• Chestionar pentru angajatori în format Word• Chestionar pentru studeni poteniali în format Word45• Chestionar online pentru angajatori• Chestionar online pentru studeni potenialiCorelarea activitilor teriare cu activitile de cercetareProceduri privind administrarea chestionarelor pentru analiza nevoilor pieeiCAA îi asum urmtoarele activiti:• Elaboreaz sondajele i scrisorile• Transmite prin pota sau e-mail chestionare potenialilor respondeni• analizeaz rezultateleDepartamentul iniiator îi asum urmtoarele activiti:• identific respondenii-int ai chestionarelor• furnizeaz o list cu numele i adresele potenialilor angajatori• furnizeaz o list cu numele i adresele potenialilor studeni• suport costurile de expediere implicate de administrarea chestionarelor (transmitereachestionarelor ctre respondeni i returnarea acestora completate)Identificarea posibilitilor de corelare a activitilor de cercetare cu cele dinindustriespin-offs / Centre de competenta, Parcuri Stiinifice, Centre de incubareImplicarea IMM in activitile de cercetareDiseminarea cunostiintelor si a expertizeio medii colaborative• managementul cunoasterii• platforme IT pentru medii colaborativePartneriatul cu industriaStudiu de caz: Proiecte europene FP7Implementarea în cercetareUrmtoarea seciune propune un model vizionar, în avangarda articulrii unei baze industrialecapabile s satisfac ambiiile comunitilor aspirante la modele economice sustenabile.Pentru depirea obstacolelor induse de competiia strin, care, de obicei, infrâneaz progresuleconomic si tehnologic, propunem modelul din figura 3 de mai jos :Figura 3: Modelul integrrii pentru economia susinut de industrie4647

Diagrama din Figura 3 este un conglomerat de diverse componente, strâns interdependente într-oeconomie bazat pe industrie, configuraie normal pentru rile aspirante la o dezvoltaresustenabil, conceput pe o baz industrial. In rile mai slab dezvoltate sau în rile srace,configuraia prezentat poate fi foarte diferit, cu grade variate de difereniere de la o ar la alta.In rile industrializate, industria i mediul academic au fost prin tradiie interdependente;industria a avut întotdeauna o prezena i o cretere marcat în zonele cu concentraie academicridicat iar mediul universitar a contribuit substanial prin consultan i servicii de cercetare idezvoltare.Pentru a beneficia de rezultatele sectorului academic, companiile au sprijinit permanent demersulcercetrii academice prin sponsorizri directe sau susinând financiar dotarea i modernizareaspaiilor de cercetare.In prezent, nicio industrie nu poate supravieui fr cercetare i dezvoltare, extrem de dependentede cercetarea derulat în instituiile academice. Acest lucru explic prezen clusterelor industrialecare concentreaz parcuri industriale i instituii academice (universiti, institute de cercetare,etc.). Un caz elocvent este parcul Research Triangle Park din Carolina de Nord, SUA, un exemplu deinterconexiune a sectoarelor industriale i academice. In acest spaiu, cercettorii din mediuluniversitar pot beneficia de finanare din partea companiilor iar personalul din departamentele decercetare i dezvoltare ale companiilor poate beneficia de expertiza academic. In plus,universitile, în momentul de fa, pot oferi studenilor activiti recreative cu aportulcompaniilor.Piaa muncii în întreaga lume este, în principal, guvernat de cerinele sectorului industrial i alserviciilor. Prin urmare, în programele academice upgradate curricula este orientat spresatisfacerea cerinelor acestor sectoare. Instituiile de învmânt, simultan cu dezvoltareasectoarelor industriale, îi revizuiesc curricula pe baza feedbackului primit de la acestea. Acestlucru este în beneficiului ambelor pri : tinerii absolveni ai universitilor sunt mult maicompatibili cu cerinele mediului de afaceri dar i mai bine pregtii pentru a deveni operaionalicât mai repede la locul de munc în timp ce companiile nu vor mai aloca sume mari pentrutrainingul angajailor venii direct de pe bncile universitilor.Medii colaborativeRealitatea Internet-ului, a diferitelor reele interconectate, a noilor TI a permis transpunerea înmediul virtual a multor procese de afaceri, contribuind la proliferarea fenomenului e-business [1],[2], [3], [4]. Actualmente, pentru a colabora efectiv, oamenii lucreaz în echipe mari virtuale,rspândite în toat lumea, cuprinzând colegi, clieni i diferii parteneri. Astfel, la nivelul acestorgrupuri de lucru virtuale sunt demarate diferite proiecte de interes comun, de scurt sau lungdurat, care se pot dezvolta în timp în afaceri competitive comune. Integrarea colaborrii înfunciile afacerii conduce la conturarea unui nou model de business, a crui adoptare contribuie laîmbuntirea performanelor organizaiilor, la optimizarea proceselor decizionale, companiilefiind în msur s ia decizii documentate în cel mai scurt timp [5].Organizaiile care promoveaz colaborarea atât în interiorul lor, cât i în mediul extins, ce cuprindediferii actori ai mediului economic/de afaceri, se identific sub denumirea generic deîntreprinderi colaborative, prezentând urmtoarele trsturi specifice [6]:- colaborative din punct de vedere a filozofiei de afaceri, a strategiei adoptate, precum i atuturor activitilor operaionale;- orientate pe lucrul în echip;- pe formarea colaborativ a competenelor organizaiei & creatoare de cunoatere;- centrate pe clieni i parteneri;- adaptabile la schimbri;- agile din punct de vedere strategic.TI reprezint un susintor indispensabil al întreprinderilor colaborative, al mediilor colaborative îngeneral [1]. Acestea reprezint comuniti (virtuale) care, chiar dac nu sunt subordonate unuiobiectiv de business, adopt principiile colaborrii i sunt adeptele managementului cunoaterii.Cert este faptul c, maturitatea colaborrii se definete pe baza profunzimii cunoateriidisponibile. Pornind de la aceste consideraii iniiale, concluzionm faptul c, mediile colaborative(implicit, bazate pe cunoatere) se pot manifesta sub forma unor comuniti de experi, comunitide practic, comuniti de consultant, diverse grupuri de lucru, ce pot activa în cadrul unorcompanii, caz în care consolideaz aa-numita întreprindere colaborativ [4].Managementul cunoaterii„Mai întâi colaborare, apoi managementul cunoaterii” sugera Robertson în 2004, ca i strategiede afaceri, organizaiilor. S-a dovedit îns c, la baza adevratei colaborri st abilitatea de a4849disemina piese de cunoatere (idei, standarde, cele mai bune practici, expertiz) i capacitatea dea le accesa oricând i de oriunde din cadrul mediului colaborativ.Împreun, colaborarea i managementul cunoaterii pun bazele strategiei de dezvoltare a uneiafaceri competitive bazate pe inovare:- colaborarea întrete capacitatea inovativ a organizaiei, aceasta reflectându-se în sferaproduselor i serviciilor pe care le furnizeaz [7]; cu cât mediul este mai colaborativ, cu atât va fidisponibil mai mult cunoatere pentru a lua deciziile cele mai potrivite;- întreg ciclul de via al managementului cunoaterii organizaionale trebuie subordonatsusinerii i optimizrii proceselor de afaceri; este important ca, generarea unor noi piese decunoatere (prima etapa din cadrul ciclul de via MC), s se desfoare sub egida inovrii.__În funcie de unghiul abordrii managementului cunoaterii (filozofic, managerial sau orientat spretehnologia informaiei), în ultimii ani, s-au impus viziuni diferite asupra ciclului de via al acestuia[8], [9], [10].inând cont de fundamentrile din literatura de specialitate, precum i de relaia Colaborare –Managementul cunoaterii, propunem un model pentru ciclul de via al managementulcunoaterii dintr-o organizaie colaborativ:1. Generare cunoatereCunoaterea organizaional reprezint un ansamblu de piese de cunoatere tacit sau explicitvitale proceselor de afaceri i pe baza crora se fundamenteaz deciziile la nivelul organizaieirespective. Organizaia nu genereaz ea însi cunoatere, ci aceasta se contureaz cumulândcunoaterea creat de diferiii posesori ai acesteia. Într-un context colaborativ, acest lucrupresupune:- crearea de piese de cunoatere- colectarea pieselor de cunoatere create- rafinarea cunoaterii cumulate.Astfel, se pun bazele cunoaterii organizaionale, piesele de cunoatere componente aducândvaloare activitilor i proceselor economice, fundamentând o afacere profitabil.2. Gestionare/stocare cunoatereAceasta presupune administrarea centralizat a cunoaterii organizaionale. Mediul colaborativîncurajeaz, prin interactivitatea i conectivitile create între posesorii de cunoatere,transformarea unei pri cât mai mari posibile din cunoaterea tacit în forme explicite. Este dedorit ca acestea din urm, atât în variant structurat, cât i nestructurat s fie înmagazinate, cuajutorul tehnologiei informaionale, într-o baz (sau metabaz) de cunotine centralizat saudistribuit în cadrul organizaiei. În funcie de tehnologia informaional la care se apeleaz, vomavea anumite scheme de codificare a cunoaterii în cunotine, metode specifice de acces la bazade cunotine i de localizare a acestora.3. Diseminare cunoaterePartajarea cunoaterii la nivelul organizaiei trebuie susinut în primul rând prin culturaorganizaional ce încurajeaz practicile colaborative. Colaborarea, ca i strategie de dezvoltare aunei afaceri, constituie elementul cheie al diseminrii cunoaterii atât cu ajutorul infrastructuriisociale, cât i tehnice de comunicare. Utilizatorii bazei de cunotine au la dispoziie o serie detools-uri colaborative cu ajutorul crora sunt în permanen în legtur.4. Auditare cunoatereAuditarea cunoaterii organizaionale implic analizarea impactului acesteia asupra proceselordecizionale, a contribuiei pieselor de cunoatere în optimizarea proceselor de afaceri, precum iîn creterea calitii produselor i serviciilor oferite. La finele acestui proces, este posibil s fienecesar regenerarea anumitor piese de cunoatere.Tehnologia informaional ca suport al colaborarii si managementului cunoaterii (MC)Din punct de vedere al unui mediu colaborativ, bazat pe cunoatere, un portal de succesreprezint infrastructura TI ideal de susinere a ciclului de via al mangementului cunotinelor(piese ale cunoaterii organizaionale codificate i memorate în aa-numita baz de cunoatine aportalului) [11]. 1. Generare cunotineLa nivelul portalului crearea unor cunotinte noi este posibil prin achiziia/captarea unor piese decunoatere din mediul organizaional colaborativ (sau chiar extern organizaiei), sau are loc caurmare a raionamentelor inteligente efectuate de modulele specifice inteligenei artificialeincorporate în arhitectura portalului. Cunotinele astfel create sunt colectate i supuse uneirafinri pentru a elimina redundana nejustificat i a filtra cunotinele considerate a fi “devaloare” pentru organizaie.În activitile curente, crearea de documente ocup o pondere semnificativ; cu cât se va alocamai puin timp acestui proces, cu atât mai mult timp vor avea membrii organizaiei colaborativepentru a realiza celelalte sarcini. Drept urmare, la nivelul portalului vom avea integrate o serie deinstrumente ce faciliteaz crearea cunotinelor de tip document: editoare de text, multimedia, depagini Web, de imagine, de sunet, sisteme de editare video, editoare de foi de lucru, programe degrafic.5051

