elisabeta kirchmajer-donca - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia MareELISABETA KIRCHMAJER-DONCADocumentar biobibliografic aniversar2012

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „Petre Dulfu” BAIA MAREdirector dr. TEODOR ARDELEANSERIA PERSONALITĂŢI MARAMUREŞENE – ANIVERSĂRIDocumentar biobibliografic aniversarrealizat în cadrulServiciului de Informare Bibliografică şi Documentarăde:ARISTIŢA BORBEILIANA POPDescrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiBORBEI, AristiţaElisabeta Kirchmajer-Donca : documentar biobibliograficaniversar / Aristiţa Borbei, Liana Pop. – Baia Mare : Biblioteca Judeţeană„Petre Dulfu”, 2012.120 p.ISBN 978-973-1748-36-8I. Pop Liana016 : 821.135.1.09 Kirchmajer-Donca, Betty016 : 929 Kirchmajer-Donca, BettyCoperta şi realizarea grafică: Alexandru RomanMultiplicarea şi broşarea: Adriana Brandlhofer

Betty Kirchmajer-Donca - 70Elisabeta Kirchmajer Donca,Primarul slovelor seineneCând rostim numele doamnei Elisabeta Kirchmajer‐Donca, automat intrăm în rezonanță cu lumea creatorului destări, aşezate în strofe. La baza menirii ei profesionale a statpasiunea şi talentul, cariera de dascăl de limba franceză devenindastfel vocație. Se spune că oamenii, din acest punct devedere sunt cei mai fericiți, doar cei care ating carieravocațională. Multitudinea cărților scrise în limba lui Voltaire,traduse de dânsa în limba română, sutele de foşti elevi confruntațicu situația de a se exprima în această limbă, descoperindcă o fac cu uşurință, dovedesc performanțele sale. Neastâmpărulcreatorului s‐a îndreptat şi spre proză, raftul din bibliotecilenoastre fiind ocupat, an după an, de tot mai multevolume purtând semnătura ei. Am participat cu plăcere laaproape toate lansările lor, fie că au fost la Seini sau la BaiaMare. Mă simt bine să ştiu că sunt contemporan cu dânsa. Cunoscchiar sentimentul de mândrie, când mă întorc din drumurilemai lungi, impuse de funcția de primar şi mă gândesc,după ce trec de indicatorul localității, că pe o stradă liniştită,undeva, lumina este aprinsă peste creație. Am salutat în anul2006 şi onorat cu plăcere, propunerea acordării titlului de „Cetățeande Onoare al localității Seini”, distinsei doamne Betty.De fiecare dată când am stat alături de dânsa, la o masă încărcatăcu cărți şi florile recunoştinței, şi nu puține, în ultimii şapteani, am asistat la momente culturale profunde. M‐am bucuratde elogiile aduse poeziei ce a însoțit‐o toată viața, a traducerilorbine primite de cititorii români. Romancierea, traducătoareaşi poeta Betty Kirchmajer Donca a fost apreciată de cri‐5

Betty Kirchmajer-Donca - 70tica literară, drumul spre Uniunea Scriitorilor din România fiindastfel netezit, primind recunoaşterea binemeritată. A devenitastfel primul cetățean al urbei cu titlu de membru, unPrimar al slovelor seinene. Şi dacă rostesc numele dânsei, maiam o bucurie. Este vorba despre puterea exemplului şi imboldulpentru întâlnirea cu tiparul. Tot mai mulți scriitori, concetățeni,simt nevoia să îşi aşeze cărțile pe raftul creației literareseinene, mie nerămânând altceva de făcut în acest sens, decâtsă veghez la trăinicia acestuia.Zamfir ADOREANU KRAIGER,Primarul Oraşului SeiniSporuri mari într‐o mare lucrare de sufletExistă oameni pentru care, atunci când trebuie să‐i descrii,te trezeşti în fața unor valuri de epitete şi comparații, careinundă spațiul de reflexie. E semn de prea‐plin în zona inimii,cea care ne dă căldura sufletului, atunci când se instaureazăcomuniunea.Aşa m‐am simțit de câte ori am vrut a glăsui despreBetty Kirchmajer‐Donca sau opera Domniei Sale. Raționalitatease lăsa dominată de admirație. Analiza profundă ceda loculaprecierii spontane.Nimic rău în asta, mai ales dacă ştim ce greu se înfiripeazăîn oameni sentimentele de admirație intelectuală. Şi,atunci când constați că ele există, de ce să le refuzi? De ce să îțipropui să scrii „rece” despre cineva cu privire la care sufletulse încălzeşte întotdeauna.Nici nu mai ştiu ce mi‐a plăcut mai întâi la DoamnaBetty! Sobrietatea evocărilor astriste sau curgerea liniştită acuvintelor puse să stea cuminte în formule poetice? Naturale‐6

Betty Kirchmajer-Donca - 70țea traducerilor în şi din franceză sau articularea verbelor carefac din limbaj meşteşug frumos?Nici nu mai ştiu dacă nu cumva ne‐a unit în simțire naționalăautentică Profesorul! Nici nu mai ştiu dacă nu cumva ofi de vină Pădurea Eminescu!Şi totuşi, risc. Profesorul Gheorghe Pop ne‐a fost foartedrag la amândoi şi probabil de aici s‐au intersectat filoanele desimpatie reciprocă. Iar Domnul Eminescu, pe care îl vedem, şieu şi Betty, ca mântuitor al nostru prin Limba noastră cea Română,nu putea decât să vină din istorie, cu vraja cea albă aadierilor peste lucrurile ce stau să se aşeze în icoane. Cu toateacestea, sau peste toate acestea cred că a stat mediatorul nostrucultural – Vasile Radu Ghenceanu. Cel care a zidit cetăți nevăzutepeste locurile‐punte pe care noi nici nu credeam că le putemstrăbate. Cel care ştia să descopere în fiecare acele propensiunide spirit care să‐l facă total compatibil cu ceilalți de aceeaşisimțire.Iartă‐mă Betty, dacă aşa mi‐a venit să te laud. Se zice căomul nu este o ființă în primul rând, ci un ghem de relații. Semai zice că cel mai bine ne vedem prin alții. Dacă azi te vădmai clar ca altădată, după multele izbânzi culturale şi literarepe care le‐ai avut, probabil că la mijloc a fost acest ghem derelații, din care n‐am putut uita nici de Eminescu, nici de Profesor,nici de Vasile Radu Ghenceanu ... În rest, ce univers stăpâneştisingură şi de unde îți chemi harul sunt lucruri preadumnezeieşti ca să am eu curajul să le cercetez!La mulți ani! şi Sporuri mari în marea lucrare ce o faceprin tine Sufletul românesc!7Dr. Teodor ARDELEAN

Betty Kirchmajer-Donca - 70***Elisabeta Kirchmajer‐Donca, născută la Seini –Maramureş, la începutul deceniului cinci al secolului trecut, seapropie cu paşi repezi de o frumoasă şi bogată aniversare, prilejcu care alătur şi felicitările şi urările mele la cele ale apropiațilorşi colaboratorilor săi, a persoanei, scrisului şi prezențeisale civice multilaterale.Am ajuns să ne cunoaştem din 1996, în cadrul activitățilorcomune desfăşurate ca membri ai Astrei‐culturale, cu sediul centralla Sibiu. În cei aproape 20 de ani de atunci am putut asista lao miraculoasă creştere profesională, dar mai ales cultural‐literarăa colegei noastre, fapt sesizabil „cu ochiul liber” de către oricine îiconsultă reperele bio‐bibliografice (publicate sistematic la fineleultimelor sale cărți). Se degajă un permanent efort de creație, deneodihnă intelectuală, insomniile rebele fiind şi ele „fructificate”pe altarul traducerilor din scriitori francezi contemporani. Câtevadin ele au văzut lumina tiparului la edituri ca „Universal Dalsi”,„Dacia” şi altele din Baia Mare, în timp ce un set întreg de altetranspuneri îşi aşteaptă rândul la edituri. Această strădanie perseverentă,profesionistă, şi‐a găsit o primă recunoaştere publicăde mare prestigiu prin obținerea premiului „Henry Jacquier”,conferit la 15 iunie 2010 de către Centrul Cultural Francez şi deUniunea Scriitorilor, filiala Cluj‐Napoca.Colega noastră s‐a lansat cu succes şi în proză. Iar, deja,numeroasele ei volume de poezie, elogiate de critică şi premiate,au ca „punct forte” poezia de dragoste.Per total – şi privind de la înălțimea apropiatei aniversări– se impune atenției felul neslăbit în care ElisabetaKirchmajer‐Donca a ştiut să se autoconstruiască, devenind şimembră a Uniunii Scriitorilor.8

Betty Kirchmajer-Donca - 70Îi urăm din inimă sănătate, mulți ani şi neobosită capacitatecreatoare!Prof. univ. dr. Vasile BOZGA, A.S.T.R.A.-BucureştiBetty Kirchmajer‐Donca – „Contesa de Seini”Întâlnirea cu poezia şi proza scriitoarei şi traducătoareiBetty Kirchmajer‐Donca mi‐a adus nu numai plăcerealecturii ci şi un noian de amintiri dragi provocate de poezia,proza şi traducerile din literatura franceză.Sunt sigură că scriitoarea omagiată de noi, azi, nu seva supăra dacă voi aduce un pios omagiu celor plecați dintrenoi, cărora le datorăm recunoştiință.Scriitorul Victor Iancu afirma în cuvântul pe care îlsemnează pe coperta a patra a cărții: „cu romanul IubiriMărturisite, Betty Kirchmajer‐Donca dovedeşte încă o datăcă este o personalitate complexă a nord‐vestului transilvanşi o emblemă a oraşui său natal, Seini. Nu e nici o îndoialăcă nimeni n‐o întrece în notorietate şi prestigiu intelectual.Mai bine de 30 de ani s‐a întrecut pe sine la catedră caprofesoară de limba franceză şi animator cultural”.Titlul de noblețe i‐a fost acordat doamnei BettyKirchmajer‐Donca de către poetul Ion Burnar, care afirmă înprefața volumului doi a romanului Iubiri mărturisite căautoarea „este o scriitoare născută şi nu făcută... nu suntmulți autori contemporani, care să îmbine în mod armoniosmetafora performantă cu discursivitatea epică şi în acelaşitimp să aibă talentul de a‐şi transpune gîndurile în altelimbi, într‐o manieră superioară.”9

Betty Kirchmajer-Donca - 70Poeta Adela Naghiu subliniază pe coperta a patra aaceluiaşi roman, pe care o semnează, că pentru scriitoareaBetty Kirchmajer‐Donca „dragostea este sacră, dar şi unantidot menit să atenueze pecepția timpului, oferindindividului o cale spre a se elibera de mecanismultemporalității. Dragostea este şi o formă prin care sufletulomului intră în consonanță cu universul.”La ceas aniversar mă alătur membrilor cenaclului şituturor celor care o felicită din inimă pe doamna BettyKirchmajer‐Donca, dascăl şi vicepreşedinte al CenacluluiScriitorilor din Maramureş, pentru întreaga sa activitatesocio‐profesională şi mai ales pentru cea literară.La Mulți Ani Contesă! Să ai parte de inspirație,putere de muncă, sănătate, satisfacții şi... multă, multăiubire.Florica BUD,Preşedintele Cenaclului Scriitorilor din Maramureş,Membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor din RomâniaO regăsire pe calea scrisuluiLiceul Mihai Eminescu din Satu Mare în urmă cupeste 50 de ani…Clasa noastră era la parter, pe coridorul lung dindreapta, cum intrai pe uşa principală sau cum urcai scărilelargi, impozante, spre Sala Festivă. Eram în clasa a unsprezecea,adolescenți plini de vise şi doldora de cele mainăstruşnice aspirații. Scriu aceste rânduri şi îmi dau seamacă a trecut atâta timp de atunci, de când, împreună cu buna10

Betty Kirchmajer-Donca - 70mea prietenă şi colegă de clasă, Elisabeta Donca, cu alțicolegi şi colege, străbăteam coridoarele lungi şi răcoroasesau urcam scările liceului, ca într‐un decor de teatru, pe careai răbdarea să‐l desfaci şi să‐l recompui de câte ori amintirile nu te lasă în pace...Nu mai ştiu de câte ori, de‐a lungul timpului, mi‐aurevenit în memorie întâmplări legate de profesori şi decolegi, răsfoiam o carte, recitam un vers şi, brusc, revedeamîn fața ochilor o figură cunoscută din acei ani minunați. Cutoate acestea, despărțirea de foştii colegi, plecarea în altoraş, preocupările zilnice m‐au făcut să uit, adesea, că amfost odată elevă. Într‐o zi, în urmă cu câțiva ani, mi‐a sunattelefonul mobil. Am răspuns şi în urechi am auzit glasul inconfundabilal Elisabetei Donca (Betty). L‐am recunoscut,deşi nu mai vorbisem cu ea de multă vreme. Mi‐a povestitcă este profesoară de franceză la Seini, că traduce din literaturafranceză, că scrie poezii şi că are câteva volume publicate.M‐am bucurat să aflu că a păşit pe acest drum, deloclesnicios, al scrisului. Ne‐am revăzut la Cluj, la sediul FilialeiUniunii Scriitorilor, în momentul când şi‐a depus dosarulde primire în breasla scriitoricească. Ştiu bine prin ceemoții trece un autor, în aşteptarea deciziei juriului de specialitate,până îşi vede visul împlinit, adică recunoaştereamuncii sale de creație artistică. Talentul şi seriozitatea sa aufost apreciate pozitiv şi iată că Elisabeta Donca, acumKirchmajer, vechea prietenă Betty, a devenit din nou colegamea. Poetă şi traducătoare, apreciată şi premiată, ea faceparte acum din marea familie a scriitorilor profesionişti.Poezia ei delicată rămâne la fiecare recitire un simbol aldeschiderii spre cititor, al dorinței de comunicare. Eul său11

Betty Kirchmajer-Donca - 70poetic este alimentat de o mare sensibilitate, ca şi de nevoiade apărare a interiorității care surprinde lirismul vârstei.Poeta se apără de ea însăşi, de capcana anilor, prin rafinamentscriitoricesc. Elisabeta Donca‐Kirchmajer este încă oscriitoare tânără, de la care cititorii aşteaptă alte şi alte cărți.Vârsta calendaristică nu contează atunci când cea biologicăîşi păstrează profunzimile.Din partea mea şi a tuturor confraților într‐ale scrisuluidin Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor – LA MULȚI ANI !poeta, romanciera şi traducătoarea Doina Cetea (Bendorfeanu),Filiala Cluj a Uniunii ScriitorilorUn munte de talent în „contesa de Seini”Pe Betty Kirchmajer‐ Donca trebuie întâi de toate să oadmiri. Apoi să încerci să îi cunoşti pe cât te țin puterile,sensibilitatea şi capacitatea de percepție şi să te minunezicâtă forță creatoare şi putere de muncă sălăşluieşte într‐ofemeie minionă. Căci aşa este Betty ca persoană fizică. Darce femeie, Dumnezeule! Prietenii scriitori din Nord aunumit‐o cu dragoste şi admirație „contesa de Seini”. Şi ziceu, ferice de urbea care a fost blagoslovită de Atotputerniculcu o asemenea personalitate model. Fie că s‐a prezentat înclasă în fața şcolarilor, fie la întâlnirile culturale ale Astreisau la cele caritabile ale Crucii Roşii, Betty s‐a impus pestetot.Am avut regretul de a o cunoaşte personal destul detârziu, dar deopotrivă şi bucuria de a descoperi o scriitoare12

Betty Kirchmajer-Donca - 70ce dispune de principalele argumente pentru a lăsaposterității o scriitură de calitate. Sensibilitatea literară deexcepție şi lirică şi epică, talent înnăscut, originalitate şiexpresivitate cât cuprinde şi multe alte haruri naturale,dublate de o solidă cultură clasică, dar şi modernă. Un omde litere fără o solidă informație filologică, dar şi filosofică,riscă să rămână un ilustru model de mediocritate. Nu estecazul lui Betty. Ea s‐a format în timp, cu răbdare, cu studiuaprofundat, cu acribie şi putere de analiză şi pătrundere.Faptul că este vorbitoare a limbii lui Voltaire şi VictorHugo o avantajează atât ca posibilitate în plus de informare,cât şi ca traducătoare perfect avizată. Sub aspect liric adepăşit prin ce a scris până acum traseul lăsat de o MagdaIsanos sau Maria Cunțan, dar şi de contemporanele IleanaMălăncioiu, Constanța Buzea sau Ana Blandiana. Eul săuliric este în acelaşi timp diafan, suav, dar şi de o profunzimeaparte. În proză găsim autoarea dedublată. Stilul confesiv încele două volume din „Iubiri mărturisite”, în care relatareaalternează persoana întâi cu a treia, asigură şi oralitate şieseu analitic convingător. Din traduceri am reținut „Dansulinterzis” de Rachel Hausfater Douieb şi „Fiul războiului” deXavier‐Lauret Petit. Azi, când Betty Kirchmajer‐Doncadesenează cu inima al 70‐ lea cerc din copacul existenței, îidoresc din toată inima: „La mulți ani, sănătate şi să terminetoate proiectele literare pe care le are cu asupra de măsură”.Dragomir IGNAT13

