Prietenii naturii-Liceul Fundulea

Mierla (Turdus merula) este o pasăre cântătoare care este
răspândită în Europa, Asia, Africa de Nord, Australia și Noua Zeelandă.
Are o dietă omnivoră hrănindu-se cu insecte și râme în timpul sezonului de
cuibărit și fructe de pădure în sezonul de toamnă și iarnă.
Acestă pasăre impresionează prin cantecul melodios ce se aseamană cu
sunetul de flaut.
În trecut mierla era o pasăre de pădure, însă începând cu secolul
XIX prin apariția parcurilor a început să trăiască prin grădini în
apropierea omului.
Turdus merula o pasăre de dimensiune medie cu o coadă lungă, ușor
de recunoscut prin penajul uniform negru mat al masculului, ciocul galbenportocaliu
deschis și inelul galben al ochiului. Ciocul se înnegrește iarna.
Femelele au partea superioară neagră-maronie, piept punctat maroniu
și un gât albicios. Lungimea corpului este de 23,5-29 cm, anvergura aripilor
de 34-38 cm și greutatea medie de 100 g.
Masculii stabilesc un teritoriu în primul an, iar perechile monogame
rămân împreună până când unul dintre parteneri moare. Înainte de
împerechere masculul efectuează un dans nupțial, fugind pe sol în timp
ceîși apleacă capul și deschide ciocul. Femela construiește un cuib în formă
de cupă din iarbă și frunze în vegetația joasă într-un loc acoperit.
Cuibul mierlei este facut din crengute, frunze, namol si iarba uscata si
este construit in copac. Femela este cea care construieste cea mai mare
parte din cuib, iar masculul doar asista la colectarea materialelor.
Mierla depune 4-5 ouă începând cu luna martie, de culoare maroroșiatic
și sunt clocite doar de femelă pentru 12-14 zile. Ambii părinți
hrănesc puii care dezvoltă penajul la 11-18 zile de la eclozare. Puii devin
independenți 3 săptămâni mai târziu. Perechile pot crește 2-3 generații pe
sezon.