Dobrinescu, V. - Plata si rasplata istoriei Ion Antonescu, militar si diplomat

I Colectia

Istorie şi uiplomatie

5

Coperta: Mihai ALBU

THE GRATITUDE ANO THE REWARD OF THE HISTORY

(Ion Antonescu, high rank officer and diplomat. 1914-1940)

De aceiaşi autori :

Dr. Valeriu florin Dobrincscu - cercetător ştin\.ilic principal II la Centrul de Istoric şi

Civiliza\.ic Europeană- Filiala Academici Române Iaşi: Reia/ii româno-engleze. 1914-1933, laşi,

&litura Univcrsită\.i, 1986, Premiul ,,Nicolae Iorga" al Academici Române pentru anul 1986;

România şi organizarea postbc/icA. a lwnii. 1945-1947, Bucureşti, Editura Academici Române,

1988; România şi SIJltele Unite ale Americii. 1918-1947, laşi, Editura Univcrsită\.i, 1989; naulia

diplomalicj pentru Basarabia. 1918-1940, Iaşi, Editur.i Junimea, 1991, Premiul „Vetre stră

"itşeşom al Revistei de istoric militară pc anul 1992; Diplomaţia României. Nicolae Titulcscu şi

Anglia, Iaşi, Editura Moldova 1991; Ultimele luni de pace (martie-august 1939), Iaşi, Editura

Institutul European, 1992, (în colaborare cu Ion Pătroiu); Anglia şi România între 1939-1947,

,itşerucuB Editura Didactică şi Pc<l.lgogică, 1993, (în colaborn.rc cu Ion Pătroiu); România şi

sistemul tratate/or de pace de la Paris. 1919-1923, laşi, &litur.i. Institutul European, 1993, Premiul

„Vetre strămoşeşti" al Revistei de istoric militară pc anul 1993; Emigra/ia româna din lwnca

anglo-saxona. 1939-1945, laşi, Editura Institutul European, 1993.

Gheorghe Nicolescu: Tratate, conven/ii militJJre şi protocoale secrete (1934-1939), Piteşti,

&litura Vlasie, 1994, (în colaborare cu Alexandru Oşca)

© 1994 Institutul European pentru Cooperare Cultural-Ştintifică laşi

I.S.B.N. 973-9148-51-4

Printe<l in ROMANIA

V. FI. DOBRINESCU, Gh. NICOLESCU

PLATA ŞI RĂSPLATA ISTORIEI

ION ANTONESCU, MILITAR ŞI DIPLOMAT

(1914 - 1940)

INSTITUTUL EUROPEAN IAŞI

1994

CUPRINS

ARGUMENT .............................................................................................................. ?

Capitolul I ION ANTONESCU - MILITAR ŞI DIPLOMAT ............ 9

Ion Antonescu şi războiul de reîntregire a neamului ......................................... 10

Campania din Ungaria. Primele misiuni diplomatice ale lui Ion Antonescu .... 24

Misiune politică şi militară la Varşovia ............................................................ 34

Comandant al Şcoli Speciale de Cavalerie ....................................................... 35

taşatA militar la Paris, Londra şi Bmxelles (1922-1926) .................................. 36

Comandant al Centrului de Instructie al Cavaleriei de la Sibiu (1926) ............. 45

Director al Şcoli Superioare de război şi secretar general al

Ministerului de Război .............................................................................. .45

feŞ al Marelui Stat Major (1933-1934) ............................................................ .47

„Cazul Antonescu" în dezbaterea corpurilor legiuitoare (uecembrie 1934) ..... 54

Comandant al Diviziei a 3-a de la Piteşti .......................................................... 57

Primele contacte cu mişcarea legionară ............................................................ 59

Ministru al Apărări Nationale în guvernele Octavian Goga şi

Miron Cristea .............................................................................................. 60

Disensiuni cu Regele Carol al II-iea şi cu Armanu Călinescu .......................... 62

Ion Antonescu şi drama României din iunie-septembrie 1940 ......................... 63

Numirea lui Ion Antonescu şef de guvern (septembrie 1940) ........................... 63

Note ................................................................................................................... 66

Capitolul II ION ANTONESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI ... 79

Capitolul III AVANSĂRI, NUMIRI ÎN FUNCŢIE, DECORAŢI,

COMUNICA TE OFICIALE ......................................... l 23

Capitolul IV V ARIA .......................................................................... 135

THE GRATITUDE ANO THE REWARD OF THE HISTORY ........................... 183

Indice de nume ................................................................................... 185

ARG~MENT

iniţup şi posedă,

şi Într-adevăr,

pînă personalitătile calităţile

şi muncă neobişnuită.

fată, făcut investigaţi

itşen şi străine,

ofiţer şi diplomatică, puţin

să prezentăm şi, mareşalului

etapă

trăi graniţele

feş Bucureşti. această perioadă

necunoscută pusă tăcere.

generaţia Şef Operaţi

contribuţi obţinerea

itşen

<lupă Focşani şi separată

,itşer pregătirea apărare infectată bolşevism,

autodeterminări

aerităgerp şi

Varşovia

iş diplomatică, seamă

Brătianu.

ataşat şi

contribuţia

esenţială.

eliţ

şi

reparaţilor.

ăpuD ţară, două Şcoli Război

Ap{1rări Naţionale

iţătilac

.ănaeporue sustinător dotări şi înzestrări

şi creări legislaţi şi

naţionale

feşbuS Apărări Naţionale

şi nouă

,,În România - scria Grigore Filipescu în 1934 - sini multi oameni inteligenti, mai

oameni capabili foarte putini oameni <le caracter. Generalul Antonescu

în cel mai înalt grad, inteligenta, capacitatea caracterul." Ion Antonescu se

impusese, atunci, ca una <lin epocii, atuurile sale fiind

militare <le exceptie, cinstea, seriozitatea, patriotismul puterea <le

Lucrarea <le pentru care autorii au serioase în arhivele româ

are în prim plan personalitatea generalului Ion Antonescu, activitatea sa

ca superior al armatei române cea mai cunoscute cititorilor.

Nu ne-am propus integral activitatea generalului apoi, a Ion

Antonescu. Excursul nostru are în obiectiv perioada 1914-1940, în care s-a realizat

visul <le aur al românilor <le a în unui singur stat, s-a afirmat pe toate

planurile România Mare, lucrarea oprindu-se la momentul în care Antonescu devenea

al guvernului <le la Am ales deoarece, <lin punctul <le

vedere al persoanei lui Ion Antonescu, ea este sau a fost sub

Antonescu a f.icut parte <lin Marii Unirii. Ca al Biroului al

Marelui Cartier General, a avut esentiale în marilor victorii româ

<lin vara anului 1917. Eforturile sale ulterioare s-au concretizat în reorganizarea

armatei române preliminariile <le la pacea <le la Buftea-Bucuplanului

<le a Basarabiei, <le (care în martie

1918, conform principiului popoarelor, se unise cu Vechiul Regat),

dirijarea campaniei <lin Ungaria <lin 1919.

Cîteva misiuni: Belgrad, Constantinopol, Paris (1919), (1920), l-au introdus

familiarizat cu lumea a<lucîn<lu-i pretuirea „ctitorului cel mai <le al

României Mari": Ion l.C.

În timpul cît a activat ca militar la Paris, Londra Bruxelles ( 1922-1926), Ion

Antonescu a reprezentat cu cinste România, sa la rezolvarea unor chestiuni

pene.linte româno-franceze sau româno-engleze fiind A f.icut parte <lin delega

României la o serie <le conferinte internationale: Paris (1921 ), Londra (1924),

Geneva (1924, 1933) l-a însotit pe Nicolae Titulescu la unele reuniuni diplomatice

importante <lin acea perioada, cum a fost aceea a

revenirea în a fost, în rîn<luri, director al Superioare <le

(1927-1929, 1931-1933), secretar general al Ministerului (1928),

în care s-a remarcat prin eforturile vizîn<l aducerea armatei române în elita

S-a dovedit, în acei ani, un aprig al armatei -

„scutul mîn<lria neamului", al unei speciale <le stat major unei

industrii <le armament.

al Marelui Stat Major ( 1933-1934), ministru al în guvernele

Oct. Goga - A.C.Cuza Miron Cristea, generalul Ion Antonescu a introdus o

8 /011 A11tom:sc11, militar şi diplo111.1I

şi

fără îndoială, pagină importantă păcate,

datorită c.lusă pînă capăt.

legăturile tări

Balcanică creată şi

şi

următori, Piteşti comandată cotată

pregătită şi armată

văzut

şi

ăcsaenâmor şi fortă Gărzi şi

externă apărător

legalităti Gărzi

metodă căi să

ăcsaeşăp Apărător politică

ieşind După respinsă,

aprobată, rezervă

şi Apfirări

tasăl fără comandă.

aplicări

dezamăgit

iş că

fără luptă, şi

ăpuD furtunoasă

îşi putintă Coroană,

şi împărtăşită şi

urmă, mănăstirea După

şi

şi două şi

şi şi

etnideşerp Miniştri.

numeroşi şi, totodată,

său

vreodată să-i

tară, muncă.

noastră, încearcă să

întări

număr

referă

aeriutăcla lucrări. intentionăm să tipărim

româneşti

,)ăvihrA Apărări Arhivă), Centrală

şi străine

bunăvointa

fără ştintific

mentalitate în conduita armatei a compartimentelor sale, a sugerat reforme care au

însemnat, o din istoria acesteia. Din opera sa

reformatoare, unor cauze interne, nu a putut fi la Ion Antonescu

a consolidat, în anii 1933-1934, militare ale sale cu aliatii din Mica

Întelegere, Antanta - în februarie 1934 - Franta.

Deziluziile încercate în decembrie 1934, controversele cu Regele Carol al II-iea

Camarila - în anii divizia a 3-a de la de el era drept

cea mai bine teoretic, practic, moral material din întrega - i-au

îndreptat atentia, începînd cu 1936, spre Garda de Fier, în „programul" cfll'eia a o

,,rezolvare" a unora din problemele sociale politice cu care se confrunta societatea

de atunci. Nu a fost adeptul asasinatelor al actelor de ale

nici aderent la orientarea a acesteia. Generalul Antonescu, consecvent

al constitutionale, a dezavuat asasinatul, fie din partea de Fier, fie din

partea guvernantilor de atunci, ca de rezolvare a viitoare pe care urma

România. al legilor statului, el nu putea admite o activitate

decît din cadrele active ale armatei. ce, initial, demisia i-a fost la 6

iunie 1940 i-a fost Ion Antonescu fiind repartizat ca ofiter de la Marele

Stat Major pus la Jispozitia Ministerului Nationale. Mai bine de un an a fost

Rapturile teritoriale suferite de România în vara anului 1940, ca urmare a

practice a anexei secrete a pactului sovieto-german de la 23 august 1939, l-au

mai mult pe generalul Ion Antonescu, care l-a acuzat pe Regele Carol al Ii-lea a

cedat, provinciile atît de dragi României - Basarabia Nordul Bucovinei.

o Jiscutie cu suveranul, Antonescu i-a înmînat acestuia o scrisoare prin

care oferea concursul „pentru a salva ce mai este cu de salvat din din

ordine din gra11ite". Opinia lui Antonescu era de alti ofiteri superiori ai

armatei române. ln a fost trimis la arest la Bistrita. tratativele cu

ungurii de la Turnu Severin cele cu bulgarii, în urma c[U'ora, prin ,.,ll'bitrajul" fascist de

la Viena tratatul de la Craiova, alte provincii istorice - Transilvania de Nord

Cadrilaterul - au trecut sub suveranitatea Ung,ll'iei a Bulgariei, este chemat numit

al Consiliului de

Ion Antonescu, ca ofiter superior, a avut admiratori multi

adversari. Temperamentul l-a pus, adeseori, în conflict cu cei din generatia sa, Jar

nimeni nu a putut conteste calitf1tile militare de exceptie, cinstea, dragostea

de puterea de

Lucrarea prin folosirea a numeroase surse inedite, prezinte

activitatea generalului Antonescu în perioada 1914-1940. Pentru a cele afirmate în

studiul introductiv, în Anexe am introdus aprecieri ale contemporanilor asupra persoanei

lui Ion Antonescu. Un important de documente - scrisori, telegrame, rapoarte,

planuri operative, rezolutii, fare îl au autor pe general sau se la el ne-au ajutat la

prezentei In continuare mai multe volume care

au în obiectiv activitatea lui Ion Antonescu, a relatiilor României cu Marile Puteri.

Autorii multumesc institutiilor - Ministerul Afacerilor Externe (Directia

Ministerul Nationale (Directia Biblioteca de Stat -

fondul Al.St.Georges, Biblioteca Academiei - Serviciul Manuscrise institutiilor

- British Library, Londra, Public Record Office, Kew Gardens (Anglia), Biblioteca

Congresului S.U.A., Arhivele Nationale din Washington D.C., Hoover Archives, Palo

Alto-California, Stanford University, pentru cu care ne-au pus la Jispozitie

numeroase documente, de care acest demers nu ar fi fost posibil.

,işal 21 ianuarie 1992

7

Capitolul I

ION ANTONESCU - MILITAR ŞI DIPLOMAT

tucsăN la 2/14 iunie 1882 la Piteşti, în familia unui ofiter, viitorul con<lucător al

statului român <lin perioa<la 1940-1944 şi-a în<lreptat <lin tinerete toată atentia spre nobila

ăreirac militară.

În perioada 1898-1904 a efectuat temeinice stu<lii în şcoli militare. Mai întîi, a urmat

iş absolvit gimnaziul fiilor de militari <lin Craiova, iar <le la I iulie 1902 a devenit elev al

ilocŞ şi După îşi

română

Rnşiori.

Şcoli

Tîrgovişte. răscoală şef subunităţi

rapidă

reuşit să potolea.,;că fără vărsare

justitiară, plină şi hotărî să-i

militaro-<liplomatică şi publică. moştenitor

şi

ăpuD Roşiori,

Roşiori produsă

Roşiori-

Şcoli Bucureşti, reuşind

şi-a desăvîrşit profesională şi calităţile excepţie.

Roşiori.

război

,'natipăc C1lăraşi.

ofiţer

După

ăratilim

şi p:1trunzătoare, neobosită şi

şi

să fourească şi apărări

Şcoala Superioară Tîrgovişte

• această şcoală

binemeritată căutai să impună,

aerităgerp ofiţeri, noţiunea conştinciozitate,

iş să şi <lezvoltări

Militare de Infanterie Cavalerie. <loi ani, la I iulie 1904, Ion Antonescu

începea activitatea în armata cu gra<lul de sublocotenent, fiin<l repartizat la

Regimentul I

Ca sublocotenent, a urmat în anii 1905-1906 cursurile Superioare <le Cavalerie

de la Marea a t,lranilor <lin 1907 l-a prins ca al unei

din ju<letul Covurlui, un<le s-a remarcat prin aplanarea a conflictului 1 • Ion Antonescu

a spiritele <le sînge, impunîn<lu-se prin atitudinea

sa <le omenie, <lreptate re, calitf1ti care aveau, ulterior, <lomine

întreaga activitate Printul Ferdinan<l, trimis la

Galati în mo<l special de Regele Carol I, l-a felicitat în fata întregii garnizoane pentru

conduita mo<lul în care s-a manifestat cu acel prilej2.

ce la I aprilie 1908 este mutat la Regimentul 10 va reveni la fosta

unitate - Regimentul 1 - dar cu gradul de locotenent, avansare la 10 mai

1908 3 •

Mutat la Brigada 7 I octombrie 1911-va urma, între anii 1911-1913,

cursurile Superioare de Rf1zboi <lin întîiul la concurs; acolo, Ion

Antonescu pregf1tirea sale militare de

De la I ianuarie 1912 a frist trecut la Regimentul 4

În 1913, atunci cîn<l izbucnea cel <le-al doilea balcanic, Antonescu, avansat

era transferat la Regimentul I A participat la campania <lin Bulgaria

ca de operatii în statul major al Diviziei I-a de cavalerie, aducînd servicii reale

armatei române. terminarea r{izboiului, la 7 octombrie 19135, a primit Virtutea

de Aur de pace.

Caracterul ferm, inteligenta vie energia a<lînca sa

<lragoste de tarf1, l-au impus nu numai în importante posturi <le coman<lament, <lar în

situatii în care era chemat sufletul armura <le otel a nationale 6 • În

acest sens, începîm.l cu I noiembrie 1914, a <levenit coman<lanl al esca<lronului <le elevi

de la de Cavalerie <le la Activitatea de la

i-a a<lus o faima cftpitanului Ion Antonescu, care a în

noilor seriozitatea, <le <lreptate, punctualitate

sigurant:1, un patriotism care trebuia constituie baza formflfii perso-

21

_l_O__________

J_o1_1_/\11loncscu. mi/ir.ir şi clij_,/_01_11_.i_l __________

itătilan viitorilor ofiteri <le cavalerie uin prenjma evenimentelor ce aveau să <lucă la

realizarea i<lealului naţional integral". La Tirgovişte, Ion Antonescu a avut în subor<line

pe C.Să.nătescu, CNiculescu şi Dumitru Feraru, în calitate ue comanuanti de pluton.

Între timp, Ion Antonescu a terminat cursurile Şcoli ue Rf1zboi, fiin<l brevetat ofiter

<le stat major.

1. Ion Antonescu şi războiul de întregire a neamului

război

româneşti strf1ină

societăti româneşti. acelaşi ueplină

mişcf1rile şi

să bătrînului

sinceră nu-şi

războiului. Această exprimată şi

însă că să şansele

internatională. şeful Bucureşti

război, tară

,ărtsaon tară naţionale, să rf1mînă capăt, fl'ă să-şi

La începutul primului monuial, realizarea statului national unitar - mai multe

teritorii se aflau sub <lominatie - uevenea o cont.litie sine qua non a

progresului general al În timp, eforturile spre unitate

ale românilor se încaurau î11 nationale uin Europa est-central:1 <le suu, care

aveau transforme, la finele lui 1918, istoria continent, ele <loveuinuu-se

progresiste, drepre, civilizatoare".

Dorinta n poporului român a fost <le a realiza statul national unitar pe

calea pozitie a fost de multi oameni politici militari,

ceea ce nu însemna România nu trebuia beneficieze ue oferite ue

conjunclllra Relevînu acest fapt, guvernului ue la spunea;

..Într-o vîltoare ca aceea a actualului în care harta lumii se preface. o ca a

o cu aspiratiuni nu poate neutrf1 pînf1 la

ătimorpmoc să

mişei naţională,

să urmărim ştie

lată alături

şi

esentială Bucureşti,

conflagraţie,

şi

apărut conJucătorul

riuică

săi legături

să şi

puternică garanţie păci şi

românească

să

fără naţionalităţilor.

Jupă război căpitanul

Şcoala

unică „amenintată

tară liberă şi împieJicată economiceşte şi milităreşte"

•

contrară estompată

Bucureşti găsit

că tab:iră să

uefinitiv viitorul". Prin urmare, continua 1.1.C. Br:"1tianu, ,.se impune

<lin neutralitate dar, pe de alt:1 parte, avînu urept iJeal unitatea sîntem

uatori realizarea lui, c:ici nu se uac:"1 în uecursul veacurilor vom g:"1si

vreun prilej atît Je prielnic ca cel <le ast:"1zi. ue ce nu putem s:i mergem uecît

ue Aliati în contra Puterilor Centrale"ie.

Preocuparea ce a Jominat guvernul Je la în anii 1914-1916, a

fost ue a nu antrena prematur Romiinia în marea sacrificînuu-i viitorul

national, ue unJe imperativul aliantei, în final, cu Antanta. Din multituJinea Je fapte

ne oprim la un interviu în Jounwl ,le Geneve, la I iunie 1915, în care

guvernului român ue atunci sublinia: ,.Romf111ia nu cere, de fapt, uecît o restitutio in

integrum. ea nu are ambitia unor cuceriri aiurea. România se unar pentru a elibera

pe fratii care uintotJeauna au fost uniti cu ea prin cele mai strînse (...)Pentru

pacea viitoare a Europei, pentru stabilirea noii oruini este necesar, Jeci, ca principiul

nationalit:"1tilor triumfe pentru toate statele europene interesate, ueci pentru România.

O Românie reuni nu la sin pe toti fiii s:"1i pe care vicisituuinile timpurilor i-au r{1pit, o

Românie va fi o a întelegerii în Orient"". Acest interviu este

revelator pentru 1mxlul cum uiplomatia veJea viitorul continentului european;

noua ort.line politico-teritoriarn, care urma succeJeze rf1zboiului, m1 se putea

instaura victoria principiului

Imeuiat izbucnirea primului monuial, la I noiembrie I 914, Ion

Antonescu a fost mutat la Je Cavalerie. Pentru tînf1rul ofiter, România avea la

începutul primei confiagratii „o situatie în lume", ea fiinJ în existenta

ei ca Je a se Jezvolta Politica

marilor puteri, intereselor nationale ale poporului român, putea fi

numai prin realizarea unirii politice a tuturor românilor1.•. Din aceste motive, guvernul Je

la s-a într-o situatie <.lin cele mai grele, ue Jeciziile sale JepinzînJ viitorul

natiunii, mai ales exista posibilitatea ca în orice s-ar fi aliniat, solJatul român

ăcsaiubert să încrucişeze sabia cu fratele sf1u 11 •

71

.

încă recunoştea

unităţi iniţiat,

Franţa şi Bucureştilor urmărit cîştigarea

recunoaşterea <lesăvîrşirea unitf1ţi naţional-statale;

conflagraţie

Înclinîn<l, <le la începutul conflictului, pentru alianta cu Antanta, care

dezi<leratele national-statale, România a în primf1vara anului 1915, negocieri

secrete cu Rusia, Anglia. Diplomatia a a

trei lucruri esentiale:

I. <lreptului la

2. tratarea pe picior <le egalitate la viitorul forum al p:kii;

3. intrarea în la momentul <lorit <le oamenii politici români.

ăpuD opinia şefului guvernului <le la Bucureşti, intrarea României în primul război

mon<lial era subor<lonată unui singur scop: eliberarea Transilvaniei, Bucovinei şi a

Banatului. Sesiân<l acea.o;ta pcizitie, Saint Aulaire, ministrul Frantei în capitala României,

scria Quai <l'Orsay-ului c{1 „vointa lui Brătianu este <le a se <la rfuboiului un caracter

lanoiţan şi <le a-şi ralia unanimitatea opiniei publice" 1 ~. Într-un mod asemănător se

pronuntau Sir George Barclay, ministrul Angliei, şi ataşatul militar, colonelul Cristopher

Bir<lwar<l llmmson 1 <•. Primul, în urma <leselor contacte <liplomatice, constata um:itărB că

este <le bună cre<lintă în negocierile cu Antanta, iar cererile sale sînt necesităţi naţionale

Tratativele cu Antanta, îngreunate <le atitu<linea Rusiei tariste 1 • şi uneori a Angliei 1 9 ,

au relevat capacitatea oamenilor politici <le a apfira şi urm;iri cu tenacitate realizarea

statului national unitar. Pronuntîn<lu-se pentru angajarea tfirii într-un război al reîntregirii

neamului, aceştia nu pretin<leau <lecit garantii pe care un stat mic, cu o <lureroasă

experientf1 istoriC:-1, avea <lreptul să le ceară. Respingîn<l opclr!unismul în pcilitică, 1.1.C.

unaitărB <leclara, la 8 august 19 I 6, c{1 acesta „e Je multe ori im mijloc. Peste oscilatiile

unei politici oportuniste trebuie să fie îns{1 ceva mai înalt, mai nobil, trebuie un scop, un

i<leal. Nu ştim cum se va <lesfr1ş1ra r:izboiul, putem să fim înving:"1tori, putem avea soarta

Serbiei, <lar vom fi confirmat, în mo<l imprescriptibil, <lrepturile noastre asupra pămîntului

nostru."-~• Diplomatia Bucureştilor, ţinînd cont <le tra<litia <le intransigentă a generaieiţ

prece<lente, privea problemele mari ale t{1rii sub specie aeternitatis, <lincolo <le grijile

iş <le nevoile ime<liate. Ea ri<lica, <leasupra împrejur{ll'ilor trecătoare, o <lirectivf1 politică

la înălţimea unui principiu constant în con<lucerea statului nationaF'.

Cei <loi ani <le negocieri au evi<lentiat controversele între Aliati în ce priveşte <lestinul

României. Foreign Oftice-ul cre<lea că o Românie întregită va opri penetratia rusă spre

Balcani. Pentru Quai <l'Orsay, România putea fi un obstacol în calea expansiunii germane.

În ce priveşte Italia, aceasta opina că România ar putea fi un aliat împotriva slavilor,

meniti să <levină o fort:i <l11pf1 înfrîngerea Austro-Ungariei. Diplomatia ţaristă ve<lea în

România o ţară în<lepf1rtată <le orbita economicfl a Germaniei, capabilă să urmeze <lrumul

Petersburgului spre Balcani şi mai dep;u·te. Mai presus <le toate aceste consi<lerente <le

oportunitate p<ilitică, Antanta recunoştea <lreptul romfrnilor la unitatea lor <le stat <leplină,

care nu se putea realiza <lecit prin <lestrămarea monarhiei austro-ungare. Cit priveşte

activitatea <liplomatică a lui 1.1.C. Brr1tian11, <lin anii 1914-1916, ea a fost subsumată

împlinirii unui i<leal <lrag tuturor românilor: desăvîrşirea unităti naţional statale. Tenace,

intransigent şi chibzuit, 1.1.C. Brf1tian11, continuator al tra<litiilor progresiste ale <liplomaieiţ

române imxlerne, a <lominat, prin clarviziune şi patriotism, pleia<la oamenilor pcilitici

care au contribuit la făurirea României Mari 22 •

Paralel cu actiunile pcilitico-<liplomatice, con<lucerea t:irii a luat o serie <le măsuri cu

caracter militar pentru atingerea visului <le aur al romfmismului: fr111rirea statului national

unitar 2 J. În acest scop, pe lingă sporirea capacit:itii combative a armatei şi creşterea

potentialului mobilizabil, s-a elaborat şi pus în aplicare Planul de măsuri privind sporirea

efectivelor sale de pace şi pe timp de război. Dacă în preajma izbucnirii primului război

mon<lial, statmajorişti romfmi au fost convocati în mai multe rîn<luri <le premierul 1.1.C.

,unaitărB care le-a cerut să conceapă un nou plan <le campanie în eventualitatea <leclanirăş

<le operatii militare împotriva Austro-Ungariei, <l11pf1 octombrie-noiembrie 1915,

11

12 1011 A11l01wsc11, 111ilit,1r şi dip/om;ir

moJificări războiului

Jirectivă

naţional, aJică

şi Secţia

iţar

naţionale,

25

străină •

războiul intrări Război, română

şi şi Jotări şi

că urmărit

conflagraţie, naţional, aJică

găsesc astăzi austro-ungară".!.

războiul unităţi naţionale, măreţ

umilintă şi noastră.

acţiunea militară să facă

inuiţarepo şi rămas,

izolată şi nesusţinută. ConJucători Bucureşti şi

şi ignoraseră Aliaţi să nu-şi

conflagraţie, Jouă

elilătăB şi şi

ăresartsnomed că să

"eiţarg Juşmanului. Toată că alăturarea Antantă

aerişei război

aJîncă JeznăJejJe. şi

şi

şi-a convenţiei

populaţia totală ţări şi bărbăteas

.13ăc Aliaţi conţinutul şi Acţiunea

ofensivă şi convenţie.

şi Galiţia, uşurinţă şi

eliţinum nicioJată Jestinaţie.

situaţia şi

şi

reuşit să ajutorări

ătuniţsuseN către Aliaţi·" şi pregătită

ştie,

iuluiobzăr şi constrînsă

această

război şi-i

şi calităţile

reţifo să

conflagraţi

luiobzăR

g{1seşte operaţi Armată,

Încă Jată,

s-au proJus în aplicarea acestuia . .,Scopul general al ce vom

întreprinJe - se consemna într-o a Armatei I române - este atingerea iJealului

nostru întregirea neamului ..." 2 •

Proiectele planurilor Je campanie elaborate, motlificate actualizate de Ope

a Marelui Stat Major român, în cursul celor Joi ani Je neutralitate, au avut drept

punct Je plecare rezolvarea problemei militare prin prisma realiz:irii intereselor

prin eliberarea provinciilor aflate sub Jominatie De la Ipoteza „B" se va

ajunge în 1916 la Ipoteza ,:Z', a Joua JeveninJ Planul Je campanie al Armatei române

în întregirii neamului. În preajma în Marele armata

prezenta unele carente atît organizatorice, cit Jin punct Je veJere al

instruirii2 6 • Cu toate acestea, ea reprezenta un real pericol pentru flancul suJic al Puterilor

Centrale 27 • Ipoteza ,;z• preciza în capitolul I scopul Je România, prin intrarea

în era realizarea iJealului „întregirea neamului, cucerirea

teritoriilor locuite Je români ce se în monarhia

La 15 august 1916, România intra în .,cel mai ca

glorie, suferinte, sacrificiu, rezultate" 29 Jin istoria Prin conventia Jiu

august 1916, a României trebuia parte Jintr-un ansamblu de

bine coorJonate în timp spatiu. A Joua zi chiar, România a sub

raport militar, complet Je la ca factorii

militari, între care Ion Antonescu, nu Jeloc ipoteza ca

onoreze integral angajamentele-><•. În august 1916, atunci cînJ România intra în prima

mare între cele tabere beligerante se realiza<;e un fel Je echilibru.

sîngeroase Je Ia YerJun, Somme lsonzo, precum ofensiva lui Brusilov,

nici una Jin taberele în conflict nu avea capacitatea Jea ,Jovitura Je

lumea creJea Je României la JepinJea

Jin acest impas. Declaratia Je a României a provocat în rînJul Puterilor

Centrale o Ea a agravat problemele interne ale monarhiei Jualiste

a exacerbat vechile tensiuni Jintre austro-ungari germani.

România onorat integral clauzele militare, mobilizînJ 833.601 oameni,

ceea ce reprezenta I I% Jin a peste 20% Jin cea

m1 au respectat integral articolelor I, 2 3. generalului

Sarrail a fost Jepai1e Je a fi o nu s-a proJus la timpul fixat prin

Armatele ruse nu au mai reluat ofensiva pentru a fixa rezervele austro-ungare în Bucovina

Je unJe puteau interveni cu pe frontul românesc. Armele

promise - 300 tone zilnic - nu au ajuns la În atari conJitii,

ComanJamentul Militar al Puterilor Centrale a aJus numeroase forte militare, ceea ce a

agravat României. Misiunile militare trimise Ia Paris la LonJra - amintim pe

cele conJuse Je colonelul Vasile RuJeanu·' 2 generalul Je Jivizie aJjutant Georgescu33

- 1m au nici ele rezolve chestiunea militare a României.

înJeajuns Jin punct Je veliere militar Je insuficient,

România va suferi, Jup{1 cum se înfrîngeri vremelnice în prima parte a

va fi, în consecin\;"1, la mari sacrificii.

În perioaJ{1, colaborarea maiorului Ion Antonescu cu generalul C.Prezan s-a

amplificat. Prezan îl c1111oscuse pe Antonescu înainte Je aprecia<;e, Jin primul

moment, seriozitatea, hotfirîrea, Jinamismul, cinstea mai ales sale Je bun

Je stat major. Colaborarea început{1 alllnci avea se consoliJeze în special în anii

primei a secolului' 5 •

pentru întregirea neamului, început Je România la 14/27 spre 15/23 august

1916, îl pe c:1pitanul Antonescu la biroul Je al Corpului 4 unJe

fusese instalat la I aprilie 1915"'. o comanJantul acestui corp, generalul

9

•

J>J.11.1 şi r;ispl.it.1 istoriei 13

să însuşirile excepţie

său. căpitanul

şef

redactează şi supraveghează şi îndrumă

hotărîri şi

ăc pătrunzînd

ăpuD Carpaţilor, română Braşovul, secuiască şi

tirătnî aşteptare datorită

iredăc şi

pînă şi Cernavodă,

păcate,

prevăzînu

iş Deşi

să retragă şi întăriri3

următoare, apărarea

Fată supusă tări grupări

şi-a însuşit manevră

căpitanul

zădf1rnicind

străpunge defensivă.

Trotuş şi

căi aceaşi Oneşti

şi şi

C.Prezan, va avea posibilitatea aprecieze militare Je ale subalternului

O zi mai tîrziu, cînd Prezan va prelua comamla Armatei Je Noru, Ion

Antonescu va fi mutat ca a1 biroului de operatii al acestuia. În noua calitate, Ion

Antonescu proiecte ordine de operatiuni, executarea

lor, luînd rapide în orice împrejurare. Munca sa se va concretiza în faptul

Armata de Nord va învinge rezistenta inamicului, adînc în Transilvania.

trecerea armata a ocupat regiunea s-a

pe o pozitie de în fata Sibiului~ 7 • Ofensiva în nord s-a oprit

frontului în sud, unde trupele bulgare au atacat, începînd cu I septembrie, au

cucerit, la finele lui octombrie, Turtucaia, Silistra, Constanta în

pofida ofensivei generalului Alexandru Averescu de la Flfunînda'". Din proiectul

initiaJ de operatiuni stabilit în comun cu Antanta, ofensiva pe frontul de nord

defensiva pe cel de sud, nu s-a realizat. trupele române au efectuat operatiunile în

conditii extrem de grele, inamicul, prin deplasarea a numeroase forte, a silit armatele

române se la nord, pe crestele muntilor în Dobrogea, pe linia de

În lunile armatele române au dat lupte grele pentru fiintei nationale.

de amenintarea la care era capitala din partea a trei de

forte inamice, Înaltul Comandament Romfm planul de înaintat de

comandantul Armatei de Nord, generalul Prezan, document întocmit de Antonescu.

Armata de Nord se retrage în Carpatii Moldovei, toate eforturile

inamicului de a linia Masurile de apfirare concepute de Antonescu

constituiau un exemplu clasic defensiv pe trei vrii - Bicaz, Oituz - care deschideau

de comunica~e spre regiune: K•. Alllplasarea ratio11alf1 a fortelor

Armatei de Nord, deplasarea întrebuintarea în tilllp spatiu a rezervelor partiale, au

tucăf ca Moldova să nu poată fi invadată de inamic, superior ca m1I1ăr şi dotare militară.

La I noiembrie 1916, avansat maior 11 , Ion Antonescu trece ca şef al Biroului Operatii

la Armata I-a, unde se remardi pentru munca şi iscusinta sa militarf1. Pentru modul

deosebit cum a pregătit şi executat operatiunile Armatei I-a, Antonescu a fost Jecorat

„proprio molu" şi felicitat de Regele Ferdinand'~. Dupf1 11 zile, este mutat ca şef al

biroului operatiilor la Grupul de armate Prezan, unde va pregf1ti bf1tf1lia <le la Bucureşti.

Operatia de pe Neajlov şi Argeş, cunoscută şi sub numele de „b[1tălia Bucureştilor", a

constituit actiunea cea mai colplexă <lesfăşurată <le armata roI11f111:l în timpul campaniei

<lin 1916. Potrivit conceptiei Marelui Cartier General Romf111, prin aplicarea unei manevre

pe <lirectie interioară, se puteau elimina principalele forte inalllice pătrunse între

Carpatii Meri<lionali şi Duniire, etapa fiin<l urmată <le actiuni ofensive eliberatoare·B.

ătaruşăfseD între 12 şi 20 noiembrie 19 I 6, Br11[1lia Je la Bucureşti a constituit una din

cele mai în<lrăznete operatiuni militare romfmeşti <lin anii 1916-1917, rolul maiorului

Ion Antonescu fiind acela al unui adevărat catalizator Je la care porneau planurile <le

operatiuni şi ordinele de executie. În seara Je 20 noiembrie/3 decembrie 19 I 6, prin

Ordinul nr. 26, Comandamenllll Grupului de Armate Prezan a <li spus retragerea generală

spre est. Deznodămîntul nefavorabil al acestei operatiuni - în faza initia([1 cu sor~ de

ădnîbzi - s-a datorat înzestrări inferio.ire în armament şi mijloace <le luptă a românilor

comparativ cu adversarii, nea„igurări în spatiul bătf1liei a unui raport <le forte confortabil,

capabil să dezamorseze situatiile de criză inerente unei a<;emenea bătăli, lipsei de

angajare a marilor unităti ruse, în pofida angajamentelor luate de comandantii acestora.

ailătăB de la Argeş (16-21 noiembrie 1916) putea sa aucă un rezultat maxim, aruncarea

inamicului peste Dunăre şi, în cel mai rău caz, să permită Armatelor I-a şi a II-a să se

ăgarter la răsărit <le Ploieşti-Bucureşti, Oltenita". Ion Antonescu opina că bătf1lia, pe trei

sferturi cîştigată, n-ar fi fost pier<lută <lacă un coman<lant lipsit <le pricepere, curaj şi

mîn<lrie - la <livizia 25 - şi o trf1<lare o<lioasă, n-ar fi contribuit la aceasta·15 •

05

_14 ___________/c_,1_1_/\_1_1/~01w.~c11. 111 i /it;ir ş i_dip/0111;1/

elilătăB de la Argeş-Neajlov au reprezentat un moment Je maximă angajare a

armatelor române. În pofiJa ocupfrrii Capitalei şi a zonei petrolifere Jin Valea Prahovei,

Puterile Centrale nu şi-au realizat obiectivul propus: scoaterea României Jin război si

nimicirea armatei acesteia. Datorită timpului obtinut prin bf1talia de la Bucureşti, retragerea

armatelor române, începînd cu 21 noiembrie/4 decembrie 1916 spre suJul Moklovei,

s-a executat relativ în bune conditiuni, creînJu-se conJitii pentru reorganizarea acesteia.

ÎncepînJ cu 5 decembrie 1916, maiorul Ion Antonescu trece ca şef al Operatiilor la

Marele Cartier General, unde va funcţiona pînf1 la I aprilie 1918. La I septembrie 1917

avea să fie avansat locotenent colonel 16 •

Antonescu făcea parte dintr-o armată compusă- scria, Danchart, într-un raport adresat

ministrului francez L.Loucheur- din elemente excelente, cu un soldat solid şi simpatic,

ea fiind Jestinată să Jevinf1, în mai putin de o lunf1, una din cele mai bune din lumen.

Cu toate calitătile deosebite ale soldatului român, la sfirşitul lui ianuarie 1917 frontul se

stabilizase în Moldova <le suJ, lăsîn<l în mîna inamicului trei sferturi Jin tară. În Moldova

au fost retrase, împreună cu guvernul, o parte a populatiei <lin zonele ocupate, institutiile

iş autoritătile civile, trezoreria statului, un num:Ir important Je întreprinderi industriale,

ca şi armata ale cărei efective ajunseseră la 194.945 oameni,.. Mai mult <le Llll milion şi

etatămuj de refugiati şi aproape un milion Je ostaşi ruşi s-au a<lf1ugat populatiei <lin

Mol<lova, ceea ce a creat imense greuJf1ti în aprovizionarea şi încartiruirea lor·'".

În această perioaJ:i grea, sperantele tuturor rom:111ilor s-au îndreptat spre armată.

ătsaecA, armată românească - scria Mihail SaJoveanu - înfatişeazf1 stră<luintele şi jertfele

străbunilor noştri la porţile Orientului/ .. /. Această armată înseamnă conştinta celei

mai mari suferinte şi 11edreptf1ti pe care le-a suferit vreodată 1111 popor; ea cuprinJe în

atnitşnoc ei, ca o fatalitate, vointa Je a întregi elementele sfirtecate ale natiunei şi Je a

amîrăfs nedreptatea seculară. În ace:L,t:i armat:i zac vechile aspiratii şi hotf1rîrea cea Jin

:ămru acum ori nicio<lată."

Reorganizarea armatei în Mo]Jova, reprezentînJ principalul eveniment militar <le pe

frontul român, a fost declanşată în a Joua parte a lunii Jecembrie 1916 si s-a terminat, în

linii generale, la începutul lui iulie 1917. În această actiune bazată pe experienta acumuătal

în 1916 şi pe principii riguros elaborate, România a beneficiat şi <le ajutorul substantial

al misiunii militare franceze condusă Je generalul Berthelot' 1 • Totodată, un rol

important în reorganizarea armatei l-au jucat ofiterii <le stat major români, între care şi

Ion Antonescu. Pentru ca apirrarea Moldovei s:i m1 fie lf1sată la <liscretia comanJamentului

rus, s-au lăsat pe front, în sectorul Oituz-Caşin, Armata a li-a română cu şa.,;e Jin

diviziile care păstrau o oarecare capacitate de lupta' 2 • Celelalte nouă <livizii au fost

trimise în nordul Moldovei şi grupate într-o .ătamra singură

Situatia s-a agravat datorită

atitudinii adoptate Je trupele tariste care au început să se comporte ca pe teritoriul unei

irăt ocupate; mai mult, cererile ruşilor au devenit inacceptabile. Din aceste motive, <lupă

venirea la putere în Rusia a guvernului Kerenski JegringolaJa care a cuprins majoritatea

trupelor ruse aflate pe teritoriul românesc, Ion Antonescu a propus cură~rea spatelui

armatei de aceste elemente, c:rre au fost dezarmate şi expediate peste Prut'-'.

