TEZA DE DOCTORAT Cristina Alina Marghitaș FINANȚAREA ...

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și SportuluiUniversitatea Lucian Blaga din SibiuUNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIUFACULTATEA DE ŞTIINTE ECONOMICETEZA DE DOCTORATCristina Alina MarghitașFINANȚAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCIIÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ROMÂNIEI ÎN UNIUNEAEUROPEANĂREZUMATConducător științific,Prof.univ.dr. Mariana NEGRUȘSibiu, 2011

Comisia de evaluare a tezei de doctorat:PREȘEDINTE: Prof. univ. dr. Carmen COMANICIU, Decan, Facultatea de ȘtiințeEconomice, Universitatea ”Lucian Blaga” din SibiuCONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: Prof. univ. dr. Mariana NEGRUȘREFERENȚI ȘTIINȚIFICI:Conf. univ. dr. Ramona ORĂȘTEAN, Facultatea de Științe Economice,Universitatea ”Lucian Blaga” din SibiuProf. univ. dr. Constantin ANGHELACHE, Universitatea ”Artifex” BucureștiProf. univ. dr. Dumitru NICA, Universitatea ”Spiru Haret”, București

IntroducereCapitolul Ioțiuni introductive privind întreprinderile mici și mijlocii: definire, tendințe și modalități definanțare1.1. Dezvoltarea sectorului privat și apariția întreprinderilor mici și mijlocii după 19901.2. Reglementări legislative de organizare și funcționare a întreprinderilor mici și mijlocii înRomânia1.3. Definirea întreprinderilor mici și mijlocii1.4. Principalele caracteristici definitorii ale întreprinderilor1.5. Evaluarea situației de ansamblu a întreprinderilor mici și mijlocii în perioada 2009-2011și rolul acestora în economie1.5.1. Factorii și mediul ce influențează dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii1.5.2. Studiu privind atitudinea antreprenorială a românilor comparativ cu unele țări din Europa 211.6. Tendințe în evoluția firmei și a mediului acesteia 241.7. Modalități de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii 25Capitolul II29Finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii prin intermediul capitalurilor proprii2.1. Creșterea capitalului social prin aporturi bănești 292.1.1. Creșterea capitalului social prin aporturi în natură 322.1.2. Creșterea capitalului social prin încorporarea rezervelor 322.1.3. Creșterea capitalului social prin fuziunea societăților comerciale 332.1.4. Absorbția întreprinderilor 342.2. Finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii din surse proprii interne 372.2.1. Autofinanțarea 392.2.1.1. Amortizarea – resursă a autofinanțării 392.2.2. Finanțarea internă pe termen scurt a activelor circulante pe seama fondului de rulment 40Capitolul III43Finanțarea companiilor și a întreprinderilor mici și mijlocii cu ajutorul creditelor bancare șia instrumentelor pieței de capital3.1. Creditul – trăsături caracteristice și funcții 433.1.1. Tipuri de credite acordate de bănci 463.1.2. Credite acordate companiilor 483.1.2.1. Linia de credit 486991111131720

3.1.2.2. Credite la termen cu scadență unică 483.1.2.3. Credite la termen cu scadență multiplă: credite revolving, credite punte, credite îndescoperit de cont, leasingul493.1.2.4. Finanțările prin factoring 523.1.2.5. Credite sindicalizate 553.1.3. Instrumente ale pieței de capital în finanțarea societăților comerciale 553.1.3.1. Finanțarea prin emiterea de acțiuni 563.1.3.2. Împrumutul obligatar 603.1.4. Credite acordate întreprinderilor mici și mijlocii 623.1.4.1. Structura în profil teritorial – județul Argeș - a creditelor și depozitelor agențiloreconomici în luna iunie 2010 – iunie 2011653.1.4.2. Metode de investigare a agenților economici pe baza chestionarului 703.2. Controlul direct al creditului bancar - instrument al politicii monetare 723.2.1. Rolul Băncii Naționale a României privind funcționarea sectorului IMM 753.2.2. Creditul bancar și crizele financiare 803.3. Aspecte teoretice privind metodologia activității de creditare la Banca Comercială”ABC”813.3.1. Principii și reguli privind activitatea de creditare 823.3.2. Documentația produselor tip credit 823.3.3. Categorii de produse tip credit pentru clienții MICRO 853.3.4. Costurile produselor de credit 853.3.5. Analiza și aprobarea creditelor 883.3.6. Determinarea volumului creditelor 953.3.7. Scadențarea și rambursarea creditelor 963.3.8. Restructurarea creditelor (rescadențarea, reeșalonarea și reactivarea) 973.4. Studiu de caz privind analiza economico – financiară a SC AGROALIMENT GD laBanca Comercială ”ABC” pentru obținerea unui credit pe termen scurt983.4.1. Determinarea riscului de faliment prin ”metoda scoring” 104

3.4.1.1. Calculul dobânzii și rambursarea creditului 107Capitolul IVSurse de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii din fonduri europene1114.1. Politica europeană de coeziune în România 1114.1.1. Mecanismul de funcționare al fondurilor structurale 1134.1.2. Fondul European pentru Dezvoltare Regională – FEDR 1144.1.3. Fondul Social European 1154.1.3.1. Principiul Parteneriatului din perspectiva FSE 1174.1.4. Fondul de Coeziune 1194.1.5. Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală – FEADR 1194.1.6. Fondul European pentru Pescuit (FEP) 1214.2. Principii de programare a fondurilor structurale 1224.2.1. Gestiunea asistenţei financiare nerambursabile pentru România în perioada 2007-2013 - 123Planul Național de Dezvoltare4.2.2. Programe operaționale de finanțare a IMM-urilor din fonduri structurale 1244.2.3. Ciclul de viață al proiectelor cu finanțare europeană 1264.2.4. Documente specifice proiectelor 1274.2.5. Evaluarea proiectelor 1294.2.6. Implementarea și finalizarea proiectelor 1304.2.7. Situația absorbției fondurilor structurale în anul 2011 în România 1314.2.8. Exemplu privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii pentru investiții în valoare 132de până la 1.075.000 lei4.3. Măsuri luate pe plan național pentru sprijinirea sectorului IMM 1454.3.1. Fondul de Garantare și Contragarantare a IMM-urilor 1454.3.2. Ajutorul de minimis 1494.3.3. Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii –FNGCIMM4.4. Avantajele și dezavantajele utilizării finanțării din fonduri europene nerambursabile aIMM-urilor comparativ cu creditul153156

Capitolul VStudiu privind finanțarea microîntreprinderilor în Ungaria1625.1. Formarea sistemului bancar din Ungaria, scurt istoric 1625.2. Integrarea pieței financiare din Ungaria în economia europeană 1635.3. Sistemul bancar din Ungaria 1655.3.1. Structura sistemului bancar din Ungaria 1715.4. Metode de finanțare a microîntreprinderilor - funcţionarea programelor de microcrediteşi ale fondurilor de microcredite în Ungaria1775.4.1. O privire de ansamblu asupra IMM-urilor din Ungaria 1775.4.2. Procedurile de înființare a unei firme în Ungaria comparativ cu România 1795.4.3. Utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor în sectorul IMM în Ungaria și 183România5.4.4. Dificultăți ale microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii 1845.4.5. Băncile și sectorul IMM-urilor 1885.4.6. Microcreditul în Ungaria 1905.4.7. Programe de microcredit 1915.4.8. Organizații de finanțare și garantare 1955.4.8.1. La nivel național 1955.4.8.2. Organizații de microfinanțare care funcționează la nivel regional și județean 196Capitolul VI198Concluzii și considerații personale205BibliografieAnexe 219Anexa 3.1. Chestionar 219Anexa 3.2. Cerere de credit 223Anexa 3.3. Cerere de emitere a unei scrisori de garanție/contragaranție bancară 226Anexa 3.4. Balanță de verificare 2010 la SC Agroaliment GD SRL 230Anexa 4.1. Cerere de finanțare 237Anexa 4.2. Bilanț prescurtat la data de 31.12.2010 249

Anexa 4.3. Contul de profit și pierdere la data de 31.12.2010 251Lista tabelelor 253Lista graficelor 255Lista casetelor și schemelor 256Lista figurilor 256

ITRODUCEREÎntreprinderile mici şi mijlocii (IMM) deţin un rol esenţial în dezvoltarea oricăreieconomii, acestea generând în mare măsură o parte din PIB, atât în domeniul comerţului, câtşi în industrie sau servicii. IMM-urile se caracterizează prin dinamism, flexibilitate şi inovarefiind capabile să se adapteze schimbărilor ce intervin în economie, să sesizeze cu rapiditatetendinţele pieţei şi să fie promotori ai schimbării.Activitatea oricărei întreprinderi este orientată spre obţinerea de profit şi maximizareavalorii pentru investitori. Atingerea acestui obiectiv nu este un lucru facil, conducereasocietăţii trebuind să aibă în vedere incertitudinea generată de faptul că mediul economic estecaracterizat de o permanentă schimbare, activitatea economică având o evoluţie fluctuantă întimp.Succesul în afaceri al unei întreprinderi depinde în mare măsură şi de politica definanţare pe care o adoptă. De aici apare necesitatea identificării acelor surse de finanţare caresă asigure profitul aşteptat şi maximizarea valorii societăţii.Scopul şi obiectivele tezei de doctorat:Tema pe care am dezvoltat-o în cadrul tezei de doctorat, intitulată ”Finanţareaîntreprinderilor mici şi mijlocii în contextul integrării României în Uniunea Europeană”,se înscrie pe linia preocupărilor privind găsirea celei mai eficiente modalităţi de finanţare aactivităţii sectorului IMM şi a fost realizată, din dublă perspectivă, atât a surselor de finanţarecât şi a relaţiei cu instituţiile financiare.Pentru atingerea acestui scop general au fost definite următoarele obiective specifice:- Cunoaşterea situaţiei de ansamblu a întreprinderilor mici şi mijlocii în perioada 2009-2011;- Prezentarea noţiunilor teoretice cu privire la sursele de finanţare a întreprinderilormici şi mijlocii;- Identificarea principalelor surse de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi amodalităţilor de accesare a acestora, prezentând avantajele şi dezavantajele pentru fiecaredintre ele;- Elaborarea unor studii şi exemple pentru fiecare metodă de finanţare abordată înaceastă lucrare;- Formularea concluziilor pe baza rezultatelor cercetării ştiinţifice efectuate prinintermediul tezei de doctorat.Metodologia de cercetare:Pentru elaborarea obiectivelor specifice descrise mai sus, am utilizat următoarelemetode şi instrumente de cercetare:- Chestionarul, ales ca metodă de investigare a agenţilor economici cu privire lapercepţia acestora în privinţa instituţiilor financiar bancare;- Cercetarea documentară, s-a desfăşurat prin intermediul fondului de carte existent labiblioteca Universităţii Lucian Blaga, a bazelor de date electronice precum şi afondului de carte de la Universitatea din Debrecen;- Cercetarea directă şi discuţii cu specialişti bancari în privinţa normelor interne,utilizate de bancă pentru activitatea de creditare;

