eu166:Layout 1.qxd

EUROPEANULDirectorDaniel Albu Anul V - Nr. 166 27 August 2012 Ziar săptămânal regional Se distribuie gratuitUVVG, singura Universitate din România selectată pentru coordonareaunui proiect de cercetare în terapia personalizată a canceruluiUniversitatea de Vest “Vasile Goldis”din Arad a câştigat un importantproiect de dezvoltare a infrastructurii decercetare în cadrul Programului deCooperare Transfrontaliera Romania-Ungaria în valoare de 1.948.824 Euro.Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”din Arad, singura universitate româneascăselectată pentru coordonareaunui proiect de cercetare în Competiţia1101, va colabora cu parteneri valoroşidin Ungaria din cadrul Universităţii dinSzeged şi a Centrului de Cercetări Biologiceal Academiei Maghiare.Proiectul cu titlul “Platforma deCercetare Integrată Transfrontalierăpentru Identificarea Proceselor Celulareca ţinte Potenţiale pentru TerapiaÎn 15 februarie 2010, la împlinireaa 90 de ani de la naşterea poetului alcărui nume cu mândrie îl purtăm, a avutloc şedinţa de constituire a Cenaclului„Lucian Emandi” al Casei de CulturăPecica. Evenimentul s-a desfăşurat înprezenţa deputatului Iustin Cionca, aviceprimarului Miodrag Stanoiov şi aconsilierului parlamentar Dumitru Enăchiuc.Acest cenaclu a luat fiinţă dindorinţa de a promova valorile locale, deCENACLUL “LUCIAN EMANDI”a încuraja talentul şi de a deschide oalternativă de expresie tinerei generaţii.Nu ne propunem spre abordareteme predilecte. Pornim de la ideea cănu există subiect interesant şi subiectneinteresant, ci totul depinde de cei care„vorbesc”.Cenaclul nostru editează un periodicliterar „Lumina inimii”, care se aflăîn prezent la cel de al nouălea număr.În aceşti doi ani de la înfiinţareavem deja publicate două volume deversuri care includ creaţii literare aleautorilor: Camelia Chifor, EugeniaPonta Pete, Bogdan Mihai Godja,Rodica Maria Popa, Tatiana Moş,Nicoleta Suceveanu – Dudaş.În cenaclul nostru îşi găsesc expresiafolkişti, artişti plastici şi amatori deteatru. De altfel, am organizat dejaexpoziţii plastice ale pictoriţei BlazenaKarkus, ilustratoarea cenaclului nostru,ale Anei Maria Kremer din Arad şi alelui Noni. Avem, de asemenea, o trupăde teatru care a realizat deja un spectacolîn cadrul manifestărilor dedicateZilelor Oraşului Pecica şi va începe stagiuneaurmătoare cu o piesă scrisă deCamelia Chifor. Tot în parcursul acestordoi ani am organizat o serie de spectacoleîn Sala Mare a Casei de Cultură,care s-au bucurat de prezenţa unuipublic numeros. Am fost invitaţi să susţinemseri de muzică şi poezie în ClubFlex din Arad şi în cadrul Festivalului„Folk Maris” de la Bulci, ediţia a patra.Următorul eveniment pe care îldorim de anvergură va fi prima ediţie apropriului nostru festival de muzică folkpe care l-am intitulat „Folk pe Pâine”.Ideea de festival folk la Pecica s-aconturat mai bine în momentele în caream cunoscut nume mari ale folkuluiromânesc, cum ar Mircea Vintilă,Magda Puşcaş, Emeric Imre, VasileMardare. I-am abordat pe rând şi i-amgăsit deschişi, simpli, dornici de a daviaţă, împreună cu noi, acestei idei.Folkul este o stare de spirit, unamestec între poezie, muzică, mesaj.Celor din generaţia noastră, mişcareapromovată de regretatul poet AdrianPăunescu prin concertele Cenaclului„Flacăra” le-a marcat adolescenţa şitinereţea. A constituit cel mai potrivitcadru în care să ne manifestăm liberi, oformă mascată de protest împotrivaîngrădirilor impuse de acele vremuri.Folkul rămâne o poveste deschisă atâtavreme cât tineri din România învaţă săPersonalizată a Cancerului” se vaderula pe parcursul a doi ani şi are prevăzuteactivităţi multiple, pornind de ladezvoltarea unei platforme de cercetaretransfrontaliere comune cu parteneriimaghiari, respectiv achiziţionarea unorechipamente de cercetare performante,conforme cu standardele europene, larealizarea unor activităţi de cercetarecomplexe pentru identificarea proceselorcelulare ca ţinte potenţiale pentruterapia personalizată a cancerului. Cercetarilearădene se vor derula în laboratoareleInstitutului de Ştiinţe ale Vieţiiaflat în Campusul Universitar „VasileGoldiş” din cadrul UVVG, la care îşivor aduce contribuţia biologi, chimişti,medici, cercetători şi cadre universitareale Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”din Arad, cu o largă experienţă încercetarea oncologică.Prof. univ. dr. Anca Hemenean, prorectorcu cercetarea ştiinţifică din cadrulUniversităţii de Vest „Vasile Goldiş”,ne-a declarat: „Pe lângă activităţile decercetare, proiectul va permite specializareaa 100 de tineri cercetători românişi maghiari în cadrul unei Şcoli de varătransfrontaliere pentru iniţierea acestoraîn tehnici de microscopie şi cercetareimagistică de nivel european. În conextulcreşterii incidenţei cancerului înregiune, Universitatea de Vest „VasileGoldiş” din Arad îşi va aduce un aportsubstanţial la elucidarea unor mecanismecelulare şi moleculare, care vor stala baza construirii unor terapii personalizateîn cancer şi care vor spori substanţialeficacitatea tratamentului chimioterapeutical pacienţilor neoplazici”.cânte la chitară. Vom deschide ”porţilecetăţii” în zilele de 7 şi 8 septembrie, laprima ediţie a Festivalului „Folk pePâine”, care sperăm să devină o tradiţie.Dorim, prin această manifestare săfacem cunoscut numele cenaclului nostruşi, de ce nu, în rândul folkiştilorromâni să fie trecute şi nume pecicane!Camelia Chifor &Eugenia Ponta Pete

ÎnvăţământUVVG i-a oferit primarului Petru Antal „Globul de Cristal”La ședința festivă a ConsiliuluiLocal Pecica, organizatăduminică, 19 august, în cadrulsărbătorii „Praznicului de PităNouă” a fost invitată Universitatea„Vasile Goldiș” din Arad,reprezentată prin lect. univ. drd.Iulian Stana.Acesta a transmis felicităriadministrației locale pentru realizărileși evenimentele reușitepe care le organizează pentruoraș și i-a acordat, în numeleSenatului Universitar, în semn derecunoștință pentru meritele sale,primarului Petru Antal „Globulde Cristal”, care poartă însemneleUVVG.„Vreau să transmit celemai sincere și călduroase felicităripentru acest evenimentdeosebit de important realizatpentru orașul Pecica, unoraș de câmpie, care trebuiesă recunoaștem că, în ultimiiani, a prezentat o dezvoltareconsiderabilă. Dezvoltareasocială și economică a uneicomunități ține nu doar deautoritățile locale, ci și decetățenii acesteia, care trebuiesă se implice în viața comunității.De aceea, Universitateade Vest „Vasile Goldiș” văfelicită cu toată bucuria șistima pentru ceea ce ați realizat,a menționat în discursulsău lectorul univ. drd. IulianStana.UVVG, prezentă la sărbătoarea românească la KetegyhazaO delegaţie a Universităţii deVest „Vasile Goldiş” din Arad condusăde prof. univ. dr. Aurel Ardelean,rector fondator şi preşedinteleUniversităţii de Vest „Vasile Goldiş”,a participat, zilele trecute, lamanifestările închinate aniversării a600 de ani de atestare documentarăa localităţii Ketegyhaza (Ungaria) şiProf. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele UVVG, îi acordăDiploma de Excelenţă d-nei primar Kalcso IştvanneCasa Universitarilor şi Studenţilordin cadrul Universităţii deVest „Vasile Goldiş” a găzduit, îndata de 21.08.2012, expoziţia personalăde fotografii artistice a lect.univ. dr. Virgiliu Jireghie, cadrudidactic în cadrul Facultăţii de ŞtiinţeUmaniste, Politice şi Administrativea UVVG, cu titlul „Dorde Codru Moma”.Înscrisă în cadrul programului„Zilelor Aradului”, vernisajuls-a bucurat de prezenţa dl. prof.univ. dr. Aurel Ardelean, rectorulfondator şi preşedintele Universităţiide Vest „Vasile Goldiş”,Arhiepiscopul Timotei Seviciu,prof. univ. dr. ing. CorneliuMaior, prof. univ. dr. Ioan Darăuşi a unui numeros public formatdin cadre didactice, studenţi, masteranzi,doctoranzi şi postdoctoranzi,dar şi iubitori de artă fotografică.După expoziţii în România darşi în Canada, Franţa, Italia, Rusia,Germania, Ungaria şi peste 10albume de artă fotografică, Virgiliua celei de-a VI-a ediţii a festivalului„Pogăciţelor”.La manifestările dedicate locali-Jireghie s-a aflat la cea de-a 37-aexpoziţie personală.Prof. univ. dr. Aurel Ardelean,preşedintele Universităţii de Vest„Vasile Goldiş”, a prezentat personalitateaartistică a autorului şi asubliniat că „Dor de Codru Moma”Casa Universitarilor şi Studenţilor a UVVG agăzduit cea de-a 37-a expoziţie personală defotografii artistice a maestrului Virgiliu Jireghieeste de fapt o pledoarie pentru acunoaşte şi mai bine istoria, religia,natura, folclorul din munţii CodruMoma. Poezia imaginii te cucereştetreptat şi te îndeamnă să viziteziaceste locuri binecuvântate deDumnezeu”.tăţii Ketegyhaza, unde locuiescmajoritatea românilor ortodocşi dinepiscopia Ungariei, au fost prezenţiVictor Micula, ambasadorul Românieila Budapesta, Gaida Robert, parlamentarmaghiar, Viorel Ţigău Dragoş,consulul general la Gyula,Traian Cresta, preşedintele al AutoguvernăriiRomânilor din Ungaria,primari ai localităţilor înfrăţite dinRomânia şi Slovacia, dar şi din localităţilevecine, numeroşi invitaţi.Cuvântul de deschidere a fostrostit de doamna Kalcso Iştvanne,primarul comunei Ketegyhaza,după care au urmat scurte alocuţiunisusţinute de ambasadorul Românieila Budapesta, oficialităţi maghiare şiromâne, iar slujba de sfinţire a pâiniia fost oficiată de părintele ortodoxFlorin Olteanu.Casa de cultură a găzduit expoziţiilede pogăciţe, istorie locală şiartă plastică, precum şi lansarea cărţilor:„Istoria şcolii generale româneşti”şi „Ketegyhaza - 600 de anide atestare documentară”. De multăsimpatie şi atenţie s-a bucurat expoziţiade cărţi beletristice şi ştiinţificea Universităţii de Vest „VasileGoldiş” din Arad, dintre care amintimvolumele „Aurel Ardelean – 50de ani dedicaţi învăţământului, cercetăriiştiinţifice şi comunităţii”,„Aurel Ardelean – Senator în ParlamentulRomâniei”, volume apărutela Editura CIRRMI, Université de laSorbonne Nouvelle Paris 3 dinFranţa şi Editura Gutenberg UniversArad, 2012, autori AurelPisoschi şi Vasile Man; „Vasile Goldiş– părinte al patriei”, autor conf.univ. dr. Eugen Gagea.Cu acest prilej, prof. univ. dr.Aurel Ardelean, rector fondator şipreşedintele Universităţii de Vest„Vasile Goldiş”, a acordat, în numeleSenatului Universitar, Diplomade Excelenţă doamnei primar KalcsoIştvanne şi a donat biblioteciicomunale cărţi beletristice şi ştiinţifice.A fost prezentată şi expoziţia defotografii artistice „Dor de CrişulAlb” - autor conf. univ. dr. VirgiliuJireghie. Fotografiile prezintă, înAsociaţia studenţilor ELSA Arad,din cadrul Facultăţii de ŞtiinţeJuridice a Universităţii de Vest„Vasile Goldiş”, în colaborare cuELSA Timişoara au organizat, înperioada 10-17 august, la Sasca Montanadin judeţul Caraş Severin, oŞcoală de vară cu tema „DreptulEuropean între Uniformizare şi Discriminare”.La Şcoala de vară au participatpeste 40 de studenţi de la mai multefacultăţi de Ştiinţe juridice din ţară:Facultatea de Drept din Bucuresti,Universitatea „Lucian Blaga”, Facultateade Drept „Simion Barnuţiu“Sibiu, dar şi din străinătate de la „Universitateadin Hull (United Kingdom).Ca şi coordonatori ai programuluiacademic, studenţii din ELSA i-auavut pe lect. univ. dr. Horea Oprean şilect. univ. dr. Raluca Bercea, care aupus în discuţie teme de drept internaţionalcomparat.premieră naţională, frumuseţilenaturale, folclorul şi religia moţilorde pe valea Crişului Alb, care înurmă cu şase secole au coborât dinmunţi şi s-au stabilit la Ketegyhaza,urmaşii fiind astăzi Ardelean,Gagea, Salăjan, Nicoară, Pomuţ,Păcurar şi alţii.Conf. univ. dr. Eugen Gagea, dincadrul Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei,Psihologie, Educaţie Fizicăşi Sport a Universităţii de Vest„Vasile Goldiş”, ne-a declarat:„Delegaţia UVVG a avut întrevedericu oficialităţile locale şi cureprezentanţii universităţilor parteneredin Ungaria (Szeged, Debrecenşi Békéscsaba). De asemenea, s-aluat în discuţie perfecţionarea cadrelordidactice din Ungaria care predaulimba română, prin cursuri deformare în cadrul Departamentuluipentru Pregătirea PersonaluluiDidactic al UVVG, sprijinirea şcolilorromâneşti cu manuale şi cărţi,dar şi acordarea celor 10 burse gratuiteLiceului „Nicolae Bălcescu”din Gyula”.Studenţii UVVG din ELSA auorganizat Şcoala de vară„Dreptul European întreUniformizare şi Discriminare”Studentul Gică Daniel, preşedinteleELSA Arad, ne-a declarat: „Nebucurăm ca am putut organiza unasemenea eveniment pentru studenţiifacultăţilor de drept. Doresc să mulţumescconducerii UVVG şi SIFBanat-Crişana pentru sprijinul acordat,fără de care nu ar fi fost posibilăorganizarea şcolii de vară”.Daniel Albu

