1 Aplicarea tehnologiei pentru plăcile de ciment armate ... - Dedeman

Aplicarea tehnologieipentru plăcile de ciment armate cu aşchii de lemnBETONYP1. Prezentarea plăcilor prefabricateBETONYPLa comenzi speciale fabrica acceptã urmãtoarele operatii la plãcile BETONYP:• finisarea - şlefuirea• tăierea la dimensiune• prelucrarea marginilor• găurirea:În constructii plãcile BETONYP se folosesc la realizarea următoarelor lucrãri:• cofraje pierdute• îmbrăcarea faţadelor• îmbrăcarea pereţilor interiori• protecţie antiincendiu• placarea podelelor• pereţi interiori rezistenţi la sarcină• pereţi exteriori rezistenţi la sarcină• pereţi autoportanţi• podele rezistente la sarcină• tavane suspendate• tavane suspendate rezistente la focCu plãcile BETONYP montate pe structurã de lemn se pot realiza următoareleconstrucţii:• instituţii publice• instituţii comerciale• instituţii de învăţământ• spitale• centre de divertisment• case de locuit• case de vacanţă• grajduri (clădiri pentru creşterea vitelor)• depoziteAceste diferite aplicaţii se pun în practică prin proiectarea individuală a fiecărei structurisau placări în parte în funcţie de caracteristicile fizice, mecanice şi termodinamice aleplăcilor prefabricate BETONYP şi de principiile construcţiei clădirilor. (Aceste principiivor fi descrise amănunţit ulterior).1

2. Principalele proprietăţi, ambalare, transport şi depozitare a plăcilorprefabricate BETONYP2.1 DefiniţiePlăcile de beton armate cu aşchii de lemn sunt plăci produse în prese netede din materiallemnos, aşchii de lemn, cu adaos de liant (ciment portland) şi aditivi chimici pentruaplicaţii în industria construcţiilor.2.2 Principalele proprietăţi ale plăcilor prefabricate BETONYPPrincipalele proprietăţi ale plăcilor BETONYP sunt:• incombustibile (B1 conform cu standardul DIN 4102);• rezistente la apă;• rezistente la atacul ciupercilor;• fără formaldehide şi azbest.Plăcile prefabricate BETONYP împletesc proprietăţile avantajoase ale cimentului cuacelea ale fragmentelor de lemn tratate cu aditivi chimici. Structura plăcii este stratificatăuniform începând de la ambele feţe formate din fragmentele fine de lemn până la stratulcentral mai grosier.Ambele suprafeţe sunt netede şi au culoarea cimentului gri.Plăcile BETONYP sunt mai uşoare decât materialele de construcţii tradiţionale. Suntrezistente la ploaie şi îngheţ. Insectele şi ciupercile nu le atacă şi nici nu le afecteazăsuprafaţa. Cu proprietăţi fizice şi mecanice excelente, BETONYP -ul este unul din celemai importante materiale în construcţiile cu structuri uşoare.2.3 Ambalarea plăcilor BETONYPPlăcile de ciment armate cu aşchii de lemn sunt împachetate în fabrică pe suporţi dincherestea sau în stive pe paleţi. Stratul de protecţie de deasupra ce acoperă stiva, estefăcut din placă din fibre de lemn sau placă din aşchii de calitate redusă. Stivele suntprinse cu bandă din oţel sau plastic. Marginile plăcilor prefabricate sunt protejate în zonabenzilor de prindere cu muchii de protecţie. Stiva este acoperită cu folie.2.4 Transportul plăcilor BETONYPGata pentru livrare, paleţii pot fi transportaţi cu trenuri de marfa sau camioane.Încărcarea se face mecanizat de SC FALCO şi destinatarul ar trebui să fie de asemeneaîn posesia unui echipament de descărcare mecanizată.Beneficiarul are obligatia sã trimitã o masinã corespunzãtoare pentru încãrcareamecanizatã. Transportul si descãrcarea cade in sarcina cumpărătorului.2. 5. Depozitarea plăcilor BETONYP2