Betty Kirchmajer-Donca - 70Oglinda unui visRândurile ce urmează nu au pretenția de a fi o cronicăde carte, nici laudatio convențională, aşa cum se obişnuieştecu prilejul ceremoniilor aniversare. Referințele la volumulIUBIRI MĂRTURISITE (Editura Universității de Nord,Baia Mare, 2006) constituie pretextul pentru o temă mai generalăde reflexie: relația Bărbat‐Femeie, aşa cum e filtratăde un text literar, sub semnătura prestigioasei BettyKirchmajer. Am evitat cu bună ştiință teritoriul confortabilal elogiului de conjunctură, pentru că valoarea unui om şi acreației sale, în speța noastră, artistică, nu poate fi cuprinsăîn artificiul limbajului ornamental. Şi nici nu cred, cunoscând,zic eu, personalitatea protagonistei celebrate, cădoamna Betty ar consimți lăuntric la osanale de complezență.Domnia sa e scriitor, iar dorința cea mai ardentă a unuiautor este să fie citit şi asumat. Aceasta este şi ipostaza caremi se potriveşte cel mai bine şi mie, aceea a unui cititor, săzicem un cititor atent şi avizat. Aşadar am luat ca reper dinIUBIRI MĂRTURISITE un semnal ce ține de onomastica personajelorfeminine, semnalul careului L, aş zice eu cu toatăsimplitatea: LIZ; LUCETTE; LIVIA; LUMINIȚA. Franțuzismeleevidente au şi ele rostul lor, trimit simbolic personaje femininela un areal de mondenitate de salon, de urbanitate. Celepatru personaje, distribuite simetric în două perechi sudateprin datul biografic, mai trimit un semnal de natură fonetică,şi acesta cu tâlc, pentru un spirit erudit ca acela al autoarei,înzestrată cu o voință auctorială neobosită a configurăriidetaliului; aliterația cu efectul bine ştiut al armoniei14

Betty Kirchmajer-Donca - 70imitative. Aliterația specifică ritmului eufonic intern al versificației,prezentă în structura unui roman? De ce nu, atâtavreme cât SECRETUL, MARELE SECRET al unuia din personajelesus amintite , este acela de a fi făurar de versuri. Liz,poeta, îşi transferă imaginarul ei sensibil asupra celor dinjur, amprentează realul prozaic cu haloul visării şi contemplațieica mod de a fi. Liz, Lucette, Livia, Luminița, suntpersonaje relativ distincte, de sine stătătoare. Accidentalulbiografic se produce, pentru Liz, asupra unei statornicii traumatizante,spiritul aspru şi insuportabil al unei copilării şiadolescențe într‐un spațiu cutumiar maramureşean.Lucette, ca determinare socială, este dincolo de tuşele romanțioase,o infractoare de drept penal. Noblețea cauzeipentru care premeditează actul de hoție nu este de natură săînduioşeze cititorul. Naratorul autor are însă mare slăbiciunepentru personajul său, o investeşte pe Lucette cu o noblețea spiritului şi o eleganță prin care abstrage personajul loculuicomun al delicvenței. Livia, mama adoptivă a Luminiței,trăieşte emoțional în exclusivitate aproape prin temereasă nu‐i fie luat copilul de mama naturală. Cele patru personajefeminine se intersectează uneori până la contopire, nimenişi nimic din ceea ce se întâmplă nu le înstrăinează şinu le desparte, nu le induce o stare conflictuală. Orice se petreceîn plan emoțional şi narativ, gravitează pentru fiecarepersonaj feminin şi pentru careul L în integralitatea lui, înjurul unuia şi acelaşi bărbat: misteriosului doctor, doctorulculant, fermecător, generator de drame şi de turbulență, cusau fără voia sa. Simbolul seducției absolute, atemporale,buchetul de trandafiri roşii, vine în completarea recuziteiromantice a eroticii galante, de salon, iar doctorul profesea‐15

Betty Kirchmajer-Donca - 70ză arta cavalerismului cu respectul etichetei de bon ton.Doctorul practică o artă a iubirii seducătoare pentru feminitateavulnerabilă şi grațioasă, erorile, fie acelea şi cu grave şiireversibile consecințe, se iscă inocent, şi îşi află tot felul decircumstanțe atenuante. Curtoazia elegantă îl absolvă dejudecata comună. În rest, bărbații ce populează universuluman din roman, sunt surprinşi în esența masculinității grețoase,violente, devoratoare şi devorante de patimi şi energii.Un gardian libidinos şi pervers, dezgustător, bărbațiistihiiale crimei animalice, sexuale, un țăran sălbăticit de suferință,cu umanitatea convertită în natură atavică, primitivă,un tată autoritar şi înfricoşător, nu numai prin forța fizicăbrutală, dar mai ales prin presiunea unor reglementăriferoce şi imuabile, formează deopotrivă o paradigmă, o paradigmăa barbariei masculine izvorâte dintr‐o tradițieabrutizantă. Feminitatea inocentă, vulnerabilă şi rafinată sestrăduieşte din răsputeri să‐şi cucerească loc în spațiul publicşi privat. Am zice, la o privire superficială, sau livrescsuficientă, că femeile iubirilor secrete şi nemărturisite prezenteîn roman, sunt oarecum desprinse din convenționalismulde pension. Iubiri de domnişoare formate cu lustrude cultură, plimbate, educate în spiritul eleganței vestimentareşi al confortului ambiental rafinat. Doamne şi domnişoareîn aşteptarea cavalerului rătăcitor, Liz, Lucette, Livia,Luminița, sunt componente ale uneia şi aceleiaşi feminitățigracile în luptă cu ispitirile unor bucurii mai mult sau maipuțin vinovate. Esența lor comună este capacitatea refuzuluide acceptare a bărbăției de cavernă, iar dorul lor difuz esteacela de a se smulge, cu orice preț de cutumele virilitățiigrobiene.16

Betty Kirchmajer-Donca - 70Betty Kirchmajer propune o configurare a masculinitățiicu recuzită de împrumut din componentele difuze alefeminității. Bărbatul ideal, chiar dacă în plan real lucrurilese complică până la deznădejde, este un bărbat oarecumefeminat. Frica atavică de masculul autoritar se substituiecu un infinit simțământ al ratării şi deşertăciunii. Repetabilapovară a relațiilor între un bărbat şi o femeie se balanseazăsisific între iluzie şi resemnare. Iar ele, femeile, printr‐unpact secret, îşi mistuie într‐o lentoare narcisiacă, înmugurireaşi ofilirea feminității răbdătoare.IUBIRI MĂRTURISITE, îngemănate în cartea romanciereiBetty Kirchmajer, sunt iubirile de taină, şoptite în confidențelefemeilor în gineceul lor, iubiri imposibile, iubiri devis. În rest e zgură şi cenuşă, e viața ca trecere şi irosire înoglindă, oglinda unui vis.Virginia PARASCHIVBetty, triunghiul haruluiPornesc a scrie un text de încercare despre scriitoareaBetty Kirchmajer‐Donca care mi se înfățişează în trei ipostaze:poetă, romancieră şi traducătoare. Cu ce să încep? Mă laspradă imaginației şi spun că Betty este frumusețea unui harprecum steaua în trei colțuri. Principiul numărului trei arepentru Betty liniştea din echilibru dar şi tăcerea dătătoarede libertate. Tenacitatea ei este convertită în munca bine făcută.Ştie să ne ofere partea frumoasă din lume şi ne spuneadesea că răul vine de la oameni. Deci ar putea fi alungatdin preajmă dacă oamenii sînt buni. Un vis pe care Betty l‐a17

Betty Kirchmajer-Donca - 70transformat într‐o curajoasă încredere. De aceea toată viațaei literară ne‐a dăruit cuvinte alese şi gînduri în stare de veghecare ard mai ales noaptea ca focurile pe dealuri. Betty seregăseşte în triunghiul harului. Pe un perete de cer este aşezatsceptrul creației iluminat. Cu poezia ajunge pe firulAriadnei la sărutul de rouă. Între timp priveşte cîteva clepsidreaşezate pe o piramidă a memoriei. Mărturisesc că înmulte dintre poemele sale sufletul meu, în căutare de noiorizonturi, se regăseşte. Aud parcă într‐o formă ondulatăpulsul secret al lumii. O poetă cu o exprimare personală,senzuală şi feminină, puternică şi cristalină. Are o energielirică care ne poate preface în păsări. Alteori în îngeri ascultători.Ea construieşte o lume lirică în care se aud cuvintelesuspinînd. O poetă a inefabilului înconjurată de un lirismnevindecat. Acroşînd proza, Betty şi‐a construit din Seiniulnatal un mic Macondo epic. Romanul „Iubiri mărturisite”este o probă de felul în care ficțiunea se preschimbă în realitateşi invers. În locul unde îşi petrecea veacul Petre (eroulromanului) se răzbună norii, apoi cerul devine albastru, luminos.Ca traducătoare din literatura franceză, mai ales dinRachel Hausfater, se bucură de un meritat prestigiu. Dacă aşaminti doar premiul Henry Jacquier al Centrului CulturalFrancez din Cluj şi dovada ne duce spre admirația şi respectulpentru felul în care cărți importante din Franța sînt oferitecititorului român.Betty este întruchiparea triunghiului harului: membrăa Uniunii Scriitorilor din România (reprezentanțaMaramureş), Cetățean de onoare al oraşului Seini. Nu ştiucum am trecut prin încercarea de a scrie acest text. De acumîncolo voi fi mai atent la flori şi la fluturi. Să mă pot lăuda ca18

Betty Kirchmajer-Donca - 70Betty că în Bretagne a văzut cele mai albastre hortensii dinviața ei. Numai un scriitor împlinit are privirea şi sufletulatît de curate.Gheorghe PÂRJABetty Kirchmajer‐Donca îşi exprimă discret, dar convingător,sentimentele şi stările care stau la baza creației saleParticiparea la şedințele Cenaclului literar al AsociațieiScriitorilor din Maramureş, găzduit de Biblioteca Județeană„Petru Dulfu” din Baia Mare, păstorită cu generozitate de directorulacesteia, prof. dr. Teodor Ardelean, mi‐a dat posibilitateasă‐i cunosc mai bine pe membrii acestuia. Urmărind, cuatenție, contribuția la buna desfăşurarea a şedințelor, am reuşitsă‐mi dau seama de seriozitatea tratării problemelor puse îndiscuție. Printre membrii care îşi aduceau contribuția, şedințăde şedință, la buna desfăşurare a manifestării, am remarcat‐ope Betty Kirchmajer‐Donca. La început, i‐am propus o colaborarela revista „Citadela”, după care, pentru o cunoaştere maibună, am realizat un interviu, răspunzându‐mi unui tir de întrebări,prilej de a‐i cunoaşte atât biografia, cât şi opera.Aruncând o privire asupra biografiei, completată curăspunsurile date la interviul solicitat, mi‐am făcut o imagineasupra scriitoarei Betty Kirchmajer‐Donca, filolog de formație,scriitoare cu har, reprezentativă pentru viața literară din acestspațiu Nordic, cu peste patru decenii de activitate literară, autoarea 18 volume, ce cuprind majoritatea genurilor literare:poezie, proză, pagini de critică şi pubicistică, traduceri dinfranceză. La toate acestea, trebuie să remarc, în plus, activitateade modelatoare de caractere a tinerilor, cărora le‐a fost profesoară.Aceste realizări n‐au rămas fără urmări: astfel, primi‐19

Betty Kirchmajer-Donca - 70rea în rândurile Uniunii Scriitorilor de România a fost o recunoaşterea efortului depus. Nici comunitatea n‐a stat pasivă, lapremiile dobândite de‐a lungul carierei scriitoriceşti, recompensând‐ocu titlul de „Cetățean de Onoare” al oraşului Seini,spre care: „Inima mă atrage, aici unde s‐au derulat cele maisemnificative evenimente ale copilăriei mele, alături de mama,de tatăl care ne‐a părăsit nedrept de timpuriu, de frații mei,față de concitadinii mei, locul unde am descoperit universul:lavița din fața casei, portița, curtea, prima floare uriaşă dingrădina bunicii, strada, aroma strugurilor, mirosul gutuiloraşezate cu grijă de mama pe dulap, serile în care am participatla puşcatul prunelor, la deşfăcatul porumbului, la învârtitul încăldarea cu magiun ...” ‐ iată mărturisirea de credință a scriitoareiBetty Kirchmajer‐Donca față de semenii ei, cărora le esterecunoscătoare pentru aprecieri.Citindu‐i volumele, atât pe cele de versuri, cât şi pe celede proză, apreciind efortul depus în traducerile sale din limbalui Voltaire, am rămas plăcut surprins că am în față opera uneiscriitoare ajunsă la maturitate, prin acel „sunet” descoperit decritici, care „e fundamental, doar al său”. Iată modalitatea princare poeta „redescoperă şi recompune lumea prin cuvinte, glăsuieştecu ea într‐un chip personal”. La începutul celui de‐altreilea mileniu, cititorul operei sale poate constata că BettyKirchmajer‐Donca îşi exprimă discret, dar convingător, sentimenteleşi stările care stau la baza creației sale.Betty Kirchmajer‐Donca, aflată sub presiunea timpului,ne ia mereu prin surprindere, dându‐ne Replică, la fiecare Întâlnirecu Întâia zăpadă. Din când în când, apelează la Ursitoare,conştientă că se‐ndreaptă Spre asfințit, unde o aşteaptă Bunătateazeilor. Eul poetic stă sub Clepsidre, deşi obsedată de20

Betty Kirchmajer-Donca - 70momentele celor două reprize, „glăsuieşte cu ea într‐un chippersonal”, acele Iubiri mărturisite.Betty Kirchmajer‐Donca s‐a bucurat de aprecierile cititorilor,dar, mai ales ale criticilor. Regretați critici şi critici înviață au subliniat, fiecare la vremea sa, câte un aspect al opereiscriitoarei: Ion Burnar i‐a remarcat „disponibilitatea lirică de‐ooriginalitate aparte”, V. R. Ghenceanu detectează „vârsta maturitățiidepline”, din care poetesa Betty Kirchmajer‐Donca„este o zare de lumină şi sensibilitate” ‐ în sfârşit, prof. univ.dr. Victor Iancu consideră că: „este o personalitate complexă anord‐vestului transilvan şi o emblemă a oraşului său natal, Seini.”Fizionomia spiritualizată, alături de delicatețea specificfeminină, fac din Betty Kirchmajer‐Donca o prezență agreabilă,creează de fiecare dată, în jurul ei, bună dispoziție şi o atmosferăprietenească ‐ în schimb, nu suportă fățărnicia şi ticăloşireasemenilor.La ceas aniversar, la împlinirea unei vârste rotunde,acum, la schimbarea prefixului, îi doresc, din toată inima, cavisele sale să devină fapte, cu toate că trăim momente de crizăfinanciară, dar mai ales o criză morală şi a valorilor. BettyKirchmajer‐Donca e Femeia mereu tânără, deschisă spre Cunoaştere,capabilă oricând să treacă peste aceste momente.Aurel POP, redactor şef al revistei Citadela,membru al Uniunii Scriitorilor din România21

Betty Kirchmajer-Donca - 70Prezentarea unei doamne : Betty Kirchmajer‐DoncaDr. Teodor Ardelean ştie să transforme creatorii deastăzi din Nord în legende ale locului. Îi promovează constant,cu eleganță şi profesionalism. I‐a venit rândul la „caietulbiobibliografic” pe care‐l publică Biblioteca „PetreDulfu” doamnei Elisabeta Kirchmajer‐Donca, pe care amavut onoarea de a o citi în urmă cu mai mulți ani, atuncicând mi‐a solicitat opinia în legătură cu una dintre cărțiledumisale de poezie. De curând, mi‐a trimis în format electronico traducere din limba franceză: „Tragica existență alui Victor Hugo” de Leon Daudet, care încă îşi aşteaptă editorul.Am aflat că, în 2005, şi‐a lansat, la Sala Oglinzilor aUniunii Scriitorilor din România, romanul „Drumul defum”. Încet‐încet, în aceşti ani, în mintea mea s‐a conturatportretul unui intelectual complex, dedicat deopotrivă opereisale literare şi pedagogice şi comunității căreia îi aparține.Bine v‐am regăsit, Doamnă!Ioan Es. POPBetty Kirchmajer Donca – dascăl cu har la ceas aniversarO doamnă mignonă cu o privire hotărâtă, foarte puținpreocupată să se pună în lumină favorabilă, dar convinsăcă mai are ceva de spus în lumea şcolii declară scurt:„vreau să lucrez”. Aceasta a fost prima întâlnire cu B.K.D. laGrup Şcolar „George Barițiu” Livada, Satu Mare.22

Betty Kirchmajer-Donca - 70Impresia produsă asupra mea a fost puternică tocmaiprin lipsa altor cuvinte care să completeze cererea ei: Totul(de la direcția privirii la ținuta dreaptă şi mişcările mâinilor)transmitea forță, experiență, ambiție, siguranță şi ceva ce selasă descoperit doar din când în când, „generozitate, blândețe,fragilitate”.Am hotărât pe loc că deține acel „ceva” necesar dascăluluipentru a întreține elevilor flacăra cunoaşterii şi a lemodela caracterele. De atunci, au trecut patru ani.În jurnalul său de idei, C. Noica afirmă „totul e trecător.Ce regretabilă vorbă. Fireşte că e trecător dar întrebareae: cum trece? cu o împlinire sau fără?”Răspunsul, pentru anii în care am lucrat împreună,este unul singur: un dascăl complet împlinit profesional careoferă necondiționat colegilor şi elevilor săi experiența şiinformațiile acumulate, rigurozitate şi exigență, în primulrând față de sine şi în paralel față de ceilalți, diplomație carese apropie de artă în gestionarea situațiilor conflictuale,drag de carte, cântec, poezie, joc pentru tinerii pe care îi învață;un câştig profesional pentru comunitatea de profesoriai Grupului Şcolar „George Barițiu” Livada, un mentor pentrucadrele didactice aflate la început de drum, un deschizătorde drumuri pentru tinerele talente literare descoperiteîntre elevii şcolii.Încet apoi, în paşi mici, am întrezărit în spatele uneicortine „trase” de dascălul BKD: traducătorul, poetul, prozatorul,Betty Kirchmajer Donca, adică: omul de cultură:membră a Uniunii Scriitorilor, autoare a 18 volume în careregăsim proză, poezie, critică literară, publicistică, traduceri23