În cursul lunii aprilie 1917. Ion Antonescu a fost trimis la Petrograd ca delegat al

Marelui Cartier General, pentru a stabili cu generalul Alexeev şi cu Alexandru Kerenski'"

iş planul colaborări ruso-române, precum şi eşalonarea aprovizion:irilor cu armament şi

a raporturilor cu armata rusă. Vizita sa urma celei efectuate în ianuarie-februarie 1917 de

premierul Brătianu care, Jeşi nu fusese invitat, participase la conferinta interaliată <le la

Petrogra<l. 1.1.C. Brătianu solicitase ajutor, <lara primit numai cuvinte Je consolare Je la

lega~a franceză şi cuvinte Je Jezolare Je la Stavka''. În mai 1917, Brf1tia1111 a revenit Jin

nou, încercînJ să-şi asigure asistenta militară. Şeful guvernului <le la Iaşi a avut <le

înfruntat, din nou, defetismul şi chiar <lispretul fata de efortul de rf1zboi al t{rrii sale, în

5

5

PJ;,1.1 şi r,hpfat.1 istorici 15

special <lin partea ministrului <le externe Miliukov. Brătianu a aflat <le intentiile Sovietului

<le la Petrogra<l ue a încheia o „pace fără anexiuni". Miliukov l-a „asigurat" că

programul Sovietelor nu implica guvernul provizoriu, uar premierul român nu a fost

convins <le sinceritatea acestuia. Reîntors la Iaşi, Brătianu şi-a mărturisit dezamăgirea în

fata ministrului Frantei, <leclarîn<l că revolutia era iminentă în Rusia 56 • Întrucît Rusia

aerăp să se îndrepte spre pace, Brătianu nu mai putea conta pe sprijinul <le care avea

nevoie. Declaratia <le război a S.U.A., anuntată în aprilie 1917, nu avea importantă

ăcitcarp legată Dacă retrăgea,

fortată să măsuri

şef şi

pregătirea şi b:itălilor

română M:trăşeşti, Mărăşti şi

justă război.

că

făcea Armată, război

5

mişcare '.

şi

adevărata rezistentă"

." să

şi corespunzătoare

şi proporţie să priveşte

aumisă ureaptă

generală rezistentă,

şi rezistentă

."

pentru România, soarta ei fiind <le cea a Rusiei. Rusia se

România era inevitabil ia pentru a se salva.

Ca al Biroului Operatiilor <lin Marele Cartier General, maiorul apoi locotenent

colonelul Ion Antonescu a avut 1111 rol important în conducerea <lin

vara anului 1917, cîn<l armata a obtinut victorii str:1l11cite la

Oituz. Antonescu a fost preocupat mai întîi de o repartitie a materialului <le

Astfel, la 3 febmarie 1917, la o cerere a Diviziei a XV-a, Antonescu observa obuzierul

Aasen, care obiectul unui raport c:ttre Corpul I avea în cursul unui

<le pozitie, fie un rol ofensiv, fie un rol defensiv dar, în nici 1111 caz el m1 putea fi <le vreun

folos infanteriei într-un r:1zboi ue În schimb, ofiterul român îl vedea util

infanteriei pe pozitii organizate sau în curs <le organizare între Siret Prut; acolo, opina

el, ,,va fi Propunerea sa viza ca obuzierele Aasen fie uepozitate

înapoia liniilor fortificate pe stînga Siretului, în trei centre celor trei

zone în cu natura sectoarelor ce urmau fie deservite. În ce

folosirea mitralierelor ue pozitie, ca justificam, Antonescu lega o repartizare

a acestora <le ideea a planului ue retragere, ue liniile <le traseul,

dezvoltarea organizarea ui feritelor centre ue Folosirea obuzierelor Aasen

iş a mitralierelor <le poziţie, Antonescu o subsuma 1111 întinuerii frontului, ci posibilităţi

iş necesităţi <le a le întrebuinta, ca şi ue prescriptiunile ultimelor directive operative'°.

Om integru şi cinstit, militar priceput'·', Antonescu a colaborat strîns cu misiunea

Berthelot, <loveuin<l solicitudine la cererile aliatului francez. Misiunea a adresat, la 24

mai/6 iunie 1917, o notă generalului Prezan referitoare la folosirea în viitoarea ofensivă

a mai multor <livizii ue tranşe. Rezoluţia maiorului Antonescu uispunea ca experientele

cu mortierele <le tranşe să se fac:1 în fata coman<lantilor <le regiment, batalioane şi

companii <lin cadrul Armatelor I şi li"!. Generalul H. Berthelot''·' şi şeful <le stat major al

misiunii franceze, colonelul Victor Peti11'·1• l-a11 apreciat pe Antonescu pentru aptitudinile

sale militare.

Raporturile cu Aliatii, îndeosebi cu partenerul rus, m1 au avut o linie dreaptă. A

titşinilen îndeosebi faptul că Stavka propunea ca cele 11011:1 uivizii române refocute să fie

trecute peste Prut în Basarabia sau sudul Rusiei; toto<lat:1, 200.000 ue oameni urmau să

fie transbor<lati în aceleaşi zone. Premierul Br:11ia1111, într-o telegramă expediată ministrului

României <le la Paris, Lahovary, consiuera ,~,ugestia" material mente şi moralmente

.Mă]ibisopmi Generalul H. Berthelot, într-o scrisoare uin 31 ianuarie 1917, upă o

conversatie cu generalul rus Gurko, şeful au-interim al Stavkăi ruse, nota: ,,Am avut

atunci impresia că ruşi au un ginu ascuns: să se r:1sc11mpere la finele r:izboiului pe

seama României, pentru efortul ue a fi recucerit şi cu cit va fi fost mai mic efortul

armatei române pentru re<lobîndirea teniuriului s:111, cu atît mai mare va fi pretul pe care

îl va cere Rusia."',(, Antonescu respingea aceasta politic:i duplicitară care sacrifica România

şi armata sa şi conchiuea „c:\ , le fapt, intrasem pe mina unui aliat deopotrivă <le

periculos, <le răuvoitor şi <le per fiu ca şi inamicul", iar „guvernul Stiirmer, cit şi generalul

Zaharov, comandantul <le trist:1 memorie <le pe frontul român, n-au ezitat <le a ne forta,

prin toate mijloacele ue presiune, constrîngere şi tero:u·e posibile, să luăm, în eoni.litiile

,etatăra drumul exilului şi al morţi"'.

67

1

16 /el/I A11to11~•st·11, mi/it;ir şi diplc_>11_1._11 ____ _

şi lingă

Stavkăi; să

ăgnîl autoritătile

reorganizări

întărirea

că

că

noastră

reorganizări, viguroasă

luptă laşi,

şi

româneşti

marş}, şi

iş Dunări română şi

săi.

unitătile

ieşit

rusă

. şi

şi

şi şi

pămîntul strămoşesc, strălucite

băt:"1lia Mf1răşeşti

ăticulărts pagină romf1eşti"

." vară

Lahovary colonelul RuJeanu au intervenit pe autorit:1tile franceze pentru a

împieJica Jorinta Je asemenea, generalul Berthelot urma prezinte punctul de

veJere al Parisului Ia conferinta Je la PetrograJ"". Au fost, Je asemenea, interventii pe

londoneze, premierul DaviJ LloyJ George consiJerînJ România ,,un

aliat important" 69 •

Sprijinul acorJat armatei române, prin misiunea Berthelot, a fost considerat

la Paris ca un element esential în frontului oriental. Într-un raport al

generalului Berthelot din 8/21 iunie 1917, se sublinia cf1 „lot efortul întreprins în favoarea

armatei române (...) e cel mai bun sprijin ce poate fi <lat întregului front orienta(''70.

Berthelot a venit în conflict cu Stavka acuzat fiinJ este „mai român Jecît românii". În

realitate, colonelul Pelin scria „noi nu eram mai români <lecit românii. Jar mentineam

prin actiunea interesele franceze"n.

În urma a rezultat o armat{1 - .,unul Jiu cele mai bune

organisme Je în Europa" -dup:"1 cum aprecia ministrul american de la Charles

Vopicka 72 • Trupele române au f{1cut o foarte bu11{1 impresie unor ofiteri americani care au

vizitat frontul,ei observînJ „moralul ridicat, vioiciunea spiritul ei ofensiv" 1 -'. Efectivele

totale se riJicau, în iulie 1917, la aproape 760.000 de oameni, <lin care peste

512.000 în armata Je operatiuni, în organigram:1 existîml 207 batalioane infanterie (plus

60 Je 110 escaJroane cavalerie 243 baterii 7 '. Pe liniile ruso-române ale Siretului

de Jos, armata constituia elementul cel mai sigur cel mai entuziast,

concluziona generalul Berthelot într-un rap011 expediat superiorilor în momentul în

care române începeau deplasarea spre zonele de concentrare prev:'1LL1te în planul

de reluare a ofensivei 75 .

La începutul anului I 917 au în evidentf1 dilicult:'1\ile colabor:"irii armatei române

cu cea Numeroase furnituri materiale de r:1zboi (cca. 43.000 tone)71, expediate

prin Kala Arh:mghelsk în perioada ianuarie-septembrie 1917, nu au ajuns în Romfmia.

Cu toate aceste lipsuri greutfiti, dînJ dovad{1 de calit{1ti remarcabile Je Jragoste

pentru armatele române au obtinut, în vara anului 1917,

victorii asupra trupelor germane, de la fiind apreciat{1 drept „cea mai

Jiu analele militare Victoriile din acea fierbinte s-au

datorat şi prezentei în fruntea armatelor române a unor ofiteri Je elit{1: C.Prezan, Oh.Cristescu,

Eremia Grigorescu, Al. Averescu. Rolul maiorului Jon Antonescu, ca şef al

Biroului Operatiilor, a fost fără îndoială important. Colonelul Magherescu, într-o Jiscutie

cu mareşalul, a aflat Je la acesta c:1, în timpul b;Miliilor Je la l\farăşti şi M:ir:1şeşti, el

corectase şi aprobase planurile celor u·ei comamlanti: Averescu, Cristescu şi Grigorescu79.

Deşi nu s-a bucurat şi Je pretuirea lui Al.Averescu, care îl ironiza cu titlul Je

„ilustrul strateg", viitorul mareşal îi asocia Je fiecare datf1 numele cu cel al şefului şi

discipolului său CPrezan: ,.Aş fi curios să ştiu Jacă i-a izbit acest lucru (o hotărîre

ăraremet aJoptată Je comandamentul austro-ungar 1u1.) pe iluştri strategi Berthelot,

Prezan (Antonescu) şi Golovin la care, spre marea mea surprindere, se ,L,ociase şi

Cristescu."IIO Antonescu, Jupă ce considera d AvereSl:u „merita recunoştinta acestui

neam", spunea că faima sa s-a Jatorat Mftrăştilor, J:ir nu uJta sfi aminte:L,că faptul că

ăpud ce a insistat cerînJ să se stabile:L,c:1 cit mai aproape <lata începerii ofensivei, iar

Marele Cartier General a fixat-o, cînd s-a apropiat termenul respectiv, sub diferite

pretexte, el a cerut amînarea. Marele Cartier General nu a admis şi i-a impus respectarea

datei, proJucînJu-se astfel victoria de la Mărf1şti-Oituz"'. În timpul bătăliei Je la l\farăşti,

rolul lui Antonescu a fost Je observator înaintat pe malul stîng al Siretului, deci Je ofiter

de stat major. în schimb, instructiunile operative privind mersul general al actiunilor au

purtat girul lui C.Prezan şi Ion Antonescu•!. Mai mult, unele ordine ale M:u-elui Cartier

General - Sectia Operatiilor - ,.au Jeranjat" pe comandantul Armatei a li-a. Astfel, la I 6

7

•

Pl~t;J ş1 r;hpfat.r is/ori,.'i 17

forţelor,

că, deşi formă, logică însă, situaţia

lufeŞ că apreciabilă

să întreprindă operaţiuni rază acţiune

.'"ătatimil

şi

hotărîtoare bătălia

.itşeşărăM şi către

rusă, să decidă română să înlocuiască

rusă să

să m,L<;ă

şi căderi şi rusă"

neaşteptate

şi şi

s:1-şi retragă şi

m:mevră

operaţiuni

M:1':tşeşti şi situaţia

;"teriS-itşerl să

Trotuşului•lG.

lună şapte

nouă să cucerească

.,Mfirf1şeşti, şi

să-l

ţara

şi iluştri război

iş

.itşen

,ătile

.,bătălia

itşeş1:ri:M să

cealaltă

.'"tacăp să-şi singură

şi

laşi,

iulie 1917, Armata a II-a a solicitat o suplimentare a dar generalul Prezan s-a

opus. Maiorul Antonescu, printr-un referat întocmit patru zile mai tîrziu, constata cu

jll,;tete „în argumenta~a este în fond, e cu totul alta"u.

Operatiilor aprecia Armata a II-a „are o superioritate asupra inamicului,

care i-ar permite chiar ofensive cu de

Relatiile lui Averescu cu Prezan nu au fost normale, iar acest lucru s-a

repercutat asupra persoanei maiorului Antonescu" 5 •

Ordinele operative de la finele lui iulie" 6 au fost pentru de la

Recucerirea Galitiei Bucovinei, de inamic, a determinat Marele

Cartier General, în acord cu Stavka ca Armata 1-a

Armata a IV-a pe frontul de b Putna, iar ultima fie transportatf1 cu trenul în

Moldova de Nord. Motivele acestei decizii au fost do11{1:

I. necesitatea unirii tuturor trupelor romfme într-un singur bloc, astfel ca în cazul

unei retrageri ele formeze o unicfl;

2. eventualitatea unui atac mamic de-a lungul Siretului, în scopul ruperii frontului de

sud pe liniile de retragere ale Armatelor a li-a român:1 a IX-a

În timp ce operatiw1ea proiedat:1 era în curs de executare, în noaptea de 24 spre

25 iulie 1917, inamicul a atacat pe aripa stîng:1 a Annatei a IV-a rus:1.

Dup:1 o rezistent:• de cîteva ore, Divizia 34 rus:1 s-a retr:L,; în dezonJine. Armata l-a

rom:în:1, în curs de depl.L,;are spre noul front, a intrat în l11pt:1. Ordinul <le operatii

nr.40, din 25 iulie 1917, adresat Armatelor l-a a li-a, semnat de C.Prezan Ion

Antonescu, solicita oprirea inamicului; Armata a li-a urma centrul

stînga sa pe linia Dealul Slatinei (cota 855), cota 625 Mom:îia, iar Armata I-a trebuia

s:1 adune, cît mai grabnic, pe dreapta Siretului o mas:1 sulicient:1 de care,

împreun:'1 cu rezervele pe care le-:u· li adunat Armata a IV-a rus:,, s:1 poatf1 „contraatac:i

viguros fortele inamice'"'" care înaintau de-a lungul Siretului. Cinci zile mai

tîrLH,, prin ordinul de nr.45, Armata l-a primea misiunea <le a respinge

fo11ele inamice care atacau în directia de a restabili pe frontul

în schimb, Armata a li-a trebuia s:1 împiedice inamicul intercepteze

comunicatiile <lin Valea

Timp <le aproape o (25 iulie-21 august 1917), divizii române au zdrobit

complet 11 divizii, din care germane, cu care inamicul proiectase în

patru zile Moldova . scria Antonescu, este nispunsul demn nobil pe care

soldatul român l-a dat tuturor acelora care, farf1 cunoasca, l-au calomniat"" 1 •

Ion Antonescu s-a aflat în centrul problemelor militare cu care s-a confruntat sa

în vara toamna anului 1917. Al:'1t11ri tle generali tlin anii primului mondial

ai întregirii neamului - Eremia Grigorescu, Al.Averescu, C.Prezan, Gh.Cristescunumele

lui Ion Antonescu va rfunîne pentru totdeauna înscris în analele militare româ

O dovedesc ordinele operative semnate împre11n{1 cu generalul CPrezan sau

continutul discutiilor purtate la aparatul Hugues cu N .Samsonovici - ofiter superior tle

mort în închisorile comuniste.

La 2 august, Antonescu recomanda ca, prin manevre inpenioase, de la

se termine în avantajul nostru cit mai curînd'"'i. ln acest scop, ajutorarea

Armatei a li-a, c,ire surprinsf1 far:i rezerve recursese la expediente pentru a opri înaintarea

inamicului, era absolut obligatorie. O întfirire a aripii drepte a Armatei a II-a, cu ajutorul

Diviziei l-a de la armat:'1, putea însemna „mai mult sau mai putin renuntarea la

contraofensiva pe frontul Armatei l-a". Antonescu opina ca acest lucru „ar fi un mare

Întrucît totul depindea de moJul cum Armata l-a putea rezolve

situa\ia militarf1, factorii de decizie de la Marele Cartier General. în consens cu regele

membrii guvernului de la urmau s:i se prommte ulterior.

5

4

•

18 /011 A11to11csc11. 111i/it;1r şi 1_li_p_lc_m_1._·11 _______ _

Cîteva zile mai tîrziu, la 8 august, Antonescu, într-o convorbire cu N.Samsonovici,

colonel în Armata I-a, constata că „inamicul a suferit pierderi grele la Mărăşeşti'"'

lureţifO de elită care era Antonescu vedea şi unele inconveniente în mersul operaţiunilor

militare. După operatiunile din 6 august 1917, ,,care au pus încă o dată în evidentă

valoarea combativă a soldaţilor noştri", Antonescu avea impresia că „s-a pierdut ocaziunea

de a se profita de succesul obţinut'"'

vedea drept solutie ideală menţinerea pe pozitiile cucerite şi întărirea forţelor în vederea

unei noi lovituri. Menţinerea cît mai intactă a forţelor reprezenta corolarul viitoarei

ofensive, în care orice pas trebuie gîndit şi analizat cu maximum de responsabilitate.

Pentru a realiza acest obiectiv se impunea o cooperare efectivă cu armata rusă, ai cilrei

• Adeptul „defensivei strategice", Antonescu

irotăcudnoc de atunci credeau cf1 trf1darea din Galiţia a pus România „în cel mai mare

pericol al existentei sale''%.

Adept al respectări scrupulo,L<;e a ordinelor Marelui Cartier General, Antonescu

respingea unele „acuzaţi", provenite în special de la comandantul Armatei a II-a, că nu

s-ar fi ţinut cont de solicitările acesteia. ,,Sprijinul reciproc în luptă, cu alte cuvinte,

simultaneitatea şi spontaneitatea eforturilor, constituie un mare principiu care stă la baza

ierăciro actiuni militare" - scria Antonescu într-un referat din 21 august 1917" 7 •

Pe fondul unei anumite nesincronizări cu armatele ţariste, Antonescu declara, la 22

august 1917, că trebuie „să menajăm cit mai mult sîngele nostru", opinînd că „s-a

pierdut momentul favorabil cînd se putea restabili situatia cu uşurinţă şi, în acelaşi timp,

cu puţine sacrificii'"'"· Se vede aici grija lui Antonescu pentru protejarea elementului

uman. Opinia Marelui Cartier General era ca să nu se întreprindit nici o actiune ofensivă

deoarece se pierduse momentul favorabil, iar inamicul se înt,irise pe pozitii. La această

ererăp se asociase şi generalul Eremia Grigorescu. Numai astfel se puteau a.,;igura

reorganizarea şi repaosul, atît de necesar tuturor unitf1tilor române"". Într-un a.<;emenea

context, Antonescu considera că distribuirea mitralierelor trebuie să tină cont „numai de

nevoile operative şi instruqiunile Marelui C.u·tier General""('. Totuşi ofiterul român, în

consens cu C.Prezan, nu excludea libertatea de actiune a armatei care putea decide,

tinînd cont de necesităţile operative şi cele de ordin local' 01 • Din corespondenta purtată

cu diferitele servicii ale Marelui Cartier General se vede claritatea cu care Ion Antonescu

analiza nevoile şi viitorul armatei 1 < 11 •

În anul 1917, Ion Antonescu a colaborat intens cu membrii misiunii militare franceze.

Se cunoaşte rolul jucat de misiunea Berthelot în reorganizarea şi pregr.tirea armatei

române, seriozitatea şi pa..,iunea cu care s-au angajat otiterii francezi la realizarea acestui

obiectiv. Cu toate acestea, Antonescu nu a acceptat întotdeauna punctele de vedere ale

roliţaila francezi. Astfel, la 26 septembrie 1917, într-o discutie cu Samsonovici - referitoare

la organizarea unei linii de rezistentf1 pentru a opri înaintarea inamicului spre nord,

în scopul învăluiri sistemului de apfirare de pe stînga Siretului - Antonescu a respins

propunerea colonelului Petin, opinînd că era formulată „din fuga automobilului" 103 •

Colonelul Samsonovici considera că opinia lui Antonescu „era mult mai bună"w-,. Atunci

cînd generalul Vuillemin a propus înlocuirea tunului de 53 mm cu cel de 37 mm,

Antonescu a cerut avizul Armatelor şi Inspectorat11l11i General al Artilerieiwi pentru a se

vedea ce economie de oameni, materiale şi animale, s-ar realiza prin această schimbare.

Rapoartele comandamentelor care întrebuintaseră tunul de 53 mm, deşi recunoşteau

defectele acestuia, îl considerau, din punct de vedere balistic, superior celui de 37 mm.

Propunerile maiorului Antonescu - care se pronunta pentru mentinerea tunului de 53

mm - vizau modificări la montarea pe afet, adaptarea aparatelor pentru ochirea indirectă

iş scutul mobil 1 06 • Pe de altă parte, din studiile Biroului Organizări, rezulta că, deşi se

aeniţbo o economie de 207 cai, pentru efectivul bateriilor de 53 mm erau necesari 41

,ireţifo 280 soldati şi 47 trăsuri 1° 1 . Scrisoarea de răspuns expediatr1 generalului Vuillemin,

la 16 noiembrie 1917, era concepută în spiritul celor relatate mai sus 108 • Cu alt prilej,

Antonescu va respinge propunerea generalului Vuillemin ca wnurile <le 120 St. Chamon<l

să fie amenajate aşa încît să poată fi folosite ca artilerie grea cu bătaie mare.

lureţifO credea că nu trebuie s[1 ne abatem <le la principiul organic stabilit în armata

,ănâmor adică bateriile <le patru piese. Propunerea vizîn<l constituirea unor baterii cu

ăuoJ piese se putea realiza numai <lac[1 materialul va suferi modificările tehnice propuse

sau vor fi înlocuite cu unul capabil ăcaf să

fată necesitf1tilor operative 109 . În altă ordine <le

idei, maiorul Antonescu era <le p[1rere că distribuirile Je materiale şi armament <le război

se puteau face numai în functie <le necesitf1tile tactice 11 ".

ailătăB <le la Mărăşeşti a reprezentat cea mai importantă acţiune militară executată

<le armata română în campania anului 1917, fiind ultima mare operatiune aliată încunuătan

<le succes pe frontul Je est. Deşi condiţile în care ea a fost obţinută au fost mai

putin favorabile, victoria <le la Mf1r[1şeşti a probat capacitatea <le planificare, conducere şi

executie a armatei române 111 . Prin întreaga sa îndrcătură conceptual.i, bătălia <le la

itşeşări,M a reprezentat o valoroas{1 contribuţie la dezvoltarea artei şi ştintei militare

itşenâmor

11 i.

Victoriile obtinute <le armatele romfme în vara anului 1917 au primit o înaltă apreciere

în ziarele engleze, precum şi <lin p:1rtea a numeroşi oameni politici <lin Marea Britanie.

Lorzii Roberts şi Cecil subliniau, în <leclaratiile lor, ,.serviciile splen<li<le ale guvernului

iş armatei române". ,.D;ii/y Gr:iphic", ,.L'Enock Tdegr:iph", ,.Liverpoo/ D;ii/y', ,.The

Te;ichers Wor/cf', ,,lvlorning Post", comentau serviciile aduse Antantei <le armata română

iş atenţionau, totodată, asupra necesit[1tii ajutor[lfii imediate materiale şi militare a României11·'.

La rîn<lul s[m, premierul David Lloy<l George, într-un discurs <lin 12 noiembrie

1917, rostit la Paris, evidenţia lipsa <le coordonare a concepţiei şi execuţiei strategice a

,roliţailA intuind parcă viitorul situaţiei militare a României 111 .

ireţifO şi-au şi aJmiraţia faţ:i ostaşilor

aceştia, şi mărturisea

,.Dumneavoastră aveţi

işaelecA şi expediată

felicitări

şi brigadă

laşi urm[1reşte

şef

„băt;ilia M{1r{1şeşti

germană,

porţile încercări şi menţinut

său, ,Bătălia

itşeşărăM cîştigată

reuşit

ăs

şi ofiţeri)

iş Jisp[1ruţi, morţi şi răniţi

ofiţeri) şi Jisp{lfuţi'2('.

slirşitul bătăliei,

Jouă înJîrjită aţi

itşeşărăM şi Juşmanului

uşoară p[1rţi

răzb1n{1toare, biruinţa Aţi făcut să.

noştri. Aţi

superiori britanici exprimat ei <le eroismul

romfmi. Între colonelul Lozecok generalul Candolle care îi lui Take

Ionescu: dreptul Je a fi mînJri. SolJatii tiv. sînt a<lmirabili." 115

aprecieri le g[L<;im într-o scrisoare <lin 20 august 1917, <le Charles

Calwell colonelului Ru<leanu, continînJ la adresa armatelor române pentru

„modul cum au fost conJuse s-au b,itut" 1 "'. Generalul <le Ballar<l anunta

Marele Cartier General Je la c;i guvernul <le la Londra cu atentie situatia

<lin Moldova unde „bravura armatei Jv. s-a probat" 11 '. Fostul Je stat major al misiunii

militare franceze, generalul Petin, scria c[1 Je la a fi.ist evenimentul cel

mai striilucitor a anului 1917 în Romf1nia. Ea a oprit, în 15 zile, ofensiva a

închis definitiv MolJovei oric[1rei Je înaintare a frontul pe

pozitiile initiale" 118 . Colonelul Bujac, la rînJul nota plin Je aJmiratie: <le la

a fost Je trupele ruso-romf111e, J:lf ca s[1 spun exact, <le diviziile

române. Onoarea victoriei, cea mai strf1lucit;i, cea mai glorioas{1 Je la intrarea regatului

în conflictul mondial, revine în cea mai mare mfL'-Ur;i Armatei I. SolJatul român a

fie magnific." 119

PierJerile armatei române s-au riJicat la 17 .592 morti rfmiti (Jin care 492

9.818 iar cele ale ,lflnatei a IV-a ruse au fost Je 17.483 (Jin

care 493 8.167

La generalul Eremia Grigorescu, prin OrJinul Je zi nr.105, sublinia:

„Timp Je aproape luni, prin rezistenta ce opus cu piepturile voastre la

Muncelu n{1v{1lirii cotropitor, ati f:kut s;i se întunece visurile <le

cucerire a ce ne-a mai rf1mas Jin scumpa noastr[1 tar:I (...).La Siret, în focul

urii nesocotind risipa sîngelui, ati smuls cea mare.

reînvie, în mintea tutllror, amintirea glorioas[1 a faptelor str[1bunilor atras

20 /ou /1111011cscu, militar şi cliplo11wt ~-~-------

aiţarimda lumii întregi ( ... ). Din sîngele vostru se va ridica. curat şi măreţ, o ţară

ăcsaenâmor a tuturor românilor"m.

ătaI cum nota activitatea lui Antonescu, pentru perioada 14 august 1916- 31 iunie

1918, generalul Prezan: ,Piuă în decembrie 1916, şeful Biroului Operaţi al Armatei de

Nord şi al Grupului General Prezan în Muntenia, a dat dovadă de o capacitate excepţio

,ălan mai presus de orice laudă. Voinţă, energie, devotament, izvorîte Jiu patriotism şi

iţătilac morale.( ... ) După data de mai sus şi pînă astă.zi este capul Secuei Operaţilor <lin

Marele Cartier General al Armatei, unde a legat numele sftu de întreaga activitate

ăvitarepo a Armatei, devenind unul din principalele şi imponantele motoare ale activităţi

M.C.G. A luat parte la refacerea Armatei prin elaborarea tuturor instrucţiunilor de

reorganizare, de pregătire tactică, de organizare a tuturor Şcolilor de Instrucţie. A constituit

principalele organe de control şi execuţie ale acestor pregf1tiri şi al îndestulări

armatei Jiu toate punctele Je vedere, prin numeroase misiuni pe frontul armatei. Pentru

ătaot această activitate, a fost excelent apreciat <le precedentul meu, generalul Cristescu,

iş propus la înaintarea excepţională. În urmă, în noianul activitf1tii, foarte pricepute şi

devotate, energică şi foarte rodnică, se disting urm:itoarele opere de cea mai mare

:ăţnatropmi l. Planul de operaţie al ofensivei din iulie; 2. Planul defensiv şi întreaga

activitate de conducere pe timpul bătf1lilor de la Mărfişeşti şi Trotuş, dovedind o deoseătib

aptitudine Je prevederi şi oportunitatea în aprecierea situaţilor şi propunerea la timp

a mijloacelor; 3. Proiectul de dezarmare al Armatei Ruse; 4. Proiectul Je ocupare a

Basarabiei; 5. Proiectul Je rezistenţf1 c.Iupf1 armistiuul Je la Focşani. Aceste opere capitale

ar fi suficiente pentru a face capacitatea superioarf1 a acestui ofiţer eminent, pentru

Coman<lament şi serviciul Je Stat Major, pe care l-am distins încă din Şcoala de Război

iş care s-au cristalizat, printr-o experientă solic.l:'1, în rf1zboiul activ. Este incontestabil că

activitatea acestui ofiţer în timpul rf1zboiului a contribuit. în foarte mare parte, la Jobînc.Iirea

succeselor noastre şi la îndiguirea nesucceselor noastre, precum şi la întrebuinţarea

ăcindor a slabelor şi puţinelor noastre mijloace." 12 "

Ca urmare a acestor indiscutabile calitf1ti, la I septembrie 1917, Ion Antonescu era

avansat la gradul Je locotenent-colonel' 2·'.

O problemă care, în final, a hotfll'ÎI soarta României şi a armatei sale a fost aceea a

colaborftrii cu armata rusă care, pe fondul anarhiei ce a cuprins Imperiul ţarist în 1917,

s-a transformat într-un rău pentru ţara 11oastrf1. Încă de la M[1Tf1şti, atitudinea criticabilă a

armatei ruse a ieşit în evidentf1. Ofensiva de pe Siret, care trebuia să însoţească victoria

de la Mărăşti, nu s-a produs deoarece soldaţi ruşi, preocupati de evenimentele Jiu

propria ţară, nu voiau să mai lupte. Victoriile de la Mf1rf1şeşti şi Oituz au respins

inamicul, ele probînJ valoarea, vitejia şi spiritul Je sacrificiu al sole.latului român, Jar

atitudinea armatelor ruse a Jevenit tot mai amenintatoare. A fost pus în pericol statul

român cu institutiile sale, foşti aliau organizînc.Iu-se în bande care au jefuit Mole.Iova.

Din aceste motive, s-a sl[1bit frontul prin trimiterea a mai 1111111 Je jum:Hate Jiu armată în

tot teritoriul. La Marele Cartier General - Sectia Operaţilor - au fost a<loptate m[1suri de

eriţăruc a spatelui armatei de toate aceste elt-111<.'nle care erau adunate, dezarmate, organizate

în convoaie şi trimise peste Prut' 2 '.

Evenimentele Jiu ultimele luni ale anului 1917 au dus la încet,u-ea luptelor pc frontul

est-european. În urma armistiţiului încheiat Je ruşi la 22 noiembrie/5 decembrie 1917,

cu Puterile Centrale, s-a ajuns la ocuparea Je cf1tre trupele germane şi austro-ungare, a

Ucrainei pînă la OJessa. Cu Jouă zile mai înainte, la 20 noiembrie, orele 22,05, generalul

Scerbacev, în înţelegere cu Comitetul revoluţionar, Jecidea încheierea, sub oarecare

,iţidnoc a unui armistiţiu pe tot frontul armatelor ruse şi rom:ine, aşteptînJ încheierea

icăp <le guvernul centralm. Situaţia milit:u-ă a României la sfirşitul anului 19 I 7, în care

12

aprovizionarea cu material de război

<• şi cooperarea cu armata rusă au reprezentat

531

Pfata şi r,ispfata istoril•i 21

esenţiali,

şefului

Antoneţ,cu, să mă vadă însemnările

că şase făcut

Stavkăi."m

factori a Jus în final la angajarea negocierilor cu Coman<lamentul Puterilor

Centrale în ve<lerea încheierii unui armistitiu. Un tablou similar prezenta, la 7 decembrie

1917, ministrul României la Paris, Victor Antonescu, Quai J'Orsay-ului. ,,Ministrul

care a voit - nota în sale Aristide Brian<l - se

plînge <le luni nu s-a nimic pentru a ajuta armata, ceea ce era posibil <lin

partea

ătaF arătat

Totuşi, miniştri

şi recunoşteau

situaţiei Ataşatul Iaşi

intenţiei

şi

Iaşi, că „încă consi<leră

iş păci, căror

Jiferentă nuanţă

şi separată situaţia ruseşti şi vădită

altă fatală

epocă asemănătoare

judecată Jupă şi

ruşi, noastră şansă

irănmes şi bunăvointa reuşit

<le încheierea armistitiului pe frontul oriental, guvernele Antantei s-au

nedumerite. la 21 decembrie 1917, cei patru aliati - Sir George Barclay,

Charles Vopicka, marchizul St .Aulaire baronul Fasciotti - „ex.trema gravitate

a în care se afla România". militar american <le la a protestat

împotriva României <le a încheia pace 128 •

Cîteva luni mai tîrziu, la 1/14 mai 1918, Puterile Aliate Asociate, prin reprezentantii

diplomatici acre<litati la declarau <le pe acum, ei ca nule

neavenite toate clauzele acestei care sînt contrare cu principiile a violare a

constrîns Antanta <le a lua armele" 129 • Desigur, ex.ista o <le între armistitiu

pacea Jar, în revolutiei în neputinta <le a primi

ajutor <lin parte, cea <le a Joua era consecinta a celei Jintîi uo _ Într-un document

de se scria: ,,o situatie cu aceea a României s-ar gf1si <liticii în

istorie. Ea nu poate fi notiuni or<linare. Teritoriul nostru fiin<l ocupat

fortele militare anihilate prin singura <.ie salvare este victoria Aliatilor

(...) aceste reflectii sînt impuse prin ceea ce s-a petrecut atunci cîn<l am luat Jecizia

armistitiului, ca în numeroasele cazuri în care Aliatilor nu a

ăs se transforme, <lin timp, în efecte utile"L' 1 •

aenuiţaN română, nota în comentariul său corespondentul ziarului Times, ,,este

ăcinrod să continue lupta. În special armata <le pe front nu creue în posibilitatea unei păci

nevictorioase cu inamicul, Jupă îngrozitorul sacrificiu <le la Mărăşti şi Oituz." C.Brown

consiuera că, Jupă încheierea armistitiului <le către ruşi, nu mai rfunînea altceva românilor

Jecît să facă acelaşi lucru şi opina că oamenii politici <le la laşi apreciau începerea

tratativelor cu Puterile Centrale „ca o măsură pur militarf1, Jictată <le împrejurări şi

ătispil <le vreo importantă politică. România intentionează şi este hotărîtă să fie cre<linăsaoic

Aliatilor"1.1 2 • De la Londra, ministrul Nicolae Mişu transmitea că unele cercuri

politice erau convinse l'il Romfmia nu putuse rezistau_,. lnitial, Cabinetul <le război

britanic a confirmat pur şi simplu că m1 putea accepta o pace separată cu germanii şi a

tuzăc <le acoru că românii ar trebui să contacteze, cît mai curînu, pe unii lideri ruşi Jecişi

ăs continue luptau~. Pîn{1 atunci, guvernul <le la Londra încercase să tină armata română

în „ostilitate activă" fată Je Juşman, Jar a fost fortat să se alăture armistiţiului acceptat

Je ruşi

• Fată Je evolutia evenimentelor, guvernul britanic a trebuit să-şi reconsidere

pozitia. ,,Armata română - au apreciat, la IO decembrie 1917, membrii cabinetului - este

atît <le neajutorată, incit guvernului Je la laşi ar trebui să i se permit:1 să încheie o pace

separata"L' 6 • La 19 mai/ I iunie 1918, deputatul Runciman l-a interpelat în parlament pe

Robert Cecil în legMură cu prevederile militare ale tratatului impus României <le Puterile

Centrale. Lordul Cecil, Jup:1 ce a subliniat Cil acest tratat supunea Romfmia unei Jominatii

totale - militare, economice şi politice - a Puterilor Centrale, a reconfirmat Jeclaratia,

<lin 11 martie, a guvernului Lloy<l George, alirmînJ Cil Londra „manifestă o profun<lă

simpatie fată <le România în situatia grea în care a fost pusă, iar prietenilor şi foştilor ei

aliati le revine să facă tot posibilul la o eventual[1 conferintă Je pace, pentru a obtine o

revizuire a conJi{iilor Jure care i-au fost impuse"L 17 _ Armistitiul Je la Focşani, încheiat

de România, a avut un caracter pur militar, ex.cluzînJ orice chestiuni ixiliticeL'" - el intra

în vigoare <le la 26 noiembrie 1917'-'". Acesta a fost urmat <le tratatul <le la Bucureşti

încheiat cu Germania şi aliatii s:"ii, care era rezultatul nu numai al unei preg[1tiri insufi-

2_2 __________

/ou J\11/011cscu, mi/it;ir :;1 c/i['/0111;11_

ciente a României, ci reprezenta, îndeosebi, consecinta rf1.<;turn:irii de fronturi care s-a

pro<lus în sud-estul Europei, începînJ cu sfirşitul anului 1917 1 ••,

în legătură cu armistiţiul rusesc, Antonescu ne relatează cft un consiliu de ofiteri sub

aiţnideşerp Regelui Ferdinand I a discutat „dacă era necesar ca armata română să

participe" 1 '

română şi română să făcut:1 absolut necesar ca armata sa participe la armistitiu deci, acesta se poate

încheia numai cu trupele ruse" 11 '. Guvernul a hotftrît îns:l, la 21 noiembrie 1917, ca

armata participe la propunerea ue armistitiu inamicului de generalul

Scerbacev 1 ' 3 •

1 • Reuniunea generalilor a considerat că „din punct de vedere militar. nu este

aiţautiS militar-politică şi diplomatică a României din acea perioadă critică a fost

bine surprinsă de Antonescu într-un referat adresat la I decembrie 19 I 7 ministrului de

.iobzăr După ce constata că situatia t:irii sale era „tragic:"!'', în condiţile „defecţiuni"

aliatului rus, Ion Antonescu îşi exprima speranta în „triumful libert:itii şi dreptf1tii"

pe111ru poporul român, care lupta în vederea „dezrobirii a 130.441 km', locuiti de peste

patru milioane de români" 111 • Dupf1 o analiz:l pertinent.l a situatiei României de la

intrarea în războiul unităti nationale pîn:l la finele anului 1917, Antonescu prezenta

superiorilor săi soluţi pentru ieşirea prii din criz:l. Oliterul, unul din primii analişti ai

irăpicitrap Romfmiei la Marele Rf1zboi, evidentia carentele reale şi pline de consecinte

ale colaborări cu principalele state ale Antantei, cauzeie retragerii de la finele anului

1916, situatia militară şi politică a t{lrii sale din vara şi toamna anului urm.itor, pe care o

cataloga drept „dezastruoasă". În ce priveşte „solutiile", ofi\erul român aprecia cf1, deşi

teoretice sînt multe, practice cu adevărat nu exista nici una. Alternativele prezentate tie

lufeş Biroului Operaţilor de la Marele Cartier General erau: l. o pace separată realizată

cu autorizarea şi consimtămîntul aliatilor; 2. capitularea; 3. retragerea peste Prut şi chiar

la est de Nistru. Dintre acestea, capitularea era prezentat:l drept o „crimf1" pentru poporul

romfm. Cea de a treia, dup:1 opinia lui Antonescu, reprezenta „solutia cea mai milit:U"eas

,ăc cea mai onorabil.I şi cea mai indicat:"t'' 1 ". Om realist, fin c1111osc:"ltor al situa\iei

politico-militare a t[ll"ii sale, Antonescu considera c,\ varianta unei p:"tci separate, cu

aprobarea Aliatilor, reprezenta totuşi „solutia cea mai rational:"t'' 111 ••

ăpuD pacea de la Buftea-Bucureşti, li.col. Ion Antonescu, devenind persoan:1 non

grata, este trimis de la Sectia a III-a Operaţi a Marelui Cartier General, la o comandă de

divizion de tren, funcţie incompatibilf1 cu cea anterioar:l şi cu calit:1\ile sale militare de

.eiţpecxe Nu este exclus ca noua numire s:l fi fost Jeterminat:1 de intenţia noilor autoritf1ti

de a-l scoate de sub obiectivul germanilor care, desigur, nu-l agreau 111 • Toto<lat:1, este

posibil că prin această numire se voia o punere a lui pe linie moart:L De la I iulie şi pînă

la 28 septembrie 1918, va detine comanda Regimentului 7 Roşiori'".

În<lurerat de momentele greie prin cm·e trecea România, ca urmare a încheierii pf1cii

separate, Ion Antonescu nu a putut s:l nu se bucure de marile împliniri ale poporului s:h1

din cursul anului 1918.

În anul 1918, românii din Basarabia, Bucovina şi Transilvania, atlati sub dominatie

,ăni1[rts prin adun:tri plebiscitare, s-au pronun\at, conform principiului autodetermin:irii

popoarelor, pentru Unirea cu Vecl1iul Regat al Romfiniei"''. !Jeea autodetermin:lrii

,elanoiţan profund ancoram în conştinta juridic:", a natiunii mmfme, prin faptele r:1zboiului

şi consecintele sale, şi-a produs efectele. Ea punea bazele juridice ale noului stat

român unitar 150 • Acesta este sensul istoric şi caracterul de drept public al adunflfilor

elanoiţan din provinciile aflate pîn:l atunci sub dominatie strf1ină - Sfatul Ţ{tri de la

,uănişihC Consiliul National al Bucovinei, M:lfea Adunare Natională de la Alba Iulia -

de a fi concretizat vointa colectivă, considerat:1 în drept ca un fundament al principiului

,rolitătilanoitan cu a<;piratiile sale la des:1vîrşirea Unit.-itii Nationale 1 ~ 1 • Gh.l. Brătianu

observa cu justete că istoricele decizii nationale insistau asupra acestui factor 1 ~ 2 • Juridic,

Pfat.i şi r.ispfat.i istori~•i 23

elirănudA Nationale, care au adoptat Deciziile de Unire din 1918, reprezentau plebiscite

spontane ale natiunii române, neprevăzute în vreun tratat international şi superioare, ca

valoare de drept, plebiscitului organizat. Realizarea României Mari apărea drept naturală

iş rezultat al unui proces istoric al evoluţiei natiunii române.

