Litera H - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIHHAGI NICOLAU, Elena (Secolul XX).Mare proprietar funciar, farmacistă. ÎntinsesuprafeŃe de teren, case, alte bunuri cu valoaredeosebită, donaŃii, iniŃiative cetăŃeneşti,Buzoeşti, Argeş. Exproprieri conformprevederilor Legii de reformă agrară, 23 martie1945. (R.O.).HAGIANOFF, Ioan (Secolul XIX).Proprietar funciar, mic intreprinzător. ÎntinsesuprafeŃe de teren, moară, alte activităŃi înlocalitatea Stolnici, plasa Teleorman, Argeş.Contracte cu Guvernul României pe timpulRăzboiului de IndependenŃă (1877-1878)pentru: depozitarea cerealelor, prelucrarea a 4mii oca de grâu pe zi, livrări către cuptoarele depâine, perceperea unor preŃuri modice. Apreciericomunitare. (P.P.).HAGIANOFF, Maria Şt. (A douajumătate a secolului XIX - Începutul secoluluiXX). Mare proprietar funciar din Argeş. ÎntinsesuprafeŃe de teren în localitatea Hârseşti, plasaTeleorman, expropriate parŃial prin Legeapentru definitivarea Reformei Agrare din 17iulie 1921, aplicată de guvernul condus deAlexandru Averescu. (I.I.Ş.).HAIDUCII MUSCELULUI (februarie1948 - februarie 1959). Grupare de rezistenŃăarmată anticomunistă, organizată în zona Rucăr-Dragoslavele, confruntată, timp de un deceniu,cu trupele de securitate din România. IniŃiatori:Gheorghe I. Arsenescu (v.), Toma I. ArnăuŃoiu(v.). Extinderea acŃiunilor pe valea RâuluiDoamnei şi a Topologului. Membri activicunoscuŃi: Nicolae Andreescu (v.), IonArnăuŃoiu (v.), LaurenŃiu ArnăuŃoiu (v.), PetreArnăuŃoiu (v.), Maria Arsenescu, GheorgheBuduluca, Petre Cojocaru, Ioan Constantinescu(v.), Maria Plop (v.), Elisabeta Rizea (v.).Numeroase confruntări cu trupele de securitateşi miliŃie soldate cu răniŃi şi morŃi de ambelepărŃi. Arestări, anchete, procese şi detenŃiipolitice soldate cu: 16 condamnaŃi la moarte şiexecutaŃi; 5 decedaŃi în torturi sau executaŃi întimpul anchetelor; 76 condamnaŃi la diversepedepse cu închisoarea. Numeroase studii,analize, comemorări, reuniuni naŃionale şiinternaŃionale după 1989. (I.I.P.).HAIMOVICI / TRIVALE, Ana(Secolul XX). Artist plastic, pictură. Domiciliutemporar la Piteşti, Argeş. Liceul de Fete,Piteşti, Facultatea de Arte Frumoase, Bucureşti.Lucrări în expoziŃiile organizate de: TinerimeaArtistică, Salonul Oficial de Pictură şiSculptură, Galeria Femeilor PictoriŃe, Bucureşti.Atestări documentare furnizate BiblioteciiJudeŃene Dinicu Golescu Argeş de MirceaPungoci (v.). Aprecieri publice. (S.N.).HALA ORAŞULUI /MUNICIPIULUI CÂMPULUNG (1896 ~).Edificiu comercial din zona centrală urbană,reprezentativ pentru sfârşitul secolului XIX,primar Istrate Rizeanu. Reabilitare structurală în1929, arhitect Cristofi Cerchez (Bucureşti),primar Nicolae V. Constantinescu (v.).Deteriorări în urma cutremurelor din 1940 şi1977. Ample lucrări de reconstrucŃie în anii1978-1979, investiŃie de stat şi comunitară,primar Manole Bivol (v.). Plan de sistematizareambientală, Institutul de Proiectare Argeş,director Vladimir Percea (v.), pentru: noua hală,asemănătoare celei anterioare; magazinele de laparterul blocurilor apropiate; piaŃaagroalimentară deschisă; parcul cu tei şi operede artă. Constructori din Piteşti şi Câmpulung.Alte iniŃiative privind ridicarea gradului deconfort citadin în etapele ulterioare. (V.P.).HALAGIAN, Krikov Florian (n.Bucureşti, 7 martie 1939). Profesor, educaŃiefizică, sportiv şi antrenor de performanŃă, fotbal,manager. Stabilit în Argeş din 1955. ŞcoalaMedie Nr. 2/Colegiul Zinca Golescu , Piteşti(1959), Institutul de Cultură Fizică, Bucureşti(1966). Jucător, diverse localităŃi din Ńară.Antrenor principal, echipele: Fotbal Club Argeş,Piteşti, campioană naŃională (1972, 1979);Progresul, Dinamo, Steaua, Bucureşti; FotbalClub, Bacău; Fotbal Club, BistriŃa. Directortehnic, manager, consultant, alte structurisportive româneşti. Om de afaceri, automobile,Bucureşti (1995~). Diverse aprecieri publice.(L.V.M.).185

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIHALELE ORAŞULUI PITEŞTI(1922/1924 - 1967). SpaŃii comercialereprezentative, aflate în zona centrală urbană,edificate după model francez. Hala mare (decarne), piatră fundamentală, 28 decembrie1913, proiect şi execuŃie, Compania Gherman,din Bucureşti, primar, Alexandru Dumitrescu(v.). Începerea lucrărilor în 1914, primar,Alexandru Fostiropol (v.), inaugurare, 22 mai1922, primar, Marin V. Popescu (v.), instalaŃiifrigorifice, fabrică de gheaŃă. Hala mică (depeşte), decizie a Comisiei interimare urbane din1924, preşedinte, Marin V. Popescu, licitaŃiecâştigată de antreprenorul Guido Rosaazza, 3februarie 1925; costuri 1 700 000 de lei.Demolate după 1967, primari: Vasile Călinescu(v.), Alexandru Popescu (v.), pentru construireaSediului politico-administrativ al judeŃuluiArgeş (Casa Albă) şi amenajarea PieŃei CiviceCentrale din municipiul Piteşti. (T.M.).HALEPLIU, Constantin (SecolulXIX). Actor, regizor, animator cultural, militantpolitic. Participant la RevoluŃia din 1848.Fondator, prima trupă permanentă de teatru înPiteşti, Argeş (1848). Participant direct laevenimentele revoluŃionare din 1848, Bucureşti.Arestat, 27 noiembrie 1848, judecat şicondamnat, Mănăstirea Văcăreşti, Bucureşti (27noiembrie 1848-11 iunie 1849). Atestăridocumentare controversate: Actorii pe scenarevoluŃiei în Clepsidra Teatrului cel Mare(2003), autor, IonuŃ Niculescu. Lucrăridramatice: Comoara închipuită; Cumplitulamăgit. Subdirector, Teatrul Particular dinPiteşti (1849-1853), regizor, profesor. Diverseaprecieri publice. (I.F.).HALIBEI, Olga Daniela C. (n. Găeşti,DâmboviŃa, 16 septembrie 1961). Profesor,limbile rusă şi chineză, interpret. DomiciliutradiŃional, Ciupa, Răteşti, Argeş.Liceul/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti (1980),Universitatea din Bucureşti (1984). Specializări,Republica Populară Chineză (1984, 2000,2010). Activitate didactică: şcoli din Liveni,Botoşani (1984-1985), Răteşti (1985-1990) şiPiteşti, Argeş (1990~). Colaborări (traducător),Biroul de