numărul 10 - Noua literatura

scriitor: fa]` - profil6A.C.: Ai amintit, mai devreme, despre rela]ia dramaturgregizor.Cum a fost s\ lucrezi cu Gianina C\rbunariu [i cuRadu Apostol?M.M.: Extraordinar, pentru c\ imediat dup\ lecturile publicese presupunea c\ vom lucra cu un regizor [i c\ vom lucrape text [i îl vom îmbun\t\]i. Eu scrisesem With a Little Helppe care-l regizase în lectur\ Alex Berceanu [i acum, pentruSado-Maso, urma s\ lucrez cu Gianina. M-am gîndit s\ profitde ocazie [i s\ scriu ceva de la 0 – s\-i spun Gianinei vagaidee pe care o aveam [i s\ m\ verific cu ea în absoluttoate fazele textului [i asta s-a [i întîmplat. La început aveamo idee foarte neclar\, aveam tema piesei, [tiam c\ vreaus\ scriu o pies\ despre rela]ia dintre angajator [i angajat,pentru c\ asta m\ rodea pe mine atunci. {i peste tema astas-au suprapus alte chestii, a venit treaba asta cu sado-maso,care cumva ]ine tot de autoritate [i de fiecare dat\ cîndaveam o idee m\ întîlneam cu Gianina. A fost foarte binec\ am discutat mereu cu ea, iar ea avea grij\ s\-mi pun\întreb\ri, nu s\-mi dea solu]ii, dar s\-mi pun\ întreb\rifoarte regizorale care s\ m\ ajute pe mine s\ g\sesc solu]iile.Asta pîn\ am scris primul draft care, ca orice prim draft,era foarte varz\ – îmi lipsea exact eficien]a dramaturgic\.Ea a revenit cu întreb\rile [i a fost foarte blînd\ cu mine[i r\bd\toare. Ce a fost bine la draft-ul \sta a fost c\ dejaîncepuse s\ se contureze povestea, plus personajul Ma[a- care nu exist\ în pies\, dar care este foarte important. {iam rescris al doilea draft, unde îmi venise deja ideea cuflashback-urile, care sînt, toate, pe tema autorit\]ii. {iGianina m-a încurajat s\ duc mai departe treaba asta, s-odezvolt c`t mai mult în spiritul temei [i teatralit\]ii. La teatru,cel mai mare pericol este s\ începi s\ poveste[ti, pentru c\nu se întîmpl\ nimic. {i atunci, f\cîndu-i pe ei s\ joacepovestirile astea, deja totul devenea mult mai teatral [ice era bine era c\ atunci cînd se jucau, se jucau [i pe conflictuldintre ei, î[i p\strau cumva [i identitatea lor, [i rela]ia lor.Toate flashback-urile astea duceau mai departe povesteadin prezent, aduceau informa]ii care schimbau un picraporturile dintre ei [i identitatea lor. Între timp, RaduApostol s-a hot\r`t s\ monteze With a Little Help fromMy Friends. De lucrat, am lucrat cam dup\ acelea[i principii.Cantitativ am muncit mult mai pu]in la rescrierea acesteipiese, dar am lucrat foarte mult în adîncime, la motiva]iilepersonajelor, lucrurile au devenit mult mai clare. Apropode ce spunea]i cu tinerii „fucked up”... eu chiar iubescpersonajele astea [i ]in cu ele [i Radu m-a ajutat s\ le salvezde cli[eu, s\ le dau via]\ [i ad`ncime. Cred c\ asta se vede[i în spectacol [i m-am bucurat foarte mult s\ m\ simtimplicat\ în ambele spectacole. Adic\ în tot procesul\sta cred c\ piesele s`nt [i ale lor [i spectacolele s`nt [i alemele (în sensul afectiv) [i \sta e cel mai frumos lucru...Mai ales c\ bucuria asta se transmite, se simte în spectacol– dac\ un lucru e f\cut cu drag sau nu...A.C.: Te-ar ajuta [i la scrisul de fic]iune chestia asta, s\ îizicem, writing in progress? S\ discu]i cu cineva, dup\ cares\ vii acas\ [i s\ scrii?M.M.: În literatur\ nu se prea face chestia asta [i nici nuprea am cu cine s\ o fac. Cred c\ m-ar ajuta, categoric,oricînd e de folos un feedback. Ce e foarte mi[to la teatrue c\ regizorii, de[i au alt\ meserie, folosesc rigorile dramaturgiei[i nu au nici un orgoliu fa]\ de text, dar au interesul[i bucuria ca textul \la s\ ias\ bine. E [i textul lor. {i e ocompletare foarte benefic\. Un alt scriitor, dac\ mi-ar daun feedback, din prietenie sau din altceva, nu s-arimplica 100%, adic\ e foarte greu s\ te implici 100% înmunca altui om cu care tu nu ai nici o treab\. Eu a[aprecia un astfel de feedback [i dup\ publicare. Citescfoarte pu]in\ critic\. Am c\utat ce s-a scris despre roman,despre piese, dar am impresia c\ la noi, dup\ ce aiscris ceva, nu ]i se mai acord\ nici o [ans\. E[ti deja etichetat[i exist\ toate cli[eele astea cum ar fi mizerabilismul etc.A.C.: Da, exist\ preocuparea asta cu etichetele. Uneori uncritic este mul]umit dac\ reu[e[te s\-l bage pe un scriitorîntr-o cutie, îi lipe[te eticheta [i gata, doarme lini[tit.M.M.: Ce m\ deranjeaz\ foarte mult e c\ în teatru exist\foarte mul]i critici care scriu în general despre teatrul tîn\rromânesc [i se sup\r\ c\ scrii despre anumite teme. E ochestie de feeling, normal c\ unii dintre noi prefer\ ni[teteme: depinde de vîrst\, depinde de temperament. Eu sîntun artist :), o persoan\ în carne [i oase, piesa mea nu e capiesa cealalt\, chiar dac\ ambele vorbesc despre acela[ilucru. M-ar interesa o critic\ mai de adîncime, nu unacare s\-mi ]in\ moral\.Teatrul poate [i trebuie s\ aib\ o atitudinetran[ant\A.C.: {i a treia colaborare? Cum ai ajuns la Royal Court?Ce ai f\cut acolo? Ce ai înv\]at?M.M.: Cei de la Royal Court f\cuser\ o colaborare cu BritishCouncil [i cu Festivalul Na]ional de Teatru. Anul trecut,pe vremea asta, f\cuser\ un workshop de o s\pt\mîn\ aici,la Bucure[ti, în care noi am scris ni[te piese. |sta a fostprimul meu contact cu Royal Court. Pe de alt\ parte, Româniaare o tradi]ie îndelungat\ cu ei. Prima care a fost acolo afost Andreea V\lean, apoi Gianina C\rbunariu, Peca {tefan,Vera Ion... M-am sim]it foare bine cînd am ajuns acolo,pentru c\ România avea o imagine foarte mi[to în ce prive[tetinerii dramaturgi. {i am avut noroc – în primul r`nd c\Gianina [i Andreea m-au încurajat s\ aplic, apoi c\ am fost100% ajutat\ de Institutului Cultural Român din Londra.A.C.: Cît ai stat acolo?M.M.: Am stat o lun\ împreun\ cu al]i 10 dramaturgi foartediferi]i, [i ca oameni, [i ca na]ionalit\]i, eram din România,apoi erau din Cehoslovacia, Elve]ia, Spania, India, Liban,Singapore, Canada, Spania, Nigeria, Siria, iar Siria cu Libanulnu sînt în cele mai bune rela]ii, de exemplu. Era foarte mi[tos\ vezi ni[te oameni tineri care nu vor s\ fac\ decîtteatru. {i ca vîrst\, eram de la 25 de ani pîn\ la 37, cu diverseexperien]e de via]\, de scris. A fost un fel de lume ideal\a scriitorului. Britanicii au un mare respect pentru scriitor[i pentru cuvîntul scris. {i cei de la Royal Court s-au str\duits\ fie totul perfect. Cred c\ nu e u[or s\ gestionezi 11 oameni,care sînt [i arti[ti, au