Programa la limba şi literatura rromani pentru susţinerea ...

MlNtSTERUL EDUCATIE' CERcaARIITINERETULUI$1 SPURTULUICABINETMINISTRUINSPECTORA~lAR JUDETEAN MURE$•.ZfU8 'U'''~'''''tILunaNR .. (,,r.::t.l'1'1"orr"'J1tt?- r ""'A'•••..•• " .•••• ~.:At1t1f; ••••••..~~'-- _"MINIST EDUCA TI'EI~ L1) CERCET ARII,Ii~_______________________ 1ORDIN$1 SPORTULUITINERETUL UIprivind aprobarea Programei de limba ~i literatura rromani pentru sustinerea examenuluinational de acordare a definitivarii in invatamant la specializarea Limba §i litcratura rromaniIn baza prevederilor art. 45-47 ~i ale art. 241 din Legea eduea1iei na1ionale nr. 1/2011 eumodifidirile ~i completarile ulterioare,tn temeiul Hotararii Guvemului nr. 536/2011 privind organizarea §i functionareaMinisterului, Educa1iei, Cercetarii, Tineretului §i Sportului, eu modificarile §i completarile ulterioare,Av:1nd in vedere Ordinul MECTS nr. 3599/2008 privind aprobarea programei pentrusus1inerea examenului de aeordare a defmitivarii in invatamfu1t la specializarea Limba .}i literaturarromaniMinistrul Educatiei, Cercetarii, Tinerctului §i Sportuluiemite prezentul ordinArt. 1. Programa de limba ~i literatura rromani pentru sustinerea examenului national de acordare adefinitivarii in invatamant la specializarea Limba ~i literatura rromani, aprobata prin Ordinul MECTSnr, 3599/2008, ramane in continuare in vigoare pentru profesorii de limb a ~i literatura rromani carese inscriu la acest examen.Art, 2. Pentru invatatoriil institutoriil profesorii pentru invatamantul primar care predauintegral in limba rromani ~i se inscriu la examenul de acordare a definitivlirii in invatamant laspecializarea Limba ~i literatura rromani, ramane valabiUi Programa de limba ~i literatura rromanipentru sustinerea examenului de acordare a defmitivarii in inva1amant, aprobata prin OrdinulMECTS nr. 359912008, tara capitolul Sintaxa.Art. 3. Pentru educatoriil institutoriil profesorii pentru invatamantul pre§colar care predauintegral in limba rromani ~i se inscriu la examenul national de acordare a definitivarii in lnvatmnantla specializarea Limba ~i literatura rromani, ramane valabila Programa de limba ~i literatura rromanipentru sustinerea examenului de acordare a definitivarii In lnviitamant, aprobata prin OrdinulMECTS nr. 3599/2008, tara capitolele Fonetica .}ifonologie ~i Sintaxa.Art. 4. Continutul celor trei programe, In varianta modificata conform art. 1, 2 ~i 3, fac parteintegranta din prezentul Ordin.Art. 5. Directia Generala Resurse Umane ~i Retea ~colara. Nationala ~i Direetia GeneraUi Invatmnantin Limbile Minoritatilor vor duce la Indeplinirea prevederilor prezentului ordin.Nr. ~.5o~Data:l~. l~ .JWI~Str. General Berthelot nr. 28-30, Sector 1,010168, Bucure~tiTel: +40 (0)213132895Fax: +40 (0)21 3143655www.edu.ro

Anexa la 0 MECTS nr. ~'503 119. /.

Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani in viziunea ~colii Grupului de Cercetari §iActiuni Tn Lingvistica Romani al Uniunii Rromani (IRU) 9i al Centrului de Studii Rrome dincadrul Universita1ii Sorbona din Paris. Lexicografie. Tehnica de redactare lexicograficautilizata Tn elaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor!?i a dic1ionarelor rrom.e.IV. Morfologie Obiectul morfologiei. 1. Par1i1e de vorbire fJexibi/e: articoluJ (hotarat §inehotarat), substantivu/: tipuri de substantive; articolu/; adjectivul: tipuri de adjective;pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbuluirrom (moduri, timpuri, persoane, numar), conjugarea verbelor imprumutate, ce contin suf. ~isar-; 2. Par1i de vorbire partial f1exibile: adverbul;3. Parti de vorbire nefJexibile: postpozilia,prepozifia, conjuncfia, interjec[ia.V. SintaxaPar1i1e de propozilie: s,ubiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativsuplimentar. Sintagma. Propozi1ia: tipologia propoziliilor neTncadrate; tipologia propozi1iilorTricad'rate Tn fraza: subordonate necircumstantiale; subordonate ,circumstan1iale. Fraza:tipuri de fraze.BibliografieGheorghe Sarau,www.edu.roLexic%gie rroma, Bucure§ti: Universitatea Bucure~ti, CREDIS, 2003;v. :;;iGheorghe Sarau, Limba rromani (Morf%gie §i sintaxa), Bucure§ti: Universitatea Bucure§ti,CREDIS, 2002,232 p.;v. §i www.edu.roGheorghe Sarau, Gurs de limba rromani, Cluj Napoca: Editura Dacia, 2000, 254 p. (Reedita.rean3vizuitaa manualulul Limba romani. Manual pentru 'invatatorii rromi ai claselor din cadrul ~colilorNormale, Bucure§ti: EDP - R. A., 1994].Gheorghe Sarau, Stilistica limbil rromani In texte (Ant%gie de traduceri §i redactari). / stilistika erromane chibaqi teksturenBe (Amboldimatenqi aj redakcienqi antologiaJ, Bucure!?ti: UniversitateaBucur~§ti, EditUi'a CREDIS, 2002, 152 p. + 142 p. = 294 p. [curs biJingvdestinat studentilor rrami dela 'sectia de invatamantwww.edu.rodeschis la distanta " institutori - profesori de limba rromani";v. :;;1LITERA TURA ,RROMANII. Cultura 5i civilizatie veche indianaCadrul istorico-geografic de fqrmare a civiliza1iei vechi indiene ~i date, generale despreIndia. Lec1ii1e Indiei. India predravidiana !ii India dravidiana. India ariana. Realita1i1eeulturale ~i lingvistlee din veehea Indie - loeul de obar~ie a proto-rromilor. ~~~~,la India vedica la India brahmanica. India upani§adica. India hinduista'.&hdial1f~~~B\sta~~India jainista. India epopeilor. India clasiea. Rromii ~i iimba rromani \~ ~O~~~waian~~Originea poporului rrom - realitate ~i legenda (Kanauj). Teorii privind exo(fq!,~~~~!C?;~[~mi~Qr/''', 1J~;, ~."" ~ t~,:,.'t ,:~;;'7'··;:1', ,,;t·(~·\..';'·"', _:',_~~72

