Idei pentru locuri de joacă 0-3 ani

idei pentru locuri
de joaca 0-3 ani
1

studii Istanbul95
idei pentru locuri de
joaca 0-3 ani
Tradusă și adaptată în limba română de:
2

Locurile de joacă sunt spații urbane în aer liber, construite
special pentru copii, însă până și ele sunt de multe ori concepute
fără să aibă în vedere copiii cei mai mici.
Proiectul Istanbul95 invita administratorii publici, designerii și
cetățenii să privească orașul de la o înălțime de 95 de cm, această
fiind perspectiva unui copil de 3 ani.
Asociația Grow Up Romania a sesizat aceleași probleme în zonele
urbane din România și a inițiat o colaborare cu Urban95 și Bernard
van Leer Foundation, pentru adaptarea broșurii în limba română și
prezentarea sa actorilor cheie din aparatul administrativ românesc.
Ca parte a proiectului Istanbul95, acest ghid se focusează pe
locuri de joacă și pune întrebări legate de nevoile unui copil
de 3 ani și ale persoanelor care au grijă de el. În căutarea
răspunsurilor, în loc să ajungem la concluzii definitive, ghidul
aduce în prim plan principii și sugestii care speră să inspire
administorii publici, designerii și cetățenii să exploreze idei noi
și creative.
4 5

Cuprins
PARTea 1
De ce ne pasă de joacă?
PARTea 2
Cresc atât de repede!
PARTea 3
Totul este o joacă!
PARTea 4
La fel de important ca
joaca!
Apendix 1
Sugestii pentru dimensiuni
Apendix 2
Materiale
Apendix 3
Definiții în legătură cu
locurile de joacă sigure
Apendix 4
Standarde
Referinte

“Dacă vom crea un loc de joacă bun, vom crea
o lume în care oamenii redescoperă ceea ce e
esențial, un spațiu în care orașul redescoperă
copilul. Nu trebuie să spunem copilului să
descopere orașul, fără să determinăm orașul
să redescopere copilul.”
A L D O V A N E Y C K

PARTea 1
ce este jocul?
Jocul este o acțiune voluntară. Nu este o îndatorire. Este
temporară. Joaca creează o lume proprie, dar nu este detașată de
realitate. Nu are interese proprii. Joaca nu trebuie să fie utilă.
Are reguli / dacă regulile sunt încălcate, joaca se termină. Pentru
că are atâtea forme, este un cuvânt foarte greu de definit.
PARTea 1
de ce ne pasa de
joaca?
“Joaca este o activitate fără niciun interes material,
și niciun profit nu poate fi câștigat în urma ei. Are
propriile granițe de timp și spațiu, este bazată
pe reguli fixe. Promovează formarea unor grupuri
sociale, care tind să se fie învăluite de secrete și
care se diferențiază de lumea normală prin deghizare
sau alte mijloace.”
H u i z i n g a
Și joaca este cea mai importantă acțiune pentru un copil.
Jocul este definit ca o nevoie de bază pentru copiii de toate
vârstele și este protejat conform Articolului 31 al Convenției
Națiunilor Unite ale Drepturilor Copiilor. Articolul acesta își
dorește să garanteze oportunități pentru copii, ca ei să își
exprime creativitatea, să își îmbogățească imaginația, să le
crească încrederea în ei și independența; să se dezvolte fizic,
social, mental și emoțional. Articolul pune accentul pe natura
esențială a dreptului de a se juca, pentru a putea asigura toate
drepturile care derivă din el.
de ce este jocul important in copilaria timpurie?
Copilăria timpurie este perioada în care oamenii se dezvoltă și
învață cel mai repede. Studiile recente arată că 85% din creierul
nostru se dezvoltă în primele 1000 de zile de viață. În cazul
bebelușilor care au fost neglijați, cu care nu s-a comunicat destul
sau cu care nu s-a jucat nimeni în această perioada critică, s-a
observat că acesta nu s-a dezvoltat suficient.
Bebelușii se nasc gata să învețe. La 20 de minute după naștere,
un bebeluș începe să imite persoanele care au grijă de el. În
primii 2-3 ani, formarea sinapselor între neuroni și creier este
foarte rapidă și foarte densă. Cu cât bebelușul interacționează cu
mediul înconjurător, cu atât se produc mai multe sinapse. Sinapsele
folosite devin mai puternice, dar cele care nu sunt folosite se
degradează în timp.
Interacțiunea veselă cu bebelușii este importantă pentru
dezvoltarea creierului lor. Conversațiile sensibile, pline
de grijă, joaca și mediul care încurajează jocul sunt foarte
importante. Sinapsele, conexiuni între neuroni, care mai târziu
dezvoltă diferite aptitudini, sunt mai puternice la un copil
care crește într-un mediu în care este în permanență stimulat.
Aceste conexiuni oferă fundația pentru dezvoltarea cognitivă a
abilităților copiilor, precum învățatul, atenția și memoria.
10 11

de ce este jocul important in orase?
Urbanizarea a transformat
orașele în locuri în care
milioane se nasc, cresc și
trăiesc, accelerând nevoia de
dezvoltare a definiției orașului,
peste beneficiile lui economice.
Totuși, și indecșii care
determină cât de “locuibil” este
un oraș, din 1980, sunt folosiți
numai ca indicatori pentru
succesul economic.
Noua definiție a “locuirii”
pune accentul pe o evaluare a
orașelor prin ochii rezidenților
mici și a celor bătrâni, care
alcătuiesc 40-50% din populația
urbană.
Într-o metropolă de dimensiune
mică precum București, cu puțin
peste 2 milioane de rezidenți,
populația de copii este de
aproape 250.000 și mai mult de
100.000 dintre ei sunt copii
între 0-4 ani.
Pe scurt, orașele au devenit un
habitat pentru ființele umane și
copiii lor, și din aceste motive,
ele trebuie să răspundă nevoii
de joacă.
nou-născut 3 luni 6 luni
Formarea sinapselor între neuroni în creier
PUTEM SA NE JUCAM TOTI IN LOCURIle DE JOACA?
2 ani 4 ani 6 ani
Dezintegrarea sinapselor nefolosite
Pentru un copil, jocul în aer liber este o modalitate importantă
de a cunoaște lumea și de a-și îmbunătăți abilitățile. Cartierele
care permit copiilor să exploreze, să găsească lucruri noi și să se
joace, îi ajută să învețe prin observare și socializare.
Ca un prim pas, să ne îndreptăm atenția către locurile de joacă,
locurile publice primare, destinate copiilor, si să ne întrebăm:
aceste locuri de joacă stimulează imaginația copiilor, îi
încurajează pe cei care au grijă de copii la interacțiuni și la
joacă? Sunt ele construite pentru copii și pentru însoțitorii lor?
Cum ar putea locurile de joacă să susțină dezvoltarea rapidă a
copiilor de la cea mai mică vârstă?
12 13