2. Gestionare/stocare cunoatineLa nivelul portalului, în baza (metabaza) de cunotine centralizat sau distribuit, diferitele tipuride cunotine sunt codificate eficient, asigurându-se calitatea, accesibilitatea i reprezentativitatealor cu ajutorul unor tehnologii/instrumente specifice. Cunotinele pot fi stocate în depozite dedate, baze de cunoatine specifice inteligenei artificiale, în organizri specifice sistemelor demanagement al coninutului sau al documentelor; toate acestea vor forma metabaza decunotine a portalului. In concordan cu diferitele tehnologii de stocare a cunotinelor, vomavea i mecanisme/tehnici specifice de accesare/localizare a acestora. 3. Diseminare cunotineDeschiderea portalului spre utilizatorii si, membrii ai comunitii colaborative, permite accesareabazei de cunotine i utilizarea diferitelor cunotine de ctre acetia. Instrumentele (tools-urile)colaborative susin procesele de transfer al cunotinelor. O serie de instrumente i tehnologiifaciliteaz utilizarea cunotinelor: instrumente de tip Business Intelligence, sisteme expert,programe de simulare a unor procese dinamice complexe, sisteme de asistare a deciziilor, aplicaiide tip ERP (Enterprise Resource Planning), CRM (Customer Relation Management), alte aplicaii deîntreprindere, instrumentele de vizualizare ce permit înelegerea unor structuri complexe decunotine etc. 4. AuditareAceasta reprezint o activitate complex de verificare a gradului de conformitate a bazei decunotine cu standardele în domeniu i, totodat a capacitii acesteia de a susine atingereaobiectivelor strategice ale organizaiei.Valente colaborative ale portalurilorInstrumente colaborative integrate pentru a sustine diseminarea cunostintelorOrganizaia modern, pentru a rmâne competitiv, trebuie s creeze un mediu favorabildezvoltrii proceselor MC, susinerii ciclului de via al cunoaterii. Tehnologia portal, pe parcursulevoluiei sale, s-a dovedit a fi o infrastructur TI cu valene colaborative, ce contribuie la formareaunei organizaii bazate pe cunoatere.Dintre componentele funcionale unui portalul de cunotine evideniem urmtoarele patru, ianume: susinere procese, colaborare, managementul coninutului i personalizare. Portalulintegreaz, pe orizontal, diferite tools-uri colaborative [10]. Acestea susin managementulcunotinelor, intervenind în diferite faze ale ciclului de via MC.Este evident faptul c, instrumentele colaborative contribuie decisiv la crearea de noi cunotine,„conversaiile” on-line ajutând la rafinarea acestora, generând astfel piese de cunoatere relevantepentru organizaie:- e-mail-ul rmâne unul dintre cele mai comune instrumente decomunicare în lumea afacerilor, la nivelul mediului colaborativ fiind necesarstabilirea unei politici de administrare a mesajelor difuzate astfel;- chat-ul poate fi vzut ca un spaiu virtual de discuii voluntare inemoderate;- forumurile Internet sunt aplicaii Web pentru gzduirea de discuii ipublicarea de coninut generat de ctre utilizatori[1];- conferinele electronice ofer mijloacele de a aduce oamenii împreun,permiând o partajare uoar a ideilor;- groupware-ul sprijin i accelereaz activitile comune grupurilor delucru [12];- blog-ul (jurnal Web personal sau corporatist – instrument indispensabil decomunicare la nivel de echipe de lucru în cadrul unui proiect sau comuniti depractic) funcioneaz pe baza practicilor de tip storrytelling [13];- wiki-ul, un sistem deschis schimbului de cunotine, ofer membrilorcomunitii virtuale faciliti de editare i management colaborativ alconinutului [14];- podcasting-ul reprezint o metod de distribuie pe Internet a fiierelormultimedia, etc.Respectand filozofia SOA (Service Oriented Architecture), toate aceste instrumente trebuieintegrate, cu ajutorul unhor portlete speciale, ca si servicii, in arhitectura portalului si vor fi puse ladispozitia utilizatorilor comunitatii colaborative.Referinta extern: programele europene de cercetare (FP7)5253Creativitate i inovaieCe sunt creativitatea si inovaia?Generatorul de idei – folosirea acestuia în dezvoltarea noilor produsemetode creative (brainstorming, brain race, brain shaping, brain charting, trendscouting, intervievarea experilor i utilizatorilor )Idei (idei neprelucrate, filtrarea ideilor, folosirea ideilor)Rezultate obinute în urma filtrrii ideilorCe sunt creativitatea i inovaia?Afacerile, serviciile publice, învmântul precum i sectorul organizaiilor non-profit asist înprezent la accentul pus tot mai mult de acionari pe inovaie, creativitate i spirit întreprinztor.Aceste noiuni au îns semnificaii diferite pentru oameni cu background diferit. In mod paradoxal,noi, societatea, avem nevoie de ceva recunoscut drept foarte important, dar greu de definit.Nu este suficient o definiie conform creia creativitatea presupune talente artistice deosebite,dovedite de un numr restrâns de persoane excepionale, cum ar fi geniile creatoare Beethoven,Rodin, Picasso sau Shakespeare. Oamenii de afaceri susin c nu sunt creativi din acest motiv.Inovaia, la rândul ei, vine ca o provocare la adresa actualelor metode de a face diverse lucruri. Eareprezint o forma de schimbare la care oamenii vor reaciona la fel cum reacioneaz la oriceschimbare. Cu cât inovaia este mai surprinztoare, cu atât mai extrem va fi reacia provocat, fieea o reacie pozitiv sau negativ.Ne asumm urmtoarele definiii aplicabile în demersul de fa:Creativitatea este capacitatea de a genera o idee nou, inclusiv abilitatea de a regândi o ideeveche, de exemplu, pentru a concepe o nou aplicaie a tehnologiilor existente.Inovaia este procesul prin care o idee nou este pus în practic.Aceast definiie a creativitii este aplicabil geniilor creatore din domeniul artistic iinventatorilor strlucii dar i oamenilor obinuii deoarece oricine poate fi creativ întrucât oricinepoate avea o idee nou.Creativitatea implic dou procese: gândire i apoi generare de idei. Inovaia reprezint generareasau implementarea unei idei. Dac ai idei dar nu acionezi asupra lor înseamn c ai imaginaie nuc ai fi creativ.“Creativiatea este procesul prin care ceva nou dobândete existen …creativitatea necesitpasiune i angajament. Simbolurile i miturile iau natere din actul creaiei. Creativitatea neface s contientizm ceea ce iniial era ascuns i devine nou. Experimentezi o form decontientizare suprem, extaziant.”— Rollo May, Curajul de a crea“ Un produs este creativ când (a) reprezint o noutate i (b) este adecvat. Un produs nou esteoriginal i nicidecum predictibil. Cu cât este mai dezvoltat conceptul i cu cât produsulstimuleaz ulterior mai mult munc i mai multe idei, cu atât este mai creativ produsul.”— Sternberg & Lubart, Sfidarea mulimiiDefiniia inovaiei relaioneaz lumea ideilor i lumea activitilor umane, inclusiv afacerile. Dindorina de a fi cât mai concii, vom utiliza termenul de inovaie cu sensul de inovaie icreativitate.Aria de aplicabilitate a inovaiei poate fi restrâns sau extins. La o extrem ea poate implica unrafinament minuscul adus unui produs obinuit, iar la cealalt extrem poate implica noi strategiide afaceri, paradigme i filosofii.De asemenea inovaia acioneaz de-a lungul axei soft - hard unde extremitatea softreprezint comunicarea, viziunea i comportamentul oamenilor iar extremitatea hard structura,formele organizaionale, proceduri, sisteme IT. Inovaia i creativitatea trebuie ancorate la oricenivel într-o organizaie.Inovaia reprezint generarea i implementarea ideilor. Inovaia implic o aciune sau oimplementare al crei rezultat este o îmbuntire, un câtig sau un profit.Iniiativa naional în sprijinul inovaiei definete inovaia drept „punctul de intersecie al invenieii cunoaterii generând crearea valorilor economice i sociale”5455

Inovaia reprezint folosirea ideilor noi sau aplicarea gândirii curente în moduri fundamentaldiferite generând schimbri semnificative. Exist trei forme de inovaie care contribuie ladezvoltarea i profitul unei organizaii:1. Inovaia modelului de business cu scopul de a schimba structura i/sau modelul financiar alafacerii2. Inovaia operaional cu scopul de a îmbunti i eficientiza principalele procesele ifunciile de business3. Inovaia la nivelul pieelor/serviciilor/produselor cu scopul de a crea produse i servicii noi,semnificativ difereniate sau aciuni de intrare pe piee noi.”Caracterul inovaiei – definiia implicit a inovaiei — s-a schimbat în zilele noastre fade ceea ce era în trecut. Inovaia nu mai presupune asiduitatea unor indivizi într-unlaborator. Ea nu mai este individual. Ea este colectiv. Inovaia este multidisciplinar.Inovaia este global. Inovaia este colaborativ.”—Sam Palmisano, Chairman, President and CEO, IBMLeadershipLiderii joac mai multe roluri cruciale în ceea ce privete inovaia. Ei pot ajuta organizaia s-iîneleag propria capacitate inovatoare i nevoia strategic pentru inovaie. De asemenea potimprima organizaiei simul obiectivelor strategice.Valorile liderilor influeneaz comportamentul întregii organizaii. Atitudinea lor fa de risc igreelile asumate în mod sincer pot contribui la crearea unui climat în care ideile noi suntbinevenite iar greelile sunt acceptate ca rezultate/produse secundare.Dac liderul are curajul i înelepciunea s recunoasc faptul c propriul stil de gândire ar putea fiinsuficient pentru provocrile viitorului, el îi poate ajuta organizaia s adopte cadrul mentaladecvat viitorului preconizat.El poate de asemenea crea structuri de resurse care s creasc inovaia. Fiecare lider poate fitrainerul care imprim aptitudini i deprinderi propriei echipe executive demonstrând cum se potasculta propuneri noi cu atenie i deschidere.Prin aceste roluri, orice lider poate crete inovaia indiferent de stilul personal sau preferinele înmaterie de îmbrcminte.Politic & StrategieStrategia orientat spre inovaie conceput independent este mai puin util decât identificareapropriu-zis a locului pe care trebuie s-l ocupe inovaia în cadrul organizaiei. Inovaia nureprezint obligaoriu o prioritate zero pe termen scurt pentru o organizaie. Cunoatereapieelor, a capacitii inovatoare a organizaiei reprezint strategii alternative mai bune (e.g. 'fastfollower', excellent low-cost deliverer, or trusted partner)."Dilema inovatorului" (Clayton Christensen) o reprezint faptul c inovaiile radicale pe termenlung sunt adesea ignorate sau refuzate de ctre firmele care se concentreaz prea mult asupranevoilor clienilor i profitabilitii.Uneoriu, organizaia trebuie s-si reformeze complet poziia strategic i politicile adoptate.Resursa umanAngajaii, personalul contractual i voluntarii reprezint un bazin imens de ideai. Ei sunt înpermanen în contact direct cu ali acionari (clieni, furnizori, firmele concurente) generând larândul lor idei. Metodele eficiente de comunicare în cadrul companiei contribuie la partajarea itransmiterea acestor idei.Modul în care este recunoscut i recompensat inovaia influeneaz climatul orientat spreschimbare al organizaiei.Mobilitatea intern a personalului, lipsit de constrângeri, îi poate ajuta pe angajai s-siurmreasc propriile idei. Acest lucru confer libertate spiritului i comportamentuluiantreprenorial sau 'intrapreneurial'.Gândirea creativ i inovatoare, abilitile i instrumentele care o susin pot fi învate i exersate.Blocajele la nivelul creativitii care pot afecta în mod natural orice individ pot fi depite tot prinînvare i exersare.Partneriate & ResurseIdeile reprezint resursa principal a inovaiei. Modul lor de abordare reprezint întrebarea cheieprivind gestionarea resurselor.Organizaiile trebuie s tie cum s creeze i s gestioneze capitalul intelectual i valoareacunoaterii.Organizaiile au nevoie de noi modaliti de identificare a partenerilor. Formele tradiionale degrupare s-ar putea s nu mai fie optime pentru noile oportuniti de pia.5657Mediul fizic influeneaz capacitatea creatoare a oamenilor. Unele organizaii pun mare accent peun mediu vizibil creativ sau chiar ‘nebunatic’ pentru a încuraja creativitatea. Crearea unui mediude lucru ‘nebunatic’ poate fi exagerat dar flexibilitatea i stimularea sunt garanii ale creativitii.ProceseAnumite procese sunt percepute ca aspecte naturale ale inovaiei: dezvoltarea de produse noi(NPD), de exemplu, sau cercetarea i dezvoltarea (R&D), scanarea pieei i schemele de sugestii.Multe alte procese, în special procesele de support, pot afecta capacitatea inovatoare aorganizaiei. Gândii-v la impactul evalurii investiiilor, managementul relaiei cu clienii,recrutarea, sistemele IT, managementul licitaiilor, benchmarking-ul (analiza/evaluarea prinraportarea la performana concurenei), managementul i msurarea performanei.Generarea de ideiInovaia la nivelul proceselor desemneaz inventarea unui nou proces. De asemenea poatedesemna gsirea de noi metode pentru îmbuntirea unui proces existent inclusiv reproiectareacomplet a acestuia.Persoanele orientate spre realizarea de proiecte/procese pot fi de asemenea creative. Adeseaaceste persoane adopt foarte uor instrumente de structurarea a creativitii.Procesul de îmbuntire continu de tip kaizen este uneori greit îneles ca fiind inamiculinovaiei. Atât kaizen cât i inovaia sunt necesare, prezena unui singur proces ar fi insuficient.Procesul de bune practici privind inovaia identificat de Europe-wide EFQM Benchmarking Study(1999) implic:1. Generarea ideilor2. Colectarea ideilor.3. Selectare.4. Dezvoltare.5. Implementare.6. Urmrire i evaluare.Realizati un workshop de generare de idei urmarind principiile de baza. Acesteapot fi aprofundate in modulul Idea machine.58Responsabiliatea social corporativ a universitilorDefiniia conceptului RSC i principalele sale trsturiImpactul asupra comunitilor localeSuport continuu pentru comunitile localeDefiniia standardului ISO 14001 i rolul acestuia privind mediulCe semnific conceptul de Responsabilitate Social Corporativ (RSC) i care suntprincipalele sale trsturi ?Conceptul RSC (Responsabilitate social corporativ) sau RC (Responsabilitate corporativ) serefer la caracterul etic care trebuie s domine mediul în care funcioneaz organizatiile sub maimulte aspecte cum ar fi impactul asupra societii, asupra mediului economic, asupra mediuluiînconjurtor, respectarea depturilor omului, cu scopul de a asigura un mediu social sntos în cares-i dezvolte afacerile.Responsabilitatea social corporativ implic o gam larg de activiti cum ar fi:• Dezvoltarea parteneriatelor cu comunitile locale• Investiii responsabile din punct de vedere social• Dezvoltarea relaiilor dintre angajatori i clieni• Sustenabilitatea i protejarea mediului înconjurtor“Poate fi privit ca o form de management strategic care încurajeaz organizaia s priveascspre viitor, s gândeasc i s analizeze în afara cutii întelegerii omeneti relaiile sale i cum potele pe termen lung influena profitul având în vedere contextul unei lumi într-o permanentschimbare. “(Institutul pentru dezvoltarea resursei umane) Chartered Institute of Personnel andDevelopment).Potrivit conceptului RSC, exist ase competene de baz pentru manageri:• Cunoaterea societii• Dezvoltarea capacitii• Expectanele referitoare la provocrile implicate de conducerea unei afaceri• Relaia cu stakeholderii• Abordare strategic• Incurajarea diversitii59