din spatiul vechi indian.Orumul proto~rromilor spre Europa (dovezi lingvistice, repereistorico-geografice, argumente etnologice etc.). Istoricul studiilor indologice. Studiileindologice TnRomania.BibliografieMircea Itu, Julieta Moleanu, Cultura §i civilizatie indiana, 2001, Bucure~ti: Universitatea Bucure§ti­Editura CREDIS, 208 p. ;v. ~i.www.edu.roGheorghe Sarau, Rromii, India §i limba rromam], [Coleetia " Biblioteca rroma", nr. 4], Bucure~ti:Kriterion, 1998, 268 p.;v. ~iwww.edu.ro/I. Folc/or ~iantropologie rroma1. Nomadismul - Model cultural §i strategie de supraviefuire: Fond psihologic ~i practicasociala. Perspective istorice asupra migratiei. Nomadism §i sedentarism.Semnificatii defond cutumiar. Migratia rromilor - fenomen contemporan. 2. Cultura materiala a rromilor­Me§te§ug §i reprezentare: Coordonate istorice §i premise metodologice aleheteroidentificarii. Prelucrarea metalelor. Prelucrarea lemnului. Meserii pierdute. Intreemblematic ~i stigmatizant. 3. Identitate spirituala: Tipologii ~i structuri conceptuale aledi.namiciiinrudirii. Limbaje rituale premaritale ~i nuptiale. Rromanipen-ul §i mistica puritatii.Na~terea, copilul §i treptele initiatice. Modele educationale de referinta. Imagini ale mortii§icutume funerare. Formele de control §i sanctiune sociala/divina. Familia - Mod~1de autoidentificare.4. Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalitati, structurimagico-ritualice, canteceJe): na~terea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie §iastrologie; descantecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor(Iegarea ploilar, Herdelezi), b) la care actantii sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestreaparemiologica (proverbe - zicatori); ghicitori; Modele de gandire; asimilare ~i delimitare falade valorile religioase; credinte ~i mituri; complexe ~j practici magico-ritualice ~i relatia cusupranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinant!);elemente de part traditional (diferen!ieri pe subgrupuri); elemente de art~ populara; tipuriderelatii intra- ~i extra-comunitare; pattern-uri care formeaza imaginile autoreferentiale;modele de viata camunitara Tnzone compacte ~imixte Tnmediul rural §i urban; conservare~ievalutie; mutatii ~ifactori determinanti.3

1. Literatura rromani In context internaliona/: Literatura populara a rromilor §i sinfifor.Miturile, Basmele, Cantecele. Literatura rromi/or In fosta URSS §i in statele aparute dupadestramarea acesteia (Rusia, Bielorusia, Ucraina, Moldova ~i Letonia). Literatura rromi/or infosta lugos/avie §i In state/e succesoare ei (Macedonia, Serbia §i Muntenegru, Bosnia ­Hertegovina, Croa1ia, Slovenia). Literatura rromilor in: Bulgaria, Romania, Ungaria, Gehia §IS/ovacia, Polon/a, Austria, Germania, E/velia, /talia, FranIa, Span/a, Marea Br/tanie, Suedia§i Fin/enda. Experien1a teatrelor rrome "Phralipen" §i TKO (Macedonia, ulterior Germania).2. Exemp/ificari din creaIiile autorilor cu/ti rromi din diferite fari: 0 Dragano Ie Trumpesqo ­Jevremovi6 (Austria), Jorge Bernal (Argentina), Vejo Baltzar (Finlanda), Mateo Maximoff,Dragana Stefanovi6 (Franta), Santino Spinelli (Ifalia), Rajko Djuri6 (Germania), KujtimPa6aku (Kosovo), Siobodan Brebeski, Bairam Haliti (Serbia), Leksa Manus (Letonia),Eslam Drudak, Dizoran Zekir (Macedonia), Donald Kenrick, Gratan Puxon (Marea Britan/e),Galjus Orhan (Olanda), Bronislawa Weis = Papusa, St. Stankievicz = Stahiro (Polonla), E.Cervenakova, Tera Fabianova, Bartolomej Daniel (Republica Geha ), Dezider Banga,A.Horvatova ( Republica S/ova ca), AI. Pankov, Nina Vinkova, Romka Demeter (Rus/a),Katarina Taikon (Suedia), Bari Karoly, Dar6czi Choli J6ysi (Ungaria ).IV. literatura rroma curta din Romania Creatia scriitorilor ~i poetilor Gh. Paun ­lalomiteanu, Luminita Mihai Cioaba, Alexandru Ruja - Gribussy, Irina Gabor - Zrinyi,Marius Lakatos, Delia Grigore, Valeridi Stanescu etc. ~i a folc/ori~tilor rromi (CosticaBatalan) .. ~ib'iografieRajko Djuric, Istoria Iiteraturii rrome. I historia e rromane literaturaqi. Traducator: Sorin Georgescu;referent; redactor, tehnoredactor: Gheorghe SarauJ. 2002, Bucure~ti: Universitatea din 8ucure~ti,Editura CREDIS, 182 p.;v. §i www.edu.roGheorghe Sarau, Culegere de texte in iimba rroman;, editiile 1995, 1999, 2000, Bucure~ti: E.D.P. ­R. A, 188 p.. DIDACTICA SI METODICA PREDARII- Rromani versia -I pograma vas i generalo didAktika thaj i metodika e siklaripnasqi rromane chibaqo Ivaj an9-i rromani chib vas e siklarneI didaktika - Genera/o teoria e sik/aripnasqo procesosqi 1. I generillo didilktika (0 obijektothaj e didaktikaqe funkcie. I generalo didaktika thaj i specialo didilktika. E bararipnasqedirekcie Ie akanutne· didaktikaqe). 2. I didaktikani taksonomJa (I tipologia Ie didaktikaneobijektivurenqi. E didaktikane resimata thaj penqe funkcie. 0 konkretisarip ~~J~~~~aneobijektivurenqo). 3. E siklaripnasqo proceso (E kotora thaj e variante e ..• ·ripn.e.~sq~~~lesiklov~p~asqe. E ~ikla.ripnasqo proceso. sar jekh r~lacia ~a~k~r sikla !pen ~{jI~!N9vi~eF\'\\ievaluacla. E formlsanpnasqo - edukaclaqo karaktero e slklanpnasq~PJ!0F!1.~P'~g