- Luna august este una plină deevenimente pentru orașul Pecica.Am discutat în numărul trecut alziarului despre Ziua Satului Turnu,iar în urmă cu câteva săptămâni aavut loc Ziua Satului Sederhat. Cene puteți spune despre acest eveniment?- Pentru noi, cei din administrațialocală, aceste evenimente s-au bucuratde un real succes. Aș putea spune că laaceastă sărbătoare a participat tot satul.Evenimentul s-a desfășurat în curteagrădiniței. Pe scenă au fost pregătitespectacole de către Ansamblurile dedansuri din Pecica. Seara s-a încheiatcu un spectacol de muzică populară.Am rămas plăcut impresionat de câtde bine știu să se distreze cei dinSederhat. Fiind un sat mic, oameniise cunosc între ei, sunt prieteni și aupetrecut împreună. Mă bucur că amreușit să aducem un strop de bucurie înviața lor. Aș mai vrea să adaug că laaceastă sărbătoare au fost prezenți șipecicani, deși vreau să subliniez căatunci când spunem „pecican” ne referimla toți locuitorii, și cei din oraș șicei din satele aparținătoare.- Cum ați putea descrie edițiadin acest an a Praznicului de PităNouă?- În acest an Praznicul de PităNouă a avut un program care s-a desfășuratde-a lungul unei săptămâniîntregi. Am început sărbătoarea deluni, 13 august, cu momente veseleprezentate de umoristul Doru OctavianDumitru, am continuat cu un programde muzică susținut de formațiainstrumentală Transilvanien Quintet,apoi o seară de spectacol pregătită decorurile bisericești. De luni până joievenimentele din piața centrală s-audesfășurat doar seara, iar de vineri programuls-a extins și de-a lungul zilei.Pot să spun că am avut o prezență istoricăla această sărbătoare, cea maimare înregistrată până acum la unPraznic de Pită Nouă. Platoul pieței afost arhiplin de oameni, în specialduminică. Oamenii s-au simțit bine.Eu ocupându-mă de ceea ce se întâmplăîn piața, am fost în mijlocul oamenilorși am putut lua pulsul evenimentului,iar reacțiile pe care le-am primitau fost dintre cele mai bune. Domnulprimar, împreună cu președinta Comisieide Cultură prof. Eugenia Pete șidirectorul Casei de Cultură prof. AlinSfăt, s-a ocupat de ceea ce s-a întâmplatpe scenă. Această sărbătoare oorganizăm pentru ca oamenii din orașși din satele aparținătoare să se simtăbine, să sărbătorim împreună pâineafăcută din grâul nou, iar dacă oameniise simt bine, pentru noi, tot ceea ce amrealizat, toată munca, nu a fost înzadar. Cea mai bună răsplată pentrunoi este mulțumirea și fericirea cetățenilor.Încercăm să le aducem, cât dedes putem, un strop de bucurie în viațalor. Deși la început unii și-au pus întrebăridacă nu cumva programul esteprea lung pentru o singură sărbătoare,stând de vorbă cu ei le-am explicat căfiecare dintre noi avem gusturi diferite,suntem diferiți. Unii preferămomente vesele, alții muzica clasică,altii muzica bisericească, alții folclorul.Scopul nostru a fost ca fiecare pecicansă aibă un motiv pentru care să vină laacest Praznic de Pită Nouă, care laurma urmei pentru ei a fost organizat.Am încercat să oferim programe pentrucopii, pentru adulți, pentru români,pentru maghiari. Ne-am dorit ca toți săgăsească pe afișul cu programul măcarun moment la care să își dorească săfie prezent. Zilele acestea am pututvedea că oamenii apreciază faptul căîncercăm să le facem tuturor pe plac.- Să fie acest program pe gustultuturor „vinovat” pentru prezențarecord de care aminteați?- Probabil este și acesta un factorpentru ca atât de mulți pecicani, darlocuitori ai satelor aparținătoare șichiar arădeni să ne bucure cu prezențalor. Mie pecicanii mi-au demonstratcă ei au încredere în noi, au văzut că îitratăm ca pe membri ai familiei noastre,de fapt mai mult timp îl petrecemîn primărie decât acasă. Întotdeauna, înviața unui om, există aceste reuniunide familie. Mă bucur că această reuniunecu familia noastră, compusă dintoți cetățenii orașului Pecica, a avutloc zilele acestea în piață, unde amsărbătorit Praznicul de Pită Nouă.Vreau să le mulțumesc tuturor și să lespun că nu există răsplată mai marepentru noi decât faptul că îi putemvedea fericiți.- Revenind la problemele deadministrație ale orașului aș dori săvă întreb în ce stadiu se află lucrareade modernizare a străzii 2?- Acum pe strada 2 am demaratlucrările de construcție a trotuarului șia pistei pentru biciclete. Este un pasimportant în această lucrare, deoareceva oferi siguranță pietonilor și bicicliștilorși ne va feri de riscul de accidente.Momentan, foarte multe bicicletecirculă pe carosabil și ne dorim săevităm orice neplăceri. Vom continuape partea dreaptă. Lucrările treneazăpuțin din cauza faptului că munca larețeaua de apă și canalizare nu a fostîncă demarată. Sper ca de anul acesta,în momentul în care se va introduceapa și canalizarea să continue acestelucrări care vor schimba fața orașuluiîn bine și vor da un aspect urban localitățiinoastre și ca până în toamnă săreușim să le finalizăm.- Ce alte astfel de proiecte avețiîn plan pentru această toamnă?- Este în procedură de licitație,spre final, celălalt proiect europeancare vizează introducerea rețelei deapă și canalizare. Procedurile de licitațiepe fonduri europene sunt foartegrele, mai ales pentru că în cazul nostrusuma despre care vorbim este de 11milioane de euro. Fiecare documenteste verificat în cel mai mic detaliupentru că o singură greșeală poateduce la anularea proiectului iar nimeninu își poate permite să piardă o asemeneasumă care provine din fondurieuropene, nu din bugetul local sau celal Consiliului Județean. Orașul Pecicaa dus lipsă de o astfel de rețea de apăși de canalizare și, mai bine vom întârziatrei luni, decât să nu avem posibilitateade a le avea în viitorul apropiat.Sper ca în această toamnă lucrările sădemareze și să nu fie contestații. Licitațiaeste organizată de ConsiliulJudețean si de Compania de Apă.Așteptăm rezultatul, semnarea contractuluiși începerea lucrărilor. Repet,Interviu„Pita de Pecica este un brand local”Interviu cu viceprimarul orașului Pecica, Miodrag StanoiovPraznicul de Pită Nouăeste o tradiție pentru orașulPecica. O tradiție care înacest an, în programul său, acuprins spectacole dintrecele mai diferite, pe durata așapte zile și pentru fiecarepecican în parte. De la muzicăclasică, bisericească la ceade folclor sau modernă. Dela spectacol umoristic laspectacol de dansuri. Artiștiîndrăgiți au pășit pe scenăpentru a încânta pecicanii înaceste zile de sărbătoare.Pita nouă a fost apreciată șidegustată de către cei prezenți.Mulțimea a răspunsinvitației făcute de administrațialocală și s-a adunat,din ce în ce mai numeroasăspre sfârșitul săptămânii, săpetreacă împreună. Toatămunca depusă de administrațialocală a fost răsplătităprin zâmbete și ropote deaplauze. Iată ce au declaratunii dintre cei prezenți laaceastă sărbătoare pecicană:Ana Ardelean, 42 de ani,casnică: „Organizarea dinacest an este foarte reușită. Programuleste pentru toate gusturile.Mă bucur că am avut parteși de vreme bună. Cel mai multmi-a plăcut spectacolul demuzică folclorică. Se vede cădomnul primar s-a implicat înorganizarea acestui Praznic dePită Nouă. Își dă interesul pentrucomunitatea noastră.”Maria Jurcsisin, 43 deani, operator ansamblare:„Anul acesta la Praznicul dePită Nouă am avut un programbogat. Cel mai mult miaplăcut spectacolul lui KaczorFeri, cunoscut cântăreţ şicompozitor de muzică depetrecere din Ungaria. Domnulprimar ne-a promis că îl vaaduce în Pecica și s-a ținut decuvânt. A fost frumos pentrucă au fost programe pentrutoate naționalitățile. Îmidoresc să văd concursul deprins purcei și spectacolul demuzică populară.”Maria Balazs, 54 de ani,femeie de servici: „Tare frumoseste organizat Prazniculde Pită Nouă. Programul estebine făcut și pentru fiecare persoană,pentru că nu toți avemaceleași preferințe. Domnulprimar s-a gândit la fiecareatunci când a ales spectacolele.Îi felicit pe toți pentru organizare.”Angel Micle, 21 de ani,tehnician board design: „Celmai mult mi-a plăcut paradahipo, dar mă bucur că în acestViceprimarul Miodrag Stanoiov, mulţumit de Praznicul dePită Nouă din acest anan avem un program divers,care durează mai multe zile. Ebine că și tinerii și cei în vârstăau găsit momente care să leplacă. Organizarea este bună.”Nicoleta Muntean, 43 deani, montator subansambluri:„Sunt pentru prima oarăla Praznicul de Pită Nouă dinPecica, dar pot să spun că îmiplace foarte mult. Mă bucur săvăd că aici se păstrează tradițiileși că sunt și tineri care seimplică în frumoasele obiceiuripopulare. Nu prea mai suntzone unde tinerii să fie atrași detradiții. Îmi doresc să revin laaceastă frumoasă sărbătoare.”Magda Doboș, 32 de ani,contabil: „Am rude în Pecicași de aceea am mai fost laaceastă sărbătoare pecicană. Înacest an mi se pare că au fostatinse toate punctele privindtradiția. Administrația locală aoferit un program divers, pentrutoate categoriile de persoane.Mi-a plăcut spectacolul dedansuri. Așteptăm să vedemprogramul de anul viitor.”Ladislau Varga, 60 deaceste lucrări vizează strada 2 și străzileadiacente.- Odată cu apropierea toamneise apropie și noul an școlar. Cemăsuri de pregătire a școlilor aufost luate de administrația locală?- Am început să facem curățenie șisă le pregătim pentru acest nou an școlar.An de an am avut investiții în toateinstituțiile de învățământ din Pecica.De data aceasta pot să spun că nu amavut lucrări majore în nicio clădirecare aparține școlilor. Au fost făcutelucrări de întreținere, igienizare, verificarea mobilierului, a terenurilor desport, a tot ceea ce ține de aceste instituții,iar când elevii și părinții vor pășiîn curtea școlii vor vedea că sunt primițiîntr-un mediu curat, îngrijit, undevor putea învăța.- V-aş ruga să transmiteți unmesaj locuitorilor orașului Pecica șiai satelor aparținătoare.- Aș vrea să le mulțumesc pentrucă au fost alături de noi și ne-au oferitocazia de a sărbători împreună Prazniculde Pită Nouă. Vreau să le maimulțumesc pentru încrederea pe careo au în administrația locală. Având învedere că nu demult creștinii au sărbătoritAdormirea Maicii Domnuluivreau să le urez tuturor celor care poartăacest nume „La mulți ani!”.Aș mai vrea să le reamintesccetățenilor anunțul pe care l-am făcutla festivitatea de încheiere a Prazniculuide Pită Nouă și anume că am reușitbrevetarea Pitei de Pecica la OSIM.Am primit decizia, iar săptămânile viitoareașteptăm să primim acest brevet.De acum înainte nimeni în afarafirmelor pecicane nu se va putea foloside această denumire. Există o adevăratăbătălie pentru podusele tradiționale,pentru brandurile locale și seîncearcă pe diverse căi ca ele să fieacaparate. Locuitorii orașului pot filiniștiți, pâinea de Pecica se va fabricadoar în Pecica.- Vă mulțumesc!„Praznicul de Pită Nouă, un spectacol complet pentru fiecare pecican”ani, pensionar: „Am fost înmai multe zile la Prazniculde Pită Nouă. Îmi place foartemult cum este organizatîn acest an, în special faptulcă sunt programe multe șidiferite. Este meritul administrațieilocale și al sponsorilorpentru această sărbătoarefrumoasă. Am venit săvedem parada hipo și concursulde prins purcei.”Otilia Raicovici, 45 deani, casnică: „Am observatcă în acest an este tot ce vrei,muzică, dansuri, concursuri.Programul este divers, pentrutoate gusturile. Îmi dorescfoarte mult să văd spectacolulfolcloric și pe copiii noștricare sunt de apreciat pentruceea ce fac. Organizarea estebună, mulțumim domnuluiprimar.”

