Comitatus noiembrie-decembrie 2022

COMITATUS
Publicaţia periodică a Consiliului Judeţean Harghita – noiembrie-decembrie 2022
Din acest număr:
În gospodăriile neelectrificate
din judeţul Harghita vor
fi instalate 52 de sisteme
fotovoltaice din granturi
norvegiene
în pag. a 2-a
Educaţia este cea care aduce
plusvaloare societăţii!
în pag. a 3-a
Un mandat aflat la jumătatea
unui drum plin de provocări,
dar şi de reuşite
Prin Credinţă, Muncă şi Încredere
am început în 30 octombrie
2020 un nou mandat!
Tot atunci a fost învestit şi noul
consiliu judeţean, moment în care
am subliniat importanţa solidarităţii
şi a colaborării şi faptul că
pentru mine este şi va fi important
fiecare locuitor al judeţului.
Consiliul Judeţean Harghita
este şi va fi responsabil, din punct
de vedere administrativ, de toate
localităţile şi locuitorii acestora.
Săptămână de săptămână încerc să vă ţin la curent cu demersurile întreprinse
şi planurile de viitor. Am primit şi nenumărate critici: preşedintele CJH
„îşi bagă nasul şi acolo unde nu-i fierbe oala”, dar am primit confirmarea din
partea locuitorilor judeţului că este nevoie de comunicare, de munca de zi cu
zi, de disponibilitate din partea mea.
Toate acţiunile mele s-au derulat pe baza celor 13 viziuni pe care le-am stabilit
în 2020: Conectăm regiuni; Construim un judeţ în care toţi locuitorii se
simt în siguranţă; Construim un judeţ sănătos; Construim un judeţ verde;
Revigorăm economia judeţului; Viziune pentru tineri; Construim un judeţ
atractiv; Construim un judeţ FamilyFriendly; Împreună, alături de vârstnicii
noştri; Construim un judeţ inovativ; Construim comunităţi; Clarificăm
graniţele; Cele 3 capitale: Bucureşti, Budapesta, Bruxelles.
Nu după mult timp de la începutul noului mandat provocările nu au întârziat
să apară, dar le-am considerat constructive, pentru că astfel am reuşit să
facem un pas înainte în procesul debirocratizării şi al digitalizării.
Scopul este ca cetăţenii să aibă acces la servicii la un click distanţă şi în
acest sens avem un grup de lucru şi vom dezvolta o serie de programe şi proiecte
în perioada următoare.
Unitatea comunităţii a fost o altă caracteristică a acestei perioade care ne-a
marcat existenţa prin conflictul ruso-ucrainean – locuitorii judeţului Harghita
au demonstrat că sunt disponibili să coopereze şi să-i ajute pe cei aflaţi în nevoie.
continuare în pag. a 3-a
„Armonii de toamnă”
în pag. a 4-a
După o aşteptare de 12 ani:
FONTANA SPA&Balneo Borsec îşi
deschide porţile
în pag. a 7-a

COMITATUS 2
În gospodăriile neelectrificate din judeţul Harghita
vor fi instalate 52 de sisteme fotovoltaice din
granturi norvegiene
r Printre beneficiari se află şi gospodării din comunele Corbu şi Subcetate
În cursul lunii noiembrie, Consiliul Judeţean
(CJ) Harghita a prezentat rezultatele
unui proiect de electrificare a gospodăriilor
izolate din judeţ, finanţat din granturi norvegiene.
Este vorba de 52 de sisteme fotovoltaice
care vor ajunge la tot atâtea gospodării
izolate din judeţ: Odorheiu Secuiesc (5 sisteme),
Gheorgheni (3 sisteme), Băile Tuşnad
(4 sisteme), Ciceu (2 sisteme), Plăieşii
de Jos (1 sistem), Lueta (6 sisteme), Satu
Mare (1 sistem), Corund (4 sisteme), Zetea
(6 sisteme), Lăzarea (2 sisteme), Corbu (5
sisteme), Subcetate (13 sisteme).
„Circa 10% din populaţia judeţului
Harghita trăieşte în locuri unde nu are
acces la apă potabilă, electricitate. De-a
lungul anilor, prin programul derulat de
consiliul judeţean, am reuşit, împreună
cu comunitatea locală, să ducem energia
electrică în multe locuri, ceea ce este foarte
important, pentru că în secolul 21 toate
gospodăriile din judeţ trebuie să aibă acces
la resurse”, a declarat Borboly Csaba,
preşedintele CJ Harghita.
La rândul său, Bíró Barna Botond, vicepreşedintele
Consiliului Judeţean Harghita,
a spus că „obiectivul general al proiectului
este electrificarea gospodăriilor
izolate neracordate la reţeaua de distribuţie
a energiei electrice prin instalarea de
sisteme solare fotovoltaice. Proiectul, finanţat
din fonduri norvegiene, va asigura
instalarea a 52 de sisteme fotovoltaice în
valoare totală de 260.000 de euro”.
Sistemele fotovoltaice produc energie
electrică în timpul zilei şi alimentează
consumatorii direct. Surplusul de producţie
este stocat în acumulatori, energia
electrică fiind disponibilă atât ziua, cât şi
noaptea.
Reprezentantul executantului spunea că
lucrările de montare a acestor sisteme vor
începe la primăvară şi în 30-40 de zile urmând
să fie finalizate.
Primarul comunei Corbu: E
îmbucurător că 5 familii vor
beneficia, în sfârşit, de energie
electrică
Printre localităţile beneficiare de pe
urma acestui proiect se află şi comunele
Corbu şi Subcetate.
Primarul comunei Corbu, Romeo Ţepeş-Focşa,
a precizat că cele cinci gospodării
la care se vor monta panourile fotovoltaice
sunt de pe Valea Corbului, aflate
într-o zonă neelectrificată.
Totodată, arăta edilul, de la ultimul stâlp
al reţelei electrice şi până la prima casă inclusă
în proiect este aproape un kilometru.