Turism pentru Tineret, Bucureşti;Ministerul Tineretului, Bucureşti; AcademiaRomână, Bucureşti; Consiliul JudeŃean Argeş;Primăria Piteşti. DelegaŃii oficiale în: Bulgaria,China, Letonia. Vicepreşedinte fondator,AsociaŃia de Prietenie România-RepublicaPopulară Chineză, Filiala Argeş (2001). Studii,referate, reuniuni naŃionale şi internaŃionale peteme de literatură contemporană. StimulareaînvăŃării limbii chineze în instituŃii deînvăŃământ şi cultură, societăŃi contemporane,cluburi sportive. Membră, asociaŃii ştiinŃifice îndomeniu, alte aprecieri publice. (M.C.S.).HAMZA (Sfârşitul secolului XV –Începutul secolului XVI). Demnitar medieval,proprietar funciar în Argeş-Muscel, fiuljupâniŃei Muşa (v.). Membru marcant, comisspătar, Sfatul Domnesc al voievodului NeagoeBasarab (v.). Danii pentru Mănăstirea Valea,łiŃeşti. Mare Ban al Olteniei (1530). ContribuŃiila consolidarea structurilor feudale clasice înłara Românească. (R.O.).HANDOCA, Victor (Secolul XX).Actor, regizor, manager cultural. Originar dinPiteşti, Argeş. Director fondator: Teatrulmuncitoresc, Piteşti (1947-1949), spectacolinaugural, Insula Păcii, de Evgheni Petrov (6martie 1948); Teatrul de Stat, Piteşti (1949-1950). Actor şi regizor (1949-1950, 1955-1956).Roluri de referinŃă: FuncŃionarul, din Serafimi,de Ionel łăranu; Malcom Tarley-Haft, dinTrenuri de plăcere, de Radu Miron; AndreiMogoş, din ŞperŃarul, de Ion Lazaroneanu;Andrei Bârlea, din Iarba rea, de Aurel Baranga.Valoroase iniŃiative comunitare, importanteaprecieri publice. (I.F.).HANUL GABROVENI / CUłITARUPITEŞTI (1877). Clădire tradiŃională, ridicatăpe baza AutorizaŃiei de construcŃie Nr. 1768,din 15 aprilie 1877, eliberată negustorului HagiHristea Vasiliu, originar din Gabrovo (Bulgaria),prin Serviciul Tehnic al Primăriei Piteşti. Proiectadaptat de meşterii locali. FaŃadă clasicizantă,gang axial, curŃi interioare şi exterioare, edificiuîn formă de U, trei nivele pivniŃă boltită, parter,etaj, coridoare cu geamlâc, anexe, grădină.SuprafaŃă totală a terenului iniŃial: 7200 m 2 . Din1908, proprietar Raicu Vasiliu CuŃitaru.Activitate specifică permanentă, loc de găzduire186

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIpentru călători, tranzacŃii, întâlniri aleoficialităŃilor cu personalităŃi ale timpului.Integrat, după 1950, reŃelei comerciale de stat.Sediul unor instituŃii din domeniu. Înscris pelista monumentelor urbane. Adjudecareaparticulară după 1993, folosinŃă parŃială,degradare avansată. Atestări de arhivă. (E.I.F.).HARA, Vasile (n. Bucureşti, 8decembrie 1942). Profesor universitar. Liceuldin Carei (1961), Facultatea de Transporturi,Institutul Politehnic Bucureşti (1968), doctorat,mecanică, Bucureşti (1980). Cadru didactic,Universitatea din Piteşti (1969~). Şef deCatedră, Mecanică aplicată (1992-1996).Volume importante: Automobile (1980, încolaborare), Mecanica fluidelor şi maşinihidropneumatice (1991, în colaborare),Motoare termice adaptive (1995, în colaborare),Mecanica fluidelor şi echipamente hidraulice(1996, în colaborare), Mecanica fluidelor şimaşini hidraulice (2000, în colaborare),Adaptive Thermel Engine (2002, încolaborare). Numeroase studii publicate înreviste de specialitate din Ńară şi Statele Uniteale Americii, finalizarea a 16 contracte decercetare şi a 20 de brevete de invenŃii cu temaMotor termic adaptiv. ContribuŃii la dezvoltareaînvăŃământului tehnic universitar din judeŃulArgeş. (M.C.S.).HARET, Spiru C. (Iaşi, 15 februarie1851 - Bucureşti, 17 decembrie 1912). Membrucorespondent al Academiei Române (1879),membru titular (1892). Profesor universitar,matematică, om politic, demnitar. Integrat zoneiArgeş-Muscel prin activităŃi educaŃionale,urbanistice, parlamentare. Liceul Sfânta Sava,Bucureşti (1867), Facultatea de ŞtiinŃe,Bucureşti (1874); licenŃe la Paris: matematică(1875); fizică (1876). Doctorat, matematică,FranŃa (1878). Activitate didactică: Universitateadin Bucureşti (1876-1910); Şcoala de Poduri şiŞosele, Bucureşti (1882-1910). Inspectorgeneral (1883-1884), secretar general (1885-1888), ministru (1897-1899; 1901-1904; 1907-1910), Ministerul InstrucŃiunii Publice şiCultelor. Volume importante: Trigonometrie(1873); Asupra invariabilităŃii axelor mari aleorbitelor planetelor (1878); La mécaniquesociale / Mecanica socială (1910). Numeroasearticole, studii, analize, regulamente, iniŃiativelegislative, interpretări. Deputat de Argeş,Colegiul IV (1907-1909), reprezentând PartidulNaŃional Liberal. Reformarea învăŃământuluidin România (1898), adaptare la criteriileeuropene ale timpului, implicarea instituŃiilordidactice în cultura de masă şi cooperatistăpentru sate. Numeroase edificii şcolare: Distinct:noile localuri pentru: Şcoala Primară de BăieŃiNr. 1 şi Liceul Ion C. Brătianu, Piteşti; ŞcoalaNormală, Câmpulung. SusŃinător al programuluiSocietăŃii Agricole de Viticultură Sfântul Ştefan,Piteşti. Eponimii: crater pe Lună; statuie înCapitală (1935); străzi în centre urbane;instituŃii. Alte valoroase recunoaşteri comunitareantume şi postume. (C.D.B.).HAŞU, Constantin C. (n. Lisa, Braşov,6 februarie 1929). Medic, ortopedie, manager.Stabilit la Piteşti din 1962. Liceul Radu Negru,Făgăraş, Braşov (1950), Institutul Medico-Farmaceutic, Bucureşti (1956). Medic:CircumscripŃia Vaideeni, Vâlcea (1956-1958);medic-şef, SecŃia Sanitară, Horezu, Vâlcea(1958-1962). Inspector, DirecŃia Sanitară Argeş(1962-1964, 1969-1973); inspector şef,Inspectoratul de Stat pentru Igienă şi SănătatePublică, Piteşti, Argeş (1964-1969); SpitalulJudeŃean Argeş (1973-1982, 1984-1994), medicspecialist, şef, secŃia Ortopedie (1990-1992).Activitate externă, Libia (1982-1984).Preocupări ştiinŃifice în domeniul ortopediei.ContribuŃii la construirea Policlinicii Horezu(1960), Dispensarului Vaideeni (1962);Inspectoratului de Stat pentru Igienă şi SănătatePublică, Piteşti (1966-1968), Policlinicii cuPlată, Piteşti (1976-1978), Centrului deRecoltare a Sângelui, Piteşti. Consiliermunicipal (1992-1996), alte apreciericomunitare. (C.C.).HAZUL SATELOR (1901 ~ 1916).PublicaŃie periodică, supliment al GazeteiŃăranilor, editat la Muşăteşti şi Curtea de Argeş,subintitulat Revistă glumeaŃă. Titlu schimbat:Supliment literar la Gazeta Ńăranilor (aprilie1911 - februarie 1912); Prietenul colibei(ianuarie 1914 - iulie 1915). Texte de TheodorSperanŃia, Ion C. Vissarion, Jules Cazaban,187

