Viata Noastrå

Via]a Noastrå

Jurnal din Israel

Serie nouå • Nr. 1 • 2 septembrie 2020

Doina Meiseles

Pe aripile Istoriei

ZBORUL El Al 971 – pri -

mul zbor comercial direct

efectuat de ELAL spre Abu -

Dhabi luni dimineaţa de pe

aeroportul Ben Gurion va

rămăne fără îndoială în istorie

ca un simbol al păcii şi al

unei noi ere în relaţiile dintre

Israel şi lumea arabå.

Zborul s-a efectuat la scurt

timp după anunţul privind

normalizarea relaţiilor dintre

Israel ş i Emiratele Arabe

Uni te.

La bordul avionului se a -

flau cele două delegaţii – cea

israeliană şi cea americană,

pentru a participa la discuţii

cu omologii lor din Emira -

tel e Unite.

În fruntea delegaţie israe -

liene s-a aflat consilierul

pre mierului pentru Securita -

te, Meir Ben-Shabat, şi cea

americană a fost condusă de

consilierul prezidenţial Jared

Kushner şi consilierul pentru

Securitate Robert O’Bri -

en.

Acordul privind normali -

zarea relaţiilor dintre Israel

şi EAU a pus capăt doctrinei

învechite ş i înrădåcinate

pro fund în concepţia multora

că pacea cu ţările arabe

din re giune poate fi obţinută

doar în schimbul cedării în

faţa pretenţiilor – uneori absurde

- ale palestinienilor.

Sintag ma „Pace în schimbul

terito riilor” a reprezentat

timp de prea mulţi ani formula

ero nată după care s-au

condus leaderii lumii. Ideea

că pa les tinienii nu vor ac-

(Continuare în pag. 6)

Nando Mario

Varga

PASÅREA

PHOENIX

a jurnalisticii

româneßti

din Israel

Etgard Bitel

HÂRTIA DE

PRINS MUÍTE

v

Dr. Hava Haas

RABINUL

ZVI GUTTMAN

60 de ani

în slujba

evreilor

din România

v

Lucian-Zeev

Herßcovici

ELUL, LUNA

POCÅINˇEI

v

TEATRUL

EVREIESC

DE STAT

CELEBREAZÅ

72 DE ANI

v

INTERVIU

CU ÍEFUL

INSTITUTULUI

WIESEL

v

Evita Ítiru

SPORT

JURNAL intern

Via]a Noastrå

Jurnal din Israel

Editor:

Nando Mario Varga

(AnimaNews)

Președinte de onoare:

Ing. Baruch Tercatin

Director general:

Doina Meiseles

Nando Mario Varga

„Via]a Noastrå”,

pasårea Phoenix

a jurnalisticii

române[ti din Israel

2

Redactor șef:

Etgard Bitel

Redactori:

Evita Știru,

Biti Caragiale,

Roni Cåciularu

Viorel Maier

Tehnoredactare:

Natalie Ghinsberg

Colaboratori:

Prof. Acad. dr. Carol

Iancu, Prof. Dr. Riri

Manor, Prof. Dr. Hava

Haas, Dr. Lucian-Zeev

Herșcovici, Zoltan

Terner, Dr. Dorel Schor,

Lică Bluthal, Harry Ross,

Arnold Helman,

B. Goldenthal,

Liana Herman, Sergiu

Brandea, Ruth Oren,

Paul Farkas,

Dr. Jacqueline Flavian,

Hilda Shefler, Eva

Galambos (România)

Iulia Deleanu (România)

Martha Eșanu (România)

Martha Izsak (România)

Cine nu crede în

mi nuni, nu are dreptul

så stea la m asa

festinelor suflete[ti.

Cine nu are încredere în si -

ne și în menirea sa, este destinat

ofilirii ș i presării în

cartea uitării.

Cine-și iubește aproapele,

știe să fie om, luptă pentru

cei din jur, chiar dacă știe că

va fi rănit, urăște trădarea,

cu țitul înfipt perfid în spate,

vorba scăldată în mierea tră -

dării, acesta, misterioasă pa -

săre Phonix, va renaște din

cenușa mistuirii spiritua le și

va continua pe drumul pe

care destinul i l-a încrustat în

inimă, gând și simțire.

În anul de grație 1995, concomitent

cu nașterea fiului

meu, renășteam și eu în Țara

Sfântă, preluând conducerea

mândriei publicistice a alia -

lei române, cotidianul „Viața

Noastră”.

Exact în aceeași perioadă

lua naștere ziarul ”Ultima

oră”, care reunea elita jurna -

listicii israeliene în limba ro -

mână din acea vreme.

După un număr de ani,

zia rul ”Ultima oră” este preluat

de Doina Mei seles, care,

interesant, își în cepuse acti -

vitatea la ”Viața Noastră”,

du pă ce prelua sem condu -

cerea publicației.

Doina Meiseles, schimbă

nu mele ziarului recent achi -

ziționat în ”Jurnalul săptă -

mânii” și după un timp, dă

lovitura de grație și cumpără

”Viața Noastră” și ulterior și

”Revista mea”, devenind

prac tic proprietara unicelor

publicații în limba română

din Israel.

Între timp, eu am constitui

JURNAL intern

agenția de știri on line „Ani -

ma News”.

Anii trec ș i ceva plutește

parcă în aer. ”Anima News”,

condusă de mine, Nando

Ma rio Varga, fostul redactor

șef al ziarului ”Viața Noastră”

începe să colaboreze cu

”Jurnalul săptămânii”, săptămânalul

condus de Doina

Meiseles, care cumpărase

„Viața Noastră”.

Și iar au trecut ceva ani,

pentru ca noi, cei doi foști

concurenți și apoi colaboratori,

să vă oferim dragi cititori,

acum, cu puțin timp

înainte de Rosh Hashana, un

inedit, cald ș i surprinzător

cadou de suflet, exemplu

clar și edificator al înaltului

spirit iudaic, care, trecînd

peste obstacole, își strânge la

piept fiii rătăciți, reuninduse

într-o singură unitate de

inimă, gând și suflet.

Da, dragii noștri cititori, începând

cu acest număr, în

casa și familia dvs, reintră,

după ani de zile de absență,

deocamdată pe internet, prietenul

vostru de-o viață, zia -

rul ”Viața Noastră”, reunit

cu ”Ultima oră și ”Jurnalul

săptămânii”

Profund emoționat scriind

aceste rânduri, vă promit

dragi prieteni că voi rămâne

alături de voi și, împreună

cu Doina Meiseles și minu -

nații noștri colaboratori, vă

voi oferi, în fiecare săptă -

mână, momente de neuitat,

așa cum numai noi știm să le

creem și pe care le meritați

din plin, prieteni deosebiți.

AD 120, vouă și nouă!!!!

Acord cu Hamas pentru

încetarea ostilitå†iilor

CONDUCĂTORII Hamas

din Ga za au declarat că au

ajuns la un acord, prin intermediul

mediatorilor interna -

ționali, pentru a pune ca păt

celei mai recente runde de

violență cu Israelul.

Conform acordului, Ha -

mas urmează să oprească

lan sarea de baloane explozi -

ve și rachete asupra Israelului,

iar Israelul a de clarat că

va ușura restricțiile înăsprite

în ultimul timp.

Ca urmare a eforturilor indirecte

de mediere conduse

de Egipt, Organizația Națiunilor

Unite și Qatar, Hamas

a spus că „vor fi anunțate

mai multe proiecte de dezvol

tare în Fâșia Gaza care

vor contribui la atenuarea”

condițiilor dificile de viață.

Declarația sa nu detaliază

niciunul dintre proiecte, dar

se preciza că condițiile vor

reveni la „ceea ce erau înain -

te de escaladare”.

Israelul a anunțat luni că

va redeschide imediat singu -

ra trecere de marfă din Ga za

și va relua transporturile de

combustibil pe teritoriu. De

asemenea, va redes chide o

zonă de pescuit de 25 de ki -

lo metri în largul coastei Ga -

za.

„Această decizie va fi testa -

tă pe teren: dacă Hamas, res -

ponsabil pentru acțiunile

întreprinse în Fâșia Gaza, nu

își îndepli nește obligațiile,

Israelul va acționa în conse -

cință", au spus oficiali din Israel.

Trimisul ONU în regiune,

Nickolay Mladenov, a salutat

acordul.

Un acord pu†in cunoscut între

Israel ßi Emiratele Arabe Unite

CONVERGENȚA interese -

lor dintre Israel și anumite

monarhii din Golf nu a apă -

rut de nicăieri și nu a fost

construită în vid. Contacte

informaționale au avut loc

de ani buni, iar aceste țări au

făcut schimb de informații în

domeniul securității interne

[i externe.

Două companii de secu ri -

tate ci ber ne tică, NSO și Ve -

r i n t S y s t e m s , c u s e d i u l î n

Herzliya, au fost abordate de

Emirate pentru a le ajuta să

monitorizeze te roriștii și di -

zidenții politici.

Reamintim că în iulie, Gru -

pul 42, o companie specia -

lizată în Cloud Computing

și Inteligență Artificială cu

se diul în Abu Dhabi și compa

niile israeliene Rafael Ad -

vanced Defense Systems și

Israel Aerospace Industries

au semnat un acord de coo -

perare. Oficial, pentru a lup -

ta împotriva pandemiei,

prin promovarea dezvoltării

de soluții medicale.

3

JURNAL intern

Netanyahu: Economia israelianå

ar fi putut fi lovitå mult mai råu

ECONOMIA israeliană a

scăzut cu 7,8% în al doilea

trimestru al anului 2020,

conform noilor date publicate

de Biroul Central de

Sta tistică al Israelului, cea

mai gravă reducere econo -

mică suferită de statul evreu

în cei 72 de ani de istorie.

Consumul privat, care a

scă zut cu o rată anualizată

de 24% în primul trimestru,

a scăzut cu 43,4% (anualizat)

în trimestrul doi.

Exporturile au scăzut cu

29,2% (anualizate), în timp

ce importurile au scăzut cu

aproape 42%.

Primul ministru israelian

Benjamin Netanyahu a discu

tat despre starea econo -

miei israeliene, duminică, la

întâlnirea săptămânală a ca -

binetului, afirmând că Israe -

lul ar fi putut fi lovit mult

mai greu de criza corona -

virusului, menționând că o

mare parte din Europa a su -

ferit scăderi și mai puternice.

„Tocmai am primit vești

economice foarte bune. Bi -

roul Central de Statistică a

publicat că scăderea PIB-u -

lui nostru în al doilea tri -

mestru al anului 2020 a fost

de 7,8%, ceea ce reprezintă

jumătate din declinul sta te -

lor europene; este aproape

cel mai mic din lume. Co -

reea de Sud este în fața noastră

și poate alte două sau trei

4

țări. Acesta este rezultatul

politicii responsabile pe care

am întreprins-o, care a redus

nu numai numărul de decese

în Israel, ci și amploarea

loviturii aduse economiei israeliene.

De asemenea, Netanyahu a

susținut aprobarea unui nou

program de redresare economică,

destinat stimulării

economiei și creării de locuri

de muncă.

„În cabinet, tocmai am

apro bat un supliment de 8,5

miliarde șekeli (2,5 miliarde

de dolari) în stimulente pentru

economia noastră și pentru

a crea locuri de muncă.

Știu că există încă o grea si -

tuație economică – lucrăm în

permanență pentru a face lucrurile

mai ușoare pentru

cetățenii Israelului”, a concluzionat

Benjamin Neta -

nya hu.

Vaccinul rus „Sputnik V” este

apreciat de spitalul „Hadassa”

PROIECTAT ÎN COMUN

de fondul de investiții direc -

te ruse (RFPI) și Centrul rus

de epidemiologie și microbiologie

Gamaleïa, vacci nul

„Sputnik V” se bazea ză pe o

tehnologie cunoscută care șia

dovedit deja eficacitatea,

subliniază într-un interviu

acordat agenției de știri

Sput nik, Polina Stepenska -

ya, șefa departamentului de

transplant de măduvă osoa -

să ș i imunoterapie la Spitalul

Universitar Hadassah,

Israel.

„Primul lucru pe care aș

do ri să-l spun cercetătorilor

și medicilor ruși este „că

acest vaccin este bine făcut ”.

Merită respect. Ca doctor și

cer ce tător, cred că au creat

ceva minunat și au făcut o

desco perire majoră în știin -

ță”, insistă ea.

În ceea ce privește criticile

adresate medicamentului

rus, cercetătorul israelian

con sideră că absența mate -

ria lelor dedicate Sputnik V

în reviste științ ifice străine

poate fi explicată prin mentalitatea

cercetătorilor ruși.

„În Rusia, există o mulțime

de lucruri științifice care nu

sunt prezentate de cercetători

în reviste și totuși există

și funcționează perfect. Occidentul

găsește acest lucru

bizar și rămâne sceptic. Dar

trebuie să înțelegeți că Rusia

are propria abordare, propria

mentalitate ”, continuă

ea.

JURNAL intern

Íeful Mossad

s-a întâlnit cu un

oficial sudanez

ȘEFUL MOSSAD, Yosi Co -

h e n , s - a î n t â l n i t c u u n î n a l t

oficial sudanez, într-o întâlnire

găzduită de Emiratele

Arabe Unite, a relatat ziarul

Al-Ara by Al-Jadeed.

Conform raportului, consilierul

pentru securitate na -

țională din Emiratele Arabe

Unite, Tahnoun bin Zayed

Al Nahyan, a aranjat întâlnirea

dintre Yosi Cohen și

Moha mmed Hamdan Daga -

lo, șe ful adjunct al Consiliului

de Suveranitate din

Su dan, prezent la intâlnire.

Israelul și Sudanul nu au

avut legături formale în trecut.

În 2016, ministrul de externe

al țării a sugerat că țara

sa ar putea lua în conside ra -

re normalizarea legătu ri lor

cu Israelul, dar guvernul a

reacționat rapid, susținând

că, această declarație a fost

„scoasă din context”.

În februarie, primul mi -

nis tru israelian Benjamin

Ne tanyahu s-a întâlnit cu șe -

ful Consiliului suveran de

tranziție din Sudan, Abdel-

Fattah Al-Burhan, în timpul

unei vizite în Uganda.

