„GEORGE BARIŢIU” DIN CLUJ-NAPOCA AL ACADEMIEI RO

29 Viaţa ştiinţifică 469ŞCOALA DOCTORALĂ A INSTITUTULUI DE ISTORIE„GEORGE BARIŢIU” DIN CLUJ-NAPOCA AL ACADEMIEI ROMÂNEPe lângă Institutul de Istorie din Cluj-Napoca al Academiei Române funcţionează din anul 2000Şcoala doctorală menită să asigure pregătirea în cadrul stagiului de doctorat a candidaţilor admişi în acestsistem de perfecţionare profesională postuniversitară. Institutul a dispus, în intervalul de un deceniu defuncţionare a Şcolii doctorale, de un corp de conducători ştiinţifici recunoscut pentru performanţeleobţinute în domeniile lor de cercetare, precum acad. Camil Mureşanu, prof. univ. dr. Nicolae Edroiu,membru corespondent al Academiei Române, directori ai Institutului, C.Ş. I dr. Simion Retegan, C.Ş. I dr.Gelu Neamţu, C. Ş. I dr. Gheorghe Iancu, C.Ş. I dr. Dumitru Suciu, C. Ş. I dr. Ioan Chindriş, cărora înultimii ani li s-au alăturat C.Ş. I dr. Susana Andea, C.Ş. I dr. Lucian Nastasă şi C.Ş. I dr. Stelian Mândruţ.Doi dintre membrii Institutului, prof. univ. dr. Vasile Puşcaş şi prof. univ. dr. Ladislau Gyémánt, conducdoctoranzi în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, ei aducându-şi o contribuţie notabilăla funcţionarea Şcolii doctorale din Institut prin participarea ca membri în comisiile de susţinere areferatelor şi examenelor doctoranzilor şi în comisii de susţinere publică a tezelor de doctorat elaborate dedoctoranzii Institutului. Domeniile ştiinţelor istorice frecventate mai des în cadrul doctoratului aparţinistoriei medievale, moderne şi contemporane a României, cu privire specială la Transilvania, istorieiinstituţiilor, culturii, istoriei confesionale, ştiinţelor speciale ale istoriei.În prezent, Institutul de Istorie „George Bariţiu" din Cluj-Napoca asigură, prin 10 conducători dedoctorat, îndrumarea a 98 de doctoranzi, dintre care 89 la forma cu frecvenţă redusă, iar 7 la forma cufrecvenţă, dintre care 11 au fost admişi la doctorat în urma colocviului organizat în septembrie 2010. Peparcursul anului 2010 la Institutul de Istorie din Cluj-Napoca s-au susţinut 54 de examene de doctorat şi46 de referate, în conformitate cu programele de pregătire individuală ale doctoranzilor aflaţi în stagiu.