12.07.2015 Views

Egiptul în timpul domniei lui Amenophis al IV-lea Akhenataton/Egypt ...

Egiptul în timpul domniei lui Amenophis al IV-lea Akhenataton/Egypt ...

Egiptul în timpul domniei lui Amenophis al IV-lea Akhenataton/Egypt ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Studium, anul I, nr. 2.17egiptean este vizibilă în perioade de prosperitate, mai precis între bătălia dela Megido (1468 î. Hr.) și moartea <strong>lui</strong> Amenofis III (1375 î. Hr.) 28 .În momentul în care Tutmosis III a cucerit Megido, o cantitateimpresionantă de argint, turcoaz, lapis lazuli și averile a 330 de prinți a intratîn posesia <strong>Egiptul</strong>ui 29 . Tributul, prada și comerțul ce a urmat în urmacampaniilor acestuia au umplut visteriile Regatu<strong>lui</strong> Nou. Însă tributul dinafara statu<strong>lui</strong> a creat probleme de natura internă. Deoarece zeul suprem <strong>al</strong>statu<strong>lui</strong>, Amon-Re era responsabil de victoriile întreprinse, o parte din pradași tributul primit intra în posesia templelor acestuia sau mai precis, înmâinile preoțimii. Cum averea și influența lor era în creștere, cea afaraonu<strong>lui</strong> era diminuată 30 . Când în cele din urmă conflictul ireconciliabil șiviolent a izbucnit în epoca amarniană, opozițiile nu se aflau în postura desimpli conservatori și moderniști sau izolaționiști și imperi<strong>al</strong>iști mitari.Preoțimea a prosperat până în anul 1379 a. Chr., când Amenofis <strong>IV</strong> aînceput să se opună cultu<strong>lui</strong> zeu<strong>lui</strong> Amon și a creat un nou cult solar. Dupăce a domnit cinci ani la Teba, Akhenaton a acționat drastic împotrivapreoțimii <strong>lui</strong> Amon, construind o nouă capit<strong>al</strong>ă pe situl ce astăzi poartănumele de Tel el-Amarna. Noile temple închinate <strong>lui</strong> Aton, erau templedeschise. Pentru o perioadă, Akhenaton și familia sa au prosperat în nouacapit<strong>al</strong>ă, iar faraonul a intensificat lupta împotriva cultu<strong>lui</strong> <strong>lui</strong> Amon. El aordonat ca numele zeu<strong>lui</strong> să fie șters de pe toate monumentele egiptene. Separe că în acest conflict între preoțimea tradițion<strong>al</strong>ă și faraon, mamaacestuia, regina Ty, era simpatizanta cultu<strong>lui</strong> Amon-Re.Alături de faraon putem observa o co<strong>al</strong>iție formată din bărbațiparveniți descendenți din familii modeste dar care s-au ridicat în nouamișcare revoluționară. Vechile familii conducătoare și-au predat funcțiileîn<strong>al</strong>te în momentul apariției frământărilor interne. Acest lucru însemna căvechea birocrație civilă era de partea preoțimii <strong>lui</strong> Amon iar faraonul a fostnevoit să găsească noi personaje care să le ocupe funcțiile. Un lucruinteresant poate fi observat în detrimentul armatei care surprinzător, se parecă a fost de partea rege<strong>lui</strong> 31 . În acest caz, motivele aderării gener<strong>al</strong>u<strong>lui</strong>Haremhab la revoluția faraonu<strong>lui</strong> nu pot fi cu adevărat cunoscute. Acțiuni<strong>lea</strong>cestuia puteau fi rezultatul fie loi<strong>al</strong>ității soldatu<strong>lui</strong> fie dorinței armatei de atriumfa asupra birocrației și a preoțimii.În cadrul istoricilor au fost elaborate nenumărate opinii vizândperson<strong>al</strong>itatea controversată a <strong>lui</strong> Akhenaton. Unii istorici l-au înfățișat peacest faraon drept un ide<strong>al</strong>ist reformator, poet vizionar și conducătorinspirat de noua și radic<strong>al</strong>a idee a zeu<strong>lui</strong> unic. Prin această viziune,Akhenaton a promovat monoteismul și a pus capăt elitismu<strong>lui</strong> șiprovinci<strong>al</strong>ismu<strong>lui</strong> politeismu<strong>lui</strong> tradițion<strong>al</strong>. A inspirat totodată eticamonoteistă a iudaismu<strong>lui</strong> și monoteismul univers<strong>al</strong> <strong>al</strong> creștinismu<strong>lui</strong> de mai28Wilson, The culture of Ancient <strong>Egypt</strong>, Chicago, 1951, p. 260.29Piatră semiprețioasă rară prețuită pentru culoarea sa <strong>al</strong>bastră intensă.30Life magazine Prideux, 1968, p. 35.31Wilson, op cit., p. 207.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!