Masurari electrice in curent continuu Cls 9 Manual Florin Mares

Florin Mare;
Drago; lonel Cosma
Masu electrice
A,
In curent
-
continuu
- a
Manual pentru clasa a lX-a
DomeniuI de pregatiib
profesionala:
electric
lnvatamdnt ), liceal si
profesional
OMENCS
nr. 4457/05.07.2016
4f
Inrrurrnfc D PRr-ss
,fyr!!clll)ro\.ro

I CUPRINS
Cuvint-inainte 5
capitolul r - MARtMt ELEcTRtcE DtN ctRculTELE DE CURENT CONTINUU . 6
l.l.Tensiunea electrici 6
1.2. lntensitatea curentul{ electric I
1.3. Rezistenta electrici 9
l.4.Energiaelectrici ........10
l.S.Putereaelectrici ....,....15
Capitolul 2 - ELEMENTE DE CIRCUIT ELECTRIC .... 16
2.1. Rezistoare . 16
Clasificarea rezistoarelor ... .. ......... 18
Simbolizarea rezistoarelor ... 18
Marcarea rezistoarelor...... .... 18
2.2. Condensatoare ,.... 19
Reprezentarea convenlionali a condensatoarelor. .... 21
Clasificarea condensatoarelor ....... 21
Marcarea condensatoarelor. ...22
2.3. Bobine...... ...22
Parametrii bobinei ...23
Simbolizarea bobinelor .......24
Clasificarea bobinelor ...25
2.4. Surse electrice ,....25
Sursa de tensiune.. . .. . ... 26
Sursa de curent ......,: ........27
Asocierea surselor ...... 28
Generatoarele electrice 112
capitolul 3 - LEG! gtTEOREME PENTRU DETERMINAREA MARTMILOR ELECTRTCE
DIN CIRCUITELE DE CURENT CONTINUU .. .. .......... 34
3.1. Legea lui Ohm .. .. . 34
Legea lui Ohm pe o porliune de circuit ......... 34
Legea lui Ohm pe intregul circuit ......... 37
3.2. Legea luiJoule-Lenz.. ...... 38
3.3. Teoremele lui Kirchhoff .... . ... 40
Teorema la lui Kirchhoff(Legea nodurilor) ....... 40
Teorema a ll-a a lui Kirchhoff (Legea ochiurilofl ........ 41
Capitolul 4 - CIRCUITE SIMPLE DE CURENT CONTINUU .... .....,. 48
4.1. Circuite cu condensatoare asociate ........,. 48
4.2. Circuite cu rezistoare asociate. .......... 50
Asocierea mixtd a rezistoarelor ..... 51

4.3 Divizoare de tensiune si curent 52
Divizorul de tensiune .... .... 52
Divizorulde curent .... 55
capitolu! 5 - PRocEsuL DE MASURARE $t COMPONENTELE SALE .... 60
5.1. Procesul de misurare. Mirimi fizice, definirea lor, unitili de misure . . . . . . .. 60
Sistemul lnternalionalde unit5lide misuri SI .... ... ...... 61
5.2. Elemente componente ale unui proces de misurare ... .......... 65
Mijloace de mdsurare ... ..... 65
Etaloane ....66
Metode de mdsurare ........ 68
5.3. Erori de misurare .... ...... 69
capitolul6-APARATEANALOGTCE$tDIGITALEPENTRUMASURAREAMARIMILORELECTRICE......T6
6.1. Elementele panoului frontal al aparatelor .........76
Marcarea aparatelor de misurat . . . . .. ..... 77
Clasificarea aparatelor de mdsurat . .. . . ... 78
Constanta aparatelor analogice .....'.. ..... 89
Domenii de misurare ale aparatelor analogice ....... 90
6.2. Softuri educalionale pentru studiul aparatelor de misuri analogice gi digitale ......... 95
Aparatevirtualein ElectronicsWorkbench... ... 95
capitolul 7 - MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE iN CIRCUITE DE CURENT CONTINUU ..... . 1O2