Din acest motiv toate tentativele primăriei
de a extinde reţeaua electrică, a sistemului
naţional, au eşuat, Electrica Distribuţie neconsiderând
justificată din punct de vedere
financiar o asemenea investiţie.
De asemenea, nici micro-hidrocentrala
din zonă care a fost construită în urmă cu
aproximativ 10 ani nu este de ajutor, deoarece
nu poate fi folosită din cauza carenţelor
din documente.
„E îmbucurător că cele 5 familii, în
sfârşit, vor beneficia de energie electrică,
deoarece se descurcau doar cu generatoare,
iar iluminatul se făcea cu panouri mici,
cumpărate de către ei.
Din lipsa sistemului, avem o problemă
şi cu iluminatul public”, afirma Romeo
Ţepeş-Focşa.
Primarul comunei Corbu mai spunea
că proiectul e făcut de aproape un an, iar
obţinerea acestor panouri fotovoltaice se
datorează şi lobby-ului pe care l-a făcut.
În ceea ce priveşte comuna Subcetate, Vasile
Rusu, primarul localităţii, a declarat că
din cele 13 sisteme,
3 vor fi montate la
gospodării din Duda
de Sus, iar alte 8 în
Filpea. Ambele zone
sunt neelectrificate şi
nu există posibilităţi
de extindere a reţelei
din cauza distanţei
mari, iar cheltuielile
sunt prea mari raportate
la numărul beneficiarilor.
Un alt sistem fotovoltaic
trebuia să
ajungă la o gospodărie
unde locuia o
singură persoană,
dar aceasta a decedat
între timp. Iar în
alt caz, în satul Călnaci,
a fost introdusă
reţeaua electrică şi
nu se mai ştie dacă
acea gospodărie mai
este eligibilă sau nu.
Vasile Rusu mai
spunea că majoritatea
beneficiarilor acestor
sisteme fotovoltaice
din Subcetate sunt
persoane în vârstă.

3
COMITATUS
Un mandat aflat la jumătatea unui drum plin de
provocări, dar şi de reuşite
urmare din pag. 1
Ne-am mobilizat exemplar şi în cazul
incendiului de la Şumuleu 33. Atunci am
stabilit că direcţia clară este eradicarea
fenomenului de sărăcie profundă şi, prin
grupul de lucru, continuăm să facem progrese.
Dezvoltarea economică continuă să
fie prioritară – şi nu putem vorbi de acest
lucru fără a avea drumuri pe care le-am
reabilitat în ciuda creşterii preţurilor şi a
diverselor probleme cu care ne-am confruntat.
Siguranţa cetăţenilor este asigurată nu
numai pe drumurile judeţene, ci şi pe traseele
asigurate de salvamontiştii noştri, care
în prezent au digitalizat 70% din totalul de
2.600 kilometri de trasee turistice din Harghita,
fapt ce a dus la scăderea semnificativă
a cazurilor de rătăciri pe munte.
S-au înregistrat progrese considerabile
şi în problema ursului, în prezent sunt
în curs procesele juridice a 31 de victime,
propunerile formulate în 16 puncte au fost
depuse şi la nivel naţional şi european.
Capitolul sănătate – dezvoltarea Spitalului
Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc
se desfăşoară într-un ritm
incredibil şi pentru asta trebuie să mulţumim
reprezentanţilor UDMR în Guvern
pentru accelerarea procesului de realizare
a 3 investiţii majore: s-a construit heliportul,
spitalul a fost extins cu o serie
de servicii noi, ceea ce înseamnă că nu
este nevoie de deplasarea din regiune, iar
pacienţii primesc îngrijiri medicale mai
rapid: Centrul de Intervenţie Cardiologică
a fost inaugurat la Spitalul Judeţean
de Urgenţă Miercurea-Ciuc!
Dar investiţiile nu s-au terminat, spitalul
judeţean de urgenţă va continua să
fie şantier şi în următorii ani şi, pe lângă
lărgirea paletei de servicii, ne dorim ca
medicii să considere judeţul unul atractiv
şi astfel continuăm să construim apartamente
pentru ei. Ne aşteptăm ca obiectivul
privind construirea unui nou Spital
de Pneumologie şi Boli Infecţioase să fie
realizat până la sfârşitul anului 2025!
Vreau ca judeţul să fie atractiv şi din
punct de vedere economic, să colaborăm
foarte bine cu antreprenorii şi astfel
am dezvoltat un incubator de afaceri la
Odorheiu Secuiesc, fiind în curs de realizare
alte trei la Bălan, Cristuru Secuiesc
şi Gheorgheni.
Turismul este un element important al
dezvoltării noastre şi prin ADI Harghita
reuşim cu succes să facem din judeţul
Harghita centrul evenimentelor turistice.
Judeţul Harghita a fost pus pe harta competiţiilor
de viteză în coastă – datorită investiţiei
pe drumurile judeţene, traseul de
pe DJ 138A, Harghita-Băi, ne-a crescut
vizibilitatea şi atractivitatea. Am organizat
prima competiţie la nivel naţional dedicată
automobilelor electrice, la Remetea –
Electric Feel, tot atunci fiind inaugurată şi
una dintre investiţiile noastre pe drumurile
judeţene – DJ 153D.
La Remetea se află şi una dintre cele mai
mari investiţii europene într-un centru de
management integrat al deşeurilor, la care,
chiar dacă la început a avut o gestionare
defectuoasă, din anul 2020 suntem în direcţia
bună cu un caiet de sarcini refăcut şi
aprobat şi cu o licitaţie în curs. Ne pun piedică
deocamdată modificările legislative…
În contextul Anului European al Tineretului,
dar nu numai, Consiliul Judeţean
Harghita pune accent pe tineri: am fost
primii din ţară care au pregătit un plan de
acţiune pentru consolidarea educaţiei digitale.
