bros_program_buzoianu-2016

#buzoianu2016

Cluj-Napoca este a doua localitate din România, după București,
ca număr de locuitori și prin potențialul său a reușit să atragă
investitori de talie mondială, care prin prezența lor au poziționat
Clujul pe harta orașelor cu potențial economic în care merită
investit.
Numeroase studii plasează Cluj-Napoca și zona metropolitană
aferentă ca arie cu potențial mare de dezvoltare pentru următorii
25 - 30 de ani

Conform clasificării Institutului Național
Francez de Statistică și Studii Economice,
suntem un centru urban de rang 1 cu o
populație de 323.000 de locuitori, plus
100.000 de studenți. Acest pol urban oferă
locuri de muncă și atrage profesioniști de
pe plan local, dar și din teritoriile proxime.
Astfel, pe viitor, ar putea oferi în regiune,
eșalonat pe termen mediu și lung, servicii
pentru un milion de oameni.
Cu peste 64.000 de specialiști în IT,
România, și mai ales Clujul, a devenit încă
din 2014 lider în Uniunea Europeană după
numărul de angajaţi în sectorul înaltei
tehnologii pe cap de locuitor şi ocupă locul
al şaselea la nivel mondial, potrivit unei analize
Bloomberg. România este unul dintre
cele mai mari centre din UE pentru afaceri
în înalta tehnologie, datorită forţei de
muncă bine pregătite şi costurilor scăzute,
în contextul unui deficit de specialişti la
nivel european estimat la nivelul anului
2015 la 500.000 de specialiști (estimare
făcută de Danny Gooris, senior regional
manager la Oracle Academy în Bruxelles),
ceea ce ar putea oferi economiei româneşti
“o strategie de exit” după 24 de ani de
tranziţie.
Se pun câteva întrebări :
·Este pregătit Clujul să asigure cadrul și
resursele necesare în ritmul evoluției
preconizate?
·Există studii de oportunitate și soluții pe
domenii, la zi, care să definească
tendințele strategice de dezvoltare,
inclusiv cele alternative?
·Avem o strategie comună conturată și
aplicată consecvent de principalele
entități implicate: administrație,
învățământ, antreprenoriat?
#buzoianu2016

România atrage antreprenori interesați
să se extindă în Europa și să își înființeze
aici centrul pentru extindere, mai arată
Bloomberg. Oraşe precum Bucureşti,
Cluj-Napoca sau Iaşi au ridicat numai în
ultimii 10 ani turnuri din oţel şi sticlă, care
îi găzduiesc acum pe programatori. Ne
bucură elogiile aduse Clujului de presa
internaţională, în Financial Times, Paris
Match, Bloomberg sau TechCrunch. Suntem
mândri să ne reafirmăm potenţialul
de lider regional şi de capitală a celei mai
vaste şi prospere provincii din România.
Însă, din 2016 şi până în 2020, trebuie să
trecem la un nivel superior, care să ne
acrediteze ca centru regional european
În acest moment, Clujul este suprasaturat
din punct de vedere al infrastructurii,
luând în calcul populația stabilă, flotantă
și cea aflată în tranzit, cu un aeroport
internațional care estimează un rulaj de
1,8 milioane de călători în 2016, la care se
adaugă vizitatorii mallurilor, ai studenților,
ai instituțiilor de sănătate și turiștii.
Estimăm, conform Institutului Național
Francez de Statistică și Studii Economice,
că infrastructura și serviciile Clujului
suportă azi o presiune de circa 600.000
de persoane. Mai mult, se preconizează o
creștere anuală de 25%, pe termen mediu,
în anumite domenii de activitate, creștere
care trebuie susținută printr-un program
administrativ bine articulat.
Cred că nu sunt tratate suficient de
aplicat principalele provocări actuale :
·Insuficienta ofertă de resursă umană
calificată pentru proiectele deja existente,
cele anunțate ca intenție pentru Cluj, dar
și cele aflate în faza de analiză. Marii
jucători din diferite domenii ar trebui să
apară de acum încolo.
·Creșterea costurilor per angajat și
creșterea costului vieții în Cluj.
·Scăderea calității vieții pe componenta de
mediu cauzată de aglomerația din trafic,
dar și pe alte componente.

