RSM Romania_Agenda Economică_9-13.05.2016

THE POWER
OF BEING
UNDERSTOOD
AUDIT | TAX | CONSULTING
SĂPTĂMÂNA ECONOMICĂ ÎN ROMÂNIA
9–13 mai 2016

MACROECONOMIE
• Inflația anuală negativă, la -3,3%, în scădere
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de
Statistică (INS), “prețurile de consum, măsurate au fost
mai mici cu 3,3% în luna aprilie 2016 comparativ cu luna
aprilie 2015. Determinată pe baza indicelui armonizat al
prețurilor de consum (IAPC) scăderea a fost de —2,7%”.
În luna aprilie 2016, ponderea mărfurilor și serviciilor
care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu
aprilie 2015, este de 66,7% iar cele care au avut creșteri
cuprinse în intervalul 0 — 2,5% dețin o pondere de 20%.
Mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai
mult de 2,5% dețin o pondere de 13,3%. Rata medie
a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2015
— aprilie 2016) față de precedentele 12 luni (mai 2014
— aprilie 2015), calculată pe baza IPC, este de—1,7%,
iar rata medie pe baza IAPC este de—1,3%, informează
INS. În aprilie 2016 față de aprilie 2015, prețurile de
consum au scăzut la grupa mărfurilor alimentare cu
7,39%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunțat
la începutul lunii mai că inflația va rămâne în teritoriu
negativ până în luna iulie a acestui an și va reveni în
intervalul din jurul țintei staționare, de 2,5%, la finele
orizontului de prognoză (opt trimestre — n.r.). Comisia
Națională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere la
0,9% proiecția de inflație pentru sfârșitul acestui an,
de la 1,8% cât a estimat în prognozele anterioare (de
toamna și de iarnă). Potrivit prognozei de primăvară,
inflația medie anuală a fost, de asemenea, revizuită în
scădere, la minus 0,7%, față de 0% în prognoza de iarnă.
• România, din nou “tigrul Europei”
Ritmul de creștere înregistrat de cele șase state
membre ale UE din Europa Centrală și de Est a încetinit
în primul trimestru, excepția fiind România. Bloomberg
pune aceasta pe seama faptului că cheltuielile
gospodăriilor nu au reușit să compenseze diminuarea
fondurilor comunitare și scăderea cererii la export.
Potrivit economiștilor chestionați de agenție, grație
relaxării fiscale, economia românească a înregistrat în
primul trimestru un avans de 3,9% în ritm anual, mai
mult decât avansul de 3,8% înregistrat în ultimele trei
luni ale anului trecut. În plus economia a fost ajutată și
de creșterea consumului în urma majorărilor de salarii
bugetare precum și de reducerile de TVA. “România va
consuma întreaga rezervă fiscală pe care a acumulat-o
în ultimii ani pentru a susține o creștere economică de
peste 4% în acest an electoral”, a apreciat Juraj Kotian,
economist la Erste Bank în Viena. “Pentru întregul an
2016, creșterea în Europa Centrală și de Est va rămâne
solidă. Vom vedea probabil o creștere mai slabă în
Ungaria și Cehia comparativ cu anul trecut în condițiile
în care intrările de fonduri comunitare vor încetini. În
schimb, creșterea în România și Polonia ar trebui să fie
similară cu cea din 2015, posibil chiar și puțin mai mare,
ca urmare a relaxării politicii fiscale”, a declarat William
Jackson, economist la Capital Economics.
• În ciuda creșterii economice solide, industria
nu-și revine
Industria înregistrează un plus de doar 0,6% în T1
an/an ca serie brută și un minus de 0,5% ca serie
ajustată. Producția industrială, unul dintre principalii
indicatori ai economiei, a crescut marginal în T1/2016,
comparativ cu T1/2015, cu doar 0,6% (serie brută),
însă faptul că, față de februarie, aceasta a avansat în
martie cu 10% oferă totuși o bază de optimism pentru
o revenire. Comparativ cu T4 2014, industria a scăzut
însă cu 1,7%, ceea ce arată că lucrurile își revin greu.
Producția industrială este puternic afectată de evoluția
industriei extractive care își continuă declinul ca urmare
a turbulențelor de pe piețele internaționale începute
cu peste un an în urmă, dar nici industria prelucrătoare,
principala componentă a industriei românești, nu
oferă motive de optimism exagerat. Aceasta a crescut
în T1 an/an cu doar 1,8% (serie bruta) și cu 0,9%
serie ajustată dar a scăzut în Martie cu 0,4% față de
februarie.