7.l.Misurarea intensitilii curentului electric continuu cu ampermetrul gi multimetrul .. . 1O2
Ampermetre..... 102
7.2.Misurarea tensiunii electrice in curent continuu cu voltmetrul ;i multimetrul 106
Voltmetre 106
7.3.Misurarea rezistenlei electrice cu montajul volt-ampermetric,
cu ohmmetrul/multimetrul ;i cu puntea Wheatstone . 109
Mdsurarea indirectd a rezistenleielectrice 109
Mdsurarea directi a rezistenleielectrice 112
Mdsurarea rezistenlei electrice cu ajutorul punlii Wheatstone ..... 116
7.4.Misurarea puteriielectrice in curent continuu 116
Misurarea puterii electrice in curent continuu cu ampermetrul ;i voltmetrul 117
Mdsurarea puterii electrice cu wattmetrulelectrodinamic sau ferodinamic 117
7.5.Norme SSM;i PSlspecifice misuririi mirimilor electrice 127
7.6.Sotturi educalionale pentru simularea mdsurdrii mirimilor electrice
incircuiteledecurentcontinuu ...:.... I28
Multimetru digital 129
Analizorul logic
129
Osciloscopul digital
129
Generatorul de cuv6nt
130
Generatorul de funclii (generatorul de semnale)
130
Plotterul Bode .
130
Simularea virtuald a misurdrilor electrice
CAPitOIUIS _ EXTINDEREA DOMENIULUI DE MASURARE AL APARATELOR ANALOGICE
IITI cIRcuIrE DE cURENT coNTINUU
S.l.Extinderea domeniului de misurare la ampermetre cu ajutorul ;untului
8.2. Extinderea domeniului de misurare la voltmetre cu ajutorul rezistentei adilionale. . .
Bibliografie
131
140
140
143
148

Capitolul 1
MARIMI ELECTRICE DIN CIRCUITELE
DE CURENT CONTINUU
1 .1 . TENSIUNEA ELECTRICA
Cu cArcva secole (tapte) i.Hr., au fost observate urmdtoarele fenomene:
o ,,corpurile" care sunt frecate pot atrage materiale utoare, materiale ce sunt in apropierea acestor
,,corpuri". Aceste,,corpuri" sunt incdrcate cu electricitote.
c chihlimbarul (in greacd = electron), corp ra;inos, frecat fiind, atrage corpuri foarte mici (bucalete de
hdrtie).
Fenomenul a fost studiat de cdtre fizicianulfrancez Coulomb care a emis teoria atracliei ;i respingerii core
apare intre corpuri electrizate. Acea for,ta de atroclie sau
respingere este denumita ,,forfa electricd" sau for;a lui
Coulomb.
in jurul corpurilor electrizate existd un cdmp
electrostatic (cdmp electric), care, de fapt, este o formo de
existenla a materiei.
La deplasarea intr-un cdmp electric a unui corp
de probd incdrcat cu sarcina g, intre doud puncte A ;i B,
forla electricd F care se exerciti asupra lui efectueazi
A
un lucru mecanic (fig. 1.1). Lucrul mecanic [r, este
"..."1
proporlional cu cantitatea de electricitate g;ivaloarea
numerici a produsului scalar E.7or. Acest produs
depinde de pozilia punctelorA;iBin spaliulc6mp,
Fig. 1,1. Lucrul mecanic
dar
efectuat de un corp
de
este independentd
proba
de traiectoria descrisd
incarcat cu o sarcina q.
de sarcina
pentru a trece din punctul A in punctul B.
Prin defini!ie, tensiunea electricd Uo, dintre doud puncte A gi B este o mdrime scalari egald cu raportul
dintre lucrul mecanic efectuat de fo4a electricl ce se exercitd asupra corpului gi sarcina sa.