Soluție
Soluția mea se bazează pe un proiect
cu un orizont de 40 de ani, care trebuie
demarat acum. Atunci când propun
“Clujul unui milion de oameni”, mă refer
la pașii pe care trebuie să-i facem către o
zonă urbană mai cuprinzătoare - extinsă
pe o rază de 50 de kilometri în jurul
municipiului.
Propun o soluție de realizare a unei
infrastructuri moderne pentru integrarea
într-o zonă de interese comune a
localităților periferiei urbane, în prima
fază, și apoi conectarea orașelor
importante din împrejurimi: Dej, Gherla,
Turda, Câmpia Turzii.
Astfel, am putea beneficia de un Cluj
mai puțin aglomerat, mai curat, mai verde.
Un oraș mai eficient administrat și mai
prosper. O regiune unde costurile vieții
cotidiene și implicit costurile per angajat
ar fi mai mici.
#buzoianu2016

Viziune
Cluj-Napoca, orașul de care ești mândru
și în care merită să investești!
Misiune
Crearea unui pol modern de stabilitate
și dezvoltare regională, dedicat locuitorilor
săi, vizitatorilor și antreprenorilor.
Valori
Gestionarea eficientă și transparentă a
resurselor comunității.
Clujeanul pe primul plan, fără presiunea
grupurilor de interese.
Primăria ca facilitator și conector pentru
toate categoriile sociale și ocupaționale.

Durată și etape
Orizontul în care se poate
atinge obiectivul central este de
maximum 40 de ani, cu o
structurare a planurilor de
acțiune pe patru perioade de
timp distincte, care reprezintă
și etapele de implementare ale
întregului proiect:
Planul imediat
(3 - 6 luni,
până la 1 an)
#buzoianu2016

Orizontul de
4 ani
Orizontul de
20 de ani
Orizontul de
40 de ani

#buzoianu2016
Planul imediat
(3 - 6 luni, până la 1 an)

Revizuirea tuturor contractelor de servicii
aflate in derulare, în principal cele care
influențează calitatea vieții cetățenilor, cu
scopul ridicării standardului de calitate a
lucrărilor și un control riguros și continuu
al acestora. Cele mai importante dintre
cele idenficate sunt:
·curățenia stradală
·dezinsecția și deratizarea
·amenajarea și întreținerea spațiilor verzi
·reparații străzi
·reparații clădiri istorice și nu numai
·piețe publice de desfacere a produselor
agricole existente și crearea altora noi
Clujul curat
Evaluarea activității personalului din
primărie, asigurând toate birourile cu
specialiști capabili și implicați în problemele
specifice din comunitate.
Motivarea și asigurarea accesului la cursuri
de specializare specifice domeniului în
care activează.
Crearea unui grup consultativ de experți
din societatea civilă, pe domenii de interes
în sprijinul definitivării proiectelor și
asistenței în derularea lor.
Un Cluj
mai verde
Întărirea prezenței constante în stradă
alături de cetățeni a departamentelor de
control pe domenii din cadrul primăriei,
inclusiv Poliția Locală, în vederea identificării
problemelor cetățenilor, dar și
rezolvarea lor cât de operativ posibil.
Siguranța cetățeanului înainte de toate –
profesionalizarea și dotarea Poliției Locale
în vederea intervenției cât mai prompte
la solicitările cetățenilor, precum și o
prezență mult mai vizibilă in zona centrală
și în cartiere pentru a asigura un climat de
siguranță cetățenilor.
Drumuri
fără gropi

orizontul de 4 ani
Direcții de acțiune
Administrație
și relații
internaționale
Infrastructură,
trafic și urbanism
Dezvoltare
economică
Societate,
educaţie, cultură
şi sport
#buzoianu2016

Administrație
și relații
internaționale
Propun o administrație cu abordare
independentă, pentru care să primeze
interesul public și nu al unor grupuri de
interese, care să gestioneze responsabil
resursele publice. Este nevoie, așadar,
de o administrație:
·Neatinsă de corupție și de presiunea grupurilor de interese.
·Deschisă, care caută soluții cu transparență totală.
·Mai abordabilă, cu mai puțină birocrație, care să gestioneze
procedurile administrative în mod facil pentru cetățean.
Introducerea principiului “Digital First”
Adică regândirea procedurilor primăriei,
pentru a fi majoritar electronice și
disponibile cu prioritate online și abia apoi
la ghișeu.
Introducerea unui “City Manager”
pentru coordonarea operațională a
programelor primăriei.
Pentru un Cluj prosper şi deschis internaţional,
un oraș care să urce în topul
metropolelor regionale din Europa Centrală
și să atragă investitori de calibru şi
evenimente de anvergură, trebuie bine
coordonate şi optimizate relaţiile internaţionale
ale Clujului.