evolucia. 0 ander Ie siklaripnasqo - karakteristike, xaninga, faktorura aj kriterie save den 0ander Ie siklaripnasqo. Organizisaripnasqe strategie Ie anderesqo Ie siklaripnasqo). 6.Siklaripnasqe metode (0 statuto thaj 0 manaipen Ie konceptosqe «i metoda anS-ididaktikani butT». 1taksonomia Ie siklaripnasqe metodenqi. 0 lachoresipen Ie siklovipnasqemetodenqo k-o formisaripen thaj k-o zoraripen Ie bazutne astimatenqe Ie siklovnenqe). 7. Esiklaripnasqe maskara thaj 0 integripen kadalenqo anS-o didaktikano aktivipen ( Esiklaripnasqe maskara - suporto Ie didaktikane aktivipnasqo. 0 psihopedagogikano molipenIe sikJaripnasqe maskarenqo). 8. Didaktikane organizisaripnasqe thaj projekciaqe forme (Ididaktikani projekcia .; jekh kondlcia jekhe molutne didaktikane aktivipnasqi. E funkcie Iedidaktikane projekciaqe. 0 ander thaj 0 nivo I nivelo Ie didaktikane projekciaqe). 9. 1evaluacia anS-o siklaripnasqo proceso (I evaluacia - jekh fundutni I bazutni komponenta Iesiklaripnasqo procesosqi. E obiektivura thaj e funkcie Ie skolutne evaluaciaqe. Eevaluaciaqe strategie vas 0 skolutno randamento I resipen. 0 rolo thaj 0 vastnipen Ieeva/uaciaqe anS-e kadala :- i edukacia Ie astipnasqi vas jekh sommolisaripen;- 0 achavipen Ie skolutne mekhipnasqo;- i stimulaeia Ie skolutne performanciaqi;-0 bararipen Ie sikl5vnenqo 3enutnipnasqo.10. I dinamika e relaciaqi maskar 0 siklarno thaj 0 siklovno an8-e siklaripnasqo proceso (Ekarakteristike thaj Ie edukaciaqe manajimata Ie relaciaqe maskar 0 siklarno thaj 0 sikl5vno.Relacienqe tJpura).J bibliogrilfiaC. Cuco~ (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare §i grade didactice, la~i: Polirom,1998 ... Tinea Cretu, Psihologia varstelor, 2001, Bueure~ti: Universitatea Bucure§ti, Editura CREDIS, 380 p.[v. §i www:eredis.ro].Romita B. lueu, Marin Manolescu, Pedagogie, 2001, Bucure§ti: Editura Fundaliei " DimitrieBolintineanu", p: 332 p.Romita B. lucu, /nstruirea §colara, 2001, la9i: Editura Polirom ..Marin Manoleseu, Eva/uarea §colara - un contract pedagogic, 2002, Bueure§ti: Editura Funda!iei IIDimitrie Bolin.tineanu", 248 p.Ion NeaC9u,/nstruire §i invatare, Bucure§ti: EDP, 1999.Gheorghe Tom§a, Consilierea §i orientarea in §coala, 2001, Bucure§ti: Universitatea Bueure~ti,Editura CREDIS, 218 p.[ v. §i www.credis.ro].- Versiunea in limba romana -DIDACTICA 51 METODICA PREDARIIPrograma pentru proba de didactics generalil ~i de metodica predsrii limbii I in limbarromani destinats profesorilor1. Didactica - teorie genera/a a procesului de inva~amant (Obiectul §i func~iile didacticii.Didactica genera/a ~i didactica speciala. Direclii1e de dezvoltare a didacticii contemporane).2. Taxonomia didactica (Tipologia §i dinamica objectivelor didactice. Finalitatile didactice ~ifunclii1e lor. Operalionalizarea obiectivelor didactice). 3. Procesul de Invatamant(Componente ~i variante ale instruirii 9i invatarii. Procesul de Ynvalamant ca relalie intrepredare"invatare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de A ~!.a ant). 4.Principiile procesului de invatamant (Principiile didactice - Notiuni e'r't~ral~."1$J ernulprincipiil~r Caractenstlcl, ?i~actice). surse, facton 5. C~rrj?ul~m ~I cnteru.~colar care determlna (Conc~p~ ~i contmutul ev?lutie. ACo~ti.~uf mvatal1lantlJna~;\~?tegrl'iPeIn1{i~t~~a~. ;~i ­,.- .. '1~/.organizare a continutului Tnvatam~ntului. 6. Metode de invatamant ('~t~:~,~~~t:p~Pir1if~1ja5".'~ j f) ,., .~//\ ','. t ( .,'1". , " '\'~'X;~"I,'(0)\)\\I~~'\0'.0\, ~..:::::::.:. •••••

conceptului de metoda Tn activitatea didactica. Taxonomia metodelor de inviiW~mant.Eficienta metodelor de Tnvatare in formarea ~i consolidarea competentelor de baza alee!evilor). 7. Mijloacele de Tnvalamant 9i integrarea acestora Tn activitatea didactica(Mijloacele de Tnvalamant-suport al activitatii didactice. Va/oarea psihopedagogica amijloacelor de Tnvalamant. Modalitati de selectionare §i utilizare a mijloacelor deinvatamant). 8. Forme de organizare 9i de proiectare didactica (Proiectarea didacticaconditiea unei aetivitati didactice de calitate. Functiile proiectarii didactice. Continutul ~inivelul proiectarii didactice). 9. Evaluarea in procesul de Tnva!amant (Evaluarea ­componenta fundamentala a procesului de Tnvatamant.Obiectivele 9i functiile evaluarii ~colare. Strategii de evaluare a randamentului ~colar. Rolul9i importanta evi3luarii Tn:- educarea capacitalii de autoapreciere;- prevenirea e§ecului §colar;- stimularea performantei §colare;- dezvoltarea personalitatii elevilor;10. Oinamica re/atiei profesor - elev Tn procesul de Tnvatamant (Caracteristicile ~isemnificalii1e education ale ale relatiei profesor - elev. Tipuri de relalii).~jbliografjeC. 9UC09 (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare §i grade didactice, la§i: Polirom,1998.Tinea Cretu, Psih%gia varste/or, 2001, Bueure§ti: Universitatea Bucure~ti, Editura CREDIS, 380 p.[v~$i www.eredis.ro)..Romita B. lucu, Marin Manolescu, Pedagogie, 2001, Bucure~ti: Editura Fundaliei " DimitrieBoJintineanu",p. 332 p..Romita B. lueu, Instruirea §co/ara, 2001, la~i: Editura Polirom.Marin Manolescu, Evaluarea §colara - un contract pedagogic, 2002, Bucure~ti: Editura Funda1iei"Dimitrie Bolintineanu", 248 p.Ion Neac~u, /nstruire §ilnvafare, Bucure~ti: EDP, 1999.Gheorghe Tori1§a, ConsiJierea §i orientarea In §coa/a, 2001, Bucure§ti: Universitatea Bucure§ti,Editura CREDlS, 218 p. [ v. §i www.credis.ro].6