Activitatea desfăşurată de Ion Antonescu în anii 1916-1917, calitătile sale militare au

fost apreciate favorabil Je oamenii politici ai vremii precum şi Je ofiţeri superiori aliaţi.

I.Gh.Duca nma, astfel, în înserwările sale: ,,Bratul Jrept al generalului Prezan era un

rănît deosebită şi inteligentă,

şi şi-a şi tări,

său, următor

ţara situaţi datorează calitătilor

şi înăscute ştiu pronunţa tări

şi său

că

condiţi

51itşerucuB- Brătianu şi

şi

ingrată iscăli

Bucureşti şi înaintări

sacrificări naţiuni

să tragă, căutînd să păstreze,

conjunctură său şi

Aşa

priveşte Brătianu,

opinăm că deşi

şi perspectivă istorică,

şi

conferinţa

instituţie puţin lună,

măcinat,

ătaf şi şi sfirşit(

ănîP şef Operaţi

acelaşi Ţ[iri Chişinău.

reuşit română şi

şi multă

rf1sărit Împreună

şi

revoluţionare"', să

Moldoveneşti să poată acţiona Ţări

consfătuire aceaşi masă Brătianu,

Coandă, şi (ataşat N.Mişu

iş stăruit

ofiter, maiorul Antonescu, un element Je o valoare care prin

pricepere activitatea sa, aJus personal, Jar a aJus nepretuite servicii."m La

rîndul generalul rus Galitin caracteriza în felul pe ofiterul român: ,,maiorul

Antonescu este un om de onoare în cel mai nobil sens al cuvîntului. Succesele lui, care

au salvat sa în critice, se nu numai lui Je eminent strateg,

ci celor viitorului om de stat. Nu cum se va istoria sale

despre el. Vitejia inimii sale calitatea stoicismului nu vor putea fi egalate de

nimeni. Am absoluta convingere Antonescu este 1111 mare so]Jat." 154

În noile internationale - în preajma încheierii pi1cii separate de la Buftea

- cabinetul ceJa locul unui guvern Averescu, ezitant el în

acceptarea conJitiilor „impuse" Je Puterile Centrale. Dar generalul Averescu, sub care

s-au semnat preliminariile Je la Buftea, s-a Jat Jeopa11e. Sarcina Je a

tratatul, în noua situatie crearn prin încheierea pi1cii Je la a trupelor

germano-austro-ungare în Ucraina Je SuJ, i-a revenit lui Alexandru Marghiloman cu

pretul viitoarei sale cariere politice 156 . Sînt momente din viata unei

cînd cineva trebuie sub raport politic, concluziile, pentru o

eventualitate sau viitoare, statul cu aparatul militar, economic administrativ.

s-a întîmplat în anul 1918 cu guvernul Al .Marghiloman, care a acceptat

aceste fapte politice, impuse Je necesitate' 5 '. În ceea ce pozitia lui 1.1.C.

evenimentele, s-au derulat contrar vointei sale, au avut în noua

ipostazit, consimt:lmîntul aprobarea sa tacitf1, fapt ce confirm:"t, în

capacitatea omului politic romf111 11 •.

La terminarea primului r[1zboi mondial, România era de fapt de drept stat national

unitar, constituit Jin teritoriile locuite JintotJeauna Je români. Istoricul american Charles

Seymour constata, în acest sens, cu Jreptate: .,CînJ s-a Jeschis pi1cii, Imperiul

austro-ungar 1111 era Jecît o apartinînJ trecutului (...). În mai Je o

cimentul artificial care unea elementele Jisparate ale imperiului s-au fidelitatea

Je împiirat s-a volatilizat suprematia germanilor a ungurilor s-a ...). în

Transilvania, românii erau primiti ca eliberatori."' 5 "

în aprilie 1918, cît a activat ca al Biroului Jin Marele Cartier

General, numele lui Ion Antonescu este asociat primului act de Unire înfi1ptuit de

românii din Basarabia în martie an, prin vocea Sfatului Je la Prin

mf1suri energice, Antonescu a s[1 evite infiltrarea 'in armata a anarhiei

JezorJinei care cuprinsese trupele ruse. Dup:-1 mstaurarea ordinei în Moldova, prin Jezarmarea

trupelor ruse expedierea lor peste Prut, Antonescu a urm[ll'it cu foarte

atentie derularea evenimentelor Je la Je Prut. cu generalul Prezan, el

s-a JoveJit adînc preocupat Je evenimentele politice militare Jin Basarabia'I(', Je

contactele purtate de reprezentanti ai Marelui Cartier General cu emisari ai unor „comitete

Je asigurare a orJinei, care ofere posibilitatea Consiliului Directorilor

Republicii în temeiul Deciziei Sfatului 62 1 .

La 8 noiembrie 1918, o aJuna la pe 1.1.C. generalii

Prezan Lafont militar al Frantei), marchizul St.Aulaire,

li.col. Antonescu, revenit la Marele Stat Major"'·'. Reprezentantii Frantei au în

24 /ou Autom:scu, milit,ir şi diplomat

cadrul discuţilor pentru o intervenţie imediată a României, avînu în veuere armistiţiul în

,ăvitcepsrep uar generalul Prezan le-a arătat imposibilitatea <le a au una, în mai puţin <le

25 <le zile, proviziile necesare armatei. I.I .C. Brătianu, în finalul celor uiscutate. spunea:

ăcaD, armistiţiul se va încheia f:lră întîrziere, gestul nostru militar n-ar mai avea imporăţnat

hotărîtoare şi nu ar coresp1111ue nici uramei pe care războiul a însemnat-o pentru

România, ce trebuie să stăpînească întreaga noastră situaţie în fata Congresului. Un

astfel <le act poate deveni chiar periculos, <.Iacă e făcut prea tîrziu pentru a obţine un

rezultat efectiv şi totuşi ar preceua armistiţiul <lestule zile, ca să uea timp vrăjmaşului să

ăcsaeşrîvăsed distrugerea teritoriului ocupat, fără putinţa unei compensaţi serioase.

iţailA noştri au constatat continuitatea politicii noastre, în<lată ce guvernul Marghiloman

a fost răsturnat: aceasta era necesar să le-o ar:Hăm, ca şi uorinta noastră sinceră <le a nu

pierue o zi. în ve<lerea unei operaţiuni militare serioase.'%' Transpar <lin cuvintele

ilustrului om politic intenţile <le a nu ştirbi, prin nici un gest, valoarea acţiunilor şi

sacrificiilor auuse <le România cauzei comune în perioaua marilor 'incercări ( 1916-1917)

iş <le păstra întregi, pentru ceasul înf:iptuirii ce se apropia, forţele naţiuni şi armata ei 1 <• 5 _

ăcnî de atunci se întrezăreau principiile funuamentale ale cunoscutului diplomat. de la

care el mt avea să se abată niciouată.

Pe linia celor stabilite la 8 noiembrie, a <lema zi, România a auresat un ultimatum

iululaşeram Mackensen 1 66 • cerîn<lu-i să pfirăsească teritoriul tarii. Mobilizate la 28 octombrie/IO

noiembrie 1918, pentru a uoua oară, armatele române trec, din nou, în Transilvania

la 24 noiembrie. Trupele române însft nu au uepf1şit iniţial linia <le pe izvorul

,iuluşeruM pentru a <la posibilitatea libertăţi <le uecizie a Marii A<lunf1ri Naţionale Je la

Alba Iulia. In armistiţiul încheiat <le Antantă cu Germania, la 29 octombrie/ 11 noiembrie

1918, următoarele preveueri se refereau la România: I. anularea tratatului <le la Butiea

;itşerucuB 2. trupele germane trebuiau să pfmiseasc:1 R0111f111ia în 15 zile; 3. ureptul <le

iţizihcer în România înceta imeuiat"' 7 •

lutişrifS primului r[lzboi mondial gfL'-eşte România al:lturi de Antant.i şi el va consemna

realizarea statului naţional unitar.

2. Campania din Ungaria.

Primele misiuni diplomatice ale lui Ion Antonescu

Revenit la Biroul Operaţilor, şi importantă uiscuţiei lt.col. Ion Antonescu se va afla, <lin nou, în centrul

problemelor militare ale t{irii sale. La 13 noiembrie, superiorul s:iu, C.Prezan, generalul

Berthelot au uiscutat chestiuni <le mare pentru viitorul României. Prezan l-a

informat imeuiat pe Regele Feruinanu m;upra purtate cu generalul francez, care

avea misiunea <le a contribui, în colaborare cu armata romf111[1, la eliberarea teritoriului

de trupele Puterilor Centrale"". Viitorul teritoriilor româneşti aflate pînă atunci sub

eiţanimod străină a fost, <le asemenea, aboruat, m:l-;urile convenite urmînu să primească

avizul şefului statului român. În leg[1turf1 cu Transilvania, generalului francezi s-au auus

la cunoştinţă atrocităţile sf1vîrşite <le unguri asupra cetfttenilor paşnici romfmi <lin această

ehcevărts provincie româneasc[1 - <latele se aflau într-un memoriu întocmit <le Bălan

Nicolae, mai tîrziu mitropolit al Ar<lealului - şi nemulţumirea autorit[1tilor <le la Iaşi fată

<le armistiţiul încheiat <le noul guvern al Ungariei, care 1111 ţinea ccrnt de integralitatea

drepturilor recunoscute prin tratatul <lin august 19 I 6"".

Con<litiile pe care Ungaria trebuia să le accepte, prin armistiţiul <le la Belgrad,

preve<leau evacuarea tuturor trupelor maghiare la nordul unei linii care urma albia

iuluşemoS Superior şi Bistriţei pînă la confluenta lor cu Tisa. Linia <lin Transilvania

_____________ l'fat.i şi r;l_~,,J;,1;1 istoric:i 25

urma albia Mureşului. Conventia împărţea, de fapt, Transilvania, linia de demarcatie de

pe Mureş fiind arbitrară şi ilogică. Într-un memoriu remis şefului Quai d'Orsay-ului; din

28 noiembrie 1918, Iuliu Maniu aprecia că aceasta .,\'mparte natiunea română din Transilvania

şi Ungaria în două părti" ceea ce agrava „actiunea de renaştere natională şi în

organizarea ei, atît de necesară în aceste zile de prefaceri istorice" 1 x•. România nu a fost

ătativni la negocierea armistitiului: nici una din clauze nu-i cerea să colaboreze la

aplicarea conventiilor. Stabilirea liniilor de demarcatie devenea, în mod inerent, o sursă

de conflict şi de tensiune, deoarece ea a alimentat speranţele acelor forte politice din

Ungaria - începînd de la guvernul lui Karolyi şi ajungînd la Bela Kun - în mentinerea

unei părti cit mai mari din teritoriile \'ncorporate în trecut de Ungaria. Acest lucru se

producea într-un moment cînd, în baza dreptului la autodeterminare, poporul român îşi

esagitşîcer „capacitatea de a actiona în deplină libertate", prin „dreptul istoric şi natural"171,

fundamente ale existentei naţionale. Arbitrariul armistiţiului de la Belgrad era

recunoscut şi de ambasadorul britanic de la Berna, Sir Horace Rumbold, într-o telegramă

ătaserda conducătorului să

ănivretni şi :iliaţi

săi; armistiţiu, şi

Ţara Românească două

provoacă dificultăţi şi autorit1ţile şi

să demişi şi încredinţată

îşi asumă şi garantează menţinerea autoritătilor

şi să vadă că scapă

ăcaovorp consecinţe

Bucureşti, şi

Mureş şi totală neconcordantă

şi

autoritătile

şi-au armată

întorşi forţa intenţia trimişi

„fr1ră şi

şi arbitrară

şi nesocoteşte şi

şi tăios

Dunăre şi

şi situaţia creaseră

româneşti

atrocităti

populaţiei româneşti paşnice, Mureşului.

să permită să Autoritătile

bolşevice,

şi

că şi

elităteicos foră şi

şi situaţia

Foreign Office-ului. Diplomatul englez spunea: .,a) trebuie

un nou aranjament între guvernul romfm care sînt, din nou, de acum

înainte, aliatii b) vechiul încheiat la Belgrad semnat de un guvern strt1in

de (guvernul ungar), i'mparte poporul român în elemente, ceea

ce confuzii considerabile; c J ungare, în special

jandarmii maghiari, trebuie fie autoritatea guvernului român,

care ordinei. Chiar prezenta maghiare,

ostile elementului autohton (romiin) dezolate le aceste provincii,

zilnic incidente regretabile ale ct1ror m1 se pot prevedea." 172

Guvernul de la Consiliul Dirigent Marele Cartier General al Armatei

173 - considerînd arbitrar aliniamentul în cu principiile

tratatelor afirmate de Antant{1, cu Decizia de Unire din I decembrie 1918 - au adresat

Consiliului militar interaliat de la Versailles forumului pt1cii numeroase cereri de

revizuire a ceea ce s-a stabilit la Belgrad. Dincolo de linia de demarcatie,

maghiare intensificat actiunile teroriste. Soldatii romfmi din fosta austro-ungara,

de pe front, erau opriti cu la Budapesta în de a fi sa

lupte împotriva altor state din centrul Europei, mai ales a Cehoslovaciei. Armistitiul de

la Belgrad, scria Antonescu, s-a semnat noi în contra 111tereselor noastre. S-a tras

acolo, pe o harta, la întîmplare, o linie artificialt1 care nu corespunde dreptunlor

noastre de ordin etic interesele noastre de ordin economic militar. La

13 noiembrie 1918 s-a înfipt, la Belgra<l, adînc cu sînge rece, 1111 cutii în inima

românismului ." 111

Din partea Marelui Cartier General au fost transmise Comandamentului Armatei

Franceze de la reprezentantilor misiunilor militare aliate telegrame semnate de

Prezan Ion Antonescu, prin care se ar.Ha intolerabil:l pe care ungurii o

populatiei din Transilvania. La 29 noiembrie/12 decembrie 1918, cei Joi

informau pe comandantul Armatei franceze de la Dunftre despre numeroasele

comise de unguri asupra situate la vest de linia

Se cerea Comandamentului armatei franceze ca, în cazul în care el nu putea rezolva

problema, trupelor române li se scih1tioneze crizam. militare

române atrflgeau atentia asupra consecintelor grave, inclusiv a r,ispîndirii ideilor

în cazul întîrLierii solutiontirii crizei. Prezan Antonescu au revenit, la 12 ianuarie

1919, anuntînd ca în Transilvania „teroarea se întinde din ce 'in ce mai mult" 11 <•. Ofiterii

români informau zilnic li se aJreseaza numeroase telegrame pr111 care „populatia

culturale, deosebire de neam, credintt1 lege, implort1 ajutorul armatei

române" 171 • Mai mult, Prezan Antonescu subliniau d „pentru a salva lor,

eiţacramed

1

2_6 __________/c_J/_J_;\_1_1/_cl/JL'SCU, mi/it;lr şi_dip/prn;i_(

răspîndesc, agenţi, şi bogăţile,

şi disponibilităţile populaţia „amenintată

şi

să treacă

să

română, populaţiei şi

depăşit

iuluşeruM şi fără rezistentă, demarcaţie Menţinerea

maghiară părţi demarcaţie şi

recunoaşte Adunări

uasăl deschisă

1K hotfirîtă

naţiuni Acţiunea

Bucureşti recunoaşte

iuluiţ administraţia şi

şi

şi

comunişti şi social-democraţi,

priveşte

Ştef.Ul.

şi şi

Roşi operaţi

ăuou

roşi

rom,îneşti

şi conţinea

situaţiei

elanoiţ

ăpuD

armistiţiului şi

şi

,'"'roliţailA influenţat situaţia

că ungară şi să

deniarcaţie şi deşi

frontieră, lăsa ocupaţia

eiţautis

recunoaşterea Adunări Naţionale

t><lată

după

ungurii prin ideile comuniste", ei „ridicînd transportînd

depozitele alimentare", fiind de foamete" 178 •

Marele Cartier General a intervenit de mai multe ori pe lîng{1 generalii Berthelot

Franchet d'Esperay, dar cei doi m1 au aprobat ca trupele române dincolo de

Mun~i Apuseni, regiunea urmînd fie ocupat,i de trupele franceze.

În atari conditii, armata cu sprijinul de dincolo dincoace de

linia de demarcatie, cu avizul Marelui Cartier General al Armatei 179 , a cursul

a mutat, linia de spre vest. sub

autoritate a din Transilvania, de dincolo de linia de refuzul

guvernului Karolyi de a Decizia Marii Nationale de la Alba Iulia,

alternativa rezolvfirii problemei""'. Din aceste motive, trecerea liniei de

reprezenta un act legitim. o componenta a realiz{ll'ii Unirii, deja

prin vointa la Alba Iulia. romf111eascf1 se încadra în efortul diplomatiei

de la de a se cît mai rapid ceea ce poporul român înfaptuise în

cursul anului 1918. Acest lucru era cu atît mai necesar întrucît, la data semn{irii armisti

de la Belgra<l, ordinea în toate judetele din Transilvania erau

practic asigurate de Consiliul National Român Central prin consiliile gfirzile nationale,

reprezentante legal constituite.

La 21 martie 1919 s-a proclamat Republica Ungar{1 a Sfaturilor s-a constituit un

Consiliu Revolution:ir, în c,u-e Bela Kun a devenit comisar al )X)1xm1l11i pentru afacerile

str{1ine. Noul cabinet, rezultat al unei ali,mte între

nu se deosebea de guvernele anterioare în ceea ce (X)litica extem{1, care avea

ca obiectiv esential p{1str,u·ea „integrit{1tii" Ungariei Sfintului Guvernul de la

Budapesta a refuzat sf1 rec11noasc{1 dreptul (X)(Xm1lui rom.în din Tr,msilv,mia la autouetenninare,

a ueclarat cf1 se all:t în stare de r{izboi „cu toate statele vecine de la care

are ceva de revendicat"m. În acest scop, ca urmare a unei vizite a lui Racovski la

Budapesta'"-' a unui schimb de telegrame 'intre Rusia Sovieticfl Republica Sfaturilor,

Statul Major al Armatei ucrainene a preconizat ofensive pe

directii - prima :u·mat{1 sovietic:, trebuia s{1 dea lovitura prin Bucovina, pentru a

contacta trnpele ungare, iar a doua trebuia ca, împreunf1 cu voluntarii internationali,

sf1 înceapf1 ofensiva pentru ruperea 1x>zi\iilor for\elor din zona Basarabiei.

A fost interceptat,i o telegramf1'"' între Kun Lenin, care un mcxlus

vivencli ung:iro-sovietic privind situa\ia Rom,îniei ••~. Complexitatea interna

punea în primejdie Actele <le Unire înff1ptuite de 1x>1xm1l romfm în 1918. Mai

mult, armata rom;îrni se vedea pusf1 în situa\ia s{1 apere un front de peste I .OOO km,

c:u·e se întindea din B,mat pînf1 la Cernf1uti, fapt deosebit de greu de îndeplinit'"".

instaurarea Republicii Ungare a Sfaturilor, noile autorit{1ti, în pofida prevederilor

de la BelgraJ, au înt{U"it armata au atacat Romf111ia. Primul atac asupra

armatelor române, aflate la est de Tisa, a fost î111reprins la 20 iulie 1919. In acest context,

s-a produs contraofensiva trupelor romf111e, c.u·e s-a facut cu consimt{1mîntul la sugestia

eveniment care a international{1 din zona. SesizînJ acest

fapt, Harold Nicolson, expert al Jelegatiei britanice la conferinta de pace, nota la 23

martie 1919 „revolutia este rea poate ne va conduce, pentru a Joua oar:i.

aban<lonfun România"'"". Lini.ide între România Ungaria, m1 însemna

o sub maghiar;1 o mare p,u·te a Transilvaniei. S-a creat astfel o

<lin care au Jecurs o serie de Jificultf1ti de ordin politic, milit,ir, Jiplomatic,

economic, care au îngreunat activitatea Jelega\iei Romiiniei la forumul pricii <le la Paris,

care solicita de jure a I lot{ll'îrii Marii de la Alba Iulia.

Revenit cu generalul C.Prezan la Marele Cartier General'"", lt.col. Ion Antonescu

a avut merite incontestabile în reorganiz,irea armatei române, pacea <le la

_ !'fot;, ~I r;hpi.1l.11_S_loric•J 27

.itşerucuB-aetfuB şcoala măsuri

şi

<lemă îşi

vă cheamă

asemănf1tor,

şi Armată,

cheamă. aşteaptf1. său

porunceşte să să doarmă

conferinţa

iş

şi ştie, conştientă că îşi

internaţionale şi făcuse

şi

război,

şi

să

1 1

şi Conferinţei

• .~

aiţageleD să

iţ1ftperl<en şi

ungară

diplomaţia Bucureştilor,

deosebită importanţf1

ăcitam să sancţioneze şi

să

şi, geo-politică şi

zonă,

<lesăvîrşite

enîmăr in<lilerentă

Ştefan. fată

şeful că,

nu-şi să recunoască revendicările

şi să

unaitărB

să

să-şi

Miniştrilor

şi

Format la patriotismului an.lent, Ion Antonescu, prin

operative, a rezolvat gravele probleme - lipsuri în efective, echipament, armament,

munitii etc. - cu care se confrunta arm aia {firii. Din cele trei <livizii <lin Mol<lova - 8, 7

i - au fost trimise în Transilvania, iar prima s-a <leplasat în Bucovina care

proclama.,;e Unirea cu Vechiul Regat al României. Militar <le exceptie, care e<lucase

generatii <le tineri ofiteri în scopul împlinirii visului <le aur al românismului, Antonescu

îi stimula zilnic astfel: ,.Sus capul, elev. Privirea înainte, peste Carpati. Acolo

împlinirea i<lealului milenar al neamuh11 românesc." 1 ..c• Într-un mo<l se a<lresa.

la 4 septembrie 1918, printr-un or<lin <le zi, ofiterilor sol<latilor Corpului 4

generalul N .Petala: ,.Transilvania ne Eroul <le la Tur<la ne Sufletul

ne nu-i mai l;i,;{11n trnpul în pfunînt robit."" 1

Anul 1919 a însemnat pentru Romfmia participarea la pricii de la Paris,

reuniune <liplomatidl care avea s/1 sanctioneze Deciziile <le Unire <lin martie, noiembrie

<lecembrie 1918. Pentru Antonescu a fost anul supremei sale afirm:iri ca ofiter <le stat

nrnJor, Jar ca <liplomat. Dup,i cum se România venea la Paris

în<leplinise obligatiile asumate în anii rr1zboiului cf1 enorme

sacrificii materiale umane. Romfmia a pier<lut în anii 1916-1918 circa l0% <lin întreaga

sa populatie, care num:1ra atunci 7,5 milioane <le locuitori " 1 . Pentru a participa la

Româma contractase i'mprumuturi de peste 2,5 miliar<le lei aur, totalul <latoriei publice,

atît interne cît externe. rez11itat:1 <lin aceasta, ri<licîndu-se la 72.643.191.077 <le lei

aur 1 ' 1 -'. De a.,;emenea, aportul militar românesc la victoria <lin noiembrie 1918 a fost

considerabil" 1 • Cu toate acestea, nota un cunoscut istoric american, România a trebuit

combatf1 atît pe cîmpul <le luptf1, cît în sf1lile

României a fost primitf1 nefavorabil la Paris, unde a trebuit suporte

jigniri. Pe drept cuvînt, un contemporan aprecia c:1 pentru noi a fost un

adev{irat „calvar al p:1cii".

Chestiunea a devenit, în acea perioadf1, una din problemele cel mai <les aflate

pe agen<la <le lucru a forumului p,icii <le la Paris. Pentru semnarea

tratatului <le pace cu Ungaria avea o deoarece reuniunea <liplo

<lin capitala Frantei urma Decizia <le Unire a Transilvaniei cu

Vechiul Regat al României. Îns,i noile autoritf1ti <le la Bu<lapesta m1 aveau <le gîn<l

accepte hotf1rîrile forumului pricii în conjunctura <le atunci prin politica

pe care o promovau, reprezentau 1111 real pericol pentru noile state nationale <lin

apf1rute sau <lin punct de vedere teritorial la finele primului rftzboi mon<lial.

Pe <le altr, parte, i<leologia corm1nistf1 a guvernului Bela Kun putea avea consecinte

nefaste ,L,;upra opiniei unora din cet:1tenii noilor tftn.

Hmi a aban<lona de la principiile <le bazf1 ale politicii sale externe, România nu putea

la noile sd1imbf1ri pro<luse în Ungaria, mai ales cfl autoritf1tile acesteia

se postau pe pozitia ap:irfll'ii hot;u·elor Ung,u-iei Stintului lntentiile României

<le Bu<lapesta au fost clar exprimate, în <louft rîn<luri, de premierul Ion I.C. Brf1tianu. Mai

întîi, la 22 mai 1919 guvernului îl informa pe Mihai Pherekyde ,,<lat fiin<l

circumstantele actuale <lin punct de vedere politic, el nu consi<ler:1 oportun avansarea

armatei române spre Bu<lapesta. Nrn nu avem nici un interes <le a consoli<la nici un

guvern maghi,tr, înainte ca el sfi fi luat angajamentul

(s.ns.) noastre colaboreze ia dezvoltarea relatiilor amicale cu noi ." 1 ''~"' La 9 iunie,

îi comunica, <lin nou, pntnului ministru ad-interim cft „este în interesul nostru

politic ca operatiuniÎe militare contra Ungariei aib:1 un caracter defensiv", România

trebuin<l pflstreze „propria securitate" 1 "" pe liniile actuale.

Consiliul <le Externe s-a întrunit la Quai <l'Orsay, la 11 iunie 1919, pentru

a lua în <liscutie granitele <le noru-vest vest ale României. Primul ministru 1.1.C.

1

7

28 /ou /\11/1>11,·scu. 111i/i1,1r şi dipl_o1_11_a_l _________ _

unaitărB a protestat vehement la ceea ce el numea o anulare integrală a Aliantei <lin

1916: el a solicitat să vadă minutele şedintelor şi a socotit necesar ca guvernul de la

itşerucuB să hotărască asupra aprobftrii sau respingerii, întrucît Alia~i repudiaseră clar

1

tratatul <le care România era încă legată

"

• Brătianu a respins ca nefondate „acuzatiile"

cei s-au adus <lin partea lui Wilson şi Lloyd George, <lupă care România ar fi contribuit

„prin actiunea sa, la instituirea bolşevismului în Ungaria" şi a subliniat că tara sa nu-şi

putea lua răspunderea unei retrageri a trupelor <le pe Tisa „pînă nu se cunosc granitele" 198

(s.ns.) pentru a se evita, pe viitor, complicatii cu Budapesta. Consiliul miniştrilor <le

externe, luîn<l act <le observatiile lui Brătianu, a meul cunoscută linia <le frontieră între

România şi Ungaria, fată <le care omul politic <le la Bucureşti a constatat că sînt „<liferente

foarte mari, mai ales la extremirnti", motiv pentru care el „nu-şi putea asuma singur

o hotărîre definitivă". Toto<lat:"1, Brr11ianu constata că „stabilirea frontierei s-a făcut firă

participarea noastră"

1

w. În cadrul aceleiaşi reuniuni, şeful Foreign Office-ului, Balfour,

aprecia că „frontierele stabilite sînt bune în timp de pace, ele nu sînt tot aşa <le bune <lin

punct <le vedere strategic". Diplomatului englez m1 i se p:1rea posibil a cere românilor să

se retragr1 „înainte ca ungurii sii evacueze teritoriul cehoslovac".!((>, opinie fată <le care

lufeş executivului american, Wilson, avea rezerve. Preşedintele american era <le părere

:ăc ,,noi am putea să spunem românilor: dacă nu vă conformati <leciziilor noastre, noi

vom înceta să vă sprijinim reven<licftrile şi veti rf1111îne în af,ira tratatului <le pace".!(> 1 •

Replica lui Balfour nu s-a lr1sat aşteptatf1: ,,veti proce<la aşa, 1.hir <le fapt vet1 pune <lin nou

populatii romfmeşti sub <lominatia ungară", el exprimîn<lu-şi temerea că, tl1ată amînate

(stabilirea granitelor/n ..i.), pot interveni m,iri inconveniente". ,,Eu nu creJ, a concluziona!

Balfour, să revizuim ceea ce e <lecis. Preşe<lintele va hotftrî"-~• 2 • Con<lucătorul <liplomatiei

engleze, aprecia <liplomatul britanic Ke1T, într-o conversatie cu N.Mişu, fusese impresionat

<le argumentele lui 1.1.C. Brătianu în problema granitei româno-ungare. În ca<lrul

işaieleca reuniuni, secretarul <le stat american, Lansing, l-a informat pe Brătianu că „cei

patru mari" aprobaseră încă <le la 12 mai frontiera româno-ungară şi, prin urmare,

decizia lor nu putea fi revizuitr1. .,Br:1tianu, observa istoricul american Spector, a înteles

imeJiat <lin expunerea inabilă a şefului <liplomatiei americane că Aliatii nu erau infailibili"203.

Din aceste motive, omul politic român a cerut celor „patru mari" să-i asculte

<loleantele referitoare la rectificarea acestei frontiere.

Niciunul <lin cei „patru mari" nu şi-a amintit cfi, exact cu o lunr, în urmă, la 12 mai,

frontiera româno-ungară fusese ,1probată <le ei şi au exprimat regretul că au uitat să o

notifice la acea <lată:!('. Şeful Quai J'Orsay-ului a „explicat" acest <lefect <lrept o conseătnic

a unei <lecizii <lin ianuarie 1919, c,ire anunta reglementfirile teritoriale numai în

eletnil<eş plenare, deoarece proiectul de tratat cu Ungaria 1111 era încă gata, iar perspectiva

irătivni unei <lelegatii <le la Budapesta prirea încă foarte în<lepftrtatf1M.

A <loua zi, subterfugiul lui Brf1tianu i-a facut pe Wilson şi Lloy<l George „să insiste"

asupra aprobări şi <lei imitări prompte a frontierei romiino-ungare, ceea ce premierul <le

la Bucureşti trebuia să accepte sau sr1 fie pm,ibil <le expulz,irea <lin forumul păci. Lloy<l

George a cerut o materializare a or<linelor Consiliului. Premierul britanic a sugerat chiar

l-ăs invite pe Kun să trimită o <lelegatie la Paris pentru a-şi explica punctul său <le

ve<lere:!( 16 • Este a<levi'irat cr1, între timp; acesta <lin urmă, prin intermediul lui Philip

Marschall Brown <lin misiunea Coolidge, se adresează lui Wilson, arătîn<l că Ungaria nu

are nici o revendicare teritorial.i fata <le vecinii săi2('

• Concomitent, Kun a expe<liat la 3o

aprilie 1919 guvernelor român, cehoslovac şi sîrbo-croato-sloven o telegramă în care

spunea: ,,Guvernul trecut n-a a<lmis propunerile Dv. mentinîn<lu-se pe baza aşa-zisului

drept istoric care îşi trage dreptul oprim:1rii viitoare <lin oprimarea <lin trecut. În prima zi

a venirii noastre la putere, noi am renuntat la acest principiu. Am <leclarat, în repetate

rîn<luri, în m1ll1ul cel mai solemn, cf1 m1 ne mentinem pe principiul integritf1tii teritoriale,

.m"ăsihc

_____________ l'fata şi r;hp/;it.i i.~lorici 29

iar acum vă aducem la cunoştinţ[1 acest lucru şi, în mod Jirect, anume că recunoaştem

ărăf nici o rezervă toate pretenţiunile Dv. teritoriale nationale." 108 Tot la 12 iunie,

Georges Clemenceau a cerut prec;wţie şi Îll(elegere, Jeoarece anticipa că Brătianu va

protesta la o frontieră lipsită Je apărare şi va refuza să se retragă J11p[1 ea; Clemenceau a

recunoscut că Brătianu prezentase un argument logic . .,În loc să tratăm Ungaria mai

putin aspru Jecît România, argumenta el, ar fi pruJent Je trimis o misiune la Budapesta

pentru a hotărî la fata locului Jacă argumentele lui Brătianu erau valiJe şi a Jiscuta

posibilitatea unui nou armistitiu cu Bela Kun.".tu 9 Wilson şi LloyJ George au fost cîştigati

de opinia lui, Jar au insistat să se trimit,i o 1101[1 energică lui Brătianu, orJonînJu-i-se să

stopeze „actele agresive" şi să-şi retragă trupele în spatele „frontierei permanente, aprobate

Je Conferinţa Je Pace"m, Jac,i spera să semneze tratatul cu Ungaria. Secretarului

de stat al Foreign Office-lui i s-a „sugerat" să schiţeze o notă „într-un ton <lestul Je

aspru, vis-a-vis Je Ungaria, Jar cu un ton mai prietenesc cînJ era vorba <le romf111i".t 11 .

Consiliul, care a Jiscutat nota, a cerut lui Brătianu să se retrag{1 Jup{t ce Kun va evacua

Slovacia, operatiune ce treb1iia efectuat{1 pînft la 18 iunie"".

Guvernul român, răspunzînJ la nota ultimativă <lin 15 iunie 1919, sublinia că nu are

intentia de a prelungi „ocuparea unor regiuni nerevenJicate Je ea Jecît pe Jurata strict

ăsupmi prin securitatea sa şi cît ameninţarea Je agresiune trebuie să fie înfătişată"m.

Acest punct Je veJere era susţinut cu hotftrîre şi Je mareşalul Foch, care opina că, .,Jacă

nu se aprobă cererile juste ale României, siguranţa ei este compromisă".t". A <lema zi,

Balfour l-a trimis pe Kerr la N.Mişu cu o notă ce con~nea Jecizia în problema retragerii

trupelor române <lin Ungaria care, Jupft p{irerea emis,u-ului britanic, .,rămîne încă Jes

ăzaemrU o perioad:i în care raporturile Rolllfu1iei cu Consiliul Suprelll devin tot mai

încorJate, acesta <lin urlll,i trimitînJ lllai nllllte telegrallle ultimative.t" guvernului de la

.itşerucuB Multe din acestea, akf1tuite într-un ton Je crescenJo ostilitate şi Je violentă,

aveau la bază informaţile Jenaturate ale agenţilor lui Hoover Je la Viena. Să amintilll că

presa franceză şi cea britanica, cu exceptia ziarelor de stînga, .,ironizau" atituJinea

ieţnirefnoC fată Je România şi o susţineau";·

Nici Aliaţi nu aveau o linie com1111[1 faţ,i Je România. Astfel, la 14 august 19 I 9,

Balfour, Jupă ce aprecia că raportul guvernului Je la Bucureşti era „satisfăcător", sublinia

că Rolllânia „avusese numeroase argumente care necesitau o Jiscuţie şi poate un

."snupsăr Cu acelaşi prilej, reprezentantul Italiei, T.Tittoni, constata cf1 „atacul armatei

ungare era o violare categoric:I a armistiti11lui" 21 ".

,aţnirefnoC impulsionat[1 mai ales <le Jelegatii americani.t 1 '', a trecut la represalii

asupra României şi a Jecis, începînJ cu 25 august 1919, oprirea expeJierii oridrrui

material Je război către această ţară. MfL.;ura era apreciată Je N.Mişu ca avînJ „conseeţnic

grave" 2 2(' pentru securitatea României.

În timpul elaborfirii tratatului cu Ungaria, Anglia şi Statele Unite ale Americii au

avut în general o politică com11n{1 221 • La 4 septembrie, Balfour a aJresat României „un

nou ultimatulll" şi a cerut Bucureştilor să accepte Jeciziile forumului păci. Consiliul a

aprobat propunerea secretarului Je stat Je la Foreign Office, trimitînJ şi un emisar ia

itşerucuB Bucureştilor

conferinţei, că acţiunea

provocată

Brătianu legătură

şi

Bucureşti,

în persoana lui George Clerk 2 .t 2 , cu misiunea de a modifica atituJinea

fat:1 de forumul p:kii.

Din raportul lui Clerk 2 2.', ajuns pe masa rezulta României a

fost Je ostilitatea crescînJ,i a Ung:u·iei, care nu respectase termenii armisti~ului

Je la BelgraJ. Clerk a purtat o Jiscutie cu fostul prim ministru în cu

misiunea sa, prilej cu care al Joilea a subliniat c:t „orJinea un guvern responsabil în

Ungaria erau mai importante pentru Romfmia Jecît pentru toti ceilalti" 2 .t 1 • Misiunea

Clerk la începurn pe 11 septembrie, s-a dovedit, cel putin <lin punctul Je

_3_0 _________ Jon /\_1_J10/Jl'.~t'l/,_mi/i1ar şi ,li11/om.it__ - ----- - -----------

vedere al Aliatilor, necondu<lentă. La 15 septembrie, LloyJ George şi subsecretarul <le

stat american Polk întelegeau, <lin rapo.u·tele miniştrilor lor acre<litati la Bucureşti, că

reprezenta.t1~i Frantei şi Italiei încurajau pe romfmi în 1x1litica lor fată <le Ungaria, ceea

ce contravenea ve<lerilor Lon<lrei şi Washington-uh1i' 2 j. Clerk mat constata că Ulllca

ătnirod a Bucureştilor era să lucreze „în Jeplină ·inteiegere cu Consiliul Suprem în

problema Ungariei" 226 • De la Paris, lui Clerk i s-a transmis să treacf1 şi pe la Bu<lapestam.

,,Opinia publică- scria într-un raixm lt. <le Gressot, sosit la Bucureşti la 11 octombrie,

ăpud ce a acuzat Franta <le măsuri coercitive luate fat:1 <le România, a evoluat. Se spune

acum, în mod curent, că Franta a ce<lat Americii şi că aceasta <lin urmă pe<lepseşte

România pentru faptul <le a se fi arf1tat ostilă tentativei de acaparare de grîu şi <le petrol.

Misiunea lui Sir Clerk la Bu<lapesta a iritat putin opmia (publicf1) şi este bine pentru

Franta ca şeful acestei misiuni să nu fie francez." 22 •

Anii 1919-1920 au fost hot{U"îtori pentru Romiinia, care şi-a vf1zut consfintit:"1 prin

sistemul tratatelor <le pace, nu t:-iră eforturi. Unirea cea Mare. Pentru Romfmia, statuarea

unei noi or<lini JXllitico-teritoriale, bazat{1 pe dreptul popoarelor la auto<leterminare,

presupunea lupta împotriva oricf1ror tendinte, îndeosebi comunisto-bolşevice, care vizau

crearea „statului mondial farf1 granite al proletariatului". În acest context trebuie p(a.<;ată

atitudinea anticomunistă din acea perioa<lă a condudtorilor civili şi militari ai Romfmiei,

precum şi a marii majoritf1ti a cetf1tenilor acestei t:"iri. Sustinerea practică <le către regimul

civeşlob a unor guverne aşa-zis revolutionare, cum a fost cazul cu cel ungar condus de

Bela Kun, făcea parte din acest proiect vast şi, într-un fel, Jiabolic. Şi Jad1 planurile

roliciveşlob ruşi şi şi con<lucătorilor

şi

şi

priveşte şi

.unaitărB

irăruatsni şi

legătura

au avut unele succese partiale, faptul s-a Jatorat miopiei

„democratiilor occi<lentale" ai S.U .A. c:u-e, prin politica lor, au favorizat r:"ispîn

direa ideologiei sistemului comunist.

Cît pe Antonescu, rolul s:h1 politico-Jiplomatic militar din 1919 a fost

Jeosebit <le important, el fiind într-un fel omologul militar al marelui om <le stat 1.1.C.

