12.07.2015 Views

Exportul devine prioritar pentru afacerile cu materiale de construcţii

Exportul devine prioritar pentru afacerile cu materiale de construcţii

Exportul devine prioritar pentru afacerile cu materiale de construcţii

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

e-mail: comunicate@agendaconstructiilor.roPublicaţie <strong>cu</strong> apariţie lunară <strong>de</strong> informare în construcţii, instalaţii şi tâmplărieNr. 2 - Februarie 2010Bu<strong>cu</strong>reşti, str. Enăchiţă Văcăres<strong>cu</strong> 17, Tel./Fax: 021/336.04.16, e-mail: comunicate@agendaconstructiilor.ro<strong>Exportul</strong> <strong><strong>de</strong>vine</strong> <strong>prioritar</strong> <strong>pentru</strong> <strong>afacerile</strong><strong>cu</strong> <strong>materiale</strong> <strong>de</strong> construcţiiaDePLaSt atacă PieţeLeDin Ungaria, MoLDova,Ucraina şi BULgariaCriza financiară constituie, <strong>de</strong> fapt, unmoment prielnic <strong>pentru</strong> orice individ saucompanie <strong>de</strong> a-şi <strong>de</strong>monstra calităţile înmaterie <strong>de</strong> supravieţuire. Pe fondul unei creşterieconomice generalizate, cei mai mulţi ausenzaţia că lucrurile funcţionează <strong>de</strong> la sine.În vremuri tulburi, însă, percepţia faţă <strong>de</strong> orice<strong>de</strong>cizie se schimbă radical, iar implicarea totalăşi i<strong>de</strong>ile inovatoare <strong>de</strong>vin acţiuni primordiale.fiecare om <strong>de</strong> afaceri caută, în timp <strong>de</strong> recesiune,să-şi valorifice la maximum capacităţileşi virtuţile <strong>pentru</strong> a diminua efectele negativeinerente. Întreprinzătorii români încearcăsă găsească soluţii <strong>pentru</strong> a suplimenta veniturilerealizate <strong>de</strong> companiile proprii, în condiţiileîn care cererea pe plan intern <strong>pentru</strong>produsele şi serviciile comercializate s-aredus consi<strong>de</strong>rabil. una dintre cele mai buneacţiuni ce pot fi întreprinse este încercarea<strong>de</strong> a obţine comenzi şi pe alte pieţe. I<strong>de</strong>eatot mai <strong>de</strong>s vehi<strong>cu</strong>lată <strong>de</strong> economiştii autohtonieste aceea că exporturile vor avea cel maiimportant rol în revenirea economiei româneştiîn 2010. "Cel mai probabil, ieşirea dinrecesiune se va face prin intermediul exporturilor,în condiţiile în care cererea internă este,în continuare, afectată <strong>de</strong> perspectiva slabăa veniturilor populaţiei, <strong>de</strong> evoluţia mo<strong>de</strong>stăa creditării şi <strong>de</strong> situaţia foarte dificilă a bugetuluipublic", consi<strong>de</strong>ră Ionuţ Dumitru, economist-şefal raiffeisen bank. Nici reprezentanţiicompaniilor care activează în sectorul<strong>de</strong> construcţii nu fac notă discordantă <strong>de</strong> laaceastă aserţiune. astfel, mai mulţi producători<strong>de</strong> <strong>materiale</strong> <strong>de</strong> construcţii, printre carea<strong>de</strong>Plast, Lasselsberger (Sanex Cluj-Napocaşi Cesarom bu<strong>cu</strong>reşti), Den braven, ruukki sauTeraplast, vor să-şi intensifice vânzările în afaragraniţelor ţării.În luna februarie a.c., societatea a<strong>de</strong>Plast a livratprimul transport <strong>de</strong> 26 <strong>de</strong> tone <strong>de</strong> <strong>materiale</strong> <strong>de</strong>construcţii către partenerii din Slovacia. “acestareprezintă un pas timid, dar consi<strong>de</strong>răm căeste esenţial <strong>pentru</strong> noi, şi <strong>pentru</strong> toţi producătoriicare au investit în ultimii ani în capacităţi<strong>de</strong> producţie performante, să <strong>de</strong>păşeascăgraniţele româniei”, a <strong>de</strong>clarat Marcel bărbuţ,proprietar al firmei. anul tre<strong>cu</strong>t, societatea alivrat pe piaţa din ungaria produse în valoare<strong>de</strong> 0,4 milioane <strong>de</strong> euro. “În 2010 lucrăm alături<strong>de</strong> distribuitorul nostru din ungaria la pregătireaofertelor <strong>pentru</strong> o serie <strong>de</strong> licitaţii <strong>de</strong> anveloparea blo<strong>cu</strong>rilor din budapesta”, a precizatMarcel bărbuţ. republica Moldova reprezintăo altă piaţa importantă <strong>pentru</strong> a<strong>de</strong>Plast.astfel, <strong>de</strong> la începutul anului, au fost exportatecătre Moldova peste 100 <strong>de</strong> tone <strong>de</strong> <strong>materiale</strong><strong>de</strong> construcţii. Pentru 2010 se are în ve<strong>de</strong>relivrarea în republica Moldova a 2.500 - 3.000<strong>de</strong> tone. Grecia este o regiune un<strong>de</strong> sunt solicitateprodusele pe bază <strong>de</strong> ipsos. “Privimexportul în zonă ca pe un cost <strong>de</strong> marketing.Pe lângă lichidităţile generate <strong>de</strong> export,putem asigura un flux continuu al capacităţilornoastre <strong>de</strong> producţie. exportul este o bulă <strong>de</strong>oxigen <strong>pentru</strong> orice producător onest”, consi<strong>de</strong>răMarcel bărbuţ. Pentru anul 2010 societateavizează pătrun<strong>de</strong>rea şi pe pieţele dinucraina şi bulgaria.(continuare în pagina 3)SUMARACTUALITATEA INTERNĂ• Ce greşeli impiedică accesarea fondurilor europene(pag. 4-5)• Investiţiile în obiective turistice şi <strong>de</strong> agrementintensifică activitatea antreprenorilor (pag. 6-7)• Piaţa naţională <strong>de</strong> tâmplărie, evaluată la 500 milioane<strong>de</strong> euro în 2009 (pag. 12-13)• Creşterea susţinută pe segmentul <strong>de</strong> ferestre revinedin 2011 (pag. 14-15)OPINII• Noutăţi <strong>pentru</strong> piaţa <strong>de</strong> tâmplărie, prezentate la târgulFensterbau/Frontale - Germania (pag. 16-17)• Segmentul <strong>de</strong> s<strong>cu</strong>le şi unelte electrice continuă săscadă (pag. 18-19)• Piaţa utilajelor <strong>pentru</strong> construcţii a ajuns la jumătatedin volumul înregistrat în 2006 (pag. 20-21)INvESTIțII• Investiţiile în proiecte rezi<strong>de</strong>nţiale revin în actualitate(pag. 24-26)ACTUALITATEA INTERNAțIONALĂ• Furnizorii externi <strong>de</strong> sisteme s-au adaptat la noilecondiţii economice (pag. 28-31)• Piaţa europeană <strong>de</strong> construcţii rămâne în recesiune șiîn 2010 (pag. 32-33)AGENDA TEHNICĂ• Criza nu a blocat <strong>de</strong>zvoltarea portofoliilor <strong>de</strong> produsenoi (34-36)Nr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 1


actUaLitatea internăDatele statistice confirmă continuarea regresului pieţeisumarSituaţia din domeniul construcţiilor continuă să fie incertă, o revenire peplus a indicatorilor <strong>de</strong> referinţă <strong>pentru</strong> activitatea <strong>de</strong> profil fiind aşteptatăabia <strong>pentru</strong> a doua parte a acestui an. Până atunci însă, datele InstitutuluiNaţional <strong>de</strong> Statistică pun în lumină un tablou <strong>de</strong>zolant, principala imaginefiind reprezentată <strong>de</strong> scă<strong>de</strong>rea abruptă - <strong>cu</strong> peste 30% - a numărului <strong>de</strong>autorizaţii <strong>de</strong> construire. Piaţa s-a contractat în primul trimestru <strong>cu</strong> 55%faţă <strong>de</strong> aceeaşi perioadă a anului prece<strong>de</strong>nt şi este foarte dificil - în condiţiileactuale - <strong>de</strong> estimat evoluţia sectorului <strong>pentru</strong> întregul an, <strong>de</strong>clară LaurenţiuPlosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii."Nu avem încă datele pe primele trei luni, însă în ianuarie piaţa a scăzut <strong>cu</strong>65%, iar din estimările noastre pe primul trimestru contracţia a fost <strong>de</strong> circa55%, <strong>pentru</strong> că nu s-au <strong>de</strong>blocat finanţările <strong>pentru</strong> proiecte şi nici nu a fostfă<strong>cu</strong>tă plata <strong>de</strong> la buget <strong>pentru</strong> lucrările efectuate în 2009", spune Plosceanu.Nici aşteptările <strong>pentru</strong> perioada martie - mai 2010 nu au un caracter optimist,întreprinzătorii din branşă anticipând o continuare a trendului <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>ntconsemnat în primul trimestru a.c. Astfel, indici pre<strong>cu</strong>m volumul producţiei(-11%), sto<strong>cu</strong>l <strong>de</strong> contracte şi comenzi (-11%), numărul <strong>de</strong> salariaţi (-18%) şipreţurile lucrărilor <strong>de</strong> construcţii (-2%) sunt priviţi <strong>de</strong> managerii companiilor<strong>cu</strong> multă reţinere. Nici evi<strong>de</strong>nţele Băncii Naţionale a României privindcreditele acordate populaţiei şi firmelor în ianuarie şi februarie 2010 nu aratăo îmbunătăţire pe piaţa bancară, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> sunt aşteaptate practic semnalelepozitive <strong>de</strong> către toţi oamenii <strong>de</strong> afaceri. O notă <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re vine din parteaspecialiştilor Băncii Comerciale Române, care - în raportul trimestrialmacroeconomic „România - între optimism şi pesimism” - susţin că „sectorulconstrucţiilor ar putea reintra pe creştere în semestrul al II-lea din acest an,cele mai multe speranţe îndreptându-se spre guvern atunci când vine vorba<strong>de</strong> relansarea acestui domeniu”.DiMinUare cU 32,7%a nUMărULUi De aUtorizaţiiDe conStrUireConform datelor Institutului Naţional<strong>de</strong> Statistică, în luna februarie a.c. s-aueliberat 2.272 autorizaţii <strong>pentru</strong> construirea<strong>de</strong> clădiri rezi<strong>de</strong>nţiale, din care 66,8%vizează exe<strong>cu</strong>ţia <strong>de</strong> imobile în zona rurală.Distribuţia în profil regional evi<strong>de</strong>nţiazăo creştere a numărului <strong>de</strong> autorizaţii <strong>de</strong>construire acordate <strong>pentru</strong> clădiri rezi<strong>de</strong>nţialeîn aproape toate regiunile <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare. Cele mai importante creşteris-au înregistrat în zonele: Sud - Muntenia(+79 autorizaţii), Vest (+68 autorizaţii),Sud-Vest Oltenia (+65 autorizaţii) şi bu<strong>cu</strong>reşti- Ilfov (+60 autorizaţii). În regiunea<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare Nord-Vest s-a consemnat oscă<strong>de</strong>re a numărului <strong>de</strong> autorizaţii eliberate<strong>pentru</strong> construirea <strong>de</strong> clădiri rezi<strong>de</strong>nţiale(-26 autorizaţii). În intervalul ianuarie- februarie a.c. s-au eliberat 4.176 autorizaţii<strong>de</strong> construire <strong>pentru</strong> clădiri rezi<strong>de</strong>nţiale,în scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong> 32,7% faţă <strong>de</strong> perioadăcorespunzătoare a anului prece<strong>de</strong>nt.Potrivit INS, în primele două luni ale anuluiîn <strong>cu</strong>rs, <strong>pentru</strong> clădiri administrative înmediul urban au fost emise doar 15 autorizaţii<strong>de</strong> construire, în timp ce la nivelulcomunelor nu a fost eliberată nicio autorizaţie<strong>pentru</strong> acest tip <strong>de</strong> imobile. Totodată,în luna februarie a.c. s-au acordat <strong>cu</strong>1.467 mai puţine autorizaţii <strong>de</strong> construire<strong>pentru</strong> clădiri rezi<strong>de</strong>nţiale <strong>de</strong>cât în aceeaşilună a anului prece<strong>de</strong>nt, scă<strong>de</strong>re reflectatăîn toate regiunile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. Cele maiimportante diminuări au fost în regiunile<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare: Sud - Muntenia (-296 autorizaţii),Nord-est (-262 autorizaţii), Sud-est(-240 autorizaţii) şi bu<strong>cu</strong>reşti - Ilfov (-207autorizaţii).Piaţa aUtohtonăDe conStrUcţii Se afLă,încă, în receSiUnerecent., experţii Institutului Naţional <strong>de</strong>Statistică (INS) au dat publicităţii comunicatulintitulat "Situaţia lucrărilor <strong>de</strong>construcţii în luna februarie 2010". analizânddo<strong>cu</strong>mentul respectiv, se poateobserva faptul că volumul lucrărilor <strong>de</strong>construcţii în intervalul analizat a scăzutfaţă <strong>de</strong> luna anterioară, atât ca seriebrută, cât şi ca serie ajustată (în funcţie <strong>de</strong>numărul <strong>de</strong> zile lucrătoare şi <strong>de</strong> factorulsezonier) <strong>cu</strong> 3,4%, respectiv <strong>cu</strong> 13,8%. Înraport <strong>cu</strong> luna februarie a anului 2009,s-a constatat un regres <strong>de</strong> 27,1% (ca serie2 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010brută) sau <strong>de</strong> 23,6% (ca serie ajustată),ceea ce înseamnă că sectorul <strong>de</strong> profil seaflă, încă, în plină recesiune. "În februarie2010, volumul lucrărilor <strong>de</strong> construcţii(serie brută) a scăzut faţă <strong>de</strong> luna ianuariea.c. <strong>cu</strong> 3,4%, <strong>de</strong>precierea fiind evi<strong>de</strong>nţiatăla toate elementele <strong>de</strong> structură,astfel: lucrări <strong>de</strong> întreţinere şi reparaţii<strong>cu</strong>rente (-8,6%), lucrări <strong>de</strong> reparaţii capitale(-1,2%) şi lucrări <strong>de</strong> construcţii noi(-1,1%). Luând în consi<strong>de</strong>rare principaleletipuri <strong>de</strong> construcţii, se remarcă diminuărila clădirile rezi<strong>de</strong>nţiale (-8,8%) şi laconstrucţiile inginereşti (-7.8%), în timp cela imobilele nerezi<strong>de</strong>nţiale s-a înregistrat ocreştere <strong>de</strong> 11,4%", se arată în comunicatulINS. Ca serie ajustată, valorile sunt diferite,întrucât reprezintă o estimare a efectuluinumărului <strong>de</strong> zile lucrătoare şi a celuicalendaristic (perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> sărbători religioasesau naţionale), pre<strong>cu</strong>m şi o corectarea valorilor extreme (schimbări <strong>de</strong> nivelocazionale, tranzitorii sau permanente) şiinterpolarea valorilor lipsă. astfel, în lunafebruarie 2010 (comparativ <strong>cu</strong> ianuariea.c.), s-a înregistrat o scă<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 13,8% avolumului lucrărilor <strong>de</strong> construcţii, repartiţiacotelor <strong>de</strong> contracţie pe elemente <strong>de</strong>structură fiind următoarea: proceduri <strong>de</strong>întreţinere şi reparaţii <strong>cu</strong>rente (-17,9%),lucrări <strong>de</strong> reparaţii capitale (-14,8%) şiconstrucţii noi (-12,5%). În funcţie <strong>de</strong> tipologie,volumul lucrărilor <strong>de</strong> construcţii ascăzut <strong>cu</strong> 28,7% la clădirile rezi<strong>de</strong>nţiale,în timp ce la construcţiile inginereşti şi laclădirile nerezi<strong>de</strong>nţiale au fost consemnatediminuări <strong>de</strong> 13%, respectiv <strong>de</strong> 9,7%.Se poate, totuşi, remarca faptul că - înceea ce priveşte sectorul imobilelor <strong>cu</strong>altă <strong>de</strong>stinaţie faţă <strong>de</strong> cea <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>inţă -în luna februarie a avut loc o mo<strong>de</strong>rare atrendului <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nt, sporirea volumului<strong>de</strong> lucrări (analizată ca serie brută) fiind unsemnal (<strong>de</strong>ocamdată, timid) al reînceperiiactivităţii <strong>de</strong> edificare a anumitor obiectiveîn întreaga ţară.LUcrăriLe De întreţinereşi reParaţii cUrenterăMân PrePonDerenteÎn do<strong>cu</strong>mentul INS se mai subliniază faptulcă, în februarie a.c. (faţă <strong>de</strong> luna corespunzătoarea anului prece<strong>de</strong>nt), ca seriebrută, volumul lucrărilor <strong>de</strong> construcţii ascăzut <strong>cu</strong> 27,1%. "Pe elemente <strong>de</strong> structură,s-au consemnat <strong>de</strong>clinuri la lucrările<strong>de</strong> reparaţii capitale (-44,7%) şi la cele<strong>de</strong> construcţii noi (-37,4%), însă proce<strong>de</strong>ele<strong>de</strong> întreţinere şi reparaţii <strong>cu</strong>renteau fost prepon<strong>de</strong>rente, majorându-se, cavolum, <strong>cu</strong> 33,5%. În funcţie <strong>de</strong> tip, volumullucrărilor <strong>de</strong> construcţii a scăzut astfel:clădiri rezi<strong>de</strong>nţiale (-60,9%) şi imobilenerezi<strong>de</strong>nţiale (-36,8%), dar regresul afost compensat parţial <strong>de</strong> o sporire pesegmentul construcţiilor inginereşti(+7%). Luând în consi<strong>de</strong>rare aceeaşi bazăanuală <strong>de</strong> cal<strong>cu</strong>l, dar ca serie ajustată,s-a constatat că în luna februarie 2010volumul lucrărilor <strong>de</strong> construcţii a scăzut<strong>cu</strong> 23,6%. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re structural,un <strong>de</strong>clin semnificativ s-a înregistrat atâtla lucrările <strong>de</strong> reparaţii capitale (-39,7%),cât şi la cele <strong>de</strong> construcţii noi (-35,2%). Înschimb, numărul lucrărilor <strong>de</strong> întreţinereşi reparaţii <strong>cu</strong>rente a cres<strong>cu</strong>t <strong>cu</strong> 32,5%. Petipuri <strong>de</strong> construcţii, indicatorul analizats-a diminuat la clădirile <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>it (-58%) şila cele nerezi<strong>de</strong>nţiale (-33,9%), în vreme ce<strong>pentru</strong> construcţiile inginereşti (inclusivcăi <strong>de</strong> comunicaţii terestre, construcţiihidrotehnice şi subterane, linii <strong>de</strong> transportal energiei electrice etc.) volumullucrărilor a sporit <strong>cu</strong> 9,7%.ScăDere faţă De PriMeLeDoUă LUni Din 2009analizând situaţia din intervalul ianuariefebruariea.c. în comparaţie <strong>cu</strong> primeledouă luni din 2009, experţii INS auconstatat faptul că volumul lucrărilor <strong>de</strong>construcţii, serie brută, a scăzut <strong>cu</strong> 19,5%."Pe elemente <strong>de</strong> structură s-au înregistratscă<strong>de</strong>ri la lucrările <strong>de</strong> reparaţii capitale(-37,8%) şi la lucrările <strong>de</strong> construcţiinoi (-32,5%). În schimb, la lucrările <strong>de</strong>întreţinere şi reparaţii <strong>cu</strong>rente, acest indicatora cres<strong>cu</strong>t <strong>cu</strong> 55,8%. În funcţie <strong>de</strong> tip,volumul lucrărilor <strong>de</strong> construcţii s-a diminuatla clădirile rezi<strong>de</strong>nţiale <strong>cu</strong> 53,1% şila clădirile nerezi<strong>de</strong>nţiale <strong>cu</strong> 32,7%. Laconstrucţiile inginereşti, volumul lucrărilor<strong>de</strong> construcţii s-a majorat <strong>cu</strong> 13,5%.Ca serie ajustată, s-a consemnat o <strong>de</strong>preciere<strong>de</strong> 18,3%, scă<strong>de</strong>rea fiind evi<strong>de</strong>nţiatădin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re structural la lucrările<strong>de</strong> reparaţii capitale (-34,6%) şi la cele<strong>de</strong> construcţii noi (-33,1%). S-a înregistrato creştere <strong>de</strong> 53,4% la lucrările <strong>de</strong> întreţinereşi reparaţii <strong>cu</strong>rente. Pe tipuri <strong>de</strong>construcţii au fost consemnate scă<strong>de</strong>ri laclădirile rezi<strong>de</strong>nţiale (-51%) şi la imobilelenerezi<strong>de</strong>nţiale (-31,3%), în vreme cela construcţiile inginereşti s-a înregistrat ocreştere <strong>de</strong> 13,5%.PreţUri în UşoarăScăDere şi regreSaL activităţii în DoMeniULa finele lunii martie a.c., experţii InstitutuluiNaţional <strong>de</strong> Statistică au <strong>de</strong>finitivatdo<strong>cu</strong>mentul intitulat "Tendinţe în evoluţiaactivităţii economice în perioada martiemai2010", care inclu<strong>de</strong> estimări enunţate<strong>de</strong> 2.070 <strong>de</strong> societăţi (din care 1.258 <strong>de</strong>manageri ai celor mai importante firme <strong>de</strong>construcţii). Potrivit acestora, în intervalulanalizat va fi consemnată o scă<strong>de</strong>re mo<strong>de</strong>ratăa activităţii în raport <strong>cu</strong> cele trei lunianterioare. "Diminuarea va fi vizibilă atâtîn ceea ce priveşte indicatorul <strong>de</strong> volumal producţiei (sold conjunctural -11%),cât şi al sto<strong>cu</strong>lui <strong>de</strong> contracte şi comenzi(acelaşi sold conjunctural), însă - dacă seiau în cal<strong>cu</strong>l datele anunţate în studiul<strong>de</strong> conjunctură anterior - poate fi remarcatăo temperare a <strong>de</strong>clinului, întrucâtindicii respectivi se situau la -22%. Înschimb, factorii <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie ai companiilordin branşă previzionează încă o scă<strong>de</strong>rea numărului <strong>de</strong> salariaţi atât pe total(sold conjunctural -18%, cât şi pe grupe<strong>de</strong> mărime a întreprin<strong>de</strong>rilor. În ceea cepriveşte preţurile lucrărilor <strong>de</strong> construcţii,se preconizează o relativă stabilitate aacestora (sold conjunctural -2%)", precizeazăoficialii INS. În acest context, sepoate observa că, pe termen s<strong>cu</strong>rt,respectiv până în luna mai a.c., trendul<strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nt pe care s-a înscris piaţa naţională<strong>de</strong> construcţii şi domeniile conexe arputea fi mai puţin accentuat, ca urmare afinalizării sezonului rece. Cu toate acestea,segmentul <strong>materiale</strong>lor utilizate la edificareaclădirilor continuă să fie grav afectat<strong>de</strong> premisele negative induse <strong>de</strong> recesiune,fiind probabilă o nouă <strong>de</strong>preciere apreţurilor (inclusiv în branşa <strong>de</strong> tâmplărietermoizolantă). este posibil ca situaţia săse stabilizeze în a doua jumătate a anuluiîn <strong>cu</strong>rs, însă - <strong>de</strong>ocamdată - există puţinesemnale care să indice reluarea fluxului <strong>de</strong>contracte şi comenzi.eUroStat: căDere De 6%a Pieţei în ianUarieromânia a înregistrat, în prima lună aacestui an, o scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong> 5,9% a pieţeiconstrucţiilor faţă <strong>de</strong> <strong>de</strong>cembrie 2009,conform datelor institutului european<strong>de</strong> statistica - eurostat. astfel, sectorulspecific îşi menţine trendul <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>ntdin ultimele luni. Cele mai importantescă<strong>de</strong>ri din europa au fost consemnate,însă, în Cehia (-22%), Germania(-14,3%) şi bulgaria şi Spania (ambeleraportând o diminuare <strong>de</strong> -6,1% a activităţiipe şantiere). Ţările care au anunţatrezultate pozitive sunt: Slovenia (+7,1%),Suedia (+2,7%) şi Marea britanie (+0,9%).În medie, sectorul construcţiilor civile dinuniunea europeană a scăzut <strong>cu</strong> 0,6%, iarvolumul lucrărilor inginereşti din comunitate,<strong>cu</strong> -2,3%. În ceea ce priveşte statisticileanuale cal<strong>cu</strong>late <strong>pentru</strong> statele europene,în românia s-a construit, în ianuarie2010, <strong>cu</strong> 12,4% mai puţin <strong>de</strong>cât în aceeaşiperioadă din 2009. Cele mai mari <strong>de</strong>clinuriau fost notate în bulgaria (-30%), Cehia(-24,6%) Germania (-16,5%) şi Spania(-14,6%). Sectorul construcţiilor <strong>de</strong> clădiridin ue s-a diminuat, în intervalul menţionat,<strong>cu</strong> 7,6%, în timp ce volumul lucrărilor<strong>de</strong> inginerie civilă s-a <strong>de</strong>preciat <strong>cu</strong> 2,9%.


sumaractUaLitatea internă(continuare din pagina 1)Den Braven: exPortăMîn 29 De ţăriMo<strong>de</strong>rna fabrică <strong>de</strong> la buftea, singura dinsud-estul europei a Den braven, a permissubsidiarei din românia să intre şi maiputernic pe segmentul <strong>de</strong> export, careasigură în prezent circa 40% din cifra <strong>de</strong>afaceri. exporturile <strong>de</strong> spume poliuretaniceau avansat <strong>cu</strong> 54% în volum şi <strong>cu</strong> 43%ca valoare, până la 10,6 milioane euro, întimp ce vânzările totale din afara graniţelorţării au cres<strong>cu</strong>t <strong>cu</strong> 33%, la 12,1 milioaneeuro. firma a realizat anul tre<strong>cu</strong>t o cifră <strong>de</strong>afaceri <strong>de</strong> 30,8 milioane <strong>de</strong> euro (valoarecare <strong>cu</strong>prin<strong>de</strong> şi subsidiara din republicaMoldova), în scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong> 8% faţă <strong>de</strong> 2008,din cauza întârzierii plăţilor efectuate <strong>de</strong>clienţi. "exporturile reprezintă o componentă<strong>de</strong>terminantă în strategia grupuluiDen braven. anul tre<strong>cu</strong>t am intrat pe altenouă pieţe, exportăm a<strong>cu</strong>m în 29 <strong>de</strong> ţări şivom continua extin<strong>de</strong>rea şi în 2010", susţineadrian State, director general al Den bravenromânia.JUMătate Din ProDUcţiarUUkki Se va Livraîn StrăinătateProducătorul <strong>de</strong> <strong>materiale</strong> <strong>de</strong> construcţiimetalice ruukki românia, su<strong>cu</strong>rsală agrupului finlan<strong>de</strong>z rautaruukki, şi-a extinsîn 2009 activitatea <strong>de</strong> export în fe<strong>de</strong>raţiarusă, bulgaria şi Serbia, ajungândsă livreze în afara ţării 30% din producţie.Pentru anul acesta, compania şi-a propussă intensifice activitatea <strong>de</strong> export, obiectivulfiind ca această activitate să generezejumătate din cifra <strong>de</strong> afaceri. "avem<strong>de</strong>ja preprogramări <strong>pentru</strong> export, maiales din rusia, care se <strong>de</strong>zvoltă puternicîn sectoarele industrial şi în cel <strong>de</strong> retail,iar fabrica ruukki din acea zonă lucreazăla capacitate maximă", susţine MădălinaDumitru, country marketing manager<strong>pentru</strong> românia şi bulgaria al companieiruukki.LaSSeLSBerger vreaSă-şi DUBLeze exPortUriLeSanex Cluj-Napoca şi Cesarom, companiicontrolate <strong>de</strong> producătorul austriac <strong>de</strong>plăci ceramice Lasselsberger, vizează<strong>pentru</strong> 2010 menţinerea vânzărilor consolidatela nivelul din 2008 şi 2009, <strong>de</strong> aproximativ150 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> lei, prin dublareaexporturilor. “am încheiat anul 2009 laun nivel comparabil <strong>cu</strong> 2008, iar <strong>pentru</strong>2010 estimăm o valoare similară a veniturilor.Pentru intervalul următor, printrepriorităţile noastre se regăsesc: înnoireagamei <strong>de</strong> produse, intensificarea activităţii<strong>de</strong> export şi consolidarea portofoliului<strong>de</strong> clienţi”, precizează eduard Măcăres<strong>cu</strong>,director comercial al companiei. Practic,Lasselsberger are ca obiectiv dublareapon<strong>de</strong>rii exporturilor în totalul afacerilor,<strong>de</strong> la 5% la 10%.teraPLaSt: vreMSă creşteM exPortULPe PieţeLe Din regiUneProducătorul <strong>de</strong> tubulatură şi profile Teraplastbistriţa îşi propune <strong>pentru</strong> acest an ocreştere a cifrei <strong>de</strong> afaceri <strong>cu</strong> 10%, potrivitbugetului <strong>de</strong> venituri şi cheltuieli aprobat <strong>de</strong>consiliul <strong>de</strong> administraţie al companiei, interesulîn acest an fiind focalizat spre lucrările<strong>de</strong> infrastructură finanţate prin fonduri europene,pre<strong>cu</strong>m şi spre majorarea exporturilorpe pieţele din regiune. "Ne propunempe termen s<strong>cu</strong>rt şi mediu creşterea exporturilorpe principalele pieţe din regiune, încondiţiile în care, în 2009, pon<strong>de</strong>rea exporturilorîn cifra <strong>de</strong> afaceri a companiei s-a situatîn jurul valorii <strong>de</strong> 10%", subliniază florin urîte,director general al Teraplast.redacţiaLăcrămioara bOTeZaTuelena ICLeaNuIon-Cosmin DINCuOvidiu-Victor ȘTefĂNeSCurăzvan-eugen POPaCamelia PaNTeLSimona-roxana eNeCristian aPOSTOLinfo-şantiereClaudia VÎrŞaNOana-Irina VÎrŞaNCristina barTICeLMirabela-feby PIeLeaNuLucia IONeSCuGheorghiţă MarINCIuDepartament MarketingHermina MareŞMarius MaNeaDana DIaCONuVasilica VĂDuVa-DuMITruKOVÁCS Mónikaana ŞTefĂNeSCuDtP & Machetareeugen buTuC-CerCHeZDirector exe<strong>cu</strong>tiv:Valeriu MarINCIuDirector economic:ec. Vasile DIaCONuRampa Invest SRLBu<strong>cu</strong>reşti - 040157, sector 4Str. Enăchiţă Văcăres<strong>cu</strong> 17Tel./Fax: 021-336.04.16, 336.04.17Tel./Fax: 031-401.63.88Mobil: 0722-624.098; 0745-089.974e-mail: redactie@agendaconstructiilor.rowww.agendaconstructiilor.roNota redacţiei:Reproducerea integrală sau parţială, peorice cale şi orice mijloace, a conţinutuluieste permisă numai <strong>cu</strong> precizarea sursei.Responsabilitatea privind conţinutultextelor publicate aparţine autorilor.Nr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 3


actUaLitatea internăCe greşeli impiedică accesarea fondurilor europenesumarDoi factori <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie importanţi din cadrul sistemului bancarromânesc - Radu Graţian Gheţea (preşedintele AsociaţieiRomâne a Băncilor şi al CEC Bank) şi Steven van Groningen(preşedintele Raiffeisen Bank) - sunt <strong>de</strong> părere că instituţiile <strong>de</strong>credit vor pune accentul în acest an pe cofinanţarea proiectelorrealizate <strong>cu</strong> fonduri europene. Cei doi oficiali consi<strong>de</strong>ră căîmprumuturile acordate companiilor care accesează bani <strong>de</strong>la Uniunea Europeană vor constitui produsul ve<strong>de</strong>tă al anului2010. Situaţia este posibilă în condiţiile în care cererea <strong>de</strong> pepiaţa creditelor <strong>de</strong>stinate populaţiei este scăzută. Practic, înacest fel, băncile vor căuta alternative <strong>de</strong> investiţie a banilor,cofinanţarea afacerilor <strong>de</strong>zvoltate <strong>cu</strong> fonduri europene fiindsegmentul cel mai accesibil şi sigur. "Lansarea unor programeguvernamentale (în principal, în domeniul investiţiilor îninfrastructură) pre<strong>cu</strong>m şi acordarea <strong>de</strong> garanţii <strong>pentru</strong>întreprin<strong>de</strong>rile mici şi mijlocii sau <strong>de</strong>zvoltatorii imobiliari arimpulsiona cererea <strong>de</strong> împrumuturi. Cred că cel mai solicitatprodus în acest an ar trebui să fie creditul <strong>de</strong> cofinanţare aproiectelor <strong>de</strong>zvoltate din fonduri europene", a <strong>de</strong>clarat RaduGraţian Gheţea. La rândul său, Steven van Groningen susţineaceeaşi i<strong>de</strong>e, <strong>cu</strong> precizarea că totul <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> implicareaautorităţilor în promovarea programelor UE. Aceste opiniise reflectă în realitatea <strong>de</strong> zi <strong>cu</strong> zi, un<strong>de</strong> se poate observa dinpartea băncilor o atenţie sporită <strong>de</strong>dicată acestei activităţi.ce erori facîntrePrinzătorii roMâniatUnci cânD SoLicităfonDUri eUroPene"fondurile europene se adresează oamenilorcare acceptă să respecte toate regulile.un conducător auto ce traverseazăintersecţia în momentul în care semaforularată <strong>cu</strong>loarea galbenă nu este unposibil beneficiar <strong>de</strong> bani europeni",explică ramona Ivan, directorul exe<strong>cu</strong>tival Direcţiei Instituţii financiare din cadrulbăncii Comerciale române (bCr), referindu-sela profilul întreprinzătoruluicare are cele mai multe şanse <strong>de</strong> a accesafonduri europene. Declaraţia oficialuluibCr - exprimată în mod plastic - se referăla faptul că, <strong>pentru</strong> a transforma o i<strong>de</strong>e<strong>de</strong> afacere într-un proiect eligibil, estenevoie <strong>de</strong> răbdare şi supunere în faţaregulilor impuse <strong>de</strong> uniunea europeanăcaracterizate, nu <strong>de</strong> puţine ori, dreptbirocratice. Întărind parcă această ultimăi<strong>de</strong>e, ramona Ivan spune că "<strong>pentru</strong> unproiect poţi avea şi trei kilograme <strong>de</strong>material <strong>de</strong> analizat". Chiar dacă pare<strong>de</strong>s<strong>cu</strong>rajator, procesul <strong>de</strong> implementarea dosarului <strong>de</strong> solicitare a fonduriloreuropene <strong>cu</strong>prin<strong>de</strong> câteva etapebine <strong>de</strong>finite, care - dacă sunt respectateîntocmai - cresc şansele solicitantului <strong>de</strong>a intra în posesia banilor.reprezentanta celei mai mari bănci dinromânia s-a referit şi la cel mai <strong>de</strong>s întâlnitemotive <strong>pentru</strong> care multe firmeromâneşti nu reuşesc să acceseze fondurieuropene. ramona Ivan a evi<strong>de</strong>nţiat, înprincipal, slaba informare. "Mulţi întreprinzătorinu citesc <strong>cu</strong> atenţie ghidul<strong>de</strong>dicat fondurilor europene", <strong>de</strong>clarădirectorul exe<strong>cu</strong>tiv al Direcţiei Instituţiifinanciare din cadrul bCr. De asemenea,se evi<strong>de</strong>nţiază şi slaba pregătire a unorconsultanţi, care nu reuşesc să elaborezedosarul <strong>pentru</strong> cererea <strong>de</strong> finanţare aşa<strong>cu</strong>m solicită uniunea europeană. "estebine ca solicitanţii să se informeze bine<strong>de</strong>spre consultantul la care apelează.De asemenea, este important să iniţiezedis<strong>cu</strong>ţii şi <strong>cu</strong> o bancă atunci când <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>să <strong>de</strong>zvolte o afacere <strong>cu</strong> fonduri europene.Pot să vă spun că proiectele <strong>pentru</strong>care beneficiarii au solicitat încă <strong>de</strong> laînceput ajutorul băncii au fost aprobateîntr-o proporţie covârşitoare", subliniazăramona Ivan.Tocmai <strong>de</strong> aceea, bCr a prezentat, <strong>de</strong><strong>cu</strong>rând, Ministerului finanţelor un set<strong>de</strong> propuneri menite să îmbunătăţească4 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010atât absorbţia fondurilor europene,cât şi rata <strong>de</strong> succes a implementăriiproiectelor. Prima recomandare a fostaceea referitoare la stabilirea unorparteneriate între bănci şi Guvern, înscopul promovării programelor <strong>de</strong>către ambele părţi. "În 2009 am avut unşoc, în special la agri<strong>cu</strong>ltură, un<strong>de</strong> amobservat că foarte multe proiecte aprobate<strong>de</strong> autoritatea <strong>de</strong> management nuputeau fi susţinute <strong>de</strong> bancă <strong>pentru</strong> a fiimplementate. aproape că erau nebancabile,ori<strong>cu</strong>m, au fost supradimensionate.Trebuie să existe un dialog încădin stadiul iniţial al proiectului întreclient, autoritatea <strong>de</strong> management,firma <strong>de</strong> consultanţă şi bancă", explicăramona Ivan. Oficialul bCr a precizatcă un alt motiv <strong>pentru</strong> care unii întreprinzătorinu au accesat fonduri europeneeste generat <strong>de</strong> criza financiară,care a indus un sentiment <strong>de</strong> teamă faţă<strong>de</strong> potenţialul acelor afaceri. "există şiclienţi care au alcătuit întreg dosarul <strong>de</strong>finanţare, însă <strong>de</strong>ocamdată au <strong>de</strong>cis săse mai gân<strong>de</strong>ască, <strong>pentru</strong> că nu mai auaceeaşi încre<strong>de</strong>re în potenţialul acelorafaceri, din cauza crizei financiare",<strong>de</strong>clară ramona Ivan. Pe <strong>de</strong> altă parte,există şi proiecte care se poticnesc lacapitolul "garanţii".4.000 De Proiecte DerULatePrin fonDUri eUroPeneDe 2,5 MiLiarDe eUro,cofinanţate De Bcreu Office bCr, birourile specializate în<strong>de</strong>rularea fondurilor europene, au adusîn portofoliul bCr, în 4 ani <strong>de</strong> activitate,peste 4.000 <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong> finanţare,însumând circa 2,5 miliar<strong>de</strong> euro.aceste proiecte se află în diferite stadii:aprobate, contractate, <strong>de</strong>ja implementate,<strong>de</strong>puse la autorităţile <strong>de</strong> managementale programelor operaţionale sauale diverselor scheme <strong>de</strong> ajutor <strong>de</strong> stat,ori sunt în pregătire. “aproape 45% dinproiectele aprobate la finanţare în cadrulprogramelor operaţionale şi al ProgramuluiNaţional <strong>de</strong> Dezvoltare rurală suntale clienţilor bCr. Pe par<strong>cu</strong>rsul celor 4ani, birourile eu Office bCr i-au ajutatsubstanţial pe numeroşi întreprinzătorisă-şi împlinească aspiraţiile şi să adaugevaloare la PIb”, a <strong>de</strong>clarat ramona Ivan,<strong>cu</strong> ocazia aniversării celor patru ani <strong>de</strong>activitate.bCr pune la dispoziţia clienţilor săiprograme <strong>de</strong> finanţare din multe surse,pre<strong>cu</strong>m beI, berD, IfC, fIDa etc. <strong>pentru</strong>cofinanţarea proiectelor implementatedin fonduri nerambursabile sau finanţărialternative <strong>pentru</strong> proiectele eligibile,dar care nu au obţinut finanţarea nerambursabilădatorită terminării fondurilordisponibile. bCr a administrat, din 1992şi până în prezent, peste 90 <strong>de</strong> programe<strong>de</strong> finanţare naţionale ori regionale, învaloare <strong>de</strong> peste 4,4 miliar<strong>de</strong> euro. Instituţiaa fost prima bancă din românia carea lansat o serie <strong>de</strong> pachete <strong>de</strong> produseşi servicii <strong>de</strong>stinate finanţării şi implementăriiproiectelor <strong>de</strong>rulate <strong>cu</strong> fondurieuropene nerambursabile iniţiate <strong>de</strong>entităţi publice şi/sau private situate peteritoriul ţării noastre.“Pentru a îmbunătăţi accesul beneficiarilor<strong>de</strong> fonduri europene la cofinanţare/prefinanţare, bCr a venit în întâmpinareanevoilor clienţilor <strong>cu</strong> o ofertă completă<strong>de</strong> produse şi servicii marca eu OfficebCr <strong>pentru</strong> fiecare tip <strong>de</strong> investiţie înparte”, a spus ramona Ivan.Cele 5 pachete <strong>de</strong> produse şi servicii<strong>de</strong>dicate sunt:• Pachetul eu agri bCr - <strong>de</strong>stinat finanţăriişi implementării proiectelor <strong>de</strong>rulate<strong>cu</strong> fonduri europene nerambursabile,iniţiate <strong>de</strong> microîntreprin<strong>de</strong>ri,persoane fizice autorizate, asociaţii familiale,asociaţii <strong>de</strong> producători, IMM-uri,întreprin<strong>de</strong>ri mari, autorităţi locale <strong>de</strong>rang comunal, situate pe teritoriul româniei,în cadrul Programului Naţional <strong>de</strong>Dezvoltare rurală;• Pachetul eu Competitiv bCr - <strong>de</strong>stinatfinanţării şi implementării proiectelor<strong>de</strong>rulate <strong>cu</strong> fonduri europene nerambursabile,iniţiate <strong>de</strong> companii mari sauIMM-uri, situate pe teritoriul româniei, încadrul Programului Operaţional <strong>de</strong> Creşterea Competitivităţii economice;• Pachetul eu Infrastructură bCr -<strong>de</strong>stinat finanţării şi implementăriiproiectelor <strong>de</strong>rulate <strong>cu</strong> fonduri europenenerambursabile, iniţiate <strong>de</strong> entităţipublice situate pe teritoriul româniei,în cadrul Programului Operaţional regionalşi Programului Naţional <strong>de</strong> Dezvoltarerurală;• Pachetul eu Turism bCr - <strong>de</strong>stinatfinanţării şi implementării proiectelor<strong>de</strong>rulate <strong>cu</strong> fonduri europene nerambursabile,iniţiate <strong>de</strong> entităţi publice şi/sauprivate situate pe teritoriul româniei,proiecte implementate în cadrul ProgramuluiOperaţional regional şi respectivProgramului Naţional <strong>de</strong> Dezvoltarerurală;• Pachetul eu Pes<strong>cu</strong>it bCr - <strong>de</strong>stinatfinanţării şi implementării proiectelor<strong>de</strong>rulate <strong>cu</strong> fonduri europene nerambursabile,iniţiate <strong>de</strong> microîntreprin<strong>de</strong>ri,persoane fizice autorizate, asociaţii familiale,asociaţii <strong>de</strong> producători, IMM-uri,întreprin<strong>de</strong>ri mari, autorităţi locale<strong>de</strong> rang comunal, situate pe teritoriulromâniei, în cadrul Programului Operaţional<strong>pentru</strong> Pes<strong>cu</strong>it.Banca tranSiLvaniaa SiMPLificat acceSareafonDUriLor eUroPeneneraMBUrSaBiLeÎn ultimii trei ani, ţara noastră a reuşit săabsoarbă doar 10% din fondurile puse ladispoziţie <strong>de</strong> uniunea europeană, esteconcluzia exprimată <strong>de</strong> oficialii bănciiTransilvania. având în ve<strong>de</strong>re acestcontext, banca <strong>de</strong> la Cluj a <strong>de</strong>zvoltat“Platforma <strong>de</strong> soluţii <strong>de</strong>stinate beneficiarilor<strong>de</strong> fonduri europene”, prin care toţiclienţii săi să aibă acces simplu şi rapid laacestea. „Cred că misiunea băncii Transilvania,ca instituţie financiară locală, esteaceea <strong>de</strong> a avea ca prioritate astfel <strong>de</strong>programe, <strong>de</strong>stinate accesării fondurilornerambursabile. Cu atât mai mult, avândîn ve<strong>de</strong>re actualul context economic”,a <strong>de</strong>clarat Horia Ciorcilă, preşedinteleConsiliului <strong>de</strong> administraţie al bănciiTransilvania, <strong>cu</strong> ocazia lansării noului<strong>de</strong>partament.adresat <strong>cu</strong> precă<strong>de</strong>re companiilor <strong>de</strong>orice dimensiune, pre<strong>cu</strong>m şi instituţiilor<strong>de</strong> învăţământ, setul <strong>de</strong> soluţiivizează proiecte din sectorul productiv,<strong>de</strong> cercetare sau cele <strong>de</strong>stinate infrastructurii.Sub această platformă <strong>de</strong>lucru, bT a reunit soluţii <strong>de</strong> consultanţăşi <strong>de</strong> finanţare care permit beneficiarilorfondurilor nerambursabile săpoată în<strong>de</strong>plini <strong>cu</strong> mai mare uşurinţăcondiţiile <strong>de</strong> aprobare cerute <strong>de</strong> autorităţi.Soluţiile financiare aduse <strong>de</strong> bTrezolvă problemele întreprinzătorilorîncă din momentul intenţiei <strong>de</strong> accesarea fondurilor nerambursabile, asigurândastfel un grad ridicat <strong>de</strong> predictibilitatea proiectului. acestea suntlegate <strong>de</strong> lipsa cofinanţărilor, respectiv<strong>de</strong> creditele-punte necesare implementăriiproiectelor <strong>de</strong> accesare a fonduriloreuropene. banca Transilvania asigură,astfel, o întreagă plaftormă <strong>de</strong> soluţii- <strong>de</strong> la consultanţa din faza <strong>de</strong> i<strong>de</strong>e aunui proiect, până la suportul financiarpropriu-zis, susţin reprezentanţii băncii.


sumaractUaLitatea internăSimplificarea procesului poate fi <strong>cu</strong>antificatăşi prin obiectivul pe care Departamentul<strong>de</strong> Programe europene dincadrul instituţiei <strong>de</strong> credit şi l-a propus:un răspuns rapid la solicitările <strong>de</strong> finanţare,în 10 zile <strong>de</strong> la aplicaţie. DepartamentulbT gestionează parteneriatul <strong>cu</strong>clienţii, firmele <strong>de</strong> consultanţă şi autorităţile<strong>de</strong> management şi va simplificarelaţia dintre clienţi şi partenerii proiectului,folosind reţeaua <strong>de</strong> peste 500 <strong>de</strong>unităţi ale băncii. “În această platformă<strong>de</strong> soluţii, banca Transilvania vine <strong>cu</strong>o strategie care se mulează perfect peprofilul pieţei europene. este un primpas <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea în timp a parteneriateloreuropene: sector privat -sector bancar - sector public şi suntemmândri <strong>de</strong> pionieratul pe care bancaTransilvania, ca bancă românească, îlface în această direcţie”, a adăugat VasilePuşcaş, senior adviser <strong>pentru</strong> Programeeuropene pe lângă bT.La rândul său, robert rekkers, directorulgeneral al băncii, a precizat: „Dorimsă continuăm abordarea pragmaticăproprie, care ne diferenţiază pe piaţă şine-am propus să creştem mai mult rapiditatea<strong>cu</strong> care tratăm astfel <strong>de</strong> proiecte.am armonizat condiţiile bancare<strong>cu</strong> criteriile autorităţilor, astfel încâtîntregul proces este mult mai accesibil şieficient <strong>pentru</strong> clienţi. Prin această platformăaducem schimbări majore în ceeace priveşte procedura absorbţiei fonduriloreuropene nerambursabile, în sensulsporirii capacităţii beneficiarilor <strong>de</strong> afolosi aceşti bani”. banca Transilvaniaare experienţă în finanţarea proiecteloraccesate din fondurile <strong>de</strong> pre-a<strong>de</strong>rareşi post-a<strong>de</strong>rare, pre<strong>cu</strong>m şi din punctul<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al parteneriatelor soli<strong>de</strong> <strong>cu</strong>firme <strong>de</strong> consultanţă specializate înfonduri europene. Prin Clubul Întreprinzătoruluiromân, care este tot un proiectbT <strong>de</strong>dicat antreprenorilor, instituţia <strong>de</strong>credit organizează frecvent întâlniri <strong>cu</strong>membrii acestuia, unul dintre subiecteleabordate fiind accesarea fonduriloreuropene.reabilitarea drumurilor din ju<strong>de</strong>ţul Sibiu,iar alte patru proiecte sunt în diferiteetape <strong>de</strong> analiză a cererilor <strong>de</strong> finanţare.Ju<strong>de</strong>ţul Sibiu poate pregăti proiecte <strong>de</strong>peste 140 milioane <strong>de</strong> lei <strong>pentru</strong> reabilitareadrumurilor şi a străzilor", a <strong>de</strong>claratSimion Creţu, director general al aDrCentru.exiMBank a LanSat creDitePentrU Proiecte finanţatePrin fonDUri StrUctUraLeeximbank dispune <strong>de</strong> un pachet <strong>de</strong>produse <strong>de</strong> creditare, acordând şi scrisori<strong>de</strong> intenţie neangajante, <strong>pentru</strong> prefinanţareasau cofinanţarea proiectelorcare atrag fonduri structurale. "Prin acestpachet <strong>de</strong> produse încercăm să susţinematragerea <strong>de</strong> fonduri europene şi să facilitămaccesul cât mai multor IMM-uri,companii mari sau administraţii publicela această formă <strong>de</strong> finanţare. eximbankpoate acoperi prin aceste produse pânăla 100% din nevoile <strong>de</strong> finanţare specificeproiectelor <strong>de</strong>rulate <strong>cu</strong> bani europeni",a <strong>de</strong>clarat preşedintele eximbank,Ionuţ Costea. În funcţie <strong>de</strong> tipulproiectului finanţat din fonduri structurale,instituţia <strong>de</strong> credit poate acordamai multe tipuri <strong>de</strong> împrumuturi. Creditele<strong>de</strong> investiţii sunt <strong>de</strong>stinate cofinanţăriicomponentei care reprezintăcontribuţia proprie a firmei la proiectulfinanţat din fonduri structurale. Împrumutulpoate acoperi cheltuielile neeligibileaferente proiectului, suma necesarăconstituirii capitalului <strong>de</strong> lucru sau achităriiTVa aferentă proiectului. Prin creditele<strong>de</strong> investiţii <strong>de</strong>stinate cofinanţării, ocompanie care a încheiat un contract <strong>de</strong>finanţare <strong>cu</strong> autoritatea <strong>de</strong> managementpoate obţine 100% din valoarea cheltuieliloreligibile şi neeligibile aferentecontribuţiei proprii. finanţarea se acordăîn lei sau valută pe termen s<strong>cu</strong>rt, mediusau lung, în funcţie <strong>de</strong> tipul proiectului,perioada <strong>de</strong> implementare şi capacitatea<strong>de</strong> rambursare a firmei. Creditele<strong>de</strong>stinate prefinanţării companiilor potacoperi <strong>de</strong>calajul <strong>de</strong> timp care apareîntre momentul plăţilor fă<strong>cu</strong>te <strong>de</strong> furnizoriîn cadrul proiectului şi cel al încasărilor<strong>de</strong> la autoritatea <strong>de</strong> management.Împrumuturile pot asigura pânăla 100% din valoarea finanţării europeneobţinute <strong>de</strong> o societate şi se acordăpe o perioadă <strong>de</strong> maximum doi ani. Deasemenea, prin scrisorile <strong>de</strong> intenţiesau <strong>de</strong> confort neangajante, banca îşiexprimă intenţia <strong>de</strong> a pune la dispoziţiacompaniilor fondurile necesare susţineriiproiectului, <strong>cu</strong> condiţia acceptăriiacestuia <strong>de</strong> către autoritatea <strong>de</strong> managementresponsabilă <strong>cu</strong> gestionarea finanţăriloreuropene.contracte noi PentrUfinantarea infraStrUctUriiUtiLitare Si De tranSPortDin fonDUri eUroPeneDifi<strong>cu</strong>ltăţile înregistrate <strong>de</strong> sectorulconstrucţiilor şi criza financiară internaţionalănu par să afecteze capacităţileromâniei <strong>de</strong> a atrage fonduri europene.Ministerul Dezvoltării, LucrărilorPublice şi Lo<strong>cu</strong>inţelor (MDLPL) a semnat,la finele anului tre<strong>cu</strong>t, noi contracte <strong>de</strong>finanţare a infrastructurii regionale, încadrul axei a doua a Programului Operaţionalregional (POr), obţinând, înacelaşi timp, noi resurse <strong>pentru</strong> extin<strong>de</strong>reasau reabilitarea unor reţele utilitare.Proiectul "reabilitarea şi mo<strong>de</strong>rnizareaDJ 763 Sudrigiu - Pietroasa -Cabana Padiş, km 0+000 - 13+000 şi19+650 - 35+100", semnat la bu<strong>cu</strong>reşti,a fost <strong>de</strong>pus <strong>de</strong> Consiliul Ju<strong>de</strong>ţeanbihor. Contractul presupune reabilitareaa 25,5 km <strong>de</strong> drum ju<strong>de</strong>ţean, capacitateatrafi<strong>cu</strong>lui urmând a fi majorată<strong>cu</strong> peste 40%. Valoarea totală a investiţieieste <strong>de</strong> 76,8 milioane <strong>de</strong> lei. Cel <strong>de</strong>-aldoilea contract a fost încheiat la Sibiu.Proiectul, <strong>de</strong>numit "Mo<strong>de</strong>rnizarea DJ106 Sibiu - Cornatel - altana - barghis -agnita", a fost propus <strong>de</strong> Consiliul Ju<strong>de</strong>ţeanSibiu şi este în valoare <strong>de</strong> 48,69milioane <strong>de</strong> lei. Conform indicatorilor<strong>de</strong> proiect, se preve<strong>de</strong> reabilitarea a 13poduri, mo<strong>de</strong>rnizarea a peste 52 km <strong>de</strong>şosea, amenajarea a şase intersecţii <strong>cu</strong>o nouă structură rutieră şi construirea a2.000 <strong>de</strong> noi parapeţi. Timpul <strong>de</strong> par<strong>cu</strong>rgerea acestui tronson va fi redus, la finalizareaproiectului, <strong>cu</strong> peste 30%. "Deasemenea, avem în etapă precontractualăîncă o solicitare <strong>de</strong> finanţare <strong>pentru</strong>Nr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 5


