Matematică și explorarea mediului - Clasa pregatitoare

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUICLASA PREGĂTITOAREPrograma şcolarăpentru disciplinaMATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUIProiect propus pentru dezbatereFebruarie 2012

Notă de prezentareIdealul educaţional promovat de documentele de politici educaţionale derivă din schimbările actualede tip economic şi social care afectează inclusiv şcoala. Necesitatea de a echilibra aceste schimbări prinacţiuni coerente care să nu perturbe sistemul, ci să-l dirijeze pe o linie ascendentă, a condus la o nouăopţiune didactică. Schimbări curriculare sunt necesare în acest moment din mai multe motive. Unul dintre eleţine de modificarea structurii sistemului de învăţământ preuniversitar, ceea ce generează necesitatea de areeşalona conţinutul într-un mod care să evite rupturile şi discontinuităţile. De asemenea, se impunecorelarea interdisciplinară a anumitor aspecte comune mai multor discipline şcolare.Trecerea la învăţământul obligatoriu de 10 clase impune regândirea programelor şcolare astfel încâtacestea să asigure un fundament de cunoaştere care să permită atât o orientare către profesionalizareatimpurie cât şi deschideri consistente către studiul aprofundat al unor domenii. Problema supraîncărcării cereo soluţionare de alt tip decât acela al scoaterii pur şi simplu a unor elemente (care adesea se întâmplă să fietocmai elemente de legătură, esenţiale pentru înţelegerea conceptelor). Soluţia necesară constă în mutareaaccentului activităţii didactice pe formarea competenţelor elevului.Ce predăm/învăţăm/evaluăm?...şi cum?...şi, mai ales, de ce?Actuala programă propune un demers centrat pe dezvoltarea competenţelor elevului în scopul uneiînvăţări aprofundate. Pentru o învăţare de profunzime este necesară o schimbare de priorităţi în caredobândirea de cunoştinţe de dragul informării trece pe locul secund. Pe primul loc vom aşeza conceptelecheieşi instrumentele cu care elevii vor reuşi să surprindă specificitatea fiecărui domeniu. Pentru ciclulAchiziţiilor fundamentale (clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a) actuala programă realizează o abordareintegrată a conceptelor specifice domeniilor Matematică şi Ştiinţe ale naturii.De ce împreună, MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI?Pentru că o învăţare holistică are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi şi să promoveze unsens al controlului propriu asupra învăţării.Ce profil va avea elevul care va parcurge un curriculum integrat, centrat pe dezvoltarea gândirii laMATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI?Va folosi noţiunile învăţate în situaţii cotidiene;Va răspunde coerent la o întrebare de tipul ”Ce s-ar întâmpla dacă....?”Va căuta modalităţi de a depăşi dificultăţile în rezolvarea unei probleme/situaţii problemă;Va prezenta rezultatele într-o manieră organizată, eventual sub forma unor mici proiecteVa dezvolta o atitudine favorabilă faţă de ştiinţă şi cunoaştere în general.

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare pentru Clasa pregătitoare1. Recunoaşterea şi utilizarea numerelor în calcule elementareCompetenţe specificePână la finalul clasei pregătitoare vor fi formateurmătoarele competenţe:Exemple de activităţi de învăţarePe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derulareaurmătoarelor activităţi:1.1. Numărarea până la 10 crescător şi exerciţii de reprezentare a numerelor de la 1descrescătorla 10 cu ajutorul unor obiecte sau semne(puncte, cerculeţe, linii etc.),exerciţii de numărare înainte şi înapoi, învariante complete sau de la un punct al seriei,din 1 în 1, cu manipularea obiectelor sau fără;ordonarea crescătoare şi descrescătoare ajetoanelor cu numerele de la 1 la 10 sau partedin şirul 1-10exerciţii de formare de mulţimi de obiecteconcrete (confecţionarea unor diagrame dinsârmă şi folosirea de obiecte palpabilecreioane,jucării etc.);gruparea unor obiecte (jetoane, creioane,mărgele) după un număr dat;investigarea mediului înconjurător pentru aidentifica şi număra fiinţe şi lucruri (numărăfurnicile de pe copac, pietre, plante etc.);gruparea unor jetoane reprezentând animale,mijloace de transport, etc. după numărul decomponente (picioare, respectiv de roţi/geamuri etc.)jocuri de construcţii cu un anumit număr decuburiîmpărţirea materialelor de lucru prin număraresau gruparea copiilor pentru diverse activităţiprin numărare;memorarea unor cântece, poezii şi ghicitoridespre numărare/numere.1.2. Recunoaşterea şi numirea cifrelor exerciţii de recunoaştere a cifrelor de la 0 la 9,ca simboluri convenţionale ale numerelor maimici decât 10;construirea cifrelor din plastilină, fire, “fire” dehârtie creponată sau hârtie refolosită, sârmă,decuparea unor cifre din pliantele de promoţii,din ziarele de sport etc.;identificarea unor titluri de poveşti în care aparnumere – “Cei 3 purceluşi”, “Punguţa cu 2bani”, “Capra cu 3 iezi”, “Iedul cu 3 capre”, “5pâini”, “Cei 3 muschetari”, “Albă-ca-Zăpada şicei 7 pitici” etc.;colorarea unor planşe în care codul culorilor edat de numere;desenarea unor elemente din natură – frunze,flori, pomi etc. - decorarea lor cu cifre de tipardesenate, decupate, confecţionate;scrierea unei cifre la dimensiuni mari şitransformarea ei în personaj;scrierea cifrelor cu degetul pe masă, în nisipori cu diferite instrumente de scris pe foaievelină sau dictando (spaţii de 2-3 cm)ruperea pe contur a cifrelor desenate/