Colaborarea lor benefic:"1 pentru tar{1, din 1919-1920, s-a manifestat în<leosebi

în timpul campaniei <lin Ungaria <lin vara anului 1919. Într-un moment în care pericolul

comunismului în Europa est-central:"1 <le sud presa, Br:"1tianu a tinut permanent

cu Antonescu pentru a ap:·ira, conli.mn intereselor nationale, drepturile

imprescriptibile ale JXlporului român.

elitătlucifiD create României la li.irumul p:"1cii, care nu voia să Unf1 ccrnt <le conţinutul

tratatului încheiat cu Antanta în august 1916, amînarea fix:"irii granitei româno-ungare de

ertăc Consiliul Suprem, atitu<linea <lin ce în ce mai periculoas:1 a guvernului Kun, strîns

legat şi regizat <le bolşevici lui Lenin, au reprezentat factori care explică atitu<linea

României din vara a.tllllui 1919. Br:'1tianu, cu d:u-viziunea sa, o califica astfel: .,Modestia

este bună, dar un JXlpor trebuie să aibă cunoştint:1 limpede Jespre ceea ce reprezint:'1,

pentru ca să aibă cunoştintă limpe<le Jespre ceea ce trebuie să în<lepline,L'-C,"i. În trecut a

fost românimea în lupte seculare nu numai pentru existenta ei, dar şi pentru existenta ş1

aerarăpa civilizauunii lumii. În luptele creştin:"M1ti contra turcilor, sol<latii lui Ştefan

ădoV au luptat nu numai pentru ap{irarea Moldovei, dar şi pentru mîntuirea creştin:"1tăti

iş valurile barbariei, cînd <le acea stîncf1 s-a frînt, s-a sd1pat nu numai romfmimea, Jar şi

civilizatia europeană <le puhoiul pf1gînilor. - Domnilor! Istoria se repetf1. Desigur, schimiş-uJnîb

fata cu caracterul vremurilor. În ziua Je astf1zi, soklatul român pe Tisa şi Je

Jincolo <le Tisa n-a asigurat numai graniţele României, dar a sprijinit ca în vremurile de

demult civilizatiunea european:i, apfirînJ-o <le valurile distrug{1toare ale bolşevicilor. La

Nistru şi la Tisa s-au oprit curentele de Jistrugere care amenintau centrul Europei. Stînca

Je care s-au frînt au fost energia şi bf1rbf1tia popornlui romfm. latf1 de ce este de datoria

oamenilor care pretinJ şi au Jatoria de a conduce destinele acestui po1x1r sfi înteleagf1 de

sus, cu toată înălţimea vederilor, misiunea pe care o are acest popor în locul unde

l'lal.i şi r.l5plat.i ÎIIO_ri_c._; ------ 31

şi trecută şi dovedeşte

său,

arătat

Moşoiu şi

Adunări nerecunoaşteri

Dunmezeu l-a pus unde, din istoria din faptele prezentului, se care

este rolul misiunea sa în istoria civilizatiunii ..." 2 ~

Am mai înainte rolul jucat de Antonescu în reorganizarea armatei române:

diviziile, puse sub comanda generalului încadrate într-un comandament unic

al trupelor din Transilvania, aveau misiunea de a conlucra cu Consiliul Dirigent, instituit

în urma Deciziei Marii Nationale de la Alba Iulia. Pe fondul de

ertăc autoritătile şi eşecului păci,

şi Brătianu, legătură directă

măsuri corespunzătoare

începută

mişcarea comunistă

şi către

Totodată, operaţiune ofensivă oraşele

surpriză,

ăpud două

şi această

şi Deşi să oprească

să grăbească

să vină

itătinu

şti Tău

tări această scurtă

fructuoa,;ă

şi Bucureştilor

şi dădea

şef

glorioasă

româneşti deşi cunoaşte că

şi

sarcină dacă şi

Brătianu şi şi

să

reprezentanţi aliaţi

Bucureştilor adevărat că

ofiţeri aliaţi, văzut

militară şi politică acţiuni Şefi

şi

ostilit:"1ţilor

şi

ungare a zonei neutre al unor misiuni ale forumului

între care aceea a lui Jan Smuts 2 -~ 1 , 1.1.C. în cu delegatul

Marelui Cartier General, lt.col. Ion Antonescu, a luat pentru

siguranta proprie. Ofensiva Armatei de Transilvania, la 16 aprilie 1919, venea

la timp pentru a înfrînge avîntul pe care îl luase din Ungaria 2·11 •

Aceasta se plia pe atacarea Slovaciei de cf1tre Ungaria ocuparea Banatului de

sîrbi. Ungaria preg:"1tea o mare pentru a ocupa de

pe linia de demarcatie: Oradea Mare, Salonta, Arad. Pentru a se evita orice

cele atacuri ungare din vara anului 1919, Marele Cartier General Român a

decis începutul contraofensivei trecerea Tisei - participau la operatiune 118

batalioane, 99 baterii 60 de escadroane 2·' 2 • Consiliul Suprem a încercat

armatele române pe Tisa, Br:"1tian11 i-a cerut lui Antonescu trecerea, punînd

în felul acesta forumul p:icii în fata unui fapt împlinit. Atunci Antonescu a sugerat ca

Regele Ferdinand I pe front în Transilvania, pentru a a<;ista la pornirea primelor

ale armatei române în Ungaria. Este momentul în care suveranul român a spus:

„Antonescu, nimeni altul nu poate mai bine decît Regele marile servicii pe care

le-ai adus în acest rf1zboi."1.1.1 Din derulare a evenimentelor, retinem

colaborarea a primului ministru cu Antonescu, în realizarea unuia din obiectivele

politico-diplomatice militare ale din cursul anului 1919. Prezenta

suveranului a premierului, la începerea campaniei din vara anului 1919, o

semnificatie aparte actului militar cu importante consecinte politico-diplomatice. De

altfel, cîteva luni mai tîrziu, la 31 decembrie 1919, prin Înaltul Decret nr. 5.454, lui

Antonescu i se conferea Ordinul militar „Mihai Viteazul" clasa a III-a, pentru concursul

eficace dat pe cîmpul de lupt:1 Înaltului Comamiament, în calitate de al Biroului

Operatiunilor al Marelui Cartier General în timpul ofensivei din 1919, care s-a terminat

prin intrarea a armatelor române în Budapesta 2 ''. Acordarea uneia din cele mai

înalte decoratii militare unui stat majorist, se aceasta se

acorda numai militarilor atlati în prima linie, spune mult despre rolul jucat ue Ion

Antonescu în glorioasa campanie din vara anului 1919.

În timpul campaniei din Ungaria, care a costat statul român 23.727.133.229 de lei

2.115.387,70 de coroane 2·' 1 - grea avem în vedere celelalte eforturi

financiare din anii Marelui R:"1zboi, Ion Antonescu s-a aflat într-un permanent contact cu

1.1.C. autorit:"1tile militare civile ale tftrii de la Buuapesta, înueosebi cu

înaltul comisar C.Diamanui. Activitatea sa a c:iutat, pe de o parte, estompeze pozitia

absolut neprieteneasc:i a unora din militari de la Budapesta sau

Viena, iar pe de alta, a avut în vedere rezolvarea grelelor probleme cu care s-a confruntat

diplomatia în urma acestui scurt periplu budapestan. Este au

existat superiori cum a n1st li.col. englez Bridges, care au corect

realitatea a României 2·16 • misiunilor militare aliate de la

Budapesta - englezul G.Gortot', ;, :ilianul G .Rmnanelli 2·" americanul Tua.<;er - s-au

opus, în august 1919 2·'", :u·mistitiului propus Ungariei de România. Rmnanelli a propus,

în numele guvernului de la Budapesta, o „suspenuare" a cu oprirea armatei

române stabilirea Tisei ca linie de demarcatie, Jar Clemenceau, vorbind uin partea

forumului parizian, s-a opus unei atari solutii 2·N.

32 Ion /\nloncscu, militar şi clip/o11wl ________ _

Ion Antonescu a avut, la 10 august, o convorbire telefonică cu C.Diamarn.Ji în

ărutăgel cu situatia creată prin apropierea trupelor române <le Budapesta. Cu o zi mai

înainte, el îl văzuse pe Brătianu care <lă<luse instructiuni ferme ministrului Mişu şi lui

C.Diaman<li, în legătură cu aceastf1 problemă. Premierul român se arăta interesat <le

materialul <le război şi locomotive, <lin care o cantitate considerabilă fusese luată <lin

România <le trupele Centralilor şi <lepozitatfl pe teritoriul Ungariei. Dată fiin<l aversiunea

ătaf Bucureşti românească „să

ăbia fără încunoştintarea şi identică,

ş1 strategică

ăcaD

şi

tări, notă că

definitivă agricultură,

unilaterală, şi aşa

să să

şi

şi

Brătianu că:

şi neînţelegere, să-şi

<le a Consiliului Suprem, Diaman<li propunea ca actiunea

loc aliatilor". Antonescu avea el o opinie fiin<l

preocupat <le consecintele militare amplasarea a armatelor române 2·10 •

Aliatii erau <le acord cu dezarmarea trupelor ungare, mentinerea ordinii cu

minimum <le sol<lati str:Iini abtinerea de la orice imixtiime în treburile interne ale

acestei el avea o allfl pfu-ere în chestiunea rechizitiilor. O a Aliatilor sublinia

„nici o preluare <le material <le r.Izboi, <le cale ferat.I, vite etc." nu

putea fi ci numai în consens cu Puterile Aliate Asociate 211 • Dar, cum

avea se întîmple ulterior, cota atribuim Romfmiei <lin reparatiile orientale avea fie

în <lezacor<l cu pierderile suferite jaful întreprins <le trupele Puterilor Centrale.

Fat.I <le atitudinea vexatorie ultimativf1 a Consiliului Suprem, la 9 septembrie,

premierul anunta ,,în fata atitudinii Consiliului celor patru mari puteri, în

chestiunea Ungariei pentru a evita motive Je România a decis

ăgarter trupele <le ocupatie" 2·12 •

Înainte <le a demisiona, 1.1.C. Brf1tianu l-a vf12ut pe generalul american Bandholtz.

lureţifO superior american i-a <lecl;u·at că ar fi „periculos" ca România să-şi retragă

trupele înainte <le a fi „organizat ordinea în Ungaria"W. Brătianu i-a m{1rturisit interlocutorului

sf111 credinţa României într-o cooperare corect:, cu Budapesta, <lepen<lentă <le

„asigurarea pe care ne-ar da-o noul guvern maghiar de a renunta la orice revendicare

teritorialf1 în <letrimentul nostru". H. Ban<lholtz a recunoscut, atunci, ,,temeinicia" revenrolirăcid

acelaşi abordată

iş nuanţat.

şi ferată, mînă

priveşte

să rezolvată

ierăciro rechizitionări, său să

legătură că

elitătlucifil<

„celorlalţi"

rechiziţilor şi

război,

eliăc şi

„captură război",

şi făcea garanţile Aliaţilor. rechiziţi,

să rămînă

război

românească război

revanşă.

României, ceea ce 14 ani mai tîrziu a negat 2 ". Cu prilej, a fost

problema revenuicfirilor, pe care Romfmia o ve<lea rezolvatf1 Astfel, materialele

militare <le cale luate cu arma în <le la inamic, m1 puteau fi reven<licate

<le nimeni. În ce materialul recuperat, ca o compensare a ceea ce lua.<;e inamicul,

problema urma fie amiabil cu Aliatii. Guvernul roman or<lonase oprirea

alte <lar solicita ca un reprezentant al fie prezent la <liscutiile

<le la Pesta în cu aceste chestiuni. Ban<lholtz a recunoscut, în finalul <liscutiei,

create României la forumul p,icii reveneau în proportie <le 50% S .U .A.,

restul <latorîn<lu-se Aliati 2 ' 5 •

Problema <lin Ungaria a fost abor<latf1 la Paris, un<le Victor Antonescu

a conferit cu generalul Franchet <l'Esperay. Al doilea aprecia c;I materialul <le

ferate toate celelalte, pe care armata românf1 le-a luat în timpul luptelor, reprezentau

<le motiv pentru care el trebuia consi<lerat <lrept proprietatea României

nu parte <lin Celelalte ff1cute <le trupele

Centralilor în anul 1916-1918, opina Franchet <l'Esperay, .,trebuie proprietatea

statului român, cu cont.litia <le a fi evaluate, iar valorile lor re<luse din datoriile <le

atribuite României" 2 "'.

Campania <lin Ungaria, <lin anul 1919, nu a reprezentat 1111 <le

cucerire, nici <le Caracterul actiunii a fost net defensiv, România trecîn<l la

ăvisnefoartnoc numai <lupă cele <louf1 atacuri ungare şi cîn<l era evit.lentă şi demonstrată

o „cooperare" pe plan militar sovieto-maghiarf1. Lt.col. Antonescu, fiin<l şef al Biroului

Operatiunilor, a adus „servicii nepretuite"rn în timpul operatiilor <le pe Tisa. Am amintit,

mai înainte, mo<lul cum Fer<linan<l I Întregitorul a apreciat rolul jucat <le Antonescu

atunci. Pe lîngă calităţi milit.u·e <le excepţie. Ion Antonescu a demonstrat tact şi abilitate

2

Pfata şi nlspfata istorici 33

,ăcitamolpid el fiind folosit în misiuni diplomatice la Belgrad şi Paris 248 • În capitala

Regatului Sîrbo-croato-sloven, Antonescu a mers, în aprilie 1919, şi a contribuit la

,aeriutăcla în detaliu şi definitivă, a planului de actiune comun - aşa cum fusese el

stabilit în martie şi aprilie în Consiliile de Război la care participaseră reprezentanţi ai

românilor, francezilor şi sîrbilor 249 • Apoi, în toamnă, Ionel Brătianu l-a însărcinat să

ănupxe Consiliului Suprem chestiunea operaţilor anterioare şi posterioare ocupări Budapestei.

România aprecia că acţiunea sa se datora „cererilor şi insistenţei Aliaţilor",

ordinul prin care Consiliul Suprem cerea armatei române să nu intre în Budapesta

ajunsese la Bucureşti după intrarea cavaleriei române în capitala Ungariei. într-un raport,

întocmit doi ani mai tirziu, Antonescu sublinia că acţiunea României în Ungaria „a fost

necontenit executată cu ştinţa, autorizaţia, îndemnul şi chiar sprijinul Aliaţilor"

.OI' Ofiţerul

român a înaintat forurilor conducătoare mai multe rapoarte asupra misiunii din

capitala Franţei. La 9 octombrie 1919, el prezenta generalului Panaitescu, într-o convorbire

telefonică, detaliile misiunii sale „diplomatice şi militare". Constatind că forumul

suprem era greşit informat asupra atitudinii României, Antonescu propunea o serie de

irusăm care să dovedească faptul că poziţia României era „cu totul contrarie aceleia care

152

se cunoaşte"

de Conferinţă. El solicita Llll album şi mici sinteze rezumative care să

ăcsaedevod- menţionăm că astfel de date sînt numeroase în arhivele româneşti - mulţumirea

prin care autorităţile ungare şi persoanele particulare îşi arătau recunoştinţa faţă de

trupele române care îi scăpaseră de pericolul bolşevic, măsurile operative luate de Înaltul

Comandament Român pentru îmbunătăţirea situaţiei alimentare a Budapestei, fotografierea

obiectelor luate din ţară de trupele austro-ungare la finele primului război mondial.

Antonescu informa despre demersurile pe lîngă autorităţile militare ale conferinţei,

pentru a contracara oprirea nu1iţilor şi a aprovizion:1rilor din Franţa şi constata că

americanii m1 fuseseră determinaţi să revină asupra m:1surilor pmhibitivem. În urma

ieiţucsid oficialităţilor Bucureşti să pună dispoziţia

şi aceştia. Ofiţerul

ăc

aliaţi că

şi

„instrucţiunile" cunoştea,

că şi aliaţi

poliţiei şi muniţi

că şi

352

„tendenţios"

că, Conferinţa „adevărului",

răuvoitori. Conferinţei „neobişnuit

Brătianu să

poziţiei

lanoiţan

cunoscător şi

cu Polk, Antonescu a sugerat de la la

americanilor 10.(l(l(l arme 40 mitraliere solicitate de român constata

forumul suprem nu era informat exact asupra situa~ei t[irii sale cu misiunea generalilor

de la Budapesta, subsecretarul de stat constatînd observatorul american avea

numai „misiunea" de a informa asupra a ceea ce se petrece în Ungaria de a comunica

Comandamentului Român Consiliului Suprem. Nu se de e

xemplu, între România misiunea generalilor de la Budapesta se ajunsese la un

acord asupra efectivelor militare organizate, a a depozitului de al

armatei Mackensen. Panaitescu opina evreii anturajul generalului Bandholtz exagerau

faptele ce se petreceau la Budapesta pentru a discredita România.

Antonescu credea numai informînd „exact" asupra România

putea „anihila" pe Notele de Pace, alc:1tuite pe un ton

de violent" 25 4, au determinat cabinetul demisioneze, guvernele ulterioare

continuînd într-un fel politica anterioar:1, de consolidare a României de stat

unitar.

Bun al oamenilor împrejurMilor, Antonescu a adus guvernului de la

itşerucuB „servicii nepreţuite prin preciziile rapoartelor pe care le-a înaintat" 255 • Ofiţerul

superior român a mai efectuat o misiune diplomatică pe ling:1 Comandamentul Armatelor

Aliate din Orient dovedind, din nou, .,spirit clarvăzător, tact şi abilitate" 256 •

La terminarea primului război mondial, lt.col. Ion Antonescu se bucura de o mare

eiţatuper în rindurile armatei, opiniei publice şi factorilor de decizie politică din ţară.

Inspectorul cavaleriei, generalul N .Sinescu, ii nota, în foaia caii ficativă pe anul 1920,

astfel: ., .. .Trecînd la activitatea prodigioasă ce a desflşurat pe timpul războiului şi care

i-a asigurat o calificare atît de strălucită incit nu se poate micşora această pagină de

iţutriv militare printr-o expunere rezumativă, găsesc o datorie, din parte-mi, de a atrage

inaşcoF

162

34 1011 A11l011escu, milit;ir şi 1/ip/o11wl

căpetenilor că şefi săi leagă

oştiri şi

ărao şi româneşti:

Comemorativă"

şi străine:

şi placă

şi Fundă

engleză,

"ărg şi

Război"

ătamra extraordinară <lesf1şurată

Război. lîngă militară deosebită, tipărit,

şi

păci

îşi Sinteză întocmită şi scrisă

şi <liscernămînt, relevă şi

etşevirp recunoaşterea, să

i<lentităti seamă

luarea aminte a armatei asupra faptului ierarhici marile

fapte de arme ale importante evenimente politico-militare de activitatea superi

a acestui distins ofiter" 257 • Numeroase online medalii militare ,,Mihai

Viteazul" clasa a III-a, ,,Steaua României" clasa a IV-a, ,,Coroana României" clasa a

IV-a, Medalia „Crucea 19 I 6- I 918 cu brevetele „Ardeal", ,,Carpati",

„Oituz", Medalia „Victoria" Ordinele ,J_.egiunea <le onoare" în gradul de

Cavaler, Sf.Stanislas clasa a III-a, clasa a II-a cu Spade rus, clasa a II-a cu Spade

rus, ,,Sf.Vladimir" clasa a IV-a cu Spade rus, ,.Sf.Ana" clasa a II-a cu Spade,

,,Victoria" grad Comandor, ,,Leopold" belgian, grad Comandor, ,,Crucea Neabelgian,

grad ofiter, ,,Coroana Italiei" în gradul <le comandor, ,,Sf.Mihail" „Sf.

Gheorghe", în gradul de comandor englez, Însemnele „Crucii <le cu citatie pe

(francez) 258 au recompensat activitatea <le Antonescu în

anii Marelui Pe activitatea Ion Antonescu a în

1919, Rom:înii, Origine,1, trecutul, s:,crificiile drepturile lor. Este o pledoarie pro

domo alt.col. Antonescu în apfU"area drepturilor teritoriale ale României la forumul

de la Paris, care începea lucnirile în ianuarie 1919. bine cu

talent lucrarea lui Antonescu intransigenta militarului în ce

prin tratatele internationale care urmau se încheie, a drepturilor

imprescriptibile ale României. Parcurgîn<l lucrarea, ai senzatia unei apropieri frapante, a

unei între atitudinea „ctitorului cel mai <le al României Mari" - 1.1.C.

unaitărB - şi Ion Antonescu, amîn<loi născuti pe aceleaşi meleaguri ale Argeşului.

În urma participări la prima conflagratie mondială a secolului şi a exprimf1rii libere,

conform principiului autodeterminări popoarelor, a romfmilor aflati sub <lominatie stră

,ăni visul <le secole al acestora <le a trăi în frontierele unui singur stat a devenit realitate.

Tratatele <le pace, semnate în anii I 9 I 9-1923, aduceau recunoaşterea internatională a

iriruăf statului national unitar român. Între cei care contribuiseră cu mintea şi sufletul la

aeriruăf şi „însuşiri

,ătniov, şi

că următoarele

importantă:

şi bătf1ilor Mărăşeşti şi Trotuş,

deosebită şi

şi

rezistentă <lupă

• subşeful

că

şi rodnică şi

României Mari se afla lt .col. Antonescu, oliter dotat cu strf1lucite" 259 ,

energie, devotament, patriotism calitf1ti morale <leosebite" 2 w. Generalul Lupescu

observa cu temei activitatea lui Antonescu se concretiza în opere <le

cea mai mare I. Planul <le operatie al ofensivei <lin iulie (1917); 2. Planul

defensiv întreaga activitate <le conducere pe timpul <le la

dovedind o aptitudine <le prevederi oportunitate în aprecierea situatiilor,

precum propunerea la timp a mijloacelor; 3. Proiectul <le dezarmare a Armatei ruse; 4.

Proiectul <le ocupare a Basarabiei; 5. Proiectul <le armistitiul <le la

,,Este incontestabil, concluziona <le stat major al Marelui Cartier

General - activitatea acestui ofiter, în timpul rf1zboiului, a contribuit, în foarte 1rn1J"e

parte, la <lobîn<lirea succeselor noastre, precum la întrebuintarea a slabelor

putinelor noastre mijloace ." 2 '' 2

3. Misiune politică şi militară la Varşovia

În martie I 920, lt.col. I.Antonescu a fost trimis în misiune la V:U"şovia, fiind numit

consilier tehnic al <lelegatiei aflate în Polonia 2 '·-•. Antonescu a purtat discutii cu mareşalul

Pilsu<lski, Patek şi ministrul <le război Rozwa<lowski 2 ,.. şi a trimis la Bucureşti detaliile

acestor conversatii, mandatul primit <le el fiind totuşi limitat. Într-un raport rezumativ,

Antonescu prezenta autoritătilor <le la Bucureşti situatia milit,U"ă şi socială a vecinilor

Poloniei - Finlanda, Estonia, Letonia şi Lituania - concluzionîn<l că numai Polonia

ătnizerper„ oarecare valoare din punct <le vedere milit:11"" 2 '' 5 • Ambasadorul englez <le la

2

.I'il

_______________

l'_l._·11~;1

iş r;t~pfot;1 j_~_,_o_ri_c_i ____________

,aivoşraV Sir H.Rumbokl, a informat, la 29 martie 1920, pe lor<lul Curzon <lespre

convorbirile <lelegatiei române cu reprezentantii Poloniei. Ambasadorul considera că

acestea „n-au ajuns prea <leparte şi s-au întrerupt cîn<l au sosit veşti <lespre schimbarea

guvernului <le la Bucureşti (generalul Averescu a format un nou cabinet pe 15 martie,

succe<lîn<l lui Vai<la-Voievo<l)". Rumbol<l conchi<lea că la viitoarele negocieri <le pace

cu sovieticii, ,,polonezii vor începe singuri" 266 • lnformatiile corecte transmise <le Antonescu

la Bucureşti au <leterminat con<luita României <le neinterventie în războiul polono

-sovietic. Vizita lui Ion Antonescu la Varşovia, <lin martie 1920, a anticipat călătoria <lin

vara aceluiaşi an a generalului Rozwa<lowski la Bucureşti, cîn<l aveau să se schiteze

punctele „esentiale" ale aliantei ce avea să fie semnată la 3 martie 1921.

Anul 1920 a mai consemnat o misiune a lui Antonescu pe i'ingă forumul păci, el

începîn<l să lucreze ca <lelegat român la Comisia <le reparatii pentru lichi<larea litigiului

tucsăn în urma ocupări Ungariei 2 '·- 1 • De altfel, la 4 martie 1920, lt.col. Ion Antonescu

<levenea membru al sectiunii a II-a (executarea clauzelor militare, navale, aeriene) şi a

III-a (prizonierii <le război, internati şi ostateci) ale Comisiei române pentru executarea

Tratatelor <le Pace 2 ',s. Cîteva luni mai tîrziu, el va <liscuta cu reprezentant.ii militari ai

Conferintei <le Pace crearea unei zone neutre la granita româno-ungară

Propus pentru a fi avansat colonel la exceptionavm, Ion Antonescu a primit acest

gra<l la I ianuarie I 921 271 , vechimea sa <latîn<l însă <lin aprilie 1920. La 19 noiembrie

1920, a fost trecut pe lista <le lt.colonei <lin toate armele, a<lmişi la coman<lă <le regiment

provizorie 272 •

3_5

4. Comandant al Şcoli Speciale de Cavalerie

De la l aprilie 1920 pînf1 la 8 septembrie 1922 a fost coman<lantul Şcoli Speciale <le

Cavalerie <le la Sibiu. În acest r{L<;limp, a fost trimis în Franta pentru un stagiu <le patru

luni, perioa<lă în care a vizitat toate centrele <le instructie franceze şi a urmat cursul <le la

Versailles (gra<lul <le li.col. şi colonel)m. Din 7 mai 1921, a fost ataşat pe timp <le <louă

luni 274 pe lîngă Misiunea militară romfmă <lin Franta. S-a întors la I iulie 1921 275 , iar <le la

22 august acelaşi an, a plecat <lin nou pentru a lua parte la manevrele armatei franceze <le

la Metz 276 •

lnitial, Şcoala Specială <le Ofiteri <le Cavalerie se afla la Ora<lea Mare. Prima măsură

ătaul <le noul coman<lant a fost aceea <le a cere mutarea ei la Sibiu, <leoarece Ora<lea nu

oferea în jurul ei teren propice formări că){lfetilor <le teren 277 • După şase ani <le întrerupere,

Şcoala îşi re<leschi<lea porţile la I noiembrie 1920 la Sibiu, prilej cu care colonelul

Antonescu spunea: ,,Stin<lar<lul Şenalei flutură <le la I noiembrie, în ime<liata apropiere a

cîmpului <le bătălie <le la Şelimb{ir, unde m.u·ele Voievo<l Mihai Viteazul a înfrînt trufia

ăcsaerugnu şi a arătat, cel <lintîi, mijlocul cel mai puternic şi sigur, prin care trebuia şi se

putea face unirea întregului neam. Mîndră <le fi aşezat{1 în preajma unor locuri atît <le

glorioase, mîn<lră <le trecutul în,ilt,itor şi nepieritor al Armatei în serul căreia este şi

ătizuălăc <le i<leea că şi în viitor va fi factor <leterminant în pregătirea şi <lesăvîrşirea

victoriei, Şcoala îşi începe activitatea pe baze tra<litionale, adaptate la cerinte noi."m În

noua calitate, Ion Antonescu a încercat să introduc,i o nou{1 programă analitică, pe baza

cerintelor izvorîte <lin Marele Rf1zboi, o a<lapt;u-e a şcoli la tehnica mo<lernă <le luptă.

Bun organizator şi gospo<lar, Antonescu a fru:ut Jintr-o cazarm{1 veche şi <leteriorată „o

ălaocş în care sînt ostaşi <le a<lmirat şi prin combinf1ri judicioase, a<lucîn<l statului

economii însemnate, a reuşit s{1 înzestreze acea şcoal{1 cu tot ce este necesar" 179 • Antonescu

a condus Şcoala cu 1111 „tact <leosebit", fiind un om de mare caracter şi cu un

2

•

2

36 Ion l\utouc.~cu, militur şi cliplonwl

sentiment al „camaraderiei foarte dezvoltat" 280 • Activitatea sa de la Sibiu, ,neobosită şi

,"ătnetepmoc a impulsionat radical mersul şcoli de la Sibiu, unde a organizat numeroase

exerci~i tactice. Din păcate, un accident de călărie suferit în primăvara anului 1921, care

era să-l coste viata, îi va provoca o amnezie şi se va afla aproape şase luni sub îngrijiri

medicale. Vointa şi caracterul său puternic au făcut ca vindecarea să se facă mult mai

rapid <lecit se aşteptau medicii. La 30 august 1922, avea să fie numit ataşat militar la

Paris, înlocuindu-l pe col. D.Sutzu. Nu a plecat însă, înainte de a-şi asigura un înlocuitor

care să-i continue opera. Într-adevăr, a găsit acest înlocuitor în persoana colonelului

,ucsecălăB.C fost şef al Operatiilor la Armata a II-a condusă de generalul Al.Averescu.

,,Domnule colonel - îi spunea Antonescu noului şef al Şcoli de la Sibiu - numai în Dv.

pot avea încredere că tot ce am făcut la Sibiu va fi continuat şi îmbunătătit. Vă rog,

pentru binele cavaleriei, să primiti acest post." 2 " 1 Scurta şedere a lui Antonescu la Şcoala

ălaicepS de Cavalerie s-a concretizat prin punerea acesteia „pe baze moderne", atît din

punct de vedere al călărilor, cit şi al instruc~unii generale şi profesionale, ofiterul

superior îndenmîndu-şi elevii ,,.c;pre cultul cinstei şi al demnităti"

• Comandantul Şcoli

de Aplicatie de Cavalerie, colonelul Moruzi, şi inspectorul Cavaleriei, generalul de

divizie Sinescu, îl propuneau, datorită rezultatelor remarcabile obtinute la Sibiu, pentru

înaintare exceptională la gradul de general, cînd „va avea vechimea cerută de lege".!ll 3 •

Antonescu nu a fost avansat atunci, dar a fost trimis în Franta în calitate de ataşat militar,

numirea sa urmărind rezolvarea problemelor pendinte militare româno-franceze, ca şi a

altor chestiuni în care competenta şi caracterul său puteau fi holărîtoare.

Ataşat şi 5. militar la Paris, Londra Bruxelles

(1922-1926)

Numit ataşat militar la Paris, la 30 august 1922 2 •~, Antonescu va sta în capitala

Frantei pînă la mijlocul anului următor. La I ianuarie I 923 era acreditat, în aceaşi

calitate, la Londra 2 " 5 şi Bruxelles, dar prezentarea la post s-a produs mai tîrziu. Plecarea

lui Antonescu în vest nu era întîmplătoare. Colonelul Antonescu vizitase, pînă atunci, de

mai multe ori Franta. Misiunea sa externă avea să se dovedească benefică pentru tară, în

cel putin trei ipostaze: I. lucru în cadrul Comisiei Reparatiilor, îndeosebi la îndeplinirea

clauzelor art.181 din Tratatul de la Trianon; 2. lichidarea datoriilor de război ale României

către Franta şi Anglia; 3. încheierea unor contracte militare avînd drept scop dotarea

cu echipament şi arme a trupelor române. Unii autori mai putin avizati, ca de exemplu

Ivor Porter, consideră că trimiterea în strf1inătate a lui Antonescu se lega de accidentul

suferit de el în 1921, Parisul şi Lonura reprezentînd „misiuni mai pu~n active" <lecit

functiile pe care le-ar fi ocupat în tară. Dintr-un document militar intern rezultă că

,.plecarea" s-a datorat dorintei Ministerului de Război Je a-l feri Je „situatia delicată"

ătatluzer în urma unui conflict petrecut în garnizoana Sibiu în 1922. Colonelului Antonescu

i se imputau greşeli privitoare la „disciplinfl'' şi faptul cf1 „se obişnuise numai să

comande, iar pînă la grauul ce-l avea, m1 învătase încă să asculte" 2 " 7 • Documentul

respectiv mai consenma că „spiritul de disciplină şi subordonare" 2 "" îi erau total necunoscute

colonelului. Noi nu împărtăşim, în întregime, continutul adresei, cunoscînd că

seriozitatea şi intransigenta ofiterului superior îi aduseseră, încă <lin anii primului război

mondial, numeroşi adversari. Din aceste motive, duşmani săi m1 pierdeau nici o ocazie

pentru a-1 discredita în fata conducerii Ministerului Je Război sau a opiniei publice.

Familiarizarea colonelului Antonescu cu unele chestiuni penuinte româno-franceze

s-a petrecut mai devreme <lecit anul 1922. La 31 martie 1922, împreună cu Victor

492

•

/'fata şi nhplat,1 istorii:i 37

şi

Război Franţei

itşerucuB generală plăti

şi

ăzecnarf să sumă

să plătită c.lupă

Brătianu, să plată adoptată

c.lupă Război

itşerucuB rugămintea însuşi

şi văzut

Reparaţi,

şi „prac.lă război şi

telegramă, Bucureşti să

şi

Bucureşti

şi „rechiziţi şi

război", Bucureşti.

acem,tă alcătuite

iş Bucureşti că

cărei

şi

apărarea

Vintilă Brătianu, şi înlăturat

Antonescu, ministrul României la Paris, comandantul Negrescu colonelul Sutzu au

comunicat oficialilor Ministerului c.le al ac.leziunea guvernului c.le la

la continuarea contractului c.lin 28 decembrie 1920, în forma a

unei sume c.le 13 milioane c.le franci în exercitiile financiare c.lin 1922 1923. Partea

urma livreze României 7 escac.lrile Breguet. O c.le 6 milioane franci

trebuia fie în exercitiul financiar 1922. Victor Antonescu, o consultare cu

Ionel urma avizeze moc.lalitatea c.le (petrol sau franci). 289

Imediat sosirea la Paris, Ion Antonescu s-a adresat Ministerului c.le c.le la

cu c.le a se trimite o serie c.le acte - unele elaborate c.le el în

anii 1919-1920 - necesare pentru sustinerea „cauzei" României la Comisia Reparat.ii lor.

ENeculcea, generalul Gorski, Victor Ion Antonescu l-au pe reprezentantul

Comisiei c.le Sonolet, cu care au abordat caracterul operatiunii c.lin Ungaria

(1919) dreptul României la c.le rechizitii". Ion Antonescu solicita,

printr-o factorilor c.le decizie c.le la acte probatorii care fie incluse

în raportul pe care Sonolet îl redacta, privitor la istoricul caracterul operatiunilor

României c.lin Ungariam. Guvernul c.le la era interesat îndeosebi c.le aplicarea

art.181 c.lin Tratatul c.le la Trianon- capitolele VI VII- referitoare la

capturi c.le aceasta fiinc.l c.le un „interes capitaJ":?9 1 pentru Existau

divergente serioase între continutul memoriilor, în chestiune, c.le unguri

români. Ion Antonescu transmitea la punctele c.le vec.lere ale Marilor

Puteri trebuiau amendate serios în favoarea României, a actiune c.lin 1919 se

datorase „cererii insistentei"m Aliatilor. În Comisia Reparatiilor, România s-a pronuntat

pentru art.181 c.lin Tratatul c.le la Trianon:?9·'. Eforturile lui Titulescu, V.Antonescu,

E.Neculcea ale colonelului Ion Antonescu au încerelirăc

şi săi răsnirna adevăru)

că Bucureştilor

Război

că să după următoarelor

miniştri

şi

şi

că să Deşi

guvernului de la Budapesta ale reprezentantilor de a

Paralel cu aceste actiuni, Ion Antonescu a cerut, în numele României, un credit de

100 milioane de franci pentru cumpfirarea c.le material militar. Generalul Buat i-a transmis

cererea „va fi obiectul celei mai binevoitoare"M actiuni din partea

Ministerului de al Frantei. Lt .col. Desroziers, de la Statul Major General Francez,

a specificat împrumutul urma fie acordat îndeplinirea conditii:

I. stabilirea „conc.litiilor financiare" între cei c.loi de finante; 2. constituirea unei

comisii de tehnicieni, cu puteri depline, pentru a alege receptiona materialul; 3. preturile

se fixau la receptionarea materialului; 4. francezii ofereau materiale vechi noi; 5.

în privinta avioanelor, guvernul francez putea oferi aparate noi sau vechi:!%. Antonescu

credea e „inutil risipim banii luînc.l avioane în uz" 2 " 7 • initial Poincare declarase

ăc a solicitat parlamentului votarea creditului, ulterior, preşedintele Consiliului de miniştri

al Frantei şi-a moc.lificat „întrucîtva" prima atitudine, deoarece existau conditiuni

diferite de acelea ale guvernului român:N". Antonescu a crezut de cuvintă să-l vadă pe

lufeş misiunii poloneze care negociase un acorc.l asemf1ător, întîlnirea avînd loc la 2

octombrie.

Antonescu a comunicat, la 5 octombrie 1922, rezumatul întîlnirilor avute cu ataşatul

militar şi şeful comisiei tehnice poloneze de receptionare a materialelor. Primul i-a oferit

o serie de date referitoare la situat.ia politică şi militară a Rusiei. Ataşatul militar român a

retinut că forta combativă a Armatei Roşi era „redusă", iar Polonia, cu toată acţiunea

din 1920, .,n-a putut obtine nimic". În ce priveşte creditul de 100 milioane, şeful comisiei

tehnice poloneze i-a prezentat „conditiile" în care s-a încheiat contractul cu Franta -

plata începea în 1924 şi se făcea în 14 rate. Antonescu nu era de acord cu trimiterea unei

comisii numeroase - cum era cea poloneză- deoarece, transmitea el, .,cu l(l(l milioane

nu se va putea cumpăra mare lucru"m. După întîlnire, Antonescu l-a revăzut pe Buat de

la care a aflat că parlamentul francez a aprobat creditul de 100 milioane şi, pînă la

38 !ou AIIIOIIL'SCII, milit.1r şi dip/0111.1/

stabilirea „condiţilor" financiare, Bucureşti puteau trimite comisia tehnică pentru stabilirea

acordului în privinţa alegerii materialului.

Negocierile în problema creditului de 100 milioane de franci au continuat pînă în

aravămirp anului 1923; între timp, acon.larea sa a fost asociată lichidări contractului

petrol din 1920 şi rezolvări de către partea română a plf1tii canonierelor şi locomotivelor

„Felton"JOO. Antonescu nu a fost de acord ca problema creditului să fie subordonată

irătpeca lichidări contractului petroJ·•:ii. La 16 febrnarie 1923, printr-o scrisoare adresaăt

controlorului general Soubeyrand, colonelul Antonescu repeta punctul de vedere al

,rolitşerucuB care îl instruise pe reprezentantul său diplomatic de la Paris să ceară ca

suma de 100 milioane de franci - reprezentînd costul canonierelor şi al locomotivelor

„Felton" - să fie adăugată creditului care se negoc1a'" 2 . Ion Antonescu sugera pftrtii

franceze „urgentarea" acord[uii creditului, ort ce întîrziere putînd avea „grave consecinte"J03

pentru România.

La 27 februarie 1923, dup[1 discutii lungi şi anevoioase, I. Antonescu anunta pe

reprezentantul României la Paris că în urma conferintei avute la Ministerul de Razboi

francez „s-a căzut complet de acord în privinta lichid:Irii contractului petrol"·\(••. Întelegerea

s-a făcut în „avantajul" României; guvernul francez renunţa la aproximativ 600.000

de franci din indemnizatiile pretinse initial, astfel c:"t Romfmia 1111 mai pierdea decît

300.000 de franci. Ministerul de Rrizboi ue la Bucureşti îl instruise pe Antonescu „să

accepte" lichidarea cu toate indemnizatiile cerute ue guvernul de la ParisJ05, ceea ce

ofiterul român nu acceptase cu plăcere. Mai mult, el constata că uelegatii români facuseră

,,involuntar, nrnlte greşeli pe timpul exec11t[1rii contractului petrol"·\(16. Ministrul de Finaneţ

francez nu era de acord ca suma uatorată ue Romfmia, pentru locomotivele „Felton".

7

ăs„ fie înglobată"J0

în creditul de 100 milioane de franci. Cea ue a doua chestiune, aceea

a canonierelor,era mai greu de rezolvat întrucît guvernul român întîrziase cu răspunsurile

la desele uemersuri ale Franţei. Exista probabilitatea ca Ministerul de Finante francez să

nu pretinuă numaiuecît „plata integrală" a sumei uatorate. ci unar aJungerea la 1111

,,aranjament oarecare"-' 0 •.

aiţuloS auoptată şi înscrisă în procesul verbal uin februarie 1923 satisf[1cea interesele

ambelor guverne finucă, pe ue o parte, Franta reuucea cu 571.524 de franci inuemnizatia

ăturec initial, iar pe de alta, România nu mai pieruea din cauza lichiuări uecît aproximativ

300.(l(l() de franci-' 0 ". Antonescu credea că „<lacă România n-ar fi fost presată <le

urgenta creditului de 100 milioane <le franci şi ar fi continuat <liscutiile. se putea reduce

iş mai mult paguba ce suferim"·•w. În urma demersurilor lui Ion Antonescu, Ministerul

de Finanţe francez a aprobat la 31 martie începerea reception:Irii materialelor, înainte de

votarea creditului. Departamentul francez cerea, urept acoperire a cheltuielilor <le re

,eiţpec blocarea de către România a unei sume în banc:"t pe numele său, deo:uece sumele

rezultate din lichidarea contractului petrol se blocau pîn;1 la rezolvarea plăti canonierelor

iş locomotivelor „Felton"-' 11 .

Activitatea lui Antonescu, în timpul misiunii de la Paris, m1 s-a rezumat numai la

negocierea creditului de 100 milioane de franci şi la rezolv:uea contractului petrol, uar şi

la lichidarea datoriilor ue război ale României cMre Franta, care se ridicau la

1.106.072.899 franci 312 . Acest lucru era mai greu ue realizat integral deoarece Antonescu

fusese numit, de la I ianuarie I 923, ataşat militar la Londra. Fată ue noua situatie,

Antonescu propunea, la 27 aprilie 1923, o reevalu:1re a prioritf1tilor guvernului ue la

.itşerucuB Deoarece tratativele pentru obtinerea creditului de !(XI milioane <le franci se

,ăresanimret Antonescu sugera ca <le finalizarea lor să se ocupe colonelul Petrescu, şeful

Misiunii militare române din Franta. După opinia sa, mai rămîneau <le urmărit: votarea

creditului <le către parlamentul francez şi începerea utiliz[1rii lui. Între ari;umente, Antonescu

va constata că receptia materialelor a început înainte <le votare·''-'. In ce priveşte a

1

61

•

l'far.i şi r.l.~pfat,1 istorh.•i 39

doua chestiune - aceea a <latoriilor <le război către Franta - pentru care Antonescu

primise, prin Serviciul Lichi<l{trilor, sarcina <le a se ocupa <le rezolvarea ei, ataşatul

militar consi<lera că este mai bine ca <le ea să se ocupe „aceia care au început-o şi, <leci,

o cunosc în toate amănuntele".1

• Colonelul Antonescu prezenta greutăţile întîmpinate în

rezolvarea acestei chestiuni şi imposibilitatea <le a o termina ,,repe<le" deoarece, practic,

„nu avea nici un ajutor". Obstacolele proveneau şi <lin faptul că „lichi<larea" însenma „şi

irăcifirev <le cifre, de facturi, control <le registre, stu<liere <le <losare, <liscutii verbale şi

scrise etc" 315 • Nu exista intentia lui Antonescu <le a se <lebarasa <le rezolvarea acestor

chestiuni <leosebit <le importante pentru bunul mers al raporturilor bilaterale româno

-franceze. Om practic şi realist, Antonescu se gîn<lea la eficienta şi rezultatul final al

rolinuiţca întreprinse. Propunerea sa viza ca „lichi<larea" să se facă la Bucureşti <le

Serviciul Lichi<lărilor, <leoarece avea personal numeros şi putea trata toate chestiunile

direct cu francezii, prin interme<liul ataşatului militar. În cazul neaceptări solutiei

propuse, Antonescu opina că problema putea fi <lată în grija colonelului Petrescu, <lornic

de a colabora. Problema contractului petrol era „principial terminată"·

Seriozitatea colonelului Antonescu rezultă şi <lin mo<lul cum ve<lea el rezolvarea

ăcitcarp a contractului petrol - <lupă verificarea facturilor şi efectelor bal antei <lefinitive,

între cre<litul şi <lebitul român, se putea trece la comenzile <le aviatie în contul sumei <le

I milion <le franci rezultîn<l <lin lichi<l,tre. De altfel, <le primele operatiuni, sub în<lrumarea

<lirectă a lui Antonescu, se ocupa căpitanul Mincu, iar comenzile <le aviatie se puteau

efectua <lupă <leblocarea, <le către guvernul francez, a sumei <le 620.000 franci, aceasta în

functie <le rezolvarea chestiunii camioanelor şi a locomotivelor. Fată <le situaţia concretă,

Antonescu nu ve<lea prezenta sa la Paris „in<lispensabilă", <le aici necesitatea prezentări

ia postul <le la Lon<lra. În caz contrar. exista posibilitatea ca autoritătile engleze să

interpreteze „<lefavorabil" absenta sa repetată <lin capitala Angliei' 17 •

Preocupat peste măsură Je chestiunile amintite, Antonescu a trimis la Bucureşti

eniţup rapoarte referitoare la situaţia militară şi politico-<liplomatică a Franţei. Acest

aspect era sesizat şi <le şeful Diviziunii a li-a, colonelul a<ljutant I.Florescu, ce găsea o

ăzucs în faptul că ofiţerul romfm lucrase intens ,,relativ la furniturile <le material <le

"iobzăr cu guvernul francez. Generalul Gorski, la rîn<lul său, constata că Antonescu „nu

a avut o activitate informativă folositoare Marelui Stat Major" <latorită „însărcinărilor

laterale" vis-a-vis <le coman<la Je material în Franta. Atît Gorski cit şi Florescu nu uitau

ăs amintească <le „capacitatea militară incontestabilă, caracterul, curajul răspun<leri şi

"avitaiţini ca şi „aptitu<linile milit,tre <le reală valoare"- 11 •.