• ANRE solicită liberalizarea totală a pieței gazelor
Autoritatea Națională de Reglementare în Energie
(ANRE) a solicitat Ministerului Energiei abrogarea
de la 1 iulie a Hotărârii de Guvern prin care a fost
instituit calendarul de liberalizare a pieței gazelor
naturale pentru populație, a declarat Niculae Havrileț,
președintele ANRE, în cadrul unei conferințe organizate
de revista Legal Magazin. “Am considerat că este
important ca inițiatorul Hotărârii de Guvern care a
instituit acest calendar să știe că la ora actuală evoluția
pieței gazelor naturale este una favorabilă pentru
liberalizare. Este momentul cel mai propice pentru
finalizarea liberalizării. Practic, am solicitat ca HG care
impune creșterea prețurilor la consumatorul casnic cu
THE POWER OF BEING UNDERSTOOD
AUDIT | TAX | CONSULTING

MACROECONOMIE
• 10% de la 1 iulie să fie abrogată și să rămânem la
prețul de 60 de lei pe MWh, cât este astăzi, ca preț de
referință, urmând ca piața să stabilească adevăratul
preț, dar să nu plecăm de la 66 de lei sau chiar 72 de lei
așa cum este prevăzut în calendarul de liberalizare”,
a susținut oficialul ANRE. Potrivit calendarului de
liberalizare, la 1 iulie se prevede o creștere a prețurilor
reglementate de 10%, de la 60 de lei pe MWh la 66
de lei pe MWh. Însă acest lucru ar însemna ca prețul
reglementat să devina mai mare decât cel de pe piața
liberă, care este de circa 63 de lei pe MWh.
Pe de altă parte, potrivit unor surse din sector, Guvernul
se opune însă liberalizării pieței gazelor de la 1 iulie
întrucât acest lucru ar însemna inclusiv renunțarea la
supraimpozitarea veniturilor suplimentare ceea ce
s-ar traduce prin neîncasarea unor venituri la bugetul
de stat.
• Ministerul Finanțelor a împrumutat peste 328 de
milioane de lei de la bănci
MFP a împrumutat 328 de milioane de lei de la bănci
printr-o emisiune de obligațiuni pe nouă ani, la un
randament mediu de 3,58% pe an. Valoarea emisiunii
a fost de 300 de milioane de lei, iar băncile au subscris
aproape dublu, respectiv 624,5 milioane de lei.
Ministerul a planificat împrumuturi de 3,645 miliarde
de lei de la băncile comerciale în luna mai 2016, din care
3,3 miliarde de lei prin șapte licitații de certificate de
trezorerie și obligațiuni de stat și 345 de milioane de
lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive,
aferente licitațiilor de obligațiuni. Sumele vor fi destinate
refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului
bugetului de stat. Conform prospectelor de emisiune,
MFP are în program o licitație de certificate de trezorerie
cu discont, in valoare de un miliard de lei. De asemenea,
sunt în plan șase licitații de obligatiuni de tip benchmark,
cu o valoare totală de 2,3 miliarde de lei, fiecare fiind
urmată, a doua zi, de o sesiune suplimentară de oferte
necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială
a emisiunii de obligațiuni. În anul 2016, volumul total al
împrumuturilor ce urmează a fi lansate de MFP pe piața
internă prin emisiuni de titluri de stat este determinat
de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 2,8% din
PIB (circa 21 miliarde lei), care urmează să fie finanțat în
proportie de 50% de pe piața internă și 50% de pe cea
externă, precum și de nivelul refinanțărilor de titluri de
stat scadente în 2016 denominate în lei și euro, în sumă
de circa 38 miliarde lei, din care aproape 31 de miliarde de
lei aferent emisiunilor denominate în lei și șapte miliarde
lei emisiunilor denominate în euro.
Surse: Bursa.ro, ZF.ro, Agerpres, Bloomberg, profit.ro
BUSINESS ȘI INVESTIȚII
PwC redevine auditorul financiar al BCR
Contul BCR de Audit se întoarce la PwC, care a
fost selectată de Erste Group pentru auditarea
situațiilor financiare, urmând să înlocuiască EY,
auditorul cu care austriecii au lucrat în ultimii 10 ani.