În timp ce biroul lui Neta -

nyahu a declarat, după întâlnire,

că cei doi lideri au

convenit să coopereze pentru

normalizarea legăturilor,

cabinetul din Sudan a decla -

rat că Burhan nu a făcut nici

o promisiune privind „rela -

țiile de normali zare” dintre

cele două țări.

Doina Meiseles

Ícolile ßi-au deschis ieri

por†ile în ciuda cifrelor

îngrijoråtoare ale Coronei

TOATE școlile din Israel –

cu excepția celor din localitățile

clasificate drept „ro-

șii” – și-au deschis ieri

por țile în fața unui număr

de aproximativ două mili -

oane patru sute de mii de

elevi.

Vom vedea în zilele următoare

dacă această „victorie”

a fost sau nu de dorit, în si -

tuația în care numărul celor

contaminați zilnic crește me -

reu peste așteptări! Luni s-

au înregistrat peste 2200 de

noi bolnavi; iar numărul ce -

lor care au decedat în țara

noastră din cauza infectării

cu virusul Covid 19 se apro -

pie acum de 1000 de persoane.

Poate că în aceste condiții,

ar fi fost mult mai potrivit să

se procedeze la o suspen da -

re totală a activității pe piața

internă, după modelul martie,

aprilie și prima parte din

mai al primului val al pandemiei.

În perioada actuală, prof.

Roni Gamzu „proiector coro

na” nu face decât să înre -

gistreze eșecuri care vor fi

plătite scump.

Vina nu este a sa, ci a celor

care fac presiuni asupra lui

în funcție de interesele unor

grupări diferite.

Toate succesele pe care Israelul

le-a înregistrat în pri -

mul val al pan de miei (când

țara noastră a fost ca talogată

ca a treia în lume în domeniul

eficacității luptei împotriva

Coronavirus) s-au...

evaporat!

Numai în ultima lună nu -

mărul celor decedați din

cau za contaminării s-a du -

blat și lucrurile nu merg de -

loc spre mai bine!

Iar acum, odată cu deschi -

derea noului an școlar, nu ne

rămâne decât să sperăm ca

previziunile sumbre sunt

gre șite și nu se vor împlini.

Acord între compania aerianå

israelianå Israir ßi Emirate

UN OM DE AFACERI din

Emiratele Arabe Unite a declarat

că a purtat discuții cu

compania aeriană „Israir”

pentru a stabili zbo ruri directe

între Israel și E miratele

Arabe Unite, salu tând acordul

de normalizare anunțat

între cele do uă țări, apreciat

drept o mare oportunitate

pentru ambele națiuni.

Mogulul miliardar imobi -

liar Khalaf Ah mad Al Hab -

to or a confirmat că firma sa

es te în discuții cu Israir.

5

JURNAL intern

Pe aripile Istoriei

cepta niciodată o pace între

Israel ş i lumea araba fără

“concesii teritoriale dure -

roase” pare absolut greşită.

– dova dă actualul accord.

Premierul Netanianhu a

susţinut întotdeauna formu -

la „Pace pentru pace” şi iată

că istoria îi dă dreptate.

Atunci când preşedintele

Trump şi-a anunţat planul

de pace pentru Orientul

Mijlociu, ai mulţi l-au pri vit

cu neîncre dere, dar realita -

tea dovedeşte că este cu adevă

rat un vizionar.

Normalizarea relaţiilor cu

EAU este doar un început.

Se vehiculează ştirea conform

căreia alte state arabe

vor urma exemplul Emira -

telor, dar este încă prea devreme

pentru a le menţiona

nu mele. Nu cred că este vor -

ba de un optimism exacerat

dacă vom spune că “realita-

tea depăşeşte imaginaţia”

mai ales dacă privim extraordinarele

imagini ale stea -

gu rilor israeliene care au

flu turat în ultimele două zile

pe aeroportul din Abu Dha -

bi ş i impunătoarele clădiri

din Abu Dhabi şi Dubai.

Conducătorii delegaţiei Israelo-

americane au discutat

în cursul vizitei cu omologii

lor din EAU şi despre data

semnării acordului final de

pace în cadrul unei ceremo -

nii oficiale, la Washington.

Se pare că această datå va fi

chiar în cursul lunii septembrie.

6

(Urmare din pag. 1)

Netanyahu:

“Începutul unei

noi ere”

Primul ministru Benjamin

Netanyahu s-a adresat națiunii

luni seară, după sosirea

delegației oficiale israeliene

în Emiratele Arabe Unite.

Netanyahu a numit sosirea

primului zbor comercial de

la Tel Aviv la Abu Dhabi

drept „începutul unei noi

ere”.

„Am văzut drapelele noas -

t re r i d i c a t e – am fost emo -

ționat și am simțit o mân drie

imensă. Sunt sigur că toți,

fără excepție, au simțit că

este o zi specială și acesta es -

te începutul unei noi ere.

Am lucrat pentru această zi

timp de 25 de ani”, a spus

premierul. „Aceasta este o zi

istorică, o zi a victoriei pentru

doctrina Păcii. L-am instruit

pe Meir Ben Shabbat

să invite delegația Emira -

telor Arabe Unite în Isra el”,

a adăugat el.

Potrivit lui Netanyahu,

„pa ce se face cu cei puternici,

iar puterea economică

duce la putere militară care

devine putere politică. Trebuia

să facem din Israel un

stat foarte puternic și primul

lucru pe care trebuia să-l

schimbăm a fost economia

centralizată, socialistă și să o

transformăm într-o econo -

mie cât mai liberă”.

„Am condus lupta împo -

triva armamentului nuclear

al Iranului. M-am opus pu -

ternic Iranului. Am fost la

Congresul SUA și am cerut

anularea acordului nuclear.

Acesta a fost forța care a pus

bazele unei relații complet

di ferite cu multe țări din și

în afara regiunii”, a declarat

Netanyahu.

Premierul a sugerat că Israelul

ar avea contacte informa

le cu alte țări arabe.

„Exis tă o mulțime de lucruri

despre care nu vă pot

spune încă – dar cred că în

timp vor fi dezvăluite.

M-am întâlnit și cu mulți lideri

din lumea ara bă, întâlniri

invizi bile. Dis cutăm despre

des chide rea zborurilor directe

ale companiilor aeriene

și ale oficiilor reprezentative”.

„Dacă următoarele gene -

rații arabe recunosc că Israe -

lul este prezent în Orientul

Mijlociu, că va rămâne acolo

pentru eternitate, va exista o

schimbare psihologică în ță -

rile arabe”, a adăugat el, indicând

că „majoritatea lumii

arabe va fi obligată să stabi -

lească o pace autentică cu Israelul”.

„Am solicitat delegației israeliano-americane,

aflată în

prezent la Abu Dhabi, să lucreze

rapid la posibilitatea

de a semna un acord formal

la Washington. Aceas tă cooperare

va stabili o pace di ferită,

caldă (...) va crea lo curi

de muncă ș i va atrage investiții

către Israel din tot

Orientul Mijlociu ", a conclu -

zionat el.

JURNAL extern

Dupå Hagia Sophia, Erdogan

transformå o altå fostå bisericå

în moschee

Un tribunal al

Na†iunilor Unite

a condamnat

un membru

Hezbollah pentru

uciderea fostului

premier libanez

Rafik Hariri

PREȘEDINTELE turc, Re -

cep Tayyip Erdogan, a ordonat

transformarea a unei

alte biserici ico nice ortodoxe

din Istanbul în mos chee, la o

lunå de la retroce darea Ha -

giei Sophia cultului mu sul -

man.

Construitå de bizantini în

secolul al V-lea, Biserica

Saint-Sauveur-in-Chora, cu -

noscutå ș i sub numele de

Biserica Chora, a fost transfor

matå în moschee dupå

capturarea Constantinopo -

lului de cåtre otomani în

1453, apoi în muzeu dupå al

doilea råzboi mondial.

Într-un decret prezidențial

publicat în Jurnalul Oficial,

Erdogan a dispus ca acest loc

turistic popular så fie „des -

chis cultului musulman”, pe

baza unei decizii a Consiliului

de Stat luatå în acest sens

anul trecut.

Pe lângå istoria sa milenarå

care rivalizeazå cu Hagia So -

phia, Biserica Bizantinå din

Chora este mai cunoscutå

pentru mozaicurile ș i frescele

din secolul al XIV-lea,

incluzând o compoziție mo -

nu mentalå a Judecåții de

Apoi.

Dupå cel de-al Doilea Råz -

boi Mondial, clå direa a sufe -

rit o restaurare îndelungatå

de cåtre o echipå de istorici

de artå americani ș i a fost

des chiså publicului ca mu -

zeu în 1958.

SALIM AYYASH a fost gă -

sit vinovat de Tribunalul

Spe cial pentru Liban în atentatul

suicid cu camionul în

care a fost asasinat Hariri.

Alte 21 de persoane au fost

ucise și 226 de persoane au

fost rănite în atac.

Alți trei membri Hezbollah,

Assad Sabra, Hassan

Onei ssi ș i Hassan Habib

Merhi au fost achitați de tribunal

în acest proces.

Verdictul fusese inițial programat

pentru 7 august, dar

a fost întârziat în urma exploziei

din 4 august din portul

Beirut în care au fost

u ci se aproximativ 180 de

per soane și rănite aproximativ

6000 de persoane.

7

JURNAL de opinie

Nando Mario Varga

SUHA ARAFAT

AMENIN†Å

ACUZATĂ de Autoritatea

Palestiniană după ce a salutat

acordul Israelului cu

Emiratele Arabe Unite, Suha

Arafat amenință că va „deschide

porțile iadului” asu -

pra liderilor palestinieni,

da că acuzațiile nu vor înce -

ta.

Văduva lui Yasser Arafat

spune că este atacată de conducerea

Autorității Palesti -

niene pentru acțiuni amicale

manifestate de ea față de E -

miratele Arabe Unite (UAE),

după ce au anunțat norma -

lizarea relațiilor cu Israelul și

a avertizat că poate „des -

8

chide porțile iadului” asu -

pra liderilor AP, dacă acele

atacuri nu se opresc, indi -

când că dispune de informa -

ții murdare asupra înalților

oficiali.

Suha Arafat, care locuiește

în prezent în Malta, a scris o

postare pe Instagram, după

ce a fost anunțată decizia de

normalizare a legăturilor

din tre Ierusalim și Abu Dha -

bi. În respectiva postare, ea a

spus că dorește să-și ceară

scuze „în numele poporului

palestinian” pentru arderea

de steaguri ale UAE de către

palestinieni și față de insulte

le împotriva Emiratelor, în

urma acordului.

„Aceastea nu sunt mora -

vu rile noastre, nici obiceiu -

r i l e n o a s t re , n i c i t r a d i ț i i l e

noastre”, a scris ea.

Suha a îndemnat palesti -

nienii să „studieze bine istoria

pentru a afla cum UAE, a

sprijinit și sprijină poporul și

cauza palestiniană”. Ea a

spus că oamenii din Emirate

sunt „generoși și amabili și

ne-au întâmpinat mereu cu

drag”.

Suha Arafat susține că de

când a scris acea postare, a

fost amenințată și atacată pe

JURNAL de opinie

scară largă pe rețelele de socializare,

fapt pentru care îi

învinovățește în mod clar pe

li derii palestinieni, care, cre -

de ea, ”ațâță flăcările”.

Într-un interviu cu Kan Israel

TV, Suha Arafat a condamnat

faptul că e ur mă rită

de când a scris postarea:

”Toate acestea doar pentru

că am spus să nu ardå stea -

guri? Există instrucțiuni

pen tru a mă transforma în

trădător, iar aceste instruc -

țiuni vin de la șeful biroului

președintelui", a spus Suha,

referindu-se la secretarul

pri vat al președintelui AP,

Intisar Abu Amara, despre

care a afirmat „că-l alimen -

tează pe președinte cu informații

false, el fiind cel care

controlează Palestina prin

președinte”.

De asemenea, ea a criticat

răspunsul oficial al AP la decizia

UAE, pe care Ramallah

a calificat-o drept „decizie

disprețuitoare” și o trădare.

Suha a spus că în loc să a -

cuz e, AP ar fi trebuit să ape -

l e z e l a p r i n ț u l c o ro a n e i

E mi ratelor Unite ș i liderul

de facto, Mohammed bin

Za yed, pentru înțelegere.

„Dacă Yasser Arafat ar fi în

viață, s-ar duce la Moham -

med bin Zayed și ar spu ne:

«Vino Mohammed Ben Za -

y e d , a j u tă - m ă c u N e t a n y a -

hu, nu mă pot descur ca cu

el». Dar să mergi și să spui

că o țară arabă este un trădător?

Suficient cu sloganurile.

Colaborăm cu Israel, cu Shin

Bet și Mossad. Pe ci ne pă că -

lești?

Se pare că ea se referă la coordonarea

securitară a AP cu

Israel, care a fost oprită în ultimele

luni din cauza planu -

lui de anexare al Israe lului.

Suha a spus că fratele ei

Ghabi al-Tawil a fost ș i el

hăr țuit. În prezent, Al-Tawil

este ambasadorul AP în Ci -

pru, dar, potrivit lui Kan, a

fost chemat în ultimele zile

la interogatoriu la Ramallah,

după ce a refuzat să organi -

zeze acțiuni împotriva Emiratelor

Unite la ambasadă.

„Ei cred că sunt o superpu -

tere. Îi cer lui Abu Mazen

pro tecție”, a declarat Suha

te leviziunii israeliene, folo -

sind numele de război al lui

Abbas. „Protecție împotriva

celor care îl înconjoară. Ce

vor să-i facă fratelui meu?

Să-l bage în închisoare?”.

De asemenea, ea a părut

în grijorată de posibilele în -

cer cări de a elimina indemni

zațiile lunare pe care le

pri mește de la AP în calitate

de văduvă a lui Abbas, des -

pre care a spus că se ridică la

o sumă de 10.000 de euro

(12.000 de dolari).