Scopul este ca elevii să promoveze
examenele, să îndrăznească să se apuce
de antreprenoriat şi să dobândească cunoştinţe
pe care apoi le pot implementa
în planuri reuşite. Am dezvoltat un spaţiu
dedicat lor în cadrul unui proiect european
şi îi aşteptăm pe toţi cei interesaţi să
organizeze workshop-uri sau evenimente
pentru tineri.
Programul nostru de Internship este un
succes şi le deschide tinerilor interesaţi
calea spre o carieră în domeniul administraţiei
publice.
Recunoaştem şi încurajăm performanţa
elevilor şi a cadrelor didactice prin premierea
rezultatelor excepţionale la olimpiadele
şi concursurile şcolare.
Suntem preocupaţi să avem o comunitate
multiculturală şi multietnică care să
coopereze şi să conlucreze pentru dezvoltare
şi astfel am demarat un program
în cadrul căruia ne dorim să dezvoltăm
bune practici de convieţuire.
Dezvoltăm, totodată, programe cu finanţare
nerambursabilă dedicate ambelor
comunităţi în domenii precum cultură,
religie, familie, tineri, pompieri voluntari.
Anul acesta am lansat şi primul program
de bugetare participativă al Consiliului
Judeţean Harghita, în valoare de
1 milion de lei, prin care comunitatea a
avut posibilitatea să depună acele proiecte
de interes.
Suntem o echipă care face echipă cu
toţi cei care au ca interes dezvoltarea judeţului!
Sunt multe de spus, pentru că doi ani
nu sunt puţini la număr, dar ceea ce doresc
să subliniez este că, deşi următorii
ani nu vor fi uşori, pentru că trebuie să
găsim resurse pentru investiţii şi dezvoltare,
putem răzbi doar dacă lucrăm împreună
şi TOŢI, indiferent de culoarea
politică, de zonă sau de etnie!
Spor în toate şi fie ca Noul An să vă
găsească cu obiective stabilite, clare şi
măsurabile!
Borboly Csaba
Educaţia este cea care aduce plusvaloare societăţii!
Pentru a da societăţii oameni bine formaţi
şi educaţi trebuie să sprijinim actul
educaţional atât prin procurarea bazei materiale
şi didactice, cât şi prin asigurarea
unui spaţiu în care elevii şi profesorii să
fie în siguranţă şi să se simtă bine.
În luna octombrie, prin proiectul RO-
BOTICA, finanţat în proporţie de 90% de
Consiliul Judeţean Harghita, elevii Liceului
Teoretic „Sfântu Nicolae” din Gheorgheni au
primit kit-urile de robotică care le vor dezvolta
abilităţile practice şi aptitudinile ştiinţifice.
În data de 3 noiembrie, Borboly Csaba,
preşedintele Consiliului Judeţean Harghita,
împreună cu Teodor Dobrean, consilier
judeţean, au efectuat o vizită pe teren
pentru a vedea stadiul lucrărilor la curtea
interioară a liceului.
Lucrările sunt la început şi au fost sprijinite
de consiliul
judeţean din cota
de 6% din impozitul
pe venit,
preşedintele arătându-şi
aprecierea
faţă de proiectul
vizionar
care, după realizare,
va schimba
cu totul imaginea
acestei şcoli.
Mai sunt necesari
paşi şi
fonduri pentru
implementare, dar voinţa directorului liceului,
Nan Cosmina Maria, este clară!

COMITATUS 4
Tinerii au nevoie de susţinere pentru a se implica
r Vizita elevilor de la Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu”
Bălan la Dăneşti
„Armonii de toamnă”
Un număr de 35 de elevi ai Liceului
Tehnologic „Liviu Rebreanu” Bălan
au fost, în 23 noiembrie, într-o vizită
la o fermă din comuna Dăneşti,
modernă şi mecanizată. Obiectivul
principal al vizitei l-a constituit implicarea
tinerilor în activităţi prin care
aceştia se pot familiariza cu modul în
care funcţionează o fermă, care sunt
provocările, precum şi conştientizarea
importanţei formării profesionale şi
deschiderea spre oportunităţile locale.
Acţiunea cu tinerii a fost organizată
în cadrul programului derulat
de Agenţia de Dezvoltare Judeţeană
Harghita de susţinere a învăţământului
profesional şi ca parte a proiectului
cu finanţare europeană CAPactivities
2022, al cărui obiectiv este ca informaţiile
referitoare la Politica Agricolă
Comună să fie mai accesibile şi inteligibile
pentru publicul larg.
Agricultura este o sursă importantă
de subzistenţă în judeţul Harghita, de
aceea astfel de activităţi sunt foarte
importante pentru ca tinerii să obţină
o imagine de ansamblu asupra oportunităţilor
de acasă şi a modului în care
se pot implica pentru a dezvolta comunitatea
din care fac parte.
Preşedintele Consiliului Judeţean
Harghita, Borboly Csaba, a declarat
că se doreşte stabilirea unei relaţii
strânse cu tinerii pentru a-i familiariza
cu oportunităţile din zonă, astfel
încât aceştia să îşi poată începe propria
afacere cu ajutorul cunoştinţelor
dobândite.
Programul CAPactivities are scopul
de a face politica agricolă comună a
UE mai uşor de înţeles şi să o apropie
de micii fermieri locali.
Directorul Agenţiei de Dezvoltare
Judeţeană Harghita, Cilip Árpád,
a declarat că este pentru a doua oară
când au depus cu succes un proiect
în cadrul programului PAC şi că sunt
singurii din ţară care au reuşit să solicite
finanţare anul acesta. Acesta a
adăugat că încearcă să facă politicile
UE mai accesibile pentru micii fermieri.
În acelaşi timp, ei doresc să
dezvolte vânzările online în contextul
creşterii lanţului alimentar scurt cu
brandul Produs Secuiesc. Conform
directorului Agenţiei de Dezvoltare
Judeţeană Harghita, abordarea acestei
probleme a început în perioada pandemiei,
deoarece a fost vizibilă reuşita
menţinerii unei relaţii strânse între
producători şi cumpărători, care poate
fi consolidată prin intermediul vânzărilor
online.