Din perioa<la pariziană a lui Antonescu ne mai retine atentia grija sa fată <le reputaţia

irăt sau <le cei care, aflaţi în serviciul patriei, sufereau accidente cu urmflfi grave pentru

viitorul lor. Caracterul sf1u integru, corectitu<linea, patriotismul, solicitu<linea au ieşit în

ătnel<ive şi şi

ofiţerul rezervă îşi însuşise

preşedinte Foştilor Combatanţi.

hotărî ieşirea

plătit escrocată .,că ţări să

achitată". Fată reprobabilă

Reformă greşeli

,ănuicnim şi însuşire apartinuseră"-'". Ataşatul

său: că aprobă

ăcl<nif că să rişte sumă fără să riscăm,

greşeli să şi să

străinilor"-'°. Şi sănătf1ti,

în trei cazuri Jepistate Je noi în arhivele militare: Ser<laru, Ianculescu

Munteanu.

Primul, în Virgil Ser<laru, frau<lulos suma <le 2.000 Je

franci - el era al filialei române a Fe<leratiei Interaliate a

Ser<laru se, <le la sine putere, acestei liliale <lin ca<lrul Fe<leratiei. Antonescu

a suma F.I.F.C.-ului, motivînJ cu <lreptate: este în interesul ca

fie ime<liat <le comportarea a lui Ser<laru, Antonescu propunea

a<lucerea lui în fata Consiliului Je „pentru grave în contra onoarei,

falsuri Je fonduri care nu-i militar scria în

finalul raportului .,în caz nu se proce<larea, voi suporta personal paguba,

cre<l este mai bine unul o important:"1, <lecit <lin

cauza unuia, se piard,i prestigiul încre<lerea <le care trebuie se bucure tara

în ochii un alt oliter, Clonam. venit <le la Paris pentru îngrijirea

1

•

2

•

40 /ou A11to11csc11, militoir şi diplo11wt

a primit - în anul 1922- 600 de franci, sumă pe care, la 30 aprilie 1923, Antonescu încă

nu o recuperase 321 •

Locotenentul în rezervă Aurel Ianculescu, din Regimentul 13 infanterie, a devenit

infirm la Paris, în momentul în care participa la un Congres general anual al combatanţilor

tuturor statelor aliate. Antonescu se adresa Ministerului de Război - cabinet - cu

aetnimăgur de „a se asigura existenta unui om· care este, în mod evident, victima cauzei

de interes general în serviciile căreia se găsea"-'

În timpul negocierilor contractului petrol şi a datoriilor de război către Franţa, colonelul

I.Antonescu a beneficiat şi de sprijinul unor personalităţi franceze, în special

Soubeyrand. Acesta din urmă ocupa o situaţie „preponderentă" în Ministerul de Război

iş Bucureştilor

şi şi

şi „pagubă"

Război,

război, preluată

militară română

Război

satisfacţie. telegramă, că

prin el s-au putut „concilia" interesele bilaterale. Antonescu solicita

decorarea acestuia, ca a altor personalit{1ti civile militare franceze. Prin iscusinta lui

Antonescu întelegerea acestora, România a putut evita o de un milion de

franci3 23 •

Ca urmare a sugestiilor înaintate de Antonescu Ministerului de chestiunea

comenzilor materialelor de în contul celor 100 milioane de franci, a fost

de Comisia din Franta - rezultatele negocierilor lui Antonescu se aflau

înscrise în trei dosare cuprinzînd peste 200 de lile' 2 '. Ziarul Epoc:1 l-a „atacat" pe

colonelul Antonescu, oliterul superior român cerînd avizul Ministerului de pentru

a ob~ne Într-o din 23 aprilie 1923, Antonescu aprecia „insulta",

ăturăpa că „îşi făcea

aiţnevnoC militară

Război,

ăs ataşat

Totodată, şi ataşat

şi

lîngă informativă caracteristică ataşat

căutat să facă cunoscută

dnîrutălnî „răuvoitoare"

alcătuit

aecăf război

şi intenţile să înlăture

ap'ăreau

paşnice creşterea

său apărări Aşa explică atenţia

străinătate. româneşti şi

corespunzătoare. întîmplător,

ilustrată şi că, t,iră, şcoli

în ziarul respectiv, se datora faptului el datoria"-' 25 •

s-a semnat la 25 aprilie 1923, dar receptia materialelor, din cauze

de ordin tehnic, s-a mai amînat cîtva timpn".

La 22 mai 1923, prin Ordinul nr. I 392 al Ministerului de Antonescu trebuia

ia în primire postul de militar la Londra-' 2 ', dar prezentarea sa s-a produs abia la

l iulie 3211 • Antonescu a girat, în perioada 1923-1926, postul de militar

în capitala Belgiei3 29 •

În timpul misiunilor de la Londra Bruxelles, Ion Antonescu s-a remarcat pentru

eforturile depuse. Pe activitatea propriu-zis{1, unui

militar, Antonescu a adev{1rata istorie a poporului român,

în felul acesta atacurile din unele publicatii londoneze. Astfel, la

solicitarea lui W.Steed, director la Times, el a materiale documentare prin care

cunoscute opiniei publice engleze eforturile României din anii primului

mondial-'-'°, precum pacifice ale tfirii sale. Se urm{irea se informatiile

false care în unele publicatii londoneze, referitoare la caracterul participfirii

României la prima conflagratie a secolului.

Pronuntîndu-se pentru relatii cu toate statele, România nu a neglijat

potentialului militar în vederea hotarelor na~onale. se

forurilor de resort pentru dotarea armatei române cu material militar provenit, în marea

lui majoritate, din Bugetele militare au fost în general mici ele

nu au permis o înzestrare Nu dorinta de pace a României

este de faptul în perioada 1920-1930, în s-au construit 2 .OOO de

iş numai cîteva cazărmi-'-'

Anglia a fost una din tările exportatoare de armament şi alte materiale militare.

Guvernul român s-a arătat, în anul 1922, interesat în cumpărarea unor materiale militare

de la Londra. Prin nota expediată colonelului Antonescu de Ministerul de Război, se

solicita War Oftice-ului cedarea unor lovituri pentru obuziere şi cartuşe, costul total al

materialului ridicîndu-se la circa 20 de milioane de franci. Preturile urmau să se stabiăc;<.ael

prin analogie cu cele francezem. La începutul anului următor, Marele Stat Major

de la Bucureşti hotăra comandarea unui material militar în Anglia, din care 40 de

Pfat.i şi ril.~pfata islorh•i 41

şi

natură.

să că

şanse reuşită. că externă

geografică

şi tări, şi

priveşte

militară exclusă

să găsească

coperări

încă

audientă

Împreună

deosebită

şi şi

război şi şeful

două făcut

procente viza armamentul, 30 munitia, 20 geniul, iar 10 transportul cheltuielile de

receptiem. Ministrul României la Londra, Titulescu, oferea trei solutii: un credit pe

termen lung de negociat cu Trezoreria; un depozit britanic de arme în România; un

împrumut de arme în A treia solutie implica pentru România obligatia de a

restitui, la termenul dat, obiectele împmmutate sau valoarea lor, chestiunile financiare

urmîn<.1 fie examinate mai tîrziu. Diplomatul român opina prima solutie are cele

mai mari de Era evident politica a României viza, mai întîi,

zona în care se atla tara. Trebuiau contracarate efectele propagandei „subversive

anarhice" de la granitele România neputîn<.1 conta pe improvizatii ajutoare334

provenite de la membrii aliantelor defensive. În ceea ce efectele acestor

aliante - credeau unii factori de conducere - nu era posibilitatea ca, din

cauza complicatiilor externe, statul se în situatia de a conta numai pe fortele

lui proprii3J 5 •

Un a.<;pect important al militare româno-britanice l-a constituit acela al

aeronauticii, care în 1925, atunci cinu Antonescu se afla la Londra, se atla în plin

proces de formare. Pentru completarea flotei sale aeriene, România a comandat 60 de

avioane Siskin 33 '1.

La Bruxelles, Ion Antonescu a fost primit, la începutul lui aprilie 1924, în

de prezentare. cu ministrul român din capitala Belgiei, Catargi, Antonescu a

purtat <.liscutii cu regele Albert. Suveranul belgian a confirmat „a<.lmiratiunea sa

pentru rezistenta, bravura, sobrietatea <.liscip,ina" soldatului ofiterului român 3 J 7 •

Discutiile cu ministrul de - Forthomme Marelui Stat Major, s-au purtat în

juml chestiunilor specifice armatelor celor state. Colonelul Antonescu a

ătnitşonuc greutătile belgiană şi „ocupări

Totodată, şi mo<.lalitătile întărire colaborări

legată

război îşi trădase

să pună capăt

străinătate, „extrădarea şi autoritătilor româneşti

londoneză, să

fructuoasă,

dezvăluie

,ăcsaen benefică, să mă

lutaşatA măcar

să ceară

său, adresată că

şi reciprocă"m stăteau arătat,

fată sănătatea şubredă

bună propagandă

să Bucureşti să facă să

ărapsid explicabilă

şi autoritătile şi şi

şi indiferentă Dacă păstrat

cu prin care trecea armata datorate, între altele,

Ruhrului"JJs_ s-au abordat de a militare

bilaterale.

Cîteva luni mai tîrLiu, Antonescu revenea cu o scrisoare de „cazul" li.col.

Dimitrie Stur<.lza care, în anii primului mondial, patria trecîn<.1 la

inamic. Antonescu cerea se „impresiunii detestabile" pe care ex-ofiterul o

produsese în prin preda.rea lui competente"JJ9_

în perioada Ion Antonescu a avut privilegiul colaboreze cu viitorul

mare diplomat N.Titulescu. A fost o conlucra.re amîn<.loi a<.lucîn<.1 importante

servicii României. Corespondenta dintre cei doi ne frapant conlucrarea priete

Titulescu apreciind, m1 numai o <.lat:1, .,nu pot <lecit felicit de

colabora.rea colonelului Antonescu"·'·"'.

militar nu avea nici un functionar pentru a se ocupa de treburile

zilnice, ceea ce 1-a determinat pe Titulescu Externelor remedierea acestei situatii

„anormale"J 41 , La rîn<.lul Antonescu aprecia într-o scrisoare diplomatului

,.dragostea încrederea la baza prieteniei lor. Antonescu s-a

în mai multe rîn<.luri, atent de a ministrului României de la

Lonura 3 H.

Preocupat de efectele pe care o în Anglia le putea avea pentru

România, Antonescu ~nea avertizeze factorii de decizie de la

„impresia pe care o au cei de aici, în privinta <.liferentei pe care

poporul noastre o fac între francezi englezi. Exagera.re de sentimente

gesturi, umilitoare de nrnlte ori pentru unii pentru altii. am fi o

ătsuj măsură şi în această <.lirectie, sînt sigur că ta.ra ar fi profitat mai mult."JH Ataşatul

militar solicita forurilor milita.re româneşti să consolideze legf1turile cu organizatia foştilor

luptători englezi, participarea la Congresul F.I.D.A.C. (Federatia Interaliată a Foştilor

42 /ou /111/<>1wscu. militar şi diJJl_o_11_1._1t _________ ~

,)iţnatabmoC să uesfaşoare

vicepreşeuintele să

Război să profităm

arăta că şi autoritătile

işaeleca atenţi festă multă

finucă că şi

,ăc dacă puţin şi

şi şi, că

Război şi

iţ şi rămas fără

Bucureşti şi

Bucureşti

eliţamrofni ueţinute

înlăturat ştirile

Bucureşti, legătură

ătsaeca şi

„logică ireproşabilă şi clară

Totodată,

,ănamreg- şi

conţinutul

Bucureşti

şi

lutnemaşata <.!ouă Societ{1ţi

urmărită Bucureşti.

faţă păstrarea şi

căutat să auevăratele intenţi

necesară

îşi

şi neliniştea Bucureştilor

ăc inconştient

şi cunoştinţa Străine, că

irărugisa integrităti şi

ăc să apărăm şi, dacă

arăta,

către asigurările

roliţailA

işnivnî să obişnuiască obişnui)

Aliaţi interesează şi

,răv

,iţătin ueţinătorului importantă

iţătsejaM

serioasă"-'lJ. să neliniştească

eraotăcunoc Bucureşti, ataşate

care urma se în toamna lui 1925 la Lonura, ueveninu obligatorie.

În acest scop, organizatiei engleze urma viziteze România.

„Este bine - avertiza Antonescu la 5 aprilie 1924, Ministerul <.le - <.le

orice ocazie pentru a englezilor poporul noastre au pentru ei

pe care le mani cu exagerare, uneori, pentru francezi. Subliniez

acest fapt, am zilnic impresia el este apreciat aici cum se cuvine sînt sigur

în exprimarea sentimentelor sale poporul ar fi mai exagerat cu unii mai

atent cu altii, altele ar fi raporturile <.!intre noi Anglia poate foloasele ar fi mai

n1ari ."- 145

Rapoartele londoneze, expeuiate <.le Antonescu Ministerului <.le unor uirec

ale acestuia, se remarcau prin precizia acuratetea informatiilor. Nu au

ecou la sintezele privind politica sovietic,i implicatiile pe care aceasta o

putea avea asupra României. Colonelul Antonescu a tinut la curent cu toate

<le Statul Major General Englez asupra Rusiei, ele fiind de „1111 real

folos" României. Datele exacte oferite <.le Antonescu au exagerate care

inuicau un proxim atac al Sovietelor asupra României-'"', evitînuu-se în felul acesta

cheltuieli inutile <.le milioane <.le lei. Telegramele expeuiate la în cu

chestiune, ,.au avut o valoare o intluent,i folositoare stuuiilor Marelui Stat

Major", ele caracterizînuu-se printr-o o veuere a lucrurilor"m.

Antonescu observa cooperarea, <.lin ce în ce mai fructuoasf1, sovietomai

ales în uomeniile economic militar·"".

Rapoartele militare ale colonelului Antonescu completau, în mou fericit,

diplomatic al telegramelor expeuiate la de Titulescu. Londra reprezenta, în

acel moment, principalul punct al diplomatiei europene. Legatf1 <.le România prin angajamentele

asumate <.le Londra în cadrul sistemului tratatelor <.le pace <.le la Paris, ca prin

celor state la principiile Pactului Natiunilor, politica Angliei

era cu ueosebit interes la Interesa, mai ales, pozitia Foreign Oftice

-ului <.le statu quo-ului european. În acei ani, atît Titulescu cît Antonescu

au uescifreze ale politicii Londrei. Dacf1 pentru Antonescu

era o reevaluare a politicii Romf111iei, parcf1 prea înfeudat,"i Quai u'Orsay-ului,

pentru Titulescu interesau, mai ales, jocurile de culise ale Angliei.

Diferenuele între marile puteri puneau amprenta asupra raporturilor internationale

ale perioauei provocau uiplomatiei României. Titulescu scria

puterile occiuentale îi fac „impresia unor somnambuli care pun foc propriei

lor case"-''", aducea la lui I.Gh.Duca, ministrul Afacerilor

va face eforturi pe lîng{1 Foreign Office pentru a sprijini eforturile de pace ale României.

În august 1924, Titulescu insista pe lîng,i oficialii britanici pentru noi garantii „în scopul

teritoriale a Romf111iei"-'j('. Diplomatul era convins, ca Antonescu,

„trebuie ne interesele continentale sprijiniti pe Franta nu se poate

concursul britanic, ceea ce ar fi perfe.:t, cu bun:'1vointa Angliei"-•ii. Titulescu se

într-o scrisoare Duca, uezam:'1git <.le promisiunile britanice în special, <.le

în genere . .,Nu v{1d - scria el - frontul unic ferm, care singur ar putea face pe

<.le ieri se (sau s:'1 înceap,i cel putin a se cu noua oruine <.le

lucru (...). Marii se numai <.le Tratatul <.le la Versailles, <.Iar nu <.le

celelalte (Trianon, St.Germain), de Protocolul din 28 octombrie <.le la Paris."-' 52 Într-aueun

Memoranuum, <.lin 26 ianuarie 1926, aprecia dt, .,<.lin punct <.le veuere al oportuproblema

final al Basarabiei ar pfirea <.le mic,i Guvernului

Sale", iar „extinuerea spre Prut a avanposturilor sovietice nu ar constitui, în

sine, o primejuie Chestiunea aceasta nu putea uecît cercurile

<.le la ferm ap{irfirii statu quo-ului teritorial al României.

______________ l_'l,_·11_.1~~-·i_r.ispfat.1 istorici 43

işeD aflat în misiune oficială la LonJra, Antonescu a continuat să reprezinte ţara sa

la unele reuniuni internationale. Astfel, în perioaJa 16 iulie-16 august 1924, a avut loc la

LonJra o conferintă care s-a Jeclarat a fi „interaliată", la ea participînJ Anglia, Franta,

Belgia, Italia, S.U.A., Japonia. Portugalia, Grecia, România şi Regatul Sîrbo-Croato

-Sloven354. De fapt, lucrările reuniunii Je la LonJra s-au Jesfăşurat între Anglia, Franţa,

S.U.A. şi, mai tîrLiu, Germania. Titulescu, reprezentînJ România, împreună cu ENeculcea

şi col. Ion Antonescu, observa „Jiferenta Jintre statele mari şi mici care nu a

întîrLiat a reapărea chiar Jin prima şeJintă a conferintei"·155 • Nu ne propunem aici să

măuler această problematică, ci numai să facem unele sublinieri. La 21 iulie 1924,

Titulescu îşi arăta nemultumirea fată Je tratamentul aplicat Je Marile Puteri statelor mici

în chestiunea reparatiilor; situa\ia, consemna el. .,e cu atît mai grea, cu cit acestea Jiu

ămru lucrează unele împotriva altora. sau 1111 ne sustin"m,_ La LonJra, Titulescu a expus

pozitia Bucureştilor în problema reparatiilor, prezentînJ ş1 un memoriu în care apăra

statele mici şi Jemonstra Jrepturile României la reparatii 151 • Titulescu opina să se accepte

planul Dawes. Jar consiJera. într-un memoriu separat, c[1 „voi face toate rezervele

iş voi expune întreaga chestiune a reparatiilor pentru ca el (memoriul/n.n.), să fie Jiscutat

atunci cînJ toate aceste chestii vor face obiectul unor Jezbateri interaliate"J 5 •, La 28 iulie,

Titulescu Jeclara oficial că România aproba planul expertilor, consiJerînJu-1 un

instrument menit să reglementeze moJalitătile Je plată Jin partea Germaniei, Jar consiăreJ

că „actuala conferintă nu are căJerea a se pronunţa asupra niciunuia Jiu Jrepturile

iş obligaţile statelor în materie Je reparatii şi Jatorii Je război, care vor trebui reglementate

ulterior"J 59 • Declaratia era ÎIS<)Ută Je 1111 amplu şi Jocu mental memoriu explicativ în

care erau înscrise Jespăgubirile Je rf1zboi, Jatoriile externe şi obligatiile impuse României

prin sistemul tratatelor Je pace Je la Paris. Memoriul a proJus nelinişte, ex-premierul

DaviJ LloyJ George interpelînJu-1 în parlament pe Ramsay Mac-DonalJll,('. CoresponJenta

expeJiată în \ară Je Titulescu prezenta Jesfăşurarea lucrărilor conferintei, ale

ierăc Jate tehnice „se moJificau Je trei ori pe zi". ,.România, consemna Jiplomatul, a

putut face toate greşelile. Dar România a suferit şi toate neJreptătile. Greşelile i-au fost,

întotJeauna. măsurate cu metrul. NeJreptatea şi Jrepturile, cu milimetrul."·161 Concluzia

asupra tuturor negocierilor financiare, Jintre anii 1919-1925, reiese clar Jintr-o Jepeşă

ătaiJepxe Je Titulescu: .,De cinci ani asistf1111, Jacă nu la sabotajul complet al reparauunilor

Jiu partea anglo-saxonilor, cel puun la vădita tendinţă a acestora Je a reduce

,elinuiţaraper nici prea mult pentru a nu împuternici Germania, Jar destul Je simtitor

pentru a împiedica Franţa să nu iasă prea repede Jiu greutf1tile războiului ." 36 ~ La conferinta

Je la LonJra, Titulescu a înfitişat, pe baza unei temeinice analize, modul în care

statul român a fost Jezavantajat în urma repartiz:lrii cotelor părti Jiu volumul reparatiilor

iş a cerut să se revizuiască procentul oferit la Spa. Totodată, el a mai revendicat participarea

României la executia planului experulor şi S<)lutionarea chestiunii Jatoriilor Je

,iobzăr în functie Je scopul în care au fost contractate, Je modificările pe care le-au

suferit Jupă semnarea tratatelor. Je cota parte obtinut{l asupra reparatiilor şi Je nevoile

reconstructiei economice a Europei"''.

Tot în anul 1924, Antonescu a participat la conferinta pentru dezarmare care a avut

loc la Geneva¼•, sustinînJ punctul Je veJere al Bucureştilor potrivit căruia Pactul

ităteicoS Nauunilor trebuia completat prin introducerea a trei elemente: arbitraj, securitate,

dezarmare. A cincea adunare a Ligii Naţiunilor. care s-a desfăşurat între l septembrie

şi 2 octombrie 1924, Comisia a III-a - ReJucerea armamentului, a avut ca preşedinte

pe I.Gh.Duca. Acest for în care a activat şi colonelul Antonescu - el a primit mandat să-l

ăcsaiucolnî pe Titulescu~'' 5 - a elaborat Protocolul pentru reglementarea paşnică a JiferenJelor

internationale, consiJerat a fi cel mai important Jocument al AJunări Jiu acel

anl<,6. Se preveJea obligatia statelor semnatare Je a nu recurge la razboi. ca mijloc Je

57

•

44 1011 A11l011csc11, milit.tr şi dip/011wt

reglementare a diferendelor şi se preciza, pentru prima oară, delimitarea cazurilor de

agresiune într-o formă incompletă. Atît Duca, cît şi Titulescu şi Antonescu propuneau

ca, în stabilirea căilor concrete de aplicare a normelor şi principiilor din acest protocol,

ăs se ia drept model documentele diplomatice perfectate de România cu statele din

cadrul Micii Antante şi cu Polonia şi să se treacă la încheierea unor pacte de neagresiune

bilaterale sau multilaterale între statele vecine din diferite zone geografice, înserîndu-se

în conţinutul acestora şi principiile recunoaşteri egalităti juridice a statelor, independentei,

suveranităţi şi păstrări integrităţi teritoriale-w. Documentul nu a putut fi adoptat

ătirotad poziţiei statelor revizioniste şi Angliei. La 6 octombrie, Titulescu scria lui Duca

,ăc ,,pentru a nu rămîne izolată, România va accepta protocolul (în problemele arbitrajului

şi securităţi, n.ns.), Jar va face o <leclaratie separată"-'NI. Protocolul <lin 1924 îi

aerăp lui Titulescu ca „un amestec <le ipocrizie şi <le ne<libăcie care repugnă firii mele

( ... ). Ipocrizie, pentru că se anuntf1 cu sunete <le goarnă o eră nouă în care agresorul va

ve<lea ridicîn<lu-se împotriva lui omenirea toată. Şi ... obligaţiunea <le asistentă nesancţio

.ătan Ne<libăcie, pentru că, necunoscîn<lu-se <lestul <le bine mentalitatea britanică, s-au

pus în text formule obligatorii, imperative şi în raport rezerve care le anihilează.".169

Protocolul <le la Geneva, a<loptat la 2 octombrie 1924, era mai acceptabil <lecît tratatul de

ătnetsisa mutuală, Jar Anglia s-a opus, ceea ce a <lus la eşuarea lui. Rezervele britanice

oglindeau, o <lată în plus, teama Angliei <le a interveni în Europa <le Est - un<le se

în<lrepta, în primul rîn<l, revizionismul german. Foreign Office-ul se opunea principiului

arbitrajului universal şi obligatoriu şi era prea puţin <lispus să supună reglementarea

ăcinşap obligatorie, problemele punîn<l în joc interesele esentiale ale Imperiului britanic.

ătal<O în plus, se observă <liferenta făcută între Europa oci<lentală - zonă vitală pentru

interesele britanice - şi Europa orientală, consi<lerată ca importantă pentru francezi.

Ion Antonescu a negociat în 1925 cumpărarea <le avioane engleze~ 10 • Firma „Armstrong

Si<l<leley" <lin Coventry urma să onoreze acest contract. Ataşatul militar român se

atăra nemulţumit <le fapn1I că <louă contracte anterioare <lezavantajaseră Bucureşti. La 4

aprilie 1925, Antonescu se a<lresa secretarului <le stat al Ministerului <le Război, generalul

Munteanu, în legf1Ură cu tratativele „Si<l<leley". Antonescu avertiza asupra pericolelor

la care se expunea România în cazul aceptări în totalitate a con<litiilor puse <le englezi,

ceea ce ar fi reprezentat o nou;i p;,gub;i i11 bugi:tul .'itiltului-' 11 • Corectitu<linea ofiţerului

superior român reiese şi <lin continutul telegramei pe care o expe<lia Direcţiei Superioare

a Aeronauticii: ,,LI.col. Popovici, împreună cu altii, eu inclusiv, au făcut cheltuieli <le pe

urma cărora statul român e p.igubit materialmente şi, cre<l, şi moralmente. Atît în

contractul Havillan<l 372 , cît şi în celelalte contracte <le aviatie, natura vinei şi gravitatea ei,

pentru fie(.,iţlfe, nu ar putea-o stabili, eventual, <lecît justitia."-"-'

Probitatea profesională, cinstea şi caracterul integru <lemonstrate <le Antonescu în

timpul misiunilor <le la Paris, Lon<lra şi Bruxelles, i-au a<lus pretuirea nu numai a lui

Titulescu, Jar şi a altor <liplomati şi oameni politici români. Cu cîteva luni înainte <le

încetarea misiunii, Titulescu îi scria <le la Nisa: ,,Colaborarea mea cu Dumneata a fost o

erecălp <lin punct <le ve<lere al raporturilor <le servici şi <lin cel al inimei ."-'' 4 Antonescu îi

,ael<nupsăr la 3 mai 1926, şi îl informa că nu va sta la Lon<lra mai mult <lecît pînă la

.ănmaot După ce îi <lorea însăn:1toşire grabnic:1, pentru a în<lrepta „ceea ce proşti strică",

Antonescu sublinia că mo<lul cum aprecia <liplomatul colaborarea cu el constituia „cea

mai bună recompensă"-'

La 14 iulie 1926, prin Înalt Decret Regal, Ion Antonescu era <lesărcinat <lin funcţia

de ataşat militar la L<.m<lra şi Bruxelles şi repartizat la Marele Stat Major 376 •

Pfata şi r,lspfat.i istori~•i

45

6. Comandant al Centrului de Instrucţie al Cavaleriei

de la Sibiu (1926)

Prin Înalt Decret nr. 3 196 uin 21 septembrie 1926, colonelul Antonescu era numit

comanuant al Centrului ue Instructie al Cavaleriei uin Sibiu - mutarea se făcea cu uata

de I octombrie 1926m. Vechi antipatii, uin perioaua anterioară, au răbufnit în septembrie

1926, anmci cinu generalul H .Cihoschi, comanuantul Corpului 7 Armată, solicita ca Ion

Antonescu să nu mai revină pe raza garnizoanei Sibiu ueoarece „spiritul ue uisciplină şi

suboruonare îi erau cu totul necunoscute"- 17 ". Din raportul înaintat ue Cihoschi generalului

Mircescu, ministrul ue război, reieşea că Antonescu, reîntors pentru o scurtă perioauă

în tară, ,,s-a pus uin nou, într-o situatie foarte uelicată"-'"N. Decretul regal, semnat ue

Feruinanu I, sublinia că mutarea lui Antonescu la Centrul ue lnstructie al Cavaleriei s-a

efectuat „în interesul serviciului, uupr, cerere, şi ca măsură uisciplinară"-"'l. Nu am găsit

probe care să confirme cele afirmate în raport ue generalul Cihoschi, mai ales că un

document uepistat de noi sublinia cf1, abia upă 20 octombrie 1926, Ion Antonescu

aesărăp definitiv Lonura. Revenirea sa în tari, era motivată, în primul rînu, ue faptul că

avansarea la gral.Iul ue general ue brigauă nu se putea face uecît prin prezenta sa în

România.

La Centrul ue Instmctie al Cavaleriei ue la Sibiu, Antonescu a stat pînă la 31

decembrie 1926, cinu a fost mutat comanuant al Regimentului 9 Roşiori'"'. Venirea lui

Antonescu la conuucerea Regimentului 9 Roşiori „Principesa Elena" s-a răsfrînt rauical

în viata acestei unită~ militare. Caracterul energic, hotfirît, simtul ueosebit al răspunueri,

seriozitatea, bunele îndemnuri în instructie şi auministratie şi-au pus amprenta asupra

evolutiei regimentului. Mai mult, Antonescu, în instruirea regimentului, a uat uirective

„practice, tinzi nu la o uesăvîrşire a pregf1tirii ue rfizboi, aplicatii tactice pe hartă cu

ofiterii şi pe teren cu trupa"·1• 2 • La Regimentul 9 Roşiori, Antonescu a stat pînă la 15 iulie

I 927, cinu avea să fie numit uirector al Şcoli Superioare ue R:"izboi-'•i.

7. Director al Şcoli Superioare de Război

iş secretar general al Ministerului de Război

Şcoli fructuoasă

alcătuirea întocmită", şefului

înşelat caracteristică întrevăzînd

realitătile

militară pregătiri

şi înlăturare

şi că

războiului căutat să repună ofensivă şi

avuseseră Război.

Şcoli Război, îmbrăcat formă

Ca uirector al Superioare ue Rf1zboi, Antonescu a uepus o activitate

în programei de stuuiu - ,,foarte bine uup:"1 opinia Marelui

Stat Major, generalul N.Samsonovici - care a constituit un pas înainte în progresul

acesteiam. Pe Antonescu m1 l-a starea ue acalmie epocii, el

aspre care îi pînueau pe înving:"1torii uin 1918. Din aceste motive, Anto

nescu era preocupat ue reuresarea a României, atît pe planul teoretice,

cit materiale 385 • El a început actiunea ue reînnoire a conuuitei militare, ue a

rutinei inertiei. Din acest punct ue veliere, putem afirma Antonescu a intuit caracterul

viitor, motiv pentru care a manevra în viteza

în operatiuni în drepturile pe care le înaintea Marelui Cursurile, în

timpul cit a functionat ca uirector al Superioare ue au o

ătautneca teoretic aplicativă şi, mai ales, practică, concretizate prin uese ieşiri în teren şi

irotălăc de instructie în scopul ue a pune elevul în situatii cit mai apropiate cîmpului ue

13

5

46

.eilătăb călătorilor să-şi

posibilitătile fiecărei

că şi să

acţiunile să

război că părti

,făcînJ analiză amănuntită făcut,

să poată învătăminte"

•

Şcoala Superioară Război unanimă

Lăzărescu, Comănescu

ş1 Şcoli

Război. său,

următoarea telegramă:

Aşa aşa

şi

Antonescu a initiat iJeea Je arme, în care elevii puteau Jea

seama Je reale ale arme în parte'"'. Colonelul Antonescu socotea,

astfel, viitorii ofiteri Je stat major comanJantii Je mari unitf1ti vor putea

coorJoneze Jiferitelor arme, pentru ca, Jin efortul comun al acestora, se

capete victoria 387 • Atunci cînJ se analizau marile victorii militare ale românilor Jin anii

primului moJial, Antonescu sugera nu este necesarf1 numai expunerea

pur istorice, ci, mai mult o a erorilor ce s-au ca Jin

aceste erori se trage maximum Je Mo<lul cum a conJus Jon

Antonescu Je i-a aJus aprecierea a comanJantilor

armatei române Je atunci - generalii Angelescu, Samsonovici, -

el fiinJ calificat Jrept „ofiter Je mare valoare". La I octombrie 1928'""'"' era numit

secretar general al Ministerului Je Rtizboi <letinîn<l, în cotmuare, comamla

Superioare Je Prietenul Nicolae Titulescu, îi trimitea, la 20 lx:tombrie 1928,

Je la San Remo, .,Felicit:iri pentru Dumneata. Eu felicit mai

curîn<l tara. simt, îti spun."-'" 9

În noua calitate, Antonescu a pus în valoare m:irile sale c:11it:1ti''K 1 , cultura general;1

ălanoiseforp <lesăvîrşită; şi şi. şi

milit:iră să

pînă

Roşiori, această <lată p:irăsin<l şi

ilocŞ Război. Şeful

Şcoli

Direcţia Şcoalei

această cultură militară.

Şcoli cunoştintelor şi

f:iră

şi Roşiori, dlăreată.

şi şi

Jomnişoara

Roşiori"'

•

şeful

izăgirB unităti pînă

Şcoli

şi

cunoştinte, conştinta şi

reuşit să facă preg:"1tită toată

briga<lă lîngă

alaocŞ Superioară f:"tră

Ştefan.

ilocŞ

învătămînt şcoal

un spirit viu pon<lerat în special, un caracter ferm

loial3 91 • Factorii Je <lecizie erau unanimi în a consi<lera d Antonescu merita

fie înaintat, la alegere, la graJul <le general <le briga<l:i'" 1 .

Ca secretar general al Ministerului Je R:izboi a functionat la 12 noiembrie 1928,

iar la I aprilie 1929 a luat coman<la Brig:"tzii 5 la <lirectia

Superioare Je Marelui Stat Major, generalul N.Samsonovici, nota

astfel plecarea lui Antonescu <le la conJucerea Superioare <le R:"1zboi: .,Am regretat

plecarea <le la Superioare Je R:"1zboi(u) a acestui ofiter foarte bine

pregMit pentru a conJuce înalt:1 institutie Je A obtinut rezultate

frumoase ca Jirector al Superioare Je R:"tzboi, gratie calit:itilor

sale, mai presus Je orice lauJ:"1."·' 9 ·' Nu a trecut ecou p:u·ticiparea lui Antonescu la

manevrele regale, ofiterul romfm priminJ comanda mai multor unit{Jti, între care Regimentele

4 9 Regimentul 3 cavalerie, Divizia 3 :irtilerie Coman<lantul

Diviziei 3 cavalerie nota Jespre Antonescu urm:Hoarele: .,Otiter care iese Jin comun,

atît prin cultura sa, cît prin frumoasele sale calit:1ti de energie <le caracter."·'"'

Colonelul Ion Antonescu s-a c:h:"1torit în anul 1928 cu M:iria Niculescu.

La I aprilie 1929, a fost mutat la comanJa Brig:izii 5 A urmat, la JO mai

1930, coman<la Brig:1zii 8 cavalerie'''\ iar în luna urmf1toare, la 26 iunie, a Jevenit

6 cavalerie. Antonescu a stat la comanda ultimei la 8 iunie 1931,

cînJ a fost <lin nou mutat Jirector al Superioare Je R:"izboi.

Între timp, s-a proJus avansarea, solicitat:1 de atîtea ori de forurile militare, a colonelului

Antonescu la gradul Je general de brigad{J - evenimentul a avut llx: la JO mai

19313 9 .,,

Prezenta lui Antonescu la aceste unit:1ti a fost Je bun augur pentru viata evolutia

lor. PunînJ în valoare vastele sale priceperea, inteligenta, Antonescu

a Jin Brigada 6 unitatea „cea mai bine <le r:izboi <lin

cavaleria"-' 98 • .,Perspectivele în carierf1 ale acestui otiter, nota Inspectorul general al

cavaleriei, generalul Moruzi, sînt nelimitate."·'"' De la 8 iulie pîn:i la 2 octombrie 1931,

generalul <le Ion Antonescu a avut cîteva îns[u·cin:"tri speciale pe Marele

Stat Major, <late Je Ministerul Armatei. În cursul lunii septembrie, a stabilit contactul cu

Je R:"1zboi, a lua comanJa efectiv:"1 pe c:ire o Jetinea generalul

Ionescu Abia la 2 octombrie 1931, Antonescu a revenit, <lin nou, la Jirectia

Superioare <le R:1zboi. În noua calitate, Antonescu a stabilit: I. preg:1tirea programei

Je pe anii 1931-1932; 2. preg:"1tirea lucr[u·ilor pentru admiterea în :i -

01

2

•

•

Pfat.i şi r;lspfat.i istoriei 47

seria a II-a din noiembrie; 3. convocarea profesorilor şi orientarea lor cu programele şi

directivele de învătămînt pe anii 1931-1932m. Activitatea generalului de brigadă Ion

Antonescu la Şcoala Superioară de R:1zboi a continuat şi în anul următor, rezultatele

etuniţbo de acesta fiind „din cele mai bune"'° 1 • Antonescu a înfiintat o secţie a Marinei

pe lîngă Şcoala Superioară de Război. Şeful Marelui Stat Major, generalul Lăzărescu,

nota că, sub conducerea lui Antonescu, Şcoala Superioară de Război a înregistrat „reale

progrese", mai ales în ceea ce priveşte „orientarea învătămîntului pe cale practică"'°

Manevrele din anul 1932 l-au remarcat pe Antonescu prin „bune rezultate operative",

ofiterul superior român dovedind „remarcabile cunoştinte militare"'° 3 • Atît generalul

,ucserăzăL cît şi loctiitorul său. Florea Ţenescu, remarcau că Ion Antonescu era „apt să

ăcudnoc unităti datorită „cunoştintelor hotărî!

iş

Şcoli pînă

şef Piteşti. şi

lîngă cuprinsă

şi

cultură

mari din toate armele", solide, caracterului

bine definit"'°~. Din aceste motive, cei doi generali îl propuneau s;"'1 fie admis la cursul

de comandament pe anul 1932-1933"' 5 •

Ion Antonescu a stat la comanda Superioare de R:1zboi la 1 iulie 1933

cînd a fost numit al Diviziei a 3-a de la În anul respectiv a absolvit cursurile

de comandament de pe Marele Stat Major. Din aprecierile pentru perioada

între 1 noiembrie 1932 31 octombrie 1933, reproducem unele fragmente scrise de

comandantul Corpului I Armat;1, generalul de divizie M.lonescu: ., ...Dotat cu o

ăraoirepus militară şi generală pătrunzătoare

iş vointă f;"'iră

afară şi serveşte

strălucit

conducători exceptională, şi

sacrifică

foarte v,L<;t;1, 'inzestrat cu o inteligent{I foarte

cu o de fier, de o tenacitate seam:111, în toate chestiunile care ating interesele

superioare ale Armatei, de o putere de muncf1 cu totul în de comun care

de exemplu subalternilor sfii, generalul Ion Antonescu se impune ca unul dintre

viitorii mari ai armatei, atît prin capacitatea sa cît prin

patriotismul cu care institutiei întreaga sa activitate ..."""'

8. Şef al Marelui Stat Major (1933-1934)

şef şef

p:1strîndu-şi, acelaşi şi

.ătamrA recomandată

şi aceptată După

Brătianu, două şi

ţinea calitătile încă

războiului operaţiunile

că

aliaţilor Bucureştilor şi, deşi

străinMate,

aşa

rolitătilac

Apărări

şi şi publică romfmească.

La 12 decembrie 1933, generalul de brigad{1 Ion Antonescu, comandant al diviziei a

3-a, a fost numit al Marelui Stat Major, cu delegatie provizorie de al acestui

organism, în timp, comanda diviziei amintite• 11 • Antonescu îl

înlocuia pe generalul de divizie U12firescu. ce a fost trecut la Comanda Corpului I

Numirea lui Antonescu a fost de conducerea Partidului National

Liberal, în frunte cu Ion Gh.Duca, de Regele Carol al Ii-lea. relatarea

lui C.I.C. numirea a avut la bazf1 motive: unul intern altul extern. Cel

intern cont de militare de exceptie ale generalului, care se distinsese,

din anii de întregire a neamului, .,ca simplu cf1pitan, cînu conuucea

militare la Marele Cartier""'". Motivul extern era Ion Antonescu se bucura de

încrederea „nu avea gradul cel mai mare, era, desigur

personalitatea cea mai marcant:1, recunoscut{1 în a armatei romf111e"• 19 • Numirea

lui Antonescu, într-un post cheie al armatei, se datora, cum am mai spus,

de exceptie demonstrate <le el pînf1 atunci în diferite compartimente ale Ministemlui

Nationale, prestigiului ui: care se bucura în rîndurile factorilor de uecizie

politici, ale corpului ofiteresc trupei, precum în opinia Într-un

memoriu pe care mai tîrziu îl va ·•dresa Regelui Carol al Ii-lea, Ion Antonescu sublinia

ăc suveranul i-a <lat manualul „imperativ <le a redresa şi reorganiza armata română"

Cu acel prilej, Antonescu a prezentat starea Jeplorabilă a armatei, cauzele acestei situaţi,

precum şi „principiile tehnice, morale şi nationale" de care era c:ll;111zit în înueplinirea

unei opere dificile, dar esential;1 pentru ap;1nirea natională a Romfmiei.