În cursul anului de învăţământ 2010-2011 se propun doctoranzilor din Institut patru cursuridoctorale susţinute de prof. dr. Nicolae Edroiu (Izvoarele istorice. Metode de abordare), prof. dr. VasilePuşcaş (Relaţii internaţionale contemporane), C. Ş. I dr. Gheorghe Iancu (Metodologia cercetării înistorie. Tradiţie şi modernitate) şi C. Ş. I dr. Lucian Nastasă (Interdisciplinaritate în cercetarea istorică),la care asistă doctoranzii înmatriculaţi în octombrie 2009 şi respectiv octombrie 2010. Cursurile propuseau menirea de a realiza mai buna situare a doctoranzilor aflaţi în stagiu în perimetrul metodologieicercetării ştiinţifice în domeniul istoriei şi al izvoarelor istorice necesare reconstituirilor istoriografice.În cadrul Institutului au fost susţinute public în anul 2010 şapte teze de doctorat din domeniileistoriei moderne şi contemporane, deosebit de bine apreciate de referenţii ştiinţifici numiţi în comisiilerespective: Daniela Bălu, Confesiune şi atitudini identitare. Memoria refugiului 1940-1944. Judeţul SatuMare (coord. Dr. Gheorghe Iancu), Cristina Dina Ţineghe, Problema Maramureşului istoric 1919-1923(coord. dr. Gheorghe Iancu), Kolumban Zsuzsanna, Societatea secolului al XIX-lea din DiocezaReformată a Odorheiului (coord. dr. Simion Retegan), Marinel Sâmbotelecan, Viaţa şi activitateaepiscopului Ioan Bob (1739-1830) (coord. acad. Camil Mureşanu), Dan Lucian Melenti, Structuribisericeşti româneşti din comitatul Turda. Protopopiate. Parohii. Filii. 1850-1900 (coord. dr. DumitruSuciu), Ana Hancu, Pierderile umane şi materiale în timpul revoluţiei şi războiului civil din Transilvaniala 1848-1849 (coord. dr. Gelu Neamţu), şi Eugen Mioc, Dinamica structurilor de putere în Timişoara şiîn fostul judeţ Timiş (1944-1965) (coord. dr. Gheorghe Iancu).Activităţile de pregătire în cadrul stagiilor de doctorat din Institut s-au desfăşurat la nivelul unorexigenţe deosebite, imprimându-se cerinţa publicării în reviste de specialitate a referatelor susţinute şi cudeosebire a tezelor de doctorat. Pentru acestea din urmă a fost iniţiată Colecţia Institutul de Istorie „GeorgeBariţiu” din Cluj-Napoca. Teze de doctorat, în cadrul căreia primul număr a apărut în cursul anului 2010:Daniela Bălu, Biserica românească din Judeţul Satu Mare în anii Dictatului de la Viena (401 p.).Nicolae Edroiu

470Viaţa ştiinţifică 30Doctoranzii Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca (2000-2010)Conducător ştiinţific acad. Camil MUREŞANU1. Sâmbotelecan Marinel, VIAŢA ŞI ACTIVITATEA EPISCOPULUI IOAN BOB (1739-1830)2. Boda-Ghena Gherghina, MUZEELE DIN TRANSILVANIA ÎNTRE 1517-19053. Lăcătuş P. Lucian-Petru, MEDIUL DE CULTURĂ ŞI PROBLEME DE MENTALITATE APOPULAŢIEI DE CREDINŢĂ ORTODOXĂ DIN TRANSILVANIA. 