EvenimentŞapte zile de sărbătoare laCea de-a opta lună din calendar,luna august, cunoscută drept ‘’Gustar’’sau ‘’Secerar‘’ este una din lunilece abundă în legume, fructe șirecolte de tot soiul.Pecicanii au consacrat acestei lunio sărbătoare locală prin care să cinsteascăroadele pământului și să cinsteascăceea ce i-a făcut cunoscuți,actualul brand al orașului, respectiv„Pita de Pecica”.Primăria Oraşului Pecica, ConsiliululLocal şi Casa de Cultură „DoruIoan Petescu”, alături de parteneri:Consiliului Judeţean Arad şi CentrulCultural Judeţean şi cu sprijinulnumeroşilor sponsori locali au dedicatșapte zile de sărbătoare Prazniculuide Pită Nouă, iar motivele pentruaceastă decizie sunt numeroase.Pita de Pecica, brand localPita de Pecica a primit mai multeaprecieri, una dintre ele regăsinduseîn paginile unei reviste naționalespecializate în produse ecologice:„Cea mai bună pâine româneascăpe vatră se face cu faină din zonă șifără conservanți. Calitățile sale orecomandă pentru statutul de alimentprotejat de Bruxelles. Faimapitei rumenite în cuptoare de cărămidăs-a dus peste hotare. Unguriiși nemții vin la Pecica, atrași degustul deosebit al pâinii ce-și păstreazăzece zile prospețimea”.Pita rotundă și pita împăturită dePecica sunt rumenite direct pe vatră,în cuptoare de cărămidă, iar pecicaniinu vor să le fure nimeni secretelepreparării pitei.Pita de Pecica, făcută din grâulce se recoltează doar din holdele dinapropierea localității, candidează latitlul de produs tradițional românesc,protejat în Uniunea Europeană (UE).Comunitatea locală a ieșit cuacest produs tradiţional în Europa. Laexpoziţia de la Berlin, pita de Pecicaa fost unul dintre produsele româneştiaflate la mare căutare.Renumita pită de Pecica ajungeazilnic, până în 1989, pe masa fostuluidictator Nicolae Ceaușescu, care afost impresionat de gustul său și oconsidera cea mai bună din România.Pâinea era transportată zilnic în capitalăcu un avion ce decola dimineața,în jurul orei 9.00, de pe aeroportuldin Arad.Având în vedere cele câtevaaspecte pe care le-am menționat despretradiționala pită de Pecica, este dela sine înțeles de ce pecicanii acordăo atenție deosebită acestei sărbători.Șapte zile de sărbătoare cuprograme pentru toategusturileÎn acest an administrația locală apregătit un program complex.Startul ediției din acest an a fostdat luni, 13 august, de la ora 20, pescena amenajată pe platoul pieței -care începând de duminică, 19august, poartă denumirea de PiațaRegele Mihai I - prin cuvintele dedeschidere rostite de către primarulorașului Petru Antal: „Praznicul dePită Nouă este o sărbătoare a noastră,a pecicanilor, prin care sărbătorimpâinea făcută din grâul nou.Este o tradiție ca, an de an, să neadunăm și să cinstim împreunănoua recoltă. În aceste șapte zile depraznic, noi, cei din administrațialocală împreună cu colaboratoriinoștri v-am pregătit un programbogat, diversificat, pe gustul tuturor.Vă așteptăm ca, în fiecare zi sălăsați grijile deoparte și să vă adunațiîn această frumoasă piață pentrua ne bucura împreună. Vămulțumesc tuturor pentru prezențăși vă urez distracție plăcută!”Au urmat pe scenă membriiCenaclului „Lucian Emandi”, care aurecitat din creaţiile proprii şi au cântatcâteva melodii folk cunoscute.„Cenacliştii” s-au făcut cunoscuţiîn ultimii ani la Pecica şi nu numai,prin spectacolele organizate, editândopt numere ale revistei “Lumina inimii”şi două volume.Umoristul DoruOctavian Dumitrua distrat publicul timpde o orăCapul de afiş al primei seri dinprogramul dedicat pâinii noi a fostcunoscutul umorist Doru OctavianDumitru. Acesta a făcut haz de necaztimp de peste o oră, distrând publiculadunat pe băncile din faţa scenei, înciuda vremii friguroase.A doua zi a Praznicului de PităNouă a adus la Pecica Ansamblul„Doina Mureşului” Arad, cunoscutpentru profesionalismul său, care avenit cu un program folcloric vast şipe placul publicului.Seara de miercuri a fost dedicatăiubitorilor de muzică clasică, divertismentşi folclor românesc şi maghiarprin spectacolul oferit de formaţiainstrumentală Transilvanien Quintetdin Arad, apreciată şi cu ocazia ZilelorOraşului din luna mai a acestui an.Celor care îndrăgesc muzica bisericeascăle-a fost dedicată seara dejoi printr-o seară ecumenică la care auparticipat corurile bisericeşti din oraş.Ultimele trei zile au cuprins programecare s-au desfășurat de-a lunguldupă-mesei și al serii.Vineri, de la ora 14 a fost inauguratăexpoziția agroalimentară.

EvenimentPecica dedicate Pitei NoiPrimarul Petru Antal, viceprimarulMiodrag Stanoiov, deputatul IustinCionca şi şefa Serviciului Agricolal Primăriei Oraşului Pecica, dr.Marinela Petran au vizitat, alături decei curioşi, cortul amplasat în parteadinspre Centrul de Îngrijire a platouluipieţei.În cursul aceleiași zile, de laora 18:30, în parcul BisericiiRomano-Catolice, a avut loc ogală de box la care au participatsportivii de la Box Club Pecicaşi cei sosiţi din partea DinamoBucureşti, Box Club RivieraArad, Banatul Timişoara şiSilva Lazăr Motorul Arad, dar şipugilistul suedez Felix Wejlid,sosit de la un club din Stockholm.Pecicanii au putut urmărispectacole de muzică clasică,bisericească, folclorică,pop, folk, în funcțiede preferințeDe la ora 19, specacolul s-a mutatpe scena amplasată pe platoul pieței.Au distrat publicul formaţii dinSântana, formaţiile de dans modernale Clubului Elevilor Pecica, Romaflores,formaţia de dansuri popularedin Semlac, tânăra solistă pecicanăIunia şi formaţia Búzavirág,După ora 22 a urcat pe scenă solistulKaczor Feri, unul dintre cei maicunoscuţi cântăreţi şi compozitori demuzică de petrecere din Ungaria, carea creat o atmosferă de bal stradal cucontribuţia publicului foarte numeros.Seara s-a încheiat cu formaţiaRomaband, urmărită în număr marede publicul de pe băncile din faţa scenei,cât şi de cei care au umplut teraselecomercianţilor.Programul zilei de sâmbătăa început de la ora 18 prin prezentareaunui obicei folcloricmaghiar cu Păstrătorii Tradiţiilordin Turnu. A urmat pe scenăun spectacol de dans modern cuformaţia Forever, muzică cuRicardo din Portugalia, dansuripopulare româneşti cu JuniiNădlacului, dansuri populareslovace cu formaţia Salašan dinNădlac și un program de muzicăşi glume cu Radu Moş şifetele.Scena pe care a concertatCorina s-a umplut de fanicare au cântat, au dansat șiau făcut poze de grup cuartistaAtracția serii a fost multașteptatul concert al interpreteiCorina, care a reușit să umple platoulpieței și chiar scena de faniicare îi fredonau refrenele. Seara s-a încheiat cu discotecă în aerliber.Apogeul acestor zile dedicatepraznicului a avut loc duminică. Programula început de dimineață, prinfinala Cupei Spicul de Aur la fotbal însală, care s-a desfășurat la Sala Marede Sport, după care a urmat premiereafotbaliştilor.De la ora 11, Consiliul LocalPecica a organizat deja tradiționalaședință festivă, în cadrul căreia valorileorașului – şase la număr în acestan - au fost răsplătite.Piața din Pecica poartănumele Regelui Mihai IO oră și jumătate mai târziu aurmat un moment festiv, moment încare piaţa a fost denumită „PiațaRegele Mihai I” iar parcul BisericiiRomano-catolice a primit denumireade „Parcul Sfânta Treime”.A urmat slujba de sfințire a pâinii,un moment în care se mulțumeștepentru noua recoltă.Parada hipo a atras atenția participanților,în special a celor mici.În parcul bisericii au fost organizatedemonstrații judo și canine, iardupă finalizarea acestora a urmat concursulde prins purcei.Spectacolul folcloric aadunat în jurul scenei celmai numeros public dintoate serileDe la ora 18 s-a dat startul spectacoluluifolcloric în cadrul căruia auurcat pe scenă Ansamblul Casei deCultură „George Suru” din Caransebeş,Ansamblul „Armenişana” dinArmeniş (Caraş-Severin), AnsamblulDatina din Pecica, Ansamblul SârbescKud Kolo din Arad, Formaţia Búzavirágdin Pecica, Păstrătorii Tradiţiei dinPecica, General Music cu Florin Ionaş,Diana Selagea, Claudia Ionaş şi alţii.Praznicul de Pită Nouă s-a încheiat,așa cum a început, prin cuvântuladresat de primarul Petru Antal, căruiai s-a alăturat viceprimarul MiodragStanoiov, precum și oficialitățile invitate:senatorul Traian Igaș, deputatulIustin Cionca, președintele CJANicolae Ioțcu, vicepreședintele ConsiliuluiJudețean Arad Eusebiu Pistru.Cu toții au urat „La mulți ani” orașuluiPecica exprimându-și bucuria dea lua parte la programul de o săptămânăorganizat cu ocazia praznicului.Sărbătoarea locală s-a încheiatprintr-un mult așteptat foc de artificiiși discotecă în aer liber.

EvenimentŞapte zile de sărbătoare dedicate Pitei Noi

EvenimentSărbătoare la SederhatLocalnicii, dar şi pecicanii, torneniisau musafirii sosiţi din alte localităţiau avut parte de o vreme caldă, devară şi atmosferă de sărbătoare la ceade a treia ediţie a Zilei Sederhatului,sâmbătă, 4 august.Programele au început la ora 18 labiserica din sat cu o slujbă oficiată depreotul romano-catolic Király Árpád,Arhidiacon de Mureş şi preotul grecocatolicdin Pecica, Miron Jarca.O oră mai târziu primarul PetruAntal a declarat deschisă sărbătoareasatului, în faţa băncilor şi a teraselorpline din curtea grădiniţei, în prezenţaviceprimarului Miodrag Stanoiov şia mai multor membri ai ConsiliuluiLocal Pecica, din partea lor a vorbit dr.Vasile Chifor.Au urcat apoi pe scenă copii de laProgramele au început prin oficierea unei slujbe religioase labiserica din satPrimarul Petru Antal, dar şi alte oficialităţi locale, prezentela evenimentLocalnicii s-au înghesuit să asiste la spectacolegrădiniţa din sat, Păstrătorii Tradiţieidin Pecica, Romaflores, PăstrătoriiTradiţiilor din Turnu, Datina din Pecica,Trupa Forever a Clubului ElevilorPecica, dar şi patru perechi ale formaţieiBúzavirág, care iniţial preconizaucă nu pot răspunde invitaţiei.De la ora 22 atmosfera s-a încinscu muzica formaţiei Romaband, dupăcare localnicii s-au simţit bine pe acordurilecântăreţul de muzică popularăRăzvan Moţ.„A fost un eveniment reuşit, cuun public numeros, ceea ce ne bucurăpe noi, organizatorii. Sederhăteniiaşteaptă, an de an, Ziua Satului şivrem ca programele să le fie peplac”, a declarat primarul Petru Antal.Pe 4 august a fost sărbătorită a treia ediţie a Zilei SederhatuluiMai multe ansambluri şi formaţii populare au încântat audienţaDelegaţie torneană laZiua Secerişului din SzarvasPentru a XV-a oară a avut loc,în cartierul Ezüstszőlő din oraşulungar Szarvas, Ziua Secerişului şiÎntâlnirea Naţionalităţilor din BazinulCarpatic, eveniment la care auparticipat şi reprezentanţi dinTurnu.Cei 11 torneni au prezentat tradiţiilemaghiare din satul aparţinătorşi au participat, alături de alte15 echipe, la concursul de seceriş,Sederhătenii aşteaptă, an de an, Ziua Satuluiprimind laudele organizatorilor şiale spectatorilor.Echipa a fost compusă din 11membri, nouă adulţi: Köles Sanyi,Suttyák Bandi, Kádár Dezső, FaragóRózsi, Stan Etus, Katona Julis,Köles Rózsika, Oláh Ilonka, TóthPiroska şi două tinere, membri aleformaţiei tornene Păstrătorii Tradiţiilor:Kádár Noémi şi Szabadai Tina.Conducătorii echipei AsociaţieiPro Pir Kult Turnu: Tóth Piroskaşi Suttyák András spun că au ocolaborare foarte bună cu ansam -blul tornean de dansuri şi tradiţiilelocale pot fi păstrate şi date maideparte doar prin efort comun.Tornenii au primit nu mai puţinde trei diplome din partea organizatorilormaghiari.Din judeţul Arad a mai participatansamblul bulgăresc din Vinga.Localnicii s-au simţit bine peacordurile cântăreţul demuzică populară Răzvan MoţTornenii au participat la concursul de seceriş