48 Inu A11l011csc11, milit,ir şi diplom.il

şef că încercările

etucăf direcţia înzestrări eşuaseră şi,

ănâmor şi

Bucureşti, că incapabilă,

să război

ătpul insuficientă, să

eliţatuM <liplomatică internatională, sfirşitul şi

implicaţi măsurilor şi acţiunilor iniţiate

ăs aleasă

întîmplător, puţin lună funcţie,

Apăirăr

Naţionale atrăgea atenţia necesităţi a<loptări

irusăm corespunzătoare con<liţi

poziţia a<loptată faţă

<leclanşarea înarmărilor. rămaşi urmă

că obţinut

însăşi flfă putinţă

Momentul în care Antonescu era numit al Marelui Stat Major releva

anterior în materiale a trupei ca urmare, armata

se situa la periferia valorilor europene 411 • Studii rapoarte întocmite la Marele

Stat Major de la aritlau România era practic din cauza lipsurilor

materiale, mobilizeze pentru mai mult de IO divizii. Înzestrarea cu mijloace de

era armata nefiind în stare asigure un minimum de securitate

României 412 •

survenite în viata la anului 1933

începutul lui 1934, au avut asupra pe plan

militar <le statul român, iar persoana le materializeze nu putea fi <lecît generalul

Ion Antonescu. Nu la mai <le o <le la numirea în noua la 9

februarie 1934, în numele Marelui Stat Major, Antonescu înainta <lepartamentului

un stu<liu în care se asupra unor

urgente, noilor politico-strategice europene. ,,Procesul

de regrupare a statelor, în raport cu <le problema revizuirii tratatelor,

a <lus la unei formi<labile curse a Pentru cei în nu

mai este nici un moment <le pier<lut. Nu numai <lreptul lor, cu atîtea în<lelungate

sacrificii, Jar existenta, libertatea, le sînt periclitate <le salvare (...).

aţneirepxE trecutului a <lemonstrat pînă la evi<lenţă o sumă <le a<levăruri care interesează,

în special, pe cei nepregătiţi, astfel: nu e suficient să nu vrei războiul pentru ca să fii la

lutsopăl<a lui; cine are interese să nu provoace, cum este cazul nostru, nu va putea evita

de a nu fi provocat; singura garanţie contra provocări este, însă, permanenta şi completa

erităgerp pentru război".IJ.

Marele Stat Major se a<lresa, la 12 februarie 1934, Consiliului Superior <le Apărare al

irăţ cu rugămintea <le a trece la a<loptarea unor mf1suri urgente pentru reorganiz,lfea şi

înzestrarea grabnică a armatei. Ion Antonescu inclu<lea, între urgenţe, următoarele consi

:iţared ,,Ciocnirile tot mai accentuate între <liferitele naţiuni apropie perspectiva unor

conflicte uriaşe şi se impune să examinfun în ce măsură le putem face faţă. Acest

examen trebuie să fie cu atît mai sever, cu cît este constatat c.1, <leşi România <luce o

ăcitilop cu totul paşnică, interzicîn<lu-şi orice scopuri agresive, totuşi părţi importante

din teritoriul ei formează obiectul unor reven<licări <lin ce în ce mai precis conturate." 414

Pentru Antonescu, mo<lernizarea armatei române şi a<lucerea ei în eşaloanele superioare

europene viza, în principal, <louă aspecte: unul, teoretic, se referea la pregătirea

rolireţifo <le stat major şi însuşirea <le către aceştia a tot ce avea mai bun gîn<lirea şi

tactica militară contemporană·'\ iar celălalt preve<lea <lotarea armatei cu armament şi

ăcinhet de luptă superioare, provenite fie <lin import, fie <le la o in<lustrie specială creată

în ţară. Neîn<loios, pentru atingerea acestor obiective, era necesară a<loptarea unei legisiţal

speciale. Astfel, unul <lin primele acte care purtau girul generalului Antonescu se

referea la promulgarea unei noi legi <le stat major. Principiile care trebuiau să stea la

baza acestei legi nu trebuiau să elu<leze: selection,lfea, formarea ofiţerilor în şcoală,

folosirea absolvenţilor în serviciul <le stat major, verificarea şi avantajele·116 • ,,Selectionarea,

scria Antonescu la 6 februarie 1934, trebuie să se facă <lintre cei mai buni <lin toate

armele", Jar „trebuiau oferite posibilităţi <le pregf1tire tuturor"in.

Constatîn<l existenta unei anomalii între planurile <le campanie şi cele <le mobiliz.lfe

care, ,,bazate pe <late teoretice", nu ţineau cont „<le necesit fiţi le reale", <lirective)e lui

Antonescu pentru întocmirea lucrărilor <le ipoteze, <lin 20 ianuarie 1934, sugerau ca

ambele „să intre în vigoare la aceaşi <lat{1" 41 M. Antonescu găsea situaţia anormală <leoarece

o eventuală mobilizare ne gf1sea „cu un plan <le campanie vechi şi cu <louă planuri

<le mobilizare: unul nou, care nu poate fi aplicat şi altul vechi, care nu mai corespun<le

nevoilor" 419 • Din aceste motive, el propunea mfL';uri <le în<lrept,lfe şi întocmirea, în cele

1

12

•

2

,6

Pfat.i şi r;lsplata istorit:i 49

condiţiuni, esenţială

experienţa cîştigată şi îmbunătăţirea

„perfecţionarea" iniţial, şi lucrărilor"'

arăta şi nemulţumit ţări

Să reţinem că, <lupă Naţiunilor

că întreţinerea

Sovietică

Franţa

ănuerpmÎ ofiţeri economişti şi

tatuăc să definească şi apărarea ţări.

contribuţie importantă

iş existenţei să şi

irărtseznî

să prindă

hotărî! urgentă

necesităţilor şi şi

Apărare ţ[1ri, preşedinţia

Oh.Tătărescu situaţia externă

mai bune a ipotezelor, ,,menire a Marelui Stat Major4 211 • Programul

stabilit de Antonescu, prin metodei, putea conduce

la planului la „simplificarea stan<lan.lizarea

Antonescu se el <le cuantumul cheltuielilor pentru armata

din bugetul României. <latele publicate <le Societatea

asupra cheltuielilor militare, rezulta România aloca pentru armatei cele

mai mici fonduri dintre toate statele europene. Comparativ cu România, Germania

cheltuia pentru fiecare soldat <le 7 ori mai mult, Uniunea <le 18 ori, Ungaria de

5 ori, de 3,5 ori, Italia de 3 ori, Iugoslavia <le 2 ori' 22 •

cu alti superiori, oameni politici, Ion Antonescu a

rolul ponderea factorului economic în În acest sens,

o se acorda materiilor prime, în special combustibilului, precum

unei industrii care asigure armamentul echipamentul tehnic necesar

unei armate moderne.

Propunerile avansate <le Antonescu la 21 februarie 1934 au început contur

la 9 martie cîn<l, în prezenta suveranului, s-a întocmirea <le a unui stulliu

asupra din dotare, a surselor <le aprovizionare mijloacelor materiale

financiare cerute Je un astfel Je program 423 • Trei zile mai tîrziu, propunerile Marelui Stat

Major erau analizate Je Consiliul Superior <le al convocat sub

Regelui Carol al II-iea. Primul ministru aprecia „ca foarte

ăvarg şi fără a fi alarmist, crell că înarmarea noastră trebuie să fie preocuparea oricărui

om politic conştient de răspunderea ce o are"·•l-1. În ce priveşte căile prin care urma să se

realizeze funcţionarea rapidă a armatei române la parametrii cîmpului <le luptă modern,

ucserătăT indica, aşa cum gîn<lea şi Antonescu, în afara resurselor ţări, ajutorul francez

ce urma a fi concretizat prin: ,.a) Gratuitate; cu persoana chemată şi cu reprezentanţi

iţacifilac din guvernul francez vom vellea în ce mf1sură răspund la apelativul nostru.

Cînd noi contribuim cu sînge, ei sînt datori să contribuie cu ajutor militar; b) Ce ne poate

da cu titlul <le împrumut <lin ce are în Jepozite, urmînll ca Jupă întrebuinţare, în scopul

,tuitş să le restituim; c) Ce ne poate ceda, pe credit lung şi preţ re<lus"m. Şeful guvernului

de la Bucureşti întrevedea posibilă şi probabilă o intervenţie militară româno-franceză

pentru apărarea tratatelor şi consiliera <le Jatoria Parisului să sprijine efortul militar

românesc suborllonat unui obiectiv ce nu viza nemijlocit sau numai interese proprii.

În perioada 9 martie-I 5 noiembrie 1934, Ion Antonescu a prezentat factorilor <le

decizie politică şi militară, inclusiv Consiliului Superior al Apftrări tări, numeroase

memorii cu privire la dotarea insuficientă a armatei române şi propuneri privind remedierea

acestei situatii. Constatîn<l că „dotarea armatei române este îngrijorătoare"'

Antonescu făcea propuneri concrete pentru realizarea „unui sistem Je armament modern,

atît în ceea ce priveşte proporţia, cît şi repartizarea acestuia" 127 • La 19 iunie 1934,

Antonescu revenea cu un nou memoriu' 2 ", cerîn<l ca, în cel mai scurt timp, să se

completeze lipsurile în materiale bune, fără <le care unitf1tile m1 puteau face faţă „necesiroliţat

operative"' 29 • O parte <lin necesităti se puteau obtine Jin tarf1, dar solicitau importante

cheltuieli bu;;etare - Antonescu avea în veliere repararea armamentului şi regenerarea

muniţilor. ln ce priveşte puştile mitraliere şi o parte Jin obuziere, precum şi

armamentul Je însoţire, Antonescu îl vellea procurat <lin străinătate. Ca un element nou,

Antonescu sugera să se realizeze şi mijloace pentru apf1rarea contra gazelor toxice·•JO.

Propunerile şefului Marelui Stat Major conţineau şi ordinea <le urgentă'-'

• După patru

zile, Antonescu s-a adresat primului ministru care Jetinea atunci şi interimatul Ministernlui

Apărări Naţionale. Din nou, Antonescu sublinia că lipsurile şi nevoile armatei

„sînt enorm de mari"' 32 • Avîn<l în vedere situaţia politică generală, Antonescu propunea

aeraotămru ordine <le urgenţă: I - frontul <le vest (Ungaria); II - frontul <le est (Rusia);

50 /ou A111011csc11, militar şi diploma/

totodată, şi

priveşte

că defectuoasă

rolitătinu concentrări

apărări să întrerupă,

slăbirea considerabilă luptă şi unităti

puştilor şi

itătinu şi

economicoasă

aerarutălnî şi şi unităti

luptă, perioadă înuepărtată,

tară

urmărit aşa

să tină

priveşte şi

Şcoli Război

iş găsea după

şefia

ţări să

schimbările eşichierul

ătneicifus şi

Bucureşti şefi română, iugoslavă şi

,ăc şi posibilitătile apărare

şi împreună,

şi

sucintă analiză

pînă

totodată, importantă

modalitătile eventuală

însuşită şi

atacată amenintată

şi

şi După

şi şefi

măsurile ap:'U"ări fiecăruia

măsuri că

ătsyhtroh şi,

aliantă politică,

tări"IKI_

şi lăsa să

ădavertnî

că,

III - frontul de sud (Bulgaria); generalul român prezenta trei etape de

realizari: acoperirea; rezerva acoperirii; grosul fortelorm. În ce lipsurile, Antonescu

constata unele puneau în pericol siguranta acoperirii (uislocarea a

sau a magaziilor lor de mobilizare), executarea la timp a grosului

(lipsa unei antiaeriene permite aviatiei inamice prin bombardamente,

concentrarea), a puterii de a armelor marilor

(lipsa mitraliere a obuzierelor de cîmp), imposibilitatea de a lupta a unor mari

(nu posedau materiale pentru protectia contra gazelor nici munitie)4 34 • În

concluzie, Marele Stat Major solicita o utilizare, cît mai a fondurilor,

lipsurilor care periclitau acoperirea concentrarea puneau marile în

inferioritate pe cîmpul de amînarea, pentru o mai a acelor

lipsuri care se puteau completa, în timp util, prin comenzi în sau prin rechizitii"m.

Un al doilea obiectiv constant de generalul Antonescu, cum am subliniat,

a fost cel legat de adoptarea unei legi de stat major „reorganizat, spunea ofiterul superior,

pe bazele indicate de bunul simt"·'- 16 • Se solicita ca la reorganizarea armatei se

cont „de toate anomaliile semnalate"m. Cit stagiul întrebuintarea în serviciul

de stat major a ofiterilor absolventi ai Superioare de - promotiile '38, '39

'40 - Antonescu propunerea judicio.is;i Jeg:1/iz.ire:1'·'" ei.

În perioada cît s-a aflat la Marelui Stat Major, Jon Antonescu a întreprins vizite

în capitalele unor aliate României - Belgrau, Praga, Ankara, Paris - încercînd

consolideze raporturile militare bilaterale ale t[ll"ii. Dincolo de acest obiectiv general,

România avea nevoie, date fii nu prouuse pe politicii internationale,

ue crearea unor mijloace suplimentare ue securitate, care vizau nu numai o dotare

a armatei nationale, uar o consoliuare a conventiei militare a Micii Întelegeri,

organism politico-diplomatic uefensiv care se reorganizase în februarie 1933.

Pentru materializarea conventiei militare a Micii Întelegeri, între 25-28 martie I 934

s-au întrunit la ue stat major ai armatelor cehoslovaau

analizat planurile operative referitoare la ue 'in eventualitatea

unei agresiuni uin partea Ungariei Bulgariei. fiecare separat sau

precum în cazul unui conflict generalizat'-'". Jon Antonescu a prezentat în cuvîntul ue

deschiuere o a conventiei militare a celor 11 proiecte de operatiuni

încheiate, în I 934, între Statele Majore Generale ale celor trei armate aliate, avansînu,

propuneri ue îmbun:'1t:'1tire a acestora. Propunerea cea mai se

referea la ue cooper,U"e între cele trei state pentru a neutraliza o

agresiune uin partea Ungariei, în cazul unui conflict generalizat, chiar de la începutul

acestuia. Propunerea a fost ue omologii cehoslovac iugoslav în Proiectul de

operatiuni nr. 4, în care erau prezentate solutii ue ap:irare în cazul în care România ar fi

fost sau imeuiat ue fortele armate ungare, concomitent cu atacarea

sau amenintarea Cehoslovaciei ue armatele Germaniei Austriei, i,ll" a lugoslaviei ue

trupele italiene albaneze. ce erau estimate conuitiile generale ue agresiune

împotriva statelor Micii întelegeri (forte, uate uirectii ue atac, obiective), cei trei

de stat major au stabilit privi nu organizarea uin cele trei state

membre în fata eventualelor agresiuni. Aceste erau concepute în iueea pericolul

cel mai probabil pentru fiecare uin cele trei state membre, îl constituia Ungaria

prin urmare, colaborarea militar.I Jintre ele, ,,p:1strînu nealterat caracterul

tratatelor de trebuie s;1 se limiteze la organiz:u-ea ripostei împotriva unui

atac neprovocat din partea acestei

Deoarece evolutia evenimentelor politice militare pe plan european se

probabilitatea unui conflict generalizat la scara întregului continent, strategii

români, între care Antonescu, consiuerau în conditiile unei atari contlagratii, pericolul

/'fata şi r.lspfat.i istorici 51

horthystă şi fiecăreia

tări şi să

.edraşnaver-tsinoiziver Ţinîn<l şefi

după război

lîngă

să poată

condiţile

militară"'".

aeraruşăfseD internaţionale următoare

Bucureşti legătură

şi

Înţelegeri.

necesară nouă

erităgerp şi posibilitătile

nouă ipoteză, atacată

şi luptă şi

irutăgel şi

altă fată eventualităţi,

să-şi forţelor şi să <lispună

mobilizări, iugoslavă şi română

iş-ăs forţelor ariergărzilor

bătălie <lecisivă. esentială analizată

găsirea

Participanţi a<lăugarea

convenţia militară căruia,

să ,Această

erîrătoh in<lispensabilă

ieşire fericită şi Să

că, încă şi

ucseludăR rugămintea

corespunzător"·'-'.

ănumoc şi eventuală

pe care îl reprezenta Ungaria pentru securitatea integritatea dintre

cele trei devenea mai mare, ea putînd atace în cooperare cu armatele altor puteri

cont <le aceste consi<leratii politico-strategice, de stat

major ai celor trei armate aliate au semnat un Protocol aditional Ia proiectele de operatiuni,

în care, examinarea <liferitelor ipoteze <le în cadrul unui conflict

generalizat, se angajau „a interveni, pe guvernele lor, pentru a ajunge la un act

a<litional la acordurile politice existente, care permite, în cazul unui conflict

european general, <le a lua ime<liat ofensiva împotriva Ungariei, în de executare

stabilite prin conventia

evenimentelor <lin lunile a confirmat previziunile

Marelui Stat Major <le la în cu pericolul crescînd pe care îl

reprezenta politica puterilor fa~ciste a statelor aflate la remorca acestora pentru statele

Micii

În aceste con<litii, cele trei state majore aliate au consi<lerat o reuniune,

care a avut loc la Praga în noiembrie 1934. Cu acel prilej, au fost analizate stadiul de

a armatelor respective de cooperare în cazul unei agresiuni. S-a

prezentat o aceea în care Cehoslovacia ar fi fost concentric de

Germania, Austria Ungaria, avînd ca obiectiv scoaterea <lin stabilirea unei

mai strînse între ele, în timp ce România Iugoslavia nu ar fi fost nici atacate,

nici amenintate de vreo putere. Pentru a face acestei Cehoslovacia

urma orienteze grosul sale împotriva Germaniei <le efective

suficiente pentru a opri grosul trupelor ungare, cît mai aproape de frontiera <le stat.

Concomitent, începîn<l <lin a 15-a zi a armatele trebuiau

îndrepte grosul de care dispuneau împotriva armatei ungare,

silin<lu-le la o La Praga, chestiunea care a fost a

constat în mijloacelor celor mai eficiente pentru neutralizarea unei agresiuni din

partea Ungariei horthyste. au cerut guvernelor lor unui act adi~onal

la în baza în cazul unui conflict general, cele trei armate

urmau coopereze pentru a elimina un iminent atac din partea armatei ungare.

- se sublinia în Protocolul general - este pentru a asigura, <le la

început, o <lin nizboi, cu mai pu~ne sacrificii în oameni materiale"m.

retinem de la 14 mai 1934, Antonescu se adresase lui Titulescu Savel

cu „de a întreprinde demersurile pe care le-ati cre<le necesare,

pentru realizarea acor<lului politic În concepiia sa, preconizata reactie

a Frantei a statelor Micii Întelegeri avea menirea de a contracara o

eraclăcnî a tratatelor <le pace <le către Germania hitleristă.

Rela~ile militare româno-franceze au cunoscut un moment important prin vizita

,ăsnirpertnî între 3 şi 8 aprilie 1934, de generalul Petin la Bucureşti. Cu acest prilej,

fostul şef <le stat major al Misiunii Militare Franceze <lin anii primului război mon<lial,

Petin, a avut di scutii cu Regele Carol al Ii-lea, Gh.T.Uitrescu, N .Titulescu şi generalul

Antonescu. Toti interlocutorii români s-au pronunţat în favoarea unei rapiue cor<lonări,

ăcnî <lin timp <le pace, a actiunilor militare ce urmau să le întreprindă în comun, în

eventualitatea că Germania trecea la înfăptuirea Anschluss-ului, iar Ungaria încălca

preve<lerile Tratatului <le la Trianon. Antonescu l-a informat despre protocolul a<litional

întocmit cu prilejul conferintei <le la Bucureşti din martie şi a evidentiat importanta

clauzelor acestui act în perspectiva unei probabile colaborări militare bilaterale, uar şi a

Fra.ntei cu Mica Întelegere, în cazul unui conflict generalizat"'. În acest sens, el tinea

cont şi <le revendicările avansate, încil de la 8 febru,trie, de premierul Tătărescu. Acesta,

într-o convorbire cu ataşatul militar francez, declarase: ,,Vrem să strîngem legăturile

militare cu statele Micii Întelegeri şi să realizi1111 unitatea <le comandament a forţelor

52 Jon Anton~scu, milit,ir şi cliplonwl

.irăpurg Sperăm că Franta ne va ajuta în această actiune"rn. Urmare a convorbirilor

purtate cu premierul şi Ion Antonescu, lt.col. Delmas, ataşatul militar al Frantei, explica,

într-un lung raport, situaţia internaţională a României şi sta<liul pregătiri ei militare. În

finalul raportului, adresat superiorilor săi, Delmas scria: ,Franţa este puternica păzitoare

a tratatelor, protectoarea statelor mici, singura naţiune în măsură să apere or<linea în

Europa, dacă ea îşi păstrează intactă puterea militară. I se reproşează însă (n.nsJFrantei),

ăc a uitat România." 446 Vizita generalului Petin la Bucureşti urmărea să înlăture şi

ătsaeca îndoială.

înainte <le a pleca spre Bucureşti, în <liscutiile purtate cu mareşalul Pelin şi generalii

Gamelin şi Weygand, <lupă ce toţi constatau „precaritatea colaborări prezente între

Statul Major General şi cele ale Micii Întelegeri" 417 s-a <lecis ca, <lin punct <le ve<lere

militar, să se iasă din acest impas. Discuţile lui Petin cu oficialităţile române au evi<lentiat

situaţia precară militară a ţări. Regele Carol al Ii-lea i-a <leclarat: ,,consider că, în

circumstantele în care se află azi Europa, nu este posibil ca tara mea să rămînă dezar

.ătam Or, trebuie să vă spun foarte <leschis, oricît <le penibil mi-ar fi, că actualmente nu

sînt în stare să-mi onorez, fată <le aliaţi mei <lin Mica Înţelegere, obligaţile ce-mi sini

impuse prin convenţi". Suveranul arăta în continuare că programul <le înarmare întocmit

de guvern, are în ve<lere în primul rîn<l „un minimum" ce trebuie realizat ime<liat, iar

cooperarea industriei franceze lle armament era obligatorie în această etapă.

Ion Antonescu i-a prezentat lui Petin situatia militară şi politică a României llin acel

moment istoric. După ce a luat atitulline fată <le caracterul „teoretic" al instrumentelor lle

securitate regională, ca şi faţă lle neglijarea întăriri capacităţi lle apărare a României,

lufeş Marelui Stat Major s-a socotit în<lreptătit să constate că „în cazul unei agresiuni a

Germaniei contra Cehoslovaciei, Mica Înţelegere nu are forta necesară lle a opri această

agresiune, iar Ungaria şi Bulgaria vor avea toate beneficiile llin această situatie" 148 •

Antonescu a prezentat cererile româneşti în materie lle armament. Pe baza acor<lului <le

principiu stabilit cu Petin, la 15 aprilie s-a întrunit, sub preşelinţia regelui, o comisie

ătiutăcla <lin Oh.Tătărescu, generalul Uică, Ion Antonescu, Ra<lu Irimescu, subsecretar

lle stat la Aeronautică, şi generalul Angelescu, ministru lle stat. Participa, lle asemenea,

lutaşata militar francez Delma<;. Comisia a aprobat o notă „cuprinzînll materialul de

ătnegru şi strictă necesitate pentru a putea mobiliza, în caz lle conflict în Europa centrală,

IO llivizii <le infanterie şi <lemă <le cavalerie"·119 , <locument însoţit <le o lungă listă lle

materiale, muniţi, armament lle toate tipurile, materiale pentru aeronautică, tehnologii

pentru uzinele româneşti ce urmau să prcxlucă armament; totcxlată, asistentă tehnică

pentru organizarea unor sectii lle prcxlucere a armamentului în uzinele existente, cît şi

pentru punerea pe picioare a unor obiecte noi în această ramură'!<'. Nota, care avea ca

autor pe Antonescu, însoţită lle o scrisoare a primului ministru T:1tărescu, a fost remisă

pe 6 aprilie generalului Petin, în ea solicitînllu-se guvernului francez sprijinul în vellerea

irănolaşe pe timp lung a plăţi acestor comenzi 451 • În scrisoarea lle răspuns, Petin scria:

„Doresc să atrag, llin nou, atenţia, prin interme<liul Excelentei Voastre, asupra necesităţi

ca ajutorul solicitat să aibă <lrept contrapartilă în România un efort foarte serios şi

ime<liat în ceea ce priveşte reorganizarea (pnxlucţiei) lle munitii şi material lle război ." 452

Raportul înaintat <le generalul Petin superiorilor săi, gînllit prin prisma intereselor

reale ale Franţei, conţinea şi numeroa<;e concluzii care ţineau cont şi lle interesele

României, ale păci şi securităţi pe continent. Astfel, el consiliera că ar fi o gravă eroare

ca solicitările României să nu fie luate în consilleratie şi insista a<;upra colaborări

militare mai eficiente între ţările Micii Înţelegeri şi Franta, înlepă.rtîn<lu-se caracterul ei

formal. Din acest punct <le ve<lere, Petin atrăgea atenţia că textul conventiei militare

româno-franceze, <lin 1926, era insuficient pentru a asigura această colaborare. Concluziile

şi propunerile generalului Petin, rezultate în urma vizitei efectuate la Bucureşti, au

454

•

Plata şi r.lsplata istorici 53

Război, şi

dnîzăv necesară

şi Franceză.

iobzăR

inoportună tări fată

exprimată

rămas literă moartă.

Oh.Tătărescu şi

irărtseznî făcut vizită

că să

anostă". Tătărescu Înzestrări şi

că

irărăpA

cumpărăturilor toto<lată, că

publicităti"

pusă

şi sigurantă legături tardivă, însă,

rămîne să decidă, să şi

aparţine, după ştie,

ataşat

pusă

aetşinileN că şi

fără

şi şi

că,

recunoaşterea către sovietică

altă

recunoaşterea integrităti

arăbat reproşau anumită grabă

eficientă morală practică căreia

să fără

victimă aşa

fost analizate de Ministerul de Statul Major Quai d'Orsay, cele trei institutii

urgentarea actiunii politico-diplomatice în capitalele statelor Micii întelegeri

pentru stabilirea unui cadru juridic între acest organism Republica

Dar, la 12 mai 1934, titularul Quai d'Orsay-ului a respins propunerea Ministerului de

privind modificarea textului conventiei militare româno-franceze. Astfel, Barthou

considera o obligatie a sale de aliatii de la est de Rin 45 l. În felul

acesta, dorinta de Antonescu, de a se revedea clauzele conventiei militare din

1926, a

În iulie, premierul însotit de generalul Ion Antonescu de directorul

armatei au o la Paris. Michael Palairet, ministrul Angliei în

capitala României, observa, în Raportul Anual pe 1934, vizita pare fi fost „desn1l

de se deplasase în calitate <le ministru al Armatei nu <le

premier. Diplomatul englez informa vizita era rezultatul „unei întruniri a Consiliului

Nationale, prezidat de rege, în care s-a luat <lecizia de a se apela la Franta pentru

grosul în materie de armament". Ministrul englez observa,

nimic de la „negocierile" româno-franceze din iulie „n-a fost dat

Marele Stat Major a fost chestionat în privinta restabilirii, în iunie 1934, a raporturilor

româno-sovietice. Rezolutia de generalul Antonescu consemna: ,,...Interesele armatei

de ar reclama o reluare de cît mai interesele politice

predominînd, ca cei responsabili ordone noi vom executa." 455

Actul cum se lui Nicolae Titulescu, cu care Ion Antonescu s-a aflat în

relatii <le prietenie, ei colaborînd, în special, în perioada în care al <loilea a reprezentat

interesele României la Londra, în calitate de militar (1923-1926). Din aceste

motive, rezolutia de generalul Antonescu surprin<le oarecum. Motivele sînt cmnplexe.

lui Antonescu se <latora faptului scrisorile schimbate între Titulescu

Litvinov nu contineau <lecit termenul <le „suveranitate", a se preciza notiunea de

teritoriu, ceea ce crea un echivoc un dezechilibru între situatia României a celorlalte

state limitrofe Uniunii Sovietice. Acest motiv 1-a situat în rîn<lul acelora care apreciau

prin actul din iunie 1934, nu se rezolva <le partea a Protocolului

de la Paris din octombrie 1920'~ 6 • Pe <le parte, stabilirea de relatii diplomatice

presupunea, în conceptia <liplomatiei României, teritoriale, ceea

ce nu se realiza prin schimbul <le scrisori Titulescu-Litvinov. Situarea lui Antonescu în

celor care lui Titulescu o în încheierea unor acte diplomatice

- cu o mai mult decît - rf1111îne o chestiune asupra

istoricii vor trebui mai reflecteze. Antonescu a actionat <lin propria convingere, a

face jocul unor anume cercuri, inclusiv ale Palatului, a c[1rui va fi, cum vom

atăra în continuare, la finele lui 1934 457 •

Eforturile lui Antonescu pentru reorganizarea şi mo<lernizarea armatei române din

anii 1933-1934, au eşuat. La 20 iunie 1934, în Prefata la Planul general al organizări

armatei, trimisă lui Tătărescu, Ion Antonescu consemna, între altele: ,,tara este astăzi

într-o totală imposibilitate <le a se ap:Ira, dacă va fi atacată. Armata este complet dezar

,ătam pseudoinstruită şi demoralizată. Dacă va fi chemată astăzi să apere frontierele, va

fi, cu toate sacrificiile de vieti cei se vor cere, care vor fi pe cit de numeroase pe atît de

inutile, un <lezastru militar unic în istoria popoarelor. După el va urma cu sigurantă, la

scurt interval de timp, dezastrul social şi economic, care ne va costa nu numai granitele

României Mari, dar ne va duce la situatia de a nu ne putea opri nici la cele ale României

din 1916. ( ... ) Dacă o facem ime<liat avem putinta, sper eu, de redresare. Nu e numai

nevoie de bani. Oricîti vom avea, cu sistemul actual se merge la dezastru. Pe lingă bani,

trebuie un plan, o vointă fermă, continuitate şi energie în aplicarea lui. Şi înlăturarea ftră

164

4

•l

5

54 Jon llnlom:.scu, militar şi clip/onwl

ălim

854

şi alungaţi."

armată

Apărări Naţionale

ăciU.N- şi Oh.Tătărescu, deţinea şi

încercările

acţiunea efectuată,

Franţa întărit

şi oricărei şi

îşi

Tătărescu: această mă împiedică

fintlcă să mă găsesc că

enîmăr instituţiei activităti şi să mă părtaş

şi pregătim şi

aşa rămîne înseamnă şi

dacă continuăm şi

a farseurilor, a prevaricatorilor care, ridicîrn.lu-se la contlucere prin alte mijloace

decît acelea pe care le dau meritele, trecutul munca, trebuie Avertismentul

lui nu a avut efectul scontat. Generalul tle corp tle Paul Angelescu, tle la 27 iulie

1934 titularul departamentului - el îl înlocuise pe generalul de tlivizie

premierul ce contlucerea Ministerului Armamentului,

nu l-au sprijinit pe Antonescu în sale tle redresare a armatei. Întleosebi

generalul Angelescu a sabotat, ,,sistematic" 459 , lui Antonescu. Vizita

în iulie 1934, în i-a convingerea în lipsa tle solicitutline a acestei mari

puteri la nevoile reale ale României.

Exasperat convins de inutilitatea perseverente, Antonescu a trimis, la 7

8 decembrie, scrisori primului ministru prin care prezenta tlemisia. Astfel, la 7

decembrie 1934, el scria lui ,,Dat fiintl situatie, care

total de a lucra, trebuie ap:lr la orice pas, a mai persevera în a

în capul este a contribui la anihilarea ei fac la

dezastrul moral militar pe care-l cu astfel tle ignobile criminale procetlee.

Putregaiul este tle mare, încît a în mijlocul lui a-mi lega eu

numele de un dezastru care e inevitabil, sistemul metodele actuale." 4 (()

9. ,,Cazul Antonescu" în dezbaterile

corpurilor legiuitoare (decembrie 1934)

Demisia lui Antonescu m1 putea să treacă neobservată în România. Opinia publică a

primit cu emotie ştirea, iar Parlamentul de la Bucureşti a abordat cazul Antonescu în

dezbaterile sale din 13 şi 14 tlecembrie 1934. În Camera superioară, la 13 decembrie,

senatorul NMiclescu a interpelat guvernul în legătură cu tlemisia generalului Antonescu,

iş-udnîmirpxe surprinderea că două articole de presă - unul semnat de Or.Filipescu şi

altul de Stelian Popescu - au fost cenzurate. Miclescu a arătat că numirea lui Antonescu,

la subşefia Marelui Stat Major tlin anul anterior, fusese primită „cu mare multmnire şi cu

ătlum încredere" de opinia publică, deoarece „capacitatea şi caracterul generalului Antonescu

sînt îndeobşte cunoscute şi înJeobşte sînt cunoscute şi marile servicii pe care le-a

adus domnia sa tări în război"; a prezentat, în continuare, reputatia tle care se bucura

acesta în ţările Micii Întelegeri şi Franta. Senatorul m1 cretlea că Antonescu părăsise

postul „fără motiv". Miclescu opina cf1, pentru Antonescu, postul pe care îl detinea

reprezenta „o datorie sfintă pentru ţară", dar „a fost împiedicat să şi-o îndeplinească, aşa

cum îi dicta conştinţa"

• Din aceste motive, el a cerut guvernului Tătărescu „un răspuns

precis şi sincer" 462 în legătură cu cauzele Jemisiei. deoarece „nu trebuie să ne întărim

convingerea că oameni capabili, şi mai cu seamă oameni de caracter, nu-şi găsesc loc şi

nu pot fi utilizati în ţara aceasta" 4 M. Miclescu a prezentat continutul integral al articolului

pe care Filipescu a încercat să-l publice în ziarul „Epoc;l'. Între altele, semnatarul

articolului scria: ,,plecarea lui Antonescu tle la Marele Stat Major m1 poate să nu strîngă

inima fiecărui român"-1<>1. După ce constata cu regret că armata română era lipsită de

multe elemente de ordin material, Filipescu nota că generalul Antonescu „îi da încrederea,

acest factor moral inJispensabil oricărei armate reuşite"

• Evidentiind reputaţia de

care se bucura Antonescu în străinătate, Filipescu amintea ceea ce auzise de la unul tlin

iţnadnamoc armatei franceze: ,,armata română suferă Je multe lipsuri, Jar are un şef pe

care multe armate ar putea să-l invitlieze" 1 M. Miclescu nu consitlera că articolul lui

Filipescu continea vreo acuză pentru a fi suprimat de cenzură. Deşi nu intentiona să ia

cuvîntul, la cererea mai multor senatori, între care şi profesorul N.Costăchescu,

/'lata şi r,lspfata istori.:i 55

1.Inculet - ministrul de interne, a comunicat că „cenzura şi starea de asediu se efectuează

de autoritătile militare" şi a opinat că nu este bine „să lăudăm sau să dezaprobăm pe un

înalt militar" 467 • Miclescu, D.R.loanitescu şi Gr.Filipescu au negat că ei intentionau să

amestece armata în politică, dar chestiunea era prea importantă pentru a nu fi pusă în

discutie - ei aveau în vedere situatia internatională precară şi, mai ales, pregătirea armatei

,elanoiţan care trebuia să apere opera înfăptuită de poporul român in 1918.

În Adunarea Deputatilor, dezbaterile în „cazul Antonescu" au fost mult mai ample şi

interesante, ele angajînd, la 14 decembrie 1934, un număr important de deputati din

partidul de guvemămînt şi opozitie. 4611 Al.Popescu-Necşeşti, fost subsecretar de stat la

Instructiune publică şi culte, a interpelat pe primul ministru, după ce încercase acest

lucru în discutia anterioară din 13 decembrie, dar preşedintele adunări ridicase şedinta

asupra regimului presei prin modul cum a fost exercitată cenzura, dînd dispozitii de a nu

se publica înlocuirea generalului de brigadă Ion Antonescu şi cenzurarea unui articol

scris pe această temă de Stelian Popescu. Vorbitorul a atacat regimul cenzurii în „cazul

Antonescu", cînd ziarelor li s-a interLis să pomenească numele celui schimbat, dar nu şi

a celui care venea în locul său - generalul N.Samsonovici' 1 M. El vedea în această măsură

împotriva unui „general glorios", care se ilustrase în anii Marelui Război, anumite

interese sus-puse. Rolul pe care l-a jucat generalul Antonescu, credea Al.Popescu

,itşeşceN- ,,este menit să fie judecat de istorie şi istoria să-i dea verdictul". Pentru a

verifica cele întîmplate, Popescu-Necşeşti se adresase titularului Ministernlui Apărări

Nationale, generalul P.Angelescu, şi premierului Tătărescu, dar întîlnirile cu cei doi îi

ăresirăm şi mai mult „nedumerirea". În ultima parte a interpelări, Popescu-Necşeşti a

dat citire articolului pe care Stelian Popescu încercase să-l publice în UJ1iversu/. Directorul

acestui ziar, după ce îl considera pe Antonescu „unul din cei mai distinşi ofiteri",

evidentia „distinsele sale însuşiri militare, marea lui probitate şi puterea de muncă

neegalate". Stelian Popescu conchidea că, prin venirea generalului Ion Antonescu la

Marele Stat Major, se inaugurase o epocă nouă „pentru ceea ce trebuie să fim în

concertul aliantelor mari"' 70 • Cunoscutul ziarist, după ce constata că „atmosfera de suspiciune"

de la Marele Stat Major se limpezise odată cu venirea generalului Antonescu,

aprecia opera „constructivă" începută de el, dacă „nu z:1d:1rnicită, cel putin întîrziată",

tara avînd dreptul să cunoască motivele adevărate ale demisiei.

lusnupsăR ministrului Apărări Nationale a fost vag, el apelînd ca ,justificare" a

demisiei, la art. 3 din Legea de înaintare, potrivit căreia pentru functia de şef de stat

major se cerea cel putin gradul de general de divizie sau inspector general de armată,

conditii care, atunci cînd Antonescu primise numirea, fuseseră uitatem. Al.PopescuitşeşceN-

nu s-a declarat, cum era şi normal, multlllnit de răspuns.

În continuare, a luat cuvîntul deputatul nauonal-tărănist Virgil Madgearu care, mai

întîi, a reproşat preşedintelui Adunări, N.N.Săveanu, greşeala din ziua anterioară, el

atacînd regimul cenzurii şi al dreptului de control al deputatilor înlăuntrul Parlamentului.

Madgearu, ,,surprins" neplăcut de răspunsul care s-a dat interpelări lui Popescu-Nec

,itşeş a declarat că o schimbare la Marele Stat Major nu putea fi un fapt divers. După

opinia sa, un şef la conducerea acestui organism, ,,pentru a ptme rînduială în organizarea

,m"iritşo trebuia menunut mai multi a.ni, o schimba.re nefiind în interesul armatei şi al

irărăpa nationale. Deputatul a reprodus ciocnirea produsă între Samsonovici şi I.Gh.Duca

anterior, şi a cerut lui Tătărescu să răspundă la interpela.re. chestiunea ridicată de

itşeşceN-ucsepoP rămînînd „deschisă"rn.

Dr. N Lupu a cotat răspunsul generalului Angelescu „dispretuitor" pentru Parlament

iş a cerut să se dea rezolvare la întrebarea: pentru ce culpă militară s-a făcut vinovat

generalul Antonescu. Mai mult, el considera că schimba.rea va crea probleme în relatiile

cu Aliaui. A respins cenzura şi a solicitat să se răspundă la interpela.re. A urmat Gh.l.

56 1011 A11l011cscu, militar şi dip/0111.11

unaitărB că

satisfăceau. îndreptătit, această aserţiune,

sistematică oricărui şi oricărei presă, şi

şi-a aflăm, răspuns

Brătianu să cunoască

şi arăta şi stări

Cameră.

ăpuD

că răspunsul şi <lupă

Brătianu. <lupă arătat că

internatională înrăutătit amănunte

Brătianu calitătile

şi că debarcări să

operă arătat că

şi să aibă toată tări

Tătărescu fără reuşi,

şi Tătărescu

că încearcă

replică, Al.Popescu-Necşeşti că Tătărescu

întrebări şi-a său,

care a considerat faptul, în sine, era „grav", iar explicatiile de ordin tehnic

care s-au dat nu-I Istoricul s-a considerat în de

„împiedicarea a comentariu discutiuni în ca în

Parlament" 474 • La întrebarea pe care pus-o, sub ce regim ne i-a

deputatul C.Argetoianu: .,al minciunii"m. dorea dedesubturile

demisiei lui Antonescu se revoltat <le introducerea cenzurii a <le asediu

din

ce a vorbit ministrul Victor laman<li, întrempt de <leputatii opozitiei, considerîn<l

generalul Angelescu a <lat care „trebuia" - un scurt intermezzo

al dr. Lupu, a reluat cuvîntul C.I.C. Leaderul PNL., ce a

situatia s-a vizibil, a prezentat cu numirea, <lin decembrie

1933, la Marele Stat Major a lui Ion Antonescu. Dinu a evi<lentiat

de exceptie ale generalului a conchis motivele trebuie fie „foarte

grave", de vreme ce „se întrerupe o <le organizare" 476 • A generalul este

„un eminent ofiter" „poate încrederea pentru organizarea armatei în

orice post l-ar pune"m. A urmat premierul ce a încercat, a o

<liversiune 4711 • Din aceste motive, a fost întrempt de Iuliu Maniu dr. Lupu. a

considerat, pe nedrept, se atragerea unor ofiteri superiori în orbita patimilor

politice. În a declarat a ignorat voit prima

parte a sale. Ion Mihalache exprimat, la rîn<lul ,,îngrijorarea" în

ărutăgel că executivă

responsabilă şi

."irăt că

Măsura

ătag „gravă" şi să spună a<levăml.