PARTea 2
PARTea 2
CRESC ATAT DE
REPEDE!
Pentru un copil, primii 3 ani de viață sunt plini de schimbări.
Abilitățile motrice se dezvoltă rapid în câteva luni. Când
proiectăm spații de joacă pentru copii este important să acordăm
atenție la corpurile și abilitățile bebelușilor, aflate în continuă
schimbare.
9-12 luni:
Începând cu luna a 9-a,
bebelușii dezvoltă abilitatea
de a sta în picioare fără
ajutor. Unii pot sta chiar
câteva secunde, sau încep să
facă primii pași ținuți de
mână. Între timp, descoperă
cum să își îndoaie genunchii,
și chiar cum să se așeze după
ce s-au ridicat. La această
vârstă bebelușii repetă în
continuu, învățând astfel
cauzalitatea, relația cauzăefect.
Încep să își folosească
degetul arătător pentru a
comunica și sunt amuzați de
sunete. Încearcă să atingă
obiecte. Le place să se joace
diverse jocuri prin care
descoperă ce funcționează și
ce nu, precum sortarea pe
forme geometrice.
Nu pot juca jocuri cu reguli
încă, dar sunt foarte
doritori să descopere și să
aibă reușite.
3 ANI:
La 3 ani, corpul uman este
la punctul culminant al
activității fizice. Copiii
sunt foarte aventuroși și
foarte curajoși la această
vârstă. Pot fugi cu fața și
cu spatele, de la stânga la
dreapta, în linie, și pot
sări în față, cam jumătate
de metru. Pot arunca o
minge o distanță de 2m și
pot juca prinselea, se pot
cățăra, scările nu mai sunt
o problemă. Mai mult, pot
pedala pe tricicletă pe o
distanță de 6-7m.
0-2 luni:
În prima lună, bebelușii
încep să își ridice bărbia
în timp ce stau pe burtă.
În a două lună învață să
își ridice partea de sus a
corpului stând tot pe burtă.
Bebelușii încep să comunice
cu persoanele din jurul lor
prin sunete, mișcări și
expresii, din prima lună
și în a două luna încep să
zâmbească.
3-4 luni:
Acum bebelușii învață să
țină obiecte în mână. Stând
pe burtă, își ridică capul
și trunchiul ajutându-se
de mâini. Aceste mișcări
de ridicare sunt foarte
importante în dezvoltarea
corpului.
5 luni:
Bebelușii încep să se
rostogolească. Ei pot “sări”
pe picioare,dacă sunt ținuți
de mânuțe. Această mișcare
îi ajută să capete putere în
picioare.
6-9 luni:
În aceste luni bebelușii
învață să stea în fund fără
suport. Pentru a putea face
aceste lucruri, gâtul lor
trebuie să fie sufiecient de
puternic și trebuie să își
poată controla capul, să aibă
echilibru și coordonare.
Majoritatea bebelușilor încep
să se târască la această
vârstă, dar unii sar peste
această etapă și încep direct
să meargă.
12-15 luni:
Bebelușii încep să meargă,
chiar dacă nu sunt foarte
stabili, și își deschid
mâinile ca să câștige
echilibru. Învață să stea pe
vine și să facă aplecări.
Sunt interesați în general
de jucării pe care le pot
împinge.
16-18 luni:
Bebelușii încep să meargă și
să urce scările cu ajutor.
Încep și să danseze.
19-24 luni:
Mersul devine mai rapid.
Învață să șuteze în minge, să
stea pe vârfuri, să care ceva
în timp ce merg, și învață să
sară. În cel de-al doilea an,
copiii încep să comunice.
Între 2 și 3 ani începe
călătoria pe tărâmul
imaginației pentru copii.
Joacă jocuri simbolice, unde
interpretează rutine zilnice,
precum jocul de-a casa.
4-5 ANI:
Dezvoltarea fizică s-a
încheiat. Copiiilor le place
să depășească provocări.
Le place foarte mult să se
cațere; încearcă să ajungă
din ce în ce mai sus, și să
depășească provocări din ce
în ce mai mari.
14 15

control cap si trunchi
Își ridică capul
Își ridică puțin
capul
Își ține capul și
umerii ridicați
Își întoarce capul
și schimbă centrul
de greutate
Își ține capul
bine când e
ridicat
Își mișcă și își
ține capul cu
ușurință în toate
direcțiile
taratul si mersul asezat
Rostogolit
Se întoarce
înapoi pe
burtă
Stă în
șezut doar
cu sprijin
complet
Începe să
se târască
Stă în șezut
cu sprijin
parțial
Se întoarce
de pe burtă
pe spate
Stă în șezut
sprijinit în
mâini
Se trage sau se
târăște
Se întoarce înainte
și înapoi ușor în
joacă
Începe să
stea în
șezut fără
sprijin
Se trage
ca să se
ridice
Stă bine fără
sprijin
Face
pași
Merge
Se întoarce cu
ușurință din șezut
Aleargă
Poate merge
pe vârfuri
sau pe
călcâie
Merge cu
ușurință înapoi
Sare pe un
picior
16 3 luni 6 luni
9 luni 1 an 2 ani 3 ani 5 ani 17

CUM SE SCHIMBA JOCURILE COPIILOR PE MASURA CE CRESC?
În primele luni de viață, bebelușii învață tactil, atingând
obiectele, prinzându-le și ducându-le în gură. Descoperind gustul
și cum se simt lucrurile, sunetele, formele, culorile, sunt primele
tipuri de joc pentru un bebeluș. În primul an, părinții bebelușului
sunt principalii parteneri de joc. Interacțiunea cu ei le oferă
bebelușilor fundația pentru viitoarele relații cu colegii.
La sfârșitul primului an, bebelușii încep să observe alți copii
și să se joace lângă ei fără să relaționeze cu ei în mod direct.
Această formă de joc se numește joacă în paralel. Bebelușii se
joacă unii lângă ceilalți și uneori se joacă cu aceeași jucărie,
operând independent. Începând cu 15–18 luni, copiii încep să
comunice între ei în joacă în paralel și să își dea jucării unii
altora. Începând cu 18 luni, copiii încep să socializeze, pot acum
să se joace pe rând unii cu ceilalți, ghidându-se după reguli
simple.
La 2-3 ani, copiii încep să își folosească imaginația și le plac
să jocurile de imaginație, ca de exemplu, o cutie devine corabie
pentru un copil care își imagineză că este căpitan. Pe parcursul
timpului, transformă jocul într-unul mai complex, cu reguli bazate
pe competiție sau pe colaborare.
18 19