Programul va continua cu o serie de
vizite la ferme şi va încerca să acopere
toate regiunile din judeţul Harghita şi
să prezinte elevilor din şcolile de specialitate
activităţile fermierilor locali.
Căminul cultural din comuna Subcetate
a găzduit, la începutul lunii noiembrie, un
spectacol sugestiv intitulat „Armonii de
toamnă”, în cadrul căruia au fost implicaţi
60 de copii şi tineri talentaţi din zona
de nord a judeţului, precum şi Ansamblul
„Cununiţa” de la Centrul Cultural „George
Coşbuc” din Bistriţa-Năsăud.
Evenimentul a fost organizat cu ocazia
finalizării implementării a două proiecte
culturale de o importanţă deosebită
pentru comunitate, pe care Asociaţia
Centrul pentru Resurse şi Dezvoltare
Durabilă (CRDD) „Orizont 2050” le-a
derulat cu finanţare nerambursabilă de
la Consiliul Judeţean (CJ) Harghita.
Preşedintele Asociaţiei CRDD „Orizont
2050”, Viorel Ciubîcă, a declarat că
unul dintre proiecte este intitulat „Jocul
popular în conştiinţa tinerilor”, care a
constat într-un curs intensiv de învăţare
a jocurilor populare de către copii şi
tineri din zonă, derulat în perioada 15
august – 6 noiembrie. La curs au participat
aproximativ 50 de copii şi tineri din
zona de nord a judeţului.
Cel de-al doilea proiect, care are o legătură
directă cu primul, a avut ca scop
dotarea formaţiilor locale de jocuri populare
din Subcetate cu elemente de port
popular. Proiectul „Porturi populare pentru
artişti” a venit în completarea celor
asemănătoare care au fost derulate în anii
anteriori de asociaţie. Astfel, cu finanţarea
de la CJ Harghita, s-a reuşit completarea
porturilor populare achiziţionate în anii
trecuţi. Anul acesta portul popular a fost
completat cu cizme de piele pentru bărbaţi
– 9 perechi, ghete de piele pentru fete
– 9 perechi, catrinţe – 9 bucăţi şi pantaloni
de cizmă – 9 bucăţi. În acest moment
„avem porturi populare complete”.
„Am considerat că cea mai bună prezentare
a rezultatelor celor două proiecte
este în cadrul unui asemenea spectacol,
în care protagonişti au fost tot tinerii cu
care noi lucrăm de mai multă vreme. Au
fost implicaţi în spectacol peste 60 de tineri
din Bazinul Topliţei, precum şi Ansamblul
Cununiţa de la Centrul Cultural
George Coşbuc din Bistriţa-Năsăud. Am
mers pe principiul să învăţăm unii de la
alţii. Cei de la Bistriţa-Năsăud au mai
multă experienţă, dar a fost o bună colaborare
între cele două zone şi s-au legat şi
multe prietenii”, a spus preşedintele Asociaţiei
CRDD „Orizont 2050”.
În cadrul spectacolului au evoluat soliştii
vocali Alecsia Ciubucă, Bianca Walter,
Liliana Platon, Raluca Cerghi, Andreea
Petruţ, solistul instrumental Emilian Acatrinei,
Grupul instrumental „Rapsozii”,
dar şi formaţiile de jocuri populare „Rapsozii
Varvigiului” şi „Cununiţa” de la Bistriţa-Năsăud.
În cadrul cursului intensiv de învăţare
a jocurilor populare, de educaţia pe linie
teoretică şi practică a tinerilor din judeţul
Harghita s-au ocupat coregraful Paul
Andrei Muntean şi instructorul de jocuri
populare Raluca Burgnar.
Pentru cursul intensiv de învăţare a
jocurilor populare, Consiliul Judeţean
Harghita a alocat 5.000 de lei, iar pentru
porturile populare pentru artişti – 10.000
de lei.
Evenimentul de la Căminul cultural din
Subcetate a fost urmat de „Balul Toamnei”.
Tot în această toamnă, Asociaţia CRDD
„Orizont 2050” a finalizat şi proiectul
„Lăutărie & Armonie”, realizat tot cu finanţare
nerambursabilă de la Consiliul
Judeţean Harghita.

5
COMITATUS
„Port popular pentru livezeni”, a doua ediţie
Proiectul „Port popular autentic pentru
livezeni”, derulat pentru al doilea an consecutiv
de Asociaţia pentru promovarea
tradiţiilor, meşteşugurilor şi turismului în
Livezi, a fost declarat câştigător şi în 2022,
obţinând o finanţare în valoare de 10.000
de lei din partea Consiliului Judeţean Harghita,
prin Programul special de finanţare
nerambursabilă a porturilor populare şi a
costumelor tradiţionale. În 2021, fondatoarele
asociaţiei – Maria Oltean şi Maria
Sebeştin – alături de cei 250 de localnici
participanţi la proiect – adulţi, copii şi tineri
care s-au familiarizat cu arta cusutului
– au realizat zeci de piese de costum popular
tradiţional. Anul acesta, cu finanţare
din partea Consiliului Judeţean Harghita,
au reuşit să-şi completeze ţinuta.
„Anul acesta, în cadrul proiectului Port
popular pentru livezeni ne-am propus şi
am reuşit să achiziţionăm pantofi şi cizme
de dansuri pentru membrii Ansamblului
Folcloric Livezenii, izmene pentru costumele
populare ale băieţilor şi materiale
pentru atelierele de cusut pe care le-am organizat
şi în cadrul cărora participanţii au
putut desluşi tainele cusutului şi ţesutului,
iar cei cu experienţă au putut realiza piese
de port popular românesc: cămăşi, poale,
veste, pieptare, batiste sau brâie”, a explicat
Maria Oltean, coordonatoarea proiectului.
