14.04.2022 Views

Seruri si imunoglobuline

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Seruri și imunoglobuline

Dr. Adrian Matei

Medic specialist epidemiologie


Imunitatea

Cum apare?

•Natural

−Activ: infecție sau boală

−Pasiv: transfer de la mamă la făt (transplacentar, alaptare)

Sau

•Artificial

−Activ: administrare de vaccinuri (Ag)

−Pasiv: administrare de produse care contin anticorpi de origine umană sau

animală (seruri, imunoglobuline, Ac monoclonali)


Definiții

Imunoprofilaxia: masură colectivă sau individuală

de prevenire a bolilor infecțioase prin imunizarea

populației receptive

Imunizarea: procesul de inducere activă sau de

conferire artificială a imunitații prin administrarea

de produse imunobiologice.

• Imunizarea pasivă: transferarea temporară de

imunitate prin administrarea de Ac preformați (Ig

totale, Ig specifice și seruri specifice-antitoxine)

• Imunizarea activă: inducerea producției de Ac

și/sau alt răspuns imun (vaccin sau anatoxină)


Imunitatea de grup sau colectiva

-reprezinta imunitatea majorității

membrilor unei comunitați

-distribuție uniforma a imunității

indivizilor din comunitate

-eficacitate direct proportională cu

procentul persoanelor imune

-depinde de acoperirea vaccinala și

seroprevalență

-protejează persoanele care nu pot

fi imunizate (copii, gravide,

imunocompromiși)


Produse biologice

• Serurile specifice (antitoxine): soluții de Ac

care se obțin din serul animalelor imunizate cu

Ag specifice

• Imunoglobulinele: soluții de Ac proveniți din

plasmă umană, obținuți prin fracționarea la

rece cu etanol (metoda Cohn)

• Vaccinurile: preparate biologice cu proprietăți

antigenice, care declanșează răspunsul imun


Seruri – Clasificare

• Seruri antitoxice:

- ser antidifteric, antitetanic, antibotulinic

• Seruri antivirale:

–ser antirabic

• Seruri antiveninoase:

–ser antiviperin

• Seruri antibacteriene:

–ser antistreptococic

• Seruri mixte (antitoxice si antibacteriene):

–ser antigangrenos, anticarbunos


Seruri

Indicatii:

•Profilaxie: tetanos, rabie

•Tratament: tetanos, difeterie, botulism, antrax, toxiinfectie

gangrenoasă

Cale de administrare:

•Intramuscular, la nivelul deltoidului sau cvadricepsului

Pastrare: temperatura de 4-8 ⁰C

Doza:

•Variabila, in functie de greutate, vârstă, forma clinică de boală,

scop (profilactic sau terapeutic).


Avantaje/Limite

Avantaje:

•Protectie rapidă

•Cost redus

Limite:

•Protectie de scurtă durată (2-3 săptămâni)

•Neutralizează doar toxinele sau virusurile

circulante, nu și pe cele fixate în celule

•Risc crescut de reacții adverse


Reacții serice

Tulburări variabile ca manifestare și intensitate datorate:

•Proteinelor străine speciei umane ce se comportă ca alergene,

determinând fenomene de sensibilizare

Intensitatea depinde de:

•Reactivitatea organismului

•Existența sensibilizării anterioare

Riscul este mai mare la a doua administrare!


Reacții serice imediate

Reactie generală nespecifică:

•Apare în prima oră de la administrare

•Manifestări: febră, frison, agitație, durere, căldură la locul administrării

•Evoluție favorabilă după comprese locale și antitermice

Socul anafilactic:

•Apare imediat după administrare, mai frecvent la persoane cu teren atopic

sau sensibilizate în urma unei administrări anterioare de ser

•Manifestări: erupții urticariene, edem glotic, dispnee, cianoză, insuficiență

respiratorie si semne de soc (puls filiform, hipotensiune)

•Intervenție de urgență: garou la radacina membrului unde s-a administrat,

adrenalină, antihistaminice, hemisuccinat de hidrocortizon


Reacții serice tardive

Locale – Fenomen Arthus:

•Apare la 4 – 5 zile de la administrare

•Manifestări: reacție inflamatorie locală, evoluție spre necroză și

gangrenă (complexe imune circulante)

Generale – Boala serului:

•Apare la 6 – 12 zile de la administrare

•Manifestări: subferilitate, erupții urticariene, edem facial, edem

glotic, artralgii, nevrite periferice (complexe imune depuse în

pereții vaselor mici)

•Tratament: antihistaminice, în formele severe preparate

cortizonice


Testarea sensibilității

Reguli de administrare:

•NUMAI în condiții de spitalizare

•După testarea sensibilității față de ser

•Sub protecția unei doze de antihistaminic

•Trusă antișoc alergic pregătită

•Anamneză:

−Teren alergic (urticarie, astm, alergii alimentare, rinite)

−Administrari de seruri în antecedente (Ac antiser)


Conjunctival:

Teste de sensibilitate

•O picătură de ser diluat 1/100 în sacul conjunctival – POZITIV dacă după 30

minute apare congestie conjunctivală

•Nu se practică la copii sau persoane cu afecțiuni oculare

Cutanat:

•Se depune o picătură de ser diluat 1/10 sau 1/100 pe pielea dezinfectată,

apoi se practică scarificări superficiale cu un ac steril – POZITIV dacă după 30

minute apare congestie locală de 2 – 5 mm

Intradermic (utilizat în prezent):

•Se injectează strict intradermic 0,1 ml ser diluat 1/100 sau 1/1000 – POZITIV

dacă după 30 minute apare congestie locală de 2 – 5 mm – 10 mm, eventual

însoțită de edem


Desensibilizare

Schema minimă:

•Dacă testele sunt negative

•Se injectează subcutanat 0,25 ml ser diluat 1/10 și se așteaptă

30 minute

•Dacă nu apare nici o reacție locală sau generală se injectează

subcutanat 0,25 ml ser nediluat și se asteaptă 30 de minute

•Dacă nu apare nici o reacție locală sau generală se injectează

subcutanat 1 ml ser nediluat și se asteaptă 30 de minute

−dacă nu apare nici o reacție locală sau generală se injectează restul cantității

intramuscular

−dacă apare o reacție locală sau generală după una dintre administrări, se

trece la schema de desensibilizare treptata


Desensibilizare

Schema lentă Besredka:

•Anamneza sugerează risc de reacții de sensibilizare

•Test de sensibilitate pozitiv

•Reacție (locală/generală) apărută în timpul schemei

minime

•Administrarea succesivă la intervale de 30 minute,

subcutanat, a unor doze progresive de ser specific

(începând cu diluția minimă nereactogenă la testare)

până la serul nediluat


Imunoglobuline – clasificare

• Imunoglobuline totale: conțin Ac de tip IgG, care reflectă

spectrul de infecții și imunizări prin care au trecut persoanele

donatoare.

• Imunoglobulinele specifice: conțin Ac specifici unui

determinant Ag, obținuti de la persoane imunizate anterior

sau trecute prin infecție

Cale de administrare:

• Intramusculară sau intravenoasă

Doza:

• Variabilă, în funcție de greutate

Reacții adverse:

• Rare – reacții locale ușoare la locul de inoculare sau febră

ușoară


Imunoglobuline

Indicații:

Ig totale

•Profilaxia rujeolei

•Profilaxia hepatitei virale tip A

Ig specifice

•Antihepatită B

•Antirabice

•Antivaricela

•Antitetanice

•Anti-Virus Sincițial Respirator


Rujeola in Romania (28.09.2018):

- 15367 cazuri, din care 59 decese


Profilaxia rujeolei:

•Administrarea în primele 3 – 4 zile după expunere

•Protecție: imediată, durată 3 – 4 luni

•Eficiența protecției dependentă de precocitatea

administrării

•Indicații:

−Contacților din focar

−Subiecți receptivi sub vârsta vaccinării

−Persoane cu contraindicații de vaccinare antirujeolică: femei

însărcinate, alergii, imunodepresii


Profilaxia hepatiei virale tip A:

•Administrare: primele 7-14 zile după expunere

•Protecție: 3 – 5 luni

•Indicații:

−Copii expuși la VHA cu vârstă < 1 an

−Contacții cazului de hepatită A

−Persoane expuse cu contraindicație la vaccin

−Persoane care călătoresc


Imunoglobuline specifice

Antihepatită B

•Profilaxia hepatitei B la nou-nascutul din mame

purtătoare de VHB (administrate în primele 12-24 de

ore de la naștere împreună cu prima doza de vaccin

hepatitic B)

•Postexpunere:

−Expuneri accidentale la sânge, produse patologice –

administrare în primele 72 ore

−Contact sexual neprotejat cu o persoană sigur

infectată cu VHB – primele 14 zile


Imunoglobuline specifice

Antirabice:

•Administrare: postexpunere, la persoane cu mușcături cu potențial rabigen,

în primele 24 – 72 ore; ½ de doza prin infiltrare în jurul plăgii, iar restul

intramuscular

•Nu se amestecă în aceeași seringă cu vaccinul

•Protecție: 21 zile

Antivaricelă:

•Administrare: instramuscular

Indicații:

•La persoane imunodeprimate

•Femei însărcinate expuse

•Nou-născuți din mame care au prezentat semne, simptome de varicela cu 5

zile înainte de naștere sau în primele 2 zile după naștere

•Nou-născuți expuși, ai căror mame nu sunt vaccinate


Imunoglobuline specifice

Antitetanice

•Plăgi cu risc tetanigen crescut, cu vechime mai mare de 12 ore

Anti-Virus Sincițial Respirator

•Administrare: intramuscular

•Durata protectiei: 1 lună, repetare lunară în sezonul de

circulație a VSR (octombrie-martie)

•Născuții prematur

•Copii cu boli pulmonare sau cardiace cronice

•Copii cu imunodeficiențe


Vaccinuri – Generalități


Definiție, Caracteristici

• Vaccinarea – manevra prin care se

administreaza un vaccin

Caracteristici vaccin:

• Eficace: să inducă un răspuns imun protector,

a cărui memorie să se pastreze în timp

• Sigur: să fie lipsit de efecte secundare (reacții

adverse) majore


Indicatiile vaccinarii

1.Vaccinarea de rutina

– Programul national de imunizare

2.Vaccinarea selectiva

– în diverse situații epidemiologice

– la grupuri populationale cu risc crescut de

îmbolnăvire

3.Vaccinarea optionala

– la indicatie / cerere, contracost


Principii de administrare

Răspunsul optim la vaccinare se obtine

respectând:

•Vârsta

•Intervalele recomandate


Principii de administrare

• Intreruperea schemei de vaccinare nu impune

reluarea întregii serii de administrare sau

administrarea unor doze suplimentare.

• Intervalul mai lung între doze nu reduce concentrația

finală de Ac, dar protecția optimă se obține după ce

se administrează numărul total de doze recomandate

• Un interval mai scurt între dozele de vaccin poate

influența răspunsul imun cu scăderea nivelului de

protecție.


Calea de administrare

• Recomandată de producător. Administrarea în alt loc

poate determina o scădere a eficacității vaccinului

sau poate crește riscul de reacții adverse.

• Căi de administrare:

‒ Oral (VPO, holeric, rotavirus, etc.)

‒ Intradermic (BCG)

‒ Subcutantat (rujeolic, ROR)

‒ Intramuscular (VPI, Hep B, Hep A, HPV, DTPa, dT, etc.)

• Vaccinurile nu se administrează niciodată intravenos!


Tehnica de administrare


Beneficiile vaccinării

Beneficii la nivel de individ

•protecţie faţă de boala manifestă clinic

•prevenirea complicaţiilor

•prevenirea decesului

Beneficii la nivel de societate

•asigurarea imunităţii de grup

•prevenirea epidemiilor

•scăderea costurilor de îngrijire


Vă mulțumesc!

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!