- Studii de caz cu privire la: metodologia accesării creditului de către o societatecomercială; metodologia în accesarea finanţărilor nerambursabile a întreprinzătorilor;- Analiza datelor şi interpretarea lor utilizând grafice, scheme şi figuri pentru aexprima fenomenele analizate.Structura tezei de doctorat:Prin intermediul acestei lucrări, am abordat pe parcursul a şase capitole o temă demare actualitate atât în ţara noastră cât şi în spaţiul european, pe care am structurat-o astfel:În capitolul I intitulat: ”oţiuni introductive privind întreprinderile mici şi mijlocii:definire, caracteristici, tendinţe şi modalităţi de finanţare” am analizat dezvoltarea sectoruluiprivat după 1990, am definit întreprinderile mici şi mijlocii şi am arătat care sunt principalelelor caracteristici.În acest capitol am prezentat reglementările legislative de organizare şi funcţionare asectorului IMM din România, am realizat o analiză a situaţiei de ansamblu a întreprinderilormici şi mijlocii în perioada 2009-2011 şi am descris rolul pe care îl îndeplinesc în economiaunei ţări. Capitolul I cuprinde în partea de final, principalele tendinţe în evoluţia firmei şimodalităţile de finanţare a sectorului IMM.În capitolul II ”Finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediulcapitalurilor proprii” am abordat modalităţile de finanţare ale firmelor prin creştereacapitalului social (aporturi băneşti, în natură şi prin încorporarea rezervelor). De asemenea,am prezentat un exemplu privind sporirea capitalului social pe seama aporturilor în numerar.Prin intermediul acestui capitol am dorit să arătăm care este modalitatea prin care serealizează fuziunea şi absorbţia unei întreprinderi, ca operaţiune de majorare a capitaluluisocial. Am analizat finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii din surse proprii interne, aicifăcând referire la autofinanţare şi la amortizare ca resursă a autofinanţării. În ceea ce priveşteamortizarea, am arătat care sunt principalele sale forme şi am exemplificat modul de calcul alamortizării liniare. Tot ca şi modalitate de finanţare internă pe termen scurt, am dezbătutnoţiunile teoretice referitoare la fondul de rulment net.Capitolul III intitulat”Finanţarea companiilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii cuajutorul creditelor bancare şi a instrumentelor pieţei de capital” debutează cu noţiuniteoretice referitoare la definirea creditului şi a funcţiilor pe care le îndeplineşte, precum şi aprincipalelor tipuri de credite acordate de către bănci companiilor (cum ar fi: linia de credit,creditele de trezorerie, creditele pe stocuri, creditele revolving, leasingul, finanţarea prinfactoring, etc.) şi întreprinderilor mici şi mijlocii.În continuarea demersului ştiinţific din acest capitol, am realizat un studiu privindstructura în profil teritorial, cu referire la judeţul Argeş, a creditelor şi depozitelor agenţiloreconomici în perioada iunie 2010 – iunie 2011, pe baza datelor publicate de Banca Naţionalăa României. În sprijinul cercetării ştiinţifice, am realizat pe baza chestionarului, ca metodă deinvestigare a agenţilor economici din judeţul Argeş, un studiu privind percepţia acestoradespre instituţiile financiar bancare.În partea a doua din acest capitol, am arătat cum se realizează controlul direct alcreditului bancar prin intermediul politicii monetare, care este rolul BNR în funcţionareasectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi relaţia dintre creditul bancar şi crizelefinanciare.Capitolul III continuă cu aspecte teoretice privind metodologia activităţii de creditarela o bancă comercială din judeţul Argeş şi un studiu de caz efectuat la o firmă (SCAgroaliment SRL) pentru obţinerea unui credit pe termen scurt.În capitolul IV ”Surse de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii din fondurieuropene” am realizat o analiză a mecanismului de funcţionare a fondurilor europene, amprezentat principiile de programare a fondurilor structurale şi am arătat care sunt programele

operaţionale de finanţare adresate sectorului IMM. Acest capitol conţine o evaluare aabsorbţiei fondurilor europene la nivel naţional şi se încheie cu un exemplu privind finanţareaîntreprinderilor mici şi mijlocii pentru investiţii în valoare de până la 1.075.000 lei, în cadrulProgramului Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013, Axaprioritară 1 - Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient, domeniul major de intervenţieD1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în speciala IMM, Operaţiunea a) - Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prininvestiţii tangibile şi intangibile.În capitolul V ” Studiu privind finanţarea microîntreprinderilor în Ungaria” amefectuat o analiză a finanţării microîntreprinderilor şi am prezentat sistemul bancar dinUngaria, pe baza datelor şi a informaţiilor culese de la biblioteca Universităţii din Debrecen,în perioada de stagiu doctoral a acestui an.În cadrul studiului pe care l-am realizat în privinţa microcreditului din Ungaria, amanalizat programele de microcredit şi organizaţiile de finanţare şi garantare al acestuia, carefuncţionează la nivel regional şi naţional.Sintetizând cele analizate pe parcursul acestei lucrări, investigaţia ştiinţifică ne-apermis să formulăm concluzii şi consideraţii personale asupra modalităţilor de finanţare aîntreprinderilor mici şi mijlocii, pe care le-am inclus în Capitolul VI, intitulat ”Concluzii şiconsideraţii personale”.Capitolul I ”oţiuni introductive privind întreprinderile mici şi mijlocii: definire,caracteristici, tendinţe şi modalităţi de finanţare”Trecerea întreprinderilor mici şi mijlocii după anul 1989 către sectorul privat s-arealizat pe următoarele căi: stimularea liberei iniţiative şi transferul proprietăţii de stat cătresectorul privat.Căile de formare a întreprinderilor mici şi mijlocii, conform cadrului legislativ, aufost: crearea de întreprinderi private, privatizarea societăţilor comerciale publice şi creareade întreprinderi private cu participare străină.Cadrul juridic de funcţionare al IMM-urilor din România cuprinde reglementărireferitoare la înfiinţarea întreprinderilor mici, organizarea şi desfăşurarea unor activităţieconomice pe baza liberei iniţiative, privatizarea societăţilor comerciale cu capital de stat etc.,care sunt incluse într-un set de legi, cum ar fi: Legea 31/1990, Legea 35/1991, Legea 58/1991,etc.Comisia Europeană defineşte microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii prinRecomandarea nr. 361/2003/CE, după criteriul cifrei de afaceri, active totale şi număr desalariaţi, încadrându-le în trei categorii de mărime: micro, mici şi mijlocii;IMM-urile prezintă o serie de caracteristici definitorii, ca de exemplu: firma este ounitate de producţie şi repartiţie, are rolul ca şi agent economic de distribuţie primară aveniturilor, întreprinderea hotărăşte asupra variabilelor principale ale activităţii şi este o celulăsocială, deoarece în cadrul ei îşi desfăşoară activitatea un număr determinat de salariaţi.Situaţia statistică privind numărul total de comercianţi activi din punct de vederejuridic la nivelul întregii ţări, în perioada 30 iunie 2009 – 30 iunie 2011, ne arată că, are locreducerea cu un număr de 162.217 comercianţi activi în anul 2010 comparativ cu anul 2009,din cauza dificultăţilor economice resimţite din plin de antreprenorii români, una din acestecauze fiind creşterea TVA-ului la 24%, fapt ce a condus la decapitalizarea multor firme. La 30iunie 2011, numărul comercianţilor activi persoane juridice creşte cu 556 persoane,comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010, rezultând o uşoară îmbunătăţire a mediului deafaceri, aşa cum se poate observa în graficul de mai jos:Graficul nr. 1 Evoluţia numărului de comercianţi activi în perioada 2009-2011

Sursa: Prelucrare proprie a datelor preluate de pe site-ulhttp://www.oncr.ro/documenteAnalizând datele din raportul realizat de Global Entrepreneurship Monitor (GEM) înanul 2010, privind atitudinea antreprenorială a românilor de a iniţia o afacere, am constatat că,aceştia se afla pe una dintre cele mai joase poziţii în clasamentul realizat pe plan internaţional,alături de greci, motivul fiind lipsa educaţiei în această privinţă (fapt explicat prin numărulredus de ore din planul de învăţământ, atât în sistemul educaţional preuniversitar cât şi în celuniversitar), a resurselor şi a unor încurajări de ordin fiscal. De asemenea la criteriul ”teamade a nu face greşeli”, românii au obţinut un punctaj nefavorabil (acest punctaj incluzând şilocuitorii din Ungaria, Grecia şi Rusia), explicat prin lipsa de încredere în capacitatea proprieşi lipsa unei educaţii care să dezvolte creativitatea.În ceea ce priveşte evoluţia firmei ca şi organizaţie economico-socială cu finalitate,statut, resurse şi activităţi specifice, va constitui scena unor schimbări de anvergură care îi vorafecta conducerea, funcţionalitatea şi integrarea în ansamblul societăţii, ca urmare aprogresului tehnico-ştiinţific şi a mutaţiilor profunde, la care economia mondială şi naţionalăeste supusă continuu.Finanţarea firmei se poate realiza din surse proprii interne (capital propriu,autofinanţare ) sau externe: angajamente la termen (credite bancare) şi finanţărinerambursabile din fonduri europene.Capitolul II ”Finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediulcapitalurilor proprii”Capitalurile proprii se formează din surse sau contribuţii externe şi surse saucontribuţii interne. Contribuţiile externe cuprind aportul proprietarilor, eventual unele aporturiale statului sau ale unor colectivităţi şi organisme specializate, iar cele interne sunt resursecare se degajă din capacitatea de autofinanţare a întreprinderii.Cele mai importante tipuri de aporturi la constituirea unui capital social sunt aporturileîn numerar şi în natură.Creşterea capitalului social prin aporturi băneşti constituie un mijloc de finanţare şi deconsolidare a capitalului propriu, având ca şi prim efect creşterea fie a valorii nominale, fie anumărului de acţiuni ale societăţii comerciale.Pe seama aporturilor în natură cresc în mod simultan imobilizările şi capitalul propriu,fondul de rulment rămânând neschimbat. Pentru a asigura exploatarea noilor imobilizări,