PublicitateS.C. EURO UTIL CONS SRLşi S.C. ZANETTI SRLproduce, comercia -lizează şi monteazăpavele de ciment dediferite modele şiculori, în conformi -tate cu standardele decalitate europeană.Efectuează toatagama de construcţiicivile şi industrialeTel. contact:0740994721 şi 0733687472SC FANNITRANS SRLTransportă produsebalastiere şi produse decarierăDe asemenea, executămşi demolărila cele maiAVANTAJOASEPREŢURIContact 0741.185.273 sau0745.664.913SC PALMAR VALI – marcă înregistratăOferă produse tradiţionale de panificaţiede cea mai bună calitate:- pâine tradiţională coaptă pevatră de la 1-4 kg- cozonaci- pâine neagră cu tărâţe – FĂRĂCOLORANŢI ARTIFICIALIVă aşteptăm la Brutărianoastră din Pecica,de pe strada 1, nr. 58Orar L-V: 05-20S: 05-14Pentru comenzi: 0742.303.743sau 0751.157.796Roplati aduce în faţa plătitorului românun instrument electronic, unmediu virtual UŞOR, SIGUR,ECONOMIC şi RAPID, undebeneficiezi de tot mai multeservicii, online şi la agenţiilesale. Achiziţionezi acum Rovinieta,Încărcări Electronice şiAsigurări şi în curând vei puteaplăti aici facturile pentru utilităţi,gaz, energie electrica şi alte servicii.www.roplati.roS.C. AGROFOREST AMI SRL PECICAVă oferălemne foc de stejar şi fag tăiat şi despicat pentru :ÎNCĂLZIRE LOCUINŢE - PIZZERII - GRILLPreţuri începând de la 100 RON / metru sterTransportla domiciliuinclus în preţ.Comenzi le tel. :0257 468 8770731 353 115Luni – Vineri :8.00 – 16.00S.C. SAM SRL Pecicavinde produse de panificaţie la cele mai avantajoase preţuri, cozonaci, produsede patiserie.Informaţii la adresa str. 112 nr. 34 tel. 0257.469.423Restaurantul „Toşa”organizează mese festive, nunţi, botezuri, zileonomastice, catering. Vă oferim zilnic mâncarecaldă, pizza, clătite, aperitive reci.Meniul zilei este doar12 leiLocalul este situat pestrada 2, nr. 162.Rezervări sau comenzise pot face la numărul detelefon 0741.149.780sau 0745.092.240Vă aşteptăm!

PECICANULDirectorAnul III - Nr. 24 August 2012Daniel AlbuMagistraţi şipoliticeniDecizia CurțiiConstituționale deinvalidare a referendumuluia împărțitdin nou opiniile. Ceipro Băsescu au aplaudatdecizia CurțiiConstituționale, iarcei care au vrut să-lsuspende s-au întrecuta critica hotărârea.Cert este că odată cu decizia Curții Constituționalear fi trebuit ca lucrurile să intre înnormalitate, dar se pare că atacurile continuăpe toate fronturile cu toate că referendumul aavut criterii bine stabilite încă de la început.Greșala mare a celor din USL a fost graba dea-l demite pe Traian Băsescu fără a pune lapunct detaliile și procedurile.După hotărârea de invalidare a referendumului,au urmat acuzații din cele mai gravedespre unii judecători ai Curții Constituționale,dar și scandalul din CSM, privind demisiaMonei Pivniceru.Judecătorii celor două instituții se acuzăreciproc de parteneriat politic, sau presiuni dinpartea unor politicieni și a presei. Să fim serioși.Dacă nu pot să facă față situației, atunci au laîndemână demisia, care este un act unilateral.Dar, unii vor să fie în două luntrii. Pe de o partevor să-și asculte șefii politici, care i-au numit înfuncții, iar pe de altă parte nu vor să-și șifonezeimaginea de magistrat.Cu siguranță sunt și magistrați cinstiți șiimparțiali, dar aceștia nu au de-a face nimiccu politica, sau funcții politice.Ceea ce ne rămâne nouă de făcut este sărespectăm decizia judecătorilor, deoarece deaceea au fost aleși să respecte statul de drept șidemocrația în România.Daniel AlbuAdministraţia locală îşi răsplăteşte,an de an, excelenţiiPag. 12-13Publicaţie lunară Se distribuie gratuitwww.pecicanul.ro"Praznicul de Pită Nouă", osărbătoare pe gustul tuturorPag. 4-6Interviu cu viceprimarul oraşuluiPecica, Miodrag StanoiovPag. 3„Praznicul de Pită Nouă, un spectacolcomplet pentru fiecare pecican”Pag. 3Delegaţie torneană la Ziua Secerişului din SzarvasSărbătoare la SederhatPag. 7Pag. 7

ActualităţiAu fost tăiate panglicile de inaugurarea pieţei şi parcului bisericiiSute de persoane s-au adunat,duminică, 19 august, pentru a participala cele două evenimente importantecuprinse în programul Prazniculuide Pită Nouă din acest an șianume denumirea parcului din vecinătateaBisericii Romano-Catoliceși a pieței locale.Dintre oficialități au participat laeveniment primarul Petru Antal,viceprimarul Miodrag Stanoiov,senatorul Traian Igaș, deputații IustinCionca, Faragó Péter, MariusGöndör, președintele PD-L AradGheorghe Seculici, europarlamentarulIosif Matula, consilieri localişi judeţeni, preoți reprezentând culteleexistente în oraș precum șireprezentanţii mai multor instituţiilocale.Aceștia împreună cu mulțimeaprezentă s-au strâns în jurul pangliciide inaugurare a noului parc albisericii, care primește numele„Parcul Sfânta Treime”.„Luăm cu toţii parte la un evenimentsimbolic, dar cu semnificaţieimportantă pentru pecicanişi mai ales comunitatea romanocatolică.Acest spaţiu verde mărginitde Parohia şi Biserica Romano-catolicăcu hramul Sfânta Treimea fost considerat mereu„parcul bisericii” tocmai datoritălocaţiei sale. În ultimele săptămâniparcul a trecut prin mai multetransformări şi a primit aspectuldeosebit pe care îl vedem acum cutoţii. Vreau să le mulţumesc pentruacest lucru domnului primarPetru Antal, domnului viceprimarMiodrag Stanoiov, consilierilorlocali şi tuturor care au contribuit.Aduc mulţumiri şi domnilorKocsik Imre şi Vasile Chifor, careau venit cu propunerea acordăriinumelui de Parcul Sfânta Treimeşi consilierilor locali care au fostde acord.”, a rostit preotul BisericiiRomano-Catolice Czeglédi Franciscîn cuvântul său de mulțumire.După tăierea panglicii, cei prezențis-au adunat în jurul stejaruluiimpunător pe platoul pieței din Pecica.Mulțimea aștepta ca din momentîn moment să înceapă ceremoniaprin care piața orașului să primeascădenumirea de „Piața RegeleMihai I”.Coordonatorul evenimentului,consilierul local dr.Vasile Chifor adeschis ceremonia: „ În urmă cu 91de ani, mai exact în data de 25octombrie 1921, învățătorul LaitaIoan, directorul Școlii nr.2 din Pecicaavea să sădească un stejar. Acestgest nu era întâmplător. Stejarul afost sădit în semn de omagiu și speranțăla nașterea celui care vadeveni Majestatea Sa Regele MihaiI al României. Încă de la început,acest stejar a fost îndrăgit, îngrijitși păzit ca un simbol. ”Stejarul a devenit și mai celebruprin obținerea locului 8 (din 87) laConcursul “Arborele Anului” ediția2010 organizat de “Fundația pentruParteneriat” în colaborare cu radio“EuropaFM”.Consilierul local își încheiecuvântarea motivând: „Acum,când piața a fost reamenajată,modernizată, constituind astăziși locul de desfășurare a tuturormanifestațiilor culturale importanteale orașului, ConsiliulLocal și Primăria Pecica audecis ca această piață să poartenumele celui care prin atitudineaSa de la 23 august 1944, ascurtat cu 6 luni războiul aldoilea mondial, singura personalitatecontemporană nouă -Regele Mihai I-Piața RegeleMihai I. ”Oficialitățile au tăiat panglicainaugurală şi piața a primit denumirea„Piața Regele Mihai I” însunetul muzicii interpretate de fanfarainvitată și a aplauzelor celorprezenți.Se lucrează intens laHala agroalimentarăConstrucţia halei agroalimentarede lângă Sala mică desport evoluează bine pe perioadaverii.Boxele care vor fi alocatecomercianţilor au prins formădupă montarea elementelor determopan şi aerotermelor, iaracum se lucrează la grupurilesanitare.Comercianţii vor avea la dispoziţieboxe atât la parter, cât şila etaj, în funcţie de produsul pecare îl vând, dar vor fi amplasateşi mese în mijloc pentru miciicomercianţi.În ceea ce priveşte exteriorulconstrucţiei, aceasta este aproapegata. Muncitorii au lucrat lapavarea aleilor şi a parcărilor dinjur şi la rampa de acces pentrupersoanele cu handicap, urmândsă fie montat şi gardul care vadelimita hala de proprietăţile dinjur.„Sunt mulţumit de ritmul încare se derulează această investiţieimportantă pentru oraş.Ştiu că pecicanii urmăresc cuatenţie hala agroalimentară şivreau să îi asigur că facem totposibilul pentru a o putea deschidecât mai repede”, a spusprimarul Petru Antal la faţa locului,în urma discuţiilor cu reprezentanţiifirmelor care lucreazăla hală.Expoziţie fotograficăClădirea principală a PrimărieiOraşului Pecica a găzduit la începutullunii august o expoziţie defotografie, organizată de ParculNatural Lunca Mureşului.Toţi cei care au avut problemede rezolvat la vreuna din birourilesau serviciile administraţiei localepecicane şi au trecut pe coridorulprincipal, au putut admira, subformă de imagini color de maridimensiuni, animalele care trăiescpe suprafaţa ocrotită a parculuicare cuprinde şi zone din Pecica.Elevii premianţi au fost la Makó14 elevi ai Şcolii Generale nr. 2 dinPecica au participat, în perioada 7-9august, la deja-tradiţionala tabără apremianţilor asigurată în fiecare an decătre Primăria Oraşului Pecica şi ConsiliulLocal.După Gyula şi Mórahalom, deaceastă dată elevii care au obţinut celemai bune rezultate la învăţătură pe parcursulîntregului an şcolar s-au pututrelaxa şi distra în oraşul maghiarMakó, cunoscut pentru baia termală deaici.Alături de copii au mers şi doi profesoriînsoţitori, care au avut grijă catabăra să decurgă aşa cum trebuie.Elevii şi-au petrecut mare partedin timp la noul ştrand termal al oraşului,dar au avut timp să viziteze şiobiectivele turistice ale oraşuluiMakó.Elevii de gimnaziu de la secţiaromână şi maghiară a Şcolii Generalenr. 2 au fost cazaţi la colegiul din oraşşi au avut parte de condiţii bune pedurata celor patru zile de vacanţă.Măsuri de prevenirea incendiilor de vegetaţieServiciul Voluntar pentruSituaţii de Urgenţă (SVSU) Pecicale recomandă fermierilor şi persoanelorfizice să nu neglijezemăsurile de prevenire a incendiilor,deoarece vegetaţia uscată se poateaprinde foarte uşor, provocândpagube.Este important şi să verificestingătoarele de la bordul utilajelorde recoltat şi să dispună de o cantitatede apă pentru eventualelemici focare de incendiu care potapărea pe mirişte.În plus, sunt foarte utilemăturile de nuiele sau lopeţileconfecţionate artizanal, dinbucăţi de covor din cauciuc, careau eficienţă foarte mare la stinsfocarele. Neglijând sfaturile demai sus, pot apărea pagubemateriale uriaşe - spun pompierii.De asemenea, este interzisă, încontinuare, arderea miriştilor şi avegetaţiei uscate, amenda maximăfiind de 10 000 de lei.