1.3. Precizarea cardinalelor unor mulţimirezultate prin gruparea şi regrupareaelementelor1.4. Compararea cardinalelor unor mulţimiavând cel mult 10 obiecte1.5. Poziţionarea numerelor 0-10 pe axanumerelor1.6. Identificarea cardinalului unei mulţimi lacare s-au adăugat / scos 1-2 elementeimprimate pe hârtie glasatăcolorarea cifrei indicate dintr-o mulţime decifre date (de mărimi şi fonturi diferite).exerciţii de numărare a elementelor uneimulţimi, pentru evidenţierea faptului cănumărul de elemente ale acesteia este dat deultimul număr din succesiunea 1, 2…,x, x

verificarea cu obiecte;gruparea şi regruparea obiectelor după diferitecriterii – mai multe, mai puţine, tot atâtea, cuatâtea în plus/în minus, adăugând/luând pânăla numărul “x”, adăugând/luând în mod egalfiecărei mulţimi, împărţind mulţimea în mulţimimai mici – în “n” variante;reprezentarea prin desen a operaţiilorefectuate;recunoaşterea, dintr-o serie dereprezentări/desene, a aceleia carecorespunde operaţiei efectuate;rezolvarea de probleme simple, cu suportvizual/ cu folosirea obiectelor;compunerea de probleme-joc după desenesau cu ajutorul obiectelor din mediul apropiat;jocuri de rol în care să fie folosite operaţii cunumere (La cumpărături, In parc)2. Localizarea şi relaţionarea elementelor geometriceCompetenţe specificePână la finalul clasei pregătitoare vor fi formateurmătoarele competenţe:Exemple de activităţi de învăţarePe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derulareaurmătoarelor activităţi:2.1. Recunoaşterea unor forme geometrice numirea formelor geometrice (pătrat, triunghi,plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) şi a dreptunghi, cerc);unor corpuri geometrice (cub, sferă) în obiecte exerciţii de reproducere prin desen a unormanipulate de copii şi în mediul înconjurător forme geometrice plane, cu ajutorul unorşabloane sau cu mâna liberă;confecţionarea din sârmă a formelorgeometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc);folosirea formelor geometrice (pătrat, triunghi,dreptunghi, cerc) în realizarea unor desene –casă, robot, vapor etc.;exerciţii de recunoaştere a obiectelor care auformă de cub şi sferă în mediul înconjurător şiîn materiale tipărite;recunoaşterea Soarelui, Lunii şi Pământuluifolosind imagini sau modele;confecţionarea unor corpuri geometrice dinscobitori/paiele de la lapte şi plastilină;asocierea unor corpuri geometrice cu obiectedin mediul cunoscut;completarea unor şiruri simple cu formegeometrice;colorarea formelor geometrice indicate dintr-omulţime de forme date;colorarea unor spaţii plastice în formă detriunghi, împărţite doar în triunghiuri, în formăde cerc, împărţite doar în cercuri etc.;construcţii Tangram;decuparea pe contur/ ruperea formelorgeometrice plane de diferite dimensiunirealizate pe diverse suporturi (hârtie glasată,carton);copierea sau realizarea unor desene în cares-au folosit forme geometrice plane.2.2. Construirea unor reprezentări spaţiale construirea unor jucării-cub, piramidă-prin

