RSM Romania_Agenda Economică_9-13.05.2016

More documents

Recommendations

Info

MACROECONOMIE • Inflația anuală negativă, la -3,3%, în scădere Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), “prețurile de consum, măsurate au fost mai mici cu 3,3% în luna aprilie 2016 comparativ cu luna aprilie 2015. Determinată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) scăderea a fost de —2,7%”. În luna aprilie 2016, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu aprilie 2015, este de 66,7% iar cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0 — 2,5% dețin o pondere de 20%. Mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 13,3%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2015 — aprilie 2016) față de precedentele 12 luni (mai 2014 — aprilie 2015), calculată pe baza IPC, este de—1,7%, iar rata medie pe baza IAPC este de—1,3%, informează INS. În aprilie 2016 față de aprilie 2015, prețurile de consum au scăzut la grupa mărfurilor alimentare cu 7,39%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunțat la începutul lunii mai că inflația va rămâne în teritoriu negativ până în luna iulie a acestui an și va reveni în intervalul din jurul țintei staționare, de 2,5%, la finele orizontului de prognoză (opt trimestre — n.r.). Comisia Națională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere la 0,9% proiecția de inflație pentru sfârșitul acestui an, de la 1,8% cât a estimat în prognozele anterioare (de toamna și de iarnă). Potrivit prognozei de primăvară, inflația medie anuală a fost, de asemenea, revizuită în scădere, la minus 0,7%, față de 0% în prognoza de iarnă. • România, din nou “tigrul Europei” Ritmul de creștere înregistrat de cele șase state membre ale UE din Europa Centrală și de Est a încetinit în primul trimestru, excepția fiind România. Bloomberg pune aceasta pe seama faptului că cheltuielile gospodăriilor nu au reușit să compenseze diminuarea fondurilor comunitare și scăderea cererii la export. Potrivit economiștilor chestionați de agenție, grație relaxării fiscale, economia românească a înregistrat în primul trimestru un avans de 3,9% în ritm anual, mai mult decât avansul de 3,8% înregistrat în ultimele trei luni ale anului trecut. În plus economia a fost ajutată și de creșterea consumului în urma majorărilor de salarii bugetare precum și de reducerile de TVA. “România va consuma întreaga rezervă fiscală pe care a acumulat-o în ultimii ani pentru a susține o creștere economică de peste 4% în acest an electoral”, a apreciat Juraj Kotian, economist la Erste Bank în Viena. “Pentru întregul an 2016, creșterea în Europa Centrală și de Est va rămâne solidă. Vom vedea probabil o creștere mai slabă în Ungaria și Cehia comparativ cu anul trecut în condițiile în care intrările de fonduri comunitare vor încetini. În schimb, creșterea în România și Polonia ar trebui să fie similară cu cea din 2015, posibil chiar și puțin mai mare, ca urmare a relaxării politicii fiscale”, a declarat William Jackson, economist la Capital Economics. • În ciuda creșterii economice solide, industria nu-și revine Industria înregistrează un plus de doar 0,6% în T1 an/an ca serie brută și un minus de 0,5% ca serie ajustată. Producția industrială, unul dintre principalii indicatori ai economiei, a crescut marginal în T1/2016, comparativ cu T1/2015, cu doar 0,6% (serie brută), însă faptul că, față de februarie, aceasta a avansat în martie cu 10% oferă totuși o bază de optimism pentru o revenire. Comparativ cu T4 2014, industria a scăzut însă cu 1,7%, ceea ce arată că lucrurile își revin greu. Producția industrială este puternic afectată de evoluția industriei extractive care își continuă declinul ca urmare a turbulențelor de pe piețele internaționale începute cu peste un an în urmă, dar nici industria prelucrătoare, principala componentă a industriei românești, nu oferă motive de optimism exagerat. Aceasta a crescut în T1 an/an cu doar 1,8% (serie bruta) și cu 0,9% serie ajustată dar a scăzut în Martie cu 0,4% față de februarie. • ANRE solicită liberalizarea totală a pieței gazelor Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a solicitat Ministerului Energiei abrogarea de la 1 iulie a Hotărârii de Guvern prin care a fost instituit calendarul de liberalizare a pieței gazelor naturale pentru populație, a declarat Niculae Havrileț, președintele ANRE, în cadrul unei conferințe organizate de revista Legal Magazin. “Am considerat că este important ca inițiatorul Hotărârii de Guvern care a instituit acest calendar să știe că la ora actuală evoluția pieței gazelor naturale este una favorabilă pentru liberalizare. Este momentul cel mai propice pentru finalizarea liberalizării. Practic, am solicitat ca HG care impune creșterea prețurilor la consumatorul casnic cu THE POWER OF BEING UNDERSTOOD AUDIT | TAX | CONSULTING