PART 3
PART 3
totul este o
joaca!
Nisip
Apă
Fiecare aptitudine pe care un
copil o învață poate crea o
oportunitate de joc. Târâtul,
statul în picioare și mersul,
în primii 3 ani, poate inspira
designerii locurilor de joacă
pentru copiii mici.
Sunet
Părți mobile
Statul în picioare
Târâtul
Mersul
Spații mici
Plante
Cățăratul
Săritul
Echilibrul
Cât de fascinant trebuie să fie
pentru un copil mic să se joace
cu cele mai simple lucruri
precum apă, nisip și sunet!
De ce este nevoie pentru a
experimenta relația cauza-efect,
să înveți prin observație și să
construiești prima prietenie?
20 21

taratul / mersul in 4 labe
Târâtul este prima metodă pentru o bebelușă să își extindă
libertatea de a se mișca pe cont propriu. Ea poate avea multe
forme: folosindu-se de mâini și de picioare, pe funduleț,
rostogolindu-se sau târându-se pe burtă. Important nu este stilul
ci reușita mișcării.
Înainte de a începe să se târască, bebelușii au nevoie de timp
petrecut pe burtă și de încurajări să se împingă să ajungă la
obiecte. Jucându-se așa câteva minute, își vor ajuta mușchii să se
dezvolte și îi vor crește încrederea.
Poate că ar fi suficient, într-un parc, să existe zone în care
să pui pături, astfel încât bebelușii să fie încurajați să își
îmbunătățească abilitățile de mers în 4 labe. Crearea unor
tunele mici, dealuri mici, toate pot încuraja bebelușii care sunt
interesați de niște aventuri mai mari.
22 23

RIDICATUL
-
RAMASUL IN PICIOARE
Pe măsură ce se apropie de aniversarea primului an, bebelușii încep
să se întindă mai sus pentru a prinde lucruri și se țin mai mult
de ele, se trag, pentru a se ajuta să se ridice. Pentru un bebeluș
este nou și haios să privească lucrurile din poziție bipedă.
În timp, picioarele lor vor devin mai puternice, să poată căra
corpul. Încep să se plimbe, se mișcă în timp ce se țin de lucruri
pentru a-și menține echilibrul. Odată ce devin mai siguri pe ei
în momentul în care sunt in picioare, încep să exploreze, făcând
pași laterali. Deși încă nu sunt în perfect echilibru, aceștia sunt
primii pași către mersul independent.
Leagăne joase care sunt legate de pământ pot ajuta bebelușii să
exerseze statul în picioare și datul ușor în leagăn. Cauciucurile
fixate în pământ pot oferi suportul necesar pentru a sta în
picioare.
Mulți designeri își pot imagina locuri de joacă ce vor permite
copiilor să exerseze statul în picioare. O bară de support, plasată
la o înălțime de 40 cm, i-ar putea ajuta pe bebeluși să se tragă
pentru a putea sta în picioare. Este important să îți amintești că
bebelușii se vor așeza când vor obosi. Suprafețe curbate precum
cilindrii sau leagănele joase vor permite copiilor să testeze
diferite modalități de distribuire a greutății și de suport. Iar
pentru părinți, locuri în care să se poată așeza, asigurându-se
astfel un timp petrecut în mod plăcut pentru toată lumea.
24 25

MERSUL
Odată ce bebelușii pot sta în
picioare fără ajutor, ei vor
fi nerăbdători să exploreze
pășitul. La început mersul lor
va fi instabil, cu mâinile și
picioarele deschise, pentru a-și
găsi echilibrul. Mersul ține de
încredere și până au această
încredere în abilitățile de mers,
bebelușii vor alterna între mers
și târât, pentru a se deplasa
unde și-au propus. Acest proces
de învățare este foarte important
și foarte distractiv pentru
bebeluși și joaca împreună cu
încurajările sunt absolut necesare
în încercarea lor de a-și găsi
echilibrul și a crește viteza.
Drumurile și traseele îi vor încuraja pe copii să meargă. Un
sprijin la înălțimea de 40 de cm de la sol, le dă oportunitatea
să se plimbe și să se odihnească atunci când au nevoie. Texturile
și traseele create cu vopsea, piatră sau elemente de lemn îi vor
intriga pe copii și îi vor inspira să își creeze propriile jocuri.
Unde ne va duce acest traseu?
26 27

CATARATUL
Bebelușii încep să se cațăre chiar înainte să învețe să meargă
și cățăratul rămâne o aventură captivantă pentru mulți ani. În
timp ce se cațără, un copil începe să învețe să își controloze și
coordoneze corpul și să își mențină echilibrul. Cățăratul este
important pentru bebeluși pentru a-și dezvolta aptitudinile, dar
este la fel de important în dezvoltarea curajului și al încrederii.
Când se uită in jos, după o cățărare, va avea o experiență
satisfăcătoare, indiferent de vârsta pe care o are, întrucât
întărește ideea de succes.
Suprafețe cu înclinații mici sau dealuri mici pot fi create cu acest
scop pentru copii. Suprafețele pot avea diverse puncte de prindere,
pentru a oferi sprijin mâinilor și picioarelor.
Un deal de nisip, o piatră mare sau bușteni pot fi foarte atractive
pentru cățărare.
Un deal mic, de 60-80 cm poate fi recomandat pentru începători.
Toboganele pentru coborâre pot face întreaga experiență mult mai
atractivă.
28 29

SARITUL
Săritul este unul dintre cele mai distractive moduri de a face
mișcare, atât pentru copii cât și pentru adulți. Învățatul
săriturilor este un pas foarte important în dezvoltarea
motricității grosiere la copii,
Pentru unii copii este mai ușor să învețe să alerge decât să
învețe să sară. Să ai ambele picioare în aer necesită mai multă
coordonare și mai mult curaj decât ar părea. Săriturile ritmice
ajută la antrenarea mușchilor lungi și întărește mușchii din jurul
articulațiilor.
Săritul poate fi încurajat prin folosirea multor semne pe suprafața
de joc – instrucțiuni simple de a sări ca diferite animale sau
prin creionarea unor jocuri precum șotronul. Fiecare trotuar sau
stradă pietonală care duce spre locul de joacă pot fi transformate
în suprafețe de joacă, ce vor încuraja țopăitul sau săriturile.
Trambulinele sunt suprafețe care amplifică săriturarile. Cele în
aer liber sunt foarte amuzante atât pentru copii cât și pentru
adulți.
30 31

ECHILIBRUL
Echilibrul este o achiziție necesară pentru a menține controlul
poziției corpului în timpul diverselor activități. Un echilibru
bun este necesar atât pentru pozițiile în care stai, cât și pentru
momentele în care te miști.
Echilibrul începe să se dezvolte atunci când bebelușii încep să
stea în fund și în picioare. Echilibrul bun este important și
pentru următoarele etape: mers, alergare și sărit. Pe măsură ce
copiii învață să își țină echilibrul, ei învață să își folosească
membrele în relație cu centrul de greutate al corpului.
Toate aptitudinile viitoare pe care va vrea să le dobândească:
mersul pe bicicletă, înotul sau jocul cu minge vor necesita
echilibru și coordonare bună.
Există multe activități care ajută la îmbunătățirea echilibrului:
mersul în linie dreaptă, statul într-un picior, săritul sau mersul
pe pietre inegale.
32 33