Clujul trebuie să devină o comunitate
activă pe scena internaţională, cu iniţiative
proprii. Obiectivul principal este avansarea
la nivelul la care încheiem, în cadru
european, parteneriate cu metropole
regionale şi ne implicăm în schimburi de
experienţă relevantă cu alte regiuni. Lista
de domenii în care parteneriatele trebuie
fructificate este următoarea:
·transfer de bune practici
·privilegierea cooperării economice
·(re)organizare administrativă internă
·dezvoltarea tehnologiilor urbane
·politici de transport public
·protecţia mediului urban şi natural
·infrastructură computerizată
·gestiunea companiilor publice aflate în
subordinea Primăriei
·colaborarea instituţionalizată
permanentă cu mediul de afaceri
·susţinerea spiritului antreprenorial local
prin formule colaborative internaţionale
·promovarea culturii clujene în mediu
internațional
·absorbţia de fonduri europene
O nouă abordare a relațiilor internaționale
va oferi credibilitate, poziționând Clujul ca
oraș deschis, cu o activitate sustenabilă pe
termen lung.
Proiecte de susținere a direcției:
·regândirea Biroului de relații internaționale,
în colaborare cu universitățile,
mediul de afaceri și societatea civilă;
·crearea unui centru pentru grupurile de
afaceri străine orientate spre investitii și
pentru persoanele-cetățeni străini
angajate în Cluj , cu rol de asigurare a
mediului adecvat pentru integrarea lor.
Biserica
Sfântul Mihail
Biserica
Sfânta Treime
#buzoianu2016

infrastructură,
trafic și
urbanism
Propun un Cluj mai liber în trafic.
Un oraș care să redea centrul pietonilor și
care să ofere șoferilor centuri de ocolire:
N și S. Un oraș în care să poți merge cu
bicicleta la serviciu:
Elaborarea unui program de modernizare a
străzilor fără infrastructură din oraş.
Realizarea obligatorie cu sprijin guvernamental
a centurii de sud şi pregătirea
centurii de nord pentru închiderea inelului
de circulaţie exterior oraşului şi conectarea
lui la Autostrada Transilvania.
Catedrala Adormirea
Maicii Domnului
Extinderea zonei pietonale în zona
istorică, în principal între cele trei
catedrale ale oraşului – ortodoxă,
romano-catolică şi greco-catolică. Este
una dintre soluţiile aplicate cu succes în
câteva din capitalele europene şi în desfăşurare
în altele (Oslo, Madrid, Bruxelles)
si subliniază caracterul multicultural și
multiconfesional al municipiului, consolidat
în istoria seculară Transilvaniei.
Crearea a 1-2 inele de circulaţie
concentrice cu sens unic şi lumină verde
funcţională, pe infrastructura existentă,
intersectate de străzi cu sens unic. Aceasta
va creşte fluenţa traficului şi numărul
de parcări stradale.
Fluidizarea traficului în punctele critice
ale orașului, prin construirea unor pasaje
subterane. (Exemplu Piața Mărăști, Calea
Turzii/Avram Iancu)
Impunerea aprovizionării unităţilor comerciale
din zona centrală exclusiv noaptea în
intervalul orar 20 00 – 05h 00 .

Reevaluarea programului de reparaţii a
infrastructurii rutiere cu atragerea de
resurse suplimentare extrabugetare (fonduri
europene în principal) şi corelarea
obligatorie a programului cu furnizorii
de utilităţi pentru reducerea spargerilor
repetate ale tramei stradale.
Finalizarea actualului proiect al gropii de
gunoi şi iniţierea unui proiect nou bazat pe
tehnologii moderne de sortare şi prelucrare
a gunoiului. Implementarea unui proiect
de reciclare selectivă pentru întregul oraș.
Sprijinirea și responsabilizarea cetățenilor
spre colectarea selectivă a deșeurilor.
Un Cluj cu adevărat
accesibil pentru
bicicliști
Regândirea proiectului de piste pentru
biciclişti, corelat cu zona pietonală, pentru
a se elimina inadvertențele actuale, care
nemulțumesc comunitatea de bicicliști şi
aducerea pistelor la un nivel de funcționalitate
adecvat.
Propun un Cluj în care să
restaurăm frumusețea
arhitecturală a fațadelor zonei
centrale.
Propun un Cluj în care nu se mai construiește
haotic, ci cu mai multă fermitate în
respectarea normelor și legilor.
#buzoianu2016

