Sinteza .pdf

More documents

Recommendations

Info

<strong>Sinteza</strong> calităţii apelor din România în anul 2010 2010În ceea ce priveşte contaminarea apelor subterane freatice cu fosfaţi, numărulforajelor care înregistrează depăşiri ale valorii de prag este foarte redus, sub 2% dintotalul forajelor monitorizate. Poluarea cu fosfaţi a apelor subterană freatice are ingeneral cauze si surse similare cu cele ale poluării cu azotaţi. Exista insa si numeroaseacvifere, situate in bazinele hidrografice Arges -Vedea, Olt, Ialomita, Somes-Tisa,Dobrogea-Litoral, in care prezenţa acestui indicator nu a fost semnalata sau au fostsemnalate foarte putine cazuri.O alta cauza a calităţii slabe a apelor subterană o constituie contaminareaintensă a acviferelor cu cloruri, sulfati, amoniu si rareori plumb.S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la cloruri si sulfati preponderentin bazinele hidrografice: Siret, Prut, Ialomita-Buzau, Mures, Somes-Tisa-sulfati, depăşiridatorate fondului natural mare al acestora, fond generat de prezenţa cutelor diapire saua apelor de tip clorofosfatice, a litologiei stratelor, etc.Dintre factorii poluatori majori care afectează calitatea apei subterană putemaminti: produse petroliere, produse rezultate din procesele industriale, produsechimice (ingrăşăminte, pesticide) utilizate in agricultura ce provoacă o poluaredifuză greu de depistat şi prevenit, produse menajere şi produse rezultate dinzootehnie, metale grele, necorelarea creşterii capacităţilor de producţie si adezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilorde epurare, exploatarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente, lipsaunui sistem organizat de colectare, depozitare şi gestionarea deşeurilor si anămolurilor de epurarea apelor industriale uzate.Astfel de cazuri au fost identificate şi în exemplele următoare: poluarea acviferului freatic din conul aluvionar Prahova-Teleajen cu produsepetroliere şi compuşi fenolici se datorează rafinăriilor Petro-Brazi, Astra Romana,Petrotel Ploiesti, Vega şi altor zone industriale ale oraşului Ploieşti (DERO, TIMKEN,IUC); poluarea acviferului din depresiunea Baia Mare se datorează atât staţiilor şidepozitelor de carburanţi din judeţul Maramureş cât şi unităţilor Petrom Baia Mare şiPetrom Zalau; influenţa calităţii apelor subterane datorită câmpurilor de aspersie a apelorfenolice de la S.C. Solventul Marginea, din spaţiul hidrografic Bega-Timis; poluarea cu produse petroliere a apelor subterană din zona rafinăriei RAFOONESTI din b.h. Siret, precum si conductelor de transport produse petroliere dintoata ţara (degradari, spargeri, etc.), a depozitelor de hidrocarburi de la diferiteobiective industriale; poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare si combatere a bolilor sidăunătorilor in agricultură (azotaţi şi compuşi azotici, fosfaţi, etc.) - se regăseşte fiein zona marilor producatori de astfel de substanţe (AZOMURES, DOLJCHIM - Craiova,OLTCHIM - Rm. Vâlcea, AZOCHIM Roznov, Isalnita, AMURCO Bacău, fostelecombinate chimice etc.) fie in zonele agricole, unde se produce şi fenomenul deconcentrare (poluare suplimentară) din cauza administrării incorecte a acestorfertilizatori. Poluarea difuză a acviferelor freatice produsă in acest fel a afectat in specialfântânile individuale din zonele rurale dar si alte captări de ape subterană. La nivelulanului 2010 se constată totusi o diminuare a ionilor respectivi. poluarea cu produse rezultate din procesele industriale - apare in zonele dinjurul marilor platforme industriale (Victoria, Făgăras, Codlea, Galaţi, Isalniţa, Craiova,Rm. Vâlcea, Tg. Mures, Craiova, Bucureşti, Constanţa, Oneşti, Ploiesti etc); poluarea cu produse menajere si produse rezultate din activitatea46
<strong>Sinteza</strong> calităţii apelor din România în anul 2010 2010zootehnică (substanţe organice, compusi cu azot, bacterii, etc.) - apare in apelesubterane din zona marilor aglomerări urbane (Piteşti, Oradea, Timisoara, Bucuresti,Cluj, Suceava, Bacău, Constanta, etc) şi in zona marilor complexe zootehnice (Moftin,Palota, Naidas, Cefa, Halciu, Bontida, Periam, Poiana Mărului, Băbeni, Bilciureşti,Călăraşi, Slobozia, Crevedia etc). poluarea cu metale grele datorată impactului antropic - zone cu concentraţiimari in metale grele (plumb, cupru, zinc, cadmiu, cianuri, mercur, etc) situate înapropierea exploatărilor miniere, a uzinelor de preparare minereuri sau a haldelor desteril (Baia Borsa, SC Cuprom şi Romplumb Baia Mare, Depozitul de zgura Panic,Copşa Mică, Mediaş, Târnăveni, Işalniţa, Craiova,Valcea, Pitesti, ValeaCalugareasca, etc.);Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil si areconsecinţe grave asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apă potabilă,depoluarea surselor de apă din panza freatica fiind un proces anevoios.Tabel 7: Tabel centralizator cu forajele din reţeaua de monitorizare a calităţiiapelor subterană freatice cu depăşiri ale valorii de prag / concentraţiei admise incazul indicatorului AZOTAŢI in anul 2010Nr.crt. Denumire corp de apăsubteranăDenumire forajNO3 (>50mg/l)HG 53/20090 1 2 31 ROSO01/Conul Somesului,Holocen si Pleistocen Seini F1 61.562Superior2 ROSO02/ Raurile Iza si Viseu Sighetu Marmatiei F1/II 75.4573 ROSO06/Câmpia Carei Lucaceni F1/II 96.5354 ROSO12/DepresiuneaMaramuresAriesu de Câmpie F4 71.3415 ROSO10/Somes Mic,luncă siteraseApahida FN* 294.4006 Bontida FN* 509.0507 ROCR01/Oradea (Câmpia Cig F1A 183.09deVest)8 Petresti F1 153.669 Santau F1 99.7910 Biharia F1 168.0111 Oradea F7 – P14 83.8612 Cheresig F3 489.8813 Oradea Aeroport F1 326.0414 Tulca F1 70.6715 St. Ctr. Pol. P1 69.4316 St. Ctr. Pol. P3 55.7317 St. Ctr. Pol. P5 109.2218 Ginta F5 1094.0919 Bocsig F5 645.520 Zarand F1 62.9321 Siria F3 67.1947
Page 4 and 5: Sinteza calităţii apelor din Rom
Page 45: Sinteza calităţii apelor din Rom
Page 65: Sinteza calităţii apelor din Rom

Sinteza .pdf

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?