Exploram
cu…
NISIP
Nisipul este un lucru atât de
minunat! El atrage aproape pe
toată lumea, indiferent de grupa
de vârstă.
Nisipul este o modalitate
foarte bună pentru copii să își
dezvolte motricitatea fină și
coordonarea ochi-mână. Este de
asemenea unul dintre mediile
ideale pentru joacă în paralel,
când bebelușii învață uitânduse
unul la celălalt. Umplerea
și golirea unor găleți, săpatul
tunelurilor și construitul
castelelor de nisip sunt unele
dintre activitățile preferate de
copii de toate vârstele. Copiii
creează și spun povești în timp
ce modelează nisipul în diverse
forme.
Spațiile de nisip ar trebui
amplasate într-un colț calm,
protejat de vânt, luminos iarna
și ferit de soare vara. Pot fi
separate de spațiile de joacă
mai active, cu pereți joși.
În jurul zonei cu nisip este
important să existe spații de
stat pentru părinți. În zone de
nisip, mari, designerii trebuie
să fie atenți la nevoia de a crea
suprafețe potrivite pentru acesul
persoanelor cu dizabilități și
a părinților cu cărucioarele
copiilor.
Apa în jurul zonelor de nisip
poate fi foarte interesantă. În
acest caz, sistemul de drenaj și
de apă trebuie integrat de la
început în planul parcului.
Tipuri diferite de nisip, cu
granulații diferite, pot oferi
diverși stimuli la atingere.
Nisipul trebuie curățat periodic
și schimbat după un anumit
timp, pentru a nu-l lasă să se
întărească.
Zonele cu nisip ar trebui
protejate și acoperite.
TEORIA INVATARII PRIN OBSERVATIE
Învățarea pe baza observățiilor are un rol foarte important
în dezvoltarea motricității fine și grosiere pentru copiii
de grădiniță. Conform acestei teorii, când un copil este
pregătit să învețe, se va ghida după acești pași:
1. Va observa comportamentul
altora.
2. Formarea unei imagini
mentale a comportamentului.
3. Imitarea comportamentului.
4. Repetarea comportamentului.
5. Motivarea de a repeta
comportamentul.
34 35

APA
La fel ca nisipul, apa este una dinte cele mai simple și mai
atractive modalități de joacă. O băltoacă cu apă după ploaie
poate deveni un spațiu foarte plăcut de joacă. Apa oferă multe
oportunități pentru experimente și poate oferi o paletă largă de
experiențe distractive.
Poate nu este tot timpul posibil să ai o sursă naturală de apă în
zona unui loc de joacă. Cu toate astea, se pot face multe spații de
joacă cu apă. Din motive de siguranță, apa folosită ar trebui să fie
și potabilă. Pentru spații de joacă destinate bebelușilor, apa nu
trebuie să aibă o adâncime mai mare de 35-40 cm.
Pentru a preveni alunecarea și căderea, trecerea între suparfața
uscată și cea umedă trebuie marcată foarte clar. Din nou, este
important să existe spații create pentru ca adulții să poată sta.
Dacă apa este recilclată, este important de luat în considerare aspectul
stocării apei, a filtrelor și a sistemelor de pompare. Așa cum sugerăm
mai jos, infrastructura necesară pentru a-i încuraja pe copii să se
joace cu apă nu este atât de mare.
36 37

SUNET
Între 2 și 3 luni, bebelușii se joacă cu sunetele pe care le fac.
În lunile următoare, pe măsură ce dezvoltă aptitudinile, încep să
“vorbească cu ei”, evident fiind cât de mult le place acest lucru.
Se joacă creând și controlând sunete, ritm și totul se va dezvolta
într-un mod plăcut dacă bebelușul este încurajat.
În zonele de joacă se pot crea zone pentru a susține dezvoltarea
auzului și a receptării sunetelor. Copiii pot fi încurajați să
vorbească, să cânte din voce sau la instrumente.
Pentru astfel de zone, trebuie luată în considerare colaborarea cu
muzicieni și cu producători.
38 39

PARTI
MOBILE
Părțile mobile sunt elemente independente, care încurajează
creativitatea, care pot fi mutate cu ușurință, pentru că sunt
ușoare, puse laolaltă și dezmembrate, după bunul plac. Aceste
elemente sunt importante pentru că ele oferă copiilor libertatea de
a-și inventa propriile jocuri. Pentru copiii mici, aceste jocuri
pot fi simple, precum mutatul obiectelor sau clădirea unui turn,
pentru a-l dărâma și a începe din nou tot procesul.
Obiecte de tras, împins sau mutat dintr-un loc în altul oferta
copiilor posibilitatea de a-și personaliza spațiul și de a-și crea
propriile lor povești. În timp ce se joacă, copiii observă ce fac
și alți copii. Când sunt mai mari și se pot juca în grupuri, unii
cu alții, aceste jucării îi vor putea ajuta să creeze și să rezolve
probleme împreună. Joaca aceasta se va transforma constant.
Părțile mobile pot fi pentru zonele cu nisip (nisip, pietricele,
lopețele, conuri, scoici) sau pur și simplu cărămizi de construit,
de tipul lego, cercuri de gimnastică sau mingi. Este importantă
planificarea unui spațiu de depozitare și o persoană responsabilă cu
strângerea și curățarea materialelor.
40 41

SPATII
MICI
Spațiul poate deveni un mijloc activ de joacă. Spațiile care au
înălțimi diferite, în modul în care creează relații cu interiorul
și exteriorul, pot stârni curiozitatea și pot ajuta copiii să
observe spațiul înconjurător din perspective diferite.
Copiii abordează drumurile șerpuite cu mult mai multă curiozitate
decât pe cele drepte. Particularitățile unui spațiu, modificările
în înălțime și textură, pot inspira diferite forme curbiline. O
topografie în schimbare, cu movile, cavități și peșteri, va extinde
percepția spațială a copiilor și le va stimula imaginația.
Se pot dezvolta multe idei de design care să se joace cu spațiul.
Topografia locației, cu denivelări și curbe, cu granițele sale,
copaci și tufișuri, poate fi încorporată în design-ul zonei de joacă,
sporindu-le valoarea în joc.
Locuri de joacă puțin ascunse în spatele unor dealuri pot
crește dorința de joacă în comparație cu zonele mari, plate, cu
echipamente instalate.
JOCUL IMAGINAR
Copiii încep jocul imaginar - numit și joc simbolic - de la
vârsta de 2-3 ani. În cadrul jocului imaginar, obiectele și
comportamentele sunt transformate în lucruri diferite decât sunt
de obicei. Spre exemplu, o bucată de lemn se poate transforma cu
ușurință într-un cal sau o cutie de carton poate fi un magazin, un
castel sau o naveta spațială. Pentru a încuraja acest mod de joacă,
designul locului de joacă trebuie să fie transformabil, adică, în
loc să fie o copie a realității, trebuie să dea oportunitatea de a
se putea pune în scenă mai multe scenarii, să își poată schimba
identitatea foarte ușor, astfel încât, imaginația copiilor și a
adulților să fie stimulată să gândească jocuri cât mai captivante.
42 43