1848-19184. Pîrvoni P. Petru, ROLUL BISERICII DIN TRANSILVANIA ÎN LUPTA PENTRU EMANCIPAREAROMÂNILOR ARDELENI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA5. Firczák Julius Marian, ACTIVITATEA ŞI PERSONALITATEA EPISCOPULUI GRECO-CATOLICDE MUNKAČEVO, IULIU FIRCZÁKConducător ştiinţific prof. univ. dr. Nicolae EDROIU1. Motogna Mircea Dumitru, VIAŢA MONAHALĂ ORTODOXĂ ÎN NORDUL TRANSILVANIEI PÂNĂLA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XIX2. Rus Maria-Alexandrina, AŞEZĂRI ŞI FORTIFICAŢII DIN SECOLELE VII-XII DIN PĂRŢILESUD-ESTICE ALE ALBEI3. Libidov S. Anca, MANUSCRISELE SLAVONE DE LA BIBLIOTECA FILIALEI CLUJ-NAPOCA AACADEMIEI ROMÂNE. STUDIU MONOGRAFIC ŞI ANTOLOGIE DE TEXTE4. Crişan I. Sorin Ion, CARTE ŞI TIPAR ÎN SECOLELE XV – XVII. FIZIONOMIE, ARTĂ ŞI TEHNICĂTIPOGRAFICĂ ÎN SECOLELE XV-XVII5. Robu I. Aurel, ERMINIILE CA IZVOR ISTORIC6. Gecse D. Desideriu, ISTORICUL COMUNITĂŢILOR CEHE DIN ROMÂNIA (AŞEZARE,EVOLUŢIE ETNO-DEMOGRAFICĂ, SOCIO-ECONOMICĂ ŞI CULTURAL-CONFESIONALĂ)7. Iegar V. Gianina-Diana, NOBILIMEA DIN COMITATUL UGOCEA (sec. XIII-XVI)8. Revnic C. Maria, DESPRE ROLUL ÎN ECONOMIE ŞI ARTA MILITARĂ ŞI REPREZENTAREA ÎNARTELE VIZUALE A CALULUI ÎN SECOLELE XI-XVIII9. Neagu Gh. M. Răzvan-Mihai, POLITICA BENEFICIALĂ A PAPALITĂŢII DE LA AVIGNON(1309-1377) ÎN TRANSILVANIA10. Szekeres Attila István, PATRIMONIUL HERALDIC AL JUDEŢULUI COVASNA11. Hasan V. (Ovesea) Marciana, VESTIMENTAŢIA ŞI ACCESORII VESTIMENTARE DINTRANSILVANIA. SECOLELE XV-XVI12. Paşca G. Liviu, ISTORICUL AŞEZĂMINTELOR MONAHALE ROMÂNEŞTI DIN ŢARA SFÂNTĂ13. Revnic F. Florin Alexandru, PLASTICA ORNAMENTALĂ ÎN ARHITECTURA DINTRANSILVANIA. SEC. XVI-XIX. STUCATURĂ. FERONERIE. LEMN14. Weisz Gh. Attila, MONUMENTE ECLEZIASTICE MEDIEVALE ÎN ORAŞUL TURDA15. Fodor R. Romulus Gelu, SISTEMUL LEGISLATIV AL TRANSILVANIEI ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA16. Şanta A. Dacian Dumitru, STRUCTURI INSTITUŢIONALE BISERICEŞTI ROMÂNEŞTI(ORTODOXE ŞI UNITE) DIN ŢARA LĂPUŞULUI ÎN SECOLELE XVIII-191817. Bogdan M. Adriana-Carmen, LEGĂTORIA DE CARTE – MEŞTEŞUG ŞI ARTĂ. EVOLUŢIIEUROPENE ŞI INFLUENŢE ÎN CULTURA ROMÂNEASCĂ (sec. XV-XIX)Conducător ştiinţific cerc. şt. I dr. Simion RETEGAN1. Onofreiu Adrian, DISTRICTUL NĂSĂUDULUI ÎNTRE ANII 1861-18762. Kolumbán Gh. Zsuzsána, SOCIETATEA SECOLULUI AL XIX-LEA DIN DIOCEZA REFORMATĂA ODORHEIULUI3. Rigman D.A. Ciprian-Doru, PROTOPOPIATE, PAROHII ŞI FILII ÎN DIECEZA GHERLEI LAMIJLOCUL SECOLULUI AL XIX-LEA (1856-1868)4. Neniţoiu Gh. Ana-Maria, INTELECTUALITATEA ROMÂNEASCĂ DIN COMITATUL BISTRIŢA-NĂSĂUD (1876-1914)