- Cum aţi comenta evenimentelepolitice din ultima perioadă?- Obiectivul declarat al regimuluiPonta-Antonescu, exprimat clar deinformatorul dovedit Dan Voiculescueste: “Nu avem toată puterea până nuluăm justiţia”.Şi pentru a pune mânape justiţie, trebuia eliminat preşedinteleTraian Băsescu. Noua majoritateparlamentară s-a format ca reacţie laarestarea fostului prim-ministruAdrian Năstase. Pe aceşti oameni îiuneşte frica de dosarele penale pe carele au şi de faptul că ar putea să li seîntâmple, ce i s a întâmplat d-lui Năstase.Şi pentru asta sunt în stare deorice.Să ne amintim că totul a începutcu două Ordonanţe de urgenţă care aufost declarate neconstituţionale OUG38/2012 care anula controlul CurţiiConstituţionale asupra deciziilor Parlamentuluişi OUG 41/2012 care eliminapragul prezenţei la vot.Ca urmarea presiunilor europene care necereau să respectăm statul de drept şiindependenţa justiţiei. Parlamentul arevenit asupra celor două ordonanţe.Aşa s-a ajuns să votăm o lege, care stabileanumărul necesar de voturi pentruca referendumul să fie validat ( jumătateplus unu din cetăţeni care suntînscrişi în listele electorale).Trec pestefaptul că nu e corect să schimbi regulileîn timpul jocului, adică după suspendareapreşedintelui.Guvernul care s-a ocupat de organizareareferendumului, a comunicatnumărul de cetăţeni înscrişi în liste şianume 18.292.464. Din păcate pentrucei care au dorit schimbarea preşedinteluila vot s-au prezentat doar8.459.053 de votanţi, insuficienţi pentrua fi validat referendumul. Şi atuncia început presiunea pe miniştrii Rus şiDobre să fraudeze listele electorale,de pe care trebuiau scăzute cumva1.374.360 de români. Cei doi au preferatsă-şi dea demisia, decât să comităo infracţiune. Din punctul meu devedere referendumul a fost organizatde nişte nepricepuţi ca să nu spunincompetenţi, care în loc să facă listelede alegători prima dată şi apoi săcheme lumea la vot au făcut exact pedos. Curtea Constituţională a cerut în14.08.2012 listele electorale permanenteactualizate până la 10 iulie pentrua putea stabili dacă referendumuleste valid sau nu. Conform Legii370/2004 art.2 alin1 lit.C “listelecuprinzând cetăţenii români cu dreptde vot care au împlinit 18 ani până laziua alegerilor inclusiv”. Legea estefoarte clară: toţi cetăţenii români, indiferentunde se află, în ţară sau străinătate,cu sau fără buletine expirate. Şi cutoate că cererea expresă a Curţii Constituţionaleera ca Guvernul să trimitălistele electorale cu numărul cetăţenilorcu drept de vot, Guvernul a trimisun addendum. Ceva de genul: vă dămnişte date care ar putea să dea argumentejudecătorilor Curţii Constituţionalesă considere că lipsesc suficienţivotanţi de pe liste pentru a-ldemite pe preşedintele Traian Băsescu.Întrebarea este: premierului i-a fostfrică să-şi asume răspunderea de a trimitenişte liste false şi din acest motiva trimis ceva ce Curtea Constituţionalănu ceruse? A transmis că sunt512.379 de cetăţeni cu buletine saucărţi de identitate expirate şi peste treimilioane de români aflaţi în străinătate,pe care n-a avut curajul să-i scoatăde pe liste, dar dă de înţeles CurţiiConstituţionale că ar trebui scoşi de peliste.Curtea Constituţională a avut ocaziasă dea dovadă de profesionalism,declarând invalid referendumul organizatpe 29 iulie. Numai că aceastămajoritate parlamentară grupată în jurullui Voiculescu şi-au creat o alternativă,atunci când au adoptat o hotărâre(nr.34din 06 iulie 2012) care prevede că:”însituaţia în care Curtea Constituţionalăva stabili că nu au fost îndeplinite condiţiilede valabilitate stabilite de legepentru validarea referendumului, ParlamentulRomâniei va lua act de hotărâreaacesteia şi va decide asupra proceduriide urmat”.Cu alte cuvinte se vamuta războiul în Parlament unde ceipeste douăzeci de colegi parlamentaricu dosare penale vor face tot posibilulca Traian Băsescu să nu revină pe funcţie,prelungind criza politică.- Cum se reflectă scandalurilepolitice în viaţa românilor?- Scandalurile politice duc la instabilitate.Faptul că Guvernul Ponta seocupă cu demiterea preşedintelui înloc să ia măsuri economice se vededeja şi românii o simt pe pielea lor.Moneda naţională a pierdut 7% înraport cu euro.Ca urmare energia şiproducţia din import, ratele populaţieila creditele în monedă străină se scumpesccu 7% cel puţin, scăzând nivelulde trai al întregii populaţii. Deficitulbugetar ( minusul dintre venituri şicheltuieli) a ajuns în luna mai deja la1,19% din PIB, cu toate că în acordulcu FMI şi-au asumat un deficit la sfârşitulanului 2012 de 2,2%.Este evidentcă nu se vor putea încadra în acestdeficit, cu atât mai mult cu cât agriculturanu ne va ajuta din cauza seceteiiar exporturile au scăzut foarte mult.Criza politică sperie investitorii străini,care preferă să ocolească ţara noastrăşi asta se vede în datele oficiale: înprimele cinci luni ale anului faţă deaceeaşi perioadă de anul trecut, investiţiilestrăine au scăzut de la 849 la 465milioane euro.Bugetul pe anul acesta se baza peun aport de 6 miliarde de euro banieuropeni. Din cauza proastei guvernăriau fost oprite plăţile din aceştibani şi acest lucru va dezechilibra şimai rău bugetul. Şi pentru că toateaceste lucruri nu erau de ajuns, Guvernula tăiat masiv din investiţii, ceea ceva duce la creşterea cheltuielilor cuşomajul, ajutoarele sociale şi la scădereaveniturilor fondului de pensii şisănătate.Ca să nu mai vorbim de diminuareaveniturilor din impozite şiTVA. Şi ca să se vadă şi mai clar, efecteleacestui scandal politic în viaţaCotidian„Voi candida pe Colegiul 7 pentru un nou mandat de deputat”Interviu cu Iustin Cionca, deputat PD-LDeputatul Iustin Cionca felicită administraţia locală din Pecicapentru modul de organizare a „Praznicului de Pită Nouă” din acest anDeputatul Iustin Cionca, în mijlocul pecicaniloroamenilor, restanţele la bănci a crescutîn luna mai cu 855 milioane lei faţă de487 milioane lei anul trecut, aproapedublu.- Aţi participat la „Praznicul dePită Nouă” organizat zilele trecutela Pecica, care a fost impresia dvs. înceea ce priveşte organizarea acesteisărbători pecicane?- Praznicul de Pită Nouă este ceamai importantă sărbătoare a oraşuluiPecica. D-nul primar şi echipa din executivau organizat o săptămână plinăde evenimente, în cadrul cărora auîncercat să pună în valoare tot ce aremai bun oraşul nostru în domeniilecultural-sportiv. Şi pentru a răsplătiaceastă muncă a celor care s-au ocupatde organizare, pecicanii au venit înnumăr mare la această sărbătoare.Cred că a fost cea mai bună organizareşi cel mai frumos Praznic de pânăacum.- Se apropie cu paşi repezi alegerileparlamentare. Veţi dori sămai continuaţi, ca şi deputat, în colegiulpe care îl reprezentaţi în ParlamentulRomâniei?- Voi candida pe Colegiul 7 pentruun nou mandat de deputat.-Aş dori să reamintiţi beneficiilepe care pecicanii le-au avut,având un reprezentant direct înParlamentul României?- Unul dintre motivele care m-audeterminat să plec la Bucureşti a fostfaptul că, în calitate de primar, aveamo sumedenie de proiecte de dezvoltarea localităţii, pentru care nu aveamfinanţare. Pot să vă spun că după treiani şi jumătate, toate aceste proiecte auasigurată finanţarea şi unele s-au şirealizat.Am fost partenerul primaruluiîn toţi aceşti ani şi eu cred că oraşulnostru a simţit că are doi parlamentaripecicani.- Ce mesaj transmiteţi pecicanilor?- De Praznic, Pecica a fost vizitatăde mulţi oaspeţi, care fără nici oexcepţie, ne-au felicitat pentru schimbărilefăcute. Trebuie să recunoaştemcă avem un oraş în plină dezvoltare, unoraş viu în care se lucrează. Toate acestelucruri vi se datorează dumneavoastră,celor care locuiţi în Pecica.Meritaţi aceste lucruri şi acesta e doarînceputul.Traian Igaş: „Ministrul Agriculturii să dea socoteală în faţa arădenilor”Senatorul Traian Igaş, prezent la sărbătoarea“Praznicului de Pită Nouă”Este alarmant felul în careGuvernul Ponta înțelege să seraporteze la seceta care afecteazăjudețul Arad și întreaga țară. Secetaprelungită a afectat peste 30.000 dehectare de culturi în județul Arad,iar ministrul agriculturii, acolitul luiVoiculescu, ne vorbește despre ohartă a deșertificării unde zona desud este cea mai afectată.Îl voi interpela pe ministrul Agriculturii,Daniel Constantin, pentru ada socoteală în fața arădenilorprivind măsurile de sprijin pe care lepromite agricultorilor care au fostafectați de secetă. Vorbesc de măsuride relansare economică de când auvenit la guvernare și încă nu se simtenimic în buzunarele românilor pentrucă acea creștere a salariilor auanihilat-o imediat cu creșterea cursuluide schimb și scumpirile exage r-ate. De aceea consider că este necesarsă supraveghem dacă declarațiilepopuliste ale ministrului agriculturiidevin realitate sau rămân simpledeclarații, așa cum ne-au obișnuitguvernanții socialiști până acum.Din păcate observăm că aceastăzonă de sud se suprapune cu bazinulelectoral al domnului Ponta și alalianței socialiste. Nu am vrea să credemcă singurul motiv pentru careguvernarea socialistă își îndreaptăatenția înspre județele din sud estesimplul fapt că populația județelordin vest are alte preferințe politice.Românii sunt unii și aceeași peste totîn această țară, ei trebuie tratați cuaceeași unitate de măsură de GuvernulPonta-Antonescu.În Arad, agricultorii se uită cum lise prăpădesc culturile sub ochi dincauza secetei, pagubele cele mai marifiind la producția de porumb, floareasoarelui, legume. Din păcate oficialiiministerului nu au întreprins nici omăsură cu impact imediat pentrucombaterea efectelor secetei, dar s-aumulțumit să îi acuze pe foștii miniștri.Răspunsul din partea reprezentanțilorfermierilor a venit prompt, nu la felde prompt ca poziția ministrului, careavea pe biroul de lucru încă de la preluareamandatului toate datele că secetava zgudui puternic agriculturaanul acesta.Suntem la peste 100 de zile deguvernare socialistă, iar arădenii suntscoși de pe harta ministrului agriculturii.Traian Igaş,senator PD-L