T
rT -
"AB
4Dq
Lucrul mecanic efectuat de forla electrica la deplasarea unui corp de probi intre doui puncte Agi B
este dat de diferenla energiilor potenliale ale corpuluiincdrcat cu sarcind in punctele respective:
Lo, =lwo)o-lwrlu
Din energia potenliald se define;te o mdrime derivatd numitd potenlialelectrostatic:
,, y A--,
_lwo)o ,,
VB-_lwofqq
lin6nd cont de acestea se poate scrie cd:
U ou =Vo-V,
i6^
$ln cimR electrostatic tensiunea dintre doui puncte nu depinde de drum gi este $
$egali cu diferenla de potenfial. Diferenla de potenlial gi tensiunea sunt sinonime. $

MASURARI ELECTRICE iN CURf Nf CONTINUU
-
Mdrimi electrice din circuitele de curent continuu
in Sistemul lnternalional (Sl) tensiunea se exprima invo$i.
/rr \-(r*) ,
\uou)=la-:3 lv=1 L
C
Daci intre douS puncte A gi B ale unui c6mp electrostatic existd o diferenld de potenlial de I Il forla
electrostaticd ce se exercitd pe o sarcind de 7 C efectueazd un lucru mecanic de t J atunci c6nd sarcina trece
delaAlaB.
(urr)r, = (v, * %)" =rv
$t|afi,c5...?
electricd, iar numele sau a fost dat unita;ii de tensiune electrica (vott). tt a inventat:
' ',o ,,?leitrafoaril (un' instrumeni.t,pentru acumularea de electricitCI'te staticd: core
std la baza condensatoarelor utilizate $i astazi) - 1774;
. electroscopul (un instrument care permite evidenlierea diferenlelor de
. prima baterie electricd din istorie, a5a-numito ,,pild voltaicd" - ,,strdmogul"
electrica - 1.800.
Cei mai uzuali multipli 9i submultipli aivoltuluisunt:
I MV = 106 V (megavolt)
1 kV= 103V(kilovolt)
1 mV = 10-3 V (milivolt)
1 prV = 10-6 V (microvolt)
Stiati ci...?
, .,
,.'...'',..,.,.,..',,,,,,'...'.''.,,..'...',,,,.,-'
'Pdmdntul fiind un cqpductor aproapc.:perfect, putem'
&
I
...
s
l{
t!
I{
af
tt
blcf:
u
-
odmite cd toate punctele, seile, ou ocelagi poten{ial; de
aceea este posibil de a alege potenlialul pamAntului
co referinla 5i sa-i atribuim valoarea zero.'in limbajul
el ect ri ci oi,ului, se s p u n e id u n. to rp":,aie,:.::poten} i d,l u I ni ul
d a cp, este le ga| (eu'. u n co n d uct o r) I a p d m dint,
Leg dtuia, I ai pd m 6 nt se.,,si mbol izeaza confo r m
sR EN 6A6i 7-1/CEl 6060617-7/,1 999 (fig. 1 .2) unde:
'..
Fig. 1,2. Simbolizbr€a legdturii la'pdmidnt.
b) legare la Sosiu;
tl

MASURARI ELECTRICE iN CUnrNr CONTINUU
-
Mdrimi electrice din circuirele de curent continuu
1 .2. INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC
Toate corpurile metalice au proprietatea de o permite deplasarea in interiorul lor a sarcinilor electrice.
Atomii acestor corpuri conlin foarte mul;i electroni tiberi care trec foarte u5or de la un atom la altul, printr-o
mi;care dezordonatd.
DispunAnd de o sursd de tensiune (fie ea 5i o baterie electrica), existenla curentului electric este posibila
daca punctele cu poten[ial electric (diferite ale sursei) sunt interconectate prin conductoare electrice ing. t.s).
circuitul exterior, spre polul pozitiv. in electrotehnica, pentru I
curentul electric I, se folosege sensul convenlional, invers deptasorii
electronilor.
lntr-un conductor cilindric, electronii care se deplaseaza
prin sectiunea acestuia, in unitatea de timp, determind un
transport de sarcind electricS.
in acest sens, se definegte intensitateo curentului
electric prin relalia:
jll
k*,raLd*xtyotelv*{l:r l
Fig. 1.3. Sensul convenlional
,-Lq
Lt
conductoare electrice + r
a I cu rentu I ui electri c.
lntensitatea curentului electric reprezintd deplasarea dirijatd a sarcinilor electrice.