31 Viaţa ştiinţifică 4715. Vlaşin D. (Brânzan) Cornelia, ISTORICUL FONDURILOR GRĂNICEREŞTI NĂSĂUDENE.1851-19476. Colcer Gh. Gheorghe, BISERICA BAPTISTĂ DIN TRANSILVANIA ÎNTRE 1875-1989: ISTORIAUNEI INTEGRĂRI7. Guşeth T. Klara, MAGISTRATUL ORAŞULUI LIBER REGESC BAIA MARE ÎNTRE 1780-1876Conducător ştiinţific cerc. şt. I dr. DUMITRU SUCIU1. Peteanu S. Ghe. Claudia-Septimia, MENTALITĂŢI COLECTIVE ÎN FOSTELE COMUNEGRĂNICEREŞTI NĂSĂUDENE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA2. Virag I. Paula-Cătălina, FAMILIA ÎN SATUL ROMÂNESC DIN COMITATUL SATU MARE ÎNPERIOADA 1867-19143. Linul N. Grigore, VICARIATUL ORTODOX DE ORADEA. STRUCTURI: PAROHII ŞI ŞCOLI.1850-19004. Melenti D. Dan Lucian, STRUCTURI BISERICEŞTI ROMÂNEŞTI DIN COMITATUL TURDA.PROTOPOPIATE, PAROHII, FILII. 1850-19005. Sana O.I. Silviu-Iulian, STRUCTURI BISERICEŞTI ŞI ŞCOLARE ÎN EPISCOPIAGRECO-CATOLICĂ DE ORADEA MARE. PAROHII ŞI ŞCOLI SĂTEŞTI (1850-1900)6. Bârlianu M. Vasile Marius, BISERICI ŞI ŞCOLI ROMÂNE DIN SCAUNUL ORĂŞTIEI (1867-1918)7. Ploşnea I. Niculina, BISERICI, ŞCOLI, COMUNITĂŢI RURALE ROMÂNEŞTI DIN COVASNA ŞIHARGHITA (1850-1918)8. Ploeşteanu Gh. Maria, IACOB BOLOGA. VIAŢA ŞI ACTIVITATEA9. Sinaci P. Ionel-Dorel, CONTRIBUŢIA PRESEI ROMÂNE ARĂDENE LA DEZVOLTAREADISCURSULUI POLITIC ÎN PERIOADA NEOACTIVISMULUI (1897-1914)10. Cosma Ana-Mihaela, AGENŢIILE CONSULARE HABSBURGICE ŞI REVOLUŢIILE PAŞOPTISTEDIN PRINCIPATELE DANUBIENE (MOLDOVA, MUNTENIA, SERBIA)11. Cozma S. Ioan, CULTURA BISERICEASCĂ ORTODOXĂ DIN TRANSILVANIA . 1867-191812. Criste I. Eugeniu, ARADUL ÎN VÂLTOAREA ANILOR 1914-191913. Glăvan I. Ciprian, PRESA DE LIMBĂ GERMANĂ DIN BANAT. 1771-1867Conducător ştiinţific cerc. şt. I dr. GELU NEAMŢU1. Bărbănţan I. Ioan Gheorghe, COMERŢUL PRIN PORTURILE DUNĂRENE (ZONA VÂRCIOROVA– CALAFAT) ÎNTRE ANII 1829-19182. Fola N. Nicolae Victor, ŞCOLILE DIN BLAJ ÎNTRE ANII 1850-19183. Hagău M. Gligor, CLERUL DIN EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ DE GHERLA, ÎN MIŞCAREANAŢIONALĂ ŞI VIAŢA CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ DIN TRANSILVANIA (1855-1905)4. Mezei V. Vasile-Viorel (Câmpean), MOISE SORA NOAC (1806-1862). MONOGRAFIE ISTORICĂ5. Popescu Valentin, IDEI SOCIAL-POLITICE ŞI FILOSOFICE LA ALEXANDRU MOCIONI(1841-1909)6. Hancu M. Ana, PIERDERILE UMANE ŞI MATERIALE ÎN TIMPUL REVOLUŢIEI ŞIRĂZBOIULUI CIVIL DIN TRANSILVANIA 1848-18497. Mare A. Ilie, MIŞCAREA NAŢIONALĂ A