Cristi

Clasa a IX- a E
Limba latină
FIGURI ALE MITOLOGIEI LATINE
Ionescu Daniela
Năstase Andrei Cristia
DECEMBRIE 2018

PLUTO,, ZEUL INFERNULUI
Pluton (în greaca veche Πλούτων, Ploutōn) era conducătorul lumii subterane în
mitologia clasică. Primul nume al acestuia era Hades, care a și deveni apoi numele
pentru Lumea subterană. În mitologia antică greco-romană, Pluton reprezenta conceptul
pozitiv al unui zeu care prezidează peste lumea „de dincolo”. Ploutōn era deseori
confundat cu Ploutos (Πλοῦτος, Plutus), zeul bogățiilor, deoarece bogățiile minerale au
o natură subterană și din cauză că se credea că unii factori necesari pentru o recoltă
reușită proveneau din subteran. Numele Ploutōn a devenit răspândit odată cu Misterele
Eleusiene, un festival religios bienal din Grecia antică, în care Pluton era venerat ca un
conducător sever, dar soț iubitor al Persefonei. Hades, pe de altă parte, avea mai puține
temple și practici asociate cultului său și era reprezentat ca un conducător crud și violent
și răpitor al Persefonei.
Pluton și Hades au un caracter diferit, dar nu complet distinct. În cosmogonia
greacă, zeul era conducător al Lumii subterane, unul din cele trei tărâmuri ale existenței,
iar frații săi Zeus și Poseidon ce conduceau Cerul și Mările . Tema centrală a mitologiei
sale se învârte în jurul răpirii Persefonei pentru-i deveni soție și regină peste lumea
subterană. Plouton ca nume de conducător al Lumii subterane apare în literatura greacă

JUPITER,, ZEUL FULGERULUI
În mitologia romană Jupiter sau Iupiter deținea același rol precum cel al lui Zeu în
panteonul grecesc. El era numit Jupiter Optimus Maximus (Jupiter Cel mai Înalt, Cel
mai Mare), fiind zeitatea supremă a statului roman, având în grijă legile și ordinea
socială. Jupiter este o derivare a lui Jove și pater (latină: tată).
Numele zeului a fost adoptat drept numele planetei Jupiter și a fost punctul de plecare
pentru numele zilei de joi a săptămânii (rădăcina etimologică este mai vizibilă în limba
franceză jeudi, de la Jovis Dies). În mod ironic, studiile lingvistice îl identifică ca fiind
derivat din același zeu precum și zeul germanic Tiwaz, al cărui nume a fost dat zilei de
marți. O altă referință etimologică este Dyaus Pita aparținând religiei vedice