Popescu-Necşeşti şi nesatisfăcut ,răspunsurile"

oficialităti

două Tătărescu şi

rezultă că, <leşi şi

„înlăturarea stări

invidioşi, făcuseră şi

<lărîma, şi ură, ştiau că

i-ăs scoată politică românească, că şi

Bucureşti

măsuri să pună capăt dotări

urmărind să-l

şi italiană

."elirăt întîmplător, <lupă

să datorită şi

militară,

şi produsă

şi adevărată „capcană regală", asemănîndu-se

produsă

Bucureştilor. şi

cu schimbarea de la Marele Stat Major.el nefiind de acord „puterea

este singura de toate actele ce privesc comandamentele armamentul

A revenit dr. Lupu care nu a fost <le acord cu opinia premierului <leputatii s-ar

amesteca în treburile executivului. înlocuirii generalului Antonescu a fost catalo

drept a cerut se Ultimul vorbitor a fost P.Petrescu,

care s-a asociat la cele spuse <le s-a declarat de

oferite 479 •

Dezbaterile în „cazul Antonescu" <lin Parlamentul României au relevat un lucru dar:

„motivele" prezentate de nu au putut fi acceptate de <leputati, cauzele fiind

mult mai a<lînci. Din cele scrisori transmise premierului <lin memoriul

expediat, în vara anului 1940, Regelui Carol al Ii-lea dar suveranul

primul ministru i-au promis sprijinul lor penim deplorabile a armatei",

,,a doua zi, toate Cortele oculte, toti beneficiarii incorecti ai unei situatii preponderente,

toti toti care dovada incuriei, nepriceperii neputintei lor în redresarea

statului, s-au coalizat pentru a prin intrigi pe acela care venise

cu biciul din viata pentru o dezonorau o <luceau cu

vorbe sonore, încet, dar sigur, la pieire" 4 ..,_

Perioada cît Antonescu s-a aflat la conducerea Marelui Stat Major de la a

coincis cu o serie <le energice menite insuficiente a armatei·

române, modernizarea acesteia la nivel european - acest lucru avea remarce

revista Orizontti în articolul lui T.Venturini: ,,Figuri militare <lin toate

Nu demisia lui Antonescu, tara se va confrunta cu efectele

„afacerii" Skoda. Nu este exclus ca Antonescu fi venit în conflict, cinstei

corectitudinii sale, cu factori de decizie inclusiv cu Carol al II-iea, implicati,

într-un fel sau altul, în afaceri oneroase pentru statul român. Mai mult, refuzul <le a

participa la un dineu, unde se afla amanta Regelui Carol al II-iea, l-a pus în conflict

deschis a provocat furia suveranului. Din aceste motive, schimbarea la Marele

Stat Major în decembrie 1934 ne apare ca o ea

cu cea în august cîn<l Titulescu, bun prieten cu Antonescu, a fost debarcat

de la conducerea <liplomatiei Ca un fapt oarecum straniu, numirea

5

•

l'fat,1 şi r.lspfata istori.:i 57

apărut

şefia Bucureşti

două

şi rămîne

realităţile

altă română

ărăf îndoială, autorităti

ipostază.

dimpotrivă, calitătile

şi

şef

următor însoţit

română şedinta totală

formaţiunilor poziţie, afară grăniceri. Această

aenîmăr definitivă formaţiuni, şi

,ălapicinum

ătatpoda generală şi prezentă şi

limitări apărare naţională, reieşit

că importanţă

ălanoiţan că

ţări, şi să înceapă „după

apărări naţionale". ,.Ţara

posedă şi

natională. libertăţi

şi restricţi

dovadă

că faţă

excepţia

Bucureştilor, arătau că

făcut armată,

Faţă şi, fată

Franţei şi aliaţilor şi bazată

garanţi şi

Conferinţa sortită eşec

să treacă neobservată

ătsaeca ţară. după militară

ăc său

ocupă

cîştigate război şi strălucita carieră"'"

înlocuirea lui Antonescu nu au în Monitorul Oficiul. Oricum, plecarea generalului

Ion Antonescu de la Marelui Stat Major de la a avut cauze mult mai

adînci decît ceea ce s-a prezentat în cele camere ale parlamentului României. Ofiter

integru, cinstit patriot, Antonescu nu putea impasibil la nevoile armatei, la

organizarea acesteia pe baze moderne, compatibile cu europene ale momentului.

Pe de parte, dorinta lui Antonescu da a moderniza armata presupunea,

eforturi financiare care „deranjau" unele militare sau civile mai

putin interesate într-o astfel de Dezbaterile parlamentare în jurul „cazului

Antonescu", din decembrie 1934, nu au lovit ci, au confirmat

deosebite ale omului militarului de exceptie care a fost Ion Antonescu.

în calitate de al Marelui Stat Major, generalul Ion Antonescu a mai participat, în

anul 1933, la conferinta de dezarmare de la Geneva'", iar în anul l-a pe

printul Nicolae de Hohenzolern la funeraliile ducelui de Aosta.

Delegatia a obtinut, în din 3 mai 1933, excluderea din calculul

efectivelor terestre a tuturor de de decizie

numai atîta timp cît aceste în special jandarmii politia

nu vor avea nici una din caracteristicile stabilite de Comitetul efectivelor,

de Comisia în planul britanic la art.12' 82 • Pozitia României,

în problema cheltuielilor de a clar din expozeul

generalului Toma Dumitrescu. Acesta releva bugetul pentru acest sector de

a fost în România destul de redus. Toma Dumitrescu conchidea limitarea

cheltuielior militare a unor între care România, trebuie numai

realizarea armamentelor indispensabile lor mea - argumenta

reprezentantul României - nu armament material militar necesar pentru securitatea

sa Orice restrîngere a noastre, de a se lua acest minim de

armament, ar fi contrar articolului 8 al Pactului ar impune României mai

grave decît acelea impuse statelor învinse prin tratatele de pace" 1113 • Se aducea ca

faptul proportia bugetului armatei române, de bugetul general al statului, era de

14% (la statele vecine de 30%); cheltuielile pe cap de soldat, cu Bulgariei, erau

cele mai mici. Concluziile memoriului, prezentat de delegatia

România a cel mai mic efort bugetar pentru statul cheltuind cu 40% mai

putin pentru aceasta'"'. de tendintele de sabotare italo-germane mai ales, de

opozitia a ei, între care România, care solicitau o dezarmare

pe precise de securitate respectarea clauzelor sistemului tratatelor de pace de

la Paris, era unui sigur.

Vizita generalului Ion Antonescu în Italia nu putea presei din

T.Venturini, ce prezenta cariera de exceptie a generalului,

nota în finalul articolului Antonescu „se de organizarea armatei române pe

baza experientei în în lui

1 O. Comandant al Diviziei a 3-a de la Piteşti

Activitatea rodnică din perioada cît a fost şef al Marelui Stat Major - ordinul Ministrului

Apărări Naţionale nr. 23.981/1933- l-a lipsit de posibilitatea de a urmări, mai

îndeaproape, şi viata Diviziei a 3-a de la Piteşti. Ex-funcţia ră.<spunsese, din toate punctele

de vedere, ,.nu numai calitătilor şi cunoştintelor cu care este înzestrat, dar şi pentru

asigurarea unui nou şi viguros avînt al acestui important serviciu"' 116 • În decembrie 1933,

generalul de divizie Lăzărescu, comandantul Corpului I de Armată, vizita Regimentul 6

"ătnednecsednoc

ătamra

594

.

84

1

.

58 Ion A11l011c:-sc11, militar şi diplonwl

Artilerie, care depindea de divi:t.ia a 3-a şi constata unele nereguli, îndeosebi lipsa

,,directivelor de instrucţie şi îndrumare" 487 • Generalul P.Angelescu, putin stupefiat, observa

că cele relatate de Lăzărescu trebuiau întelese, date fiind „ocupatiunile multiple" ce

decurgeau din funcţia lui Antonescu de subşef al Marelui Stat Major. Generalul Ion

Antonescu a răspuns observatiilor lui Lă:t.ărescu, replica fiind considerată ,Jipsită de

• Paul Angelescu şi Lă:t.ărescu considerau că ofiterul superior nu a

efectuat stagiu de comandant al divi:t.iei, în conformitate cu legea. Răspunsul oferit de

Antonescu prezenta multiplele preocupări ale şefului de stat major'89 şi faptul că instruc

,elinuiţ transmise de el, nu au avut „timp suficient să-şi facă efectul" 490 • Solicitarea unei

schite de program, Antonescu nu o putea îndeplini, motivînd că „s-ar putea să nu se tină

de ea" 491 . Nu întîmplător, generalii Angelescu şi Lă:t.il.J"escu vor face parte din grupul de

ofiteri superiori care au contribuit, în decembrie 1934, la schimbarea lui Antonescu de la

conducerea Marelui Stat Major, chestiune pe care noi am abordat-o deja. Apoi, nu este

exclus ca această corespondentă să fi fost făcută cu scopul de a defăima persoana

generalului Ion Antonescu, recent numit în cea mai importantă functie a Marelui Stat

Major, post rîvnit şi de alti ofiteri superiori.

Imediat după rămînerea sa numai la comanda Divi:t.iei a 3-a, comandantul Corpului I

de Armată, generalul de divi:t.ie Sichitiu, considera, personal, că unitatea din Piteşti era

„cea mai bună divi:t.ie a oştiri noastre, cea mai bine pregătită cu măsuri de a-i asigura

mobili:t.area, cea mai bine îndrumată ca educatie morală şi fi:t.ică, ca instructie profesioălan

a corpului ofiteresc"•• 2 • Cu aceaşi oca:t.ie, Sichitiu observa că temperamentul lui

Antonescu „uneori nu poate fi stimat", dar aceasta nu excludea „caracterul său hotărît,

puterea extraordinară de muncă, demnitatea funcţiei"•·'. La rîndul său, inspectorul general

de armată, generalul de divizie Gorski, confirma cele afirmate de Sichitiu, subliniind

ăc „impulsul dat de Antonescu se observă pretutindeni", generalul român punîndu-se în

ătnedive ,,în tot cursul carierii militare ca element exceptional dotat"•••. Din aceste

considerente, generalii Gorski şi Sichitiu propuneau forurilor militare superioare înaintarea

lui Antonescu la gradul de general de divizie şi încredintarea conducerii unui corp de

iŞ în perioada următoare, Divi:t.ia a 3-a s-a bucurat de aceleaşi aprecieri, iar comandantul

ei drept un ofiter „eminent sub toate raporturile, dar, mai presus de toate, sub

acela al demnităţi şi corectitudinii. în toate manifestările, fie ca şef, fie în viata de toate

zilele"•%. Inspectorul general de armată, generalul Manu, observa „solutiile uneori originale,

dar, totodată, bine argumentate" ale generalului care avea „multă încredere în sine,

o judeca întemeiată pe cunoştinte solide, o expunere clară şi concisă. Este un comandant

1

,tîrătoh ştie şi înfruntă răspundere"

•

dnişuereN să începută

şi reuşit Piteşti.

adevărat că, condiţile împuşcarea

către echipă legion:l"ă, potenţial

Apil"ări

acelaşi concreti:t.ată

luceşe colectivă şi

moderni:t.ări şi dotări

care ce vrea orice

termine opera reformatoare la Marele Stat Major- unde a stat

un an -Antonescu a încercat acest program curajos la Divi:t.ia a 3-a de la

Este în interne create prin primului ministru I.Gh.Duca

de o numele generalului Antonescu a li.ist vehiculat ca

titular al departamentului Nationale, mai ales în sondajele întreprinse de Titulescu498.

În timp, în conditiile unei situatii internationale precare, prin

politicii de securitate a reviwirii deschise a clau:t.elor tratatelor de

pace de la Paris, cele semnalate de generalul Antonescu - pe linia

armatei - se adevereau.

"lunatipăc

505

•

59

11. Primele contacte cu mişcarea legionară

Ţară", <lupă şi

încearcă să personalităti şi să

şi căuta, să

să-şi mărească armată,

ăcnÎ fără<lelegile săvîrşite

dezarmări, audientă părerea

legătură Conştient că tară

Partidul „Totul pentru reorganizat 1933, avîn<l un substantial sprijin

extern, îndeosebi german, capteze necompromise se intereseze

<le persoana generalului Antonescu. El astfel, exploateze conflictul

acestuia cu cercurile Camarilei si cota <le popularitate în unde

avea putini aderenti 499 •

<lin timpul misiunii londoneze, Ion Antonescu a dezavuat

de Corneliu Zele a Codreanu. În 1933, <lup,i întoarcerea <le la Geneva, unde participase la

conferinta Regele Carol al II-iea, într-o <le opt ore, i-a cerul

în cu Garda de Fier. legionarii reprezentau un pericol pentru

i-iş periclitau granitele, Antonescu a spus: ,,Nu pot da un răspuns categoric pentru că

vechile partide au putregaiul lor. Cunosc firea, dar m1 şi ce se ascunde în spatele ei. Se

pare, însă, că doreşte binele. Eu sini cel mai mare adversar al celor ce tulbură viata

ănretni a statului, oricare ar fi ei. Avem nevoie <le unire pentru păstrarea graniţelor.',so

Generalul Antonescu era convins că Zelea Codreanu nu putea duce România pe panta

ătnednecsa dorită <le el; a mai mărturisit regelui: ,,Prefer să mor în mocirlă, într-o

Românie Mare, <lecît să mor în paradisul unei Românii Mici.''~ 11

Cinstea, calităţile exceptionale <le strateg manifestate pîni1 atunci, puterea de muncă

,ătiunşiboen făceau o bună impresie în rîn<lurile opiniei publice şi puteau fi exploatate de

.ădraG Aceasta credea că generalul, în urma situatiei <lin decembrie 1934, va demisiona

<lin armată. Dar Antonescu nu a putut să facă acest gest. Pe Codreanu, Antonescu l-a

cunoscut abia în 1936, prin mijlocirea generalilor N.Mareş şi Zizi Cantacuzino. Codreanu

i-a declarat că în 24 <le ore <le la luarea puterii va trece <le partea Germaniei.

Replica generalului a fost promptă: ,,În cazul acesta, primul pe care va trebui să-l

itşupmî va fi generalul Antonescu"~ 12 • Ion Antonescu l-a portretizat foarte bine pe şeful

:izrăG ,,un om încrezut, rigid în cele mai multe cazuri şi cu idei greşite în multe privinţe.

Ca om <le acţiune, ştie ce vrea şi înţelege să meargă spre scopul propus cu orice preţ.

Avea idei excelente ca organizator şi realizator. Nu avea nici un program pe plan intern.

La politica externă era categoric pentru Axa Berlin-Roma. Cunoştea perfect starea <le

lucruri <lin Germania şi pregi1tirile ce se făceau acolo pentru război ,'"S0 3 Întrebat asupra

roliţnetni sale politice, Codreanu a <lat un răspuns abil care tintea la angajarea cercurilor

militare în disputa pentru suprematie în stat: ,,La putere vreau să veniti Dv. La adăpostul

dv., doresc să-mi organizez partidul şi, abia <lupă aceea, voi cere conducerea treburilor

statului" 504 • Nutrind o puternică aversiune fată de Regele Carol al II-iea, dar mai ales fată

<le Camarilă, generalul Antonescu vedea în dinamismul Gărzi o posibilitate concretă <le

ascensiune politică. La 24 iulie 1936, Arman<l Călinescu nota: ,,La Piteşti, informatorii

mei spun că un delegat al lui Corneliu Co<lreanu a fost primit <le generalul Ion Antonescu

iş ar fi primit acelaşi răspuns: Cu toate meritele şi galoanele mele, strig astăzi: trăiască

Antonescu a continuat să rămînă la comanda Diviziei a 3-a. La 18 aprilie I 937,

generalul Sichitiu scria: ,,Nimic 1111 se mişcă fără ştirea sa. Totul e ordonat, metodic,

armonios", iar generalul <le divizie P. Dumitrescu nota, în urma unei inspecţi : ,,Ofiter

general care are toate însuşirile, virtuţile şi capacitatea recunoscute <le întreaga oştire, ca

un strateg eminent, un fin tactician şi un organizator de fortă.'5<1>

La I noiembrie 1937, a fost numit comandant al Regiunii Teritoriale a Corpului IV

.ătamrA Patru zile mai tîr;:iu, a solicitai un concediu <le o lună, care a fost aprobat de

60 Ion Antonescu, militar şi diplomat

conducerea Ministerului Apărări Naţionale, iar la 24 noiembrie a cerut, prin raJX.lrl, încă

un concediu de 60 de zile5() 7 • Pe 7 decembrie 1937 şi-a prezentat demisia din armată, care

nu i-a fost aceptată,oe. Ion Antonescu a fost avansat la gradul de general de divizie, la

25 decembrie 1937m.

12. Ministru al Apărări Naţionale

în guvernele Octavian Goga şi Miron Cristea (1937-1938)

şi

.ăcinretup .Ţ. Ţară"

JX)Sibilităti

şi

înfrîntă, personală

P.N.Ţ.

Ţară"

următoarea:

şi internă

făcut

să conducă şi

după audientă

să şi să facă

aenuiţ durabilă

şi Brătianu. că, Niciodată

distrusă şi să dacă să-i

În preajma alegerilor parlamentare din Jecembrie 1937, ciocnirea dintre partizanii

democra~ei parlamentare cei ai dictaturii carliste sau legionare se anunta deosebit Je

Pactul de neagresiune încheiat de PN cu Partidul „Totul pentru a

deschis legionarilor noi pentru a se prezenta la alegeri sub girul celui mai

puternic partid politic al epocii. Organizatorul alegerilor, Partillul Liberal, le-a pierdut

democra~a a fost drumul spre dictatura a Regelui Carol al Ii-lea fiind

larg deschis. PNL. a obtinut 1.103353 de voturi sau 35,92%, - 626.612 sau

20,40%, iar „Totul pentru - 478.378 sau 15,58%. În mandate parlamentare, situatia

primelor trei forma~uni politice era 152, 86 respectiv 66 510 • Rezultatele

alegerilor din decembrie 1937 au agravat mai 11111lt situatia a României. În

urma alegerilor, credea Antonescu, Garda „a un mare pas în simpatia opiniei

publice" 5 ''.

Între persoanele destinate viitorul cabinet s-a aflat generalul Ion

Antonescu. În amiaza zilei de 27 decembrie 1937, suveranul l-a primit în

pe Ion A.ntonescu 512 • Carol al Ii-lea i-a cerut uite neîntelegerile dintre ei

parte, ca titular al departamentului Comunicatiilor, dintr-un viitor guvern Goga . .,Forma

Goga - i-a spus generalul - nu va putea fi Jecît introducînd în compozitia

ei legiunea pe donmul De ce? Pentru am afirmat atunci: ideea

nu poate fi cu pistolul. Mai bine s-o aJuci la putere vezi poate

ăcuda Ştiam, însă, că toată

societăti româneşti înscrisă să

să-l

şi şi această Jorintă, şi vă

dacă greşit lărgire

.tauşe şi, finlcă văd greşit

adevărat şi creştin să poată

vă să mă dacă, după aJîncă reflecţiune,

făcut vă şi

însărcinat

să treacă

şi mgămintea

Război, şi chezfişie că externă

mfl"turiseşte că, şi să

fericire pentru neam sau nu. ea nu avea sorti buni deoarece

pleava se afla în legiune"rn. Goga îi ceruse lui Antonescu

participe la guvernul pe care urma formeze, dar generalul l-a refuzat astfel: .,Din

dorinta de a servi tara pe dv. numai din am încercat- cer

iertare am - o a bazei politice a viitoarei formatiuni parlamentare. Am

În fata acestei noi situatii dat poate un pericol în consultarea

corpului electoral, înainte ca programul dv. cu românesc fi

simtit în mase (...), rog iertati sînt nevoit de a

declina cinstea ce mi-ati a gînJi, Jin primul moment, la mine" 514 • Regele nu a

acceptat sugestia generalului, dar l-a cu formarea cabinetului, obiectiv 515 cu

care Antonescu nu a fost de acorJ. NedorinJ peste Ol.:tavian Goga, cu care era

foarte bun prieten, la regelui, a acceptat postul de titular al Departamentului

de prezenta sa fiinJ o „m:"trturie o politica a României

nu se va schimba" 516 • Antonescu ne atunci, fortat contra uzantelor,

ăcaf declaratii ca ministru al armatei, .,am ff1cut-0"" 17 •

işeD se cunoşteau simpatiile pro-garJiste ale generalului şi aversiunea pentru rege şi

,ăliramaC Carol al Ii-lea, la sugestia lui Ar.Călinescu, a acceptat incluJerea lui Antonescu

în noul guvern. Cercurile carliste considerau colalxmU"ea generalului ca factor

ideal prin care se putea obţine, cel putin temporar, biruinta asupra mişcări legionare.

Asigurîndu-1 pe Codreanu că prezenta sa la conducerea armatei va garanta securitatea

irăcşim legionare, Ion Antonescu obţinea, Jin partea GftrLii, promisiunea abtinerii de la

125

Pfata şi nlspfal.t istorici 61

orice act agresiv. Carol şi Camarila întinseseră o cursă generalului, care le permitea un

zagăr pentru a-şi realiza planurile 518 • Evoluţia ulterioară a evenimentelor a arătat că

Regele Carol al Ii-lea a acceptat dificila colaborare cu generalul, numai atîta timp cît i-a

trebuit pentru a-şi pregăti şi instaura dictatura personală şi întări poziţia în vederea

irănimile Gărzi de Fier. Regele schiţase numai o „capitulare" la 29 decembrie 1937,

avînd, însă, grijă să-i plaseze lui Antonescu, ca adjuncţi, doi dintre intimii săi: generalii

Paul Teodorescu şi Glatz, numiţi ca subsecretari de stat la acelaşi minister5 19 •

Ca titular al departamentului Apărări Naţionale, Antonescu a continuat opera înceătup

în anii 1933-1934, cînd deţinuse funcţia de şef al Marelui Stat Major. La o zi după

numire, printr-un raport adresat regelui, Antonescu prezenta o nouă reorganizare a

armatei determinată de „necesităţi <le or<lin operativ". Între alte motivaţi, Antonescu

inclu<lea ,întrebuinţarea mijloacelor mo<lerne <le luptă, a lucrărilor <le fortificaţi, gmparea

tuturor forţelor în scopul realizări unei instrucţi mai bune, a unei mobilizări mai

rapide şi acoperirii mai puternice". Prin reforma propusă de generalul Antonescu, armata

ănâmor trebuia să cuprin<lă: 7 corpuri, 21 <livizii <le infanterie (inclusiv <livizia <le gar<lă),

ăuod brigăzi moto, trei brigăzi mixte munte şi trei <livizii <le cavalerie. Pentru realizarea

acestui obiectiv, se introduceau 6 regimente <le grăniceri în compunerea diviziilor de

acoperire şi s-au <lesfiintat 4 centre de instrucţie <le jan<larmi 5 2Cl.

ăpuD organizări şi <lotări consfătuire,

atenţia că

şi făcute.

ţări"

• satisfăcea,

şi <lepărtat

irărăpA Naţionale că propusă

graniţă

greutăţi şi

elinuiţarepo unităţi eşalonate,

singură direcţie pătrun<lere această privinţă,

necesităţile situaţia politică

posibilităţile uşoară această fază

,ăcitirc organizări şi

<lesfăşura şi înfinţa,

păstrau, aceleaşi unităţile

şi şi

ătupecnoc

şi totodată, îngrămădiri

oraşe graniţă: Cernăuţi,

Timişoara. că război

şi putinţele aviaţia, luptă, pătrungrămă<lirile

războiului,

naţia şi şi operaţiunile

că

o serie <le analize temeinice asupra armatei, la o

din 23 februarie 1938, generalul a atra.<; exista un <lezacord între planul

de înzestrare comenzile Ion Antonescu a propus un acon.I complet pentru „a nu

cheltui degeaba banii Planul prezentat de Marele Stat Major nu-l el

fiind prea apropiat de cel din 1937 prea <le cel <lin 1934. Noul titular al

credea reorganizarea <le Marele Stat Major „prezenta

foarte mari <lezavantaje": I. <liviziile <le pe erau <lispuse pe fronturi prea largi, de

un<le <lecurgeau în con<lucere, la intrarea în <lispozitivul de acoperire în

ulterioare; 2. marile <le acoperire trebuiau pe cît posibil, pe

o de spre a permite, în planul <le <lislocare

din primul moment; 3. nu se respectau <le acoperire <lictate <le

a României, de con<lucere a luptelor ce se vor <luce în

principiile militare chestiunile <le or<lin moral; 4. nu se crea, la

mobilizare, ceea ce se în timp <le pace nu se în timp de pace, ceea ce

nu trebuia la mobilizare; 5. se în regiuni, toate care aveau un

trecut glorios erau legate istoric <le regiunile în care au fost create <lin care s-au

alimentat cu oameni - aceste preve<leri erau prezente în planul <lin 1934 522 • Dislocarea

<le Marele Stat Major prezenta „anomalii", iar aceea a <livizii lor <lin linia a

doua nu corespundea scopurilor strategice tactice. Existau, prea

mari de comandamente în unele <le Tighina, Careii Mari, Ora<lea,

Arau, Consi<lerîn<l în viitorul „surprin<lerea, instantaneitatea, rapiditatea

pe care Ie avea carele <le trupele motorizate <le

<lere instantanee în teritoriul nostru, prea mari <le forte în aceste centre, vor

duce la <lezastru, <lemoralizare <lin prima zi a <lezastru care, <lin primele zile

ale conflictului, vor <lemoraliza vor compromite grav viitoare" 523 ,

generalul <le <livizie opina acceptarea planului Marelui Stat Major va face ca aceste

iril<ămărgnî să <levină „tot atîtea Turtucae <le viitor" 524 •

Între alte realizări obţinute <le Antonescu în scurtul timp cît a con<lus departamentul

irărăpA Naţionale semnalăm: 1. întocmirea legii <le funcţionare a Ministerului Apărări

,elanoiţaN care nu exista pînă atunci; 2. reve<lerea traseului fortificaţilor <le la frontiera

de vest, la care a or<lonat să se facă unele mo<lificări menite a răspunde mai bine

scopului pentru care au fost construite; 3. construirea unui număr însemnat <le cazărmi

5

'·

1

35

•

62 /ou A11tom:sc11, milit.ir şi diplomat

făcute ofiţeri şi

şi legalităţi administraţia şi

cumpărări făcute şi prcxlucători,

Apărări Naţionale, şi

şi

şi şi

noi; 4. rezolvarea tuturor reclamatiilor de intrcxlucerea spiritului de

dreptate; 5. introducerea ordinii în armatei înlocuirea sistemului

de echipare a acesteia, prin direct de la industrii

eliminînd furnizorii 525 •

Ca ministru al Antonescu a servit în guvernele Goga în cel

condus de patriarhul Miron Cristea (între 28 decembrie 1937 29 martie 1938), de la

10 februarie 1938 el fiind ad-interim la departamentul Aerului Marinei 526 •

13. Disensiuni cu Regele Carol al II-iea

iş cu Armand Călinescu

Călinescu Însemnările că puţin ataşat

Jupă gardişti, „să

Jupă aceluiaşi Călinescu,

Gărzi surpriză, Călinescu,

deţinea îndepărtarea încă

vizită şi ataşat

„soluţie".

explicînJu-şi

Apărări capăt

necesară instituţiei discuţie său,

GhArgeşeanu, că preferă să şi

să După

rămas dispoziţia Ap;irări fără comandă pînă

şefia Armată

, lună.

dispoziţia

şi dăduse Chişinr1 să trataţi omeneşte

şi situaţie, înlăturat

şi fruntaşilor ŢinînJ

publică şi şi ceilalţi

nazişti, că aceştia urmăreau,

să acţioneze toată hotărîrea.

ătavitom că depăşit acţiunilor

neîngăduite".

măsura urmărea să şi

antrenări eventuală tentativă revoltă.

sentinţei

şi alţi şi ştrangulaţi

Siguranţei

intensificări deţinuţi periculoşi ameninţau

Armand constata, în sale, Antonescu „era prea

de guvern" 527 , Jar, aflarea mai multor incidente provocate Je propunea

aplice legea" 528 • În guvernul patriarhului, opinia Antonescu se

manifesta împotriva reprimririi Je Fier. Spre a se evita orice

ce portofoliul Internelor, a propus generalului din guvern,

înainte de plecarea Regelui Carol al II-iea într-o în Anglia trimiterea lui ca

militar la Paris 529 • Suveranul nu a acceptat o asemenea Jar, la 29 martie 1938,

Ion Antonescu a Jemisionat 5 ~<lh", motivele printr-un memoriu adresat lui

Carol al II-iea.

La Ministerul Nationale, generalul Ion Antonescu nu a putut duce la

opera reformatoare atît de armatei. Într-o cu succesorul

generalul Antonescu a declarat profite de concediu a

refuzat ia conducerea Inspectoratului General al Cavaleriei. efectuarea concediului,

a la Ministerului Nationale 5·1('. A stat

la I noiembrie 1938, cînJ i s-a dat Corpului 3 la care nu stat Jecît o

La 30 noiembrie 1938 este pus, din 11011, la Ministeruh1i 5·' 2 deoarece ceruse în

scris ordin ca legionarii din închisoarea din fie

Regele Carol al Ii-lea, consiJerînJu-se destul Je puternic srnpîn pe l-a

pe generalul incomod a trecut la arestarea legionari. cont Je

opinia convins, în urma întîlnirii din noiembrie 1938 cu Hitler

demnitari în exclusivitate, preluarea puterii Je Codreanu,

Carol al II-iea s-a decis cu Demiterea generalului era

„prin acte oficiale a cadrul sale, manifestînJ atitudini cu

caracter politic În fond, avînJ în vedere raporturile generalului cu C.Z.Codreanu,

asigure controlul monarhiei al guvernului asupra armatei,

evitarea acesteia într-o Je Concomitent cu demiterea

generalului, în noaptea Je 29/30 noiembrie 1938, s-a efectuat executarea

capitale pentru CZ.CoJreanu 13 asasini ai lui I.Gh.Duca M.Stelescu,

în dubele care îi transporta Je la Rm. S;Irat la penitenciarul Jilava, sub

motivul pazei unor deosebit Je ce cu evaJareasJ4.

245

•

5

_w.

Plata şi r;lsplat.i istoric:i

63

14. Ion Antonescu şi drama României

din iunie-septembrie 1940

rămas fără coman<lă pînă

rezervă

şi Apărări sfirşitul aceleiaşi

trăia <lramă mutilări

aierăc practică,

a<lăugîn<l „reven<licări"

nicio<lată stăpînirea

şi şi

ăpuD şi

personalităti şi

au<lientă

E.Ur<lăreanu. ,.să aşezi

şi După au<lientă.

,.După masă

insistentă să mă <lupă şi că

legătură că că

demoralizată şi <lezorganizată şi că făcut

mînă. <loreşte să facă şi bătrîni"

gravă evacuaseră şi şi arătat să-şi

şi după

,ătneidua

Bucureşti,

mînăstirea

Generalul Ion Antonescu a la 6 iunie 1940, cîn<l i s-a

aprobat <.!emisia <lin ca<lrele active ale armatei, fiin<l repartizat ca ofiter <le la

Marele Stat Major la <lispozitia Ministerului Nationale 535 • La

luni, Antonescu marea a teritoriale a României 5 M', pentru întregirea

luptase exemplar în anii 1916-1919. De fapt, se realiza, în punctul al

treilea al anexei secrete a pactului sovieto-german, Moscova la

Nor<lul Bucovinei, provincie care nu se atlase sub tarilor. Era o

victorie a <lreptului fortei asupra fortei <lreptului, care a alimentat precipitat alte

cereri teritoriale asupra României 537 •

evacuarea Basarabiei a Nor<lului Bucovinei, în tentativa <le a forma un nou

guvern, Carol al II-iea s-a consultat cu mai multe civile militare. Cu

ajutorul lui Mihai Antonescu, generalul a solicitat o la rege, <lar nu a fost primit

decît <le Antonescu i-a <leclarat cu acel prilej: nu te mai între

natiune rege" 538 • 24 <le ore, Carol al II-iea l-a primit în Regele României

relata astfel întîlnirea: (n.ns/1 iulie 1940), la ora 5, generalul Antonescu,

care a cerut cu va<li1, <leclaratii <le <levotament asigurarea nu

are nici o cu legionarii, îmi spune tara este în pragul <lezastrului, armata

este complet trebuie rapi<l ceva spre a pune

lucrurile în Cum, în alte cuvinte. se un guvern cu el cu

Cu prilejul au<lientei, Antonescu i-a prezentat o scrisoare. Antonescu acuza pe rege <le

situatia în care se Basarabia Nor<lul Bucovinei s-a gata

ia responsabilitatea pentru a schimba „ime<liat oamenii sistemul'"'-lO. Imediat

generalul Antonescu a fost arestat la Pre<leal, <lar la 11 iulie, la interventia lui

Fabricius, ministrul Germaniei la a fost eliberat 511 • I s-a fixat <lomiciliul fortat

la Bistrita (Vîlcea).

15. Numirea lui Ion Antonescu şef de guvern (septembrie 1940)

Pe fon<lul <lesfăşurări evenimentelor internationale, <lupf1 renuntarea la garantiile

anglo-franceze, care se <love<liseră iluzorii, şi în urma faimoasei scrisori aJresate <le

Fiihrer Regelui Carol al II-iea, România a trebuit sfi-şi reconsiJere politica externă,

orientîndu-se spre Reich. În acest calcul, m1 trebuie uitat nici un moment pericolul

potential pe care îl reprezenta Uniunea Sovietică. Aceasta, <leşi se înfruptase <lin trupul

României, continua să aibă noi pretentii şi sprijinea Ungaria şi Bulgaria în revenJicările

lor fată <le Bucureşti

Germania, <le mai multă vreme, se interesa <le persoana generalului Antonescu.

eliţătilaC acestuia, capacitatea militară <leosebită, cre<litul pe care îl avea în rîn<lurile

armatei şi opiniei publice contau 111ult în planurile răsăritene ale politicii Reichului.

ăpuD cum ne mărturiseşte într-o scrisoare Gh.Barbul, în perioaJa 1936-1939 - cînd

acesta şi-a făcut <loctoratul la Universitatea „Frie<lerich Wilhelm" <lin Berlin - a fost

contactat <le Arnol<l von Schicke<lanz, viceministru al lui AlfreJ Rosenberg, şeful <lepartamentului

iJeologic al regimului national-socialist, cu amimunte asupra unor oameni

545

64 1011 A11to11csc11, militar şi cliplomal

politici in<licati „să colaboreze" cu Germania. Oh.Barbu! a sugerat <louă personalităti:

generalul Ion Antonescu, prieten cu Octavian Goga şi în subsi<liar, pe Valer Pop, partizan

al „apropierii" României <le cel <le al III-iea Reich 54·'. Aşa cum va spune la proces,

Antonescu nu a pregătit luarea legături cu Germania pentru a ajunge la putere. ,,Nu

cunosc - afirma generalul - limba germană şi formaţia mea intelectuală şi spirituală

mi-am pregătit-o la Şcoala franceză. Nu am uitat că în Alsacia şi Lorena avem 2.000 de

cruci, şi nici jertfele noastre <le pe front, în I 916" 544 • Cre<lem că opinia lui Antonescu nu

este departe de a<levăr. După convorbirile <le la Turnu Severin cu Ungaria, Carol al Ii-lea

i-a cerut lu~ Valer Pop să „mijlocească" o întreve<lere cu Antonescu ce trăia ascuns,

întrucît eva<lase de la mînăstirea Bistriţa, un<le i se fixase <lomiciliu forţat

• La 2

septembrie, primit în au<lientă <le rege, Valer Pop, ,,extrem <le îngrijorat <le situatie",

propune o schimbare de guvern al cărui şef să fie „cu prestigiu şi autoritate, cum ar fi,

ăpud părerea lui, generalul Antonescu". Monarhul, ,,uimit" <le această propunere, se

întreba: ,,voi putea avea oare încre<lere în el?" 5 .,i;. Pe <le altă parte, Valer Pop i-a vorbit <le

valul de nemultumiri „chiar în armată" împotriva regelui. În ziua următoare, Un.lăreanu,

laşeram al palatului, vine şi el cu propunerea <le a face apel la Antonescu. Carol al II-iea

nota în însemnările sale zilnice: ,.Eu sînt încă foarte în<loit asupra persoanei lui, pînă mai

ieri cu <lomiciliul forţat la Bistrita, care va fi atitu<linea lui, care va fi loialitatea lui fată

de mine. Raeorturi bune are cu Gar<la <le Fier, cu Dinu Brătianu şi cu Maniu, acesta este

un avantaj. Inainte de a face un pas <lefinitiv, am pus pe Ur<lăreanu să-l întrebe pe

generalul Mihail ce părere are asupra acestei eventualităti. Răspunsul lui a fost clar, că

nu-l iubeşte, <lar consi<leră că este un sol<lat şi că nu poate tră<la. Această părere a fost

ultima picătură care a făcut să iau o hotărîre. Acum alt bucluc, persoana în chestiune

trebuie găsită, din cauza tulburărilor el rămîne ascuns, cu multă greutate, cu concursul

lui Valer Pop a fost găsit. A avut, mai întîi, o conversatie cu Ur<lăreanu, în care a făcut

rezerve, şi, mai ales, a spus că nu poate lua o aşa răspun<lere, <lacă n-are coatele libere' 0547 •

Se vehicula opinia <lupă care generalul urma să fie executat, motiv pentru care s-a

intervenit la rege în favoarea lui; Mircea Cancicov, <le pil<lă, intervenise prin Fabricius la

Carol al II-lea 5 -ta.

Pe 3 septembrie 1940, Regele Carol al II-iea l-a primit pe Antonescu şi l-a rugat să

formeze noul guvern. ,După oarecari <liscutii" 549 , Antonescu „şi-a rezervat răspunsul".

Cu acel prilej, suveranul i-a spus: ,.Antonescu, nu poti refuza puterea. Tu eşti un patriot.

Numai ţie pot să-~ las ţara. Te-am consi<lerat, tot<leauna, ca pe ultima mea rezervă.

Timpul tău a sosit" 5 l0. Generalul i-a vizitat pe lea<lerii parti<lelor istorice şi pe alti oameni

politici, <leoarece man<latul primit <le la rege era <le a forma un guvern <le majoritate

.ălanoiţan Răspunsul celor intervieva~ <le Antonescu a fost: ,.Întîi, ab<licarea lui Carol al

II-iea, apoi vom <liscuta". La fel, opinia ofiterilor superiori, cu <louă exceptii - generalii

Paul Teo<lorescu şi GhMihail - a fost ab<licarea regelui. În atari con<litii, Regele Carol

al II-iea a ab<licat în favoarea fiului său, Mihai - convins că era „cererea tuturor, a străzi,

a armatei şi a oamenilor politici" 551 - punîn<l <lrept con<liţie ca generalul Antonescu să ia

asupra sa prerogativele regale. ,,Din acel moment, avea să afirme generalul, a început

lutarăvel<a calvar al vietii mele" 552 • La 14 septembrie 1940, România a fost proclamată

,,stat na~onal legionar"; în guvernul aflat sub preşe<linţia „con<lucătorului statului",

generalul Ion Antonescu, Gar<la <le Fier <letinea majoritatea portofoliilor. Antonescu era

convins că o guvernare legionară, lăsată singură, ar fi fost un <lezastru pentru ţară.

Generalul avea <le partea sa majoritatea <lin armată şi internele. Om realist, Antonescu,

în situaţia creată <lupă prăbuşirea graniţelor României şi a pericolului <lispariţiei ţări sale

de pe harta Europei, nu avea <le ales. Germania era, în acel moment, puterea numărul

unu de pe continent şi în ea generalul a văzut unicul reazem în sprijinirea granitelor tări.

Vechiul său prieten, Nicolae Titulescu, într-o scrisoare a<lresată premierului britanic

.aeniţsus

Plata şi r,1sp/ata istorfoi 65

W. Churchill, în decembrie 1940, intuia exact situaţia: ,.Greşelile ţări mele nu trebuie să

fie imputate Generalului Antonescu, el a trebuit să-şi asume o grea moştenire şi în

aiţautis în care se află nu poate face altfel" 553 • Ilustrul <.liplomat se punea garant, în faţa

premierului englez, pentru politica generalului Antonescu pe care şi-o însuşea şi o

reţifO elită

ţări Calităţile

inuiţan războiul fără în<.loială,

ataşat şi şi Şcoli

Război şi Apărări

calităţile

şi mo<.lerni.ări

pregătirea teoretică ofiţerilor

noutăţi tactică şi militară şi

creări să

ătiutpăfnî naţiunea română încă

<.lotări şi înzestrări şi iwlări făcut

să singură

a-şi apăra naţional să tări. Încercările

făcute mo<.lerni.ări, <.lotări şi înzestrări a<.loptări

pînă capăt,

sfirşitul

mo<.lernă Dacă

rămîne, excepţia Brătianu,

marcantă

tări,

de al armatei române, Ion Antonescu s-a remarcat în perioa<.la 1914-1940

prin mari servicii aduse sale. sale militare <.leosebite au fost puse în slujba

în pentru întregirea neamului, el fiin<.1, unul <.lin ctitorii

României Mari. Ca militar la Paris, Lon<.lra Bruxelles ca <.lirector al

Superioare <.le sau secretar general titular al Ministerului Na~onale, a

a<.lus servicii <.leosebite României, prin caracterul integru, seriozitatea, profesionale

patriotism. Antonescu a fost a<.leptul armatei române, a a<.lucerii

acesteia la stan<.lar<.lele interna~onale. În acest scop, a <.le

stat major cu ultimele în materie <.le strategie crearea unei

industrii <.le armament reprezentau cheia unei armate capabile apere opera

<.le la 1918. Ca nimeni altul, a intuit, <.lin anii '30,

necesitatea armatei, <.Iar a unei <.liplomatice care ar fi

ca, la un moment dat, România se afle în fata a<.lversarilor. în atari con<.litii,

singura cale <.le patrimoniul nu putea fie <.lecît armata

sale pe linia armatei, a unei noi

legi <.le stat major- din anii 1933-1934, 1937-1938 - m1 au putut fi <.luse la

repercusiunile fiin<.I grave pentru România anilor '40. Generalul Ion Antonescu a fost

a<.lus la con<.lucerea guvernului în septembrie 1940, la celei mai grele epoci <.lin

istoria a românilor. am analii.a numai activitatea sa în serviciul României

din perioa<.la 1914-1940, Antonescu poate cu lui Ion I.C.

personalitatea cea mai a istoriei Românilor <.lin secolul al XX-iea.