B. Programa de limba ~i literatura rromani pentru sustinerea examenului deacordare a definitivarii In 'invatamant la specializarea Limba §i literatura 1'1'omaniJInvatatoril lnstitutoril Profesori pentru inva!amant primarLlMBA RROMANII. Limba rromani comuna ~iteoria straturilor dialectale de evolutie istoricaLimba rromani comuna. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evolutie istorica.Dialectele rrome din spa1iuJ geografic rromanesc ~i felalia lor cu cele trei straturi dialectalerrome de evolutie istorica: Stratu/ I (dialectul rromilor "ursarin, "spoitori" ~i "carpatici"), Stratul" - 11/ (dialectul rromi/or "caldarari").II. Fonetica ~i fonologieSistemul vocalic ~i consonantic allimbii rromani. Transformari (accidente, alterari) fonetice:afereza, anaptixa (epenteza), apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea,dobandirea atipica a aspiratiei, eliziunea, haplologia, metateza, pierderea aspiratiei,proteza, sincopa !?a. Trecerea lui v in semiconsoana w ~i efectele sale. Trecerea grupurilor:'vn- f?i -pn- in -m- ~i efectele sale. Trecerea, in dialectul rromilor caldarari, a vocalei -i- invarianta fonetica -r-, respectiv, trecerea lui -6- in -e-. Opozi1iile 6h / s !?i 3 / i. Valorilesemantice ale vocalelor a ~i 0 in dihotomia "apropiere/departare". Alfabetul oficial allimbiirromani. Valorile literelor postpozitionale -q-, -8- ~i -q-. Diftongii.III. VocabularVocabularul fundamental §i masa vocabularului. Sensu I propriu ~i sensu! figurat. Relatiisemantice intre cuvinte (sinonime, antonime, omonime). Structura lexica/a a limbii rromanicomu,ne. Lexicul rrom: indian, prebalcanic (elemente afgane, persane, armene~ti, osete,'gruzine, kurde), ba/canic; (elemente. turce§ti, grece§ti, sud-slave I bulgare§ti §i sarbe~ti /,romane~ti), ne%gic. Elemente rrome cu origine necunoscLita in limba rromani comuna.Modalaji de 1mbogajire a lexicului limbii rromani comune (1. mijloacele interne deimbogatire (derivarea - cu sufixe §i prefixe - §i compunerea); 2. mijloacele externe deimboga1ire: imprumuturile §i calcullingvistic). Rolul sufixelor -pen I-mos, -ar/-ar-, -lin, -no, -utno, -(v)alo, -utro, -isar-/-izel ~.a. Perspectiva creatiilor inde &~ -Jimba rromani.... ~ ~+,Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani In viziune ~olii ~'~i~H!UV~~\, Cercetari ~iActiuni in Lingvistica Romani al Uniunii Rromani (IRU) §i a'\;~~tt1}~f;~ifStu~). Rrome dincadrul Universitatii Sorbona din Paris. \~(;.li~:I."'::··1-\)' ./J/",".• tt,~,c.~71",1 ~\. ,,~;f... :::~,:;::~:~~~::';;~~~~'}/'

IV. Morfologie Obiectul moriologiei.. 1. Par1ile de vorbire flexibile: articolul (hotarat ~inehotarat), substantivul: tipuri de substantive; adjectivuf: tipuri de adjective; pronumele:tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri,timpuri, persoane, numar), conjugarea verbelor imprumutate, ce contin suf. - isar-; 2. Par1ide vorbire parj/al flexibile: adverbul; 3. paJ1i de vorbire neflexibile: postpozi!Ja, prepozitia,conjunclia, interjectia.BibliografieGheorghe Sarau, Lexic%giewww.edu.rorroma, Bueure§ti: Universitatea Bucure§ti, CREDIS, 2003; v. ~iGheorghe Sarau, Limba rromani (Morf%gie §i sintaxa), Bucure~ti: Universitatea Bucure~ti,CREDIS, 2002,232 p.;·v. §i www.edu.roGheorghe $arau, Curs de limb a rromani, Cluj Napoca: Editura Dacia, 2000, 254 p. [Reeditarearevizuita a manualului Limba romani. Manual pentru invalatorii rromi ai claselor din cadrul $colilorNormale, Bueure~ti: EDP - R. A, 1994].Gheorghe Sarau, Sti/is.tica limbii rromani in texte (Ant%gie de traduceri §i redactari). / stilistika erroinane6hibaqi teksturenee (Ambo/dimatenqi aj redakcienqi ant%gia), Bueure§ti: UniversitateaBucure§ti, Editura CREDIS, 2002, 152 p. + 142 p. = 294 p. [curs bilingv destinat studenli10rrromidela sectia de irivalamant desehis la distanta " institutori - profesori de limba rromani"; v. §iwww.edu.roLITERA TURA RROMANII. Cultura §i civilizatie veche indianaLectiile Indiei. India predravidiana §i India dravidiana. India ariana. Realitatile culturale ~iJingvistice din vechea Indie - locul de obar~ie a proto-rromilor. India vedica. De la Indiavedica la India brahmanica. India upani~adica.lndia hinduista. India buddhista. fndiajainista. India epop~ilor.lndia clasica. Isoricul studiilor indologice. Studiile indologice inRomania. Originea poporului rrom - realitate ~i legenda (Kanauj). Rromii §i limba rromani incontext indian.BibfiografieMircea Itu, Julieta Moleanu, Cultura §i civilizaiie indiana, 2001, Bucure~ti: Universitatea Bucure~ti­Editura CREDIS, 208 p. v. ~iwwW.edu.roGheorghe· Sarau, Rromii, India §i Iimba rromam], [Co/eelia " Biblioteca rroma", nr. 4], 8ucure~ti:Kriterion, 1998, 268 p.; v. §i www.edu.roII. Folclor §i antropologierroma1. Nomadismul - Model cultural §i strategie de supravieluire: Fond psihologic ~i eracticasociala. Perspective istorice asupra migratiei. Nomadism ~i sedent8rism.~~~~.~~'::" ..·.L" '1'~fS'" .Qll?,,' ;'7...' '> • .'fond cutumiar. Migralia rromilor - fenomen contemporan. 2. Cultura mate~rJ§'a a ;;rf(rbPP( ..!~.\Me§te§ug §i reprezentare: Coordonate istorice §i premise m KJ.~oi~~!~~~~~a'e~tlheteroidentificarii. Prelucrarea metalelor. Prelucrarea lemnului. Meserii~#fi~te::' Intr~~ff\" 'i structuri coriC~r:iWL~I.~~~~8