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIGeorge Ranetti, Rădulescu-Niger. Snoave,anecdote, cântece şi poezii populare, poznăşiiplăcute Ńăranilor. (I.I.B.).HĂRĂTĂU, Waldtraudt Georgiana(n. Piteşti, Argeş, 18 iunie 1968). Diplomat decarieră, inginer. Institutul Politehnic, Bucureşti(1991). Stagiu de specializare, Austria (1993).Referent relaŃii, Ministerul Afacerilor Externe,Bucureşti (1991-1993), ataşat, AmbasadaRomâniei la Viena (1993-1994), secretar,Misiunea Permanentă a României la ConsiliulEuropei, Strasbourg, FranŃa (1994~). Colaborărispecifice domeniului de responsabilitate cuinstituŃiile autohtone şi continentalespecializate, mijloacele media, asociaŃiileprofesionale. Aprecieri publice. (I.M.M.).HÂRSEŞTI (Secolul XVII ~). Comunădin judeŃul Argeş, aparŃinând, temporar, deTeleorman, pe râul Cotmeana, satele: Ciobani,Hârseşti, Martalogi. SuprafaŃă: 51,6 km 2 .Locuitori: 4578 (1971); 2532 (2008). Atestaredocumentară: 1624 (Hârseşti), Cruce de piatră(1824). Biserici: Hârseşti (1835); Popeşti(1865); Ciobani (1902). Monument al eroilor(1927). Cea mai veche şcoală (1839); cămincultural (1948); bibliotecă publică (1956). Zonăcerealieră, Cooperativa Agricolă de ProducŃie(1952-1990), integrată Consiliului Unic de Statşi Cooperatist Bârla (1976-1990). Căi rutierespre Piteşti şi Slatina, turism rural. Firmeînregistrate: 17 (2009). SchiŃe monograficelocale. (G.C.).HÂRTIEŞTI (Secolul XV ~). Comunădin judeŃul Argeş, aparŃinând, până în 1950,Muscelului, satele Dealu, Hârtieşti, Lespezi,Lucieni, pe râul Argeşel. SuprafaŃă: 48,8 km 2 .Locuitori: 4636 (1971); 2092 (2008). Atestaredocumentară: 1437 (Luciiani). Cruci de piatră:Lucieni (1747); Hârtieşti (1842); troiŃe sculptateîn lemn. Biserici: Hârtieşti (1842); Lucieni(1872). Monumente ale eroilor: Mărgeşti(1932); Hârtieşti (1940). Cea mai veche şcoală(1838); cămin cultural (1948); bibliotecăpublică (1956). Zonă pomicolă, zootehnică,forestieră. Cooperativa Agricolă de ProducŃie(1962-1990), integrată Consiliului UnicAgroindustrial de Stat şi Cooperatist Boteni /Stâlpeni (1976-1990). Căi rutiere spre Piteşti şiCâmpulung, turism rural. Firme înregistrate: 16(2009). Târguri tradiŃionale: 6 august; 6decembrie. Monografie, Valeria PravăŃ (2005).Valoroase informaŃii tradiŃionale şicontemporane. (G.C.).HELIADE RĂDULESCU, Ion I.(Târgovişte, DâmboviŃa, 6 ianuarie 1802 –Bucureşti, 27 aprilie 1872). Membru fondator,Societatea Academică Română / AcademiaRomână (1867), preşedinte (1867-1870).Scriitor, filosof, militant politic. Integrat zoneiArgeş-Muscel prin activităŃi culturale şiparlamentare. Şcoala grecească de la SchituMăgureanu şi română de la Sfântul Sava /Colegiul Sfântul Sava, Bucureşti (1822).Preocupări didactice, Colegiul Sfântul Sava,Bucureşti (1822-1827). IniŃiator: SocietateaLiterară, Goleşti, Muscel (1827); SocietateaFilarmonică, Bucureşti (1833). Întemeietorulpresei autohtone din Muntenia: CurierulRomânesc (1829); Gazeta Teatrului NaŃional(1835); Curier de ambe sexe (1837); Almanahliterar (1839). Component al forurilorrevoluŃionare de la 1848 (Comitetul deiniŃiativă, Comisia pentru elaborareaProclamaŃiei de la Izlaz, Guvernul provizoriu)şi al LocotenenŃei domneşti (1848-1849). Adeptal acŃiunilor moderate. Volume importante:Gramatica românească (1828); DescriereaEuropei după tractatul din Paris (1856);Prescurtare de hystoria românilor sau Dacia şiRomânia (1861); Curs întreg de poesiegenerală, I- IV (1868-1870); Echilibru întreantithesi sau Spiritul şi materia (1869).Numeroase articole, studii, analize, comentariitematice. Deputat de Muscel (1864; 1869-1870), reprezentând gruparea conservatorilor.Discursuri, interpelări, propuneri legislative.Eponimii: statuie în Capitală (1879), străzi laCurtea de Argeş, Câmpulung (Muscel) şi înmari centre urbane din Ńară, instituŃii deînvăŃământ şi cultură. Alte valoroaserecunoaşteri publice antume şi postume.(C.D.B.).HELTIANU, Constantina S. (n. Piteşti,Argeş, 27 septembrie, 1941), cercetător ştiinŃificprincipal gradul I, chimist. Liceul (),188

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIUniversitatea Bucureşti (1965), doctorat,tratament celular. Specializări, Statele Unite aleAmericii (1982), Anglia (1993, 1995). Activitatepermanentă, Institutul de Endocrinologie (1965-1978), Institutul de Biologie şi PatologieCelulară Nicolae Simionescu, Bucureşti.Volume: Biochimia hormonilor tirodieni(1972), Endothelial Transport ofMacromolecules (1991). Articole, simpozioane,congrese în Ńară şi străinătate. Membru,Societatea NaŃională de Biologie Celulară,corespondent, Academia de ŞtiinŃe Medicale.Distinsă cu Premiul Gheorghe Macinescu alAcademiei Române pentru Medicină (1974).(R.G.).HEPITES, Constantin G. (Câmpulung,Muscel, 7 iunie 1863-?). OfiŃer de carieră,artilerie, general. Şcoala Politehnică, Paris,FranŃa (1887), Şcoala Superioară de Artilerie şiGeniu, Fontainebleau, FranŃa (1889).Specializare, Uzina Krupp, Germania (1894),preluarea unor tehnologii aplicate ulterior laArsenalul Armatei, Bucureşti. Comandant:Regimentul 5 Artilerie (1909-1910); Regimentul13 Artilerie (1910-1912); Brigada 1 Artilerie(1915-1916). Director, Pirotehnia Armatei,Bucureşti (1912-1915). Preşedinte, Comisia deRecepŃie pentru tunurile produse de FabricaSchneider (FranŃa). General de brigadă (1914),alte importante aprecieri publice. (G.I.N.).HERA, Dragoş M. (n. Coşeşti, Argeş,16 iulie 1944). Profesor universitar, inginer.