Betty Kirchmajer-Donca - 70din limba franceză, autor de manuale: „esență tare în sticluțămignonă.”Am constatat că în intervențiile de specialitate, scriitoareaBetty Kirchmajer Donca aduce în lumină, în lucrărilesale şi oraşul natal, Seini, cu istoria şi activitatea sa culturală.Recunoaşterea din partea comunității a venit atunci cândîn anul 2006 este declarată Cetățean de Onoare al oraşuluiSeini. Oraşul păstrează în sine urmele îngemănate ale patriotismuluigeneralului militar, iubitor de poezie, generalulGeorgescu Pavel Ioan zis Pion, care a lăsat peste timp singurulmonument viu închinat lui Eminescu, pe dealulComja.Citind scrierile ei am sentimentul că Betty KirchmajerDonca îşi exprimă convingător sentimentele şi stările carestau la baza creației sale: respect pentru eroii neamului, revoltăfață de ororile războiului, dar, în final, respect pentruviață, dorința de cunoaştere.„Sunt doar o pagină albă” (poezia Imagine ireală).Într‐un final cunoaşterea experiențială nu este consideratăde autoare ca fiind suficientă, completă în afara interacțiuniicu conceptul: „Tu, eşti un cuvânt”. Permanenta întrepătrunderea experienței cu rațiunea, îmbrăcarea experiențelor,a realității în ambalaje conceptuale adecvate propriilortrăiri e acel element considerat de critici „fundamental doaral său”.Prin acest ochi magic Betty Kirchmajer Donca nepropune să urmărim lumea. Cu hotărâre afirm că elevii pecare îi coordonează, îi urmează acest îndemn. Dovadă vie,premiile luate de elevi la lansarea tinerilor talente în cadrul24

Betty Kirchmajer-Donca - 70manifestărilor literare județene cu participarea poeților sătmăreni.Dascălul şi omul Betty Kirchmajer Donca, deosebitde exigent în situații formale, este o prezență spirituală,agreabilă, tonifiantă în prezența prietenilor. Prin activitățilepropuse în colaborare cu Centrul Cultural Francez, a făcutcunoscute activitățile derulate cu elevii Grupului Şcolar„George Barițiu” pentru promovarea francofoniei.Parteneriatul Grupului Şcolar „George Barițiu” cuONG „La plume et l’encrier”, coordonat de domnulMaurice Riou, a dus la completarea fondului de carte şcolarăde limba franceză de la CDI, Livada, la asigurarea manualeloradecvate de limba franceză pentru elevii şcolii şi lainstituirea premiului Riou pentru limba franceză. La toateaceste activități d‐na prof. Betty Kirchmajer Donca a fostparte activă .Închizând cercul considerațiilor făcute aici, revenimla C. Noica, parafrazându‐l: este important să ştim că a trecuttimpul cu împliniri.La Mulți Ani! Betty Kirchmajer Donca, pentru şcoalanoastră eşti o „ÎMPLINIRE”.Prof. Monica POPESCU,director la Grup Şcolar „George Bariţiu” Livada, jud. Satu Mare***În urmă cu aproape 20 de ani când am cunoscut‐o,Elisabeta Kirchmajer era profesoară de Limba Franceză la oşcoală din Seini.Am început atuncea o rodnică colaborare la revistaTribuna învățământului unde eram redactor. Scria despre25

Betty Kirchmajer-Donca - 70munca sa la catedră, despre oamenii Maramureşului şitradițiile lor străvechi cu pasiune, cu pricepere. Eraimplicată şi dăruită cu toată ființa, în tot ce făcea.N‐aş fi bănuit atunci că profesia şi vocația sa dedascăl erau dublate de talentul şi vocația de sensibil poet şiscriitor. De‐a lungul anilor care au trecut ElisabetaKirchmajer şi le‐a dovedit din plin. A scris şi publicatnumeroase volume de poezie, de proză, traduceri dinliteratura franceză. A intrat cu depline drepturi în lumeacreatorilor de artă, a cioplitorilor de cuvânt. Este răsplătităde cititor, de concetățenii săi, de critici literari cu merituoaseaprecieri. Între acestea se adaugă şi rândurile pe care lescriu şi eu cu prilej aniversar, ca omagiu pentru tot ceea ce ascris şi a făcut, cu urarea de a continua, pe mai departe, animulți.Monica ROBEA,fost redactor la Tribuna învăţământului din BucureştiElisabeta Kirchmajer Donca şiBagheta Magică a Zânei TriumfuluiÎntr‐un secol dedicat vitezei, totul este în schimbare.Iuțeala schimbării de mentalitate, al sistemului de apreciere alvalorilor, te îndreptățeşte să îți pui întrebarea: unde îți maipoți descărca bagajul cu acumulările trecerii tale prin viață?Care este modalitatea de a transmite strigătul percepțiilor taleasupra celor văzute, simțite, ascultate? Este poate dorințaoricărui creator de ceva, cel care ştie de unde şi cum a plecat şiîn primul rând cu ce a păşit înzestrat pe potecile vieții. Este26

Betty Kirchmajer-Donca - 70dictat de Viață să mai fie, aşa cum a fost de când omul adevenit om, cei care au sensibilitatea aparte, puterea lăuntrică,tot aparte, să transmită lumii considerațiile lor. Creațiile lor,aşternute pe albul colii de hârtie, înveşmântate în culoare, saucântate, sculpturi triumfătoare în lupta cu timpul, multitudinide maniere speciale de exprimare, sunt menite să ajungă încontinuare parte integrantă în manualul de istorie al aşezărilorumane. Orice om poartă în gene începuturile creației, dar nutoți îşi dau seama de acest lucru. Mulți renunță la exploatareaacesteia, alții nu o duc până la maxim.Reuşeşti să te defineşti, să îți descoperi propria identitate,resursele şi limitele tale, rădăcinile prin care te hrăneştispiritual, luând contact cu creațiile făuritorilor de arte. Vorbim,aşadar despre cultură, locul unde se aşează răspunsurile.Apropiindu‐ne mai în detaliu, de cultura seineană, ne întâlnimcu scriitoarea Betty Kirchmajer Donca. O percepem aici, chiardacă a depăşit granițele ei. Ne ajută hotărârea ei irevocabilă dea rămâne aproape de rădăcinile ei, iubind locul, contopindu‐secu fiecare colină, șoaptă de brazi, unduire de apă curgătoare.Vorbim despre micuța Doamnă, devenită atât de mare prindescoperirea Baghetei Magice. Undeva prin podul casei, fetițăaleasă de Destin, din cei şase ai familiei alcătuită din Vasile şiElisabeta Donca, a găsit acea baghetă plină de strălucire. Fiindprea mică, s‐a hotărât să o ascundă, să fie numai a ei, până vaafla cu adevărat ce va putea face cu ea. Fetița a crescut,bagheta chiar dacă era ascunsă, tot a reuşit să o îndrume spreşcoli, spre cunoaştere. Adolescența o parcurge între orele destudiu, de inițiere muzicală, chiar şi sport, îndrumată dedascăli de elită. Au urmat paşii fireşti de viață, obținânddreptul la o catedră de predare, de a‐şi făuri alături de omulales cu care să îşi petreacă viața, cuibul de unde să poată zbura27

Betty Kirchmajer-Donca - 70spre cele cotidiene. Iubind copii, s‐a bucurat de naşterea unuibăiat şi o fată, veghind asupra educației lor. Acelaşi lucru aîndemnat‐o să facă vocație din cariera sa de dascăl. Au fostani, în care, poate a uitat cu totul de comoara ei ascunsă.Implicările de dascăl au îndreptat‐o spre publicări destudii, referate, regăsindu‐se în diverse ipostaze de organizator,îndrumător şi conducător în viața culturală a urbeinatale şi nu numai. Pare să fie o viață obişnuită, a unuiprofesor activ. Dar nu este aşa. De fiecare dată când am avutbucuria întâlnirilor stabilite sau ocazionale şi am depănatamintiri, gândurile mele s‐au oprit la această perioadă, pe careo simțeam ca un vulcan, gata să erupă, anii în care s‐a pregătitpentru Marea Întâlnire, în care a simțit doar un neastâmpăr.Drumurile Europene, maturitatea biologică şi a experiențelor,a trăirilor în preajma intelectualilor întâlniți, a pregătitmomentul special. Antoine de Saint‐Exupery spunea odată: „Acrea corabia nu înseamnă nici pe departe a țese pânzele, a făuripiroanele, a citi stelele, ci a afla gustul mării, care e unul şi înlumina căruia nimic nu mai este contradictoriu, ci o contopireîn aceeaşi dragoste”. Elisabeta Kirchmajer hotărâtă, a deschislada amintirilor, scoțând la lumină Bagheta Magică. Aînsemnat momentul în care strofele pline de viață şi culoare auțâşnit pur şi simplu, semnalând din primele versuri, aparițiaunui scriitor profund, hotârât şi tenace. Viața autoarei a intratpe un alt drum, ostenitor, frumos, cu o desfăşurare în careenergia ei te copleşeşte. „Literatura, ca orice artă, descoperăviața”, spunea Ion Agârbiceanu. Am asistat la o multitudinede dezvăluiri de vieți, a ei, a altora, destine, emoții, sau alteevenimente, încât de multe ori m‐am aflat în situația de apierde ordinea lor. Deseori am aşteptat revenirea scriitoareidin drumurile ei la Bucureşti, poate Cluj, ori la „Astra” la28

Betty Kirchmajer-Donca - 70Sibiu, din țările apusene, pentru a reaşeza informațiile la locullor. Au mai fost şi situații în care, oprită la o intersecție, cuautoturismul cu care face de multe ori casă bună, în drum spreuna din direcțiile ei, apuca să îmi spună: „îmi ies două, întoamnă, alta”. Nu reuşeam să întreb dacă este poezie, romansau traducere... Dar ştiam că vom prinde un răgaz, o clipă, încare să îmi destăinuie ce se întâmplă. Am căutat printrenotările mele, entuziasmul şi credința Ioanei Drăganreferitoare la literatură: „Literatura este o minune, o lumevirtuală pe care dacă eşti înzestrat poți s‐o transformi înrealitate, poți s‐o faci palpabilă, poate să devină dublul tău,inima ta care bate cu ecou în cititorul acela ipotetic pentru carescrii, (traduci, ş.a.), căruia încerci să‐i oferi o altă lume maireală şi mai frumoasă decât cea adevărată. Pentru mineliteratura este fericirea, aşa arată fericirea..., îmi spun cuspaima că oricând poate să dispară dacă nu mai cred cu tărieîn lucrul acesta. Sunt fericită că, printr‐un complex necunoscutde date ale destinului meu, am ajuns să scriu şi o fac curesponsabilitate şi cu recunoştință”. Găsesc similitudini desentimente şi la scriitoarea Betty Kirchmajer Donca. Trebuie sămărturisesc, cunosc o relație profesională constructivă,plăcută, cu dânsa, aşezându‐ne deseori alături, în derulareavreunui proiect cultural, o lansare, prezentare sau pur sisimplu întâlniri cu seinenii, pentru a putea spune despreBagheta Magică a scriitoarei.Dan SKORKA29

Betty Kirchmajer-Donca - 70A. REPERE BIOGRAFICEPoeta, traducătoarea şi romanciera Elisabeta Kirchmajer-Donca s-a născut la data de 4 august 1942 în localitatea Seini,judeţul Maramureş, din părinţii Vasile şi Elisabeta Donca. Pseudonimliterar: Betty Kirchmajer-Donca.Familia: Kirchmajer Francisc (profesor de istorie-geografie),fiica Elisabeta Claudia (cosmetician), fiul Francisc (farmacist),nepoţii: Charlotte-Minela (studentă la Fac. de Medicină, anul V),Alfred (student anul III la Fac. de Tehnică Dentară) şi Ingrid cuKriszta (eleve).Studii:- Clasele I-III la Şcoala nr. 2 Baia Mare;- Clasele IV-VII la Şcoala Generală nr. 1 Seini (diriginteMihai Bălaj);- Liceul „Mihai Eminescu” Satu Mare;- Institutul Pedagogic de 3 ani Baia Mare, specialitateaLimba şi literatura română;- Universitatea Bucureşti, Facultatea de Filologie, specialitatearomână-franceză.Activitate profesională:1962-1963 – învăţătoare în localitatea Ciocaia (Bihor);1963-1964 – profesor suplinitor la Şcoala generală din Viile Apei;1964-1969 – învăţătoare în Săbişa;1969-1999 – Profesoară de franceză la Şcoala cu clasele I-VIIISeini.30

Activitate publicistică:Betty Kirchmajer-Donca - 70A colaborat la: Tribuna învăţământului (Bucureşti), Studii şiarticole (Baia Mare), Graiul Maramureşului, Glasul Maramureşului,Nord Literar (Baia Mare), Planeta copiilor, Copii pentrucopii, copiii păcii, Şcoala maramureşeană, Citadela (Satu Mare).La Centrul de Afaceri RO-UA Seini, în cadrul „Zilelor oraşuluiSeini”, a avut loc prezentarea de carte intitulată „Pagini decarte de ieri, de azi, de mâine...” având-o ca protagonistă pe scriitoareaBetty Kirchmajer-Donca (9 iulie 2011).31

Betty Kirchmajer-Donca - 7032

Betty Kirchmajer-Donca - 70Este coordonatoarea revistei Iris : revista Grupului Şcolar AgricolLivada, căreia i-a fost acordată o Diplomă specială din parteaInspectoratului Judeţean Satu-Mare la Concursul anual al RevistelorŞcolare 2008, în cadrul „Festivalului Naţional al Şanselor Tale”.33

Afiliere profesională:Betty Kirchmajer-Donca - 70- Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România;- Vicepreşedintă a Cenaclului Scriitorilor Baia Mare;- Preşedintă a subfilialei Asociaţiunii Transilvane de Literatură şiCultură a Poporului Român – ASTRA din Seini;- Preşedintă „Crucea Roşie” Seini.Participări la congrese, târguri, adunări generale:Adunarea Generală a CENTRUM-ului Bucureşti;Stimulare elevilor prin verificarea pe grupe de elevi la limba şiliteratura română la A VI-a Sesiune judeţeană de referate şi comunicări(Seini, 1974);Anul 1877 oglindit în literatură la Sesiunea omagială de referateşi comunicări a cadrelor didactice închinate Centenarului Independenţeia 70 de ani de la istorica Răscoală din 1907 (Seini,1977);A VIII-a Sesiune de comunicări metodico-ştiinţifice a cadrelordidactice cu tema Integrarea învăţământului cu cercetarea,producţia şi viaţa social-politică;Eternitatea eminesciană prin monumentul viu de pe DealulComja din Seini la Aniversarea celei de a 100-a Adunare GeneralăASTRA-Dej, unde i s-a acordat Diploma şi placheta memorială(2004);Târgul Internaţional de Carte (Bucureşti, iunie 2005), cu romanulDrumul de fum;Al II-lea Congres Cultural al ASTRA (Sibiu, 18-21 august 2005);34

Betty Kirchmajer-Donca - 70Congresul Internaţional „Identitatea culturală a tuturor românilor”,ediţia a XIV-a ASTRA ROMÂNĂ (Timişoara, 14-17 octombrie2005);Concursul literar Amelie Murat, pentru Premiul francofon de poezie(Clermont-Ferrand – Franţa, 2005);Târgul Internaţional de Carte „Bookfest” (Bucureşti, iunie 2006),cu traducerea Noi basme cu zâne de Contesa de Segur.Diplome, premii literare şi distincţii:Premiul Henri Jacquier oferit de Centrul Cultural Francez şiUniunea Scriitorilor din România - Filiala Cluj, pentru traducereaRachel Hausfater-Douïeb, Dansul interzis, Editura Cromatica,Baia Mare ;35

Betty Kirchmajer-Donca - 701998, iun. – Diplomă de participare la Seminarul Naţional Copiiişi secolul XXI, Baia Mare;36

Betty Kirchmajer-Donca - 702000, mai – Diploma de onoare acordată de Casa Orăşenească deCultură Seini, prin directorul Dan Skorka, „ca semn de binemeritatărecunoştinţă pentru contribuţia sa de excepţie în slujbabunului renume al aşezămintelor culturale seinene”;37

Betty Kirchmajer-Donca - 702001, iul. – Titlu de Membru de Onoare acordat de SocietateaNaţională de Cruce Roşie „în semn de adâncă recunoştinţă pentruserviciile aduse cauzei nobile a umanismului, pentru slujirea cudevotament a Misiunii fundamentale a Crucii Roşii Române”;38

Betty Kirchmajer-Donca - 702002, aug. – Diplomă aniversară acordată de Asociaţia ScriitorilorBaia Mare „cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani în semn depreţuire a creaţiei sale literare”;2003, iun. – Diplomă acordată dePrimăria oraşului Seini „ca semn deapreciere pentru întreaga activitatedidactică şi educaţională”;39

Betty Kirchmajer-Donca - 702005 – Diplomă aniversară acordată de Cenaclul Scriitorilor dinMaramureş „pentru valoarea textelor citite sau comentate în cadrulCenaclului, pentru sprijinirea şi promovarea unor fapte autenticede cultură în Maramureş”;2005, iul. – Diplomă de excelenţăacordată de Primăria oraşului Seini„ca semn de binemeritată recunoştinţăpentru contribuţia sa de excepţie înslujba bunului renume al urbei noastreşi preţuirea valorilor literare, în urmarealizărilor de excepţie în poezie şipromovarea literaturii franceze”;40

Betty Kirchmajer-Donca - 702006, dec. – Titlul de „Cetăţean de Onoare” al oraşului Seini,„în semn de recunoaştere a contribuţiei aduse la sporirea prestigiuluioraşului nostru printr-o activitate de excepţie în preţuirea valorilorliterare”;41

Betty Kirchmajer-Donca - 702008 – Diplomă specială acordată de Inspectoratul Şcolar JudeţeanSatu Mare, „cu ocazia participării la Concursul anual al RevistelorŞcolare 2008, din cadrul Festivalului Naţional al Şanselor tale”;2008, sept. – Premiul pentru poezie Ion Şiugariu, acordat de AsociaţiaScriitorilor Baia Mare, pentru volumul Clepsidre, apărut laEditura Scriptorium, 2007;42