Depozitarea adecvată presupune:• Plăcile trebuie stivuite pe suporturi de cherestea dreptunghiulare. Pentru a prevenideformarea trebuie prevăzuţi suporţi intermediari la o distanţă de minim 0,8 m. (Fig.1.a.) Lungimea totală a plăcilor trebuie sprijinită de suporţi din cherestea plasaţi celpuţin în patru puncte la distanţe egale. (Fig. 2.a.).• Stiva trebuie protejată împotriva mizeriei şi umezelii cu o prelată sau folie;• Stivele trebuie de asemenea protejate împotriva umezelii solului;• Când se manevrează plăcile individual, acestea se vor manipula vertical pe una dinmuchii (Figura 1);• A se evita umezirea sau uscarea pe o suprafatã..• A se evita depozitarea pe o muchie. Figura 2 arată modul de depozitare a plăcilor deBETONYP.Figura 1.Depozitarea, manipularea mecanică şi manuală a plăcilor BETONYPFigura 2.Depozitarea corectă şi greşită a plăcilor BETONYP3

3. Proprietăţile plăcilor BETONYP3.1 Proprietăţi fizice ale plăcilor BETONYP3.1.1 DimensiuniLungime: 3200 mm + 5 mm- 0 mmLăţime: 1250 mm + 5 mm- 0 mmGrosime: 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 24, 28, 30, 32, 36, 40 mmLa comenzi speciale, plăcile pot fi fabricate şi la alte grosimi în domeniul 8-40 mm.Tabelul 1.Masa pe unitate de suprafaţă şi toleranţa grosimii în funcţie de grosimea plăcilorBETONYP.GrosimeaplăcilorMasa pe unitate desuprafaţă (ptr. densitateaToleranţa îngrosime (mm)(mm) de 1450 Kg/m 3 ) clasa I Clasa II8101214161820(22)2428(30)(32)(36)4011,514,517,520,523,026,029,032,035,040,543,546,552,058,0+0,7+1,0+1,0+1.0 +1.5Pentru plăcile finisate toleranţa este uniformă de +0,3 mm, comparată cu grosimeanominală.4

3.1.2 DensitateÎn conformitate cu cerinţele standardului EN 634, partea 2-a densitatea plăcilor trebuie săfie mai mare de 1000 Kg/m 3 . Conform cu certificatul Z-9.1.89 (DIBT din Berlin)densitatea trebuie să fie între limitele de 1150-1500 Kg/m 3 .Conform cu rezultatele testelor efectuate la o temperatură de 20 o C şi la umiditatearelativă de 50-60%, şi un conţinut de umiditate a plăcilor de 9%, densitatea plăcilorBETONYP este de 1400 + 100 Kg/m 3 . Pentru calcule matematice, din motive desecuritate, se recomandă creşterea sau scăderea valorii maxime cu 20%.3.1.3 Conţinutul de umezealăLa fel ca lemnul, în condiţii naturale, plăcile BETONYP îşi echilibrează conţinutul deumiditate la temperatura şi umiditatea din atmosferă.Conţinutul de umezeală în conformitate cu specificaţiile standardului MSZ 6784/4-81este de 9 + 3% care a fost măsurat la un echilibru hidroscopic corespunzător cutemperatura de 20 o C şi umiditatea relativă a aerului de 50-60%.3.1.4 Caracteristici termodinamiceTabel 2Denumire Simbol ValoareDensitate ρ 1400 + 100kg/m 3Căldura specifică C 1,88 kJ/kg KCoeficient conductivitate λ 0,26 W/m KtermicăRezistenţa laR a 4,66*10 7 m 2 sPa/ kgpermeabilitatea aeruluiCoeficient de dilatare α 1,0*10 -5 K -1termică liniarăCoeficient de rezistenţă la µ 22,6difuzia vaporilorCoeficient de difuzie a D 0,0039vaporilorPermeabilitatea la aer0,133 l/min m 2 MPATabel 3: Valori ale rezistenţeitermice în funcţie de grosimea plăciiGrosimea Rezistenţa termicăplăciiRMm m 2 K/WTabel 4: Coeficientul de transfertermic în funcţie de grosimea plăciiGrosimea Coeficientul de transferplăcii termic “ k “ W / m²KMm8 0.0308 8 3.66610 0.0385 10 3.56512 0.0461 12 3.4715