Şcoala Medie Nicolae Bălcescu / Colegiul IonC. Brătianu, Piteşti (1962), Institutul deConstrucŃii, Bucureşti (1967). Doctorat, sistemetermotehnice, Bucureşti (1987). Specializări:FranŃa (1992, 1994); Olanda (1995); Belgia(1995). Activitate de proiectare, didactică şi decercetare: IPROSIN, Bucureşti; Facultatea deInstalaŃii, Bucureşti (prodecan, 1992). Volumeimportante: InstalaŃii frigorifice, I, II, III(1976, 1979, 1980), Termotehnica (1977),InstalaŃii pentru climatizare (1993, 1996).Numeroase studii, articole, comunicări, reuniuninaŃionale şi internaŃionale, granturi /contracte,invenŃii, inovaŃii. ApartenenŃă la importanteforuri ştiinŃifice în domeniu. ContribuŃii privindevoluŃia învăŃământului superior tehnicromânesc. Recunoaşteri publice. (I.A.B.).HERA, Gheorghe Al. (n. Câmpulung,Muscel, 6 august 1927). Economist. ŞcoalaMedie Tehnică de AdministraŃie, Câmpulung(1949). Academia de Studii Economice,Bucureşti (1953). Contabil şef, director adjunctşi director al Băncii de InvestiŃii, sucursalaArgeş (1954-1963, 1980-1990). Adjunct şef,Comisia Economică, Argeş (1963-1968).Vicepreşedinte, Consiliul de ControlMuncitoresc, Argeş (1968-1980). Directoradjunct, Banca łiriac (1993), BancaRomânească (1996). Expert contabil (1967).ContribuŃii importante la coordonareaactivităŃilor economice şi de investiŃii,elaborarea unor strategii de dezvoltare,dezvoltarea sectorului bancar în judeŃul Argeş.(T.C.A.).HERA, Ion (Berevoieşti, Muscel, 1878 -?). Jurist, profesor, publicist. Liceul MateiBasarab, Bucureşti (1897), Facultatea de Drept,Bucureşti (1902). Avocat, Baroul Capitalei(1902-1943). Colaborări didactice; Liceul MateiBasarab, Bucureşti. Candidat independent,Colegiul III Muscel, alegerile pentru CameraDeputaŃilor (1911). Scrieri tematice. Oratorie.Apărarea intereselor mai multor familiicunoscute din Câmpulung, Muscel. Membru,Corpul AvocaŃilor din România (1911), alteaprecieri publice antume sau postume. (G.F.C.).HERA-BUCUR, Ion C. (Berevoieşti,Muscel, 21 martie 1926-Bucureşti, 18 februarie2000). Inginer mecanic, cercetător, publicist.Liceul Industrial de BăieŃi, Câmpulung, Muscel(1949), Facultatea de InstalaŃii şi ConstrucŃii,Bucureşti (1954). Doctorat, ştiinŃe tehnice,Bucureşti (1968). Activitate specializată încapitală (1954-2000): Uzina Steaua roşie;Institutul de Studii şi Proiectări Laminoare;Ministerul ConstrucŃiilor de maşini şiMetalurgie. Misiuni temporare: tratative tehniceexterne; expert Consiliul de Ajutor EconomicReciproc, Moscova, FederaŃia Rusă. Cadrudidactic asociat: Institutul/Universitatea deConstrucŃii, Bucureşti (1954-2000). Volumeimportante: InfluenŃa tipizării asupraproductivităŃii (1986); Monografia comunei189

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIBerevoieşti-Muscel (1996). Articole, reuniuni peteme istorice, economice, administrative,comunicări traduse în mai multe Ńări europene,interviuri. Membru, asociaŃii profesionale dindomeniu, premii de excelenŃă, alte aprecieripublice antume sau postume. (G.F.C.).HERIŞANU, Loredana (n. Titeşti-Perişani, Vâlcea, 13 martie 1973). Solistă,muzică populară. Stabilită în Argeş 1978.Liceul Industrial Nr.1, Câmpulung, Argeş(1992), Şcoala Populară de Artă, Piteşti (1993).Solistă, orchestra Doina Argeşului a TeatruluiAl. Davila, Piteşti (1993). Repertoriul cuprindecântece din Argeş şi Mărginimea Sibiului.Laureată. Festivalul Floarea de stâncă, Argeş(1988), Toamna buzoiană. (L.P.).HERNEA, Sevastian (Braşov, 1837-Piteşti, Argeş, 27 septembrie 1895). Institutor,publicist. Stabilit definitiv la Piteşti în 1870.Studii secundare, Braşov (1855). Activitatedidactică: şcoli primare din judeŃele Olt, Vâlcea,Muscel (1857-1870). Director, Şcoala Primarăde BăieŃi Nr.1, Piteşti (1870-1891). Preocupăricivice naŃionaliste, cultivarea sentimentelorpatriotice în rândurile elevilor şi părinŃilor,militant pentru unirea Transilvaniei cu VechiulRegat. Colaborări, reviste şi ziare ale timpului.Aprecieri publice antume şi postume. (I.M.D.).HEROIU (Secolul XIX ~). FamilietradiŃională din BoŃeşti, Muscel / Argeş, originetransilvăneană. Proprietari rurali, ingineri,medici, cadre didactice, ofiŃeri superiori,manageri. Mai cunoscuŃi: Marin G. H. (1967-1941), băcan, căsătorit cu Maria Olteanu(1874-1925), casnică, nouă copii; Ionel M.H.(1900-1977), mic proprietar funciar; TraianM.H. (v.); Spiridon M.H. (1906-1941), medicmilitar, doctorat, ştiinŃe medicale (1934),decedat în război; CuliŃă M.H. (1984-1943),învăŃător; Ştefan M.H. (1903-1975), ofiŃersuperior; Cleofila M.H. (1892-1957);Marioara M.H. (1898-1949); Eugenia M.H.(1911-2005), profesor matematică; SpiridonC.H. (1921-2007), militar de carieră, ŞcoalaSuperioară de OfiŃeri de Cavalerie (1942),cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, general debrigadă; Ileana C.H. (n. 1924), farmacist;Dorin Emil S.H. (n. 1935), inginer horticultor,activitate îndelungată, StaŃiunea Viti-Vinicolă,Ştefăneşti, Argeş; Mihai D.E.H. (n. 1972),economist, Liceul Nicolae Bălcescu / ColegiulIon C. Brătianu, Piteşti (1991), Academia deStudii Economice (1996); Dorin D.E.H. (n.1975), economist, Liceul / Colegiul AlexandruOdobescu, Piteşti (1993), Academia de StudiiEconomice (1998). Diverse recunoaşteripublice. (F.P.).HEROIU, Elena Fl. (n. Goleşti, Vâlcea,14 octombrie 1943). Chimist, oenolog,cercetător ştiinŃific gradul I,. Stabilită în Argeşdin 1966. Liceul Nicolae Bălcescu, RâmnicuVâlcea (1961), Facultatea de Chimie,Universitatea Bucureşti. Doctorat, chimieorganică, Bucureşti (1998). Stagii: Austria,FranŃa, Germania. Activitate specializatăpermanentă: şef laborator, chimia şi tehnologiavinului, StaŃiunea de Cercetare Hortiviticolă,Ştefăneşti, Argeş (1966-2006). ContribuŃiivaloroase la: elaborarea şi testarea metodelor deanaliză a vinurilor şi băuturilor alcoolice (20standarde naŃionale); acreditarea laboratoarelorpentru stabilirea calităŃii produselor; evaluareaconstituenŃilor aromei şi perfecŃionareametodelor de obŃinere a vinurilor albe, aromate,roşii. Numeroase studii, cercetări, reuniunitematice interne şi internaŃionale. îndrumător,practică studenŃească. Secretar, ComitetulNaŃional de Standardizare 101 Vin, Alcool şiBăuturi alcoolice. Degustător expert. Membră,organizaŃii profesionale şi grupuri de lucru îndomeniu. Diverse recunoaşteri publice.(C.D.B.).HEROIU IONESCU, Traian M.(BoŃeşti, Muscel, 29 septembrie 1895 –Bucureşti, 1982). Inginer silvic, funcŃionar destat, publicist, manager. Liceul Ion C. Brătianu,Piteşti (1915), Şcoala Superioară deSilvicultură, Bucureşti, (1919). Doctorat, ştiinŃeeconomice, München, Germania (1932).Activitate didactică, Facultatea de Silvicultură(Şcoala Superioară de Silvicultură), Bucureşti(1920-1923; 1943-1945). Şef, Ocolul SilvicCarol I, Mihăeşti, Muscel (1923-1928); membrufondator, Institutul de CercetătişiExperimentaŃie Forestieră (1933), şef secŃie190