„Dacă cineva se va atinge

de un fir de păr din capul

lui, voi considera Autorita -

tea Palestiniană deplin res -

ponsabilă”, a spus ea.

Suha a subliniat că nu cre -

de că Abbas este responsa -

bil, ci mai degrabă un grup

de politicieni și consilieri ca -

re-l înconjoară.

„Nu are nimic de-a face cu

asta, dar îl conduc. Îmi place

Abu Mazen, dar cei din jurul

lui vor să distrugă familia

Ara fat”, a spus ea.

Suha a încheiat interviul cu

o amenințare:

"Noi suntem puternici. Familia

Arafat este puternică”,

a spus ea. „Dacă vor să des -

chidă porțile iadului asupra

mea, voi deschide și eu por -

țile iadului asupra lor. Sunt

în posesia jurnalului perso -

nal al lui Yasser. A scris des -

pre fiecare dintre ei. Dacă

public numai o mică parte

din ceea ce Yasser a scris,

aceasta îi va expune poporului".

9

JURNAL de opinie

Etgard Bitel

HÂRTIA DE PRINS

MUßTE

ÎNCEPÂND cu 13 august

nu mai poți deschide o pu -

blica ție, din Israel sau de

aiu rea, în care să nu găsești

cel puțin un material despre

„noua mi nune a secolului

XXI”, acordul de normali za -

re a relațiilor dintre Israel și

Emiratele Arabe Unite.

Deși acordul este doar în

faza de tratative, la Washing -

ton stabilindu-se faptul că se

va semna acest acord sau,

cum spunea omul cel mai

pu ternic din Emirate, prin țul

Mohamed Bin Za yed, s-a

con ceput „o foaie de parcurs

pentru stabilirea unei relații

10

bilaterale”, toată presa israe -

liană și internațională a exultat

la auzul veștii.

Fără discuție că momentul

este de o importanță deose -

bită pentru cele trei persona -

lități implicate, Președintele

Statelor Unite ale Americii –

Donald Trump, Primul-mi -

nis tru al Israelului – Ben -

jamin Netanyahu și prințul

moștenitor al Emiratelor

Ara be Unite – Mohamed Bin

Zayed, fiecare dintre cei de

mai sus având de câștigat

din viitorul „Acord Abraha -

mic” așa cum la numit Do -

nald Trump.

Trump încearcă să adune

puncte în campania sa electorală

pentru un nou mandat;

Mohamed Bin Zayed

vrea să obțină celebrul avion

F-35, iar Benjamin Neta nya -

hu a găsit un motiv pentru

amânarea sau renunțarea

(du pă spusele lui Ben Za -

yed) la declararea suverani -

tății israeliene asupra unei

părți din Cisiordania și urca -

rea sa pe panoul de onoare

alături de Menahem Begin

care a semnat tratatul de pa -

ce cu Egiptul în 1979 și Yitz -

hak Rabin care a semnat

tra tatul de pace cu Iordania.

JURNAL de opinie

Acordul prezentat pe 13

au gust se spune că va condu

ce la recunoașterea reciprocă

ș i la deschiderea de

am basade și zboruri directe

între cele două țări. Dar nu

este un tratat de pace, așa

cum a anunțat Trump.

Spre deosebire de Egipt și

Iordania, Emiratele Arabe

Unite nu au dus niciodată

un război împotriva Israelului.

Acest ș ir de principate

din Golful Persic, o putere

mi litară cheie în regiune încă

din 2010, întreține deja relații

discrete cu Israelul, relații

ca re au crescut constant în

ultimii cinci ani, în special în

domeniul informațiilor.

În primul rând, acest acord

își găsește locul întrun cadru

economic și politic propice.

El marchează o consolidare

suplimentară a relațiilor dintre

cele două țări. Netanya -

hu a explicat că Emiratele

vor in vesti „sume mari” în

Isra el. „Aceasta este o des -

chi de re de drum pentru pa -

ce î n re giune” a adăugat el.

În ultimii ani, Israelul a dezvoltat

într-adevăr o coope -

rare neoficială cu economii

regionale sunnite cum ar fi

Bahrein, Emiratele și Arabia

Saudită în încercarea de a-și

normali-za relațiile cu aceste

țări care împărtășesc un inamic

co mun: Iranul șiit.

La prima vedere totul pare

roz, dar se pare că, de data

aceas ta, Netanyahu nu a pri -

vit în perspectiva a 20, 30

sau 50 de ani.

Atragerea de noi state ara -

be la înțelegeri cu Israelul es -

te, pentru moment, un fel de

hârtie de muște despre care

ne amintim cu toții, dar în

perspectivă îndelungată s-ar

putea ca Israelul să fie atras

de această hârtie numită pe

vremuri „Moartea muș te -

lor”.

Prima problemă este dota -

rea armatelor unor state ara -

be cu avioane F-35 care, \n

momentul de fa]å, asigură

su premația Israelului în zo -

nă.

Există o lege în SUA care

prevede prezervarea acestei

supremații, dar ca orice lege

poate fi ușor eludată consi -

derându-se că existența „fa -

bricii de confecții” de la

Di mona este mai mult decât

suficientă pentru a asigura

supremația Israelului în

Ori entul Mijlociu. În altă ordine

de idei, investițiile ara -

be în Israel pot duce întro zi

la tensionarea situației.

Este absolut sigur că Emira

tele Arabe Unite ș i mai

apoi ș i alte state arabe vor

câș tiga din accesul la teh no -

logia israeliană. Dar ce va

câștiga Israelul din aceste investiții

în afară de bani? Nu

cumva se crează posibilita -

tea unei coaliții arabe în ca -

zul unei mici neînțelegeri?

Netanyahu a anunțat că „a

în ghețat” declararea suvera -

nității pentru o parte din

Cis iordania. Reluarea acestei

idei nu poate fi un „casus be -

lli”? Refuzul Israelului de a

accepta înființarea statului

palestinian nu ar fi un motiv

de anulare a acestui acord ca

și a celorlalte care se speră că

vor fi încheiate?

În momentul în care un

stat investește întro societate

de pe teritoriul altui stat,

acea societate este proprie -

tatea investitorului și de aici

pot decurge o serie de repercursiuni

către statul gazdă.

În ceea ce ne privește, este

clasic ajutorul pe care îl pri -

mește Israelul de la Statele

Unite ale Americii și în baza

căruia au fost impuse o serie

de condiții: importul de bocanci

[i produse necesa re armatei,

ex clu derea Chi nei de

la in vestiții în Israel și alte

ase menea repercursiuni.

Trebuie înțeles că statul Israel

a fost creat ca o necesita -

te ș i nu ca o re com pensă

pentru cele 6 milioane de

morți din Holocaust.

A fost necesară înființarea

acestui stat pentru crearea

unui cap de pod împotriva

expansiunilor arabe.

Conform legilor naturale,

atunci când dispare necesitatea

dispare și ceea ce a fost

înființat datorită ei.

E bine să luåm seamå că

statele arabe nu mai sunt ce -

le din anii patruzeci. Astăzi

au conducători și oameni de

afaceri cu studii la Oxford

sau Harvard care cunosc

foarte bine dinamica socie -

tății.

Ar fi de dorit ca cei care

conduc statele arabe care vor

semna tratate cu Israelul să

cunoască vorba lui Petre Țu -

țea care a spus: „E bine să

mergem cu evreii pentru că

de câte ori am mers împo -

triva lor ne-am ars”.

11

12

JURNAL actual

Proiectul profesorului Ronnie Gamzu

a fost aprobat de Cabinetul Coronavirus

CABINETUL Coronavirus

a aprobat duminică programul

„Semafor” al prof. Roni

Gamzu, transferând o mare

parte a responsabilității pentru

combaterea bolii de la

stat către autoritățile locale.

Planul urmează să intre în

vigoare de la 1 septembrie.

„Am aprobat modelul „ semafor

”, dezvoltat în coordo -

nare cu Ministerul Apă ră rii

pentru lupta împotriva coronavirusului.

Programul, condus de profesorul

Gamzu, va împărți

autoritățile locale în patru

tipuri de culori reprezentând

rate diferite de infecție: ver -

de, galben, portocaliu și ro -

șu.

„Voi continua să permit armatei

să participe la efortul

național de luptă împotriva

virusului”, a declarat ministrul

apărării, Benny Gantz.

Planul împarte statul Israel

în 250 de autorități locale.

Fie care va primi un scor calcu

lat în funcție de rata loca -

lă de infecție reprezentată de

o culoare care urmează să fie

reevaluată pe baza noilor

sta tistici și ajustată la fiecare

două săptămâni.

Culoarea fiecărei autorități

va fi determinată în funcție

de trei parametri: rata infecțiilor

noi, procentul rezultatelor

testelor pozitive și

mo dificarea statisticilor de

morbiditate. Planul solicită o

Prof. Ronnie Gamzu

mai mare testare a virusului,

deoarece clasamentul nu

poa te fi îmbunătățit dacă există

o scădere substanțială a

numărului de teste.

Prof. Gamzu a declarat că

„cea mai importantă măsură

este rata persoanelor care

sunt testate pozitiv. Acest lu -

cru va preveni situația în ca -

re oamenii nu sunt suficient

de testați și, astfel, va rezulta

o morbiditate latentă”. „Un

primar interesat de schimba -

rea statutului orașului său

va trebui să prevină abando -

narea testelor”, a adăugat el.

Statul va ajusta tipurile de

activități permise să se desfă

șoare într-un anumit oraș,

pe baza clasamentului culorilor

sale. Unele dintre acestea

– educație, trans port

pu blic, muncă, și evenimen -

te culturale – vor trebui să

primească aprobare specială

la nivel național. Codul de

culori al unui oraș va determina

activitatea zilnică pentru

toată perioada de criză.

Serviciile de rugăciune,

res taurante, târguri, evenimente

culturale, băi rituale,

hoteluri, piețe, cafenele, activități

la piscină și multe altele

vor fi aprobate în funcție

de culoarea unui oraș. O

apli cație nouă a fost creată

pentru a permite persoa ne -

lor care intră într-un anumit

oraș să vizualizeze gradul de

culoare al acesteia.

Potrivit unui nou studiu

realizat de prof. Mark Last

de la Universitatea Ben-Gurion,

Israelul va ajunge la o

stare de „imunitate colecti -

vă” împotriva coronavirusului

într-o perioadă de două

săptămâni.

„Imunitatea colectivă” este

un scenariu în care procentul

unei populații care s-a infectat

și s-a recuperat deja din -

tr-o boală virală este atât de

mare încât rata infecțiilor noi

scade pe măsură ce tot mai

multe persoane câștigă imunitate

la boală, ajungând în

cele din urmă la aproape ze -

ro.

Potrivit prof. Last: „Statul

Is rael trebuie să păstreze si -

tuația existentă pentru a reduce

numărul de infecții...

Nu este necesar un blocaj to -

tal, deoarece vom vedea o

tendință de scădere a cazu -

rilor în viitorul apropiat.

JURNAL actual

Premierul Netanyahu: „Veto-ul palesti nian

asupra påcii cu statele arabe înceteazå”

ISRAELUL discută în secret

cu mulți lideri din țările

arabe și musulmane o normalizare

a relațiilor cu statul

nostru, a declarat duminica

premierul Benjamin Neta -

nya hu în cadrul unui briefing

de presă organizat la

re ședința sa oficială din Ieru -

salim.

Șeful guvernului israelian

a fost însoțit de ginerele și

consilierul special al preșe -

dintelui Donald Trump, Ja -

red Kushner, și con silierul

pentru securitate națională

al Washingtonului Robert

O'Brien, care a sosit în Israel

pentru a urca la bordul pri -

mului zbor comercial asigurând

legătura dintre Israel

și Emiratele Arabe Uni te.

"Există numeroase întâlniri

imediate cu lideri arabi și

mu sulmani pentru normali -

zarea relațiilor cu statul Israel",

a declarat Netanyahu,

spunând că a vorbit deja cu

oficiali din Sudan, Ciad și

Oman.

„Cred că prea mult timp

pa lestinienii s-au opus păcii.

Nu numai între Israel și pa -

lestinieni, ci și între Israel și

lumea arabă”, a declarat Netanyahu.

„Dacă trebuie să-i

aș teptăm pe palestinieni, îi

vom aștepta pentru totdea -

una. Nu mai este cazul".

La rândul său, Jared Kushner

l-a evidențiat pe Moha -

m med ben Zayed, prințul

moștenitor al Emiratelor A -

ra be Unite, numindu-l „vi -

zionar curajos”.

"Sper că ceea ce a făcut va

fi o inspirație pentru întregul

Orient Mijlociu", a spus el.

Kushner a adăugat că ajungerea

la acordul dintre Israel

și Emiratele Arabe Unite a

fost „un drum lung și sinu -

os”, subliniind că „realizări

de acest gen” nu „se întâmplă

des”.

Jared Kushner a mai spus

că publicarea propunerii de

pace a administrației Trump

a fost „dezvăluirea” care a

dus la acordul dintre cele

două ță ri, adăugând că se

negociază alte acorduri.

Israel: Noi reguli

de distribuire

a canabisului medical

MINISTRUL israelian al

Sănătății, Yuli Edelstein, și

ministrul său adjunct, Yoav

Kisch, au comunicat miercuri

noi reglementări care

vizează scăderea prețurilor

canabisului medical și facilitarea

emiterii de rețete

pentru astfel de tratamente.

Cea mai importantă reformă

se referă la produse

pe bază de CBD sau cana -

bidiol, scoase din lista me -

dicamentelor periculoase,

ceea ce ar trebui să conducă

la o reducere semnificativă

a costurilor:

La rândul său, această

modificare a legislației va

permite, de asemenea, apa -

riția unei noi piețe cu un

potențial economic enorm,

așa cum se întâmplă în

prezent în multe ță ri europene.

În cele din urmă, reforma

marchează sfârșitul lungului

proces birocratic pe care

pacienții au trebuit să-l suporte

până acum pentru a

obține autorizația de a consuma

aceste produse.

„Ridicăm constrângerile

care blochează utilizarea

canabisului medi cal”, a

spus Yuli Edels tein.