Soluții pentru
parcări
Crearea unui sistem complementar de
park & ride: prin parcarea automobilului
personal în zona extra-pietonală, asigurindu-se
un acces facil la închirierea unei
biciclete în interiorul zonei pietonale.
Propun un Cluj în care să
înlocuim garajele vechi din
tablă cu soluții moderne de
parcare.
Parcare pentru fiecare, în centru şi în
cartiere.
Zona centrală: crearea unei reţele de
parcări inteligente supraterane, pe structuri
uşoare şi pe suprafete mici de teren în
jurul centrului oraşului. Am identificat deja
peste 20 de posibile locații.
Cartiere: Crearea unui fond de investiții
de 10.000.000 de lei, din bugetul primăriei,
care să permită construcția de parcări
subterane și supraterane, propuse spre
achiziție proprietarilor de autoturisme
la preț redus sau într-un sistem avantajos
de rate. Această investiție ar permite
recuperarea rapidă a fondului investit si
redeschiderea prin aceasta de noi parcări
în alte cartiere. Obiectivul este înlocuirea
garajelor de tablă existente şi creşterea
numărului de locuri de parcare.

Urbanism
Iluminat public cu cost zero din surse de
energie regenerabilă.
Introducerea unor măsuri de stimulare a
antreprenorilor care construiesc mai multe
parcări decât minimum impus de regulamente.
Elaborarea cu sprijinul specialiştilor a
unui ghid de bune practici în construcţii şi
urbanism pe cartiere care, alături de PUG,
să poată duce la crearea unei identităţi de
funcţionalitate şi aspect ale fiecăruia.
Consolidarea programului
clădirilor verzi, eficiente din
punct de vedere eco-energetic.
Lansarea unui program de refaţadizare a
clădirilor din zona centrală şi iluminarea
lor arhitecturală.
Lansarea unui program de reabilitare a
clădirilor în cartiere.
Pentru ambele programe menționate mai
sus, finanţarea se va efectua prin contractarea
unui credit pe termen lung cu
rambursare din recuperarea graduală a
sumelor de la proprietarii clădirilor.
#buzoianu2016

Lansarea proiectului Someşul, luciu de
apă viu, în care râul devine un element
de legătură natural al principalelor
parcuri clujene. Sprijinirea proiectului
Someș Delivery si colaborarea cu inițiatorii
lui.
Reabilitarea urgentă a podurilor de peste
Someş şi punerea lor în valoare.
Recuperarea, in urma finalizarii litigiilor în
curs, a terenurilor Cartierul tineretului şi
Lomb, împreună cu lansarea unui program
de acordare gratuită de terenuri tinerilor
pentru construirea de case conform legii.
Propun un Cluj mai verde, cu mai multe spații de joacă și de
recreere. Să facem din Cluj cel mai verde oraș din România!
Identificarea zonelor verzi şi a spaţiilor cu
potenţial de transformare în zonă verde
din cadrul livezilor Clujului, zonelor verzi
Făget, Hoia şi a altor perimetre apte să
devină viitoarele parcuri ale cartierelor în
dezvoltare.
Reamenajarea, modernizarea parcurilor
mai puțin vizitate și inserarea lor ca si
puncte strategice pe harta orasului:
Parcul Feroviarilor
Parcul Etnografic Romulus Vuia
Parcul Cetățuia
Reamenajarea, modernizarea spațiilor
verzi de pe lângă râul Someș.
Se vor avea în vedere variante neconvenționale
de creștere a suprafeței verzi
cum ar fi utilizarea acoperișurilor, grilaj cu
gazon în loc de suprafețe asfaltate etc.
Spațiile verzi vor fi tratate ca ecosistem și
prin urmare vor prima criteriile ecologice
asupra celor estetice iar în extravilan se
vor conserva cât mai multe zone naturale
sau cvasinaturale.