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI(1936-1943), director regional (1943-1945).Inspector general, Ministerul Agriculturii şiDomeniilor (1945-1946); expert, CompaniaFranco-Română (1946-1948); inginer hotarnic,obşti ale moşnenilor din Curtea de Argeş, Sebeş(Alba), Buzău (1948-1951); colaborator,Institutul de Studii şi Proiectări Silvice,Bucureşti. Donator, bisericile: Rădeşti şi BoŃeşti(Muscel), Sfântul Elefterie, Bucureşti. Volumeimportante: EducaŃia silvică a satului (1937),Le foreste della Romania / Pădurile dinRomânia (1943), Berücksichtigung derrumänischen staatsforstverwaltung /RaŃionalizarea în economia forestieră cuconsideraŃiuni asupra pădurilor din România(1933), Probleme noi în munca forestieră(1941).Numeroase studii şi comunicări lacongrese naŃionale şi intrenaŃionale. Membru,asociaŃii profesionale din Germania şi România,alte recunoaşteri publice. (I.D.P.).HERłA, Nicolae (Caslariu, Alba, 13iulie 1927 – Câmpulung, Argeş, 2 ianuarie1983). Inginer mecanic, manager, inovator,inventator. Stabilit la Câmpulung din 1954.Liceul Industrial Astra, Braşov (1947), InstitutulPolitehnic, Braşov (1954). Activitate productivăpermanentă, Întreprinderea Aro, Câmpulung: şefserviciu, inginer şef pregătirea fabricaŃiei (1954-1983). Proiectarea de repere industriale,elaborarea documentaŃiei şi organizareatehnologică a matriŃeriei auto, implementarea desoluŃii tehnice favorabile creşterii productivităŃiimuncii. Reuniuni naŃionale şi internaŃionale îndomeniu, aprecieri publice (I.D.P.).HIDROCONSTRUCłIA / TRUSTULDE CONSTRUCłII HIDROTEHNICEBUCUREŞTI – SUCURSALA / GRUPULDE ŞANTIERE ARGEŞ (1961 ~).Întreprinderea complexă tradiŃională, înfiinŃatăprin Hotărârea Consiliului de Miniştri Nr. 200,din 25 martie 1961, pentru amenajareaArgeşului Mare. Succesiv: Grupul de ŞantiereCorbeni, Argeş (1961-1974); Antrepriza deConstrucŃii Hidrotehnice, Piteşti (1974-1990);HidroconstrucŃia Sucursala Argeş (1990 ~).Obiective principale finalizate în zona Argeş-Muscel: Complexul Vidraru (lacul de acumulareşi barajul de pe râul Argeş; captările secundaredin râurile Topolog, Vâlsan, Doamnei; galeriade aducŃiune; puŃul forŃat; centrala subterană;galeria de fugă; staŃia de înaltă tensiuneCăpăŃăneni); microcomplexele din amonte şiaval de Vidraru, de la CumpeniŃa, până laGoleşti; amenajările de pe DâmboviŃaSuperioară şi Râul Târgului; numeroase lucrărimontane, reŃele urbane, reabilitări demonumente istorice. În total: 23 de baraje dinbeton sau arocamente (25 - 166 m înălŃime); 28de centrale hidroelectrice (7 - 220 MW putereinstalată); 69 de km galerii (2,6 - 6 m diametru);138 de km diguri; 110 km ecrane de etanşare (6- 29 m adâncime). Alte repere în judeŃeleDâmboviŃa, Olt, Prahova, Vâlcea. DirectoricunoscuŃi (ingineri): Nicolae Ştefan, fondator,venit de pe şantierul Hidrocentralei Bicaz,NeamŃ; Aurel Coca (v.), Nicolae Păunescu (v.),Constantin Preoteasa (v.), Ion Preoteasa (v.).Numeroase atestări documentare, reuniunispecializate, prognoze interne şi externe.(M.B.).HIDROELECTRICA BUCUREŞTI –FILIALA HIDROSERV CURTEA DEARGEŞ (2002 ~). Societate desprinsă, conformHotărârii Guvernului Nr. 857, adoptată în2002, din Sucursala Hidrocentrale Curtea deArgeş. AtribuŃii prioritare: elaborarea deproiecte pentru instalaŃii electrice, deautomatizare şi mecanice; efectuarea reviziilorşi reparaŃiilor la agregate ori instalaŃiienergetice; realizarea de confecŃii şirecondiŃionări piese de schimb oportuneechipamentelor hidromecanice; executarea unorlucrări speciale în interiorul centralelor şistaŃiilor electrice; finalizarea de construcŃiicivile sau industriale hidrotehnice. Sediu şidotări specifice proprii, 270 de angajaŃi; capitalsocial subscris, 6 591 750 lei. Directori(succesiv): Ghiocel Frunză, Vasile Teodorescu,Ion Stoica, Victor Suhan. Diverse conlucrăricomunitare. (D.B.).HIDROELECTRICA BUCUREŞTI -SUCURSALA HIDROCENTRALECURTEA DE ARGEŞ (1966 ~). Întreprinderespecializată în exploatarea amenajărilorhidroenergetice de pe rîurile Argeş, DâmboviŃa,Târgului, IalomiŃa, Prahova, Doftana, Teleajen.191

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUITemporar: râul Olt (1979-1985). În 2008,responsabilităŃi pentru: 51 de centralehidroelectrice, microhidrocentrale şi centralehidroelectrice de mică putere; 113 grupurienergetice; numeroase baraje arcuite sau tipstăvilar; importante centrale subterane, pederivaŃie şi tip baraj, echipate cu turbineFrancis, Kaplan, Pelton, Eos. Pe râul Argeş:417 MW putere instalată; 800 GWh/anproducŃie de energie. Furnizarea serviciilorspecifice pentru Sistemul Energetic NaŃional;reducerea impactului lucrărilor de profil asupramediului; protejarea localităŃilor împotrivainundaŃiilor. Repere primordiale, ca funcŃionare,la parametri stabiliŃi: Complexul Vidraru;amenajările din aval pe Argeş (Oeşti-Goleşti);hidrocentralele de pe DâmboviŃa Superioară şiRâul Târgului (Muscel); unităŃile specializatedin zona Câmpina (Prahova); centrala-muzeuSinaia (Prahova). Rapoarte, analize, reuniuniştiinŃifice, documentări externe. DirectoricunoscuŃi: Pantelimon CârtiŃă (v.), NicolaeBadea (v.), Eliade Mihăilescu, Constantin Ivan,Constantin Metehoiu. Implicări comunitarepermanente. (G.P.).HIRIZAN, Nicolae