Documentul verde (The Green Paper) emis de Comisia European (iulie 2001) definete RSC cafiind “conceptul conform cruia companiile integreaz benevol principiile sociale i de protejare amediului în codurile lor conduit i in interaciunea cu stakeholderii”.Avantajele RSC la nivelul organizaiei includ:• crearea i meninerea prestigiului organizaiei• o strâns colaborare cu stakeholderii• crearea unui mediu de lucru mai bun, mai sigur i cu un puternic caracter stimulativ• eficientizarea managementului afaceriiInteraciunile vieii academice din perspectiva conceptului RSC în beneficiuluniversitilorAdoptarea principiilor si valorilor RSC in viata academica devine o necesitate in actual contextsocio-economic si presupune definirea unor coduri etice/proceduri de conduita aplicabileangajatilor, studentilor si partenerilor cu care se initiaza contracte de cercetare/furnizare servicii,menite sa asigure un mediu de lucru competitiv, echitabil, caracterizat prin responsabilitatesociala si etica, beneficiul major fiind crearea unei imagini pozitive a universitatii, o reputatieimpecabila capabila sa atraga studenti de calitate de a caror expertiza, ulterior, intreagacomunitatea va beneficia.• evitarea aciunilor de boicotare• accesibilizarea finanrii• facilitarea deducerilor fiscale i acordarea stimulentelor economice• reducerea riscurilor implicate de derularea afacerilor contribuie la creterea valorii aciunilor pepieele cu caracter etic recunoscut (Anon 2002).Educaia joac un rol important în prezent putând fii considerat o strategie sistematic carepoate genera schimbri pozitive în comportamentul individului de care s beneficieze întreagasocietate.In acelai timp educaia are fora de a elibera/salva individul i de a-i crea oportuniti.De asemenea prin educaie sunt asigurate nevoile vitale ale unei naiuni cum ar fi sntatea,sigurana, aprarea, comunicarea, dezvoltarea sub aspect cultural, etc.Crowther (2003) susine c educaia universitar se justific prin crearea potenialului intrinsecdobândirii educaiei teriare. Dar universitile se concentreaz asupra unei alte forme de capital,de altfel protejat cu foarte mult gelozie, i anume capitalul intelectual. Este avansat ideea cunul din obiectivele universitii este acela de a crea capital intelectual. Este foarte adevrat cuniversitile se strduiesc s dobândeasc dreptul de proprietate asupra capitalului intelectual ic exist multe dispute legate de stabilirea deintorului capitalului intelectual – universitarii sauuniversitatea ca angajator. Acest capital intelectual este privit ca o surs de capital economic peviitor dar foarte puin atenie se acord în prezent capitalului intelectual generat de studeni.Implicatiile asupra viitorului educatieiChiar daca in prezent RSC este asociata mai degraba cu un anumit mod de a face afaceri (eticaprofesionala, transparenta decizionala, respectarea drepturilor angajatilor, responsabiliate fata deactorii sociali, protejarea mediului inconjurator, investitii in comunitate, etc.), ea trebuieperceputa ca o filosofie sau o strategie organizationala care trebuie sa penetreze si mediuleducational. Se impune necesitatea ca furnizorii de servicii de educatie sa-si redefineasca relatiadintre rezultatele invatarii si nevoile si interesele comunitatii sau stakeholderilor.Impactul asupra comunitilor localeConceptul si strategiile initiate sub sintagma responsabilitate sociala corporativa (RSC) reprezintao initiativa complexa de schimbare a comunitatilor locale in contextul globalizarii si europenizariiprin implicarea activa a celor mai influenti actori sociali ai comunitatilor respective. Partajarearesurselor si expertizei contribuie semnificativ la identificarea problemelor comunitatii, fixareaunor obiective ambitioase si asumarea unor politici, programe si servicii eficiente care sa asigurecoeziunea comunitatii si binele comun. Sub acest aspect, rolul universitatilor este bidirectional insensul dezvoltarii si promovarii unei culturi RSC care sa sustina coeziunea sociala si educareamembrilor comunitatii in spiritul practicilor RSC dar si in sensul furnizarii unor programe deformare academica care sa vina in intimpinarea nevoilor si intereselor stakeholderilor. Efortuluniversitatilor este conditionat de sprijinul comunitatii si actiunile acesteia care trebuie orientateastfel incat factori de risc care dezechilibreaza viata academica (de exemplu numar insuficient decadre didactice universitare, servicii sociale precare asigurate studentilor) sa fie anihilati.6061Aplicarea strategiei de RCSSchimbarea prin RCS implica asumarea unor principii cum ar fi:• RCS este o initiativa a comunitatii/membrilor acesteia• Responsabilitatea comunitatii este esentiala• Comunitatea isi decide propriul destin• Parteneriatele au rolul de a sustine eforturile comunitatii• Parteneriatele initiate de comunitate vor sustine si incuraja partajarea resurselor• Tineretul este participant activ la schimbarea comunitatii• Orice evaluare si rezulatele ei trebuie conjugate cu dinamismul si disponibilitatea fata deschimbareFora parteneriatelor în mediul universitarIn ultima vreme tot mai multe organisme de finantare solicita comunitatilor sa-si solutionezeproblemele si nevoile prin initierea de parteneriate sau diverse actiuni de colaborare al caroravantaj major il reprezinta partajarea resurselor si expertizei. Agenda RSC isi asuma rolul deinterfata impulsionand finantarea parteneriatelor care reunesc actori comunitari preocupati deidentificarea si rezolvarea nevoilor comunitatii, de rezolvarea problemelor comunitatii academice,de cresterea resurselor in beneficiul comunitatii si in general de ridicarea standardului de viata incomunitatea respectiva. Atunci cand solicitati finantare sub forma granturilor sau donatiilor,evidentiati parteneriatele derulate ca rezultat al initiativei RSC si beneficiile aduse membrilorcomunitatii.Principiile care stau la baza dezvoltarii si sustinerii unei echipe RCS puternice includ:• Angajamentul fata de respectarea si aplicarea legii• Formarea RCS sprijina procesul de schimbare a comunitatii• Orice comunitate are nevoie de repere de evaluare• O coalitie puternica poate implementa cu succes schimbari• Flexibilitate si responsabilitateGhidul bunelor practici in RSC includ: (Rausch and Patton 2004):• Identificarea nevoilor si stabilirea obiectivelor• Identificarea resurselor disponibile in present• Documentare privind bunele practici• Centralizarea informatiilor si resurselor furnizate de parteneri locali, nationali, etc.• Adoptarea si armonizarea bunelor practici in functie de posibilitatiDaca initial echipa RCS se concentreaza asupra reunirii si implicarii principalilor stakeholderi inparteneriate cu specialistii universitatilor, ulterior eforturile acesteia se vor orienta spre finantareasi identificarea surselor de finatare a initiativelor comunitatii.6263