Betty Kirchmajer-Donca - 702009, ian. – Diplomă de excelenţă acordată de Primăria oraşuluiSeini cu ocazia lansării volumului de proză Iubiri mărturisite, „casemn de binemeritată recunoştinţă pentru contribuţia sa de excepţieîn slujba bunului renume al urbei noastre şi preţuirea valorilorliterare”;43

Betty Kirchmajer-Donca - 702009, febr. – Diplomă de participare acordată de Primăria oraşuluiTăuţii Măgherăuş „pentru evoluţie excepţională în Sesiunea aV-a a Cenaclului de ariergardă Ion Şiugariu, realizată cu sprijinulscriitorilor şi ziariştilor din Maramureş”;2009, sept. – Premiul revistei Nord Literar, din cadrul concursuluiCărţile Anului 2008, pentru volumul Iubiri mărturisite;44

Betty Kirchmajer-Donca - 702010 – Diplomă de participare la Anul editorial sătmărean 2010,„pentru activitatea editorială din anul 2010”;2011 – Diplomă de participare acordată de Fundaţia CulturalăArcheus în cadrul Taberei Naţionale de Literatură şi Arte PlasticeArcheus 2011;45

Betty Kirchmajer-Donca - 702011, apr. – Diplomă de participare la Festivalul de chansonfrancophone din Satu Mare;2011, iul. – Diplomă de excelenţăacordată de CasaOrăşenească Seini, prin primarulZamfir AdoreanuKraiger, cu ocazia Zilelororaşului Seini, „ca semn debinemeritată recunoştinţăpentru ridicarea prestigiuluioraşului nostru prin performanţeledeosebite obţinuteîn cultivarea valorilor literareşi pentru valoroasele traduceridin limba franceză”;46

Betty Kirchmajer-Donca - 702011, sept. – Premiul literar pentru Traducere-Proză, acordat deAsociaţia Scriitorilor Baia Mare în cadrul concursului CărţileAnului 2010, volumului Suntem cu toţii atât de mâhniţi : roman;2011, dec. – Diplomă aniversară ASTRA – 150, acordată de FundaţiaCulturală Pro Unione, „pentru activitatea desfăşurată substindardul idealurilor Asociaţiunii ASTRA, pentru merite deosebiteîn promovarea valorilor şi a personalităţilor sale”;47

Betty Kirchmajer-Donca - 702012, ian. – Diplomă de jurizare acordată de Grup Şcolar „GeorgeBartiţiu” Livada, în cadrul concursului „Pe urmele marelui poet”;2012 – Diplomă de nominalizare la secţiunea Traduceri a premiilorUniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, pentru carteaFiul războiului.48

Betty Kirchmajer-Donca - 70B. BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ A OPEREI1. Autor al volumelor:Sărutul de rouă : poezii. Cerfontaine (Belgique), 1996. 54 p.Firul Ariadnei : poezii. [În loc de prefaţă] V.R. Ghenceanu. BaiaMare : Biblioteca Judeţeană„Petre Dulfu”, 2002. 51 p.49„Doamnele şi domnişoareleau fost şi vorrămâne muze cât lumea!Poetesele sunt rare. Ceea cenu înseamnă că poetesele nusunt muze, în acelaşi timp,pentru poezia care e veşnică.Şi, dacă sunt rarepoetesele, însemnă că alcătuirilepoetice ale domniilorlor sunt cu atât mai valoroase,mai pline de miez şi maiîncărcate de spirit. Aşa cumni se par a fi poemele cuvers scurt şi dulce‐tăios aledoamnei Betty Kirchmajer‐Donca. „Firul Ariadnei”

Betty Kirchmajer-Donca - 70confirmă „Sărutul de rouă”. Cine‐i va citi cele două placheteale poetesei înțelege mai bine ce spun.Nu ştiu şi nici nu pot să spun care poem, care vers emai bun: cel clasic, armonios sunător, dar părând, sau versulliber, larg încăpător şi generos debordând de libertatea de arosti şi de a cuprinde, de a învălui şi subjuga. Numai că versuln‐a fost nicicând liber cu adevărat, ci teribil de dificil dacă nuia grijă să fi zilnic Walt Wittman – cum era de părere Borges.Cât e cumpătare şi cât e cumpănire în poezie nu e deştiut cu exactitate. Poate că poezia n‐are nici cumpănire şi nicicumpătare. Emerson credea că odinioară, foarte demult, fiecarecuvânt a fost un poem, a fost simbol şi că noi înşine sălăşluim şiazi în simboluri bine cumpănite şi poate bine cumpătate. Şi dacăomul îşi pierde în fiecare clipăcâte ceva din sentimente şi dinexpresia lor, poetul Max Jacob nelinişteşte, spunându‐ne că poeziapoate să restituie toate acesteacelor ce o citesc şi celor ce opricep. Citind această plachetă văasigur că primiți ceea ce aşteptațide la ea”.(Ghenceanu, Vasile Radu. Poezia castare : [în loc de prefaţă]. În:Kirchmajer-Donca, Betty. FirulAriadnei. Baia Mare : Biblioteca Judeţeană„Petre Dulfu”, 2002.)Sărutul de rouă : poezii. [Înloc de prefaţă] V.R. Ghenceanu.Baia Mare : Biblioteca Judeţeană„Petre Dulfu”, 2002. 74 p. : il.50

Betty Kirchmajer-Donca - 70„Fiecare poet are sunetul lui. Fără acest sunet, poetulnu e. E doar un om care însăilează, înşiruie vorbe. Acest sunetîl face pe poet recognoscibil şi‐i rezervă un loc într‐un şirales, distins de cântăreți sub semnul grației.Am în față Sărutul de rouă, debutul poetic discretamânat al poetesei Betty Kirchmajer Donca, un florilegiudin ani sporiți în care autoarea şi‐a risipit sensibilitatea.Ajuns cu lectura îmi dau seama că am descoperit un sunet,care e, fundamental, doar al său. Cu el poeta redescoperă şirecompune lumea prin cuvinte, glăsuieşte cu ea într‐un chippersonal. Ea, poeta, ştie că poate schimba oglinda apei cuun sărut, că a fi tare „însemnă a naşte scântei de amnar”, cutoate că „drumurile de ieri sunt doar poteci”.Poeme precum „Ego”, „Gând”, „Claustră”, cele dedragoste şi de visare – de scurtă sau mai largă respirație ‐,poemele cu trimiteri la tradițiile noastre dintotdeauna, toateacestea, zic, pot onora orice poet. Dincolo de ceea ce sunt saupar a fi, cele mai multe din poemele cărții Sărutul de rouăsunt atinse de aripile unor discrete, aproape irepresibile suferințeşi îndoieli. Adică sentimente şi stări din care se naştepoezia autentică şi nu din superficiale jubilări.Aşadar, chiar venită la vârsta maturității depline, ocarte nu e nicicând sosită târziu. E cazul „Sărutului...”doamnei Kirchmajer. Fie‐i şirul lung şi cel puțin la fel deîncărcat cu sunetul personal de care vorbeam la‐nceput.Între puținele cărți ieşite din Seini, de‐a lungul istorieisale, Sărutul de rouă de Betty Kirchmajer Donca este o zarede lumină şi de sensibilitate care merită prețuirea noastră”.(Ghenceanu, V.R. Sub semnul graţiei : [în loc de prefaţă]. În: Kirchmajer-Donca, Betty. Sărutul de rouă. Baia Mare : Biblioteca Judeţeană „PetreDulfu”, 2002.)51

Betty Kirchmajer-Donca - 70Le Fil D’Ariane : poésies[En guise de préface] V.R. Ghenceanu.Baia Mare : Édition deL’Université de Nord, 2004. 48 p.Le baiser de rosé : poésies.[En guise de préface] V.R. Ghenceanu.Baia Mare : Édition de L’Université deNord, 2004. 63 p.52

Betty Kirchmajer-Donca - 70Iubiri mărturisite : roman.[Partea 1]. Baia Mare : EdituraUniversităţii de Nord, 2006.202 p.„Cu romanul IUBIRIMĂRTURISITE, Betty Kirchmajer‐ Donca dovedeşte încăo dată că este o personalitatecomplexă a nord‐vestului transilvanşi o emblemă a oraşuluisău natal, Seini. Nu e nici oîndoială că nimeni n‐o întreceîn notorietate şi prestigiu intelectual.Mai bine de 30 de anis‐a întrecut pe sine la catedrăca profesoară de limba francezăşi animator cultural.Paralel şi‐a cultivat talentul de poet, de prozator şi cel detraducător, timpul s‐a scurs, cum îi e obiceiul, iar cărțile s‐au adunat şi ele. Scufundându‐se în literatura franceză contemporană,întreprinzând numeroase călătorii în lumea luiVoltaire, traduce din franceză proză scurtă şi romane, dincare n‐a publicat nici un sfert din ceea ce a tradus, dar existăşanse reale să‐i apară numele pe încă multe cărți. Într‐unadin prefețele unei cărți care‐i aparțin Sub semnul grației redactorulde carte V.R. Ghenceanu, el însuşi un poet înzestrat,membru al Uniunii Scriitorilor, notează despre Betty53

Betty Kirchmajer-Donca - 70Kirchmajer‐Donca: „...am în față un florilegiu din anii sporițiîn care autoarea şi‐a risipit sensibilitatea... îmi dau seamacă am descoperit un sunet care e fundamental, doar alsău. Cu el autoarea redescoperă şi compune lumea prin cuvinte,glăsuieşte cu ea într‐un chip personal. În prag de intrareîn comunitatea cea mare a plăsmuitorilor de frumos, oîndemn stăruitor pe Betty Kirchmajer‐Donca să‐şi exploatezecu mai multă îndrăzneală disponibilitățile creatoare, atâtîn poezia şi proza originală cât şi în truda de tălmăcire aunor valori perene ce ne vin dinspre marea noastră soră dela vest de Rin”.(Prof. univ. dr. Victor Iancu. În: Kirchmajer-Donca, Betty. Iubirimărturisite. Vol 1. Baia Mare : Editura Universităţii de Nord,2006, cop IV.)Iubiri mărturisite : roman.[Partea 2]. Prefaţă de Ion Burnar.Baia Mare : Risoprint, 2008.296 p.Romanul a obţinut premiul Carteaanului, acordat de revista NordLiterar, în septembrie 2009.„Romanul lui Betty Kirchmajer‐DoncaIUBIRI MĂR‐TURISITE, partea a II‐a, ca şiprima de altfel, are o pronunțatănotă confesivă şi oputernică tendință analitică,îmbinând tehnici ale roma‐54

Betty Kirchmajer-Donca - 70nului modern precum introspecția, retrospecția şi observațiapsihologică cu elemente ale metaromanului de tip gidian (excursiileepice ale protagonistei menite să configureze un universspiritual al imaginii prielnice devoalării celor mai profundeetaje ale personalității). Jurnalul sau scrisoarea sunt altedouă stratageme narative, narațiunea la persoana I alternîndcontrapunctic cu narațiunea la persoana a III‐a.Personajul Liz, probabil un alter ego al autoarei,devine centrul de greutate al epicului, iar personalitatea eise conturează prin acumulări succesive.În schimbul dezvăluirilor aşa‐ziselor crime spiritualee capabilă să renunțe şi la marea iubire, sacrificiul ei de sinemergînd pînă la capăt.Rafinamentul analizei psihologice şi verosimilitateaconflictului sunt completate de multipleletrimiteri către universul cultural,element ce conturează laturaspirituală a personajelor.Dragostea este şi sacră, dar şiun antidot menit să atenueze percepțiatimpului, oferind individuluio cale spre a se elibera de mecanismultemporalității. Dragostea este şio formă prin care sufletul intră înconsonanță cu universul”.(Naghiu, Adela. În: Kirchmajer-Donca,Betty. Iubiri mărturisite. Vol 2. Baia Mare :Editura Risoprint, 2008, cop. IV.)Poeme. Baia Mare : Proema, 2006. 72 p. : il.55

Betty Kirchmajer-Donca - 70Clepsidre : poezii. Cuvânt înainte de Ion Burnar. Baia Mare :Scriptorium, 2007. 112 p.Volumul a fost premiat deAsociaţia Scriitorilor Baia Marela data de 27 septembrie 2008, încadrul manifestării Cărţile Anului2007.„Cu o încredere nemăsuratăîn metaforă , pecare o foloseşte pentru a neiluziona şi a se iluziona,Betty Kirchmajer‐Donca şi‐afăurit din propriile creațiiscuturi împotriva deriziunii,a neantului şi a morții.Sunt nişte scuturi diafane,de consistența zăpezii,a florilor de cais şi acurcubeelor, cu care numaivisătorii de nevindecat auîndrăzneala să intre în bătălie contra acestei lumi, mult preagrosolană, opacă şi nerecunoscătoare cu ei.Poate următorul haiku chiar asta ar dori să rezume:„Cicori ofrande / în mantale de ostaş / câine decorat”. Toțicei din neamul lui Don Quijote se vor regăsi în poemele dinaceastă carte şi vor primi confirmarea că spița lor, de îndrăgostițide năluci şi eternitate, este nemuritoare”.(Pop, Ioan Es. În: Kirchmajer-Donca, Betty. Clepsidre. BaiaMare: Editura Scriptorium, 2007, cop. IV.)56

Betty Kirchmajer-Donca - 70Vitralii monocrome : poeme. [Prefaţă de Ion Burnar]. BaiaMare : Cromatica, 2010. 152 p.„Spre deosebire devolumele anterioare ale poeteiBetty Kirchmajer‐Donca,demersul liric din „Vitraliimonocrome” mi se pare maibine conturat. Fulgurările clipeisunt mai credibile prinstatornicia lor, care potențeazăstările sufleteşti aleautoarei, ca într‐un creuzetplin de elemente, ale cărorculori, aparent distonează, caîn ansamblul amestecul lorsă ducă la o imagine armonioasă,ca şi culorile enigmaticeale vitraliilor uneicatedrale, în care cuvintelesunt purtate în tăcere pearipile îngerilor frânte, uneori, o unitate în diversitate, ca înpicturile impresioniste. Nimic în plus, nimic în minus, cuvintelenu cântă, nu încântă, sunt doar pretext şi cadru pentru„fotografia” de o secundă în templul trăirilor interioare,care durează cât o eternitate. Perisabilă, dar eternitate.Citindu‐i versurile volumului de față, ai impresia căte afli în fața pânzelor lui Paul Cézanne, inundat de culoare,cel din picturile clăilor de fân, pe care le‐a pictat în vreo zecetablouri, câte unul pentru fiecare moment al zilei, după cum57

Betty Kirchmajer-Donca - 70lumina le punea în evidență, când în tuşe groase, când încele clar‐obscure ale amurgului, crepuscul încărcat de mister.Indiferent că ne relevă, prin ochii metaforei pe care ostăpâneşte cu asupra de măsură, stări ale unor iubiri molcome,domestice, fie că este personajul principal al unorlumi concrete, prozaice, fără alura romantică a primilor fioridescoperire a sinelui prin dragoste, Betty Kirchmajer‐Doncarămâne în ce are mai consistent, prin analiza rece, detaşatăparcă de emoția descrisă, calofilă pe alocuri, amintind de opregătire intelectuală ce şi‐a tras seva şi peste chipul lăuntric,luminându‐l şi reflectându‐ni‐l în fațete cunoscute şitotuşi misterioase, ascunse undeva de priviri indiscrete, îndosul unor fraze voit neutre: „Universul casei mele bune /ținea de la gardul din şipci prea vechi / până la răchițile capătuluistrăzii / din care primăvara / mama tăia nuiele pentrulegarea lugojului / pentru mine era şi aşa / prea larg dacămai înălțam ochii / cu o aureolă deasupra capului de copil /mai greu mi‐a fost / să sparg îngrăditul loc / cu sunetele vioriicu coarda lipsă / cumpărată de tata la prețul unui divan /cu droduri bune legate în noduri multe / ca încălțările unuisoldat roman / ca o mătase de păianjen venind din sfoaragroasă de cânepă / muiată în ape stătute / de‐mi tăie degetele/ când mă punea să trag tare tare / până încerca cu mâna /să simtă cât va dura: / mai târziu mi‐am pus coarda lipsă /care‐n şuieratul vântului / din pădurea bisericii / cânta înlocul celorlalte trei / şi lumea de basm / din jurul casei bătrâne/ se înveselea ca o nuntă / din capătul uliței noastre cumulte femei văduve”. Am reprodus integral poemul, pentrua ne da seama de măiestria poetei: din modul descriptiv, alunui areal oarecare, iese la suprafață frumusețea aproape58

Betty Kirchmajer-Donca - 70nevăzută al unui univers specific poetei şi, prin acesta, ne‐oredă şi nouă.Paletele liricii sunt diverse, ample, de la descrierea în„acqua forte” ale unor stări bine conturate, la irizările luminilorunui curcubeu, care sporesc puterea de semnificare,precum acele note din sonata lui Vinteuil, descrisă de MarcelProust într‐o pagină din „A la recherche du tempsperdu”. Peste tot în cuprinsul volumului întâlnim versuri şisintagme antologice: fie în poemele în care poeta mai multdialoghează decât defineşte sentimentul iubirii, liniştea, bucuriaîmplinirii, dar mai cu seamă frământările interioare,descoperirea şi înălțarea prin iubire, fie în cele de sorgintefilosofică, văzute prin ocheanul întors al impresiilor demoment, care dau substanță poemului: „de vise universul egol”, „linia copacului bătrân / curbura tinereții obrajilor tăi /sprânceana ta frunza / plecată frunții / gând adunat / păsăricu zbatere de aripi...”, „mi‐a invadat visul / o armată demelci...”. Şi când scrie în metru clasic, poeta îl foloseşte cumăiestrie aparte, doar ca o ustensilă care ascultă de patul luiProcust al sensibilității metaforice: „...Şi corbii se rotesc întruntârziu de seară / şi ninge fără fulgi şi plouă fără picuri / şiplâng fără de lacrimi într‐un uitat de vară / şi aşteptareadoare te‐ai risipit prin pâlcuri. / Şi ninge fără fulgi şi plouăfără picuri”. Un poem‐meditație, ca un fel de „Pantha Rhei”haraclitic, emoționant, este şi „Zâmbetul ierbii”: „Mă‐ntrebce se va întâmpla / cu zâmbetul ierbii / când tăişul rece‐i vaatinge trupul / până la brâu până la sâni / până la umeri pânăla gâtul gingaş / timpul se va cățăra să‐i şuiere / hârş hârşla ureche / pe scărița întortocheată / până în adâncul auzului59