La finalizarea proiectului derulat în acest
an a fost organizat un spectacol la Căminul
cultural din Livezi, unde au participat
numeroşi localnici, dar şi invitaţi. Piesele
achiziţionate sau confecţionate în cadrul
acestui proiect au constituit o expoziţie
de costume populare, dar s-au regăsit şi în
ţinuta dansatorilor Ansamblului „Livezenii”,
înfiinţat anul trecut, în cadrul unui alt
proiect al asociaţiei – „Balul portului popular”
– aflat la rândul lui la cea de-a doua
ediţie.
„Toamna se culeg roadele, aşa că am
cules împreună rodul muncii noastre. Şi
avem roade bogate şi mă refer aici la evenimentele
pe care le-am avut, de care suntem
mândre, dar şi de prieteniile pe care
le-am legat, la faptul că Livezi este tot mai
des pe buzele cunoscuţilor şi prietenilor.
Ne-am pregătit şi am avut parte de o zi
frumoasă în care, alături de invitaţii noştri
şi de livezenii mei dragi, ne-am bucurat de
joc, cântec şi de minunatele piese populare
cusute cu atâta dragoste”, a declarat Maria
Sebeştin la finalul evenimentului.
Cele două tinere au mulţumit Consiliului
Judeţean Harghita pentru proiectele finanţate
în ultimii 2 ani, dar şi Primăriei comunei
Mihăileni, care le-a fost „partener de
nădejde şi sprijin în toate activităţile”.
Invitaţii organizatorilor la evenimentul
de închidere a proiectului au fost membrii
Trupei de Dansuri „Kosteleki Gyerekek
– Copiii de la Coşnea”, instruiţi şi coordonaţi
de profesorul Vaszi Levente, „începătorii”
Ansamblului de Dansuri „Szellő
Tánccsoport”, care au prezentat o suită de
dansuri populare ceangăieşti de pe Valea
Ghimeşului şi interpreta de muzică populară
Anita Vrencean.
Nu au lipsit din programul evenimentelor
cântecele populare interpretate de tinere
eleve şi de tineri din satul Livezi, iar la
finalul programului artistic toată lumea a
fost invitată la joc.
Consiliul Judeţean Harghita a fost reprezentat
la eveniment de consilierii doctor
Lucian Conţiu şi profesor Costin Hîrlav.
„De frumoşi, sunteţi frumoşi, sprijinul
nostru îl aveţi şi să dea Domnul să aveţi cât
mai multe proiecte, pe care noi le vom sprijini.
Ca şi data trecută, şi acum arătaţi că se
poate convieţui în normalitate, că se poate
să invităm formaţii din alte părţi, să mergem
şi noi la alţii, pentru că asta este normalitatea:
să ne acceptăm, să ne iubim, să învăţăm
unii de la alţii. Exemplul dumneavoastră
este bun şi sper să-l urmeze şi cei din alte
zone. Constat că sunteţi mai buni decât data
trecută, eforturile voastre nu rămân fără
răsunet, vă felicit şi… văd că drumul s-a
mai lăţit. Este foarte greu să facem o promisiune,
dar împreună cu colegii noştri din
Consiliul Judeţean Harghita vom încerca să
rezolvăm problema, pentru că ce s-a făcut
acum (pietruirea DJ 124 de la Nădejdea
până la Livezi – n.a.) este o soluţie provizorie,
care poate merge până în primăvară”, a
declarat dr. Lucian Conţiu.
Impresionat plăcut de cele văzute s-a declarat
şi consilierul judeţean Costin Hîrlav.
„Este foarte frumos ce s-a întâmplat astăzi
la Livezi şi m-aş bucura ca în fiecare localitate
românească duminica după-amiaza
să fie cântec, joc şi voie bună, ca la Livezi.
Venind pe acest drum neasfaltat de 2-3 kilometri
mi-am adus aminte de comuna mea
natală şi unde locuiesc, de Bilbor, unde până
în 2012 nu am avut asfalt. Cu sprijinul Consiliului
Judeţean (CJ) Harghita am reuşit să
asfaltăm acei 12 km, iar astăzi se vorbeşte
de localitatea Bilbor mai mult ca de o localitate
de tranziţie, odată cu deschiderea
drumului spre Moldova. Sunt convins că,
împreună cu colegii mei din CJ, vom găsi
sprijinul necesar reabilitării drumului spre
şi în Livezi cât mai repede. Iar în calitate de
membru al Consiliului Judeţean Harghita şi
membru al Comisiei de învăţământ şi cultură,
inclusiv în echipa de evaluare a proiectelor
culturale româneşti, sper ca anul viitor
să avem cel puţin 20%, o sumă mai mare
decât anul acesta, pentru a beneficia cât mai
multe organizaţii de sprijin. Vă felicit pentru
tot ceea ce faceţi pentru această comunitate
de români, a fost o onoare să fiu astăzi
aici şi mă bucur şi de participarea colegilor
maghiari din Coşnea, care au susţinut la rândul
lor un program frumos, demonstrând că
împreună putem convieţui, arătându-ne respect
unul celuilalt. Diversitatea culturală
este bine să fie promovată”, a concluzionat
consilierul Costin Hîrlav.

COMITATUS 6
Trei proiecte au fost finalizate de către Liceul Tehnologic
„Joannes Kájoni” cu ajutorul financiar al CJ Harghita
În cursul lunii noiembrie, Liceul Tehnologic
„Joannes Kájoni” din Miercurea-Ciuc
a finalizat trei proiecte implementate
cu sprijinul financiar al
Consiliului Judeţean Harghita.