sumaractUaLitatea internăCamerei Deputaţilor nu a încheiat încă unraport la acest proiect <strong>de</strong> lege, <strong>de</strong>zbaterileurmând să continue.hiDroconStrUcţia: creşterecU 21% a afaceriLor, în 2009Compania Hidroconstrucţia, unul dintrecei mai importanţi constructori dinromânia, a realizat, în 2009, o cifră <strong>de</strong>afaceri <strong>de</strong> 1,12 miliar<strong>de</strong> lei, în creştere<strong>cu</strong> 21% faţă <strong>de</strong> cea consemnată în cele12 luni anterioare. rezultatele favorabiles-au datorat, în special, contractelorfinanţate din fonduri europene semnateîn anii prece<strong>de</strong>nţi. astfel, anul tre<strong>cu</strong>t, societateaavea în exe<strong>cu</strong>ţie 132 <strong>de</strong> proiecteîn valoare <strong>de</strong> 1,08 miliar<strong>de</strong> lei, lucrările la82 <strong>de</strong> obiective urmând a fi continuate şiîn 2010. Proiectele <strong>de</strong> infrastructură aucontribuit <strong>cu</strong> 60% la realizarea cifrei <strong>de</strong>afaceri, un aport <strong>de</strong> 40% fiind reprezentat<strong>de</strong> cele hidroenergetice şi hidrotehnice.Previziunile <strong>pentru</strong> 2010 sunt, însă, pesimiste,fiind estimată o <strong>de</strong>preciere a cifrei<strong>de</strong> afaceri până la 896 milioane <strong>de</strong> lei, dincauza scă<strong>de</strong>rii numărului licitaţiilor organizateanul tre<strong>cu</strong>t. În ceea ce priveştemăsurile <strong>de</strong> contracarare a efectelorrecesiunii, Hidroconstrucţia şi-a redusnumărul <strong>de</strong> angajaţi <strong>cu</strong> 10% în 2009, pânăla aproximativ 6.800 <strong>de</strong> salariaţi.<strong>de</strong>fectoscopie - cabluri şi implementareaunei platforme IT unice <strong>pentru</strong> întregulgrup <strong>de</strong> firme. "În 2010 vom aloca 3milioane <strong>de</strong> euro <strong>pentru</strong> diversificareacapacităţii <strong>de</strong> producţie, prin construireala Cluj a unei noi hale <strong>de</strong> fabricaţiea echipamentelor electrice, care vacompleta portofoliul <strong>de</strong> produse al energobit.Termenul <strong>de</strong> finalizare este stabilit<strong>pentru</strong> anul 2011", a precizat reprezentantulfirmei. În prezent, compania are400 angajaţi la nivel naţional, din carepeste 160 sunt ingineri specializaţi.Sediul central al grupului este în Cluj-Napoca, societatea <strong>de</strong>sfăşurând activităţiîn toată ţara prin filialele din bu<strong>cu</strong>reşti,bacău, braşov şi Constanţa şi prinunităţile <strong>de</strong> producţie din Cluj şi Jibou.Din grup fac parte opt societăţi active îndomeniul antreprenoriatului şi serviciilor<strong>de</strong> specializate <strong>de</strong> inginerie, al producţiei<strong>de</strong> echipamente <strong>de</strong> distribuţie <strong>de</strong> medieşi joasă tensiune, <strong>de</strong> transformatoare <strong>de</strong>medie tensiune şi <strong>de</strong> sisteme <strong>de</strong> iluminatstradal, arhitectural, industrial, <strong>de</strong> interiorşi scenic. Printre serviciile oferite <strong>de</strong>grup pot fi menţionate cele <strong>de</strong> consultanţăîn programe <strong>de</strong> eficienţă energeticăşi energii regenerabile, pre<strong>cu</strong>m şi <strong>de</strong>inginerie şi proiectare a reţelelor electriceşi furnizarea <strong>de</strong> energie.coMPania aPoLoDorva reaBiLita centrULiStoric aL caPitaLeiCompania apolodor a câştigat licitaţiaprivind punerea în siguranţă a lucrărilor<strong>de</strong> reabilitare a centrului istoric al Capitalei.Lucrările vor începe săptămânaviitoare, după ce acestea au fost opriteîn urma rezilierii contractului <strong>cu</strong> firmaSe<strong>de</strong>sa (în septembrie 2009). Se intenţioneazăca, până la sfârşitul anului în <strong>cu</strong>rs,să se finalizeze toate cele 16 străzi (utilităţile,mobilierul stradal şi iluminatulpublic). În paralel, reprezentanţii PrimărieiMunicipiului bu<strong>cu</strong>reşti vor începe dis<strong>cu</strong>ţiile<strong>cu</strong> Ministerul Dezvoltării regionaleşi Turismului (MDrT) <strong>pentru</strong> a crea cadrullegal necesar reconsolidării faţa<strong>de</strong>lorclădirilor din zonă. Contractul <strong>de</strong> reabilitarea centrului istoric, în valoare <strong>de</strong> peste27 milioane <strong>de</strong> euro, a fost <strong>de</strong>semnat, lasfârşitul anului 2006, companiei Se<strong>de</strong>saObras y Servicios Sa, în urma unei licitaţiiorganizate <strong>de</strong> Primăria Capitalei. bugetul<strong>pentru</strong> realizarea acestei investiţii a fostsuplimentat ulterior, la începutul lui 2008,<strong>cu</strong> 8,5 milioane <strong>de</strong> euro <strong>pentru</strong> lucrărilearheologice extinse, mo<strong>de</strong>rnizareaarhitecturală şi urbanistică a două spaţii<strong>de</strong>schise - Pietele Sf. anton şi Sf. Dumitru,reabilitarea reţelelor utilitare din zonaetc. Lucrările, realizate până în prezentîn proportie <strong>de</strong> circa 75%, sunt cofinanţate<strong>de</strong> banca europeană <strong>pentru</strong> reconstrucţieşi Dezvoltare (berD), <strong>de</strong> GuvernulOlan<strong>de</strong>i şi <strong>de</strong> la bugetul local.Dafora execUta LUcrariDe 25 MiLioane De LeiPentrU MoDernizareaUnor reteLe De aPaDafora Sa si societatile Condmag Sa (dinbrasov) si flowtex Technology Sa (dinMedias, ju<strong>de</strong>tul Sibiu) au incheiat, recent,direct sau in asociere, patru contractein ve<strong>de</strong>rea realizarii lucrarilor <strong>de</strong> reabilitaresi mo<strong>de</strong>rnizare a retelelor <strong>de</strong> apa,canalizare si a statiilor <strong>de</strong> epurare dinlocalitatile Odorheiul Se<strong>cu</strong>iesc (ju<strong>de</strong>tulHarghita), Sulina (ju<strong>de</strong>tul Tulcea), Pojogenisi rovinari (ju<strong>de</strong>tul Gorj). Dezvoltatoreste Compania Nationala <strong>de</strong> InvestitiiSa. Lucrarile, <strong>cu</strong> o valoare <strong>de</strong> peste 25milioane <strong>de</strong> lei, vor fi incepute in primulsemestru al anului <strong>cu</strong>rent si se vor <strong>de</strong>finitivaintr-o perioada <strong>de</strong> timp <strong>cu</strong>prinsa intre6 luni si 14 luni.De la inceputul anului si pana in prezent,compania Dafora Sa a incheiat contracte<strong>cu</strong> o valoare totala <strong>de</strong> 20 milioane <strong>de</strong> lei.In 2009, firma a inregistrat o cifra <strong>de</strong> afaceri<strong>de</strong> peste 165 milioane <strong>de</strong> lei.energoBit: creştere cU 25%a cifrei De afaceri, în 2009Grupul energobit, din Cluj-Napoca, unadintre cei mai importante companiiautohtone <strong>cu</strong> activităţi în domeniulantreprenoriatului <strong>de</strong> instalaţii electriceşi producător <strong>de</strong> echipamente specifice,a înregistrat, în 2009, o cifră <strong>de</strong> afaceri<strong>de</strong> 410 milioane <strong>de</strong> lei (echivalentul a 97milioane <strong>de</strong> euro). rezultatele confirmă ocreştere <strong>de</strong> 25% faţă <strong>de</strong> nivelul din 2008şi o majorare <strong>de</strong> cinci ori a celui din 2005,fiind realizată o rată a profitului brut <strong>de</strong>peste 10%. "anul tre<strong>cu</strong>t ne-am consolidatpoziţia <strong>de</strong> li<strong>de</strong>r în furnizarea <strong>de</strong>servicii specializate <strong>de</strong> inginerie şi lucrărielectrice pe segmentul par<strong>cu</strong>rilor eolienedin românia, prin contractarea a încăcinci astfel <strong>de</strong> proiecte. De asemenea,am câştigat şi licitaţia <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>rularealucrărilor aferente celei <strong>de</strong>-a doua etapedin cadrul par<strong>cu</strong>lui eolian <strong>de</strong> la fântânele(cel mai mare din europa), al cărui beneficiareste grupul CeZ", a <strong>de</strong>clarat Ionuţbârsan, director <strong>de</strong> marketing al energobit.Pentru 2010, se estimează o creşterea cifrei <strong>de</strong> afaceri <strong>cu</strong> 10%, pre<strong>cu</strong>mşi majorarea numărului <strong>de</strong> angajaţi. Înplan investiţional, în 2009 au fost <strong>de</strong>finitivatelucrări în valoare <strong>de</strong> un milion<strong>de</strong> euro, ce au vizat dublarea capacităţii<strong>de</strong> producţie a fabricii <strong>de</strong> la Jibou,achiziţionarea unui autolaborator <strong>de</strong>Nr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 7


actUaLitatea internăFurnizorii aşteaptă creşteri ale activităţii începând <strong>de</strong> anul viitorManagerii companiilor din domeniul livrărilor <strong>de</strong> <strong>materiale</strong> <strong>de</strong>construcţii sunt <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> sceptici în ceea ce priveşte evoluţiapieţei <strong>de</strong> profil <strong>pentru</strong> 2010. Ca un efect al crizei financiare sepoate observa în atitudinea acestora reţinerea faţă <strong>de</strong> angajareaunor obiective <strong>cu</strong> un ton optimist <strong>pentru</strong> viitorul apropiat. Astfel,cei mai mulţi operatori şi-au stabilit ca ţintă <strong>prioritar</strong>ă <strong>pentru</strong>acest an menţinerea afacerilor la nivelul înregistrat anul tre<strong>cu</strong>t.În<strong>de</strong>plinirea acestor previziuni ar asigura, practic, supravieţuireaîntr-un an consi<strong>de</strong>rat a fi la fel <strong>de</strong> greu ca şi cel prece<strong>de</strong>nt. Pentruperioada <strong>de</strong> după 2010, există câteva puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re careanticipează o uşoară redresare a situaţiei. În acest fel, este<strong>de</strong> aşteptat ca anumite segmente <strong>de</strong> activitate din sectorulconstrucţiilor să se reînscrie pe un trend ascen<strong>de</strong>nt în 2011.sumarPaLPLaSt: cifră De afaceriDe 4,3 MiLioane USD, în 2009Compania Palplast, din Sibiu, producător<strong>de</strong> ţevi şi fitinguri <strong>de</strong> polietilenă <strong>de</strong> înaltă<strong>de</strong>nsitate (<strong>cu</strong> diametre <strong>cu</strong>prinse între 20mm şi 400 mm) <strong>cu</strong> aplicaţii în diversedomenii, pre<strong>cu</strong>m şi <strong>de</strong> instalaţii <strong>de</strong> irigaţiiprin aspersiune şi pi<strong>cu</strong>rare, a realizat, anultre<strong>cu</strong>t, o cifră <strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong> 4,3 milioaneuSD. Pentru 2010 reprezentanţii societăţiiestimează menţinerea nivelului veniturilor,datorită diversificării gamei <strong>de</strong>produse, a celor <strong>de</strong> agrementare a ţevilor<strong>pentru</strong> transportul petrolului, pre<strong>cu</strong>m şi<strong>de</strong> stabilire a unor parteneriate strategiceîn ve<strong>de</strong>rea completării ofertei. "Condiţiilegenerale <strong>de</strong> piaţă influenţate <strong>de</strong> recesiuneau <strong>de</strong>terminat schimbări majore în activitateatuturor agenţilor economici. În ceeace priveşte producătorii <strong>de</strong> tubulatură dinplastic, companiile şi-au adaptat strategia<strong>de</strong> afaceri în funcţie <strong>de</strong> evoluţia cererii pepiaţă, <strong>de</strong> anvergura proiectelor <strong>de</strong> infrastructurăşi <strong>de</strong> preţul materiilor prime şicostul <strong>de</strong> producţie. anul tre<strong>cu</strong>t, am continuatlivrarea <strong>de</strong> produse <strong>pentru</strong> proiecteîn domeniul infrastructurii şi ne-am extinsactivitatea şi pe segmentul producţiei <strong>de</strong>tubulatură <strong>pentru</strong> protecţia fibrei optice.Deşi, numărul proiectelor <strong>de</strong> infrastructurăs-a redus consi<strong>de</strong>rabil, anul tre<strong>cu</strong>t amfurnizat produse în valoare <strong>de</strong> peste 1,5milioane uSD <strong>pentru</strong> exe<strong>cu</strong>ţia unor lucrări<strong>de</strong> alimentare <strong>cu</strong> apă potabilă şi canalizareîn ju<strong>de</strong>ţele Sibiu, alba, Mureş, Vâlcea şi Olt,pre<strong>cu</strong>m şi în ve<strong>de</strong>rea reabilitării sistemelor<strong>de</strong> irigaţii din zonele : buzău, brăila, Călăraşişi Tulcea", a <strong>de</strong>clarat Sever Cobianu,director general al Palplast Sibiu. În 2010compania va continua programul <strong>de</strong> investiţii<strong>de</strong>marat în anii anteriori, însă acestava fi adaptat la necesităţile <strong>de</strong> producţieaferente proiectelor contractate <strong>de</strong>ja,pre<strong>cu</strong>m şi <strong>pentru</strong> a asigura standardul <strong>de</strong>calitate pe care societatea l-a impus pepiaţă. astfel, Palplast va investi în mo<strong>de</strong>rnizareaşi retehnologizarea capacităţilor<strong>de</strong> producţie, având ca efect creştereaproductivităţii, reducerea cheltuielilor şi aimpactului asupra mediului.Conform unor informaţii disponibilepe piaţă, vânzările <strong>de</strong> <strong>de</strong> tubulatură dinplastic (PVC şi PeID) au însumat 125 milioane<strong>de</strong> euro, în 2009, tendinţele <strong>pentru</strong>anul <strong>cu</strong>rent fiind <strong>de</strong> scă<strong>de</strong>re a acesteivalori. Se previzionează că o revenire aactivităţilor specifice pe un trend ascen<strong>de</strong>ntva fi posibilă începând din anul 2011,datorită obligaţiilor asumate <strong>de</strong> statulromân prin tratatul <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la uniuneaeuropeană, care preve<strong>de</strong> atingerea unorobiective importante în ceea ce priveşteinvestiţiile în infrastructura utilitară. referitorla piaţa <strong>de</strong> ţevi şi fitinguri din polietilenă,reprezentanţii companiei Palplastestimează o valoare <strong>de</strong> 60 milioane uSDa acesteia. "O prognoză asupra evoluţieiacestui sector este dificil <strong>de</strong> realizat.Perspectivele sunt strâns legate <strong>de</strong> rapiditatea<strong>cu</strong> care vor fi accesate fondurile europene,<strong>de</strong> <strong>de</strong>blocarea finanţărilor publice8 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010şi <strong>de</strong> evoluţia <strong>cu</strong>rsului valutar", a precizatdirectorul Palplast.În acest context, printre difi<strong>cu</strong>ltăţile întâmpinate<strong>de</strong> societate se află fluctuaţia preţurilorla materiile prime, lipsa lichidităţilor<strong>de</strong> pe piaţă şi amânarea unor proiecte maridin cauza lipsei <strong>de</strong> cofinanţare din parteastatului. un alt element important careinfluenţează <strong>afacerile</strong> firmei este reprezentat<strong>de</strong> instabilitatea cadrului legislativ,în special <strong>de</strong> modificarea legislaţiei privindacordarea subvenţiilor <strong>pentru</strong> agri<strong>cu</strong>ltură.arceLorMittaL: ScăDerePe SegMentUL De tUBULatUrăaLe fiLiaLei De La roManarcelorMittal Tubular Products roman(aMTPr) Sa, producător <strong>de</strong> tuburi, ţevi,profile tubulare din oţel <strong>de</strong>stinate lucrărilor<strong>de</strong> infrastructură şi transportului industrial,a realizat, anul tre<strong>cu</strong>t, o cifră <strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong>352,7 milioane <strong>de</strong> lei, <strong>cu</strong> 57,2% sub niveluldin 2008, conform datelor financiareincluse în cel mai recent raport al companiei,transmis către bursa <strong>de</strong> Valori bu<strong>cu</strong>reşti.Cauzele principale sunt reprezentate<strong>de</strong> reducerea vânzărilor şi <strong>de</strong>precierea <strong>cu</strong>3% a preţurilor, efecte generate <strong>de</strong> recesiuneainternaţională. astfel, piaţa <strong>de</strong> profila fost afectată puternic <strong>de</strong> criza din domeniulconstrucţiilor, pre<strong>cu</strong>m şi <strong>de</strong> diminuareainvestiţiilor în industria petrolului şigazelor. activitatea din cadrul sectorului<strong>de</strong> ţevi nesudate a început să se <strong>de</strong>teriorezela sfârşitul sezonului estival din 2008,pe fondul unei scă<strong>de</strong>ri bruşte a cererii,cauzată <strong>de</strong> reducerea preţului la petrol şigaze naturale. acest context a fost agravat,conform do<strong>cu</strong>mentului citat, <strong>de</strong> colapsulsectorului financiar, care nu a mai pututsusţine prin credite activitatea comercialăa producătorilor şi comercianţilor.Cu toate că exporturile au reprezentat aproximativ84% din vânzările societăţii, pe piaţa<strong>de</strong> profil din Sua cererea <strong>pentru</strong> produseleaMTPr din regiune s-a situat la un nivelminim. Conform datelor furnizate <strong>de</strong> MetalService Center Institute, sto<strong>cu</strong>rile <strong>de</strong> ţevişi tuburi <strong>de</strong>ţinute în 2009 <strong>de</strong> Sua au fostapreciate la un nivel comparabil celui dinanul anterior, însă consumul a fost aproapeinexistent. analiştii menţionează faptul căîn <strong>de</strong>pozitele americane există un volum<strong>de</strong> ţevi nesudate care ar putea acopericonsumul <strong>pentru</strong> un an. Mai mult, în pofidainvestigaţiei antidumping <strong>de</strong>schisă împotrivaChinei, importul <strong>de</strong> tubulaturi dinSua nu s-a mai modificat în mod semnificativdin luna mai 2009 (faţă <strong>de</strong> intervalulsimilar din 2008). această situaţie s-amenţinut până la finele anului tre<strong>cu</strong>t, cândau apărut primele semne <strong>de</strong> revigorare apieţei specifice (în noiembrie şi <strong>de</strong>cembrie).Cererea din statele uniunii europenea continuat, <strong>de</strong> asemenea, să se <strong>de</strong>teriorezeîn 2009, atingând un record negativ.afluxul mare <strong>de</strong> importuri din China şi dinalte ţări din zona <strong>de</strong> est a ue a constituitun factor <strong>de</strong> <strong>de</strong>teriorare a sectorului comunitar<strong>de</strong> profil. Cu toate că aceste importuris-au redus ca volum, <strong>de</strong>ţin, încă, o cotă <strong>de</strong>piaţă importantă. În acest context, aMTPr areuşit să-şi menţină volumul <strong>de</strong> vânzări dinregiune la 88% din nivelul lui 2008. Pentruacest an, compania are în ve<strong>de</strong>re continuareamăsurilor <strong>de</strong> contracarare a efectelorrecesiunii, în special prin participareaactivă la proiectele <strong>de</strong> infrastructură ce vorfi realizate pe piaţa internă. Totodată, vor fipromovate noi produse, pre<strong>cu</strong>m: conductelesubmarine aPI 5L, ţevi <strong>pentru</strong> cazanedin oţel aliat (grad P-11 şi P-22) şi ţevi structurale<strong>de</strong> gradul S-355. Printre furnizoriicompaniei se află arcelorMittal HunedoaraSa, TMK reşiţa Sa, arcelorMittal Ostrava,abS Italy, rom Dinarom Zalău, Poly DeltaChemicals Sa etc.PrefaB Sa: eStiMăriDe creştere a venitUriLorcU 15% în aceSt anPrefab Sa bu<strong>cu</strong>reşti, important producătorautohton <strong>de</strong> elemente din beton <strong>pentru</strong>construcţii, a realizat, anul tre<strong>cu</strong>t, o cifră <strong>de</strong>afaceri <strong>de</strong> 79,3 milioane <strong>de</strong> lei (în scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong>35% faţă <strong>de</strong> cele 12 luni anterioare), <strong>pentru</strong>2010 fiind estimată o creştere <strong>cu</strong> 15% aacesteia, până la valoarea <strong>de</strong> 101,3 milioane<strong>de</strong> lei. reducerea veniturilor din 2009 a fostcauzată - în special - <strong>de</strong> diminuarea preţurilor<strong>de</strong> vânzare şi a cererii pe piaţa <strong>materiale</strong>lor<strong>de</strong> construcţii. Totodată, <strong>pentru</strong> acestan societatea şi-a propus obţinerea unuiprofit net <strong>de</strong> 8,4 milioane <strong>de</strong> lei, după ce,în 2009, acesta a însumat două milioane<strong>de</strong> lei, planificând şi un buget <strong>de</strong> investiţii<strong>de</strong> 5 milioane <strong>de</strong> lei. fondurile vor fi <strong>de</strong>stinate,în principal, înnoirii par<strong>cu</strong>lui auto alcompaniei. Prefab a realizat, anul tre<strong>cu</strong>t,aproximativ 400.000 mc <strong>de</strong> bCa (în medie,33.300 mc / lună), în condiţiile în care liniile<strong>de</strong> fabricaţie au fost <strong>de</strong>schise circa zece luniîn 2009. Segmentul <strong>de</strong> prefabricate a înregistratun regres în 2009, context în carecompania a reuşit să-şi menţină cota <strong>de</strong>piaţă la nivelul celei din 2008. Printre obiectiveleviitoare ale Prefab Sa se află intensificareapreo<strong>cu</strong>părilor privind asigurareaşi menţinerea unui mediu înconjurător lanivelul impus <strong>de</strong> standar<strong>de</strong>le internaţionale.astfel, se va avea în ve<strong>de</strong>re certificareasistemului <strong>de</strong> management al mediului şigestionarea corectă a <strong>de</strong>şeurilor rezultatedin activitatea <strong>de</strong> producţie, firma având<strong>de</strong>ja încheiat un contract <strong>pentru</strong> reciclareaacestora, <strong>cu</strong> societatea ecologica 3r, dinbrăila. De asemenea, în 2010 vor continuamăsurile <strong>pentru</strong> creşterea productivităţiimuncii şi a calităţii <strong>materiale</strong>lor livrate, optimizareacosturilor în ve<strong>de</strong>rea reducerii cheltuielilor<strong>de</strong> producţie, prospectarea pieţeiîn ve<strong>de</strong>rea lansării <strong>de</strong> noi sisteme, aplicareaprocesului <strong>de</strong> retehnologizare şi mo<strong>de</strong>rnizarea companiei (conform programului <strong>de</strong>investiţii <strong>pentru</strong> a.c.), pre<strong>cu</strong>m şi <strong>de</strong>zvoltareaşi i<strong>de</strong>ntificarea <strong>de</strong> noi segmente <strong>de</strong> activitate,atât la nivel intern, cât şi extern. În2009, Prefab Sa a avut 500 <strong>de</strong> angajaţi, cheltuielile<strong>cu</strong> salariile şi protecţia socială diminuându-se<strong>cu</strong> 37%.arcon: MaJorarecU 6% a vânzăriLorDe PoLiStiren exPanDatCompania arcon, producătoare <strong>de</strong>membrane bituminoase <strong>cu</strong> elastoplastomeri<strong>pentru</strong> hidroizolaţii, a încheiat anultre<strong>cu</strong>t <strong>cu</strong> o cifră <strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong> 86 milioane<strong>de</strong> lei. Pe lângă fabrica <strong>de</strong> membrane bituminoase<strong>cu</strong> elastoplastomeri, societatea a<strong>de</strong>zvoltat, în ultimii cinci ani, şi una dintrecele mai mari capacităţi <strong>de</strong> producţie apolistirenului expandat din românia. “Lanivel general am consemnat o scă<strong>de</strong>re <strong>de</strong>11% faţă <strong>de</strong> anul 2008, această diminuaresituându-se sub contracţia medie <strong>de</strong> 24%a sectorului <strong>de</strong> construcţii. Criza a redusatât costul <strong>de</strong> achiziţie a materiilor prime,cât şi preţul <strong>de</strong> vânzare al produselorfinite. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al volumului<strong>de</strong> vânzări, am înregistrat o uşoară scă<strong>de</strong>rela membrane bituminoase şi chiar o creştere<strong>de</strong> 6% la polistiren expandat şi termosisteme<strong>de</strong> faţadă”, a <strong>de</strong>clarat Ioan Titeiu,director al companiei.fondurile alocate până în prezent <strong>pentru</strong>realizarea capacităţilor <strong>de</strong> producţie<strong>pentru</strong> membrane şi polistiren se ridică laaproximativ 20 milioane <strong>de</strong> euro. “am doritsă avem la Sfântu Gheorghe două dintrecele mai tehnologizate şi mo<strong>de</strong>rne fabricidin domeniu, atât la nivel naţional, cât şidin europa <strong>de</strong> est. Toate investiţiile <strong>pentru</strong><strong>de</strong>zvoltarea acestora s-au fă<strong>cu</strong>t <strong>cu</strong> capitalintegral românesc”, a specificat Ioan Titeiu.Capacitatea maximă a fabricii <strong>de</strong>membrane arcon este 20 milioane<strong>de</strong> metri pătraţi pe an, iar unitatea <strong>de</strong>producţie a polistirenului expandat poateatinge, anual, un volum maxim <strong>de</strong> 500.000<strong>de</strong> metri <strong>cu</strong>bi. “Dacă <strong>pentru</strong> toate proiectele<strong>de</strong> reabilitare termică anunţate la nivelnaţional am realiza polistirenul necesar,linia <strong>de</strong> la Sfântu Gheorghe ar funcţiona lanumai 30% din capacitate. Putem fabricapolistiren <strong>pentru</strong> exe<strong>cu</strong>ţia lucrărilor spe<strong>cu</strong>ficela 5.500 <strong>de</strong> blo<strong>cu</strong>ri <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>inţe, încondiţiile în care autorităţile au anunţat căîn acest an vor fi termoizolate aproximativ1.800 <strong>de</strong> clădiri”, consi<strong>de</strong>ră Ioan Titeiu.PenoSiL: MaJorare De 10% acifrei De afaceri în aceSt anPenosil românia, reprezentanţa companieiKrimelte, din estonia, comercializează ogamă diversă <strong>de</strong> spume poliuretanice, etanşanţişi a<strong>de</strong>zivi <strong>pentru</strong> construcţii. În 2009,societatea a realizat o cifră <strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong> 3,6


sumaractUaLitatea internămilioane <strong>de</strong> lei, în scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong> 10% faţă <strong>de</strong>2008. “În pofida numărului <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mare<strong>de</strong> noi clienţi înregistraţi anul tre<strong>cu</strong>t, venituriles-au diminuat, datorită preţului produselor,ce a fluctuat în funcţie <strong>de</strong> <strong>cu</strong>rsul <strong>de</strong>schimb dintre moneda naţională şi ceaeuropeană. În ceea ce priveşte încasăriledin acest an, ne propunem o creşterea cifrei <strong>de</strong> afaceri la nivelul celei din 2008şi majorarea <strong>cu</strong> 30% a numărului <strong>de</strong> parteneri.Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> perioada anterioarărecesiunii, când doar condiţiile meteonefavorabile puteau influenţa procentul <strong>de</strong>creştere a vânzărilor, anul 2009 a marcat oscă<strong>de</strong>re a segmentului <strong>de</strong> spume poliuretanice,a<strong>de</strong>zivi şi etansanţi siliconici. Numeroaseleproiecte nefinalizate din cauzalipsei <strong>de</strong> finanţare şi a accesului restricţionatla credite, la care se adaugă factorii psihologiciai crizei economice, au <strong>de</strong>terminato reducere drastică a pieţei <strong>de</strong> tâmplărietermoizolantă şi, implicit, a vânzărilor <strong>de</strong>spume poliuretanice”, a <strong>de</strong>clarat adrianMuşat, director general al companiei. Strategia<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a firmei vizează, <strong>pentru</strong>intervalul următor, extin<strong>de</strong>rea portofoliului<strong>de</strong> produse, <strong>pentru</strong> a în<strong>de</strong>plini cerinţeleactuale ale pieţei <strong>de</strong> construcţii şi ale domeniilorconexe. “Chiar dacă, în momentul <strong>de</strong>faţă, volumul scăzut al investiţiilor reprezintăo certitudine, consi<strong>de</strong>răm că diversificareagamei <strong>de</strong> sortimente, respectândcerinţele ue, va fi <strong>de</strong> bun augur pe piaţa<strong>materiale</strong>lor <strong>de</strong> construcţii. anul tre<strong>cu</strong>t, amlansat mai multe produse marca Penosil,<strong>de</strong>stinate utilizatorilor profesionali şi a celorcasnici: hidroizolaţii aqua brake fiber şiaqua brake Standard, grunduri HydroStopşi bet Primer, vopsea epoxidică specială<strong>pentru</strong> căzi bath Coating etc. La nivelul lui2010 ne propunem să continuăm şi extin<strong>de</strong>reaportofoliului <strong>de</strong> parteneri în piaţa <strong>de</strong>retail. Totodată, încercăm să ne consolidămpe piaţa internă şi să i<strong>de</strong>ntificăm noi oportunităţi”,a precizat adrian Muşat.milioane <strong>de</strong> euro. firma este prezenta pepiata autohtona din anul 1991, ca furnizorsi producator <strong>de</strong> instalatii <strong>de</strong> ridicat, avand250 <strong>de</strong> angajati. Gama <strong>de</strong> produse a companiei<strong>cu</strong>prin<strong>de</strong> patru categorii importante,respectiv: stivuitoare; ascensoare si scarirulante; poduri rulante; sisteme <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare/ <strong>de</strong> parcare automatizate. Din 2005,firma produce in romania o gama completa<strong>de</strong> poduri rulante sub licenta Demag.Compania dispune <strong>de</strong> o retea <strong>de</strong> puncte<strong>de</strong> lucru <strong>de</strong>zvoltata in zone importante dintara, respectiv bu<strong>cu</strong>resti, Constanta, Ploiesti,Suceava, Timisoara, Targu Mures, Ora<strong>de</strong>a siZalau.ceSaroM: eStiMăriDe MaJorare a cotei De PiaţăLa 38%, în 2010Cesarom, unul dintre cei mai importanţiproducători <strong>de</strong> plăci ceramice dinromânia, estimează o creştere <strong>cu</strong> 10% acifrei <strong>de</strong> afaceri în acest an, în condiţiileîn care previziunile <strong>de</strong> pe piaţa specificăindică o nouă <strong>de</strong>precie a sectorului, <strong>de</strong>până la 10%. astfel, veniturile companieivor înregistra o valoare <strong>de</strong> 38,5 milioane<strong>de</strong> euro, după ce, anul tre<strong>cu</strong>t, acesteaau consemnat un volum <strong>de</strong> 35 milioane<strong>de</strong> euro. "anul 2009 a fost un an în carene-am consolidat <strong>afacerile</strong> şi am implementato nouă strategie <strong>de</strong> organizareinternă, care să permită o creşterea eficienţei proceselor interne şi o abordarecomercială performantă. 2010 vaînsemna revenirea companiei pe profit",a <strong>de</strong>clarat eduard Măcăres<strong>cu</strong>, directorcomercial al societăţii. Subsidiară autohtonăa grupului austriac Lasselsberger,Cesarom a <strong>de</strong>ţinut, anul tre<strong>cu</strong>t, o cotă <strong>de</strong>piaţă <strong>de</strong> 36%, <strong>pentru</strong> 2010 prognozândcreşterea acesteia până la 38%. Producătorula exportat, începând din 2009, <strong>materiale</strong>pe pieţele din Grecia şi bulgaria, iar<strong>pentru</strong> anul în <strong>cu</strong>rs mizează pe majorareapon<strong>de</strong>rii exporturilor la 5% din cifra <strong>de</strong>afaceri, <strong>de</strong> la 1% cât a fost anul tre<strong>cu</strong>t.Conform reprezentantului societăţii, piaţaautohtonă <strong>de</strong> plăci ceramice a înregistrat,în 2009, o valoare <strong>de</strong> 110 milioane <strong>de</strong>euro, în scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong> 40% faţă <strong>de</strong> nivelul din2008. "Comprimarea sectorului construcţiilor,diminuarea numărului <strong>de</strong> proiecte,pre<strong>cu</strong>m şi blocarea creditării au fost principalelemotive care au dus la aceastărecesiune din domeniu. În urma <strong>de</strong>precieriiestimate la 10% din acest an, valoareasectorului va atinge 100 milioane <strong>de</strong>euro", a precizat eduard Măcăres<strong>cu</strong>. Deasemenea, pe sectorul <strong>de</strong> plăci ceramicedin românia s-a raportat un volum <strong>de</strong> 25milioane <strong>de</strong> metri pătraţi în 2009, în 2010acesta urmând a ajunge la maximum 23milioane <strong>de</strong> metri pătraţi. astfel, potrivitpreviziunilor, în acest an segmentul <strong>de</strong>profil va înregistra cea mai scăzută activitate,din 2011 evoluţia urmând a fi dinnou una pozitivă.WienerBerger: ScăDereDe PeSte 50% a venitUriLorDin roMâniaCompania Wienerberger Sisteme <strong>de</strong> Cărămizi,subsidiara producătorului austriac <strong>de</strong><strong>materiale</strong> <strong>de</strong> construcţii Wienerberger, a înregistrat,în 2009, venituri <strong>de</strong> 36,3 milioane <strong>de</strong>euro, în scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong> 54,5% faţă <strong>de</strong> anul anterior.Pon<strong>de</strong>rea operaţiunilor din românia s-adiminuat <strong>de</strong> la 3% în 2008, la 2% anul tre<strong>cu</strong>t,<strong>afacerile</strong> firmei fiind afectate <strong>de</strong> recesiuneaeconomică resimţită, în mod prepon<strong>de</strong>rent,în regiunea europei Centrale şi <strong>de</strong> est.aceasta a <strong>de</strong>terminat scă<strong>de</strong>rea numărului<strong>de</strong> autorizaţii <strong>de</strong> construire emise <strong>de</strong> autorităţilelocale <strong>cu</strong> 45% şi - implicit - <strong>de</strong>preciereavânzărilor <strong>de</strong> <strong>materiale</strong> <strong>pentru</strong> zidărie. Pentru2010 este previzionată o nouă <strong>de</strong>precierea numărului <strong>de</strong> proiecte ce vor fi începutepe segmentul rezi<strong>de</strong>nţial. Cu toate acestea,conform datelor <strong>cu</strong>prinse în raportul financiaral grupului, cota <strong>de</strong> piaţă a filialei autohtonea cres<strong>cu</strong>t în 2009. Pe termen mediu, seare în ve<strong>de</strong>re consolidarea poziţiei pe pieţeledin românia, bulgaria şi statele din regiuneabalcanică. Pe plan naţional, concernul<strong>de</strong>ţine trei unităţi <strong>de</strong> producţie a cărămi<strong>de</strong>i,la Tritenii <strong>de</strong> Jos (în ju<strong>de</strong>ţul Cluj), Gura Ocniţei(jud. Dâmboviţa) şi în Sibiu. La nivel <strong>de</strong> grup,Wienerberger a raportat, <strong>pentru</strong> 2009, o cifră<strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong> 1,8 miliar<strong>de</strong> euro, în scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong>25% faţă <strong>de</strong> 2008, vânzările din Centrul şiestul europei consemnând un <strong>de</strong>clin <strong>de</strong> 35%.eLMaS: noi ProDUSeincLUSe in PortofoLiUSocietatea elmas, din braşov, a <strong>de</strong>venit,recent, distribuitor autorizat al utilajelorforestiere John Deere forestry in romania,oferind o gama completa <strong>de</strong> echipamentedin domeniul forestier: harvestere, forwar<strong>de</strong>re,tractoare forestiere <strong>cu</strong> troliu saugraifar, utilaje <strong>de</strong> balotat etc. Companiabrasoveana a inregistrat, in 2009, o cifra <strong>de</strong>afaceri <strong>de</strong> 15 milioane <strong>de</strong> euro, in sca<strong>de</strong>refata <strong>de</strong> 2008, cand aceasta a fost <strong>de</strong> 26Nr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 9


actUaLitatea internăOfertele <strong>de</strong> creditare <strong>de</strong>vin mai accesibileEvi<strong>de</strong>nţele Băncii Naţionale a României privind creditele acordatepopulaţiei şi firmelor în ianuarie şi februarie 2010 nu arată oîmbunătăţire pe piaţa bancară, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> sunt aşteptate semnalelepozitive <strong>de</strong> către toţi oamenii <strong>de</strong> afaceri. Cu toate acestea, înultimele săptămâni, instituţiile <strong>de</strong> credit dau semne că situaţiase va schimba foarte <strong>cu</strong>rând. Posibilitatea este susţinută <strong>de</strong>îmbunătăţirea ofertelor <strong>de</strong> finanţare <strong>pentru</strong> afaceri şi <strong>cu</strong>mpărarea/construcţia <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>inţe, prin ieftinirea costurilor şi creştereagradului <strong>de</strong> accesibilitate. O serie <strong>de</strong> entităţi bancare (RaiffeisenBank, UniCredit Ţiriac Bank, Bancpost, GarantiBank, RBS Bank,Banca Românească, Emporiki Bank, Piraeus Bank şi Bank Leumi)au lansat, în ultimul timp, împrumuturi noi adaptate perioa<strong>de</strong>i<strong>de</strong> recesiune. Acest lucru ar putea, practic, impulsiona activitateacompaniilor din domeniul construcţiilor. O notă <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re vineşi din partea specialiştilor Băncii Comerciale Române, care înraportul trimestrial macroeconomic „România - între optimismşi pesimism” susţin că „sectorul construcţiilor ar putea reintra pecreştere în semestrul al II-lea din acest an, cele mai multe speranţeîndreptându-se spre guvern atunci când avem în ve<strong>de</strong>re relansareaacestui domeniu. Antreprenorii aşteaptă sprijin oferit sectoruluirezi<strong>de</strong>nţial şi majorarea investiţiilor în infrastructură”.regreSUL creDiteLora continUat şi în feBrUarieValoarea creditelor acordate <strong>de</strong> bănci populaţieişi companiilor a scăzut în februarie2010 <strong>cu</strong> 0,1% (-0,3% în termeni reali) faţă <strong>de</strong>luna anterioară, până la nivelul <strong>de</strong> 199,17miliar<strong>de</strong> lei, a anunţat banca Naţională aromâniei (bNr). Creditele în lei s-au diminuat<strong>cu</strong> 1% (-1,2% în termeni reali), în timp ceîmprumuturile în valută <strong>de</strong>nominate în lei aucres<strong>cu</strong>t <strong>cu</strong> 0,6% (exprimate în euro, finanţărileîn valuta s-au majorat <strong>cu</strong> 0,9%). În raport<strong>cu</strong> aceeaşi lună a anului 2009, în februarie2010, creditul neguvernamental a înregistratun regres <strong>de</strong> 3,7% (-7,9% în termenireali), pe seama reducerii <strong>cu</strong> 5,1% a componenteiîn lei (-9,2% în termeni reali) şi a <strong>de</strong>clinului<strong>cu</strong> 2,8% al componentei în valută exprimatăîn lei (în timp ce în euro, împrumuturileîn valută s-au majorat <strong>cu</strong> 1,5%). PotrivitbNr, în ianuarie a.c., valoarea creditelor acordate<strong>de</strong> instituţiile bancare a scăzut <strong>cu</strong> 0,3%faţă <strong>de</strong> <strong>de</strong>cembrie 2009, până la 199,28 miliar<strong>de</strong>lei, iar in ritm anual, diminuarea a fost <strong>de</strong>3,5%. Totalul creditelor acordate persoanelorjuridice se ridica în februarie a.c. la aproximativ101 miliar<strong>de</strong> lei, din care împrumuturileîn moneda naţională au reprezentat 41,6miliar<strong>de</strong> lei. Interesantă este evoluţia pe careau avut-o luna tre<strong>cu</strong>tă creditele în valută atribuitefirmelor, acestea consemnând o creştereîn termeni nominali <strong>de</strong> 1,1%. Componentaîn lei a acestui tip <strong>de</strong> împrumuturi aînregistrat o diminuare în termeni nominali<strong>de</strong> 0,3%.Conform datelor băncii Centrale, <strong>de</strong>pozitelecompaniilor şi ale populaţiei au cres<strong>cu</strong>tîn februarie <strong>cu</strong> 0,5% faţă <strong>de</strong> ianuarie, până lanivelul <strong>de</strong> 165,17 miliar<strong>de</strong> lei, respectiv <strong>cu</strong> 7%comparativ <strong>cu</strong> aceeaşi lună din 2009.BănciLe înviorează oferteLeDe finanţare PentrU afacerifinanţarea afacerilor revine în actualitate<strong>pentru</strong> bănci. Dovada acestui trend o constituienoile produse <strong>de</strong>stinate companiilorlansate în ultima perioadă <strong>de</strong> bank Leumi,bancpost şi Piraeus bank. Practic, este vorba<strong>de</strong>spre două noi linii <strong>de</strong> credit care pot reprezentaun ajutor important <strong>pentru</strong> întreprinzătoriîn momentele <strong>de</strong> <strong>cu</strong>mpănă sau atuncicând lichidităţile lipsesc şi <strong>de</strong> un produs<strong>de</strong> factoring. Spre exemplu, bank Leumiromânia a lansat o linie <strong>de</strong> credit <strong>pentru</strong>companii, în lei, <strong>cu</strong> o dobândă fixă <strong>de</strong> 8,9%pe an, care poate fi acordată pe o perioadă <strong>de</strong>6-12 luni <strong>pentru</strong> finanţarea plăţilor <strong>cu</strong>rente,salariilor, utilităţilor, datoriilor către stat saufurnizori şi altor cheltuieli operaţionale."bank Leumi românia a lansat linia <strong>de</strong> creditbusiness Plus, <strong>cu</strong> dobândă fixa pe toată perioadafacilităţii, <strong>de</strong> numai 8,9% pe an la crediteleîn lei. Perioada <strong>de</strong> creditare este <strong>de</strong> 6-12luni, timp în care clienţii vor beneficia <strong>de</strong> un10 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010număr nelimitat <strong>de</strong> trageri, suma acordatăreîntregindu-se pe măsură ce este rambursată",se arată într-un comunicat al băncii.Potrivit bank Leumi, o dată <strong>cu</strong> contractarealiniei <strong>de</strong> credit, serviciul <strong>de</strong> Internet bankingLeumi Online va fi oferit gratuit, clienţii beneficiindastfel <strong>de</strong> o reducere a comisioanelor laoperaţiuni <strong>cu</strong> 30% faţă <strong>de</strong> comisioanele standardpracticate <strong>de</strong> bancă. În romania, bankLeumi este prezenta din anul 2006, având oreţea <strong>de</strong> 37 <strong>de</strong> unităţi. Profitul net al băncii acres<strong>cu</strong>t anul tre<strong>cu</strong>t <strong>cu</strong> 43%, la 4,3 milioane <strong>de</strong>dolari, <strong>de</strong> la 3 milioane dolari în 2008. O altăinstituţie <strong>de</strong> credit care a lansat un nou credit<strong>pentru</strong> companiile mici şi persoanele fiziceautorizate este bancpost. Instituţia a anunţatla finalul lunii martie a.c. că dispune <strong>de</strong> unnou produs <strong>de</strong> finanţare <strong>pentru</strong> a necesităţilorspecifice ale acestor entităţi. "Ofertanoastră răspun<strong>de</strong> nevoii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare aafacerii atunci când întreprinzătorul vrea săprofite <strong>de</strong> o oportunitate, când un furnizornou îi poate oferi mai mult, sau pur şi simpluatunci când vrea să-şi acopere unele cheltuielineprevăzute", spun reprezentanţii băncii.Suma ce poate fi obţinută îi permite utilizatoruluiacoperirea nevoilor imediate <strong>de</strong> lichidităţi,volumul creditului stabilindu-se înfuncţie <strong>de</strong> necesităţile <strong>de</strong> finanţare, pre<strong>cu</strong>mşi <strong>de</strong> posibilităţile <strong>de</strong> rambursare. Linia <strong>de</strong>credit <strong>de</strong> la bancpost poate fi utilizată <strong>pentru</strong>a susţine afaceri din diverse sectoare <strong>de</strong> activitate.„Companiile mici şi persoanele fiziceautorizate reprezintă un segment <strong>de</strong> clientelă<strong>prioritar</strong> în cadrul strategiei comercialea băncii. Dinamica acestui sector, potenţialulsău <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare şi necesitatea uneiabordări comerciale privilegiate constituiebaza <strong>pentru</strong> implementarea unui mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong>business care este <strong>de</strong>ja performant la nivelregional în cadrul efG eurobank. bancpostşi-a propus să <strong>de</strong>vină principalul partener alcompaniilor mici şi al persoanelor fizice autorizateprin alocarea unei structuri comerciale<strong>de</strong>dicate şi oferirea unei game <strong>de</strong> produse şiservicii complete şi personalizate”, se menţioneazăîntr-un comunicat <strong>de</strong> presă al instituţiei.Şi Piraeus bank românia şi-a <strong>de</strong>zvoltatportofoliul <strong>de</strong> produse <strong>de</strong> finanţare, lansândserviciul <strong>de</strong> factoring <strong>de</strong>stinat companiilorangajate în parteneriate <strong>de</strong> afaceri <strong>cu</strong> autorităţilestatului şi <strong>cu</strong> firmele subordonate acestora.„«Cash flow factoring» este un produstradiţional <strong>de</strong> factoring care permite bănciisă finanţeze în proporţie <strong>de</strong> 50%, 65% sau80% creanţele companiilor vizate, în funcţie<strong>de</strong> bonitatea financiară a plătitorilor înnumele cărora au fost emise facturile pe carebanca urmează să le finanţeze", informeazăPiraeus bank românia. Pentru acest produs<strong>de</strong> factoring, <strong>cu</strong> o perioadă <strong>de</strong> rambursare <strong>de</strong>până la trei ani, instituţia bancară nu percepedobândă sau costuri lunare <strong>de</strong> administrare,iar plata facilităţii şi a comisioanelor aferentese efectuează în momentul încasării creanţei.factoringul se realizează prin vânzareacreanţelor a<strong>cu</strong>mulate <strong>de</strong> o companie cătreo entitate, a<strong>de</strong>sea o filială a unei banci, <strong>cu</strong>un anumit discount. aceasta începe <strong>de</strong>mersurile<strong>pentru</strong> re<strong>cu</strong>perarea sumelor datorate,obţinând un profit atunci când reuşeşte săstrângă o sumă mai mare <strong>de</strong>cât preţul pecare l-a platit <strong>pentru</strong> creanţe.BănciLe aU reLUat oferteLe DecreDite PentrU cUMPărarea/conStrUcţia Unei LocUinţeTot mai multe bănci şi-au îmbunătăţit, înultima perioadă, ofertele <strong>de</strong> credite <strong>de</strong>stinate<strong>cu</strong>mpărării şi/sau construcţiei <strong>de</strong>lo<strong>cu</strong>inţe, promovând agresiv acest tip <strong>de</strong>produse. Instituţiile bancare au profitat <strong>de</strong>perioada Sărbătorilor Pascale <strong>pentru</strong> a lansaşi o serie <strong>de</strong> campanii promoţionale, principalulobiectiv fiind, practic, revigorareacreditării, în special pe acest segment. astfel,clienţii au posibilitatea <strong>de</strong> a contracta, înaceastă primăvară, împrumuturi mai ieftinela dobânzi promoţionale şi, <strong>de</strong> asemenea,au şansa <strong>de</strong> a participa la tombole <strong>cu</strong> premiiatrăgătoare. Printre băncile care au lansatoferte noi <strong>de</strong> acest tip se numără raiffeisenbank, uniCredit Ţiriac bank, bancpost,Garantibank, rbS bank, banca româneascăşi emporiki bank. Interesant este faptul căaceastă competiţie acerbă în care s-au înscrisbăncile pe segmentul creditelor ipotecarea contribuit, într-un timp foarte s<strong>cu</strong>rt, lască<strong>de</strong>rea dobânzilor la unele împrumuturiexprimate în moneda naţională sub pragul<strong>de</strong> 10% pe an. Potrivit rapoartelor bănciiNaţionale a româniei, dobânda anuală efectivămedie (Dae) <strong>pentru</strong> un împrumut în lei<strong>de</strong>stinat <strong>cu</strong>mpărării/construcţiei unei lo<strong>cu</strong>inţea urmat, în intervalul martie 2009 -februarie 2010, un trend <strong>de</strong> uşoară creştere,<strong>de</strong> la 11,07% la 12,56%. O evoluţie diferită aînregistrat-o acest indicator <strong>pentru</strong> crediteleipotecare în euro. Dobânda anuală efectivămedie <strong>pentru</strong> un împrumut în euro a ajunsîn februarie 2010 la 5,49%, <strong>de</strong> la 9,37% cât eraîn martie anul tre<strong>cu</strong>t, consemnând practic oreducere <strong>de</strong> aproape 50% în ultimele 12 luni.Observând <strong>de</strong>sfăşurarea acestor indicatori,este <strong>de</strong> la sine înţeles <strong>de</strong> ce populaţia preferăcreditele ipotecare în euro. Conform statisticilor,finanţările în lei reprezintă doar 5% dintotalul împrumuturilor imobiliare acordate<strong>de</strong> bănci, clienţii orientându-se prepon<strong>de</strong>rentspre creditele în euro, datorită diferenţeimari a dobânzii.Bcr: DoMeniUL conStrUcţiiLorşi-ar PUtea reLUa creştereaîn SeMeStrUL aL ii-Leaeconomia româniei ar putea reveni pe creştereîn 2010, chiar dacă nivelul <strong>de</strong> incertitudineeste ridicat, consi<strong>de</strong>ră economistulşefal bCr, Lucian anghel. acest lucru esteposibil, în opinia reprezentantului celeimai mari bănci comerciale din ţara noastră,numai în condiţiile reluării accelerate a investiţiilorîn zona privată. De asemenea, industriaar putea fi un alt factor <strong>de</strong> susţinere aascensiunii economice în acest an, mai alesîn ceea ce priveşte cererea externă. Luciansumaranghel a prezentat, recent, raportul trimestrialmacroeconomic „românia - între optimismşi pesimism”, întocmit <strong>de</strong> specialiştiibCr. Potrivit do<strong>cu</strong>mentului, activitatea înconstrucţii a continuat să se diminueze înultimul trimestru din 2009, chiar dacă înperioada iulie - septembrie s-a consemnato relativă scă<strong>de</strong>re a afacerilor din sectorul<strong>de</strong> profil. “Situaţia fost diferită în zona euro,un<strong>de</strong> a avut loc o mo<strong>de</strong>rare în contextul unui<strong>de</strong>clin anterior mai puţin pronunţat <strong>de</strong>câtîn românia. Depen<strong>de</strong>nţa foarte ridicată<strong>de</strong> capitalul şi experienţa <strong>de</strong>zvoltatorilorimobiliari străini- mai ales în ceea ce priveşteproiectele noi - a fă<strong>cu</strong>t acest domeniu foartevulnerabil în faţa crizei atunci când lichiditateas-a diminuat puternic pe plan global.Totodată, evoluţia creditării pe segmentulimobiliar a înrăutăţit situaţia, iar pru<strong>de</strong>nţapersoanelor fizice în ceea ce priveşte începereaunor proiecte imobiliare, datoratădiminuării veniturilor, nu a fă<strong>cu</strong>t <strong>de</strong>câtmenţină această tendinţă negativă”, se precizeazăîn raportul bCr. Programul „PrimaCasă” a constituit o mână <strong>de</strong> ajutor <strong>pentru</strong>creditarea imobiliară, dar <strong>de</strong>clinul a continuatpe segmentul rezi<strong>de</strong>nţial în condiţiileîn care beneficiarii acestor împrumuturi aupreferat să <strong>cu</strong>mpere <strong>cu</strong> precă<strong>de</strong>re aparatamentevechi şi mai puţin lo<strong>cu</strong>inţe noi. relansareaprogramului în 2010 încearcă să acor<strong>de</strong>o importanţă mai mare construirii <strong>de</strong> imobilenoi, <strong>pentru</strong> care guvernul a alocat o garanţieîn limita a 75.000 <strong>de</strong> euro <strong>pentru</strong> fiecareunitate locativă. Volumul construcţiilor rezi<strong>de</strong>nţialea continuat să scadă în trimestrul alIV-lea din 2009, în timp ce segmentul comercialşi infrastructura şi-au temperat trendul<strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nt. Orientarea mult mai puternicăa guvernului spre infrastructură, într-un an încare criza a afectat grav veniturile bugetare,a avut, totuşi, unele rezultate benefice. acestsegment a reuşit să-şi atenueze că<strong>de</strong>rea la unnivel anual <strong>de</strong> circa -5% <strong>de</strong> la -14% în trimestrulanterior (<strong>cu</strong> o evoluţie bună <strong>de</strong> +11,2%la nivel anual în <strong>de</strong>cembrie 2009). „Manageriidin construcţii sunt în continuare pesimişti,iar aceasta poate imprima, cel mai probabil,un ritm lent <strong>de</strong> revenire în primele şase lunidin 2010. Numărul <strong>de</strong> angajaţi va continua săscadă în ianuarie - iunie a.c., dar preţurile vorrămâne relativ constante. Sectorul construcţiilorar putea reintra pe creştere în semestrulal II-lea din acest an, dar opiniile sunt împărţite,cele mai multe speranţe îndreptândusespre guvern atunci când vine vorba <strong>de</strong>relansarea acestui domeniu. astfel, majoritateaantreprenorilor aşteaptă sprijin oferitsectorului rezi<strong>de</strong>nţial şi majorarea investiţiilorîn infrastructură. În condiţiile actuale, <strong>de</strong>restricţii bugetare importante, apelarea lacontracte <strong>de</strong> concesiune, în special <strong>pentru</strong>construcţia unor tronsoane <strong>de</strong> drum mai dificile,un<strong>de</strong> cheltuielile sunt ridicate, ar puteareprezenta o soluţie. Nu trebuie să ne facem,însă, iluzii, <strong>de</strong>oarece până în 2012 fondurilebugetare <strong>pentru</strong> infrastructura rutieră vorfi insuficiente. Trebuie găsite, pe cât posibil,soluţii financiare alternative şi atingereaunui consens politic <strong>cu</strong> privire la proiectele<strong>de</strong> infrastructură”, menţionează reprezentanţiibCr.