întreprinderea poate fi obligată să solicite noi mijloace de finanţare, în scopul spoririidisponibilităţilor sale monetare.Creşterea capitalului social prin încorporarea rezervelor este o operaţiune financiarăcare nu constituie un mijloc de finanţare a societăţii comerciale. Este o operaţiune fără fluxurifinanciare; ea nu aduce resurse financiare noi. Prin această operaţiune, rezervele acumulate(altele decât rezervele legale obligatorii) sunt transferate şi evidenţiate contabil în contul de”Capital social”, generând fie o emisiune de noi acţiuni, fie are loc creşterea valorii nominalea acţiunilor existente.Fuziunea reprezintă procesul prin care două sau mai multe întreprinderi, iniţialseparate – dispar din punct de vedere juridic, pentru a se uni într-o singură şi nouăîntreprindere. Prin fuziune, activele şi pasivele întreprinderilor se contopesc dând naştere laun singur patrimoniu. Acest procedeu nu conduce la o majorare reală a capitalului social, ci lao concentrare a capitalurilor provenite de la firmele care au fuzionat.Absorbţia întreprinderilor se caracterizează prin trecerea uneia sau a mai multorîntreprinderi sub controlul altei întreprinderi, această metodă ducând la o concentrare acapitalului şi nu la majorarea lui efectivă.Metoda autofinanţării dă naştere la fonduri proprii şi se caracterizează prin reţinereaunei părţi din rezultatele care se degajă din activitatea întreprinderilor. În condiţiile dezvoltăriiîntreprinderii într-o proporţie mai mare, autofinanţarea nu este suficientă ci trebuie îmbinată şicu alte procedee.Autofinanţarea reprezintă un mijloc de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii, cedau posibilitatea acestora să acţioneze prin propriile resurse fără să apeleze la terţi. Cu toateacestea, un exces de autofinanţare poate constitui un risc pentru întreprindere, deoarece omasă de capital mai mare decât nevoile sale curente poate avea efectul de favorizare a unorocupaţii ce atrag cheltuieli neeconomicoase, diminuând profitul întreprinderii.IAS 16 defineşte amortizarea ca fiind operaţia de alocare sistematică a valoriiamortizabile a unui activ de-a lungul duratei sale de viaţă utilă (prin valoare amortizabilăînţelegându-se costul activului sau altă sumă substituită acestuia, mai puţin valoarea sareziduală, această valoare reprezentând suma netă pe care o întreprindere se aşteaptă să oobţină la sfârşitul duratei de viaţă a activului, după ce au fost evaluate costurile de vânzare).IAS 16 enumeră ca metode permise: metoda liniară; metoda degresivă; metodaaccelerată.Fondul de rulment net este un element fundamental pentru aprecierea structuriifinanciare a unei întreprinderi şi serveşte la măsurarea condiţiilor echilibrului financiar carerezultă din confruntarea între lichiditatea activelor şi exigibilitatea resurselor şi permite saenunţam următoarele concluzii:- un fond de rulment net pozitiv este un semnal favorabil în ceea ce priveştesolvabilitatea;- un fond de rulment net nul exprimă o tensiune asupra lichidităţii şi corespunde uneianumite fragilităţi, referitoare la solvabilitate;- un fond de rulment net negativ semnalează dificultăţi în ceea ce priveşte solvabilitatea,în lipsa intervenţiei de corectare printr-o ameliorare a stabilităţii finanţării.Capitolul III ”Finanţarea companiilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii cuajutorul creditelor bancare şi a instrumentelor pieţei de capital”Creditarea reprezintă una din activităţile de bază ale băncilor comerciale, crediteledeţinând ponderea cea mai importantă în ansamblul activelor unei bănci.Din punct de vedere tehnic, relaţia de creditare poate lua naştere în trei moduri:vânzarea de mărfuri şi servicii pe credit, creditul bancar şi creditul pe bază de înscrisurifinanciare (de exemplu creditul obligatar, creditul prin emisiunea de hârtii comerciale).

Principalele tipuri de credite după tipul de client, sunt cele acordate companiilor, adoua categorie adresându-se întreprinderilor mici şi mijlocii. În ceea ce priveşte crediteleacordate companiilor, am descris şi am exemplificat principalele tipuri de credite din aceastăcategorie: linia de credit; creditele la termen cu scadenţă unică (creditele de trezorerie, creditepe stocuri, creditele pe documente, creditele pentru producţia de export, creditele globale deexploatare); credite la termen cu scadenţe multiple (creditele revolving, credite punte, crediteîn descoperit de cont, leasingul); finanţarea prin factoring; creditele sindicalizate; creditelepentru procurarea titlurilor de valori mobiliare (prin emiterea de acţiuni, împrumuturiobligatare).Creditele acordate sectorului IMM: acest tip de credite a deţinut un rol marginal înactivitatea de creditare a băncilor din România, unele dintre acestea acordând credite pentruîntreprinderi noi - credite start-up - abia după anul 2000, acceptându-se firme care au 5-6 lunide funcţionare. Alte bănci au procedat la flexibilizarea condiţiilor de eligibilitate, astfel încâtsă poată beneficia de credit şi firmele care nu pot prezenta bilanţ contabil (pe 3 ani). Unelebănci au regândit fişa de cerere de credit în care au fost incluse şi date legate de afacere(principali furnizori, concurenţii de pe piaţă, clienţii potenţiali, piaţa potenţială), după cumsunt bănci care acordă credite start-up numai pentru firmele –clienţi care au deja o activitateşi doresc să dezvolte o afacere într-un nou domeniu.Conform unui sondaj de opinie efectuat de Consiliul Naţional al ÎntreprinderilorPrivate Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în luna octombrie 2010, principaleledificultăţi întâmpinate de întreprinzători în relaţia cu băncile sunt legate de: birocraţie;dobânzile mari, rigiditatea indicatorilor de bonitate analizaţi, multe comisioane şi taxepercepute; lipsa transparenţei în relaţia cu băncile (comisioane ascunse, comunicareineficientă); lipsa unei negocieri reale între bănci şi clienţi (contracte tip şi refuzul oricărormodificări/completări); clauze nejustificate şi practici abuzive care creează o poziţiedisproporţionată în operaţiunile bancare între părţi (operaţiuni neautorizate în conturi, fraudebancare); erori în procesarea tranzacţiilor.Propunerile de îmbunătăţire a relaţiei bănci - IMM-uri, pe care le regăsim în sondajulefectuat de CNIPMMR, venite din partea întreprinzătorilor, se referă la credite avantajoase şiflexibile pentru IMM-uri şi tinerii întreprinzători, în privinţa comisioanelor şi dobânzilor, acondiţiilor de creditare şi a garanţiilor solicitate; eliminarea clauzelor şi practicilor abuzive şisancţionarea băncilor care le practică; asigurarea unei transparenţe corespunzătoare în relaţiilecu clienţii; negocierea reală a contractelor de creditare potrivit principiilor eticii în afaceri, acontractelor de creditare; angajarea răspunderii băncii în cazul erorilor comise şi plata unordespăgubiri.În studiul de caz pe care l-am efectuat, referitor la structura în profil teritorial(judeţul Argeş) a creditelor şi depozitelor agenţilor economici în perioada iunie 2010 – iunie2011, am constatat următoarele: creditele acordate în lei agenţilor economici în anul 2011 înregistrează o reducerede 143,7 milioane lei, pe fondul deprecierii leului şi a creşterilor succesive ale dobânzii lacredite, fapt ce a condus şi la creşterea numărului de credite restante, în total credite în lei.Comparativ cu anul 2010, numărul creditelor restante a crescut în 2011 cu 41,9 milioane lei(graficul nr. 2)Graficul nr. 2 Evoluţia creditelor în lei a agenţilor economici în perioada 2010-2011

Sursa: Prelucrare proprie a datelor preluate de pe site-ul www.bnr.ro/Credite șidepozite în profil teritorial pdf, iunie 2010/iunie 2011 p.1 ponderea creditelor în valută, în totalul creditelor în valută din anul 2010, privindagenţii economici, a fost de 36,68%, în timp ce procentajul privind populaţia a fost de 63,27%în judeţul Argeş. La nivelul anului 2011, ponderea creditelor în valută a agenţilor economiciîn total credite în valută a fost de 36,78% iar în privinţa populaţiei a fost de 63,13% (graficulnr. 3)Graficul nr. 3. Evoluţia creditelor în valută a agenţilor economici în perioada2010-2011