14 0.0538 14 3.38116 0.0615 16 3.29518 0.0692 18 3.21320 0.0769 20 3.13622 0.0846 22 3.06224 0.0923 24 2.99128 0.1077 28 2.86040 0.1538 40 2.5273.1.5 Rezistenţa la focTestele de rezistenţă la foc au relevat faptul că în timpul incendiului plăcile BETONYPnu eliberează gaze sau vapori inflamabili. Odată acţiunea focului eliminată, plăcile nu maidogoresc.Conform cu raportul testului EMI nr. M-482/1974 plăcile BETONYP se încadrează îngrupa materialelor incombustibile.Valoarea critică a rezistenţei la foc depinde în mare măsură de compoziţia şi poziţiastructurii create. Câteva exemple sunt date mai jos (Tabelul 5).Tabelul 5.StructuraValoarea critică arezistenţei la focT H [h]Clasa decombustibilitate0,95 h Incombustibil0,5 h Incombustibil6

0,2 h Incombustibil0,71 h IncombustibilProprietăţile de rezistenţă la foc a plăcilor BETONYPPentru fiecare nouă structură creată, valoarea rezistenţei la foc trebuie testată înconformitate cu cerinţele standardelor în vigoare.În legătură cu rezistenţa la foc a plăcilor BETONYP, iată clasificarea conform cu câtevastandarde naţionale:- Standardul Austriac ÖNORM B 3800 clasifică plăcile BETONYP în clasa A camateriale incombustibile.- Conform cu standardul ÖNORM B 3800, partea 4 viteza de distrugere a plăcilorBETONYP de foc este de 0,38 mm/min.- Standardul ungar MSZ 595/2-79 pag. 4, tabelul 3, numărul de ordine 5, clasifică plăcileBETONYP în clasa de combustibilitate în categoria B1 conform DIN 4102.3.1.6 FonoizolaţiaPlăcile din ciment armate cu aşchii de lemn nu sunt potrivite anume pentru fonoizolare. Ofonoizolare favorabilă poate fi obţinută numai prin proiectarea adecvată a structurii.7

Tabel 6.Proprietăţile fonoizolante a plăcilor BETONYPGrosimeaplăciimmCoincidenţafrecvenţei criticeHzNumărulfonoizolaţiei mediiR (dB)8 6300 2710 5000 2912 4200 3016 3100 3218 2800 3120 2500 3224 2100 3328 1800 348

Frecvenţa centrală a benzii de trecere, HzNivelul mediu a fonoizolaţiei R=39 dBFigura 3. Test fonoizolaţie zgomot exterior9

Frecvenţa centrală a benzii de trecere, HzTransmiterea sunetului de impact index E L = + 15 dBFigura 4. Test fonoizolaţie la impact10