sumaractUaLitatea internăNr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 11


actUaLitatea internăsumarPiaţa naţională <strong>de</strong> tâmplărie, evaluată la 500 milioane <strong>de</strong> euro în 2009În <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea lucrărilor ultimei Adunări Generale Ordinare aMembrilor Patronatului Producătorilor <strong>de</strong> Tâmplărie Termoizolantă,Valentin Petres<strong>cu</strong>, preşedintele acestei asociaţii, a subliniat faptul căsituaţia <strong>de</strong> criză economică generală din România s-a resimţit puternicla nivelul pieţei <strong>de</strong> tâmplărie termoizolantă. "Dacă în 2008 se poatelua în consi<strong>de</strong>rare că vânzările totale ale branşei <strong>de</strong> ferestre au atinsun nivel maxim <strong>de</strong> un miliard <strong>de</strong> euro, în 2009 - ca urmare a recesiunii -piaţa s-a contractat <strong>cu</strong> aproximativ 50%, atingând - cel mult - valoarea<strong>de</strong> 500 milioane <strong>de</strong> euro. Consi<strong>de</strong>răm că programul guvernamental<strong>de</strong> reabilitare termică - prin mediatizarea sa excesivă - a <strong>de</strong>terminatscă<strong>de</strong>rea comenzilor <strong>de</strong> tâmplărie din partea multor persoane fizice,care au <strong>de</strong>cis să aştepte ca imobilul multietajat în care lo<strong>cu</strong>iesc să fieinclus in planul respectiv. Totuşi, ţinând cont <strong>de</strong> alocaţiile bugetare<strong>de</strong> până în prezent şi <strong>de</strong> faptul că numeroase unităţi locative trebuiemo<strong>de</strong>rnizate din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re energetic, procesul <strong>de</strong> reabilitares-ar finaliza în circa 160 <strong>de</strong> ani, potrivit cal<strong>cu</strong>lelor proprii. În ultimaperioadă, PPTT a lansat câteva propuneri care să permită relansarealivrărilor şi <strong>de</strong>blocarea fluxurilor financiare, <strong>cu</strong>m ar fi: achitarea TVA laîncasarea facturii, s<strong>cu</strong>tirea <strong>de</strong> impozit pe profitul reinvestit, atestareaprofesională a firmelor din domeniul tâmplăriei termoizolante,<strong>de</strong>rularea a două programe complementare celui <strong>de</strong> reabilitare(propuse oficialilor MDRT şi celor <strong>de</strong> la Ministerul Mediului şi Pădurilor)etc.", a <strong>de</strong>clarat Valentin Petres<strong>cu</strong>.SUki groUP: oBiectivDe creştere cU 50%a cifrei De afaceri în 2010Managementul companiei Suki Group, <strong>cu</strong>sediul central în localitatea Moara Vlăsiei -ju<strong>de</strong>ţul Ilfov, şi-a propus <strong>pentru</strong> anul în <strong>cu</strong>rso majorare a cifrei <strong>de</strong> afaceri <strong>cu</strong> 30% - 50%,volumul vânzărilor urmând să atingă nivelul<strong>de</strong> 2,5 milioane <strong>de</strong> euro. "un asemeneaobiectiv este fezabil, dacă se realizeazăo analiză atentă a evenimentelor care auavut loc pe piaţa <strong>de</strong> profil în ultima perioadă.În primul rând, au apărut primelesemne <strong>de</strong> revigorare, în lunile ianuarie şimartie consemnând rezultate net superioarecelor aferente perioa<strong>de</strong>lor similaredin anul tre<strong>cu</strong>t. În al doilea rând, pe fondulrestructurării activităţii multor companiidin domeniu, gradul <strong>de</strong> competitivitate s-adiminuat proporţional, fapt ce constituie ooportunitate <strong>pentru</strong> creşterea cotelor <strong>de</strong>piaţă. evi<strong>de</strong>nt - <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>păşirea <strong>cu</strong> succesa actualei perioa<strong>de</strong> mai puţin favorabile - vafi nevoie <strong>de</strong> adoptarea unei atitudini activeşi încercarea <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare a celor mai binesoluţii <strong>pentru</strong> eficientizare. De aceea, amluat <strong>de</strong>cizia diversificării gamei <strong>de</strong> produseşi orientarea spre ofertele cele mai rentabile<strong>de</strong> sisteme şi <strong>materiale</strong>. Trebuie menţionatcă, în prezent, pe fondul unor fluctuaţiicare au loc pe pieţele internaţionaleale materiilor prime, există producători <strong>de</strong>profile care au apelat la creşterea preţului<strong>de</strong> livrare, concomitent <strong>cu</strong> înăsprirea condiţiilor<strong>de</strong> plată. De aceea, am consi<strong>de</strong>rat căeste în interesul nostru să încercăm i<strong>de</strong>ntificareacelor mai bune alternative, prin caresă ne păstrăm în limitele profitabilităţii", a<strong>de</strong>clarat Gelmar Săvules<strong>cu</strong>, director generalSuki Group.Den Braven şi-a conSoLiDatPoziţia De LiDer naţionaLîn izoLanţi ProfeSionaLiGrupul Den braven, înfiinţat în 1974, <strong>de</strong>ţine11 unităţi <strong>de</strong> producţie la nivel mondial,având filiale proprii în circa 30 <strong>de</strong> ţări <strong>de</strong> pe4 continente. Compania <strong>de</strong>rulează relaţiicomerciale <strong>cu</strong> parteneri din peste 100 <strong>de</strong>ţări, din întreaga lume. La începutul lui2010, a avut loc aniversarea a 35 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong>prezenţă neîntreruptă pe piaţa <strong>de</strong> profil. Caurmare a indicatorilor <strong>de</strong> performanţă realizaţi<strong>de</strong> unitatea <strong>de</strong> producţie din românia,evenimentul a fost sărbătorit la bu<strong>cu</strong>reşti,un<strong>de</strong> au avut loc reuniunea managerilorexe<strong>cu</strong>tivi ai filialelor Den braven <strong>de</strong>pe 4 continente, care activează pe piaţamondială, pre<strong>cu</strong>m şi un spectacol <strong>de</strong> gală,la care, alături <strong>de</strong> fondatorul şi acţionarulmajoritar al grupului, Kees Den braven,au fost prezenţi ambasadorii Olan<strong>de</strong>i,12 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010republicii Populare Chineze, republiciiSocialiste Vietnam, alături <strong>de</strong> cei din argentina,Chile, uruguay şi Peru.O analiză istorică a pieţei autohtone a izolanţilor<strong>de</strong>stinaţi utilizării în domeniul construcţiilorşi, în special, a celei a sortimentelorfolosite <strong>pentru</strong> montajul ansamblurilor <strong>de</strong>tâmplărie termoizolantă relevă faptul că înbranşa respectivă s-a înregistrat o emulaţie<strong>de</strong>osebită, începând <strong>cu</strong> jumătatea <strong>de</strong>ceniuluitre<strong>cu</strong>t. atunci, în românia au fostinaugurate primele reprezentanţe ale celormai importanţi producători internaţionali<strong>de</strong> <strong>materiale</strong> specifice, printre aceştia fiind şiconcernul olan<strong>de</strong>z Den braven Sealants. "Înoctombrie 1997, când s-au pus bazele subsidiareilocale, se poate spune că acest sector<strong>de</strong> activitate se afla la un nivel <strong>de</strong> pionierat.După o perioadă care a fost necesară <strong>pentru</strong>acomodarea şi adaptarea la realităţile pieţeilocale, compania noastră a început săcrească atât din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al capacităţiilogistice şi numărului <strong>de</strong> angajaţi, cât şial cifrei <strong>de</strong> afaceri. astfel, <strong>pentru</strong> Den bravenromânia, nivelul vânzărilor s-a majorat<strong>de</strong> la 4,72 milioane <strong>de</strong> euro în 2001 la 23,3milioane <strong>de</strong> euro în 2007. La aceste rezultateau contribuit: instituirea unui regim <strong>de</strong>lucru profesional (caracterizat prin managementulperformant), calitatea tehnicăa produselor, promptitudinea livrărilor şicomplexitatea serviciilor oferite", a subliniatadrian State, director general al companiei.rezultatele <strong>de</strong>osebite înregistrate <strong>de</strong> filialadin românia, care a consemnat, în perioada2001-2007, o cifră <strong>de</strong> afaceri <strong>cu</strong>mulatăîn valoare <strong>de</strong> 85 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> euro,au <strong>de</strong>terminat conducerea grupului ca,în 2007, să ia <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> a aloca fonduri învaloare <strong>de</strong> peste 10 milioane <strong>de</strong> euro <strong>pentru</strong>construcţia unei fabrici <strong>de</strong> spume poliuretanice(Pu) în românia, iar în 2008 şi 2009,alte circa 5 milioane <strong>de</strong> euro au fost investite<strong>pentru</strong> producţia <strong>de</strong> hot-melt şi sisteme<strong>de</strong> spumă poliuretanică rigidă. "aceastaconstituie singura investiţie <strong>de</strong> acest tip <strong>de</strong>pe piaţa locală şi din regiunea europei <strong>de</strong>est. Ca urmare a rugăminţii mele, proprietarulşi fondatorul companiei, Kees Denbraven, a renunţat în luna iulie a anului2006 la <strong>de</strong>cizia iniţială, <strong>de</strong> a construi aceastăunitate într-o ţară vecină, un<strong>de</strong> guvernuloferea investitorilor străini 50% din valoareasumei cheltuite, chiar în următoarea zi <strong>de</strong>la <strong>de</strong>mararea producţiei. această <strong>de</strong>cizie<strong>de</strong> a renunţa la subvenţionarea celor peste5 milioane <strong>de</strong> euro s-a bazat pe apreciereacalităţii filialei din românia, care a constituitun mo<strong>de</strong>l <strong>pentru</strong> întregul grup Den bravenatât din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re managerial, cât şial performanţelor financiare obţinute pepiaţa locală a izolanţilor profesionali. Deasemenea, s-a luat în cal<strong>cu</strong>l posibilitatea<strong>de</strong> transformare a filialei autohtone într-uncentru regional <strong>de</strong> distribuţie al grupului.un argument puternic în acest sens a fostreprezentat şi <strong>de</strong> angajamentul <strong>de</strong> majorarea cotei <strong>de</strong> piaţă şi a cifrei <strong>de</strong> afaceri realizateîn românia. această <strong>de</strong>cizie s-a doveditcorectă şi inspirată, ducând la realizareaunei cifre <strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong> 64,26 milioane <strong>de</strong>euro în intervalul 2008 - 2009, din care 21,66milioane <strong>de</strong> euro a reprezentat valoareaexportului <strong>de</strong> spumă poliuretanică şi hotmelt.beneficiind <strong>de</strong> susţinerea permanentăa conducerii exe<strong>cu</strong>tive a Den braven Group,reprezentată <strong>de</strong> CeO Geert Jansen, livrărilepe pieţele externe au fost realizate în 29 <strong>de</strong>ţări din europa, asia, africa si america <strong>de</strong>Sud. Creşterea <strong>cu</strong> 33% a valorii vânzărilor laexport în 2009, faţă <strong>de</strong> 2008, a fost absolutremarcabilă, ţinând cont <strong>de</strong> situaţia economicăactuală. Mai mult, anul tre<strong>cu</strong>t am intratpe alte 9 pieţe, astfel încât am ajuns să livrămmărfuri în 29 <strong>de</strong> state. extin<strong>de</strong>rea va fi continuatăşi pe par<strong>cu</strong>rsul lui 2010", a continuatoficialul Den braven românia. Pe plan local,reprezentanţa din ţara noastră şi-a consolidatîn 2009 poziţia <strong>de</strong> li<strong>de</strong>r la toate categoriile<strong>de</strong> produse, având cote <strong>de</strong> 56,5% laspumele poliuretanice pe segmentul industrialşi <strong>de</strong> 50,5% pe cel <strong>de</strong> bricolaj (DIY), <strong>de</strong>55% la grupa <strong>de</strong> izolanţi siliconici/acrilicipe piaţa DIY şi <strong>de</strong> 56% pe cea profesională,respectiv <strong>de</strong> 63% în ceea ce priveşte sigilanţii<strong>de</strong> tip hot-melt.aLro Sa: creştere Prognozatăa cifrei De afaceriPotrivit informaţiilor comunicate <strong>de</strong> conducereaalro Sa către oficialii bursei <strong>de</strong> Valoribu<strong>cu</strong>reşti, la nivelul lui 2010 societatea -reprezentând "cel mai mare producător <strong>de</strong>aluminiu din europa Centrală şi <strong>de</strong> est" - şi-aplanificat o producţie totală <strong>de</strong> aluminiuelectrolitic <strong>de</strong> 228.000 <strong>de</strong> tone şi unprogram <strong>de</strong> investiţii <strong>de</strong> 15,28 milioane uSD.Totodată, managerii grupului au anunţatinclusiv datele financiare şi operaţionalestabilite <strong>pentru</strong> anul în <strong>cu</strong>rs. astfel, <strong>pentru</strong>alro Sa - Slatina cifra <strong>de</strong> afaceri bugetatăeste <strong>de</strong> 580 milioane uSD, la un profit net<strong>de</strong> 57 milioane uSD. În cazul rafinăriei <strong>de</strong>alumină alum Sa - Tulcea, se preconizeazăo cifră <strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong> 149 milioane <strong>de</strong> dolari,în timp ce profitul net ar putea fi <strong>de</strong> 5 milioaneuSD. Totodată, la alum Sa se are înve<strong>de</strong>re implementarea unor investiţii <strong>de</strong>6,39 milioane uSD, <strong>pentru</strong> a se putea ajungela o producţie <strong>de</strong> alumină <strong>de</strong> 450.506 tone.astfel, fondurile totale <strong>de</strong>stinate expansiuniiactivităţii celor două unităţi <strong>de</strong> producţievor însuma 21,6 milioane uSD. "bugetul vafi supus aprobării adunării Generale extraordinarea acţionarilor, din data <strong>de</strong> 30aprilie 2010. În acest sens, chiar şi în condiţiilerecesiunii, alro îşi continuă programul<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare <strong>pentru</strong> a-şi consolida poziţiaşi a rămâne competitiv pe piaţa internaţionalăa aluminiului. Intenţionăm să investimîn creşterea capacităţii <strong>pentru</strong> produse careau valoare adăugată mare şi, în acelaşi timp,vizăm reducerea costurilor, creşterea eficienţeişi calităţii, respectiv optimizarea condiţiilor<strong>de</strong> muncă”, a <strong>de</strong>clarat Marian Năstase,vicepreşedinte al Consiliului <strong>de</strong> administraţieal alro - Slatina. În comunicat se maiprecizează faptul că alro Sa şi-a planificatmajorarea capacităţii <strong>de</strong> producţie <strong>pentru</strong>sârmă, diminuând consumul specific şisporind eficienţa combinatului din Slatina.Luând în consi<strong>de</strong>rare evoluţia comenzilor<strong>de</strong> aluminiu şi a preţurilor, se consi<strong>de</strong>răcă nivelul anunţat al cifrei <strong>de</strong> afaceri esterealist. anul tre<strong>cu</strong>t, conform datelor preliminare(ce nu includ potenţialele <strong>de</strong>precieriale activelor şi alte taxe), alro Sa aconsemnat o cifră <strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong> 462,5 milioaneuSD şi un profit net <strong>de</strong> circa 30,7 milioaneuSD. "Ca parte a programului <strong>de</strong> integrarepe verticală a operaţiunilor sale, alro arepornit rafinăria <strong>de</strong> alumină alum - Tulcea,în octombrie 2009. În acest an, compania vainvesti în automatizare, în reducerea consumurilorspecifice şi în creşterea eficienţei.De asemenea, va continua programul <strong>de</strong>construire a unei instalaţii care să permită<strong>de</strong>pozitarea slamului în faza <strong>de</strong>nsă, înconformitate <strong>cu</strong> cele mai riguroase normeexistente la nivel mondial. În principiu,producţia <strong>de</strong> alumină din acest an acestava fi livrata mai ales către alro, în ve<strong>de</strong>reafabricării <strong>de</strong> aluminiu primar", susţin oficialiialro Sa.alro este o subsidiară a Vimetco NV - Olanda,holding implicat pe piaţa <strong>de</strong> aluminiuprimar şi procesat, societatea din româniafiind asimilată prin metoda integrării peverticală. Pe piaţa autohtonă, Vimetco NV<strong>de</strong>ţine mai multe societăţi, <strong>cu</strong>m ar fi alro Sa,controlând şi activitatea firmelor alum Sa,Conef Sa, Vimetco extrusion, Vimetco Managementromânia, Vimetco Power româniaşi Vimetco Trading. Capacitatea totală <strong>de</strong>fabricaţie a alro Sa este <strong>de</strong> 265.000 <strong>de</strong> tonepe an. Principalele pieţe <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere <strong>pentru</strong>produsele alro sunt reprezentate <strong>de</strong> stateledin uniunea europeană (ungaria, Polonia,Grecia, Germania şi românia). Companiaare exporturi în Statele unite ale americii şiasia. Combinatul este certificat <strong>cu</strong> ISO 9001<strong>pentru</strong> managementul calităţii şi are certificateleNaDCaP şi eN 9001 <strong>pentru</strong> unităţile<strong>de</strong> producţie <strong>pentru</strong> industria aerospaţială,produsele sale respectând standar<strong>de</strong>le<strong>de</strong> calitate <strong>pentru</strong> aluminiu primar alebursei <strong>de</strong> Metale din Londra (London Metalexchange - LMe), pre<strong>cu</strong>m şi normele internaţionale<strong>pentru</strong> produsele laminate plate.În ceea ce priveşte activitatea Vimetco,holdingul a realizat în 2008 o cifră <strong>de</strong> afaceri


sumaractUaLitatea internă<strong>de</strong> 1,83 miliar<strong>de</strong> uSD, în timp ce, în primele6 luni din 2009, veniturile totale au însumat639,3 milioane uSD. alum Sa - Tulcea estecompanie <strong>de</strong>ţinută <strong>de</strong> alro - Slatina şi are ocapacitate <strong>de</strong> rafinare a aluminei <strong>de</strong> 600.000tone pe an.veka: PreMiU PentrUexceLenţă în ManageMentULreLaţiiLor cU cLienţiiLa începutul acestui an, compania Veka aG,<strong>cu</strong> sediul central în localitatea Sen<strong>de</strong>nhorst- Germania, a primit distincţia axia-award2009, <strong>pentru</strong> performanţele <strong>de</strong>osebite înmanagementul relaţiilor <strong>cu</strong> clienţii. festivitatea<strong>de</strong> premiere a avut loc în în prezenţaMinistrului economiei landului Nordheim-Westfalen, Christa Thoben. axia-award 2009se adaugă distincţiilor câştigate anterior <strong>de</strong>Veka, dovedind <strong>de</strong>terminarea companiei <strong>de</strong>a menţine permanent standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> calitatela un nivel ridicat. "această nouă re<strong>cu</strong>noaşterereconfirmă faptul că strategiacompaniei noastre a fost una <strong>de</strong> succes,apreciată <strong>de</strong> clienţii din întreaga lume, înspecial <strong>pentru</strong> capacitatea <strong>de</strong> inovare şi<strong>pentru</strong> calitatea relaţiilor <strong>de</strong> parteneriat înafaceri", a menţionat alexandru Oancea,director <strong>de</strong> marketing şi Pr al Veka românia.De asemenea, prof. dr. andrea Dutzi, <strong>de</strong> launiversitatea Witten-Her<strong>de</strong>cke şi membrual juriului, a apreciat faptul că "axia-award2009 a fost <strong>de</strong>dicat factorilor <strong>de</strong> succes aiunui management eficient. au fost selectateîntreprin<strong>de</strong>ri mijlocii care - în pofida situaţieidificile din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic saudatorită acestei conjuncturi - îşi <strong>de</strong>sfăşoarăactivitatea în mod sustenabil şi eficient".Strategia Veka este puternic orientată spreclient. "furnizorul nu este văzut doar caun simplu producător <strong>de</strong> sisteme din PVC<strong>de</strong>stinate exe<strong>cu</strong>ţiei <strong>de</strong> ferestre/uşi, ci şi ca unpartener competent al clienţilor săi. Pentrufi<strong>de</strong>lizarea acestora, oferim consiliere <strong>de</strong>specialitate în propriul centru <strong>de</strong> instruire,sprijin în participarea la licitaţii, suport înactivităţile <strong>de</strong> distribuţie, pre<strong>cu</strong>m şi asistenţăîn domeniul programelor software<strong>de</strong>dicate gestionării producţiei <strong>de</strong> tâmplărietermoizolantă", a mai subliniat oficialulVeka românia. aspectul ecologic a constituit,totodată, un avantaj în cadrul evaluării.Veka a excelat şi la acest capitol, prin <strong>de</strong>zvoltareauneia din cele mai mo<strong>de</strong>rne fabrici dineuropa specializată în reciclarea ansambluriloruzate <strong>de</strong> tâmplărie şi a <strong>de</strong>şeurilor dinPVC rezultate din producţie, situată în localitateabehringen - Germania. foto: stânga -andreas Hartleif, preşedinte al Ca, dreapta -bonifatius eichwald, vicepreşedinte/director<strong>de</strong> vânzări şi marketing.recomandate în funcţie <strong>de</strong> tipul <strong>de</strong> proiect.Cei interesaţi au la dispoziţie informaţii<strong>de</strong>spre gama completă <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>le şi dimensiuni,fiind disponibile <strong>de</strong>talii tehnice, criterii<strong>de</strong> performanţă şi lista <strong>de</strong> preţuri. Cu nuanţagalben au fost marcate do<strong>cu</strong>mentele cese referă la protecţia solară. După montaj,se recomandă ca ferestrele <strong>de</strong> mansardăsă fie prevăzute şi <strong>cu</strong> sisteme <strong>de</strong> protecţiesolară. În broşurile <strong>de</strong> <strong>cu</strong>loare galbenăsunt prezentate accesoriile <strong>pentru</strong> ferestrele<strong>de</strong> mansardă Velux, jaluzele, rulouri şirolete parasolare. rolul acestora este acela<strong>de</strong> a îmbunătăţi izolaţia termică şi a reducepătrun<strong>de</strong>rea căldurii, astfel încât mansardasă fie confortabilă. aspectele referitoare laîntreţinere şi service sunt reunite în cadruldo<strong>cu</strong>mentelor în nuanţe <strong>de</strong> gri. experienţa<strong>de</strong> peste 65 <strong>de</strong> ani în domeniul ferestrelor<strong>de</strong> mansardă permite companiei Velux săofere servicii post-garanţie la standar<strong>de</strong>ridicate, <strong>cu</strong> ajutorul instalatorilor profesionişti.broşurile gri oferă informaţii <strong>de</strong>spreîntreţinere şi service, pre<strong>cu</strong>m şi lista <strong>de</strong>preţuri <strong>pentru</strong> fiecare activitate <strong>de</strong> service."am reunit o echipă <strong>de</strong> specialişti <strong>pentru</strong> arăspun<strong>de</strong> la toate întrebările pe care oricineşi le pune atunci când <strong>de</strong>marează un proiect<strong>de</strong> construcţie a mansar<strong>de</strong>i. Dorim ca acestset complet <strong>de</strong> <strong>materiale</strong> să fie <strong>de</strong> folospotenţialilor clienţi şi să îi inspire pe cei careau înţeles avantajele extin<strong>de</strong>rii pe verticală alo<strong>cu</strong>inţei", a <strong>de</strong>clarat Cătălina raţiu, StrategicManager al Velux românia.Odată <strong>cu</strong> lansarea noului concept,compania Velux aduce în atenţia publi<strong>cu</strong>lui(atât specialişti, cât şi utilizatori finali)importanţa creării unui spaţiu sănătos <strong>de</strong>lo<strong>cu</strong>it, prin aportul <strong>de</strong> lumină naturală şiaer proaspăt, elemente vitale <strong>pentru</strong> calitateavieţii, se mai arată în comunicat.Noul concept <strong>de</strong> comunicare presupunecompletarea cataloagelor <strong>cu</strong> alte broşurişi pliante, respectând gama cromaticăstabilită. Cataloagele sunt disponibile pesite-ul www.velux.ro (în format electronic)sau în magazinele distribuitorilor Velux(în formă tipărită). "Prin produsele inventateşi <strong>de</strong>zvoltate <strong>de</strong> mai bine <strong>de</strong> 65 <strong>de</strong> ani,compania Velux contribuie la îmbunătăţireaclimatului interior al spaţiilor <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>it,aducând lumina naturală şi aerul proaspătîn interiorul mansar<strong>de</strong>i. Velux realizează ogamă largă <strong>de</strong> ferestre <strong>de</strong> mansardă, potriviteatât acoperişurilor înclinate cât şi celortip terasă, jaluzele, rulouri interioare şiparasolare, elemente <strong>de</strong> instalare, dispozitive<strong>de</strong> comandă şi control. Grupul Velux<strong>de</strong>ţine fabrici în 11 ţări şi are subsidiarecomerciale în 40 <strong>de</strong> state, reprezentând, lanivel mondial, unul dintre cele mai puternicecorporaţii din sectorul <strong>materiale</strong>lor <strong>de</strong>construcţii. Velux are aproximativ 10.000 <strong>de</strong>angajaţi şi este proprietatea VKr Holdinga/S, companie <strong>cu</strong> răspun<strong>de</strong>re limitată <strong>de</strong>ţinută<strong>de</strong> către familia fondatoare şi fundaţii.Grupul Velux este prezent în ţara noastrădin anul 1997, activând prin intermediulcompaniei proprii, Velux românia.veLUx: S-a LanSat concePtULDe ManSarDă în cULoriMansarda în <strong>cu</strong>lori, aşa <strong>cu</strong>m este <strong>de</strong>finit noulconcept <strong>de</strong> comunicare lansat <strong>de</strong> Velux,oferă soluţia completă <strong>pentru</strong> fiecare dintrestadiile <strong>de</strong> realizare a mansar<strong>de</strong>i, se aratăîntr-un comunicat al companiei. reuniteîntr-un concept unitar, cataloagele Veluxsunt structurate în ordinea etapelor cronologice<strong>de</strong> realizare a proiectelor <strong>de</strong> amenajarea spaţiului aflat sub acoperiş, <strong>cu</strong>lorilefiind elementul-cheie <strong>pentru</strong> i<strong>de</strong>ntificareainformaţiilor căutate. astfel, potrivit noiistrategii <strong>de</strong> comunicare, nuanţa roz reflectăinspiraţia necesară arhitectului sau beneficiaruluifinal. "Înainte <strong>de</strong> a trece la renovareapodului, oricine are nevoie <strong>de</strong> surse<strong>de</strong> inspiraţie. broşurile roz prezintă exemple<strong>de</strong> proiecte realizate <strong>cu</strong> produsele Velux,care contribuie la i<strong>de</strong>ntificarea celor maicreative soluţii <strong>pentru</strong> mansar<strong>de</strong>, în do<strong>cu</strong>mentaţiefiind incluse şi alte do<strong>cu</strong>mente,pre<strong>cu</strong>m ghidul <strong>de</strong> renovare a podului şi oserie <strong>de</strong> studii <strong>de</strong> caz din românia", susţinreprezentanţii companiei. Do<strong>cu</strong>mentaţia<strong>de</strong> <strong>cu</strong>loare bleu reuneşte informaţii carecontribuie la alegerea produselor potrivite,consi<strong>de</strong>rată a fi următoarea fază a procesului<strong>de</strong> achiziţie. astfel, <strong>cu</strong> ajutorul broşurilorşi pliantelor bleu, se aleg produseleNr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 13


actUaLitatea internăCreşterea susţinută pe segmentul <strong>de</strong> ferestre revine din 2011Rentabilitatea afacerilor <strong>cu</strong> tâmplărie termoizolantă a înregistratun regres semnificativ anul tre<strong>cu</strong>t, pe fondul înjumătăţiriilivrărilor din acest sector <strong>de</strong> activitate. Mai mult, eficienţaeconomică s-a diminuat şi din cauza insistenţei beneficiarilor <strong>de</strong>a solicita o scă<strong>de</strong>re importantă a preţului, fapt care a <strong>de</strong>terminatcontractarea la maximum a marjelor <strong>de</strong> profit. Tensiunea <strong>de</strong> peaceastă piaţă a fost amplificată <strong>de</strong> creşterea - în mod paradoxal -a gradului <strong>de</strong> competiţie, generată <strong>de</strong> accesul unor companiiafiliate la societăţi specializate în antreprenoriat, care auperceput domeniul fabricaţiei <strong>de</strong> ferestre ca pe un posibil <strong>de</strong>buşeuce ar fi putut salva firmele respective <strong>de</strong> la restructurare. În ceeace priveşte valoarea <strong>cu</strong>mulată a vânzărilor <strong>de</strong> ferestre şi faţa<strong>de</strong>cortină din România, probabilitatea ca în 2010 aceasta să fieinferioară celei realizate anul tre<strong>cu</strong>t este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mică, întrucâtnivelul atins este consi<strong>de</strong>rat ori<strong>cu</strong>m unul "<strong>de</strong> avarie", caracterizatprin utilizarea capacităţilor <strong>de</strong> fabricaţie disponibile la limitapragului <strong>de</strong> rentabilitate. Dacă se în<strong>de</strong>plinesc predicţiile <strong>de</strong>creştere economică, în condiţiile precizate anterior, ritmul anual<strong>de</strong> majorare, începând <strong>cu</strong> 2011, va fi <strong>cu</strong>prins între 10% şi 15%,valoare acceptabilă şi conformă tuturor principiilor unei activităţieconomice eficiente.StaBiLizare a iMPortUriLorDe SiSteMe De feronerieLa 2.500 De tonePotrivit datelor puse la dispoziţie <strong>de</strong>specialiştii Institutului Naţional <strong>de</strong> Statistică(INS), anul tre<strong>cu</strong>t importurile <strong>de</strong>sisteme <strong>de</strong> feronerie au înregistrat - înpremieră - un trend <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nt, valoareaacestora însumând… Topul importatorilornu a înregistrat schimbări semnificative.firmele din Germania şi celedin Turcia continuă să fie li<strong>de</strong>ri, contribuindîmpreună la livrările totale <strong>cu</strong>59% (cote <strong>de</strong> 32% şi 27%). Pe poziţia atreia, <strong>cu</strong> 23% din importuri, se situeazăfurnizorii din ungaria. Pe termen mediu,aceştia ar putea să <strong>de</strong>vanseze societăţiledin Turcia, mai ales ca urmare a scă<strong>de</strong>riipreţului <strong>de</strong> livrare. În schimb, se diminueazănivelul utilizării feroneriei provenitedin alte ţări europene, pre<strong>cu</strong>m Italia(7%), austria (6%) şi Polonia (5%). În 2008,informaţiile <strong>cu</strong> privire la topul importatorilor<strong>de</strong> feronerie indicau următoarea situaţie:Germania (28%), ungaria şi Turcia(27% fiecare), austria (7%), Polonia (6%),respectiv Italia (5%). Nici situaţia specificăcelui <strong>de</strong>-al patrulea trimestru din 2009 nueste în<strong>cu</strong>rajatoare, întrucât importurile <strong>de</strong>feronerie au ajuns la…Piaţa De fereStreşi faţaDe cortină,Marcată De incertitUDineLa nivelul anului tre<strong>cu</strong>t şi în prima partea lui 2010, piaţa tâmplăriei din aluminiu,cea a sistemelor <strong>de</strong> profile şi branşafabricanţilor <strong>de</strong> faţa<strong>de</strong> cortină au fostgrav afectate <strong>de</strong> recesiune. Deocamdată,lipsa finanţării şi starea <strong>de</strong> neîncre<strong>de</strong>reşi incertitudine reprezintă principaleleelemente caracteristice ale perioa<strong>de</strong>iactuale, amânarea lansării <strong>de</strong> noiproiecte ample în domeniul construcţieiimobilelor <strong>de</strong> birouri şi/sau al celorcomerciale constituind singura certitudine.Probabil că o reluare a cereriila cote acceptabile, care să permităfirmelor specializate să activeze pestepragul <strong>de</strong> rentabilitate, va avea loc laceva timp după momentul echilibrăriipieţei mondiale, când se presupune căinvestitorii străini îşi vor reconsi<strong>de</strong>rapoziţia <strong>cu</strong> privire la siguranţa economicăa ţării noastre şi la profitabilitatea afacerilor<strong>de</strong>rulate pe plan intern.Potrivit estimării specialiştilor dindomeniu, anul tre<strong>cu</strong>t, nivelul <strong>de</strong> scă<strong>de</strong>rea comenzilor pe piaţă s-a situat la circa50%, <strong>cu</strong> toate că numeroase firme auraportat un <strong>de</strong>clin situat sub mediaacestui sector <strong>de</strong> activitate. Deşi mulţi14 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010consi<strong>de</strong>ră că punctul maxim al crizeieconomice a fost <strong>de</strong>ja atins (ceea ceînseamnă că o contracţie <strong>de</strong> asemeneaanvergură nu mai poate avea loc în 2010),alţi reprezentanţi ai companiilor specializatemizează pe o eventuală reluarea trendului ascen<strong>de</strong>nt din anul 2011.Chiar şi în aceste condiţii, se recomandăca planurile <strong>de</strong> afaceri să fie elaborate înmod diferit, întrucât perioada <strong>de</strong> creşteredin intervalul anilor 2000-2008 nu va maiputea fi consemnată într-o economiepost-recesiune, în care revenirea estelentă şi fragilă. În ceea ce priveşteimportul <strong>de</strong> profile din aluminiu <strong>pentru</strong>aplicaţii arhitecturale, datele certificate<strong>de</strong> Institutul Naţional <strong>de</strong> Statistică indicăfaptul că, în primele 9 luni ale anuluitre<strong>cu</strong>t, s-au importat circa 12.900 tone<strong>de</strong> sisteme, în valoare <strong>de</strong> 43,4 milioane<strong>de</strong> euro, ceea ce a însemnat un <strong>de</strong>clin<strong>de</strong> 49,6%. având în ve<strong>de</strong>re situaţia dintrimestrul al treilea 2009, <strong>de</strong>partamentul<strong>de</strong> analiză al revistei fereastra consi<strong>de</strong>răcă este posibil ca valoarea totală a livrărilor<strong>de</strong> profile din aluminiu provenite<strong>de</strong> peste hotare să fie <strong>de</strong> maximum 55<strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> euro (-49% faţă <strong>de</strong> anulprece<strong>de</strong>nt). Pentru o estimare mai exactăa contracţiei segmentului tâmplăriei dinaluminiu, este recomandabil să se ia înconsi<strong>de</strong>rare faptul că nivelul valoric din2009 al întregului sector autohton <strong>de</strong>ferestre a fost <strong>cu</strong>prins între 400 <strong>de</strong> milioane<strong>de</strong> euro şi 700 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> euro,ceea ce <strong>de</strong>notă un regres <strong>de</strong> 40%-70%faţă <strong>de</strong> 2008 (când s-ar fi înregistrat venituritotale <strong>de</strong> 1,2 miliar<strong>de</strong> euro). Totuşi,pe baza analizelor proprii - fundamentateatât pe informaţiile furnizate <strong>de</strong> INS,cât şi pe <strong>de</strong>claraţiile managerilor celormai importante societăţi din branşă -este posibil ca activitatea pieţei autohtone<strong>de</strong> tâmplărie termoizolantă să se fidiminuat <strong>cu</strong> aproape 50%-53% în 2009.În cadrul unui studiu <strong>de</strong> conjuncturăintitulat "Tendinţe în evoluţia activităţiieconomice în perioada februarie - aprilie2010", experţii INS arată faptul că majoritateamanagerilor celor 1.258 <strong>de</strong> firme<strong>de</strong> construcţii ce au dat <strong>cu</strong>rs sondajuluirespectiv preconizează un regres, vizibilatât în ceea ce priveşte indicatorul <strong>de</strong>volum al producţiei (sold conjunctural-22%), cât şi al sto<strong>cu</strong>lui <strong>de</strong> contracteşi comenzi (acelaşi sold conjunctural).factorii <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie ai companiilor dinbranşă previzionează şi o diminuare anumărului <strong>de</strong> salariaţi atât pe total (soldconjunctural -29%), cât şi pe grupe <strong>de</strong>mărime a întreprin<strong>de</strong>rilor. În ceea cepriveşte preţurile lucrărilor <strong>de</strong> construcţii,se preconizează o relativă stabilitate aacestora (sold conjunctural -1%). În acestcontext, se poate observa că, până în lunaaprilie a.c., se exclu<strong>de</strong> o inversare a trendului<strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nt pe care s-a înscris piaţanaţională <strong>de</strong> construcţii şi domeniileconexe, unul dintre cele mai grav afectatesegmente fiind cel al <strong>materiale</strong>lor utilizatela edificarea clădirilor. Întrucât sistemeledin aluminiu se utilizează mai ales laimobile nerezi<strong>de</strong>nţiale, se poate observafaptul că numărul posibilelor contractesau comenzi estimate <strong>pentru</strong> perioadaurmătoare, care să poată susţine activitateacompaniilor specializate, este insuficient.Cele mai recente informaţii aleINS, publicate în cadrul cercetării statisticelunare “ autorizaţii <strong>de</strong> construireeliberate <strong>pentru</strong> clădiri” (aCC), arată că "înluna ianuarie a.c., au fost eliberate, la nivelnaţional, 10 permise <strong>pentru</strong> edificareaimobilelor administrative (toate în mediulurban) şi 294 <strong>de</strong> autorizaţii specifice altorclădiri, din care 154 <strong>de</strong> construcţii vor fiamplasate în oraşe şi 140 <strong>de</strong> imobile încomune şi alte localităţi aflate pe razaadministrativă a acestora). faţă <strong>de</strong> lunaianuarie 2009, când au fost înregistrate16 do<strong>cu</strong>mente <strong>pentru</strong> imobile administrativeşi 432 <strong>de</strong> permise la categoriaalte clădiri, numărul autorizaţiilor <strong>de</strong>construire pe aceste segmente a scăzut <strong>cu</strong>37,5%, respectiv <strong>cu</strong> 31,9%". Potrivit aceleiaşisurse, în <strong>de</strong>cembrie 2009 primăriileau acordat 18 autorizaţii <strong>de</strong> construire<strong>pentru</strong> imobile administrative şi 674 <strong>de</strong>permise <strong>de</strong>stinate altor clădiri, astfelîncât perspectivele pieţei <strong>de</strong> ferestre dinaluminiu şi faţa<strong>de</strong> cortină nu sunt favorabile.Cercetarea statistică este exhaustivăşi se adresează instituţiilor administraţieipublice locale (prefecturi şi consilii locale),datele fiind furnizate <strong>de</strong> circa 3.300 astfel<strong>de</strong> entităţi. În categoria alte clădiri suntincluse: hoteluri şi alte imobile similare,clădiri <strong>pentru</strong> comerţ, cele <strong>pentru</strong> transportşi telecomunicaţii, centre industrialeşi agricole, clădiri <strong>pentru</strong> învăţământ,ştiinţă, <strong>cu</strong>ltură şi artă, ocrotirea sănătăţii,sport şi agrement etc. O parte dintreacestea constituie, <strong>de</strong> altfel, principalagrupă <strong>de</strong> construcţii <strong>pentru</strong> care investitoriivor solicita fabricarea şi instalarea<strong>de</strong> tâmplărie din aluminiu, pereţi cortinăşi elemente speciale. Dacă se par<strong>cu</strong>rgeşi cea mai importantă etapă în ve<strong>de</strong>rea<strong>de</strong>marării efective a lucrărilor (respectivalocarea resurselor financiare), pre<strong>cu</strong>mşi stadiul obţinerii autorizaţiilor <strong>pentru</strong>organizarea <strong>de</strong> şantier, se poate observacă numărul redus al unor asemeneaobiective <strong>de</strong> investiţii, pre<strong>cu</strong>m şi posibilavaloare mai mică a acestora, nu reprezintăcondiţii suficiente <strong>pentru</strong> susţinereaactivităţii companiilor, pe termen s<strong>cu</strong>rtşi chiar mediu. De asemenea, trebuie săse ţină cont <strong>de</strong> faptul că imobilele vorsumarajunge mai târziu în etapa montajului <strong>de</strong>tâmplărie sau elemente <strong>de</strong> faţadă, achitarealucrărilor către subantreprenoriurmând să se facă în condiţiile specificemediului actual <strong>de</strong> afaceri.iMPortUri De SiSteMeDin aLUMiniU De circa70 MiLioane De eUroConform datelor puse la dispoziţie <strong>de</strong>specialiştii INS, în intervalul ianuarie<strong>de</strong>cembrie2009 valoarea importurilor<strong>de</strong> profile din aluminiu a fost <strong>de</strong>… Înperioada analizată, reprezentând cele 12luni ale anului tre<strong>cu</strong>t, companiile eleneau pierdut patru puncte procentualefaţă <strong>de</strong> cota <strong>de</strong>ţinută în 2008, situaţiaactuală fiind următoarea: Grecia (35%),Turcia (25%, în creştere <strong>cu</strong> 5% comparativ<strong>cu</strong> anul prece<strong>de</strong>nt), ungaria (13%),Polonia (10%), Italia (9%) şi Germania(8%). În ceea ce priveşte datele statisticeanunţate <strong>pentru</strong> lunile octombrie<strong>de</strong>cembrie2009, acestea indică faptul căimporturile <strong>de</strong> sisteme din aluminiu auînsumat…SectorUL fereStreLor DinPvc a aJUnSLa niveLUL Din 2006Marcată, anul tre<strong>cu</strong>t, <strong>de</strong> o recesiuneprofundă, piaţa tâmplăriei din PVC şi ceaa sistemelor <strong>de</strong> profile au ajuns, potrivitdatelor statistice disponibile, la nivelulconsemnat în anul 2006. Potrivit estimăriispecialiştilor branşei, nivelul valoricdin 2009 al întregului sector autohton <strong>de</strong>ferestre este <strong>cu</strong>prins între 400 <strong>de</strong> milioane<strong>de</strong> euro şi 700 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> euro,ceea ce indică o scă<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 40%-70% faţă<strong>de</strong> 2008, când s-ar fi consemnat venituritotale <strong>de</strong> 1,2 miliar<strong>de</strong> euro. În ceea cepriveşte profilele din PVC, datele certificate<strong>de</strong> Institutul Naţional <strong>de</strong> Statisticăindică faptul că, în primele 9 luni ale anuluitre<strong>cu</strong>t, s-au importat circa 31.000 <strong>de</strong> tone<strong>de</strong> repere, în valoare <strong>de</strong> 56 milioane <strong>de</strong>euro, ceea ce a însemnat un <strong>de</strong>clin <strong>de</strong>46,2%. Luând în cal<strong>cu</strong>l faptul că acestparametru este relevant <strong>pentru</strong> a preconizavolumul total al livrărilor <strong>de</strong> sistemePVC din străinătate, <strong>pentru</strong> 2009 <strong>de</strong>partamentul<strong>de</strong> analiză al revistei fereastraconsi<strong>de</strong>ră că nivelul profilelor din PVCprovenite <strong>de</strong> peste hotare s-ar putea situala 70 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> euro (în scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong>48% faţă <strong>de</strong> cele 135,8 milioane <strong>de</strong> euroînregistrate în 2008). La o primă ve<strong>de</strong>re,volumul importurilor <strong>de</strong> profile din PVC şial elementelor <strong>de</strong> feronerie poate fi consi<strong>de</strong>ratrelevant <strong>pentru</strong> a evalua situaţiasectorului autohton <strong>de</strong> ferestre, a căruiactivitate s-ar putea diminua <strong>cu</strong> o cotă


sumar<strong>de</strong> 50%-53% în 2009 (conform analizelorproprii, bazate atât pe informaţiile furnizate<strong>de</strong> INS, cât şi pe <strong>de</strong>claraţiile managerilorcelor mai importante societăţi dinacest domeniu). amploarea recesiunii,care a <strong>de</strong>păşit cele mai pesimiste previziuniale analiştilor, a <strong>de</strong>terminat modificareasubstanţială a strategiei furnizorilor<strong>de</strong> sisteme din PVC şi a firmelor implicateîn producţia <strong>de</strong> ferestre şi uşi. blocareaproiectelor <strong>de</strong> construcţii rezi<strong>de</strong>nţiale (încadrul cărora tâmplăria din PVC reprezentaprincipala opţiune în ve<strong>de</strong>rea realizăriianvelopei imobilelor), limitareaprocesului <strong>de</strong> creditare şi creşterea rateişomajului (care au dus la schimbareaextrem <strong>de</strong> rapidă a comportamentului<strong>de</strong> consum), lipsa lichidităţilor, întârzierilela achitarea creanţelor şi chiar neachitareafacturilor <strong>pentru</strong> produsele achiziţionateau fost doar câteva aspecte ce şi-auexercitat influenţa negativă asupra afacerilorspecifice. Practic, se poate afirmafaptul că, în 2009, La nivel european,marii producători <strong>de</strong> răşini şi pulbere dinPVC (unii dintre aceştia fiind implicaţi şiîn extrudarea <strong>de</strong> profile) au anunţat, încadrul rapoartelor financiare publicate<strong>pentru</strong> primele 9 luni, că diviziile respective<strong>de</strong> business au înregistrat rezultatefluctuante. Se pare că majorarea preţuluimateriei prime şi oscilaţia cotaţiei petroluluisau a etilenei, reflectate prin creştereapreţului la PVC, a fost acceptată <strong>de</strong>piaţă, însă în ceea ce priveşte sistemeleextrudate, <strong>de</strong>clinul a fost continuu, pefondul diminuării cererii din partea principalilorparteneri <strong>de</strong> afaceri. De altfel,singurele zone din întreaga lume un<strong>de</strong>cererea a avut o evoluţie ce a <strong>de</strong>păşit estimărileiniţiale au fost reprezentate <strong>de</strong>China, India şi alte state asiatice, pre<strong>cu</strong>mşi anumite ţări din america Latină (înspecial, brazilia). Piaţa europeană şi, maiales, cea din partea <strong>de</strong> est a continentuluia fost grav afectată <strong>de</strong> criza financiarăglobală, turbulenţele manifestându-sechiar şi la nivel psihologic, prin lipsa încre<strong>de</strong>riiîn mediul <strong>de</strong> afaceri. analizând seturile<strong>de</strong> măsuri adoptate <strong>de</strong> majoritateacorporaţiilor din domeniu, rezultă căpe primul loc se situează creşterea eficienţeioperaţionale (prin adaptarea capacităţii<strong>de</strong> producţie la contextul economicactual, disponibilizări şi/sau reorganizareaunor unităţi neprofitabile), procedurăsecondată <strong>de</strong> reducerea costurilor.Conducerea anumitor holdinguri a luat<strong>de</strong>cizia să semneze înţelegeri <strong>de</strong> cooperare(<strong>de</strong> tipul joint-venture) <strong>cu</strong> firmece <strong>de</strong>ţin expertiză pe pieţele aflate înplină expansiune, în timp ce alte grupurimultinaţionale şi-au diversificat activitatea,preluând companii, ce se o<strong>cu</strong>pă,<strong>de</strong> exemplu, <strong>cu</strong> reciclarea PVC-ului, realizarea<strong>materiale</strong>lor acrilice etc.PoSiBiLă revigorareDe 9,4% a iMPortUriLorDe SiSteMe Din Pvc în 2010Potrivit datelor furnizate <strong>de</strong> INS, în anul2009 s-a consemnat un nivel valoric <strong>de</strong>…al importurilor <strong>de</strong> sisteme din PVC <strong>de</strong>stinateexe<strong>cu</strong>ţiei <strong>de</strong> tâmplărie termoizolantă.referitor la structura acestora lanivelul anului tre<strong>cu</strong>t, Germania şi Turciase situează şi în continuare în topulsurselor <strong>de</strong> provenienţă, cota furnizorilorgermani fiind relativ stabilă şi ajungândla 40% din total. Gradul <strong>de</strong> utilizare areperelor turceşti în românia continuă săfie semnificativ (24% din importuri, faţă<strong>de</strong> 26% în 2008), poziţia a treia din topfiind <strong>de</strong>ţinută şi consolidată <strong>de</strong> exportatoriidin Polonia (<strong>cu</strong> 21%, faţă <strong>de</strong> 19%în anul anterior). În mod similar primelortrei trimestre din 2009, urmează firmeledin bulgaria, franţa şi belgia (<strong>cu</strong> 8%, 4%,respectiv 3%). Pe baza noilor date statistice,<strong>de</strong>partamentul <strong>de</strong> analiză al revisteifereastra preconizează că, în 2010,valoarea totală a livrărilor <strong>de</strong> profile PVCdin străinătate ar putea consemna…StaBiLizare a LivrăriLorDe SticLă arhitectUraLă,Din aceSt anConfirmată încă din anul 2008, scă<strong>de</strong>reaimporturilor <strong>de</strong> sticlă <strong>pentru</strong> aplicaţiiarhitecturale reprezintă a<strong>cu</strong>m o realitate<strong>de</strong> necontestat. astfel, <strong>pentru</strong> anul2009, livrările <strong>de</strong> vitraje din străinătateau consemnat un nivel total <strong>de</strong>…anul tre<strong>cu</strong>t, au sporit semnificativ livrările<strong>de</strong> sticlă float din bulgaria, <strong>cu</strong> 51%din total (în 2008 circa 44% din sticlafloat importată provenea din bulgaria,iar în 2007 acest nivel era <strong>de</strong> numai 8%).Lo<strong>cu</strong>l se<strong>cu</strong>nd este <strong>de</strong>ţinut <strong>de</strong> ungaria(42%), în timp ce furnizorii din China au,în prezent, o cotă <strong>de</strong> numai 4%. La sortimentele<strong>de</strong> tip Low-e, ungaria <strong>de</strong>ţinesupremaţia (<strong>cu</strong> 78%), secondată <strong>de</strong>bulgaria (<strong>cu</strong> 8%), în timp ce importuriledin Turcia - a căror cotă se majorase, întrimestrul al treilea din 2009 <strong>de</strong> la 2% la10% - au avut o medie anuală <strong>de</strong> 7%. Dinpunct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al sortimentelor livrate,se remarcă prepon<strong>de</strong>renţa celor float(52% din total), în <strong>de</strong>trimentul mo<strong>de</strong>lelorLow-e (33%), în timp ce sortimentelese<strong>cu</strong>rizate, mate şi colorate însumează15% (în scă<strong>de</strong>re faţă <strong>de</strong> anul tre<strong>cu</strong>t, cândpon<strong>de</strong>rea acestora era <strong>de</strong> 21%). astfel, înfuncţie <strong>de</strong> strategia marilor furnizori <strong>de</strong>sticlă arhitecturală prezenţi pe plan naţional,pre<strong>cu</strong>m şi <strong>de</strong> evoluţia preţurilor lamateriile prime şi energie, <strong>pentru</strong> intervalulurmător se poate lua în consi<strong>de</strong>rareo stabilizare a importului <strong>de</strong> vitrajeşi modificarea structurii livrărilor, înfavoarea sticlei float. Departamentul <strong>de</strong>analiză al revistei fereastra preconizeazăcă valoarea importului <strong>de</strong> sticlă din acestan s-ar putea situa la maximum…«««Pentru <strong>de</strong>zvoltarea şi eficientizareaactivităţii, compania dumneavoastrătrebuie să aibă acces permanent la noileactUaLitatea internăinformaţii sintetice <strong>cu</strong> privire la evoluţiasectorului propriu <strong>de</strong> activitate. Departamentul<strong>de</strong> analiză agenda Construcţiilor& fereastra editează trimestrialsinteza datelor referitoare la importul/exportul <strong>de</strong> la<strong>cu</strong>ri şi vopsele, plăci ceramice,s<strong>cu</strong>le electrice, profile din PVC,profile din aluminiu, sisteme <strong>de</strong> feronerie,sticlă arhitecturală etc. analizeleinclud comentarii, tabele şi diagramereferitoare la structură, valoare, evoluţie,surse <strong>de</strong> import/export (ţări <strong>de</strong> origineşi <strong>de</strong>stinaţie) <strong>pentru</strong> intervalul 2009-2010 şi estimări referitoare la perspectiveleevoluţiei importurilor. Pentru exemplificare,vă rugăm să accesaţi varianta<strong>de</strong>monstrativă: click aici!Pentru a recepţiona datele - în formatcomplet - vă invităm să transmiteţi talonulcompletat la: tel./fax: 021/336.04.16/17;e-mail: abonamente@agendaconstructiilor.roPentru oferta <strong>de</strong> abonare click aici!Nr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 15