Când a anunțat aceste reforme

la începutul acestei

luni, ministrul Sănătății a

spus că a asistat personal la

alinarea suferinței oferită

de canabis atunci când pri -

ma lui soție era la sfârșitul

vieții.

13

JURNAL iudaic

Dr. Hava Haas

RABINUL ZVI GUTTMAN

60 de ani în slujba evreilor din România

VIAȚA Ș I ACTIVITATEA

în România a rabinului Zvi

Guttman acoperă mai bine

de o jumătate a secolului 20,

întruchipând iudaismul în

România din punct de vede -

re tradițional, cultural și religios.

Rabinul Zvi Guttman s-a

născut în România în orașul

Huși în 1893, când părinții

traversând Prutul, din Rusia,

s-au oprit la Huși. Descendent

al unei vestite familii

rabinice, este a 7-a generație

după Israel Baal Shem Tov,

fondatorul mișcării hasidice.

Familia s-a mutat la Buhuși,

unde sălășluiau multe din

autoritățile talmudice, mari

figuri rabinice în învățătură

și în fapte. Zvi Guttman studiază

la prestigioasa Ieșiva

din Buhuși pe care o absolvă

la 17 ani. Evidențiat ca elev

strălucit i se încredințează

răs punderea pentru o clasă

talmudică la Ieșiva. La 19 ani

obține titlul de rabin pri -

mind patru diplome de la

pa tru somități rabinice în

acea vreme. Aceste diplome

l-au consacrat ca rabin și ca

judecător la Tribunalul Rabinic,

cu toate atribu țiile

acordate de acest titlu.

Tânărul rabin s-a căsăto -

rit cu Ethel, fiica rabinului

Schechter, stabilindu-se la

Co dăiești, un mic orășel lân -

gă Vaslui, unde a fost nu mit

14

Rabinul Zvi Guttman

rabin la sinagoga locală. În

1913 s-a născut primul lor

co pil Iancu și în 1915 s-a născut

Iosif. Din tinerețe, Zvi

Guttman s-a dedicat misiunii

rabinice, dar în același

timp s-a distins prin orizonturile

sale largi, depășind

studiile “pur” rabinice fiind

interesat de istorie, literatură

și filozofie. Ta lentul său de

orator, o sclipitoare inteli -

gen ță și memorie, și persoa -

na sa carismatică atrăgeau

un public numeros care ve -

nea să-l asculte. Era de multe

ori invitat și în alte orașe și la

București pentru a ține pre -

legeri făcându-se cunoscut

în lumea evreiască. Când în

1920 s-a organizat Comunitatea

Evreilor din București,

rabinul Guttman a fost invitat

să se stabilească în capitalå

și să devină mem bru al

noului înființat Sfat Rabinic.

La București copiii Iancu și

Iosef, și-au format educația

de la școala primară pînă la

liceu. Apoi s-au înscris la

uni versitate, Iancu la facul -

tățile de drept ș i filozofie

și numit asistent la catedra

de sociologie condusă de

prof D. Gusti, iar Iosif a fost

primit la Facultatea de Medi -

cină. Dar în perioada anilor

1930 antisemitismul era în

plină creștere, studenții evrei

erau maltratați și atacați cu

bisturiul folosit la disecție de

către colegii antisemiți. Ne -

pu tând suporta atacurile, Io -

sif trece la Facultatea de

Litere și Filozofie. Absolvind

facultatea, el și-a ales cariera

de jurnalist semnând articole

cu pseudonimul I. Bunescu.

Între timp familia s-a înmul

țit cu încă trei copii. Ha -

va născută în 1925, Efraim

născut în 1928 și Itzhac născut

în 1931. Era o familie

fericită, cinci copii împreună

cu părinții.

Rabinul Guttman ș i-a început

cariera de rabin la București,

al unei comunități de

zeci de mii de evrei cu pro -

bleme numeroase, cu exigențe

de tot felul. Adaptarea

sa la nivelul intelectual și

cultural al unei asemenea comunități

în plină expansiune

numerică ș i culturală, dor-

nică de absorbție a culturii

universale, a demonstrat capa

citatea rabinului de cooperare

cu di ver sele curente

care circulau în societatea

evreiască multivalen tă. Rabinul

Guttman s-a a fir mat ca

un exeget de calitate al filozofiei

și învățăturii iudaice

vechi și noi, cu o capac itate

de con vin gerea ce i-a creat

re nu mele de personalitate

ra binică. E numit rabin la

Templul din Calea Moșilor, o

frumoasă sinago gă ortodo -

xă, frecventată de un nume -

ros public ca re ve nea să-l

as c ulte pe tânărul și talenta -

tul rabin.

Alături de colaboratorul și

prietenul său, șef rabinul Dr.

Niemirower, s-a dedicat

miș cării sionist-religioase

Miz rahi al cărei președinte a

fost ales și pe care a repre -

zentat-o în forurile înalte ale

miș cării sioniste generale.

După decesul șef rabinului

Niemirower a fost ales în

1940 șef rabin dr. Alexandru

Șafran care a funcționat în

anii cei mai grei ai comuni -

tății evreilor din România.

Între cele două războaie

mondiale (1920-1940) evreii

din România întregită s-au

organizat în diferite comunități

locale, au primit drepturi

cetățenești, au înflorit

sub toate aspectele: econo -

mic, cultural, poli tic și religios.

Numărul evrei lor din

România în perioada 1938-

1940 este considerat în jurul

a 800.000-900.000 de evrei.

În acest timp rabinul Gut -

JURNAL iudaic

tman a publicat două lucrări

importante, una în limba ro -

mână “Misiunea rabinică” și

cealaltă în limba ebraică

“Kerem Zvi.” Lucrările reflec

tă modernismul gândirii

sale și spiritul său uman.

Deși la izbucnirea, în 1939,

celui de al doilea război

mon dial, regele Carol al IIlea

a declarat neutralitatea

României, Ion Antonescu,

noul conducător a semnat în

noembrie 1940 pactul tripartit

(Axa), alianța cu Germania,

Italia ș i Japonia. Deja

spre sfârșitul anilor 1930,

sub influența hitlerismului

german și a antisemitismului,

România s-a transformat

într-un stat fascist. Cu înte ți -

rea antisemitismului în timp

u l g u v e r n u l u i G o g a - C u z a ,

urmată de aplicarea le gilor

rasiale, abdica rea regelui Ca -

rol al II-lea la 6 septembrie

1940 ș i venirea la putere a

ge neralului Ion Antonescu

împreună cu legio narii din

Garda de Fier, \nflo ri toarea

comunita te evre iască din

Ro mânia a intrat în faza su -

ferințelor.

În 21 ianuarie 1941 în timpul

rebeliunii, o ban dă de legionari

au pătruns cu forța

în toiul nopții în locuința rabinului

Guttman din strada

Vasile Adamache nr. 9 situa -

tă alături de Sinagoga Mare,

strigând că au ordin să-l du -

că pe rabin la sediul lor.

Când cei doi fii, Iancu și Iosif

au propus să se discute ca

între oameni, raspunsul lor a

fost “jidanii nu sunt oameni

și trebuie stârpiți de pe su -

prafața pământului.” Aceste

cuvinte au fost urmate de lo -

vituri cu răngi de fier cu care

au venit înarmați. Toți trei

tatăl și fii, cu sângele țâșnind

din cap și fețele acoperite cu

sânge au fost scoși din ca -

să și duși la sediul legionar

C.M.L. “ing. Gh. Clime” Ca -

lea Călărași 37 unde se aflau

aproape 200 de evrei întinși

pe podele în camere, pivniță

și pod, dezbrăcați, jefuiți de

lucruri de valoare, loviți permanent

cu vergi de fier, cu

vână de bou, cu ciocane pe

tălpi, pe palme pe față, pe

fese, rabinul Guttman și fii

săi având aceeași soartă. Du -

pă ore de chinuri au fost urcați

în două camioa ne.

Ra binul Guttman și fii săi

Ian cu și Iosif au fost împinși

în camionul cu destinația

pădurea Jilava, unde 120 de

evrei au fost împușcați pe

măsură ce coborau din ca -

mion.

Masacrul de la Jilava, la fel

ca și toate crimele împotriva

evrei lor ce au avut loc în Buc

u re ș t i î n 1 9 4 1 s u n t d e s c r i -

se cu amănunte în Cartea

Neagră publicată de Matatias

Carp. Deasemenea tra -

ge dia rabinului Guttman,

uci derea fiilor såi, Iancu și

Iosif atunci în vîrste de 20 de

ani este descrisă în Car tea

neagră cu tit lul: „Uci de rea

celor doi copii ai ra bi nului

Guttman”

„În ultima mașină a transportului

trimis de la sediul

«ing. Gh. Clime» se aflau ra-

15

JURNAL iudaic

binul Guttman cu cei doi

fii, Iancu ș i Iosif. Când ca -

mionul s-a oprit în marginea

pădurii s-au auzit împușcăturile

care proveneau de la

masacrarea evreilor din pri -

mul transport. Rabinul a co -

borât împreună cu copii săi.

Ținându-i de mână, au fost

culcați la pământ cu fața în

zăpadă, trăgându-se mai

mul te gloanțe în toți trei. Ta -

t ăl nu a simțit nimic în tru -

pul său, dar în mâinile ca re

strângeau mâinile copiilor, a

sim]it cum pulsurile acesto -

ra băteau din ce în ce mai

încet până s-au oprit”.

Rabinul, singurul în viață

printre zecile de cadavre în -

tinse pe zăpada din Jilava,

scăpat ca prin minune, s-a

ridicat de lângă trupurile co -

piilor, mergând în neștire pe

șosea. Zărit de sentinele germane

aceștia l-au arestat și

l-au dus la primăria din Jil a -

va, unde erau câțiva răniți

ca re scăpaseră de gloanțele

legionarilor. La primăria Ji -

lava chinurile și suferințele

rabinului au continuat. Bătut

crunt cu loviuturi sălbatice, i

s-a smuls părul din cap iar

barba i-a fost smulsă cu piele

cu tot. În aceeași noapte, rabinul

Guttman împreună cu

ceilalți răniți au fost din nou

duși în pădure și împușcați.

Rabinul Guttman supra -

vie țuind și de astă dată, a a -

juns din nou la primăria

Ji lava, a fost din nou bătut,

batjocorit, i s-au smucit mâi -

n i l e p e n t r u a - l s i l i s ă f a că

semnul crucii. În acest timp

doi ofițeri germani fotogra -

16

Fra]ii Iancu [i Iosif Guttman

fiau scenele de groază. După

încă multe amenințări cu

moartea și chinuit a fost eli -

be rat de jandarmii care au

arestat legionarii. Rabinul a

cerut jandarmilor să fie dus

în pădure pentru a căuta tru -

purile fiilor săi. Cu creionul

chimic al unui jandarm rabi -

nul Guttman a scris pe spa -

tele copiilor numele pentru a

fi identificați.

Aceste fapte sunt descrise

și în publicațiile cunoscutului

cercetător al Holocaustului

în România, Dr. Radu

Io a nid.

Adus acasă în dimineața

de 24 ianuarie cu fața de ne -

recunoscut, vorbind necla r, a

încercat să anunțe tra gedia,

mama zvârcolindu-se de du -

r ere. Nu și-a revenit niciodată.

Cînd tatål meu a reușt să

întrebe cum va ajunge la si -

na goga sa pentru a spune

Kadish, a aflat că frumosul

Templu din Calea Moșilor a

fost ars până la temelie în

noaptea uciderii fiilor såi de

către un alt grup de legio -

nari. Prieteni ș i enoriași în

unamitate au propus să se

spună Kadish în locuința rabinului

iar ei vor fi prezenți

zilnic dimineața și seara du -

pă cum cere tradiția.

Astfel s-a înființat sinagoga

Beith Iacov-Iosef în memoria

celor doi martiri.

Sinagoga condusă de rabi -

nul Zvi Guttman a func ționat

timp de 20 de ani în

pe rioadele cele mai sânge -

roa se ale evreilor în România

anilor 1941-1961.

Crunt lovit, dar cu o tărie

su fletească deosebită, cu o

conștiință rabinică și profesională

de înaltă ținută, rabinul

Guttman și-a continuat

misiunea sa în toate domeniile

și subiectele relevante.

Sinagoga a devenit nu nu -

mai un lăcaș de rugăciune ci

și un centru de cultură important

al evreimii bucureș -

tene, o frecventau zeci și su -

te de evrei care veneau să asculte

prelegerile de talmud

și științe iudaice ale rabinului

Guttman. Veneau să-l asculte

poetul idish, I. Groper,

scriitorul Eugen Relgis, foști

colegi și prieteni ai lui Iancu

și Iosif, Nicolae Stteinhardt,

Max Wurmbrand și alții.

Sinagoga simboliza o oază

de lumină, de speranță, solida

ritate și rezistență morală.

După sfârșitul războiului

în august 1944 România a intrat

în sfera de influență sovietică

devenind parte din

cortina de fier a Europei de

est.

În decursul anilor 1950, rabinul

Guttman, președinte al

Tribunalului Rabinic, a avut

o contribuție majoră la rezol -

varea multiplelor proble me

ale evreilor din România.

După război și în urma valu -

rilor de emigrare în Israel,

mai ales după 1948, s-au

creat situații de despărțiri de

familii, de dispăruți în timpul

războiului, multe situații

ce implicau soluționarea lor

juridică după Codul juridic

evreiesc. Mii de asemenea

ca zuri s-au creat mai ales în

Is rael unde legea unică în

acest domeniu este cea iudai

că, Tribunalele rabinice

din Israel, dar și din alte țări,

la care apelau evreii care do -

reau să-și refacă viața familială,

se adresau rabinului

Gut tman din București, singurul

competent și autorizat

să soluționeze toate aceste

dosare efectuând divorțuri,

evitând situațiile de agu not,

JURNAL iudaic

și alte situații complexe. Rabinul

[i-a luat asupra sa o

mun că uriașă de mare răs -

pundere și destul de periculoasă

în acea perioadă de

te roare comunistă, soluțio -

nând mii de dosare, lucrând

timp de zece ani ca un unic

Interpol. Aceste dosare au

fost transmise Rabinatului

din Israel în 1961 când rabi -

nul Guttman a părăsit Ro -

mânia.