3.1.7. Rugozitatea suprafeţeiCalitatea suprafeţei este determinatã de mãrimea rugozitãţii.Prin metoda pneumatică s-a stabilit cã valoarea rugozitãţii la plãcile BETONYPeste de 120 – 150 µm.3.1.8. Rezistenţa împotriva ciupercilor şi a insectelorConform standardului Ungar 8888/9 – 69 plãcile BETONYP “ nu se mucegãiesc “Rezistenţa împotriva ciupercilor a fost încercatã cu ciuperci precum: Coniophoracerebella, Poria vaporaria sau Trametes versicolor. Rezultatele încercarilor au stabilit cãnici una din ciupercile mai sus amintite nu au fost dãunatoare şi s-a stabilit ca plãcileBETONYP sînt “ rezistente la ciuperci “.Încercãrile fãcute la diferite instituţii din Europa au stabilit cã insectele nu atacã plãcileîn nici un caz.3.1.9. Rezistenţa la intemperiile meteorologicePlãcile BETONYP, datorita liantului de ciment, sînt rezistente la intemperiilemeteorologice. Exp. Biroul central a SC” FALCO ” SA a avut fundaţia executatã peo porţiune cu cofraj pierdut din plãci BETONYP iar dupã 20 de ani plãcile n-au avut nicio deformaţie.Plãcile BETONYP, din cauza modificării umiditãtii, îsi schimbã dimensiunile expl.la 20 grade C de la 25% la 90 % de creştere a umiditãţii dimensiunile longitudinalecresc cu max. 0,3 %. La dimensionare aceste schimbãri trebuie luate în calcul.În realitate, totuşi, au fost mãsurate valori mai mici. La Institutul Controlului Calitãţiiîn Ungaria, la aparatul de FEUTRON, după 96 de ore , 60 grade C şi într-un spaţiu cuumiditate relativã de 100 % s-au mãsurat urmãtoarele schimbãri dimensionale:- în grosime o umflare de: 0.92 %- în lungime o schimbare de: 0.15 %4.1. Prelucrarea plãcilor BETONYPPrelucrarea plãcilor BETONYP necesitã scule înarmate cu plãcuţe din carburi metalice( vidia ). Produsele se pot prelucra şi cu scule tradiţionale de mînã dar în acest cazconsumul de scule este prea mare. În cazul prelucrãrii manuale se folosesc scule manualepentru metale. În cazul pralucrãrii mecanizate trebuie asigurată aspirarea prafului.4.1.2. Debiterea, tãierea si tãierea la dimensiuneRecomandată este folosirea sculelor armate cu plãcuţe din carburi metalice.11

Adincimea de prelucrare trebuie stabilita în aşa fel încît fierãstrãul circular sã iasã foartepuţin din placã cca. 3 – 8 mm.4.1.3. GãurireaLa aceastã operaţie se pot folosi scule din oţel rapid dar la prelucrarea în serie mare sefolosesc burghie armate cu plăcuţe din carburi metalice. Este recomandat o turaţie cît maimare pentru îmbunătăţirea calitãţii suprafeţei iar avansul de aşchiere trebuie ţinut la valorimai scãzute.Pentru protejarea suprafeţei de ieşire a burghiului este recomandat ca în partea inferioarãsã folosim o bucatã de lemn de esenţã tare.4.1.4. FrezareaŞi la aceastã operaţie sînt recomandate freze armate cu plãcuţe din carburi metalice.Frezele armate cu plãcuţe înlocuibile asigurã o schimbare rapidã a sculei şi o precizieridicatã de prelucrare.4.1.5. ŞlefuireaCu aceastã operaţie se eliminã neregularitãţile îmbinãrilor. Granulaţia hîrtiei abraziveeste de 60 – 80.Aspirarea prafului este OBLIGATORIE.4.1.6. Capsarea şi prinderea cu cuiePlãcile BETONYP se pot prinde cu cuie dupã o gãurire prealabilã.în cazul prinderii lastructuri de lemn se pot folosi aparate automate de bãtut cuie sau capsatoare pneumatice.4.1.7. Prinderea cu şuruburiPentru prinderea cu şuruburi de lemn sunt indicate şuruburile cu două începuturi.Înşurubarea se poate executa, în vederea ridicãrii productivitãţii, cu aparate electrice saupneumatice de înşurubare.4.2. Fixarea plãcilor BETONYPPlãcile BETONYP se pot fixa cu cuie bãtute manual sau cu aparate pneumatice,cu şuruburi de lemn, cu şuruburi şi cu capsare pneumaticã dar trebuie sã avem în vedereurmătoarele probleme:- înaintea fixãrii cu cuie sau şuruburi plãcile trebuiesc gãurite;gãurirea se executã cu un burghiu D = 0.8 Dc unde Dc este diametrul cuiiiar în cazul fixãrii cu şuruburi D = 1.1 Ds unde Ds este diametrul şurubului.12

