9E- nu sterge boss-converted

Clasa a-XI-E
LIMBA LATINĂ
Figuri ale mitologiei latine
Profesor: Daniela Ionescu
Elev: Șontea Florin Adrian
Decembrie 2018

PLUTON(Zeul lumii subterane)
Pluton era conducătorul lumii subterane în mitologia
clasică. Primul nume al acestuia era Hades, care a și deveni apoi
numele pentru Lumea subterană. În mitologia antică greco-romană,
Pluton reprezenta conceptul pozitiv al unui zeu care prezidează
peste lumea „de dincolo”. Ploutōn era deseori confundat cu Ploutos
, zeul bogățiilor, deoarece bogățiile minerale au o natură subterană
și din cauză că se credea că unii factori necesari pentru o recoltă
reușită proveneau din subteran. Numele Ploutōn a devenit răspândit
odată cu Misterele Eleusiene, un festival religios bienal din Grecia
antică, în care Pluton era venerat ca un conducător sever, dar soț
iubitor al Persefonei. Hades, pe de altă parte, avea mai puține
temple și practici asociate cultului său și era reprezentat ca un
conducător crud și violent și răpitor al Persefonei.
Pluton și Hades au un caracter diferit, dar nu complet distinct. În cosmogonia greacă, zeul era
conducător al Lumii subterane, unul din cele trei tărâmuri ale existenței, iar frații săi Zeus și
Poseidon ce conduceau Cerul și Mările . Tema centrală a mitologiei sale se învârte în jurul
răpirii Persefonei pentru-i deveni soție și regină peste lumea subteranăPlouton ca nume de
conducător al Lumii subterane apare în literatura greacă în perioada Clasică în operele
dramaturgilor atenieni și a filosofului Platon. Sub numele Pluton zeul apare în alte mituri în
rol secundar, în special ca posesor al unui obiect râvnit de altcineva, sau în cadrul coborârii lui
Orfeu și al altor eroi în Lumea subterană.

MINERVA
Minerva este numele roman al zeiței numite de greci Pallas
Athena. Aceasta era zeița înțelepciunii și a războiului drept (spre
deosebire de Ares, zeul războiului nedrept și al violenței). S-a născut
din capul lui Jupiter / Zeus după ce mama ei a fost înghițită de către
acesta și a ales să rămână pe veci fecioară. Este de asemenea zeița
artelor și a meșteșugurilor patronând deopotrivă mobilitatea minții,
era pentru romani și inventatoarea construcțiilor navale.

IANUS
Ianus (sau Ianus bifrons) a fost una dintre cele mai vechi divinități din mitologia
romană. La origine, Ianus a fost un rege care a domnit în Latium în epoca de aur. După
moarte a fost divinizat fiindcă sădise în supușii săi evlavia și puritatea morală. Ca zeu
protector al Romei i se atribuia un miracol care a salvat cetatea de o invazie a sabinilor: în
timp ce dușmanii se pregăteau să treacă peste zidurile Capitoliului, Ianus a făcut să țâșnească
în fața lor un șuvoi fierbinte, care i-a silit să se retragă. În amintirea acestui fapt persista la
Roma obiceiul de a lăsa în timp de război porțile templului lui Ianus deschise, pentru a-i da
posibilitate zeului să vină în ajutorul
romanilor. În timp de pace ele se
închideau. Ianus era înfățișat cu două
fețe opuse: una privea înainte, cealaltă,
înapoi. Era zeul ușii, al sărbătorilor și
riturilor de trecere și al fenomenelor de
tranziție.

VULCAN
Vulcan, fiul lui Jupiter și al Iunonei, era
considerat zeul focului. Vulcan era șchiop iar infirmitatea
sa se datora fie faptului că fusese aruncat de Jupiter din
înaltul cerului, fiindcă în cursul unei dispute dintre
părintele zeilor si Iuno, el luase apărarea mamei sale, fie
faptului că se născuse infirm și, rușinată, Iuno îl aruncase
în mare, de unde a fost luat și crescut de Tethys. Timp de
nouă ani Vulcan a trăit într-o grotă din fundul mării, după
care a fost readus în Olimp. Reședința sa de predilecție a
rămas însă vulcanul Etna din Sicilia. Acolo, în atelierele
fierăriei lui divine, ucenicii săi - ciclopii - prelucrau fierul
și celelalte metale. Din mâinile dibace ale zeului făurar
au ieșit tot felul de obiecte și fenomene minunate: un tron
de aur dăruit Iunonei, armele lui Ahile, lucrate la
rugămintea lui Tethys, trăsnetele lui Jupiter, faimosul
colier al Harmoniei etc. Vulcan a fost cel care a ajutat la nașterea Minervei, înlesnind ca zeița
să iasă din capul divinului ei tată. Zeul Vulcan a fost cel care a modelat, din țărână, trupul
Pandorei. Vulcan a fost cel care l-a țintuit și pe Prometeu de muntele Caucasus. Deși înzestrat
cu un fizic urât, Vulcan era considerat soțul unei grații, dar de cele mai multe ori era
considerat soțul lui Venus[1]. Lui Vulcan îi sunt atribuiți mulți copii.

VENUS
Inițial o veche divinitate de origine latină, protectoare a
vegetației și a fertilității, ea a fost identificată apoi cu Afrodita. Era
consoarta lui Vulcan. A fost repudiată de soțul său, după ce acesta a
surprins-o în brațele zeului războiului Marte. Din unirea celor doi
(Venus și Marte) a rezultat nestatornicul Cupidon (Amor).
Mai mulți pictori au abordat tema momentului în care Vulcan îi
surprinde pe Venus și Marte (Hendrick de Clerck, Jacopo Tintoretto,
Paris Bordone și Willem Key).
Era considerată strămoașa romanilor datorită întemeietorului
legendar, Aeneas, și juca un rol important în multe mituri și
festivități romane.

MERCUR
Mercurius (sau Mercur) este un zeu în mitologia romană.
Corespondentul său din mitologia greacă este Hermes (ambii
mesageri/soli ai zeilor).
Primul său templu la Roma (pe colina Aventin) a fost clădit în
anul 495 î.C. La fel ca și Hermes, Mercur era și zeul
comerțului/negustorilor.
În Imperiul Roman Mercur era în provinciile celților și
germanilor un zeu adorat, probabil prin identificarea lui cu un zeu
autohton cu un nume asemănător, dovadă fiind diferitele nume
acordate zeului.
După numele Mercur a fost denumită ziua a treia a săptămânii
Mercurii (miercuri).
Carateristicile zeului: toiag, coif și încălțăminte cu aripi.

-WWW.WIKIPEDIA.RO
BIBLIOGRAFIE