ActualităţiAdministraţia locală îşi răsplăteşte, an de an, excelenţiiLa fel ca în fiecare an, în cadrulsărbătoririi Praznicului de Pită Nouă,Consilul Local Pecica se reunește înședință festivă pentru a recompensavalorile locale care au muncit pentrudezvoltarea orașului.În acest an ședința a începutduminică, 19 august, după ora 11, înSala Festivă a Şcolii Generale nr. 2.După cum a prezentat preşedintelede şedinţă, prof. Eugenia Pete,pe ordinea de zi s-au aflat patrupuncte: acordarea Titlului de Excelenţăpentru şase persoane din Pecica,Turnu şi Sederhat; acordarea,pentru prima dată, a disctincţiei„Rădăcini Pecicane”, dedicată personalelornăscute la Pecica, dar cares-au realizat pe alte meleaguri şi audus, astfel, mai departe numele oraşului;prezentarea celui de al nouăleanumăr al revistei „Lumina Inimii”editată de membrii Cenaclului„Lucian Emandi” cu sprijinul PrimărieiOraşului Pecica, iar ultimulpunct a cuprins discursurile celorprezenţi.Dintre oficialităţi au fost prezenţiprimarul orașului Petru Antal, viceprimarulMiodrag Stanoiov, consilierilocali şi judeţeni, europarlamentarulIosif Matula, senatorulTraian Igaş, deputaţii Iustin Cionca,Faragó Péter, Marius Göndör, primaruloraşului Nădlac, VasileCiceac, președintele PD-L Arad,Gheorghe Seculici, reprezentanţiimai multor instituţii locale, reprezetanțiai universităților arădene, Cetăţenide Onoare şi pecicani decoraţicu Titlu de Excelenţă.Cei şase pecicani care au primitTitlu de Excelenţă au fost PontaMaximilian, Denuţ Aurel, SuttyákAndrei şi Tóth Paraschiva din Turnu,respectiv Magyar Mihai şi DancsŞtefan Gheorghe din Sederhat.Dr. Lelik Ferenc, primul care aprimit din partea Consiliului Local şia primarului Petru Antal distincţia„Rădăcini Pecicane” a spus că a fostfoarte surprins şi bucuros când a primitscrisoarea din partea administraţieilocale pecicane şi şi-a manifestatsurprinderea că în expunereade motive citită au fost cuprinse atâtde multe date despre viaţa şi carierasa.Printre cei care au ţinut să iacuvântul şi să scoată în evidenţă faptulcă Pecica este un model pentruorganizarea evenimentelor de acestgen, care cinstesc oamenii valoroşi,modeşti şi cinstiţi, care contribuie,fiecare prin munca lor de zi cu zi, ladezvoltarea comunităţii, dar au scosîn evidenţă şi transformările în binecare au loc în Pecica au fost deputaţiişi senatorii prezenţi, dar şi GheorgheSeculici şi reprezentanţii celordouă universităţi arădene.Universitatea de Vest „VasileGoldiş” i-a înmânat primarului PetruAntal distincţia Globul de Cristalpentru activitatea lui de până acum.La final, toţi cei prezenţi au ciocnitun pahar de şampanie, după careau ieşit pentru a participa la festivitateade denumire a pieţei şi parculuibisericii.Expunere de motive în vederea acordării Titlului de Excelenţă domnului Dancs Gheorghe ŞtefanDomnul Dancs Gheorghe Ștefan,Ghiuri-Baci, cum îl cunosc ceidin sat, s-a născut în 15 aprilie 1936,într-o familie de țărani înstăriți careaveau 10 ha de pământ. A absolvitșcoala primară din Sederhat, iar în1953 școala de tractoriști de la Sântana.În 1954 se angajează ca tractoristla SMT Pecica, iar în 1965 setransferă la IAS Pecica, secția Turnu,dar tot de la SMT se pensionează în1990.Anul 1958 îi aduce aminte de 2evenimente: unul foarte trist, cândfamilia sa a intrat in CAP și unulDancs Gheorghe Ștefan alăturide primarul Petru Antalfoarte frumos, când s-a căsătorit cueducatoarea Ileana, cu care are 2copii, iar azi se bucură și de cei 3nepoți ai lor.Ghiuri-Baci își aduce aminte deînceputurile meseriei sale de tractorist:de tractoarele IAR22, IAR23 curoți cu pinteni de fier care porneau lamanivelă, apoi de tractoarele cu șenile,apoi de cele MTZ cu roți din cauciucimportate din Uniunea Sovietică,de UTB6, Universal 26 și cel maimodern U650.Își aduce aminte de primele combinetrase de tractor C1, C3, apoi combineleauto-propulsate Gloria 12 și 14.Azi, Ghiuri-Baci se simte un omîmplinit. Și-a închinat întreaga viațăfamiliei și muncii în agricultură.Timp de 38 de ani a dat an de angrâul pentru “pita nouă”. Azi, Ghiuri-Baci se numără printre puținii băștinașiai satului Sederhat - născut, crescutși rămas în Sederhat. Dar nu-ipare rău, că și cei care au venit s-auintegrat bine. Și mi-a mai spus ceva:“Eu nu am avut niciodată dușmani,cel puțin nu am simțit să fi avut”.Este un lucru formidabil pentru zilelenoastre.Azi, Ghiuri-Baci mai are omisiune importantă: ține cheia bisericiiromano-catolice, cheie pe care odă și ortodocșilor și greco-catolicilorpentru a putea să-și țină slujba. Și neinvită în 8 septembrie la sărbătoareahramului bisericii.Pentru cei 38 de ani de muncăpe tractor în suljba agriculturii pecicane,pentru cinstea în care a trăit,pentru modelul de viață pe care ni l-a oferit, propun Consiliului LocalPecica și domnului primar PetruAntal acordarea Titlului de Excelențădomnului Dancs Gheorghe Ștefan,lui Ghiuri-Baci, în semn de înaltăapreciere.Dr. Vasile ChiforExpunere de motive în vederea acordării Titlului de Excelenţă domnului Maximilian PontaNăscut în anul 1956 în Pecica, esteun om prezent în casele multor pecicaniprin pâinea pe care o face la brutărialui. Aşa cum scrie şi pe ambalaj„pâinea noastră cea de toate zilele” estefăcută după o reţetă originală şi esteapreciată, atât de pecicani, cât şi deoamenii din judeţul Arad.Domnul Maximilian Ponta provinedintr-o familie care a făcut pâineîncă din anul 1960, atunci când părinţiisăi au vândut pâine făcută la ei încasă, într-un cuptor clădit aşa după cumse făcea pe vremuri. Mama domnuluiPonta a venit în Pecica, pe atunci comună,în anul 1947, trăgându-se dintr-olocalitate vecină, Şeitin, iar tatăl lui estepecican din părinţi şi bunici pecicani.Ponta Maximilian este căsătorit,are doi copii şi un nepoţel. De o modestiedezarmantă, este omul care se dedicăcomplet familiei sale şi brutăriei pecare o conduce. Tot aici lucrează şisoţia şi fiica acestuia, făcând cea maibună „pită de Pecica” aşa cum zicearegretatul profesor Doru Ioan Petescu.De-a lungul anilor, „Brutăria Tia-Max” a participat la numeroase concursurişi expoziţii anuale, fiind premiatăpâinea de Pecica şi reţeta tradiţionalădupă care este făcută. Mai mult, pâineadin brutăria domnului Ponta a adusfaimă internaţională localităţii noastre,fiind prezentă de mai multe ori la expoziţiiinternaţionale, ultima dată fiind la„Săptămâna Verde” de la Berlin.Sărbătoarea pecicană „Prazniculde Pită Nouă” este de fiecare dată unbun prilej, pentru cei care ne viziteazădin alte localităţi şi ţări, de a gusta dinpâinea de la brutăria „TiaMax” şi de ane aprecia atât localitatea noastră, cât şireţeta originală a domnului Ponta, reţetătransmisă din generaţie în generaţie.Brutăria „TiaMax” şi-a deschisuşile pentru pecicani, şi nu numai, înanul 1992, atunci când domnul Pontaa renunţat la serviciul său pe care îlavea, şi împreună cu soţia sa, doamnaMaria Ponta, au pus în practică tot ceau învăţat de la doamna Cristina Ponta,mama domnului Ponta, o doamnăplină de viaţă şi cu dragoste de muncă.Aceasta le-a insuflat dragostea şi respectulfaţă de pecicani, respect care sevede la domnul Ponta. Pentru pecicanieste o mândrie să aibă un om cinstit,respectuos, harnic, un model de adevăratpecican, care, de-a lungul anilor,a reuşit să aducă Pecica, prin pâinea pecare o face, pe buzele şi în mintea multoroameni din ţară şi de peste hotare.Pecica este o constantă promovarede imagine datorită acestui adevăratpecican, promovare care, din partealui, vine involuntar. Ţinând seama deintenţia de omagiere a unor personalităţicu merite deosebite din oraşul Pecica,ţinând seama şi de faptul că domnulPonta Maximilian este un om cucredinţă în Dumnnezeu, ceea ce sevede şi prin faptul că a scris pe ambalajulpâinii un citat din „Tatăl nostru”.Şi ţinând, nu în ultimul rând, seama defaptul că este un mare iubitor de natură,credem că şi imaginea oraşuluiPonta Maximilian alături deprimarul Petru AntalPecica are de câştigat prin acest om,meritând să îi fie răsplătite eforturile cuo diplomă din partea pecicanilor.Expunere de motiveDomnul Suttyák Andrei, născutfiind în satul Turnu, şi-a demonstratataşamentul faţă de meleagurile natale.Chiar şi atunci când şi-a mutatreşedinţa în Ungaria vecină, a dorit săajute – cu puterile care i-au fost date –satul Turnu. În acest context a reuşit săconvingă un investitor german ca acestasă îşi întemeieze afacerea chiar înTurnu, construind aici o mică fabrică.Trebuie menţionat faptul că până înzilele noastre aceasta este singurainvestiţie străină realizată în aceastălocalitate.După 8 ani petrecuţi în străinătatea revenit în satul Turnu. Aici, în anul2007, împreună cu doamna Toth Paraschiva– Ghizela, au fondat o asociaţieculturală non-profit, Asociaţia PRO-PIR-KULT.Înfiinţarea asociaţiei a asiguratcadrul necesar pentru a realiza un proiectmai vechi de-al lor, adunarea şiexpunerea într-un loc adecvat a uneicolecţii constând în obiecte de uz ţărănesc,tradiţionale din zona noastră.Casa consacrată pentru a adăposti acestmic „muzeu” este proprietatea lor privată.Obiectele expuse aici au fostdonate de către membrii lor de familie,de localnicii din Turnu, multe dintreTóth Paraschiva şi Suttyák Andreialături de primarul Petru Antalele fiind adunate chiar şi din localităţileînvecinate. Această colecţie creştecontinuu, atât ca număr de obiecte, câtşi ca varietate şi putem afirma că exponateleîn ansamblul lor se constituieîntr-o oglindă fidelă a modului tradiţionalde viaţă din zona noastră.Cei doi întemeietori însă, nu audorit să realizeze doar o colecţie deobiecte expuse pentru a fi admirate. Eistau oricând la dispoziţia vizitatorilorcu demonstraţii practice în ceea ce priveştemodul de folosire a acelor obiectepe care mulţi dintre noi nici nu le maicunoaştem. Îmbucurător este faptul că– la iniţiativa Asociaţiei PRO-PIR-KULT – s-au pus bazele unei colaborăricu şcolile din zonă (chiar şi cu şcoliledin Arad). Copiii noştri sosesc laTurnu în cadru organizat şi aici potînvăţa cum se toarce lâna, cum se ţesela război sau cum se face pâine tradiţionalăcare şi nouă, pecicanilor, ne esteatât de dragă.Asociaţia este un participant tradiţionalnelipsit la zilele oraşului Pecicasau la praznicele de pită nouă. Dar şi înalte localităţi sunt cunoscuţi şi recunoscuţi,ca dovadă stă premiul specialcâştigat anul trecut la Festivalul Sarmalelorîn oraşul Szarvas din Ungaria,precum şi cele trei premii obţinute anulacesta la Ziua Secerişului.Trebuie să amintim de asemeneacă asociaţia este organizatoarea tradiţionalăa Întâlnirii Naţionalităţilor, unsimbol al multiculturalităţii satuluiTurnu, eveniment care anul acesta şi-aconsumat cea de-a V-a ediţie.Având în vedere cele de mai sus,propuneam ca doamnei Toth Paraschiva– Ghizela şi domnului SuttyákAndrei să li se acorde Titlul de Excelenţădin partea Consiliului Local Pecica.