Primele două au fost prezentate la începutul
lunii noiembrie. Este vorba despre
Utilizarea instrumentelor digitale în
procesul de predare-învăţare-evaluare,
respectiv Materiale de sprijin pentru eficienţă
în dezvoltarea competenţelor matematice
şi lingvistice în limba română,
cele două proiecte fiind depuse de către
instituţia de învăţământ prin intermediul
Fundaţiei „Joannes Kájoni”. La începutul
lunii noiembrie a avut loc predarea
materialelor achiziţionate, eveniment la
care, pe lângă reprezentanţii instituţiei de
învăţământ, a echipei de proiect, a preşedintelui
Fundaţiei „Joannes Kájoni” şi
a elevilor, au mai participat preşedintele
Consiliului Judeţean Harghita, Borboly
Csaba, şi directorul Casei Corpului Didactic.
Oana-Larisa Oanea, profesoară de Limba
şi literatura română în cadrul Liceului
Tehnologic „Joannes Kájoni” din Miercurea-Ciuc
şi membră a echipei de proiect
(alături de Kiss Csilla şi Nagy Ildikó), a
spus că cele două proiecte au fost câştigate
în cursul lunii mai.
În cadrul proiectului intitulat Utilizarea
instrumentelor digitale în procesul de
predare-învăţare-evaluare au fost achiziţionate
două tablete grafice, care vor fi
folosite de către profesorii de matematică,
precum şi opt eBook Reader Kindle.
Acestea din urmă se vor regăsi în cadrul
bibliotecii instituţiei de învăţământ, iar liceenii
le vor putea împrumuta ca şi cum
ar lua o carte, având posibilitatea să le
ducă inclusiv acasă.
În ceea ce priveşte al doilea proiect –
Materiale de sprijin pentru eficienţă în
dezvoltarea competenţelor matematice şi
lingvistice în limba română – au fost achiziţionate
32 de materiale auxiliare pentru
Limba română şi 90 pentru Matematică.
În acelaşi timp, pentru Matematică au
fost achiziţionate culegeri pentru clasele
a IX-a şi a X-a, precum şi pentru liceenii
din anii terminali, pentru examenul de
Bacalaureat.
„Noi, profesorii, aveam aceste materiale,
dar ne-am gândit să aibă acces la ele
şi elevii şi atunci, prin Consiliul Judeţean
Harghita, am reuşit să achiziţionăm 32 de
astfel de auxiliare pe Limba română şi 90
la Matematică”, spunea Oana-Larisa Oanea.
Apoi, la mijlocul lunii a fost finalizat
cel de-al treilea proiect: Turism transdisciplinar
în şcoala secolului al XXI-lea.
Cu această ocazie, timp de patru ore, elevii
Liceului Tehnologic „Joannes Kájoni”
din Miercurea-Ciuc au demonstrat că disciplinele
şcolare, combinate, conduc spre
reale abilităţi de viaţă, iar recompensa
unei astfel de munci poate aduce mari satisfacţii.
Pentru că urmăreşte să dezvolte
fiinţe umane capabile să se adapteze la o
lume mereu în schimbare şi să folosească
ceea ce au acumulat, acolo unde le este
util, indiferent de domeniu, abordarea
transdisciplinară, integrativă, a permis
elevilor să ţintească performanţa în anumite
discipline şi i-a invitat să depăşească
graniţele acestora în aplicarea elementelor
învăţate.
Aceasta a fost premisa sub semnul căreia
a stat sesiunea de comunicări transdisciplinare
din cadrul proiectului „Turism
transdisciplinar în şcoala secolului al
XXI-lea”, finanţat de Consiliul Judeţean
Harghita şi Fundaţia „Joannes Kájoni”.
51 de elevi, organizaţi în 18 echipe finaliste,
au purtat publicul în călătorii ale cunoaşterii
fascinante, prin proiecte susţinute
ca nişte adevăraţi profesionişti, cu atât
mai mult cu cât acestea au fost prezentate
într-o altă limbă decât cea maternă (RO/
HU/EN), pe teme care au avut la bază
profilul şcolii, specializarea lor, dar mai
ales în funcţie de domeniile lor de interes.
Fiecare prezentare a cuprins cel puţin
cinci domenii de cunoaştere diferite,
alese de ei, însoţită fiind şi de un material
în format digital interactiv. Activitatea sesiunii
de comunicări a fost precedată de
consiliere transdisciplinară şi de ateliere
în care au fost implicaţi profesorii şcolii,
pentru a le oferi modele de bune practici
şi sprijin elevilor.
Proiectele elevilor, cu impact asupra
comunităţii locale/regionale, multilingve
şi multiculturale, au fost apreciate şi premiate
cu carduri cadou de către un juriu
alcătuit din profesori din şcoală şi din afara
şcolii, dar şi din reprezentanţi ai comunităţii:
managera agenţiei de turism „Boomerang
Services”, doamna Janka Katalin,
domnul profesor Ferencz-Salamon Alpár,
director al Casei Corpului Didactic Harghita
„Apáczai Csere János”, preşedintele
Fundaţiei „Joannes Kájoni”, domnul Mozés
Csongor, şi doamnele profesoare Darvas
Gyöngyi, Nagy Ildikó şi Oana-Larisa
Oanea.
Echipa de proiect, alcătuită din doamnele
profesoare Oana-Larisa Oanea, Kiss
Csilla (de specializare Limba şi literatura
română) şi Nagy Ildikó (de specializare
Matematică şi Informatică), susţinută de
conducerea liceului, prin doamna directoare
Sükösd Annamária şi domnul director
adjunct Sergiu-Manuel Oanea, le mulţumeşte
tuturor celor implicaţi în acest
proiect inedit care, astfel, încheie lista
celor trei proiecte desfăşurate anul acesta
cu sprijinul Consiliului Judeţean Harghita
(90%) şi al Fundaţiei şcolii (10%), în valoare
totală de peste 15.500 de lei.

7
După o aşteptare de 12 ani:
FONTANA SPA&Balneo Borsec
îşi deschide porţile
În data de 15 decembrie, FONTANA
SPA&Balneo Borsec îşi deschide porţile,
după o aşteptare de 12 ani, ceea ce
reprezintă unul dintre cele mai importante
momente din istoria recentă a staţiunii turistice
harghitene.