ROMÂNILOR DIN COMITATUL NĂSĂUD (1867-1918)8. Tutula V. Claudiu-Vasile, ELEMENTE DE RĂZBOI PSIHOLOGIC ÎN TRANSILVANIA PETIMPUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DE LA 1848-18499. Lechinţan G. Vasile, REVOLUŢIA ROMÂNĂ DE LA 1848-1849 ÎN COMITATELE CLUJ, TURDAŞI SCAUNUL ARIEŞ10. Mara G. Anamaria, FRANCISC HOSSU-LONGIN ÎN VIAŢA POLITICĂ A ROMÂNILOR DINCOMITATUL HUNEDOAREI. 1881-191811. Pârvu R. Sebastian-Lucian, ROMÂNII DIN FOSTELE SCAUNE SECUIEŞTI ÎN REVOLUŢIA DELA 1848-184912. Pop T. Aurel, ROMÂNII DIN SĂTMAR ÎN REVOLUŢIA DIN 1848-1849

472Viaţa ştiinţifică 3213. Noane N. Dumitru, ÎNCERCĂRI DE ÎNŢELEGERE ROMÂNO-MAGHIARĂ ÎN TIMPULREVOLUŢIEI ŞI RĂZBOIULUI CIVIL DE LA 1848-1849 DIN TRANSILVANIA14. Păcurar R. Lavinia Delia, A TREIA ADUNARE NAŢIONALĂ DE LA BLAJ – 15-28 SEPTEMBRIE184815. Moldovan V. Roxana Maria, GENERAŢIA DE LA 1848 ŞI IDEEA DACOROMANIEI16. Tămaş I. Dorin Rareş, REVOLUŢIA DE LA 1848 ÎN ŢARA CHIOARULUIConducător ştiinţific Cerc. şt. I dr. GHEORGHE IANCU1. Porumbăcean N. Claudiu Petru, REALITĂŢI ADMINISTRATIV-POLITICE ŞI SOCIAL-ECONOMICEÎN NORD-VESTUL TRANSILVANIEI (JUDEŢUL SATU-MARE ŞI PARŢIAL MARAMUREŞ ŞISĂLAJ). OCTOMBRIE 1944 – DECEMBRIE 19472. Cuc I. Gh. Ioan Sorin, EPISCOPIA ORTODOXĂ DE ORADEA. 1920-19403. Arbonie C. Emil, CĂLĂTORIILE CETĂŢENILOR ROMÂNI PESTE HOTARE ÎN PERIOADA1918-1948. ACTE ŞI PROCEDURI. STUDIU DE CAZ: JUDEŢELE TRANSILVĂNENE4. Narai Marcel-Eusebiu, SITUAŢIA POLITICĂ, ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEŢELOR CARAŞ,SEVERIN ŞI TIMIŞ-TORONTAL (AUGUST 1944 – IUNIE 1948)5. Petrescu Camil-Valeriu, SITUAŢIA SOCIAL-POLITICĂ A ORAŞULUI TIMIŞOARA. 1918-19406. Ţineghe Cristina Dina, PROBLEMA MARAMUREŞULUI ISTORIC 1918-19237. Mioc Gh. Eugen, DINAMICA STRUCTURILOR DE PUTERE ÎN TIMIŞOARA. 23 AUGUST1944-19658. Bălu V. Daniela-Elena, CONFESIUNE ŞI ATITUDINI IDENTITARE. MEMORIA REFUGIULUI1940-1944 ÎN JUDEŢUL SATU-MARE9. Fürtös V. Andrea-Beatrice, SPAŢIUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST DIN ROMÂNIA.PENITENCIARUL DIN SIGHET. 1950-195510. Gidro I. Aurelia, CONTRIBUŢII LA ISTORICUL CONFLICTELOR COLECTIVE DE MUNCĂ DINROMÂNIA. 1918-2000. STUDIU DE CAZ – TRANSILVANIA11. Luduşan Adrian, ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC DIN ORAŞUL CLUJ (1918-1940)12. Borzan V. Marius-Daniel, EVOLUŢIA PROPRIETĂŢII FUNCIARE ÎN SATELE DIN SĂLAJ DE LALEGEA DE REFORMĂ AGRARĂ DIN 1921 PÂNĂ LA COLECTIVIZAREA AGRICULTURII13. Uglea V. Marius-Vasile, COLONIILE DE MUNCĂ DIN ROMÂNIA (1950-1955). STUDIU DE CAZ:COLONIILE DIN REGIUNEA MARAMUREŞ14. Ienăşescu N. Lucian-Valentin, CULTURĂ ŞI ACŢIUNE SOCIALĂ ÎN LUMEA RURALĂARĂDEANĂ ÎN PERIOADA INTERBELICĂ15. Mărginean E. Mara, PROCESUL DE URBANIZARE ÎN CENTRELE INDUSTRIALE HUNEDOARAŞI CĂLAN. 