oPiniiNoutăţi <strong>pentru</strong> piaţa <strong>de</strong> tâmplărie, prezentate la târgulFensterbau/Frontale - GermaniaÎn perioada 24 - 27 martie 2010, la centrul expoziţional dinNürnberg - Germania, s-au <strong>de</strong>sfăşurat ediţiile <strong>cu</strong>rente ale târgurilorinternaţionale <strong>de</strong> tâmplărie termoizolantă Fensterbau/Frontale şiHolz-Handwerk. În cadrul acestor evenimente şi-au expus produselepeste 1.270 <strong>de</strong> companii, din peste 35 <strong>de</strong> ţări. Circa jumătate dintresocietăţile prezente au fost constituite <strong>de</strong> furnizori, diferenţa fiindcompletată <strong>de</strong> producătorii <strong>de</strong> ferestre termoizolante. La fel ca şi înurmă <strong>cu</strong> 2 ani, numărul vizitatorilor - specialişti şi utilizatori finali - a<strong>de</strong>păşit pragul <strong>de</strong> 100.000 <strong>de</strong> persoane. Cele mai bine reprezentatestate au fost Germania, Polonia, Italia, Austria şi Turcia. Un aspectnecesar a fi menţionat este acela că, în pofida crizei economiceactuale, întregul spaţiu disponibil a fost o<strong>cu</strong>pat <strong>de</strong> firmele din branşă -fapt ce <strong>de</strong>notă gradul maxim <strong>de</strong> interes <strong>cu</strong> care sunt tratate cele douămanifestări. Referitor la Fensterbau/Frontale, s-a remarcat interesulorganizatorilor <strong>pentru</strong> a optimiza mediul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a dis<strong>cu</strong>ţiilor<strong>de</strong> afaceri, graţie implementării unui concept integrat <strong>de</strong> amplasarea standurilor. Astfel, s-a realizat <strong>de</strong>rularea unui schimb eficient <strong>de</strong>informaţii, chiar dacă numărul produselor prezentate a fost <strong>cu</strong> 20%mai mare faţă <strong>de</strong> manifestarea din 2008.În ceea ce priveşte Holz-Handwerk,numărul total <strong>de</strong> companii expozante afost <strong>de</strong> 516. reprezentanţii societăţilorrespective au prezentat un spectru larg <strong>de</strong>produse şi tehnologii, pornind <strong>de</strong> la echipamenteCNC şi terminând <strong>cu</strong> literaturatehnică <strong>de</strong> specialitate. Cu această ocazie,a fost realizat un sondaj <strong>de</strong> opinie printremanagerii firmelor prezente, care a relevatfaptul că gradul <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re al acestoraîntr-o <strong>de</strong>păşire rapidă a actualelor difi<strong>cu</strong>ltăţieste foarte ridicat. astfel, mai mult <strong>de</strong>40% din cei chestionaţi au afirmat că lucrurilemerg satisfăcător în domeniul specific<strong>de</strong> activitate, situaţia generală caracterizându-seprin stabilitate. De asemenea,aproape 50% dintre manageri şi-auexprimat optimismul în ceea ce priveşteevoluţia pe termen s<strong>cu</strong>rt, mizând pe oreluare a trendului ascen<strong>de</strong>nt în aceastăindustrie. Peste 90% din vizitatori au fostmulţumiţi <strong>de</strong> natura şi cantitatea informaţiilortehnice puse la dispoziţie, manifestândintenţia <strong>de</strong> a achiziţiona o serie <strong>de</strong> produsevizualizate. un eveniment important a fostconstituit <strong>de</strong> organizarea, în colaborare <strong>cu</strong>institututul <strong>de</strong> tehnică a terestrelor - IfTrosenheim - a forumului intitulat "Competenţemultiple ale companiilor <strong>de</strong> succes".acesta a inclus o serie <strong>de</strong> dis<strong>cu</strong>ţii în cadrulcărora au fost prezentate - în mod profesional- informaţii practice şi neutre legate <strong>de</strong>tendinţe <strong>de</strong> proiectare, modalităţi optime<strong>de</strong> termoizolare, tehnici <strong>de</strong> renovare, noitehnologii <strong>de</strong> expertizare a imobilelor, posibilităţi<strong>de</strong> integrare a sistemelor electroniceetc. În cele ce urmează, sunt redate opiniileexprimate <strong>de</strong> managerii reprezentanţelorautohtone al companiilor participante laediţia 2010 a târgului fensterbau/frontale,referitoare la impactul acestui evenimentasupra pieţei româneşti <strong>de</strong> tâmplărie.Mihai Şerbănes<strong>cu</strong>, directorgeneral aluplast românia: “Din punctulnostru <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, nu au fost diferenţesubstanţiale între ediţia din 2010 afensterbau/frontale şi cea anterioară.Singurul lucru care trebuie menţionat estecreşterea numărului <strong>de</strong> vizitatori, fenomengenerat <strong>de</strong> scă<strong>de</strong>rea drastică a interesului16 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010companiilor locale (în special, a celordin europa <strong>de</strong> est) <strong>pentru</strong> participarea latârgurile naţionale <strong>de</strong> profil. Majoritateacelor care au testat produsele noastre aufost parteneri sau specialişti interesaţi <strong>de</strong>noutăţile lansate. Trebuie remarcat faptulcă nu am primit solicitări din partea unorcompanii care lucrează <strong>cu</strong> alte profile,<strong>de</strong>oarece - într-o perioadă <strong>de</strong> criză <strong>cu</strong>meste cea pe care o traversăm în prezent -niciun furnizor nu ar accepta să preia colaboratoricare au <strong>de</strong>ja probleme <strong>cu</strong> actualiiparteneri. De altfel, noua strategiecomercială limitează la maximum creditulfurnizorşi în<strong>cu</strong>rajează <strong>de</strong>rularea <strong>de</strong> afaceriexclusiv <strong>cu</strong> firme soli<strong>de</strong> din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>refinanciar. Ca noutăţi, la targ am prezentatconceptul energeto, disponibil în variantele4000 (u=1,1 W/mpK), 5000 (u=1,0 W/mpK) şi 8000 (u=0,98 W/mpK), pre<strong>cu</strong>m şiîn versiunile <strong>cu</strong> inserţie <strong>de</strong> spumă poliuretanică.De asemenea, am început promovareaprofilului <strong>cu</strong> 8 camere <strong>de</strong> izolareI<strong>de</strong>al 8000, având o laţime constructivă <strong>de</strong>85 mm. În prezent, toate seriile aluplast sepretează la tehnologia <strong>de</strong> lipire a vitrajuluitermoizolant. Sistemele sunt disponibile şipe piaţa din românia, însă performanţele<strong>de</strong>osebite şi înalta tehnologie înglobatăimpun livrarea la preţuri mai puţin competitive.Pe termen s<strong>cu</strong>rt/mediu, ne vomorienta prepon<strong>de</strong>rent pe participarea laevenimentul <strong>de</strong> la Nürnberg, <strong>de</strong>oarece nuse mai poate justifica prezenţa la manifestărilelocale, care nu aduc rezultatele scontateşi nici nu oferă o vizibilitate <strong>de</strong>osebită".«««Compania aluplast românia, <strong>cu</strong> sediulîn bu<strong>cu</strong>reşti, este subsidiara concernuluialuplast GmbH - Germania, specializatîn fabricaţia şi distribuţia <strong>de</strong> profiledin PVC <strong>de</strong>stinate exe<strong>cu</strong>ţiei <strong>de</strong> tâmplărietermoizolantă.Arcadie Szilagy, director <strong>de</strong>vânzări Profile roplasto românia: „Sepoate afirma faptul că, <strong>de</strong> când companiamamaa fost inclusa în cadrul besa-Group, activitatea societăţii s-a îmbunătăţitconsi<strong>de</strong>rabil. referitor la ediţia din2010 a târgului organizat la NürnbergMesse, constatăm că această manifestareşi-a păstrat sau chiar şi-a extins principalacaracteristică - şi anume aceea <strong>de</strong> atragerea unui număr important <strong>de</strong> vizitatori - atâtspecialişti, cât şi utilizatori finali. Standulroplasto nu a fă<strong>cu</strong>t excepţie, produselenoastre fiind testate <strong>de</strong> foarte mulţi potenţialiclienţi. Trebuie precizat faptul că toateprofilele prezentate - inclusiv noua seriepentacamerală 7001, care a intrat recentîn fabricaţie şi este <strong>de</strong>stinată construcţiei<strong>de</strong> case pasive (având armatură <strong>cu</strong>barieră termică realizată din PVC dur) -sunt incluse şi în oferta subsidiarei dinromânia. De altfel, în Germania, efectelecrizei economice nu se resimt <strong>cu</strong> aceeaşiintensitate <strong>cu</strong> care acest lucru se întâmplăîn europa <strong>de</strong> est. Noi încercăm să contracarămoare<strong>cu</strong>m tendinţa respectivă şi sărecâştigăm o poziţie importantă pe piaţaautohtonă. În acest sens, am achiziţionat<strong>de</strong>ja un teren <strong>cu</strong> o suprafaţă <strong>de</strong> 5.000 mp,un<strong>de</strong> - pe par<strong>cu</strong>rsul lui 2010 - vom construiun nou centru logistic (<strong>cu</strong> o arie utilă <strong>de</strong>1.500 mp)".«««Compania Profile roplasto este specializatăîn comercializarea <strong>de</strong> sisteme dinPVC extrudate <strong>de</strong> roplasto SystemtechnikGmbH & Co.KG (parte a besaGroup). reprezentanţaautohtonă are sediul central înlocalitatea floreşti - Cluj şi, <strong>de</strong>-a lungultimpului, a livrat sisteme <strong>pentru</strong> exe<strong>cu</strong>ţiaunor lucrări <strong>de</strong> referinţă din românia.Iulian Wun<strong>de</strong>r, director generalemmegi românia: "avem o experienţă<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> în<strong>de</strong>lungată în ceea ce priveşteparticiparea la târgul <strong>de</strong> tâmplărie termoizolantădin Nürnberg şi, din acest punct<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, putem afirma că ediţia 2010 s-aconstituit într-un a<strong>de</strong>vărat succes. Luândîn consi<strong>de</strong>rare situaţia economică dificilăconsemnată pe plan internaţional, se poateafirma că aşteptările generale au fost chiar<strong>de</strong>păşite atât în ceea ce priveşte numărul<strong>de</strong> expozanţi, cât şi cel <strong>de</strong> vizitatori. Celemai multe persoane care au fost prezentela standul nostru au dorit să evalueze şi sătesteze oferta emmegi ce vizează prelucrareasistemelor din aluminiu, bazândusepe faptul că firma noastră are o experienţăvastă în acest domeniu <strong>de</strong> activitate.Trebuie menţionat că am avut şi o serie <strong>de</strong>vizitatori din românia, fapt ce ne <strong>de</strong>teminăsă consi<strong>de</strong>răm că <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> a participa laaceastă manifestare a fost justă. În cadrulstandului nostru, reprezentanţii companiilorspecializate în exe<strong>cu</strong>ţia <strong>de</strong> ansambluri<strong>de</strong> ferestre/uşi au avut posibilitateasă se informeze <strong>cu</strong> privire la caracteristicilecâtorva echipamente noi, dintre cares-au remarcat: un utilaj <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>bitare <strong>cu</strong>diametru al dis<strong>cu</strong>lui <strong>de</strong> 150 mm; un pantografuniversal; o linie complet automată<strong>de</strong> prelucrare a profilelor din PVC (tăiere,sudare, <strong>de</strong>bavurare). În ansamblu, am fost<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> mulţumiţi <strong>de</strong> rezultatele avutela acest târg, pe par<strong>cu</strong>rsul celor 4 zile <strong>de</strong>expoziţie având chiar oportunitatea închieieriiunor contracte".sumar«««Compania emmegi, din Italia, este specializatăîn producţia şi comercializarea <strong>de</strong>utilaje <strong>de</strong>stinate procesării profilelor dinaluminiu, în ve<strong>de</strong>rea exe<strong>cu</strong>ţiei <strong>de</strong> tâmplărietermoizolantă. În ultimii ani, pe fondul<strong>de</strong>zvoltării puternice a cererii în domeniulansamblurilor din PVC, a fost luată <strong>de</strong>ciziaextin<strong>de</strong>rii activităţii şi în acest sector.Bogdan Fodor, director general fomromânia: "ediţia 2010 a târgului specializatorganizat la Nürnberg Messe a fost - dinpunctul nostru <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re - similară celorprece<strong>de</strong>nte, reprezentând un fapt extraordinar,dacă luăm în cal<strong>cu</strong>l conjuncturaeconomică nefavorabilă în care ne aflăm înacest moment. Noi ne aşteptam, iniţial, canumărul <strong>de</strong> vizitatori şi <strong>de</strong> expozanţi să sepoziţioneze pe un trend <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nt, dar nus-a întâmplat aşa. Dimpotrivă, în acest an amavut un succes <strong>de</strong>osebit, mai mare chiar faţă<strong>de</strong> cel consemnat în 2008. Standul nostru afost vizitat şi <strong>de</strong> clienţi din românia, ceea cene-a luat oare<strong>cu</strong>m prin surprin<strong>de</strong>re. Circajumătate dintre persoanele care au doritsă testeze noile produse au fost parteneripotenţiali, care şi-au exprimat dorinţa <strong>de</strong> aachiziţiona anumite utilaje, manifestând uninteres real. Dintre noutăţile expuse <strong>de</strong> fomIndustrie în acest an la fensterbau/frontale,s-au remarcat: linia <strong>pentru</strong> prelucrare aprofilelor din PVC <strong>cu</strong> înşurubarea armăturiiîn exterior (în partea interioară se realizeazăprocesarea propriu-zisă); echipamentul <strong>de</strong><strong>de</strong>bavurare <strong>cu</strong> două axe controlate, la care afost diminuat timpul <strong>de</strong> <strong>cu</strong>răţare a bavurilorla nivelul realizat <strong>de</strong> un echipament <strong>cu</strong> 4axe (20 <strong>de</strong> se<strong>cu</strong>n<strong>de</strong> <strong>pentru</strong> fiecare colţ) etc.ambele produse au fost proiectate special<strong>pentru</strong> creşterea eficienţei procesului <strong>de</strong>producţie prin alocarea unor resurse financiare<strong>de</strong> un nivel rezonabil".«««Compania fom Industrie face parte dinfom Group - concern specializat în furnizarea<strong>de</strong> soluţii tehnologice <strong>de</strong> nivelindustrial <strong>pentru</strong> procesarea profilelor dinaluminiu şi PVC, în scopul fabricaţiei <strong>de</strong>ferestre/uşi. Gama utilajelor promovateeste complexă, incluzând maşini <strong>pentru</strong><strong>de</strong>bitare, sudare, <strong>de</strong>bavurare, centre <strong>de</strong>prelucrare, software, servicii etc.Nicolae Irinoiu, director general alPimapen Logistic center: "Din punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re al numărului <strong>de</strong> expozanţi, ediţiadin 2010 a târgului fensterbau/frontale -Nürnberg a fost similară celei anterioare. Înschimb, s-a constatat o diminuare a suprafeţelorînchiriate <strong>de</strong> companii, situaţie valabilă<strong>pentru</strong> aproape toţi participanţii. PentruPimapen a fost interesant să experimentămcreşterea afluenţei <strong>de</strong> vizitatori, care s-auarătat dornici <strong>de</strong> a testa produsele prezentate.Trebuie precizat că noi, prin expoziţia<strong>de</strong> la Nürnberg, nu ne adresăm neapăratpieţei din Germania, ci mai <strong>de</strong>grabă celorlalţibeneficiari europeni. În acest sens, afost interesant să observăm că mulţi potenţialiclienţi din Italia au dorit să afle <strong>de</strong>taliisuplimentare <strong>de</strong>spre sortimentele expuse.


sumarDe asemenea, am consemnat cereri şi dinpartea unor companii <strong>de</strong> tâmplărie dinSuedia, Maroc, Tunisia etc. Dacă în ceea cepriveşte profilele din PVC <strong>de</strong>stinate exe<strong>cu</strong>ţiei<strong>de</strong> tâmplărie termoizolantă nu am avutnoutăţi, pe alte segmente ne-am dovedit<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> activi. astfel, în cadrul fensterbau/frontale am lansat un dispozitiv <strong>de</strong> glisare<strong>pentru</strong> uşi <strong>de</strong> balcon, pre<strong>cu</strong>m şi un sistemcompozit (din PVC şi lemn), folosit laplacarea pardoselilor. un aspect <strong>de</strong>mn <strong>de</strong>menţionat şi care face o diferenţă netă încomparaţie <strong>cu</strong> situaţia <strong>de</strong> a<strong>cu</strong>m doi ani -când prezenţa companiilor din Turcia eraextrem <strong>de</strong> numeroasă - este acela că în 2010au participat doar trei furnizori <strong>de</strong> profileşi unul <strong>de</strong> feronerie din această ţară. Deaceea, se poate afirma că suntem extrem <strong>de</strong>mulţumiţi <strong>de</strong> performanţa realizată. În ceeace priveşte colaboratorii din românia, amavut ocazia să ne întâlnim <strong>cu</strong> <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mulţiparteneri, fapt ce <strong>de</strong>monstrează încă o datăimportanţa maximă a acestei manifestări".«««Înfiinţată în anul 1996, compania PimapenLogistic Center este reprezentanţa autohtonăa societăţii Pimaş Plastik Inşaat MalzemeleriaŞ. Distribuţia sistemelor este realizatăprin intermediul mai multor <strong>de</strong>alerinaţionali, societatea colaborând <strong>cu</strong> peste100 <strong>de</strong> producători <strong>de</strong> tâmplărie termoizolantădin PVC, care îşi <strong>de</strong>sfăşoară activitateaîn 40 <strong>de</strong> localităţi din românia.Raoul Iovănuţ, administrator klaesromânia: "În pofida traversării unei perioa<strong>de</strong>nefavorabile din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>reeconomic, se pare că ediţia din 2010 afensterbau/frontale a <strong>de</strong>păşit-o pe ceaanterioară, mai ales în ceea ce priveşteinteresul beneficiarilor şi specialiştilor dinbranşă <strong>pentru</strong> produsele <strong>de</strong> mare performanţă.aceasta nu înseamnă, în modneapărat, că situaţia a început să se îmbunătăţeascăvizibil în domeniul nostru <strong>de</strong>activitate, ci - mai <strong>de</strong>grabă - reprezintărezultatul unei dorinţe evi<strong>de</strong>nte a tuturormembrilor acestei branşe <strong>de</strong> a acceleraprocesul <strong>de</strong> re<strong>cu</strong>perare a pier<strong>de</strong>rilor generate<strong>de</strong> actuala recesiune. De asemenea,nu trebuie uitat că rolul unei expoziţii esteacela <strong>de</strong> lansare a unor soluţii optime,adresate beneficiarilor actuali şi potenţiali.De aceea, la târgul din Nürnberg, Klaes apromovat noua versiune Premium, careconstituie o aplicaţie integrată, caracterizatăprintr-un mare nivel <strong>de</strong> complexitateşi prin utilizarea căreia este posibilă coordonareaîntregului proces al producţiei <strong>de</strong>tâmplărie termoizolantă. Practic, versiuneaKlaes 7.1 are capacitatea <strong>de</strong> a înlo<strong>cu</strong>i oricealt software utilizat în acest moment. Totodată,am prezentat varianta îmbunătăţită aKlaes 3D, constituind soluţia noastră <strong>pentru</strong>proiectarea <strong>de</strong> pereţi cortină".«««Klaes românia reprezintă pe plan local intereselecompaniei germane Klaes SoftwareSolutions - unul dintre cei mai importanţifurnizori internaţionali <strong>de</strong> aplicaţii <strong>de</strong>stinatecoordonării activităţii <strong>de</strong> producţiea tâmplăriei termoizolante. Programelecompaniei răspund <strong>cu</strong> succes solicitărilorfabricanţilor <strong>de</strong> ferestre, asigurând optimizareaproceselor şi sistemelor <strong>de</strong> gestiune.Marius Dîrmon, director generalProfine românia: "ediţia din acest an atârgului internaţional fensterbau/frontalea fost - în opinia noastră - mai bună încomparaţie <strong>cu</strong> prece<strong>de</strong>nta - atât în ceea cepriveşte prezentarea produselor, cât şi participareaspecialiştilor. O cauză posibilă esteaceea a restrângerii activităţii expoziţionaleîn zona europei <strong>de</strong> est şi a concentrării atenţieifurnizorilor <strong>de</strong> sisteme/producătorilor<strong>de</strong> tâmplărie termoizolantă spre manifestarea<strong>de</strong> la Nürnberg - cea mai reprezentativă,la nivel mondial. Ca noutate, Profine aprezentat noul profil <strong>de</strong> la Kbe, cercetătoriinoştri - pe baza celor 30 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> experienţăîn domeniu - reuşind adaptarea unuisistem existent prin introducerea uneigarnituri mediane <strong>de</strong> etanşare şi inserţiaunui material special în camerele <strong>de</strong> izolare.astfel, prin utilizarea tehnologiei <strong>de</strong> lipire ageamului termoizolant, s-a ajuns la performanţaobţinerii unui coeficient <strong>de</strong> transfertermic în valoare <strong>de</strong> 0,8 W/mpK, corespunzătorferestrelor <strong>de</strong>stinate instalării la casepasive. De asemenea, la târg au mai fostprezentate, în premieră, sistemele <strong>pentru</strong>uşi Trocal, <strong>de</strong>stinate aceluiaşi tip <strong>de</strong> aplicaţii.În plus, este disponibilă noua serie alufusionTrocal 88, prin folosirea căreia se garanteazămaximizarea performanţelor ansamblurilor<strong>de</strong> tâmplărie. La această manifestareexpoziţională, standurile Profine aufost vizitate şi <strong>de</strong> producători din românia,mai ales manageri ai unor companii <strong>de</strong> maridimensiuni, care au acceptat <strong>de</strong>ja i<strong>de</strong>ea căfensterbau/frontale reprezintă lo<strong>cu</strong>l i<strong>de</strong>al<strong>de</strong> întrunire a branşei europene <strong>de</strong> profil- şi nu numai. În ceea ce priveşte impactulcrizei economice, se pare că 2010 reprezintăanul în care aceasta se va face resimţită maiputernic pe segmentul <strong>de</strong> ferestre atât înromânia, cât şi în celelalte state membreue. Condiţiile climatice <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> dure şicare au împiedicat începerea activităţii înprimele luni ale anului ar putea reprezentao explicaţie a unei eventuale contractăria activităţii. Cu toate acestea, elementulhotărâtor, care va <strong>de</strong>termina, probabil, ostagnare sau chiar o scă<strong>de</strong>re a livrărilor îneuropa Occi<strong>de</strong>ntală este constituit <strong>de</strong> epuizarealichidităţilor <strong>de</strong> către majoritatea instituţiilorfinanciare, acestea nemaiputândapela, aşa <strong>cu</strong>m au fă<strong>cu</strong>t în 2009, la metodaretragerii unor sume importante <strong>de</strong> pepieţele europei <strong>de</strong> est".«««Societatea Profine românia a fost înfiinţatăîn anul 1997, ca subsidiară a concernuluigerman Profine International ProfileGroup (parte a holding-ului multinaţionalHT Troplast). Grupul <strong>de</strong> firme se situează întopul producătorilor mondiali <strong>de</strong> sisteme<strong>de</strong> profile din PVC, distribuind pe piaţa <strong>de</strong>profil mărcile Trocal, Kbe şi Kommerling.Mihai Teodores<strong>cu</strong>, director <strong>de</strong>vânzări al hoppe românia: "expoziţiaorganizată la NürnbergMesse reprezintă,în continuare, un reper solid <strong>pentru</strong> branşaeuropeană a producătorilor <strong>de</strong> sisteme<strong>de</strong>stinate exe<strong>cu</strong>ţiei <strong>de</strong> tâmplărie termoizolantă.Manifestarea este adresată mai alesprofesioniştilor, <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea relaţiilorbusiness to business. realitatea estecă, pe fondul diminuării drastice a interesului<strong>pentru</strong> participarea la diverseletârguri naţionale, importanţa manifestărilorfensterbau/frontale - Nürnberg şi bau- Munchen s-a majorat proporţional. Principaleleavantaje oferite <strong>de</strong> aceste târgurisunt constituite <strong>de</strong> stabilirea unui numărsporit <strong>de</strong> contacte <strong>de</strong> afaceri, respectivposibilitatea prezentării produselor inovatoaremult mai multor specialişti, veniţidin toate zonele lumii (este vorba atât<strong>de</strong>spre parteneri tradiţionali, cât şi <strong>de</strong>sprepotenţiali colaboratori). Din acest punct<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, am fost <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mulţumiţi <strong>de</strong>rezultatele participării la ediţia <strong>cu</strong>rentă,<strong>de</strong>oarece produsele noastre au fost testate<strong>de</strong> numeroşi vizitatori, specialişti şi beneficiarifinali. un alt aspect <strong>de</strong>mn <strong>de</strong> menţionateste acela al alăturării mărcii noastre<strong>de</strong> cele mai reprezentative nume din industriaeuropeană <strong>de</strong> profil, lucru beneficimaginii proprii. În ceea ce priveşte noutăţile,am prezentat seria inovatoare <strong>de</strong>mânere marca New York, ce înlo<strong>cu</strong>ieştevechiul sistem Tokio (care a început să fiecopiat foarte mult în ultima perioadă),pre<strong>cu</strong>m şi noi mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong>stinate montajuluila uşile <strong>de</strong> interior din lemn".«««Grupul multinaţional Hoppe este unuldintre cei mai importanţi producătorimondiali <strong>de</strong> şilduri şi mânere <strong>pentru</strong>tâmplăria exe<strong>cu</strong>tată din PVC, lemn stratificatşi <strong>materiale</strong> compozite (lemn-aluminiu).Concernul are peste 3.000 <strong>de</strong> angajaţi şi<strong>de</strong>ţine 9 unităţi <strong>de</strong> producţie în europa şiSua. activitatea acestora este coordonată<strong>de</strong> Hoppe Holding aG - elveţia. reţeaua <strong>de</strong>distribuţie este <strong>de</strong>zvoltată în întreaga lumeşi inclu<strong>de</strong> unităţi regionale în elveţia, franţa,Spania, Marea britanie şi Sua.Ovidiu Fărcaşiu, administratorUrban c & o: "am constatat faptul că -şiîn acest an - interesul <strong>pentru</strong> târgul <strong>de</strong> laNürnberg - cel mai important evenimental industriei internaţionale <strong>de</strong> tâmplărietermoizolantă - s-a menţinut la un nivelfoarte ridicat. Standul nostru a fost permanentvizitat <strong>de</strong> clienţi existenţi sau potenţiali- atât din românia, cât şi din alte stateun<strong>de</strong> ne <strong>de</strong>rulăm activitatea. un exempluconclu<strong>de</strong>nt este constituit <strong>de</strong> companiaaplast, care a achiziţionat <strong>cu</strong> această ocaziedouă utilaje <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>bavurare, unul<strong>pentru</strong> <strong>de</strong>bitare (urban) şi un centru <strong>de</strong>prelucrare (Schirmer). De altfel, acest lucrueste consi<strong>de</strong>rat normal <strong>pentru</strong> companiileoPinii<strong>de</strong> un anumit calibru, care - pe <strong>de</strong>-o parte -nu-şi pot permite să lipsească <strong>de</strong> la o astfel<strong>de</strong> manifestare şi - pe <strong>de</strong> altă parte - profită<strong>de</strong> eveniment <strong>pentru</strong> a se informa în legătură<strong>cu</strong> cele mai noi sisteme şi tehnologii.Dintre noutăţile prezentate <strong>de</strong> urban laediţia din 2010 s-a remarcat un echipamentinovator <strong>de</strong> <strong>cu</strong>răţare a bavurilor, caracterizatprintr-o mare viteză <strong>de</strong> procesare,dotat <strong>cu</strong> două capete (se elimină, astfel,operaţiunea <strong>de</strong> întoarcere a cadrului ferestrei)şi care are capacitatea <strong>de</strong> prelucrarea montanţilor sudaţi în forma literei V. Deasemenea, am promovat maşini <strong>de</strong> sudură<strong>cu</strong> 6 sau 8 capete, instalaţii inovatoare <strong>de</strong>montaj al feroneriei pe cercevea etc."«««Compania urban C & O promovează pepiaţa din românia utilaje fabricate submărcile urban şi Schirmer, <strong>de</strong>stinate fabricaţiei<strong>de</strong> tâmplărie termoizolantă. reprezentanţaautohtonă are, pe plan local,peste 300 <strong>de</strong> parteneri - reprezentândfirme specializate în producţia <strong>de</strong> ansambluri<strong>de</strong> ferestre/uşi.Răzvan Vişenes<strong>cu</strong>, directorgeneral al g-U ferrom com: "În 2010,standul G-u amenajat la fensterbau/frontalea fost vizitat - spre bu<strong>cu</strong>ria noastră -<strong>de</strong> toţi partenerii importanţi, pre<strong>cu</strong>m şi <strong>de</strong>specialişti re<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>ţi din branşă. acelaşilucru a fost valabil şi <strong>pentru</strong> vizitatorii dinromânia: practic, ne-au testat produseleexact acei colaboratori (actuali sau potenţiali)care au capacitatea <strong>de</strong> a <strong>de</strong>păşiactuala criză şi <strong>de</strong> a <strong>de</strong>rula în continuareparteneriate soli<strong>de</strong>. De altfel, experienţaultimilor ani ne-a <strong>de</strong>monstrat faptulcă prezenţa la târgul din Nürnberg estesingura importantă <strong>pentru</strong> o companie<strong>cu</strong> specifi<strong>cu</strong>l nostru <strong>de</strong> activitate. acestlucru se datorează şi interesului scăzutpe care beneficiarii îl acordă altor manifestărisimilare, organizate în diverse altestate ale uniunii europene. Din punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re al impactului pe care evenimentulîl are asupra relaţiilor <strong>de</strong> afaceri <strong>cu</strong> parteneriidin românia, singurul lucru necesara fi menţionat este acela că fensterbau/frontale a <strong>de</strong>venit ceea ce este <strong>de</strong> multtimp în Germania: un prilej <strong>de</strong> întâlnireşi <strong>de</strong> consolidare a relaţiilor <strong>de</strong> colaborare,pre<strong>cu</strong>m şi o ocazie oportună <strong>de</strong>lansare a unor produse inovatoare. Înceea ce priveşte acest din urmă aspect,trebuie menţionat că, la actuala ediţie,am prezentat un nou sistem <strong>de</strong> feronerie<strong>de</strong>stinat instalării la ferestrele realizatedin lemn stratificat. acesta se caracterizeazăprintr-o creştere a sarcinii maximesuportate, în<strong>de</strong>plinind cerinţele actualeale pieţei. De asemenea, am lansat un noumo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> balamale as<strong>cu</strong>nse, un dispozitiv<strong>de</strong> închi<strong>de</strong>re <strong>pentru</strong> uşile din sticlă (dotat<strong>cu</strong> ambreiaj) şi un sistem automat <strong>de</strong> acţionarea uşilor, prevăzut <strong>cu</strong> mecanism <strong>de</strong>tip break-out limitat".«««G-u ferrom Com este subsidiara dinromânia a companiei germane Gretschunitas,specializată în fabricaţia şi distribuţia<strong>de</strong> sisteme <strong>de</strong> feronerie <strong>de</strong>stinateechipării ansamblurilor <strong>de</strong> ferestre/uşitermoizolante. Societatea promovează- în prezent - şi o serie <strong>de</strong> mărci consacrate,<strong>cu</strong>m ar fi bKS (tehnologia sistemelor<strong>de</strong> închi<strong>de</strong>re), ferco (feronerie) şi G-uautomatic.Nr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 17


oPiniiSegmentul <strong>de</strong> s<strong>cu</strong>le şi unelte electrice continuă să scadăDezvoltarea puternică a sectorului <strong>de</strong> construcţii, pre<strong>cu</strong>m şi evoluţiaoptimă a economiei naţionale au <strong>de</strong>terminat, până în anul 2008,o creştere susţinută a importurilor şi vânzărilor <strong>de</strong> s<strong>cu</strong>le şi unelteelectrice pe piaţa autohtonă. Începând din ultimul trimestru din2008, acest segment a suferit modificări importante, majoritateafirmelor specializate raportând, <strong>pentru</strong> 2009, diminuări majore alecifrelor <strong>de</strong> afaceri. În ceea ce priveşte importurile, anul tre<strong>cu</strong>t Chinaa <strong>de</strong>venit principalul furnizor <strong>de</strong> maşini <strong>de</strong> găurit şi <strong>de</strong> ferăstraie<strong>pentru</strong> piaţa românească. În domeniul echipamentelor <strong>de</strong> polizat /şlefuit, s-a menţinut preferinţa <strong>pentru</strong> produsele germane. Conformreprezentanţilor principalelor firme <strong>de</strong> profil, piaţa <strong>de</strong> s<strong>cu</strong>le electriceportabile a consemnat, în 2009, o contracţie mai mare <strong>de</strong> 50% faţă<strong>de</strong> 2008, <strong>cu</strong> o variaţie superioară în cazul echipamentelor grele şi odiminuare pe segmentul s<strong>cu</strong>lelor mici. Pentru 2010 se estimează căscă<strong>de</strong>rea segmentului <strong>de</strong> unelte portabile se va limita la 10%-15%faţă <strong>de</strong> anul tre<strong>cu</strong>t. Analizând datele furnizate <strong>de</strong> Institutul Naţional<strong>de</strong> Statistică (INS), în 2009 numărul uneltelor electrice importatea <strong>de</strong>păşit uşor nivelul <strong>de</strong> un milion <strong>de</strong> bucăţi (3.485 <strong>de</strong> tone) <strong>cu</strong> ovaloare totală <strong>de</strong>clarată <strong>de</strong> 26,61 milioane <strong>de</strong> euro - <strong>cu</strong> 56% mai puţin<strong>de</strong>cât în anul prece<strong>de</strong>nt.Mircea Georges<strong>cu</strong>, directorregio nal <strong>de</strong> vânzări - Divizia <strong>de</strong> S<strong>cu</strong>leelectrice şi accesorii robert Bosch:“Prima reacţie în faţa crizei financiare avizat reducerea cheltuielilor, analizândserios structura costurilor fixe. Periodic,revizuim şi portofoliul <strong>de</strong> produse, accelerămşi ne optimizăm unele programe.Situaţia actuală ne-a în<strong>de</strong>mnat să fimmai eficienţi, să ne stabilim priorităţileşi să ne alegem <strong>cu</strong> atenţie activităţileviitoare. Vom continua să acţionămraţional şi <strong>cu</strong> ţinte precise, <strong>pentru</strong> a fructificaoportunităţile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare petermen lung. Climatul economic actualne-a <strong>de</strong>terminat să ne revizuim aşteptările<strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea afacerii <strong>cu</strong> s<strong>cu</strong>leelectrice şi nu există nicio îndoială că2009 şi 2010 sunt ani dificili <strong>pentru</strong> toatecompaniile. Pe piaţa <strong>de</strong> s<strong>cu</strong>le electricevom continua să oferim instrumente <strong>de</strong>lucru inovatoare şi să ne asigurăm căgama <strong>de</strong> produse şi prezenţa noastrăsunt optimizate. In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa financiară,know-how-ul tehnologic, pre<strong>cu</strong>mşi strategia <strong>de</strong> marketing elaborată petermen lung reprezintă fundamentul pecare ne clădim <strong>afacerile</strong>, <strong>pentru</strong> a <strong>de</strong>păşiaceastă situaţie dificilă atât în românia,cât şi la nivel internaţional. În acestecondiţii ale pieţei, avem mai multe avantajecompetitive - şi anume putereamărcii proprii, <strong>cu</strong> inovaţiile şi tehnologiabine<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>tă şi campaniile pecare le <strong>de</strong>rulăm anual, astfel încât să fimcât mai aproape <strong>de</strong> clienţi. În 2009, am<strong>de</strong>marat mai multe campanii, printre carese numără şi "reciclează şi câştigă bătălianou versus vechi!", organizată în parteneriat<strong>cu</strong> asociaţia rorec şi <strong>cu</strong> distribuitoriinoştri autorizaţi. Campania, <strong>de</strong>sfăşuratăîn mai multe etape, s-a adresattuturor persoanelor fizice sau juridice,acestea primind un discount <strong>de</strong> 20% lapredarea oricărei s<strong>cu</strong>le electrice portabile,indiferent <strong>de</strong> starea <strong>de</strong> funcţionaresau <strong>de</strong> marcă. Campania a avut un maresucces şi a reprezentat una din modalităţilenoastre <strong>de</strong> a sprijini procesul <strong>de</strong>reciclare. Tot în 2009 am continuat caravanelebosch, un program prin care18 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010am organizat <strong>de</strong>monstraţii practice <strong>de</strong>bricolaj la partenerii noştri din cele maimari oraşe ale ţării.anul tre<strong>cu</strong>t a adus o modificare încomportamentul consumatorilor. astfel,ca urmare a evoluţiei pieţei construcţiilor,s-a remarcat o scă<strong>de</strong>re a cererii <strong>de</strong> s<strong>cu</strong>leprofesionale, dar, pe <strong>de</strong> altă parte, crizafinanciară a fă<strong>cu</strong>t tot mai multe persoanesă renunţe la angajarea unor firme specializateşi să facă personal lucrări <strong>de</strong> renovarea lo<strong>cu</strong>inţei. acest lucru a avut unimpact direct şi pozitiv asupra vânzărilor<strong>de</strong> s<strong>cu</strong>le electrice din gamele boschver<strong>de</strong>, Skil şi Dremel. La nivelul grupuluibosch, diviziile bunurilor <strong>de</strong> consum şiTehnologiei Construcţiilor nu au fost gravafectate <strong>de</strong> criză şi au generat livrări <strong>de</strong>11,3 miliar<strong>de</strong> euro. Ca urmare a tendinţelorpieţei, în anul 2009, mai mult <strong>de</strong>jumătate din vânzările <strong>de</strong> s<strong>cu</strong>le electriceşi accesorii au fost pe segmentul <strong>de</strong>bricolaj. Divizia S<strong>cu</strong>le electrice lanseazăanual circa 100 <strong>de</strong> produse noi pepiaţă, iar timpul mediu dintre iniţiereaunui proiect <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare şi începutulproducţiei este <strong>cu</strong>prins între 12 şi 18 luni,ceea ce este foarte puţin. aproape 40%din volumul vânzărilor anuale se realizează<strong>cu</strong> produsele a căror apariţie pepiaţă s-a produs <strong>cu</strong> mai puţin <strong>de</strong> 24 <strong>de</strong>luni în urmă. Vom continua să aducempe piaţa din românia produse inovatoare,acesta fiind unul din factorii principalicare au <strong>de</strong>terminat poziţia <strong>de</strong> li<strong>de</strong>r alcompaniei noastre.În general, viitorul echipamentelor seîndreaptă către s<strong>cu</strong>lele electrice multifuncţionale,<strong>cu</strong> a<strong>cu</strong>mulatori şi o greutateredusă. O schimbare pe care noile echipamenteo aduc pe piaţa <strong>de</strong> bricolaj estelegată <strong>de</strong> targetul acestora: dacă pânăa<strong>cu</strong>m 5 ani, s<strong>cu</strong>lele electrice erau <strong>de</strong>dicateîn exclusivitate bărbaţilor, aceastătendinţă s-a schimbat simţitor, mai alesdatorită faptului că uneltele au <strong>de</strong>venitmult mai uşor <strong>de</strong> folosit. unul dintreobiectivele stabilite <strong>pentru</strong> intervalulurmător vizează continuarea consolidăriistrategiei <strong>de</strong> vânzări. avem în ve<strong>de</strong>re săcontinuăm să-i sprijinim pe distribuitoriinoştri în consolidarea structurii lorinterne, <strong>pentru</strong> a putea face faţă şi maibine modificărilor pieţei. Dispunem <strong>de</strong>o reţea <strong>de</strong> distribuţie ce <strong>cu</strong>prin<strong>de</strong> 50 <strong>de</strong><strong>de</strong>aleri, <strong>cu</strong> care colaborăm <strong>de</strong> cel puţin 10ani. Mai mult, în acest an vrem să diminuămşi mai mult timpii <strong>de</strong> livrare şi sălansăm pe piaţă oferte specifice fiecăruigrup <strong>de</strong> utilizatori în parte”.Bogdan Mamina, director <strong>de</strong>marketing al hilti românia: “referindunela situaţia dificilă a pieţei construcţiilor,vânzările noastre au fost în linie<strong>cu</strong> aşteptările, reuşind să atingem unrezultat net superior mediei pieţei, ceeace a dus la creşterea semnificativă a cotei<strong>de</strong> piaţă. astfel, în 2009 am înregistrato cifră <strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong> 28,4 milioane <strong>de</strong>lei. Sunt, practic, doi factori majori careau <strong>de</strong>terminat această performanţă. Înprimul rând, este vorba <strong>de</strong> lansări <strong>de</strong>produse inovatoare, iar în al doilea rând,<strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lul propriu <strong>de</strong> afaceri bazat pevânzări directe, care ne-a permis să neconcentrăm pe segmentele pieţei maipuţin afectate <strong>de</strong> criză. am fost aproape<strong>de</strong> clienţii noştri acolo un<strong>de</strong> este nevoie<strong>de</strong> noi, respectiv pe şantier. Piaţa <strong>de</strong>s<strong>cu</strong>le electrice portabile a consemnat,în 2009, o contracţie mai mare <strong>de</strong> 50%,faţă <strong>de</strong> 2008, <strong>cu</strong> o variaţie superioară încazul echipamentelor grele şi o scă<strong>de</strong>remai redusă pe segmentul s<strong>cu</strong>lelormici. Pentru 2010 se previzionează ocontracţie <strong>de</strong> 8% a pieţei construcţiilor.Ţinând cont <strong>de</strong> faptul că s-a observat ostabilizare a cererii în a doua jumătate aanului 2009, preconizăm că <strong>pentru</strong> 2010scă<strong>de</strong>rea segmentului <strong>de</strong> unelte portabilese va limita la 10%-15% faţă <strong>de</strong> anultre<strong>cu</strong>t.Cu toate că volumul lucrărilor <strong>de</strong>construcţii (serie brută) s-a diminuat <strong>cu</strong>15,1%, estimăm că pe anumite segmentespecifice reducerea a fost mult mai mare,chiar <strong>de</strong> 60%-70%, în funcţie <strong>de</strong> valoareaunitară a respectivelor unelte şi gradul<strong>de</strong> specializare. această involuţie a fostgenerată, în principal, <strong>de</strong> scă<strong>de</strong>rea investiţiilor,care a dus la oprirea sau întârzierealucrărilor pe o mare parte din şantiere.Întârzierea plăţilor către antreprenori afost pasul următor, care, implicit, afecteazăşi furnizorii. Pentru a contracaraefectele crizei, pe lângă măsuri <strong>de</strong> susţinerea afacerii şi <strong>de</strong> exploatare a oportunităţilorpe diferite segmente, am re<strong>cu</strong>rsşi la proce<strong>de</strong>e <strong>de</strong> asigurare a fluxului <strong>de</strong>capital. Obiectivul nostru <strong>pentru</strong> 2010este acela <strong>de</strong> a ne păstra nivelul afacerii<strong>de</strong> anul tre<strong>cu</strong>t şi a creşte profitabilitatea.Cele mai bine vândute produse au rămas,în continuare, uneltele portabile. Totodată,se înregistrează o situaţie optimăşi pe segmentul <strong>de</strong> consumabile, atât înceea ce priveşte vânzările <strong>de</strong> burghie şidălţi, cât şi livrările <strong>de</strong> ancore şi instalaţii.recent, am lansat pe piaţă noul rotoper<strong>cu</strong>torTe30 aVr, <strong>cu</strong> sistem <strong>de</strong> reducere avibraţiilor, lucru care protejează utilizatorulîn mod suplimentar. anul acesta, amintrat şi pe segmentul ancorelor conexpand<strong>pentru</strong> sarcini mici şi medii, <strong>cu</strong>noua gamă Hilti HSV, <strong>cu</strong> aplicaţii diverseatât în domeniul construcţiilor <strong>de</strong> clădiri,cât şi în cel al finisărilor interioare şi instalaţiilormecanice/electrice. Pentru intervalul2010-2011 strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea companiei vizează concentrarea pesegmentele <strong>de</strong> piaţă care se <strong>de</strong>zvoltă. Înceea ce priveşte inovaţia, în <strong>de</strong><strong>cu</strong>rsul lui2009 am lansat mai multe produse <strong>de</strong>succes, <strong>cu</strong>m ar fi: Hilti Te1000 - <strong>de</strong>molatordin clasa <strong>de</strong> 10 kg; Hilti Te 60 - combiper<strong>cu</strong>tor<strong>de</strong> 6 kg; Te 1 - rotoper<strong>cu</strong>tor <strong>de</strong> 2,5kg; Hilti DCH - maşini electrice manuale<strong>de</strong> tăiat beton armat până la 12 cm; SIW/sumarSID 144a - şurubelniţe <strong>cu</strong> impact tangenţial<strong>cu</strong> a<strong>cu</strong>mulatori Li-Ion şi Hilti Pre3 -nivelă rotativă <strong>cu</strong> laser <strong>pentru</strong> aplicaţii laexterior.am <strong>de</strong>rulat, <strong>de</strong> asemenea, campaniisezoniere <strong>de</strong> loializare <strong>de</strong>-a lungul întreguluian, printre care şi o ofertă <strong>de</strong> reciclareîmpreună <strong>cu</strong> asociaţia rorec, încadrul căreia clienţii noştri au beneficiat<strong>de</strong> un discount mai mare <strong>de</strong> 25% laachiziţionarea unei unelte Hilti Te1, încazul în care returnau un rotoper<strong>cu</strong>tor<strong>de</strong> orice marcă. În 2009, vânzările neteale grupului Hilti au fost <strong>de</strong> 3,8 miliar<strong>de</strong>franci elveţieni”.Victor Nica, director al Makitaromânia: “În 2009 vânzările noastreau urmat trendul pieţei specifice, reducându-sela jumătate comparativ <strong>cu</strong>2008. Pentru anul în <strong>cu</strong>rs, pe segmentuls<strong>cu</strong>lelor <strong>pentru</strong> construcţii, într-o variantăoptimistă, putem previziona o stagnare,cel puţin în primul semestru. Sperăm caîn a doua parte a anului piaţa să se <strong>de</strong>blocheze.Totodată, anul tre<strong>cu</strong>t am reuşitsă extin<strong>de</strong>m reţeaua <strong>de</strong> distribuţie, prininclu<strong>de</strong>rea unor noi firme. În acelaşi timp,datorită crizei financiare şi a problemelorîntâmpinate <strong>de</strong> anumiţi parteneri, amşi renunţat la anumiţi distribuitori. Printotalitatea activităţilor conexe (furnizare<strong>de</strong> piese <strong>de</strong> schimb şi accesorii, reparaţiirapi<strong>de</strong>) dorim să reprezentăm o opţiunefermă <strong>pentru</strong> orice posibil utilizator, fiindre<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>ţi ca unul dintre principaliifurnizori <strong>de</strong> s<strong>cu</strong>le electrice pe piaţa românească.În ceea ce priveşte producţia lafabrica noastră din brăneşti, aceasta seva extin<strong>de</strong>, <strong>de</strong>oarece, la nivel <strong>de</strong> grup, s-aluat <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> a se transfera mai multeechipamente <strong>de</strong> producţie în aceastălocaţie. Majoritatea uneltelor şi s<strong>cu</strong>lelorproduse pe plan local sunt <strong>de</strong>stinateexportului (în special în ucraina şi rusia)”.Liviu Popeneciu, preşedinte alasociaţiei rorec: “Colectarea selectivăşi reciclarea <strong>de</strong>şeurilor <strong>de</strong> echipamenteelectrice şi electronice (Deee) este <strong>de</strong>o reală importanţă, dat fiind caracterulnociv al acestora: <strong>de</strong> 10 ori mai mare<strong>de</strong>cât cel al <strong>de</strong>şeurilor menajere. Gradulridicat <strong>de</strong> poluare se datorează faptuluică acestea conţin metale grele (Hg, Cd,Pb) ce poluează apa şi solul, gaze toxice(freon) care, eliminate în aer, au efecte<strong>de</strong>zastruoase şi <strong>materiale</strong> non-bio<strong>de</strong>gradabile(plastic, sticlă, metale) ce pot fieliminate nepoluant, doar prin tratareaconform standar<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> mediu.aproximativ 87% dintr-o unealtă electricăportabilă se poate recicla. Prin urmare,alegând să ne <strong>de</strong>barasăm responsabil<strong>de</strong> echipamentele <strong>de</strong>păşite, inutile saunefuncţionale şi ducându-le la centrele<strong>de</strong> colectare, prevenim consumul inutil<strong>de</strong> materii prime şi risipa <strong>materiale</strong>lorcare sunt încă folositoare. S<strong>cu</strong>lele electricesunt <strong>de</strong> două tipuri: fără şi <strong>cu</strong> a<strong>cu</strong>mulator(primele alimentate la reţeaua electrică,iar celelalte <strong>cu</strong> a<strong>cu</strong>mulatori <strong>de</strong> diferitetipuri, <strong>de</strong> la cei <strong>cu</strong> dimensiuni mici la