Parcul
Feroviarilor
Parcul
Etnografic
Romulus Vuia
Parcul
Cetățuia
#buzoianu2016

Dezvoltare
economică pe
patru piloni
O politică proactivă spre antreprenoriat:
Universitar
IT
Servicii suport. Externalizare
Medical
Cei implicați în aceste domenii trebuie angrenați într-o strategie de
dezvoltare comună, bazată pe viziune și resurse complementare.
Pilonul Universitar
Trebuie dezvoltată legătura între mediul
universitar și cel de afaceri.
Tinerii trebuie puși în legatură cu potențiali
angajatori și domeniile acestora
de activitate încă din perioada liceului prin
programe de studii/proiecte complementare
educației liceale și universitare.
Orasul este un centru universitar de excelenţă,
cu performanţe care au contribuit
la creşterea oraşului nostru în etapele succesive
de dezvoltare ale ultimelor decenii.
Universitățile furnizează resursa umană
anual reînnoită, îmbogăţită de aport
transilvănean şi nu numai. Dacă vrem să
fim în viitor un centru atractiv şi un pol
de creştere, trebuie să dezvoltăm eficient
legătura dintre mediul universitar şi cel de
afaceri, începând cu orientarea profesională
și pregătirea tinerilor încă din timpul
studiilor liceale, în paralel cu reorientarea
profesională a celor afectați de dinamica
pieței muncii pe domenii.
De asemenea, universitățile clujene sunt
un exportator de servicii de calitate în
învățământ prin marele număr de studenți
străini atrași.

Pilonul IT > Cluj-Napoca, centru
regional de expertiză IT
IT-ul este o sursă considerabilă de venituri
și de dezvoltare pentru municipiu.
De la soluțiile dezvoltate de acest sector,
la oamenii pe care îi pregătește și angajează,
IT-ul atestă potențialul de inovație și
dezvoltare economică a orașului. Aflat în
perioada de creștere accelerată, administrația
locală are misiunea de a susţine
necesarul de dezvoltare a acestui segment
şi a-i asigura avantajul competitiv de a opera
în Cluj-Napoca. Mai exact, prin măsuri
ca: facilitarea activităţilor de pregătire a
resursei umane în domeniu şi scăderea
costului per angajat. Este necesară o
demitizare a sectorului și o promovare a
acestor așteptări pentru creșterea bazei
de selecție.
Pilonul servicii suport:
Un segment de servicii, complementar
IT-ului ca si specific al activității, insuficient
dezvoltat, care poate aduce un
număr de locuri de muncă estimat de
cinci ori mai mare decât sectorul IT. Pe
lângă companiile existente deja la Cluj,
există numeroase companii importante
care plănuiesc să opereze în Cluj-Napcoa
şi să angajeze sute de oameni, dacă le
preîntâmpinăm nevoile logistice şi legate
de resursă umană.
Obiectiv : facilitarea creării
a 30.000 de locuri de muncă
până în 2020.
Sistemul medical clujean, furnizor de servicii în sănătate pe plan
regional şi internaţional.
Este · esenţială construirea Spitalului
Regional de Urgenţă, corelat cu finalizarea
centurilor Clujului pentru a asigura
accesul rapid din orice punct al orașului
și către oraș din toate regiunile Transilvaniei.
Stimularea ·
antreprenorialului pe segment
medical şi susţinerea activităţilor
şi serviciilor de specialitate, pentru
poziţionarea Clujului ca port european
de referință în turismul medical.
Pe lângă asigurarea asistenței medicale
către locuitorii Clujului, calitatea recunoscută
a serviciilor a consolidat poziția
de exportator regional de servicii medicale
în bazinul transilvan și național. Dezvoltarea
la nivel internațional este pasul următor
firesc care trebuie făcut în scopul generării
unui turism medical.
Avem deja ca exemple oraşe europene care
şi-au construit reputaţia în acest segment (
Lucerna, Lausanne, St. Gallen sau Salzburg).
Acest segment se va redefini în urma
construirii Spitalului Regional de Urgență,
centru de excelență interdisciplinar, corelat
cu activitatea pe specializări a celorlalte
unități sanitare existente în Cluj.
#buzoianu2016