diverse background-uri culturale, sîntpentru prima dat\ în Londra sau în str\in\tate, nu vorbescatît de bine [.a.m.d. Am avut workshop-uri ]inute demari dramaturgi de la ei, mai mult sau mai pu]in aplicative.De exemplu, Harold Pinter ne-a vorbit, ne-a ]inut un speechextraordinar. Era foarte interesat de politica mondial\ [iera foarte curios s\ afle care e situa]ia în ]ara din care venim.Era foarte sup\rat, ca noi to]i de altfel. Ne-a f\cut un felde injec]ie de implicare prin teatru. Da, teatrul poate [itrebuie s\ aib\ o atitudine tran[ant\, s\ nu fim nep\s\torila ce se întîmpl\.G.D.: {i atunci piesa pe care ai scris-o acolo reflect\ astaîn vreun fel?M.M.: Piesa am început s\ o scriu în România. Cînd ne-auanun]at c\ am fost selec]iona]i, ne-au spus c\ avem o lun\pentru un prim draft al piesei [i a fost destul de stresant,pentru c\ o lun\ e pu]in. {i am scris-o înainte s\ plec, înaintes\ primesc injec]ia de la Harold Pinter. Între timpauzisem o [tire. Eu m\ inspir din presa de scandal, dintabloide, recunosc [i nu îmi e ru[ine. N-am televizor, darîn fiecare diminea]\ citesc Libertatea [i Cotidianul. {i m\uit [i pe site-ul Pro Tv. Nu mi-e ru[ine s\ zic treaba asta,pentru c\ îmi plac pove[tile tari [i interesante [i suculente,pove[tile în general, [i m\ gîndesc ca povestea pe care oscriu s\ aib\ un impact. {i cred c\ dac\ iei un subiectdintr-un tabloid nu e o chestie ru[inoas\ atîta timp cîtsubiectul \la are o relevan]\ pentru categoria social\ pecare o reprezint\ [i atîta timp cît îl tratezi într-un mod cares\ justifice alegerea subiectului. În plus au f\cut-o [i Cehov,[i Caragiale. Drept pentru care am aflat de povestea cu„copilul Iisus” – a[a a [i fost [i mediatizat\ – despre caream scris în piesa de la Royal Court.A.C.: {i, al\turi de respectul pentru cuvîntul scris [ispeech-ul pro implicare al lui Pinter, ce te-a mai impresionatla Londra?M.M.: M-au mai impresionat foarte mult actorii lor. Erau[i foarte talenta]i, [i profesioni[ti, în sensul c\ se vedeac\ au un exerci]iu extraordinar de a citi un text [i de a-ljudeca obiectiv. A fost foarte mi[to s\ trecem împreun\prin experien]a asta, pentru c\ în ultima s\pt\mîn\ a existatun workshop de patru zile, cu cîte un regizor [i actori, încare fiecare [i-a citit textul împreun\ cu ei [i l-amdiscutat în toate am\nuntele. Cînd am intrat în repeti]ii cuactorii, deja [tiam care sînt sl\biciunile textului, unii dintrenoi aveam solu]ii mai multe, mai pu]ine, mai bune, mairele. Actorii au citit piesa [i ei [tiau mai bine cum func]ioneaz\replicile alea. Fiecare î[i pune onest [i cu l\comie problemapersonajului lui [i ap\r\ cauza personajului lui [i î]i daiseama mult mai u[or de unele lucruri, [i în ultima zi aworkshop-ului am preg\tit o prezentare de 10 minute dinpies\. {i ele au fost jucate toate la Royal Court, într-unspectacol de dou\ ore.A.C.: F\r\ public?M.M.: Cu public. Au fost dou\ reprezenta]ii: una pentru noi(s\ ne vedem în lini[te piesele) [i alta pentru care au vîndutbilete, a fost extraordinar, a fost un public de 300 de oamenicare au cump\rat bilete, [tiind la ce vin [i bucurîndu-ses\ cunoasc\ dramaturgi din alte ]\ri, s\ afle