PlantE
În zonele urbane dense, parcurile și locurile de joacă sunt de
multe ori singurele opțiuni prin care copiii pot relaționa cu
natura. Un mod bun de a îmbunătăți interacțiunea ar fi zone speciale
în care copiii și părinții vor putea să planteze și să aibă grijă
de plante în parcuri. Plantarea grădinilor poate fi simplu de
realizat, folosind doar niște ghivece foarte mari, sau, doar un
perimentru, semnalizat corespunzător, în cadrul parcului.
Plantele au nevoi diferite de umiditate și soare. În timp ce
unele sunt iubitoare de apă, altele au mai puțină nevoie de
ea. Observarea diferențelor de acest fel și învățatul despre
anotimpuri, studiind ritmul diferit de creștere al plantelor, sunt
experiențe foarte valoroase. Ar avea o valoare și mai mare dacă
ar exista și cineva care să îi ajute, să îi ghideze și să explice
copiilor tot procesul prin care plantele se dezvoltă.
În parcuri mai mari, se pot planta pomi fructiferi și fructe de
pădure. Astfel, copiii pot învăța numele, le pot vedea culorile,
pot să le guste și pot transforma totul într-un joc foarte frumos.
Oare floarea soarelui, căpșunile și ardeii pot crește în parcuri?
44 45

PArtea 4
LA FEL DE IMPORTANT CA JOCUL!
UMBRA SI BANCILE
Ar trebui să fie asigurate locuri
de stat pentru îngrijitori în
apropierea zonelor de joacă
și trebuie acordată o atenție
specială pentru a da umbră în
timpul verii și a permite luminii
soarelui în timpul iernii.
Băncile sau alte locuri fixe ar
trebui să fie aproape de locul
unde se joacă copiii, permițând
contactul vizual cu copiii.
Șezutul poate fi, de asemenea,
proiectat ca o parte integrată
și complementară a zonei de joc.
TOALETE SI CISMELE
Pentru facilitarea șederilor
mai lungi pe locurile de joacă,
trebuie luate în considerare
nevoile de bază ale adulților,
atât cât ale copiiilor.
Toaletele, cișmelele, coșurile
de gunoi și camerele pentru
îngrijirea sugarului, care
pot fi accesate cu ușurință cu
cărucioarele și sunt accesibile
atât pentru femei, cât și pentru
bărbați, sunt poate cele mai
importante elemente ale unui loc
de joacă.
PArtea 4
Parcurile și locurile de joacă
sunt locuri care oferă întâlniri
bogate atât în cartier, cât și
în oraș. În locurile de joacă
copiii pot interacționa între ei,
pot crea jocuri și se pot juca
împreună. Dacă sunt proiectate
bine, locurile de joacă pot
susține, de asemenea, nevoile
de socializare ale părinților,
bunicilor și îngrijitorilor.
Cum se vor bucura îngrijitorii
de timpul petrecut în locurile
de joacă, se vor întâlni cu
prietenii și vecinii? Se poate
găsi un răspuns prin consultare
cu comunitățile locale, acesta
poate contribui la asigurarea că
locurile de joacă vor fi iubite
și utilizate de toate vârstele.
Este important să subliniem
că pentru copiii mici, timpul
petrecut în locurile de joacă
este determinat de preferințele
îngrijitorilor. Dacă îngrijitorii
consideră că locul de joacă este
prea departe, accesul la el
prea greoi sau că parcul prea
plictisitor sau incomod pentru
ei înșiși, pot alege să nu
meargă și astfel să nu-i ia pe
copii. Petrecerea unui timp mai
lung la locurile de joacă este
posibilă dacă există acces ușor
la parcuri, nevoile de bază sunt
îndeplinite și dacă adulții se
pot bucura să petreacă timp aici,
precum și copiii.
46 47

AccesibilitATEA
Dacă parcurile sau locurile de
joacă nu sunt ușor accesibile,
îngrijitorii ar putea fi
reticenți să-i scoată pe copii
să se joace. Cu toate acestea,
se recomandă ca copiii să fie
activi afara cel puțin o oră pe
zi, în toate sezoanele. Pentru a
asigura acest lucru, este foarte
importantă accesibilitatea ușoară
în parcurile lângă care trăiesc
copiii.
În cartierele rezidențiale,
cea mai bună practică ar fi
să existe locuri de joacă la
distanță de mers fără a fi
necesară traversarea drumurilor
principale. După cum se
ilustrează în pagina următoare,
copiii și îngrijitorii lor
se mută în oraș în diferite
combinații și pot avea nevoi
diferite. Încetinirea traficului
vehiculului, crearea trotuarelor
mai largi sau a traseelor pentru
pietoni și biciclete către
parcuri, spații de joacă și
școli sunt ajustări simple către
proiectarea cartierului prietenos
pentru copii.
Închiderea temporară a străzilor
și deschiderea lor pentru pietoni
în weekeduri este o soluție
pentru a promova accesul în
siguranță în parcuri precum și
a deschide noi oportunități de
jocuri în stradă.
Uneori accesul în anumite
parcuri și locuri de joacă care
nu sunt în cartiere rezidențiale
se face traversând străzi foarte
aglomerate. Trecerile de pietoni
trebuie să fie semnalizate foarte
bine si eventual în dreptul unor
semafoare. Trecerea pe pasarele
nu este întotdeauna cea mai
ușoară (ar trebui să fie prevăzute
cu lifturi și rampe pentru
cărucioare și scaune cu rotile).
JOACA ÎN DRUM SPRE parc
Rutele către drumurile de joacă
pot fi marcate cu semne grafice
atât pe trotuare cat și pe pavaj,
transformând astfel călătoria în
sine într-un joc. Aceste semne
ajută și copiii să se ghideze mai
ușor în cartierele unde locuiesc.
Aceste mici ”locuri de joacă de
buzunar” măresc raza locului
efectiv de joacă, a numărului
de locuri de joacă dar și cresc
siguranța copiilor de-a lungul
rutelor către spațiile de joacă.
48 49