simple2.3. Stabilirea poziţiei unui obiect în spaţiu (înraport cu repere fixe date) folosind prepoziţii/adverbe de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt,alături, lângă, în faţă, în spatedecupare şi lipire după şablon;jocuri de construcţii, LEGOconstruirea unor obiecte uzuale folosind cutii,cilindri şi sfere ( Ex: suport de creioane, cutiapentru cadouri)jocuri de construcţii „cu cuburi” din lemn sauplastic – jocurile conţin de fapt şi cilindri,conuri, piramide;exerciţii-joc de poziţionare a obiectelor înspaţiu (stânga, dreapta, sus, jos, deasupra,sub, interior, exterior etc.), în raport cu alteobiecte precizate;exerciţii de recunoaştere şi numire a poziţieipe care o ocupă diverse obiecte în spaţiu(stânga, dreapta, sus, jos, deasupra, sub,interior, exterior etc.) în raport cu alte obiecteprecizate;jocuri de mişcarejocuri de identificare a obiectelor pornind de lapoziţia acestora (Ex; Ghiceşte despre cevorbesc; Unde se află?)identificarea elementelor dintr-un desen înfuncţie de poziţia pe care o au în funcţie de unreper;completarea unui desen prin adăugarea deelemente în funcţie de un reper;prezentarea propriei persoane în funcţie depoziţia din clasă şi prin raportarea la ceilalţicolegi;jocuri de desenare după dictare, folosindprepoziţii/adverbe de tipul: în, pe, deasupra,dedesubt, alături, lângă, în faţă, în spate; - deexemplu: desenează un cerc, în cerc unpătrat, în stânga un triunghi, pe triunghi undreptunghi etc.;jocuri de deplasare a unor obiecte în diversepuncte în funcţie de anumite cerinţe – deexemplu: pune cutia cu creioane pe masă, înspatele cutiei cu pensule;identificarea unor obiecte/persoane în funcţiede poziţia lor spaţială, despre care sevorbeşte – de exemplu: „Cine stă în spateletău, Gigel?”, „Dar în faţa/stânga/ dreapta ta?”,„Unde este Ceasul?” – „Pe peretele dinspate.”;2.4. Identificarea direcţiilor: sus, jos, faţă, spate jocuri gen labirint;colorarea selectivă a unui desen în funcţie deprecizarea unei direcţii;jocuri de mişcare;jocuri în perechi/ grup de tipul „Sus-jos”3. Manifestarea curiozităţii pentru fenomene/ relaţii/ regularităţi din mediul apropiatCompetenţe specificePână la finalul clasei pregătitoare vor fi formateurmătoarele competenţe:3.1. Transcrierea, continuarea, crearea unormodele repetitive reprezentate prin obiecte saudeseneExemple de activităţi de învăţarePe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derulareaurmătoarelor activităţi:exerciţii de completare a unor şiruri de obiecteordonate după o anumită regulă;exerciţii de completare de şiruri de numereconsecutive/pare/impare, mai mici decât 10,fără utilizarea terminologiei

3.2. Explorarea unor modalităţi de adescompune numere mai mici decât 10folosind obiecte sau desene3.3. Utilizarea unor scheme funcţionale simplepentru operaţii de mărire-micşorare3.4. Crearea unor probleme simple de adunareşi scădere cu 1-2 unităţi în concentrul 0-10, cusprijin concret în obiecte3.5. Observarea unor modele repetitive simpleîn scopul identificării unor regularităţi3.6. Observarea corpurilor, fenomenelor,evenimentelor din realitatea imediatărealizarea/ transcrierea unor modelerepetitive, folosind diverse instrumente descris, pe foaie velină, cu liniatură sau cupătrăţele;înşirarea mărgelelor, jucăriilor etc. respectândo anumită regulă;exerciţii de compunere şi de descompunere anumerelor în concentrul 0 – 10 folosindobiecte, desene şi numere;jocuri tip Dominoîmpărţirea jucăriilor sau a materialelor de lucruîn cadrul grupurilor cu cel mult 10 copii,constituite pentru diverse activităţi;jocuri de rol care necesităgruparea/regruparea de obiecte şi relaţiaîntreg-parte.exerciţii de găsire a elementelor celei de adoua mulţimi, fiind date elementele primeimulţimi şi regula de corespondenţăexerciţii de găsire a elementelor primeimulţimi, fiind date elementele celei de a douamulţimi şi regula de corespondenţădescoperirea regulii de operare din ”cutiamagică” cunoscând intrările şi rezultateleinventarea unor reguli de operare şi aplicarealor în jocuriexerciţii de alcătuire a unor probleme pornindde la o tematică dată, prin schimbareanumerelor/acţiunilor, întrebării dintr-oproblemă rezolvată;crearea unor probleme simple după imaginidateexerciţii de schimbare a componentelor uneiprobleme fără ca tipul de problemă să seschimbe;crearea de situaţii concrete în care să seaplice adunarea şi scăderea cu 1-2 unităţi(Exemplu: copiii trebuie să aleagă dintr-omulţime cu 2 jetoane mai mult decât spuneînvăţătoarea)jocuri de rol: Aniversarea, La magazin, La orade sport, La bibliotecă etc.exerciţii de continuare a unor modelerepetitive reprezentate prin obiecte, desenesau numere;identificarea de asemănări şi deosebiridescoperirea ”intrusului” în cadrul unui modelrepetitivrecunoaşterea fenomenelor naturii în situaţiireale sau din imagini (ploaie, ninsoare, vânt,ceaţă etc.)observarea unor modificări apărute în viaţaomului, animalelor, plantelor în funcţie deanotimp;observarea cu ajutorul lupei/ microscopului apărţilor componente ale vieţuitoarelor (plante,animale);observarea propriului corp şi descriereaaspectului fizic; realizarea unor figuri dinplastilină, a unor siluete de cartonreprezentând corpul omenesc;identificarea simţurilor şi utilizarea acestora în