Sursa: Prelucrare proprie a datelor preluate de pe site-ul www.bnr.ro/Credite șidepozite în profil teritorial pdf, iunie 2010/iunie 2011 p.1 disponibilităţile la vedere în lei s-au restrâns observându-se o reducere în anul 2011comparativ cu anul 2010, a disponibilităţilor la vedere de 85,6 mil. lei . disponibilităţile în valută ale agenţilor economici au scăzut considerabil în anul2011, cu 132,3 mil. lei comparativ cu anul 2010, datorită reorientării agenţilor economici spreconstituirea de depozite în lei, cu scadenţa peste doi ani şi achiziţionarea de titluri de stat. putem spune că, în anul curent agenţii economici comparativ cu anul 2010, renunţăla investiţii păstrând banii la bancă, acestea oferind dobânzi atractive la depozitele pe termenîn lei. Apare astfel în anul 2011 tendinţa persoanelor fizice şi juridice spre economisiredatorită deteriorării situaţiei economice în toate domeniile de activitate. în anul 2011, agenţii economici din judeţul Argeş au constituit depozite pe termenîn valută de 22,15% din totalul acestora, comparativ cu anul 2010, când au reprezentat23,11% din total. Se constată astfel, tendinţa de reorientare spre instrumente de economisire apersoanelor juridice, de protejare a sumelor deţinute, datorită perspectivelor financiare incerte.Concluziile referitoare la ancheta privind investigarea opiniei publice în legătură cupercepţia pe care o are în privinţa instituţiilor financiar bancare, iniţiată în rândul agenţiloreconomici din judeţul Argeş, utilizând ca metodă de lucru chestionarul, sunt: un procent de 52% dintre subiecţi au o părere proastă despre sistemul financiarbancar din ţara noastră iar restul de 48% au o părere bună sau destul de bună (graficul nr. 4);Graficul nr. 4 Aprecieri privind sistemul bancar românescSursa: Prelucrare proprie a datelor pe baza chestionarului

preferinţelor subiecţilor pentru finanţarea societăţii sau utilizarea unui altprodus/serviciu bancar se îndreaptă spre Banca Comercială Română în proporţie de 38%,urmată de Banca Română de Dezvoltare 32% şi Raiffeisen Bank 21%; ca sursă de informare pentru alegerea produsului/serviciului bancar, 45% dintresubiecţi au apelat la servicii de consultanţă privind contractarea unui credit, 35% au alesbanca pentru a se informa asupra produsului optim pentru firma lor, iar 18% au declarat căprima sursă de informare a fost Internetul. Dintre subiecţii chestionaţi doar 2% nu s-auinformat deloc asupra produsului bancar pe care intenţionau să-l achiziţioneze; la criteriul gradul de satisfacere a aşteptărilor în privinţa produsului/serviciuluibancar ales: din totalul subiecţilor chestionaţi în Judeţul Argeş 49%, au fost mulţumiţi într-omăsură ,,destul de mare,, de produsul/serviciul bancar ales, 5% au fost foarte mulţumiţi într-o,,măsură foarte mare,, iar restul de 46% au fost mulţumiţi într-o ,,măsură mică,, sau au fost,,nesatisfăcuţi,,. evaluarea criteriului exprimarea opiniei în alegerea monedei pentru efectuareaunui împrumut a arătat că subiecţii chestionaţi persoane juridice din judeţul Argeş preferă uncredit în lei, considerându-l mai avantajos decât cel în valută, motivaţia fiind dată de creştereacostului creditelor, ceea ce ar face mai dificil de rambursat ratele şi dobânzilor aferente, deincertitudinea evoluţiei valutei şi nu în ultimul rând, perspectiva negativă legată de şomaj;Conştientă de rolul important al întreprinderilor mici şi mijlocii în economie, BancaNaţională a României urmăreşte dezvoltarea acestora asigurând stabilitatea macroeconomică,prin reducerea nivelului şi volatilităţii ratei inflaţiei şi atingerea obiectivului băncii centrale,de stabilitate a preţurilor.Analiza economico-financiară efectuată la SC AGROALIMENT GD SRL indicăfaptul că societatea prezintă o activitate economică bună în prezent însă pot să aparăperturbări negative datorate spre exemplu, dificultăţilor de plată a dobânzilor la creditelecontractate, ca urmare a majorării acestora, scăderea vânzărilor din cauza instabilităţiieconomice generale etc.Analiza economico-financiară efectuată în studiul de caz prezentat, oferă BănciiComerciale ”ABC” garanţia că firma este rentabilă şi dispune de resursele necesare pentru arambursa creditul şi dobânda aferentă acestuia la termenele stabilite în contractul de credit.Pentru creşterea succesului în mediul de afaceri, societatea trebuie să găsească soluţiipentru atragerea de noi clienţi şi păstrarea celor actuali, prin lărgirea ofertei de textilecomercializate cu amănuntul în magazinul său, ţinând cont în primul rând de raportulcalitate/preţ şi de oferta similară de pe piaţă, în scopul creşterii profitului.Managerul firmei ar putea atrage noi clienţi şi ar putea să impulsioneze vânzărileutilizând reclama comercială scrisă (ziare, reviste), audio (radio,TV), prin intermediulinternetului (un site de prezentare a pricipalelor produse comercializate, preţuri de vânzare,avantajele achiziţionării din magazinul firmei, spre exemplu oferirea unui discount de 3% laun produs în valoare de 50 de lei, oferte promoţionale, utilizarea cardului de fidelitate,reduceri de preţuri cu anumite ocazii: sărbători, evenimente etc), prin poştă, participarea latârguri locale sau regionale.Dacă managerul firmei va reuşi să-şi dezvolte afacerea şi să deschidă un alt punct devânzare al textilelor atunci îşi va consolida poziţia pe piaţă, având şanse sporite în creştereaprofitului său.Capitolul IV ” Surse de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii din fondurieuropene”Sectorul IMM deţine cea mai mare pondere în cadrul tuturor economiilor din UniuneaEuropeană, ele contribuind la crearea de valoare adăugată şi la crearea de noi locuri de muncă,

însă, se confruntă, de cele mai multe ori, cu dificultăţi în obţinerea de capital sau credite, maiales în faza de start-up.Situaţia economică a întreprinderilor mici şi mijlocii este destul de proastă. Aceasta sedatorează accesului tot mai dificil la finanţare, cerinţele mari de declarare/raportare sau dublaimpozitare (impozit pe profit şi impozit pe dividend).IMM, în special microîntreprinderile, au fost cele mai afectate de diminuarea accesuluila finanţare, fiind percepute de bănci ca prezentând un risc de credit superior firmelor de maimari dimensiuni. IMM au generat cele mai multe credite neperformante, rata depăşind 10%.Cea mai mare problemă cu care se confruntă în prezent întreprinderile mici şi mijlociipe fondul problemelor prezentate mai sus, atunci când doresc să obţină un credit pentrucapital de lucru este lipsa garanţiilor sau valoarea insuficientă a acestora. În cazul creditelorde investiţii, companiile trebuie să dispună şi de o sumă de bani cu care să participe lainvestiţii, dar şi de garanţii care să asigure împrumutul obţinut de bancă.Chiar şi întreprinderile care au garanţii se confruntă cu probleme deoarece valoarea depiaţă a acestora s-a diminuat începând cu 2009.Preşedintele FNGCIMM, susţine că: ”atâta timp cât băncile şi întreprinderile nu vorînţelege că riscul trebuie împărţit şi nu aruncat în curtea altuia, creditarea sectorului IMM nuse va relua. Sectorul IMM doreşte să facă profit, dar trebuie să înţeleagă că şi băncile cautăacelaşi lucru.”Ca alternativă, consultantul pe probleme europene, susţine că: ”băncile ar trebui săprezinte întreprinderilor şi alternativa de finanţare prin fonduri europene şi credite de cofinanţare.Printre problemele cu care se confruntă, în prezent, întreprinderile mici şi mijlociise află creşterea costurilor la creditele contractate şi slaba capacitate de returnare aacestora. În afară de fondurile alocate de la bugetul naţional şi de cele obţinute prin credite,micile afaceri pot obţine finanţare nerambursabilă prin intermediul fondurilor europene postaderare”.Întreprinderile mici şi mijlocii beneficiază de o serie de programe operaţionaledestinate finanţării din fonduri structurale cum sunt:- Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”;- Programul Operaţional Regional;- Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane;- Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR);- Programul Operaţional 2007-2013, Axa 4 - Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceriregional şi local.Pentru exemplificare, am prezentat un studiu de caz efectuat în cadrul operaţiunii”Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şiintangibile” unde se finanţează investiţii mici pentru IMM (până la 1.075.000 lei) şi investiţiimari pentru IMM (între 1.075.000 lei şi 6.450.000 lei).Studiul se bazează pe analizarea activităţii economico-financiare la SC CRYSTALSRL, în scopul obţinerii unei finanţări nerambursabile din fonduri europene, pentru extindereaunei secţii de producţie, în scopul producerii de confecţii textile, în valoare totală de 345.324lei.În derularea proiectului de extindere a secţiei de producţie existente, asociatul unic vacere ajutorul Fondurilor Structurale Europene, finanţarea acestuia fiind peste pragul de profitrealizat în anul 2010, în valoare netă de 29.404 lei.În urma calcului estimativ, societatea are nevoie de un buget de 345.324 lei pentruducerea la bun sfârşit a proiectului, din care poate suporta 23.000 lei, diferenţa de 322.324 delei fiind necesară din finanţare externă, în acest exemplu, din Fonduri Structurale Europene.După analiza efectuată pe baza bilanţului şi contului de profit şi pierdere rezultă căsocietatea se încadrează în criteriile de eligibilitate ale proiectului deoarece:

- SC CRYSTAL SRL este întreprindere mică, adică are între 10 şi 49 de salariaţi şirealizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţine active totale de până la 10 milioane euro ;- societatea îşi desfăşoară activitatea în România şi are codul CAEN aferent proiectuluipentru care solicită finanţare nerambursabilă înscris în certificatul constatator;- solicitantul a desfăşurat în mod legal activitate economică pe perioada exerciţiuluifinanciar precedent.- firma a obţinut profit sau profit din exploatare în ultimul exerciţiu financiar înainte dedata depunerii Cererii de finanţare.- se solicită finanţare pentru o singură activitate economică identificată printr-un singurcod CAEN eligibil.- se solicită finanţare pentru activitatea economică: F – Construcţii 4120 Lucrări deconstrucţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale.SC CRYSTAL SRL a întocmit dosarul de finanţare cu documentele prevăzute şi dupăînregistrarea online pe site-ul www.mimmctpl.ro, a depus proiectul la sediul OficiuluiTeritorial pentru IMM şi Cooperaţie (OTIMMC), în cazul de faţă la Târgovişte, strada RaduVărgaru Armaşu nr. 7A, unde a fost evaluat tehnic şi financiar şi a primit un punctaj de 86 depuncte, conform grilei de evaluare.Autoritatea de Management a acordat avizul asupra proiectului aprobate. Contractul definanţare s-a încheiat între OI IMM şi SC CRYSTAL SRL, în termenul prevăzut, de 15 zilelucrătoare de la data avizării listei de către AM POS CCE.Prin semnarea contractului de finanţare, societatea a acceptat termenii şi condiţiile încare va primi finanţarea nerambursabilă şi s-a angajat să implementeze pe propria răspundereproiectul pentru care primeşte finanţare cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare.Măsurile luate pe plan naţional pentru sprijinirea sectorului IMM se referă la:- Fondul de Garantare şi Contragarantare a IMM-urilor - Fondul deContragarantare este o instituţie financiară specializată, al cărei obiect unic de activitate estecontragarantarea garanţiilor acordate de fondurile de garantare. Crearea acestuia face parte dinplanul anticriză iniţiat de Guvern şi are drept scop creşterea semnificativă a capacităţii degarantare a fondurilor. Dacă Fondul de Garantare lucrează direct cu micii întreprinzători,Fondul de Contragarantare nu intră în contact cu aceştia, ci cu fondurile de garantare de pepiaţă, trei la numar, FNGCIMM, FGCR (Fondul de Garantare a Creditului Rural) şi FRGCIP(Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privaţi).Criteriile de acordare a acestei garantări suplimentare sunt şi ele diferite. În timp ceFondul de Garantare evaluează proiectul antreprenorului care are nevoie de un credit bancar,Fondul de Contragarantare evaluează condiţiile în care a fost acordată prima garanţie.- Ajutorul de minimis - Statul sprijină întreprinderile mici şi mijlocii şi cu ajutoare deminimis, bani nerambursabili, până în 200 de mii de euro. Schema de ajutor de minimis îşipropune atragerea de forţă de muncă din zonele limitrofe, utilizarea resurselor locale,susţinerea meseriaşilor din zonele rurale şi din micile localităţi, sprijinirea întreprinderilormici şi mijlocii care activează în orice domeniu de activitate, cu excepţia celor prevăzute înart. 2 din Regulamentul Comisiei Europene nr. 1998/2006 în aplicarea articolelor 87 şi 88 aleTratatului pentru ajutoarele de minimis, pentru a se ridica la nivelul standardelor europene;- Fondul aţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii(FGCIMM)- Poate beneficia de garanţia Fondului orice microîntreprindere, întreprinderemică sau mijlocie care urmează să realizeze investiţii cofinanţate din fonduri europenenerambursabile şi îndeplineşte criteriile de eligibilitate.Există o serie de obstacole în accesarea fondurilor structurale după domeniul deactivitate al firmei, din care putem aminti:

- birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei reprezintăun obstacol ce afectează mai ales firmele din domeniul comerţului (70,02%), iar în funcţie dezona ţării unde funcţionează, acestea se află în nord-estul României ;- firmele ce activează în domeniul turismului consideră că cel mai mare obstacol înobţinerea finanţării îl reprezintă informaţiile insuficiente privind fondurile disponibile(57,14%);- firmele din industrie privesc drept obstacol în accesarea fondurilor structurale,criteriile de eligibilitate nepermisive (25,67%) şi fondurile proprii insuficiente pentruasigurarea cofinanţării (38,70%).Există o serie de dificultăţi în accesarea fondurilor europene însă, finanţărilenerambursabile stimulează investiţiile în sectoare economice mai puţin atractive, creeazălocuri de muncă şi venituri suplimentare la nivel local, în cele din urmă stimulând creştereaeconomiei naţionale.Capitolul V ”Studiu privind finanţarea microîntreprinderilor în Ungaria”În cadrul perioadei de documentare pe care am efectuat-o la Universitatea dinDebrecen, am realizat un studiu prin intermediul căruia am dorit să prezint microcreditul –ca una din metodele de finanţare a microîntreprinderilor iar în cadrul acestora funcţionareaprogramelor de microcredite şi ale fondurilor de microcredite în Ungaria precum şi sistemulbancar din această ţară.În ceea ce priveşte apariţia sistemului bancar modern din Ungaria, acesta a avut locînainte de perioada cuprinsă între anii 1850-1860 iar schimbările radicale au început odată cuImperiul Austro-Ungar (în 1867) formarea modernă a sistemului bancar modern fiindcompletă numai în 1880.Sectorul financiar maghiar actual este bine integrat în economia europeană. Aceastăintegrare este vizibilă prin nivelul ridicat al proprietăţii externe a sistemului bancar, precum şiîn participarea la Bursa de Valori din Budapesta (BVB). Conform acquis-ului Uniunii,domeniul serviciilor financiare a fost pe deplin realizat.Ungaria are una dintre cele mai bine dezvoltate sectoare financiare dintre noile ţărimembre ale UE.Sectorul bancar este capabil să îşi îndeplinească misiunea în mod corespunzător; încazul în care capitalul adecvat este satisfăcător, posibilele şocurile negative, nu-l forţează lareducerea activităţii de creditare. Adecvarea capitalului din sectorul bancar intern esteconsiderată bună comparativ cu nivelul internaţional.Organizarea sistemului bancar este asemănător cu cel din România: pe primul nivel seafla situată Magyar Nemzeti Bank – Banca Naţională a Ungariei - iar pe celălalt nivel se aflăbăncile comerciale şi instituţiile specializate.Cele mai recente evoluţii ale creditelor acordate întreprinderilor mici şi mijlocii prininstituţiile de credit, din luna septembrie 2010, publicate de Autoritatea de Supraveghere deStat pentru Instituţiile Financiare din Ungaria, ne arată că, instituţiile de credit carefuncţionează ca societăţi comerciale pe acţiuni, dintr-un număr total de contracte în valoare de191.592 mld HUF au acordat în procent de 72,24% împrumuturi microîntreprinderilor, înprocent de 20,89% întreprinderilor mici iar întreprinderilor mijlocii au acordat împrumuturi înprocent de 6,87%.MFB (Banca de Dezvoltare Maghiară), Banca Maghiară de Import-Export şi KözpontiElszámolóház és Értéktár (Budapesta) Zrt sau în traducere, Casa Centrală de Compensare şide Depozitare (Budapesta) au acordat un număr total de împrumuturi în valoare de 2.046 mldHUF astfel: din valoarea totală, un procent de 70,23% a fost acordat microîntreprinderilor,20,82% întreprinderilor mici şi 8,95% întreprinderilor mijlocii.

În cazul instituţiilor de credit sucursale ale societăţilor străine, din totalul deîmprumuturi în valoare de 4.024 mld HUF, un procent de 40,36% au fost acordatemicroîntreprinderilor, 47,14% întreprinderilor mici şi 12,5% întreprinderilor mijlocii.Instituţiile de credit cooperatiste au acordat din totalul de 49.807 mld. HUFîmprumuturi, un procent de 88,75% microîntreprinderilor, 9,70% întreprinderilor mici şi1,55% întreprinderilor mijlocii.Graficul nr. 5 Credite acordate de instituţiile de credit la sfârşitul luniiseptembrie 2010Sursa: Prelucrare proprie a datelor preluate din Credit institutions′ data in the firstthree quarters of 2010, www.pszaf.hu/en/pszafen publication/creditdata.htmlFinanţarea microîntreprinderilor prezintă o importanţă deosebită întrucât din totalul de533.240 de întreprinderi aflate în Ungaria, în anul 2009, un număr de 503.171 este reprezentatde microîntreprinderi, aceste producând o valoare adăugată de 9 miliarde de euro, din totalulvalorii adăugate de 49 de miliarde euro. Deasemenea, microîntreprinderile contribuie laocuparea forţei de muncă într-un procent de 35,4% comparativ cu Uniunea Europeană, undemedia de ocupare a forţei de muncă în microîntreprinderi este de 29,7%.Rămânerea în urmă a sectorului IMM-urilor din Ungaria este semnificativă faţă denivelul mediu de dezvoltare din UE, dar situaţia grea a acestui sector (şi nu numai în Ungariaci şi în toată Europa) din 2008 a fost amplificată de criză financiară.În perioada 2007-2013 scopul principal al politicii de dezvoltare a întreprinderilor estede a-şi îmbunătăţi performanţele punând accent pe rezolvarea următoarelor probleme:- accesul la finanţare;

- îmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale şi de management;- strategia de piaţă.Motivele cele mai frecvente ale problemelor de finanţare: impozit şi cotizaţii mari,dotare scăzută cu capital, subfinanţare cronică, voinţă tot mai scăzută de a participa laproiecte.Cea mai mare parte a microîntreprinderilor (întreprinderi neeligibile din punct devedere bancar) pot fi satisfăcute doar cu programe speciale de microcredit.Aceste programe sunt mai flexibile decât programele bancare obişnuite şi acordăîntreprinderilor nu numai subvenţii ci şi inovaţie şi consiliere.Principalii participanţi în cadrul sectorului de microfinanţare din Ungaria sunt:1. În sectorul guvernamental:- Ministerul Dezvoltării Naţionale şi a Economiei Ungare (NFGM )– organ deguvernare;- Inspectorate de muncă.2. Sectorul non-profit:- Fundaţia Maghiară pentru Dezvoltarea Întreprinderilor - organizaţie non-profit;- Reţeaua Ungară de Microfinanţare creată de fundaţiile judeţene şi orăşeneşti dedezvoltarea întreprinderilor (Hungarian Microfinance Network) - reţeaua non-profit aorganizaţiilor non-profit.3. Sectorul orientat pe profit:- Bănci;- Instituţii specializate de credit;- Instituţii de credit cooperatiste: cooperative de economii şi cooperative de credit;- Întreprinderi financiare.Practica microcreditului în Ungaria a început la începutul anilor 1990. Pe atuncisectorul în curs de formare era lovit în principal de lipsa experienţei şi a capitalului. Aceastăproblemă nu s-a putut rezolva însă fără intervenţie guvernamentală.Principalele programe de microcredit din Ungaria sunt:- Programul Naţional Microcredit (National Microcredit Scheme - MCS);- Creditele Fondurilor locale de microcredit;- Programul de Microcredit Új Magyarország cu cofinanţarea CE;- Programul Microcredit Plus;- Programul Széchenyi Card.Organizaţiile de finanţare şi garantare sunt înfiinţate la nivel naţional, regional şijudeţean.1. La nivel naţional funcţionează următoarele organizaţii:- Fundaţia Maghiară pentru Dezvoltarea Întreprinderilor;- Banca Ungară de Dezvoltare (MFB);- MAG Zrt ( Societatea Maghiară de Intermediere a Subvenţiilor pentru DezvoltareaEconomiei);- Magyar Vállalkozásfinanszírozási Zrt;- A Garantiqa Hitelgarancia Zrt;- Fundaţia de Credite pentru Întreprinderi în domeniul Agrar;2. Organizaţii de microfinanţare care funcţionează la nivel regional şi judeţean:- Fundaţiile de dezvoltare a întreprinderilor judeţene din Budapesta şi Fundaţiile localede dezvoltare a întreprinderilorCapitolul VI ”Concluzii şi consideraţii personale”