References1. AUTM, 2002. Licensing Survey: FY 2000. Baltimore University, The Association of TechnologyManagers Inc.2. Argyres, N.S., Liebeskind, J.P., 1998. Privatizing the intellectual commons: Universities andthe commercialization of biotechnology, Journal of Economic Behavior & Organization, Vol. 35:427-4543. Cohen, W.M., Nelson, R.R., Walsh, J., 2002. Links and impacts: the influence of publicresearch on industrial R&D. Management Science 48, 1–23.4. Etzkowitz, H., Leydesdorf, L., 2000. The Dynamics of Innovation: from National Systems and"Mode 2" to a Triple Helix of University-Industry-Government Relations, Research Policy, 29: 109-123.5. European Commission, 2005. Key Figures 2005: Towards a European Research Area Science,Technology and Innovation, EUR 21264 EN, Brussels: Commission of European Communities.6. Lawton Smith, H., 2006. Universities, Innovation and the Economy. Routledge.7. Geuna, A., Nesta, L.J.J., 2006. University patenting and its effects on academic research: theemerging European evidence. Research Policy 35: 790–8078. Hicks, D., Hamilton, K., 1999. Does university-industry collaboration adversely affectuniversity research?, Issues in Science and Technology, 15/4: 74-75.9. Slaughter, S., Rhoades. G., 1996. The Emergence of a Competitiveness Research andDevelopment Policy Coalition and the Commercialization of Academic Science and Technology.Science, Technology, & Human Values, 21/3: 303-339.10. Rossi, Federica - Emerging out of DIME Working Pack: ‘The Rules, Norms and Standards onKnowledge Exchange’, 2008, http://www.dime-eu.org/wp1411. World University Rankings (2005). The top 200 World University Rankings. The Times HigherEducation Supplement, 10 (1), 1-15.12. Report on Research Activities By IOC Member States, COMSTECH, OIC Standing Committeeon Scientific and Technological Cooperation, February 2006.13. Intellectual Property Audit Tool, IP Assets Management Series, World Intellectual PropertyOrganization (WIPO), Geneva, Switzerland.14. Erdil, E., & Bilsel, A. (2005). Curriculum design to revitalize electrical engineering educationat Eastern Mediterranean University. International Journal of Electrical Engineering Education,42(3), 234-246.15. Akram Al-Rawi, Azzedine Lansari, and Faouzi Bouslama, “A Holistic Approach to Develop ISCurricula: Focusing on Accreditation and Certification Issues”, accepted for publication intheJournal of Information Technology Education (JITE), Information Science Institute, USA.http://www.jite.org16. Azzedine Lansari, Fawzi Buslama, Akram Al-Rawi, and Abdullah Abonamah, “Using anOutcome Based Model to Foster Learning in Information Systems”, The 2003 ASEE Annualconference, Nashville, TN, June 22-25. http://www.asee.org/conferences/caps/document2/2003-744_Paper.pdf17. M. A. Khasawneh, Abdallah I. Malkawi, Azzedine Lansari, Mohammad Malkawi, and Omar Al-Jarrah, “Towards Optimizing Engineering Education in Arab Universities – Producing Industry-Oriented Outcomes, ” 4th International Forum on Engineering Education, Integrating Teaching&Research with Community Service, Sharjah, United Arab Emirates, April 2006.18. Faouzi Buslama, Azzedine Lansari, Akram Al-Rawi, and Abdullah Abonamah, “A NovelOutcome-Based Educational Model and it is effect on Students Learning, Curriculum Development,and Assessment,” Journal of Information Technology Education (JITE), Vol.2,pp.203-214, 2003.http://www.jite.org/documents/Vol2/v2p203-214-22.pdf19. IEEE Learning Technology Standards Committee (LTSC). Standard for Information Technology-- Education and Training Systems -- Learning Objects and Metadata (IEEE P1484.12) [Online].Available: http://ltsc.ieee.org/wg12/index.html#S&P20. Willie D. Jones, “IEEE to Beef Up its Global Accreditation Role,” The Institute, IEEE,September 2006.21. SPRU – Measuring Third Stream Activities – Final report to the Russell Group of Universities,2002.22. Harmon, P., Rosen, M., Guttman, M. (2001), Developing E-Business Systems andArchitectures. A Manager's Guide, Academic Press, San Diego23. 2. Rosca, I. Gh. (2006), Societatea cunoasterii, Editura Econimica, Bucuresti24. Rosca, I. Gh., Ghilic-Micu,B., Stoica, M. (2006), Informatica. Societatea informationala. E-serviciile, Editura Economica, Bucuresti25. Muntean, M. (2009), Portal-Based Collaborative Environments, Megatrend Review,Belgrad26. Harvey, D. (2003), Creating the Collaborative Business, Business Intelligence Ltd.646527. Skyrme, D. (2003), Knowledge Networking: Creating the Collaborative Enterprise, LinacreHouse28. Munteanu, I., Ionita, V. (2007), Managementul cunostintelor. Un ghid pentru comunitatilede practicieni, Editura Cartier29. Alavi, M., Leidner, D. (2001), Knowledge Management and Knowledge ManagementSystems: Conceptual Foundations and Research Issues, MIS Quarterly, 25(1)30. O'Dell, C., Grayson, C. J., Essaides, N. (2003), If Only You Knew What You Know: TheTransfer of Internal Knowledge and Best Practices, Free Press31. Becerra-Fernandez, I., Gonzales, A., Sabherwal, R. (2004), Knowledge Management:Challenges, Solutions and Technologies, Prentice Hall32. Kerschberg, L. (2003), Knowledge Management in Heterogeneous Data WarehouseEnvironment, http://eceb.gmu.edu/pubs/KerschbergDaWak2001.pdf33. Fotache, D. (2002), Groupware. Metode, tehnici si tehnologii pentru grupurile de lucru,Editura Polirom, Iasi34. Grosseck, G. (2007), Introducere in blog-uri, Editura de Vest, Timisoara35. Buraga, S. (2007), Programare in Web 2.0, Editura Polirom, IasiTHE MANAGEMENT OF THIRD STREAMACTIVITIES IN HIGHER EDUCATIONTimioara Competence CenterDr. Diana AndoneUniversitatea „Politehnica”(co-ordinator)din TimisoaraProf.dr.ing. Nicolae Muntean Universitatea „Politehnica” dinTimisoaraProf.dr.ing. Daniel Grecea Universitatea „Politehnica” dinTimisoaraProf.dr.ing. Marian Mocan Universitatea „Politehnica” dinTimisoaraProf.dr.ing. Aurel Gontean Universitatea „Politehnica” dinTimisoaraConf.dr.ing. Nicolae Crainic Universitatea „Politehnica” dinTimisoaraConf.dr.fiz. Daniel Vizman Universitatea de Vest dinTimisoaraConf.dr.ing. Andreea Ionica Universitatea din Petrosani66

ObjectiveThe main objective is to enhance the participators knowledge and skills into methodologies for thedepartment/center management and to transfer knowledge and expertise to the third partiesstream.'Third stream' is defined as anything other than research and teaching, the two core elementsof University activity. Third stream can involve a range of activities such as consultancy, contractresearch, the commercialisation of research, organising events, renting, socio-economic relationswith any other type of institutions, local, regional or national community involvement, etc .Target audienceVice-rectors, Deans, Chief departments, Directors of research centres, research centres staffDelivery method1 day face-to-face training session at the beginning of module (8h), 4h of online synchronisedactivities, 24h of individual work, 1/2 day of final training (public presentation of the entire groupof the project work) (4h) – total of 40h.During the face to face meeting each chapter to have 1 h (20’ of theoretical foundation, thenexamples of ‘how to’, study cases). Between meetings there will be continuous online support onthe UPT Virtual Campus.Each participants to find its own area of interest and develop study cases there.To develop an online repository of study cases available to existing and future studentsEvaluation methodEach participant will be active online and will deliver a final presentation of a study case.Online activities:1. Please comment and express your ideas and reflections on the topic in the blog area.2. Please comment and/or give examples to at least 2 of the blog’ activities (sponsoring inRomania, the 3 rd stream activities in your university, the SMEs involvement in 3 rd streamactivities, etc.)3. Please give examples of your university 3 rd stream activities.2 3Study case: Each participant will identify an area of interest and they will describe a study case.This study case will be presented and commented during the last face-to-face meeting with theirpeers.Short description'Third stream' is defined as anything other than research and teaching, the two core elementsof University activity. Third stream can involve a range of activities such as consultancy, contractresearch, the commercialisation of research, organising events, renting, socio-economic relationswith any other type of institutions, local, regional or national community involvement, etc .Themain objective is to enhance the participators knowledge and skills into methodologies for thedepartment/center management and to transfer knowledge and expertise to the third partiesstream.Table of ContentObjective .............................................................................................................................................. 3Target audience ................................................................................................................................... 3Delivery method ................................................................................................................................... 3Evaluation method ............................................................................................................................... 3Definitions and the structure of the 3 rd stream activities in Higher Education ............................. 7Introduction ......................................................................................................................................... 8What is the university ‘Third Stream’? ................................................................................................ 9Why is ‘third stream' funding necessary? .......................................................................................... 11A conceptual framework for analysing Third Stream contributions ................................................. 12Study case – the Russell Group in UK ................................................................................................ 14The 3 rd stream activities Funding Management ......................................................................... 16Funding categories ............................................................................................................................. 16Contract or sponsored research funding ........................................................................................... 17Entrepreneurial and commercial income .......................................................................................... 18EU Programmes financing (FP7, FSE), etc) or international from outside Europe ............................ 19Philanthropic funding ......................................................................................................................... 20Long and short-term financing .......................................................................................................... 20The 3 rd stream activities: Regulations ........................................................................................ 21Sponsoring activities .......................................................................................................................... 21Intellectual property .......................................................................................................................... 22Romania study case: Intellectual property, OSIM and patent registration ....................................... 25ISO 14001 – Environment management ............................................................................................ 27General consideration .................................................................................................................... 27Implementation Stages .................................................................................................................. 27The use of patents by a university spin-off ........................................................................................ 30The 3 rd stream activities in direct connection with academic activities ....................................... 35Academic Curricula Development ..................................................................................................... 35Implementation in Research .............................................................................................................. 37Study Case .......................................................................................................................................... 39The 3 rd stream activities in direct connection with research activities ........................................ 4245

CapabilitiesExploitationConceptual framework for analysing Third Stream activitiesAssociated Third Stream activitiesTechnology commercialization(a)KnowledgEntrepreneurial activitiesAdvisory work and contracts(b) FacilitiesCommercialization of facilitieslarge publicly funded research projects designed to lure researchers away from more traditionalbases in Europe and America.Other UK universities that are less well-known for their research and that have been moreteaching-focussed also want to get involved in third stream activities as a way of boosting theirresearch reputations. With traditional external funding, such as that from funding councils, sodifficult to acquire, it is possible to use third stream activities to bring in extra cash.External Resource: Russel Group Report in 2002Contract research(c) ResearchCollaboration in academic researchStaff flowActivities(d) Teaching(e) CommunicationStudent placements…Learning activitiesCurriculum alignmentSocial networkingNon-academic disseminationStudy case – the Russell Group in UKThe more prestigious Russell Group universities http://www.russellgroup.ac.uk/ (those institutionswho are leading the way in research activities already) are very keen to maximise their thirdstream projects and build on their already excellent research reputations. The twenty institutionsin the group already attract two-thirds of the country's external research funding so they are in agood position to move into third-stream activities. Russell Group institutions want to continue toattract world-class researchers so that they might continue to enhance their reputation: thisrelationship works in a cyclical manner.So, attracting the best people is a key challenge for these universities. They see their competitionas coming mostly from the United States where different funding regimes, especially huge collegeendowments, allow certain institutions to undertake the expansion of research and teachingprogrammes. But also developing countries like China and India are entering into the market with1415The 3 rd stream activities Funding ManagementFunding miningLong and short-term financingHow to attract, maintain and use funds including the industry (FP7 calls regional impact funding,structural funding, POR, FS)Contract or sponsored research fundingEntrepreneurial and commercial income (‘contract’, ‘sales of services’ or ‘other income’)Philanthropic funding (‘donations and gifts’)Internal financing (‘interest/dividends’ and ‘income from investments’)Other private incomeThe impact and benefit of different funds for community (study cases)Funding categoriesHigher education is considered to be a public good. Hence, funding the institutions of highereducation adequately is considered a public responsibility. Not surprisingly then, at this momentthe major part of the financial resources of the higher education institutions is provided by thegovernment.The problem of higher education funding in its simplest form is as follows: If first stream incomefrom state subsidies, and second stream income from tuition no longer suffice to keep a universitygoing, the question about what to do becomes pressing. A drop in government subsidies to publicuniversities and other institutions of higher learning is a worldwide trend.“The global higher education environment is very dynamic, mirroring the fluidity of globalsocio-economic and political interactions. There can be no denying that significant changesand shifts are in process and that these will, to large extent, be driven by demand and notso much by policy. This is particularly relevant in the light of the increasingcommodification of knowledge, the increasing eminence of technology, reduced16government subsidies, and an increasing dependence on partnerships and collaboration. Itis therefore incumbent upon us to find means of offsetting the reductions in resources,funding and subsidy by generating an additional third stream income that will supplementthe more traditional income from first and second stream.”Barney pityana (VC, UNISA)http://www.inyathelo.co.za/media/docs/124213758012.pdfThird stream income can be defined as follows: “all income derived from sources other than publicsubsidies (“first stream income”) and tuition and other student fees (“second stream income”).Third stream income typically comprises:• Contract or sponsored research funding (“contract income’)• Entrepreneurial and commercial income (“contract”, “sales of services”, “renting” or“other income”)• Finantari din programe europene (FP7, fonduri structurale, etc) sau internationale (dinafara Europei)• Philanthropic funding (“donations and gifts”)• Internal financing (“interest/dividends” and “income from investements”)• Long- and short-term financing• Other private income (“other income”)Contract or sponsored research fundingThe following reasons motivate the research partnerships with industry:• Disseminating emerging knowledge to the private sector• Testing concepts and face challenges in the “real world”• Benefiting from specialized industry knowledge and facilities• Encouraging partnerships that promote student learning and employment opportunities• Creating new jobs in changing economy.• Supplementing and enabling federal research support• Generating political support and philanthropyThere are clear benefits to embarking on a tech transfer initiative. For example, these initiativeswill enhance the likelihood that new discoveries and innovations will lead to useful products,processes and services to benefit the general public. In particular, tech transfer:17