dinamicii inrudirii. Limbaje rituale premaritale 9i nuptiale. Rromanipen-ul 9i mistica puritatii.Na9terea, copilul 9; treptele ini1iatice. Modele educationale de referinta. Imagini ale moriii 9icutume funerare. Formele de control ~i sanctiune sociala/divina. Familia - Model de autoidentificare.4. Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalitati, structurimagico-ritualice, cantecele): na9terea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie 9iastrologie; descantecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii rami/or(Iegarea ploilor, Herdelezi), b) la care actantii sunt rromi (Vasilca, Paparudele).BibliografieDelia Grigore, Curs de antropologie §i folclor. /ntroducere in studiul elemente/or de culturatradiiionaia ale identitaiii rrome contemporane, Bucure~ti. Universitatea Bucure~ti: Editura CREDIS,2001, 182 p.; v. ~iwww.edu.roIII. Istoria /iteraturii rromeLiteratura populara a rromi/or §i sinIilor. Miturile, Basmele, Cantecele. Literatura rromHor infosta URSS §i in statele aparute dupa destramarea acesteia (Rusia, Bielorusia, Ucraina,Moldova 9i Letonia). Literatura rromilor in fosta lugoslavie §i in statele succesoare ei(Macedoni(;1, Serbia 9i Muntenegru, Bosnia - Hertegovina, Croatia, Slovenia). Literaturarromi/or in: Bulgaria, Romania, Ungaria, Cehia §i Slo va cia, Polonia, Austria, Germania,Elveiia, Italia, Frant.a, Spania, Marea Britanie, Suedia §i Finlanda. Experien1a teatrelorrrome "Phralipen" 9i TKO (Macedonia, ulterior Germania).IV. Literatura rromani pentru copii1. Exemplificari din erealiile autorilor eulii rromi: Mateo Maximoff, Dragana Stefanovic(Franla), Rajko Djuric (Germania), Leksa Manus (Letonia), Eslam Drudak, Dizoran Zekir(Macedonia), BronisJawa Weis = Pap usa (Polonia), E. Cervenakov8, Tera Fabianova(Republica Ceha ), A. Horvatova ( Republica Slovaca), Nina Vinkova, Romka Demeter(Rusia), Katarina Taikon (Suedia). 2. Texte §i traduceri (rome pentru cop;; publicate inRomania de: Elena Nuica, Ursu Lidia, Lumini~a Mihai Cioaba 9.a.·BibliografieRajko Djuri6, Istoria literaturii rrome. I historia e rromane /iteraturaqi. Traducator: Sorin Georgescu;referent, redactor, tehnoredactor: Gheorghe Sarau], 2002, Bucure~ti: Universitatea din Bucure~ti,Editura CREDIS, 182 p.; v. ~i www.edu.ro .Gheorghe Sarau, Culegere de texte In limba rromani [editiile 1995, 1999, 2000], Bucure§ti: E.D.P. ­R. A., 188 p.DlDACTICA SI METODICA PREDARII9