Sevede clar c5: 1 A = 1 C/1s.
in Sistemul lnternalional Sl, unitatea fundamentala pentru intensitatea curentului electric de conduclie
(pe scurt, curentul electric) este Amperul, A.
Existd doud mdrimifizice care caracterizeazd un curent electric:
o intensitatea curentului electric de conducfie, numitd simplu curent electric, ce caracterizeazd
global curentul, referindu-se la cantitatea de sarcind electricd ce strlbate sec!iunea consideratd in
unitatea de timp. Se mdsoard in amperi, A;
o densitatea de curent este o marime vectoriali asociatd fiecdrui punct, intensitatea curentului
regasindu-se ca integrald pe intreaga secliune a conductorului din densitatea de curent. Se
definegte ca raportul dintre intensitatea curentului ;i aria secliunii prin care trece acest curent ;i se
mdsoari in amperi pe metru pdtrat, A/m2. Densitatea de curent are expresia:
,_I r- A
$urs6
-
@r gtia[i ce...?
Andri-Mdrie Ampdre (1.77s-1.836), fizician 5i matematician, a descoperit
legea interacliei curen.tilor electrici (1820)
;i este considerat urui'aiinri, iiiriirii,
fo n dato ri ai el ectro m o g n etism u I u i.
Ampdreafostun outodidact.La 12 anicunoStea calcululdiferenlialgiintegral,
la l3 ani a prezentat Academiei din Lyon un trotat despre secliunile conice ii un
memotriu asupra rectificdrii unui arc aorecare de cerc mai mic decht o pmdtaie de
circumferinga
lnventeazd galvanometrul, aparatul cu care pot fi masurate tensiunile
electrice ;i curentul electric. lnventeazd de asemeneo un electromagnet ,i
impreund cu Frangois Arago realizeazd, in 1g20, primul aparat telegrafii.
Contribuyiite lui Ampdre in domeniul electromagnetismului Zu constituit
un punct de plecare pentru cercetdrile lui Maxwett, Oh;, Joule.

MASURARI ELECTRICE iN CuRf Nf CONTINUU
-
Marimi electrice din circuitele de curent continuu
Ca ;ivoltul, amperul are multiplii ;i submultiplii:
1 MA = 106 A (megaamper); 1
'l kA = 103 A (kiloamper); 1
1 .3. REZISTENTA ELECTRICA
1
mA=
uA=
PA=
10-3 A (miliamper);
10-6 A (microamper);
10-e A (picoamper).
Rezistenla electricd este o mdrime fizic5 prin care se exprimd proprietatea unui conductor electric de
a se opune trecerii prin el a curentului electric. Unitatea de mdsurS a rezistentei electrice, in Sl, este ohmul,
notat cu O.
Rezistenla electricd poate fi definita in mai multe moduri:
o proprietatea de a se opune trecerii curentului electric, reprezentdnd coeficientul de proporlionalitate
dintre tensiunea aplicatd la bornele conductorului ;i curentul care circulS prin el, conform legii lui Ohm:
o-U r\__,
I
o mlrime fizicd definiti ca fiind cauza care se opune trecerii curentului electric printr-un conductor
electric, componentS, circuit electric etc. atunci c6nd se aplica o tensiune electricd intre doud puncte
ale conductorului, intre terminalele circuitului electric, intre bornele componentei etc.;
o mdrime fizicd a cdrei mdsurare se face ?ntr-un larg interval valoric, de la 10-8 O (rezistenle de contact,
rezistenlele unor conductoare masive);i pdnd la 1018 O (rezistenlele unor izolanlide buni calitate),
in gama frecvenlelor de la 0 (curent continuu) p6nd la sute de megaherli. Rezistenla se poate mdsura
fie in curent continuu, fie in curent alternativ;
o mdrime fizicd egalS cu raportul dintre tensiunea electricd aplicatd intre capetele unui conductor gi
intensitatea curentului absorbit sau cu raportul dintre puterea absorbitd prin efect Joule-Lenz $
pitratul intensit5!ii curentului absorbit.
