#RED01 Web pages-compressed

46
Cover Story
Cred în soartă. În general, cred că în
jurul nostru sunt multe semne pe care
noi nu le citim. Nu suntem întotdeauna
deschiși să o facem sau avem în mintea
noastră diverse alte gânduri și, când apare
ceva ce dă răspuns la unele întrebări,
deseori trecem cu vederea. Probabil asta
înseamnă totuși capacitatea de a-ți asculta
sinele și de a simți ce se întâmplă cu tine...
să înțelegi pentru ce se întâmplă asta.
Chiar și azi îmi aminteam despre cum
admiram în copilărie acei oameni care
călătoresc mereu, care au posibilitatea
să vadă întreaga lume și înțelegeam cât de
grozav este asta, visam că voi avea și eu
posibilitatea și resursele să mi se întâmple
și mie. Mi se părea ceva supranatural,
care necesită mulți bani, dar în viața mea
a apărut acea profesie care-mi permite
să combin utilul cu plăcutul și să călătoresc.
Călătoriile sunt unul dintre factorii
care-mi aduc bucurie în viață pentru că
eu, sincer vorbind, iubesc foarte mult să
schimb imaginea, iubesc natura și ador
să mă plimb pe mal de mare, să întâlnesc
noi oameni, să descopăr o nouă cultură.
Eu fac anumiți pași când sunt gata. Îmi
ia foarte mult timp să mă las convinsă,
sunt mereu în analiză și printre păreri.
Este ceva normal în ziua de azi să fii neîncrezut
pentru că tu răspunzi de urmări,
într-un final. Nu am acceptat niciodată o
sesiune foto nud dacă nu este o expresie
artistică și elegantă. De ce să mă arăt
goală, să transmit un mesaj pe care nu îl
simt? Eu am altceva în interior. Aceasta
era în contradicție cu mine însumi. Orice
apariție a mea mai dezgolită a fost în scop
artistic. Am fost mereu de convingerea
că dacă totuși faci un asemenea pas, să
o faci rafinat, cu gust, nu să te dezbraci
total. Este o etică a eroticului. Chiar am
avut momente în care, îmbrăcând o haină
cu decolteu, m-am privit în oglindă și
mi-am zis… „Hmmm, cam vulgar”. În
aceasta probabil sunt unele momente de
„vino-ncoace”, dar, dacă descoperi decolteul,
acoperi genunchii și invers. Respect
asemenea reguli de etichetă.
Totuși cred că sunt o fată educată. Întotdeauna
am admirat oamenii culți, care
cunosc și aplică regulile de etichetă, care
intră în încăpere și te salută chiar dacă nu
vă cunoașteți. Mă atrage aristocrația. Deși
m-am născut într-o familie foarte simplă,
simt în mine aceste picături aristocratice.
Și îmi place asta.
Sigur voi întâlni acel bărbat vrednic
în toate sensurile. Care poate iubi şi
aprecia femeia, să fie familist, să aibă
simțul umorului, să poată câștiga bani, în
fine, un bărbat puternic, impunător, care
se respectă pe sine şi își cere iertare dacă
te rănește. Și, desigur, cel mai important
într-o relație este să poată comunica, să
vorbească aici și acum dacă nu merge
ceva. Se spune că un bărbat nu iubește o
femeie, ci felul în care se simte alături de
ea. Pot să spun același lucru despre noi,
femeile.
Mi-e foarte greu să accept lipsa de sinceritate
a oamenilor… una care nu are
sens… La ce bun? Pentru a crea impresii?
Ei și? Impresiile se spulberă. Cred că mi-a
fost dat de Sus să simt oamenii… să simt
înșelăciunea, lingușeala. Și asta e foarte
greu. Iar să reții reacția e și mai greu.
Înțeleg că în prezent puțini sunt pregătiți
să asculte adevărul. Eu uneori îmi
permit să spun adevărul, dar înțeleg că
era mai bine dacă îl țineam pentru mine.
Totuși, dacă acea persoană mi-e dragă și
înțeleg că merge prea departe pe un drum
nu tocmai bun, mai bine îi zic adevărul
RED ~ OCT 2018 ~ (N-01)