LIMITE PERMEABILE
Atunci cand se creează locuri de
joacă pentru copii mici trebuie
luate în calcul granițele
acestuia. Este foarte important
a crea granițe ce îi impiedică
pe copii să ajungă alergand
din greșeală în stradă și de
a reduce nivelul de anxietate
a îngrijitorilor copiilor cu
privire la siguranta acestora,
în special în locurile
înconjurate de trafic rutier.
Este de asemenea important ca
gardurile sa fie accesibile, pe
cat posibil în acelasi ton cu
locul de joacă. Pot fi folosite
plante și tufișuri în acest sens.
COPACII
Copacii sunt minunați, dar
cresc foarte greu. Prin urmare,
flora existentă deja în zona e
foarte valoroasă pentru parc.
Copacii produc umbră, în timp
ce coroanele acestora pot fi
cosiderate filtre pentru praf și
poluare. Copacii reduc și viteza
vântului și absorb zgomot.
Frunzele reflectă lumina soarelui
și se încălzesc reducând astfel
temperaturile în zone urbane cu
până la 7° C.
Prin observarea copacilor,
copiii învață despre anotimpuri
și ciclurile vieții în natură.
Copacii sunt gazdele unor
microhabitate complexe. De
exemplu, un stejar matur poate
găzdui sute de specii diferite.
Studiile arată că în mijlocul
naturii presiunea arterială se
normalizează în câteva minute,
pulsul se stabilizează și
nivelul de stres scade.
50 51

E MULT MAI PLACUT sI MAI VALOROS TIMPUL PETRECUT ÎMPREUNa!
NE JUCAM ÎN PARC PENTRU A DEVENI BUNI MANAGERI ÎN VIITOR!
Joaca în parc nu este benefică
doar pentru aptitudinile fizice,
dar și pentru dezvoltarea celor
cognitive, cum sunt evaluarea,
abstractizarea, logica,
raționalizarea și rezolvarea
problemelor.
AtentiE: Un copil ce ajunge
într-un spațiu de joacă se
concentrează pe opțiunile
date în mediul respectiv.
Angajarea în activități într-o
anumită zonă ajută la întărirea
conexiunilor din creier și ajută
la focalizarea atenției.
planIFICAREA:,Copilul se gândește
și planifică jocul.
MemorIA: ,Copilul își aduce aminte
cum și de-a ce s-a jucat, de
exemplu că a urcat un panou
de cățărat altă dată, și acum
încearcă să-și îmbunătățească
viteza și mobilitatea.
REZOLVAREA PROBLEMELOR: În timp ce
caută căi noi de urcat un deal
sau o lopată la groapa cu nisip
își îmbunătățește aptitudinea
rezolvării problemelor.
FLEXIBILITATEA COGNITIVA: Își
dorește să se dea în leagăn însă
alege să meargă alături de un
prieten pe balansoar - acest
comportament îmbunătățește
flexibilitatea cognitivă.
Este posibil ca locul de joacă să fie construit astfel încât și
adulții să participe? Chiar și elementele clasice pot fi adaptate
pentru a încuraja participarea adulților în jocuri de rol. Cum
am precizat mai devreme, interacțiunea jovială dintre copii și
îngrijitorii lor este foarte importantă și trebuie încurajată
pentru o dezvoltare sănătoasă a creierului.
52 53

JUCAtI-VA PESTE TOT ÎN ORAS!
În această carte aratăm o viziune a locurilor de joacă de la
înalțimea de 95 cm, a unui copil de 3 ani, astfel sugerând
propuneri de design ce îmbunătățesc experiența copiiilor mici și a
îngrijitorilor lor.
Deși nu aprofundăm discuția foarte mult în această carte, ne
imaginăm și lucrăm către un oraș unde joaca implică oameni de toate
vârstele și nu este limitată la locurile de joacă. Spațiul public
poate fi folosit cu amuzament și în joacă de tineri și bătrâni
laolaltă.
Totuși, cei mai mici sunt prioritatea noastră. Sperăm ca
funcționarii publici care citesc această carte pot concluziona
că nu este dificil să găsească noi soluții de design pentru a
îmbunătăți condițiile de joacă pentru copii.
Pentru orașele care au triciclete pe fiecare stradă; ne puteți
împărtăși proiectele voastre valoroase scriindu-ne la
contact@growupromania.ro
Hai să ne jucăm!
54 55

apendiCE
56 57

APPENDIX 1
Sugestii pentru loc de joacA
75 M2
APPENDIX 1
CATARARE
ASEZARE
ALUNECARE
MERS ÎN
4 LABE
ECHILIBRU
SEZUT
SARIT
MERS
ECHILIBRU
STAT IN
PICIOARE
58 59

APPENDIX 1
Sugestii pentru loc de joacA
100 M2
APPENDIX 1
UMBRA
URCAT / SEZUT
ECHILIBRU
SEZUT
TARAT
RIDICARE
SARIT
CASE DE
JOACA
SUNET
MERS
PARTI
MOBILE
URMARIRE TRASEU
60 61

APENDIX 1
Sugestii pentru loc de joacA
175 M2
APENDIX 1
UMBRA
umbra
case de
joaca
SEZUT
CUTIE NISIP
SeZUT
tobogan
sunet
mers
urmarire
traseu
echilibru
in picioare
echilibru
sarit
62 63

APENDIX 2
MATERIAL SUPRAFETE
MATERIale PENTRU ECHIPAMENTE JOACA
APENDIX 2
Material
+ -
MATERial
+ -
UMPLUTURĂ
ORGANICĂ
LEMNOASĂ
Costuri mici
Instalare ușoară
Drenaj bun
Se va compresa și trebuie
monitorizat pentru păstrarea
formelor corespunzătoare. Are
nevoie de un tip de barieră
pentru a nu se revărsa.
Probabil va fi aruncat lângă
locul de joacă.
LEMN
Cost scăzut
Material natural
Mentenanță foarte
scăzută
Nu este la fel de durabil ca
metalul
Poate avea așchii și se poate
crăpa
Trebuie tratat corect pentru
a rezista la insecte și la
putrezire
NISIP
Costuri mici
Instalare ușoară
Atrage animale și insecte
Greu de menținut într-o
singură zonă, e nevoie de
măturat constant. Poate
provoca accidente prin
alunecare dacă este aruncat
pe suprafețe netede.
METAL
Foarte durabil
Rezistent la
vandalizări
Rezistent la orice tip
de vreme
Dacă suprafața nu este tratată
se poate incinge foarte tare
la temperature ridicate
PIETRIȘ
Costuri mici
Material natural
Instalare ușoară
Drenaj bun
De multe ori aruncat de
copii/ poate fi periculos.
Copiii pot introduce pietre
mici în urechi, nas, etc.
E nevoie de mentenanță
constantă.
MATERIALE
COMPOZITE
Cost scăzut în
comparație cu lemnul
sau alte componente de
metal
Rezistent la
fragmentare
Nu atrage insecte
Opțiuni de calitate scăzută
Celelalte componente din
lemn/ metal ar putea sa nu
aibă aceeași integritate
structurală
CAUCIUC
MĂRUNȚIT
Cost mai mic decât
alte material
sintetice
Se va compresa și trebuie
monitorizat pentru păstrarea
dimensiunilor. Sunt cazuri
în care s-a raportat ca se
pot păta hainele și mâinile
copiilor, etc.
PLASTIC
Cost foarte scăzut
Nu atrage insecte
sau alți dăunători
Mentenanță scăzută, dar
produsele de calitate
inferioară nu prezintă mereu
integritate structurală/ se
pot degrada ușor
Poate cauza mici șocuri
electrostatice
TARTAN
O soluție permanentă
de pavare
Mentenanță foarte
scăzută
Cost ridicat
Instalare mai complexă
CAUCIUC
EPDM
O soluție permanentă
de pavare
Mentenanță foarte
scăzută
Nivel ridicat de
siguranță
Cost ridicat
Instalare mai complexă
64 65