În ultimul an 70% dintre IMM-uri s-au autofinanţat, 41% au obţinut credite bancare,15% au utilizat leasingul, 13% au recurs la credit furnizor şi aproape 6% au folosit fondurinerambursabile ca sursă de finanţare.Firmele cu o vechime mai mare recurg la forme mai diversificate de finanţare şi obţinmai uşor credite bancare. De exemplu, IMM-urile care au apelat la creditarea bancară au peste15 ani vechime în 45,65% din cazuri, iar societăţile tinere (care s-au înfiinţat în ultimii 5 ani)mai degrabă s-au autofinanţat (74%).De asemenea, cu cât dimensiunea firmei este mai mare, cu atât formele de finanţaresunt mai diverse, în timp ce microîntreprinderile utilizează cu precadere autofinanţarea(73,5%). De asemenea, după forma de organizare, societăţile pe acţiuni apelează mai curândla creditele bancare (60%), decât firmele cu alta formă de organizare.După domeniul de activitate, creditele bancare sunt mai des accesate de întreprinderiledin industrie, transport sau construcţii, iar firmele din domeniile serviciilor, turismului şicomerţului apelează mai curând la autofinanţare.Cu toate acestea, în ceea ce priveşte performanţele obţinute în 2010 fata de 2009,accesul la banii băncilor nu reprezintă neapărat cheia succesului. Firmele care au apelat lacredite susţin că au avut performante mai slabe (47%), pe când cele care s-au autofinanţat auavut performanţe mult mai bune (65%)Ţinând cont de importanţa sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii în cadruleconomiei unei ţări considerăm că ar fi necesară propunerea unei măsuri în favoarea IMMurilor,după modelul unguresc (Cardul Szechenyi) al unei finanţări garantate de stat, cu careîntreprinzătorul să-şi plătească furnizorii şi să asigure un flux de numerar echilibrat. Aceastapoate constitui o soluţie de reducere a corupţiei şi relansare a creditării, fiind preluat de multeţări.Avantajele acestui program constau în faptul că nu este costisitor, datorităsubvenţionării costurilor creditului oferit de către stat, este rapid şi încurajează cooperareadintre asociaţii cu profiluri diferite pentru promovarea dezvoltării IMM-urilor.Contribuţii personale:Teza de doctorat ”Finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii în contextul integrăriiRomâniei în Uniunea Europeană” a fost concepută printr-o abordare originală, dorind săevidenţiez principalele surse de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii dar şi relaţia dintreacestea şi instituţiile financiare, prin numeroase exemple şi studii de caz, arătând care suntetapele cuprinse în metodologia accesării creditului bancar şi a finanţărilor europenenerambursabile.În studiul efectuat în capitolul cinci, am prezentat microcreditul în Ungaria, precum şifuncţionarea programelor de microcredit, pe baza documentării bibliografice efectuate laUniversitatea din Debrecen.Toate studiile pe care le-am efectuat au fost publicate în cadrul sesiunilor decomunicări ştiinţifice precum şi în cuprinsul unor publicaţii cotate ISI, +B şi B.

BIBLIOGRAFIE1. Anghelache, Constantin Comerțul exterior. Finanțare și analiză financiar-bancară,Editura Economică, București, 19992. Anghelache, Constantin România 2010. Starea economică sub impactul crizei, EdituraEconomică, București, 20103. Bagoly, Anikó A kis- és középvállalkozások finanszírozása és a RaiffeisenBank hitelezési gyakorlat, pdf. p.12, University of Debrecen,Electronic Archive (DEA), http://ganymedes.lib.unideb.hu4. Bazno, Cezar; Dardac,Nicolae; Floricel, Constantin5. Bistriceanu, D., Gheorghe;Adochiței, N., Mihai; Negrea,EmilMonedă, Credit, Bănci, Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1999, p.153Finanțele agenților economici, Editura Economică, București,2001, p. 87, 101, 1076. Bistriceanu, D., Gheorghe Lexicon de finanţe, bănci, asigurări Vol. II, EdituraEconomică, 2001, pag.1857. Căpraru, Bogdan Activitatea bancară. Sisteme, operațiuni și practici, Editura C.H. Beck, București, 2010, p. 2 -38. Căpriță, Dan Current Developments in Grid Computing, RevistaInformatică Economică, nr. 4 (40)/2006http://revistaie.ase.ro/content/40/CAPRITA_DAN__.pdf9. Coman, Florin Contabilitatea întreprinderii, Editura Lumina Lex, București,2002, p. 33, 99, 17310. Comaniciu, Carmen Fiscalitate – valențe multidimensionale, Editura UniversitățiiLucian Blaga, Sibiu, 200511. Comaniciu, Carmen Analiza economico-financiară a întreprinderii, EdituraUniversității Lucian Blaga, Sibiu, 200312. Corduneanu, Carmen Piețe financiare și operațiuni bursiere, Editura Mirton,Timișoara, 1996, p. 9413. Costică, Ionela; Lăzărescu,Sorin, AdrianPolitici și tehnici bancare, www.biblioteca-digitală.ase.ro,Cap. II, p. 3814. Cozmâncă, Octavian, Bogdan Mecanisme de transmisie a politicii monetare pdf p. 23, 24-25, http://www.dofin.ase.ro15. Dardac, Nicolae, Barbu,Teodora16. Dardac, Nicolae; Vascu,TeodoraMonedă, bănci și politici monetare, Editura Didactică șiPedagogică, București, 2005, p. 318Monedă și credit. Modulul 2. Pdf, p. 2-3,http://www.biblioteca-digitala.ase.ro

București, 2009, p. 2233. Isărescu, Mugur Rolul întreprinderilor mici și mijlocii în asigurarea creșteriieconomice pdf, p. 2, www.bnr.ro/prezentări și interviuri34. Isărescu, Mugur Probleme ale politicii monetare într-o ţară emergentă. CazulRomâniei pdf, p. 25,www.bnr.ro/Studii, analize, puncte devedere35. Jászai Dániel A Mikrohitelezés Magyarországon, pdf. p. 6, 11, 18University of Debrecen, Electronic Archive (DEA),http://ganymedes.lib.unideb.hu36. Kocsis, Gábor A magyarországi vállalkozások problematikái ahitelintézeteknél, pdf. p. 43, University of Debrecen,Electronic Archive (DEA), http://ganymedes.lib.unideb.hu37. László, Szerb; Varga, Attila High Tech Venture Capital Investment in a Small TransitionCountry: The Case of Hungary, 2002, pdf. p. 11,http://www.insme.org/documents/szerb-varga.pdf38. Levente, Katona Finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, Editura Expert,București, 2004, p. 739. Manolescu, Gheorghe Finanțele întreprinderii, Editura Fundației România deMâine, București, 2001, p. 10, 9840. Manolescu, Gheorghe Bănci şi credit, Editura Fundaţiei România de Mâine,Bucureşti, 2006, p. 225, 24441. Manolescu, Gheorghe Moneda și politicile monetare, Editura Fundației România deMâine, București, 2006, p. 401-40242. Manolescu, Georghe Moneda și politicile monetare pdf. p. 402, www.scribd.com43. Manolescu, Georghe; SîrbeaDiaconescu A.Management bancar, Editura Fundației România de Mâine,București, 2001, p. 24-2544. Molnár, Margit; Holló,DánielHow Efficient Are Banks in Hungary, OECD EconomicsDepartment Working Papers No. 848, 2011,www.oecd-ilibrary.org/economics/oecd-economicsdepartment-working-papers45. Negruş, Mariana, Toma,RamonaSpre o nouă arhitectură monetar-financiară internaţională,Editura Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu, 2005, p. 293

46. Negruş, Mariana Plăți și garanții internaționale, Ediția a III-a, Editura CHBeck, București, 200647. Negruş, Mariana Produse şi servicii bancare. Marketing bancar, EdituraFundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008, p. 25-26, 28,30, 32, 61, 317-318, 320, 32348. Negruș, Mariana Marketing bancar pdf, p.7, www.regielive.ro49. Némethné ,Gál, Andrea A kis- és középvállalkozások banki hitelezésének alakulása(1999–2007), 2008, pdf. p.1,http://www.bankszovetseg.hu/anyag/feltoltott/HSZ3_nemethne_265_28850. Nica, Dumitru ote de curs de inițierea afacerilor pdf, p. 5-9,www.spiruharet.ro/biblioteca virtuala51. Nica, Dumitru; Ionescu,Cicilia; Dobrin, MarinicăEvaluarea întreprinderii, Editura Fundației România deMâine, București, 200752. Nisipeanu, Nicoleta Gestiune bancară pdf, p. 3, http://regielive.ro/cursuri/bănci53. Opriţescu, Marin; Popescu,Jenica; Spulbăr, Cristi54. Ristea, Mihai; Dumitru,Graziella, CorinaMonedă şi Credit, Editura Universitaria, Craiova, 2002, p. 74-75Contabilitate aprofundată, Editura Universitară, București,2004, p.216; 22255. Ristea, Mihai; Dumitru, G.,Corina; Ioanăș, Corina;Irimescu, AlinaContabilitatea societăților comerciale, Vol.I, EdituraUniversitară, București, 2009, p. 239-240, 24256. Roman, Monica Statistică financiar –bancară, cap 4, http://www.bibliotecadigitala.ase.ro57. Rusu, Corneliu Management strategic, Editura All Beck, București, 1999, p.365, 367, 371; 373; 37558. Smith, Vera The Rationale of Central Banking and the Free BankingAlternative, Indianapolis: Liberty Press (first published1936),p. XII.1, http://www.econlib.org/library/LFBooks/Smith59. Stancu, Ion Finanţe- Teoria pieţelor financiare, finanţele întreprinderii,analiza și gestiunea financiară, Editura Economică,Bucureşti, 1997, pag. 445, 63160. Stănculea, Liana Definirea IMM-urilor comerciale, din perspectiva integrăriiîn UE, Tribuna Economică, nr. 18/2010, p.25