PricewaterhouseCoopers (PwC) va audita situațiile
financiare anuale, raportul administratorilor și
declarațiile financiare consolidate ale Erste Group
pentru anul financiar 2017. Decizia Erste va implica
o reîntoarcere, după 13 ani, a contractului la PwC. La
nivelul unui an, onorariile de audit plătite de o bancă
mare se ridică la peste 3 milioane de lei, iar la nivelul
unui grup depășesc echivalentul unui million de euro.
Pentru PwC, Banca Comercială Română va fi cel mai
mare client pe segmentul de audit. Anul trecut, PwC
a fost auditor pentru câteva bănci de dimensiuni mai
mici și pentru societăți financiare din grupul acestora:
BancPost, Marfin Bank, Patria Bank (fosta Nextebank),
Piraeus Bank, Porsche Bank și Veneto Banca. Grupul
Erste a mai folosit PwC și pentru consultanță pentru
tranzacțiile uriașe de vânzare a pachetelor de credite
neperformante.
• Daunele și despăgubirile în creștere au ridicat la nivel
record tariful mediu la RCA
Tariful mediu al polițelor RCA a fost anul trecut de 657
lei, atât în cazul persoanelor fizice, cât și al companiilor,
cu 13,3% mai mult față de 2014, cel mai ridicat nivel
înregistrat în perioada 2010 - 2015, potrivit datelor
Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Instituția
explică majorarea tarifului mediu la RCA prin creșterea
semnificativă a daunei medii și a despăgubirilor totale
plătite de asiguratorii autorizați pe acest segment
de business. Astfel, în cazul persoanelor fizice, dauna
medie a crescut de la 4.541 lei în 2010 la 6.577 lei în
2015, iar despăgubirile au urcat de la 828,63 milioane
THE POWER OF BEING UNDERSTOOD
AUDIT | TAX | CONSULTING

BUSINESS ȘI INVESTIȚII
• de lei la 1,08 miliarde de lei, în același interval. Pe daune
materiale, avansul a fost de 5,5% în ultimii șase ani, de la
781,96 milioane de lei la 825,17 milioane de lei. În privința
vătămărilor corporale, sumele plătite de asiguratori au
urcat de 5,5 ori, de la 46,66 milioane de lei în 2010 la
255,44 milioane de lei în 2015. Numărul de polițe RCA
existente la finele anului 2015 a fost de 5,19 milioane.
Dauna medie plătită pe total piață a fost de 7.106 lei,
în urcare cu 2,97% față de 2014, când acest indicator a
fost de 6.901 lei. Numărul de dosare de daună pentru
vătămări corporale pe total piață în 2015 a atins 6.792,
cu despăgubiri plătite de 438,05 milioane de lei.
13 mai - Zi istorică pentru bănci
A fost nevoie de un an și cinci luni de la explozia francului
elvețian (CHF) ca să adoptăm o soluție extremă pentru
persoanele ce s-au împrumutat în moneda atât de
ademenitoare cu opt ani în urmă. Vineri, 13 mai 2016,
va rămâne în istoria sistemul bancar și în memoria
debitorilor ziua în care s-a dat liber la darea în plată a
garanțiilor ipotecare, cei împrumutați eliberându-se,
astfel, de întreaga datorie, renunțând la locuința pe care
și-au cumpărat-o. Legea dării în plată, probabil cea mai
controversată și mai dezbătută inițiativă legislativă de
la noi, poate fi aplicată dar contradicțiile asupra textului
și asupra potențialelor efecte ale acesteia nu au încetat.
Împotriva legii s-au exprimat atât băncile comerciale,
cât și oficialii BNR, Guvernul și instituțiile internaționale
de credit. Mulți bancheri au afirmat că instituțiile
bancare vor contesta acțiunile consumatorilor și
vor ridica excepția de neconstituționalitate. Această
excepție poate fi ridicată și de către clienți, care vor
urmări eliminarea plafonului de 250.000 de euro din
textul de lege.
• UniCredit Bank majorează din 16 mai avansul la
creditele ipotecare
UniCredit Bank a decis ca începând de luni, 16 mai, să
majoreze avansul la creditele ipotecare și imobiliare
de achiziție, în lei și în euro, la 25%. “Această decizie a
fost adoptată în urma analizelor interne pe care le-am
realizat ca urmare a intrării în vigoare a legii dării în plată.