1945-196816. Rudolf E. Cristian, COMUNITATEA GERMANĂ DIN BANATUL MONTAN (1918-1940).REALITĂŢI SOCIO-ECONOMICE, POLITICE ŞI CULTURALE17. Chişu M. Romana Corina, SITUAŢIA POLITICĂ ŞI ECONOMICĂ DIN ORAŞUL CLUJ ÎNTREANII 1929-193318. Guzun A. Vadim, FOAMETEA ARTIFICIALĂ DIN U.R.S.S. ÎN ANII 1920-1930 ŞI IMPACTULASUPRA SPAŢIULUI ROMÂNESC19. Timoni D. Dumitru Traian, ASTRA ÎN BANAT (1896-1948)Conducător ştiinţific Cerc. şt. I dr. IOAN CHINDRIŞ1. Bărbos D. Elena-Felicia, „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” ÎN CULTURA ROMÂNEASCĂ2. Boroica Ioan, ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI CULTURĂ ROMÂNEASCĂ ÎN MARAMUREŞ ÎNTRE 1848-19183. Deteşan T. Daniela, PROCESUL LEMENIAN – FENOMEN CULTURAL ÎN TRANSILVANIAPREPAŞOPTISTĂ4. Vaia (Nidelea) Nicoleta, IDEOLOGIA SOCIALĂ ŞI CULTURALĂ A BISERICII ROMÂNE UNITECU ROMA ÎN SEC. XX

33 Viaţa ştiinţifică 4735. Birţ A. Remus-Mircea, CARTEA ROMÂNEASCĂ DIN IMPERIUL HABSBURGIC. MONOGRAFIEŞI REPERTORIU DESCRIPTIV6. Nuţiu Gh. Florica, OPERA RELIGIOASĂ A ŞCOLII ARDELENE7. Urs F. Otilia Adela, LOCUL LUI CORESI ÎN ISTORIA CULTURII ROMÂNEŞTI DIN TRANSILVANIA.STUDIU MONOGRAFIC ŞI METODOLOGIE DE TEXTE8. Boantă V. Vasile Adrian, VIAŢA ŞI OPERA LUI LADISLAU VAIDA DE GLOD. STUDIUMONOGRAFIC9. Botezatu C. Nicoleta, REVISTA „PAGINI LITERARE” (1934-1943). MONOGRAFIE ŞI INDICEBIBLIOGRAFIC10. Colceriu Dandu I. Ionel, ELITELE CLUJENE CONTEMPORANE. CONTRIBUŢII LA ISTORIACULTURII ROMÂNEŞTI11. Cristea V. Vasilica-Eugenia, CULTURA LATINĂ ÎN TRANSILVANIA ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA.CONTRIBUŢIA LUI IOAN GIURGIU PATACHI12. Haiduc O.N. Zita, ILUSTRAŢIA INCUNABULELOR GERMANE DIN ROMÂNIA. STUDIU DECAZ: BIBLIOTECILE DIN CLUJ-NAPOCA13. Tatay C. Al. Anca-Elisabeta, DIN ISTORIA ŞI ARTA CĂRŢII ROMÂNEŞTI VECHI: GRAVURA DECARTE DE LA BUDAConducător ştiinţific Cerc. şt. I. dr. SUSANA ANDEA1. Drăghici T. Teodora-Ligia, FAMILII NOBILE DE ORIGINE ROMÂNĂ DIN BANAT ŞI PARTIUM(XVI-XVIII)2. Magina E. Livia, INSTITUŢIA JUDELUI SĂTESC ÎN PRINCIPATUL TRANSILVANIEI (sec.XVI-XVIII)3. Cărăbineanu Al. Mirela, HÂRTIE ŞI FILIGRAN ÎN TRANSILVANIA PRINCIARĂ (SECOLELEXVI-XVII)4. Veres I. Mădălina Valeria, ÎNTRE TRADIŢIE ŞI REFORMĂ: ORGANIZAREA REŢELEI DECOMUNICAŢII