3.7. Descrierea observaţiilor realizate folosindlimbajul comun sau prin desen3.8. Manifestarea grijii pentru un mediuînconjurător curat şi prietenosexplorarea mediului înconjurător;recunoaşterea efectelor forţelor (modificareaformei şi mişcarea) în jocuri cu maşinuţe;recunoaşterea utilizărilor electricităţii şi anormelor de siguranţă;utilizarea instrumentelor muzicale de jucăriepentru identificarea relaţiei dintre vibraţie şisunet;efectuarea unor excursii, drumeţii pentrucunoaşterea cartierului, localităţii natale;recunoaşterea şi denumirea unor obiectivesociale, culturale, religioase, economice,istorice din mediul apropiat (localitateanatală);reprezentarea prin desen a unor fenomene dinnatură (ploaie, ninsoare, vânt etc.);povestirea unui proces/fenomen observat înnatură;descrierea unor vieţuitoare şi identificarea unorcaracteristici care sunt determinate de mediulde viaţă;identificarea, denumirea corectă a părţilorcomponente ale corpului omenesc, precum şiidentificarea rolului acestora;descrierea diferenţelor şi asemănărilor dintrefotografiile personale la diferite vârste înscopul evidenţierii creşterii;compararea propriilor fotografii cu cele alecolegului de bancă în scopul identificăriicaracteristicilor comune oamenilor;compararea fotografiilor personale cu cele alepărinţilor în scopul identificării transmiteriimoştenirii genetice de la generaţie lageneraţie;realizarea unor desene având ca tematicălocalitatea, locuinţa, camera proprie;identificarea efectelor pozitive şi negative aleactivităţii copilului asupra mediului apropiatparticiparea la acţiuni de îngrijire si protejare amediului;participarea la acţiuni de îngrijire si protejare avieţuitoarelor.4. Generarea unor explicaţii prin folosirea unor elemente de logicăCompetenţe specificePână la finalul clasei pregătitoare vor fi formateurmătoarele competenţe:P.4.1. Executarea unor comenzi (instrucţiuni)care presupun utilizarea operatorilor logici “şi”,“nu”;P.4.2. Identificarea relaţiilor de tipul dacă...atunci… între două evenimenteExemple de activităţi de învăţarePe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derulareaurmătoarelor activităţi:reformularea unor instrucţiuni primite, folosindoperatorii logici „şi”, „nu” (Ex; Scoate caietul.Desenează modelul. – Scot caietul şi desenezmodelul)formularea de comenzi adresate colegilor,folosind operatorii logici „şi”, „nu”jocuri de identificare şi mişcare în care sefolosesc operatorii logici „şi”, „nu”jocuri logico-matematice referitoare lareuniunea a două mulţimi disjuncte;discutarea consecinţelor unor acţiuni asuprapropriului corp