Betty Kirchmajer-Donca - 70interior / clipa n‐o avea / să‐mi simtă lacrima rouă /arzându‐mi obrazul mândru / înălțat spre lumină...”Gravitate, dexteritate lingvistică şi naturalețe respirăprin toți porii poemele scrise de Betty Kirchmajer‐Donca,singularizând‐o (dacă mai este cazul s‐o spunem) în liricaactuală, la modul discret ca şi stelele fixe ce ne călăuzesc paşiinoaptea.(Burnar, Ion. Tăceri îndepărtate în statornicia clipei : [prefaţă]. În:Kirchmajer-Donca, Betty. Vitalii monocrome. Baia Mare : EdituraCromatica, 2010.)Volume traduse:Drumul de fum /Rachel Hausfater-Douïeb ;Tradus din limba franceză deBetty Kirchmajer-Donca. Bucureşti: Universal Dalsi,2005. 87 p.Romanul a fost lansat laUniunea Scriitorilor din Bucureşti,în Sala Oglinzilor, la datade 22 iulie 2005 şi prezentat decriticul Geo Şerban, în prezenţaautoarei din Paris şi a d-neiEliane Cautard de la CDI, Dole-Franţa.60

Betty Kirchmajer-Donca - 70Noi basme cu zânede Contesa de Segur ; Traducere şiprefaţă de Betty Kirchmajer-Donca.Bucureşti : Universal Dalsi, 2006.292 p. : il.Volum prezentat la Târgul Internaţionalde Carte „Bookfest” (Bucureşti,iunie 2006), de Carmen Dobre dela Muzeul Naţional Cotroceni la 14iunie 2006.Lacrimile asasinuluiAnne Laure Bondoux ; Traduceredin franceză de BettyKirchmajer-Donca. Cluj-Napoca: Dacia, 2007. 132 p.(Colecţia Biblioteca Dacia.Seria Proză scurtă şi roman).61

Betty Kirchmajer-Donca - 70Sobibor : [roman] / Jean Molla ;Traducere din franceză de BettyKirchmajer-Donca. Cluj-Napoca: Dacia, 2007. 140 p. (ColecţiaBiblioteca Dacia. Seria Prozăscurtă şi roman).La 14 iulie 2007 are loc lansareacelor două romane: Sobibor deJean Molla şi Lacrimile asasinuluide Anne-Laure Bondoux. Evenimentula avut loc cu prilejul Zilelororaşului Seini, ediţia a X-a. Traducerileau fost prezentate dedirectorul Casei de Cultură Seini,Dan Skorka şi comentate de prof.univ. dr. Pop Gheorghe şi dr. Teodor Ardelean, directorul general alBibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”.Dansul interzis / Rachel Hausfater-Douïeb ; Trad. Betty Kirchmajer-Donca , Pref. Ion Burnar. Baia Mare :Cromatica, 2009. 136 p.Romanul a fost premiat de CentrulCultural Francez şi de UniuneaScriitorilor, filiala Cluj-Napoca, cupremiul Henry Jacquier, la 15 iunie2010.„Că, un popor ales deDumnezeu a avut, de‐a lungultimpului, o soartă nepermis de62

Betty Kirchmajer-Donca - 70crudă nu e o noutate. Evreimea – pentru că despre ea e vorba– mi‐o imaginez mereu într‐un teatru al luminilor, ca făcândparte din corul antic al lamentourilor sfâşietoare şi, înacelaşi timp dătător de speranță şi vitalitate.Poate de aceea, ca un balsam mângâietor, scriitoriiisraeliți contemporani de mare valoare au în scrierile lor obsesiaabordării holocaustului, al celui de‐al II‐lea RăzboiMondial. Cum face şi distinsa prozatoare Rachel HausfaterDouϊeb, născută în 1955 în Franța; autoarea a zeci de cărți deproze, în romanul de față, „Dansul interzis” tradus în româneştede scriitoarea şi profesoara specialistă în franceză,maramureşeanca noastră Betty Kirchmajer‐Donca. Romanulapare la editura băimăreană „Cromatica” şi va fi lansat şi înBaia Mare. Este o onoare pentru Maramureşeni, cu atât maimult cu cât această carte a fost distinsă cu Premiul PEP, organizatde URPEP; Lorraine, la Metz, idem Premiul„Enfataissie” din Elveția. Ca să nu mai vorbim că este a şapteacarte transpusă în româneşte din franceză de coleganoastră Betty, membră a Uniunii Scriitorilor din România.Despre tematica volumului în sine: o tânără evreică,Perla şi polonezul Wladek se iubesc, într‐o perioadă politicămutilantă pentru sensibilitatea firească, omenească: cea dinpreajma aberantului război hitlerist, cu sechele rămase înfiecare dintre noi şi după zeci de ani. Din Lublinul polonez,Perla este trimisă să‐l întâlnească pe tatăl său, emigrat înSUA. Îşi începe o nouă viață cu fiul său Adam, născut dindragoste cu Wladek. Sfâşiată de doruri se‐ntoarce înPolonia. Tocmai când cizmele nemțeşti tropăiau prin localitățilebietei Polonii. Ajunge într‐un ghetou, ca majoritateaevreilor, unde are parte de toate umilințele unor politici ab‐63

Betty Kirchmajer-Donca - 70surde, despărțită de fiul său cel drag, iubitul său ori rudelesale. Dar nu se dă bătută. În ghetou înființează clandestinclase de muzică pentru copii, iar alți intelectuali evrei îi învațăcultura şi civilizația furată de primitivii aberanți. Dinpăcate romanul se termină cu un fel de „kiproko”, cum arzice Voltaire. Totul se termină cu bine şi cu lacrimi pe obraz.Dincolo de subiectul cărții, m‐a interesat felul în careBetty Kirchmajer‐Donca ştie să transpună în româneşte frazeologiafranțuzoaicei. Convingătoare, ca şi cum ar scrie înlimba eminesciană. Ştie să sublinieze şi să accentueze „perlele”poetice ale autoarei. De exemplu: „Când am ajuns n‐am sosit încă”, „Tata are grijă de Adam, se plimbă ca doibătrânei, râd şi se joacă precum doi copii mici...” sau „zgomotultăcerii tale, care țipă...”.În final, un fragment din frumoasa legendă evreiască,în care un băiețel văzând pe drum un copac, se hotărăşte sădevină pasăre , pentru a se aşeza pe ramurile lui şi să‐l consolezecă e singur. „Dar mama lui îl acoperă cu haine grele,împotriva gerului, implorându‐l să rămână. Şi bietul micuțnu ajunge să zboare. Şi copacul rămâne singur, abandonat...”.În fine, încă ceva perle scoase în evidență de Betty:„Un pian, pentru unii nu este decât lemn înainte de a fi suflet,a suferit, i‐a fost frig şi foame de degete”. Să avem grijă,pe viitor, dă de înțeles autoarea, să nu‐i fie frig pianului, sănu‐i lăsăm pe troglodiți să ne mutileze frumusețea sufletului”!(Burnar, Ion. Pe drum se înalţă un copac; Odiseea unui destin detragedie antică : [prefaţă]. În: Dansul interzis / Rachel Hausfater-Douieb; trad. : Betty Kirchmajer-Donca. Baia Mare : Editura Cromatica,2009).64

Betty Kirchmajer-Donca - 70Suntem cu toţii atât de mâhniţi / Jean-Paul Nozière ; Traducere din franceză deBetty Kirchmajer-Donca. Baia Mare:Cromatica, 2010. 175 p.Volumul a primit Premiul pentru traducereîn cadrul manifestării „Cărţile Anului2011”.Fiul războiului / Xavier-LaurentPetit ; Trad.: Betty Kirchmajer-Donca. Baia Mare : Cromatica, 2011.208 p.Cartea a fost nominalizată lasecţiunea Traduceri a premiilorUniunii Scriitorilor din România filialaCluj65

Betty Kirchmajer-Donca - 70Volume în colaborare:Limba franceză pentru clasa a III-a. Cluj Napoca : Dacia, 2005.(cu Laura Lazin).Volume în manuscris:Limba română pentru francezi : [manuscris], 1995.Aurélien Malte : [manuscris] / Jean-François Chabas, 2005.De ce doare? : [manuscris] / Rachel Hausfater-Douïeb, 2005.153 de zile în iarnă : [manuscris] / Xavier-Laurent Petit, 2006.Pepite : [manuscris] / Anne-Laure Bondoux, 2007.2. Scrieri în volume:1995Momente de trăiri emoţionale prin valorificarea folclorului local.În: Dirigintele, ora de dirigenţie. Vol. 2. Bucureşti : TribunaÎnvăţământului, 1995, p. 92-94.1998O amplă activitate de prevenire a toxicomaniei în şcoala franceză.În: Dirigenţie : consiliere şi orientare. Bucureşti : Tribuna Învăţământului,1998, p. 117-119.1999Mihai Bălaj – Omul, Dascălul. În: Bălaj, Mihai. Jurnal de front.Baia Mare : Gutinul, 1999, p. 171-173.66

Betty Kirchmajer-Donca - 702006Din activitatea despărţământului ASTRA Seini. În: ASTRA ierişi azi. Vol. 3: Realizări şi perspective. Baia Mare : Biblioteca Judeţeană„Petre Dulfu”, 2006, p. 239-242.2010Veşnicie ; Intermezzo ; Întâia zăpadă ; Nerotunjime ; Anotimpuride tăceri. În: O antologie a poeziei maramureşene : de lapoezia populară la poezia contemporană (2009) / realizată deNicolae Păuna-Scheianu. Baia Mare : Editura Ethnologica, 2010,p. 119-120.3. Scrieri în periodice:Poezii, poeme:2002Pierzanie ; Amurg ; Antract : [versuri]. Glasul Maramureşului, 6,nr. 1586, 22 iun. 2002, p. 2.2004Împreunare : [versuri]. Memoria ethnologica, 4, nr. 10, ian.-iun.2004, p. 1029.În van : [poezie]. Informaţia zilei de Maramureş, 4, nr. 915, 5 oct.2004, p. 5.2005Prada morţii : [poem]. Informaţia zilei de Maramureş, 5, nr. 1080,19 apr. 2005, p. 6.Dăruire : [versuri]. Calendarul Maramureşului, 2, nr. 2, dec.2005-mart. 2006, p. 123.67

Betty Kirchmajer-Donca - 70Imagine ireală ; Contratimp ; Clipă rotundă : [versuri]. NordLiterar (Baia Mare), 4, nr. 5 (36), mai 2006, p. 12.2007Ape cu moar ; Rampa ; Mituri bretone : [versuri]. Informaţiazilei de Maramureş, 7, nr. 1859, 3 nov. 2007, p. 9.2010Pădurea cu cerbi ; Aripi sacre ; Ploi nebunatice : [versuri]. Citadela(Satu Mare), 4, nr. 5-6-7-8 (27-28-29-30), mai-iun.-iul.-aug.2010, p. 51.Adevărul despre tăceri : [versuri]. Informaţia zilei de Maramureş,10, nr. 2695. 31 iul. 2010, p. 7.Studii şi articole:1978Cursant la Universitatea populară de la Vălenii de Munte. Pentrusocialism, 29, nr. 7121, 17 sept. 1978.1981Funcţionalitatea magică a cifrei 3 – Cercul magic în folclorulromânesc. Studii şi articole. Vol. 3. Baia Mare, 1981, p. 173-176.1996Fuga cu Pasca : datini străbune. Tribuna învăţămîntului (Bucureşti),nr. 324, 9 apr. 1996, p. 6.1998Un laureat al concursului naţional de poezie din Franţa. Tribunaînvăţământului (Bucureşti), 17 nov. 1998, p. 8.68

Betty Kirchmajer-Donca - 702005Ritul nudităţii totale sau parţiale la români : acţiunea magică anudurilor. Memoria ethnologica, 5, nr. 14-15, ian.-iun. 2005,p. 1473-1475.Un moment viu pentru eternitatea eminesciană. Revista română(Iaşi), 11, nr. 4. dec. 2005, p. 20.2010Prietene Ion Burnar. Glasul Maramureşului, 14, nr. 4117, 23 oct.2010, p. 4.2012Întîlnire literară. Graiul Maramureşului, 24, nr. 6751, 23 mai2012, p. 11.4. Traduceri:Daudet, Leon. Tragica existenţă a lui Victor Hugo : (fragment).Nord Literar (Baia Mare), 9, nr. 9 (100), sept. 2011, p. 24.Segur, Contesa de. Noi basme cu zâne : (fragmente). Nord Literar(Baia Mare), 3, nr. 3 (22), mart. 2005, p. 16.69

Betty Kirchmajer-Donca - 70INTERVIURI DATE:„Tineretul de azi trebuie să considere o carte ca pe cel mai bunprieten care nu-l trădează niciodată”. Aurel Pop în dialog cuBetty Kirchmajer-Donca. Citadela (Satu Mare), 5, nr. 1 (31), ian.2011, p. 14-16.„– Trăiţi în oraşul Seini, un oraş primitor aflat pe şoseauace leagă oraşul Baia Mare de Satu Mare. Tot aici trecătorulpoate întâlni urmele unor personalităţi ale vieţii culturaleseinene: Mihai Bălaj, Nicu Moldovan să amintesc doar douăcare şi-au lăsat amprenta în domeniul mizical. Bogata experienţăacumulată ca dascăl şi om de cultură de care aţi dat dovadăprin fapte, vine să întregească galeria personalităţilorseinene. Cum arată CV-ul scriitoarei Betty Kirchmajer-Doncala ceasul adevărului?– Un august, de dinaintea sfârşitului celui de al II-lea războimondial, zic un august, dacă nu chiar „faulknerian – în flăcări – ”,dar cu „scântei”, m-a făcut să văd lumina zilei în oraşul Seini, căruiaîi aparţin, o localitate care „nu-i de colea”, ea fiind amintitădin sec. al XIII-lea, sub numele de Castrum Zynir. Pe ograda caseimele „a rămas uitat un buncăr”; pe atunci loc de joacă pentru noi,cei şase copii ai lui Vasile şi Elisabeta Donca. Aş adăuga câtevapersonalităţi care au ridicat prestigiul cultural al acestui binecuvântatorăşel: renumitul grafician Ion Donca, stabilit la Bucureşti,prof. univ. dr. Adriana Codreanu-Cruceanu, compozitor, tot în capitală,care au dus faima pe toate continentele; pe av. Pop Iuliu(Duda), un pasionat artist al fotografiei şi care se bucură de sălipermanente de expoziţie în Satu Mare, pictoriţa Pake; n-ar trebuisă ne oprim aici, însă... L-aţi amintit pe domnul meu „Trandafir”,Mihai Bălaj, profesorul meu de limba română şi diriginte de lacare am învăţat dragostea pentru munca bine făcută, corectitudineşi responsabilitate; am scris depre domnia sa în cartea Jurnal defront.70

Betty Kirchmajer-Donca - 70Fiind al cincilea copil din cei şase (singura fată), nu-miamintesc să mă fi bucurat aproape niciodată de bocanci sau de paltoanenoi..., dar o revăd în umbra anilor pe mama, care ne aduceamâncare, (din ceea ce rămânea) seara târziu, de la popota ofiţerilorunde lucra; tata era „convocat”... […].– Aţi scris câteva volume de poezie („Poeme”, „Drumulde fum”, „Dansul interzis”) să amintesc doar câteva, bineprimite de către cititori, dar mai ales de către critici; dovadăprimirea dvs. în sânul breslei scriitoriceşti, aspiraţia oricăruiscriitor al zilelor noastre. Este cunoscut azi că porţile UniuniiScriitorilor sunt zăbrelite şi intrarea se face doar strict dupăactivitatea depusă. Sunteţi membru titular al Uniunii, credeţică noul Statut al Uniunii va duce la creşterea calitativă amembrilor? Credeţi că stagiul de 3 ani e o măsură binevenită?– Da, sunt la a 17-a carte tipărită, dintre care şapte volumede poezii (două în franceză), două romane, şapte traduceri dinfranceză, un manual de limba franceză; nu amintesc titlurile celorşapte cărţi care-şi aşteaptă rândul...; ca membru titularal UniuniiScriitorilor am participat la Conferinţa anuală, prilej de a cunoaşte„pe viu” multe personalităţi ale scrisului. Aveţi mare dreptate: esteextrem de greu să pătrunzi în această cetate; apropierea de adevăraţiiscriitori te face să vezi şi să descoperi ceea ce de dinafară nupoţi; poate despre asta, cu alt prilej... Personal, cred că stagiul detrei ani, după noul statut nu va duce la creşterea calităţii, ci la„cantitatea scriiturii”. Prin extensie, dacă-mi permiteţi: de undeştii că o căruţă este goală, când nici n-o vezi? Cu cât este mai goală,cu atât face zgomot mai mare! […].– Aici unde „se agaţă harta-n cui” (după spusele celordin sud), tânjeşte Betty Kirchmajer-Donca după „vuvuzela”Capitalei? Cu alte cuvinte suferă scriitoarea Betty Kirchmajer-Doncade complexul provincialismului?– Dacă aţi şti cât de mândră sunt că locuiesc aici unde „seagaţă harta-n cui”. Nu, nu sufăr de niciun fel de complex. Tânjescdupă capitală din mai multe motive: aici mi-am făcut studiile universitare,am prieteni dragi aici, mă leagă amintiri dintre cele mai71

