I. ORGANE DE MAŞINI

Recommendations

Info

Cuplajele fixe sunt proiectate şi construite în trei variante:- cuplaje cu flanşe;- cuplaje cu manşon cilindric dintr-o bucată;- cuplaje cu manşon cilindric din două bucăţi.Cuplajele cu flanşe se caracterizează prin faptul că momentul de torsiune se transmite prinfrecarea dintre flanşe sau prin intermediul şuruburilor de fixare.Modul de transmitere a mişcării la cuplajele cu flanşe se poate realiza în variantele prezentate întabelul 4.2.Tabelul 4.2.Cuplajele fixe permit cuplarea arborilor de diametre diferite. Flanşele pot fi:- dintr-o bucată cu arborii, pentru construcţii puternic solicitate;- cu flanşe montate cu pene;- cu flanşe montate prin strângere la cald;- cu flanşe sudate pe arbore.Cuplaje permanente mobileCuplajele permanente mobile se folosesc atunci când sunt necesare deplasări axiale,radiale sau unghiulare ale arborilor.Datorită posibilităţilor de mişcare relativă dintre elementele componente, aceste cuplajepermit transmiterea mişcării de rotaţie între arbori necoliniari sau cu poziţie variabilă în timpulfuncţionării.Curs de SISTEME <strong>DE</strong> TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat de UNGUREANU MARIN 32
o Cuplajele cu bolţuri sunt constituite din două semicuplaje, care sunt montate cu pană, lacapătul celor doi arbori (Fig. 4.1.).Fig. 4.1. Cuplaj cu bolţuriBolţurile sunt montate la capătul filetat, peunul dintre semicuplaje. Ele pătrund în găurileflanşei montate pe cel de-al doilea semicuplaj.La acest cuplaj, transmiterea momentului detorsiune se face prin contactul direct dintre bolţuri şipereţii găurilor.Bolţurile sunt organe de formă cilindrică sau conică, care înlocuiesc penele longitudinalesau transversale. Ele servesc la realizarea articulaţiilor, la poziţionarea sau la solidarizarea unororgane de maşini, ca organe de siguranţă . Când sunt de dimensiuni mici, se numesc ştifturi.Forme constructive de ştifturi4.2. Cuplaje intermitenteCuplajele intermitente sau ambreiajele permit cuplarea şi decuplarea celor doi arbori întimpul mişcării lor. Clasificarea cuplajelor intermitente este prezentată în tabelul 4.3.Nr.crt.Criteriul de clasificare Tipuri de cuplaje intermitente Denumirecuplaje comandate- mecanice (o pedală, o manetă)- electrodinamice- electronice1. Modul în care se face cuplarea cuplaje automate - cuplaje automate centrifuge- cuplaje automate de siguranţă- cuplaje automate pentru sens unic- cuplaje automate cu acţionarerapidăcuplaje intermitente prin contactrigid2. Modul în care se realizează forţa cuplaje intermitente prin fricţiunesaumomentul de cuplare cuplaje intermitenteelectromagneticecuplaje intermitente hidrauliceo Cuplajele intermitente prin contact rigidCele mai utilizate cuplaje din această grupă sunt cele cugheare sau cu dinţi frontali, la care cuplarea se face din repaus saula viteze mici.Ambreiajul cu gheare (Fig. 4.2.) sau cu dinţi frontali estecompus din două discuri, astfel:- unul montat fix pe arborele conducător;- unul mobil, cu posibilitatea de deplasare axială pe arborelecondus.Fig. 4.2. Cuplaj cu gheare:1 - disc fixat pe arborele conducător; 2- disc mobil axial pe arborele condusCurs de SISTEME <strong>DE</strong> TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat de UNGUREANU MARIN 33
Page 4 and 5: Deşi sunt mai puţin rezistenţi,
Page 6 and 7: Majoritatea ansamblurilor din maşi
Page 8 and 9: CAPITOLUL 2. FUSURI2.1. Tipuri. Rol
Page 10 and 11: CAPITOLUL 3. LAGĂRELagărele sunt
Page 12 and 13: După operaţia de sinterizare, buc
Page 14 and 15: 3.3. Uzarea lagărelor de alunecare
Page 16 and 17: Fig. 3.11. Lagăr secţionat 1- cor
Page 18 and 19: Centrarea capacului lagărului se p
Page 20 and 21: La acest tip de lagăre, între fus
Page 22 and 23: • la sarcini relativ reduse şi l
Page 24 and 25: Perpendicularitatea umerilor arbore
Page 26 and 27: Pentru rulmenţi demontabili, inele
Page 28 and 29: COLEGIUL TEHNIC METALURGICSLATINA -
Page 30 and 31: CAPITOLUL 4. CUPLAJECuplajele sunt
Page 34 and 35: Profilul ghearelor se clasifică du
Page 38 and 39: - destinaţia mecanismului;- mărim
Page 42 and 43: a) arbore drept, arbore cotit, arbo
Page 44 and 45: CAPITOLUL 1. TRANSMISIILE PRIN CURE
Page 46 and 47: Fig. 1.3. Clasificarea transmisiilo
Page 50 and 51: Eforturile de strivire şi torsiune
Page 54 and 55: CAPITOLUL 3. TRANSMISII PRIN LANŢU
Page 56 and 57: Transmisiile cu lanţ funcţioneaz
Page 58 and 59: 5. Materialele folosite pentru conf
Page 60 and 61: - mecanisme obişnuite, i 12 < 7;-
Page 62 and 63: Gama de viteze unghiulare pentru va
Page 66 and 67: Tabelul 5.1.Curs de SISTEME DE TRAN
Page 68 and 69: Tabelul 5.2.Tipul angrenajuluiangre
Page 70 and 71: Tabelul 5.4.Nr. Tratamentcrt. termi
Page 72 and 73: Elementele geometrice ale angrenaju
Page 74 and 75: Fig. 5.11. Mecanisme cu angrenaje
Page 76 and 77: Fig. 5.16. Verificarea asamblării
Page 78 and 79: ) angrenaj conic;c) transmisie cu c
Page 80 and 81: • ţine seama de cerinţele ergon
Page 82 and 83:
COLEGIUL TEHNIC METALURGICSLATINA -
Page 84 and 85:
SCHEMĂ RECAPITULATIVĂ PARTEA I1.
Page 86:
Bibliografie1. Ciocîrlea-Vasilescu
show all

I. ORGANE DE MAŞINI

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?