Rabinul Guttman a suferit

o nouă ș i cruntă lovitură

cînd în noaptea de 12 mai

1954 agenții Securității comuniste,

ca și legionarii, au

intrat în locuința sa [i l-au

ares tat pe al treilea fiu, Efra -

im, con d am nându-l la 25 ani

închisoare. De data aceasta

au avut loc proteste interne

și interna ționale (la Tel-Aviv

a avut loc o grevă).

Ca urmare a presiunii pu -

blice, guvernul comunist l-a

invitat pe rabinul Guttman

la ședința lor pentru a discuta

eliberarea lui Efraim ca -

re a avut loc imediat.

Țînând seama de tragediile

trăite, rabinul Guttman a ce -

rut aprobarea pentru pleca -

rea în Israel împreună cu cei

trei copii care au supra vie -

țuit.

La sosirea în Israel rabinul

Zvi Guttman a fost invitat

de primul mi nistru David

Ben Gurion pentru a-l cu -

n o a ș t e ș i a a f l a a m ă n u n t e

asupra situației evreilor în

România.

Ajutat de guvernul israe -

lian ș i de Rabinat, rabinul

Guttman a re în ființat în Tel-

Aviv Sinagoga Beith Iacov-

Iosef în me moria celor doi fii

uciși în timpul Holocaustului

românesc. În cadrul sinagogii

a continuat activitatea

sa cultural educativă.

În același timp a instituit

Memo ria lul Holocaustului

din Ro mânia – Iad Zikaron –

cu scopul de a comemora

me mo ria victi melor cumpl i-

te lor trage dii abătute asu pra

evreil or din România (Dorohoi,

Bucu rești, Iași, Trenurile

morții, Transnistria, Ardeal,

scufundarea vasele Struma

și Mef kure). În felul acesta,

rabinul Gut tman a sperat săși

facă datoria, nu numai ca

un act pios îndreptat cu gândul

înspre trecut, ci și ca un

act instructiv cu privi rea că -

tre vi i tor, ca trecutul să nu se

mai repete.

Fiul său, rabinul Efraim

Guttman, într-un articol în

memoria tatălui, a scris:

„În prelegerile sale făcea

dovada unui om cu o concepție

de viață și lume bine

conturată și cu un larg orizont

ș i, de aceea, cei mo -

derni ce-l ascultau vedeau în

el un rabin modern, iar hasidimii

un hasid, înțelepții

cărturari cunoscători al Talmudului

un talmudist, or to -

docșii un ortodox, sioniștii

un luptător național, oame -

nii de știință un om al cărții

și oamenii de rând un dascăl

blajin ce poate îndruma pe

calea luminoasă a vieții.”

Exemplul întregii sale vieți

rămâne o pagină de istorie

evreiască trăită de comunitatea

evreilor din România.

17

JURNAL iudaic

Lucian-Zeev Herßcovici

ELUL, LUNA POCÅIN†EI

CE REPREZINTĂ luna E -

lul în calendarul ebraic?

Am căutat un răspuns clar,

bazat pe sursele iudaismului.

În fond, dacă analizăm

lucrurile în profunzime, constatăm

că fiecare lună are

specificul ei. Acest ab, întreba

rea are un aspect suplime -

n t a r, d a t o r i t ă p a n d e m i e i și

greu tăților provocate de

aceas ta.

”Elul” este luna a șasea a

calendarului ebraic. De fapt,

deoarece anul nou începe la

1 Tișrei, prima zi a lunii a

șap tea, data creației lumii,

luna Elul este cea care precede

această lună nouă, acest

an nou. Deci, ultima lună a

anului. Fiind ultima lună a

anului, ea are ca specific bilanțul

sufletesc pe care și-l

face – și trebuie să și-l facă –

fiecare om. Fapte bune și

fap te mai puțin bune. Înțel e -

geri și ne înțe le geri. Reușite

și gre șeli. Modul în care s-a

com portat în familie, la locul

de muncă, în societate. Este

meditația personală a fie că -

ruia. Ea începe la 1 Elul și

continuă pâ nă la 10 Tișrei,

respectiv pâ nă la Iom Kipur,

Ziua Expierii, ultima zi din

cele zece Zile Înfricoșătoare.

Medita ția trebuie să fie urma

tă de corijare morală. De

asemenea, de ce rerea de ier -

tare. Pentru gre șelile co mi se

față de Dumnezeu, ier tarea i

se cere lui Dumnezeu. De

18

aceea, renumitele ”Slihot”.

Pentru greșelile făcute față

de alți oameni, omul trebuie

să cea ră iertare acestor oameni:

în acest caz nu este suficient

så ceară iertare de la

Dumne zeu.

Dar de unde provine tra di -

ția lunii Elul? Cu ce pe rioadă

a calendarului gregorian co -

respunde ea? Care este zodia

ei? Răspunsul la aceste întrebări

este că tra diția lunii Elul

provine din Biblia Ebraică și

din Talmud. Numele acestei

luni, de origine babiloniană

– deci din perioada exilului

babilonian – a fost preluat în

limba ebraică și în limba ara -

meică. Pentru prima oa ră, el

apare în cartea Nehe mia 6,

15: ”Și a fost terminat zidul

în ziua de douăzeci și cinci a

lunii Elul, în cincizeci și do -

uă de zile”. O interpre tare

ra binică bazată pe cartea

Cân tarea Cântărilor 6, 3, afir -

mă că denumirea ar proveni

de la inițialele cuvintelor din

versetul ”Any leDody we-

Dody ly” (=Eu sunt a iubitului

meu, iar iubitul meu este

al meu), respectiv: alef (E),

lamed (L), wav (U), lamed

(L). Această interpretare se

bazează pe le gătura de dra -

gos te între Dumnezeu și po -

porul Lui, deoarece luna

Elul precede cele zece Zile

Înfricoșătoare. Luna Elul, ca -

re are 29 de zile, corespunde

parțial lunii septembrie din

calendarul gregorian, iar zo -

dia ei este Zo dia Fecioarei.

În luna Elul, precum și în

cele zece Zile Înfricoșătoare,

în fiecare dimineață după

ru găciune, cu excepția zile -

lor de Șabat, se sună din șo -

far. Este forma de a re a minti

tuturor că trebuie să se corijeze

moral: este lu na po căin -

ței. Se citește și Psal mul 27

(din cartea Tehi lim/ Psalmi),

care exprimă încre derea în

Dumnezeu ș i speranța în

bine, cu ajutorul Lui. Această

lectură are loc până în ziua

de Hoșana Raba, ultima zi

de Sucot, ziua în care se decide

definitiv soarta omului.

Soarta celor drepți este deci -

să de Roș Hașana: soarta

ma jorită ții oamenilor de Iom

Kipur; soar ta celor care au

păcătuit de Hoșana Raba.

Dar nimeni nu știe în ce cate -

gorie este, așa că fiecare trebuie

să se roage de fiecare

dată, pentru el, dar și pentru

tot poporul lui Israel și pentru

toți oamenii. Ruga pentru

o bună înscrie re în Cartea

Vieții începe în prima zi a

lunii Elul. O interpretare rabinică

baza tă pe inițialele

lunii Elul și pe inițialele Zi -

lelor Înfrico șătoare este ”A -

rie”: alef (E lul), reiș (Roș

Ha șana), iod (Iom Ki pur), he

(Hoșana Ra ba). Lu na Elul începe

du pă luna Av, deci

după perioada ”bein hazma -

nim”, de la 10 Av pâ nă la

JURNAL iudaic

sfârșitul acestei luni. Este o

perioadă de vacanță. După

ea urmea ză perioada de concentrare,

de întărire a studiului

Torei, de pocăință: luna

Elul, care deschide drumul

lunii Tișrei, a celor zece Zile

Înfricoșătoa re, a perioadei

de decizie asu pra înscrierii

fiecărui om, a fiecărei vie țui -

toare în Car tea Vieții.

Rugăciunile ”Slihot” sunt

re citate de evreii sefarzi în

fiecare zi înce pând din pri -

ma zi a lunii Elul, noaptea

sau di mi nea ța, înainte de

revărsat ul zorilor. ”Slihot”

sunt cereri de iertare, adre sa -

te lui Dumne zeu.

Evreii aș kenazi recită aces -

te ru găciuni nu mai în ul tima

săptă mână a acestei luni.

Toți evreii recită aceste rugăciuni

până la Iom Kipur, deci

în total 40 de zile. După une -

le interpretări, aceste 40 de

zile corespund cu cele 40 de

zile în care Mo șe Rabeinu s-

a aflat în preajma lui Dumne

zeu și a pri mit To ra.

Cana lul israelian de televi -

ziune nu mărul 20 a înce put

să difu zeze o nouă for mă de

pre zentare: dacă nu puteți

mer ge să recitați ”Slihot” la

Zidul de Apus… aceste ”Slihot”

sunt trans mise de acest

canal de televiziune în fie ca -

re noapte. Să ne amintim și

de obiceiul recitării lor în

obș tile evre iești din România

de altă da tă. ”Șamesul”

sinago gii mer gea prin car tie -

rele evreiești în zori, când se

crăpa de ziuă și bă tea la por -

țile evreilor, che mându-i la

rugăciune, stri gând: ”Slihăs!

Slihăs!”.

Aprinderea lumînårilor vineri 4 sept.

Jerusalim: 18.23-19.35; Tel Aviv: 18.39-19.37; Haifa:

18.30-19.37; Beer Sheva: 18.41-19.37.

Pericopa KI TAVO

Se cite[te sâmbåtå, 5 septembrie 2020

PERICOPA de faţă descrie sosirea poporului evreu în

Ţara Promisă ş i ofranda trufandalelor, ca mulţumire

adusă Domnului pentru binecuvântarea ca norodul să se

bucure de roadele pământului ţării sale: ,,Când vei intra

pe pă mântul pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l va da

moş tenire şi te vei aşeza.” (Dvarim / Deuteronomul). Raşi

explică faptul că pentru porunca de ,,bikurim”, ofranda

pri melor roade, nu se foloseau orice fel de fructe sau

plante, ci numai ,,cele şapte specii” pentru care Ţara Israe

lului fusese lăudată, precum se spune: ,,O ţară a grâului

şi a orzului, a viţei de vie şi smochinelor şi rodiilor, un

pământ al uleiului de măsline şi al mierii [de curmale]”

(Dvarim / Deuteronomul 8,8).

Înţelepţii au dedus de aici ,,Binecuvântarea triplă” care

se rosteşte şi astăzi de către evreii practicanţi atunci când

nu se consumă pâine sau maţa (ceea ce ar presupune rostirea

de ,,Birkat Hamazon”, ,,Binecuvântarea de dupămasă”).

,,Binecuvântarea triplă” reuneşte, de fapt, trei

ca tegorii de binecuvântări: ,,al hamihia ve al hakalkala” /

,,pentru hrană ş i belşug” – pentru produse conţinând

făină din cele cinci specii de cereale menţionate în Tora,

respectiv grâu, orz, secară, ovăz şi alac; ,,al haghefen ve al

pri haghefen” / ,,pentru viţa de vie şi pentru rodul viţei

de vie” – pentru vin sau suc de struguri; ,,al haeţ ve al pri

haeţ” / ,,pentru copac şi fructul copacului” – pentru ce le

cinci feluri de fructe prin care era lăudat Israelul, adică

struguri, rodii, smochine, măsline şi curmale.

Maimonide arată că versetul ,,Să iei din primele fructe

ale Ţării…” (Dvarim / Deuteronomul 26,2) sugerează şi

faptul că tot ceea ce se face în Numele Domnului trebuie

să fie cât mai bun şi mai frumos. Când cineva construieşte

o casă de rugăciune, aceasta trebuie să fie mai frumoasă

decât locuinţa lui. Când cineva hrăneşte săracii, trebuie

să le dea din cele mai alese bucate de la masa lui. Când

cineva îi îmbracă pe cei goi, trebuie să îi acopere cu cele

mai bune haine ale sale. Când cineva oferă un dar într-un

scop sfânt, el trebuie să sfinţească bunurile lui cele mai de

preţ, aşa precum stă scris (Vaikra / Leviticul 3,16): ,,Cele

alese pentru Dumnezeu” – explică Maimonide.

19

JURNAL cultural

Teatrul Evreiesc

de Stat celebreazå

72 de ani

CLĂDIREA din strada Dr.

Iuliu Barasch a devenit se -

diul permanent al trupei de

teatru, deja binecunoscută

de public datoritå spectaco -

le lor sub egida IKUF.

Nume celebre precum Se -

villa Pastor, Dina König, Se -

i dy Glück, Mano Rippel,

Isac Havis și alții, alåturi de

pri mul director, Bernard Le -

bli și a lui Ury Benador ca

secre tar-literar au prezentat

un nu măr important de premie

re.

După anul 1954, sce na și

clă direa teatrului trec prin -

tr-o serie de moderni zări sub

direcția lui Franz Auerbach.

Similar perioadei 2014-2016,

Teatrul Evre iesc de Stat se

bu cură, în intervalul 1954-

1956, de ospitalitatea marilor

scene bucu reștene. În anul

1955, Israil Bercovici devine

secretar-li terar al Teatrului

Evreiesc de Stat, rămâ nând o

figură emblematică a istoriei

tea tru lui idiș ro mânesc.

Un element de noutate în

dezvoltarea teatrului îl constituie

înființarea, în 1957, a

unui Studio Idiș de pregătire

actoricească, el reu nind contribuții

importante ale unor

personalități tea trale precum

Beate Freda nov, Ale xandru

20

Finți, David Esrig sau David

Rubin.

Se montează piese de rezonan

ță, precum Tevie Lăpta -

rul, Lo zul cel ma re, Sender

Blank, Co moa ra, Nathan În -

țeleptul, Vioara lui Stempeniu

sau cunoscuta Vră jitoare

a lui Abraham Gold faden,

ilustrând creații le unor clasici

ai drama tur giei evreieşti

(Shalom Ale chem, I.L. Pe -

retz, S. Ansky, Iacob Gordin,

H. Leivik), dar ș i ale unor

dr amaturgi evrei din România

(Mihail Sebastian, Aurel

Ba ranga, Alexandru Sever,

Dumitru Solomon) ş i din

lume (Arthur Miller, Israel

Horo vitz, Mario Diament).