- Patent Law (no.64/11)- Law concerning Trademarks and Geographical Indications (no.84/18)- Industrial Design Law (no.12(12)- Law concerning Topographies of Semiconductor Products (no.16/15).At the Offices initiative, the activity of the Industrial Property Attorneys was established. Following theOffices proposals, omania adhered to a series of international treaties in the field: adrid, Locarno, etc.The specific duties of OSI involved in attaining the object of its activity:- it ensures the protection of industrial property according to the special laws and international agreementswhere omania is a party- it is the depositary of the national registers of filed patent applications and titles of protection granted toinventions, trademarks, appellations of origin, industrial designs, topographies of semiconductor products- it administers, preserves and develops the national patent collection, by international exchange, andgenerates the database in the field of industrial property- it edits and publishes the patent specifications- it edits and publishes the Official Industrial Property Bulletin with its sections on patents, trademarks,industrial designs- it edits and publishes, regularly, the omanian Industrial Property eview as well as other publicationsdesigned for the promotion of the object of its activity- it renders specialized services in the field of industrial property, upon request- it examines and authorizes the industrial property attorneys- it lends assistance in the field of industrial property and organizes training courses, seminars andsymposia on industrial property topics, upon request- it fulfils any other tasks deriving from the legal provisions and the international agreements whereomania is a party.The International Patent Classification (IPC)http://www.wipo.int/classifications/ipc/en/The International Patent Classification (IPC), established by the Strasbourg Agreement 171,provides for a hierarchical system of language independent symbols for the classification ofpatents and utility models according to the different areas of technology to which they pertain.ISO 00 Environment managementGeneral considerationISO 14001 is an environmental management system (E S) that defines specific procedures for adaptingactivities to the general requirements of environmental organizations.By applying these procedures is a responsibility of members of organizations aimed to minimizeenvironmental impacts, to protect the environment and to meet increasingly stringent regulations in thefield. Environmental management system must be documented, implemented, maintained and continuallyimprovedISO 14001 requires management:• energy - specific procedures that avoid any additional consumption and reduce them is absolutelynecessary• raw materials - the size of their consumption to a minimum• waste - by recycling a percentage closer to 100• drinking water and industrial water by reducing water consumption by recycling industrial specificTo achieve these requirements is encouraged by specific training and involvement of employees in thework of partner organizations. Environmental protection is in addition to economic action, and a civicorganization, especially in assessing environmental activities in organizations, carry out specific proceduresfor actions that protect the environment and raise awareness of employees about environmental issues.The general requirements of ISO 14001 are valid internationally. They speak in general organizations andespecially companies (especially the production that specific working conditions and use of resources).Working principles are common quality assurance standard ISO 001, ISO 14001 is the role ofsupplementing the action area of ISO 001.Implementation StagesTo implement ISO14001 environmental management system required the following steps:2627I define environmental policy - which is chosen from several possibilities, appropriate environmental policyorganization.Environmental policy must be According to the nature, size and importance of environmental impact from the activities of theorganization A commitment to continuous improvement A commitment to comply with legislation A framework for setting environmental objectives and targets documented, implemented and maintained communicated to all persons working for or on behalf of At the publicII. Initial environmental assessment - is an audit of current situation in the organization on the environmentand all its related elements. Now considering how to collect waste, their places of assembly, the existingprocedures regarding the environment, if you have already implemented quality assurance system ISO001, the readiness of employees, etc..III. defining the objectives - they should be S AT (Specific, easurable, Appropriate, relevant andtangible)IV. choice of working team - the team should consist of people working in different departments and has tobe led by a person trained in environmental managementV. realization documentation and communication system - the documentation should include a qualitymanual with specific procedures to be learned, known, developed and applied by everyone in theorganization.VI. implementation of the system - is done taking into account the specific conditions of each organization.Here you have the appropriate resources allocated and distributed to each team member rolesimplementation. Instruction is now the implementation team, defining the limits of authority andresponsibility and explains how to communicate. It will define how to achieve control indicators will beproposed and how to act in different situations more special.VII. Internal Audit - Internal Auditor is appointed by the management team involved with theimplementation of environmental management. The audit includes:28- onitoring and measurement- Conformity assessment procedures with the law- Preventive and corrective actions must take place- How will be records in the environmental management systemVIII. management analysis - it ensures continuity, adequacy and effectiveness of environmentalmanagement. Now check the internal audit results, analysis of potential claims, how to achieveenvironmental objectives were proposed, ETC.I. external audit - the last step which is performed by an independent body to verify compliance certificatefor all specific requirements. The end of the audit will be granted or not meeting the requirements of thecertificate of environmental managementEnvironmental Management System enefitsBenefits of introducing this system are:1. Efficient use of raw materials and energy - through definition and implementation of specific proceduresthat will result in substantial savings for organization.2. Sustained reduction of environmental impact - is by meeting the requirements imposed by theprocedures3. Action Plan to ensure compliance with legal requirements - the implementation of ISO 14001 will applyto all legal conditions required for the organization4. Easier to obtain licenses and permits - certified environmental management system implementation willdefault to compliance with all legal requirements and obtaining all permits smooth and permits.5. educe insurance premiums for accident cases - some insurance companies grant discounts for ISO14001 certified organizations6. New perspectives on controlling costs - recycling, saving raw materials, energy, fuels undoubtedly lead toa reduction in costs and a better control of them.7. Improved market image - ISO 14001 certified companies can put the certificate on letterhead, on ourwebsite and can use it in other materials, thus leading to improved market image organization.8. aintaining good public relations - derives from its complementary feature.2

The use of patents by a university spin-off Structure of the case study University technology transfer The research and the invention Filing a patent application arketing intellectual property Forming a spin-off company Patents as a company asset2 Technology transfer offices The University of Oxford owns any intellectual property (IP) created in its laboratories The academic founders share in any financial returns Isis Innovation is the technology transfer company for the University The University of Oxford owns any intellectual property (IP) created in its laboratories The academic founders share in any financial returns Isis Innovation is the technology transfer company for the University Invention disclosure marketing patent management spin-off company licence3 The research In 10 Professor alcolm Green published fundamental advances in partial oxidationcatalysis in Nature (unfortunately before filing a patent) In 1 alcolm was joined by Dr Tiancun iao They worked together to develop a range of new and improved catalysts A catalyst is a material that allows a chemical reaction to take place (or take place usinglessenergy) ost chemical manufacturing processes use catalysts3 hat is a catalyst A catalyst is a material that allows a chemical reaction to take place using less energy, butthe catalyst itself remains unchanged at the end Some reactions only take place if a catalyst is present ost chemical manufacturing processes use catalysts3032 The invention In the year 2000, Tiancun manufactured catalysts that: were cheaper than existing catalysts delivered the same high levels of performance alcolm and Tiancun approached the technology transfer company for the University ofOxford I thought this new process if it worked would have many benefits, so decided to give it atry"Tiancun33 Helping to reduce CO2 emissions The new catalysts can be used to: produce fuels that burn more cleanly produce biofuels from waste improve the efficiency of fuel cells Environmental benefits Growth markets Could a patent application be filed Did the invention meet basic patent requirements new (prior art searches) inventive industrial application permitted Did the University have the rights to own the invention id it mae sense to file a patent application Was there a need for this technology Did the team think it could make a profit Was now the right time to file a patent What about freedom to operateThe decision was made to file an initial patent in the UK 2Priority patent application filed (2 une 200) Collaboration of inventors technology transfer manager31 patent agent Filed by Isis Innovation Ltd After three months: UK search report3 ecision to progress to PCT stage2 une 2002 12 months from the initial patent filing Initial application filed in the UK was dropped International patent application filed (PCT process)Costs continue to accumulate (2002-200) Patent office and patent agent fees at each stage Technical proof-of-concept By 2003 four patent applications had been filed Original application (PCT) approaching the national phase increasingly expensiveThe university was still funding all costs European and national phase patents ecember 2003 onwards: Continue into the EP/national phase At this time none of the patents had been licensed (so no revenues) Filed in China and South Africa, Europe and the USA Some ey patent decisions Can we file an application for a patent (legal requirements) Do we want to file an application for a patent Are there other options, like copyright for software Do we want to consider other routes for technology transfer, like a free, nonexclusivesoftware licence In which countries do we need a patent Do we continue at the PCT phase Do we continue at the EP/national phase How do we respond to the search reports2 Mareting intellectual property Understand the market Talk to potential partners and customers32 Draw up confidentiality agreements where appropriate ar ket your technology widely Publications Websites Industry eventsA demonstrator is very useful for explaining new technology3 Route to maret licence or spin-off Significant investment was needed Different patents relating to petrochemical industry (industry experience needed) emerging fuel cell sector (entrepreneurial) Split up patents or keep together Tiancun was keen to keep working on the technology himselfThe decision was taken to spin off a new company3 Forming a spin-off company (October 200) an agement team Business plan is continuously refined Investors ask many questions about the patents The academics are involved in explaining the science to investors and helping to paint avision for the future sing patents to help with fund-raising ecember 200 The patents were licensed into the new company In December 2005 Oxford Catalysts raised EU 640 000 Patents essentialpril 200 aised EU 20 million on the London Alternative Investment Stock arket Oxford Catalysts now Publicly listed company with a value of E R0 million (as of October 2008) Raised E R 2 million in funding7 Patents have been a ey asset for the company33