sumara<strong>cu</strong>mulatori <strong>de</strong> 3.6 - 18- 24 V). atât unelteleelectrice <strong>de</strong>fecte, cât şi a<strong>cu</strong>mulatoriiportabili, trebuie să intre - în momentulîn care <strong>de</strong>vin nefolositoare - în procesul<strong>de</strong> reciclare, căci fiecare baterie conţineîn medie 20 g <strong>de</strong> metal ce poate fi reutilizat.Mai grav este faptul că un a<strong>cu</strong>mulatoruzat, aruncat la groapa <strong>de</strong> gunoi,poluează un metru <strong>cu</strong>b <strong>de</strong> sol şi 10 litri<strong>de</strong> apă. bateriile şi a<strong>cu</strong>mulatorii portabiliuzaţi pot fi <strong>de</strong>puşi în containerelerorec speciale, aflate în reţelele Metro,Praktiker, Obi, baumax şi ambient, iarreţeaua continuă să se extindă. Prin înlo<strong>cu</strong>ireaechipamentelor vechi <strong>cu</strong> unelenoi, ce au eficienţă energetică ridicată,se contribuie activ la reducerea emisiilor<strong>de</strong> gaze <strong>cu</strong> efect <strong>de</strong> seră, dintre care celmai <strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>t este dioxidul <strong>de</strong> carbon, sereduc costurile <strong>de</strong> exploatare şi beneficiem<strong>de</strong> performanţele sporite ale noilorunelte.În concluzie, colectarea corectă a Deeenu este doar o dovadă a responsabilităţiifaţă <strong>de</strong> mediu, ci şi un mod <strong>de</strong> a neeficientiza bugetul. O preo<strong>cu</strong>pare fundamentalăşi constantă a asociaţiei române<strong>pentru</strong> reciclare o reprezintă informareaconsumatorilor asupra efectelor nocivepe care <strong>de</strong>şeurile <strong>de</strong> echipamente electriceşi electronice le au asupra mediului,pre<strong>cu</strong>m şi responsabilizarea publi<strong>cu</strong>luiîn direcţia utilizării raţionale a resurselor,întrucât Deee reprezintă o sursă <strong>de</strong>materii prime se<strong>cu</strong>ndare. răspunsul societăţilorcomerciale - <strong>cu</strong>m ar fi companiile<strong>de</strong> construcţii, care au implementatîn procedurile lor <strong>de</strong> lucru sistemul <strong>de</strong>predare spre reciclare a echipamenteloruzate către asociaţii <strong>de</strong> profil saufirme autorizate - este îmbu<strong>cu</strong>rător, iarrezultatul acestor acţiuni arată faptul căresponsabilitatea faţă <strong>de</strong> mediu începesă <strong>de</strong>vină o strategie general acceptată”.ing. Mircea Androne, directorcomercial al firmei Metatools: “Difi<strong>cu</strong>ltăţilefinanciare din domeniul construcţiilorşi industriilor au afectat, în modimplicit, comerţul <strong>cu</strong> s<strong>cu</strong>le, unelte şi echipamente<strong>pentru</strong> construcţii şi industrie,sector în care compania noastră activează<strong>de</strong> peste 11 ani, atât la nivel local,cât şi naţional. Însă, principala problemăîntâmpinată până în prezent nu o reprezintăscă<strong>de</strong>rea cererii pe piaţa echipamentelor<strong>de</strong> construcţii, ci blocajul financiarsistemic, ce are reper<strong>cu</strong>siuni graveasupra mediului economic autohton.Principalele măsuri <strong>de</strong> contracarare aefectelor crizei financiare, adoptate lanivelul societăţii, au constat în ajustareapreţurilor, promovarea <strong>de</strong> pachetespeciale, orientarea către segmentul<strong>de</strong> achiziţii publice şi comerţ online,reanalizarea portofoliului <strong>de</strong> furnizori şiclienţi etc.Pentru anul 2010, pe fondul<strong>de</strong>marării unor mari proiecte <strong>de</strong> investiţiice se preconizează la nivel naţional,estimăm o creştere a cererii <strong>de</strong> utilaje şiechipamente profesionale. În acest sens,am extins gama <strong>de</strong> produse profesionale(importuri) ce reprezintă firme ca:bosch, Makita (s<strong>cu</strong>le electrice şi accesorii),Pramac (Spania) - generatoare <strong>de</strong><strong>cu</strong>rent; Telwin, Selco (Italia) - aparate şiechipamente <strong>de</strong> sudură; ridgid (belgia),rems (Germania) - s<strong>cu</strong>le <strong>pentru</strong> instalaţii;Gu, Winkhaus - feronerie şi accesorii<strong>pentru</strong> tâmplărie PVC şi aluminiu.În ultima perioadă am extins activitatea<strong>de</strong>partamentului <strong>de</strong> service. realizareaoperativă a tuturor intervenţiilor şi asigurarea<strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> calitate <strong>pentru</strong> întreţinereaşi urmărirea în timp a funcţionăriiechipamentelor constituie un obiectivimportant al firmei. Proiectele <strong>pentru</strong>2010 vizează o <strong>de</strong>zvoltare a activităţii <strong>de</strong>comerţ online şi a celei <strong>de</strong> închirieri <strong>de</strong>utilaje şi echipamente <strong>pentru</strong> construcţii,prin introducerea unor noi repere înoferta <strong>de</strong>ja existentă. apreciem că livrărilese vor majora în perioada următoare,dar, totodată, se va înregistra şi o creşterea calităţii produselor, în condiţiileunei con<strong>cu</strong>renţe tot mai acerbe. Cifra <strong>de</strong>afaceri realizată anul tre<strong>cu</strong>t a înregistrato <strong>de</strong>screştere <strong>de</strong> numai 18% faţă <strong>de</strong> anulprece<strong>de</strong>nt (când a fost <strong>de</strong> aproximativ 3milioane <strong>de</strong> euro), dar, având în ve<strong>de</strong>refaptul că exerciţiul financiar s-a încheiatpe profit, consi<strong>de</strong>răm că am <strong>de</strong>păşit <strong>cu</strong>succes obstacolele financiare ale anului2009. Pentru 2010 estimăm o creştere<strong>de</strong> minimum 10% a cifrei <strong>de</strong> afaceri, pefondul adoptării / racordării noastre lanevoile specifice clienţilor. Cele mai solicitateproduse au rămas s<strong>cu</strong>lele electrice(<strong>cu</strong> o pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 30% din totalulvânzărilor), urmate <strong>de</strong> accesorii şi feronerie<strong>pentru</strong> tâmplăria din PVC / geamtermoizolant (30%), utilajele şi echipamente<strong>pentru</strong> construcţii (20%), altele(aparate şi accesorii sudură, echipamente<strong>pentru</strong> protecţia muncii, s<strong>cu</strong>le <strong>de</strong> mână(10%). La categoria servicii nou lansatepe piaţă, anul tre<strong>cu</strong>t am implementat 5magazine online, <strong>de</strong>dicate segmentelorîn care compania îşi <strong>de</strong>sfăşoară activitatea.Ca produs nou, poate fi menţionatălansarea, pe plan mondial, a sistemului<strong>de</strong> inspecţie ridgid microDrain, ce reprezintăo realizare importantă în domeniultehnologiei inspecţiilor ţevilor <strong>de</strong> micidimensiuni. În ceea ce priveşte vânzărileşi strategia <strong>de</strong> afaceri <strong>pentru</strong> intervalul2010-2011, consi<strong>de</strong>răm că vor fi provocăricheie, pre<strong>cu</strong>m: o mai bună înţelegerea clienţilor; diversificarea portofoliului <strong>de</strong>produse şi promovarea a<strong>de</strong>cvată a acestoraprin canalele media; racordarea cafurnizor la proiectele mari <strong>de</strong> investiţii(lucrări <strong>de</strong> infrastructură, <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare/reabilitaretermică, <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea/ mo<strong>de</strong>rnizarea utilităţilor în mediulrural) etc. Consi<strong>de</strong>răm, în continuare, căaspectele legate <strong>de</strong> vânzări sunt vitale<strong>pentru</strong> o creştere durabilă şi orientatăspre viitor (după <strong>de</strong>păşirea crizei).”Ani-Maria Niţu, director <strong>de</strong>vânzări al firmei Partener, din Bacău:“asumându-ne o viziune proactivă în faţainstabilităţii mediului actual <strong>de</strong> afaceri,ne-am fixat ca obiectiv <strong>prioritar</strong> testareariguroasă a credibilităţii partenerilor.astfel, au fost analizate istori<strong>cu</strong>l, evoluţia şidatele economico - financiare ale fiecăruipotenţial colaborator şi au fost elaborateplanuri concrete <strong>de</strong> prevenire, minimizaresau control al ris<strong>cu</strong>rilor. Măsurileadoptate au permis o bună poziţionarepe piaţa <strong>de</strong> profil, astfel încât diminuareacifrei <strong>de</strong> afaceri la nivelul reţelei Partenera fost consi<strong>de</strong>rabil mai mică în raport <strong>cu</strong>scă<strong>de</strong>rea înregistrată, în general, <strong>de</strong> livrările<strong>de</strong> s<strong>cu</strong>le, utilaje şi echipamente. Maimult <strong>de</strong>cât atât, <strong>pentru</strong> anul 2010 previzionămo creştere a cifrei <strong>de</strong> afaceri fundamentatăpe extin<strong>de</strong>rea gamei <strong>de</strong> produse,a reţelei <strong>de</strong> magazine proprii şi distribuitorispecializaţi şi pe <strong>de</strong>zvoltarea parteneriatelor<strong>cu</strong> furnizori <strong>de</strong> prestigiu internaţional.La momentul actual, avem 18magazine care funcţionează sub siglaPartener şi, conform estimărilor <strong>pentru</strong>următorii doi ani, numărul acestora vaajunge la 35. În ceea ce priveşte specificitateacererii, am constatat o orientareprogresivă a clienţilor către produsele ceîn<strong>de</strong>plinesc cerinţe imediate sau, la polulopus, către cele <strong>cu</strong> grad ridicat <strong>de</strong> profesionalism.Nota comună a celor douătendinţe rămâne exigenţa furnizării unorpachete <strong>de</strong> servicii complete, pornind<strong>de</strong> la consilierea în alegerea produsuluipână la serviciile post-vânzare. Pentruintervalul 2010-2011, grupul Partener şi-apropus să menţină avantajul competitivconferit <strong>de</strong> statutul <strong>de</strong> principal distribuitoral produselor Makita (pe segmentuls<strong>cu</strong>lelor electrice), <strong>de</strong> poziţia <strong>de</strong> importatorla majoritatea gamelor <strong>de</strong> articolecomercializate (sudură: Telwin, Lincolnelectric; compresoare: fini, abac; utilaje<strong>pentru</strong> construcţii: bomag, enar; generatoare:Tecnogen şi Pramac; echipamente<strong>de</strong> <strong>cu</strong>răţat sub presiune: Lavor Wash;pompe, hidrofoare: ebara, Kerself, Grundfos)şi <strong>de</strong> poziţia <strong>de</strong> producător <strong>de</strong> hidrofoare.În plus, <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> produse submarca proprie - Wasserkonig, Wassertechnik;Tehnoweld şi Technik - va <strong>de</strong>venio activitate constantă pe termen mediuşi lung”.Camil Aliman - director regionalal ridge tool europe <strong>pentru</strong> româniaşi Ungaria: "Subsidiara din românia arealizat, în 2009, o cifră <strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong> unmilion uSD, nivel similar celui obţinut în2008. am reuşit să ne menţinem eficienţaactivităţii, <strong>de</strong>şi structura livrărilors-a modificat în mod radical. astfel, dacăînainte <strong>de</strong> începerea crizei financiarecea mai mare parte a încasărilor (peste70%) proveneau din comenzile <strong>de</strong>stinateaplicaţiilor din domeniul construcţiilorcivile (<strong>pentru</strong> lucrări <strong>de</strong> instalaţii), înprezent cota acestora a scăzut simţitor,fiind egalată <strong>de</strong> cea a produselor <strong>pentru</strong>domeniul edilitar. De altfel, aceastăevoluţie nu înseamnă altceva <strong>de</strong>cât oreconfirmare a experienţei câştigate <strong>de</strong>colegii din Sua, care arată că, în perioa<strong>de</strong>le<strong>de</strong> recesiune, cele mai bune rezultatevin dinspre segmentul produselor<strong>de</strong>stinate reparaţiilor şi întreţinerii reţelelor.am fă<strong>cu</strong>t <strong>de</strong>ja livrări către companiispecializate în asemenea operaţiuni încâteva oraşe din românia. De asemenea,trebuie precizat că din 2008 funcţioneazăla Cluj-Napoca un parc industrialemerson, amplasat pe un teren <strong>de</strong> 11ha, în cadrul căruia <strong>de</strong>ţinem o hală <strong>de</strong>producţie, un centru <strong>de</strong> specializare ainstalatorilor autohtoni, o zonă <strong>de</strong> serviceşi o unitate logistică. Deocamdată, peplan local sunt fabricate produse din 5categorii, dar estimăm că numărul acestorase va dubla în următorul an. Principalelesortimente exe<strong>cu</strong>tate sunt constituite<strong>de</strong> ba<strong>cu</strong>rile <strong>de</strong>stinate montajuluioPiniila instrumentele <strong>de</strong> filetare (manualesau electrice), pre<strong>cu</strong>m şi <strong>de</strong> pompa <strong>de</strong>presiune <strong>pentru</strong> verificarea integrităţiiinstalaţiilor. reţeaua <strong>de</strong> distribuţie ridgeTool românia este formată, în prezent,din 9 companii şi, pe măsura creşteriinotorietăţii mărcii şi consolidării poziţieipe piaţă, sperăm că gradul <strong>de</strong> acoperire alacesteia se va majora consi<strong>de</strong>rabil".Petre Ghiţă, director general alfirmei triton:“În 2009, piaţa <strong>de</strong> s<strong>cu</strong>le electricea scăzut la jumătate din valoareaînregistrată în anul prece<strong>de</strong>nt, pe fonduldiminuării sectorului construcţiilor şi alcontractării economiei, în general. apreciezcă dacă nu se va <strong>de</strong>bloca creditareaşi beneficiarii proiectelor <strong>de</strong> construcţiişi infrastructură (printre care şi statul)nu vor achita la timp valoarea lucrărilorexe<strong>cu</strong>tate, piaţa <strong>de</strong> profil va fi în scă<strong>de</strong>reşi în acest an. Pe baza datelor <strong>de</strong> caredispunem, această diminuare nu va mai fila nivelul celei din 2009, ci în jurul valorii <strong>de</strong>15%. activitatea firmei s- a contractat anultre<strong>cu</strong>t şi ca urmare a scă<strong>de</strong>rii proiectelor<strong>de</strong> construcţii publice sau private. efectelecrizei au <strong>de</strong>terminat atât scă<strong>de</strong>rea numărului<strong>de</strong> clienţi, cât şi diminuarea volumului<strong>de</strong> vânzări / beneficiar. Totodată, din 2009s-a majorat şi numărul mediu <strong>de</strong> zile încare se plătesc facturile. În aceste condiţii,măsurile pe care le-am adoptat au vizato gestiune mai bună a sto<strong>cu</strong>rilor şi reducereavalorii acestora (fără a afecta gradul<strong>de</strong> serviabilitate către clienţi), scă<strong>de</strong>reacosturilor <strong>de</strong> personal prin disponibilizăridin posturile care au <strong>de</strong>venit ineficienteodată <strong>cu</strong> scă<strong>de</strong>rea activităţii, o maibună analiză a cerinţelor pieţei şi concentrareape game <strong>de</strong> produse care mai fac,încă, obiectul cererii. Suntem distribuitordirect <strong>pentru</strong> s<strong>cu</strong>le şi utilaje profesionale<strong>cu</strong> tradiţie pe pieţele internaţionale şi naţionale,<strong>cu</strong>m ar fi bosch, Makita, aeG, Stihl,Kärcher, ridgid etc.O scă<strong>de</strong>re puternică a cererii, <strong>de</strong> aproximativ70%, s-a resimţit la nivelul utilajelor<strong>de</strong> construcţii mari (plăci compactoare,maiuri etc.), în timp ce solicitările <strong>pentru</strong>produsele <strong>de</strong> mână electrice sau alimentateprin a<strong>cu</strong>mulator s-au diminuat <strong>cu</strong>35%. O activitate mai profitabilă s-a înregistratpe segmentul accesoriilor <strong>pentru</strong>s<strong>cu</strong>le şi utilaje. aceste trenduri combinateau dus la scă<strong>de</strong>rea cifrei <strong>de</strong> afaceri<strong>pentru</strong> companie, pe segmentul <strong>de</strong> s<strong>cu</strong>le,<strong>cu</strong> 40% în anul 2009 faţă <strong>de</strong> 2008. Celemai bine vândute produse au fost, anultre<strong>cu</strong>t, ciocanele rotoper<strong>cu</strong>toare, maşinile<strong>de</strong> găurit şi înşurubat, în generalmo<strong>de</strong>lele uzuale care nu implică valorimari <strong>de</strong> <strong>cu</strong>mpărare. Pentru că lucrăm<strong>cu</strong> mulţi furnizori, ce lansează periodicproduse noi, putem spune că în fiecaresăptămână avem produse şi tehnologiinoi în toate showroom-urile proprii dinţară. Strategia <strong>pentru</strong> 2010- 2011 vizeazăcontinuarea măsurilor <strong>de</strong> efienticizare aactivtăţii începute în 2009, concentrareaproactivă către cerinţele pieţei, <strong>de</strong>rularea<strong>de</strong> promoţii şi programe <strong>de</strong> fi<strong>de</strong>lizarea clienţilor, pre<strong>cu</strong>m şi studierea altorpieţe locale <strong>pentru</strong> extin<strong>de</strong>rea activităţii.Ca obiective, ne propunem menţinereacifrei <strong>de</strong> afaceri la nivelul anului 2009 şimaximizarea profitului”.Nr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 19


oPiniiPiaţa utilajelor <strong>pentru</strong> construcţii a ajuns la jumătatedin volumul înregistrat în 2006Pe piaţa utilajelor şi echipamentelor <strong>de</strong> construcţii s-a înregistrat,în 2009, o diminuare drastică a livrărilor, din cauza situaţieieconomice actuale. În această conjunctură, majoritatea firmelora luat măsuri <strong>de</strong> eficientizare a costurilor şi <strong>de</strong> reconfigurarea investiţiilor planificate <strong>pentru</strong> următorii ani, în speranţase<strong>cu</strong>rizării afacerii. Reprezentanţii companiilor din domeniuconsi<strong>de</strong>ră că în 2009 s-a atins <strong>de</strong>ja punctul minim al activităţii,urmând ca ritmul vânzărilor să se înscrie pe un trend ascen<strong>de</strong>nt<strong>de</strong> 2%-3%, începând din a doua parte a anului în <strong>cu</strong>rs. Rezultatele<strong>de</strong> la sfârşitul lui 2009 indică o diminuare <strong>de</strong> 76,3%, conformAsociaţiei Distribuitorilor <strong>de</strong> Utilaje <strong>pentru</strong> Construcţii (ADUC).Astfel, dacă în 2008 au fost comercializate circa 3.300 <strong>de</strong> unităţi,în 2009 s-au livrat doar 780 <strong>de</strong> utilaje. Sub impactul crizeifinanciare, comparativ <strong>cu</strong> anul 2006, piaţa <strong>de</strong> utilaje <strong>pentru</strong>construcţii a scăzut în 2009 <strong>cu</strong> 46,7%. Conform ADUC, reducereacea mai reprezentativă, <strong>cu</strong> un impact serios şi asupra cifrei <strong>de</strong>afaceri a companiilor din domeniu, a fost resimţită la utilajeleterasiere. Astfel, în 2009 s-au livrat 89 <strong>de</strong> excavatoare (în scă<strong>de</strong>re<strong>cu</strong> 76% faţă <strong>de</strong> 2008 când, s-au comercializat 369 <strong>de</strong> unităţi) şi70 <strong>de</strong> încărcătoare (-80% comparativ <strong>cu</strong> anul prece<strong>de</strong>nt, cânds-au vândut 347 bucăţi). În ceea ce priveşte grupa <strong>de</strong> utilajecompacte (miniîncărcătoare şi miniexcavatoare), anul tre<strong>cu</strong>ts-au livrat 85 <strong>de</strong> unităţi, în scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong> 77% raportat la 2008,când s-au comercializat 370 <strong>de</strong> astfel <strong>de</strong> utilaje, iar livrările<strong>de</strong> buldoexcavatoare s-au redus <strong>cu</strong> 80% (<strong>de</strong> la 1.344 în 2008,la 268 în 2009). Pe grupa <strong>de</strong> utilaje complementare (macaraletelescopice, betoniere transportabile sau staţionare, concasoareetc.) s-au înregistrat scă<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> 78,3% (<strong>de</strong> la 373 <strong>de</strong> unităţi livrateîn 2008 la 81 <strong>de</strong> echipamente în 2009). Cu toate acestea, seestimează că efectele negative ale recesiunii vor continua să semanifeste şi în 2010, <strong>pentru</strong> acest an fiind estimată o stagnare apieţei la nivelul <strong>de</strong> anul tre<strong>cu</strong>t.Petre Moroianu, secretargeneral al aDUc: “Sectorul utilajelor<strong>de</strong> construcţii este în corelare strânsă <strong>cu</strong>piaţa construcţiilor. având în ve<strong>de</strong>re cădomeniul construcţiilor a suferit o puternicăcontractare începând <strong>cu</strong> trimestrulal IV-lea din 2008 şi continuând în2009, piaţa utilajelor <strong>de</strong> construcţii aavut acelaşi trend. Putem sublinia însă căpiaţa utilajelor <strong>de</strong> construcţii a avut unregres mai accentuat <strong>de</strong>oarece constructorii,având <strong>de</strong> exe<strong>cu</strong>tat un volum inferioranilor prece<strong>de</strong>nţi, au folosit utilaje pe carele aveau <strong>de</strong>ja în dotare. Nivelul livrărilor înanul 2009 a fost <strong>cu</strong> 76% sub nivelul anului2008 (în unităţi fizice). având în ve<strong>de</strong>restadiul actual al investiţiilor, difi<strong>cu</strong>ltăţileexistente în acordarea <strong>de</strong> credite şi condiţiilegrele din această iarnă, <strong>pentru</strong> 2010nu întreve<strong>de</strong>m o <strong>de</strong>păşire a livrărilor din2009 mai mare <strong>de</strong> 2% - 3%. Totodată, înmăsura în care se vor aloca fondurile <strong>de</strong>investiţii prevăzute <strong>pentru</strong> infrastructurava creşte consi<strong>de</strong>rabil cererea <strong>de</strong> utilaje<strong>pentru</strong> drumuri”.Petre Băbiceanu, director generalal terra românia Utilaje <strong>de</strong> construcţii:“Ca orice altă firmă care acţionează însectorul construcţiilor sau care furnizeazăproduse şi servicii <strong>pentru</strong> acestsector, am resimţit şi noi scă<strong>de</strong>rea bruscă20 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010a comenzilor începând din iarna anului2008 şi continuând pe par<strong>cu</strong>rsul lui 2009.Vânzările s-au diminuat dramatic, iar re<strong>cu</strong>perareacreanţelor existente a fost unproces extrem <strong>de</strong> anevoios, care, încă, seaflă în stadiu <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare. am reuşit,încă <strong>de</strong> la începutul efectiv al crizei, săconcepem şi să punem în aplicare anumitemeto<strong>de</strong> <strong>de</strong> «auto-apărare», care au ajutatla menţinerea unui echilibru acceptabildin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al resurselor<strong>de</strong> care dispunem. am optimizat costurile,am implementat proce<strong>de</strong>e specifice<strong>de</strong> se<strong>cu</strong>rizare a încasării creanţelor şi amevaluat şi analizat, foarte <strong>de</strong>taliat, resurseleinterne şi externe ale companiei, înscopul <strong>de</strong> a le exploata <strong>cu</strong> maximă eficienţă.Însă, în aceste momente dificile<strong>cu</strong> care ne-am confruntat în 2009, ni s-areconfirmat faptul că suntem, într-a<strong>de</strong>văro firmă puternică şi capabilă să-şi reconsi<strong>de</strong>repoziţia şi să <strong>de</strong>păşească acesteobstacole financiare.astfel, în 2009, am pornit la drum <strong>cu</strong>parteneri noi, ne-am extins portofoliul<strong>de</strong> echipamente pe care le distribuim şine-am bazat foarte mult, în continuare,pe percepţia clienţilor asupra calităţiidovedite a utilajelor JCb.anul tre<strong>cu</strong>t, piaţa utilajelor <strong>de</strong> construcţiia scăzut <strong>cu</strong> 75% faţă <strong>de</strong> 2008. Oferta a fostmare în raport <strong>cu</strong> nivelul cererii, fapt cea <strong>de</strong>terminat a<strong>cu</strong>mularea <strong>de</strong> sto<strong>cu</strong>ri, iarvolumul vânzărilor a scăzut drastic, datorităblocajelor economice în care a intratpiaţa <strong>de</strong> profil. Pentru anul 2010, volumultotal estimat al vânzărilor-închirieriloreste <strong>de</strong> aproximativ 800 <strong>de</strong> utilaje. referitorla cota noastră <strong>de</strong> piaţă, <strong>pentru</strong> acestan preconizăm o majorare a acesteia pânăla 18%-20%.În ceea ce priveşte cererile <strong>de</strong> oferte pecare le primim, numărul acestora a cres<strong>cu</strong>tconsi<strong>de</strong>rabil anul acesta faţă <strong>de</strong> perioadasimilară a anului tre<strong>cu</strong>t, respectivpe segmentul utilajelor din categoriacelor mai solicitate, buldoexcavatoarele,avem o creştere procentuală a cantităţii<strong>de</strong> cereri <strong>de</strong> oferte <strong>de</strong> aproximativ 50%,iar pe alte categorii <strong>de</strong> utilaje, respectivexcavatoare, gre<strong>de</strong>re, macarale turn,staţii <strong>de</strong> sortare, concasare etc., cerereaa cres<strong>cu</strong>t în medie <strong>cu</strong> 30%. Însă materializareaacestor cereri <strong>de</strong> oferte în comenzieste, bineînţeles, mai mică, dar superioarăcantitativ anului tre<strong>cu</strong>t.La macaralele Palfinger montate peautocamioane atât numărul cererilor <strong>de</strong>ofertă, cât şi comenzile au evoluat satisfăcătorpână în acest moment şi sperămsă sporească şi mai mult numărul livrărilorpe par<strong>cu</strong>rsul acestui an. Dat fiind faptulcă activăm constant pe piaţa <strong>de</strong> închireresau <strong>de</strong> vânzare a utilajelor secondhand<strong>de</strong> mult timp, <strong>pentru</strong> noi aceastăactivitate nu a reprezentat o opţiunenouă sau o reorientare către alte surse <strong>de</strong>venit. anul tre<strong>cu</strong>t, pon<strong>de</strong>rea contractelor<strong>de</strong> închiriere a utilajelor a fost puţin maiaccentuată faţă <strong>de</strong> 2008, însă <strong>pentru</strong> anulîn <strong>cu</strong>rs, încă, nu ne putem pronunţa, datfiind faptul că sezonul construcţiilor nus-a <strong>de</strong>schis la capacitate maximă.Nivelul cifrei noastre <strong>de</strong> afaceri din2009 s-a diminuat, per total, <strong>cu</strong> aproximativ70% faţă <strong>de</strong> 2008. Totuşi, am avuto scă<strong>de</strong>re mai mică faţă <strong>de</strong> alte companiidin domeniu şi am <strong>de</strong>venit li<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> piaţala anumite produse JCb, <strong>cu</strong>m ar fi buldoexcavatoarele,excavatoarele pe pneuri,roboţii şi încărcătoarele frontale. Pentruanul 2010 estimăm o creştere a cifrei <strong>de</strong>afaceri <strong>de</strong> aproximativ 10% faţă <strong>de</strong> 2009.Suntem permanent orientaţi către <strong>de</strong>zvoltareaportofoliului <strong>de</strong> produse, <strong>pentru</strong>a putea oferi clienţilor o gamă cât maiextinsă <strong>de</strong> soluţii <strong>pentru</strong> orice fel <strong>de</strong> aplicaţiecare se bazează pe folosirea utilajelor<strong>de</strong> diferite tipuri <strong>pentru</strong> construcţiirezi<strong>de</strong>nţiale şi nerezi<strong>de</strong>nţiale, <strong>de</strong>molări şiprelucrarea <strong>de</strong>şeurilor aferente, utilitati,reciclare, sortare şi concasare, pre<strong>cu</strong>m şi<strong>pentru</strong> domeniul exploatării forestiere,miniere etc. Tot în acest scop, anul acestavom mai încheia câteva parteneriate <strong>de</strong>distribuţie <strong>pentru</strong> alte tipuri <strong>de</strong> produsecare să completeze gama noastră <strong>de</strong>echipamente.În prezent avem o cotă <strong>de</strong> piaţă <strong>de</strong> 16%la utilajele JCb, care reprezintă categoriacea mai diversificată. Pentru anul <strong>cu</strong>rent şiîn 2011, principalele obiective strategicepe care le avem în ve<strong>de</strong>re sunt planificateşi orientate, în principal, către clienţiinoştri actuali sau potenţiali şi, bineînţeles,către în<strong>de</strong>plinirea cerinţelor acestora,printr-o continuă îmbunătăţire aceea ce le oferim, şi anume: echipamenteperformante, tehnologie <strong>de</strong> vârf, specialişti<strong>de</strong>dicaţi, servicii la un anumit standard,diferite modalităţi avantajoase <strong>de</strong>sumarfinanţare etc. Suntem <strong>de</strong>terminati sa neconvingem clientii <strong>de</strong> faptul că, <strong>de</strong>şi crizane-a micşorat cifra <strong>de</strong> afaceri sau resursele,aceasta nu ne-a redus şi dorinţa <strong>de</strong>a ne îmbunătăţi permanent şi <strong>de</strong> a necreşte eficienţa în relaţia <strong>cu</strong> aceştia. alteobiective ale strategiei <strong>de</strong> afaceri petermen mediu vizează: menţinerea structuriiactuale a organizaţiei noastre <strong>pentru</strong>o acoperire teritoriala cat mai buna,prin puncte <strong>de</strong> lucru şi reprezentanţi <strong>de</strong>vânzări şi service alocaţi fiecărui ju<strong>de</strong>ţ înparte; promovarea produselor şi serviciilorîn toată ţara; participarea activă la licitaţii;diversificarea tipurilor <strong>de</strong> produse,conform cererii pieţei, pre<strong>cu</strong>m şi se<strong>cu</strong>rizareaîncasărilor”.Constantin Min<strong>cu</strong>, directorgeneral al firmei case Utilaje: “anultre<strong>cu</strong>t am realizat o cifră <strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong> 11milioane <strong>de</strong> euro, iar <strong>pentru</strong> 2010 se estimeazămenţinerea acesteia. anul 2009a adus o scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong> 76,3% a livrărilor <strong>de</strong>utilaje <strong>pentru</strong> construcţii faţă <strong>de</strong> 2008.Cel mai vândut utilaj a rămas, în continuare,buldoexcavatorul, chiar dacă - înacelaşi timp - a avut parte <strong>de</strong> scă<strong>de</strong>reacea mai drastică (minus 79,6%). Pentru2010 estimăm că cererea o să-şi revină însemestrul al doilea, dar nu se vor <strong>de</strong>păşilivrările din 2009. anul tre<strong>cu</strong>t, din ce înce mai multe companii private au anulatplanurile <strong>de</strong> investiţii din cauza situaţieieconomice şi a neîncasării sumelor <strong>pentru</strong>lucrările efectuate. unii dintre aceştiaau ajuns chiar în imposibilitate <strong>de</strong> plată.astfel, în această perioadă am urmăritcosturile <strong>de</strong> funcţionare şi administrarea societăţii, încercând să le reducem,fără să fie afectată calitatea serviciilorprestate. Suntem una dintre puţinelefirme din acest domeniu care şi-a păstratacelaşi număr <strong>de</strong> angajaţi. Mai mult chiar,în unele <strong>de</strong>partamente am realizat noiangajări, tocmai <strong>pentru</strong> a creşte competitivitateaacestora. au fost luate, totodată,o serie <strong>de</strong> măsuri în privinţa creşteriiportofoliului <strong>de</strong> servicii, printre careenumeram: vânzarea <strong>de</strong> piese schimbşi consumabile şi <strong>pentru</strong> alte marci <strong>de</strong>utilaje <strong>pentru</strong> construcţii; import direct<strong>de</strong> lubrifianţi şi <strong>de</strong> echipamente profesionale<strong>pentru</strong> <strong>cu</strong>răţenia spaţiilor logistice;reparaţii <strong>de</strong> pompe hidraulice, în loc<strong>de</strong> simplă înlo<strong>cu</strong>ire <strong>cu</strong> o pompă noua etc.Totodată, am <strong>de</strong>venit şi importator oficial<strong>pentru</strong> filtrele baldwin (Sua). În 2009ne-am majorat cota <strong>de</strong> piaţă până la 9,7%,faţă <strong>de</strong> 7,4% în 2008.Strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a companieivizează investiţii <strong>pentru</strong> a creşte calitateaserviciilor prestate. De asemenea, <strong>pentru</strong>acest an avem în ve<strong>de</strong>re finalizarea clădirii<strong>de</strong> birouri şi service aflată în afumaţi”.ing. Alexandru Popes<strong>cu</strong>, directorgeneral al kranz eurocenter: “În anul2009 am realizat o cifră <strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong>aproximativ 9 milioane <strong>de</strong> euro, iar <strong>pentru</strong>


sumaroPiniianul în <strong>cu</strong>rs, într-o variantă optimistă, seprevizionează o creştere <strong>de</strong> 2%-3% a acesteia.Segmentul <strong>de</strong> piaţă reprezentat <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltările rezi<strong>de</strong>nţiale, birouri, comercial/ industrial sau proiecte <strong>de</strong> infrastructură<strong>de</strong> anvergură a înregistrat o scă<strong>de</strong>resemnificativă în 2009, în comparaţie <strong>cu</strong>anii anteriori. Pentru 2010, consi<strong>de</strong>rămcă trendul se va menţine, cel puţin pesegmentul rezi<strong>de</strong>nţial, comercial şi industrial,<strong>cu</strong> un reviriment în zona ce vizează<strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii. efectelecrizei s-au concretizează în trei direcţii,respectiv: sistarea (totală sau parţială) aunor proiecte în care eram implicaţi; lipsa<strong>de</strong> obiective noi în piaţă, mai ales a celor<strong>de</strong> anvergură, pre<strong>cu</strong>m şi neîncasarea latermen sau încasarea <strong>cu</strong> mari întârzieria contravalorii serviciilor prestate sau autilajelor închiriate. În aceste condiţii,măsurile <strong>de</strong> contracarare au vizat, înprimul rând, îmbunătăţirea modalităţilor<strong>de</strong> obţinere a informaţiilor din piaţă,pre<strong>cu</strong>m şi o flexibilitate accentuată învalorificarea acestora. De asemenea,consolidarea parteneriatelor şi a relaţiilor<strong>cu</strong> partenerii au avut un rol în reducereaefectelor crizei financiare. În egalămăsură, în plan intern, cheltuielile <strong>de</strong>funcţionare ale companiei au fost menţinutesub o atentă supraveghere şi redusepână la un minimum care să asigure,totuşi, funcţionarea optimă a firmei. Strategia<strong>de</strong> afaceri a firmei în intervalul 2010-2011 preve<strong>de</strong> valorificarea tuturor oportunităţilor<strong>de</strong> afaceri existente, printr-oabordare flexibilă a acestora, astfel încâtcompania să rămână un furnizor profesionistpe segmentul specific. Societatealivrează pe piaţa construcţiilor macaraleturn Liebherr, platforme <strong>de</strong> transportpersoane şi <strong>materiale</strong> (lifturi <strong>de</strong> şantier)- Maber şi sisteme complete <strong>de</strong> cofrare- alpi”.au stagnat, această activitate a fost unadintre primele afectate. astfel, clienţiişi-au îndreptat întreaga energie - înspecial cea financiară - înspre se<strong>cu</strong>rizareaafacerilor la nivelul existent, nici<strong>de</strong><strong>cu</strong>m îndirecţia <strong>de</strong>zvoltării lor. Din datele pe carele avem la dispoziţie <strong>cu</strong> privire la piaţa<strong>de</strong> utilaje <strong>pentru</strong> construcţii, estimăm căîn 2010 aceasta va avea acelaşi volum caîn 2009, înregistrând o stagnare la aproximativ600 <strong>de</strong> echipamente comercializate,din care noi vizăm o cotă <strong>de</strong> 7%.În 2009 am realizat o cifră <strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong>28,5 milioane <strong>de</strong> euro, iar <strong>pentru</strong> acestan estimăm o uşoară creştere, <strong>de</strong> pânăla aproximativ 30 milioane <strong>de</strong> euro,sperând într-o revenire a segmentelor <strong>de</strong>piaţă care utilizează produsele şi serviciilenoastre din a doua parte a anului.În ceea ce priveşte strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea companiei, în actualele condiţii <strong>de</strong>piaţă nu se pot face planuri pe termenmediu şi lung, <strong>de</strong>oarece mediul macroeconomiceste imprevizibil şi are influenţegreu, poate chiar imposibil, <strong>de</strong> estimatasupra firmelor. De aceea, încă <strong>de</strong> anultre<strong>cu</strong>t ne-am adaptat şi lucrăm <strong>cu</strong> previziunipe termen s<strong>cu</strong>rt, efectuând evaluărişi ajustări la fiecare 6 luni, <strong>pentru</strong> a aveao <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re la oportunităţile apărute înpiaţă. astfel, în acest an, ne concentrămpe principalele activităţi: vânzarea <strong>de</strong>vehi<strong>cu</strong>le comerciale Iveco, vehi<strong>cu</strong>le rulateşi utilaje <strong>pentru</strong> construcţii New Holland,pre<strong>cu</strong>m şi pe serviciile post-vânzare:service şi piese <strong>de</strong> schimb. Protruck estedistribuitor autorizat în românia al utilajelor<strong>pentru</strong> construcţii New Holland.Totodată, oferim clienţilor servicii pre şipost - vânzare, pre<strong>cu</strong>m şi o reţea naţională<strong>de</strong> centre <strong>de</strong> comercializare şi service”.Alexandru Udres<strong>cu</strong>, director <strong>de</strong>vânzări al firmei taop import: “Sectorulpe care activăm este unul dintre cele maiafectate <strong>de</strong> criză, fiind strâns legat <strong>de</strong>construcţii, imobiliare, credite ipotecareetc. În 2009, pe piaţa specifică s-a înregistrato involuţie îngrijorătoare, <strong>cu</strong> multeinsolvenţe, stopări <strong>de</strong> proiecte ce erau în<strong>de</strong>sfăşurare şi <strong>de</strong>cizii <strong>de</strong> neîncepere a altorobiective. În ceea ce priveşte nivelul cifrei<strong>de</strong> afaceri, în 2009 încasările s-au diminuatsimţitor comparativ <strong>cu</strong> 2008, iar <strong>pentru</strong>2010 preconizăm o uşoară creştere, spresemestrul al doilea. Strategia <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarepreve<strong>de</strong>, <strong>pentru</strong> intervalul următor,eficientizarea la nivel <strong>de</strong> costuri, creştereaproductivităţii şi menţinerea activităţii.Dintre principalele probleme pe care leîntâmpinăm pot fi amintite: insolvenţeleclienţilor, blocajul financiar, «îngheţarea»multor proiectelor imobiliare etc.”Adrian Gorcea, director <strong>de</strong>vânzări/marketing al evW holding: “În2009, <strong>afacerile</strong> companiei au scăzut la 52milioane <strong>de</strong> euro, faţă <strong>de</strong> 135 milioane <strong>de</strong>euro în 2008. Pentru 2010 societatea şi-abugetat o cifră <strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong> 60 milioane<strong>de</strong> euro, în creştere <strong>cu</strong> 15% faţă <strong>de</strong> anultre<strong>cu</strong>t, ca urmare a unei uşoare revigorăria pieţei <strong>de</strong> autocamioane. În 2009, recesiuneaa afectat, în mare măsură, activitateaeVW Holding, în condiţiile în care din celeaproximativ 800 <strong>de</strong> camioane estimatea fi comercializate s-au vândut doar 373<strong>de</strong> unităţi. având în ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong>blocareafondurilor <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii,programele investiţionale susţinuteprin fonduri europene, reducerea rateidobânzilor şi relaxarea condiţiilor <strong>de</strong> acordarea leasingului auto, prezumţiile <strong>de</strong>creştere pe anul 2010 sunt pozitive.În acest sens principalele măsuri pe carecompania noastră le are în ve<strong>de</strong>re <strong>pentru</strong>anul în <strong>cu</strong>rs sunt: extin<strong>de</strong>rea garanţieivehi<strong>cu</strong>lelor la 36 <strong>de</strong> luni sau 250.000 km,planuri <strong>de</strong> întreţinere gratuită <strong>pentru</strong> unan <strong>de</strong> la data livrării, <strong>de</strong>zvoltarea contractelor<strong>de</strong> reparaţii şi întreţinere şi adaptarealor la specifi<strong>cu</strong>l fiecărui client; condiţiifinanciare avantajoase în cazul vânzărilor<strong>de</strong> camioane: perioadă <strong>de</strong> graţie la plată<strong>cu</strong>prinsă între 3 şi 6 luni, avans minim,pachete comerciale mixte etc.având în ve<strong>de</strong>re faptul că din gama vehi<strong>cu</strong>lelorDaf comercializate, cele <strong>de</strong>stinateîn special pieţei <strong>de</strong> construcţii facparte din segmentul <strong>de</strong> peste 18 tone,am obţinut în anul 2009 lo<strong>cu</strong>l I la vânzăricamioane peste 18 tone (conform aPIa).Cu un total <strong>de</strong> 301 vehi<strong>cu</strong>le vândute peacest segment, Daf <strong>de</strong>ţine o cotă <strong>de</strong>piaţă <strong>de</strong> 23%. Cu toate că piaţa în 2009a fost în evi<strong>de</strong>ntă scă<strong>de</strong>re, eVW Holdings-a menţinut în topul vânzărilor din acestsegment.Pentru anul 2009 pon<strong>de</strong>rea cea maimare în livrări au avut-o vehi<strong>cu</strong>lele peste18 tone, în special mo<strong>de</strong>lul Daf Cf 85(<strong>de</strong>stinat în principal industriei construcţiilor),<strong>cu</strong> un număr total <strong>de</strong> 156 <strong>de</strong> unităţi,urmat <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lul Daf Xf 105 (utilizat latransportul internaţional al mărfurilor) <strong>cu</strong>un număr total <strong>de</strong> 142 <strong>de</strong> unităţi.La sfârşitul anului tre<strong>cu</strong>t, societatea aintrodus pe piaţa din românia noileautocamioane Daf superioare din punct<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al emisiilor <strong>de</strong> gaze vehi<strong>cu</strong>lelor<strong>cu</strong> norme <strong>de</strong> poluare euro 5, <strong>de</strong>numiteeeV (enhanced environmentallyfriendly Vehicles). Marca <strong>de</strong> vehi<strong>cu</strong>le pecare eVW Holding o reprezintă pe piaţadin ţara noastră este Daf, care, la nivelulanului 2009 a <strong>de</strong>ţinut o cotă <strong>de</strong> piaţă<strong>de</strong> 20,18%. În ceea ce priveşte strategia<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a companiei, <strong>pentru</strong> anul2010 amintim următoarele măsuri pecare dorim să le implementăm activ şisusţinut: apropierea <strong>de</strong> clienţii existenţi(prin măsuri <strong>de</strong> sporire a calităţii serviciilorprestate), consolidarea reţelei «aftersales»şi a celei <strong>de</strong> livrare a pieselor <strong>de</strong>schimb, implementarea activă a conceptului«One Stop Shop» (prin care dorim săoferim clienţilor toate serviciile <strong>de</strong> careau nevoie într-un singur loc), promovareaproduselor prin intermediul clienţilorstrategici ai companiei, optimizareasto<strong>cu</strong>rilor existente, vânzarea vehi<strong>cu</strong>lelorsecond-hand, participarea activă la licitaţiipublice şi - nu în ultimul rând - creştereacotei <strong>de</strong> piaţă pe toate segmentele<strong>de</strong> activitate ale companiei (autocamioane,piese <strong>de</strong> schimb şi anvelope).Pe lângă acestea, intenţionăm să finalizămîn acest an investiţiile în noul sediucentral din Gilău (ju<strong>de</strong>ţul Cluj), pre<strong>cu</strong>mşi <strong>de</strong>mararea proiectelor <strong>de</strong> edificarea unităţilor comerciale din Constanţa,braşov, Craiova şi Iaşi”.Cătălin Ghiţă, preşedinte alcompaniei Protruck: “În contextul actualal pieţei, în lipsa cererii <strong>pentru</strong> vehi<strong>cu</strong>le şiutilaje <strong>de</strong> construcţii, au fost luate măsuri<strong>de</strong> stopare a oricăror investiţii planificate,pre<strong>cu</strong>m şi <strong>de</strong> dimensionare a activităţiila nivelul actual. am realizat o restructurarea schemelor organizatorice (atâtoperaţionale, cât şi <strong>de</strong> suport) eliminând,practic, orice cost redundant, care nu«participă» direct la obţinerea <strong>de</strong> profit.În acelaşi timp, am efectuat o restructurarea creditelor şi altor obligaţii financiareale companiei pe termen mediu şilung, «împingând» presiunea financiarăasupra cash-flow-ului înspre perioa<strong>de</strong>ulterioare <strong>de</strong> creştere prognozată (finalullui 2010 şi 2011). De asemenea, la nivel<strong>de</strong> firmă, încă din anii tre<strong>cu</strong>ţi am avutgrijă ca majoritatea cheltuielilor fixe să fieacoperite <strong>de</strong> profitul operaţional realizatdin servicii post-vânzare, ceea ce ne-aasigurat, a<strong>cu</strong>m, o poziţie financiară relativconfortabilă.În anul 2009, vânzarea <strong>de</strong> vehi<strong>cu</strong>le comercialeşi utilaje <strong>pentru</strong> construcţii a înregistratscă<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> 70% - 80% faţă <strong>de</strong> 2008.acest domeniu presupune, la fel ca şiimobiliarele, o investiţie majoră a companiilorcare doresc <strong>de</strong>zvoltarea; în consecinţă,pe fondul <strong>de</strong>clinului economicgeneral, în situaţia în care, în cel mai buncaz, cifrele <strong>de</strong> afaceri ale companiilorNr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 21


inveStiţiiTot mai multe fonduri <strong>pentru</strong> construcţia <strong>de</strong> centre comerciale,birouri şi haleChiar dacă recesiunea aafectat substanţial puterea <strong>de</strong><strong>cu</strong>mpărare a românilor, centrelecomerciale şi mall-urile continuăsă fie pe lista <strong>de</strong> priorităţi ainvestitorilor. Nici segmentulimobilelor <strong>de</strong> birouri nu parea fi suprasaturat, numeroaseasemenea obiective fiind înstadiu <strong>de</strong> proiect sau exe<strong>cu</strong>ţie.Pe <strong>de</strong> altă parte, aşa <strong>cu</strong>manunţam şi în ediţia prece<strong>de</strong>ntă,în acest an se anunţă <strong>de</strong>marareaa numeroase lucrări <strong>de</strong> anvergură<strong>pentru</strong> construcţia <strong>de</strong> unităţi<strong>de</strong> producţie, hale şi par<strong>cu</strong>riindustriale.sumarHermes Business CampusPe Un teren De 25.000 MP va fireaLizată o cLăDire De BiroUriÎn comuna albota (ju<strong>de</strong>ţul argeş), a fostaprobată exe<strong>cu</strong>ţia unui clădiri <strong>de</strong> birouri(P+2e) şi a unei hale <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>pozitare.Obiectivul va fi amplasat pe un teren <strong>cu</strong> osuprafaţă <strong>de</strong> aproximativ 25.000 mp. antreprenoreste Trustul <strong>de</strong> Construcţii Civileşi Industriale argeş, din Piteşti. Sistemulconstructiv preve<strong>de</strong> structură din betonşi zidărie din cărămidă. Tâmplăria va fi dinPVC, <strong>cu</strong> geam termoizolant. finisajele interioareinclud: parchet, gresie, faianţă şi vopselurilavabile. În ve<strong>de</strong>rea realizării obiectivului,beneficiarul solicită oferte <strong>pentru</strong> următoarele<strong>materiale</strong>: oţel-beton, cărămidă,ciment, vopseluri şi tâmplărie din PVC <strong>cu</strong>geam termoizolant. Lucrările <strong>de</strong> construcţiesunt preconizate <strong>pentru</strong> a fi începute în lunaiunie a.c., termenul <strong>de</strong> finalizare fiind stabilit<strong>pentru</strong> sfârşitul anului 2011. Pentru date <strong>de</strong>contact proiect accesaţi cod unic aG3087,disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/3087 .inveStiţie De 150 MiLioaneDe eUro PentrUcoMPLexUL herMeSatenor Group, <strong>de</strong>zvoltator imobiliar <strong>cu</strong>capital belgian, va investi aproximativ150 milioane <strong>de</strong> euro în ve<strong>de</strong>rea exe<strong>cu</strong>ţieicomplexului <strong>de</strong> birouri Hermes businessCampus, ce va fi amplasat pe b-dul DimitriePompeiu, în zona <strong>de</strong> nord a Capitalei. Societateaa obţinut autorizaţia <strong>de</strong> construireîn ianuarie 2010 şi intenţionează să <strong>de</strong>marezelucrările până în luna mai a.c. Obiectivulva inclu<strong>de</strong> trei clădiri (S+P+7e) ce vorbeneficia <strong>de</strong> o suprafaţă totală închiriabilă<strong>de</strong> 70.000 mp şi va fi realizat în două etape,prima urmând a fi <strong>de</strong>finitivată în 2012. Încadrul fazei întâi va fi edificată o clădire <strong>cu</strong>o arie <strong>de</strong> 31.500 mp. Societatea belgianăa intrat pe piaţa imobiliară din românia înanul 2008, când a achiziţionat companiaNGY, care <strong>de</strong>ţinea lotul <strong>de</strong> teren pe amplasamentulcăruia va fi realizat ansamblulHermes. atenor a înregistrat, în 2009, o cifră<strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong> 34,7 milioane <strong>de</strong> euro la nivel<strong>de</strong> grup.iMoBiL Mixt cU o SUPrafaţăDe 127.000 MPÎn sectorul 2 al Capitalei va fi realizat unimobil mixt (S+P+37e). Obiectivul va aveaîn componenţă spaţii <strong>de</strong> birouri/comerciale,un hotel <strong>de</strong> patru stele, o zonă comercialăşi <strong>de</strong> recreere. Clădirea va avea o suprafaţăconstruită <strong>de</strong> 127.000 mp. Planurile tehniceau fost elaborate <strong>de</strong> firma a<strong>de</strong>st arhitecture,beneficiar şi <strong>de</strong>zvoltator fiind compania Cefinreal estate, ambele din bu<strong>cu</strong>reşti. Deocamdată,nu a fost <strong>de</strong>semnată societatea carese va o<strong>cu</strong>pa <strong>de</strong> serviciile <strong>de</strong> antreprenoriat.22 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010Imobilul va fi realizat pe structură metalică,iar faţada va inclu<strong>de</strong> componente vitrate.finisajele interioare presupun utilizarea <strong>de</strong>:parchet, gresie, faianţă şi vopsele lavabile.Definitivarea construcţiei este preconizată întermen <strong>de</strong> trei ani <strong>de</strong> la începerea lucrărilor.Pentru date <strong>de</strong> contact proiect accesaţi codunic b2829, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/2829 .DePreciere a vaLoriiProPrietăţiLor Din roMâniaGrupul Ca Immo, din austria, continuă<strong>de</strong>zvoltarea par<strong>cu</strong>lui comercial din Sibiu,ale cărui lucrări <strong>de</strong> exe<strong>cu</strong>ţie au fost începuteîn august 2009, prima etapă a investiţieiconstând în realizarea unui magazin <strong>de</strong>bricolaj. Conform celui mai recent raportfinanciar publicat <strong>de</strong> companie, finanţareaobiectivului este asigurată, acesta urmând afi <strong>de</strong>finitivat la sfârşitul trimestrului al doileaa.c. În prezent, investitorul se află într-oetapă <strong>de</strong> negocieri avansate <strong>pentru</strong> începerealucrărilor la a doua fază. Complexulcomercial va fi amplasat pe un teren <strong>cu</strong> osuprafaţă totală <strong>de</strong> 220.000 mp şi va necesitaun fond investiţional <strong>de</strong> 100 milioane <strong>de</strong>euro. Ca Immo are în ve<strong>de</strong>re, <strong>de</strong> asemenea,construcţia unui centru <strong>de</strong> retail la arad, însăînceperea lucrărilor a fost amânată din cauzacontextului economic nefavorabil. Potrivitdo<strong>cu</strong>mentului elaborat <strong>de</strong> managerii holdingului,valoarea proprietăţilor <strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong> CaImmo în românia a scăzut, anul tre<strong>cu</strong>t, <strong>cu</strong>22,3%, până la 89,9 milioane <strong>de</strong> euro. Veniturileobţinute din chirii <strong>de</strong> filiala autohtonăau cres<strong>cu</strong>t <strong>cu</strong> 2,2%, la 8,9 milioane <strong>de</strong> euroîn 2009, în timp ce randamentul a sporit la9,9%, iar rata <strong>de</strong> o<strong>cu</strong>pare s-a menţinut (99%).Ca Immo <strong>de</strong>sfăşoară activităţi pe pieţeleimobiliare din românia, Polonia, Cehia,Slovacia, ungaria, bulgaria, Slovenia, Serbia şife<strong>de</strong>raţia rusă, <strong>de</strong>ţinând proprietăţi ce însumează251 milioane <strong>de</strong> euro, din care portofoliuldin românia reprezintă 16%. Investitorulaustriac a intrat pe piaţa autohtonă înanul 2003, prin achiziţia imobilului <strong>de</strong> birouriOpera Center 1, <strong>de</strong>zvoltat <strong>de</strong> compania Portlandromânia. Conform reprezentanţilorgrupului, ţara noastră reprezintă principalaţintă a investiţiilor holdingului din regiuneasud-est europeană.coMPLex Mixt, cU o SUPrafaţăconStrUită De 32.000 MPÎn sectorul 4 al Capitalei va fi realizat uncomplex mixt, care va avea în componenţădouă imobile (S+P+Mz+10e). Obiectivul(<strong>cu</strong> funcţiuni rezi<strong>de</strong>nţiale, <strong>de</strong> hotelşi spaţii comerciale) va avea o suprafaţăconstruită <strong>de</strong> aproximativ 32.000 mp. Planuriletehnice au fost elaborate <strong>de</strong> firma alphaStudio, antreprenor fiind societatea ProfitConstruct, ambele din bu<strong>cu</strong>reşti. Dezvoltatoreste compania real estate Development& Services Sa, din Grecia. Lucrările <strong>de</strong>construcţie sunt preconizate a fi începute înseptembrie a.c., termenul <strong>de</strong> finalizare fiindstabilit <strong>pentru</strong> aceeaşi lună a anului 2012.firma alpha Studio a întocmit planuriletehnice ale unor ansambluri rezi<strong>de</strong>nţiale (înlocalităţile Chiajna, Ostratu, buftea şi baloteşti)şi a unor blo<strong>cu</strong>ri <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>inţe, în Capitală.De asemenea, societatea Profit Constructexe<strong>cu</strong>tă lucrări la mai multe obiective dinmunicipiul bu<strong>cu</strong>reşti, printre care: douăblo<strong>cu</strong>ri (S+D+P+2e+e3-retras; 2S+P+8e+e9-retras), un complex mixt format din douăclădiri (având o arie construită <strong>de</strong> circa32.000 mp) şi un ansamblu rezi<strong>de</strong>nţial careare în componenţă trei imobile (P+3e) <strong>cu</strong> 78<strong>de</strong> unităţi locative şi o suprafaţă construită<strong>de</strong> 8.700 mp etc. Pentru date <strong>de</strong> contactproiect accesaţi cod unic b3193, disponibilla http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/3193.iMoBiLe Mixte ProiectateDe DD DeSign StUDioCompania DD Design Studio (din bu<strong>cu</strong>reşti)a elaborat planurile tehnice în ve<strong>de</strong>reaconstruirii a patru imobile mixte în sectorul 1al Capitalei. Pe Şoseaua bu<strong>cu</strong>reşti-Ploieşti, vorfi realizate două clădiri <strong>cu</strong> <strong>de</strong>stinaţie mixtă(P+7e+e8-e10-retrase şi S+P+6e), prima <strong>cu</strong><strong>de</strong>stinaţie <strong>de</strong> spaţii <strong>de</strong> birouri/servicii (avândca beneficiar o persoană fizică), iar cea <strong>de</strong>-adoua - <strong>de</strong> birouri şi showroom (imobil aflatîn proprietatea firmei Sity International,din localitatea Voluntari - ju<strong>de</strong>ţul Ilfov). Deasemenea, tot pe Şoseaua bu<strong>cu</strong>reşti-Ploieşti,va fi realizat un ansamblu mixt, format dintrei imobile (P+6e) <strong>cu</strong> <strong>de</strong>stinaţia <strong>de</strong> birouri,lo<strong>cu</strong>inţe colective, comerţ şi servicii, beneficiarfiind o persoană fizică. Totodată, societateaGlobal Manager (din bu<strong>cu</strong>reşti) vaexe<strong>cu</strong>ta, în sectorul 1, o clădire <strong>de</strong> serviciimedicale (P+6e). Pentru toate obiectivele,începerea lucrărilor <strong>de</strong> construcţie estepreconizată în al doilea semestru al anului<strong>cu</strong>rent, finalizarea acestora fiind stabilită peo perioadă <strong>cu</strong>prinsă între 12 luni şi 24 luni.Pentru date <strong>de</strong> contact proiect accesaţicodurile unice b3188, b3198, b3210 si b3211, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/3188 .haLă De 2.000 MP, în oneştiÎn oraşul Oneşti (ju<strong>de</strong>ţul bacău) a fost autorizatăconstrucţia unei hale <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>pozitare(P), având o suprafaţă construită <strong>de</strong> aproximativ2.000 mp. Planurile tehnice au fostelaborate <strong>de</strong> firma radnic Proiect, din localitate.Deocamdată, nu a fost <strong>de</strong>semnată societateacare se va o<strong>cu</strong>pa <strong>de</strong> serviciile <strong>de</strong> antreprenoriat.În ve<strong>de</strong>rea exe<strong>cu</strong>ţiei obiectivului,beneficiarul solicită oferte <strong>pentru</strong> următoarele<strong>materiale</strong>: panouri sandwich, oţel-beton,<strong>materiale</strong> <strong>de</strong> finisare, instalaţii electrice,termice şi sanitare.Lucrările <strong>de</strong> construcţievor fi începute în mai a.c., termenul <strong>de</strong> finalizarefiind stabilit <strong>pentru</strong> aceeaşi lună a anului2011. Proiectul este finanţat din fondurieuropene, având o valoare eligibilă <strong>de</strong> 5milioane <strong>de</strong> euro. Pentru date <strong>de</strong> contactproiect accesaţi cod unic bC3148, disponibilla http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/3148.anSaMBLU De haLeîn coMUna MărgineniÎn luna septembrie 2009 au fost începutelucrările <strong>de</strong> construcţie la un ansamblu <strong>de</strong>hale în comuna Mărgineni (ju<strong>de</strong>ţul bacău).Obiectivul va avea în componenţă trei <strong>de</strong>pozite<strong>de</strong> <strong>materiale</strong> <strong>pentru</strong> construcţii, totalizândo suprafaţă <strong>de</strong> 1.400 mp. antreprenoreste societatea Daem Prodcom, din localitate.În ve<strong>de</strong>rea realizării complexului, beneficiaruldoreşte primirea unor oferte <strong>pentru</strong>achiziţionarea următoarelor <strong>materiale</strong>: oţelbeton,panouri sandwich, instalaţii, <strong>materiale</strong><strong>pentru</strong> finisare şi izolare. În prezent se efectueazălucrările <strong>de</strong> exe<strong>cu</strong>ţie a fundaţiei <strong>pentru</strong>două dintre hale. Termenul <strong>de</strong> finalizare aansamblului este stabilit <strong>pentru</strong> luna martie2011. Pentru date <strong>de</strong> contact proiect accesaţicod unic bC2950, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/2950.haLă MetaLică SitUatăPe Un teren De 7,6 hectareÎn luna <strong>de</strong>cembrie 2009 a fost începutăexe<strong>cu</strong>ţia halei <strong>de</strong> sortare (P) <strong>de</strong> pe stradaMatei Corvin nr. 327 (din Ora<strong>de</strong>a, ju<strong>de</strong>ţulbihor). Obiectivul este amplasat pe unteren <strong>cu</strong> o suprafaţă <strong>de</strong> 7,6 hectare. Planuriletehnice au fost elaborate <strong>de</strong> firma ronourban, din localitatea. În ve<strong>de</strong>rea exe<strong>cu</strong>ţieiobiectivului, beneficiarul solicită oferte<strong>pentru</strong> următoarele <strong>materiale</strong>: argilă, pietriş,folii impermeabile, «plapume» betonitice şi<strong>materiale</strong> geosintetice (1.200 g/mp şi 200g/mp). În prezent se efectuează lucrări <strong>de</strong>realizare a structurii <strong>de</strong> rezistenţă, finalizareahalei fiind stabilită <strong>pentru</strong> toamna a.c. Pentrudate <strong>de</strong> contact proiect accesaţi cod unicbH1563, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/1563 .haLă De ProDUcţiecU o arie conStrUităDe 1.000 MP, în oSorheiÎn luna iulie a.c. vor fi începute lucrările <strong>de</strong>construcţie a unei hale <strong>de</strong> producţie (<strong>cu</strong>regim <strong>de</strong> înălţime Parter), amplasată încomuna Osorhei (ju<strong>de</strong>ţul bihor). Obectivulva avea o suprafaţă construită <strong>de</strong> aproximativ1.000 mp. Planurile tehnice au fostelaborate <strong>de</strong> biroul Individual <strong>de</strong> arhitecturăCzirjac Iosef Levente. Deocamdată,nu a fost <strong>de</strong>semnată societatea care se vao<strong>cu</strong>pa <strong>de</strong> serviciile <strong>de</strong> antreprenoriat. Înve<strong>de</strong>rea exe<strong>cu</strong>ţiei obiectivului, beneficiarul