t didaktika - Generato teoria e siktaripnasqo procesosqi 1. I generalo didaktika (0 obijektothaj e didaktikaqe funkeie. J generalo didaktika thaj i specialo didaktika. E bararipnasqedirekcie Ie akanutne didaktikaqe). 2. I didaktikani taksonomJa (I tipologia Ie didaktikaneobijektivurenqi. E didaktikane resimata thaj penqe funkeie. 0 konkretisaripen Ie didaktikaneobijektivurenqo). 3. E sik!aripnasqo proeeso (E kotora thaj e variante e siklaripneasqe aj Iesiklovipnasqe. E siklaripnasqo proceso sar jekh relaeia maskar siklaripen - siklovipen ­evaluacia. E formisaripnasqo - edukaciaqo karaktero e siklaripnasqe proeesosqo). 4. Eprincipie Ie siklaripnasqe proeesosqe (E generalo nocie vas e didaktikane principie. 0 "sistemo Ie didaktikane principurenqo). 5." 0 skolutno kurrlkulumo (0 koncepto thaj ievolucia. 0 ander Ie siklaripnasqo - karakterlstike, xaninga, faktorura aj kriterie save den 0ander Ie sikJaripnasqo. Organizisaripnasqe strategie Ie anderesqo Ie sikh~ripnasqo). 6.Siklaripnasqe metode (0 statuto thaj 0 manaipen Ie konceptosqe «i metoda anS-ididaktikani butT». I taksonomla Ie siklaripnasqe metodenqi. 0 lachoresipen Ie siklovipnasqemetodenqo k-o formisaripen thaj k-o zoraripen Ie bazutne astimatenqe Ie siklovnenqe). 7. Esiklaripnasqe maskara thaj 0 integripen kadalenqo anS-o didaktikano aktivipen ( Esiklaripnasqe maskara - sup6rto Ie didaktikane aktivipnasqo. 0 psihopedagogikano molipenIe sikJaripnasqe maskarenqo). 8. Didaktikane organizisaripnasqe thaj projekeiaqe forme (Ididaktikani projekcia - jekh kondlcia jekhe molutne didaktikane aktivipnasqi. E funkcie Iedidaktikane projekciaqe. 0 ander thaj 0 nivo I nivelo Ie didaktikane projekciaqe). 9. Ieyaiuacia an8-0 siklarit:>nasqo proeeso (I evaluacia - jekh fundutni I bazutni kOrT!ponemtaIe"siklaripnasqo procesosqi. E obiektJvura thaj e funkcie Ie skolutne evaluaciaqe. Eevaluaciaq"e strategie vas 0 skolutno randamento I resipen. 0 rolo thaj 0 vastnipen IeevaJuaciaqe anS-e kadala :- i edukaeia Ie astipnasqi vas jekh sommolisaripen;- 0 a6havipen Ie skolutne mekhipnasqo;- i stimulaeia Ie skolutne performaneiaqi;- 0 bararipen Ie siklovnenqo 3enutnipnasqo.10. , dinamika e relaciaqi maskar 0 siklarno thaj 0 siklovno anS-e siklaripnasqo proceso (Ekarakteristikethaj Ie edukaeiaqe manajimata Ie relaciaqe maskar 0 siklarno thaj 0 siklovno.Relacienqe tipura).I bibliogriifiaC. Cueo§ (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare §i grade didactice, la§i: Polirom,1998.Tinea Cretu, Psihologia varstelor, 2001, Bucure~ti: Universitatea Bucure~ti, Editura CREDIS, 380 p.[v. §i www.credis.ro].Romita B. lucu, Marin Manolescu, Pedagogie, 2001, Bucuregti: Editura Fundaliei " DimitrieBolintineanu"r p. 332 p.Romita B. lueu, Instruirea §colara, 2001, la§i: Editura Polirom.Marin Manolescu, Evaluarea §co/ara - un contract pedagogic, 2002, Bucure§ti: Editura Fundatiei "Dimitrie Bolintineanu ",248 p.Ion Neac§u, Instruire §i Tnvaiare, Bucuregti: EDP, 1999.Gheorghe Tom~a, Gonsi/ierea §i orientarea Tn §coala, 2001,Editura CREDIS, 218 p.[v. §i www.credis.ro].Bucure§ti: Universitatea Bucure§ti,DIDACTICA 81 METODICA PREDARII ~Ni'~- Versiunea In limba romana _ ~'\~~'\\.~ IS'~programa pentru proba de didactica generala~i de metodica predar.l~mbii 1:Ji:trromani destinata institutorilor /lnvatatorilor ' 19$; ;~%~1l>;~~:~~\:;\\1. Didactica - teorie generala a procesului de invatamant (Obiectul ~~,'d"tJ11c1\fI~·:.cljfJflctic~ ..:!Didactiea generala ~i didactica speciala. Direetiile de dezvoltare a didaet)~j~:e;p.hT~"r.dP6ran~~?2. Taxonomia didactica (Tipologia ~i dinamica obiectivelor didactice. Fina:lit~1iJ~;;c!:idac!tQe5¥i',.~.,1~'"'j\I\\~ -.....:.·.~..~.:.'.;;.710Ii~~

functiile lor. Operationalizarea obiectivelor didactice). 3. Procesul de invatamant(Componente ~i variante ale instruirii ~i Invalarii. Procesul de Invatamant ca relalie intrepredare-Tnvalare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de Invalamant). 4.Principiile procesului de Tnva!amant (Principiile didactice, - Notiuni generale. Sistemulprincipiilor didactice). 5. Curriculum ~colar (Concept ~i evolutie. Continutul invatamantului ­Caracteristici, surse, factor; ~i criterii care determina conlinutul invalamantului. Strategii deorganizare a conlinutului inva1amantului. 6. Metode de invatamant (Statutul ~j semnificatiaconceptului de m(3toda in activitatea didactica. Taxonomia metodelor de invatamant.Eficien1a metodelor de Tnva1are Tn formarea ~i consolidarea competen1elor de baza aleelevilor). 7. Mijloacele de inva1amant ~i integrarea acestora Tn activitatea didactica(Mijloacele de invatamant-suport al activitalii didactice. Valoarea psihopedagogica amijloacelor de Tnvalamant. Modalita1i de selec1ionare ~i utilizare a mijloacelor deinvalamant). 8. Forme de organizare ~i de proiectare didactica (Proiectarea didacticacondiliea unei activita1i didactice de calitate. Func1ii1e proiectarii didactice. Continutul §inivelul proiectarii didactice). 9. Evaluarea Tn procesul de Tnvalamant (Evaluarea ­componenta fundamentala a procesului de inval~mant.Obiectivele §i funclii1e evaluarii ~colare. Strategii de evaluare a randamentului ~colar. Rolul§i importanta evaluarii in:,- 'educarea capacit~tii de autoapreciere;- prevenirea e~ecului ~colar; ,~stimularea perform~n!ei ~colare;, - dezvoltarea personalita1ii elevilor;10.. Dinami,ca relatiei profesor - elev Tn procesul de invatamant (Caracteristicile §isemnificatiile educationale ale relatiei profesor - elev. Tipuri de relalii).,BibliografieC. Cuco§ (coord.). Psihopedagogie1998.pentru examenu/ de definitivare §i grade didactice, la§i: Polirom,Tinea Cretu, Psihologia varste/or, 2001, Bucure9ti: Universitatea Bucure§ti, Editura CREDIS, 380 p.[V. ~iwww.credis.ro].,Romita B. lucu, Marin Manolescu, Pedagogie, 2001, Bucure§ti: Editura Fundatiei II DimitrieBolintineariu", p. 332 p.Romita B. lucu, /nstruirea §co/ara, 2001, la!?i:Editura Polirom.Marin Manolescu, Eva/uarea §co/ara - un contract pedagogic, 2002, Bucure§ti: EdituraFundaliei IIDlmitrie Bolintineanu ". 248 p.'Ion Neac§u, /nstruire §i1nva!are, Bucure§ti: EDP, 1999.Gheorghe Tom§a, Consi/ierea §i orientarea Tn §coa/a, 2001, Bucure§ti: Universitatea Bucure§ti,Editura CREDIS, 218 p. [v. §I www.credis.ro].11