APENDIX 3
Definitii legate de locuri de joaca sigure
APENDIX 3
Risc:
Putem vorbi de riscuri ”bune”
și ”rele” în locurile de joacă.
”Riscurile bune” sunt importante
pentru dezvoltarea unui copil.
Înfruntarea și depășirea
fricilor ajută în construirea
încrederii de sine. Locurile
de joacă pot ajuta copiii să
analizeze riscurile. Copiii sunt
atrași de provocări, acestea
susținând procesul de învățare
și dezvoltare al lor.
Succesul locurilor de joacă este
dat de varietatea riscurilor
”bune” ale acestora. De exemplu,
pentru un copil de 5 ani este
un succes sa poată sări peste
un canal cu apă mică - e un
risc să se ude, însă în termeni
de dezvoltare a copilului,
udarea nu e importantă. Similar,
căderea și ridicarea sunt
formele naturale ale învățării
mersului.
Din acest motiv „riscurile bune”
sunt acceptate și încurajate în
design-ul locurilor de joacă.
Majoritatea îngrijitorilor
copiilor pot să deducă unde sunt
riscuri ”bune” bazându-se pe
experiențele lor din copilărie
și pe felul în care copiii fac
față provocărilor spațiului.
Pe de altă parte, ”riscurile
rele” sunt acele riscuri dificil
sau imposibil de întrevăzut de
către copii. De exemplu, în timp
ce un copil poate să își dea
seama singur dacă poate urca
pe o scară, nu poate prevedea
dacă își poate agăța hainele în
timpul unei căzături ce poate
duce la strangulare.
Standardele de siguranță sunt
dezvoltate pentru a face
diferența între riscuri ”bune
sau rele” și pentru a prevedea
accidente cu consecințe grave
sau chiar fatale. Trebuie
făcută expertize prin inspecții
periodice pentru a elimina
riscurile negative.
PROTECtIE ÎN CAZ DE CaDERE:
Cea mai comună cauză a căderilor
în locurile de joacă este
alunecarea. Cele mai dese
accidente se întâmplă din cauza
alunecării pe nisip sau pietriș
acumulat pe o suprafață dură sau
netedă. Apa acumulată datorită
scurgerii defectuoase poate
fi de asemenea un factor ce
influențează accidentarea.
În plus, este posibil să fie
necesară utilizarea suprafețelor
care reduc impactul din căderi
în jurul echipamentului de
joacă. Definițiile detaliate
sunt prezentate în standarde
pentru a determina cerințele
de performanță ale fiecărui
echipament de joc și tip de
suprafață.
SPAtII DE CaDERE sI IMPACT:
Fiecare echipament de joacă are
un ”spațiu de cădere” și o ”arie
de impact” în jurul spațiului
pe care îl ocupă. De exemplu,
zona de impact necesară în
jurul leagănelor este mai mare
decât cea a leagănelor. Este
important să nu fie obstacole în
zona respectivă. Spațiile de
cădere a două echipamente se pot
suprapune sau nu, în funcție de
mișcările generate în timpul
jocului. Sunt definiții diferite
și calcule corespunzătoare
efectuate pentru fiecare
echipament pentru a determina
mărimea spațiilor de cădere si
impact.
ÎNaLtIMEA CaDERII LIBERE:
Înălțimea căderii libere este
determinată de căderi posibile
în timpul jocului și este
calculată ca fiind distanța
verticală din cel mai înalt
punct al corpului de susținere a
echipamentului până la zona de
impact de dedesubt. Înălțimea
liberă de cădere determină, de
asemenea, calitatea suprafeței
de atenuare a impactului
necesară în zona de impact a
echipamentului.
PROTECtIE ÎN CAZ DE BLOCAJ::
Trebuie luate măsuri pentru a
stopa orice blocaj al corpului,
părului sau haielor ce pot
cauza răni în timpul jocului.
Sunt date sfaturi detaliate cu
privire la tipuri de locații,
deschizături, găuri și crăpături
ce pot crea accidente.
66 67

APPENDIX 4
APPENDIX 4
Standard European EN 1176
ECHIPAMENT sI SUPRAFEtE IN LOCURILE DE JOACa
ASTM International, ASTM F1487-17
SPECIFICAtII ALE PERFORMANtELOR DE SIGURANta A
CONSUMATORILOR STANDARD PENTRU ECHIPAMENTUL DIN LOCURILE DE
JOACa DESTINAT PUBLICULUI LARG
Comitetul european pentru standardizare (CEN) eliberează cerințe
de siguranță pentru a minimiza accidentele la locurile de joacă
sub titlul de EN 1176.
Standardele EN 1176 sunt updatate constant, ultima dată în 2017.
Conține 9 secțiuni, oferind recomandări generale pentru locurile
de joacă precum și orientare cu privire la echipamente specifice
cum sunt topoganele și leagănele.
EN 1176-1: Echipamente și suprafețe de joacă - Partea 1: Cerințe
generale de securitate și metode de testare.
EN 1176-2: Echipamente și suprafețe de joacă - Partea 2: Cerințe
adiționale de securitate și metode de testare pentru leagăne.
EN 1176-3: Echipamente și suprafețe de joacă - Partea 3: Cerințe
adiționale de securitate și metode de testare pentru topogane
EN 1176-4: Echipamente și suprafețe de joacă - Part 4: Cerințe
adiționale de securitate și metode de testare pentru instalațiile
pe cablu.
EN 1176-5: Echipamente și suprafețe de joacă - Partea 5: Cerințe
adiționale de securitate și metode de testare pentru carusele.
1176-6: Echipamente și suprafețe de joacă - Partea 6: Cerințe
adiționale de securitate și metode de testare pentru echipamentele
de balansare.
EN 1176-7: Echipamente și suprafețe de joacă - Partea 7: Orientare
pentru instalare, inspecție, mentenanță și operare.
EN 1176-10: Echipamente și suprafețe de joacă - Partea 10: Cerințe
adiționale de securitate și metode de testare pentru echipamente
de joaca de interior.
ASTM International, fondată ca Societatea Americană de Testare
și Materiale, emite specificații standard privind performanța
în materie de siguranță a consumatorilor, care se referă la
standardele de siguranță și performanță pentru diferite tipuri de
echipamente de joacă publice, sub titlul ASTM F1487-17. Standardul
a fost revizuit ultima dată în 2017.
1.1 Această specificație privind performanța în materie de
siguranță pentru consumatori oferă standarde de siguranță și
performanță pentru diferite tipuri de echipamente publice de
joacă. Scopul său este de a reduce leziunile care pot pune viața
în pericol sau pot cauza răniri.
1.2 Gama de utilizatori cuprinsă în această specificație privind
performanța în materie de siguranță a consumatorului este cea de
5% de 2 ani și 95% de 12 ani.
1.3 Echipamentele de joacă pentru acasă, jucăriile, plimbările
de amuzament, echipamentele sportive, echipamentele de fitness
destinate utilizatorilor cu vârsta de peste 12 ani, echipamentele
de joacă de uz public pentru copii de 6 până la 24 de luni și
echipamentele de joc cu conținut moale nu sunt incluse în această
specificație.
1.4 Produsele sau materialele (amenajarea șantierului) care sunt
instalate în afara zonei de utilizare a echipamentelor, cum ar fi
băncile, mesele, structurile de umbră independente și bordurile
sau gardurile utilizate pentru a depozita suprafețe de protecție,
nu sunt considerate echipamente de joacă și nu sunt incluse în
această specificație.
1.5 Această specificație nu se referă la accesibilitate, cu
excepția faptului că se referă la probleme de siguranță care nu
sunt incluse în Standardul DOJ 2010 pentru proiectarea accesibilă.
EN 1176-11: Echipamente și suprafețe de joacă - Partea 11: Cerințe
adiționale de securitate și metode de testare pentru rețea
spațială.
68 69