Fig . 5.Surub cu doua inceputuriFig. 6.Distantele de fixare necesare13

Distanţele de fixare ncesare sunt date in fig. 6. si tabelul 7. La colturi distantele de fixareaşa trebuiesc formate ca să nu slăbească secţiunea plăcii.La plăciile peste 16 mm grosime este recomandat fixarea cu suruburi.La fiecare modalitate de fixare trebuie asigurată sprijinirea corespunzãtoare a plãcii.Tab. 7.-------------------------------------------------------------------------------------------------------GrosimeaDistanta de fixare la marginea placiiplacii -------------------------------------------------------------------------------mm A B C---------------------------------------------------------------------------------------------------------8 , 10 , 12 , 14 20 mm 200 mm 400 mm---------------------------------------------------------------------------------------------------------16 , 18 , 20 , 25 mm 300 mm 600 mm---------------------------------------------------------------------------------------------------------24 , 24 , 28 , 25 mm 400 mm 800 mm----------------------------------------------------------------------------------------------------------40 , 40 mm 600 mm 1200 mm-----------------------------------------------------------------------------------------------------------4.3. Formarea îmbinărilorLa proiectarea structurilor din plãci BETONYP trebuie avutã în vedere la formareaîmbinãrilor urmãtoarele probleme :- schimbarea dimensiunilor din cauza temperaturii- schimbarea dimensiunilor din cauza umiditãţii- mobilitatea structurii pe care se monteazã- înfluenţele şi sarcinile exterioare ( presiunea vîntului , trepidaţiile etc. )- elementele de fixare ( tipul, dimensiunea , cantitatea etc.)La formarea imbinarilor trebuie asigurat un suport destul de lat in vederea sprijiniriicorespunzatoare a placilor.4.3.1. Imbinarea vizibilaAlaturat va prezentam citeva imbinari ( fig. 7. ) iar in tabelul 8. Sunt date valorile infunctie de grosimea placii.14

Fig 7.Tab 8.15

------------------------------------------------------------------------------------------------------------Grosimea placii BETONYP------------------------------------------------------------------------------simbol sub 14 mm 12 – 24 mm peste 24------------------------------------------------------------------------------------valoarea recomandata in mm------------------------------------------------------------------------------------------------------------a - 11 – 16 max 20b - min gros / 2 – 2 min 8c - max 4 max 8d - gros / 2 – 0.5 gros / 2 -1e min 3 min 3 min 3max gros / 3 max 5 max gros / 4fin functie de dimensiunile placii de obicei 8 – 10 mm.g - 2 x f 2 x f------------------------------------------------------------------------------------------------------------In figurile 8, 9, 10, 11, sunt aratate diferite forme de prelucrare a canturilor. Imbinarile sepot acoperii cu profile din lemn , aluminiu sau plastic aratate in figurile 12 si 13.Fig 8.Prelucrarea canturilor cu lamba si ulucGrosimea placii BETONYP min 18 mmd1 18 20 22 24 28 32 36 40n2 6 6 6 8 8 8 8 8n1 6,5 6,5 6,5 8,5 8,5 8,5 8,5d2 6,25 7,25 8,25 8,25 10,25 12,25 14,25 16,25d3 6,5 7,5 8,5 8,5 10,5 12,5 14,5 16,5α* 2* 2* 2* 2* 1,5* 1,5* 1,5* 1,5*h1 10 10 10 10 10 10 10 10h2 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,516