"For a technology company like Oxford Catalysts, intellectual property protected by patents is akey asset for building the business"Tiancun Cost: Patent agents and translators Patent office fees, including renewal fees Legal fees if you need to enforce your patent in court Benefit: Essential to attracting investors• Create state-of-the-art facilities• ecruit top scientists• Cover development cost Enables licensing the technology in exchange for royaltiesFurther informationFor further information refer to:http://www.isis-innovation.comhttp://www.oxfordcatalysts.comor contact Terry Pollard:terry.pollard isis.ox.ac.ukThe 3 rd stream activities in direct connection with academic activitiesacademic curricula development according to maret needs (surveys, seminars, worshops, worforcedevelopment programmes)Research evelopment co-operation (achelor, Master, Ph ) student proects, placements3rd party stream impact in academia (new product presentations, practical placement) irect involvement in the everyday life of the universityStudy case examples of how this is done ( egCurriculum oards, Faculty Council)cademic Curricula evelopmentIn countries of the developed world education and scientific research have in most cases been atthe forefront of national development efforts and innovations. Here, there was always closeproximity between ongoing academic efforts and various industrial outcomes. In fact, industrieshad always flourished around colleges and university campusesliving examples in the US includeindustrial parks such as esearch Triangle Park (TP) in North Carolina, and Silicon Valley inCalifornia. It has been through academic research, in great part, that western industries havesustained their pace of growth, where in most cases military research took the lead.Industrial economies have it that in order to lead sustainable growth academic-industrialcollaboration must exist at significant proportions. Under economies like these research budgets,be it directly through the academia or via funding coming in from supporting industries, have hit avisible share in the GNP of the underpinning economies involvedin a number of cases researchbudget allocations exceeded the 5-7 mark of the gross GNP.In the industrial world it is industrial-academic collaboration that contributes significantly tomarket forces: Industries provide openings in the job market while universities pump out theprofessional workforce to fill in the eminent needs. Here, various industries together withacademic entities shape up the job market according to prevailing economic needs. From this, it isquite evident how academic institutions would tailor their curricular offerings to fulfill the marketneeds based directly on input from the industries involved.3435In less developed countries, in general, and the developing world, in particular, the whole pictureis totally different in most cases one would find little, if any, industrial-academic collaborationtaking place. In fact, the prevailing market forces and the holist industrial model are quitedifferent. Here, universities are always in some sort of a race in trying to build a model ofcollaboration with the industry like the one usually found in more developed countries. But for along time, now, most of these efforts did not bear much fruits.This is attributed, in large part, to the level of predominant industries, which are mainly of thelight or transformational type, where academic research efforts undertaken usually strive toemulate something that might well suite a totally different economic model. It had always beenthe case under regimes like these that research efforts expended do not directly match the localmarket needs, but, instead, could be better suited, if any, to more developed economies.Due to the lack of the type of collaboration between the incumbent industries and local academicinstitutions in the developing world that would foster a marked economic growth, universitysystems and indigenous industries would always find themselves falling prey to a catch 22situationeach party would always blame its faltering on the other or on outside forces, who, byconspiracy theory, are thought to have planned all types of economic disarrays for the country inquestion.As a result, market forces in the developing world play out differently Where the local marketneeds take on a certain shape, universities are only graduating people who would have been okayuntil a decade and a half ago or those, based on the curricular offerings they undertook, whowould inadvertently suite some other job market Worse yet, curricular offerings at a goodnumber of academic institutions had gone obsolete since they neither satisfied the local marketneeds nor did they undergo tangible reviews to keep them current. This is further complicated bythe fact that many of the university systems in these countries do not run industry-grade researchto satisfy the needs of the local industries, for without significant valid research, teachingstandards would continue to be on the decline. This has manifested itself quite drastically in arecent survey conducted by the Times Higher Education Supplement to rank the top 200 worldinstitutions, where most universities in the developing world showed a marked absence from thelistings.The role of an academic entity towards improving educational outcomes under a particulardiscipline usually takes an early start in the processin particular, its role starts right about thestage of admitting the student into his/her desired program of study. Universities usually admitstudents into their programs of study based on their achievement in the final year of high school.Countries that have fully developed educational systems confidently rely on the studentachievements in the high school achievement tests, or equivalents thereof. In less developed ordeveloping countries, the High School (or secondary school) achievement tests do not usually trulyreflect the actual potentials for student candidacy to gain admission in a university system. Assuch, countries like these could possibly resort to international assessment and evaluation bodiesto gauge student potentials, capabilities, and suitability for admission into a university system.Even in well developed nations like the United States you would find students undergoingassessment procedures through recognized testing bodies like ETS the Standard Aptitude Test(SAT) is one of the instruments US academic institutions rely on for admitting students intoeducational systems at the tertiary level. However, in a number of cases internationallyrecognized/standardized testing processes might not rightly be well suited for countries whoselanguages of instruction are different from that of the assessing bodies. For these reasons,amongst others, countries like these have lived with their own methods of assessing students foruniversity entry. In time, assessment processes like these tend to become obsolete and do notserve the purpose for lack of a proper review and system update due to the limited resources ofthe underpinning economies of these countries.Finally, universities ought to bring about some level of flexibility and malleability in their curricularplanning by allowing room for an ongoing review process of their various curricula to keep themup-to-date with the rapidly changing market directions, and, where possible, use feedback fromthe market and/or conduct periodic market surveys locally, regionally and globally, andincorporate the results of their findings towards re-designing their curricula to stay abreast withthe rapidly changing market needs.Implementation in ResearchIn the next section we propose a visionary model which could serve as the long-awaited gateway/sfor the formation of some industrial base/s that would fulfill the ambitions of communities thathave long aspired to have some significant stake towards building some form of sustainableeconomies for their societies.3637

To overcome the difficulties occurring as a result of foreign competition, which usually impede anyreal economic growth and stand in the ways of any technology yield and export, in third worldcommunities, we propose the model shown in Figure 1 below:Today, no industry can survive without D, which cannot be separated from ongoing researchefforts at academic institutions. For that reason, you tend to find huge industrial parks clusteredaround major academic concentrations. In the United States, for instance, esearch Triangle Parkin North Carolina and Silicon Valley in California are living examples of the close coupling betweenthe academic and industrial sectors. Here researchers from the academia can receive funding fromthe industry for their projects, and people who are affiliated with D departments aroundindustries find it quite handy to collaborate with academic researchers. oreover, universitiesnowadays rely heavily on industries for entertaining their interns.ob markets anywhere around the world are governed primarily by the needs of the industrial andservice sectors. Hence, in well developed academic programs, the various curricula are usuallygeared towards fulfilling the needs of these sectors. As industries evolve, academic institutionscontinually go about curricular reviews using feedback coming in from the industries involved. Thisserves both ends of the spectrum: fresh university graduates are better suited for the prevailingmarket needs and better prepared to readily be productive on the joband industries no longerneed to allocate significant budgets to train these new university graduates.Study CaseFigure 1: A Proposed odel to Achieve Integration for an Industry-Supported EconomyThe diagram of Figure 1 is a conglomeration of a number of various components that by natureare closely coupled in an already industry-based economy, which need to be so in countriesaspiring to achieve sustainable development based on some industrial base. In the less developedworld and countries of the third world, the picture shown in the diagram could be, at present,significantly different with varying degrees from one country to another.In the industrial world, industry and academia have traditionally been closely intertwinedindustryhas had a marked presence in areas of significant academic concentrations, where academiaalways contributed their much needed consultation and D services. To receive solutions fromthe academic sector, industrialists were always supportive of academic research efforts throughdirect funding, or by supporting lab facilities and equipment to researchers. orthern entucy niversity (http://access.nku.edu/oca/needsassessment.htm ) encourages thedevelopment of new and innovative academic programs which advance its mission. Thedevelopment of new programs is facilitated by the University Curriculum Committee (UCC) andthe Office of Curriculum, Accreditation and Assessment (CAA). CAA and UCC will provide supportand counsel for individuals seeking approval of proposals.The UCC review process contributes to the quality of the proposed programs and increasestheir probability of success. It is the only pathway permitted by the Board of egents for theapproval of new academic programs.Working with the UCC, the program sponsors prepare a packet of materials about theproposed program which includes technical assistance and advice from several offices on campus:The Office of Curriculum, Accreditaiton, and Assessment to assure that the program fits within theparameters of SACS and state guidelinesThe directors of computing services, media, and the libraries to predict the impact of the programon learning resources383The Office of Provost to analyze the financial impact of the proposed program.Prior to submitting the Academic Planning Form, the department proposing the newacademic program must conduct a needs assessment to determine the market for the program.The proposing department must provide evidence of both student need and ample employmentopportunities exist for program graduates. arket Needs AssessmentA market needs assessment must be conducted by the program sponsor with assistance. Themarket needs assessment must include, but not necessarily be limited to, market analysis ofstudent demand, employer needs assessment, market position and competition, and marketpotential.Documentation of Need for ProgramPlease provide objective data, studies, or the results of institutional needs assessmentconducted to document a special need. Use any of the following possible justifications, asappropriate to the programs nature:1. Student interest or demand.2. Cultural, artistic, and intellectual growth.3. Economic growth and development.4. Changes in occupation or profession.5. Workforce needs of local industry. (Please detail whether workforce needs requirefuture graduates or the retraining of present employees and estimate the demand for, and supplyof, graduates.)6. Service to community. (Please describe the potential opportunities for service to thecommunity which program faculty, students, or administrative staff could provide. Include asappropriate, opportunities for research, internships, or service.)Needs Assessment SurveysSample surveys are available which can be modified for individual programs. Surveys are availablein icrosoft Word or online. CAA will work with the department to design the appropriate surveyfor students and/or employers.Employer Survey in Word FormatPotential Student Survey in Word FormatEmployer Survey OnlinePotential Student Survey Online arket Needs Survey Procedures40CAA will do the following:• prepare the surveys and letters• mail or e-mail surveys to potential respondents• analyze the results• The department proposing the academic program will do the following:• determine the target audience for the surveys• provide a list with names and addresses of potential employers• provide a list with names and addresses of potential students• pay for the postage to do the initial mailing of the surveys and for the return postage-paidpostage.41

The 3 rd stream activities in direct connection with research activities• identify the industry challenges and transforming them from threats into opportunities• piloting in the 3 rd party stream• spin-offs / Competence centres, Science parks, incubation centers (support, guidance, setup)• to promote the S Es involvement into research activities• spread the knowledge and expertiseo building a collaborative (virtual) environment- knowledge management inside the collaborative environment- IT platforms for collaboration an spread of knowledge/expertise• market the research resultso -propels new research collaborations, promotes the exchange of materials,information and personnel with industry, and offers unique research opportunities forfaculty and students• Partnership with industryo Disseminating emerging knowledge to the private sectoro Testing concepts and face challenges in the real world’o Benefiting from specialized industry knowledge and facilitieso Encouraging partnerships that promote student learning and employmentopportunitieso Creating new jobs in a changing economyo Supplementing and enabling government supporto Generating political support and philanthropyThe partnership between the universities and the research institutes, respectively theenterprises is necessary to have at its base the last directives of the European Community in theresearch domain, practically the ones that are specific for the FP7 proects that are running,respectively the last callsFrom these the ones that are more significant are the following:InvolvementProjects would normally involve regional authorities, regional development agencies,universities, research centres, and industry as well as where appropriate technology transfer,financial or civil society organisations. egions of knowledgeprojects will cover the followingactivities:- Analysis, development and implementation of research agendas of regional or crossborderclusters and cooperation between them. These will include analysis as well as animplementation plan focusing on D capacity and priorities. Projects will use foresight,benchmarking or other methods, demonstrating expected benefits, such as strengthened linksbetween clusters involved, optimized involvement in European research projects and higherimpacts on regional development. They could also prepare for interregional pilot actions. Theseactivities aim in particular at encouraging improved complementarily between Communityregional funds and other Community and national funds.- entoringof regions with a less developed research profile by highly developed onesbased on D focused cluster building. Transnational regional consortia will mobilize andassociate research actors in academia, industry and government to deliver guidance solutionswith and for technologically less developed regions.- Initiatives to improve integration of research actors and institutions in regionaleconomies, through their interactions at cluster level. These will include transnational activities toimprove links between research stakeholders and the local business communities as well asrelevant activities between clusters. With the aim of demonstrating benefits of integration, theseactivities could contribute to the identification of TD complementarities.- Support will also be provided for activities to promote systematic mutual informationexchange as well as interactions between similar projects and where appropriate, with actions ofother relevant Community programmes (e.g. analysis and synthesis workshops, round-tables,publications), emphasising the involvement notably of candidate and Associated Countries as wellas ember States which joined the EU after 1 ay 2004.Implementation:2 cross all themes, support for transnational cooperation will be implementedthrough:4243- Collaborative research: Collaborative research will constitute the bulk and the core ofCommunity research funding. The objective is to establish, in the major fields of advancement ofknowledge, excellent research projects and networks able to attract researchers and investmentsfrom Europe and the entire world, strengthening the European industrial and technological baseand supporting Community policies. This will be achieved through a range of funding schemes:- Collaborative project,- Networks of excellence,- Coordination and support actions.- oint Technology Initiatives: In a very limited number of cases, the scope of an TDobjective and the scale of the resources involved justify setting up long-term public privatepartnerships in the form of oint Technology Initiatives. These initiatives, mainly resulting from thework of European Technology Platforms, and covering one or small number of selected aspects ofresearch in their field, will combine private sector investment as well as national and Europeanpublic funding, including grant funding from the esearch Framework Programme and loanfinance from the European Investment Bank.22Potential oint Technology Initiativeswill be identified in an open and transparentway on the basis of an evaluation using a series of criteria:- inability of existing instruments to achieve the objective,- scale of the impact on industrial competitiveness and growth,- added value of European-level intervention,- degree and clarity of definition of the objective and deliverables to be pursued,- strength of the financial and resource commitment from industry,- importance of the contribution to broader policy objectives including benefit to society,- capacity to attract additional national support and leverage in current and future industryfunding.- Coordination of non-Community research programmes: The action undertaken in thisfield will make use of two main tools, the EA-NET scheme and the participation of theCommunity in jointly implemented national research programmes. The objective of theEA-NET scheme is to step up the cooperation and coordination of research programmescarried out at national or regional level in ember States or Associated Countries throughthe networking of research programmes, towards their mutual opening and thedevelopment and implementation of joint activities.44It may cover subjects not directly linked to the ten themes in so far as they have sufficientadded value. The action will also be used to enhance the complementarity and synergy betweenthe Seventh Framework Programme and activities carried out in the framework ofintergovernmental structures such as EUEKA, EIOforum and COST. Financial support for theadministration and coordination activities of COST will be provided so that COST can continue tocontribute to coordination and exchanges between nationally funded research themes.Where the actions are within the scope of one of the themes, they will be supported as an integralpart of the activities under that theme. Where the actions are of a horizontal nature or not directlylinked to the ten themes, they will be supported jointly across all of the relevant themes.23 International cooperation: International cooperation actions, showing Europeanadded-value and being of mutual interest, will support an international Science and Technologypolicy that has two interdependent obectives:- to support and promote European competitiveness through strategic research partnerships withthird countries including highly industrialised and emerging economies in science and technologyby engaging the best third country scientists to work in and with Europe,- to address specific problems that third countries face or that have a global character, on thebasis of mutual interest and mutual benefit.The international cooperation actions will be connected to mainstream policy issues inorder to support fulfilling international commitments of the EU and contribute to sharingEuropean values, competitiveness, socio-economic progress, environmental protection andwelfare under the umbrella of global sustainable development.2 International cooperation will be implemented in this specific programme in eachthematic area and across themes through:- An enhanced participation of researchers and research institutions from all InternationalCooperation Partner countries and industrialised countries in the thematic areas, with appropriaterestrictions for the security theme for all third countries other than Associated Countries due toconfidentiality aspects.- Specific cooperation actions in each thematic area dedicated to thirdcountries in the case of mutual interest in cooperating on particular topics to beselected and on the basis of their scientific and technological level and needs. Theidentification of specific needs and priorities will be closely associated with relevant45