Programa de limba ~i literatura rromani pentru sustinerea examenului deacordare a definitivarii In invatamant la specializarea Limba # literatllra rromani- Educatori/ Institutori/ Profesori pentru invatamantul pre~colarLIMBA RROMANII. VocabuJarVocabularul fundamental ~i masa vocabularului. Sensu I propriu ~i sensul figurat. Relatiisemantice Intre cuvinte (sinonime, antonime, omonime).II. Morfologie Obiectul morfologiei. 1. Partile de vorbire f1exibile: articolul (hotarat §inehotarat), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele:tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (maduri,timpuri, persoane, numar), corijugarea verbelor Imprumuta~e, ce con1in suf. - isar-; 2. Partide vorbire partial flexibile: adverbul; 3. Parti de vorbire neflexibile: postpozit/a, prepozilia,c?njuncfia,interjeciia.BibliografieGheorg~e Sarau, Lexic%giewwW.edu.rorroma, Bucure§ti: Universitatea Bucure~ti, CREDIS, 2003; v. §iGheorghe Sarau, Curs de /imba rromani, Cluj Napoca: Editura Dacia, 2000, 254 p. [Reeditarearevizuita a manualului Limba romani. Manual pentru invatatorii rromi ai claselor din cadrul $colilorNormale, Bucure~ti: EDP - R. A., 1994]..LITERA TURA RROMANII. Cultura §i civilizatie veche indianaLectiile Indiei. India predravidian11§i India dravidiana. India arian1i.Realit!tile culturale ~ilingvistice din vechea Indie ­locul de obaqie a proto-ITomiior. India vedic !i. De la India vedicli la India brahrnanica. India upani~adica.India hinduisU.India buddhista. India jainist~. India epopeilor. India clasica. Originea poporului ITom- realitate ~i legenda (Kanauj).Rroinii ~i iimba ITomani in context indian.BibliografieMircea Itu, Julieta Moleanu, Cultura §i civilizatie indiana, 2001, Bucure~ti: Universitatea Bucure~ti~Editura CREDIS, 208 p. v. ~iwww.edu.roII. Folclor §i antrop%gie rroma1. Nomadismul - Model cultural §i strategie de supraviefuire: Fond psihologic §i practica. ~- ~~fond sociala. cutumiar. Perspective Migra1iaistorice rromilorasupra - fenomen migratiei. contemporan. Nomadism 2. ~j CUltura~$~~rj~.~~'~r~~~fliiN-sedent~ri$f.((~.mn"iflGa~1ii deMe§te§ug §i reprezentare: Coordonate .istorice ~i premise!:: dJe(

dinamicii Tnrudirii. Limbaje rituale premaritale ~i nuptiale. Rromanipen-ul ~j mistica puritaiii.Na§terea, copilul §i treptele iniiiatice. Modele educationale de referinia. Imagini ale mo~ii §icutume funerare. Formele de contral §i sanciiune socialatdivina. Familia - Model de autoidentificare.4. Obieeiurile din eicJul familial sau riturile de treeere (generalitaii, structurimagico-ritualice, cantecele): na!?terea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie ~iastralogie; descantecele; complexe ritualice din ci,clul calendaristic: a) proprii romilor(Iegarea ploilor, Herdelezi), b) la care actantii sunt rromi (Vasilca, Paparudele).BibliografieDelia Grigore, Curs de antropologie §i folclor. Introducere in studiul elementelor de cultudi tradilionalaale identitatii rrome contemporane, Bucure~tj, Universitatea Bucure!?ti: Editura CREDIS, 2001,182 p.; v. §i www.edu.roIII. Literatura rromani pentru copii1. Exemplificari din creafiile autorilor culti rromi: Mateo Maximoff, Dragana Stefanovi6(Franta), Rajko Djuri6 (Germania), Leksa Manus (Letonia), Eslam Drudak, Dizoran Zekir(Macedonia), Branisfawa Weis = Pap usa (Polonia), E. Cervenakova, Tera Fabianova(Republica Ceha ), ,A. Horvatova ( Republica Slovaca), Nina Vinkova, Romka Demeter(Rusia), Katarina Taikon (Suedia). 2. Texte §i traduceri rrome pentru copii publicate inRomania de: Elena Nuica, Ursu Lidia, Luminiia Mihai Gioaba ~.a.IV. Literatura rroma culm din Romania Creatia scriitorilor §i poetilor, Gh. Paun ­lalomi1eanu, Luminita Mihai Cioaba, Alexandru Ruja - Gribussy, Irina Gabor - Zrinyi, MariusLakatos, Delia GrigOre, Valeriea Staneseu etc. ~ia folclori~tilor rrami (Costica Ba1alan).BibliografieRajko Djuri6, Istoria fiteraturii rrome. I hist6ria e rromane literaturaqi. Traduditor: Sorin Georges~u;referent, redactor, tehnoredactor: Gheorghe SarauJ, 2002, Bucure~ti: Universitatea din Bucure§ti,Editura CREDIS, 182 p.; v. §i www.edu.roGheorghe Sarau, Culegere de texte in limba rroman; [editiile 1995, 1999, 2000J, Bucure§ti: E.D.P. ­R. A., 188 p.- Rromani versia -DIDACTICA 51 METODICA PREDARIII pograma vas i generalo didaktika thaj ; metodika e siklaripnasqi rromane chibaqolvaj ana·; rromani chib vas e xurdorrenqe siklarneI didaktika - Generalo leoria e siklaripnasqo procesosqi 1. I generalo didaktika (0 obijektothaj e didaktikaqe funkcie. I generalo didaktika thaj i specialo didaktik~-p',ijlra ipnasqedirekcie Ie akanutne didaktikaqe). 2. I didaktikani taksonomJa (I tip~g1'h Ie dicl~, ikaneobijektivurenqi. E didaktikane resimata thaj penqe fUnkeie. 0 konkreti4~ripen ..!E?:;d..ipal