sumarinveStiţiisolicită oferte <strong>pentru</strong> următoarele <strong>materiale</strong>:panouri sandwich, pereţi cortină şi agregate.Termenul <strong>de</strong> finalizare a lucrărilor este stabilit<strong>pentru</strong> luna iulie 2011.Pentru date <strong>de</strong> contact proiect accesaţi codunic bH3177, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/3177.Se execUtă StrUctUraDe reziStenţă a UnUiSPaţiU coMerciaLÎn prezent, se efectuează lucrări <strong>de</strong>construcţie a structurii <strong>de</strong> rezistenţă a unuispaţiu comercial (P+3e). Obiectivul, amplasatîn municipiul bistriţa, va avea o suprafaţăconstruită <strong>de</strong> aproximativ 2.000 mp. antreprenoreste societatea Consult Imobil, dinlocalitate. Sistemul constructiv presupunestructură din beton şi zidărie din cărămidă.finisajele interioare includ: gresie, faianţă şivopsele lavabile. În ve<strong>de</strong>rea exe<strong>cu</strong>ţiei obiectivului,beneficiarul solicită oferte <strong>pentru</strong>următoarele <strong>materiale</strong>: oţel-beton, cărămidă,bCa, ten<strong>cu</strong>ieli, centrale termice, <strong>materiale</strong> <strong>de</strong>finisare, instalaţii termice, sanitare şi electrice.Lucrările <strong>de</strong> construcţie au fost începute înluna ianuarie 2010, termenul <strong>de</strong> finalizarefiind stabilit <strong>pentru</strong> sfârşitul anului <strong>cu</strong>rent.Pentru date <strong>de</strong> contact proiect accesaţi codunic bN3077, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/3077.<strong>de</strong> firma urban Design, din Odorheiul Se<strong>cu</strong>iesc.Deocamdată, nu a fost <strong>de</strong>semnatăsocietatea care se va o<strong>cu</strong>pa <strong>de</strong> serviciile <strong>de</strong>antreprenoriat. În ve<strong>de</strong>rea exe<strong>cu</strong>ţiei acestuiobiectiv, beneficiarul solictă oferte <strong>pentru</strong>următoarele <strong>materiale</strong>: oţel-beton, ciment şiagregate. Termenul <strong>de</strong> finalizare a lucrăriloreste stabilit <strong>pentru</strong> începutul anului 2011.Pentru date <strong>de</strong> contact proiect accesaţi codunic Hr3047, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/3047.inveStiţii în Magazine noioBi, în PLoieşti şi SiBiULanţul <strong>de</strong> magazine <strong>cu</strong> activităţi pe piaţa<strong>de</strong> bricolaj ObI, parte a concernuluigerman Tengelmann, are în ve<strong>de</strong>re extin<strong>de</strong>reape segmentul specific din româniaprin <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea a două noi centrecomerciale, în Ploieşti şi Sibiu. În urmainvestiţiilor, ce vor însuma 10 milioane <strong>de</strong>euro, ObI va <strong>de</strong>ţine, la nivel naţional, şaseunităţi comerciale. Proiectele celor douămagazine sunt similare, fiecare urmând aavea câte o suprafaţa totală <strong>de</strong> 10.000 mp.aria utilă va fi <strong>de</strong> 8.500 mp, iar centrelevor dispune <strong>de</strong> peste 35.000 <strong>de</strong> produselistate. Lucrările <strong>de</strong> construcţie a unităţiidin Ploieşti au fost începute la jumătatealunii septembrie 2009, urmând a fi<strong>de</strong>finitivate la sfârşitul lui februarie 2010,iar cele <strong>pentru</strong> exe<strong>cu</strong>ţia magazinului dinSibiu au fost <strong>de</strong>marate în august 2009,termenul <strong>de</strong> finalizare fiind stabilit <strong>pentru</strong>luna mai 2010. antreprenorii lucrărilorsunt societăţile real-Design Trust (dinbu<strong>cu</strong>reşti), respectiv Habau Hungaria (dinungaria). La nivel internaţional, reţeauaObI este prezentă în alte 12 ţări europeneşi în fe<strong>de</strong>raţia rusă, beneficiind,în prezent, <strong>de</strong> 537 <strong>de</strong> magazine. GrupulTengelmann <strong>de</strong>ţine pe piaţa autohtonăşi lanţul <strong>de</strong> magazine Plus Discount, caredispune <strong>de</strong> 96 <strong>de</strong> centre comerciale înţara noastră.anSaMBLU De 10 haLe cU oSUPrafaţă De circa 12.000 MPPe un teren <strong>de</strong> aproximativ 39.000 mp,din localitatea Cristian (ju<strong>de</strong>ţul Sibiu), vafi realizat un ansamblu <strong>de</strong> hale. Obiectivulva avea în componenţă 10 hale şi o suprafaţăconstruită <strong>de</strong> circa 12.000 mp. Planuriletehnice au fost elaborate <strong>de</strong> biroul Individual<strong>de</strong> arhitectură radu Popa, beneficiarfiind compania Carpat Invest, ambeledin Sibiu. Deocamdată, nu a fost <strong>de</strong>semnatăsocietatea care se va o<strong>cu</strong>pa <strong>de</strong> lucrările <strong>de</strong>antreprenoriat. La exe<strong>cu</strong>ţia obiectivului sevor folosi următoarele <strong>materiale</strong>: oţel-beton,panouri sandwich, pereţi cortină, cărămidăşi agregate. Lucrările <strong>de</strong> construcţie suntpreconizate <strong>pentru</strong> a fi începute în lunaiunie a.c., termenul <strong>de</strong> finalizare fiind stabilit<strong>pentru</strong> aceeaşi lună a anului 2011. Pentrudate <strong>de</strong> contact proiect accesaţi cod unicSb3109, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/3109 .Se organizează şantierULPentrU reaLizarea UnUiSPaţiU coMerciaLÎn municipiul bistriţa, se organizează şantierulîn ve<strong>de</strong>rea realizării unui spaţiu comercial(P+2e), care va avea o suprafaţăconstruită <strong>de</strong> aproximativ 1.000 mp. beneficiareste compania Consult Imobil, din localitate.Sistemul constructiv preve<strong>de</strong> structurădin beton şi zidărie din cărămidă. finisajeleinterioare includ: gresie, faianţă şi vopselelavabile. În ve<strong>de</strong>rea exe<strong>cu</strong>ţiei obiectivului,antreprenorul solicită oferte <strong>pentru</strong> următoarele<strong>materiale</strong>: oţel-beton, cărămidă, bCa,centrale termice, ten<strong>cu</strong>ieli, <strong>materiale</strong> <strong>de</strong> finisare,instalaţii termice, sanitare şi electrice.Lucrările <strong>de</strong> construcţie au fost începuteîn luna martie a.c., termenul <strong>de</strong> finalizarefiind stabilit <strong>pentru</strong> sfârşitul anului <strong>cu</strong>rent.De asemenea, societatea <strong>de</strong> antreprenoriatmai construieşte un imobil multifuncţional(P+7e) şi un spaţiu comercial (P+3e), ambeleîn ju<strong>de</strong>ţul bistriţa Năsăud. Pentru date <strong>de</strong>contact proiect accesaţi cod unic bN3076,disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/3076 .centrU coMerciaL cU o arieconStrUită De 6.500 MPÎn localitatea Gheorgheni (din ju<strong>de</strong>ţulHarghita) va fi realizat un centru comercial(P), amplasat pe un teren <strong>de</strong> 19.000 mp,care va avea o suprafaţă construită <strong>de</strong> 6.500mp. Planurile tehnice au fost elaborate <strong>de</strong>firma House Design, din Odorheiu Se<strong>cu</strong>iesc(ju<strong>de</strong>ţul Harghita). Deocamdată, nu afost <strong>de</strong>semnată societatea care se va o<strong>cu</strong>pa<strong>de</strong> serviciile <strong>de</strong> antreprenoriat. În ve<strong>de</strong>reaexe<strong>cu</strong>ţiei acestui complex, beneficiarul solicităoferte <strong>pentru</strong> următoarele <strong>materiale</strong>:oţel-beton, structuri metalice, pereţi cortină,panouri sandwich şi vopsea. Lucrările <strong>de</strong>construcţie sunt preconizate a fi începuteîn luna iunie a.c., termenul <strong>de</strong> finalizare fiindstabilit <strong>pentru</strong> sfârşitul anului 2011.Pentru date <strong>de</strong> contact proiect accesaţi codunic Hr3045, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/3045.oBiective aMPLaSatePe Un teren De 1,5 haîn coMUna feLiceniÎn luna iulie a.c. este preconizată începerealucrărilor în ve<strong>de</strong>rea realizării unor <strong>de</strong>poziteşi a unui showroom auto în comuna feliceni(din ju<strong>de</strong>ţul Harghita). Obiectivele vor fiamplasate pe un teren <strong>cu</strong> o suprafaţă <strong>de</strong> 1,5hectare. Planurile tehnice au fost elaborateNr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 23


inveStiţiiInvestiţiile în proiecte rezi<strong>de</strong>nţiale revin în actualitatesumarDacă în 2009 piaţa rezi<strong>de</strong>nţială a funcţionat din inerţie, în condiţiileîn care <strong>de</strong>zvoltatorii au continuat lucrările la proiectele începuteînainte <strong>de</strong> <strong>de</strong>butul crizei financiare fără a mai <strong>de</strong>mara aproapenicio investiţie nouă, părerea unanimă este că şi anul acesta va fi lafel <strong>de</strong> sărac în fonduri <strong>de</strong>stinate segmentului <strong>de</strong> profil. Chiar și așa,există şi întreprinzători care consi<strong>de</strong>ră că recesiunea constituie,<strong>de</strong> fapt, momentul oportun <strong>pentru</strong> a pune în practică realizareaunor ansambluri <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>inţe, având în ve<strong>de</strong>re costurile mai micigenerate <strong>de</strong> achiziţia terenurilor şi a <strong>materiale</strong>lor <strong>de</strong> construcţieşi <strong>de</strong> contractarea firmelor <strong>pentru</strong> exe<strong>cu</strong>ţia lucrărilor. Aşa se facecă nu toţi <strong>de</strong>zvoltatorii au renunţat la a mai lansa proiecte noi.Încet - încet, au început să fie organizate şantiere <strong>pentru</strong> investiţiirezi<strong>de</strong>nţiale care au obţinut autorizaţia în ultima perioadă şi <strong>pentru</strong>care lucrările vor <strong>de</strong>buta în lunile următoare. În prezent, există oserie <strong>de</strong> asemenea proiecte în ju<strong>de</strong>ţele Arad, Ilfov, Cluj, Călăraşi,Mureş, Giurgiu şi Sibiu, <strong>pentru</strong> care sunt prevăzute fonduri totale <strong>de</strong>peste 350 milioane euro. Aceste ansambluri rezi<strong>de</strong>nţiale presupunrealizarea <strong>de</strong> imobile <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>inţe şi/sau case, însumând aproximativ3.000 <strong>de</strong> unităţi locative.cartier cU 26 De iMoBiLeîn LocaLitatea gârBovaÎn luna aprilie a.c. este preconizatăînceperea lucrărilor <strong>de</strong> construcţiela un ansamblu rezi<strong>de</strong>nţial, în localitateaGârbova (ju<strong>de</strong>ţul alba). Cartierulva avea în componenţă 26 <strong>de</strong> imobile(P+1e+M). Planurile tehnice au fostîntocmite <strong>de</strong> biroul Individual <strong>de</strong> arhitecturăLaura Ioana enache, din albaIulia. Deocamdată, nu a fost <strong>de</strong>semnatăsocietatea care se va o<strong>cu</strong>pa <strong>de</strong>lucrările <strong>de</strong> antreprenoriat. Pentruexe<strong>cu</strong>ţia obiectivului, beneficiaruldoreşte primirea unor oferte în ve<strong>de</strong>reaachiziţionării întregii game <strong>de</strong> <strong>materiale</strong><strong>de</strong> construcţii, <strong>de</strong> finisare, instalaţiitermice, electrice şi sanitare necesarerealizării complexului. Proiectulare obţinută autorizaţia <strong>de</strong> construire.Lucrările se vor <strong>de</strong>finitiva în luna aprilie2012. Pentru date <strong>de</strong> contact proiectaccesaţi cod unic ab2835, disponibil lahttp://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/2835.LUcrăriLe La arhiPeLagoSreSiDenceS DeBUteazăîn LUna Mai a.c.Lucrările <strong>de</strong> construcţie a ansambluluiarhipelagos resi<strong>de</strong>nces, din comunaCernica (ju<strong>de</strong>ţul Ilfov), vor fi începuteîn luna mai a.c. Obiectivul, <strong>cu</strong> o suprafaţăconstruită <strong>de</strong> 130.000 mp, va aveaîn componenţă 835 <strong>de</strong> apartamente.Complexul va fi realizat în trei etape. Înprima fază (<strong>de</strong>numită Creta), vor fi exe<strong>cu</strong>tateşase imobile (S+P+4e+e5-retras;S+P+5e+e6-retras; P+6e+e7-retras) <strong>cu</strong>297 <strong>de</strong> unităţi locative, ce vor dispune<strong>de</strong> una până la cinci camere (<strong>cu</strong> suprafeţe<strong>cu</strong>prinse între 30 mp şi 180 mp), iarîn cea <strong>de</strong>-a doua etapă (intitulată Corfu),ansamblul se va extin<strong>de</strong> <strong>cu</strong> trei blo<strong>cu</strong>ri(totalizând 223 <strong>de</strong> apartamente). Încadrul ultimei faze (<strong>de</strong>numită rhodos)este prevăzută realizarea a şapte clădiri<strong>cu</strong> 315 apartamente. Serviciile <strong>de</strong>promovare sunt asigurate <strong>de</strong> companiaMedia City, din bu<strong>cu</strong>reşti. Deocamdată,24 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010nu a fost <strong>de</strong>semnată societatea care seva o<strong>cu</strong>pa <strong>de</strong> lucrările <strong>de</strong> antreprenoriat.Sistemul constructiv preve<strong>de</strong> structurădin beton şi cărămidă. fundaţia vafi realizată din beton armat, iar zidăria- din cărămidă. Tâmplăria va fi din PVC,<strong>cu</strong> geam termoizolant. finisajele interioareinclud parchet, gresie, faianţă şivopsele lavabile. De asemenea, obiectivulva beneficia <strong>de</strong> terenuri <strong>de</strong> sport,o cafenea, un restaurant, piscine interioare/exterioare,un salon SPa, o sală <strong>de</strong>fitness, o farmacie, o agenţie bancară, uncentru comercial (<strong>cu</strong> o arie <strong>de</strong> 4.000 mp),lo<strong>cu</strong>ri <strong>de</strong> parcare şi spaţii <strong>de</strong> agrement.Proiectul se află în <strong>cu</strong>rs <strong>de</strong> obţinere aautorizaţiei <strong>de</strong> construire. Termenul <strong>de</strong>finalizare a lucrărilor este stabilit <strong>pentru</strong>luna mai din 2012. Valoarea totală ainvestiţiei este <strong>de</strong> 70 milioane <strong>de</strong> euro.Pentru date <strong>de</strong> contact proiect accesaţicod unic If1586, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/1586 .în aPriLie 2010 vaîncePe conStrUcţiaarteMiS reSiDenceLucrările la ansamblul artemis resi<strong>de</strong>nce,care va fi situat pe Şoseauaafumaţi nr. 90-94 (din Voluntari -ju<strong>de</strong>ţul Ilfov) pe un teren <strong>cu</strong> o arie <strong>de</strong>6.500 mp, vor fi începute în luna apriliea anului <strong>cu</strong>rent. Obiectivul are obţinutăautorizaţia <strong>de</strong> construire. Complexulva avea în componenţă 3 imobile(S+P+10e), totalizând 261 <strong>de</strong> unităţilocative <strong>cu</strong> una, două şi trei camere (<strong>cu</strong>suprafeţe <strong>cu</strong>prinse între 52 mp şi 109mp). Planurile tehnice au fost întocmite<strong>de</strong> firma Pan arco Group Sa, antreprenorşi beneficiar fiind societateareal Construction Companies GroupSa, ambele din bu<strong>cu</strong>reşti. apartamentelese vor comercializa semifinisate,având <strong>de</strong>spărţirile realizate. Tâmplăriava fi din PVC, <strong>cu</strong> geam termoizolant.Valoarea totală a investiţiei este <strong>de</strong> 16milioane <strong>de</strong> euro, <strong>de</strong>finitivarea ansambluluifiind stabilită <strong>pentru</strong> anul 2012.Pentru date <strong>de</strong> contact proiect accesaţicod unic If2200, disponibil la http://www.infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/2200.a foSt oBţinUtăaUtorizaţia De conStrUirePentrU anSaMBLUL eUroParecent, a fost eliberată autorizaţia<strong>pentru</strong> construirea cartierului europa,în localitatea Vladimires<strong>cu</strong> (ju<strong>de</strong>ţularad). Obiectivul va avea în componenţălo<strong>cu</strong>inţe individuale (înşiruite şi<strong>de</strong> tip duplex), patru clădiri <strong>de</strong> birouri,un hotel, spaţii comerciale, o grădiniţă,o şcoală, un cabinet medical, o farmacieşi zone <strong>de</strong> agrement. ansamblul vaavea o suprafaţă totală <strong>de</strong> 185.400 mp.Dezvoltator este compania ariola Invest(din arad), antreprenor fiind societatearomanian Company for Constructions,din Timişoara. Termenul <strong>de</strong> finalizare alucrărilor <strong>de</strong> construcţie este preconizat<strong>pentru</strong> luna martie 2012. Prima etapă <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare presupune o investiţie totală<strong>de</strong> peste 50 milioane <strong>de</strong> euro. Pentrudate <strong>de</strong> contact proiect accesaţi cod unicar2863, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/2863 .iMoBiL reziDenţiaLîn SectorUL 3recent, s-a eliberat autorizaţia <strong>de</strong>construire în ve<strong>de</strong>rea edificării unuiimobil <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>inţe şi spaţii comerciale(3S+P+Mz+11e) în sectorul 3,din bu<strong>cu</strong>reşti. Clădirea va fi amplasatăpe un teren <strong>cu</strong> o suprafaţă <strong>de</strong> 1.500mp. Planurile tehnice au fost elaborate<strong>de</strong> firma Head Ma<strong>de</strong>, antreprenorfiind societatea Pey urban Construct,ambele din Capitală. beneficiar estecompania Supreme building, din bu<strong>cu</strong>reşti.Sistemul constructiv preve<strong>de</strong>structură din oţel-beton. Zidăria va fidin cărămidă, iar tâmplăria exterioară- din PVC/aluminiu (<strong>cu</strong> geam termoizolant).finisajele interioare vor fi realizate<strong>cu</strong>: parchet, gresie, faianţă şi vopselelavabile. Lucrările <strong>de</strong> construcţie vorfi începute în luna martie a.c., <strong>de</strong>finitivareaobiectivului fiind stabilită <strong>pentru</strong>aceeaşi lună a anului 2012. Pentru date<strong>de</strong> contact proiect accesaţi cod unicb2683, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/2683 .ProiectUL aStreLorreSiDence 2 va fi DeMaratîn SePteMBrie a.c.În localitatea Popeşti Leor<strong>de</strong>ni (ju<strong>de</strong>ţulIlfov) a fost aprobată, recent, realizareaunui ansamblu rezi<strong>de</strong>nţial. Obiectivul,care va fi amplasat pe un teren <strong>cu</strong> o arie<strong>de</strong> aproximativ 3.000 mp, va avea încomponenţă două imobile (P+2e) a câtetrei tronsoane fiecare. Vor fi construite30 <strong>de</strong> unităţi locative <strong>cu</strong> două camere(având suprafeţe utile <strong>cu</strong>prinse între62 mp şi 72 mp). antreprenor estesocietatea Premier Construct (din bu<strong>cu</strong>reşti),beneficiar fiind nişte persoanefizice. Tâmplăria va fi din PVC, <strong>cu</strong>geam termoizolant. finisajele interioareinclud: parchet, gresie, faianţăşi vopsele lavabile. Vor fi amenajatepeste 100 <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>ri <strong>de</strong> parcare. Pentruacest proiect s-a obţinut autorizaţia<strong>de</strong> construire. Lucrările sunt preconizatea fi începute în luna septembriea.c., termenul <strong>de</strong> finalizare fiind stabilit<strong>pentru</strong> aceeaşi perioadă a anului 2012.Serviciile <strong>de</strong> promovare sunt asigurate<strong>de</strong> compania Premier Imobiliare, dinCapitală. Pentru date <strong>de</strong> contact proiectaccesaţi cod unic If2880, disponibil lahttp://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/2880.a DeBUtat conStrUcţiaanSaMBLULUi avantia1 DeceMBrieLucrările <strong>de</strong> construcţie la imobilulavantia 1 Decembrie, care va fi amplasatla intersecţia străzii Liviu rebreanu <strong>cu</strong>bulevardul 1 Decembrie 1918 (sectorul3), vor fi începute în luna martie aanului <strong>cu</strong>rent. Clădirea (S+P+Mz+11e),care beneficiază <strong>de</strong> o suprafaţă <strong>de</strong>sfăşurată<strong>de</strong> 11.500 mp, va inclu<strong>de</strong> 110


sumarinveStiţiiapartamente <strong>cu</strong> una până la patrucamere. La parter şi mezanin se voramenaja 1.000 mp <strong>de</strong> spaţii comerciale.Planurile tehnice au fost elaborate <strong>de</strong>firma Head Ma<strong>de</strong> architecture Studio,beneficiar fiind compania avantia realestate, ambele din bu<strong>cu</strong>resti. Contractorgeneral este grupul Peyber, din Spania.Tâmplăria exterioară va fi din aluminiusau PVC, <strong>cu</strong> geam termoizolant. finisajeleinterioare ale lo<strong>cu</strong>inţelor vor fi realizate<strong>cu</strong> parchet laminat, gresie, faianţă,vopsele lavabile şi mate.Se execUtă StrUctUraceLUi De-aL treiLeaBLoc Din caDrUL northLane reSiDenceÎn prezent se efectuează lucrări <strong>de</strong>exe<strong>cu</strong>ţie a structurii <strong>de</strong> rezistenţă a celui<strong>de</strong>-al treilea imobil din cadrul ansambluluiNorth Lane resi<strong>de</strong>nce. Obiectivul,amplasat în sectorul 1 al Capitalei, va aveaîn componenţă patru blo<strong>cu</strong>ri (2S+P+6e),totalizând apartamente <strong>cu</strong> una până lapatru camere şi penthouse-uri (avândsuprafeţe <strong>cu</strong>prinse între 43 mp şi 418 mp).Sistemul constructiv presupune structurăpe cadre din beton, <strong>cu</strong> radier general.Tâmplăria va fi din PVC, <strong>cu</strong> geam termoizolant.Compartimentările interioare se vorrealiza <strong>cu</strong> bCa. finisajele interioare includ:granit (<strong>pentru</strong> holuri), parchet, gresie,faianţă şi vopsele lavabile. Complexulva avea în componenţă: piscină, sală <strong>de</strong>fitness, saună, minimarket, spaţii <strong>pentru</strong>servicii etc. Lucrările <strong>de</strong> construcţie au fostîncepute în anul 2008, termenul <strong>de</strong> finalizarefiind stabilit <strong>pentru</strong> luna august 2011.Serviciile <strong>de</strong> promovare sunt asigurate <strong>de</strong>compania Neocasa, din Capitală. Pentrudate <strong>de</strong> contact proiect accesaţi cod unicb2908, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/2908.în etaPa a DoUaa ProiectULUi avangarDevor fi reaLizate 8 BLocUriLuna aceasta este preconizată începerealucrărilor <strong>de</strong> construcţii la optimobile (P+3e) din cadrul ansambluluiavangar<strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>nţial, care va fi situatîn sectorul 6 al municipiului bu<strong>cu</strong>reşti.Obiectivul, amplasat pe un teren <strong>de</strong>17.500 mp, va avea în componenţă 24<strong>de</strong> clădiri <strong>cu</strong> două, trei, patru camereşi penthouse-uri, totalizând 400 <strong>de</strong>unităţi locative (<strong>cu</strong> suprafeţe construite<strong>cu</strong>prinse între 60 mp şi 145 mp). Înprezent se realizează finisajele primelorpatru blo<strong>cu</strong>ri. beneficiar şi <strong>de</strong>zvoltatoreste compania avangar<strong>de</strong> Imob House,antreprenor fiind societatea Pet<strong>cu</strong>Construct, ambele din Capitală. Lucrările<strong>de</strong> construcţie au fost începute înanul 2009, termenul <strong>de</strong> finalizare fiindstabilit <strong>pentru</strong> septembrie 2013. Pentrudate <strong>de</strong> contact proiect accesaţi codunic b1222, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/1222.în aUgUSt 2010 încePLUcrăriLe La o cLăDireDe LocUinţeÎn sectorul 1 (din bu<strong>cu</strong>reşti) va fi realizatun bloc <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>inţe (3S+D+P+4e+e5-retras). Obiectivul va avea în componenţăopt unităţi locative şi o suprafaţăconstruită <strong>de</strong> 1.600 mp. Planuriletehnice au fost elaborate <strong>de</strong> biroul Individual<strong>de</strong> arhitectură Cecilia alexandres<strong>cu</strong>.Deocamdată, nu a fost <strong>de</strong>semnatăsocietatea care se va o<strong>cu</strong>pa <strong>de</strong>lucrările <strong>de</strong> antreprenoriat. În ve<strong>de</strong>reaexe<strong>cu</strong>ţiei imobilului, beneficiarul solicităoferte <strong>pentru</strong> următoarele <strong>materiale</strong>:oţel-beton, cărămidă, agregate,tablă, tâmplărie din PVC/aluminiu(<strong>cu</strong> geam termoizolant). Pentru acestproiect s-a obţinut autorizaţia <strong>de</strong>construire. Lucrările sunt preconizate afi începute în luna august a.c., termenul<strong>de</strong> finalizare fiind stabilit <strong>pentru</strong>acceaşi lună a anului 2011. Pentru date<strong>de</strong> contact proiect accesaţi cod unicb3006, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/3006.anSaMBLUL terranovareSiDence va fi finaLizatLa SfârşitUL anULUiÎn localitatea Popeşti Leor<strong>de</strong>ni (ju<strong>de</strong>ţulIlfov) au loc lucrări <strong>de</strong> construcţie a unuiansamblu rezi<strong>de</strong>nţial. Obiectivul va aveaîn componenţă 12 imobile (S+P+4e), totalizând240 <strong>de</strong> unităţi locative. Sistemulconstructiv preve<strong>de</strong> structură <strong>de</strong> rezistenţăpe cadre, <strong>cu</strong> stâlpi şi grinzi dinbeton armat (ba), rigidizate <strong>cu</strong> panouridin zidărie <strong>de</strong> cărămidă <strong>cu</strong> goluri verticale.Planşeele vor fi monolite, realizate<strong>cu</strong> plăci <strong>de</strong> ba (<strong>cu</strong> o grosime <strong>de</strong> 15cm). faţada va fi placată <strong>cu</strong> polistiren şifinisată <strong>cu</strong> ten<strong>cu</strong>ială <strong>de</strong>corativă. Pereţiiinteriori <strong>de</strong> compartimentare vor fi exe<strong>cu</strong>taţi<strong>cu</strong> panouri <strong>de</strong> gips-carton. Tâmplăriava fi din PVC, <strong>cu</strong> geam termoizolant. finisajeleinterioare includ: parchet stratificat,gresie, faianţă şi vopsele lavabile. Înprezent se efectuează închi<strong>de</strong>rile structurilor<strong>de</strong> rezistenţă. Lucrările <strong>de</strong> construcţieau fost începute în anul 2008, termenul <strong>de</strong>finalizare fiind stabilit <strong>pentru</strong> luna <strong>de</strong>cembrie2010. Serviciile <strong>de</strong> promovare suntasigurate <strong>de</strong> agenţia Premier Imobiliare,din bu<strong>cu</strong>reşti. Pentru date <strong>de</strong> contactproiect accesaţi cod unic If2905, disponibilla http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/2905 .anSaMBLUri reziDenţiaLeProiectate De firMacon-arh 2BCompania Con-arh 2b (din bu<strong>cu</strong>reşti)a elaborat planurile tehnice în ve<strong>de</strong>reaconstruirii a cinci ansambluri rezi<strong>de</strong>nţialeîn ju<strong>de</strong>ţul Ilfov (în localităţile Glina,baloteşti, Dragomireşti Vale şi Tunari).În Glina vor fi realizate două obiective,primul situat pe un teren <strong>de</strong> aproximativ44.000 mp, iar cel <strong>de</strong>-al doilea -pe un teren <strong>de</strong> circa 2 hectare, ambeleavând ca beneficiar nişte persoane30 IunieNr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 25


inveStiţiifizice. Complexul din baloteşti va fisituat pe un teren <strong>cu</strong> o suprafaţă <strong>de</strong>peste 41.000 mp şi are ca beneficiarfirma alpan Investiţii, din Capitală. Societateaestabar Development (din bu<strong>cu</strong>reşti)va <strong>de</strong>zvolta un ansamblu, pe unteren <strong>de</strong> peste 35.000 mp în intravilanulcomunei Dragomireşti Vale, iarcompania Lion Investments Tunari 40(din Capitală) va construi - în localitateaTunari - pe un teren <strong>cu</strong> o arie ce<strong>de</strong>păşeşte 40.000 mp, un complex,care va avea în componenţă lo<strong>cu</strong>inţeindividuale (S+P+2e) şi spaţii comerciale(S+P+4e). Pentru toate obiectivele,începerea lucrărilor <strong>de</strong> construcţieeste preconizată în al doilea semestru alanului <strong>cu</strong>rent, finalizarea acestora fiindstabilită pe o perioadă <strong>cu</strong>prinsă între 12luni şi 24 luni. Pentru date <strong>de</strong> contactproiecte accesaţi codurile unice If3069,If3196 , If3226 , If3227, If3239, disponibilela http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/3069 .BLoc cU 39 De aPartaMenteîn LocaLitatea SUDrigiUrecent, a fost obţinută autorizaţia <strong>pentru</strong>construirea unui bloc <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>inţe (P+3e),în localitatea Sudrigiu (ju<strong>de</strong>ţul bihor).Obiectivul, care va fi amplasat pe unteren <strong>cu</strong> o suprafaţă <strong>de</strong> aproximativ 3.000mp, va avea în componenţă 39 <strong>de</strong> unităţilocative. Planurile tehnice au fost elaborate<strong>de</strong> firma Proarh, din Ora<strong>de</strong>a. Deocamdată,nu a fost <strong>de</strong>semnată societatea carese va o<strong>cu</strong>pa <strong>de</strong> serviciile <strong>de</strong> antreprenoriat.Sistemul constructiv preve<strong>de</strong> structurădin beton şi zidărie din cărămidă.Tâmplăria va fi din PVC, <strong>cu</strong> geam termoizolant.finisajele interioare includ:parchet, gresie, faianţă şi vopsele lavabile.În ve<strong>de</strong>rea exe<strong>cu</strong>ţiei acestei clădiri, beneficiarulsolicită oferte <strong>pentru</strong> următoarele<strong>materiale</strong>: oţel-beton, cărămidă, vopsea,tâmplărie din PVC (<strong>cu</strong> geam termoizolant).Lucrările <strong>de</strong> construcţie sunt preconizatea fi începute în septembrie a.c.,termenul <strong>de</strong> finalizare fiind stabilit <strong>pentru</strong>aceeaşi lună a anului 2011. Pentru date<strong>de</strong> contact proiect accesaţi cod unicbH3166, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/3166 .în LUna Mai va încePeconStrUcţia UnUiiMoBiL P+7eÎn prezent se efectuează lucrări <strong>pentru</strong><strong>de</strong>molarea construcţiilor existente peamplasamentul pe care va fi realizat unimobil multifuncţional (P+7e). Clădirea,situată în municipiul bistriţa, va aveao suprafaţă construită <strong>de</strong> aproximativ5.000 mp. antreprenor este societateaConsult Imobil, din localitate. Sistemulconstructiv preve<strong>de</strong> structură din betonşi zidărie din cărămidă. finisajele interioareinclud: parchet, gresie, faianţăşi vopsele lavabile. În ve<strong>de</strong>rea exe<strong>cu</strong>ţieiobiectivului, beneficiarul solicităoferte <strong>pentru</strong> următoarele <strong>materiale</strong>:oţel-beton, cărămidă, bCa, ten<strong>cu</strong>ieli,centrale termice, <strong>materiale</strong> <strong>pentru</strong> finisare,instalaţii termice, sanitare şi electrice.Lucrările <strong>de</strong> construcţie suntpreconizate a fi începute în mai a.c.,termenul <strong>de</strong> finalizare fiind stabilit<strong>pentru</strong> aceeaşi lună a anului 2011.Pentru date <strong>de</strong> contact proiect accesaţicod unic bN3050, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/3050 .în LUna Mai DeBUteazăLUcrăriLe La SoUthPark reSiDenceansamblul rezi<strong>de</strong>nţial South Park, careva fi amplasat în comuna Vasilaţi (ju<strong>de</strong>ţulCălăraşi), a obţinut - recent - autorizaţia<strong>de</strong> construire, lucrările urmând afi începute în luna mai 2010. Obiectivul,26 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010<strong>de</strong>sfăşurat pe o suprafaţă construită <strong>de</strong>21.700 mp, va fi <strong>de</strong>zvoltat în trei faze şiva inclu<strong>de</strong> 9 blo<strong>cu</strong>ri (P+5e; P+4e; P+3e),10 vile tip duplex şi 15 case individuale(P+1e). Imobilele <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>inţe vor totaliza295 <strong>de</strong> apartamente (<strong>cu</strong> arii <strong>cu</strong>prinse între38 mp şi 132 mp), iar vilele vor avea patruşi cinci camere şi suprafeţe <strong>de</strong> 166 mp -220 mp. Planurile tehnice au fost elaborate<strong>de</strong> firma I.D. Mimarlik (din Turcia),beneficiar fiind compania Premier business,din bu<strong>cu</strong>reşti. Deocamdată nu afost <strong>de</strong>semnat antreprenorul general allucrărilor. Sistemul constructiv presupunestructură din beton. Tâmplăria vafi din PVC/aluminiu, <strong>cu</strong> geam termoizolant.finisajele interioare includparchet, gresie, faianţă şi vopselel lavabile.De asemenea, complexul va aveaîn componenţă un centru comercial, unsupermarket, o grădiniţă, spaţii <strong>de</strong> agrementşi peste 500 <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>ri <strong>de</strong> parcare.Construcţia va fi <strong>de</strong>finitivată la sfârşitulanului 2012. Valoarea totală a investiţieieste <strong>de</strong> 25 milioane <strong>de</strong> euro. Pentrudate <strong>de</strong> contact proiect accesaţi codunic CL2294, disponibil la http://www.infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/2294 .a foSt oBţinUtăaUtorizaţiaDe conStrUire PentrUaMfiteatrU reSiDencerecent, a fost obţinută autorizaţia <strong>de</strong>construire în ve<strong>de</strong>rea exe<strong>cu</strong>ţiei ansambluluirezi<strong>de</strong>nţial amfiteatru. Obiectivul,care va fi amplasat pe un teren<strong>de</strong> 2 hectare din zona <strong>de</strong> vest a municipiuluiCluj-Napoca, va avea în componenţă12 imobile, totalizând 200 <strong>de</strong>apartamente (<strong>cu</strong> una, două şi treicamere) şi un spaţiu comercial (<strong>de</strong>sfăşuratpe o suprafaţă construită <strong>de</strong> 3.000mp). Planurile tehnice au fost elaborate<strong>de</strong> firma raum Proiect, din bu<strong>cu</strong>reşti.Deocamdată, nu a fost <strong>de</strong>semnatăsocietatea care se va o<strong>cu</strong>pa <strong>de</strong>lucrările <strong>de</strong> antreprenoriat. beneficiaruldoreşte colaborare în ve<strong>de</strong>rea realizăriicomplexului rezi<strong>de</strong>nţial. Lucrările <strong>de</strong>construcţie sunt preconizate a fi începuteîn luna iulie a.c., termenul <strong>de</strong> finalizarefiind stabilit <strong>pentru</strong> aceeaşi lunăa anului 2012. Valoarea totală a investiţieieste <strong>de</strong> 16,5 milioane <strong>de</strong> euro.Pentru date <strong>de</strong> contact proiect accesaţicod unic CJ2827, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/2827.anSaMBLU reziDenţiaL cU 10iMoBiLe în coMUna șenDreniÎn comuna Șendreni (ju<strong>de</strong>ţul Galaţi)va fi realizat un ansamblu rezi<strong>de</strong>nţial,care va avea în componenţă 10 imobile(<strong>cu</strong> regim <strong>de</strong> înălţime Parter). Planuriletehnice au fost elaborate <strong>de</strong> firmaCons Proiect Sa, din Galaţi. Deocamdată,nu a fost <strong>de</strong>semnată societateacare se va o<strong>cu</strong>pa <strong>de</strong> serviciile <strong>de</strong> antreprenoriat.Sistemul constructiv presupunestructură din beton şi zidărie dincărămidă. Tâmplăria va fi din PVC, <strong>cu</strong>geam termoizolant. finisajele interioareinclud: parchet, gresie, faianţă şivopsele lavabile. În ve<strong>de</strong>rea exe<strong>cu</strong>ţieiobiectivului, beneficiarul solictă oferte<strong>pentru</strong> următoarele <strong>materiale</strong>: oţelbeton,bCa, cărămidă, vopsele, lavabile,tâmplărie din PVC (<strong>cu</strong> geam termoizolant).Lucrările <strong>de</strong> construcţie suntpreconizate a fi începute în septembriea.c., termenul <strong>de</strong> finalizare fiind stabilit<strong>pentru</strong> aceeaşi lună a anului 2012.Pentru date <strong>de</strong> contact proiect accesaţicod unic GL3126, disponibil la http://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/3126 .Sfânta Maria reSiDenceSe va reaLiza în trei aniansamblul rezi<strong>de</strong>nţial Sfânta Maria,amplasat <strong>de</strong> pe strada Virgil Madgearunr. 7 (din Mediaş, ju<strong>de</strong>ţul Sibiu), aobţinut autorizaţia <strong>de</strong> construire.Obiectivul va avea în componenţă uncomplex <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>inţe (format din 120<strong>de</strong> imobile P+6e+e7-retras), <strong>cu</strong> două,trei şi patru camere (având arii <strong>cu</strong>prinseîntre 96 mp şi 400 mp). De asemenea,complexul va beneficia <strong>de</strong> un centru<strong>de</strong> afaceri (P+6e), un spital, o grădiniţă,un club, o biserică, centre medicale/<strong>de</strong>îngrijire a persoanelor vârstniceşi spaţii comerciale. Suprafaţautilă a ansamblului va fi <strong>de</strong> 12.000mp. Proiectul a fost întocmit <strong>de</strong> firmaProject Team architecture and DesignSa (din bu<strong>cu</strong>reşti), antreprenori şi beneficiarifiind societăţile armax Gaz Sa şialdona, ambele din Mediaş. Sistemulconstructiv preve<strong>de</strong> structură pe cadre.fundaţia va fi realizată din piloţi şifundaţii izolate, iar zidăria - din bCa şicărămidă. Tâmplăria va fi din aluminiu,<strong>cu</strong> geam termoizolant. Vor fi amenajate250 <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>ri <strong>de</strong> parcare. Lucrările <strong>de</strong>construcţie vor fi începute în luna maia.c., <strong>de</strong>finitivarea acestora fiind prevăzutăîntr-un interval <strong>de</strong> trei ani. Valoareatotală a investiţiei este <strong>de</strong> 45 milioane<strong>de</strong> euro. Pentru date <strong>de</strong> contact proiectaccesaţi cod unic Sb2345, disponibil lahttp://infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/2345.Se organizeazăşantierUL PentrUconStrUirea coMPLexULUiPoiana SoareLUiConstrucţia primelor 20 <strong>de</strong> case (<strong>cu</strong>suprafeţe <strong>de</strong> câte 90 mp) din cadrulansamblului rezi<strong>de</strong>nţial Poiana Soarelui(amplasat în comuna Letca Nouă -ju<strong>de</strong>ţul Giurgiu), va fi începută în lunamartie a anului <strong>cu</strong>rent. În prezent areloc organizarea <strong>de</strong> şantier. Pentru realizareaacestor vile se va folosi o tehnologieprin intermediul căreia, datorită<strong>materiale</strong>lor folosite, se vor eliminaanumite operaţiuni (pre<strong>cu</strong>m exe<strong>cu</strong>ţiaten<strong>cu</strong>ielilor, a finisajelor etc.). Termenul<strong>pentru</strong> <strong>de</strong>finitivarea acestor obiectivesumareste stabilit <strong>pentru</strong> mijlo<strong>cu</strong>lui anului2010. Situat pe un teren <strong>de</strong> 35 <strong>de</strong>hectare, întregul complex va inclu<strong>de</strong>410 unităţi lo<strong>cu</strong>inţe tip vilă (S+P+2e şiS+P+M) şi 8 blo<strong>cu</strong>ri (P+4e). Sistemulconstructiv preve<strong>de</strong> fundaţie şi structură<strong>de</strong> rezistenţă din beton armat.Zidăria se va realiza din cărămidă, iaracoperişul - <strong>cu</strong> ţiglă. Tâmplăria va fidin PVC, <strong>cu</strong> geam termoizolant. finisajeleinterioare includ parchet triplustratificat, gresie, faianţă şi vopselelavabile. Clubul <strong>de</strong> vacanţă va beneficia<strong>de</strong> un parc <strong>de</strong> distracţie (<strong>cu</strong> o arie<strong>de</strong> 8 hectare), <strong>cu</strong>prinzând terenuri<strong>de</strong> tenis, golf, echitaţie etc. Planuriletehnice au fost elaborate <strong>de</strong> arhitectulGabriel adrian Codreanu, antreprenor şi<strong>de</strong>zvoltator fiind compania Casa 2000,din bu<strong>cu</strong>reşti. Termenul <strong>pentru</strong> finalizareacomplexului este stabilit <strong>pentru</strong>primăvara lui 2012, fiind necesarefonduri totale <strong>de</strong> 70 milioane <strong>de</strong> euro.Pentru date <strong>de</strong> contact proiect accesaţicod unic Gr1188, disponibil la http://www.infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/1188.Până în 2015vor fi reaLizate 17 cLăDiriîn caDrUL SaBina reSiDenceÎn luna martie a.c. va fi începutăconstrucţia ansamblului rezi<strong>de</strong>nţialSabina, din localitatea ungheni (ju<strong>de</strong>ţulMureş). Obiectivul va avea în componenţă17 clădiri: imobile <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>inţe(P+3e; P+4e; P+6e; totalizând aproximativ500 <strong>de</strong> apartamente) şi un blocturn(P+10e), care va găzdui spaţii <strong>de</strong>birouri şi comerciale. De asemenea,vor fi realizate: o grădiniţă, o parcaresupraterană şi zone <strong>de</strong> agrement.Planurile tehnice au fost elaborate <strong>de</strong>firma Omnia Proiect (din localitateaŞelimbăr, ju<strong>de</strong>ţul Sibiu), antreprenor şibeneficiar fiind societatea Simlar Con,din Târgu Mureş. Principalele <strong>materiale</strong>utilizate <strong>pentru</strong> exe<strong>cu</strong>ţia complexuluisunt constrituite <strong>de</strong>: oţel-beton,ciment, cărămidă şi gips-carton. finisajeleinterioare vor inclu<strong>de</strong> parchet,gresie, faianţă şi vopsele lavabile.Termenul <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>finitivarea lucrăriloreste stabilit <strong>pentru</strong> anul 2015, valoareatotală a investiţiei fiind <strong>de</strong> 60 milioane<strong>de</strong> euro. Pentru date <strong>de</strong> contact proiectaccesaţi cod unic MS2305, disponibil lahttp://www.infosantiere.ro/proiecte/previzualizare/id/2305.


sumarinveStiţiiNr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 27


actUaLitatea internaţionaLăFurnizorii externi <strong>de</strong> sisteme s-au adaptat la noile condiţii economiceActivitatea <strong>de</strong> pe piaţa mondială a furnizorilor <strong>de</strong> sisteme<strong>pentru</strong> industria <strong>de</strong> tâmplărie a avut <strong>de</strong> suferit în 2009, dincauza crizei financiare care a fost resimţită prin scă<strong>de</strong>reapronunţată a investiţiilor în lucrările <strong>de</strong> construcţii. Rezultatelefinanciare înregistrate <strong>de</strong> companiile din domeniu s-au înscrispe un trend <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nt, consemnând o diminuare medie <strong>de</strong>aproximativ 20% a afacerilor. Situaţia a indus, în multe cazuri, omicşorare drastică a profitabilităţii. Mai mult, managerii au fostobligaţi să aplice proceduri dure <strong>de</strong> ajustare a costurilor şi <strong>de</strong>renegociere a contractelor individuale <strong>de</strong> muncă, în acelaşi timp<strong>cu</strong> disponibilizarea unui număr important <strong>de</strong> angajaţi. Puţine aufost firmele care au reuşit să se înscrie în afara acestei tendinţe<strong>de</strong> regres. Pentru 2010, cei mai mulţi operatori din industria <strong>de</strong>tâmplărie şi-au trasat ca obiectiv menţinerea sau uşoare corecţiiale nivelului business-ului înregistrat anul tre<strong>cu</strong>t. De asemenea,companiile au pregătit <strong>pentru</strong> 2010 câteva măsuri prin careurmăresc în principal promovarea <strong>de</strong> produse adaptate noilorcondiţii <strong>de</strong> piaţă sau abordarea mai multor categorii <strong>de</strong> clienţi<strong>pentru</strong> a impulsiona activitatea.sumaraLUMiL: ScăDere De 26,4%a vânzăriLor Din 2009Grupul alumil - Grecia a prezentat rezultatelefinanciare la nivel <strong>de</strong> holding, aferenteanului 2009. astfel, s-a înregistrat o scă<strong>de</strong>re<strong>de</strong> 26,4% a vânzărilor (<strong>de</strong> la 285,1 milioaneeuro în 2008 la 209,9 milioane euro în 2009),în timp ce profitul brut s-a situat la 47,4 milioaneeuro, marcând un regres <strong>de</strong> 31,9%faţă <strong>de</strong> cele 12 luni anterioare, când s-auconsemnat 69,6 milioane <strong>de</strong> euro. "În ceeace priveşte indicatorul ebITDa (earningsbefore Interest, Taxes, Depreciation andamortization - câştigul înainte <strong>de</strong> dobânzi,rate, <strong>de</strong>preciere şi amortizare), care reflectă<strong>cu</strong> a<strong>cu</strong>rateţe performanţa financiară acompaniei (respectiv profitabilitatea acesteia),alumil Group a avut o scă<strong>de</strong>re <strong>de</strong>54,4%, <strong>de</strong> la 37 milioane euro în 2008 la16,9 milioane euro anul tre<strong>cu</strong>t. În schimb,la fluxul operaţional <strong>de</strong> numerar s-a generatun surplus <strong>de</strong> 21,4 milioane euro, iar datorianetă a ajuns la 163,5 milioane euro, fiindîn scă<strong>de</strong>re în raport <strong>cu</strong> 2008 (când aceastaa fost <strong>de</strong> 174,9 milioane euro)", se arată înraportul emis <strong>de</strong> alumil Group. Scă<strong>de</strong>reasemnificativă a veniturilor grupului se datoreazămai ales diminuării preţului <strong>de</strong> comercializarea produselor, ca urmare a fluctuaţiilorcotaţiei aluminiului în cadrul burselorinternaţionale <strong>de</strong>-a lungul lui 2009. alteaspecte negative, ce au influenţat rezultatelefinanciare ale alumil Sa, au fost constituite<strong>de</strong>: contracţia importantă a activităţii<strong>de</strong> construcţie a clădirilor în Grecia şi pepieţele din întreaga lume; tendinţa partenerilorlocali şi internaţionali <strong>de</strong> a-şi reducesto<strong>cu</strong>rile; diminuarea masivă a comenzilorefectuate <strong>de</strong> operatorii din industria autoetc.roto frank ag: regreS aLcifrei De afaceri cU 10%Preşedintele companiei roto frank aGa comunicat rezultatele financiare finaleaferente anului 2009. astfel, în condiţiileunei crize care a afectat puternic economiainternaţională, cifra <strong>de</strong> afaceri realizată <strong>de</strong>producatorul german <strong>de</strong> sisteme <strong>de</strong> feroneries-a diminuat <strong>cu</strong> numai 10%, ajungândla nivelul <strong>de</strong> 560 milioane euro.acest fapt poate fi asimilat unui succes -în opinia reprezentanţilor societăţii - dacăse realizează o comparaţie <strong>cu</strong> situaţia <strong>de</strong>ansamblu a pieţei <strong>de</strong> profil. Pentru 2010,o estimare realistă indică obţinerea unuivolum similar al vânzărilor, <strong>cu</strong> condiţiaalinierii la noile condiţii care impun diversificareagamei sortimentale şi internaţionalizareareţelelor <strong>de</strong> distribuţie. Deasemenea, oficialii roto preconizează căindustria europeană a construcţiilor seva revigora cel mai <strong>de</strong>vreme începând <strong>cu</strong>28 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 20102011, iar re<strong>cu</strong>perările nu se vor efectuaîn mod omogen. astfel, dacă livrările dineuropa Centrală au şanse mari să creascăîn perioada următoare, nu acelaşi lucru sepoate spune <strong>de</strong>spre piaţa europei <strong>de</strong> est,un<strong>de</strong> se aşteaptă o continuare a <strong>de</strong>clinului.acest lucru este valabil, în principal,<strong>pentru</strong> fe<strong>de</strong>raţia rusa, românia şi ucraina,dar recesiunea va continua şi în Mareabritanie, franţa, Italia şi Spania. Pe termenmediu, câştigătorii actualului proces <strong>de</strong>restructurare vor fi din rândul companiilorcare se vor orienta spre investiţii în <strong>de</strong>zvoltarea<strong>de</strong> produse ce vor avea capacitateasă asigure protecţia mediului şi creştereaeficienţei energetice.Sika: venitUri De PeSte4 MiLiarDe chf, în 2009Concernul Sika a comunicat, recent, rezultatelefinanciare aferente anului fiscal2009. Conform raportului oficial, cifra <strong>de</strong>afaceri a fost 4,15 miliar<strong>de</strong> CHf, în scă<strong>de</strong>re<strong>cu</strong> 3,9% faţă 2008. fluxul <strong>de</strong> numerar s-amajorat în aceeaşi perioadă până la nivelul<strong>de</strong> 368 milioane CHf, fapt ce <strong>de</strong>notă oconsolidare a rezervelor <strong>de</strong>stinate investiţiilordin fonduri proprii. În ceea ce priveşteprodusele <strong>de</strong>stinate sectorului construcţiilor,livrările s-au diminuat <strong>cu</strong> numai 2%.În domeniul sortimentelor <strong>pentru</strong> aplicaţiiindustriale, în a doua jumătate a anuluitre<strong>cu</strong>t au fost iniţiate programe speciale <strong>de</strong>stopare a <strong>de</strong>clinului, care s-a situat, în final,la nivelul <strong>de</strong> aproximativ 11%. referitorla perspective, se aşteaptă o continuare a<strong>de</strong>gradării situaţiei pe piaţa construcţiilor,mai ales în ceea ce priveşte <strong>de</strong>zvoltareaobiectivelor <strong>cu</strong> <strong>de</strong>stinaţie comercială.această tendinţă va putea fi compensatădoar prin creşterea eforturilor publice <strong>de</strong>finanţare a lucrărilor <strong>de</strong> infrastructură. Pesegemntul industrial, specialiştii Sika anticipeazăo re<strong>cu</strong>perare mai rapidă, dar nu înrândul statelor <strong>de</strong>zvoltate.DeceUninck: DiMinUareDe 19,6% a afaceriLorDeceuninck Group a dat publicităţii rezultatelefinanciare finale consemnate în anul2009. Potrivit do<strong>cu</strong>mentului, "în perioadaianuarie-<strong>de</strong>cembrie 2009 s-a consemnat untrend <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nt al livrărilor, diminuareaveniturilor fiind <strong>de</strong> 19,6% (la 506,4 milioane<strong>de</strong> euro) faţă <strong>de</strong> 2008 (când s-au înregistrat629,9 milioane <strong>de</strong> euro). Pier<strong>de</strong>rea netă înintervalul analizat a fost <strong>de</strong> 16,9 milioane <strong>de</strong>euro, însă - <strong>de</strong>-a lungul celor patru trimestre- volumul livrărilor s-a stabilizat: -24%, -17%,-17%, respectiv -2%. Totodată, fluxul <strong>de</strong>capital operaţional s-a majorat <strong>cu</strong> 37% anultre<strong>cu</strong>t, ajungând la 45 milioane <strong>de</strong> euro (<strong>de</strong>la 32,8 milioane <strong>de</strong> euro în 2008". analizândstructura vânzărilor la nivel zonal, conducereagrupului din Hoogle<strong>de</strong>-Gits (belgia) aindicat faptul că situaţia acestora este diferită,în funcţie <strong>de</strong> fiecare regiune în parte.În consecinţă, la formarea cifrei <strong>de</strong> afaceridin 2009 filialele Deceuninck din europa <strong>de</strong>Vest (exclusiv Germania) au avut un aport<strong>de</strong> 208,3 milioane <strong>de</strong> euro, cele din europaCentrală şi <strong>de</strong> est (plus Germania) <strong>de</strong> 161,3milioane <strong>de</strong> euro, în timp ce subsidiara dinTurcia şi cea din Sua au avut venituri <strong>de</strong>81,2 milioane <strong>de</strong> euro şi <strong>de</strong> 55,6 milioane<strong>de</strong> euro. referindu-se la posibila evoluţie alivrărilor din anul 2010, directorul exe<strong>cu</strong>tival Deceuninck Group, Tom Debusschere, aprecizat că "în prima parte a anului în <strong>cu</strong>rsam constatat o perpetuare a situaţiei <strong>de</strong>stabilitate, <strong>cu</strong> toate că rămânem precauţi,<strong>de</strong>oarece nu există, <strong>de</strong>ocamdată, semneale unei reluări puternice a tendinţei ascen<strong>de</strong>ntela nivel mondial. Cu toate acestea,consi<strong>de</strong>răm că în 2010 Deceuninck va re<strong>de</strong>venio corporaţie profitabilă".SecUriDev: oBiectiv Prioritar- Menţinerea rezULtateLoroBţinUte în 2009reprezentanţii grupului Se<strong>cu</strong>ri<strong>de</strong>v - franţaau comunicat rezultatele aferente anuluifiscal prece<strong>de</strong>nt. Conform datelor oficiale,cifra <strong>de</strong> afaceri realizată în 2009 a fost <strong>de</strong> 140<strong>de</strong> milioane euro, în scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong> 14,5%, faţă<strong>de</strong> vânzările din 2008. aceasta diminuareeste - în opinia managementului concernului- un rezultat direct al crizei economiceactuale, înscriindu-se în tendinţa generalăa pieţei europene a construcţiilor. Cele maimulte livrări s-au înregistrat în franţa, <strong>cu</strong> opon<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 64% în cifra <strong>de</strong> afaceri. Trendulnegativ a fost extrem <strong>de</strong> vizibil în ceea cepriveşte profitabilitatea companiei, care s-aredus <strong>de</strong> la 9 milioane euro în 2008 la 2 milioaneeuro în 2009. aceasta s-a datorat şi strategieiimplementate, care a impus o accentuarea acţiunilor <strong>de</strong> autofinanţare a investiţiilor.Divizia profesională a avut un <strong>de</strong>clin <strong>de</strong>10,2% în raport <strong>cu</strong> exercitiul financiar anterior,în vreme ce <strong>de</strong>partamentul specializatîn realizarea produselor <strong>de</strong> larg consum aînregistrat o diminuare <strong>de</strong> 22,1%. un aspectîmbu<strong>cu</strong>rător este acela că fluxul <strong>de</strong> numerars-a consolidat, atingând, la sfârşitul anuluitre<strong>cu</strong>t, pragul <strong>de</strong> aproximativ 70 milioaneeuro. Pentru 2010 este vizată menţinereanivelului actual al profitabilităţii şi realizareaunui volum al vânzărilor echivalent celui din2009.hoMag: ScăDere De 38,8%a vânzăriLor De UtiLaJeGrupul Homag aG - Germania, li<strong>de</strong>rmondial pe piaţa furnizorilor <strong>de</strong>utilaje <strong>de</strong>stinate procesării lemnului,a comunicat rezultatele financiareaferente anului 2009. Conform datelorprezentate în cadrul raportului, în acestinterval cifra <strong>de</strong> afaceri a însumat 542milioane <strong>de</strong> euro (-38,8% faţă <strong>de</strong> rezultateleconsemnate în intervalul corespunzatordin 2008, când s-au înregistrat 856milioane <strong>de</strong> euro). În ceea ce priveştecomenzile efective, valoarea acestoras-a situat la 413 milioane euro, reprezentândo scă<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 33,2% în comparaţie<strong>cu</strong> nivelul <strong>de</strong> 618 milioane eurodin 2008). Indicatorul ebITDa , stabilitînainte <strong>de</strong> achitarea sumelor datorateangajaţilor şi care nu inclu<strong>de</strong> costurileaferente unui plan <strong>de</strong> restructurare<strong>de</strong>notă o situaţie şi mai gravă, acestaajungând la 15,6 milioane <strong>de</strong> euro (înraport <strong>cu</strong> 95 milioane <strong>de</strong> euro în anulprece<strong>de</strong>nt. "astfel, adunarea Generalăa acţionarilor, întrunită la data <strong>de</strong> 23martie a.c., a avizat favorabil propunereaComitetului Director al Homag Group <strong>de</strong>a nu distribui divi<strong>de</strong>n<strong>de</strong> <strong>pentru</strong> 2010. Încadrul întrunirii, directorul exe<strong>cu</strong>tiv alHomag, Herbert Hogemann, a anunţat că"primele două luni ale lui 2010 au reprezentato perioadă <strong>de</strong> revenire a pieţei,întrucât numărul <strong>de</strong> contracte - efectuate<strong>de</strong> noi clienţi - s-a majorat semnificativîn comparaţie <strong>cu</strong> acelaşi intervaldin 2009. Pentru primul trimestru a.c. neaşteptăm la o creştere <strong>de</strong> 10% a comenzilor,care survine după o nouă majorarela 131 milioane euro a acestora în ultimeletrei luni ale anului tre<strong>cu</strong>t". În lunafebruarie 2010, în ve<strong>de</strong>rea asigurăriifluxului <strong>de</strong> lichidităţi pe termen mediu(până în anul 2013), concernul germana semnat un acord <strong>de</strong> împrumut <strong>cu</strong> unconsorţiu bancar format din Deutschebank, Commerzbank şi bW-bank. astfel,creanţele holdingului faţă <strong>de</strong> instituţiilefinanciare bancare s-au majorat <strong>cu</strong> 10%,la 198 milioane euro.gLaSton: regreS cU PeSte50% a vânzăriLorraportul <strong>de</strong> activitate elaborat <strong>de</strong> reprezentanţiigrupului Glaston - specializatîn producţia şi promovarea <strong>de</strong> utilaje<strong>de</strong>stinate prelucrării sticlei - indică faptulcă volumul comenzilor înregistrate în2009 a fost <strong>de</strong> 141,9 milioane <strong>de</strong> euro,în scă<strong>de</strong>re faţă <strong>de</strong> cele 230,5 milioane<strong>de</strong> euro, cât s-au consemnat în 2008.Vânzările consolidate au însumat 151,8milioane <strong>de</strong> euro, în scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong> 44%faţă <strong>de</strong> exerciţiul financiar anterior. Pesegmentul <strong>de</strong> maşini şi utilaje, comenzileau fost <strong>de</strong> 88,5 milioane <strong>de</strong> euro(-39%), iar încasările <strong>de</strong> 82,2 milioane<strong>de</strong> euro (-51%). această situaţie a induso diminuare drastică a profitabilităţii