Complexul balnear are o suprafaţă de
2.900 metri pătraţi, cuprinde un centru
SPA şi o bază de tratament, cu o capacitate
de 1.000 de persoane pe zi în sezonul de
vară şi 700 în perioada iernii. FONTANA
SPA&Balneo Borsec va oferi în zona de
SPA piscine interioare şi exterioare, saună
finlandeză, infra-saună şi saună cu aburi,
iar în zona Balneo vor exista posibilităţi diverse
de tratament: împachetări cu nămol,
masaje şi terapie cu apă minerală caldă şi
rece. Baza de tratament cuprinde hidroterapie,
electroterapie, masaj terapeutic, împachetări
cu nămol, camere cu sare, toate
procedurile care au fost făcute cândva la
fosta Bază de Tratament din Borsec.
În prezentarea informaţiilor despre inaugurarea
complexului balnear, primarul oraşului
Borsec, Mik József, a spus că drumul
de aproape 12 ani de la începerea lucrărilor
a fost foarte greu, dar acum simte că este
aproape de împlinirea acestui vis, care va
duce la renaşterea turismului din staţiune.
„Nu puteam să vorbim despre relansarea
turismului fără a reporni tratamentul balnear.
De aceea am decis că vom fi o primărie
care va investi în turism. Am construit
pârtie de schi, pistă de bob de vară şi alte
facilităţi, şi am reuşit să realizăm unul dintre
cele mai frumoase centre wellness şi de
tratament din ţară”, a declarat edilul.
La rândul său, vicepreşedintele Consiliului
Judeţean Harghita, Barti Tihamér,
a declarat că pentru administraţia publică
judeţeană a fost o bucurie să fie alături şi să
sprijine Primăria Borsec în realizarea acestui
proiect. „Cred că acum putem spune că
proiectul numit FONTANA s-a încheiat.
Dat fiind faptul că dl primar Mik József
este nu numai un visător, ci şi un luptător
incurabil, a fost o bucurie pentru noi să îi
fim alături şi să luptăm împreună pentru
această investiţie, pentru acest vis care părea
tot mai departe de fiecare dată când făceam
un pas înainte. Ambiţia şi curajul pe
care le-a dovedit domnul primar şi echipa
sa sunt exemple bune pentru noi toţi. Sunt
conştient că această investiţie va pune pe
harta turismului naţional judeţul Harghita;
spun acest lucru pentru că ne oferă servicii
şi tratamente pe care nu le avem în alte
zone ale judeţului”, a spus vicepreşedintele
Consiliului Judeţean Harghita.
Tot în cadrul evenimentului amintit,
Alecsandru-Ionuţ Blandu, managing partner
la Kronstadt Hospitality Expert, a
vorbit despre conceptul FONTANA, care
se bazează pe două mari pârghii: Fontana
Well (SPA şi prevenţie primară), Fontana
Health (prevenţie secundară şi recuperare
– implică consultaţie medicală). „Vorbim
despre un SPA complet, cu terapii contemporane
şi tradiţionale în scop terapeutic,
despre o experienţă unică în România,
cu terapii pe bază de plante şi ierburi
alpine, în deplină concordanţă cu natura
înconjurătoare”, a spus reprezentantul firmei
de consultanţă. Conceptul este bazat
pe herbalism, folosind produse „cu puterea
naturii’, puritatea acestora fiind evidenţiată
în primul rând de faptul că sunt
foarte compatibile unele cu celelalte. Uleiuri,
ierburi alpine, tratamente exfoliante,
săruri, uleiuri esenţiale, baze cremă şi nămoluri
creează un meniu SPA cu valenţe
terapeutice, în primul rând foarte eficient
din punct de vedere al prevenţiei.
„Creăm vacanţe cu valoare adăugată
COMITATUS
pentru sănătate şi pentru toate categoriile
de vârstă. Natura înconjurătoare se reflectă
în terapii şi zona termală cu nămol
terapeutic de sursă diversificată, fân alpin
şi ierburi medicinale fiind printre ingredientele
de maximă eficienţă. Fie pentru
probleme articulare, dureri de spate, reumatism,
tensiune după o plimbare montană
sau după schi – întregul corp va beneficia
de programele Fontana. (…) Punctele
forte ale FONTANA sunt mixul de produse
germane şi româneşti, terapiile foarte
elaborate cu scop terapeutic, chiar şi
în tratamentele de relaxare, terapeuţi cu
pregătire în balneo, fizio şi kinetoterapie,
echipamentele variate şi performante”, a
precizat Alecsandru-Ionuţ Blandu.
După un drum lung, de peste zece ani,
cu o serie de piedici, dar cu entuziasmul
echipei de la Primăria Borsec şi susţinerea
financiară a Consiliului Judeţean Harghita,
investiţia în centrul de wellness a
fost finalizată.
***
Primul care a testat serviciile centrului
balnear a fost Borboly Csaba, preşedintele
Consiliului Judeţean Harghita. „Acest
centru de wellness va fi o mare atracţie
pentru judeţul Harghita, contribuind pe
viitor la mai multe investiţii în hoteluri şi
pensiuni, ceea ce va duce la crearea de locuri
de muncă”, a apreciat Borboly Csaba.
Construcţia centrului SPA&Balneo din
Borsec a început în anul 2011, cea mai
mare parte a finanţării fiind asigurată de
Ministerul Dezvoltării Regionale, care a
alocat 13,5 milioane de lei. După aproape
un an şi jumătate de la începerea lucrărilor,
s-a sistat orice finanţare de la bugetul
de stat, autoritatea publică locală fiind nevoită
să caute soluţii pentru ca acest centru
să poată fi finalizat. Astfel că, în anul
2016, s-a contractat un credit bancar de 13
milioane de lei, la care se adaugă fonduri
primite din partea Ministerului Turismului,
Consiliului Judeţean Harghita şi sume
alocate din bugetul local. Investiţia totală
este de aproximativ 9 milioane de euro.

