I. ORGANE DE MAŞINI

Recommendations

Info

CAPITOLUL 4. CUPLAJECuplajele sunt organe de legătură şi de antrenare, care au rolul de transmitere a mişcării derotaţie de la un arbore la altul sau de la un organ de maşină la altul. Transmisia se face fărămodificarea valorii sau a sensului mişcării.Asamblarea arborilor cu ajutorul cuplajelor trebuie să urmărească formarea unei liniidrepte de către axele geometrice ale acestora.În unele situaţii, cuplajele sunt concepute în aşa fel încât să asigure protecţie împotrivasolicitării la suprasarcină sau să menţină legătura numai între anumite limite de viteză.Cuplajele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:- să lucreze cu uzură cât mai mică;- să nu producă zgomot;- să permită întreţinerea uşoară;- montarea, demontarea şi schimbarea pieselor componente să nu creeze dificultăţi;- să compenseze devierile unghiulare, radiale şi axiale din timpul exploatării;- să nu introducă solicitări suplimentare axiale, radiale sau forţe de frecare;- să asigure securitatea muncii.Utilizarea cuplajelor prezintă avantajele şi dezavantajele enumerate în schema alăturată.Clasificarea cuplajelor se face după mai multe criterii, prezentate în tabelul 4.1.Curs de SISTEME <strong>DE</strong> TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat de UNGUREANU MARIN 30
Tabelul 4.1.Nr. Criteriul de Tipul cuplajului Caracterizarecrt. clasificare1. Modul în care se cuplaje mecanice Transmisia momentului de torsiune şi a mişcării de rotaţie serealizează transmisiarealizează prin elemente mecanice, folosind forţa de frecare,momentului detransmisii dinţate sau gheare.torsiune şi a mişcării cuplaje hidraulice Transmiterea momentului de torsiune şi a mişcării de rotaţie sede rotaţieface prin intermediul fluidelor, folosind:a) presiunea - cuplaje hidrostatice;b) energia cinetică - cuplaje hidrodinamice.cuplajeelectromagneticeMomentul de torsiune se transmite prin intermediul forţelorelectromagnetice.2. Modul în care se cuplaje Legătura se stabileşte sau se întrerupe numai prin montare saurealizează legătura permanenteîntre capetele arborilor cuplajeintermitentedemontare, deci ele nu pot fi desfăcute în timpul funcţionării lor.Legătura dintre arbori poate fi stabilită sau întreruptă în repaussau în timpul funcţionării, prin comanda exterioară sauautomată, fără a fi necesară demontarea componentelor. Acestecuplaje se mai numesc ambreiaje. Din grupa cuplajelorintermitente fac parte şi cuplajele de siguranţă, care se desfac ladepăşirea unor valori ale turaţiei sau solicitării, precum şicuplajele cu acţionare rapidă ce realizează un număr mare decuplări şi decuplări în unitatea de timp şi care sunt frecventutilizate în construcţiile de mecanică fină şi automatică.4.1. Cuplaje permanenteCuplajele permanente se realizează în două variante constructive: permanente fixe şipermanente mobile.Alegerea tipului de cuplaj ţine seama de următoarele condiţii impuse în funcţionare:a) modul de funcţionare a motorului şi modul de cuplare a arborilor;b) mediul ambiant în care lucrează cuplajul;c) deformaţiile arborilor la încovoiere şi torsiune ce sunt admise în timpul funcţionării.Cuplajele permanente fixeCuplajele permanente fixe realizează asamblarea permanentă şi rigidă numai pentru arboricoaxiali.Abaterile de coaxialitate sunt mici (0,002-0,05 mm), pentru a nu introduce solicităriisuplimentare în arbori şi reazeme.Cuplajele fixe sunt utilizate:- la arborii lungi din construcţia macaralelor şi a podurilor rulante;la transmisii cu turaţie variabilă;- pentru turaţii mai mici de 200-250 rot/min;- în situaţiile în care apar momente de inerţie mici, ceea ce permite realizarea de cuplări repetate;- în situaţiile în care, pentru micşorarea momentelor încovoietoare, este permisă montareacuplajelor în apropierea reazemelor.Cuplajele fixe trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de utilizare:- să realizeze transmiterea totală a momentului de torsiune;- să aibă dimensiuni reduse;- să aibă capacitatea de atenuare a zgomotelor şi de preluare a şocurilor, la variaţia regimului defuncţionare a motorului;- să existe posibilitatea interschimbabilităţii pieselor uzate.Curs de SISTEME <strong>DE</strong> TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat de UNGUREANU MARIN 31
Page 4 and 5: Deşi sunt mai puţin rezistenţi,
Page 6 and 7: Majoritatea ansamblurilor din maşi
Page 8 and 9: CAPITOLUL 2. FUSURI2.1. Tipuri. Rol
Page 10 and 11: CAPITOLUL 3. LAGĂRELagărele sunt
Page 12 and 13: După operaţia de sinterizare, buc
Page 14 and 15: 3.3. Uzarea lagărelor de alunecare
Page 16 and 17: Fig. 3.11. Lagăr secţionat 1- cor
Page 18 and 19: Centrarea capacului lagărului se p
Page 20 and 21: La acest tip de lagăre, între fus
Page 22 and 23: • la sarcini relativ reduse şi l
Page 24 and 25: Perpendicularitatea umerilor arbore
Page 26 and 27: Pentru rulmenţi demontabili, inele
Page 28 and 29: COLEGIUL TEHNIC METALURGICSLATINA -
Page 32 and 33: Cuplajele fixe sunt proiectate şi
Page 34 and 35: Profilul ghearelor se clasifică du
Page 38 and 39: - destinaţia mecanismului;- mărim
Page 42 and 43: a) arbore drept, arbore cotit, arbo
Page 44 and 45: CAPITOLUL 1. TRANSMISIILE PRIN CURE
Page 46 and 47: Fig. 1.3. Clasificarea transmisiilo
Page 50 and 51: Eforturile de strivire şi torsiune
Page 54 and 55: CAPITOLUL 3. TRANSMISII PRIN LANŢU
Page 56 and 57: Transmisiile cu lanţ funcţioneaz
Page 58 and 59: 5. Materialele folosite pentru conf
Page 60 and 61: - mecanisme obişnuite, i 12 < 7;-
Page 62 and 63: Gama de viteze unghiulare pentru va
Page 66 and 67: Tabelul 5.1.Curs de SISTEME DE TRAN
Page 68 and 69: Tabelul 5.2.Tipul angrenajuluiangre
Page 70 and 71: Tabelul 5.4.Nr. Tratamentcrt. termi
Page 72 and 73: Elementele geometrice ale angrenaju
Page 74 and 75: Fig. 5.11. Mecanisme cu angrenaje
Page 76 and 77: Fig. 5.16. Verificarea asamblării
Page 78 and 79: ) angrenaj conic;c) transmisie cu c
Page 80 and 81:
• ţine seama de cerinţele ergon
Page 82 and 83:
COLEGIUL TEHNIC METALURGICSLATINA -
Page 84 and 85:
SCHEMĂ RECAPITULATIVĂ PARTEA I1.
Page 86:
Bibliografie1. Ciocîrlea-Vasilescu
show all

I. ORGANE DE MAŞINI

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?