C. (n. Costeşti,Vâlcea, ????). Economist. Institutul de ŞtiinŃeEconomice, Bucureşti. Stabilit în Piteşti în anul1956. A desfăşurat o activitate laborioasă încadrul Băncii NaŃionale a României (1956-1990). ContribuŃii deosebite la dezvoltareasistemului bancar, la finanŃarea marilor proiectede investiŃii şi la dezvoltarea întreprinderilor dinjudeŃul Argeş. (A.T.C.).HOCIOTĂ, Dorin D. (Sălătrucu, Argeş,23 ianuarie 1925 – Bucureşti, 19 martie 1990).Medic primar, otorinolaringologie / ORL,profesor universitar (1971), manager. LiceulGheorghe Lazăr, Bucureşti (1945), Facultateade Medicină, Bucureşti (1950). Doctorat, ştiinŃemedicale, Bucureşti (1970). Stagii în: FranŃa(1959); Statele Unite ale Americii (1961-1963).Activitate specializată: Institutul de Medicină şiFarmacie, Bucureşti (1953-1957; 1971-1990;Clinica ORL, Spitalul ColŃea, Bucureşti, (1962-1972); Centrul/ Institutul de Fono-Audiologie şiChirurgie FuncŃională ORL, Bucureşti (1972-1990, director fondator). Volume importante:Cum tratăm afecŃiunile curente înotorinolaringologie (1968); Reconstituireatransmisiei osiculare în chirurgia surdităŃii(1970); Chirurgia surdităŃii (1974);Diagnosticul precoce al bolilor de graniŃăORL. Neurochirurgie (1990); Îndreptar derinoplastie (1990). Numeroase studii, cercetări,documentare audiovizuale, reuniuni naŃionale şiinternaŃionale. InvenŃii brevetate. IniŃiator:Şcoala de Hipoacuzici, Focşani, Vrancea;centrele Service pentru Protezare Auditivă, Iaşi,Cluj, Târgu Mureş, Craiova, Timişoara;GrădiniŃa pentru Recuperarea HandicapaŃilorAudio-Verbali, Bucureşti. Preşedinte: SocietateaORL din România, Societatea ORL a łărilorLatine, alte foruri în domeniu. Eponimie:Institutul Dorin Hociotă , Bucureşti. Valoroaserecunoaşteri publice antume şi postume. (C.C.).HODOROAGĂ, Constantin V.(Sfârşitul secolului XIX - Prima jumătate asecolului XX). Mare proprietar funciar dinArgeş. Întinse suprafeŃe de teren în localitateaSălătruc, plasa Argeş, expropriate parŃial prinReforma Agrară din 23 martie 1945, aplicatăpe timpul guvernului condus de Petru Groza.(I.I.Ş.).HODOROAGĂ, Ioan F. (Milcoiu,Vâlcea, 15 iunie 1895 – Sălătrucu, Argeş, 25ianuarie 1982). Mare proprietar rural, funcŃionarpublic, parlamentar. Stabilit în Argeş din 1920.Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1913).Înrolat voluntar în Primul Război Mondial(1916-1918). Întinse suprafeŃe de teren înlocalităŃile Sălătrucu, Ciofrângeni, Tigveni,plasa Argeş, expropriate parŃial prin Legeapentru definitivarea Reformei Agrare din 17iulie 1921, aplicată de guvernul condus deAlexandru Averescu. Primar al comunei (1938-1939; 1944-1947). Deputat de Argeş (1939-1940), reprezentând Frontul RenaşteriiNaŃionale, Categoria Agricultură şi MuncăManuală, CircumscripŃia łinutului Bucegi,reşedinŃă, Bucureşti, stabilită prin legislaŃiaregelui Carol II (v.). Ulterior, adept al politiciinaŃional-Ńărăniste. Ctitor: şcoală primară, localprimărie, baie, biserică, Sălătrucu de Jos, Argeş.Aprecieri publice antume şi postume. (C.D.B.).192

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIHODOROAGĂ, Maria C.I. (Sfârşitulsecolului XIX - Prima jumătate a secolului XX).Mare proprietar funciar din Argeş. ÎntinsesuprafeŃe de teren în localitatea Şuici, plasaArgeş, expropriate parŃial prin Reforma Agrarădin 23 martie 1945, aplicată pe timpulguvernului condus de Petru Groza. (I.I.Ş.).HOMORICEANU, Nicolae (Sfârşitulsecolului XIX - Prima jumătate a secolului XX).Proprietar funciar, colonel, parlamentar.Membru marcant, Partidul NaŃionalistDemocrat, apoi Partidul Poporului. Deputat deArgeş (1926-1927), reprezentând PartidulPoporului. Activitate pentru consolidareaeconomiei şi administaŃiei României interbelice.Aprecieri publice. (C.D.B.).HORTOPAN, Ion Gh. (Găvăneşti, Olt,20 iunie 1914 – Piteşti, Argeş, 8 august 2004).Medic primar, chirurgie, manager. Stabilit laPiteşti din 1958. Liceul Constantin DiaconoviciLoga, Timişoara (1933), Facultatea deMedicină, Bucureşti (1939). Stagiar, Spitalul dinArad (1939-1940). Medic militar: Frontul deEst (1941-1943); spitale de zonă interioară(1943-1946). Medic civil, chirurgie, SpitalulSlatina, Olt (1947-1958). Medic primar (1958),şef secŃie, director, Spitalul Ştefăneşti, Argeş(1958-1982). Activitate didactică, ŞcoalaSanitară, Piteşti (1960-1968), colaborări,Policlinica cu Plată, Piteşti (1968-1975).Colonel, medic în rezervă (1995). PreocupăriştiinŃifice, studii publicate în reviste dechirurgie. ContribuŃii distincte la dezvoltareaSpitalului Ştefăneşti, Argeş. Membru, UniuneaSocietăŃilor de ŞtiinŃe Medicale, Filiala Piteşti,alte aprecieri comunitare. (C.C.).HOTĂRAN, Crucian (n. Măderat,Pâncota, Arad, 14 septembrie 1942). Medicprimar, pediatrie, publicist. Stabilit la Piteşti,Argeş din 1977. Liceul Gheorghe Lazăr,Bucureşti (1960), Institutul Medico-Farmaceutic, Bucureşti (1966). Doctorat, ştiinŃemedicale, Bucureşti (2001). Medic: DispensarulVoineasa, Vâlcea (1966-1972); Spitalul dePediatrie, Bucureşti (1972-1975); SpitalulSpineni, Olt (1975-1977); Spitalul Costeşti,Argeş (1977-1978); Policlinica JudeŃeană Nr. 1,Piteşti (1978-1980); Spitalul JudeŃean Argeş(1980-1984); Spitalul de Pediatrie, Piteşti(1984-2007), şef secŃie (1993-2007). Primariatdin 1993. Colaborator, unităŃi sanitareparticulare (2007 ~). Volum important:Manifestări neuropsihice în infecŃia la copil(2001). Studii, articole, reuniuni ştiinŃifice îndomeniu. Exprimări muzicale, preşedinteexecutiv, Corul Ars Nova, Piteşti, turneeeuropene. Diverse aprecieri comunitare. (C.C.).HOTELUL ARGEŞ PITEŞTI (1962~).Unitate de cazare pentru persoanele aflate încălătorie la Piteşti, capacitate medie, primuledificiu de această factură din etapa postbelică alocalităŃii. InvestiŃie de stat. Arhitect, RodicaPetre, Institutul de Proiectare Argeş; şef şantier,Alexandru Popescu, Trustul de ConstrucŃiiArgeş. Începerea lucrărilor, zona centralăurbană: 4 februarie 1961. Primar, MarinTeodorescu (v.). AdministraŃie succesivă:Întreprinderea de Gospodărie Comunală (1962-1970); Oficiul JudeŃean de Turism Argeş (1970-1991), SC Muntenia SA (1991-2008).Privatizare pe bază de acŃiuni (1994). Din 2009,proprietar, Gheorghe Popescu. Reabilitare(2009-2010), arhitect, Pompiliu Soare (v.).