COMITATUS 8
Festivalul de colinde Florile dalbe desfăşurat la Topliţa,
ediţia a XIV-a
Un eveniment devenit tradiţie pentru
municipiul Topliţa – Festivalul de colinde
Florile dalbe – a avut loc în 24 noiembrie,
în sala de spectacole a Casei de cultură,
care a devenit neîncăpătoare. Pe scenă au
evoluat, individual sau în grupuri, peste
300 de colindători, care au adus încă de
pe acum bucuria Crăciunului în sufletele
spectatorilor.
Festivalul de colinde Florile dalbe este
un proiect iniţiat de profesorii şi elevii Liceului
Teoretic „O.C. Tăslăuanu” din Topliţa
şi implică o colaborare activă şi eficientă
cu Asociaţia Părinţilor din LTOCT
şi Consiliul Judeţean Harghita, încadrându-se
în Programul special de finanţare
nerambursabilă a programelor, proiectelor
şi acţiunilor culturale ale comunităţii
româneşti din judeţ pe anul 2022. Bugetul
actualei ediţii este de 8.470,93 lei, dintre
care 80%, adică 5.000 lei, reprezintă finanţarea
din partea Consiliului Judeţean
Harghita, iar 20% este contribuţia asociaţiei
părinţilor.
Proiectul cultural-artistic s-a derulat
sub forma unui concurs, la care au participat
elevi din unităţi şcolare din Topliţa
şi zonă: Grădiniţa „Voinicel” Topliţa,
Şcoala Gimnazială „Sf. Ilie” Topliţa,
Şcoala Gimnazială „Miron Cristea” Topliţa,
Şcoala Gimnazială „Andrei Şaguna”
Topliţa, Colegiul Naţional „Mihai
Eminescu” Topliţa, Şcoala Gimnazială
„Sf. Andrei” Sărmaş, Liceul „Miron Cristea”
Subcetate, Şcoala Gimnazială „O.C.
Tăslăuanu” Bilbor, Liceul Tehnologic
Corbu şi, desigur, organizatorii – Liceul
Teoretic „O.C. Tăslăuanu” Topliţa.
Trofeul festivalului a fost adjudecat de
elevul Marian Csiki, de la Şcoala Gimnazială
„Sf. Ilie” Topliţa.
S-au acordat 6 premii I colindătorilor:
Grupul „Armonia”, „Juniorii OCT”, Grupul
„Românaşul”, „Duo Folk”, Mădălina-Ionela
Roman, Grupul „Folk în Dar”.
Premiile II, tot 6 la număr, au mers spre:
Ioan-Tudor Truţa, Albert-Nicolae Urzică,
Grupul „Mlădiţe”, Grupul „Cetiniţa”,
„Colindătorii Corbu”, „Colindătorii
OCT”.
Cele 6 premii III s-au acordat colindătorilor:
„Ioana şi Colindătorii Veseli”,
Alessia-Maria Ciubucă, Grupul „Dor-Doruleţ”,
Radu-Ştefan Cozariz, „Colindătorii
Eminescieni”, Grupul „Praf de Stele”.
S-au acordat 6 menţiuni grupurilor:
„Fluturaşii”, „Vestitorii”, „Brăduleţul”,
„Colindătorii LMC” şi solistelor Alexandra
Mureşan şi Raluca-Gabriela Cerghi.
De asemenea, s-au mai acordat 5 menţiuni
speciale pentru grupurile „Flori de
Munte”, „Muguraşii” şi solistelor Maria
Baciu, Andreea-Mara Csiki şi Florina-Gabriela
Saroşi.
La final, directorul instituţiei de învăţământ,
Camelia-Mirela Petruţ, a felicitat
echipa de proiect, părinţii, profesorii
coordonatori şi copiii implicaţi în reuşita
ediţiei din acest an, subliniind importanţa
cunoaşterii tradiţiilor populare şi creştineşti,
a iubirii pentru moştenirea culturală,
a datoriei de onoare de a fi săditori de
bine şi de frumos în sufletele copiilor!
Potrivit organizatorilor, proiectul de suflet
al Liceului Teoretic „O.C. Tăslăuanu”
îşi propune pentru anii următori continuarea
demersului educativ de valorificare a
talentelor şi potenţialului artistic. Obiectivele
sunt centrate pe promovarea tradiţiilor,
dezvoltarea multiculturalismului, a
dialogului social şi parteneriatului între
unităţile de învăţământ.
De altfel, pe lângă susţinerea unui act
educaţional de calitate, conducerea liceului
urmăreşte în permanenţă promovarea
valorilor tradiţionale autohtone în rândul
elevilor, prin implicarea acestora în activităţi
extracurriculare, menite să îi apropie
de cultura arhaică, de portul ţărănesc,
de cântecul şi jocul popular.
În acest sens, Asociaţia Părinţilor din Liceul
Teoretic „O.C. Tăslăuanu” din Topliţa,
în calitate de aplicant în cadrul Programului
special de finanţare nerambursabilă a porturilor
populare şi tradiţionale pe anul 2022
în judeţul Harghita, a obţinut şi în acest an
finanţare din partea Consiliului Judeţean
Harghita, de tip nerambursabil, în vederea
implementării ediţiei a VII-a a proiectului
cultural „Tradiţia – o punte între generaţii”,
fiind alocată astfel suma de 4.000 de lei,
restul de 1.220 de lei fiind contribuţia Asociaţiei
Părinţilor din Liceul Teoretic „O.C.
Tăslăuanu” din Topliţa. În cadrul acestui
proiect, în acest an au fost achiziţionate şase
ii, veritabile piese de valoare, care completează
colecţia de costume populare existentă
deja la nivelul unităţii.
COMITATUS
Publicaţie periodică
a Consiliului Judeţean
Harghita
530140 Miercurea-Ciuc, Piaţa
Libertăţii, nr. 5,
tel. 0266/20.77.00/1105
Redactată şi tehnoredactată de Fundaţia
„Adevărul Harghitei”.