HERACLE
Heracle - numit de către romani Hercules - era fiul lui Zeus și al Alcmeni. Pentru a se
uni cu Alcmena, Zeus a luat chipul și înfățișarea soțului ei, Amfitrion, plecat să lupte
împotriva teleboenilor. Din unirea Alcmenei cu Zeus s-a născut Heracle, iar din unirea
Alcmenei cu Amfitrion, sosit imediat după aceea, s-a născut Ificles, frate geamăn cu
Heracle.
Dându-și seama de originea divină a lui Heracle, Amfitrion a consimțit să-l crească în
casa sa, alături de Ificles. Gelozia Herei față de Alcmena s-a manifestat însă de
timpuriu, încă înainte de nașterea copilului. Fiindcă Zeus - ca să-și ocrotească viitorul
fiu - făgăduise regatul Argosului primului urmaș care se va naște din Perseu, Hera a
îndemnat-o pe fiica ei, Ilithyia, care patrona nașterile, să întârzie nașterea lui Heracle și
să o grăbească în schimb pe cea a lui Euristeu, fiul lui Sthenelos. Datorită acestui fapt,
Euristeu se naște la șapte luni, revenindu-i lui Argosul, iar Heracle e purtat zece luni în
pântece de Alcmena.
Mânia Herei continuă să se reverse și după naștere, de data aceasta însă asupra
copilului. Într-o noapte, când cei doi frați se aflau în leagănul lor, ea le trimite doi șerpi
cu gândul să-l ucidă pe Heracle. Fără să-și piardă cumpătul, Heracle, deși avea numai
zece luni, îi apucă pe fiecare cu câte o mână și îi sugrumă, în timp ce Ificles, îngrozit,
trezește toată casa cu țipetele lui. Este un semn în plus pentru Amfitrion cu privire la
originea divină a copilului. El îl crește însă mai departe în casa sa, ca pe propriul său fiu.
Când Heracle crește, el își înspăimântă părintele, ucigându-și dascălul, pe Linus, și acest
fapt îl determină pe Amfitrion să-l trimită pe Heracle la țară să-i păzească cirezile.
Eroul stă acolo până la vârsta de optsprezece ani, când săvârșește primul său act de
vitejie: ucide leul din Cithaeron, care atacase cirezile tatălui său. Cu această ocazie el se
unește cincizeci de nopți la rând cu cele cincizeci de fiice ale regelui Thespius, la care
stă în gazdă tot timpul cât durează vânătoarea. După ce ucide fiorosul animal, Heracle
se întoarce acasă. Pe drum se întâlnește cu solii regelui Erginus, trimiși să ridice tributul
la care erau supuși tebanii. El se luptă cu Erginus și îl învinge. Drept mulțumire că i-a
scăpat pe tebani de tributul înjositor, regele Creon i-o dă în căsătorie lui Heracle pe fiica
sa, Megara. Cu Megara eroul a avut mai mulți copii.
Urmărindu-l mai departe cu mânia sa divină, Hera îi ia mințile și, într-un delir furios,
îl determină să-și ucidă copiii. În urma săvârșirii acestei crime, eroul consultă oracolul
din Delphi. Pentru ispășire, Apollo îi poruncește să-i slujească timp de doisprezece ani

VULCANUS ,, ZEUL FOCULUI
Heracle - numit de către romani Hercules - era fiul lui Zeus și al Alcmenei. Pentru a
se uni cu Alcmena, Zeus a luat chipul și înfățișarea soțului ei, Amfitrion, plecat să lupte
împotriva teleboenilor. Din unirea Alcmenei cu Zeus s-a născut Heracle, iar din unirea
Alcmenei cu Amfitrion, sosit imediat după aceea, s-a născut Ificles, frate geamăn cu
Heracle.
Dându-și seama de originea divină a lui Heracle, Amfitrion a consimțit să-l crească în
casa sa, alături de Ificles. Gelozia Herei față de Alcmena s-a manifestat însă de
timpuriu, încă înainte de nașterea copilului. Fiindcă Zeus - ca să-și ocrotească viitorul
fiu - făgăduise regatul Argosului primului urmaș care se va naște din Perseu, Hera a
îndemnat-o pe fiica ei, Ilithyia, care patrona nașterile, să întârzie nașterea lui Heracle și
să o grăbească în schimb pe cea a lui Euristeu, fiul lui Sthenelos. Datorită acestui fapt,
Euristeu se naște la șapte luni, revenindu-i lui Argosul, iar Heracle e purtat zece luni în
pântece de Alcmena.
BIBLIOGRAFIE

PLUTON :: HTTPS: ://RO.WIIKIIPEDIIA.
.ORG/WIIKII/PLUTON__((MIITOLOGIIE))
JJUPIITER :: HTTPS:://RO. .WIIKIIPEDIIA. .ORG/WIIKII/JJUPIITER__((ZEU))
HERACLE :: HTTPS:://RO. .WIIKIIPEDIIA. .ORG/WIIKII/HERACLE
VULCANUS :: HTTP: :////WWW. .IINTERFFERENTE. .RO//VULLCANUSS--ZEULL--FFOCULLUII. .HTMLL