Societate,
educaţie, cultură
şi sport
Social:
Crearea de programe de orientare şi
reconversie profesională în acord cu necesarul
de locuri de muncă din industriile
angajatoare.
Elaborarea unui program de construcții de
locuințe, dar și oferirea de teren gratuit
persoanelor tinere, conform legii, în zonele
Lomb, Tineretului şi altele, după recuperarea
terenurilor din proiectele blocate.
Sprijinirea ONG-urilor care derulează
programe de incluziune socială.
Programe de educaţie în tehnologii şi
folosirea acestora.
Susţinera programului de asistenţă
medicală primară prin reţeaua medicilor
de familie.
Educaţie:
Intenţionez să propun Clujul ca şi colocaţie
a Universiadei studenţeşti 2020.
Crearea unei platforme de colaborare sau
a unei asociaţii care să reunească organizaţiile
de elevi şi studenţeşti cu angajatorii
de top din Cluj-Napoca, în scopul orientarii
si formării profesionale a tinerilor.
Susținerea programelor de educaţie profesională
non-formală care pot contribui la
dezvoltarea carierei a mii de tineri (testate
la nivel local cu rezultate foarte bune);
Sprijinirea programelor de reorientare
profesională a persoanelor afectate de
dinamica sectoarelor economice.
Dezvoltarea unei politici de valorizare şi
punere în evidenţă a acelor tineri care
constituie exemple de reuşită în diverse
domenii (atât profesional cât şi personal),
oferind Clujului posibilitatea de a se
dovedi încă o dată o comunitate cu spirit
pozitiv şi constructiv.

Infrastructură educaţională:
Construcţie de grădiniţe (în zone
în care nu există sau sunt neconforme)(Mărăşti,
Între Lacuri, Bună
Ziua, Borhanci)
Dezvoltarea unui centru de
excelenţă pentru tineri olimpici
capabili de performanţă
Construcţie de săli de sport unde
acestea nu există, dar sunt spaţii
disponibile(Liceul Teoretic ,,Lucian
Blaga”, Şcoala Gimnazială Horea,
Colegiul Tehnic ,,Ana Aslan”)
Modernizarea atelierelor din
colegiile şi liceele tehnologice
Reparaţii şi modernizare
(Liceul Teoretic ,,Nicolae Bălcescu”,
Colegiul Naţional ,,George Bariţiu”,
Colegiul Naţional ,,George Coşbuc”
corpurile C și D)
Transformarea unor cămine
nefolosite sau parţial folosite în
locuinţe sociale
Dezvoltarea unui centru de
excelență de training și dezvoltare
personală pentru orientare
și reorientare profesională, cu
implicarea inspectoratului școlar,
a colegiilor şi liceelor, a universităţilor
şi a operatorilor economici
Provocare: școlile nu produc suficienți absolvenți pregătiți pe
curricula specifică industriei, regional şi internaţional.
Soluții:
·Centre de reconversie profesională
încurajate, sprijinite de adminisțratie:
de exemplu, la Școala informală de IT, un
absolvent cu studii superioare din domenii
diverse (economic, juridic, filologic etc),
cu efort rezonabil, poate în câteva luni să
dobândească aptitudini pentru a fi angajat
în IT sau servicii suport zone cu venituri
ridicate.
·Programe în parteneriat cu firmele IT,
facultăți și licee pentru introducerea în
curricula opțională de formare în programare.
#buzoianu2016

Cultură:
Câștigarea competiției pentru obținerea
titlului de Capitală Culturală Europeană
2021 cu alternativa de a declara 2021 anul
culturii la Cluj-Napoca
Programe de susținere a artiștilor locali,
programe de schimb de experiență cu
artiști din alte orașe
Finalizarea Centrului de Industrii Creative,
spațiu de manifestări și întâlniri ale artiștilor,
de schimb de idei și competențe
Deschiderea în franciză a unor muzee sau
colecţii internaţionale
Crearea unui muzeu de știință: educație,
cercetare și divertisment în același loc
Deschiderea unor filiale de galerii internaţionale
de artă
Creşterea în amploare a festivalurilor de
notorietate
Festival internaţional de muzică și cultură
urbană
Festival internațional de antreprenoriat,
media-interactiv
Regândirea programului “Zilele Orașului”,
orientat spre valorile locale pentru prmovarea
Clujului.