sumaractUaLitatea internaţionaLăcompaniei, anul fiscal încheindu-se <strong>cu</strong> opier<strong>de</strong>re în valoare <strong>de</strong> 55,3 milioane <strong>de</strong>euro. Conducerea exe<strong>cu</strong>tivă a concernuluiconsi<strong>de</strong>ră că o explicaţie plauzibilăar fi aceea a scă<strong>de</strong>rii drastice a cereriiinternaţionale <strong>pentru</strong> utilajele <strong>de</strong>stinateprelucrării sticlei, pe fondul recesiuniieconomice internaţionale. Măsuriledure iniţiate în 2008 au continuat şi anultre<strong>cu</strong>t, fiind completate <strong>de</strong> un programsuplimentar <strong>de</strong> ajustare a costurilor şi <strong>de</strong>renegociere a contractelor individuale<strong>de</strong> muncă, în acelaşi timp <strong>cu</strong> disponibilizareaunui număr important <strong>de</strong> angajaţi.Datorită eficienţei implementării acestormăsuri, anul 2010 a început sub auspiciifavorabile. astfel, se intenţioneazăconsolidarea poziţiei pe care companiao <strong>de</strong>ţine în China, zonă care, alături <strong>de</strong>america <strong>de</strong> Sud, a înregistrat o evoluţieaccelerată în ultima perioadă.aSSa aBLoY: venitUriDe 3,6 MiLiarDe eUro, în 20093,49 milioane <strong>de</strong> euro) a înregistrat ouşoară scă<strong>de</strong>re faţă <strong>de</strong> 2008 (când s-a înregistratun profit net <strong>de</strong> 9,83 milioane TrY(adică 4,69 milioane <strong>de</strong> euro). Profileledin PVC <strong>pentru</strong> tâmplărie Pimapen suntrealizate, în prezent, la centrul industrialdin Gebze, care are o suprafaţă totală <strong>de</strong>77.000 mp şi 50 <strong>de</strong> linii <strong>de</strong> extrudare. Deasemenea, în ve<strong>de</strong>rea extin<strong>de</strong>rii pe pieţele<strong>de</strong> export, Pimaş a <strong>de</strong>schis o unitate similarăîn rostov (fe<strong>de</strong>raţia rusă). În românia,profilele Pimapen se comercializeazăîncă din anul 1994, fiind bine<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>te<strong>de</strong> reprezentanţii firmelor specializate înexe<strong>cu</strong>ţia <strong>de</strong> tâmplărie termoizolantă. Începând<strong>cu</strong> 1996, sistemele au fost promovateprin intermediul filialei locale, Pimapenromânia, iar în 2006 a fost înfiinţată societateaPimapen Logistic Center, specializatăîn livrarea produselor extrudate <strong>de</strong>concernul Pimaş (fondat în anul 1963).Totodată, la 31 <strong>de</strong>cembrie 2008 se anunţasefaptul că grupul controla integral şiactivitatea subsidiarei enwin WindowSystems bV - Olanda (Pimapen Netherlands),implicată în livrarea <strong>de</strong> sisteme înţările din regiunea benelux.hYDro: ScăDereDe 23,8% a cifrei De afacerirecent, conducerea corporaţiei Hydro -Norvegia a anunţat rezultatele financiare<strong>pentru</strong> ultimul trimestru al anului tre<strong>cu</strong>t(pre<strong>cu</strong>m şi pe cele aferente lui 2009), datelepreliminare indicând o diminuare <strong>de</strong> 21%a cifrei <strong>de</strong> afaceri (raportat la ultimele treiluni ale anului 2008). "În 2009 veniturileconcernului au însumat 67.409 milioanecoroane norvegiene (NOK), respectiv 8,38miliar<strong>de</strong> euro, în timp ce, în 2008, încasăriletotale s-au situat la 88.455 milioaneNOK, adică 11 miliar<strong>de</strong> euro. aceste datereflectă o <strong>de</strong>preciere <strong>de</strong> 23,79% a încasărilor,mai mică <strong>de</strong>cât scă<strong>de</strong>rea medie apieţelor-ţintă ale grupului. În trimestrul alpatrulea s-a consemnat o uşoară <strong>de</strong>preciere<strong>de</strong> 2% a livrărilor (din punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re valoric), în raport <strong>cu</strong> nivelul celortrei luni anterioare, <strong>de</strong> la 16.795 milioaneNOK (2,08 miliar<strong>de</strong> euro) la 16.427 milioaneNOK (2,04 miliar<strong>de</strong> euro), întrucâttendinţa <strong>de</strong> refacere a sto<strong>cu</strong>lui partenerilora continuat, într-o oarecare măsură.În luna <strong>de</strong>cembrie a anului tre<strong>cu</strong>t, s-a<strong>de</strong>finitivat o etapă importantă în ceea cepriveşte activitatea noii fabrici Qatalum(joint-venture <strong>cu</strong> holdingul Qatar Petroleum,entitate care va <strong>de</strong>veni cea mai mareunitate <strong>de</strong> producţie a aluminiului primardin întreaga lume), întrucât a <strong>de</strong>venitfuncţională prima celulă <strong>de</strong> reducţie D006(din cele 704 instalate). Sistemele vor fipornite în mod treptat, pe par<strong>cu</strong>rsul lui2010, urmând să funcţioneze la capacitatemaximă în trimestrul al patrulea al anuluiîn <strong>cu</strong>rs", a <strong>de</strong>clarat Svein richard brandtzaeg,preşedinte şi director exe<strong>cu</strong>tiv alHydro.Grupul multinaţional assa abloy - Suediaa comunicat rezultatele financiareaferente anului 2009. Conform dateloroficiale, exerciţiul financiar anterior s-afinalizat <strong>cu</strong> o cifră <strong>de</strong> afaceri în valoare<strong>de</strong> aproximativ 35 miliar<strong>de</strong> SeK (aproape3,6 miliar<strong>de</strong> euro), după ce în trimestrulal patrulea fuseseră realizate încasări<strong>de</strong> 8,8 miliar<strong>de</strong> SeK (peste 900 milioane<strong>de</strong> euro). În intervalul octombrie -<strong>de</strong>cembrie, piaţa europeană s-a stabilizat,cea nord-americană a continuatăsă se plaseze pe un trend <strong>de</strong>screscător, învreme ce vânzările din asia s-au majoratsemnificativ. În aceeaşi perioadă, aucontinuat investiţiile în <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong>noi produse, fapt care a dus la consolidareapoziţiei <strong>de</strong>ţinute pe piaţă şi la oîmbunătăţire a imaginii companiei. Deasemenea, programul <strong>de</strong> restructurarelansat la începutul anului a continuat peaceleaşi coordonate, fapt ce a dus la realizarea<strong>de</strong> economii <strong>de</strong> circa 930 milioaneSeK (96 milioane <strong>de</strong> euro), pe fonduldisponibilizării a 25% din personal. altereduceri importante ale cheltuielilor aufost generate <strong>de</strong> implementarea unorprograme <strong>de</strong> eficientizare. un aspectpozitiv este acela al consolidării niveluluifluxului <strong>de</strong> numerar, la nivelul record<strong>de</strong> 2,3 miliar<strong>de</strong> SeK (237 milioane euro).Oficialii holdingului susţin că, <strong>de</strong>şi 2009 areprezentat anul cel mai dificil din istoriacompaniei, toate ţintele <strong>de</strong> vânzăriau fost atinse, fapt ce a dus la menţinereaprofitabilităţii în limitele planificate.Pentru 2010, aceştia preconizeazămenţinerea la nivelul din 2009, estimareaacestora bazându-se pe faptul cărevenirea economiei Sua nu se va realizamai <strong>de</strong>vreme <strong>de</strong> semestrul al doilea alacestui an.PiMaş: în 2009S-aU conSeMnat vânzăriDe 46,5 MiLioane eUroConcernul Pimaş Plastik Inşaat MalzemeleriaŞ (Pimaş), <strong>cu</strong> sediul în localitateaKocaeli - Turcia, a anunţat - prin intermediulportalului <strong>de</strong> informare publică alguvernului <strong>de</strong> la ankara (Kamuyu aydinlatmaPlatformu) - rezultatele financiareaferente anului 2009. Potrivit datelorcomunicate către autorităţi, la 31 <strong>de</strong>cembrieanul tre<strong>cu</strong>t, vânzările nete ale grupuluis-au situat la 97,37 milioane <strong>de</strong> lire turceştinoi (TrY), reprezentând circa 46,5 milioane<strong>de</strong> euro, în scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong> 21,35% faţă<strong>de</strong> cele 123,81 milioane TrY (59,16 milioane<strong>de</strong> euro) - nivel la care se situase cifra<strong>de</strong> afaceri consolidată în anul prece<strong>de</strong>nt.astfel, se poate observa faptul că rezultatelefinanciare anuale din 2009 (în variantapreliminară, comunicată la începutul luniimartie a.c.) s-au situat pe un trend <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>ntmai puţin accentuat <strong>de</strong>cât cel mediual pieţei. Profitul concernului din Turcia, învaloare <strong>de</strong> 7,31 milioane TrY (aproximativNr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 29


actUaLitatea internaţionaLăteSSenDerLo: ScăDere DePeSte 24% a cifrei De afaceriConcernul belgian Tessen<strong>de</strong>rlo, reprezentândun grup multinaţional ce activeazăîn industria chimică, şi-a anunţat rezultatelefinanciare corespunzătoare anuluitre<strong>cu</strong>t. Departamentul <strong>de</strong> profile <strong>pentru</strong>construcţii al holdingului controlează activitateamai multor societăţi specializate înfabricarea unei game diverse <strong>de</strong> sisteme,<strong>cu</strong>m ar fi Chelsea building Products -Marea britanie (repere <strong>pentru</strong> tâmplărieşi pulbere din PVC folosită la procesul <strong>de</strong>extrudare), Plastival - franţa (profile <strong>pentru</strong>ferestre şi uşi, elemente <strong>de</strong> rulouri şi jaluzele,sisteme <strong>de</strong> placare), Wymar - belgia(serii <strong>pentru</strong> tâmplărie), eurocell buildingPlastics - Marea britanie (plăci din policarbonat,sigilanţi siliconici şi alte produsedin PVC-u), respectiv Dynaplast extruco,din Canada (profile personalizate <strong>pentru</strong>ferestre). "În intervalul analizat, cifra <strong>de</strong>afaceri a Tessen<strong>de</strong>rlo Group s-a situat la2,1 miliar<strong>de</strong> euro, în scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong> 24,3%faţă <strong>de</strong> cele 2,76 miliar<strong>de</strong> euro consemnateîn perioada similară din 2008. În 2009,holdingul s-a confruntat <strong>cu</strong> unele dintrecele mai nefavorabile condiţii economiceşi <strong>de</strong> piaţă din istoria sa recentă. În pofidacelei mai severe recesiuni din ultimii 50 <strong>de</strong>ani şi, în consecinţă, scă<strong>de</strong>rii dramatice acererii, unele divizii şi-au <strong>de</strong>monstrat bazasolidă a afacerilor, reuşind să rămână profitabile.Pentru alte sectoare <strong>de</strong> business s-aimpus aplicarea unor măsuri <strong>de</strong> restructurarea activităţii şi <strong>de</strong> reducere a costurilor,mai ales în ceea ce priveşte segmentul <strong>de</strong>convertire a maselor plastice (profile, ţevidin PVC şi aditivi). Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>real noii abordări manageriale, perioada<strong>de</strong> tranziţie dintre viziunea antreprenorialăa fostei conduceri şi cea aplicată înacest moment al luat sfârşit, astfel încât, înprezent, Tessen<strong>de</strong>rlo Group a intrat într-onouă fază <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. anul tre<strong>cu</strong>t, celemai bune rezultate au fost înregistrate <strong>de</strong>divizia <strong>de</strong> profile şi sisteme <strong>de</strong> ţevi din PVC(545,9 milioane <strong>de</strong> euro), urmată <strong>de</strong> secţia<strong>de</strong> <strong>materiale</strong> chimice (care livrează PVC -sub formă <strong>de</strong> răşini şi granule, respectivproduse pe bază <strong>de</strong> clor şi altele), <strong>cu</strong>443,1 milioane <strong>de</strong> euro", a <strong>de</strong>clarat frankCoenen, preşedinte-director exe<strong>cu</strong>tiv algrupului.orkLa: ScăDeri De PânăLa 23% aLe LivrăriLorDiviziei De aLUMiniUConcernul Orkla - Norvegia, care controlează- prin intermediul diviziei <strong>de</strong> sistemedin aluminiu activitatea companiei Sapa(specializată în extrudarea <strong>de</strong> profile<strong>pentru</strong> aplicaţii arhitecturale şi în sisteme<strong>de</strong>stinate transferului <strong>de</strong> căldură, respectivalte aplicaţii <strong>pentru</strong> construcţii), a raportat,recent, rezultatele financiare aferenteanului tre<strong>cu</strong>t. "La nivel <strong>de</strong> grup, în 2009,cifra <strong>de</strong> afaceri s-a situat la 56.228 milioane<strong>de</strong> coroane norvegiene (NOK), corespunzătoareunei sume <strong>de</strong> 6,97 miliar<strong>de</strong> euro, înscă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong> 14,2% faţă <strong>de</strong> cele 65.579 milioaneNOK (8,13 miliar<strong>de</strong> euro) consemnateîn perioada similară din 2008. În schimb, ladata <strong>de</strong> 31 <strong>de</strong>cembrie 2009 fluxul <strong>de</strong> lichidităţia ajuns la 5.802 milioane NOK (720milioane <strong>de</strong> euro), faţă <strong>de</strong> 2.543 milioaneNOK (315,5 milioane <strong>de</strong> euro), ca urmare aefectului pozitiv al măsurilor comprehensive<strong>de</strong> reducere a costurilor şi <strong>de</strong> îmbunătăţirea capitalului. În ceea ce priveşterezultatele financiare din trimestrul alpatrulea (cifrate la 15.040 milioane NOK,adică 1,86 miliar<strong>de</strong> euro), <strong>de</strong>clinul acestora(în comparaţie <strong>cu</strong> suma <strong>de</strong> 16.492 milioaneNOK - circa două miliar<strong>de</strong> euro dinoctombrie-<strong>de</strong>cembrie 2008) s-a datorataproape exclusiv cererii scăzute înregistrate<strong>de</strong> diviziile Orkla aluminium Solutionsşi Orkla Materials, pre<strong>cu</strong>m şi <strong>de</strong>clinuluipieţelor specifice afacerilor elkem(mai ales pe segmentul <strong>de</strong> <strong>materiale</strong> siliconice).În ceea ce priveşte <strong>afacerile</strong> <strong>cu</strong>30 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010sisteme din aluminiu <strong>de</strong>rulate în europa şiamerica <strong>de</strong> Nord, 2009 a adus <strong>cu</strong> sine un<strong>de</strong>clin <strong>de</strong> 23%, respectiv <strong>de</strong> 19% al comenzilor.Chiar dacă s-a remarcat o <strong>de</strong>precierea livrărilor din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re cantitativ,Sapa a reuşit să obţină rezultate operaţionalepozitive <strong>pentru</strong> ultimele 6 luni aleanului tre<strong>cu</strong>t. Chiar dacă achiziţia şi integrareaunităţilor <strong>de</strong> producţie Indalex arfi putut influenţa negativ fluxul <strong>de</strong> lichidităţi,Sapa şi-a atins ţinta stabilită <strong>pentru</strong>întregul an, care a vizat stabilizarea indicatorului<strong>de</strong> cash-flow", a <strong>de</strong>clarat Dag J.Opedal, preşedinte al holdingului.agc: vânzăriDe 12,8 MiLiarDe USDConcernul internaţional asahi GlassCorporation (aGC), din Japonia, a comunicatrezultatele financiare aferente anuluitre<strong>cu</strong>t. raportul dat publicităţii la începutullunii februarie a.c. indică faptul că vânzărilenete din 2009 au fost <strong>de</strong> 1.148 miliar<strong>de</strong>yeni (12,8 miliar<strong>de</strong> uSD), în scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong>aproximativ 20,5% faţă <strong>de</strong> exerciţiul financiaranterior. Oficialii holdingului noteazăcă 2009 a fost un an dificil atât <strong>pentru</strong>compania centrală, cât şi <strong>pentru</strong> subsidiareleacesteia, mai ales în primul semestru.În Japonia, <strong>de</strong>şi exporturile şi producţia audat semne clare <strong>de</strong> revigorare, mediul <strong>de</strong>afaceri a rămas ostil. Prin contrast <strong>cu</strong> alteregiuni din asia, în China s-a consemnat osituaţie <strong>de</strong> majorare substanţială a cererii,mai ales după luna iulie. Nu acelaşi lucruse poate spune <strong>de</strong>spre europa şi Sua,un<strong>de</strong> mediul economic este dificil, înpofida măsurilor <strong>de</strong> stimulare adoptate lanivel guvernamental. Pe s<strong>cu</strong>rt, o trecereîn revistă a zonelor geografice un<strong>de</strong> aGCeste activă relevă faptul că, pe fondul uneiscă<strong>de</strong>ri a cererii în domeniul auto şi celal construcţiilor, primul dintre cele douăsectoare se pare că a început să-şi revină,lucru valabil şi <strong>pentru</strong> piaţa <strong>de</strong> ecrane LCD.reprezentanţii concernului au adăugatcă, <strong>pentru</strong> a răspun<strong>de</strong> rapid noilor provocări,s-au <strong>de</strong>pus eforturi consi<strong>de</strong>rabile <strong>de</strong>menţinere a profitabilităţii în limite acceptabileşi <strong>de</strong> adaptare a capacităţii <strong>de</strong> fabricaţiela nivelul cererii, prin îmbunătăţireaproductivităţii şi o mai bună gestionare aresurselor <strong>de</strong> capital şi umane disponibile.DoW corning: venitUriDe 5 MiLiarDe USD, în 2009Dow Corning Corporation - Sua a anunţatrezultatele financiare <strong>pentru</strong> ultimultrimestru din 2009, conform cărora vânzărilenete au fost <strong>de</strong> 1,47 miliar<strong>de</strong> uSD,reprezentând o îmbunătăţire <strong>cu</strong> 13% anivelului raportat în intervalul similar din2008. Pentru întregul exerciţiu financiar,cifra <strong>de</strong> afaceri a fost <strong>de</strong> circa 5 miliar<strong>de</strong>uSD, <strong>cu</strong> 7% mai puţin faţă <strong>de</strong> anul anterior.O acţiune importantă <strong>de</strong> la sfârşitullui 2009 a fost reprezentată <strong>de</strong> achiziţia adouă instalaţii <strong>de</strong> fabricare a siliconului <strong>de</strong>la Globe Specialty Metals, investiţia necesitândun efort financiar în valoare <strong>de</strong> 175milioane uSD. Conform <strong>de</strong>claraţiilor vicepreşedinteluicompaniei, Dow Corninga consemnat o redresare semnificativăa activităţii, <strong>cu</strong> precă<strong>de</strong>re pe segmentul<strong>de</strong> siliconi, începând <strong>cu</strong> luna iulie. Pentrudivizia <strong>de</strong> <strong>materiale</strong> policristaline, 2009 aconstituit un an foarte solid, fiind înregistratăo sporire substanţială a cererii provenitedin partea beneficiarilor din industria<strong>de</strong> panouri solare şi semiconductori. Oficialiigrupului au mai remarcat faptul că,atât timp cât mediul economic are o volatilitateridicată, nu va fi posibilă o accelerarea ritmurilor <strong>de</strong> re<strong>cu</strong>perare. Chiarşi în aceste condiţii dure, s-au semnalatcâteva aspecte pozitive, iar performanţeledin perioada octombrie - <strong>de</strong>cembriesubliniază această realitate. anul 2010 vafi <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> activ, date fiind intenţiile<strong>de</strong> expansiune a capitalurilor în China pesegmentul <strong>de</strong> siliconi <strong>pentru</strong> construcţii şiîn Sua în cazul pieţei <strong>de</strong> semiconductori.De asemenea, sunt programate extin<strong>de</strong>riale reţelelor <strong>de</strong> distribuţie. În românia,produsele Dow Corning sunt disponibileprin intermediul companiei GeocelPro, dinbu<strong>cu</strong>reşti.vkr hoLDing: rezULtateîMBUnătăţite,în PofiDa receSiUniirecent, managementul corporaţiei VKrHolding a/S, care controlează activitateagrupului Velux, a dat publicităţii rezultatelefinanciare aferente anului 2009. astfel, cifra<strong>de</strong> afaceri a corporaţiei daneze s-a situat, în2009, la 15,5 miliar<strong>de</strong> coroane (DKK), reprezentândun <strong>de</strong>clin mediu <strong>de</strong> 10,4% al vânzărilor(faţă <strong>de</strong> cele 17,3 miliar<strong>de</strong> DKK în 2008)."Principala cauză a regresului a fost constituită<strong>de</strong> diminuarea numărului proiectelorce vizează construcţia <strong>de</strong> unităţi rezi<strong>de</strong>nţialenoi în europa şi Sua, însă consi<strong>de</strong>rămcă situaţia lucrărilor <strong>de</strong> renovare alo<strong>cu</strong>inţelor a fost mult mai bună. În acestcontext, VKr Holding a implementat - încădin a doua jumătate a anului 2008 - măsuri<strong>de</strong> restructurare a activităţii, care au constatîn ajustarea producţiei la nivelul real alcererii şi în limitarea cheltuielilor operaţionale- proces ce a continuat <strong>de</strong>-a lungul lui2009. au fost luate şi <strong>de</strong>cizii dificile, pre<strong>cu</strong>mdisponibilizarea unor angajaţi şi închi<strong>de</strong>reaunor fabrici în Danemarca şi Germania, daracestea au fost necesare <strong>pentru</strong> a menţinecompetitivitatea companiei şi a crea premiseleunei afaceri soli<strong>de</strong> în timpul recesiunii.rezultatele au fost satisfăcătoare, întrucâtprofitul operaţional s-a îmbunătăţit în 2009,iar cel net a ajuns la 1,3 miliar<strong>de</strong> DKK. Totodată,s-a majorat fluxul <strong>de</strong> lichidităţi (cal<strong>cu</strong>latdupă achitarea tuturor taxelor), <strong>de</strong> la 1,7miliar<strong>de</strong> DKK în 2008 la 3,2 miliar<strong>de</strong> DKKanul tre<strong>cu</strong>t, ceea ce ne permite o abordareflexibilă a problematicii specifice", a <strong>de</strong>claratLeif Jensen, director exe<strong>cu</strong>tiv al VKr Group.În pofida trendului negativ al pieţei, managementulVKr Holding a <strong>de</strong>cis să continueinvestiţiile în inovaţie şi <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> noiproduse (cifrate la 0,9 miliar<strong>de</strong> DKK), astfelîncât, anul tre<strong>cu</strong>t, companiile membre alegrupului au iniţiat promovarea unei seriiperformante <strong>de</strong> ferestre <strong>de</strong> mansardă <strong>cu</strong>proprietăţi sporite <strong>de</strong> eficienţă energeticăşi a diferitelor sisteme complementare<strong>de</strong> încălzire, ventilare şi condiţionare aaerului. "În 2009, pe pieţele din Danemarca,Germania şi austria au fost prezentatepatru imobile rezi<strong>de</strong>nţiale <strong>cu</strong> titlu <strong>de</strong>monstrativ,construite pe principiul casei active- ce generează energie din surse neconvenţionale<strong>pentru</strong> consumul propriu - care auconstituit exemple <strong>de</strong> imobile inteligente,bazate pe principii ale arhitecturii viitorului.În intervalul anilor 2010-2011, încă patruasemenea clădiri vor putea fi testate <strong>de</strong>cei interesaţi în austria, Germania, franţa şiMarea britanie", se arată într-un comunicatal VKr Holding. Potrivit majorităţii analiştilordin industria <strong>de</strong> profil, cele mai multe ţărieuropene se vor confrunta şi în 2010 <strong>cu</strong> un<strong>de</strong>clin accentuat al volumului lucrărilor <strong>de</strong>construcţii noi - atât în sectorul rezi<strong>de</strong>nţial,cât şi în cel comercial. Trendul negativ va fimai puţin accentuat pe piaţa <strong>de</strong> renovări,ceea ce ar putea contribui la o uşoară creşterea livrărilor pe acest segment. "Consi<strong>de</strong>rămcă 2010 va fi un an foarte dificil, <strong>de</strong>şi- <strong>pentru</strong> VKr Holding - prima parte a acestuiaa adus o uşoară majorare a vânzărilor.Totuşi, sezonul rece prelungit şi condiţiileclimatice dure din europa nu constituieo premisă favorabilă consolidării livrărilor.De aceea, continuăm să ne îmbunătăţimeficienţa <strong>de</strong> ansamblu a activităţiişi să investim în <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> produseinovatoare, <strong>pentru</strong> a putea fi pregătiţi înmomentul în care piaţa îşi va relua creşterea.Participarea la proiectele ce vizeazăreabilitarea termică a clădirilor rezi<strong>de</strong>nţialeconstituie o altă măsură care va fi aplicatăîn perioada actualei crize economice. Maimult, există numeroase cereri ce vizeazăinstalarea <strong>de</strong> sisteme care să contribuie lacrearea unui mediu ambiental confortabilsumarîn centre comerciale, instituţii <strong>de</strong> interespublic, unităţi <strong>de</strong> învăţământ, imobile <strong>de</strong>birouri etc. Din fericire, tendinţa <strong>de</strong> înlo<strong>cu</strong>irea ferestrelor existente se accentueazăşi există mai multe exemple pozitiveîn acest sens", a adăugat Leif Jensen. La ceamai recentă adunare generală a conduceriiVKr Holding şi Velux a/S, comitetul directoral celor două grupuri <strong>de</strong> firme a luat <strong>de</strong>cizia<strong>de</strong> a-şi modifica structura. astfel, dupăretragerea preşedintelui celor două consilii<strong>de</strong> administraţie, Lars Kann-rasmussen(care a o<strong>cu</strong>pat această funcţie timp <strong>de</strong> 18ani în cadrul VKr Holding şi <strong>de</strong> 25 <strong>de</strong> anila Velux), Soren bjerre-Nielsen, director alDanisco a/S, a <strong>de</strong>venit noul preşedinte alVKr Holding, iar Jens Jorgen Madsen a fostselectat <strong>pentru</strong> funcţia similară la Velux. Cuacest prilej, au fost <strong>de</strong>semnaţi şi noi membriai consiliului director VKr Holding, <strong>cu</strong>m arfi Jens bjerg Sorensen (director exe<strong>cu</strong>tiv alSchouw & Co) şi Thomas Thune an<strong>de</strong>rsen(fost director al Maersk Olie og Gas a/S).Totodată, Kim faussing, director financiaral Danfoss, a <strong>de</strong>venit membru al consiliuluidirector al Velux a/S.Grupul Velux realizează o gamă largă <strong>de</strong>ferestre <strong>de</strong> mansardă şi lucarne, furnizândo gamă diversă <strong>de</strong> soluţii <strong>pentru</strong> acoperişurileplane. Velux livrează numeroasetipuri <strong>de</strong> rulouri <strong>de</strong>corative si parasolare,obloane, elemente <strong>de</strong> instalare, dispozitive<strong>de</strong> comandă şi control, panouri termice<strong>pentru</strong> acoperişuri. Totodată, <strong>de</strong>ţine unităţi<strong>de</strong> producţie în 11 ţări şi centre <strong>de</strong> comercializareîn 40 <strong>de</strong> state din întreaga lume.Velux are aproximativ 10.000 <strong>de</strong> angajaţişi este proprietatea VKr Holding a/S,companie ce are răspun<strong>de</strong>re limitată, <strong>de</strong>ţinută<strong>de</strong> către familie şi fundaţii.kMe groUP: venitUri De1,95 MiLiarDe eUro, raPortateDe concernUL itaLianConcernul KMe - Italia, unul dintre cei maiimportanţi furnizori mondiali <strong>de</strong> sisteme<strong>de</strong> placare din <strong>cu</strong>pru <strong>pentru</strong> acoperişurişi faţa<strong>de</strong> (reprezentat în românia <strong>de</strong>compania Monsena), a publicat raportulfinanciar ce reflectă rezultatele din anul2009. Potrivit do<strong>cu</strong>mentului, veniturileconsolidate ale holdingului s-au diminuat<strong>cu</strong> 34,5% faţă <strong>de</strong> anul 2008, ajungândla 1,95 miliar<strong>de</strong> euro. Valoarea materieiprime a avut o pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 66% în ceeace priveşte încasările pe segmentul produselorsemifinite, faţă <strong>de</strong> o medie <strong>de</strong> 71%în 2008. "anul tre<strong>cu</strong>t, economiile tuturorţărilor <strong>de</strong>zvoltate au fost afectate <strong>de</strong>impactul unei recesiuni puternice, în timpce creşterea specifică statelor aflate în<strong>cu</strong>rs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a încetinit consi<strong>de</strong>rabil,iar în unele situaţii trendul ascen<strong>de</strong>nt s-ainversat. Primele semne <strong>de</strong> redresare au<strong>de</strong>venit vizibile încă din trimestrul al IV-leadin 2009, fiind <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> implementareastrategiilor monetare şi fiscale,pre<strong>cu</strong>m şi reluării timi<strong>de</strong> a fluxului investiţionalîn anumite regiuni ale globului,însă rezultatele sunt diferite în fiecare ţarăîn parte. La nivel european, zonă în careKMe îşi <strong>de</strong>sfăşoară <strong>cu</strong> prepon<strong>de</strong>renţă activitatea,recenta reluare a trendului ascen<strong>de</strong>ntal Produsului Intern brut poate fiatribuită sporirii exportului. Cu toateacestea, nesiguranţa şi lipsa <strong>de</strong> predictibilitategenerate <strong>de</strong> fragilitatea cererii înţările membre ue continuă să fie principalelecaracteristici negative ce fac improbabilăestimarea evoluţiei pieţei şi/sau evaluareaintensităţii unei eventuale re<strong>cu</strong>perăria pier<strong>de</strong>rilor. Consumul este influenţat<strong>de</strong> creşterea ratei şomajului, care face caveniturile persoanelor fizice să fie fluctuante,iar cheltuielile <strong>pentru</strong> achiziţia bunurilor<strong>de</strong> folosinţă în<strong>de</strong>lungată - în componenţacărora se află şi <strong>materiale</strong> livrate <strong>de</strong>KMe - sunt tot mai limitate. Nici fluxul <strong>de</strong>investiţii instituţionale nu poate fi consi<strong>de</strong>ratcorespunzător, condiţiile restrictive<strong>de</strong> creditare nepermiţând implementarea,pe scară largă, a unor noi proiecte<strong>de</strong> imobile rezi<strong>de</strong>nţiale sau comerciale", a


sumaractUaLitatea internaţionaLă<strong>de</strong>clarat Salvatore Orlando, preşedinteleComitetului Director al KMe Group Spa.În mod inevitabil, <strong>de</strong>-a lungul lui 2009,piaţa produselor (semi)fabricate din <strong>cu</strong>pruşi aliaje s-a confruntat <strong>cu</strong> o perioadă dificilă,care va avea reper<strong>cu</strong>siuni pe termenlung. "În europa, după scă<strong>de</strong>ri medii <strong>de</strong>câte 8% în anii 2007 şi 2008, nivelul fabricaţiei<strong>de</strong> elemente semifinite din <strong>cu</strong>pru(exclusiv conductori) a înregistrat anultre<strong>cu</strong>t un <strong>de</strong>clin fără prece<strong>de</strong>nt (estimatla -27%), primele trei trimestre din 2009fiind cele mai dificile. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>real cererii, cea mai negativă situaţie s-aconstatat în industria <strong>de</strong> electrocasnice,pre<strong>cu</strong>m şi în cea a aparatelor <strong>de</strong> încălzire/răcire (boilere, sisteme <strong>de</strong> condiţionarea aerului etc.). În schimb, alte sectoarecheie,<strong>cu</strong>m ar fi cel auto sau al energieielectrice, au început să se redreseze înintervalul octombrie-<strong>de</strong>cembrie 2009.Pe piaţa construcţiilor, trendul rămâneprofund negativ, efectele recesiunii fiindmai puternice în Spania, Marea britanie,Irlanda şi ţările scandinave. activitatea <strong>de</strong>renovare a clădirilor existente şi mo<strong>de</strong>rnizareaacestora au fost mai dinamice,în <strong>de</strong>trimentul edificării noilor imobile.Producţia <strong>de</strong> sisteme semifinite din <strong>cu</strong>prua scăzut <strong>cu</strong> 1/4 din total în Japonia şi Sua,singura excepţie notabilă fiind China - ţarăîn care pragul psihologic <strong>de</strong> 3 milioane<strong>de</strong> tone pe an a fost <strong>de</strong>păşit în premierăîn 2009. Cu toate acestea, rata <strong>de</strong> creştere,<strong>de</strong> numai 4%, a fost mai mică <strong>de</strong>câtîn intervalul anterior. Trebuie remarcatfaptul că producţia <strong>de</strong> <strong>materiale</strong> semifinitedin China a fost mai mare <strong>de</strong>cât nivelulcombinat din europa <strong>de</strong> Vest (aproape 1,7milioane <strong>de</strong> tone) şi Sua (circa 0,8 milioane<strong>de</strong> tone), ceea ce înseamnă că firmele dinacest stat asiatic au <strong>de</strong>venit competitoriredutabili pe plan internaţional", se precizeazăîn raportul KMe. În ceea ce priveştestrategia <strong>de</strong> afaceri din 2010, manageriigrupului consi<strong>de</strong>ră că stabilizarea situaţieieconomice generale ar putea <strong>de</strong>termina,treptat, o modificare substanţială şi pescară largă a condiţiilor <strong>de</strong> piaţă. De aceea,se vor aplica proce<strong>de</strong>e <strong>de</strong> accelerare amodificărilor structurale ale capacităţii<strong>de</strong> producţie şi distribuţie, concomitent<strong>cu</strong> optimizarea fluxului <strong>de</strong> capital şi reducerearis<strong>cu</strong>rilor. De asemenea, se va profita<strong>de</strong> oportunitatea diversificării activităţii,pre<strong>cu</strong>m şi <strong>de</strong> efectele unor măsuri luatepe termen s<strong>cu</strong>rt, ce vizează, în special,adaptarea costurilor la contextul actual încare se <strong>de</strong>sfăşoară <strong>afacerile</strong>. Scopul strategieimanageriale <strong>cu</strong>rente este acela ca,în momentul în care condiţiile specificepieţelor-ţintă vor <strong>de</strong>veni favorabile, să fie<strong>de</strong>ja create premisele favorabile spoririicifrei <strong>de</strong> afaceri faţă <strong>de</strong> 2009 şi majorăriiprofitabilităţii corporaţiei italiene.WeStag & getaLit: DecLinDe 11% aL vânzăriLor, în 2009Vânzările corporaţiei Westag & Getalit aG- Germania, reprezentată şi în ţara noastră<strong>de</strong> subsidiara Westag românia, din bu<strong>cu</strong>reşti,s-au diminuat, anul tre<strong>cu</strong>t, <strong>cu</strong> 11%,ajungând la 201,4 milioane <strong>de</strong> euro (faţă<strong>de</strong> cele 226,2 milioane <strong>de</strong> euro consemnateîn 2008, se arată într-un comunicat alcompaniei. În opinia membrilor consiliului<strong>de</strong> conducere al holdingului, "2009 a fostcaracterizat <strong>de</strong> un mediu <strong>de</strong> afaceri extrem<strong>de</strong> dificil, profund marcat <strong>de</strong> efectele crizeifinanciare, astfel încât volumul livrărilor laexport s-a contractat <strong>cu</strong> 29,1%, la 39,2 milioane<strong>de</strong> euro (<strong>de</strong> la 55,4 milioane <strong>de</strong> euroîn 2008). Totodată, contribuţia exportuluila formarea cifrei <strong>de</strong> afaceri s-a modificatsemnificativ, diminuându-se <strong>de</strong> la 24,5%în anul prece<strong>de</strong>nt la 19,5% în 2009". Înceea ce priveşte activitatea celor trei diviziiale grupului (furnire/placaje/sisteme <strong>de</strong>cofrare, uşi/rame şi elemente laminate)s-au înregistrat rezultate diferite, cel maiafectat fiind segmentul <strong>de</strong> business cevizează promovarea cofrajelor, <strong>cu</strong> încasări<strong>de</strong> 31,8 milioane <strong>de</strong> euro (-31,1% comparativ<strong>cu</strong> nivelul <strong>de</strong> 46,2 milioane <strong>de</strong> eurodin 2008). În schimb, divizia <strong>de</strong> uşi/rame afost cea mai competitivă, sfidând influenţanegativă a recesiunii şi raportând o uşoarăcreştere (+1,1%), <strong>de</strong> la 92,6 milioane <strong>de</strong>euro în 2008 la 93,6 milioane <strong>de</strong> euro anultre<strong>cu</strong>t. În acelaşi timp, secţia <strong>de</strong> elementelaminate a fost afectată <strong>de</strong> trendul <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>ntal pieţei europene, indicând oscă<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 16,5%, la 69,8 milioane <strong>de</strong> euro(<strong>de</strong> la 83,6 milioane <strong>de</strong> euro în anul prece<strong>de</strong>nt)."În pofida recesiunii, am observato situaţie în<strong>cu</strong>rajatoare, concretizată prinfaptul că încasările înregistrate înainte <strong>de</strong>achitarea dobânzilor şi taxelor (indicatorulebIT), ce reflectă performanţa grupului, aconsemnat anul tre<strong>cu</strong>t un <strong>de</strong>clin mo<strong>de</strong>rat(<strong>de</strong> la 15,3 milioane <strong>de</strong> euro în 2008 la 14,9milioane <strong>de</strong> euro în 2009). În vreme cescă<strong>de</strong>rea vânzărilor a atins punctul maxim<strong>de</strong> inflexiune, mai multe măsuri stricte <strong>de</strong>reducere a costurilor operaţionale au avutun impact pozitiv asupra încasărilor şifluxului <strong>de</strong> lichidităţi. De aceea, profitul neta fost <strong>de</strong> 10,5 milioane <strong>de</strong> euro, iar în 2008la acest capitol se înregistrase o valoare <strong>de</strong>10,8 milioane <strong>de</strong> euro. În contextul actual,consi<strong>de</strong>răm că evoluţia pieţelor specificese află, <strong>de</strong>ocamdată, sub semnul incertitudiniişi încercăm să implementămalte proce<strong>de</strong>e strategice <strong>de</strong> contracararea efectelor negative generate <strong>de</strong> recesiune.Perspectivele pieţei germane <strong>de</strong>construcţii rămân ne<strong>de</strong>finite şi nu constituieo premisă favorabilă reluării trenduluiascen<strong>de</strong>nt al vânzărilor. Programele guvernamentale<strong>de</strong> susţinere ar putea asiguraun suport în acest sens, însă reticenţapotenţialilor beneficiari - fie persoanefizice, fie clienţi instituţionali - reprezintăastăzi o realitate <strong>de</strong> necontestat.Situaţia este şi mai dificilă pe alte pieţe dinuniunea europeană, care au fost <strong>de</strong>stabilizateşi <strong>de</strong>structurate puternic anul tre<strong>cu</strong>t,iar în prezent în cadrul acestora nu existăniciun semn <strong>de</strong> revenire potenţială. esteimprobabil ca Westag & Getalit să eviteaceste probleme, vânzările din primeledouă luni ale lui 2010 diminuându-se <strong>cu</strong>8%. am avut, astfel, o nouă scă<strong>de</strong>re la începutulanului în <strong>cu</strong>rs şi cre<strong>de</strong>m că aceastanu se datorează exclusiv sezonului receprelungit şi condiţiilor climaterice nefavorabiledin întreaga europă. Ne aşteptăm,însă, ca vânzările să nu se mai diminuezeîn 2010, <strong>de</strong>oarece dispunem <strong>de</strong> o serie<strong>de</strong> produse inovatoare, adaptate actualelorexigenţe ale pieţei şi ne adresăm maimultor categorii <strong>de</strong> clienţi. Din punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re al costurilor, luăm în consi<strong>de</strong>rareo s<strong>cu</strong>mpire a materiei prime şi - <strong>cu</strong> toatecă vom lua măsuri specifice <strong>de</strong> limitare acheltuielilor - profitabilitatea ar putea fiafectată faţă <strong>de</strong> nivelul din 2009. Cre<strong>de</strong>m,însă, că indicatorul ebIT va fi strict <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt<strong>de</strong> valoarea vânzărilor, iar dacă în2010 vom consemna o sporire neaşteptatăa acestora, am putea beneficia <strong>de</strong> osporire peste medie a profitului, ca urmarea potenţialului propriu", au concluzionatmanagerii grupului. Westag & Getalit s-aspecializat în fabricarea unei game diverse<strong>de</strong> uşi <strong>pentru</strong> interior/exterior, furnizând şiansambluri multifuncţionale <strong>pentru</strong> aplicaţiispeciale (ce asigură protecţie fonică,la radiaţii, la umiditate şi antiincendiu),respectiv elemente laminate, sisteme <strong>de</strong>protecţie a caroseriilor, cofraje etc. Potrivitcelui mai recent raport financiar trimestrialal grupului, principala piaţă vizatărămâne cea din Germania, un<strong>de</strong> vânzăriledin primele 9 luni ale anului tre<strong>cu</strong>t auînsumat 120,8 milioane <strong>de</strong> euro, în timp cela export, în aceeaşi perioadă, s-au comercializatproduse în valoare <strong>de</strong> 29,2 milioane<strong>de</strong> euro.Nr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 31


actUaLitatea internaţionaLăPiaţa europeană <strong>de</strong> construcţii rămâne în recesiune și în 2010Volumul lucrărilor <strong>de</strong> construcţii din comunitatea Euroconstructs-a diminuat, în 2009, <strong>cu</strong> 8,4%, consemnând cel mai semnificativ<strong>de</strong>clin din ultimii zece ani din regiune. Pentru 2010 reprezentanţiiorganizaţiei estimează o nouă scă<strong>de</strong>re a sectorului specific înstatele membre, <strong>de</strong>precierea urmând a fi, însă, mai mo<strong>de</strong>rată(-2,2%), prognoza <strong>pentru</strong> 2011 fiind <strong>de</strong> revenire graduală (+1,6%)."O redresare a domeniului nu va fi posibilă până în anul 2011,iar evoluţiile pe pieţele <strong>de</strong> profil vor diferi substanţial <strong>de</strong> la o ţarăla alta. Situaţia economică din regiune s-a schimbat drastic <strong>de</strong>la sfârşitul anului 2008, recesiunea afectând în mod dramatic<strong>afacerile</strong> companiilor din cele 19 state membre", a <strong>de</strong>clarat YngveAbrahamsen, organizatorul conferinţei Euroconstruct, care aavut loc la finele lunii noiembrie 2009, la Zürich, în Elveţia. Astfel,producţia brută <strong>de</strong> construcţii din zonă a însumat, anul tre<strong>cu</strong>t, 1,365miliar<strong>de</strong> euro, reprezentând 11% din PIB-ul regiunii. Cu excepţiaElveţiei şi Poloniei, care au înregistrat creşteri ale activităţii în 2009(+3,3%, respectiv +5,3%), celelalte state membre au raportat oreducere a volumului lucrărilor, cele mai semnificative <strong>de</strong>clinurifiind consemnate în Spania (-21,5%) şi Irlanda (-32,2%, aceasta fiindţara cel mai grav afectată <strong>de</strong> recesiune din Europa, <strong>cu</strong> o <strong>de</strong>precierea PIB <strong>de</strong> 7,3%). Declinurile masive sunt explicate prin diminuareanumărului <strong>de</strong> clădiri noi: rezi<strong>de</strong>nţiale (-22,5%) şi nerezi<strong>de</strong>nţiale(-12,7%). Conform estimărilor, activitatea pe piaţa construcţiilordin zona Euroconstruct va scă<strong>de</strong>a uşor în 2010, până în 2012 fiindprevizionate stagnări anuale. Statele care vor înregistra rate <strong>de</strong>creştere semnificative în intervalul analizat vor fi Polonia, Slovacia şiSuedia. Cele 19 ţări din regiunea Euroconstruct sunt: Austria, Belgia,Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Ungaria, Irlanda,Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania,Suedia, Elveţia şi Marea Britanie.sumarefBWW: PeSte DoUă MiLioaneDe LocUri De MUncăDin conStrUcţii, în PericoLPână la jumătatea anului 2009, o<strong>cu</strong>pareaforţei <strong>de</strong> muncă <strong>de</strong> pe piaţa europeană aconstrucţiilor s-a diminuat <strong>cu</strong> 7%, pesteun milion <strong>de</strong> persoane fiind disponibilizate.Conform european fe<strong>de</strong>ration ofbuilding and Woodworkers (efbWW),recesiunea este <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a se fi încheiat,în multe state pre<strong>cu</strong>m Spania, Irlanda,Ţările baltice, ungaria şi românia fiindaşteptat un nou <strong>de</strong>clin din acest punct<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re. reducerea activităţilor <strong>de</strong>construcţii din prima parte a anului 2010va duce la o <strong>de</strong>preciere a cererii din industrialemnului, care va genera o scă<strong>de</strong>re anumărului <strong>de</strong> angajaţi din acest sector. Înansamblu, se estimează că, până la sfârşitulanului în <strong>cu</strong>rs, industriile construcţiilorşi lemnului din europa vor înregistrapier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> până la două milioane <strong>de</strong> salariaţi.Cu toate acestea, o apreciere exactă anumărului <strong>de</strong> disponibilizaţi din domeniueste dificil <strong>de</strong> realizat, evoluţia fiind influenţată<strong>de</strong> mai mulţi factori, <strong>cu</strong>m ar fi: calitateaşi continuitatea programelor <strong>de</strong>stimulare a activităţii <strong>de</strong> construcţii dindiferite ţări, pre<strong>cu</strong>m şi punerea în aplicarea acestora, dar şi pe posibilele iniţiative lanivel comunitar. "fără îndoială că programele<strong>de</strong> susţinere a domeniului au avut,<strong>de</strong>ja, un efect pozitiv privind construcţia<strong>de</strong> clădiri. În pofida acestui fapt, situaţiadin majoritatea ţărilor arată că fondurilealocate în acest sens au fost insuficiente.Mai mult, dată fiind creşterea <strong>de</strong>ficitelorpublice, unele guverne intenţionează săreducă - sau chiar să oprească - programele<strong>de</strong> stimulare", anunţă reprezentanţiiefbWW.În industria lemnului, criza a adus în primplan,la nivel global, problema con<strong>cu</strong>renţeineloiale. Pe măsură ce competiţiaa <strong>de</strong>venit tot mai acerbă, producătoriidin ţări pre<strong>cu</strong>m China, şi-au majoratsubstanţial cotele <strong>de</strong> piaţă în ue. În acestcontext, statele membre vor trebui săacţioneze <strong>pentru</strong> a limita practicile <strong>de</strong>tip «dumping» (bazate pe importuriilegale <strong>de</strong> lemn şi munca «la negru»), princontrolul mai eficient al comerţului <strong>cu</strong>lemn. Situaţia <strong>de</strong> pe piaţa forţei <strong>de</strong> muncăafectează, <strong>de</strong> asemenea, calitatea lo<strong>cu</strong>rilor<strong>de</strong> muncă. Salariile sunt în scă<strong>de</strong>re, în timpce condiţiile precare <strong>de</strong> muncă tind să se32 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010înmulţească. această situaţie necesită oacţiune a sindicatelor din domeniu, carevor trebui să aibă în ve<strong>de</strong>re: continuareaîn ritm mai susţinut a programelor guvernamentale(mai ales în ceea ce priveşteinfrastructura publică), pre<strong>cu</strong>m şi investiţiiimportante în proiectele <strong>de</strong> eficientizareenergetică şi în tehnologiile aferenteprin reabilitarea termică a clădirilor,promovarea aplicaţiilor ce utilizează surse<strong>de</strong> energie alternativă (solară, eoliană) înconstrucţii. De asemenea, printre propunerise află extin<strong>de</strong>rea utilizării lemnuluica material <strong>de</strong> construcţii.fenSterBaU/frontaLe: SUcceScare Denotă revigorareaPieţei De tâMPLărieÎn perioada 24 - 27 martie 2010, lacentrul expoziţional NürnbergMesse, dinNürnberg - Germania, s-au <strong>de</strong>sfăşuratediţiile din acest an ale târgurilor internaţionale<strong>de</strong> tâmplărie termoizolantăfensterbau/frontale şi Holz-Handwerk.În cadrul acestor evenimente şi-au expusprodusele peste 1.270 <strong>de</strong> companii, dinmai mult <strong>de</strong> 35 <strong>de</strong> ţări. Circa 50% din societăţileprezente a reprezentat cota participăriifurnizorilor <strong>de</strong> sisteme şi <strong>materiale</strong>,diferenţa fiind constituită <strong>de</strong> ceaa producătorilor <strong>de</strong> ferestre, uşi, faţa<strong>de</strong>cortină etc. La fel ca şi în urmă <strong>cu</strong> doi ani,numărul vizitatorilor - specialişti şi utilizatorifinali - a <strong>de</strong>păşit pragul <strong>de</strong> 100.000 <strong>de</strong>persoane. Cel mai bine reprezentate stateau fost Germania, Polonia, Italia, austriaşi Turcia. un aspect necesar a fi menţionateste acela că, în pofida crizei economiceactuale, întregul spaţiu <strong>de</strong> expuneredisponibil a fost o<strong>cu</strong>pat <strong>de</strong> firmele dinbranşă - fapt ce <strong>de</strong>notă gradul maxim <strong>de</strong>interes <strong>cu</strong> care sunt abordate cele douăevenimente. referitor la fensterbau/frontale,s-a remarcat preo<strong>cu</strong>parea organizatorilor<strong>de</strong> a optimiza mediul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurarea dis<strong>cu</strong>ţiilor <strong>de</strong> afaceri, graţie implementăriiunui concept integrat <strong>de</strong> amplasarea standurilor. astfel, a fost posibilă <strong>de</strong>rulareaunui schimb eficient <strong>de</strong> informaţii,chiar dacă numărul produselor prezentatea fost <strong>cu</strong> 20% mai mare faţă <strong>de</strong> târguldin 2008.În ceea ce priveşte Holz-Handwerk,numărul total <strong>de</strong> companii expozante afost <strong>de</strong> 516 firme. reprezentanţii societăţilorrespective au prezentat un spectrularg <strong>de</strong> produse şi tehnologii, pornind <strong>de</strong>la echipamente CNC şi terminând <strong>cu</strong> literaturatehnică <strong>de</strong> specialitate. Cu aceastaocazie, a fost realizat un sondaj <strong>de</strong> opinieprintre managerii firmelor participante,care a relevat faptul că gradul <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>real acestora într-o <strong>de</strong>păşire rapidă aactualelor difi<strong>cu</strong>ltăţi este foarte ridicat.astfel, mai mult <strong>de</strong> 40% din cei chestionaţiau afirmat că situaţia actuală este satisfăcătoareîn domeniul specific <strong>de</strong> activitate,trendul economic general caracterizându-seprin stabilitate. De asemenea,aproape 50% dintre manageri şi-auexprimat optimismul în ceea ce priveşteevoluţia pe termen s<strong>cu</strong>rt, mizând pe oreluare a tendinţei ascen<strong>de</strong>nte în aceastăindustrie. Peste 90% din vizitatori au fostmulţumiţi <strong>de</strong> natura şi cantitatea informaţiilortehnice puse la dispoziţie, manifestândintenţia <strong>de</strong> a achiziţiona o serie<strong>de</strong> produse vizualizate. un evenimentimportant a fost constituit <strong>de</strong> organizarea,în colaborare <strong>cu</strong> Institutul <strong>de</strong> Tehnică aferestrelor - IfT rosenheim - a forumuluiintitulat "Companiile <strong>de</strong> succes au competenţemultiple". acesta a inclus o serie <strong>de</strong>dis<strong>cu</strong>ţii, în cadrul cărora au fost prezentate- în mod profesional - informaţii practiceşi neutre legate <strong>de</strong> elemente specificeactivităţii din domeniul tâmplăriei:exigenţe <strong>pentru</strong> proiectare, modalităţioptime <strong>de</strong> termoizolare, tehnici <strong>de</strong> renovare,noi proce<strong>de</strong>e <strong>de</strong> expertizare a imobilelor,posibilităţi <strong>de</strong> integrare a sistemelorelectronice etc.37 MiLiarDe USD Pe PiaţaizoLaţiiLor, Până în 2012Cererea globală <strong>de</strong> <strong>materiale</strong> <strong>pentru</strong>izolaţii înregistra o medie anuală <strong>de</strong> creştere<strong>de</strong> 3,8% până în anul 2012, conformunui raport al institutului <strong>de</strong> cercetarefreedonia. Consumul <strong>de</strong> produse specificeva însuma, peste doi ani, 21,5 miliar<strong>de</strong>mp, urmând a ajunge la o valoare <strong>de</strong>37 miliar<strong>de</strong> dolari. Polistirenul va rămâneşi în intervalul următor li<strong>de</strong>r <strong>de</strong> piaţă înceea ce priveşte vânzările, <strong>cu</strong> o cotă <strong>de</strong>49% din total, datorită - în special - proiectelor<strong>de</strong> reabilitare termică a clădirilor <strong>de</strong>lo<strong>cu</strong>inţe din ţările în <strong>de</strong>zvoltare din asiaşi din sud-estul europei. În topul preferinţelorclienţilor se vor afla, <strong>de</strong> asemenea,izolaţiile <strong>cu</strong> vată minerală <strong>de</strong> sticlă (31%)şi cele <strong>cu</strong> vată bazaltică (16%). Cele mairapi<strong>de</strong> ritmuri <strong>de</strong> creştere a activităţiidin domeniu vor fi consemnate în asia(în special în China) datorită evoluţieieconomice care favorizează investiţiileîn lucrări noi <strong>de</strong> construcţii, dar şi a iniţiativelorguvernamentale <strong>de</strong> în<strong>cu</strong>rajare arealizării <strong>de</strong> clădiri eficiente energetic. Înansamblu, China va <strong>de</strong>ţine, până în 2012,41% din cererea globală <strong>de</strong> <strong>materiale</strong><strong>pentru</strong> izolaţii. În ceea ce priveşte pieţeleputernic industrializate pre<strong>cu</strong>m cele dinamerica <strong>de</strong> Nord, europa Occi<strong>de</strong>ntală şiJaponia, creşterea cererii din domeniu vafi mo<strong>de</strong>rată. Piaţa europeană a izolaţiilorva înregistra o valoare <strong>de</strong> 6,5 miliar<strong>de</strong> euroîn 2010, polistirenul <strong>de</strong>ţinând o pon<strong>de</strong>re<strong>de</strong> 40%-45% din aceasta, conform unuiraport al companiei rockwool (din Danemarca).Cele mai importante concernuriinternaţionale <strong>cu</strong> afaceri în domeniulizolaţiilor <strong>cu</strong> polistiren sunt: recticel,Kingspan, CrH, Dow, baSf, Metechno şiThyssen. Sectoarele <strong>de</strong> vată minerală <strong>de</strong>sticlă şi vată bazaltică dispun <strong>de</strong> cote <strong>de</strong>piaţă <strong>cu</strong>prinse între 25% şi 30% fiecare,li<strong>de</strong>ri pe aceste pieţe fiind Saint-Gobain,Knauf, uralita, rockwool şi Paroc.Încălzirea şi răcirea clădirilor <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>inţereprezintă aproximativ 40% din energiaconsumată în societatea mo<strong>de</strong>rnă, omare parte a acestor resurse putând fisalvată printr-o izolare termică eficientă.Conform Grupului Interguvernamentalprivind Schimbările Climatice (IPCC)din cadrul Organizaţiei Naţiunilor unite(ONu), emisiile <strong>de</strong> dioxid <strong>de</strong> carbon (CO2)provenite <strong>de</strong> la clădiri se vor intensifica, înurmătoarele două <strong>de</strong>cenii, <strong>cu</strong> peste 50%,în cazul în care nu se vor lua măsuri <strong>de</strong>eficientizare a consumului casnic. În acestsens, programele naţionale <strong>de</strong> reabilitaretermică pot avea o contribuţie foarte marela atingerea obiectivelor <strong>de</strong> reducere aemisiilor <strong>de</strong> CO2, generând economii <strong>de</strong>până la 75% în ceea ce priveşte consumul<strong>de</strong> energie la nivelul clădirilor. Necesitateaacestor măsuri şi soluţii oportunea fost dis<strong>cu</strong>tată la Copenhaga, în cadrulunei conferinţe internaţionale (COP15) cea avut loc la finele lunii <strong>de</strong>cembrie 2009,în Danemarca. evenimentul a fost unul<strong>de</strong> interes <strong>pentru</strong> companiile <strong>cu</strong> activităţiîn domeniul afacerilor <strong>cu</strong> produse izolatoare,termoizolarea clădirilor reprezentânduna dintre cele mai eficiente soluţiiprin care se poate economisi până la 20%din consumul total <strong>de</strong> energie din lume.