ilateral cooperation agreements and with ongoing multilateral and bi-regionaldialogues between the EU and these countries or groups. Priorities will beidentified based on the particular needs, potential and level of economicdevelopment in the region or country.- In addition to direct financial support to participants in TD actions, theCommunity will improve their access to private sector finance by contributingfinancially to the isk-Sharing Finance Facility(SFF) established by the EuropeanInvestment Bank (EIB). The Community contribution to SFF will be used by theBank, in accordance with eligibility criteria set out in the Work ProgrammeCapacities.A network of National Contact Pointsis instrumental for providing access to FP7calls, and to lower the entry barrier for newcomers and raise the average quality ofsubmitted proposals.International Co-operationInternational cooperation is an important component of the RT activities in this field,and will be encouraged where there are interests for industry and policy-maersroad topicareas for specific actions that will be considered include:- market attraction, for example global trade development and connecting networks andservices at continental and intercontinental level- opportunities to access and acquire science and technology that is complementary tothe current European knowledge and of mutual benefitC- Europes response to global needs, for example climate change- Europes contribution to international standards and global systems, for exampleapplied logistics and satellite navigation infrastructure.Initiatives under emerging needs will support research that responds to critical events andchallenges of future impact of the research activity, for example novel transport and vehicleconcepts, automation, mobility or organization. Unforeseen policy needs that may require specifictransport-related research could include broad societal issues such as the changes in thedemographics, lifestyles and expectations of society for transport systems, as well as emergingrisks or problems of high importance to European society.To increase the impact that may have the new research domains from universities, researchcenters and the industrial medium it is necessary to make reunions at the centre of the onesinvolved where different funding schemes can be used. The used work programs may specify thefunding scheme that will be utilized for the topic on which proposals are invited. The fundingschemes are:a) To support actions which are primarily implemented on the basis of calls for proposals:1. Collaborative projectsSupport for research projects carried out by consortia with participants from different countries,aiming to develop new knowledge, new technology, products, demonstration activities orcommon resources for research. The size, scope and internal organisation of projects can varyfrom field to field and from topic to topic. Projects can range from small or medium-scale-focusedresearch actions to large-scale integrating projects for achieving a defined objective. Projects willalso be targeted to special groups (S Es).2. Networks of excellenceSupport for a oint programme of activitiesimplemented by a number of research organisationsintegrating their activities in a given field, carried out by research teams in the framework oflonger term cooperation.3. Coordination and support actionsSupport for activities aimed at coordinating or supporting research activities and policies. Theseactions may also be implemented by means other than calls for proposals.4. Support for 'frontier' researchSupport for projects carried out by individual national or transnational research teams. Thisscheme will be used to support investigator-driven frontier research projects funded in theframework of the European esearch Council.5. Support for training and career development of researchers4647Support for training and career development of researchers, mainly to be used for theimplementation of the arie Curie actions.6. Research for the benefit of specific groupsSupport for research projects where the bulk of the research and technological development iscarried out by universities, research centres or other legal entities, for the benefit of specificgroups, in particular S Es or associations of S Es. Efforts will be undertaken to mobiliseadditional financing from the European Investment Bank(EIB) and other financial organisations.b) To support actions implemented on the basis of decisions by the Council and the EuropeanParliament based on a proposal from the Commission, the Community will provide financialsupport to multi-financed large-scale initiatives:. - A financial contribution to the joint implementation of well-identified national researchprogrammes. This joint implementation will require the establishment or existence of a dedicatedimplementation structure. Community financial support will be provided subject to the definitionof a financing plan based on formal commitments from competent national authorities.. - A financial contribution to the implementation of oint technology initiatives to realiseobjectives that cannot be achieved through the above-mentioned funding schemes. ointtechnology initiativeswill mobilise a combination of funding of different kinds and from differentsourcesprivate and public, European and national. This funding may take different forms and maybe allocated or mobilised though a range of mechanisms: support from the frameworkprogramme, loans from the EIB, risk capital support. Community support will be provided subjectto the definition of an overall blueprint of financial engineering, based on formal commitmentsfrom all parties concerned.C. - A financial contribution to the development of new infrastructures of European interest. Thedevelopment of new infrastructures will mobilise a combination of funding of different nature andorigin: national funding, framework programme, structural funds, loans from the EIB and others.Community support will be provided subject to the definition of an overall financial plan based ona commitment from all parties concerned.Creativity and innovationidea machine using it for development of new productscreative methods (brainstorming, brain race, brain shaping, brain charting, trendscouting, experts and user interviews )Ideas (raw ideas, filtering ideas, use of ideas)esults of filtering ideas hat it isBusiness, public service, education and the not-for-profit sector are all hearing stakeholders callingfor more and more innovation, creativity or enterprise. But these things mean very differentthings to different people. Paradoxically, we are faced with a need for something, which is widelyseen as important but which, is undefined.It does not help that creativity has strong associations with the special artistic talents of a smallnumber of exceptional people: creative geniuses like Beethoven, odin, Picasso or Shakespeare.People in business often claim to be uncreative for this reason.Innovation also challenges existing ways of doing things. It is a form of change, and people willreact as they do to any change. The more surprising the innovation, the more extreme thereaction will tend to be positive or negative. Emotions and organisational politics can run high inresponse to innovation and creativityAs working definitions, we will assume the following :Creativity is the ability to think a new idea. (This includes the ability to rethink an old idea forexample, to think of a new application for an existing technology).Innovation is the process by which the new idea is put into practice.This definition of creativity allows for the artistic creative genius and the brilliant inventor, but alsoenables everyone to be creative, since anyone can have a new idea.484

Creativity involves two processes: thinking, then producing. Innovation is the production orimplementation of an idea. If you have ideas, but dont act on them, you are imaginative but notcreative.“Creativity is the process of bringing something new into being...creativity requires passionand commitment. Out of the creative act is born symbols and myths. It brings to ourawareness what was previously hidden and points to new life. The experience is one ofheightened consciousnessecstasy.” ollo ay, The Courage to Create“A product is creative when it is (a) novel and (b) appropriate. A novel product is original notpredictable. The bigger the concept, and the more the product stimulates further work andideas, the more the product is creative.” Sternberg Lubart, Defying the CrowdThe definition of innovation links the world of ideas to the world of human affairs, includingbusiness. (For brevity, innovation will be used to mean innovation and creativity).The scope of innovation can be small or large. At one end of the scale lies a single tiny refinementto a simple productat the other lie whole new business strategies, paradigms and philosophies.Innovation also acts along the entire spectrum from soft to hard, where soft envisagescommunication, vision, and peoples behaviour and hard stands for structure, organisationalforms, procedures and IT systems. Innovation and creativity are be addressed everywhere in theorganisation.Innovation is the production or implementation of ideas. Innovation is an action orimplementation which results in an improvement, a gain, or a profit.The National Innovation Initiative (NII) defines innovation as The intersection of invention andinsight, leading to the creation of social and economic value.3. Product/Services/ arkets Innovation: Creating new or significantly differentiatedproducts, services or go-to-market activitiesThe nature of innovation the inherent definition of innovation has changed today fromwhat it was in the past. It’s no longer individuals toiling in a laboratory, coming up with somegreat invention. It’s not an individual. It’s individuals. It’s multidisciplinary. It’s global. It’scollaborative. Sam Palmisano, Chairman, President and CEO, IBLeadershipLeaders play several crucial roles in innovation. They can help the organisation understand itsinnovative capacity and its strategic need for innovation, and then inspire the organisation with asense of strategic purpose.Leadersvalues influence the behaviour of the whole organisation. Their attitude to risk and tohonest error can help create a climate where new ideas are welcomed and mistakes are acceptedas a by-product of enterprise.If he has the courage and wisdom to recognise that his own patterns of thinking may not besufficient for the future, he can help their organisation to get in mental shape for that future. Hecan create resource structures that nurture innovation. And every leader can be a skills coach totheir executive team, demonstrating how to listen to new propositions attentively and with anopen mind.Through these roles, a leader can foster great innovation irrespective of their personal style andpreferences in dressInnovation is defined as using new ideas or applying current thinking in fundamentally differentways that result in significant change. There are three types of innovation that contribute towealth creation in organizations:1. Business odel Innovation: Significantly changing the structure and / or financial model ofthe business.2. Operations Innovation: Improving the effectiveness and efficiency of core businessprocesses and functions.50Policy StrategyA separate innovation agenda is usually less helpful than identifying where innovation fits withinthe organisations policy and strategy.Nor does innovation automatically have to have top priority in the short term. An understandingof markets and the organisations innovative capability may suggest better alternative strategies(e.g. fast follower, excellent low-cost deliverer, or trusted partner).51The innovators dilemma (Clayton Christensen) is that long-term radical innovations are oftenignored or rejected by companies that focus too closely on existing customer needs andprofitability.Sometimes an organisation needs to completely reframe its strategic position and thinking.PeopleEmployees, contract staff and volunteers are a huge fund of ideas. They are also in daily directcontact with other stakeholders (customers, suppliers, competitors) who will generate ideas forinnovation. Effective communication channels will share and convey these ideas within theorganisation.How innovation is recognised and rewarded influences the internal climate for change.A freely operating labour market within the organisation helps people move to pursue theirideas. This may unleash entrepreneurial or intrapreneurial thinking and behaviour. Theorganisation and its people management processes need to be ready for this.Creative and innovative thinking, skills and tools can be learned and practised. So can ways toovercome or get around the blocks to creativity that naturally occur to anyone from time to time.Partnerships ResourcesIdeas are the principal resource of innovation. How they are treated is the principal resourcemanagement question.Organisations need to understand how to create and manage intellectual capital and the value ofknowledge.Organisations need new ways of looking for partners. Traditional groupings may not be optimal forfuture market opportunities.Physical environments affect peoples ability to innovate. Some organisations put great emphasison overtly creative or even crazy surroundings. Crazy may be going too far what seems towork is stimulus and flexibility.recruitment, IT systems, bid management, benchmarking, performance measurement andmanagement.Process innovation can mean inventing a new process. It can also mean finding new ways toimprove an existing process including complete redesign.Project and process orientated people can be creative too. They often adopt structured creativitytools very readily.Continuous improvement kaizen is sometimes misunderstood as the enemy of innovation. Bothare necessary neither is sufficient alone.A best practice process for innovation identified by a Europe-wide EF Benchmarking Study in1 is:1. Idea generation.2. Idea collection.3. Selection.4. Development.5. Implementation.6. Follow-up and review.ProcessesCertain processes are seen as natural parts of innovation: new product development NPD, forexample, or research and development D, market scanning and suggestions schemes.But many other processes (especially support processes) can affect an organisations ability toinnovate. Think of the impact of investment appraisal, customer relationship management C ,5253