despre ce scriuoamenii \[tia. Englezii au o curiozitate foarte mare fa]\ decultura altor oameni, s\ vad\ chestii noi. {i merg lateatru. Mie nu mi-a venit s\ cred, am fost foarte fericit\s\ merg cu ei seara la teatru, într-o sal\ cam cît sala noastr\mare de la Na]ional, o sear\ de luni plin\ ochi cu tineri careveniser\ cu prietenii, cu p\rin]ii, beau bere sau vin.Acolo, în majoritatea teatrelor oamenii beau bere, vin.Trebuie s\ ai un fel de sim] care î]i spunecare sînt temele momentuluiG.D.: Cam ce autori – de teatru [i de fic]iune – te intereseaz\,î]i plac, cu care ai vrea s\ semeni sau care te influen]eaz\?Ce cite[ti?M.M.: Citesc cu l\comie, cum citesc [i [tirile de scandal, [im\ a[tept de la c\r]ile pe care le citesc s\ m\ distreze, s\m\ emo]ioneze, s\ m\ fac\ s\ rîd. E tot un fel de snobism.În ce prive[te dramaturgia, sînt foarte multe niveluri lacare-mi g\sesc modele. Pe de o parte, ca s\ încep cu ceiromâni, Gianina a fost un model important pentru mine,pentru c\ [tiam piesele, îmi pl\ceau, iar cînd am [i cunoscut-o[i cînd am v\zut cît\ teorie e în spatele lor, cît deriguros trebuie s\ lucrezi, admira]ia mea a crescut [i amavut [i de înv\]at din treaba asta. Îl admir pe Peca foartemult, [i pentru ce scrie, [i pentru c\ a fost unul dintre primiide la noi – ]in minte c\ eram student\ la Regie [i nu mi-ampus niciodat\ problema, atunci, c\ a[ putea s\ scriu teatrusau c\ se scrie teatru la noi. C\utam în disperare textecontemporane pe internet. El a fost unul dintre primii careau început s\ lupte cu toate opreli[tile [i îi admir pe cei dindramAcum pentru spiritul \sta [i pentru c\ fac cu generozitatetot ce fac ca s\ conving\ cît mai mult\ lume s\ vin\ la teatru,s\ scrie, s\ se bucure de teatru, s\ nu-l mai considere o lumemoart\ [i pr\fuit\.G.D.: {i scriitori care î]i plac? Mie Sado-Maso mi s-a p\rutun pic asem\n\toare cu 69 a lui Chiva, m\car tematic – elavea snuff-ul, tu ai s&m...M.M.: {i dramaturgic exist\ o tradi]ie în leg\tur\ cu asta.Prin anii ’90 au existat dramaturgii din a[a-numitul curent„in-yer-face theatre”, Sarah Kane, Mark Ravenhill;ultimul m-a [i marcat mult. Prima dat\ mi-a dat s\ citescRadu Apostol, piesa Shopping and Fucking, care a f\cutistorie la vremea ei [i avea amestecul \sta de cinism [icandoare care-mi place. {i îmi mai place la el c\ î[i alegeteme foarte cool. Cred c\ pe pu[tani îi po]i atrage alegîndu-]io tem\ cool. Nu cool cu orice pre], dar trebuie s\ aiun fel de sim] care î]i spune care sînt temele momentului.Alegîndu-]i o tem\ de acest fel, po]i s\ comunici ce ai tude comunicat într-un mod mai de impact. Asta încerc s\înv\] de la Mark Ravenhill. Sarah Kane are o scriitur\ foartepoetic\ [i sensibil\, dar [i foarte dement\ [i personal\.Apropo de 69 a lui Chiva – lucrurile astea care îi sup\r\acum pe criticii de la noi se întîmplau în teatru acum aproape20 de ani. La fel [i în literatur\. Mi-a pl\cut foarte tare 69[i m-am bucurat mult c\ s-a f\cut [i la noi a[a ceva. Îmi maiplace foarte tare cum scrie Adi {chiop, i-am citit [iprozele de pe Club literar [i mi se par foarte – nu vreaus\-l sup\r dac\ zic asta – sensibile, în sensul c\ pe minem-au