Unitatea de mdsurd pentru rezistenla electricd in Sleste ohmul av6nd simbolulO,
1f)=
tv
IA
$tia.[it5...?
Fieiare material conductor este caracterizot din punctul de vedere al rezistenSei electrice pirin reziitenla
specifica (sau rezistivitate) respecttv prin rezistenla unitalii de lungime avdnd secliunea de o unitate. Rezistenla
electricd a unui rezistor este influen,tato de factori externi (temperaturd, frecvenld, curent electric etc.).
Rezistenla electrica a unui conductor omogen cu o geometrie simpld se poate calcula cu ajutorul relaliei:
9^
' S
R = pa in care: R - rezisten;a in ohmi [N;
l, - lungimeain metri [m];
"' 5 - seciiAnteala'ffecerea curentuluiin metri pdtrali [m2]
,:
p - rezistivitatea electricd in ohmi metri [O.m].
Conductorul este considerat filiform (are forma unui fir, deci o sec,tiune constantd, circulard sau nu) gi
: nogen (in sensul chimic al curentului constituit din particule identice).
Experienla arata ca rezistivitatea conductoarelor metalice depinde de temperaturd 5i de regula cre$te
: : i:a cu temperatura. Pentru temperaturi nu prea mari (fa,ta de temperatura mediului ambiant) este valabila
-'^:otoarea lege de variayie a rezistivitdlii cu temperaturo:
p = po(r* "o)
sau p = oolr+'7(r -4)] , unde:
po- rezistivitatea la temperaiuraTo= 273 K;
u - coeficientul termic al rezistivitafii tl f Cl care reprezinta varialia relativa cu loC a temperaturii.
QnorAnd fenomenele de dilatare termica, se ob,tine relafia: R = Ro
lt+
Rr- rezistenla conductorului la 0oC, care se nume1te rezistenla la rece.
ae), in care:

MASURARI ELECTRICE iN CURrrur coNTINUU
-
Marimi electrice din circuitele de curent conrinuu
Pentru a evita toate confuziile
intre obiecte ;i mdrimile electrice care le
caracterizeaz6, desemndm obiectul prin
cuv6ntul rezistor (fig. t.+).
Fig. 1.4. Legatura rezistol-rezistentd.
1.4. ENERGIA ELECTRICA
Experienla dovede;te ci dacd o rezistenfd R este parcursi de un curent r (fig.
cdldurd care, in parte, este acumulatd de rezistenld (temperatura sa crette), iar restul
ambiant. in consecin!d, are loc o transformare a energiei electrice in cdldurd.
Energia electricd W consumati
de o rezistent;, respectiv, transformatd
in cildurS, este proporlionald cu rezisten{a
R [Q], cu pdtratul intensitalii/ [A]
gi cu timpul t [s] cft dureozd trecerea
curentului prin rezistenld. Energia
electricd !t/ consumatd (sau cdldura e
produsd) este dati decide relalia:
W = R.I2 .Lt sau
W = (J . I .t ={r ,nd",
R
R . 1= Ueste tensiunea dintre capetele conductorului, iar
I4leste energia electrici exprimatd in Jouli (/)
Cdldura produsi se noteazd de obicei cu litera e.
Q=0,24R.12.Lt [cal]
1.5), aceasta degaja
este cedat mediului
T lI
), ,r(
R
Fig. 1 .5, Transformarea energiei electrice f n coldura.
Unitatea de mdsurd a cSldurii este Joule (/). Practic, energia electrici se misoard cu contorul electric
gise exprimi in kWh (kilowatt-ori).