Corporate social responsibility of universities hat is CSR and which are the main characteristicslocal communities impactcontinuous delivery for local communities efine ISO 00 and the role of this standard regarding the environment hat is CSR and which are the main characteristicsCS, sometimes referred to as C (Corporate esponsibility), is concerned to ensure thatorganisations conduct their business in a way that is ethical. This means taking account of theirsocial, economic and environmental impact, and consideration of human rights. It can involve arange of activities such as:• Working in partnership with local communities• Socially responsible investment (SI)• Developing relationships with employees and customers• Environmental protection and sustainability• “It can be seen as a form of strategic management, encouraging the organisation to scanthe horizon and think laterally about how its relationships will contribute long-term to itsbottom line in a constantly changing world” (Chartered Institute of Personnel andDevelopment).Six core competencies for managers involved with CS in organisations:• Understanding society• Building capacity• uestioning business as usual• Stakeholder relations• Strategic view• Harnessing diversityThe Green Paper of the European Commission (uly 2001) defines Corporate Social esponsibility(CS) as “a concept whereby companies integrate social and environmental concerns in theirbusiness operations and in their interaction with their stakeholders on a voluntary basis”.CS advantages for enterprises include:‣ contributes to creating and maintaining a high profile‣ guarantees strong relationships with stakeholders‣ creates a better, safer and more stimulating work environment‣ improves business management efficiency‣ protects from boycott actions‣ makes access to funding easier‣ allows to benefit from fiscal advantages and administrative facilitation‣ reduces enterprise risk contributes to increasing shareholder value in the markets whereethical indexes are adopted (Anon 2002).Education has a strategic importance in the current era meanwhile it can be viewed as asystematic strategy which is used to create desired changes in individual behaviour in society forthe benefit of all. At the same time education is liberating for the individual and creates lifechances. Education produces basic properties and services for meeting the vital needs of a nationlike health, security, education, defence, communication and cultural development.The popular argument for university education (Crowther 2003) is based upon the creation of apotential for economic capital inherent in the acquisition of tertiary education, and this isconsidered to be sufficient justification in its own right. Universities are concerned however with adifferent type of capital which they jealously guard and this is intellectual capital. any withinhigher education would argue that one of the purposes of a university is to create intellectualcapital. Indeed universities seek to appropriate ownership of this intellectual capital and one ofthe sources of dispute in universities is concerned with who owns this intellectual capital academics or the universities as their employers. This intellectual capital is seen as a source ofeconomic capital in the future but considerably less attention is paid to imbuing students withsuch intellectual capital.Education and cademic Life Interactions for niversitiesContemporary civilization levels intends academic levels of education and scientific policies thatstates esearch - Development ( D)” studies must be gained and the sources /mental tendency5455must be increased to cover the increases in level improvement and necessities” must be followed.Thus, accelerating in passing through to knowledge society is proposed. Essentially, D andmanpower levels must be thought together by their qualitative and quantitative properties. But,the profile that become no reason but result relationship by the source restricts approach in ourcountry, stated below is observed (Topal and Crowther 2005).Improving their cultural levels and social relations, strengthening their knowledge and experiencesin academic lifethe basic movement point is pulling, sharing and participation to the top level by“win win” principle. In this range, to obtain the happiness happens from covering theexpectations when demanding education and instruction services. Educating in aspects of reachingself development and maturity in individuals by knowledge-ability responsibility comprehension,all universities and academicians must be in relations with each other and proceed with adeveloped association culture, and service comprehension must be a basic approach. Studentsand other shareholders are also social partners sharing a common happiness, they are theindicators for our work results, productivity and success and they must be utilized as ourperformance evaluation criteria. An organization which believes in (principles values) unity, canbe successful on CS principles and applications.Thus, the reality about the strategic applications containing “trust relations” of the teamsauthorized for academic studies and the interactivity between such perfections like “knowledgeaccumulation, ability, behaviour and capability” in individual activities appears as the way toproceed. With these properties completed by “principles and values” and in aspects of “mission,vision, strategies, target performance criteria development and application”, it is necessary toknow that this approach can be materialized like “students, associations and foundations andsociety” collaborated with environment and “happiness of capable partners”. The approachexpressing that all these necessities in aspects of values like premises as targets and indicators,and successor as planned budget foresights, must become a united whole with collaborative andcoordinated strategies, consumer and process (production, knowledge, work) strategies andlearning processes (Human esources Processes) (Topal 2000b).Thus the socially responsible ethos of higher education has been subordinated to the forces ofmarketisation and both society and the participants in such education are the poorer for it.Essentially, globalization approach in universal dimensions changed and developed in last yearsand this added another dimension and importance to the subject in aspects of reaching qualifiedlife and obligated harmony to these activities. In a top level approach developed in all56organizations of the country, a sharing management that becomes a united whole with theassistance of all partners, a team that makes their work with pride and responsibility and anacademic environment approach with a system that is proud of its individuals and rewards bytaking them into consideration is a kind of urgent necessities as all as civilized in the world.Implications for the Future of EducationWe need serious, concerted efforts to integrate applied ethics and social responsibility at all levels,especially education ethics at all levels. The “Applied Ethics Policy Integration odel” provides afoundation for the ethics and policy leader, academic, health care provider, and others. It allowsthem to take a formal structural approach toward integrating educational and organizationalethics with its essential social responsibilities, and those of other key stakeholders in the academicsystem, including all components. Ideal education system has established and integrated anorganizational corporate ethics, social purpose, environmental ethics, and social responsibilityfunctions and also in academic level for Universities. Committees of responsible people would beformed for each discipline and meet as often as appropriate. epresentatives from each academiccommittee might meet monthly, integrate their perspectives, and present their views. This is agreat start toward dealsing with ethical complexity, by giving essential knowledge on socialresponsibility and accounting, marketing, engineering, and environmental and environmentalethics. But this system needs formal voices as well as the more commonly heard voices of socialpurpose and, to a lesser degree, organizational ethics.Local community impactCorporate Social esponsibility (CS) is a comprehensive community-change initiative (CCI). Bydesign, CCIs create community-level change through the active and comprehensive involvement ofkey community players. Shared resources and expertise help communities to identify keycommunity issues set ambitious goals and foster policies, programs and services that canstrengthen individuals, families and communities. CS seeks to build community capacity andimprove the quality of life in communities. Through comprehensive efforts and targeted actionplans, communities can improve educational outcomes, employment, and health and well-beingof community residents. CS is a driving force in strengthening the process skills of individuals inthe community, enabling people to work together toward common goals and objectives (auschand Patton 2004).57

CS is committed to supporting positive community change at the individual, family,neighbourhood, and community level. As same as these areas, it is essential for Universities andtheir education systems in academic level. The first step is the identification of risk factors such asillegal applications, unhappy partners, insufficient academic personal or other sub-conditions,insufficient student care and protective factors such as perceived self efficacy, meaningfulconnections between adults, and positive role models in the perfected.Then, resources can be mobilized to reduce and eliminate those risk factors that threatenacademic stability and growth while fostering partnership protective factors and resources (e.g.,law enforcement and rehabilitation programs, work readiness programs) that can enhanceprograms, services, and opportunities (ausch and Patton 2004).Maor Process reas and an OverviewFor a comprehensive community such as universities, change through the CS process is based ona set of guiding principles:‣ CS is a grassroots, community-based initiative.‣ Community ownership and responsibility is essential.‣ The community is expert in guiding its own destiny.‣ Campus partnership supports community efforts.‣ Community collaborations support shared resources.‣ outh are active participants in community change.‣ Assessment and response is dynamic and ever changing.‣ Gather resources from local, state, and national partners.‣ Adopt and adapt best practices whenever possible.CS teams will probably find that their efforts in the first year can be sustained throughcommitted involvement of key community stakeholders and partnerships with universityspecialists. However, once a team has completed the needs assessment and identified keystrategies and plans of action, the team may begin thinking about ways to fund current and futurecommunity initiatives. Funds for community initiatives may come from coalition members.The Power of Partnerships at niversity ore and more funding agencies and organizations are asking communities to work together toaddress community needs through comprehensive efforts. Community partnerships supportshared resources and expertise, while reducing the likelihood of unnecessary duplication ofservices. CS is in a uniquely positive position to garner support from funding agencies interestedin comprehensive community collaborations. After all, the entire philosophy driving the CSinitiative is the power of grassroots, community-based collaborations working together to assesscommunity needs and address Universitys community issues, enhance resources, and support abetter quality of life for community residents. When soliciting support from funding agenciesthrough grants, gifts, or donations, highlight the partnerships established through the CSinitiative. Document how long organizations have acted in partnership, previous collaborationsand successes, and the history of positive projects and outcomes for the community.Guiding principles for developing and sustaining a strong CS team include:‣ Extension, law enforcement, and judge are committed.‣ CS training supports the community change process.‣ A community needs assessment guides team efforts.‣ A larger community coalition implements change.‣ Flexibility and accountability sustain efforts.Guiding principles surrounding best practices include (ausch and Patton 2004):‣ Determine desired outcomes or program needs.‣ Identify resources currently available.‣ esearch best practices.585References1. World University ankings (2005). The top 200 World University ankings. The Times HigherEducation Supplement, 10 (1), 1-15.2. eport on esearch Activities By IOC ember States, CO STECH, OIC Standing Committeeon Scientific and Technological Cooperation, February 2006.3. Intellectual Property Audit Tool, IP Assets Management Series, World Intellectual PropertyOrganization (WIPO), Geneva, Switzerland.4. Erdil, E., Bilsel, A. (2005). Curriculum design to revitalize electrical engineering education atEastern editerranean University. International Journal of Electrical Engineering Education, 42(3), 234-246.5. Akram Al-awi, Azzedine Lansari, and Faouzi Bouslama, “A Holistic Approach to Develop ISCurricula: Focusing on Accreditation and Certification Issues”, accepted for publication in theournal of Information Technology Education (ITE), Information Science Institute, USA.http://www.jite.org6. Azzedine Lansari, Fawzi Buslama, Akram Al-awi, and Abdullah Abonamah, “Using anOutcome Based odel to Foster Learning in Information Systems”, The 2003 ASEE Annualconference, Nashville, TN, une 22-25. http://www.asee.org/conferences/caps/document2/2003-744Paper.pdf7. . A. Khasawneh, Abdallah I. alkawi, Azzedine Lansari, ohammad alkawi, and Omar Al-arrah, “Towards Optimizing Engineering Education in Arab Universities Producing Industry-Oriented Outcomes, ” 4th International Forum on Engineering Education, Integrating Teaching &Research with Community Service, Sharjah, United Arab Emirates, April 2006.8. Faouzi Buslama, Azzedine Lansari, Akram Al-awi, and Abdullah Abonamah, “A NovelOutcome-Based Educational odel and it is effect on Students Learning, CurriculumDevelopment, and Assessment,” ournal of Information Technology Education (ITE), Vol.2,pp.203-214, 2003. http://www.jite.org/documents/Vol2/v2p203-214-22.pdf. IEEE Learning Technology Standards Committee (LTSC). Standard for Information Technology -- Education and Training Systems -- Learning Objects and Metadata (IEEE P1484.12) Online.Available: http://ltsc.ieee.org/wg12/index.htmlS P10. Willie D. ones, “IEEE to Beef Up its Global Accreditation ole,” The Institute, IEEE, September2006.60