Betty Kirchmajer-Donca - 70frumoase, aici am trăit momente de împliniri rare, am cunoscutoameni deosebiţi prin erudiţia lor, şi nu numai; pe criticul de artăGeo Şerban, care mi-a prezentat cartea Drumul de fum, pe CarmenDobre de la Muzeul Cotroceni, care mi-a prezentat cartea ... Contesade Segur – Noi basme cu zâne, cărţi apărute la edituri bucureştenede renume; la excepţionalele expoziţii de pictură, grafică,l-am cunoscut pe criticul Frunzetti, Dan Grigorescu, Gică Leolea,etc. Cum pot să-l uit pe acad. Eugen Simion, profesorul meu deliteratură română, pe profesorul meu de Literatură Franceză, d-ulClaude Dignoire venit din Paris la Universitatea Bucureşti? MirceaMihăieş numeşte anul acesta „anul vuvuzelei”; sincer, sper sănu pătrundă şi-n literatură, deşi „germenii” există deja...Sunt preşedinta ASTRA Seini şi preşedinta organizaţieiCrucea Roşie, calitate în care am dese prilejuri de a participa laconferinţe, congrese, diferite evenimente culturale la nivel de judeţşi la nivel naţional; deci punţi există. […].– Aţi călători mult. Cum se vede dinafară, sau cum evăzut fenomenul literar românesc?– Îmi place să călătoresc. Deşi predau de o viaţă limba luiBaudelaire, n-am văzut Franţa decât după 1989, dar de atunci verilemi le petrec acolo, fericită că am intrat îmbrăcată în Sena, ammângâiat zidurile catedralei Notre Dame, am urcat treptele TurnuluiEiffel şi am descoperit opera lui Eminescu, Rebreanu, Istrati,Barbu, într-o librărie din Dole, oraşul lui Pasteur, am vizionat douăpiese de teatru de Eugen Ionesco, în Paris (era al 123000-leaspectacol), m-am scăldat în Oceanul Atlantic, la Deauville, iar înBretagne am văzut cele mai albastre hortensii din viaţa mea... Recentm-am întors din Norvegia.– Îşi găseşte scriitoarea Betty Kirchmajer-Donca refugiulîn spaţiul virtual?– Aţi intuit bine; refugiul meu ca scriitoare este într-adevărspaţiul virtual. Nimic, însă nu-ţi dă un sentiment mai frumos decâtacela de a trăi în mijlocul familiei.72

Betty Kirchmajer-Donca - 70– Tot mai mulţi cochetează cu acest spaţiu, în specialtinerii. Credeţi că e un câştig, schimbă într-un fel mentalitateacititorului?– Atâta vreme cât nu-i învăţăm pe tineri să citească/sau nuînvaţă ei, nu se poate schimba mentalitatea lor. L-aş cita, tot dinmemorie pe poetul Tagore: „... se stinge încet cel care nu călătoreşte,cel care nu ascultă muzică şi cel care nu citeşte...”– Ce sfat le-aţi da acestor tineri?– Tineretul de azi trebuie să considere o carte ca pe cel maibun prieten care nu-l trădează niciodată. […].„Jumătatea de măsură îmi repugnă!” (Betty Kirchmajer Donca).[A consemnat] Anca Goja. Graiul Maramureşului, 23, nr. 6378, 5mart. 2011, p. 9.„Născută în 1942 în Seini, Betty Kirchmajer Donca este opoetă, romancieră şi traducătoare valoroasă, fiind membră a UniuniiScriitorilor şi o reprezentantă de seamă a grupării de scriitoridin Maramureş. Lucrează ca profesoară, activând atât în Maramureş,cât şi în judeţul Satu Mare şi a fost declarată cetăţean deonoare al oraşului Seini. Este o femeie ambiţioasă, care apreciazăvalorile şi nu acceptă compromisul în cultură şi care speră ca succeseleei să fie un îndemn de autodepăşire pentru colegii săi creatori.În interviul de mai jos, scriitoarea povesteşte despre recentasa întâlnire, la Cluj, cu romanciera franceză Rachel Hausfater, undeamândouă au fost sărbătorite de Centrul Cultural Francez înurma obţinerii unui important premiu pentru traducerea unui romandespre succesele şi proiectele sale literare, despre respectul şiafecţiunea pe care i le-a purtat regretatului poet Ion Burnar şi multealtele.Vocaţia o am, talentul trebuie cultivat– Sunteţi poetă, prozatoare, traducătoare, profesoară...Care dintre aceste preocupări vă defineşte mai bine?– În cele trei ipostaze, de poet, prozator şi traducător, careîmplinesc, rotunjesc statutul unui scriitor, mă simt când scufunda-73

Betty Kirchmajer-Donca - 70tă într-un lirism de nevindecat, când narator, descriptiv, observator,psiholog, când omul care doreşte să penetreze literatura francezăprin traduceri în literatura română. Vă pot spune că, în ceeace mă priveşte, vocaţia de profesor o am, talentul trebuie cultivatprin multă muncă şi pasiune. Dacă acestea două ar lipsi, rezultatular putea fi doar jumătate de măsură, ceea ce îmi repugnă. Care măpreocupă mai mult ? Toate deopotrivă; lucrez (mai ales noaptea)concomitent la poezie, proză şi traduceri, în funcţie de starea sufletului.Am început cu mulţi ani în urmă poezia. Rămân calată înlirismul poetic, deşi îmi ador proza... Cele trei genuri literare faccasă bună împreună! […].Cunosc eu un poet maramureşean mai talentat decâtBurnar?– Ştiu că l-aţi stimat în mod deosebit pe regretatul poetIon Burnar. Partea văzută a relaţiei dvs cu el este că v-a scriscâteva prefeţe. Care a fost partea nevăzută a acesteia?– Îmi produce, mai mult decât stimă, bucurie şi durere,doar rostirea numelui Ion Burnar... Cine ar putea vorbi despre Ional Împăratului poeziei maramureşene în doar câteva propoziţii?!Prefeţele scrise pentru câteva din cărţile mele mă onorează, îmidau încredere, mă îndeamnă la mai bine, la mai mult, mai frumos,scriitoriceşte vorbind. Este partea văzută cum remarcaţi în modsensibil, dar vă ispiteşte se pare, cea nevăzută.Mărturisesc cu sinceritate că mi-a fost dat rar să cunosc opersonalitate literară atât de complexă: prestigiu intelectual, culturăsolidă, generozitate, punctualitate, o cizelare până la scânteie amodestiei, a dăruirii, a cultivării valorilor, blând, dar aspru cu mediocritatea,cu non-valoarea, omul potrivit la locul şi momentulpotrivit, persuasiv, care se bucura fără disimulare de succesul unuiprieten de condei, stimula un talent descoperit. Fără a vorbi desprefetişizare, mă întreb: cunosc eu un poet maramureşean mai talentatdecât Burnar? Răspunsul se subînţelege... […].Nimeni şi nimic nu m-ar putea desprinde de Seini– Aţi fost premiată pentru traducerile dvs. din limbafranceză. Nu v-aţi dori să fiţi solicitată să traduceţi creaţii ale74

Betty Kirchmajer-Donca - 70maramureşenilor în limba franceză, gest care le-ar asigura ocirculaţie mai mare?– Dacă am fost premiată pentru traducere din franceză esemn că CCF dispune de competenţa indubitativă despre calitateşi ştie ce face. Permiteţi-mi să vă completez paleta premiilor: volumelede poeme „Clepsidre”, acum trei ani, romanul „Iubiri mărturisite”acum doi ani, iar „Dansul interzis”, anul trecut. Iar ieri mis-a înmânat diploma pentru activitatea editorială din 2010, dinpartea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Satu Mare. V-aţi gânditcumva la judeţul nostru?!!Cât despre solicitarea traducerii în franceză a unui autormaramureşean, nu mi s-a vorbit în mod expres, şi cred că timpulnu mi-ar permite – lucrez acum la trei cărţi, însă pentru colegiimei de cetate culturală aş face, cred un efort. Pentru a-mi întărispusele: aseară, la telefon, am refuzat elegant o româncă din Paris,care mă ruga insistent să-i traduc un volum de versuri în franceză...– Chiar dacă activaţi şi în Baia Mare şi judeţul SatuMare, sunteţi profund legată de oraşul Seini. Cum arată,subiectiv vorbind, Seiniul de ieri şi de azi?– Predau la Liceul din Livada – Satu Mare, oraşul în caremi-am făcut studiile liceale, la „M. Eminescu”, dar sufletul şi trupulîşi au rădăcinile în Seini, unde am văzut lumina zilei. Nimenişi nimic nu m-ar putea desprinde de oraşul căruia îi aparţin.Subiectiv vorbind, ca să rămân pe palierul langajului d-voastră, Seiniul cultural de ieri era precum apele Someşului cândse-ntâmpla să-şi iasă din matcă, mai nervos, mai tulburător, mairăzbătător, trăit mai de aproape şi făcându-se auzit de departe.Cred că sunt bine înţeleasă....Succesele mele ar trebui să trezească impulsul spre un lucrubine făcut– Faceţi parte din gruparea de scriitori maramureşeni,care vă iubesc, vă apreciază şi, probabil, vă invidiază puţinpentru succesele dvs. Cum aţi caracteriza această grupare?75

Betty Kirchmajer-Donca - 70– Este un sentiment aparte să te simţi iubit, preţuit de colegiide breaslă. Invidia este apanajul persoanelor astenice. Posibilitateade a evada din această stare este punerea în funcţiune maximăa puterii de creaţie, altfel nu se motivează actul în sine. Succeselemele ar trebui să trezească impulsul spre un lucru bine făcutşi dorinţa să fii şi tu invidiat odată pentru asta. Cei care vor continuasă se înfăşoare în această neagră pânză de păianjen, vor devenivictime ale propriilor acte. Gruparea de scriitori maramureşenidin care fac, cu mândrie, parte are nevoie, cred, de mai multăomogenizare, de un mai penetrant suflu comun, de o mai intensătrăire a evenimentelor literare de creaţie, de încurajarea realelortalente, şi nu a scriitorilor făcuţi, de implicare şi nu de închidereaîn turnul de fildeş...”76

Betty Kirchmajer-Donca - 70C. REFERINŢE CRITICE DESPRE AUTOR ŞI OPERĂÎn volume:Anul editorial sătmărean, ediţia a XII-a. Satu Mare : ConsiliulJudeţean Satu Mare.Borbei, Aristiţa ; Grigor, Ana ; Pop, Liana. Gheorghe Pop :documentar biobibliografic aniversar. Baia Mare : Bibliotea Judeţeană„Petre Dulfu”, 2011, p. 106.Borbei, Aristiţa ; Pop, Liana. Dragomir Ignat : documentar biobibliograficaniversar. Baia Mare : Biblioteca Judeţeană „PetreDulfu”, 2012, p. 102.Brezovszki, Ana-Maria ; Grigor, Ana ; Vanciu, Florina. IonBurnar : caiet biobibliografic aniversar. Baia Mare : BibliotecaJudeţeană „Petre Dulfu”, 2007, p. 42, 63, 86.Butuza, Octavian. Credinţă şi dragoste : nefericita fericire a jurnalistului.Baia Mare : Eurotip, 2007, p. 116.Crăciun, Boris ; Crăciun-Costin, Daniela. Dicţionarul scriitorilorromâni de azi. Iaşi : Porţile Orientului, 2011, p. 185.Elisabeta Kirchmajer Donca. În: O antologie a poeziei maramureşene: de la poezia populară la poezia contemporană (2009) /realizată de Nicolae Păuna-Scheianu. Baia Mare : Editura Ethnologica,2010, p. 119.77

Betty Kirchmajer-Donca - 70Ghenceanu, Vasile Radu. Dreptul la singurătate. Baia Mare :Proema, 2001, p. 110-111.Goja, Anca. Un jurnalist prin bibliotecă : (articole publicate în„Graiul Maramureşului” în perioada 2004-2008). Baia Mare : BibliotecaJudeţeană „Petre Dulfu”, 2009, p. 81, 95, 232.Grigor, Ana ; Pop, Liana. Teodor Ardelean : documentar biobibliograficaniversar. Baia Mare : Biblioteca Judeţeană „PetreDulfu”, 2011, p. 123, 155, 183.Horvat, Săluc. Nord Literar : nr. 1-50 : iunie 2003 – iunie 2005 :indice bibliografic. Baia Mare : Editura Nord Literar, 2007, p. 23, 68.Horvat, Săluc ; Hăşmăşan, Raluca. Nord Literar : nr. 1-100 :iunie 2003-septembrie 2011 : indice bibliografic. Baia Mare : BibliotecaJudeţeană „Petre Dulfu”, 2012, p. 27, 111, 113.Perţa, Lucian. Câtu-i Maramureşu’, nu-i poet ca io şi tu : poeziaşi parodia poeţilor maramureşeni din primul deceniu al secoluluiXXI. Cluj-Napoca : Limes, 2010, p. 82-83.Pop, Aurel. Deschideri confesive. Satu Mare : Citadela, 2011, p.Pop, Gheorghe ; Pop, Tomel. Cartea Cetăţii Zynir : monografiaoraşului Seini. Baia Mare : Enesis, 2003, p. 325-327.Temian, Laura ; Brezovszki, Ana-Maria ; Grigor, Ana ;Vanciu, Florina. Augustin Cozmuţa : caiet biobibliografic aniversar.Baia Mare : Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, 2009, p. 163.Temian, Laura ; Brezovszki, Ana-Maria ; Marinescu, Otilia.Autori maramureşeni : dicţionar biobibliografic. Baia Mare :Umbria, 2000, p. 324.În periodice:Amfitrioana Betty Kirchmajer „a învins” de trei ori. GlasulMaramureşului, 10, nr. 2947, 9 dec. 2006, p. 7.78

Betty Kirchmajer-Donca - 70Andreica, Alina. „Monumente UNESCO din România” - Carteaanului 2008. Glasul Maramureşului, 13, nr. 3792, 28 sept. 2009, p. 4.Cozmuţa, Augustin. Prezenţă la Tîrgul de carte „Bookfest”.Graiul Maramureşului, 18, nr. 4940, 22 iun. 2006, p. 3.Burnar, Ion. Apariţii maramureşene de ultima oră. Informaţiazilei de Maramureş, 6, nr. 1467, 25 iul. 2006, p. 5.Burnar, Ion. Betty Kirchmajer-Donca. Informaţia zilei de Maramureş,5, nr. 1068, 5 apr. 2005, p. 5.Burnar, Ion. Betty Kirchmajer-Donca. Informaţia zilei de Maramureş,5, nr. 1080, 19 apr. 2005, p. 6.Burnar, Ion. Calendar: august 2005. Informaţia zilei de Maramureş,5, nr. 1168, 2 aug. 2005, p. 6.Burnar, Ion. Calendar, august 2006. Informaţia zilei de Maramureş,6, nr. 1473, 1 aug. 2006, p. 5.Burnar, Ion. Calendar, august 2007. Informaţia zilei deMaramureş, 7, nr. 1781, 4 aug. 2007, p. 10.Burnar, Ion. Calendar – august 2009. Informaţia zilei deMaramureş, 9, nr. 2390, 1 aug. 2009, p. 7.Burnar, Ion. Cărţi în vizorul paginii de cultură. Informaţia zileide Maramureş, 7, nr. 1865, 10 oct. 2007, p. 7.Burnar, Ion. Cărţi primite la redacţie. Informaţia zilei deMaramureş, 10, nr. 2701, 7 aug. 2010, p. 7.Burnar, Ion. Cenaclul Scriitorilor : 4 ani în casă nouă şi 17 deactivitate neîntreruptă. Informaţia zilei de Maramureş, 7, nr. 1619,23 ian. 2007, p. 5.Burnar, Ion. Contesa noastră din Seini şi pajii săi din LivadaSătmarului. Informaţia zilei de Maramureş, 9, nr. 2231, 24-25 ian.2009, p. 7.79

Betty Kirchmajer-Donca - 70Burnar, Ion. Două cărţi – un autor: Betty Kirchmajer-Donca :[despre volumele „Sărutul de rouă” şi „Firul Ariadnei”]. Informaţiazilei de Maramureş, 2, nr. 328, 29 oct. 2002, p. 7.Burnar, Ion. Elisabeta Kirchmajer-Donca. Informaţia zilei deMaramureş, 4, nr. 915, 5 oct. 2004, p. 5.Burnar, Ion. Iubirea: ca imbold literar la început de an. Informaţiazilei de Maramureş, 9, nr. 2225, 17-18 ian. 2009, p. 7.Burnar, Ion. La Cenaclul Scriitorilor. Informaţia zilei de Maramureş,5, nr. 1264, 22 nov. 2005, p. 6.Burnar, Ion. La Cenaclul Scriitorilor... cu Laurenţiu Ulici. Informaţiazilei de Maramureş, 5, nr. 1056, 22 mart. 2005, p. 5.Burnar, Ion. La Cenaclul Scriitorilor, „Nuntă” la sfîrşit de stagiune: lada de zestre. Informaţia zilei de Maramureş, 6, nr. 1438,20 iun. 2006, p. 5.Burnar, Ion. La ultima întîlnire cenaclieră... Informaţia zilei deMaramureş, 5, nr. 1288, 20 dec. 2005, p. 6.Burnar, Ion. Lecturi poetice şi lansări de carte la Cenaclul Scriitorilor.Informaţia zilei de Maramureş, 10, nr. 2612, 24 apr.2010,p. 7.Burnar, Ion. Literatura nu moare, deci nu se predă! Informaţiazilei de Maramureş, 8, nr. 2135, 27-28 sept. 2008, p. 7.Burnar, Ion. „Limba română şi cultivarea ei în preocupărileAstrei”, de Teodor Ardelean. Informaţia zilei de Maramureş, 9,nr. 2360, 27 iun. 2009, p. 7.Burnar, Ion. Maramureşeni la Serbările Astrei. Informaţia zileide Maramureş, 4, nr. 927, 19 oct. 2004, p. 5.80

