Abordarea filosofică a omului în Evul Mediu şi renastere
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Abordarea</strong> <strong>filosofică</strong> a <strong>omului</strong> <strong>în</strong><br />
<strong>Evul</strong> <strong>Mediu</strong> <strong>şi</strong> Renaştere<br />
Plan:<br />
1. Specifcul filosofiei medievale<br />
2. Patristica – Aureliu Augustin (independent)*<br />
3. Caracteristica filosofiei renascentiste<br />
(umansimul)<br />
4. Nicollo Machiavelli – „Principele” (independent)
Specifiul filosofiei medievale<br />
Conform revelaţiei creştine<br />
DUMNEZEU a creat lumea din nimic<br />
(ex nihilo), prin actul voinţei <strong>şi</strong><br />
atotputerniciei sale<br />
Eixstă un <strong>în</strong>ceput absolut, unde<br />
DUMNEZEUL a creat toate lucrurile<br />
existente, fiind veşnic neschimbat el<br />
este dincolo de actul cunoaşterii, <strong>în</strong>să<br />
EL este dat <strong>omului</strong> prin revelaţie <strong>în</strong><br />
textele Bibliei
Motivele g<strong>în</strong>dirii religioase<br />
Filosofia creştină este o sinteză <strong>în</strong>tre:<br />
Religia iudaică<br />
(Noul testament)<br />
O sumă de<br />
doctrine<br />
filosofice<br />
Platon<br />
Aristotel<br />
Plotin<br />
Stoicii
Motivele g<strong>în</strong>dirii religioase<br />
Filosofia medievală este complementară<br />
teologiei, iar specificul ei este transmis de relaţia:<br />
DUMNEZEU - om<br />
Aspectele de etică, ontologie, gnoseologie, estetică<br />
erau admise numai sub aspectul sensului divin al<br />
existenţei<br />
Îndoiala <strong>filosofică</strong> <strong>în</strong> faţa adevărului este<br />
<strong>în</strong>lăturată cu ajutorul raţionamentelor deductive –<br />
Totul de ce are nevoie omul este scis <strong>în</strong> BIBLIE
Cunoaşte-te pe tine <strong>în</strong>suţi
Fundamentele filosofiei medievale<br />
Esenţa tuturor formelor<br />
de existenţă, al frumuseţii<br />
este DUMNEZEU, fiind<br />
totodată <strong>şi</strong> scopul slujirii<br />
<strong>omului</strong>
Fundamentele filosofiei medievale
Fundamentele filosofiei medievale
Fundamentele filosofiei medievale<br />
În centrul religiei se află simbolul prin care se<br />
sub<strong>în</strong>ţelege imaginea lumii divine.<br />
Simbolul există nu ca realitate ci ca tendinţă<br />
dinamică<br />
Marile simboluri ale credinţei sunt <strong>în</strong>cifrate <strong>în</strong><br />
BIBLIE, care este o revelaţie.<br />
Cu ajutorul raţiunii este imposibil de <strong>în</strong>ţeles<br />
revelaţia <strong>şi</strong> credinţa.
Etapele de constituire a filosofiei E.M.<br />
Apostolică<br />
Începutul<br />
sec I e.n.<br />
Răsp<strong>în</strong>direa <strong>şi</strong> primele interpretări<br />
verbale, predici religioase ale<br />
discipolilor lui Iisus
Etapele de constituire a filosofiei E.M.<br />
Evanghelică<br />
Sfîr<strong>şi</strong>tul sec<br />
I e.n.<br />
Marcu Matei Luca Ioan<br />
Se oficiază principiile universale ale<br />
creştinismului, apar evangheliie
Etapele de constituire a filosofiei E.M.<br />
Apologetica<br />
Din sec I<br />
p<strong>în</strong>ă <strong>în</strong>313<br />
Primile expuneri <strong>în</strong> forma cugetativă a<br />
credinţei creştine, cît <strong>şi</strong> promovarea<br />
superiorităţii ei faţă de alte religii.
Etapele de constituire a filosofiei E.M.<br />
Patristica<br />
Din 313 p<strong>în</strong>ă<br />
sec VIII<br />
Vasilie cel Mare<br />
Grigore de Nazianz<br />
„Părinţii bisericii” –<br />
se constituie formele de<br />
bază a normelor, valorilor<br />
<strong>şi</strong> conduitelor atît<br />
monahale cît <strong>şi</strong> mirene<br />
Ioan Gură de Aur<br />
Grigorie de Nissa<br />
Iustin Martirul <strong>şi</strong> Filosoful<br />
Maxim Mărturisitorul
Etapele de constituire a filosofiei E.M.<br />
Din sec VIII-<br />
XV<br />
Reinterpretarea principiilor<br />
teologice <strong>în</strong> maniera aristotelică.<br />
Instituţionalizarea şcolii de către<br />
biserică.