Tabelul 1.1. unitali de mdsurd pentru puterea ;i energia electricd
Energia electricd (W)
Puterea electrici (P)
joule
i
watt
:
t W
i
i
.;
1 k:J = l03J
1Wh=3,6x103J
lkWh=3,6x106J
1 kW= 103W
1 MW= 106W
"ry1

MASURARI ELECTRICE iN CURf Nf CONTINUU
-
Marimi elecrrice din circuitele de curent continuu 11
1.5. PUTEREA ELECTRICA
Cdldura dezvoltatd in unitatea de timp se nume;te putere electrici gi se calcule azd cu relalia:
p=9=R.12 =u.I=u'
LtR
Unitatea de mdsurd a puterii electrice este Wattul (notat W).
Puterea electricd este o mdrime electrica ce indica viteza de transfer a energiei electrice intr-un circuit
electric.
in Sl puterea electricd se mhsoarh in woli sau in joulelsecundi. Poate fi generath prin induclie
electromagnetica. Se exprimd in wali (putere activd), voltamperi (putere aparenta) sou vori (putere reactivo). Se
disting mai multe tipuri de putere electricd dupd tipul de curent electric.
Wattul are urmdtorii multipli:
1 kW = 103 W (kilowatt);
1 MW = 106 W (megawatt).
Puterea primiti de PdmAnt de la Soare in 24 h
^.
I
*l
,O''
Energia primitd de Pdm6nt de la Soare in 24h +
1018
Puterea electrici instalati in Franla 1980
Puterea electrici instalati in Belgia 1980
Alternator mare
Motor de locomotivi
Automobil mediu
Lampi cu incandescenli
Magind de ras electricd
Lanterni
Tranzistor mediu
t,o''
Lo,.
+
t ,0,,
++
--{ 16'o
*l
I,O'
I
*l-'0.
I
*l ,,
I
+,.,
-rt
-->l- r
-+
t,o,
Energia electrici produsi in Franfa in 1 980
Energia electricd produsi in Belgia in 1980
Energia produsi intr-un an de o uzini J
Energia produsi fntro ori de o mare centralS nucleard *
Toni echivalent petrol 1 1,4MWh +
Toni echivalent cdrbune 7,6 MWh
--f
Energia cotidiani necesari unui adult -*
Bateria unui automobil *
Bateriede4,5V -*
+|16'o
-)
Fig. 1.6. Valori ole puterii electrice lW7 ;i ale energiei electrice lWhl.

12
MASURARI ELECIRICE iN CUnrNr CONTINUU
-
Marimi electrice din circuitele de curent continuu
ta
,t
o
a
a
a
ilie tensiunea,electricd rU^rrdintrerrd6ud puncteA gi B este o:rffi5r:ime sCalaii egald cu
raportul dintre lucrul mecanic efectuat de for:tarelectricS,ce se exercitd asupra corBulUi giiarcina sa.
r
TT
- "AB
q
in Siiiemul,l nternalionit''St,,te ni i u n ea, se,.exBr:im ir,,in volfi,
lntensito :tearCart€nf,urui,relec{rii'se defi ne;t€.pr i n relali a :
:'
i:r
I=M'''
Lt ,,,
in Sl,runitateafunda'menfa/ti pentru intensitaiea curentuluielectric de conduc!ie (pe,.scure.,cur:eniul
electric) este,Amperul, A. '''
'll'
lntensitatea,,curentului electric reprezinti deplasarea dirrlata a sarcinilor eleitrice.
Unitatea de misurd pentru rezistenla electricd este Ohmu l.
Energia electricd wconsumatd (sau cdldura Q produsa)este datd de relalia:
I4l = R .12 .At sau W =(J .l ., =tr.
r , Cildura,,pfodusd se noteazi de obicei cu literalQ. ,.