61. Toma, Ramona Euro, moneda unică între național și internațional, EdituraContinent, Sibiu, 200462. Toma, Ramona Politici și tehnici bancare, Editura Universității LucianBlaga, Sibiu, 200763. Vancea, Diane Plăți și finanțări în operațiunile de comerț exterior, EdituraExpert, București, 2003, p. 10964. http://www.scribd.com/Amortizare65. Dicționarul explicativ allimbii române (DEX)Metode și proceduri contabile privind amortizareaimobilizărilor, p.142Institutul de lingvistică din București, 1984, p.7266. Tribuna Economică Anul 2010: Politici naționale și abordări europene. Strategiaguvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM, nr.4/2010, p.1867. ***Legea nr. 287/06.07.2006, Art. 1(1), pentru modificarea şi completarea OrdonanţeiGuvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, publicată înMonitorul Oficial nr. 606 din 13 iulie 200668. ***Legea nr. 507/2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice pe bazaberei inițiative publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 582 din 6 august 200269. *** Legea bancară nr. 58/1998 publicată în Monitorul Oficial nr. 121 din 23 martie 1998,art. 3, alin. b)70. *** Legea nr. 58/1998 din 05/03/1998 Republicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 78din 24.01.2005, privind activitatea bancară în România, Secțiunea a II-a Definiții, Art. 3 alin. 171. ***Legea 31/1990 publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 33 din 29 ianuarie 1998privind societatile comerciale, actualizată în anul 2011, www.euroavocatura.ro/legislație72. ***Legea 31/1990 actualizată 2010 privind societățile comerciale capitolul II, reducerea saumajorarea capitalului social, www.efin.ro/Legea 31/1990 actualizată 201073. ***Banca Națională a României: Regulament nr.13 din 23 iulie 2009 privind clasificareacreditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelorspecifice de risc de credit, cap. III; cap. IV, Art. 15, Monitorul Oficial, Partea I nr. 537 din 3august 200974. ***Banca Națională a României: Regulament nr. 3 din 19 martie 2009, publicat în MonitorulOficial, Partea I la 30.03.2009, privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şiconstituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit75. *** Banca Națională a României: Regulamentul nr. 5 din 22 iulie 2002 privind clasificareacreditelor și plasamentelor precum și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelorspecifice de risc de credit, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 626 din 23 august 2002

76. ***Banca Națională a României: Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 Monitorul Oficial, Partea I582 30.iun.2004, intrare în vigoare la 30 iul.2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României77. ***Banca Națională a României: Regulamentul nr. 13 din 14 decembrie 2006 publicat înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1033 din 27 decembrie 2006 privind determinareacerințelor minime de capital pentru instituțiile de credit și pentru firmele de investiții78. ***Banca Națională a României: Registrele BR, Instituţii de credit, instituţii de plată,instituţii financiare nebancare, http://www.bnro.ro/Registrele-BNR-71779. ***Banca Națională a României: Raport asupra stabilității financiare 2010, p. 19,http://www.bnr.ro/Publicații periodice-204.aspx80. ***Banca Națională a României: Comportamentul financiar al populației și agențiloreconomici în profil teritorial –iunie 2010; iunie 2011 pdf p.1-2, http://www.bnr.ro81. ***Banca Națională a României: Raport asupra stabilității financiare 2010 pdf, p.97,http://www.bnro.ro82. ***Banca Națională a României: Mecanismul de transmisie al politicii monetarehttp://www.bnr.ro83. ***Banca Națională a României: Raport statistic, http://www.bnr.ro/Raport-statistic-606.aspx84. ***2004 évi XXXIV. Törvények a kis- és középvállalkozásokról, fejlődésüktámogatásáról, http://net.jogtar.hu/jr/85. ***Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99 din 6.12.2006 privind instituțiile de credit șiadecvarea capitalului –Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1027 din 27 decembrie2006, articolul 3.86. ***Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 98 din 6.12.2006 privind supraveghereasuplimentară a instituțiilor de credit, a societăților de asigurări și/sau reasigurări, a societățilorde servicii de investiții financiare și a societăților de administrare a investițiilor dintr-unconglomerat financiar, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1023/22 decembrie 2006.87. http://www.cnipmmr.ro/legislativ/legi/Ordonanta_27_060126.pdf88. ***Politica europeană de coeziune în România, p.1-2, http://ec.europa.eu89. ***Sprijinul comunitar. Programe pentru IMM-uri, noiembrie 2009, http://ec.europa.eu90. ***Statistical Report 11/2010 pdf, pag. 40-41;50 www.ksh.hu91. ***Magyar Nemzeti Bank: Analysis of the convergence process from the point of view of thefinancial crisis, mai 2010, p. 77-79, http://www.english.mnb.hu/konvergencia elemzes 2010en.pdf92.. ***Credit institutions′ data in the first three quarters of 2010, www.pszaf.hu/en/pszafenpublication/creditdata.html

93. ***Doing Business Report 2011,http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/hungary/starting-a-business;http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/romania/starting-a-business94. ***Raportul anual privind sectorul IMM din România 2010, www.esimplu.ro/resurse-deafaceri/documente95. ***Baza de date Eurostat, secțiunea Societatea informaționalăhttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/information_society96. ***KKV_Strategia_2007_2013.pdf, http://www.ngm.gov.hu/data/cms191344097. http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performancereview/pdf/final/sbafact sheet hungary en.pdf98. http://www.internetsuli.hu/upload/files/torvenytar/1996._evi_cxii_tv_a_hitintezetekriumll_es_pu-i_vallakozasokrol.pdf1996.évi CXII. törvény a hitelintézetekről és apénzügyi vállalkozásokról, p.299. http://kgk.bmf.hu/system/files/Kocsis_Kisantal_Orsolya.pdf100. http://www.gvi.hu/index.php/en/default/welcome.html - SME Outlook Figures101. http://ngm.gov.hu/data/cms2062206/kkv_strat_idokozi2009.pdf, p.7102. http://www.cnipmmr.ro/publicatii/Carta/capitolul III.pdf, p. 43103. http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/sme-definition/index_en.htm104. http://www.esimplu.ro/resurse-de-afaceri/documente/Definiția IMM fragment din art. 2 alAnexei din Recomandarea CE 361 din 2003 pdf, p. 3-4; 6-7105. http://www.minind.ro/Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM pdf., p.31106. http://www.doingbusiness.ro/ro/stiri-afaceri/23395/arf-piata-de-factoring-va-creste-cu-20-in-2011107. Normele interne ale băncii ”ABC”108. http://www.eufinantare.info/Instrumente_structurale_UE.html109. http://www.fonduricomunitare.ro/TRAINING/suport curs fonduri structurale.pdf, p. 12, 22-23110. http://www.fonduricomunitare.ro/DOCUMENTE/MonitorizareagestiuniiFSL pdf, p. 8; 11111. http://www.fonduri-structurale.ro/Catalogul surselor de finanțare pentru luna august2011/societăți comerciale pdf.112. http:/www.fonduri-structurale.ro/Ghidul solicitantului 2010- Sprijin financiar în valoare depână la 1.075.000 lei acordat pentru investiţii în întreprinderile mici şi mijlocii, p. 6, 69-73

113. http://www.frcg.ro/Anexa C1, Anexa C9114. http://www.frcg.ro/Condiții de acordare a contragarațiilor de către Fondul Român deContragarantare115. http://www.frcg.ro/Norma Nr.1 /2010, p. 3116. http://www.slideshare.net/aleinadpopescu/brosurafonduristructurale pdf, p. 38, 49-50117. http://www.minind.ro/imm/StrIMM_Intr_23022011 pdf p. 24, 40118. http://www.animmc.ro/Ghidul tânarului întreprinzator, p. 54119. http://www.fondurieuropene.newschannel.ro/.../pndr-masura 121 anexa 8 anexa I la tratatulde instituire al comunității-europene120. http://www.mfinante.ro/Ghidul solicitantului de ajutor de stat in baza H.G. nr. 1680/2008pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economicedurabile, cu modificarile şi completarile ulterioare, p. 3121. http://www.mfinante.ro/Ghidul solicitantului - ajutorul de minimis, p. 2, 6, 8122. http://www.oncr.ro/documente123. http://www.stiucum.com/Condiția actuală a sectorului IMM în economia României124. http://www.marketwatch.ro/IMM-urile sub lupa de la impactul crizei la propunerilesalvatoare125. http:// www.manager.ro/90%din firme doresc revenirea la vechea TVA126. http://www.marketing-partner.ro/romans/Presentations/OvidiuNicolescu_CNIPMMR.ppt,diapozitivul 1, slide-ul nr. 12; 23127. http:// www.ziare.com/Apogeul crizei va fi în 2012, spun oamenii de afaceri128. http://www.gemconsortium.org/ GEM 2010 Global Report pdf. p. 19129. http://www.wall-street.ro/articol/Start-Up/103378/Cat-de-antreprenori-sunt-romanii-Vezitopul-celor-mai-antreprenoriali-europeni.html130. http://www.brd.ro/persoane-juridice/oferte-speciale-de-finanţare/pachetul-master131. http://www.brd.ro/factoring132. http://www.brd.ro/credite IMM133. http://www.finantare.ro/credit/Linii de credit134. http://www.banknews.ro/utile/Informaţii generale despre leasing