Fig 9.Prelucrarea canturilor cu lamba aplicataGrosimea placii BETONYP min 16 mmd1 16 18 20 22 24 28 32 36 40n2 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3.5 3.5 3,5d2 5,5 6,5 7,5 8,5 9,5 11,5 13.5 15,5 17,5α* 2* 2* 2* 2* 1,5* 1,5* 1,5* 1,5* 1,5*h 10 10 10 10 10 10 10 10 10Fig 10.Prelucrarea canturilor faltuitGrosimea placii BETONYP min. 12 mm17

d1 12 16 18 20 22 24 28 32 36 40d3 5,5 7,5 8,5 9,5 10,5 11,5 13,5 15,5 17,5 19,5d2 5.8 7,8 8,8 9,8 10,8 11,8 13,8 15,8 17,8 19,8h1 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10h2 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9Fig 11.Prelucrarea canturilor la formarea colturilorGrosimea placii BETONYP min 16 mmd1 16 18 20 22 24 28 32 36 40d2 5,6 6,3 7,0 7,7 8,4 9,8 11,2 12.6 14,0t1 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5t2 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5Fig 12.Realizarea imbinarilor18

Fig 13.Realizarea imbinarilor4.3.2. Realizarea imbinarilor invizibileLa realizarea imbinarilor fara rosturi trebuiesc urmarite diferite solutionari la peretiinteriori fata de peretii exteriori. La pertii interiori sub tapet trebuie montat gipscarton saupolistiren elastic. La peretii exteriori se recomanda sisteme de tencuit DRYVIT sau cevaasemanator.4.4. LipireaÎn cazul folosirii adezivului este recomandat ca pãrţile respective sã fie asigurate şi cucuie sau cu şuruburi. Înaintea aplicãrii metodei este recomandată procurarea de la firmelefurnizoare a descrierii concrete a aplicãri.4.5. Tratarea suprafeţei, zugrãvireaLa tratarea suprafeţei plăcilor trebuie avută în vedere următoarele caracteristici :- din cauza conţinutului de ciment plăcile BETONYP sînt bazice- suprafaţa plăcii este netedă si are o absorbţie ridicată- conţinutul de umezeală nu poate să fie mai mare decît 14 %Din cauza stării bazice plăcile BETONYP se pot zugrăvii cu materiale care rezistă lasubstanţe bazice sau trebuiesc tratate cu grunduri care rezistă la substanţe bazice.Scopul grunduirii este :- scaderea starii bazice- uniformizarea absorbtiei- reducerea absorbtiei umiditatiiPentru grunduire se recomanda grundul CEHALIN comercializat in tara de TRILAKROMÂNIA. Pentru rectificarea golurilor se recomanda chitul de netezit DEKOcomercializat de aceasi firma.Pentru zugraveli interioare sunt recomandate vopselele : DEKOLIT, JUPITER,MERKUR, HERA, AUXILNTEX.Pentru exterior se recomanda sistemele: DEKOLIT, CEHALIN 66 si MODAKRIL.4.6. Tapetarea19

În general este recomandat în spaţii locuibile.Pregãtirea suprafeţei : Neregularitãţile suprafeţei şi rosturile îmbinãrilor se gletuiesc.Pentru preluarea eventualelor mişcãri a structurii sub tapet se utilizeazã gipscarton saupolistirol elastic. La montarea gipscartonului sau a polistirolului trebuie avut în vedere caîmbinãrile acestora sã nu coincidã cu cele ale plãcilor BETONYP .4.7. Acoperirea cu sisteme PVCPrin sistemul acesta se poate realiza o acoperire elasticã şi fãrã rosturi în spaţii umede caWC, baie , spãlãtorie etc.4.8. Acoperirea cu gresie sau faianţãAvînd în vedere că aceastã modalitate realizeazã un strat rigid trebuie respectateurmãtoarele prescripţii :- este foarte important ca structura de bazã sã fie foarte rigidã- faianţa sau gresia se lipeşte rost pe rost- în colţuri rosturile se umple cu materiale elastice ( silicon )- între BETONYP şi gresie sau faianţã – mai ales în cazul suprafeţelormari – trebuie format un strat elastic din gipscarton impregnat.