Domnul Magyar Mihai, Mihai-Baci, cum îl știu toți din Sederhat s-a născut în 12 septembrie 1922 laRovine, Pecica de astăzi, într-o familiede agricultori, dar care aveau șiun mic atelier de fierărie și de tâmplărie.La scurt timp se mută la casadin Sederhat.A absolvit 4 clase la școala dinSederhat și face un an de gimnaziu laȘcoala “Iosif Vulcan” secția maghiarădin Arad. Se retrage de la școală, lainițiativa tatălui, pentru a lucrapământul.Domnul Magyar se înrolează înarmată în 1940. Face școala de infanterie,apoi de cavalerie și este înrolatîn Regimentul 1 Roșiori. Participă larăzboiul din Răsărit, la luptele de laOdesa, Berezovska, Guzinoozka.Ramâne în serviciul militar 3 ani șijumătate. După lăsarea la vatră seîntoarce la Sederhat unde își lucreazăpământul.Încă din 1948, avea tractor, laînceput un “Forson” apoi un “Lanz-Bulldog”, cu plug și remorcă.„A lucrat 9 ani la CAP“23 august” din Sederhat”Mihai-Baci îsi aduce aminte cutristețe de perioada colectivizării.Familia sa rezistă cu eroism colectivizăriipână în anul 1962, cu toatepresiunile făcute de comuniști. Cudările, cotele, confiscările, relocareapământului. Îmi povestește de ziuaîn care comuniștii au intrat în casalor și i-au luat mobila și tot ce aveauîn casă. Îmi povestește și de “generozitatea”comuniștilor. I-au lăsatpatul în care dormea copilul lor, Miși,foarte mic la acea vreme. A mai făcuto masă dintr-un butoi și casa a redevenit“mobilată”.Lucrează 9 ani la CAP “23august” din Sederhat pe tractorulpersonal, apoi pentru că “chiaburulnu fura” a fost promovat magazionerși mai târziu brigadier. Se pensioneazăîn anul 1990 și începe sălucreze pământul pe care l-a redobânditîn același an. De atunci șipână în ziua de azi lucrează singurcele 19 ha de pământ. Anul acesta aobținut 4000kg grâu la ha iar anultrecut 8000kg porumb boabe la ha.Mai cultivă lucernă și rapiță pentruîngrășământ vegetal. La cei 90 deani, în campanie, Mihai-Bacilucrează zi de zi cu tractorul personal.L-am întrebat de ce mai lucreazăla vârsta aceasta. Cu siguranțănu este ușor la 90 de ani să lucrezipe tractor. Mi-a răspuns apăsat:“Numai așa mă simt bine, numaiașa pot eu să trăiesc”. Seara, dupămuncă, mai iese “cu băieții” la obere la birtul satului unde povestescde ale lor.„Mihai-Baci este mereutânăr”L-am întrebat ce dotări tehniceare. Mi-a răspuns prompt că un elevcare și-a învățat bine lecția și cu onedisimulată mândrie în glas: tractorU445, plug PP2, grapă GDP2,5,semănătoare SUP15, semănătoareporumb SP4, remorcă RM3,5, mașinăde ierbicidat, MIG10.ActualităţiExpunere de motive în vederea acordării Titlului de Excelenţă domnului Aurel Denuţ (Toşa)„Ştiinţa este cunoaştere. Înţelepciuneaeste viaţă organizată”. Acestevorbe ale lui Kant ne oferă o perspectivăadevărată de a vorbi despreun om ale cărui valori morale nesituează la limita de sus a vieţii.Într-o lume a activităţilor tehnice,a succeselor şi a şanselor aleatorii,care în chip miraculos împingomenirea pe drumul de fier al civilizaţiei,modelul de „om moral”, maipuţin spectaculos, în ciuda greutăţilorsale şi a puterii sale de dăruire –scapă adesea privirii noastre grăbiteşi însuşi omul care îl întruchipeazăse bucură destul de discret cu satisfacţiadatoriei împlinite faţă desemeni, faţă de ideile care alcătuiesccodul înaltelor valori morale aleumanităţii.Domnul Aurel Denuţ(Toşa) a lucrat 13 ani caospătar – bucătar la UTAAş dori să vorbesc, cu stimă, despredomnul AUREL DENUŢ(TOŞA).S-a născut la data de 13.XII.1951în localitatea Pecica, unde şi-a făcutstudiile primare, gimnaziale şi maiapoi doi ani de şcoală profesională.A lucrat mai întâi ca finisor materialetextile, iar mai apoi, găsindu-şiadevărata vocaţie, a lucrat la UTA 13ani, ca ospătar – bucătar.S-a mutat cu locul de muncă laPecica, făcând aceeaşi meserietimp de 19 ani, din care 8 ani laPetrol, iar 11 ani la Cooperativadin Pecica.Aurel Denuţ (Toşa) alături de primarul Petru AntalAre trei copii, este căsătorit, iar înprezent şi-a făcut propria afacere, unrestaurant foarte apreciat, unde îşiexercită talentul şi vocaţia cu aceeaşiplăcere ca la început.Pe lângă muncă, a găsit timp săse dedice şi activităţilor sportive, ajucat fotbal timp de 18 ani, ca unadevărat profesionist, aducând localităţiisale numeroase motive debucurie.Este un om onest şi integru, unom care este preocupat de ceea ceface, astfel încât toată lumea să fiemulţumită.Având în vedere cele de mai sus,propunem ca d-lui Aurel Denuţ(Toşa) să i se acorde, din partea ConsiliuluiLocal Pecica, Titlul de Excelenţă.Expunere de motive în vederea acordării Titlului de Excelenţă domnului Magyar MihaiMagyar Mihai alături de primarul Petru AntalSimțul proprietății asociat cudorința de a muncii, atât de dezvoltatela adevărații țărani de pe întregcuprinsul României îl ține mereuverde, mereu tânăr, mereu în formă.Mihai-Baci face ce puțini potface în ziua de azi - el nu ne dă sfaturi,el ne dă EXEMPLU. El face ca în fiecarean, chiar dacă are 90 de ani, săasigure grâu din care se obține “pitanouă”. Pentru acest lucru de preț, noi,astăzi, aici, am decis să-i acordăm“Titlul de Excelență”. Pentru că merită.Și îi mulțumim pentru acest dar alsău.Dr. Vasile ChiforExpunere de motive în vederea acordării Distincţiei Rădăcini Pecicane domnului dr. Lelik FerencDomnul doctor Lelik Ferenc s-anăscut la 20 mai 1924 la Pecica. Tatălsău, Lelik Ferenc, a fost de profesiejurnalist, iar mama, Barsy Mária proveneadintr-o familie de baroni. Dintreînaintaşii săi îl puteam aminti peDuka Péter, cel care a primit titlul debaron de la împăratul Franz Joseph alAustriei în calitate de participant alrăzboaielor napoleoniene.Şi-a început studiile în anul1930 la Şcoala Generală cu predare înlimba maghiară din Pecica, le-a continuatla Liceul Grof Majláth GusztávKároly din Alba Iulia între 1935 şi1939. În anul 1939 a studiat la GimnaziulCatolic din Arad, iar între1940-42 la Gimnaziul Regal Maghiarde Stat Szent László din Oradea,unde a dat Bacalaureatul.După un an petrecut ca şistagiar la Teatrul de Stat din Cluj-Napoca, la sugestia tatălui său a făcuto schimbare în carieră şi s-a înscris în1943 la Universitatea de ŞtiinţeDr. Lelik Ferenc alături de primarul Petru AntalFerenc József din Cluj-Napoca. Între1945-1947 a studiat la UniversitateaMedicală din Târgu Mureş, iar înperioada1947-1949 la Facultatea de MedicinăGenerală a Universităţii de ŞtiinţePázmány Péter din Budapesta,unde şi-a obţinut şi diploma.A început să lucreze încădin acel an la Spitalul din Gyöngyösca şi chirurg, medic asistent. De aici,în 1950 a ajuns la Chirurgia SpitaluluiSzent László, iar în 1951 la ChirurgiaSpitalului Szent István.Între 1954-1957 a lucrat ca medicchirurg la Institutul TBC de chirurgieortopedică Fodor József, la vârsta de33 devenind directorul Spitalului deTuberculoză Osoasă. A fost îndepărtatdin motive politice, în 1963 devenindadjunctul Spitalului TBC dinSzombathely. În perioada1964-1965 a lucrat ca şi bursier laClinica de Ortopedie a Spitalului dinKöln.După întoarcerea în Ungaria nu aprimit post conform calificării sale lanici un spital din Ungaria, astfel aajuns în 1965 la cabinetul din Dabas,unde a lucrat ca şi medic chirug, şefde secţie până la pensionare. În semnde apreciere pentru activitatea samedicală, fost decorat Cetăţean deOnoare al localităţii.Dr. Lelik Ferenc este întemeietorultermografiei prin contact, aplicându-lcu succes. A publicat în revistede specialitate din Ungaria şi alteţări.Termografia este o investigațieneinvazivă, nedăunătoare nici pentrupacient, nici pentru medic, cu o acuratețecomparabilă cel puțin cu celelaltemetode de diagnostic imagistic,complementară cu acestea, dar multmai puțin costisitoare.Din 1975 a fondat SocietateaEuropeană de Termografie, a căreiconducere a şi preluat-o din anul1978. Începând din 1982 este membruonorific al Societăţii Americanede Termografie.Cariera sa medicală vastă şidiversificată a fost răsplătită cu maimulte distincţii.Ca semn de recunoaştere a activităţiisale de excepţie în calitate defiu al localităţii şi pentru că nu a uitatniciodată de unde a plecat, rămânândataşat de Pecica şi rudele de aici, îiconferim Distincţia de „RădăciniPecicane”.