5. Organizarea datelor în scopul rezolvării de problemeanaliza consecinţelor acţiunilor unor personajedin poveştiorganizarea unor jocuri de tip „Ce s-arîntâmpla dacă…?”identificarea unor acţiuni pentrupăstrarea igienei clasei şi a locuinţei;identificarea efectelor nocive provocatede consumul unor alimente (sucuri cucofeină, produse fast food, excesul dedulciuri etc.);Competenţe specificeExemple de activităţi de învăţarePână la finalul clasei pregătitoare vor fi formate Pe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derulareaurmătoarele competenţe:următoarelor activităţi:5.1. Sortarea obiectelor pe baza unui criteriu gruparea obiectelor/ corpurilor după un anumitcriteriu (formă, culoare, mărime, grosime,gust, utilitate, cu viaţă/ fără viaţă, naturale/prelucrate etc.).gruparea materialelor după caracteristiciobservate: transparenţă, duritate, flexibilitate,utilizări în gospodărie, în construcţii etc.clasificarea plantelor (legume/fructe; plantemedicinale/decorative/industriale); în funcţiede tipul de rădăcină/ frunze/ flori/ fructe/seminţe; în funcţie de gust dulce/acru/amaretc.)clasificarea animalelor în funcţie de numărulde picioare, de mediul de viaţă; de modul dehrănire etc.identificarea criteriului după care au fostgrupate anumite obiecte/ corpuri (de ex:identificarea păsărilor răpitoare – criteriulindicat printr-un detaliu al desenului - cioculîncovoiat)5.2. Colectarea datelor din realitatea imediată,ca urmare a unui proces de observare derulatîn timp5.3. Discriminarea unor senzaţii opuse (plăcut–neplăcut, cald –rece etc.)numărarea maşinilor roşii care trec pe stradătimp de 10 minute etc.;plantarea unor seminţe şi marcarea, prindesen, într-un calendar, confecţionat în acestscop, a momentelor: când a încolţit, când aînfrunzit, când a înflorit etc. în scopulidentificării dezvoltării acesteianumărarea florilor/frunzelor unei plante careapar în interval de o săptămână în scopulevidenţierii creşterii acesteia;marcarea pe o coală/riglă etc. a înălţimii uneiplantule din 2 în 2 zile, timp de 2 săptămâni înscopul evidenţierii creşterii acesteia;completarea unui calendar pe osăptămână/lună cu starea vremii, prinlipirea/desenarea unor simboluri - nori, soare,picături, vânt;diferenţierea anotimpurilor, două câte două, înfuncţie de caracteristicile specifice observate;identificarea senzaţiilor prin jocuri specifice(de ex: legat la ochi, copilul miroase o ceapătăiată, o pară, o portocală; exprimă apoisenzaţiile avute şi le compară)jocuri de recunoaştere a unor fenomene dupăsenzaţiile pe care ni le provoacă

5.4. Rezolvarea de probleme simple (în careintervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-2unităţi în concentrul 0-10), cu ajutorulobiectelor concretefolosirea unor coduri – emoticonuri, culoripentru caracterizarea unor senzaţii opuse;punerea în corespondenţă a unor imagini cufeţe de oameni/situaţii în care se aflăoamenii/evenimente din viaţa oamenilor/trăiriale oamenilor cu emoticonuri;selectarea unor exemple antonimice unei seriide imagini date.rezolvarea de probleme în care numerele suntdate obiectual sau figurate prin semne simple:puncte, cerculeţe, linii;identificarea situaţiilor contextuale care impunrezolvarea unor probleme prinadunare/scădere: a spart, am primit , a dat, aadus, pleacă etc.rezolvarea unor probleme după imagini datecrearea de probleme simple cu ajutorulobiectelor concreteghicitori matematiceinterpretarea unor desene care sugereazăsituaţii ce pot fi transpuse în adunare sauscădere;recunoaşterea reprezentării prin desen/scheme a rezolvării unei probleme (Ex. Ceschemă dintre cele 3 prezentate se potriveştecu rezolvarea găsită de voi)6. Compararea unor mărimi din mediul apropiat prin intermediul unor măsuri ale lorCompetenţe specificePână la finalul clasei pregătitoare vor fi formateurmătoarele competenţe:6.1. Utilizarea unor unităţi de măsură nonstandardpentru lungimeExemple de activităţi de învăţarePe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derulareaurmătoarelor activităţi:exerciţii de alegere potrivită a unor unităţineconvenţionale (palma, creionul, rigla, bile,cuburi etc.) pentru măsurarea lungimii;exerciţii de măsurare a lungimii unor obiectefolosind etaloane diferite; consemnarearezultatelor şi discutarea lor;6.2. Compararea lungimii a două obiecte exerciţii de precizare a obiectului este mailung/ mai scurt cu ajutorul unităţilor de măsurăneconvenţionale;exerciţii de ordonare a unor obiecte dupălungime; comparări succesive şi exprimarearezultatelor („mai lung”, „mai înalt”, „mai scurt”,„cel mai lung” etc.);colorarea selectivă a elementelor unuidesen (cel mai scurt/ lung)exerciţii de completare a unui desen prinrealizarea unui element asemănătorcu unul dat, dar mai lung/mai scurt;mai înalt/ mai scund.exerciţii de completare a unor şiruri cuelemente din ce în ce mai lungi/maiscurte6.3. Recunoaşterea zilelor săptămânii şi aanotimpurilorutilizarea calendarului pentru identificareaunei săptămâni;memorarea unor cântece/poezii/ghicitoridespre zilele săptămânii, anotimpuri.