MACROECONOMIE • 10% de la 1 iulie să fie abrogată și să rămânem la prețul de 60 de lei pe MWh, cât este astăzi, ca preț de referință, urmând ca piața să stabilească adevăratul preț, dar să nu plecăm de la 66 de lei sau chiar 72 de lei așa cum este prevăzut în calendarul de liberalizare”, a susținut oficialul ANRE. Potrivit calendarului de liberalizare, la 1 iulie se prevede o creștere a prețurilor reglementate de 10%, de la 60 de lei pe MWh la 66 de lei pe MWh. Însă acest lucru ar însemna ca prețul reglementat să devina mai mare decât cel de pe piața liberă, care este de circa 63 de lei pe MWh. Pe de altă parte, potrivit unor surse din sector, Guvernul se opune însă liberalizării pieței gazelor de la 1 iulie întrucât acest lucru ar însemna inclusiv renunțarea la supraimpozitarea veniturilor suplimentare ceea ce s-ar traduce prin neîncasarea unor venituri la bugetul de stat. • Ministerul Finanțelor a împrumutat peste 328 de milioane de lei de la bănci MFP a împrumutat 328 de milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni pe nouă ani, la un randament mediu de 3,58% pe an. Valoarea emisiunii a fost de 300 de milioane de lei, iar băncile au subscris aproape dublu, respectiv 624,5 milioane de lei. Ministerul a planificat împrumuturi de 3,645 miliarde de lei de la băncile comerciale în luna mai 2016, din care 3,3 miliarde de lei prin șapte licitații de certificate de trezorerie și obligațiuni de stat și 345 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni. Sumele vor fi destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat. Conform prospectelor de emisiune, MFP are în program o licitație de certificate de trezorerie cu discont, in valoare de un miliard de lei. De asemenea, sunt în plan șase licitații de obligatiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 2,3 miliarde de lei, fiecare fiind urmată, a doua zi, de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni. În anul 2016, volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi lansate de MFP pe piața internă prin emisiuni de titluri de stat este determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 2,8% din PIB (circa 21 miliarde lei), care urmează să fie finanțat în proportie de 50% de pe piața internă și 50% de pe cea externă, precum și de nivelul refinanțărilor de titluri de stat scadente în 2016 denominate în lei și euro, în sumă de circa 38 miliarde lei, din care aproape 31 de miliarde de lei aferent emisiunilor denominate în lei și șapte miliarde lei emisiunilor denominate în euro. Surse: Bursa.ro, ZF.ro, Agerpres, Bloomberg, profit.ro BUSINESS ȘI INVESTIȚII PwC redevine auditorul financiar al BCR Contul BCR de Audit se întoarce la PwC, care a fost selectată de Erste Group pentru auditarea situațiilor financiare, urmând să înlocuiască EY, auditorul cu care austriecii au lucrat în ultimii 10 ani. PricewaterhouseCoopers (PwC) va audita situațiile financiare anuale, raportul administratorilor și declarațiile financiare consolidate ale Erste Group pentru anul financiar 2017. Decizia Erste va implica o reîntoarcere, după 13 ani, a contractului la PwC. La nivelul unui an, onorariile de audit plătite de o bancă mare se ridică la peste 3 milioane de lei, iar la nivelul unui grup depășesc echivalentul unui million de euro. Pentru PwC, Banca Comercială Română va fi cel mai mare client pe segmentul de audit. Anul trecut, PwC a fost auditor pentru câteva bănci de dimensiuni mai mici și pentru societăți financiare din grupul acestora: BancPost, Marfin Bank, Patria Bank (fosta Nextebank), Piraeus Bank, Porsche Bank și Veneto Banca. Grupul Erste a mai folosit PwC și pentru consultanță pentru tranzacțiile uriașe de vânzare a pachetelor de credite neperformante. • Daunele și despăgubirile în creștere au ridicat la nivel record tariful mediu la RCA Tariful mediu al polițelor RCA a fost anul trecut de 657 lei, atât în cazul persoanelor fizice, cât și al companiilor, cu 13,3% mai mult față de 2014, cel mai ridicat nivel înregistrat în perioada 2010 - 2015, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Instituția explică majorarea tarifului mediu la RCA prin creșterea semnificativă a daunei medii și a despăgubirilor totale plătite de asiguratorii autorizați pe acest segment de business. Astfel, în cazul persoanelor fizice, dauna medie a crescut de la 4.541 lei în 2010 la 6.577 lei în 2015, iar despăgubirile au urcat de la 828,63 milioane THE POWER OF BEING UNDERSTOOD AUDIT | TAX | CONSULTING
Page 1: THE POWER OF BEING UNDERSTOOD AUDIT
Page 5: BUSINESS ȘI INVESTIȚII • Kaufla

RSM Romania_Agenda Economică_9-13.05.2016

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?