SportConform deciziei AsociaţieiJudeţene de Fotbal, în week-endul11-12 august, s-a reluat Liga aIV-a. Echipele locale nu au excelatpână acum, dar după intrarea înformă cu siguranţă vor avea rezultatemai bune.Pecicanii sunt bazaProgresul Pecica a fost pregătităde start, după ce a jucat patrumeciuri de pregătire pe parcursulultimelor săptămâni.Lotul nu a suferit foartemulte modificări: şi în ediţia2012-2013 echipa se va bazaaproape în totalitate pe jucătoripecicani.Primul meci din acest campionata fost jucat de Progresul Pecicasâmbătă, de la ora 18, la Şofroneacu Aqua Vest, iar cel de aldoilea pe teren propriu, în 18august, cu Gloria Arad, din păcateambele întâlnirii fiind pierdute defotbaliştii pecicani.Suporterii sunt aşteptaţi să îşisusţină echipa în număr cât maimare şi în acest sezon.Promovare binemeritatăÎncepând din această ediţie decampionat şi Speranţa Turnu vajuca în Liga a IV-a, după un parcursfoarte bun în CampionatulJudeţean.www.pecicanul.roDouă echipe locale în Liga a IV-aEtapa I, 11-12 augustGloria Arad – Semlecana SemlacUTA II – Banatul Sînnicolau MicVoința Mailat – ȘOIMII TAUȚViitorul Tisa Nouă – Frontiera CurticiPăulişana Păuliş – CS IneuSperanţa Turnu – Victoria ZăbraniAqua Vest Şofronea – ProgresulPecicaCrişul Alb Şicula – Unirea SîntanaŞiriana Şiria – Crişul Chișineu CrișEtapa II, 18-19 augustCS Ineu – UTA IIBanatul Sînnicolau Mic – SperanţaTurnuFrontiera Curtici – Păulişana PăulişUnirea Sîntana – Viitorul Tisa NouăŞoimii Tauţ – Crişul Alb ŞiculaCrişul Chișineu Criș – Voința MailatProgresul Pecica – Gloria AradVictoria Zăbrani – Aqua Vest ŞofroneaSemlecana Semlac – Şiriana ŞiriaEtapa III, 22 augustŞiriana Şiria – Progresul PecicaVoința Mailat – Semlecana SemlacCrişul Alb Şicula – Crişul Chișineu CrișViitorul Tisa Nouă – ȘOIMII TAUȚPăulişana Păuliş – Unirea SîntanaUTA II – Frontiera CurticiSperanţa Turnu – CS IneuVictoria Zăbrani – Banatul SînnicolauMicGloria Arad – Aqua Vest ŞofroneaEtapa IV, 25-26 augustCS Ineu – Victoria ZăbraniGloria Arad – Şiriana ŞiriaFrontiera Curtici – Speranţa TurnuUnirea Sîntana – UTA IIŞoimii Tauţ – Păulişana PăulişCrişul Chișineu Criș – Viitorul TisaNouăProgresul Pecica – Voința MailatAqua Vest Şofronea – Banatul SînnicolauMicSemlecana Semlac – Crişul AlbŞiculaEtapa V, 1-2 septembrieUTA II – ȘOIMII TAUȚVoința Mailat – Gloria AradViitorul Tisa Nouă – SemlecanaSemlacPăulişana Păuliş – Crişul ChișineuCrișSperanţa Turnu – Unirea SîntanaVictoria Zăbrani – Frontiera CurticiBanatul Sînnicolau Mic – CS IneuCrişul Alb Şicula – Progresul PecicaŞiriana Şiria – Aqua Vest ŞofroneaEtapa VI, 8-9 septembrieGloria Arad – Crişul Alb ŞiculaFrontiera Curtici – Banatul SînnicolauMicUnirea Sîntana – Victoria ZăbraniŞoimii Tauţ – Speranţa TurnuCrişul Chișineu Criș – UTA IIProgresul Pecica – Viitorul TisaNouăAqua Vest Şofronea – CS IneuŞiriana Şiria – Voința MailatSemlecana Semlac – PăulişanaPăulişEtapa VII, 15-16 septembrieCS Ineu – Frontiera CurticiUTA II – Semlecana SemlacViitorul Tisa Nouă – Gloria AradPăulişana Păuliş – Progresul PecicaSperanţa Turnu – Crişul ChișineuCrișVictoria Zăbrani – ȘOIMII TAUȚBanatul Sînnicolau Mic – UnireaSîntanaVoința Mailat – Aqua Vest ŞofroneaCrişul Alb Şicula – Şiriana ŞiriaEtapa VIII, 22-23 septembrieGloria Arad – Păulişana PăulişUnirea Sîntana – CS IneuŞoimii Tauţ – Banatul SînnicolauMicCrişul Chișineu Criș – VictoriaZăbraniProgresul Pecica – UTA IIVoința Mailat – Crişul Alb ŞiculaAqua Vest Şofronea – Frontiera CurticiSemlecana Semlac – SperanţaTurnuŞiriana Şiria – Viitorul Tisa NouăSperanţa s-a clasat pe primulloc cu 75 de puncte obţinute înurma a 24 de victorii, 3 egaluri şi 5înfrângeri, pe parcursul cărora aînscris 122 de goluri şi a încasatdoar 53.Stadionul din Turnu a fostmodernizat complet: terenul seprezintă bine, jucătorii şi arbitriiau parte de cele mai bune condiţiila vestiare.Speranţa Turnu a jucat primulmeci în Liga a IV-a pe teren propriu,cu Victoria Zăbrani, pe care l-a pierdut, cea de a doua întâlnireavând loc pe terenul echipei BanatulSânicolau Mic şi terminat totîn favoarea celeilalte echipe.Etapa IX, 29-30 septembrieCS Ineu – ȘOIMII TAUȚUTA II – Gloria AradViitorul Tisa Nouă – Voința MailatPăulişana Păuliş – Şiriana ŞiriaSperanţa Turnu – Progresul PecicaVictoria Zăbrani – Semlecana SemlacBanatul Sînnicolau Mic – CrişulChișineu CrișFrontiera Curtici – Unirea SîntanaCrişul Alb Şicula – Aqua Vest ŞofroneaEtapa X, 6-7 octombrieGloria Arad – Speranţa TurnuŞoimii Tauţ – Frontiera CurticiCrişul Chișineu Criș – CS IneuProgresul Pecica – Victoria ZăbraniVoința Mailat – Păulişana PăulişAqua Vest Şofronea – Unirea SîntanaSemlecana Semlac – Banatul SînnicolauMicŞiriana Şiria – UTA IICrişul Alb Şicula – Viitorul TisaNouăEtapa XI, 13 octombrieCS Ineu – Semlecana SemlacUTA II – Voința MailatPăulişana Păuliş – Crişul Alb ŞiculaSperanţa Turnu – Şiriana ŞiriaVictoria Zăbrani – Gloria AradBanatul Sînnicolau Mic – ProgresulPecicaFrontiera Curtici – Crişul ChișineuCrișUnirea Sîntana – ȘOIMII TAUȚViitorul Tisa Nouă – Aqua VestŞofroneaEtapa XII, 20-21 octombrieGloria Arad – Banatul SînnicolauMicCrişul Chișineu Criș – UnireaSîntanaProgresul Pecica – CS IneuVoința Mailat – Speranţa TurnuViitorul Tisa Nouă – Păulişana PăulişAqua Vest Şofronea – ȘOIMIITAUȚSemlecana Semlac – Frontiera CurticiGală de box reuşităBox Club Pecica a continuat tradiţiaşi a organizat şi în acest an, încadrul programelor dedicate „Prazniculuide Pită Nouă” o gală internaţionalăde box.În cadrul competiţiei organizatede Adolf Ivanovici, organizat cu sprijinulPrimăriei Oraşului Pecica şiConsiliului Local, s-au urcat în ringulamenajat în parcul bisericii sportivide la Box Club Pecica, Box ClubRiviera Arad, Silva Lazăr MotorulArad, Banatul Timişoara, DinamoBucureşti, dar şi de la un club suedezdin Stockholm.La finalul celor zece meciuri aprigdisputate, câştigătorii din ring au fost:Ionuţ Nichifor (Box Club Pecica, 27de kilograme), Alexandru Rus (BoxClub Riviera, 35 de kilograme), AdelinNiculici (Box Club Pecica, 45 dekilograme), Andrei Leonache (BoxClub Pecica, 48 de kilograme), IonuţDatcu (Box Club Riviera, 50 de kilograme),Raul Bostan (Box Club Pecica,50 de kilograme), Marius Nichifor(Box Club Pecica, 56 de kilograme),Alexandru Bostan (Box Club Pecica,64 de kilograme), Gheorghe Braşoveanu(Box Club Pecica, 64 de kilograme),Ciprian Apodiresei (DinamoBucureşti, 64 de kilograme).O surpriză plăcută pentru pecicania fost prezenţa la gală a lui BogdanJuratoni, recent întors de la JocurileOlimpice de la Londra.Şiriana Şiria – Victoria ZăbraniCrişul Alb Şicula – UTA IIEtapa XIII, 27 octombrieCS Ineu – Gloria AradUTA II – Viitorul Tisa NouăSperanţa Turnu – Crişul Alb ŞiculaVictoria Zăbrani – Voința MailatBanatul Sînnicolau Mic – ŞirianaŞiriaFrontiera Curtici – Progresul PecicaUnirea Sîntana – Semlecana SemlacŞoimii Tauţ – Crişul Chișineu CrișPăulişana Păuliş – Aqua Vest ŞofroneaEtapa XIV, 3-4 noiembrieGloria Arad – Frontiera CurticiProgresul Pecica – Unirea SîntanaVoința Mailat – Banatul SînnicolauMicViitorul Tisa Nouă – SperanţaTurnuPăulişana Păuliş – UTA IIAqua Vest Şofronea – CrişulChișineu CrișSemlecana Semlac – ȘOIMII TAUȚŞiriana Şiria – CS IneuCrişul Alb Şicula – Victoria ZăbraniEtapa XV, 10 noiembrieCS Ineu – Voința MailatUTA II – Aqua Vest ŞofroneaSperanţa Turnu – Păulişana PăulişVictoria Zăbrani – Viitorul Tisa NouăBanatul Sînnicolau Mic – Crişul AlbŞiculaFrontiera Curtici – Şiriana ŞiriaUnirea Sîntana – Gloria AradŞoimii Tauţ – Progresul PecicaCrişul Chișineu Criș – SemlecanaSemlacEtapa XVI, 17-noiembrieGloria Arad – ȘOIMII TAUȚUTA II – Speranţa TurnuProgresul Pecica – Crişul ChișineuCrișVoința Mailat – Frontiera CurticiViitorul Tisa Nouă – Banatul SînnicolauMicPăulişana Păuliş – Victoria Zăbrani„Putem spune că a fost una dintrecele mai reuşite gale de box organizatede-a lungul anilor în oraşulPecica. Mă bucur că spectatorii aflaţiîn număr mare la acest evenimentau putut viziona meciuri de un nivelridicat. Sunt mândru că boxularădean, pot spune cel pecican, arecontinuitate şi nume care astăzi auboxat aici, cu siguranţă vor avea orezonanţă în boxul mare. Ţin sămulţumesc în special primaruluioraşului Pecica, Petru Antal, pentrusprijinul acordat în ceea ce fac, unpasionat al sportului şi un împătimital boxului din oraşul Pecica, care,după cum se ştie, a practicat sportulde performanţă, înţelegând perfectacest fenomen”, a declarat Adolf Ivanovici,preşedinte Box Club Pecica.Liga IV Arad, sezonul 2012-2013, programul turuluiAqua Vest Şofronea – SemlecanaSemlacŞiriana Şiria – Unirea SîntanaCrişul Alb Şicula – CS IneuEtapa XVII, 24-25 noiembrieCS Ineu – Viitorul Tisa NouăVictoria Zăbrani – UTA IIBanatul Sînnicolau Mic – PăulişanaPăulişFrontiera Curtici – Crişul Alb ŞiculaUnirea Sîntana – Voința MailatȘOIMII TAUŢ – Şiriana ŞiriaCrişul Chișineu Criș – Gloria AradSperanţa Turnu – Aqua Vest ŞofroneaSemlecana Semlac – ProgresulPecicaEtapa XVIII, 2 decembrieCS Ineu – Păulişana PăulişBanatul Sînnicolau Mic – UTA IIŞoimii Tauţ – Voința MailatFrontiera Curtici – Viitorul Tisa NouăVictoria Zăbrani – Speranţa TurnuProgresul Pecica – Aqua Vest ŞofroneaUnirea Sîntana – Crişul Alb ŞiculaCrişul Chișineu Criș – Şiriana ŞiriaSemlecana Semlac – Gloria AradEtapa XIX, 8-9 decembrieUTA II – CS IneuGloria Arad – Progresul PecicaSperanţa Turnu – Banatul SînnicolauMicPăulişana Păuliş – Frontiera CurticiViitorul Tisa Nouă – Unirea SîntanaVoința Mailat – Crişul Chișineu CrișAqua Vest Şofronea – VictoriaZăbraniCrişul Alb Şicula – ȘOIMII TAUȚŞiriana Şiria – Semlecana Semlac* Etapele XVIII şi XIX sunt primeledin retur, programate tot în 2012.* Orele meciurilor pe luni: august –ora 18,00, septembrie – ora 17,00,octombrie – ora 15,00, noiembrie –ora 14,00, decembrie – ora 13,00.* Etapa III e intermediară, se joacămiercuri

SC FLOREXIM SRL – FlorăriePecica, str. 2, nr. 179Vă oferim o gamă largă de flori tăiate, plante ornamentale şi ghivece deflori. Executăm aranjamente florale, buchete de mireasă, lumânări debotez şi cununie, decoraţiuni evenimente la CELE MAI MICI PREŢURI.Avem şi cadouri pentru toate gusturile.Orar:Zilnic08 – 1315 – 18Comenzi:0741.939.4710749.128.029PublicitateAbonaţi-vă la „Pecicanul”la chioşcul de ziare!mul de funcţionare este de luni pânăvineri, între orele 8 – 16, sâmbătă întreorele 8:30 – 13, duminica este închis.Persoanele care doresc să se abonezela „Pecicanul”, îl vor putea ridica,la fiecare apariţie, de la chioşc.Nu trebuie decât să decupaţi talonulde mai jos şi îl depuneţi la chioşc.Persoanele care doresc să se aboneze la „Pecicanul”,îl vor putea ridica, la fiecare apariţie, de la chioşcChioşcul din centrul oraşului Pecicavă oferă posibilitatea de a văabona la ziarul „Pecicanul”. Progra-TALONAngajata de acolo va face o listă cutoţi doritorii, iar la apariţia publicaţieiun număr va fi rezervat pentru dumneavoastră.Menţionăm că ziarul „Pecianul”este GRATUIT.Nume ……………………………………………………… …………………………………………domiciliat în oraşul Pecica satul aparţinător …………….....…………strada ………………….…………….…………. numărul …………………………………doresc să primesc „PECICANUL” lunar, la chioşcul de ziare.Data…………………………………… Semnătura…………………………………………Pensiunea Komodo a fost gândită iniţial ca osimplă afacere familială, dar a ajuns să reprezinteun potenţial cămin, unde clienţii vor beneficia decomoditate, lux, un mediu curatşi o atmosferă relaxantă.PUBLICITATE ÎN„PECICANUL”Persoanele fizice, juridice sau societăţilecomerciale care doresc să îşi facă publicitateîn ziarul „PECICANUL” şi pesite-ul www.pecicanul.ro, sau www.europeanul.eu,sunt rugate să sune la tel:0744254536 sau 0721252333.Oferta noastră estepe gustul tuturor!Plasată pe DN7, la aproximativ 20 km de MunicipiulArad şi 25 km de punctul de frontieră Nădlac, PensiuneaKomodo beneficiază de o poziţionare excelentă între douăprincipale puncte de interes.Telefon: 0357 428 279,Mobil 1: 0744 531 723, Mobil 2: 0744 531 725Director - Daniel AlbuISSN 2065-9997Adresa:Pecica, Str. 1, Nr. 134Caseta redacţionalăTelefon: 0721.252.333E-mail: redactia@pecicanul.ro

PublicitateCel mai nou restaurantdin Pecica:Restaurant Cramă:Info rezervări:0736.616.693Pecica, str. 501, nr. 1(lângă sala de sport)www.pecicanul.roŞCOALA DE ŞOFERI ASOferă şcolarizarepentru categoriileA,B,C,CEARAD, str. GEORGE COŞBUC nr. 33TEL 0724-255.554; 0257-270.115DOTARE: VW GOLF V, FORD FOCUS,OPEL ASTRA, VW BORA, MATIZ, LOGAN,MOTOCICLETA YAMAHA, CAMION IVECOSimulare examen teoretic: TOUCH SCREENwww.scoala-soferi-as.roSC ELECTRO-CONSTRUCT SRLAdresa: Pecica, Strada 305, Nr.16,Punct de lucru: Pecica Str. 2, Nr. 104.Telefon: +40(0)257-468.011+40(0)744.596.109E-mail: electrocon_pecica@yahoo.com- proiectare şi execuţie instalaţii electrice0,4-20 kv- închirieri utilaje lucru la înălţime şisăpături – iluminat public şi ornamental- branşamente electrice – panourisolare, apă caldă – panouri foto-voltaiceCOMENZI TEL: 0257 469 224 SC BRIDGE SRL DN 7 KM 7 + 700m STR. 1SAU INFO: 0745 778 123vă oferă în luna augustMARI REDUCERI DE PREŢURIINTERSECŢIA CU DRUMULPEREGULUI MICAzotat de amoniu 32,5 % Ciment Deva 42,5 R 19 lei/sac85 lei /sac 50 kg (sac 40 kg)850 lei/ sac 500 kg Cherestea nedimensionată 470 lei/mcAţă de balotat 350 11 lei / kg Polistiren exterior 37 lei/bax600 11 lei / kgPlacă Rigips5,83 lei/mpSĂMÂNŢĂ DE: GRÂU, ORZ,ORZOAICĂ, SECARĂVată minerală52,5 lei / sulOŢEL BETON 8, 10 3,30 lei/kgASIGURĂM TRANSPORT ŞI DESCĂRCARE.PREŢURI VALABILE ÎNLIMITA STOCULUI DISPONIBILProduse lactate 100% naturaleHelvetica Milk ® s.r.l. PecicaMănânci sănătos - Trăieşti sănătos