JURNAL cultural

Acestora li se adaugă scrieri -

le unor iluştri autori din dramaturgia

universală (Jean

Baptiste Molière, Gotthold

Ephraim Lessing, Hen rik

Ibsen, Bertolt Brecht, Lion

Feuchtwanger, Max Frisch,

Friedrich Dürrenmatt, Ar -

nold Wesker).

Dincolo de talentul acto ri -

cesc, ilustrat de Lia Koe ning,

Tricy Abramovici, Sevilla

Pas tor, Carol Marcovici, Leo -

nie Waldman-Eliad, Bebe

Bercovici Carol Feldman sau

Rudi Rosenfeld, se disting

contribuțiile unor personali -

tăți precum regizorul Geor -

ge Teodorescu, dirijorul

e me rit Haim Schwartzman,

Scenå din «Scripcarul pe acoperi[»

actorul ș i regizorul Adrian

Lupu, dar și ale altor membri

ai orchestrei, referenți și

secretari-literari.

După anul 1990, regizorul

Harry Eliad preia conduce -

rea Teatrului, acesta conti -

nuând me nirea instituției de

a promo va limba și cultura

idiș din România.

Repertoriul cunoaș te o diversificare

tematică, iar tru -

pa teatrului, îmbogățită cu

nume noi – încă din anii ‘80-

’90 – Theodor Danetti, Eugenia

Balaure, Eugen Apostol,

Geni Brenda-Wexler, Nicolae

Călugărița, Dorina Pău nes -

cu, Maia Morgenstern, Ro -

xa na Guttman, Mihai Ciucă

– completează astfel tradiția

în cepută acum 72 de ani.

Direcția instituției trece în

coordonarea actriței Maia

Mor genstern, începând cu

anul 2012, iar Teatrul Evre -

iesc de Stat oferă publicului

spectator un repertoriu vast,

care ilustrează o simbioză

între tradiție și actualitate.

Din 2016, Tea trul Evre iesc

de Stat organi zează la București

Fes tiv alul Interna țio -

nal de Teatru Idiș TES FEST,

împlinindu-și me nirea de a

conserva și promo va limba

și cultura idiș prin interme -

diul unui spectru larg de

evenimente tea tra le ș i culturale.

21

22

Drepturile actualizate ale supravie]uitorilor Holocaustului:

Pensie lunarå pentru originarii din România - asiguratå de Serviciile

de Securitatea Socialå germane:

Imigranții din România care s-au născut până în 1937 ș i în timpul războiului, în

douăzeci de orașe și sate din România care, în 2019, au fost recunoscute ca ghetouri des -

chise, sunt eligibili în anumite condiții să primească o pensie lunară de la securitatea socială

germană, pe lângă indemnizația din partea Israelului sau cea din fondul Arti colului

2.

Cele douăzeci de orașe și sate recunoscute recent ca ghetouri deschise sunt: Iași, Bo -

toșani, Bacău, Galați, Focșani, Roman, Piatra Neamț, Bârlad, Vaslui, Pașcani, Alba Julia,

Ștefănești, Tecuci, Constanța, Târgu Mureș,Târgu Neamț, Hârlău, Buzău, Râmnicu Sărat,

Craiova.

Pe lângă cele deja recunoscute: Transnistria, Cernăuți, Mogilev, Constanța.

Drepturile moștenitorilor celor care au trăit în ghetouri (inclusiv toate ghetourile

menționate în paragraful anterior):

Văduvii sau văduvele celor care au trăit în ghetouri au dreptul la o pensie lunară pe

viață. În plus, moștenitorii care nu sunt văduvii acestor supraviețuitori ci copiii lor, sau

orice alt moștenitor legal potrivit unui testament, pot primi o plată retroactivă pentru

perioada cuprinsă între 07/01/97 până la data decesului supraviețuitorului. În următoarele

condiții (vaduvii trebuie să respecte doar condițiile 1 și 3, iar ceilalți moștenitori

- copii sau moștenitori conform testamentului, trebuie să îndeplinească toate cele trei

condiții:

1. Supraviețuitorul decedat s-a născut înainte de 1936 și a lucrat în ghetou și nu a solicitat

niciodată o pensie de la securitatea socială germană.

2. Supraviețuitorul a decedat după 27 iunie 2002.

3. Supraviețuitorul a înaintat cerere la Bituah Leumi din Israel pentru a primi pensie

pentru limită de vârstă după 1975.

2. Pensie lunară din Israel pentru cei care nu primesc încă o pensie lunară sau trimestrială

- conform noii liste de 20 de orașe:

Pe lângă noul drept din Germania, supraviețuitorii Holocaustului care locuiesc în Israel

și sunt originari din orașele de pe noua listă și care nu primesc încă o indemnizație lunară

din Germania sau Israel sau din fondul Articolului 2, au dreptul la o indemnizație

lunară din partea Israelului, cu condiția să fi fost în viață în timpul războiului în România,

ca copii sau ca embrioni (născuți până în iunie 1945).

3. Pensie lunară din Israel pentru cei care încă nu primesc o pensie lunară sau trimestrială

– dacă petentul este din altă localitate, în afara celor 20 recunoscute:

Supraviețuitorii Holocaustului care locuiesc în Israel, originari din alte localități care

nu figurează în noua listă și care încă nu primesc o indemnizație lunară din partea Israelului

sau Germaniei, sunt eligibili pentru o indemnizație lunară din partea Israelului,

cu condiția să fi fost în viață în timpul războiului din România, atât ca copii, cât și ca embrioni

(născuți până în 1945).

Este important să înțelegem - acest drept este relevant numai pentru cei care în prezent

primesc doar o subvenție anuală sau nu au primit încă nimic. Aceste informații sunt puse

la dispoziția dvs. de Ami Bar, fiul unor supraviețuitori ai Holocaustului din România,

care vă poate ajuta cu consiliere și îndrumare.Vorbesc doar ebraică și engleză, din păcate,

așa că dacă nu vorbiți bine aceste limbi, vă rugăm să solicitați ajutor de la cu noscuți.

Telefon pentru a lăsa Mesaje: 055-6665123, email: shoa.rights@gmail.com

Vă rog să aveți răbdare, există multe cereri și am nevoie de timp pentru a reveni.

JURNAL cultural

“Pe aripile vântului”, unul dintre

cele mai faimoase filme

din istorie, a fost interzis

MARILE platforme distri -

bui toare de filme și seriale tv

au început să scoată din listă

pro ducții considerate cu

con ținut rasist, în contextul

evenimentelor din SUA. “Pe

aripile vântului”, unul dintre

cele mai vizionate filme

din istorie, a fost interzis,

fiind scos de pe platforma

HBO Max, iar serialul Little

Britain a fost eliminat de pe

Netflix și BBC.

“Pe aripile vântului”, lan -

sat în 1939, a câştigat opt

pre mii Oscar şi are cele mai

mari încasări din istoria cinematografiei,

de 3,44 miliar -

de de dolari. Este considerat

un clasic și apare în toate to -

purile cu cele mai bune filme

făcute vreodată. Pe lîngă po -

vestea de drqgoste dintre

Scarlett O’Hara și Rhett Butler

în timpul Războiului de

secesiune, filmul portreti -

zea ză și sclavia negrilor întrun

mod „îndulcit”, lucru

ca re a atras numeroase cri tici

de-a lungul vremii.

„Pe aripile vântului” este

produsul timpului său și

conține prejudecăți rasiale

care, din păcate, erau ceva

comun în societatea america

nă. Aceste prejudecăți e -

rau greșite atunci ș i sunt

greșite ș i astăzi, așa că am

decis că este iresponsabil din

partea noastră să difuzăm în

continuare filmul fără a explica

și denunța aceste pre -

judecăți”, a declarat un pur -

tător de cuvânt al HBO Max

pentru CNN.

Filmul va fi disponibil din

nou pe HBO Max „cu o discuție

despre contextul istoric

și denunțarea acelor scene”

și va fi prezentat „așa cum a

fost creat inițial, pentru că altfel

ar fi ca și cum am susține

că aceste lucruri nu au existat”,

a mai spus purtătorul

de cuvânt.

Decizia este una neinspirată,

deoarece filmul este

unul artistic și, în final, un

produs al epocii respective.

Rasismul prezent în Statele

Unite, de secole, a creat prin

reacție un curent numit co -

rec titudine politică. Acest

cu rent, care contrazice rasismul,

nu înseamnă că este și

bun, pentru că a dat naștere

la numeroase exagerări, une -

le dintre ele ridicole, altele

grotești. În top 5 astfel de exa

gerări este această retragere

a filmului

Nu cred că interzicerea filmul

ar fi o metodă revizio -

nistă eficientă a Sudului:

Ipoteza asta le-a ve nit

în cap la 81 de ani de la pre -

miera filmului, din 1939?

Până acum nu era incorect

politic, pentru atâtea genera -

ții de americani și de pământeni

care au văzut acest film?

Trecut în registrul național al

Bibliotecii Congresului ame -

rican între primele 100 de fil -

me din toate timpurile care

trebuie prezervate pe veci,

intrat în cultura americană și

acum ne trezim că e revi zio -

nist filmul. Este o confu zie

gravă.

Arta nu se suprapu ne, nu

trebuie tratată cu considerente

politice, so cio logice și

eliminate în felul acesta fil -

me, cărți. Cum să faci așa ce -

va?! Asta făceau comuniștii,

asta făceau naziștii”.

23

JURNAL actual

România e singura ]arå din UE unde

un pre[edinte al Academiei promoveazå

minimalizarea Holocaustului

Interviu al Europei Libere cu ßeful institutului Wiesel

Directorul Institutului

Wiesel, Alexandru Florian

ALEXANDRU FLORIAN,

directorul Institutului Națio -

nal pentru Studierea Holoca

ustului din România,

vor b ește în interviul pentru

Europa Liberă despre momen

tul incipient în care se

încheie majoritatea anche te -

lor juridice referitoare la cei

care încalcă legislația referitoare

la interzicerea organiza

țiilor, simbolurilor ș i a

fap te lor cu caracter fascist,

legionar, rasist sau xenofob

și a promovării cultului persoanelor

vinovate de să vâr -

șirea unor infracțiuni de

ge nocid contra umanității și

de crime de război. Profeso -

rul Florian arată și felul în

care unii istorici români mi -

ni malizează dramele sufe ri -

24

te de evreii din România în

secolul trecut.

Alexandru Florian, pro fesor

universitar în știin țe po -

litice, membru al Co mi siei

„Elie Wiesel", cu ex pertiză în

sisteme politice de tranziție,

locuri ale memoriei, istoria și

memoria Ho locaustului, es -

t e D i re c t o r G e n e r a l a l I n s t i-

tutului Na țio nal pentru

Stu dierea Ho locaustului din

România „Elie Wiesel".

Europa Liberă: Președintele

Klaus Iohannis a vorbit

recent despre România ca

„model regional în ceea ce

privește asumarea Holoca -

ustului ș i combaterea antisemitismului”.

Sunteți de

aceeași părere?

Alexandru Florian: „Da,

pentru că memoria publică a

Holocaustului are mai multe

niveluri și comparat cu țările

din jur, România stă mult

mai bine, cel puțin dacă ți -

nem cont de tot ceea ce s-a

întâmplat după finalizarea

Raportului Wiesel privind

studierea Holocustului în

România. Avem de exemplu

o Lege a memoriei, care este

Ordonanța de Urgență pri -

vind interzicerea organizațiilor,

simbolurilor și faptelor

cu caracter fascist, legionar,

rasist sau xenofob și a promovării

cultului persoanelor

vinovate de săvârșirea unor

infracțiuni de genocid contra

umanității și de crime de

răz boi. Apoi, în timpul pre -

șe dinției României la A li -

anța Internațională pentru

Me mo ria Holocaustului s-a

a dop tat definiția de lucru a

an tisemitismului, care în Ro -

mânia s-a transpus în lege,

dar a fost asumată și de alte

state. Ambasadorul Mihnea

Constantinescu a reușit să

convingă peste 30 de țări să

preia acea definiție.”

Europa Liberă: Teoretic,

Ro mânia stă într-adevăr

foar te bine și are standarde

înalte, dar practic sunt politicieni

negaționiști, în manua -

lele de istorie subiectul e

tra tat în cel mai fericit caz

su perficial, iar la nivel gene -

ral lucrurile nu stau pe roze.

Ce-ar mai trebui făcut?

Alexandru Florian: „Conform

datelor sociologice pe

care Institutul Wiesel le-a comandat,

într-adevăr nivelul

de informare referitor la

Holocaust în România este

precar în societatea autoh -

tonă. Este nevoie de dezvol -

tarea politicilor educaționa le

referitoare la istoria Holocaustului

din România.”

Europa Liberă: După apa -

ri ția volumului „Marea istorie

ilustrată a României şi a

Republicii Moldova", în

2018, sub semnătura actulului

șef al Academiei Române,

Ioan Aurel Pop, și a profesor

ului Ioan Bolovan ați tri -

mis o scrisoare publică în

ca re vorbiți despre deformar

ea istoriei. Ați primit

vre un răspuns la această

epistolă?

Alexandru Florian: „Aceas -

tă scrisoare, care a fost repu -

bli cată zilele trecute din

mo tive care-mi scapă și care

JURNAL actual

face parte dintr-o corespondență

interinstituțională mai

amplă între Institutul Wiesel

și, pe atunci, rectorul Univer

sității din Cluj, Ioan Au -

rel Pop, menționează erorile

istorice care sunt în acel vo -

lum referitoare la atrocitățile

care au avut loc în perioada

celui de-al Doilea Război

Mondial. Domnul Pop a răs -

puns că nu este autorul ace -

lui capitol, ci coor donatorul

volumului. A apărut, însă, o

a doua ediție, în care s-au

menținut unele erori istorice,

pentru că este vorba despre

minimalizarea Holocaustului”

Europa Liberă: Cum vedeți

această minimalizare a Ho -

locaustului făcută cu girul

președintelui Academiei, e

un reflex al vechii școli de istorie,

e o tendință care se reia

sau doar un fenomen izolat?