R
Q = 0,24R .I' .Lt [cal]
o Cildurardezvoltati in unitatea de timp ser,,numegte,putere'electrici ti,se:calculeizd currelatia:
o^It2
P- -
LtR
=R.f'-U.I-"
V Evaluare curente
Scrie!i a liturat litera corespunzitoare rispu nsu lui corect:
1. lntensitatea curentului electric reprezintS:
a) deplasarea sarcinilor electrice prin exteriorul unui conductor;
b) sarcina electricd transportatd prin secliunea 5 in unitatea dd timp;
c) fenomenul de transport al sarcinii electrice;
d) deplasarea dezordonatd a sarcinilor electrice.
2. Unitatea de mdsurd a intensit;tii curentului electric in SI este:
a) kA;
b)amperul;
3. Un rezistor cu rezistivitatea p, lungimea Z gi diametrul d igi micgoreazd de doud ori gi lungimea gi
diametrul. Rezistorul obtlnut astfelva avea o rezistentd:
a) de doud ori mai mare;
b)de doui ori mai micS;
c) voltul;
d)amper/or5.
c) de patru ori mai mare;
d) de patru ori mai mic5.

MASURARI ELECTRICE iN CUnf Nf CONTINUU
-
Mdrimi electrice din circuitele de curent continuu
4. Dacd se dubleazd tensiunea electricd aplicatd la bornele unui rezistor, rezistenla sa:
a) rdmdne neschimbati;
b) cregte de doud ori;
c) scade de doud ori;
d) cregte sau scade, in funclie de intensitatea curentului prin rezistor.
5. Dacd intensitatea curentului electric printr-un conductor cre;te de doud ori, atunci:
a) rezistenla sa rdm6ne constantS;
b) rezistenla sa scade de doud ori;
c) rezistenla sa crette de doud ori;
d) rezistenla sa crette sau scade, funclie de tensiunea aplicatd.
6. Mirimea G, exprimatd prin relalia G = 1 / R, reprezinti:
a) conductanga electrici;
c) rezistivitatea electricd;
b) conductivitatea electricd;
d) rezistenla electricd.
7. Unitatea de mdsurd in 5l pentru putere este wattul. Echivalenla acestuia a fost dedusi din relatia: :
a)1W=1Qx1A2;
c) 1W =1V2/1();
8. La trecerea unui curent electric de intensitate I printr-un conductor electric de rezistentd R, ry
intr-un interval de timp At, se dezvolti o cantitate de cdldurS. Aceasta este legea luiJoule, care se exprimi ;
9.
becului:
a) Q = Rl2At; c)
1=
b)P=Rl2;
U'lR;
'l
d)Q=Rl'z/At.
Un bec care are 100 W este alimentat la tensiunea de 220V. Precizati ce valoare are rezistenta
d 484A;
b)2,2A;
c) 1 '10 O;
d) 220 c,.
10. Rezistenla electricd a unui conductor este dependenti:
a) doar de temperatura mediului ambianU c) doar de intensitatea curentului;
b) doar de tensiunea aplicatS; d) de o serie de factori printre care gi temperatura.
1 1. Unitatea de misurd pentru rezistenld, ohmul, este definitd ;i prin relalia:
a) V/m;
c) AA4
b)V/A;
d)C/m.
12. Legea lui Joule arati ce:
a) la trecerea unui curent electric de intensitate I printr-un conductor electric de rezistentd R se
:ezvoltd o cantitate de cdldurd proporliona16 cu pdtratul curentului;
b)cantitatea de cilduri dezvoltatd la trecerea unui curent electric de intensitate I printr-un
:lnductor este proporlionalS cu rezistenfa R a conductorului, pdtratul curentului ;i intervalul de timp;
c) curentul printr-un conductor este direct proporlional cu tensiunea la bornele lui ;i invers
:"cpotional cu rezistenla conductorului;
d) curentul printr-un conductor este invers proporlional cu
iropor!ional cu rezistenla conductorului.
lt, l
tensiunea la bornele lui si ,;. direct r.
llt'
Lii