revista

Haiku, cuvânt şi imagine
prof. Cristina CERGAN, inspector școlar de specialitate
Haiku este un gen de poezie cu formă fixă,
provenind din tradiția literară japoneză, alcătuită din 17
silabe repartizate în 3 versuri formate din 5, 7, 5 silabe.
Scriitorul care a impus şi a dat strălucire acestei
specii literare e considerat a fi Matsuo Basho (1643-
1694). Poezia era din punctul său de vedere o tuşă de
penel, un desen schiţat în două-trei linii, o emoţie
distilată într-o notaţie fugară, dar profund umană şi de o
puternică sugestivitate.
Această specie literară are nenumărate reguli,
impuse încă de la începuturile sale şi respectate până în
prezent. Din punctul de vedere al mesajului, haiku-ul
transmite, în limbajul poeziei, sentimente legate de
evanescența vieţii, a lucrurilor, de inefabilul trăirilor şi
trebuie să conţină, obligatoriu, o aluzie la un anotimp şi
chiar un cuvânt care să numească un anotimp sau un
element aparţinând naturii – de pilda, „cireşi în floare”,
pentru primăvara, „zbor de rândunici”, pentru vară,
„frunze pe cărări”, pentru toamna etc.
O altă regula specifică pentru haiku este că autorul
să nu se limiteze la a descrie ceva, ci să se detașeze şi să
prindă doar esenţa sentimentului, într-o imagine cât mai
neaşteptată, subtilă, să incite la meditaţie.
3