Alexandru Florian: „Au

mai fost asemenea manifes -

tări în istoriografia româ -

neas că, nu ș tiu dacă este o

tendință sau o școală de gân -

dire, dar acest volum coordonat

de domnii profesori

academicieni Pop și Bolovan

este ultima apariție editoria -

lă pe care o cunoaștem în ca -

re se minimalizează tragedia

evreilor din România. Orice

carte exprimă opinia autorului,

dar aici este vorba des -

pre un volum cu doi editori

coordonatori, care ar fi trebuit

să stăpânească întreg

conținutul și să și-l asume.

Nu în seam nă că dacă ești co -

or donator strângi acolo cu

fărașul orice ș i nu ești res -

ponsabil.”

Europa Liberă: Se poate

vorbi de o formă de ideologizare

a istoriei în acest caz

sau de manipulare?

Alexandru Florian: „Este

un punct de vedere deformator,

nu se neagă faptul că

evreii au fost omorâți în secolul

trecut, dar sunt unele

aspecte acolo care reduc intensitatea

tragediei. Din 1990

până astăzi, această minimalizare

se întâlnește ș i în

alte lucrări de istorie, aceasta

este doar ultima pe care o

cunoaștem. Nu inventariem

tot ce se publică. Această car -

te coordonată de actualul

pre ședinte al Academiei și

de profesorul Bolovan este

foarte interesantă pentru că

pune accentul pe imagine,

unele sunt mai mari, în mod

voit, altele mai mici. Este un

volum de popularizare a istoriei,

deci poate ajunge în

mâinile cititorilor neavizați,

de unde oamenii își pot extrage

ceea ce ei cred că ar fi

informația primară reală. De

aceea am făcut publică scri -

soarea, pentru a trage un

sem nal de alarmă, că anumi -

te informații nu sunt corecte

și nu cred că există informa -

ții istoriografice care să dez -

mintă Raportul Wiesel.”

Europa Liberă: Mai există

undeva în Europa un preșe -

dinte al unei Academiei na -

ț i o n a l e c a re s ă p ro m o v e z e

un astfel de discurs istoric

deformator de minimalizare

a Holocaustului?

Alexandru Florian: „Nu,

nu există. În România, Academia

este contraponderea

publică a sistemului educa -

25

țio nal și cultural. Academia

are statut de minister public

și promovează o serie de po -

l itici culturale, care sunt oficiale.

Sunt, spre exemplu,

acțiuni ale magistraților sau

ale diferitelor instituții care

se adresează Academiei pentru

un punct de vede re, inclusiv

în ceea ce pri vește

contextualizări istorice. Academia

este, deci, ca medicul

care pune un diagnostic. Și,

nu, nu există un alt ș ef al

vre unei Academii din Uniu -

nea Europeanå care să aibă

un astfel de discurs.”

Europa Liberă: Acest fapt

arată nivelul culturii civice

din România?

Alexandru Florian: „Fe lul

în care se raportează socie -

tatea românească, in clusiv la

nivelul instituțiilor pu blice

sau prin diverși actori pu -

blici sau privați, de mons -

trea ză nivelul conș tiinței

ci vice sau mentalul demo -

crat al societății românești,

care se află deja de atâția ani

în UE și NATO. Recu noaș -

terea Holocaustu lui, adopta -

rea unor atitudini adecvate

față de vic timele Holocaustului

reprezintă o componen

tă a ci vis mului. De aceea

Institutul Elie Wiesel reac țio -

nează de câte ori observă derapaje

prin comunicate de

pre să, dialog instituțio nal

sau, prin plângeri pe nale pe

baza Ordonanței de urgență

nr. 31/2002 pri vind interzicerea

organizațiilor și simbolurilor

cu ca rac ter fascist,

rasist sau xe nofob și a promovării

cultului persoa nelor

vinovate de săvârșirea unor

26

JURNAL actual

infracțiuni contra păcii și

ome nirii.”

Europa Liberă: Care ar fi

rezultatul general al acestor

plângeri?

Alexandru Florian: „Marea

lor majoritate sunt soluționa -

te în defavoarea punctului

nostru de vedere. Adesea,

do sarele sunt închise încă

din faza de cerce tare”.

Europa Liberă: Deci, just -

iția nu descurajează comportamentul

antisemit, cultul

le gionar nu a dispărut și istoria

eludează adevărul,

chiar într-o carte girată de

președintele Academiei. Cu

toate acestea, România stă

cel mai bine în regiune.

Alexandru Florian: „Da,

stă mai bine. Recent, de exem

plu, Institutul Elie Wiesel

a publicat Enciclopedia geo -

grafică a Holocaustului din

Transilvania de Nord, de un -

de se poate afla ce s-a întâmplat

cu toate comunitățile

din Ardealul de Nord. Antise

mitism, rasism, naționalism

etc. nu mai au loc în

Par lamentul României, exis -

tă un Memorial al victimelor

Holocaustului din România

făcut din fonduri publice,

există o zi dedicată specială

de comemorare a victimelor

Holocaustului, pe 9 octom -

brie, ocazie cu care sunt ceremonii

oficiale cu participări

la cel mai înalt nivel. Sunt și

elemente care arată că, spre

deosebire de Polonia, Unga -

ria și chiar Bulgaria, putem

spune că România este un

exemplu de bune practici.”

Europa Liberă: ONU va

avea un înalt reprezentant

care se va ocupa de memoria

Holocaustului. Se va ocupa

cu monitorizarea lucrurilor?

Alexandru Florian: „Proba

bil că da, va fi o monito ri -

zare la nivel global, așa cum

există birouri speciali-zate în

multe țări, e foarte activ în

acest sens, de pildă, Departamentul

de Stat al SUA, dar

și UE are un subco misar responsabil

cu memoria Holocaustului.”

Europa Liberă: Există te -

me rea că istoria s-ar putea

repeta într-un fel sau altul și

de aceea e nevoie de toate

aceste instituții care să pre -

vină și să conștientizeze dra -

mele trecutului?

Alexandru Florian: „Din

punctul nostru de vedere, istoria

nu se repetă niciodată:

sunt fenomene tragice, chiar

crime împotriva umanității,

dar niciodată istoria nu este

aceeași. Totuși, cu toate că au

trecut mai bine de 75 de ani

de la Holocaust, clasa poli ti -

că n-a uitat ceea ce s-a întâm -

plat atunci și își dă sea ma că

trebuie să pro moveze cu -

noaș terea acestei drame și

trebuie să mențină vie conș -

tiința civică, pentru că tra -

gedii genocidare se mai pot

întâmpla. Trebuie să fim vigilenți,

să nu uităm, să avem

o societate civilă puter nică,

gata să reacționeze de câte

ori statul încearcă să devină

autoritar, arbitrar sau totalitar,

fiindcă Holocaustul este

legat numai de un regim totalitar.

”

JURNAL distractiv

Iluzii

ORIZONTAL:

1. Specialist \n ramura astro -

nomiei care se ocupå cu

stu diul compozi]iei mate -

riei intersterstelare.

2. Licår.

3. Scaun regal – Repetat.

4. A r\de batjocoritor – Nu a

re u[it så se afirme (fig.

fem.).

5. Plouatå – Moral – Are

mul tå trecere!

6. Zei]å scandinavå – Plinå

p\nå la refuz.

7. Me[ine! – Capabilå – Dia -

lect francez – Oneste!

8. Arbust cu frunzele [i

scoar ]a bogate \n tanin –

Smerit!

9. Terminat... \n stilul gangs -

terilor! – Ultimii marinari!

10. Respecta]i – Locuitor al

unui stat desprins de fosta

Uniune Sovieticå.

11. Suprafa]a de teren de ni -

velatå datoritå ploilor to -

ren ]iale – Împotrivå.

12. Cunoscutå firmå germa -

nå de automobile – Pålå ri -

oarå pentru femei –

Um brelå de soare!

13. Aminoacide indespensa -

bile cre[terii – Studiazå [i

aplicå legile frumuse]ii

(pl.).

VERTICAL:

1. Corp ceresc cu luminå

proprie – Ghemotoc.

2. Sunet ascu]it care supårå

auzul – Legume furajere.

3. Instrument chirurgical fo -

losit pentru punc]ii – †esåtu

rå care prezintå un

an sam blu de careuri de

cu lori diferite.

4. Leziune – Firesc (pl.).

5. La necaz! – Obligatoriu.

6. ßterpelire – Documente

\ncheiate \n diferite activi -

tå]i dintre douå sau mai

multe state.

7. Lac \n Canada – Dispozitiv

de råzboi – Tei!

8. Cartilaj (pop.) – Pastå! –

Bol duri.

9. Cetate anticå \n Sicilia –

Un fel de plåcintå umplu -

tå cu br\nzå sau cu carne.

10. Plantå medicinalå folo -

sitå la prepararea unui

ceai diuretic (pl.) – Zigu

To mias!

11. Din nou – Micå \ncåpere

la bordul unui vas (pl.).

12. Degete de la m\nå – ßme -

cher!

13. Categoricå – Vinde cår]i

gata citite! (pl.)

Dic]ionar: ERNA, ILE, IETA.

Dezlegare

ILUZII: Astrofizician, Stråfulgerare,

Tron, Reiterat, Ricana,

Ratatå, Udå, Etic, U[å,

Erna, Ticsitå, Mn, Aptå, Oc,

On, O]etar, Plecat, T, Cu -

rå]at, Ari, Onora]i, Uzbec,

Tasatå, Anti, A, Opel, Tocå,

Nor, Lizine, Este]i.

27

sp rt

de Evita Ítiru

JURNAL sportiv

ÎN ULTIMELE ZILE ale

lunii august, a debutat noul

sezon 2020-2021 al ligilor interne

de fotbal, Ligat Al și

Liga Leumit. Desigur că me -

ciurile se vor desfășura în

lip sa publicului gălăgios, entuziast

care își încuraja echi -

pa preferată ș i avea rolul

ce lui de al 12-lea jucător pe

teren. Aceasta este o proble -

mă serioasă a sportului rege

din întreaga lume în epoca

corona, dar are aspecte deo -

sebite, cu urmări neplăcute

pentru fotbalul israelian.

Amatorii de fotbal din țara

noastră sunt microbiști devotați

ai marilor ligi europe -

ne și urmăresc cu fidelitate,

pe micile ecrane meciurile

acestora, dar erau prezenți și

pe stadioanele din țară și din

străinătate însoțind echipa

preferată.

Nu este un secret că nivelul

fotbalului israe lian este mult

inferior celui practicat de

echipele de top de pe Bătrâ -

nul Continent, dar tata își

lua feciorașul la meci mai

mult pentru atmosfera vie

de pe stadion, pentru cântecele

de încurajare, pentru luminile

artificiilor.i mai pu țin

pentru ce se petrecea pe iar -

bă. Nu este educativ vor

spu ne unii, mai bine ducea

copilul la o bibliotecă sau la

un concert. Gusturile nu se

discută, iar dragostea pentru

sport este și ea benefică. În

Noul sezon al fotbalului

israelian a pornit la drum

ori ce caz, băiețelul este cu -

ce rit de o nouă experiență,

devine un suporter jurat al

unei echipe ș i începe să se

an treneze pentru a egala pe

fotbaliștii îndrăgiți. În sezo -

nul ce a debutat, tinerii și

ma turii vor prefera să asiste

de pe fotoliul din salon la un

meci din La Liga spaniolă

sau din Premier League brita

nică, chiar în reluare, mai

curând decât la partida Ha -

poel Haifa/MS Așdod sau

Hapoel Acco/ Hapoel Ra -

mat Gan, de exemplu, transmise

ș i ele pe canalele de

sport. Dacă ar putea fi în tribună,

ar fi altceva... Astfel

echipele israeliene își vor

pier de suporterii, care mai

greu se vor întoarce pe stadi -

oane, atunci când restricții le

se vor opri.

Un fenomen nou, demn de

a fi semnalat s-a accentuat în

ultima perioadă. Echipe de

fotbal de peste ma re, nu

chiar din primul eșa lon, își

arată interesul pen tru tineri

fotbaliști israe lieni și aceștia

se grăbesc să primească ofertele.

Iată câteva exemple: Suf

Potdoreanu la AS Roma,

Idan Golan la Universitatea

Cluj, Nir Lax la Petrolul Plo -

iești, Eliel Peretz la Wolsburg

Austria etc. Dorința de

a se afirma în străinătate și

de a avansa la echipe de top

și aspectul finanaciar sunt

principalele motive pentru

care Israel a devenit exportatoare

de fotbaliști. Iată rezultatele

primelor 3 meciuri din

noul sezon:MS Ashdod/Iro -

ni Kiriat Shmona 0:2, Bnai

Sakhanin/Bnei Yehuda 0:3,

Hapoel Cfar Saba/Hapoel-

Tel Aviv 2:1.

28

GRECUL Giorgos Donis,

în vârstă de 50 de ani, fost

fotbalist și cu o bogată carie -

ră de antrenor este noul teh -

nician al telavivienilor.

În so țit de întreaga echipă

tehnică cu care a colaborat în

ultimii ani, Donis ș tie că

prin cipala sa misiune este de

a aduce echipa în faza grupelor

Ligii Campionilor, misiune

în care fostul antrenor,

Vladimir Ivić a eșuat.

Macca bi Tel Aviv partici pă

la preliminariile Ligii Campionilor

și primul obs ta col l-

a depășit cu bine. În turul

întăi, a întâlnit pe letoniana

Riga FC de care a dispus cu

2:0, ambele goluri fiind

dintr-o lovitură de pe deapsă

de la 11m. În turul se cund,

emoțiiile dar și ambiția de a

câștiga jocul au stă pânit

trupa și pe suporterii ei. Adversara

de joc era echi pa

lituaniană Suduva cea care a

eliminat-o anul trecut pe

Maccabi din compe tiția Liga

Europa, în turul 3. Campioana

noastră de azi a fost

în formă și s-a impus fără dificultăți

în deplasare, cu 03.

luîndu-și astfel revan șa. Este

calificată în turul 3.