Specificul filosofiei renaşterii<br />
Cuprinde sec. XIV-XVII. A corespuns<br />
perioadei de <strong>în</strong>ceput a formării societăţii<br />
burgheze, <strong>în</strong> care <strong>în</strong>oirile din viaţa<br />
economică <strong>şi</strong> socială reclamau un nou mod<br />
de a g<strong>în</strong>di <strong>şi</strong> a simţi. Schimbări radicale s-a<br />
produs <strong>în</strong>:
faţă de dogmele<br />
teologico-religioase<br />
ale Epocii Medievale<br />
(protestanitsm)<br />
la forma de g<strong>în</strong>dire din<br />
perioada antică –<br />
Platon, stoicism,<br />
Aristotel ne-teleogizat<br />
unei societăţi burgeze<br />
pe nişte principii<br />
raţionale, culturale <strong>şi</strong><br />
umanistice
Caracteristicile centrale ale renaşterii<br />
Antropocentrismul<br />
Semnifică plasarea<br />
<strong>omului</strong>, proprietăţilor <strong>şi</strong><br />
intereselor sale <strong>în</strong> centrul<br />
reflecţiilor, reprezentărilor<br />
artistice <strong>şi</strong> studiilor ştiinţifice.<br />
Omul este re-perceput ca<br />
centrul <strong>şi</strong> scopul universului.
Caracteristicile centrale ale renaşterii<br />
Panteismul<br />
Dumnezeu , ca existenţă primordială este<br />
identificat cu Natura <strong>şi</strong> legităţile sale, unde<br />
raţionalitatea <strong>şi</strong> creativitatea î<strong>şi</strong> recapătă rolul său<br />
de cunoaştere a Dumnezeului prin ştiinţă <strong>şi</strong> artă.
Caracteristicile centrale ale renaşterii<br />
Naturalismul<br />
Se manifestă <strong>în</strong> reconceperea<br />
importanţei naturii pentru Om. Odată ce se<br />
dezvoltă ştiinţa, natura <strong>în</strong>cepe să fie<br />
concepută ca realitate obiectivă. Se stabileşte<br />
un nou raport al <strong>omului</strong> cu mediul natural,<br />
dar <strong>şi</strong> cel social.
Caracteristicile centrale ale renaşterii<br />
Individualismul<br />
În avanscena reflexiilor umane apare individul – care<br />
este solicitat să fie activ <strong>în</strong> acţiunile sale <strong>şi</strong> introspect. Nu<br />
omenirea ci omul posedă raţiune <strong>şi</strong> poate să o utilizeze<br />
după voinţa <strong>şi</strong> interesul său propriu.<br />
Laicizarea vieţii<br />
Decade autoritatea decizională a bisericii, apar<br />
universităţile cu caracter mai democratic decît şcolile<br />
scolastice. În artă se abdică simbolismul re-staur<strong>în</strong>du-se<br />
realismul orientat că tre societatea burgheză
Graţie progresului ştiinţific omul va putea să-<strong>şi</strong><br />
recapede libertatea: atît de contingenţele naturale<br />
(foame, frig, boală), cît <strong>şi</strong> de ceilalţi oameni, dacă ei se vor<br />
conduce de o Constituţie ideală <strong>şi</strong> mondială. Prin<br />
intermediul educaţiei individul poate accede spre<br />
adevăruri măreţe.<br />
Curentul umanist al renaşterii<br />
Doctrină morală care recunoaşte valoare supremă a<br />
<strong>omului</strong>. Se opune atît fanatismului religios, cît <strong>şi</strong><br />
etatismului politic (sacrificarea individului din raţiunea<br />
de Stat).<br />
Principiul moral al umanismului -
Reprezentanţii umanismului<br />
François<br />
Rabelais<br />
Giordano<br />
Bruno<br />
Dante<br />
Alighieri<br />
Giovanii<br />
Boccaccio<br />
Pico della<br />
Mirandola<br />
Francesco Petrarca
Erasmus de Rotterdamus<br />
Instituţiile sociale: biserica,<br />
dreptul, educaţia scolastă – susţin<br />
caracterul antiumanist <strong>şi</strong> cel iraţional,<br />
prin superstiţii <strong>şi</strong> dogme bruiază<br />
dezvoltarea <strong>omului</strong><br />
Războiul sub orice formă este contradictoriu naturii <strong>şi</strong> firii umane.<br />
Înflorirea statului depinde de <strong>în</strong>văţăm<strong>în</strong>t <strong>şi</strong> conducătorul iluminat
Michel de Montaigne<br />
Atît trupul cît <strong>şi</strong> sufletul formează<br />
elementele indispensabile ale<br />
existenţei umane. Odată ce<br />
conveţuiesc împreună sufletul nu<br />
trebuie să desconsidere trupul, ci să-l<br />
<strong>în</strong>drumeze.
„ ...omul este o <strong>în</strong>firipare uimitor de vană,<br />
felurită <strong>şi</strong> unduitoare <strong>şi</strong> cu anevoie se paote<br />
<strong>în</strong>temeia o judecată statornică <strong>şi</strong> desăvîr<strong>şi</strong>tă <strong>în</strong><br />
cele ce-l privesc, pentru că toţi suntem făcuţi din<br />
bucăţi <strong>şi</strong> <strong>în</strong>ădiţi atît de felurit <strong>şi</strong> peteciţi cu<br />
fr<strong>în</strong>turi, <strong>în</strong>cît fiecare bucată, <strong>în</strong> fiecare clipă, î<strong>şi</strong><br />
face de cap. Se face tot atîta osebire de la noi<br />
p<strong>în</strong>ă la noi, cît de la noi la altul”<br />
Montaigne
Change language