ordonarea cronologică a zilelorsăptămânii/ anotimpurilor;recunoaşterea anotimpurilor după imagini;jocuri didactice de tipul: „Ce anotimpeste?”;jocuri didactice de descoperire aelementelor care nu se potrivesc înimagini reprezentând diferiteanotimpuri;concurs de ghicitori despre anotimpuri;reprezentarea prin desene a unorcaracteristici ale fiecărui anotimp;realizarea unor desene specifice fiecăruianotimp;realizarea unui orar săptămânal, cuajutorul desenelor şi simbolurilor;realizarea unui calendar personal, în carecopilul să marcheze, prin desene,evenimentele importante ce au loc înfiecare anotimpjocuri didactice de descoperire a hainelorpotrivite pentru fiecare anotimp; (copiiiprimesc jetoane cuhaine/echipamente gen geacă,schiuri, ochelari pentru înot pe care lepot ataşa pe imagini mari cu celepatru anotimpuri);6.4. Ordonarea cronologică a evenimentelor exerciţii de aşezare a unor imagini înordinea derulării evenimentelor dintr-ozi;realizarea unui orar săptămânal, cuajutorul desenelor şi simbolurilor;realizarea unui calendar personal, în carecopilul să marcheze, prin desene,evenimentele importante ce au loc înfiecare anotimp;exerciţii de identificare a„greşelilor”/erorilor dintr-o înşiruire deevenimente zilnice (poveste)6.5. Utilizarea banilor în jocuri simple recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5lei,10 lei;exerciţii joc de utilizare a banilor „De-amagazinul”, „La piaţă”, „În parcul dedistracţii” etc.confecţionarea banilor de jucărienecesari în activitatejocuri gen Monopoly;punerea în corespondenţă a unorimagini care reprezintă lucruri dinuniversul cunoscut – o bomboană, unursuleţ, un calculator cu o sumăaproximativă de bani;jocuri de gestionare a unui mic buget –pentru excursie, vizită la muzeu,plimbare în parc, vizionarea unui filmetc.

Sugestii metodologiceCopilul vine în şcoală dintr-un mediu integrat în care familia, natura, spaţiul fizic, relaţiile umane coexistă.Pentru a ajunge mai târziu să înţeleagă disciplinele, copilul trebuie să exploreze mai întâi universul complexdin jurul său cu mijloacele care îi stau la îndemână, iar şcoala ar trebui să-l sprijine în încercările şidescoperirile personale. Acesta este motivul care a condus la realizarea programei integrate de matematicăşi explorarea mediului. Ca urmare, decodarea corectă a programei presupune organizarea de activităţi deînvăţare contextualizate, care să aibă sens pentru copil. Două posibile exemple sunt prezentate încontinuare.TEMA: MaşiniCe urmărim?Cum procedăm?- competenţaspecifică -Copiii aduc maşinuţe în scopul simulării unor jocuri (de exemplu, Parcare auto, organizată pesectoare A, B, C, D etc.). Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentăriicompetenţelor.1.1. numărarea în ordine crescătoare amaşinuţelor din sectorul ...2.3. stabilirea poziţiei maşinuţelor în parcarejocuri de deplasare a maşinuţelor în diversepuncte în funcţie de anumite cerinţe2.4. jocuri cu maşinuţe în labirint3.1 completarea unor şiruri de maşinuţe ordonatedupă o anumită regulă;transcrierea unui model repetitiv în funcţie deculoarea maşinuţei;3.2. împărţirea maşinuţelor (în număr mai micdecât 10) în cadrul perechilor de copii3.4 crearea de situaţii concrete în care să se apliceadunarea şi scăderea cu 1-2 unităţi (de ex:copiii trebuie să aleagă din mulţimeamaşinuţelor cu 2 mai mult decât spuneînvăţătoarea)3.5. continuarea unor modele repetitivereprezentate cu ajutorul maşinuţelor;3.6 recunoaşterea efectelor forţelor: maşinuţeleintră în coliziune cu construcţii de plastilinăşi observă modificarea formei;organizarea unui concurs de maşinuţe –identificarea câştigătoarei trofeului (pentruidentificarea unui alt efect al forţelor –mişcarea)discuţii: De ce acea maşinuţă a ieşit pe locul I?De ce nu au ajuns acele maşinuţe la liniade sosire? (Se introduc cuvinte cheie atuncicând se furnizează explicaţii: are ”viteză”mai mare, este împinsă cu o „forţă” maimare; ”frecarea” este mai mică datoritămărimii cauciucurilor etc.3.7. identificarea distanţei parcurse de fiecaremaşinuţă la concurs: Ce distanţă a parcursfiecare maşinuţă?1. Se foloseşte podeaua şi se marchează cucreta până unde a ajuns fiecare maşinuţăSchimbarea „pistei de concurs” 2. Sefoloseşte o foaie de flipchart şi semarchează cu creta până unde a ajuns