sumaractUaLitatea internaţionaLăDe asemenea, conform conferenţiarilor,acest domeniu poate crea peste un milion<strong>de</strong> noi lo<strong>cu</strong>ri <strong>de</strong> muncă.creştere cU 9,5%a conSUMULUi De ciMentîn eUroPa centraLă, în 2011Producătorii <strong>de</strong> ciment din europaCentrală mizează pe revenirea cererii înintervalul următor datorită investiţiilor îninfrastructură finanţate din fonduri europene,se arată într-un raport publicat,recent, <strong>de</strong> compania <strong>de</strong> cercetare PMr,din Polonia. În cele şase ţări din regiune(românia, bulgaria, Cehia, ungaria,Polonia şi Slovacia) există 40 <strong>de</strong> fabrici<strong>de</strong> ciment însumând o capacitate <strong>de</strong>producţie <strong>de</strong> peste 50 milioane <strong>de</strong> tone.După privatizările masive din anii '90,investitorii au alocat sume importante<strong>pentru</strong> extin<strong>de</strong>rea unităţilor, dar şi <strong>pentru</strong>modificarea procesului <strong>de</strong> fabricaţie, reducereaemisiilor <strong>de</strong> noxe în atmosferă etc.Majoritatea facilităţilor sunt controlate <strong>de</strong>concernuri internaţionale pre<strong>cu</strong>m Holcim,Lafarge, Hei<strong>de</strong>lbergCement, Italcementi,buzzi unicem şi Cemex. În timpul expansiuniidomeniului construcţiilor din 2007,consumul <strong>de</strong> ciment din zona centrală aeuropei a cres<strong>cu</strong>t <strong>cu</strong> 13,3% faţă <strong>de</strong> anulanterior (până la un volum <strong>de</strong> 42,3 milioane<strong>de</strong> tone). În 2008 a fost înregistratăo nouă majorare a acestui indicator(+4,8%), atingându-se un record <strong>de</strong> 44,4milioane <strong>de</strong> tone. Cu toate acestea, anultre<strong>cu</strong>t, când activitatea din construcţiis-a diminuat, consumul <strong>de</strong> ciment dinregiune a consemnat un <strong>de</strong>clin semnificativ,<strong>de</strong> 21,3%, la mai puţin <strong>de</strong> 35 milioane<strong>de</strong> tone. Pentru 2010 este aşteptatăo uşoară creştere din acest punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re (+1,5%), <strong>pentru</strong> ca, în 2011, majorareasă atingă o cotă <strong>de</strong> 9,5%, corespon<strong>de</strong>ntăunui volum <strong>de</strong> 38,8 milioane <strong>de</strong>tone. Previziunile <strong>pentru</strong> 2012 anunţă onouă evoluţie pe piaţa specifică, marcată<strong>de</strong> o creştere a consumului <strong>de</strong> 2,1% (39,6milioane <strong>de</strong> tone).Consumul <strong>de</strong> ciment va fi impulsionat, înurmătorii ani, <strong>de</strong> proiectele <strong>de</strong> infrastructurăco-finanţate <strong>de</strong> ue, în timp ce investiţiileîn construcţiile rezi<strong>de</strong>nţiale şi industrialevor fi puse pe un plan se<strong>cu</strong>ndar. Celemai mari proiecte care vor susţine <strong>afacerile</strong>producătorilor specializaţi sunt: autostradaTransilvania şi exe<strong>cu</strong>ţia a douănoi aeroporturi (în românia), autostrăzileTrakia, Struma, Lyulin şi Matritsa (înbulgaria), D1, D3 şi D11 (în Cehia), M0, M6,M31 şi M43 (în ungaria) şi D1 (în Slovacia).Totodată, sume importante vor fi cheltuite<strong>pentru</strong> realizarea <strong>de</strong> drumuri expres:r35 şi r52 (în Cehia) şi r1, r2, r3 şi r4 (înSlovacia), pre<strong>cu</strong>m şi <strong>pentru</strong> stadioanele şistaţiile <strong>de</strong> epurare din Polonia.Cu toate acestea, Japonia <strong>de</strong>ţine, încă,"recordul" negativ în domeniu, în 2010fiind estimată livrarea a numai 23.700 <strong>de</strong>unităţi (-19%, faţă <strong>de</strong> 2009).LMe: noU recorD aL cotaţieiaLUMinULUi PriMarÎn intervalul 6-9 aprilie a.c., cotaţia aluminiuluiprimar - stabilită în cadrul tranzacţiilorefectuate la bursa <strong>de</strong> Metale dinLondra (London Metal exchange - LMe)- a continuat să se situeze pe un trendputernic ascen<strong>de</strong>nt, <strong>de</strong>şi tendinţa respectivăs-a remarcat, mai ales, în a doua partea săptămânii analizate. Ştirile pozitive<strong>cu</strong> privire la revenirea pieţei, respectiv aconsumului au avut o influenţă puternicăîn rândul investitorilor, care şi-au dinamizatactivitatea şi au adus preţul metaluluiuşor în apropierea nivelului <strong>de</strong> 2.390uSD/tonă (în cazul contractelor încheiatela trei luni). Practic, în <strong>cu</strong>rsul zilei <strong><strong>de</strong>vine</strong>ri s-a consemnat o cotaţie-record(din ultimele 17 luni), aluminiul primarfiind comercializat la o valoare <strong>de</strong> 2.388uSD/tonă, inclusiv ca urmare a consolidăriimone<strong>de</strong>i europene (pe fondul informaţiilor<strong>cu</strong> privire la ajutorul financiaracordat Greciei). astfel, preţul acestuimetal neferos a avut valori <strong>cu</strong>prinse între2.325 uSD/tonă şi 2.388 uSD/tonă, piaţaacceptând <strong>cu</strong> relativă uşurinţă noul pragpsihologic <strong>de</strong> 2.300 uSD/tonă, <strong>de</strong>păşit<strong>pentru</strong> prima dată în acest an în intervalul29 martie-1 aprilie. În ceea ce priveştedatele fundamentale <strong>cu</strong> impact asuprapieţei, asociaţia companiilor implicate înextrudarea aluminiului din Sua, ale cărorsisteme <strong>de</strong> profile se folosesc în domeniulconstrucţiilor şi în industria auto, aînaintat o petiţie preşedintelui barackObama <strong>pentru</strong> a majora taxele în cazulimporturilor extrem <strong>de</strong> competitive dinChina. Departamentul Comerţului dinSua va <strong>de</strong>ci<strong>de</strong> pe data <strong>de</strong> 21 aprilie a.c.dacă va accepta sau nu această solicitare.Potrivit secretarului <strong>de</strong> stat ce se o<strong>cu</strong>pă<strong>de</strong> soluţionarea problemei, "producătoriiamericani au reclamat inclusiv faptul căfirmele chineze specializate în extrudareaproduselor din aluminiu primesc subvenţiidin partea guvernului <strong>de</strong> la beijing şi auastfel posibilitatea <strong>de</strong> a livra sistemelerespective pe piaţa din Sua la preţuri <strong>de</strong>dumping". În altă ordine <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i, cel maiimportant fabricant <strong>de</strong> aluminiu primardin India (având capital majoritar <strong>de</strong> stat) -National aluminium Co (Nalco) - a raportatfaptul că la finele anului fiscal încheiat la31 martie a.c. producţia proprie a sporit <strong>cu</strong>o cincime faţă <strong>de</strong> anul anterior. De altfel,la finele lunii octombrie 2009, producţiaNalco a însumat 431.000 <strong>de</strong> tone, faţă <strong>de</strong>numai 361.000 <strong>de</strong> tone în anul prece<strong>de</strong>nt.Nalco reprezintă cea <strong>de</strong>-a treia companie<strong>de</strong> profil (ca mărime şi importanţă) dinIndia, iar în prezent circa 1/3 din producţieconstituie cota exportului.off-highWaY: chinava acaPara PeSte 50%Din totaLUL Pieţei De UtiLaJeConform rezultatelor unui studiu realizat<strong>de</strong> institutul <strong>de</strong> cercetare Off-Highwayresearch, din Marea britanie, vânzărileglobale în domeniul echipamentelor<strong>pentru</strong> construcţii vor creşte, în 2010, <strong>cu</strong>aproximativ 8,5%. Cea mai impetuoasă<strong>de</strong>zvoltare va fi consemnată în ceea cepriveşte piaţa din India, un<strong>de</strong> previziunileindică o sporire <strong>de</strong> 34%, în comparaţie<strong>cu</strong> anul tre<strong>cu</strong>t. În aceste condiţii, livrărileinternaţionale vor totaliza în acest an peste517.000 <strong>de</strong> unităţi, mai mult <strong>de</strong> jumătatedintre utilaje urmând a fi distribuiteîn China. evoluţiile din europa <strong>de</strong> Vest şiamerica <strong>de</strong> Nord vor fi mult mai atenuate,vânzările atingând nivelul <strong>de</strong> 92.500 <strong>de</strong>unităţi (+7%), respectiv 78.500 <strong>de</strong> unităţi(+3%). având în ve<strong>de</strong>re performanţeleatinse <strong>de</strong> această industrie în europa înanul 2007 (210.000 <strong>de</strong> unităţi) şi în Sua în2005 (23.000 <strong>de</strong> unităţi), se poate afirmacă situaţia actuală este încă <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> aputea fi consi<strong>de</strong>rată una <strong>de</strong> normalizare.Nr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 33


agenDa tehnicăCriza nu a blocat <strong>de</strong>zvoltarea portofoliilor <strong>de</strong> produse noiLansarea <strong>de</strong> produse noi este strategia la care apelează toate marilecompanii <strong>de</strong> pe piaţa construcţiilor, mizând pe impactul pe care-lpoate avea asupra activităţii <strong>de</strong> promovare şi, implicit, asupravânzărilor. Iniţiativa a fost extrem <strong>de</strong> vizibilă şi în aceste vremuri<strong>de</strong> recesiune, operatorii din domeniu încercând, astfel, să asigurebeneficiarilor <strong>materiale</strong> care să le satisfacă cerinţele printr-unraport calitate-preţ superior şi, în acelaşi timp, să aducă în primplantendinţele tehnologice. Din analiza caracteristicilor tehnice, seobservă o înclinaţie a companiilor <strong>de</strong> a scoate pe piaţă produse caresă reducă şi eficientizeze timpii <strong>de</strong> lucru, să diminueze consumul <strong>de</strong>energie sau să folosească resurse alternative <strong>de</strong> energie, contribuindactiv la sustenabilitatea noilor construcţii. În cele ce urmează, vă suntprezentate o serie <strong>de</strong> asemenea produse lansate <strong>de</strong> multinaţionaleledin sectorul <strong>de</strong> profil care activează şi pe piaţa românească.ceraMica: Blo<strong>cu</strong>ri ceramice BrikstongvUsor 290/238. Mo<strong>de</strong>lul brikston GVusor290/238 inclu<strong>de</strong> goluri verticale şi este recomandat<strong>pentru</strong> utilizarea la realizarea <strong>de</strong>zidării <strong>de</strong> umplere a structurilor construiteîn cadre ten<strong>cu</strong>ite. este indicată punerea înoperă <strong>cu</strong> un mortare <strong>de</strong> var-ciment din clasaminimum M5. Produsul are dimensiuni <strong>de</strong>290 mm - lungime, 240 mm - lăţime şi 238mm - grosime. brikston GVusor 290/238 nuprezintă caracteristici <strong>de</strong> portanţă. rezistenţala compresiune este <strong>de</strong> 15 N/mmp, iarconductivitatea termică <strong>de</strong> 0,18 W/mK, la ogrosime a zidului <strong>de</strong> 30 cm. Consumul la unmetru <strong>cu</strong>b <strong>de</strong> tâmplărie este <strong>de</strong> 55 <strong>de</strong> bucăţi,iar <strong>pentru</strong> realizarea unui perete <strong>cu</strong> o suprafaţă<strong>de</strong> un metru pătrat şi o grosime <strong>de</strong> 30 cmsunt necesare 16 unităţi.DorMa: Sistem automat <strong>pentru</strong> uşiglisante <strong>cu</strong>rbe Dorma BSt. Dorma bSTconstituie o soluţie optimă <strong>pentru</strong> configurareaaccesului atât în imobile parti<strong>cu</strong>lare,cât şi în clădiri <strong>cu</strong> un trafic ridicat. uşilepot avea o aparenţă concavă sau convexă,asigurându-se posibilitatea configurării însistem segmentat, <strong>de</strong> cerc complet sau înformă ovală, pre<strong>cu</strong>m şi în orice combinaţiea acestor variante constructive, în funcţie<strong>de</strong> cerinţele arhitecturale şi <strong>de</strong> necesităţilearmonizării <strong>cu</strong> stilul faţa<strong>de</strong>i în care esteîncadrată uşa. ansamblul este dotat <strong>cu</strong> unsistem <strong>de</strong> acţionare coordonat prin intermediulunui procesor, care are capacitatea <strong>de</strong>automemorare a comenzilor, asigurându-se,astfel, o funcţionare a mecanismului încondiţii <strong>de</strong> maximă se<strong>cu</strong>ritate şi fiabilitate.Masa permisă a fiecăruia dintre segmentelemobile este <strong>de</strong> cel mult 100 kg, iar viteza <strong>de</strong>acţionare este <strong>cu</strong>prinsă între 100 mm/s şi 600mm/s. Lăţimea pasajului <strong>de</strong> trecere are valori<strong>de</strong> 1.000 mm - 2.500 mm.eteM: Panouri din aluminiu compozitetalbond fr. etalbond fr este <strong>de</strong>stinatrealizării <strong>de</strong> faţa<strong>de</strong> ventilate care trebuiesă corespundă exigenţelor <strong>de</strong> rezistenţă lafoc. Sistemul inclu<strong>de</strong> două foi <strong>de</strong> aluminiutip al 3105/H44, <strong>cu</strong> o grosime <strong>de</strong> 0,5 mm,greutatea panoului fiind <strong>de</strong> 7,6 kg/mp lamo<strong>de</strong>lele <strong>de</strong> 4 mm şi <strong>de</strong> 11,2 kg/mp la cele<strong>de</strong> 6 mm. Lăţimile standard sunt <strong>de</strong> 1.000mm, 1.250 mm, 1.500 mm şi 1.860 mm, iarlungimea - <strong>de</strong> 3.200 mm. Suprafaţa vizibilăeste tratată într-un sistem PVDf, <strong>cu</strong> trei straturi<strong>de</strong> acoperire, având o grosime totală<strong>cu</strong>prinsă între 29 <strong>de</strong> microni şi 32 <strong>de</strong> microni.Sortimentul are un comportament excelentla temperaturi <strong>cu</strong>prinse între -50 <strong>de</strong> gra<strong>de</strong>Celsius şi 80 gra<strong>de</strong> Celsius. expansiuneatermică este <strong>de</strong> 2,4 mm/m la diferenţe <strong>de</strong>temperatură <strong>de</strong> 100 <strong>de</strong> gra<strong>de</strong> Celsius.34 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010geze: Uşă rotativă complet automatătSa 325 nt. Mo<strong>de</strong>lul TSa 325 NT este<strong>de</strong>stinat instalării la căi <strong>de</strong> acces caracterizateprintr-un trafic intens, având undiametru interior <strong>de</strong> maximum 3.600 mm.uşa rotativă este echipată <strong>cu</strong> un <strong>de</strong>tector<strong>de</strong> prezenţă care controlează viteza <strong>de</strong>acţionare a ansamblului. Sistemul automat<strong>de</strong> operare permite setarea funcţionăriiîn raport <strong>de</strong> temperatura exterioară.Produsul respectă toate cerinţele standarduluiDIN 18650. Principalele moduri<strong>de</strong> funcţionare prestabilite sunt: automat,rotire permanentă, oprire comandată,acţionare manuală şi operare pe timp <strong>de</strong>noapte. una dintre caracteristicile carerecomandă acest sortiment este reprezentată<strong>de</strong> sincronizarea poziţiei foilor <strong>de</strong>uşă <strong>cu</strong> pereţii adiacenţi, în sensul alinie riiacestora. astfel, este exclusă pătrun<strong>de</strong>reaîn interior a fumului, căldurii, frigului şi,în acelaşi timp, se asigură o fonoizolareoptimă.gUarDian inDUStrieS: Sticlă fonoizolantăLamiglass Sound control. Mo<strong>de</strong>lulLamiGlass Sound Control combină performanţaa<strong>cu</strong>stică excelentă <strong>cu</strong> toate celelaltebeneficii oferite <strong>de</strong> vitrajele laminate.Datorită utilizării unui strat optimizat dinPVb (polivinil butiral), se asigură o reflexiea sunetului rw <strong>de</strong> 51 db. În urma testărilorrealizate, sticla rezistă la cele mai exigentecerinţe privind rezistenţa la impactul <strong>cu</strong>un pendul, fiind încadrată în clasa <strong>de</strong> siguranţaP2a la testul <strong>de</strong> că<strong>de</strong>re a unei bile.LamiGlass Sound Control poate fi procesatîn mod similar oricărui vitraj laminat.Caracteristicile optice - stabilitate luminoasă,claritate şi transparenţă - se situeazăla limita maximă. De asemenea, permite ominimizare a transmisiei <strong>de</strong> radiaţii ultraviolete,iar produsul prezintă o garanţie mare<strong>de</strong> exploatare, datorită a<strong>de</strong>ziunii optimedintre foile <strong>de</strong> sticlă şi filmul PVb. LamiGlassSound Control este disponibil şi în variantaJumbo.kÖBer: a<strong>de</strong>ziv <strong>pentru</strong> construcţii şiparchet a<strong>de</strong>rol kaDc4570. a<strong>de</strong>zivula<strong>de</strong>rol KaDC4570 este un produs pe bază<strong>de</strong> apă, fiind utilizat sub formă <strong>de</strong> adaos la<strong>materiale</strong>le <strong>de</strong>stinate acţiunilor <strong>de</strong> umplereşi egalizare a zidăriei, <strong>de</strong> montaj a plăcilorceramice, <strong>de</strong> lipire a tapetului sau a parchetului<strong>de</strong> şapă etc. Sortimentul se caracterizeazăprintr-o a<strong>de</strong>zivitate şi o a<strong>de</strong>renţăfoarte bune, fiind compatibil <strong>cu</strong> suporturile<strong>de</strong> natură minerală. Consumul este <strong>de</strong>150 g/mp - 250 g/mp <strong>pentru</strong> operaţiunile<strong>de</strong> lipire şi <strong>de</strong> 5% - 25% în cazurile în careeste folosit <strong>cu</strong> funcţie <strong>de</strong> adaos. Timpul <strong>de</strong>uscare este <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> minute, la temperaturi<strong>cu</strong>prinse între 18 gra<strong>de</strong> Celsius şi 22 gra<strong>de</strong>Celsius. a<strong>de</strong>rol KaDC4570 este disponibilîn <strong>cu</strong>loare albă. Modul <strong>de</strong> ambalare este în<strong>cu</strong>tii <strong>de</strong> 5 kg sau 20 kg.LinDaB: tablă <strong>cu</strong>tată <strong>pentru</strong> placări.Tabla <strong>cu</strong>tată constituie o soluţie economică<strong>pentru</strong> construirea şi reabilitarea spaţiilor<strong>cu</strong> <strong>de</strong>stinaţii diverse: centre <strong>de</strong> prezentare/comercializare a autoturismelor, imobilecomerciale, clădiri <strong>pentru</strong> birouri, <strong>de</strong>pozitesau spaţii <strong>de</strong> producţie etc. rezistenţaacestui material este garantată <strong>de</strong> Lindabprin folosirea oţelului <strong>de</strong> cea mai bună calitate.astfel, tabla poate prelua încărcărimari fără a se <strong>de</strong>forma sau rupe. avantajeleprodusului sunt: gamă diversă <strong>de</strong> <strong>cu</strong>lori(15 - poliester şi 14 nuanţe <strong>pentru</strong> sistemul<strong>de</strong> finisare HbPe - high build poliester ) şiprofile (9 sisteme); poate fi utilizat <strong>pentru</strong>construcţii noi sau la renovări; <strong>de</strong>bitareapanourilor se poate exe<strong>cu</strong>ta şi la comandă;disponibilitate a unor sortimente perforate,<strong>pentru</strong> creşterea fonoizolării; protecţie ridicatăanticon<strong>de</strong>ns; gamă completă <strong>de</strong> accessorii(şuruburi, montanţi-suport, colţare,lăcrimare, bordări <strong>de</strong> goluri etc.). Sistemelesunt garantate <strong>pentru</strong> o perioadă <strong>de</strong> 15 ani.MegaProfiL: ţigle metalice Megaroyal. Sistemul <strong>de</strong> ţigle metalice Megaroyal este <strong>de</strong>stinat realizării <strong>de</strong> acoperişuri<strong>pentru</strong> clădirile rezi<strong>de</strong>nţiale uni- şi multifamiliale.elementele au o profilare tridimensională,<strong>cu</strong> o grosime <strong>cu</strong>prinsă între0,5 mm şi 0,6 mm şi asigură îmbinări caracterizateprintr-un grad sporit <strong>de</strong> etanşeitate.astfel, probabilitatea infiltraţiilor <strong>de</strong>apă pluvială este minimă sau chiar nulă,ceea ce face din Mega royal un sortimentinovator şi durabil. Instalarea este facilăşi rapidă, putând fi exe<strong>cu</strong>tată pe structuridin lemn sau metalice. Lungimea maximăa reperelor este <strong>de</strong> 6 metri, iar cea minimă<strong>de</strong> 0,5 metri. finisajul este realizat din poliester(<strong>cu</strong> o grosime <strong>de</strong> 25 <strong>de</strong> microni) saupoate fi <strong>de</strong> tip Plastisol - parti<strong>cu</strong>le din PVC,aflate în suspensie într-o emulsie specială(având un strat <strong>de</strong> 200 <strong>de</strong> microni).MetaLBaU SWiSS: Material <strong>de</strong> placaredin aluminiu compozit alpolic/fr. alpolic/fr (fire-rated) este un material compozitrealizat din două folii <strong>de</strong> aluminiu, <strong>cu</strong>inserţie minerală incombustibilă. Procesul<strong>de</strong> laminare este <strong>de</strong> tip continuu, prin carese asigură planeitatea plăcilor. Sistemul <strong>de</strong>finisaj pe bază <strong>de</strong> fluorocarbon Lumiflonconferă o mare durabilitate produsului.Mo<strong>de</strong>lul este disponibil într-o gamă diversă<strong>de</strong> <strong>cu</strong>lori, fiind posibilă alegerea oricăreinuanţe, pe baza unei mostre prezentate<strong>de</strong> beneficiar. Delaminarea este prevenităprin aplicarea unei vopsele anticorosiveîntre foliile <strong>de</strong> aluminiu. Partea din spateeste protejată printr-un sistem din materialpoliesteric subţire. alpolic/fr este livratla dimensiuni <strong>de</strong> 3 mm, 4 mm sau 6 mmgrosime; 965 mm, 1.279 mm sau 1. 575 mmlăţime; lungime <strong>de</strong> maximum 7.200 mm.Sortimentul în<strong>de</strong>plineşte cerinţele obligatorii<strong>de</strong> siguranţă la foc din majoritateastatelor <strong>de</strong> pe mapamond. Miezul conţineo cantitate scăzută <strong>de</strong> polietilenă, iar ingredientulprincipal <strong>de</strong> tip mineral nu permitepropagarea fo<strong>cu</strong>lui şi restricţionează <strong>de</strong>gajareafumului.Metra: Sisteme <strong>de</strong> faţa<strong>de</strong> cortinăPoliedra-Sky 50. reperele din seriaPoliedra-Sky 50 sunt rezultatul unei evoluţiifireşti a inovaţiilor Metra, fiind disponibile învariantele Poliedra-Sky 50 I şi Poliedra-Sky50 S. aceste profile pot fi utilizate <strong>pentru</strong>realizarea <strong>de</strong> faţa<strong>de</strong> cortină sau a cadrelormetalice folosite în ve<strong>de</strong>rea susţinerii sistemelor<strong>de</strong> <strong>materiale</strong> compozite, piatră etc.Marea varietate <strong>de</strong> forme şi dimensiunisumaroferă posibilităţi extinse <strong>de</strong> combinare,<strong>cu</strong> avantaje certe atât din punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re estetic, cât şi funcţional. SistemelePoliedra-Sky 50 pot fi integrate atât încadrul proiectelor noi, cât şi <strong>pentru</strong> reconfigurareaarhitectonică a clădirilor existente.Profilele permit exe<strong>cu</strong>ţia <strong>de</strong> pereţi cortinătradiţonali, semistructurali sau structurali.alte tipuri <strong>de</strong> construcţii ce pot fi realizateprin intermediul acestor repere sunt: acoperişuri,pirami<strong>de</strong>, luminatoare, veran<strong>de</strong>, sere,solarii etc.naUe: Sisteme etanşe <strong>de</strong> protecţiecarbofix. Membranele Carbofix sunt fabricatedin HDPe (polietilenă <strong>de</strong> înaltă <strong>de</strong>nsitate),fiind folosite <strong>pentru</strong> impermeabilizareastructurilor din beton aflate în contact<strong>cu</strong> substanţe chimice care au un grad ridicat<strong>de</strong> agresivitate. Materialul este disponibilîn două variante: Carbofix 10, <strong>cu</strong> 1.470 <strong>de</strong>crampoane/mp (având înălţimi <strong>de</strong> circa 10mm), respectiv Carbofix 15, <strong>cu</strong> 850 <strong>de</strong> crampoane/mpşi înălţimi <strong>de</strong> 15 mm. acestegeomembrane garantează o rezistenţăfoarte mare la smulgere, în procesul <strong>de</strong>fabricaţie al materialului fiind utilizate răşinispeciale, ce în<strong>de</strong>plinesc toate cerinţelereferitoare la rezistenţa chimică. folosireaCarbofix garantează performanţele şi durabilitateastructurilor pe care se aplică, asigurândrealizarea unor economii importante<strong>de</strong> timp şi bani - resurse care ar fi fost necesare,în lipsa acestui material, <strong>pentru</strong> întreţinereşi reparaţii.reYnaerS: Serie <strong>de</strong> profile <strong>pentru</strong>faţa<strong>de</strong> cortină cW 86. Sistemele reynaersCW 86 permit realizarea <strong>de</strong> pereţi cortinăprin metoda structurală tradiţională. Deasemenea, reperele se pretează <strong>pentru</strong>fabricaţia <strong>de</strong> faţa<strong>de</strong> modulare, care asigurăo creştere substanţială a vitezei <strong>de</strong> punereîn operă pe şantier. Datorită moduluiinventiv în care au fost proiectate, elementeleCW 86 sunt compatibile <strong>cu</strong> montajul<strong>de</strong> sisteme electronice <strong>de</strong> acţionare, astfelîncât în reţeaua <strong>de</strong> montanţi/traverse potfi inserate diverse alte sisteme constructive,ca - <strong>de</strong> exemplu - ferestre, dispozitiveparasolare etc. Principalele caracteristici<strong>de</strong> performanţă sunt: fonoizolare <strong>de</strong> 41db; etanşeitate la aer clasa a4, conform eN12153; coeficient <strong>de</strong> transfer termic <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt<strong>de</strong> combinaţia <strong>de</strong> profile; permeabilitatela aer <strong>de</strong> 900 Pa (clasa re, conform eN12155 şi eN 12154); rezistenţă la vânt 2.000Pa (conform specificaţiilor eN 12179, eN13166).rUUkki: Panouri termoizolante SPB.Panourile ruukki SPb sunt realizate dinfoi <strong>de</strong> tablă <strong>cu</strong> miez din spumă poliuretanicărigidă (Pu). Profilările feţelor exterioareau raze mari <strong>de</strong> <strong>cu</strong>rbură, fapt ce garanteazămenţinerea constantă a proprietăţilorstratului <strong>de</strong> protecţie. forma muchiilorcontribuie la îmbunătăţirea caracteristicilor<strong>de</strong> termoizolare şi la creşterea etenşeităţiiîmbinărilor. Materialul din care esterealizat miezul are caracteristici <strong>de</strong> incombustibilitateşi prezintă proprietăţi ecologice.Sortimentul este disponibil <strong>cu</strong> grosimi<strong>de</strong> 60 mm, 80 mm şi 100 mm, <strong>de</strong>nsitateamedie fiind <strong>de</strong> 40 ±3 kg/mc. rezistenţala foc este corespunzătoare clasei e15, iarcoeficientul <strong>de</strong> transfer termic este <strong>cu</strong>prinsîntre 0,35 W/mpK şi 0,21 W/mpK. PanourileSPb Pu sunt disponibile în 8 nuanţe dingama raL (<strong>pentru</strong> faţa exterioară) şi două<strong>pentru</strong> cea interioară.SaPa BUiLDing SYSteMS: Serie <strong>pentru</strong>faţa<strong>de</strong> cortină elegance 72 Unitised.Sistemele elegance 72 unitised oferă arhitecţilorşi proiectanţilor posibilitatea realizăriiunor structuri <strong>de</strong> pereţi cortină <strong>cu</strong>aspect futurist şi <strong>cu</strong> funcţionalităţi multiple.Specialiştii Sapa oferă consultanţă <strong>de</strong>


sumaragenDa tehnică<strong>de</strong>sign, în ve<strong>de</strong>rea în<strong>de</strong>plinirii tuturorcerinţelor tehnice, estetice şi economice.Denumirea profilelor sugerează coroborareadintre beneficiile realizării unuicontrol al producţiei modulelor <strong>de</strong> faţadă şicele <strong>de</strong> rapiditate a instalării. fiecare unitatedin cadrul structurii este proiectată şi realizatăîn atelier, acolo un<strong>de</strong> se montează şivitrajul. În acest fel, calitatea şi conformitateapot fi controlate <strong>cu</strong> uşurinţă. Pe părţilelaterale există sisteme speciale <strong>de</strong> facilitarea manevrării, care simplifică şi eficientizeazăla maximum acţiunea <strong>de</strong> integrare în structură.elegance 72 poate încorpora ochiurimobile <strong>de</strong> fereastră, sisteme <strong>de</strong> controlsolar, panouri fotovoltaice etc.aLUkonigStahL: Profile din PvcSchuco corona Si 82+. Seria din PVC<strong>pentru</strong> exe<strong>cu</strong>ţia <strong>de</strong> ferestre Corona SI 82+inclu<strong>de</strong> trei planuri <strong>de</strong> etanşare şi beneficiază<strong>de</strong> un sistem <strong>de</strong> ranforsare <strong>cu</strong> profiledin aluminiu. Conceptul inovator prin carese elimină armătura din oţel şi inserţiile <strong>de</strong>spumă Pu <strong>de</strong>termină eliminarea punţilortermice. astfel, sunt în<strong>de</strong>plinite condiţiile<strong>de</strong> termoizolare specifice ferestrelor <strong>de</strong>stinateinstalării la case pasive. Schuco CoronaSI 82+ prezintă o adâncime constructivă <strong>de</strong><strong>de</strong> 82 mm şi o lăţime vizibilă <strong>de</strong> 120 mm.reperul are 8 camere <strong>de</strong> izolare şi asigurăun coeficient <strong>de</strong> transfer termic <strong>de</strong> până la0,8 W/mpK. Suprafaţa vitrajului este <strong>cu</strong> 30%mai mare <strong>pentru</strong> acelaşi nivel <strong>de</strong> izolaretermică, comparativ <strong>cu</strong> ferestrele exe<strong>cu</strong>tate<strong>cu</strong> profile tradiţionale, fapt care contribuiela îmbunătăţirea gradului <strong>de</strong> pătrun<strong>de</strong>rea luminii naturale în incintă. SistemeleCorona SI 82+ sunt a<strong>de</strong>cvate atât <strong>pentru</strong>utilizarea în cadrul construcţiilor noi, cât şila reabilitarea imobilelor existente.SigUra: Mecanisme <strong>de</strong> acţionare a ferestrelor<strong>de</strong> faţadă. Dispozitivele <strong>de</strong> acţionarea ochiurilor <strong>de</strong> fereastră inserate încadrul structurilor <strong>de</strong> faţadă sunt produse <strong>de</strong>firma Souchier - franţa. Principala caracteristicăa acestor mo<strong>de</strong>le este că se pot montape tâmplăria existentă (<strong>de</strong> preferat, exe<strong>cu</strong>tatădin profile <strong>de</strong> aluminiu). Sistemele <strong>de</strong>comandă pot fi pe bază <strong>de</strong> dioxid <strong>de</strong> carbon,prin cablu <strong>de</strong> oţel sau electrice, în funcţie<strong>de</strong> acestea tipul <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re fiind pneumatic,mecanic sau electric. Mecanismele<strong>de</strong> acţionare se pot interconecta <strong>cu</strong> celelaltesisteme <strong>de</strong> siguranţă la incendiu a construcţiilor,în cadrul sistemului <strong>de</strong> menagementintegrat al imobilului. Tipurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>resunt: oscilobantant spre interior sau exterior(<strong>pentru</strong> mo<strong>de</strong>lele pneumatice) şi oscilantspre exterior (<strong>pentru</strong> cele electrice şi mecanice),ferestrele având lăţimi <strong>cu</strong>prinse între550 mm şi 1.600 mm.aMvic: termosisteme pe bază <strong>de</strong> neopor.Materialul Neopor, fabricat <strong>de</strong> baSf, oferăperformanţe ridicate plăcilor <strong>de</strong> polistirenexpandat la fabricaţia cărora este folosit.În comparaţie <strong>cu</strong> sortimentul Styropor(<strong>de</strong> <strong>cu</strong>loare albă), produsul inclu<strong>de</strong> grafit,pre<strong>cu</strong>m şi 3 pigmenţi speciali, care asigurăreflexia a 75% din radiaţiile solare <strong>cu</strong> lungimi<strong>de</strong> undă mari, oferind astfel o creştere agradului <strong>de</strong> termoizolaţie. un alt avantaj alacestor plăci este acela că preiau şi disperseazăîn masa proprie cele mai multe dintretensiunile induse <strong>de</strong> diferenţele <strong>de</strong> temperatură,astfel încât este diminuată probabilitateaapariţiei <strong>de</strong> fisuri. Conductivitatea (λ)este <strong>cu</strong>prinsă între 0,033 W/mK şi 0,030 W/mK, ceea ce face ca valoarea coeficientului<strong>de</strong> transfer termic să fie îmbunătăţită <strong>cu</strong> 20%faţă <strong>de</strong> nivelul înregistrat la polistirenul clasic.Cele mai frecvente aplicaţii sunt: termoizolareala exterior a clădirilor noi; termoizolareala interior a imobilelor <strong>de</strong> patrimoniu;izolarea mansar<strong>de</strong>lor, subsolurilor şi faţa<strong>de</strong>lorventilate.Sika: fluidizant <strong>pentru</strong> betoane Sika Bv3M. aditivul Sika bV 3 M este utilizat în cadrulprocesului <strong>de</strong> fabricaţie a betoanelor, avândfuncţia <strong>de</strong> a asigura obţinerea unei lucrabilităţicres<strong>cu</strong>te, reducerea raportului apăciment,creşterea gradului <strong>de</strong> omogenizare şieliminarea tendinţelor <strong>de</strong> segregare. aditivulpoate fi folosit la producţia betoanelorpompabile. Sika bV 3 M este prezentat înformă <strong>de</strong> lichid <strong>de</strong> <strong>cu</strong>loare maro, <strong>cu</strong> o <strong>de</strong>nsitate<strong>de</strong> 1,14 Kg/dm3. Substanţa <strong>de</strong> bază dincare este fabricat aditivul o constituie lignosulfatul.Pentru obţinerea unor performanţeoptime, este recomandat un dozaj <strong>cu</strong>prinsîntre 0,20% şi 0,95% din masa totală a cimentuluifolosit la realizarea betonului.Saint-goBain gLaSS: Sticlă <strong>cu</strong> auto<strong>cu</strong>răţareSgg Bioclean. SGG bioclean esteun tip <strong>de</strong> sticlă ce prezintă o acţiune duală<strong>de</strong> auto<strong>cu</strong>răţare. acest rezultat este obţinutprin acoperirea suprafeţei exterioare a vitrajului<strong>cu</strong> un strat transparent permanent,ce îmbunătăţeşte vizibil atât rezistenţa laploaie, cât şi la acţiunea radiaţiilor solareşi, în acelaşi timp, asigură eliminareaurmelor <strong>de</strong> apă, praf, reziduuri organiceetc. Principalele avantaje oferite <strong>de</strong> SGGbioclean sunt: scă<strong>de</strong>rea frecvenţei operaţiunilor<strong>de</strong> întreţinere; facilitarea mentenanţei;realizarea <strong>de</strong> economii <strong>cu</strong> serviciilerespective; posibilitatea păstrării <strong>cu</strong>răţenieiîn lo<strong>cu</strong>rile greu accesibile; comportamentecologic; disponibilitate în combinaţie<strong>cu</strong> acoperirile <strong>de</strong> control solar. Sticla SGGbioclean poate fi folosită împreună <strong>cu</strong> ogamă diversă <strong>de</strong> vitraje <strong>de</strong> la Saint-Gobain,rezultând ansambluri termo - fonoizolantesau <strong>de</strong> prevenire a pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> căldură.BaUMit: şapă autonivelantă <strong>de</strong> exterioraussen. Produsul constituie unmortar uscat, sub formă <strong>de</strong> pulbere, pebază <strong>de</strong> ciment, adaosuri şi răşini sinteticeîn dispersie, care, prin amestecare <strong>cu</strong> apa,formează o şapă autonivelantă. Se utilizeazăla exterior şi interior şi este aplicat în grosimi<strong>de</strong> 5 mm până la 30 mm, <strong>pentru</strong> nivelareasuporturilor peste care urmează să se aplicefinisaje <strong>de</strong> pardoseală <strong>de</strong> toate tipurile. Serecomandă <strong>pentru</strong> nivelarea neplaneităţilormari atât la betoane <strong>de</strong> pardoseală, cât şi laplanşeele din beton prefabricat sau monolitpre<strong>cu</strong>m şi <strong>pentru</strong> suprafeţe mari, inclusiv <strong>cu</strong>pante până la 3%. De asemenea, este util<strong>pentru</strong> realizarea încălzirii prin pardoseală.Produsul rezistă la solicitările scaunelor <strong>cu</strong>rotile. Nu este indicată folosirea pe suporturi<strong>de</strong> lemn, plastic, metal. Suportul trebuiesă fie uscat, neîngheţat, <strong>cu</strong>rat, portant, fărăurme <strong>de</strong> praf, uleiuri, grăsimi, zone slabe,nea<strong>de</strong>rente. După caz, aria <strong>de</strong> aplicare estenecesar să fie prelucrată prin sablare, saufrezare. Suprafeţele puternic absorbante seamorsează <strong>cu</strong> Tiefengrund Lf, iar cele neabsorbante<strong>cu</strong> Supergrund D4. Şapa autonivelantăaussen se amestecă într-un vas<strong>cu</strong> apa <strong>cu</strong>rată, folosind un mixer electric<strong>cu</strong> turaţie redusă, până la obţinerea unei30 aprilieNr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 35


agenDa tehnicăsumarpaste omogene. Timpul <strong>de</strong> amestecarerecomandat se situează la circa 4 minute.Cantitatea <strong>de</strong> apă este <strong>de</strong> aproximativ 5 l/sac, în funcţie <strong>de</strong> consistenţa necesară.tencate: Materiale geocompozitetencate Polyfelt rock Pec. Geo compozitelerock PeC reprezintă membranegeotextile <strong>cu</strong> filament ţesut în modcontinuu, ranforsate <strong>cu</strong> fibre <strong>de</strong> poliester<strong>de</strong> mare coeziune. Sistemul este disponibilîntr-o gamă diversă <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>le - diferite înfuncţie <strong>de</strong> anduranţă - <strong>de</strong> tip uniaxial saubiaxial. De asemenea, la cerere pot fi fabricatemo<strong>de</strong>le speciale. Principalele beneficiiale materialului sunt: flexibilitatea optimă asuprafeţei, prin care se asigură interacţiuneai<strong>de</strong>ală <strong>cu</strong> mediul mineral; permeabilitateamare (care duce la reducerea presiunii create<strong>de</strong> prezenţa lichi<strong>de</strong>lor); posibilitatea <strong>de</strong> separarea straturilor <strong>de</strong> sol; instalarea facilă, într-osingură etapă. Principalele tipuri <strong>de</strong> aplicaţiila care se foloseşte această membrană sunt:armarea pantelor abrupte; realizarea zidurilor<strong>de</strong> sprijin; stabilizarea terenului <strong>pentru</strong>construcţia drumurilor pavate şi a zonelor<strong>de</strong> parcare; realizarea terasamentelor <strong>de</strong> caleferată.knaUf inSULation: vată minerală realizată<strong>cu</strong> tehnoloiga ecoSe. Produsul estefabricat prin intermediul tehnologiei <strong>de</strong>lipire <strong>cu</strong> formal<strong>de</strong>hidă, utilizându-se <strong>materiale</strong>rapid regenerative în lo<strong>cu</strong>l produselorchimice pe bază <strong>de</strong> hidrocarburi carese foloseau în sistemul clasic. Principaleleavantaje oferite <strong>de</strong> acest mo<strong>de</strong>l sunt:textură fină; limitarea emisiilor <strong>de</strong> praf; lipsamirosului; facilitatea procesului <strong>de</strong> <strong>de</strong>bitare.De asemenea, o altă caracteristică importantăeste aceea <strong>de</strong> sustenabilitate ridicată.astfel, vata minerală este realizată din <strong>materiale</strong>reciclabile, fără adaosuri artificiale <strong>de</strong>colorare. Totodată, contribuie la îmbunătăţireacalităţii aerului din incinte, comparativ<strong>cu</strong> produsele tradiţionale. alte beneficiisunt: diminuarea impactului negativasupra mediului prin scă<strong>de</strong>rea cantităţii<strong>de</strong> energie necesară asigurării confortuluiinterior; creşterea caracteristicii ecologice aclădirii în care este integrată; preţul competitivraportat la solţiile clasice. Vata mineralăeCOSe asigură proprietăţi superioare <strong>de</strong>rezistenţă la foc, <strong>de</strong> fonoizolare, absorbţie asunetelor şi durabilitate.Den Braven: izolant universal elast -o - rub. Izolantul universal elastic elast- O - rub este <strong>de</strong> tip monocomponent,fiind realizat pe bază <strong>de</strong> cauciuc sintetic.Produsul este recomandat <strong>pentru</strong> etanşarearosturilor dintre ramele ferestrelorşi perete, a rosturilor aflate între <strong>materiale</strong>din piatră, beton şi metal, a îmbinărilor <strong>de</strong>la construcţiile din aluminiu, a suprafeţelorvitrate şi <strong>pentru</strong> etanşarea la reparaţiile <strong>de</strong>urgenţă ale acoperişurilor. elast - O - ruba<strong>de</strong>ră foarte bine pe majoritatea suprafeţelor,chiar şi în condiţii <strong>de</strong> umiditate. esteindicată efectuarea unor teste <strong>de</strong> a<strong>de</strong>renţăînainte <strong>de</strong> aplicare. Suprafeţele pe care sefoloseşte produsul trebuie să fie uscate,<strong>cu</strong>rate, fără grăsimi, ulei sau alte impurităţi.Dacă este aplicat pe bitum sau smoală, potapărea <strong>de</strong>colorări sau schimbări ale proprietăţilor.După întărire, rezistă la temperaturi<strong>cu</strong>prinse între -20 <strong>de</strong> gra<strong>de</strong> Celsius şi+100 <strong>de</strong> gra<strong>de</strong> Celsius. Produsul se poatevopsi.terex: instalaţie <strong>de</strong> ridicat geniegth-4018 Sr. Genie GTH-4018 Sr constituieun nou echipament telescopic <strong>de</strong>stinatridicării şi manipulării încărcăturilor <strong>de</strong> maregreutate şi gabarit. Maşina se poate <strong>de</strong>plasape teren acci<strong>de</strong>ntat şi este dotată <strong>cu</strong> oturelă rotativă ce permite lucrul din diverseunghiuri, fără a mai fi necesară repoziţionareaîntregului utilaj. Înălţimea maximă<strong>de</strong> lucru este <strong>de</strong> 17,54 metri, iar tonajul<strong>materiale</strong>lor poate atinge valoarea <strong>de</strong> 4.000kg. De asemenea, pot fi plasate greutăţi <strong>de</strong>până la 500 kg la o distanţă <strong>de</strong> 15,53 metri.Dintre aplicaţiile posibile, se remarcă manevrareafacilă a barelor din oţel şi a paleţilor<strong>de</strong> cărămizi. echipamentul este dotat <strong>cu</strong>un sistem special <strong>de</strong> control al stabilităţii şi<strong>cu</strong> un a<strong>cu</strong>mulator hidraulic <strong>pentru</strong> amortizareaşo<strong>cu</strong>rilor. Maşinile sunt disponibile în3 variante <strong>de</strong> direcţie: pe roţile frontale, <strong>de</strong>tip lateral sau coordonat. Motorul care echipeazăGenie GTH-4018 este <strong>de</strong> tip Perkins,<strong>de</strong>zvoltând o putere <strong>de</strong> 74kW, care asigurăo manevrabilitate maximă pe orice tip <strong>de</strong>teren.g-U ferroM coM: feronerie oscilant<strong>cu</strong>lisantăgU-966 mz. Sistemul Gu-966mZ este potrivit <strong>pentru</strong> profile <strong>cu</strong> grosimea<strong>de</strong> 115 mm sau 108 mm. Mecanismelemo<strong>de</strong>rne oferă o proiectare lină a canatului,care poate fi <strong>de</strong>plasat precis în poziţiadorită. Mânerele rotative <strong>de</strong> aluminiuasigură o manevrare facilă şi au un <strong>de</strong>signergonomic, controlând funcţiile <strong>de</strong> eliberarea sistemului central <strong>de</strong> în<strong>cu</strong>iere, <strong>de</strong> acţionarea poziţiilor batante şi <strong>cu</strong>lisante. Deasemenea, mânerele includ şi un mecanism<strong>de</strong> siguranţă anti-efracţie. Sistemul <strong>de</strong> închi<strong>de</strong>reGu-mZ este dotat <strong>cu</strong> un dispozitiv <strong>de</strong>tip foarfecă, având un rol <strong>de</strong> tragere a canatuluispre rama la închi<strong>de</strong>re şi eliberare la<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re. astfel, chiar şi uşile <strong>cu</strong> gabaritmare pot fi manipulate uşor. În funcţie <strong>de</strong>cerinţele <strong>de</strong> siguranţă, sunt disponibileurmătoarele niveluri: se<strong>cu</strong>ritate <strong>de</strong> bază<strong>pentru</strong> Gu standard; se<strong>cu</strong>ritate <strong>de</strong> bazăsporită; se<strong>cu</strong>ritate clasa WK 2, testată pebaza standardului eNV 1627.rockWooL: Plăci <strong>de</strong> vată bazalticăhardrock Max. Plăci rigi<strong>de</strong> <strong>de</strong> vată bazalticăHardrock MaX sunt realizate din douăstraturi, integrate <strong>cu</strong> liant <strong>de</strong> răşină organicăşi hidrofobizate în masă. Stratul superior,<strong>cu</strong> grosime <strong>de</strong> până la 20 mm, are o <strong>de</strong>nsitatemărită care îi conferă rezistenţă superioarăla acţiuni mecanice şi forţe <strong>de</strong> impact.Stratul inferior are o <strong>de</strong>nsitate care asigurăun coeficient <strong>de</strong> transfer termic îmbunătăţit.Plăcile sunt inscripţionate pe faţasuperioară <strong>pentru</strong> a asigura unm montajcorect. Sortimentul Hardrock MaX se utilizează<strong>pentru</strong> termo - fonoizolare şi protecţila foc a acoperişurilor tip terasă. Plăcile semontează pe structură <strong>cu</strong> dibluri metalice,ancore mecanice, bitum sau a<strong>de</strong>ziv poliuretanic.ulterior, se pot acoperi <strong>cu</strong> pietrişmărgăritar sau dale <strong>pentru</strong> terase necir<strong>cu</strong>labile<strong>pentru</strong> protecţie la vânt. Plăcile suportăîncărcări mecanice. alte proprietăţi sunt:protecţie la foc, permeabile la vapori, stabilitatedimensională; anduranţă la mediulalcalin. Produse sunt <strong>de</strong> natură minerală,fiind rezistente la acţiunea dăunătorilor şinu dăunează sănătăţii.JcB: rulou compactor în tan<strong>de</strong>m vMt920/950S. utilajele VMT 920/950S suntproiectate <strong>pentru</strong> a oferi productivitate şifiabilitate maximă, la un cost <strong>de</strong> exploatareminim. Combinaţia între greutateastatică, forţele centrifugale şi amplitudineface aceste ca aceste echipamentesă fie potrivite <strong>pentru</strong> a acoperi o gamălargă <strong>de</strong> operaţiuni, <strong>de</strong> la compactareastraturilor inferioare până la finisarea stratului<strong>de</strong> asfalt, în diverse amplasamente(<strong>cu</strong>rţi, drumuri <strong>de</strong> acces, străzi din oraşe,parcări, şosele naţionale, autostrăzi şi aeroporturi).Mo<strong>de</strong>lul este recomandat atât<strong>pentru</strong> compactarea <strong>de</strong> pământ, cât şi cea<strong>de</strong> asfalt. Sortimentul VMT 920/950S are omanevrabilitate uşoară, <strong>de</strong>sign compact,fiind disponibile şi în combinaţie pecauciu<strong>cu</strong>ri în faţă sau spate. utilajul estedisponibil în două variante <strong>de</strong> putere (60kW şi 80 kW), greutatea operaţională fiind<strong>de</strong> 9.050 kg sau 9.150 kg. Lăţimea compactoruluieste <strong>de</strong> 1.600 mm.36 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!