sensibilizat. Cu detalii relevante de via]\ [i de sentimentomenesc. Mi-a[ dori s\ pot s\ scriu la un moment dat, s\simt anumite personaje a[a cum le simte el. Îmi place FlorinL\z\rescu. Lucian Dan Teodorovici mi se pare foarte clean.Recitind acum Halterofilul din Vitan, apropo de umor,îmi dau seama c\ ar fi trebuit s\ fie mult mai „cur\]at”.Cur\]enia asta o admir la Teodorovici. {i, m\ rog, topulmeu personal de prozatori ar fi: Palahniuk, Houellebecq [iRyu Murakami. Deci inocen]\ plus hardcore egal love.A.C.: Apropo de scris, avea dl Popa, personajul t\u dinHalterofilul..., o cugetare: „S\ te ui]i a[a la spectacolul vie]ii.Dac\ ar fi din nou t`n\r, domnul Popa s-ar face scriitor. S\stai s\ admiri spectacolul vie]ii.” E ceva adev\rat în chestiaasta?M.M.: Da, evident, e [i o form\ de voyeur-ism [i de neimplicare,pîn\ la urm\, pentru c\ eu, care cred în teatrul de atitudine,nu sînt totu[i o persoan\ politic\, sînt foarte pu]in la curentcu ce se întîmpl\ în via]a cet\]ii. Citesc, dar nu a[ lua niciodat\atitudine, nu vorbesc despre asta [i nu citesc suficient demult cît s\-mi dau seama exact ce se întîmpl\ [i s\-mi faco p\rere. Cred c\ sînt [i foarte s\tul\, de cînd eram înfacultate, cînd numai asta f\ceam, [i n-am nici t\ria opiniilormele. Cunosc foarte pu]in despre lucrurile astea ca s\-mipermit s\-mi dau cu p\rerea. {i, atunci, scriind fic]iune, opun pe seama altora: a[a e personajul, nu e vina mea.Marea mea dilem\ acum este dac\ s\-mimai public urm\torul roman în RomâniaA.C.: S\pt\mîna trecut\ ne-am întîlnit la o lectur\public\, una dintre pu]inele întîmplate în Bucure[ti în ultimavreme. Dup\ experien]a ta din teatru [i din publicitate,cum vezi tu povestea asta cu lecturile publice? }i se parnecesare? {i cum crezi c\ ar trebui s\ arate?G.D.: Mai ales c\ [i teatrul e un fel de lectur\ public\, nu?M.M.: Mi se par foarte necesare. {i cost\ pu]in, e eficient,plus c\ în felul \sta verifici ce e cu textul \la, testezi produsul– în publicitate se face asta de mii de ani. Asta func]ioneaz\[i în art\. Ca oamenii s\ vin\ la o pies\ sau s\ citeasc\ ocarte, e important s\ [tii cum reac]ioneaz\ la ea. F\cîndgenul \sta de lecturi, educi în acela[i timp publicul. Cei careveneau la lecturi erau încînta]i [i pentru c\, la sfîr[it, îiîntreba cineva dac\ le-a pl\cut [i vorbeau. Cînd s-a apucatRadu Apostol s\ fac\ piesa la Teatrul Na]ional din Ia[i, s-adus [i a citit piesa, împreun\ cu actorii, prin diverse liceedin Ia[i, piesa fiind despre vîrsta aia, iar copiii s-au implicatfoarte mult, au început s\ judece personajele, plus c\sînt convins\ c\ au fost curio[i dup\ aceea s\ vad\ spectacolul,pentru c\ le-a pl\cut faptul c\ era vorba despre ei... Credc\ [i literatura poate s\ încerce s\ ias\ un pic din zona astaexclusivist\... Pe de alt\ parte, foarte mul]i scriitori î[i citescfoarte prost textele; eu am oroare s\ fac asta.A.C.: Lecturile sînt [i o form\ de promovare. Alt subiectnum`rul 10...............................................................................................octombrie 2007........................................................................................noua literatur`