Cele 3 echipe care au concurat

în preliminariile Ligei

Europa au încheiat primul

tur în mod diferit: Hapoel

Beersheva a bătut pe Dina -

JURNAL sportiv

Campioana ]årii la fotbal,

Maccabi Tel Aviv,

are un nou antrenor

mo Batumi 3:0 și a avansat în

turul 2, partida Maccabi Hai -

fa/Zeljeznicar s-a amânat

căci câțiva membri ai lotu lui

oaspete din Sarajevo au fost

depistaţi pozitiv cu Coro -

navirus iar Beitar Ieru sa lim

a pierdut în deplasare în

con fruntarea cu Teuta-Albania

2:0.

Proprietarul echi pei ieru -

sal mitene, Moshe Ho geg l-a

ÎN ZIUA de 8 septembrie,

pe noul velodrom din Tel

Aviv va avea loc o zi specială

de întreceri judo la

care vor participa 100 de

sportivi, 50 femei și 50 bărbați.

Velodromul de află în

cartierul Hadar Iosef și este

destinat curselor cicliste.

Cel care a învestit jumătate

din suma necesară pentru

construirea clădirii este miliardarul

canadian-israelian

Sylvan Adams, unul din

pro prietarii echipei israe lie -

ne de ciclism Start-up Nation.

Este primul eveniment

de amploare în judo-ul din

țara noastră după competi -

ția Grand Prix, din ianuarie

2020 găzduită de Tel Aviv.

demis imediat pe antrenorul

Roni Levi și a ame nințat că

va amenda jucătorii ca pe -

deapsă pentru prestațiile lor

foarte slabe în această parti -

dă. Așteptăm cu nerăbdare

următoarele faze ale compe -

ti țiilor europene.

Judokanii israelieni

au reînceput întrecerile

Pandemia a atacat ome ni -

rea și manifestările sportive

au înghețat. În Federația Israeliană

de Judo sunt spe -

ranțe că evenimentul din 8

septembrie va fi un prelu -

diu pentru un nou turneu

Grand Prix Tel Aviv, în luna

ia nuarie 2021. Publicului

nu i se va per mite intrarea

pe velodrom în 8 septembrie

ș i iubitorii acestei ramuri

sportive vor urmări

luptele transmise în direct

pe canalele TV. Vor aplau da

de pe fotoliu pe campioni

precum Sagi Mucki, Uri Sa -

son, Peter Paltchik care vor

evolua la Tel Aviv și nu la

Tokio în cadrul Olimpia dei,

așa cum fusese programat.

29

um r

de Dorel Schor

STABILIREA

ADEVÅRULUI

Unele schimbări se fac fără

acceptul nostru. De pildă, se

schimbă vremea...

Şi Istoria când se bâlbâie, se

repetă.

Toţi îşi dau gratis cu păre -

rea... În afară de specialişti.

O subspecie a umorului: râ -

sul bazat pe gâdilat.

În ţ ara muţilor orbii sunt

surzi (Louis Scutenaire).

Poţi avea dreptate şi fără să

ţipi.

Cu timpul şi trecutul se mai

schimbă...

Caracterizare: poet pe dinafară.

critic pe dinăuntru.

Uneori e mai important să

schimbi lumea, decât s-o

con templi (Liviu Antonesei).

Broaştele ţestoase sunt absolut

surde, dar se înţeleg perfect

intre ele.

Eşti un prost din momentul

când te crezi mai deştept de -

cât eşti.

Poţi să previi înfrângerea

prin evitarea luptei.

Multe minciuni ajută la stabilirea

adevărului.

În spatele unei comedii se

as cunde adesea o tragedie

(Titu Maiorescu).

Un convingător entuziasm

onomatopeic: wow, uau,

wow !

Totul trece… Şi atunci, ce

mai rămâne!? (Roni Căciularu).

30

JURNAL distractiv

NOROC SÅ AI !

Aţi auzit povestea lui Aurel Roşcovanu?

Douăzeci de ani a lucrat conştiincios, nu a lipsit nici o zi

de la lucru, puteai să-ţi potriveşti ceasul după programul

lui, atât era de punctual... Şi deodată, după douăzeci de ani,

se scoală într-o dimineaţă fără chef de serviciu, se gândeşte

că n-o să se facă gaură în cer dacă o dată în paşte o să tragă

chiulul şi el, aşa cum fac atâţia alţii şi nu-i dă nimeni afară

de la slujbă... Aşa că Aurel Roşcovanu rămâne acasă, îşi face

o cafea, se bagă înapoi în pat şi "citeşte" o revistă porno, ca

orice burlac de vârsta doua.

Şi ce credeţi? Tocmai în ziua aia s-au gândit să-l viziteze

hoţii, să-i fure nişte dolari pe care îi ţinea în frigider într-un

borcan de muştar. Da! Dar Aurel Roşcovanu era acasă, la

chestia asta nimeni, nu se aştepta, cu atît mai puţin hoţii.

Nu se aşteptau ca Aurel, care nu era acasă niciodată, tocmai

atunci să fie...

– Ce noroc formidabil!!! Să fie acasă!

– Da, şi pentru că l-au găsit acasă, au băgat în el un cuţit!

Dar povestea lui conu' Bercu o ştii?

Conu' Bercu nu a fost niciodată un om bogat, până în ur -

mă cu vreo doi ani când a primit o moştenire grozavă. De

la cine? Habar n-am şi m-aş mira dacă chiar el ar ştii exact.

Dar de atunci lumea îi spune "conu". Pe scurt, după ce a

primit moştenirea asta, Bercu s-a hotărât să se lase de servi

ciul lui la Supersol, secţia legume şi fructe şi a început să

joace la bursă. Cumpăra ieftin, vindea scump, ştiţi voi cum

vine chestia asta...

– La modul teoretic.

– Ei, dar Bercu devenise un mare specialist, avea şi noroc

probabil, a ajuns să manevreze milioanele ca mărunţişul. Şi

deodată, în urmă cu câteva luni, se întâmplă prăbuşirea de

la bursă, criza mondială.. Au fost oameni care s-au speriat,

au vândut repede totul, au pierdut în două zile averi adu -

nate în luni şi ani... Iar Bercu avea tocmai nişte acţiuni din

astea care s-au prăbuşit!

– Săracul...

– Da, dar el n-a vândut nimic. Şi după zece zile, acţiunile

au început din nou să crească, după alte zece zile erau chiar

mai bune ca înainte.

– Ce inspiraţie, domnule...

– Care inspiraţie? Bercu făcuse un infarct când acţiunile

au pierdut din valoare şi de atunci era în spital la secţia de

reanimare cardiacă...

– Ce noroc fantastic, totuşi! Şi un infarct trebuie să ştii

când să-l faci!

JURNAL cultural

Proiec]ia online interactivå

a documentarului Sårma[ 44

ÎN DATA de 27 august

2020, Institutul Cultural Ro -

mân de la Tel Aviv a organizat,

în cadrul unei noi ediții

a „Cafenelei Românești” online,

desfășurată prin live

streaming pe pagina oficială

de Facebook a ICR Tel Aviv -

https://www.facebook.com

/icr.telaviv/, un eveniment

dedicat filmului documentar

despre masacrul de la Sărmaș

din 16/17 septembrie

1944, Sărmaș '44. Programul

evenimentului a inclus pro -

iecția filmului, urmată de o

discuție online, în limba engleză,

la care au participat

Teodora Drăgoi, jurnalist și

producătorul TVR al documentarului,

ș i Adrian Cio -

flân că, istoric ș i director al

Centrului pentru Studiul Istoriei

Evreilor din România

”Wilhelm Filderman” din

ca drul Federației Comuni -

tăților Evreiești din România.

Televiziunea Română a

oferit Institutului Cultural

Român de la Tel Aviv dreptu

rile de difuzare ale filmului

«Sărmaș '44», pentru

pro iecția online din data de

27 august 2020.

Cu prilejul intervenției în

direct a invitaților, publicul a

avut ocazia să afle detalii

des pre ideea și etapele reali -

ză rii filmului, precum și de -

s e c re t i z a re a re c e n t ă a u n o r

documente din arhiva SRI,

istoria colaborării dintre Te -

o dora Drăgoi și Adrian Ciof -

lâncă care au lucrat deja la

realizarea a încă două documentare

despre masacrul de

la Odessa și despre crimele

în masă din Basarabia, co -

mise de autoritățile române

în vara ș i toamna anului

1945.

Alte subiecte abordate au

inclus parcursul profesional

al jurnalistei ș i experiența

acesteia cu programele din

cadrul televiziunii naționale

române dedicate comunității

evreiești din România. În

aceas tă calitate, referindu-se

la evenimentele descrise în

Sărmaș '44, Teodora Drăgoi

a afirmat că „este trist să observi

că tot ce a mai rămas

dintr-o întreagă comunitate

este doar cimitirul.”

Istoricul Adrian Cioflâncă

a remarcat similaritățile existente

în diverse zone ale Europei

în ceea ce privește

ma niera de comitere a masa -

crelor, precum alegerea unor

ore târzii din noapte ș i a

unor locuri izolate, ascunde -

rea eficientă a urmelor, dar și

ura și violența extremă care

se ascund în spatele acestora,

subliniind faptul că se

poate vorbi despre o anumi -

tă metodologie a crimei deve

nită din ce în ce mai

ela borată ș i mai eficientă

spre finalul celui de-Al doi -

lea Război Mondial. Însă,

când vorbim despre masa -

crul de la Sărmaș, istoricul

ro mân susține că acesta a

marcat o întoarcere la meto -

de mai primitive, caracterizate

de o violență ieșită din

comun.

Publicul a contribuit cu numeroase

întrebări și comentarii

care au vizat tragerea la

răspundere a responsabililor

de masacru, diferența dintre

soarta evreilor în timpul răz -

boiului și procesele și tratamentul

aplicat criminalilor

de război, posibilele interpret

ări de natură sociologică

și antropologică privind psihologia

criminalilor ș i de -

mis tificarea teoriei conform

căreia cruzimea poa te fi par -

țial justificată prin lipsa educației,

posibi lele explicații

pentru viziu nea comunistă

asupra Ho lo caustului, interpretabilă

prin lipsa unui instrumentar

in telectual și

ideo logic.

Sårmaß '44

Un film al morții și al su -

pra viețuirii, amintiri cutre -

murătoare despre asasinarea

a 126 de evrei. Documenta -

rul conține imagini de la lo -

cul masacrului, mărturia

un ui martor ocular, fotogra -

fii originale făcute în timpul

exhumării morților de la

Săr maș, interviuri cu istorici

reputați, dar și documente și

imagini de arhivă inedite.

31

COMUNICAT de preså

Pelicule române[ti la Festivalul Interna]ional

de Filme Documentare DocAviv, 3-12 septembrie 2020

ÎN CONTEXTUL situației

actuale la nivel internațional,

ediția 2020 a Festivalului Internaţional

de Filme Documentare

DocAviv va avea

loc online, în perioada 3-12

septembrie 2020.

În urma succesului cons -

tant de care s-au bucurat

pro iecțiile de film românesc

la edițiile precedente ale festivalului,

în cadrul ediţiei

din acest an organizatorii au

selectat din nou două filme

românești de succes pentru

competiția oficială a festivalului.

Astfel, cu sprijinul ICR Tel

Aviv, vor fi prezentate în ca -

drul competiției internațio -

nale a festivalului, filmele

românești „Colectiv”, regia

Alexander Nanau, și „Aca-

să”, regia Radu Ciorniciuc.

Filmele vor fi disponibile

spre vizionare online în perioada

3-12 septembrie 2020.

colectiv, regia Alexander Na -

nau (co-producție România-

Luxemburg, 2019, 109 min.)

Întâlnire online cu regizo -

rul Alexander Nanău, în

dialog cu criticul Shm ulik

Duv devany (în limba engle -

ză) – 12 septembrie, ora

20:00. Participarea la webinar

este liberă, însă este con -

diționată de înregistrarea în

prealabilRegia: Alexander

Na nau

Distribuție: Tedy Ursulea -

nu, Mirela Neag, Narcis Ho -

gea

32

Sinopsis: „colectiv” oferă

în premieră o privire în cu -

lisele momentelor-cheie care

au avut loc după evenimentul

tragic din clubul Colectiv

din București, în octombrie

2015. „colectiv” a fost selectat

în cadrul Festivalului Internațional

de Film de la

Ve neția.

Acasă, regia Radu Ciorniciuc

(România, 2020, 86 mi -

nute)

Întâlnire online cu regizo -

rul Radu Ciorniciuc, în dialog

cu criticul Shmu lik

Duv devany (în lim ba engle -

ză) – 5 septembrie, ora 17:00.

Participarea la webinar este

liberă, însă este condiționată

de înregistrarea în prealabil

Regia: Radu Ciorniciuc

Distribuție: Corina Enache,

Duca Enache

Sinopsis: „Acasă” spune

povestea unei familii care a

trăit timp de 20 de ani în sălbăticia

din Delta Văcărești,

până când locul a căpătat

sta tutul de zonă protejată -

Parcul Natural Văcărești -

primul parc natural urban

din România. Timp de patru

ani, regizorul Radu Ciorniciuc

a urmărit marea aventură

prin care a trecut familia

Enache: de la o viață în completă

armonie cu natura, la

traiul plin de provocări din

marea junglă urbană a capitalei.

Pe măsură ce membrii

familiei fac eforturi să se

con formeze regulilor civili -

zației moderne.

Radu Ciorniciuc urmărește

cu empatie povestea unei

familii care luptă pentru acceptare

și propria definiție a

libertății. Pelicula a câștigat

numeroase premii la festiva -

lurile internaționale de film

de la Cracovia, Mun chen,

Sundance și Salonic.

DocAviv este singurul festival

internaţional de film

do cumentar din Israel și

unul dintre cele mai bine cotate

festivaluri de profil pe

plan internațional.

Viata Noastrå

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?