REFERINTE
COPILARIA TIMPURIE
Brooker, Liz and Woodhead, Martin, eds. “The Right to Play.” Early
Childhood In Focus 9. The Open University, Child and Youth Studies
Group, Walton Hall: Milton Keynes, 2013.
http://oro.open.ac.uk/38679/1/ECIF9The%20Right%20to%20Play.pdf
Center on the Developing Child, Harvard University. Enhancing and
Practicing Executive Function Skills with Children from Infancy to
Adolescence.
https://children.wi.gov/Documents/Harvard%20Parenting%20Resource.
pdf
Çoknaz, Hakkı. “Motor Gelişim Boyutuyla Çocuk ve Spor.” Marmara
Üniversitesi Spor Bilimler Dergisi, Cilt 1, Sayı 2, s. 83-91,
İstanbul, 2016.
http://dergipark.gov.tr/download/article-file/276797
Oates, John, Karmiloff-Smith, Annette, Johnson, Mark, eds.
“Developing Brain.” Early Childhood In Focus 7. The Open
University, Child and Youth Studies Group, Walton Hall: Milton
Keynes, 2013.
Meltzoff, Andrew. “Born to Learn: What Infants Learn from Watching
Us.” Fox, N. & Worhol, J.G., eds., The Role of Early Experience in
Infant Development, Skillman, NJ: Pediatric Institute Publications,
1999.
Nebelong, Helle. “Design in urban settings with children and nature
in mind.” Play for Wales, Issue 43, Summer 2014.
Talarowski, Meghan. London Study Of Playgrounds.The Influence of
Design on Play Behavior in London vs New York, San Francisco and
Los Angeles. Studio Ludo, 2016.
https://static1.squarespace.com/static/562e1f86e4b0b8640584b757/t/5
a4cdf2f0d929722a0ed3085/1514987350174/LondonFullStudyReport.pdf
Dohna, Felicitas, Hargrave Josef, Williams Samuel, Wright Hannah.
Cities Alive. Designing for urban childhoods. Arup, London, 2017.
Solomon, Susan G. The Science of Play: How to Build Playgrounds
That Enhance Children’s Development. University Press of New
England, Lebanon NH, 2014.
Van Eyck, Aldo. “Playgrounds.” Writings Vol. 2. Collected Articles
and Other Writings (1947-1998), SUN, 2006.
JOC SI LOCURI DE JOACA
Ball, David, Gill, Tim, Spiegal, Bernard. “Managing Risk in
Play Provision: Implementation Guide.” 2nd ed. London: National
Children’s Bureau for Play England and on behalf of Play Safety
Forum, 2012.
http://www.playengland.net/wp-content/uploads/2015/09/managingrisk-in-play-provision.pdf
Broto, Carles. “Designing a Playground.” Playgrounds Design. Links,
Barselona, 2010.
Erdem, Nurgül. “Bir Peyzaj Keşfi Olarak Çocuk Oyun Alanı.” Plant
Dergisi, 2017.
http://www.plantdergisi.com/doc-dr-meltem-erdem-kaya/bir-peyzajkesfi-olarak-cocuk-oyun-alani.html
Hammond, Darell. KaBOOM!: A Movement to Save Play. Rodale Books,
New York, 2012.
Online
https://www.unicef.org/turkey/crc/_cr23e.html
Pardee, Mav, Gillman, Amy, Larson, Cindy. Creating Playgrounds
for Early Childhood Facilities. Resource Guide 4. Published by
the Local Initiatives Support Corporation/Community Investment
Collaborative for Kids, 2005.
http://www.lisc.org/media/filer_public/c6/c8/c6c8b045-d3c9-46adab6d-65d6b807a666/2005_cick_guide_vol4_playgrounds.pdf
https://bernardvanleer.org/news/available-now-the-urban95-starterkit/
http://www.livablecities.org/blog/value-rankings-and-meaninglivability
http://www.tuik.gov.tr/PreHaberBultenleri.do?id=24645 Adrese Dayalı
Nüfus Kayıt Sistemi (ADNKS).
https://playgroundideas.org
p.20-21: http://www.dinf.ne.jp/doc/english/global/david/dwe002/
dwe002g/sheet6-1b.gif
Huizinga, Johan. Homo Ludens: A Study of the Play-Element in
Culture. Paladin, 1949, p. 32
70 71

studies ISTANBUL95:
IDEI PENTRU LOCURI DE
JOACA 0-3 ANI
Pregătit de: Beyza Gürdoğan,
Selva Gürdoğan, Gregers Tang
Thomsen
Contribuitori: Yiğit Aksakoğlu,
Feyza Çorapçı, Nazım Dikbaş,
Zehra Nur Eliaçık, Bahar Aksel
Enşici, Gülcan Evrenos Erdener,
Gökçe Genç, Darell Hammond,
Einar Jon Skulason Hansen, Nicola
Iavarone, Derya İyikul, Ardan
Kockelkoren, Neslihan Öztürk,
Ege Sevinçli, Fikret Toksöz,
Julien Vincelot, Erman Yılmaz,
Ahmet Yükleyen
Desene: Tan Cemal Genç
Graphic Design: E S Kibele Yarman
Pregătit cu sprijinul
Bernard van Leer Foundation.
ISBN 978-87-93765-06-1
SUPERPOOL
Mumhane Caddesi 18/3
Karaköy, Istanbul 34425
Turkey
www.superpool.org
2019
Tradusă și adaptată în
limba română de:
Asociația Grow Up Romania
www.growupromania.ro
72 73

74 75

76