135. http://www.bcr.ro/leasing imobiliar136. http://www.bcr.ro/credite IMM137. http://www.anglorom.ro/bfr/facilitati_finantare/imprumuturi138. http://www.bancatransilvania.ro139. http://www.raiffeisenbank.ro/credite IMM140. http://www.vreaucredit-credit-de-investitii-pentru-intreprinderi-mici-credit-investitii-ron-otpbank141. http://www.vreaucredit-viitor-credit-investitii-ron-bank-leumi-romania142. http://www.newschannel.ro143. http://www.contabilizat.ro/dictionar_economic_si_financiar144. http://www.efin.ro/articole financiare/finanțe/profilul imm-urilor finanțate de bănci.html145. http://www.eufinantare.info/fse146. http://www.eufinantare.info – Îndrumar practic FEADR ianuarie 2007, p.3147. http://www.eufinantare.info/Agricultura148. http://bogdanmandru.wordpress.com/principiile-si-procesul-de-programare-a-fondurilorstructurale/149. http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=7145150. http://www.capital.ro /stiri/realocarea-banilor-ue-ultima-sansa-sa-reducem-pierderile-html151. http://www.conso.ro/sfatul-expertului/Cum se obține ajutorul de minimis pentru dezvoltare decătre IMM-uri152. http://www.fngcimm.ro/garantii-standard-descrierea-produsului153. http://www.plandeafacere.ro/Finanțarea afacerii – Sursele de finanțare ale afacerilor154. http://cnipmmr.ro/presa/conferinte/Dificultățile întâmpinate de IMM-uri în relația cu băncilepdf p. 2-3155. http://www.immromania.ro/presa/Principalele obstacole întâmpinate de IMM-uri în accesareafondurilor structurale156. http://www.wall-street.ro/ Aurel Saramet - Cum obtine sectorul IMM finanțare de la bănci petimp de criză157. http://www.wall-street.ro/ - Vasile Pușcaș- Cum obtine sectorul IMM finanțare de la bănci petimp de criză

158. http://www.wall-street.ro/articol/Jurnal-de-pe-Wall-Street/58003/ Care-este-viitorul-pietelorfinanciare.html159. http://www.money.ro/pe cine ajuta fondul de contragarantare160. http://moneyexpress.money.ro/ exemplu de conduita.html161. http://english.mnb.hu/A jegybank/organisation/mnben tortenet en162. http://en.wikipedia.org/wiki/Free_banking163. http://net.jogtar.hu/jr/gen/hjegy_doc.cgi?docid=A0400034.TV164. http://www.mvfportal.hu/data/regio/0/pagecontent/mikrohitelezesi%20szektor%20magyarorszagon.pdf p.5165. http://www.ommf.gov.hu/166. http://www.mva.hu167. http://www.gyormegy-arch.hu/id-170-takarek_es_hitelszovetkezetek.html168. http://www.mikrohitelrt.hu/mikrohitelrol.htm169. http://www.bacs-lea.hu/dokumentumok/dir4/155_24_HMA_leiras_tajekoztato.doc170. http://ummikrohitel.hu171. http://www.garantiqa.hu172. http://www.avhga.hu173. http://www.sap.com/romania/solutions/smb/brochures/articole/index.epxLISTA LUCRĂRILOR PUBLICATEÎ PERIOADA 2008 – 2011Articole publicate în reviste cotate ISI în anul 20101 ”Inflation Model in Romania Post-Integration in European Union Correlated withMonetary Policy” autori: Năftănăilă Cristina, Bragă Viorica, Dragomir Robert, ZărnescuOdi, Șulcă Roxana(apărut în publicaţie ISI) – Conferinţă internaţională de la Harvard University, Cambridg

USA: AMERICAN CONFERENCE ON APPLIED MATHEMATICS,ISSN: 1790-2769ISBN: 978-960-474-150-22 ”Model of Production and Marketing in Agricultural Products in the Context ofSustainable Development” autori: Naftanaila Cristina, Braga Viorica, Dragomir Robert,Avram Laurentia, Hurloiu Lacramioara(apărut în publicaţie ISI) – Conferinţă internaţională de la Harvard University, Cambridge,USA: AMERICAN CONFERENCE ON APPLIED MATHEMATICSISSN: 1790-2769ISBN: 978-960-474-150-2Cărţi publicate:1. “Populaţia, agricultura şi alimentaţia în condiţiile dezvoltării durabile”, NăftănăilăCristina Alina, Editura LARISA, ISBN 978-973-1766-92-8Lucrări (articole) apărute în edituri recunoscute CCSIS 2008 – 20101.„Tehnici de vânzare aproduselor şi serviciilorbancare”TribunaEconomicăISSN 1018-0451Nr. 9662008 C2.„Factoringul în finanţareaşi gestionarea firmei”3. „Acreditivul documentar”4.5.„Riscul de falimentdeterminat prin metodascoring”„Evaluarea solvabilităţiişi lichidităţii firmei la ooperaţie de credit”„Acţiunile-principalele titlurifinanciare ale pieţei de capital”„Dezvoltare rurală-dezvoltaredurabil㔄Angajamentul de audit alsituaţiilor financiare”„Canale de transmisie aTribunaEconomicăTribunaEconomicăTribunaEconomicăTribunaEconomicăISSN 1018-0451Nr. 972ISSN 1018-0451Nr. 981ISSN 1018-0451Nr. 982ISSN 1018-0451Nr. 9802008 C2008 C2008 C2008 C6.Tribuna ISSN 1018-0451Economică Nr. 988-9892009 C7.Tribuna ISSN 1018-0451Economică Nr. 9912009 C8.Tribuna ISSN 1018-0451Economică Nr. 994 -9952009 C9.Finanţe,Bănci ISSN 1453-7524politicii monetare”Asigurări Nr. 42009 C10.”Credite acordate companiilor Tribuna ISSN 1018-0451 Nr.– Leasingul”Economică 1.040-1.0412009 C11. ”Rezervele minime obligatorii”Tribuna ISSN 1018-0451Economică Nr.1.0442010 C12. ”Activități bancare de retail” Finanțe, ISSN 1453-7524 2010 C

13.14.15.16.17.18.19.20.”Preocupări legislative privindprotecția mediului””Importanța și avantajelestabilității prețurilor””Dobânda – caracteristici șitehnici de calcul””Obiectivele intermediare alepoliticii monetare””Globalizarea financiară-de lacauză la efect””Programe de finanțare aIMM-urilor””Criza financiară și economiaRomâniei””Centrele financiareoffshore/onshore”Bănci,AsigurăriTribunaEconomicăTribunaEconomicăTribunaEconomicăTribunaEconomicăFinanțe,Bănci,AsigurăriTribunaEconomicăAnnals ofSpiru HaretUniversity,EconomicSeriesTribunaEconomicăNr. 2ISSN 1018-0451Nr. 1055ISSN 1018-0451Nr. 1056ISSN 1018-0451Nr. 1060ISSN 1018-0451Nr. 1068ISSN 1453-7524Nr. 7ISSN 1018-0451Nr. 1085ISSN 2068-6900Volume 1 (10),issue 22010 C2010 C2010 C2010 C2010 C2010 C2010 B +ISSN 1018-0451 2011 C21.”oțiunea de bancă, activitatebancară și sistem bancar”Finanțe,Bănci,AsigurăriISSN 1453-7524nr. 62011 CLucrări de sinteza prezentate la manifestări ştiinţifice recunoscute (titlul)1. ” HIGHLIGHTS OF FUDIG FROM EUROPEA SOURCES ” – Sesiune decomunicări cu participări din țară- Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Contabilitate șiFinanțe Câmpulung, mai 20092. ”THE MOETARY POLICY AD THE IFLUECE O CREDIT I THEECOOMY”- Sesiune de comunicări cu participare internațională – Universitatea LucianBlaga Sibiu, IECS 2009:Industrial Revolutions, from the Globalization and Post-GlobalizationPerspective, 7 mai 2009 , ISBN: 978-973-739-775-13. ”COȚIUTUL ACTIVITĂȚII FODULUI MOETAR ITERAȚIOAL ȘIIMPLICAREA SA Î REZOLVAREA CRIZELOR ECOOMICE”, Sesiunea de comunicăria cadrelor didactice si a studenților, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Contabilitate șiFinanțe Râmnicu Vâlcea, 2010, publicat în volumul” Economie și învățământ pentrusocietatea cunoașterii”, Editura Sitech, Craiova, ISBN: 978-606-11-0882-4

4. ”STRUCTURE I THE TERRITORIAL PROFILE ARGEȘ COUTY – OF THECREDITS AD DEPOSITS OF ECOOMIC AGETS I THE ITERATIOALFIACIAL CRISIS, 2008 – 2009”, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, IECS 2010: 17 thInternational Economic Conference The Economic World′ Destiny: Crisis and Globalization? ,autori: Năftănăilă Cristina; Isbășoiu Eliza, ISBN 978-973-739-987-85. ”Rolul Băncii aționale a României în vederea adoptării monedei unice”, SIMPOZIOULAȚIOAL ”DREPTUL LA BUĂSTARE – VIITORUL ECOOMIEIROMÂEȘTI”, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Marketing și Relații InternaționaleBucurești, 20 ianuarie, 2011, ISBN: 978-973-163-609-26. ”SECTORUL ÎTREPRIDERILOR MICI ȘI MIJLOCII DI UGARIACOMPARATIV CU ROMÂIA”, Sesiunea de comunicări a cadrelor didactice și astudenților, aprilie 2011, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Contabilitate și FinanțeRâmnicu Vâlcea.7. ”METHODS OF MICROETERPRISES FIACIG - OPERATIO OFMICROCREDIT PROGRAMS I HUGARY” - Sesiune de comunicări cu participareinternațională IECS 2011 – Universitatea Lucian Blaga, Sibiu 19 mai 2011, ISBN: 978-606-12-0139-68. ”AALIZA IMM-URILOR DI UGARIA COMPARATIV CU ROMÂIA ȘIUTILIZAREA TEHOLOGIEI IFORMAȚIILOR ȘI COMUICAȚIILOR Î ACESTSECTOR”, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Contabilitate și Finanțe Câmpulung, ”TheAnnual International Conference in Economics, Informatics and Communications Field” 20mai 2011, ISSN-L2068-3790; ISSN: 2247-3106 , cotație B9. ”SISTEME BACARE COTEMPORAE: UGARIA”, Universitatea Spiru Haret,Facultatea de Contabilitate și Finanțe Câmpulung, ”The Annual International Conference inEconomics, Informatics and Communications Field” 20 mai 2011, ISSN-L2068-3790; ISSN:2247-3106 , cotație B