fiecare maşinuţătrasarea pe podea şi pe flipchart cu o liniedistanţa parcursăcompararea distanţelor în termeni ”maideparte/mai aproape” sau ”distanţă maimare parcursă/ distanţă mai mică parcursă;”frecare mai mare/ frecare mai mică”4.1 formularea de comenzi adresate colegilor,folosind operatorii logici „şi”, „nu” înconcursul de maşinuţe: Cristi şi Ioana lalinia de start! Nu Ionuţ şi Mihai! etc.4.2. organizarea jocului „Ce s-ar întâmpla dacă..„Ce s-ar întâmpla dacă maşinuţele arconcura pe zăpadă?”; Ce s-ar întâmpladacă maşinuţa se loveşte de un obstacol (oaltă maşinuţă etc.)?5.1. gruparea maşinuţelor după culoare5.2 numărarea maşinuţelor care participă laconcurs;numărarea maşinuţelor care s-au opritînainte de linia de sosire5.4. rezolvarea unor probleme cu maşinuţe încontextul concursului la care au participatrealizarea unor desene care corespund uneisituaţii transpuse în adunare sau scădere6.1 măsurarea distanţelor parcurse de maşinuţe cupalmamăsurarea distanţelor parcurse de maşinuţe cuo riglă6.2. compararea distanţelor parcurse şi colorareadistanţei celei mai mici6.5. vânzarea de bilete la cursa de maşiniTEMA: HRANACe urmărim?- competenţaCum procedăm?specifică -1.1. organizarea unei activităţi de cercetare apacheţelelor de mâncare. Ce conţinpacheţelele ? (părinţii sunt rugaţi săpregătească/asigure un pacheţel demâncare pentru activităţile din ziuarespectivă)numărarea în ordine crescătoare asandvişurilor/pachetelor de biscuiţi/fructelor din pacheţele.formarea de mulţimi: mulţimea sandvişurilor,mulţimea portocalelor; mulţimea bananelor;mulţimea merelor etc.1.2 scrierea cifrelor corespunzătoare mulţimilorobţinute, pe etichete, cu diferite instrumentede scris1.3 folosirea simbolurilor neconvenţionale, pentrustabilirea raporturilor cantitative dintredouă mulţimi obţinute la activitateaprecedentă;1.6. extragerea de elemente din mulţimeamerelor/portocalelor/sandvişurilor pentru ale oferi unui/unor colegi, cu motivarea