ÎN TRANSILVANIA PRINCIARĂ ŞI HABSBURGICĂ5. Stanca Şt. Sorina, CUNOAŞTERE ŞI ISTORIE LOCALĂ ÎN BIBLIOTECILE PUBLICE.PERSPECTIVĂ COMPARATIVĂ ÎNTRE SERVICIILE COMUNITARE EUROPENE ŞI CELEAMERICANE ÎN SECOLUL XX6. Stoian E. Silviu, FRONTIERE PREMODERNE ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC. STABILIREA ŞIDELIMITAREA GRANIŢEI DINTRE TRANSILVANIA ŞI MOLDOVA ÎN SECOLELE XVI-XVIIConducător ştiinţific Cerc. şt. I dr. STELIAN MÂNDRUŢ1. Bogdan A. Doru, PREPARANDIA DIN ARAD ÎN CONŞTIINŢA CULTURALĂ A EPOCII2. Călin T. Claudiu-Sergiu, EPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE TIMIŞOARA ÎN TIMPULEPISCOPULUI DR. h.c. AUGUSTIN PACHA (1930-1954)3. Cristea Gh. Nadejda, ISTORIA BASARABIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ A SECOLULUIXX4. Dragotă P. (Ulici) Ioana Adelina, INSTITUTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR BAIA-MARE(1960-1989), UN EXPERIMENT UNIVERSITAR5. Pop A. Adrian Gabriel, UNIVERSITATEA „BOLYAI” DIN CLUJ (1946-1959). COMPOZIŢIASOCIO-PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE ŞI A STUDENŢILOR6. Moldovan G. Grigore Claudiu, ISTORIE ŞI PROPAGANDĂ. „INSTITUTUL DE STUDIIROMÂNO-SOVIETICE” FILIALA CLUJ. STUDIU DE CAZ 1948-1963Conducător ştiinţific Cerc. şt. I dr. LUCIAN NASTASĂ-KOVÁCS1. Cărare V. Liviu, EVREII DIN CERNĂUŢI. 1941-19442. Gyorke I. Zoltan, INSTITUŢIA PREFECTURII ÎN CLUJUL INTERBELIC (1923-1938)3. Körtesi I. Zsuzsanna, PROSTITUŢIA ÎN JUDEŢUL MUREŞ. 1919-19404. Petraş Gh. Irina Maria, VIAŢA POLITICĂ A JUDEŢULUI ARAD ÎNTRE 1919-1939

474Viaţa ştiinţifică 345. Zborovsky I. Iosif-Călin, EVREII DIN JUDEŢUL MUREŞ ÎNTRE 1945-19536. Dohotaru Gh. Adrian Octavian, MIŞCAREA SOCIALISTĂ DIN ROMÂNIA. REVOLUŢIE SAUREFORMĂ (1881-1921)7. Jerca V. Laura, ETNICII GERMANI DIN ROMÂNIA ŞI „MITUL REÎNTOARCERII” (1947-1969)8. Neagoe I. Liviu-Ioan, DIMENSIUNILE ETNICITĂŢII ÎN EVOLUŢIA CONCEPTULUI DECETĂŢENIE ÎN ROMÂNIA MODERNĂ9. Panu M. Mihai-Adrian, FILIERE ŞI MECANISME DE PROPAGANDĂ NAZISTĂ ÎN BANAT.1933-194510. Prunel A. Katalin, POLITICĂ, IDEOLOGIE ŞI EDUCAŢIE ÎN RELAŢIILE DIPLOMATICEROMÂNO-UNGARE (1956-1965)11. Soica I. Sergiu, BISERICA GRECO-CATOLICĂ DIN BANAT. 1945-196512. Tőkőlyi Z. Robert Cristian, ORGANIZAŢII DE FEMEI DIN ROMÂNIA SUBORDONATEPARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ÎN PERIOADA (1945-1965). STUDIU DE CAZ:ORGANIZAŢIILE DIN NORD-VESTUL TRANSILVANIEI13. Sdrobiş V. Ctin Dragoş, ELITE ŞI EDUCAŢIE ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