Sportul :
Clujul beneficiază de o structură demografică
bună, ceea ce implică un potenţial
de selecţie care trebuie încurajat.
Încurajând sportul local, jucăm mai bine
cartea reînnoirii resursei umane sportive,
la nivel de amator şi apoi profesionist.
Intenţionez:
·alocarea de spaţii şi amenajarea de săli de
sport în cartiere;
·crearea unei serii de mini-terenuri de sport
în aceleaşi zone;
·elaborarea unui plan de susţinere în
comun cu mediul de afaceri a sportului
de performanţă clujean, inclusiv un plan
de relansare a echipei de fotbal Universitatea
Cluj. (Aceasta se leagă de o întrebare
firească: dacă nu pentru U Cluj, atunci de
ce s-a construit Cluj Arena şi care este
principala lui destinaţie, dacă nu aceea de
a servi o echipă readusă într-o formă de
bună competitivitate?)
#buzoianu2016

Obiective pe 4 ani
· Administrație eficientă, transparentă,
pentru cetățean
· Creşterea încasărilor la bugetul local cu
5% anual
· Remodelarea activităților cu publicul
astfel încât ele să fie ușor accesibile
on-line și apoi la ghișeu
· Profesionalizarea funcționarilor publici
neperformanți și reanalizarea contractelor
publice și aducerea lor la parametri optimi
· Regândirea mobilității urbane în oraș,
cu garantarea calității (timpului de tranzit)
transportului în comun. Stimularea
alternativelor sustenabile și îmbunătățirea
rețelei de piste pentru vehicule ușoare
· Trafic redus în zona ultracentrală, continuând
cu scoaterea a autoturismelor
din centru, cu excepția mijloacelor de
transport în comun, până reușim să
transformăm zona ultracentrală într-una
exclusiv pietonală
· Program de schimbare a aspectului clădirilor,
refațadizarea și punerea în valoare a
arhitecturii istorice din centru, plus modernizarea
fațadelor în cartiere
· Departamentele de control și Poliția Locală
prezente în stradă la orele de vârf, alături
de cetățean
· Iluminat public gratuit, cu cost zero, prin
utilizarea unor surse regenerabile de
energie
· Desființarea unor parcări improvizate
și înlocuirea lor cu parcări moderne, mai
eficiente
· Urbanism sustenabil și concentrarea
investițiilor pe infrastructură cu impact
major: axa est-vest, centura sud, parcări
· Facilitarea creării a peste 30.000 de
locuri de muncă; orientare și reconversie
a resurselor umane
· Cel mai verde oraș din România. Mai multe
locuri de joacă, mai multe parcuri, iar acolo
unde este posibil grădini verticale și de
acoperiș

orizontul de 20 de ani
Realizarea unei linii de metrou combinat
cu tren uşor suprateran, pe fonduri
europene în lungul Someşului, între
Gilău şi Jucu, axa în jurul căreia vor fi
create viitoarele cercuri de dezvoltare
ale aglomerării urbane (exemplul oraşului
Bari). Este singura soluţie rezonabilă care
ar schimba radical aglomerarea creată în
zona centrală a Clujului.
Crearea infrastructurii de transport de
suprafaţă complementară liniei de metrou
pentru asigurarea mobilităţii urbane.
Definitivarea zonelor verzi de interes şi
conservarea lor ca viitoare parcuri eventual
tematice ale aglomerării urbane.
#buzoianu2016

orizontul de 40 de ani
Realizarea unei infrastructuri moderne
pentru integrarea în zona de interese
comune a localităților importante pe
o raza de 50 km - Dej, Gherla, Turda,
Câmpia Turzii - pentru valorificarea ecosistemului
urban in jurul Clujului.
Crearea de programe comune de
dezvoltare economică bazate pe resursele
specifice fiecărei zone. Clujul și zona
adiacentă axate pe tehnologii înalte
și comert complex, celelalte orașe pe
valorificarea platformelor industriale și
logistice existente. Din punctul de vedere
al dinamicii economice şi al atractivităţii
regiunii se va crea o ofertă diversă,
interconectată, care va asigura pe termen
lung stabilitate în arealul clujean.

Concluzie
Vrem să angajăm comunitatea locală
într-un proiect care va dezvolta Clujul,
economia lui, va crește calitatea vieții şi
va impune oraşul pe poziţia de capitală
regională recunoscută în România și pe
plan internațional.
Redimensionarea Clujului este firească și
necesară acum, însă ea trebuie făcută în
baza unui program pe termen lung asumat
și promovat de comunitate.
Cluj-Napoca
01.05 2016
#buzoianu2016

Octavian Buzoianu
Primar pentru Cluj-Napoca.
#buzoianu2016