Revista Profit Point

Cine este
Fibonacci?
Leonardo Pisano,
este cunoscut sub
numele de Fibonacci,
care însemna
,,cap sec”.
Câte perechi de
iepuri se vor naşte
într-un an dintr-o
pereche de iepuri
dacă se ştie că în
fiecare lună,
fiecare pereche dă
naştere unei noi
perechi de iepuri,
care devin productivi
începând cu
luna următoare?
ştim mai mult de atât pentru a putea folosi acest instrument. Şi
totusi, care-i treaba cu 61,8?
Aşadar, căutările mele continuă către rezultate mai
detaliate şi mai interesante. Să o luăm însă cu începutul.
Cunoaştem cu toţii numerele din şirul lui Fibonacci. Primele
două numere sunt 0 şi 1, al treilea se obţine din adunare
primelor două, iar următoarele din suma ultimelor două
numere din şir. Astfel o să avem: 0, 1, 1, 2, 3, 5 ,8, 13, 21, 34, 55,
89, 144, 233, 610, etc. Şi înainte de a vedea cum a ajuns Fibonacci
la acest număr, să vedem înainte de toate, cine este
acesta.
Născut la începutul secolului al XIII-lea, în Imperiul
Roman, matematicianul Leonardo Pisano, este cunoscut sub
numele de Fibonacci, care însemna ,,cap sec”. Această poreclă
nu l-a împiedicat însă să dovedească contrariul. După ce a
călătorit în Algeria, Egipt, Siria, Grecia, Sicilia şi Provenţa unde a
descoperit numerele arabe şi minunăţiile sistemului numeric
arab, care ar fi fost imposibil cu literele latine, scrie Liber Abaci.
Cartea stârneşte mult entuziasm deoarece pe lângă noţiuni
teoretice, autorul prezintă şi multe întrebuinţări practice ale
matematicii în contabilitatea comercială, precum calcularea
marjei profitului, schimbul de bani, conversia sistemelor de
măsurare şi, deşi cămătăria era încă interzisă, Fibonacci
include şi o modalitate de calculare a plăţii dobânzilor.
Ce a atras cel mai mult atenţia a fost însă următoarea
problemă propusă de matematician: câte perechi de iepuri se
vor naşte într-un an dintr-o pereche de iepuri dacă se ştie că în
fiecare lună, fiecare pereche dă naştere unei noi perechi de
iepuri, care devin productivi începând cu luna următoare?
Fibonacci rezolvă problema şi ajunge la un total de 233 de
perechi de urmaşi în decursul unui an. Însă nu se opreşte aici.
El presupune că dacă prima pereche s-ar fi reprodus din a doua
lună, dând naştere unei alte perechi în fiecare lună, în a patra
lună, primii lor doi urmaşi ar fi început să se înmulţească. După
începerea procesului, numărul total de perechi de iepuri la
sfârşitul fiecărei luni ar fi fost: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144,
233.
Iată deci cum a apărut şirul lui Fibonacci pe care îl
regăsim de multe ori în natură: florile au de obicei 3, 5 sau 8
petale, spiralele florii-soarelui sunt în număr de 21, 34 sau 55,
22