Monitorizăm cu atenție evoluția pieței imobiliare și
consecințele adoptării legii dării în plată.
Ne dorim în continuare să susținem cererea de finanțări
ipotecare, atât prin programul Prima Casă, cu privire la
care sperăm că fondurile vor fi suplimentate, cât și prin
finanțările de credite ipotecare cu avans 25. Credem că
acest produs ipotecar oferit de UniCredit Bank rămâne
în continuare printre cele mai competitive din piață”, au
explicat reprezentanții UniCredit. La creditele imobiliare
în lei UniCredit solicită până acum un avans minim de
15%, iar la împrumuturile ipotecare în euro avansul
minim era de 20%.
• Mioara Popescu preia conducerea Idea Bank
Mioara Popescu, 53 de ani, a primit aprobarea de la BNR
pentru a conduce Idea Bank, instituție de credit adusă
pe piață de polonezii de la Getin Holding și construită
pe scheletul Romanian International Bank (RIB). Astfel,
polonezii au instalat la conducerea băncii un român,
care a lucrat pentru RIB din august 2002, potrivit
informațiilor obținute de ZF și confirmate de bancă. RIB
s-a transformat în Idea Bank în aprilie 2015. Popescu a
fost și director al Direcției Rețea Distribuție din cadrul
CEC Bank între septembrie 2001 - august 2002. Idea
Bank a avut în anul 2015 pierderi de 35 milioane de zloți
polonezi (echivalentul a 37 mil. lei), față de un rezultat
pozitiv de 21 mil. zloți polonezi pe parcursul anului 2014,
potrivit datelor prezentate de grupul-mamă
Getin Holding.
• GTC își vinde ultimele două malluri din România
Dezvoltatorul imobiliar Globe Trade Centre (GTC),
al cărui acționar majoritar este gigantul american
Lone Star, are semnate angajamente preliminare de
vânzare pentru ultimele două malluri pe care le mai
deține în România, Galleria Arad și Piatra Neamț, după
ce anii trecuți a vândut altele două. Investitorul se
concentrează pe sectorul birourilor. Ultimele două
active de retail cu care GTC a rămas în România se
confruntă cu un grad mare de neocupare și cu o scădere
constantă a veniturilor. Investitorul a încasat din
închirierea Galleria Arad și Piatra Neamț în primele trei
luni ale acestui an circa 500.000 euro, cu 41% sub nivelul
înregistrat în primul trimestru din 2015, potrivit ultimului
raport financiar al companiei.
THE POWER OF BEING UNDERSTOOD
AUDIT | TAX | CONSULTING

BUSINESS ȘI INVESTIȚII
• Kaufland urcă pe locul trei în România
Retailerul german a ajuns la afaceri de 10,7 mld. lei
(2,4 mld. euro) în 2015, depășind Rompetrol și ajungând
pe locul trei în topul celor mai mari companii din
economie, după Automobile Dacia și OMV Petrom.
Afacerile Kaufland au avut anul trecut un salt de 33%
comparativ cu 2014, astfel că lanțul de hypermarketuri
a devenit primul retailer din economie care depășește
pragul de 2 mld. euro cifra de afaceri, după ce businessul
a crescut constant an de an. Kaufland își setase acest
obiectiv pentru 2018, însă l-a atins cu trei ani mai
devreme, datorită expansiunii rapide, politicii de prețuri
mici și a reducerii TVA la alimente. Nemții au reușit astfel,
pariind pe o expansiune accelerată, să-și dubleze cifra
de afaceri în perioada 2011-2015, câștigând peste 1
mld. euro la cifra de afaceri. În aceeași perioadă rețeaua
de magazine a crescut cu doar 50%, de la 71 la 107
hipermarketuri cu prețuri mici. Afacerile Kaufland au
avut anul trecut un salt spectaculos, de 33%, în pofida
faptului că 2015 a fost anul în care retailerul s-a extins
cel mai lent, cu doar cinci magazine noi. Revenirea
consumului și reducerea TVA i-au ajutat pe nemți să își
consolideze poziția de lider al retailului autohton.
Surse: Capital.ro, ZF.ro, Bursa, profit.ro
THE POWER OF BEING UNDERSTOOD
AUDIT | TAX | CONSULTING