ÎmbunătăŃirea gradului de confort (trei stele):spaŃii adecvate, sală de conferinŃe, restaurant,cofetărie. Reluarea activităŃii: 20 septembrie2010. Diverse implicări comunitare. (D.I.G.).HOTELUL CARMEN PITEŞTI(1992~). Unitate de cazare pentru persoaneleaflate în călătorie la Piteşti, zona centralăurbană, capacitate medie. InvestiŃie privată,acŃionar majoritar, Ion Stan; director executiv,Mihai LaurenŃiu. Edificat succesiv. Etapa I(1990-1992): proiect, Gheorghe IliuŃă (v.);executant, cooperativa Constructorul, Piteşti;etapa II (2001-2003): proiect, Eugeniu Ivănescu(v.); executant, SC Betarom SA, Piteşti. Primar:Tudor Pendiuc (v.). SpaŃii adecvate,îmbunătăŃirea gradului de confort (trei stele),sală de conferinŃe, birouri, restaurant, bar,laboratoare. Clădire reprezentativă pentrumunicipiul Piteşti. Servicii speciale acordateunor vizitatori din Ńară şi străinătate. DiverseimplicaŃii comunitare. (D.I.G.).193

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIHOTELUL CONCORDIA / BRISTOLPITEŞTI (A doua jumătate a secolului XIX -Prima jumătate a secolului XX). UnitatetradiŃională de cazare, capacitate redusă pentrucălătorii şi vizitatorii zonei Argeş-Muscel.Clădire în stil neoromânesc, strada Şerban Vodă,din centrul oraşului Piteşti. Diverşi proprietari.NaŃionalizat în 1950, alte destinaŃii. Consemnăriale unor personalităŃi interbelice, reproduseparŃial prin volume recente de istorie locală.Demolat după 1962. Atestare documentară:Muzeul JudeŃean Argeş, Biblioteca JudeŃeanăDinicu Golescu Argeş, Arhivele civile dinPiteşti. (T.C.A.).HOTELUL MUNTENIA PITEŞTI(1970~). Unitate de cazare pentru persoaneleaflate în călătorie la Piteşti, zona centralăurbană, capacitate medie. InvestiŃie de stat.Corpul A (1969-1970): arhitect, Laurian Mina,Institutul de Proiectare Argeş; şef şantier, IonAmuzescu (v.), Trustul de ConstrucŃii Argeş,primar, Alexandru Popescu (v.). Clădit pe loculunde au existat: Hotelul Splendid/Victoria;Tipografia Ştefan Voiculescu; DirecŃiaComercială a judeŃului Argeş. Finalizarealucrărilor: 20 noiembrie 1970. Corpul B/Turnul(1975-1976), formă octogonală, 12 etaje, ceamai înaltă clădire din Piteşti, arhitect, NicolaeErnest (v.); proiect de rezistenŃă EugeniuDumitrache (v.), Institutul de Proiectare Argeş;şefi de şantier, Ion Vasiliu (v.), Eugen Mazilu(v.), Trustul de ConstrucŃii Argeş, primar ValeriuNicolescu (v.). Inaugurare: 30 aprilie 1976.Servicii speciale oferite unor şefi de stat din:Bulgaria, Cehoslovacia, Malta, Mongolia,România. AdministraŃie succesivă: OficiulJudeŃean de Turism Argeş (1970-1991); SCMuntenia SA (1991-2009). Privatizare pe bazăde acŃiuni (1994), preşedinte, Consiliul deAdministraŃie, Eugeniu Ciubotoiu (v.). Din2009: acŃionar majoritar, Nicolae Ivănescu (v.);director executiv, Aura Berechet. ÎmbunătăŃireagradului de confort (trei stele), spaŃii adecvate,săli de conferinŃe, restaurante, cazino, cofetărie,laboratoare, agenŃie de turism. Numeroaseimplicări comunitare. (D.I.G.).HOTELULMUSCELULCÂMPULUNG (1973~). Unitate de cazarepentru călătorii zonei de nord-est a judeŃuluiArgeş. Capacitate medie. Proiect elaborat în1971, arhitect, Jean Marinescu (v.). Executant,Trustul de ConstrucŃii Argeş (1971-1973), şefşantier Constantin Dragomir (v.), investiŃie destat. Coordonare administrativă: Oficiul deTurism Argeş (1973-1991). Privatizare pe bazăde acŃiuni (1994), proprietar Iustin Preoteasa.ÎmbunătăŃirea gradului de confort (două stele),săli multifuncŃionale, restaurant, cofetărie,laborator. Clădire reprezentativă a municipiuluiCâmpulung, Argeş. Servicii speciale acordateunor delegaŃii străine sau grupuri de vizitatoridin diferite state ale lumii. Numeroase implicăricomunitare. (D.I.G.).HOTELUL POSADA CURTEA DEARGEŞ (1970~). Unitate de cazare pentrucălătorii zonei de nord a judeŃului Argeş.Capacitate medie. Edificat succesiv, investiŃiede stat. Etapa I: proiect elaborat de specialiştidin Bucureşti (1967); Executant, Trustul deConstrucŃii Argeş (1968-1970), şef lot,Gheorghe Vasilescu (inginer). Primar: IonDraghia (v.). Etapa a II-a: arhitect, Ion V.Popescu (v.), proiect elaborat în 1979; executant(1980-1982), Trustul de ConstrucŃii Argeş,director, Constantin Olteanu (v.). Coordonareadministrativă: Oficiul de Turism Argeş (1970-1991). Privatizare pe bază de acŃiuni (1994).ÎmbunătăŃirea gradului de confort (trei stele),săli multifuncŃionale, restaurant, cofetărie,laborator. Clădire reprezentativă pentrumunicipiul Curtea de Argeş. Servicii speciale,două stele, acordate unor delegaŃii străine saugrupuri de vizitatori din diferite state ale lumii.Numeroase implicări comunitare. (D.I.G.).HOTELUL REGAL CURTEA DEARGEŞ (1903-1950). Unitate tradiŃională decazare pentru călătorii şi vizitatorii zonei denord a judeŃului Argeş. Capacitate redusă.Clădire în stil neoromânesc, strada Negru Vodă,din centrul urbei Curtea de Argeş. Proprietarcunoscut: L. Demarad. NaŃionalizat în 1950,diverse destinaŃii. Atestare documentară:Anuarul general al oraşului Piteşti şi judeŃuluiArgeş (1936), de Vlad Furtună (v.). Imobilretrocedat conform legislaŃiei elaborate după1992. (N.M.).194