Betty Kirchmajer-Donca - 70Burnar, Ion. Performanţele în cultură încep din anii de şcoală :reportaj în ritm impus. Informaţia zilei de Maramureş, 9, nr. 2261,28 febr.-1 mart. 2009, p. 7.Burnar, Ion. Ploaie de cărţi şi literaţi din Satu Mare, Sălaj, BaiaMare, Vişeu de Sus : evenimentele culturale ale săptămînii. Informaţiazilei de Maramureş, 6, nr. 1362, 21 mart. 2006, p. 5.Burnar, Ion. Premiile USR, filiala Cluj cu maramureşeni.Informaţia zilei de Maramureş, 10, nr. 2665, 26 iun. 2010, p. 7.Burnar, Ion. Prezentări de carte la Teatrul Naţional cu protagoniştimaramureşeni. Informaţia zilei de Maramureş, 5, nr. 1126,14 iun. 2005, p. 6.Burnar, Ion. Publicaţii diverse în conţinut, dar asemănătoare înspirit : „Citadela”, „Lumina Creştinismului”. Informaţia zilei deMaramureş, 10, nr. 2719, 28 aug. 2010, p. 7.Burnar, Ion. Rachel Hausfater-Douieb, în Baia Mare. Informaţiazilei de Maramureş, 9, nr. 2486, 21 nov. 2009, p. 7.Burnar, Ion. Teofanii în versuri şi basme cu zîne : [recenzie lavol. Noi basme cu zîne. Bucureşti : Universal Dalsi, 2006]. Informaţiazilei de Maramureş, 6, nr. 1503, 5 sept. 2006, p. 5.Burnar, Ion. Trei cărţi, trei genuri literare : poezie, proză, teatru.Informaţia zilei de Maramureş, 8, nr. 1909, 5-6 ian. 2008, p. 10.Burnar, Ion. Trei cărţi, trei poetese, toate cu... trei nume: AngelaMiclea Mureşan, Betty Kirchmajer-Donca, Doina Petrulescu-Anton : vitrina editorială. Informaţia zilei de Maramureş, 6,nr. 1444, 27 iun. 2006, p. 5.Burnar, Ion. Un regal de proză la Cenaclul Scriitorilor.Informaţia zilei de Maramureş, 9, nr. 2243, 7-8 febr. 2009, p. 7.81

Betty Kirchmajer-Donca - 70Burnar, Ion. Următoarea şedinţă a cenaclului : 31 martie.Informaţia zilei de Maramureş, 7, nr. 1667, 20 mart. 2007, p. 5.Burnar, Ion. Vitrina cu cărţi. Informaţia zilei de Maramureş, 9,nr. 2492, 28 nov. 2009, p. 7.Cărţile Anului 2008. Nord Literar (Baia Mare), 7, nr. 10 (77), oct.2009, p. 2.Ciascai, Grigore. Cele mai bune volume apărute anul trecut,premiate la „Cărţile Anului”. Informaţia zilei de Maramureş, 8,nr. 2136, 29 sept. 2008, p. 20.Ciascai, Grigore. Cenaclul Scriitorilor îşi reia oficial activitatea.Informaţia zilei de Maramureş, 10, nr. 2847, 29 ian. 2011, p. 7.Ciascai, Grigore. Florica Bud este noul preşedinte al CenacluluiScriitorilor : funcţia a rămas vacantă după decesul poetului IonBurnar. Informaţia zilei de Maramureş, 10, nr. 2836, 17 ian. 2011,p. 16.Constantin, Ş. În căutarea rădăcinilor. Realitatea evreiască (Bucureşti),49, nr. 235, 11-31 iul. 2005, p. 9.Cozmuţa, Augustin. Sărutul de rouă. Graiul Maramureşului, 10,nr. 2639, 10 dec. 1998, p. 2.Danciu, Emil. Zilele oraşului Seini - mai modeste ca altădată.Graiul Maramureşului, 23, nr. 6486, 11 iul. 2011, p. 3.Donca, Ion. „Tropotesc de mîndrie şi chiui” : despre „CarteaDoamnei Betty“. Graiul Maramureşului, 12, nr. 3073, 13-14 mai2000, p. 3; Graiul Maramureşului, 16, nr. 4216, 14-15 febr. 2004,p. 3.Dragoş, Gelu. „Cărţile anului” la manifestarea „Sărbătoareacastanelor” 2011. Necenzurat, 26 sept. 2011.82

Betty Kirchmajer-Donca - 70Dragoş, Ioan. O după-amiază pentru proză scurtă. GraiulMaramureşului, 24, nr. 6671, 15 febr. 2012, p. 5.„Drumul de fum”, lansat la Uniunea Scriitorilor. România liberă(Bucureşti), nr. 4672, 22 iul. 2005, p. 7.Dulf, Oana. Câştigătorii premiilor „Cărţile Anului 2007”. GlasulMaramureşului, 12, nr. 3493, 30 sept. 2008, p. 2.Dulf, Oana. Claudiu Petria sau poezia între livresc şi bulevardier:cronica unei şedinţe de cenaclu. Glasul Maramureşului, 11,nr. 3031, 24 mart. 2007, p. 7.Dulf, Oana. Cronică de cenaclu. Glasul Maramureşului, 11,nr. 2977, 20 ian. 2007, p. 6.Dulf, Oana. Cultură... pe bani mărunţi : bugetul subţire pune dinnou piedici membrilor Cenaclului Scriitorilor din Maramureş, întruniţiîn prima şedinţă din stagiunea 2008-2009. GlasulMaramureşului, 12, nr. 3491, 27 sept. 2008, p. 7.Dulf, Oana. Elevi talentaţi din Poienile de sub Munte, în vizită laCenaclul Scriitorilor. Glasul Maramureşului, 12, nr. 3513, 23 oct.2008, p. 15.Dulf, Oana. „Iubiri mărturisite” (II) : Betty Kirchmajer-Donca laal 13-lea volum. Glasul Maramureşului, 13, nr. 3585, 24 ian.2009, p. 9.Dulf, Oana. Metamorfoza literaturii franţuzeşti în literatura română: Betty Kirchmajer-Donca propune : [lansarea volumelor„Clepsidre” - poezii şi două volume traduse din limba franceză „Lacrimileasasinului” de Anne-Laura Bondoux şi „Sobibor” de JeanMolla]. Glasul Maramureşului, 11, nr. 3257, 18 dec. 2007, p. 4.Dulf, Oana. Victor Tecar şi „Visul ca speranţă”. Glasul Maramureşului,11, nr. 3019, 10 mart. 2007, p. 5.83

Betty Kirchmajer-Donca - 70Ghenceanu, Vasile Radu. Cartea doamnei Betty. Graiul Maramureşului,12, nr. 3015, 4-5 mart. 2000, p. 3.Ghenceanu, Vasile Radu. Însemnări despre Cartea DoamneiBetty : [Sărutul de rouă]. Graiul Maramureşului, 12, nr. 3015, 4-5mart. 2000, p. 3; Şcoala Maramureşeană, 1, nr. 2, nov. 2002, p. 61.Ghenceanu, Vasile Radu. La Seini – Plastică (Ion Donca) şi Poezie(Betty Kirchmajer-Donca). Graiul Maramureşului, 12,nr. 3262, 20 dec. 2000, p. 2.Ghenceanu, Vasile Radu. Premiu pentru un elev din Seini. GraiulMaramureşului, 10, nr. 2604, 31 oct.-1 nov. 1998, p. 9.Ghenceanu, Vasile Radu. Sărutul de rouă. Graiul Maramureşului,10, nr. 2625, 25 nov. 1998, p. 2.Gherman, Vasile. Distracţie şi voie bună la Zilele Oraşului Seini:în perioada 7-9 iulie. Informaţia zilei de Maramureş, 6, nr. 1455,10 iul. 2006, p. 6.Gherman, Vasile. Liceenii seineni s-au întâlnit cu scriitoareaElisabeta Kirchmajer-Donca. Informaţia zilei de Maramureş, 8,nr. 2042, 11 iun. 2008, p. 10.Gherman, Vasile. Recent în cadrul manifestărilor dedicate luiEminescu, Elisabeta Kirchmajer a primit diploma de „Cetăţeande Onoare” al oraşului. Informaţia zilei de Maramureş, 7,nr. 1615, 18 ian 2007, p. 4.Goja, Anca. Betty Kirchmajer Donca şi cele mai recente douăvolume ale sale. Graiul Maramureşului, 23, nr. 6467, 18 iun.2011, p. 6.Goja, Anca. Cărţi pentru copii nevoiaşi de 1 Iunie. GraiulMaramureşului, 23, nr. 6451, 31 mai 2011, p. 2.84

Betty Kirchmajer-Donca - 70Goja, Anca. Cenaclul Scriitorilor a început un nou an de muncă.Graiul Maramureşului, 21, nr. 5727, 19 ian. 2009, p. 4.Goja, Anca. Cenaclul Scriitorilor din Maramureş şi-a reluatactivitatea. Graiul Maramureşului, 24, nr. 6663, 6 febr. 2012, p.10.Goja, Anca. „Dansul interzis” - un roman de dragoste emoţionant.Graiul Maramureşului, 21, nr. 6000, 8 dec. 2009, p. 3.Goja, Anca. Florica Bud, noul preşedinte al Cenacluluiscriitorilor maramureşeni. Graiul Maramureşului, 23, nr. 6337, 17ian. 2011, p. 9.Goja, Anca. Intelectuala „aproape europeană” din Seini : BettyKirchmajer-Donca. Graiul Maramureşului, 18, nr. 5088, 12 dec.2006, p. 10.Goja, Anca. Interferenţe vizuale româno-franceze. GraiulMaramureşului, 20, nr. 5585, 30 iul. 2008, p. 11.Goja, Anca. Înghesuială mare la cea mai recentă întrunire aCenaclului. Graiul Maramureşului, 23, nr. 6492, 18 iul. 2011, p. 2.Goja, Anca. Jubileu trist la Miercurea de poezie. GraiulMaramureşului, 23, nr. 6580, 28 oct. 2011, p. 3.Goja, Anca. „Nord Literar”, un nou număr. GraiulMaramureşului, 24, nr. 6666, 9 febr. 2012, p. 12.Goja, Anca. O lansare de carte la care Teodor Ardelean nu a fostmoderator. Graiul Maramureşului, 21, nr. 5851, 16 iun. 2009, p. 5.Goja, Anca. Poeta Betty Kirchmajer Donca, premiată la SatuMare. Graiul Maramureşului, 23, nr. 6402, 2 apr. 2011, p. 6.85

Betty Kirchmajer-Donca - 70Goja, Anca. Poetul Vasile Dan Marchiş, aniversat la CenaclulScriitorilor. Graiul Maramureşului, 21, nr. 5958, 20 oct. 2009, p. 2.Goja, Anca. Poeţii maramureşeni au adus un omagiu femeii.Graiul Maramureşului, 24, nr. 6691, 9 mart. 2012, p. 8.Goja, Anca. Prezenţe maramureşene în revista „Citadela”.Graiul Maramureşului, 23, nr. 6348, 29 ian. 2011, p. 6.Goja, Anca. Sărbătoarea poeziei la Teatrul Municipal. GraiulMaramureşului, 23, nr. 6402, 2 apr. 2011, p. 6.Goja, Anca. Scriitorii maramureşeni, „legaţi de glie” din cauzasărăciei. Graiul Maramureşului, 20, nr. 5638, 30 sept. 2008, p. 10.Goja, Anca. Tradiţia literară a Cicârlăului a mai crescut cu unsucces. Graiul Maramureşului, 22, nr. 6299, 30 nov. 2010, p. 1, 6.Goja, Anca. Vasile Radu Ghenceanu trăieşte încă în amintireacelor care l-au iubit. Graiul Maramureşului, 21, nr. 5827, 19 mai2009, p. 3.Goja, Nicolae. Constituirea Departamentului Maramureş alFilialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România : Gheorghe Pârjaa fost ales coordonator de departament. Graiul Maramureşului, 21,nr. 5975, 9 nov. 2009, p. 2.Ignat, Dragomir. Betty Kirchmajer-Donca – o poetă a inefabilului.Glasul Maramureşului, 10, nr. 2746, 15 apr. 2006, p. 5.Ignat, Dragomir. Incredibil - şi poeţii mor uneori. Glasul Maramureşului,14, nr. 4116, 22 oct. 2010, p. 2.Ignat, Dragomir. Trei reviste de cultură: „Citadela”, „FamiliaRomână”, „Academia OJT”. Glasul Maramureşului, 14, nr. 4069,28 aug. 2010, p. 4.86

Betty Kirchmajer-Donca - 70Ilea, Marian. Cenaclul Scriitorilor din Maramureş. Informaţiazilei de Maramureş, 11, nr. 3199, 28 mart. 2012, p. 16.Ionăşanu, Sorana. Clujul şi-a premiat scriitorii cu diplome şiplicuri cu bani. Gazeta de ClujJunea, Stelian. La Cenaclul Scriitorilor – un leu şi o leoaică, la60 de ani. Graiul Maramureşului, 14, nr. 3783, 10 sept. 2002, p. 5.Jurcă, Ştefan. Drumul de fum : [recenzie]. Informaţia zilei deMaramureş, 6, nr. 1390, 22 apr. 2006, p. 4.Manifestare Eminescu la Seini. Graiul Maramureşului, 18,nr. 4824, 4-5 febr. 2006, p. 5.Manifestare Eminescu la Seini. Graiul Maramureşului. 18,nr. 4824, 4-5 febr. 2006, p. 5.Maxim, Victor. Scriitorii din Maramureş cer să fie recunoscuţica grup. Graiul Maramureşului, 21, nr. 5933, 19-20 sept. 2009,p. 1, 3.Mihai, Ion M. Noua casă a Cenaclului scriitorilor din Baia Mare.Nord Literar, 2, nr. 2, febr. 2004, p. 14.Naghiu, Adela. Betty Kirchmajer-Donca – un scriitor bivalent.eStrada, 2, nr. 5 (22), 28 ian.-2 febr. 2007, p. 8.Naghiu, Adela. Duetul de la început de an : Cenaclul Scriitorilor,la prima întâlnire din an. Glasul Maramureşului, 10, nr. 2692,11 febr. 2006, p. 4.Pârja, Gheorghe. Premiile filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor dinRomânia. Graiul Maramureşului, 22, nr. 6161, 22 iun. 2010, p. 3.Peter, Gheorghe. Un volum de studii şi articole cu valoare documentară: [Astra ieri şi azi, vol. 3]. Graiul Maramureşului, 17,nr. 4719, 30 sept. 2005, p. 3.87

Betty Kirchmajer-Donca - 70Pop, Gheorghe. Astrişti maramureşeni participanţi la cea de-a100-a Adunare Generală a ASTREI : (Dej, 16-19 septembrie2004). Graiul Maramureşului, 16, nr. 4424, 16-17 oct. 2004, p. 4.Premiile acordate pentru „Cărţile Anului” [2007]. Nord Literar(Baia Mare), 6, nr. 10 (65), oct. 2008, p. 2.Premiile Filialei Cluj a USR pe anul 2009. Apostrof (Cluj-Napoca), 21, nr. 6 (241), 2010.Premiile Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pentrucărţi apărute în 2009. Nord Literar (Baia Mare), 8, nr. 6 (85), iun.2010, p. 2.Robea, Monica. Întâlnire colegială la un debut. Tribuna învăţământului(Bucureşti), nr. 478, 23 mart. 1999, p. 2.Săbăciag, Lavinia. Muzică şi voie bună la Seini : sărbătoarea oraşuluia ajuns la a X-a ediţie. Glasul Maramureşului, 11, nr. 3124,16 iul. 2007, p. 2.Skorka, Dan. Întîlnire literară la Grupul Şcolar Agricol : întîmplărişcolare seinene. Graiul Maramureşului, 20, nr. 5544, 12 iun.2008, p. 7.Skorka, Dan. Reputat dascăl în slujba neamului : in memoriamMihai Bălaj. Graiul Maramureşului, 20, nr. 5512, 6 mai 2008, p. 11.Skorka, Dan. „Suflet răvăşit” un nou roman şi o nouă scriitoareseineană. Graiul Maramureşului, 24, nr. 6641, 11 ian. 2012, p. 3.Skorka, Dan ; Danciu, Emil. Zilele oraşului Seini – de fiecaredată surprinzătoare. Graiul Maramureşului, 20, nr. 5571, 14 iul.2008, p. 8.Skorka, Dan ; Danciu, Emil. „Zilele Oraşului Seini” – la ediţieaniversară. Graiul Maramureşului, 19, nr. 5265, 16 iul. 2005, p. 8.Şerban, Geo. Lansare de carte la Bucureşti : [Drumul de fum].Graiul Maramureşului, 17, nr. 4684, 20-21 aug. 2005, p. 5.88