sistemo Ie didaktikane principurenqo). 5. 0 skolutno kurrikulumo(0 koncepto thaj ievolucia. 0 ander Ie siklaripnasqo - karakterJstike,xaninga, faktorura aj kriterie save den 0ander Ie siklaripnasqo. Organizisaripnasqe strategie Ie anderesqo Ie' siklaripnasqo). 6.Siklaripnasqe metode (0 statuto thaj 0 manaipen Ie konceptosqe «i metod~ an8-ididaktikani butt». I taksonomia Ie siklaripnasqe metodenqi. 0 lachoresipen Ie sikl6vipnasqemetodenqo k-o formisaripen thaj k-o zoraripen Ie bazutne astimatenqe Ie sikI6vnenqe). 7. Esiklaripnasqe maskara thaj 0 integripen kadalenqo an8-o didaktikano aktivipen ( Esiklaripnasqe maskara - suporto Ie didaktikane aktivipnasqo. 0 psihopedagogikano rnolipenIe siklaripnasqe maskarenqo). 8. Didaktikane organizisaripnasqe thaj projekciaqe forme (Ididaktikani projekcia - jekh kondicia jekhe molutne didaktikane aktivipnasqi. E funkcie Iedidaktikane projekciaqe. 0 ander thaj 0 nivol nivelo Ie didaktikane projekciaqe). 9. Ievaluacia an8-0 siklaripnasqo proceso (I evaluacia - jekh fundutni I bazutni komponenta Iesiklaripnasqo procesosqi. E obiektivura thaj e funkcie Ie, skolutne evaluaciaqe. Eevaluaciaqe strategie vas 0 skolutno randamemto I resipen. 0 r610 thaj 0 vastnipen IeeVcduaciaqean8-e kadala :- i edukacia Ie astipnasqi vas jekh sommolisaripen;•. 0 achavipen Ie skolutne mekhipnasqo;- i stimulacia Ie skolutne performanciaqi;- 0 bararipen Ie sikl6vnenqo 3enutnipnasqo.10. I dinamika e relaciaqi maskar 0 siklarno thaj 0 sikl6vno an8-e siklaripnasqo proceso (Ekarakteristike thaj Ie edukaciaqe manajimata Ie relaciaqe maskar 0 siklarno thaj 0 sikl5vno.Relacienqe tipura).Jbibliografiac. Cuco§(coord.),Psihopedagogie pentru examenul de definitivare §i grade didactice,'la§i: Polirom,1998. 'TineaCrelu, Psihologia varstelor, 2001, Bucure§ti:UniversitateaBucure§ti,EdituraCREDIS,380 p.[v. §i www.credis:ro].Romila B. lucu, Marin Manolescu, Pedagogie, 2001, Bucure§ti: Editura Fundaliei " DimltrieBolintineanu",p. 332 p.R9milaB. lueu,Instiuirea §colara, 2001, la§i:EdituraPolirom.Marin Manolescu,Evaluarea §colara - un contract pedagogic, 2002, Bucure!?ti:EdituraFundaliei"Dimitrie BOlintineanu·,248 p:Ion Neac~u,Instruire §i lnvalare, Bucure§ti:EDP,1999.Gheorghe Tom~a, Consilierea §i orientarea in §coala, 2001, Bucure§ti: UniversitateaBucure§ti,EdituraCREDIS,218 p.[ v. ~iwww.credis.ro].~Versiunea in limba romana ~Programa pentru proba de didactica generala ~i de metodica predarii limbii I in limbarromani destinata educatorilor1. Didactica - teorie generala a procesului de inva1amant (Obiectul !?i funcliile didacticii.Didactica generala !?i didactica speciala. Directiile de dezvoltare a did~cticii contemporane).2. Taxonomia didactica (Tipologia §i dinamica obiectivelor didactice. Finalitalile didactice §ifunctiile lor. Operationalizarea obiectivelor didactice). 3. Procesul de Tnvalamant(Componente §i variante ale instruirii §i invalarii. Procesul de invatamant ca relatie lntrepredare-invatare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de invalamant). 4.Principiile procesului de inv~tamant (Principiile didactice - Noliuni generale. Sistemulprincipiilor dldactice). 5. Curriculum §colar (Concept §i evolutie. Continu ..~ .antului ­Caracteristici, surse, factori §i criterii care determinti con'tinutullnvar. htului. J;fr ii deorganizare aconlinutului Invalamantului. 6. Metode de Invatamalit ,'~tutYJ:~.I~~l?mit a~iaconceptuJui de metoda in activitatea didactica. Taxonomia me ~erof~H~;;r.QV~la;:>ant.Eficienta metodelor de Ynva~areIn formarea !?iconsolidarea com ~t~.ni~(9jA~p~!:iazjifale\':~ •..r'.• ' ••. ~:~ ~ 1\7., ",'i."- ••~L ....' ~ •.••'/ ~---'.' 1'/ 4T ~I14 '.J!'::FT.tl~:!,J,~\?" •••

elevilor). 7. Mijloacele de invalamant §i integrarea acestora in activitatea didactica(Mijloacele de invalamant-suport al activitalii didactice. Valoarea psihopedagogica amijloacelor de invalamant. Modalitati de selectionare §i utilizare a mijloacelor deinvalamant). 8. Forme de organizare ~i de proiectare didactica (Proiectarea didacticacondiliea unei activitatididactice de calitate. Functiile proiectarii didactice. Conlinutul ~inivelul proiectarii didactice). 9. Evaluarea In procesul de tnvalamant (Evaluarea ­componenta fundamentala a procesului de invatamant.Obiectivele §i funclii1e evaluarii §icolare. Strategii de evaluare a randamentului ~colar. Ro!ul~iimportanta evaluarii in:- educarea capacitalii de autoapreciere;- prevenirea e;;;ecului §colar;- stimularea performantei §icolare;- dezvoltarea personalitalii elevilor;10. Dinamica relatiei profesor - elev in procesul de invatamant (Caracteristicile §isemnifica1iile educalionale ale relaliei profesor - elev. Tipuri de relalii).BibliografieC. Cuco§ (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare §i grade didactice, la§i: Polirom,1998.Tinea Cretu, Psihologia varstelor, 2001, Bucure§ti: Universitatea Bucure§ti, Editura CREDIS, 380 p.[v. ~iwww.credis.rq].Rornita B. °luc~, Marin Manolescu, Pedagogie, 2001, Bucure§ti: Editura Fundaliei n Dimitrie8olintinean,u", p: 332 p. 0 °Romita 8. lucu, Instruirea §colara, 2001, la~i: Editura Polirom.Marin Manolescu, Evaluarea §colara - un contract pedagogic, 2002, 8ucure§ti: Editura Fundatiei "0Dimitrie Bolintineanu ", 248 p.Ion Ne~c§u. Instruire §i inva[are, Bucure~ti: EDP, 1999.°Gheorghe °Tom§a,Consilierea §i orientarea in §coala, 2001, Bucure!?ti: Universitatea 8ucure§ti,Editura CREDIS, 218 p. [v. §i www.credls.ro].15