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIHOTELUL SPLENDID / VICTORIAPITEŞTI (1874-1969). Unitate tradiŃională decazare, aflată în zona centrală a reşedinŃeiArgeşului. Edificiu în stil neoromânesc.Proprietari: Dumitru Simion (1874); MihaiGeorgescu (1944); Edmond şi Gherghina Mück,din Urlueni, Bârla (1945). Găzduirea unorimportante personalităŃi ale timpului.NaŃionalizat în 1950, noua denumire Victoria.Temporar, sediul DirecŃiei Comerciale aRegiunii Argeş. Demolat după 1968, pentruconstruirea Hotelului Muntenia (Etapa I).Atestări documentare: Muzeul JudeŃean Argeş;Arhivele Civile din Piteşti. (I.G.B.).HOTELUL VICTORIA PITESTI(2003 ~). Unitate de cazare pentru persoaneleaflate în călătorie la Piteşti, zona centralăurbană, capacitate medie. InvestiŃie privată,acŃionar majoritar, patron, manager generalEmil Enescu. Complex edificat in 1997-2003.Arhitect: Amalia Gugui; constructori, firme dinPiteşti. Inaugurare oficială: 19 iunie 2003,primar Tudor Pendiuc (v.). SpaŃii adecvate:camere şi apartamente (trei/patru stele), sală deconferinŃe, birouri, restaurante, bar, laboratoare.Clădire reprezentativă pentru municipiul Piteşti.Servicii speciale acordate unor importanŃivizitatori din Ńară şi din străinătate. DiverseimplicaŃii comunitare. (D.I.G.).HOTELUL YAKI CENTER PITEŞTI(2009 ~). Unitate de cazare pentru persoaneleaflate în călătorie la Piteşti, locaŃie cu amenajărispecifice întâlnirilor de afaceri reuniunilornaŃionale şi internaŃionale, evenimentelorfamiliale. Capacitate medie. InvestiŃie privată(2008-2009), zona centrală urbană, primar,Tudor Pendiuc (v.). SpaŃii adecvate: camereînsumând 250 de locuri, sală de conferinŃe,restaurant, bar, laboratoare, terasă pentrurelaxare, piscină, saună, echipamente moderne,fitness şi de comunicare. Confort: trei stele.Diverse implicaŃii comunitare. (D.I.G.).HRISTESCU, Ion (Sfârşitul secoluluiXIX – Prima jumătate a secolului XX).Proprietar funciar, parlamentar. Membrumarcant, Partidul Conservator. Deputat de Argeş(1901-1902). Inspector, Inspectoratul RegionalAgricol, Piteşti. SusŃinător al diversificăriiparlamentarismului autohton şi modernizăriieconomiei rurale. Aprecieri publice. (C.D.B.).HRISTOPOL, Ioan (Secolul XIX).Proprietar urban, militant politic,administrator/ocârmuitor al judeŃului Argeş (5iulie - 13 septembrie 1848), decizie aLocotenenŃei domneşti din Bucureşti.Participant activ la depunerea jurământului peNoua ConstituŃie (ProclamaŃia de la Islaz),Arderea Regulamentului Organic şiArhondologiei (Condica rangurilor boiereşti).Colaborări cu Episcopia Argeşului pentrustrângerea de semnături în vederea trimiteriiPetiŃiei Poporului Român către Înalta Poartă şiImperiul Rusiei. Gestionarea urmărilorincendiului din 18/19 august 1848, izbucnit înzona centrală a oraşului Piteşti, şi a epidemieide holeră. Transformarea clădirii Tribunaluluide Argeş în Club revoluŃionar (20 august 1848),secretar, Tache/Dumitru Grigoriu. IniŃativefavorabile rezistenŃei militare, recrutarea devolintiri pentru tabăra de la Râureni, Vâlcea.Destituit după înfrângerea revoluŃiei înMuntenia (13 septembrie 1848), urmărit detrupele Ńariste dislocate în Piteşti, refugiat laSibiu. Atestări de arhivă. Diverse aprecieripublice. (P.P.).HUMULESCU, Evghenie Dimitrie/Evghenie Piteşteanul, (Humuleşti, NeamŃ, 14octombrie 1870 - Curtea de Argeş, 23 februarie1931). Compozitor şi arhiereu. În copilărie afost cântăreŃ la Mânăstirea Văratec. SeminarulCentral Nifon Ploieşteanul, Bucureşti (1882-1889), Facultattea de Teologie, Bucureşti (1894-1898). Psalt şi protopsalt, Biserica SfântulSpiridon-Nou, Bucureşti (1894); arhiereu vicar(cu titlul de Piteşteanul), Mitropolia Bucureşti;arhiereu slujitor, Biserica DomniŃa Bălaşa,Bucureşti; inspector al Şcolii de cântăreŃi,Mitropolia Bucureşti; vicar al ArhiepiscopieiArgeşului, membru de onoare, SocietateaCântăreŃilor Părintele Macarie, Bucureşti(1912). Încheie activitatea duhovnicească laMânăstirea Turnu, Vâlcea şi Curtea de Argeş.Compune muzică bisericească vocală şi scrielucrarea ViaŃa şi slujba Sfântului Dimitrie195

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIBasarabou. (L.P.).HURDUBEłIU, Ion I. (Iacobeni, Sibiu,13 martie 1909-Bucureşti, 15 mai 1995). Istoric,cercetător, publicist. Domiciliu permanent laCâmpulung, Muscel/Argeş (1945-1971). LiceulTraian, Turnu Severin, MehedinŃi (1928);Facultatea de Istorie, Bucureşti (1993).Doctorat, istorie, Breslau, Germania (1943);Bucureşti (1973). Activitate didactică: liceelemilitare Regele Ferdinand I, Chişinău, Basarabia(1934-1935), Mihai Viteazul, Târgu Mureş(1935-1938); Liceul Dinicu Golescu,Câmpulung (1938-1941, 1945-1971). Lector,Seminarul de Limbi Romanice, Breslau,Germania (1942-1944). Volume importante: Osfântă aniversare naŃională 24 ianuarie (1941);Câmpulung-Muscel. Ieri şi azi - Istoriaoraşului (1974, în colaborare); Die Deutschenüber die Herkunft der Romanen (1977);Continuitatea daco-romanilor în istoriografiaromână şi străină (1984, în colaborare); IstoriaSuediei (1985). Numeroase studii, articole,comunicări, reuniuni ştiinŃifice naŃionale şiinternaŃionale pe diferite teme. Editor: GazetaHârtibaciului, Agnita, Sibiu (1933). Preocupărifundamentale privind: autohtonia românilor înspaŃiul carpato-danubian; evoluŃia aşezăriiCâmpulung; realităŃile etnice minoritare.Membru, asociaŃii profesionale în domeniu,premii de excelenŃă, alte aprecieri publiceantume şi postume. (S.I.C.).europene. Premiul Uniunii Latine, Chişinău(2000). Colaborări cu organizaŃii internaŃionaleneguvernamentale în programe de cercetareştiinŃifică. Membru, importante asociaŃii îndomeniu, alte aprecieri publice. (I.D.P.).HURDUBEłU, Octavian Sorin I. (n.Câmpulung, Argeş, 25 martie 1949). Inginerelectroenergetician, cercetător ştiinŃific,professor universitar. Fiul lui Ion H. (v.). LiceulDinicu Golescu, Câmpulung (1967), InstitutulPolitehnic, Bucureşti (1972). Doctorat,electroenergetică, Bucureşti (1987). Activitatedidactică şi de cercetare, Facultatea deEnergetică, Bucureşti, profesor universitar(1997 ~). Director executiv, Institutul NaŃionalRomân pentru Studiul Amenajării şi FolosiriiSurselor de Energie (2006 ~). Expert,Autoritatea NaŃională de Reglementare înDomeniul Energiei, managementul calităŃii.Redactor-şef, revista Energetica (2004 ~).Cursuri universitare, volume tehnice, granturi,comunicări, reuniuni continentale, proiecte196

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIHotelul Carmen PiteştiHotelul MuscelHotelul IezerHotelul Muscelul CâmpulungHotelul Muntenia PiteştiHotelul Posada Curtea de Argeş197