Betty Kirchmajer-Donca - 70D. DIN REFERINŢELE CRITICE DESPRE AUTOR ŞI OPERĂ„Am în memorie un crâmpei dintr-un poem de BettyKirchmajer-Donca, din volumul „Sărutul de rouă”. Iată-l: „Sărută-măşi spune-mi / Visul şi împlinirea / Sunt aici”. Este emblematicpentru modul în care poeta surprinde în forme lirice o realitatecotidiană, în care toţi tânjim după stropul binecuvântat al dragostei.Sărutul este forma primară a arderii. Este crezul că „Foculdin soare va arde iubirea / Adunată în şiruri / De apă / Printre oaselemâinii, c-un sărut”. Sărutul îmbracă forme ludice, „Sărută-măpe frunte / Să cresc!” El precede „Jurăminte / Niciodată rostite /Câte iubiri îngropate în betonul / Unui peron!” Poemele din acestvolum de debut târziu se circumscriu în cvasitotalitatea iubirii.Prin ea, poeta se roagă, „Plouă-mă cu mirifica rouă / A ierbii purede dimineaţă”, sau „Ninge-mă iar cu fulgi ţesuţi / În năframa ceasfântă...” Setea de iubire ia forme insaţiabile: „Să ne iubim iubito,/ Când fulgii n-or să doarmă / Să ne iubim, iubito / Când fulgi n-ordormi / Şi-n suflet şi dincolo / Când iarna va fi iarnă / Să ne iubimcând iarna va fi-n noi / Să ne iubim o viaţă tu iubito, / Şi fulgii orsă cadă peste noi”. Când părăseşte domeniul erosului, poemul capătăforme gnomice, ca în Abecedarul vieţii, unde înşiruire ia conturexistenţial. „Amor / Beatitudine / Credinţă / Descoperire...şi /Existenţă / Frământare / Geamăt în / Hohot şi / Justiţia / Kafkiană/ Lupta împotriva / Morţii...”. Peisajele din copilărie degajă o duioşieuşor melancolică în care poeta se caută. „În seri dedecembrie / Albe / Cu cămările mamei / Inundate / De aromacozonacilor / Ce-mi umflau nările / De copil”. Influenţe blagiene,cu lumina ce „desparte o noapte de alta” sunt detectabile înpoemul „Prea multă lumină”. Scrise de-a lungul unui sfert deveac, 1972-1997, poemele volumului dovedesc unitate şi, aşa cum89

Betty Kirchmajer-Donca - 70observă redactorul de carte, poetul Vasile Radu Ghenceanu, ausunetul propriu, care le certifică originalitatea. Volumul „FirulAriadnei” este mai împlinit sub raportul construcţiei textului.Pentru iubitorii de poezie, autoarea oferă adevăratebijuterii lirice, care, cu certitudine, răspund celor mai rafinateexigenţe”.(Ignat, Dragomir. Betty Kirchmajer-Donca – o poetă a inefabilului.Glasul Maramureşului, 10, nr. 2746, 15 apr. 2006, p. 5.)***„Despre profesoara Betty Kirchmajer-Donca, membră aCenaclului Scriitorilor din Maramureş, am mai dat cu pixul cînd i-au fost comentate versurile şi prozele adunate în cărţi. Dardoamna Betty este şi traducătoare redutabilă. Mai ales dinliteratura franceză. Nu demult a tradus „Drumul de fum”, deRachel Hausfater, carte editată cu sprijinul Ministerului Francez alAfacerilor Externe şi al Ambasadei Franţei în România. Ceea cespune ceva! Noua Traducere a basmelor Contesei de Segur seîncadrează în categoria cărţilor transpuse în româneşte, curespectul faţă de textul original, dar şi cu adaptarea riguroasă laechivalenţele limbii române.Cartea a apărut la Editura Universal Dalsi din Bucureşti şiconţine două mari poveşti (basme): „Povestea lui Blondine, aCăprioarei şi a Motanului Frumos” şi „Micul Henri”. Basme carese citesc cu plăcere, autoarea franceză de origine rusă, fiică aContelui Rostopcin, fiind considerată printre cele mai apreciatepovestitoare ale secolului XIX, aşa cum au fost şi consideraţiFraţii Grimm, Charles Perault sau la noi Ion Creangă, PetreIspirescu sau Petre Dulfu.(Burnar, Ion. Teofanii în versuri şi basme cu zîne. Informaţia zilei deMaramureş, 6, nr. 1503, 5 sept. 2006, p. 5.)***90

Betty Kirchmajer-Donca - 70„Dascălul de la ţară trebuie să fie un om modest în mijloculunui lan de porumb – iată o lecţie pe care ne-o predă nouă, tuturor,profesoara Betty Kirchmajer-Donca din Seini. Ocupînd concomitentfuncţiile de preşedinte de Cruce Roşie şi preşedinte al subfilialeiSocietăţii de cultură română Astra din Seini, Betty Kirchmajer-Donca este o scriitoare prolifică, doar joi, 7 decembrie lansîndu-şi,concomitent, trei cărţi. Este vorba de volumul de versuri „Poeme”,apărut la Editura Proema, de romanul „Iubiri mărturisite”, publicat laEditura Universităţii de Nord şi de traducerea din limba franceză acărţii „Noi basme cu zîne” de Contesa de Segur, apărută la EdituraUniversal Dalsi din Bucureşti. „Trebuie să vedem în ea aspiraţia spreun alt standard al dascălului”, a opinat Augustin Cozmuţa,redactorul-şef al „Graiului”, continuînd: „ Mai ales prin traducerilepe care le promovează, Betty Kirchmajer-Donca devine aproapeeuropeană. Ea reprezintă un stimulent pentru ceilalţi intelectuali cuprivire la felul în care ne putem exprima în cultură şi prin cultură”.Dacă traducerile sale au fost apreciate extrem de pozitiv, lafel s-a întîmplat şi cu poezia sa, despre care scriitorul Victor Iancu aobservat că „respiră marile creaţii ale literaturii universale”, iardespre romanul său, Teodor Ardelean, directorul instituţiei caregăzduieşte evenimentul – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” – aspus că este în mare parte confesiv. La lansarea de carte a participatşi primarul Seiniului, Zamfir Adoreanu, care a dat, în premieră douăveşti: una, şi cea mai importantă, că în ultima şedinţă de ConsiliuLocal s-a hotărît ca Betty Kirchmajer-Donca să primească titlul decetăţean de onoare al oraşului pentru „deosebita activitate culturală şiprofesională, iar a doua, că în viitor se va încerca sprijinireafinanciară a publicării celorlalte manuscrise ale sale. Evenimentul aavut un puternic iz sărbătoresc, datorită miniconcertului de colindedat de grupul vocal „Seinelul” al elevilor de la Şcoala nr. 1 dinlocalitate. Despre carte şi autoare au mai vorbit: Dumitru Fânăţeanu,Toma G. Rocneanu, Vasile Donca, fratele autoarei, prof. univ. dr.Gheorghe Pop, Viorica Găinariu, Ion Burnar şi Pamfil Bilţiu”.(Goja, Anca. Intelectuala „aproape europeană” din Seini. GraiulMaramureşului, 18, nr. 5088, 12 dec. 2006, p. 10.)91

Betty Kirchmajer-Donca - 70***„Iubiri mărturisite”, volumul II, apărută la Editura Proema,este a treisprezecea carte a prozatoarei, „una dintre cele mai prolificescriitoare din Maramureş, care cunoaşte arta cuvântului, ştiecum să strunească emoţia”, consideră Ion Burnar.Cartea a fost comentată atent de dr. Teodor Ardelean, întrunformat de laudatio. Acesta apreciază că volumul este frumos,că a apărut în condiţii tipografice bune, e însoţită de tot ceea cetrebuie pentru a o parcurge cu uşurinţă. Volumul cuprinde la finalminicaiet biobibliografic, ultima copertă prezintă un înscris înscop de pecete semnat de Adela Naghiu, are o casetă tehnică cecuprinde tot ceea ce e necesar, cartea fiind „expresia uneiprozatoare care a reuşit o construcţie epică de excepţie”.„Acest roman este un frumos buchet de iubiri inteligentmărturisite. Titlul poate să te ducă spre ideea unei sintagmebanale, pe când la modă sunt titlurile derutante, bombastice sau,pur şi simplu abstracte, aiurea, absurde. Titlul simplu „iubirimărturisite”, sugerează o împlinire. Autoarea vine în faţă cu oconstrucţie de roman în care îşi evidenţiază talentul său de artăcombinatorică între ceea ce însemnă în noi livrescul şiimaginativul”, consideră dr. Teodor Ardelean”.(Dulf, Oana. „Iubiri mărtirisite (II)” : Betty Kirchmajer-Donca la al 3-lea volum. Glasul Maramureşului, 13, nr. 3585, 24 ian. 2009, p. 9.)***„Despre felul în care profesoara Betty Kirchmajer-Donca,din Seini, ştie să transpună textul în limba română, poetul IonBurnar opina: „Convingătoare, ca şi cum ar scrie în limba eminesciană.Ştie să sublinieze şi să accentueze „perlele poetice ale autoarei”.Iar dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene,regăsea în roman „superbii de limbă în limba română”. Dacă IonBurnar o aseamănă pe Rachel Hausfater-Douieb cu Herta Müller,regăsind în textele lor „aceleaşi sechele, aceleaşi suferinţe enor-92

Betty Kirchmajer-Donca - 70me”, în schimb poetul Gheorghe Pârja, redactorul şef al „Graiului”,a mărturisit că i-a plăcut cartea „extraordinar de mult” dinpricina îmbinării naraţiunii directe cu „oaze de meditaţie”.De asemenea, Pârja a profitat de eveniment pentru a sublinianecesitatea „ieşirii în lume” a scriitorilor maramureşeni, a traduceriilor în cît mai multe limbi. În final, Betty Kirchmajer-Donca a dezvăluit că autoarea are un bunic român, din SighetuMarmaţiei, iar ea s-a hotărît să traducă două romane semnate deRachel Hausfater-Douieb, „Dansul interzis” şi „Drumul de fum”,după ce a găsit în texte referiri la România. La lansarea de carte aluat parte şi primarul Seiniului, Zamfir Adoreanu, dat fiind faptulcă Betty Kirchmajer-Donca este cetăţean de onoare al acestuioraş.Evenimentul a avut parte de o atmosferă deosebită datorităcolindelor interpretate cu gingăşie de membrii corului „Seinelul”,condus de prof. Mircea Patovan.(Goja, Anca. „Dansul interzis” – un roman de dragoste emoţionant.Graiul Maramureşului, 21, nr. 6000, 8 dec. 2009, p. 3.)93

Betty Kirchmajer-Donca - 70E. ICONOGRAFIEÎn: Temian, Laura ; Brezovszki, Ana-Maria ; Marinescu, Otilia.Autori maramureşeni : dicţionar biobibliografic. Baia Mare :Umbria, 2000, p. 324.Glasul Maramureşului, 6, nr. 1586, 22 iun. 2002, p. 2.Informaţia zilei de Maramureş, 4, nr. 915, 5 oct. 2004, p. 5.Informaţia zilei de Maramureş, 5, nr. 1080, 19 apr. 2005, p. 6.Informaţia zilei de Maramureş, 5, nr. 1168, 2 aug. 2005, p. 6.Graiul Maramureşului, 17, nr. 4684, 20-21 aug. 2005, p. 5.Informaţia zilei de Maramureş, 6, nr. 1473, 1 aug. 2006, p. 5.Graiul Maramureşului, 18, nr. 5088, 12 dec. 2006, p. 10.Citadela (Satu Mare), 4, nr. 5-6-7-8 (27-28-29-30), mai-iun.-iul.-aug. 2010, p. 51.Graiul Maramureşului, 22, nr. 6161, 22 iun. 2010, p. 3.Citadela (Satu Mare), 5, nr. 1 (31), ian. 2011, p. 14.Graiul Maramureşului, 23, nr. 6378, 5 mart. 2011, p. 9.Graiul Maramureşului, 23, nr. 6402, 2 apr. 2011, p. 6.În: Crăciun, Boris ; Crăciun-Costin, Daniela. Dicţionarul scriitorilorromâni de azi. Iaşi : Porţile Orientului, 2011, p. 185.94

PAGINI DE ALBUM

Betty Kirchmajer-Donca - 70Mama şi tata (Elisabeta şi Vasile Donca)Mama Elisabeta (la mijloc), bunicii Rozalia şi VasileDonca, fratele Vasile şi Ştefan96

Betty Kirchmajer-Donca - 70Împreună cu familia, la vârsta de un anMama şi nepotul Sandu, pe treptele vechii case97

Betty Kirchmajer-Donca - 70În tinereţe, lângă dragii mei fraţi Ştefan şi VasileCu mama, fratele Vasile şi soţul(o fi dulce mustul?!)98

Betty Kirchmajer-Donca - 70În casa părintească, cu cea mai dragă fiinţă: mamaNepoatele Ingrid şi Kriszta (2011)99

Betty Kirchmajer-Donca - 70Nepotul Alfred şi nepoata Charlotte-Minela100

Betty Kirchmajer-Donca - 70Cu un grup de turişti (Murmansk, 1986)În faţa Muzeului Monet din Franţa101

Betty Kirchmajer-Donca - 70„Contesa din Seini” lângă Contesa de Sévigné (Franţa1999)Cu soţul în curtea casei102

Betty Kirchmajer-Donca - 70În grădina lui Monet (Franţa, 1998)Depunere de flori la Monumentul din Silenrieux-Belgia(în stânga primarul oraşului respectiv)103

Betty Kirchmajer-Donca - 70Cu soţul în Turnul Eiffel (Paris, 1991)Întâlnirea cu foştii colegide la Liceul „Mihai Eminescu” din Satu Mare104

Betty Kirchmajer-Donca - 70Una dintre promoţiile d-lui prof. univ.dr. Gheorghe PopModeratoare la Universitatea de Nord Baia Mare,lângă prof. univ. dr. Pop Gheorghe105

Betty Kirchmajer-Donca - 70Cu Saad Hamid Majid, ambasadorul Republicii Irak înRomânia, la lansarea cărţiiSaddam Hussein, povestea unui poporAlături de dr. Teodor Ardelean la Bookfest Bucureşti,cu ocazia lansării romanului Drumul de fum106

Betty Kirchmajer-Donca - 70Lângă prieteni dragi: Monica Robea (redactor la TribunaÎnvăţământului) şi prof. dr. Ion Cruceanu, la lansareavolumului Noi basme cu zâne de Contesa de SégurPrezentarea cărţii Noi basme cu zânede Contesa de Ségur la Muzeul Naţional Cotroceni,de către Carmen Dobre şi d-na Marian Maria107

Betty Kirchmajer-Donca - 70Cu Adriana Codreanu la prezentarea traducerii Noibasme cu zâne, în faţa standului editurii la care aapărut cartea (Bookfest-Bucureşti, 2006)Lansarea romanului Drumul de fum la Casa Scriitorilordin Bucureşti, între Rachel Hausfater şi Iudith Oriolde la Ambasada Franţei108

Betty Kirchmajer-Donca - 70Alături de scriitoarea parisiană Rachel HausfaterÎn Sala Cenaclului Scriitorilor, cu criticul literarIon M. Mihai109

Betty Kirchmajer-Donca - 70Lângă Geo Şerban şi editorul Marian MariaCu criticul literar Geo Şerban la Casa Scriitorilordin Bucureşti110

Betty Kirchmajer-Donca - 70Cu celebrul grafician Ion Donca, ilustratorul cărţilorautoarei, în faţa Universităţii din BucureştiO „leoaică” la ceas aniversar, lângă Aug. Cozmuţa şiDumitru Iuga, la Cenaclul Scriitorilor din Baia Mare111

Betty Kirchmajer-Donca - 70La o şedinţă de cenacluCu soţul şi prof. univ. dr. Gheorghe Pop, la lansareatraducerilor Lacrimile asasinului şi Sobibor, precumşi a volumului de poezii Clepsidre (2007)112

Betty Kirchmajer-Donca - 70La Conferinţa Naţională a Scriitorilor, cu N. Manolescu,I. Burnar, Gh. Pârja, Alexa Gavril Bârle şiLivius CiocârlieLansarea volumului Firul Ariadnei (2002)114

Betty Kirchmajer-Donca - 70Şedinţă aniversară de cenaclu, alături de SălucHorvat şi regretatul V.R. GhenceanuLansarea romanului Iubiri mărturisite, cu AdelaNaghiu, I. Burnar, Săluc Horvat şi dr. T. Ardelean înprezidiu (Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare,2009)115

Betty Kirchmajer-Donca - 70Manifestarea „Miercurea de poezie”(Teatrul Municipal Baia Mare, 2011)Lângă Ioan Marchiş, la Tabăra de literatură de laOcoliş (2011)116

Betty Kirchmajer-Donca - 70Cu Virginia Paraschiv, la Tabăra de literatură de laOcoliş (2011)Fiica Elisabeta Claudia şi fiul Francisc117

Betty Kirchmajer-Donca - 70Cu Florica Bud şi Virginia Paraschiv la CenaclulScriitorilorLa întrunirea cenaclieră118

Betty Kirchmajer-Donca - 70CUPRINSElisabeta Kirchmajer Donca, Primarul slovelor seinene / ZamfirAdoreanu Kraiger ............................................................................ 5Sporuri mari într-o mare lucrare de suflet / Dr. Teodor Ardelean........... 6*** / Prof. univ. dr. Vasile Bozga ........................................................... 8Betty Kirchmajer-Donca – „Contesa de Seini” / Florica Bud ................ 9O regăsire pe calea scrisului / Doina Cetea (Bendorfeanu)................... 10Un munte de talent în „contesa de Seini” / Dragomir Ignat ................. 12Oglinda unui vis / Virginia Paraschiv .................................................. 14Betty, triunghiul harului / Gheorghe Pârja .......................................... 17Betty Kirchmajer-Donca îşi exprimă discret, dar convingător, sentimenteleşi stările care stau la baza creaţiei sale / Dr. Aurel Pop .......... 19Prezentarea unei doamne : Betty Kirchmajer-Donca / Ioan Es. Pop .... 22Betty Kirchmajer Donca – dascăl cu har la ceas aniversar / Prof. MonicaPopescu .......................................................................................... 22*** / Monica Robea .............................................................................. 25Elisabeta Kirchmajer Donca şi Bagheta Magică a Zânei Triumfului /Dan Skorka ..................................................................................... 26119

Betty Kirchmajer-Donca - 70A. REPERE BIOGRAFICE ................................................................. 30B. BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ A OPEREI .................................... 49C. REFERINŢE CRITICE DESPRE AUTOR ŞI OPERĂ .................. 77D. DIN REFERINŢELE CRITICE DESPRE AUTOR ŞI OPERĂ ..... 89E. ICONOGRAFIE ............................................................................... 94PAGINI DE ALBUM ........................................................................... 95120