alegerii (fiecare extragere este însoţită denumărarea elementelor rămase);3.1 completarea unor şiruri de fructe ordonatedupă o anumită regulă;transcrierea modelului repetitiv creat dinfructe;3.2. exerciţii de compunere şi de descompunere anumerelor în concentrul 0 – 10 folosindmulţimea fructelor3.4 jocuri de rol ”La McDonalds”: se stabileşte, încadrul grupului, comanda pe baza unuimeniu.3.5. continuarea unor modele repetitivereprezentate cu ajutorul fructelor;3.6. identificarea simţurilor şi utilizarea acestora înexplorarea hranei pe care o au înpacheţele: gustul diverselor alimente;mirosul; aspectul ambalajului etc.discuţii pe tema „alimente sănătoase” vs.„alimente nesănătoase” de tip fast food)o vizită la supermarket pentru identificareaalimentelor care le plac şi care nu le plac(această „evaluare iniţială” permiterealizarea unei liste de probleme pentrudiscuţiile ulterioare legate de „nevoia dehrănire/problema mâncatului sănătos/problema unei cantităţi insuficiente dehrană/importanţa unei diete echilibrate”);cumpărarea alimentelor sănătoase3.7. prezentarea unor fragmente din poveşti în carese descriu obiceiurile de masă/ cum sehrănescplantele/animalele/oamenii/personajele dinbasme. Formularea unor concluzii care săconducă la utilizarea în exprimare aconceptelor de „energie”, „creştere”,„dezvoltare”. De exemplu, „Hranafurnizează energia de care vieţuitoarele aunevoie pentru ca să crească şi să sedezvolte”; „Viaţa depinde de hrană care neoferă energie” etc.;discuţii: De ce are nevoie floarea din ghiveci casă se trăiască?Dar animalul care îţi placeţie?3.8 participarea la acţiuni de îngrijire aplantelor/animalelorparticiparea la acţiuni de îngrijire si protejare amediului4.1 formularea de comenzi adresate colegilor,folosind operatorii logici „şi”, „nu” înconcursul de îngrijire a clasei: Maria şiAlexandra se vor ocupa de ghiveciulnumărul 2, nu Monica! etc.4.2. organizarea jocului „Ce s-ar întâmpla dacă.. ”„Ce s-ar întâmpla dacă am lăsa plantelefără apă? Dar fără lumină?; Ce s-arîntâmpla dacă nu am mânca?; Ce s-arîntâmpla dacă nu am arunca resturile lacoş? etc.

identificarea unor acţiuni pentru păstrareaigienei clasei şi a locuinţei;identificarea efectelor nocive provocate deconsumul unor alimente (sucuri cu cofeină,produse fast-food, excesul de dulciuri etc.5.1. clasificarea alimentelor însănătoase/nesănătoaseclasificarea alimentelor în alimente de originevegetală/animală5.2 după pauza în care au mâncat pacheţelele selansează o discuţie: Ce ai mâncat?De unde provine alimentul X? De la plantesau de la animale? (Se înregistreazărăspunsurile pe o foaie de flipchart de cătreînvăţător în vederea stabilirii celor douăsurse majore de hrană - vegetală/animală)5.3. discuţii despre alimentele favorite: De cemănânci un aliment? Care este alimentulfavorit? Ce îţi stârneşte pofta de mâncare?Ce se întâmplă cu alimentele pe care nu lemănânci?asocierea dintre diferite emoticonuri şi diferitealimente reprezentate pe o planşă/fişe delucru(Aceste informaţii vor constitui puncte deplecare în tematica legată de deşeuri)5.4. rezolvarea unor probleme prinadunare/scădere: am primit/am dat încontextul activităţii anterioare (oferireasandvişului sau unui fruct unui/unor colegi)6.4. pregătirea mesei în funcţie de momentele zilei(mic dejun, prânz, cină, gustări) – elevulrealizează un „interviu” cu părinţii sau cu unbucătar pentru a afla cum trebuie săalcătuiască un meniu; rezultatul activităţiieste realizarea unui colaj6.5. Jocuri de gestionare a unui buget pentru unmeniuPentru formarea competenţelor, se vor valorifica următoarele conţinuturi:Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice:orientare spaţială şi localizări în spaţiu;grupare de obiecte şi formare de mulţimi după criterii date sau identificate;sortarea si clasificarea obiectelor sau a mulţimilor după criterii variate;aprecierea globala, compararea numărului de elemente a două mulţimi prin procedeevariate, inclusiv punere în corespondenţă.Numere naturale: de la 0 la 10: recunoaştere, comparare, ordonare .Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10 cu una sau două unităţi, prin numărareFiguri şi corpuri geometrice: triunghi, pătrat, dreptunghi, cerc, cub, sfera.Măsurări cu unităţi nestandard (palma, creion, bile, cuburi etc.) pentru lungimeMăsurarea timpului; recunoaşterea orelor fixe pe ceas.Unităţi de măsură: ora, ziua, săptămâna, luna. AnotimpurileBiodiversitate - plante şi animale (părţi componente); mod de hrănire; medii de viaţăProcesele Pământului – transformări de stare ale apei observate în natură (precipitaţii)Universul – Pământul, Soarele şi LunaForţe. Electricitate. Unde şi vibraţii – efecte observabile ale forţelor (mişcarea şi schimbarea formeicorpurilor); utilizările electricităţii şi protecţia; producerea sunetelor.Corpul omenesc. Ereditate - părţi componente ale corpului omenesc şi rolul lor; simţurile.Proiect propus pentru dezbatere, februarie 2012