În apelul a<.lresat în septembrie 1940, generalul Ion Antonescu spunea:

„Români! Luîn<.I con<.lucerea statului, cre<.1 <.le a mea <.latorie să reamintesc tuturor, <.le

pe toate treptele ierarhiei civile şi militare, următoarele principii <.le bază în exercitarea

roliţubirta lor: 1. Legalitatea integral{1; 2. Dreptatea; 3. Omenia; 4. Exemplul personal;

5. Iniţiativa. Acestea fiin<.I principiile care m-au călăuzit toată viata mea, cer nin1ror să

ăgaeleţnî aceste imperative ale timpului, să şi le însuşească, să le <.lei.volte şi să le aplice,

în toate ocaziile, în interesul superior al prop{1şiri Statuh1i" 551 •

NOTE

Apăr[1ri

M,1n.>ş,1lul şi şi

şi

Bucureşti,

Bucureşti, şi

I. Arhiva Ministerului Na\ionale (Arh. M.Ap.N.), fond 3.042, dosar 686, f.4.

2. Ibidem, f.6.

3. Ibi,lcm.

4. Ibidem.

5. Ibidem, f.8.

6. Ibidem, f.10.

7. Ibidem.

8. Ibidem.

9. Ibidem, f.l I: Autouescu Rom,Îllil•i riv.bo.iidc de rl'iutrc..·girc..•. Miirturii documente

coordonate îngrijite de Iosif Constantin Dr[1gan. Vene\ia, Ed. Nagard, 1986, p. 563.

10. Mo11itonil Ofki.11, Partea a III-a, Adunarea Dcputa\ilor, Nr. 16, 24 Dccemhrie 1934,

p. 277-278.

11. Arh. M.Ap.N., fond 3.042. dosar (186, f.12.

12. Ibic/cm.

13. lbidl•m, f.19-20.

14. lbidl·m, f.19.

15. lbidmi.

16. Ibidl'/11, f.22.

17. Ibidl·m, f.18

18. lbi,il-111, f.22-23.

19. lbidl'/11, f.22.

20. Jbic/l'III, f.26-27.

21. lbidl'/11, f .30.

22. LI. col. Ion Antonescu. Rom,iuii. origiuc.1. tn·cutul. s.1criliciik• .~i drl'J)t11rilc lor,

1919, p.9-10.

23. Istoria militar.la 1)()1xm1l11i mm;iu, voi. V. l:1.li1ura Mili1ar;1, 1988, p. 348 urm.

24. Ibidl'lll, p.358-359.

25. Ibidl'/11, p .360.

26. Jbidl'/11, p.362.

21. Ibidmi.

28. lbidl'/11, p.363

29. LI. col. I. Antonescu. ()/J. cir.. P-~'-

30. lbi,Jcm, p.25.

31. Arh. M.Ap.N., fond 5.451. dosar 3.317, I 943. l'ozi\ia 337. f.K0.

32. B.A.R., Arh. General Vasile Rudeanu. I Manuscrise, voi. 3. p. 636-637

33. Arh. M.Ap.N., fond 3.831. dosar 250, 1917, l'ozi~a 945. f.9-10.

34. Idem. 5.541, dosar 3.317, 1943, 1'01.i\ia 387. f. 78-79.

35. George Magherescu, Au1<1ucsc11 - J>url,iloru/ dccorn/ici dl' pc pil'JJIUI rcgdui, în Istoric

i11tcrLis,l de Gh. Buzatu. Craiova. Iii. .. Curierul Dol_jan", l 'J')(I, p. 56.

36. A11to11escu ... , p. 564.

37. Istoria militam ... voi.V, p. 398 şi urm.

38. Ibidem. p. 427-43 l.

39. Lt. col. Ion Antonescu, op.cit .• p. 26.

40. Antonescu ...• p. 564.

41. Înalt Decret nr. 3.064.

42. A111011escu .... p. 564.

43. Istoria 111i/itar.l ... voi.V, p. 480.

44. Lt. col. Ion Antonescu, op. cit .. p. 28-29.

45. Ihidl'/11, p. 29.

46. Moniloru/ Oficial, Partea I-a, Nr. 195. 16/29 Noiembrie 1917. p. 2.056-2.063, Arh. M.Ap.N ..

fon<l 3.042, dosar 3.056, 1917. f. 39.

47. lloover Arhives. Palo Aho. S.lJ.A .. I.. 1.oucheur Papers. Box no. 2. Folder 10, (raport

expediat <lin Bucureşti la 21 octombrie 1 1 )16).

48. Istori.i 111ilit.1r,i ... voi.V. p. 5 I0-511.

49. Ihidmi. p. 511.

50. IhidL'/11. p. 517-518: Gh. Nicolescu. Marian Ştefan, Ro111,i11i:1 (1917-1918) - 1111 org.u1 de pres.i

Îll s/ujh.i 1111it,l/ii 1w/i011.1/e şi ele st,lt, în A.I.I.A.I.. xxv. 1988, p. 303-320.

51. Eugen Dantea. Misi111w.1 lknhe/ot şi 1111ghi11rifo L'i cil• VL'IIL·rc asupra rd,1/iilor fr.mco-ro1wîue.

în Ro111,îuii îu istori.11111iwrs.1/,i, IUi, laşi. Editura Universit:11ii, 1987, p. 149-168.

52. Lt. col. Ion Antonescu, op. cil .• p. 32.

53. Ihidl'/11. p. 77.

54. A11tcmcscu ... , p. 564: Arh. M.Ap.N., fond 3.831,<losar 489, 1917, Pozitia 233, f. 85.

55. Shennan David Spcctor, Ro11w11i,1 .it thc J>.iri.~ l'c.u:c Co11fcrc11cc. A Stucly of thc Diplomacy

of Joa11 J.C. llr.ili,11111, New York, Bcx)lonan Associates Inc., 1962, p. 42.

56. Saint Aulaire, conte, Coufos.~icm c/'1111 1·icm c/ip/0111,1tL'. Paris. 1-lammarion. 1953, p. 354.

57. Arh. M.Ap.N .• fon<l 3.831. dosar 110. 1 1 )17. f. 47-48.

58. Ihicll'/11.

59. Ihidl'/11.

60. IhiclL-111.

61. Ic/L'/11. dosar 233, 1917. f. IR3-IK4.

62. Ihicle111.

63. Ilie Schipor. Argw11e11/ la lucrarea lui Ion Antonescu. Ro111.î11ii. origi1w.1. trL'f.."llllll şi clrL•p111rile

lor, Bucureşti ... Clio", 1990. p. 10.

64. Victor Pctin, I.l' clr.1111e m1111wi11. /9/6-/9/H. Paris. Payot. 1932. p. 60.

65. B.A.R .. Arh. General Vasile Ru<leanu. I Msse I. voi. m. F. 635.

66. Glenn E. Torrey. Ch·11cr.1/ lk11ri lkrthdot .mel Ro11w11w. Boulder. Colorado. 1987. p. 5 şi 45.

67. Lt. col. I. Antonescu. op. cit .. p. 31. 33.

68. General Vasile Ru<leanu. Akuwrii c/iu timp ck• JJ;Jce şi riizhoi. Editie îngrijiu-1, studiu introductiv

şi note <le D. l'red,1 şi V. Alexamlrcscu. Bucureşti. Ed. Militar.-•. 1989. p. 359-361.

69. Arh. M.A.E .. fond 71. Londra. 1914-J«J2-t. voi. 2 1 ), f. 374 (t.c.nr. 74, 8/21 lanuarie 1917, N.

uşiM către Take Ionescu).

70. Istori.i 111ilit,ir.l ... voi. V. p. 529.

71. V. !'clin, op. cil., p. 149-150.

72. Charles Vopicka, SccrL'IS of /fa/k,ms. SL'l"l'll yc.1rs of ,1 /Jip/011wtist's iu thc Ston11 CL•JJtrc of

Europt.', Chicago, I 1 )21. p. 144.

73. Arh. M.Ap.N ., fond 3.831. dosar 25 c. )I)) 7. Pozitia 945, f. 3-4.

74. lstori.1111ilit.ir.1 ... voi. V. p. 531.

75. lhiclm1.

76. B.A.R. Arh. General Vasile Rudeanu. I Msse I. voi. III. p. 636-637.

77. Ihidc111, p. 697.

78. Great Britain, l'.R.O .• F.O. 371. 4.705. f. 18.

79. A11to11escu .... p. 79-80.

82. Vezi insl.rllc\iunile <lin 20 iulie 1917 privind acoperirea Nordului Moldovei, în Arh. M.Ap.N.,

fond 5 .450, dosar 388, 191 7. f. 63-64.

83. Idem, 3.831, dosar 874, 1917. f. 41-44.

67

68 Jon Antonescu, militar şi diplomat

84. /bidem.

80. Mareşalul Alexandru Averescu. Notiţe zilnice din rnzboiu /916-19/H, Bucureşti, f.a., eui\ia a

III-a, p. 237.

81. Antonescu ... , p. 79-80.

85. Al. Averescu, op. cit., p. 168. La 17 Iunie 1917, Averescu scria că „tot conccp\ia generalului

Prczan (Antonescu) triumfă".

86. Arh. M.Ap.N., fonu 5540, uosar 388, 1917, f. 101-102. 156-157.

87. Lt. col. I. Antonescu, op. cit .. p. 38.

88. Arh. M.Ap.N., fonu 5.450, uosar 388, 1917, f. 101-102.

89. Ibidem, f. 156-157.

90. Ibidem.

91. Lt. col. I. Antonescu, op. cit .. p. 39.

92. Arh. M.Ap.N .• fonu 3.831, uosar 828. 1917. f. 19-21.

93. Ibidem.

94. Ibidem, f. 60-66.

95. Ibidem.

96. Iuem, dosar 489, 1917, Pozi\ia 233, f. 85 - copie după dis~·ursul lui Miliukov.

97. luem, dosar 875, 1917, f. 54-58 - referat nr. 7.418 din 21 august 1917.

98. Idem, dosar 828, 1917. f. 99-103.

99. Ibidem, f. 102-103.

100. Idem, dosar 110, 1917, f. 26-27.

10 I. Idem, uosar 828, 1917, f. 122.

102 .. ldem, dosar 110, 1917, f. 363, 95 (Noi.1 nr. 3 957 din 24 septembrie 1917. călre Biroul

Organizare, semnală Ion Antonescu; 1101.1 nr. 5.099, din 18 noiembrie a Marelui Cartier

General călre Biroul Organizare, semnat.i l.t. col. Ion Antonescu).

103. Idem, dosar 828, 1917, f.132-138.

104. Ibidem, f. 138.

105.ldem,dosar llO, 1917,f.109.

106. Ibidem, f. 113.

107. Ibidem.

108. Ibidem, f. 122 - scrisoare înregislral.'t cu nr. 5.062 din 16 noiembrie 1917, semnală General

Lupescu şi căpitan Antonescu.

109. Idem, dosar 850, 1917, f. 149-150 - referat 12.422. 2 noiembrie 1917. semnat Antonescu.

110. Ibidem, dosar 110, 1917. f. 31 - referat 12. I 09. 6 noiembrie 1917. semnal maior Antonescu.

111. Istoria militar.I... voi.V. p. (,04.(,()5_

112. Ibidem, p. 007.

113. Arh. M.A.E., fond 71. Londra. 1914. voi. 90. f. 10 (t. nr. 240/62. 3 noiembrie 1917, oe la

Londra, maior Arion călre l.l.C. Brf1tianu).

114. Ibidem, f. 5 (l. 234/111. 2 noiembrie 1917. maior Arion cf1Lre l.l.C. Bratianu).

115. V .F. Dobrinescu, Rd;1ţi rom.îm1-L'1Jgk·zl'. 1914-1933, laşi, Editura Universi1.•11ii. 1986. p. 28.

116. B.A.R., Arh. General V. Rudeanu. I Msse I. voi. lll. p. 668.

117. Arh. M.Ap.N .• fond 5.540, dosar 250. 1917 ..

118. General Pctin. op. cit .• p. 153.

l 19. Istoria militar.I ... voi.V. p. 609.

120. Ibidem, p. 009-610.

121. Ibidcm, p. 610.

122. Arh. M.Ap.N., fond 3.042. dosar 686, f. 34; War Imperial Museum, Lomlon, Arh. R.

Goodden, f. 174-175.

123. Monitorul Oficial, Partea a III-a, nr. 195. joi 16/29 noiembrie 1917, 2.063; Arh. M.Ap.N .,

fond 3.042, uosar 3.056, 1917, f. 39.

124. Arh. M.Ap.N ., fond 3.831. dosar 828. 1917. f. 132-133.

125. Idem, uosar 34, 1917. Pozi\ia 984, f. 13.

126. Arh. MAE., fond 71. Londra, 1914, voi. 90. f. 5.

127. G. Suarez, Hri.JJ1d. Sa vie. Sem Oi:uvn.· ;1wc So11 Jo11n1.1/ L't de 110111bn.•11.t Dcx·w11L'llts i,wdits,

tome IV, 1916-1918, Paris, 1940. p. 334.

128. Arh. M.Ap.N., fond 3.831. dosar 34. 1917, Pozi\ia 984, f. 256-257.

Plata şi r.lspfata istorici 69

Drălianu,

Bucurcşli, Regală,

Bucureşti,

Ducurcşli, Regală,

irlşiniM

călrc

şi

Şlefan nucureşli,

,ilşcrucul

Brălianu,

Bucureşli, !'reşed.

Bucureşli,

mcrilă,

,icăP

călre

Război;

Brălianu,

(radiogramă semnală

lks.1virşirea R,x·,10.iştcrea

,ilşerucuB ŞLin\ilică şi

Muşal, ţl'lo-cfac lucureşli, ŞLin\iliăc

şi enciclopc<lică,

129. V .F. Dobrincscu, Rclatii ..., p. 31.

130. Gh. I. Ac/iw1ca ..., p. 29.

131. Arh. SL. fond Ca~a ferdinan<l, dosar 44, 1919, f. 1-2.

132. Arh. M.Ap.N., fond 3.831, dosar 357, 1916-1918, Pozi\ia 228, f. 43.

133. C. Xeni, Take Ionescu. 1858-1922, 1932, p. 32.

134. Michael Kcu)c, Thc A/lics .u1d tl1c R11ssi.u1 Coll;ipsl', Man.·h 1917 - Marc:h 1918, Lon<lon,

1981, p. 122.

135. lbidcm, p. 183-184.

136. Ibidem.

137. V .f. Dobrinescu, Rclatii .... p. 32.

138. Arh. SL. fond Casa fer<linan<l, dosar 77, 1918, f.l:i<lem, dosar 91, 1918,

f. 6-11.

139. Arh. M.Ap.N., fond 5.417. dosar 200/123, 1917, Pozi\ia 508 (Jumalul Consiliului <le

nr. 237 <lin 22 noiembrie 1917).

140. l<lem, fon<l 3.831, dosar 19, 1917. l'ozi\ia 871. f. I (L. nr. 5.310, din 27 noiembrie 1917,

Armalele I II, semnal.i Prezm1).

141. I<lem, dosar 233, 1917, f. 201-202.

142. Ibidem.

143. Ibidem.

144. Ibidem, f. 213-218.

145. lbidcm, f. 216-217.

146. Ibidem, f. 218.

147. Antonescu ..., p. 77.

148. Arh. M.Ap.N., fond 3.042, dosar 3.060, 1918, f. 217.

149. Pascu, F.lurirea st;itului n:1tiomtl 1111it,ll' rom.în, 1-H. Edilura Academici,

1983.

150. G. Sofronie, H·nomcnul „Unirii" ÎII lumiiw dl•zvolt,'lrii prindpiului m1/iomtl la Români,

1937.

151. Idem, La positio11 ink·nwtio,wlc de I., Rown.uiil'. Ew,fo j11ridii111c ct diplo11wtiquc de scs

cngagcml•nts i11tcn1ation.1wc, Bucharesl, 1938. p. 48.

152. Gh.l. Origincs ct fonnaticm de /'Unite Rowm,inl'. Bucharesl, 1943, p. 294-295.

153. I.Gh. Duca, Amintiri politiCl', Milnchen, 1981, Ion Dumilru Verlag. H, p. 104.

154. G. Maghercscu, op. cit., p. 63.

155. Arh. SL. fond Cons. <le Min., dosar 32, 1918. f. 35-103 .

156. Const.anlin C. Giurescu, Amintiri, I. Ed. Sport Turism, 1976, p. 122.

157. lbidl•m.

158. Chesliunca credem, o mai marc alcn\ic <lin partea ccrccl..tlorilor români.

159. Charles Seymour, Cl• c111i se p,L~s;i rlx·lk•mc11t ,) /';Iris c11 1918-1919, Paris, Payol, 1923,

p.81-82.

160. Arh. M.Ap.N., fond 3.831. dosar f.a., 1917. l'ozi\ia 982, f. 127. Arh. M.A.E., fond 71, Conf.

E2, 1914-1927, voi. 57.

16 I. Arh. M.Ap.N., fond 3.831, dosar f.n., 1917. f. 134 - referal nr. 8.503, M.C.G. Ministerul

<le idem, fond 950, dosar 3, 1917-1919, f. 48-53.

162. I<lem, fond 3.831, dosar f.n .. 1917-1918, l'ozi\ia 982, f. 56.

163. Gh.l. A,·tit111l'.I ..., p. 23.

164. Ibidem.

165. Ibidem.

166. D.A.R., Arh. N. Docan, VIII Al'le CED dipl.. f. 291.

167. lbidcm, f. 295 nr. 3.191, 29 oclombric/11 noiembrie 1918, Crelzcanu).

168. Arh. M.Ap.N., fond 5.450, dosar 167, 1922-1923, l'ozi\ia 2, f. 33.

169. Ibidem.

170. 1111it,l/ii m/iom1l-st.1t.1lc ;i fK>pom/ui rom.în. ,·i i11tcn1.1/io11al.1.

Ed. encidopcdic:i, 1986, voi. lll. p. 83.

171. lbid,•m, p. 83-84.

172. M. I. Ardeleanu, De I., st.1t11/ I., st.1t11l 1111il,ll' rom.în, Ed.

1983, p. 645.

70 Jon /\111011t'.~cu. mi/1t,1r şi dif'lonwr

173. Arh. M.Ap.N., fond 5.540. dosar 167. 1922 1923. f. 11

174. Lt. col. Ion Antonescu, op. cil .• p. 73-74.

175. Arh. M.Ap.N., fond 5.540. dosar 167. 1922-1923. l'ozi\ia 2, f. 11.

176. Arh. St. Bucureşti, fond !'reşed. Cons. Min .. dosar 57, 1918-1921. f. 14 tclcgram[1 nr.

1.8% din 12 ianuarie 1919).

177. Jbiclcm.

i 78. Jbicll'm.

179. Arh. M.Ap.N ., fond 5.540. dosar 167. 1922-1923. Pozi\ia 2. f. 11 telegrama nr. 849 <lin 29

noiembrie 1918, Mareic C,U"ticr General Român c,itrc Comandamentul Amiatci frm1t·czc de

la Dun,irc.

180. Gh. Unc, Vladimir Zaharcsrn. /)i11 tTomc,1 rd,1/ii/or romfiIJCHlll_;!,IJ't' ÎIJ ,uiii 1918-1920. în

.. Anale de istoric", 4, 1981. p. 105-IY,.

181. D. li. I'. P„ First Scrics, voi. I. 1919. p. 2%

182. M. Muşat, I. Ardeleanu, De• /;J .~t.1tu/.... p. (,48.

183. Arh. M.Ap.N., fon<l 3.381. dosar Lu„ l 1 Jl 1 J. Pozi\ia 2.7(,(,. f. 57l.

184. Ru<loU„l'iikcs, llt:l.i Kun ,uid IILmg,IJ't,111 Sovit't Rt'f'Ublic. 11w Origim:s .uid Ro/c o[Commu

IJisl J>i.JJ"I)' oflhmg,IJ'y in r/1t' Rcvo/uriom of 19/X-1919, Stanford Univcrsity. 1967. p. 200-

-20:I.

185. Arh. St. Bucureşti. fond Minolilmc l'ran\a. Rola 27. t·. 358-359.

186. Arh. M.Ap.N .. fond 5.417, dosar î. I 919, Pozi\ia 5%. r. 1.

187. l<lcm. fon<l 3 381. dosar f.n„ 191 1 ), Pozi\ia 2.727. f. 184-185. 16

188. llarol<l Nicolson, Q11,1m/ 011 fai.~.1it fa l'.1ix. l'ans. 193(,. p. 108

189. Monitoml O/ici.ii, nr. 177. 30 octombridl2 noiembrie 1918. p. 3 185.

19(l. Gh. Maghcrcscu, op. cil .. p. (ii.

!91. Arh. 1\1.Ap.N., foml 1.629. dosar 100. 1 1 )18. l'ozi\ia 744. f. 15.

i92. Min.:ca N. Popa, Primul nv:/)()i 1110111/i.1/. llucun.:~li. lililura ştin\ifit·:1 şi cnt·idopcdit·[1. 1979.

p.470

193. Gh.1\1. Dolmwici. Istoricul dc'/\'Olt,u·ii tx·onomice şi li11.111ci,IJ't' .i Rom.înil'i. JÎ11pmmuturift•

coIJlmt·r.itc IX23-1923. lurnrcşti. I 1 )33. p. -l7Î

194. Greai Britain, l'.R.O„ l'.O. 371. 4.705. f. 13-1~.

195. S.D. Spct:lor, op. cir„ p. 67

1951>is Arh. M.A.E., fond 71. Cont. P,1t·ii. JIJ l'J. dosar 181. f 125 (l. nr. 383. de la Paris, 22 mai

1919, Ur,itianu c;"1lrc Pherckydc;.

196. lbidt•m. [. 127 (t. nr. 414, 9 iunie 1919. scmnat,i 1.1.C. Br.itianu).

197. l<lcm. dosar 222. f. 207. F.IUJ.S„ voi. IV. l'Jl9. p. 804.

198. Arh. M.A.E .. fond 71. Conf. PaL'ii. 1 1 ) l'J, dosar 222. f. 207.

199. Jbidt·m.

200. V.F. Dobrinesrn. Rd.i/ii m111.î110-t·11g/t'/t' ... p.58-59.

20 I. Jbicl1.·u1.

202. Jbidcm.

203. S.D. Spct:lor. op. cit .. p. 150-151.

204. Jbidl.'lll. p. 151.

205. lbii/1.•111.

206. F.R.U.S .. voi. VI. 1919. p. 351

207. E. P,u11lcry. J/istoir1.• cl1.• /.1 J/oug.ril.' des origiul.'.~ ,) ,w.~ jour.~. Budapest. f:ditions Corvina.

1974. p. 474.

208. Gh. lJm.:, VI. Zaharcscu. o,,. cit„ p. I 16

209. F.R.lJ.S .. voi. VI. 1919, p. 352.

210. Paul Mm1toux, 1..1.·s cldib1.wtiou.~ du Cou.~t'i/ des Qu.ilrl.'s (2.J 111.u-s - 2X_j11i11 /919). 1955, voi.

II. p. 396-398.

211. S.D. Spcl'lor. op. cit., p. 152-153

212. Jbiclt•m, p. 153

213. Arh. M.A.E .. fon<l 7 I. Conf. J>:1t·ii. Jl)I 9. dosar 222. f. 226.

214. l<lcm, dosar 58, f. 87 (l. <lin 4 iulie 1919. wl. Toma Dumitrescu l','ilrc 1.1.C. Br.itianu).

215. D.B.F.P .. First Scrics. voi. VI. 1919. p. 82-83.

216. Arh. M.A.E„ fon<l 71, Conf. Pat·ii. 1919. do~ar 58. r. 235 (l. din 2 septembrie 1919).

_____________ l'fata şi r.lspfat;1 istorici 71

217. /bidcm, f. 163, 175.

218. D.ll.F.P., First Series, 1919, voi. I, 1919, p. 409-410.

219. Arh. M.A.E., fond 71, Conf. Păci, 1919, closar 58, f. 235 (l. din 2 septembrie 1919).

220. /bidcm, f. 221 (l. din 28 august 1919, N. Mişu către 1.1.C. lrătianu).

221. F.R.U.S., voi. ID, 1919,p. 101, 111-114: D.U.F.P .. Flrst Series, 1919, vol.I,p. 623,630-031.

222. Arh. M.ApN., fond 3.831, dosar f.n., 1919, l'ozi\ia 2587, f. 16.

223. Arh. St. Bucureşti, fond Microfilme Ani;lia, Rola 446, c. 535-538.

224. DcsAvuşirca unit.Iţi ... , voi. IV, p. 438.

225. Scth P. Tcllman, A11g/o-Amcri~·an rcfatio11s al thc P.iris Pcacc Co11fon.•11cc, Princeton, 1961,

p. 390-391.

226. D.U.F.P., First Series, 1919, I. p. 741.

227. F.R.U.S., voi. III, 1919, p. 675.

228. Arh. St. Bucureşti, fond Microfilme Fran\a, Rola 182, c. 686.

229. Gh.l. llnilianu, Acti111w;1 ... , p. 134.

230. Arh. M.A.E., fond 71, Conf. l',"tcii, 1919, dosar 181. f. 70-71.

231. Lt. col. Gh. Magherescu, op. cir., p. 69.

232. lbidL'lll, p. 71.

233. /bic/cm, p. 72.

234. Mo11itorol Oficfal, nr. 229, 6 februarie 1920, p. 11.806.

235. Arh. M.Ap.N., fond 5.416, closar 2. 1920-1921. l'ozi\ia 3.550, f. I.

236. lclem, foncl 3.831, closar 7, 1919, Pozi\ia 2.689, f. 5 (I. clin 15 aprilie 1919, LI. col. llriclgcs

ertăc War Office).

237. Guiclo Romanelli, Ne/I: U11g;1ri;, di /kfa K1111 L' c/urnlc /'occup.u:io,w milit;u-c rc>/JIL'IW. Le

mia missionc maggio-11ow111hrc 1919, Dorclli, llcline. 1964.

238. Arh. M.Ap.N., foncl 3.831, dosar 111. 1919, Pozi\ia 2.623. f. 96.

239. lclcm. foncl 5540, dosar 167. 1922-1923, Pozi\ia 2, f. 53

240. lclem, foncl 3.831, closar III. 1919, l'ozi\ia 2.623, f. 68.

241. lclem. foncl 5.540, closar 167. 1922-1923. Pozi\ia 2.f. 64.

242. Ibidem, f. 46.

243. /hic/L'/11, f. 61-62, (I. cf1Lrc Înaltul comisar de la Buclapcsla. C. Di,w1andi, clin 11 septembrie

1919, semnat.; 1.1.C. Bratianu).

244. Ilarry II iii Banclholtz. An l !mlip/011wri~· Di,IIJ·. lly tlw A11wric.i11 fl.kmlwr ofthc /111L·r-A/fa•d

Military Missio11, l/1111g.vy. 1919-1920. New York. Columbia Univcrsity l'ress, 1933.

245. Arh. St. Bucureşti, foncl !'reşed. Cons. ele Min., Miscellanca, dosar 9, 1919, f. 89.

246. Arh. M.Ap.N., foncl 5.540, closar 167, 1922-1923, Pozi\ia 2, f. 63.

247. lclcm, fond 3.042, closar 686, (foaie califica1ivf1 pc anul 1919).

248. lclem, 5540, closar 2. f. 1-2 (raport nr. 733, 30 septembrie 1922, Lt. col. Ion Antonescu cf1tre

Ministerul de Război şi Mareic St.al Major).

249. lbidL'lll, f. 2.

250. lbidL'/ll, f. 3.

251. Iclem, 3.831, closar 3, 1919, l'ozi\ia 2.584.

252. lbi,k•m, f. 13.

253. Ihi,k•m, f. 14.

254. lbidL'/ll.

255. lclcm, foncl 3.042, closar 686.

256. lbidL'/JJ.

257. lbidL'/ll, f. 39.

258. lbidL'/ll, f. l 7bis.

259. lbidL'lll, f. 3 7.

260. lbidL'lll, f. 34.

26 I. /hidL'/ll.

262. lbidL'lll.

263. lbidL'/11, f. 38.

264. lbidL'lll, foncl 5.457, dosar 4, 1920, l'ozi\ia 160, f. 405-406 (l. nr. 9, din martie 1920, Lt. col.

I. Antonescu către M.C.G.).

265. Idem, fond 950, dosar 4, 1920-1921, l'ozi\ia 379, f. 139-140.

72 Jon Antonescu, milit,IT şi diplomat

către

calificativă

semnată calificativă

semnată şi

Război

nwrcş,i/1 Bucureşti, Păunescu,

calificativă

semnală şi

calificalivă

semnală şi

Bucureşti,

către război).

Război,

ertăc Război şi

Istorică).

Bucureşti, Regală

Războicabinetul

Război).

către

266. D.B.F.P., 1919-1939, Firsl Scries, voi. XL, 1921. p. 266-267 (l. nr. 215, 29 martie 1920, II.

Rwnbold Cunon).

267. Arh. M.Ap. N., fond 3.042, dosar 686, f. 16.

268. B.C.S., fond Al. St. Georges, CXCVlll, dosar 3.

269. War Imperial Musewn, London, Diary Lt. col. Goodden, f. 245.

270. Arh. M.Ap.N., fond 3.042, dosar 686, f. 37 (foaie 1 noiembrie 1918-31 martie

1919, general Cihoschi); Ibidem, f. 38 (foaie 1 aprilie 1919-20 martie

1920, de col. Sichitiu general li. Cihoschi).

271. Monitorul Oficial, nr. 9, 12 aprilie 1921. p. 338-339.

272. Idem, nr. 183, 20 noiembrie 1920, p. 5 870.

273. Arh. M.Ap.N., fond 3.042, dosar 686, f. 3.

274. Ordinul nr. 458, 7 mai 1921. al Inspectoratului Cavaleriei- onlin de zi nr. 55.

275. Ordin de zi nr. 73, 1921.

276. Ordinul Ministerului de nr. 844, 1922.

277. Gh. Maghercscu, Adcv,lm/ cll·sprc A11tonl'Sct1, Editura 1991.

I, p. 144.

278. Ibidem.

279. Arh. M.Ap.N., fond 3.042, dosar 686, f. 39, (foaie nr. 5 411 pc anul 1920, 20

martie - 31 octombrie, gen. N. Sinescu gen. D. Popovici).

280. Ibidcm, f. 39.

281. Gh. Maghercscu, Adcwlm/ ..., p. 145.

282. Arh. M.Ap.N., fond 3.042, dosar 686, f. 41 (foaie pentru perioada 1 noiembrie

1921 - 31 octombrie 1922, de col. Moruzi general de divizie Sinescu).

283. Ibidem.

284. Ibidcm, f. 42.

285. Monitorul Oficial, nr. 218, 4 ianuarie 1923, Supliment, p. 10.360-10.361 (Înalt Decret nr. 23

din I ianuarie 1923).

286. lvor Porter, Opcrufiuuca „A11to11omo11s". IÎ1 Ro1mî11fa pc vn•mc de r.lzboi, llumanita.~.

1991. p. 77.

287. Arh. M.Ap.N., fond 950, dosar 3, voi. III, 1926, l'ozi\ia 101. f. 561 (adresa nr. 20564, 26

septembrie 1926, Comandamentul C 7 Am1at.'\ generalul Mircescu, ministru de

288. Ibidem.

289. Idem, fond 876, dosar 1. 1922-1923, voi. I. Pozi\ia 324, f. 339 - raport al col. Sutzu cillre

Ministrul de 13 aprilie 1922.

290. Idem, fond 5540, dosar 2, 1922, f. 1-4 (l. nr. 733 din 30 septembrie 1922, I. Antonescu

Ministrul de Mareic Stal Major).

291. Idcm, dosar 38, 1922-1923 (E. Ncculcca c;ilrc Mareic Stal Major - Scc\ia

292. ldcm, dosar 2, 1922, f. 2-3.

293. Arh. St. fond Casa - Ferdinand I, dosar 21, 1923, f. 1-3, 11.

294. V.F. Dobrinescu,Rcl,1fii .... p.138-139.

295. Arh. M.Ap.N., fond 5.416. dosar 13, 1922, Pozitia 812, f. 133-134.

296. Ibidl•m, f. 136-137.

297. Ibidem, f. 136.

298. Ibidem, f. 137.

299. Ibidem, f. 139-144 (l. nr. 747, 5 octombrie 1922, Ion Antonescu c[1lre Ministerul de

ministerial).

300. Ibidem, f. 279 (l. c. nr. 321, 31 martie 1923, Col. Antonescu c;ilre Ministerul de

301. Ibi&•m, f. 249 (l. nr. 36, 16 februarie 1923, Col. Antonescu c:"1lre Ministerul de r.1zboi -

cabinetul ministerial).

302. Ibidem, f. 250- 251 (l. nr. 161, 21 februarie 1923. Col. Antonescu Soubcyrand).

303. Ibidcm, f. 251.

304. Ibidem, f. 262.

305. Ibidem.

306. Ibidl•m.

307. Ibidem.

Plata şi răsplata istorici 73

căire

secţia

căire Război).

căire

Război,

califo:alivă

semnală

căire

căire Război

căire Război

căire militară

ănâmor

căire

iobzăR

căire

căire

militară română

calificalivă

semnală

căire

mareşal şeful

şi

Război,

aiţceriD

căire

308. Ibidclll, f. 261.

309. ldcm, dosar 876, 1923, f. 231-236 (t. nr. 259, 17 martie 1923. Col. Antonescu Marele

Stat Major, l-a).


311. Ibidem, f. 279, (t.c. 321, 31 martie 1923, Colonel Antonescu Ministerul de

312. V.F. Dobrinescu, Re/a/ii ...• p. 139.

313. A.rh. M.Ap.N., fond 5 416, dosar 876, 1923, f. 52-54 (scrisoare a lui Antonescu

Ministerul de din 27 aprilie 1923).


315. Ibidem.

316. Ibidem, f. 53.

317. Ibidcm, f. 54.

318. Idem, fond 3.042, dosar 686, f. 42 (foaie pc anul 1922. I noiembrie 1922 - 31

octombrie 1923, general Gorski, col. adjutant Morcscu).

319. ldcm, fond 876, dosar 7, voi. II, 1922-1923. Pozi\ia 337, f. 15-17 (t. nr. 23, 20 aprilie 1923,

Col. Antonescu Ministerul de Rf1zboi - cabinei).


321. Idem, dosar 337, 1923, Pozi~a 53, f. 33-34.

322. Ibidclll, f. 21 (t. 24, 20 august 1923, Col. I. Antonescu Ministerul de -cabinei).

323. Idem, fond 950, dosar 4, voi. I, 1923, Pozi\ia 70, f. 358-359 (I. nr. 84, 19 mai 1923, Col.

Antonescu Ministrul de - cabinei).

324. Idem, fond 876, 1923, f. 266 (t. nr. 97, 24 mai 1923, Col. Antonescu Comisia

din Fran\3).

325. Idem, dosar 337, 1923, f. 29 (t. nr. 31. 23 aprilie 1923, Ion Antonescu Ministerul de

- cabinet).

326. Ibidcm, f. 264-265 (t. nr. 98, 24 mai 1923, col. Antonescu Mareic Stal Major, Scc\ia I,

Biroul 3 materiale; Ibidem, f. 270-274 (I. nr. 330, 31 martie 1923, col. Antonescu

Mareic Stal Major, Scc\ia l-a Organii",arc) .

327. Ibid~•llJ, f. 59 - scrisoare din 28 mai 1923, Ion Antonescu cf1lrc Comisia din

Paris.

328. Idem, fond 3.042, dosar 686. f. 42 (foaie din perioada I noiembrie 1922 - 31

octombrie 1923).

329. Revista Ar/Jivc/or, 4, 1981, p. 508.

330. Arh. M.Ap.N., fond 5.417, Pozi\ia 772, dosar f.n .. 1926, f. 16-40 (raport nr.116, 1 martie

1927).

331. ldcm, fond 6.418, Pozi\ia 1.312, dosar f.n., 1929, f. 67.

332. Idem, fond 5.416, Pozi\ia 812, dosar 13, 1922, f. 17 (t. nr. 6.826 din 19 octombrie 1922).

333. Idem, dosar 15, Pozi\ia 913, 1922, f. 21 (not,1 din 29 ianuarie 1923, general

Cristescu).

334. Ibidclll.

335. ldcm, dosar 26, Pozi~a 883, 1923, f. 5-8.

336. Ibidem, f. 8.

337. Idem, fond 5.417, Anexa, dosar 352, (t. nr. 16, 3 aprilie 1924, Col. Antonescu gen.

P. Angelescu, al Palatului, gen. N. Condccscu, Casei Princiare, Mareic Sial

Major Scc\ia a V-a).

338. Ibidem.

339. Idem, dosar 352 (I. nr. 509, 17 octombrie 1924, Antonescu cf1lrc Ministerul de

Jusli\ici).

340. Ibidem (l. nr. 77, 3 februarie 1925. Titulcscu cf1lrc Extcmc).

341. Ibid~•lll.

342. lloover A.rchives, Palo Aho, S.U .A., N. Titulcscu Papcrs, Box no. 22 (scrisoare din 4 martie

1925, col. Antonescu Titulcscu).

343. Idem, (scrisoare a lui Antonescu din 3 mai 1926).

344. Ibidem.

345. Idem, fond 950, dosar 4, 1921-1924. Pozi\ia 69, f. 531 (I. nr. 397, 5 aprilie 1924, Col.

Antonescu cf1lrc Ministrul de Rf1zboi).

7 _4__________ Ion lu1tom:scu. milit;ir şi diplonwl

346. Idem, fond 3.042, dosar 686. f. 44.

347. Ibidem. f. 44.

348. Idem, fond 876, dosar 73. 1924. l'ozi\ia 377. f. 89 şi B.A.R. Gh. Kirileanu. Palat, XXXII,

varia 2.

349. V.F. Dobrinescu, Diplonw/Î.I Rom,Îl1ici. Nicofac Tituk•scu şi Afan.•a Drit.mic , laşi, Ed .

.. Moldova", 1991, p.17.

350. Ibidem, p. 18.

351. lbidL•m.

352. Ibidem.

353. Great Dritain, P .R.O., F.O. 371, 11.427. f. 59 .

354. V. Moisuc, Premisele izol.irii politice ;1 Rom,ÎlliL•i 1919-1940. Bucureşti, Ilumanitas, 1991.

p. 162-163: Iloover Archives. Palo Alto. S.lJ .A.. G. Barcza Papers. Dox no. 18 (Valeur du

plan Dawes).

355. N.T.D.D .. p. 143-144. (t.c I 053. la Londra. 16 iulie 1')24. semnat..·, Titulesrn).

356. Gh. Buzatu (coord.). Tituk-.m, şi .~lrnlL'_!!iil JJ,icii. Iaşi. Editura .Junimea", 1982. p. 381.

357.1.M. Oprea, N. TitulL•srn's Diplonwtic Activity. Bucharesl. 1968. p. 43-45.

358. Gh. Buzatu (coord.). op. dt„ p. 380 (t. de la 1.ondra. 16 iulie I 924. Titulescu c[1Lre M.A.S.).

359. N.T.D.D„ p. 149-150.

360. M. Muşat. Ro111,Îl1ii în vî/toam1 vitregiilor istoril'i. în Adi.:{. 1978. p. 42.

36 I. Gh. Buzatu (coord.). op. cit .. p. 382.

362. Ibidem. p. 383 (scrisoare din 12 august 1924. de la Londra. Titulescu căire V. Brfllianu).

363. N.T.D.D .. p. 152.

364. Arh. M.Ap.N., fond 3.042. dosar 686. f. 3.

365. Iloover Archives. Palo Alto. S.U .A„ N. Petrescu Comnen Papcrs. Box no. 10 (scrisoare din

15 septembrie 1924 adresat{, de Titulescu lui Ed. Beneş).

366. V .F. Dobrinescu. RL'lil/ii .... p. 104.

36 7. lbidL'/11.

368. lbidL•m. p. 105.

369. lbidl'/11.

370. Arh. M.Ap.N .. fond 3.011. dosar 3. 1'>25. Pozi\ia (,<)4_ f. 1 )

371. Idem. dosar 2, 1925, Pozi\ia (,<)_l (t. nr. 1 Xl. 4 aprilie I 1 )25. semnat;i Col. Antonescu).

372. Idem. fond 5.475. 1933. Pozi\ia I 342

373. Idem. fond 3.01 I. dosar 4. 1 1 )25. Pozi\ia (,%. f. 48.

374. Gh. Buzatu (coord.). op. dl .. p. 431 (sL-risoare din 28 aprilie I '>2(,).

375. Iloover Archives, Palo Alto. S.lJ.A„ N. Titulescu Papers. Box no. 12.

376. Arh. M.Ap.N., fond 3042, dosar 3.099. f. 220 (Înalt DeL·ret nr. 3.058. 14 iulie 1926: vezi şi

raportul secretarului de st.al de la Ministerul de R;izhoi rn nr. 25.001 din 14 iulie 1926).

3 77. lbidL·m. f. 244-245.

378. Idem, fond 950, dosar 3. voi. III. 1926, Pozi\ia 101. f. 561.

379. lbicfom.

380. Idem, fond 3.042. dosar 3.0 1 >'). 1 1 )26. f. 224-225.

38 I. Idem. dosar 3.100. 1926. f. 367 (Înalt decret 4.176. s~mnal de Regele Ferdinand).

382. Idem. dosar 686, f. 46 (foaie L'aliliL·ativ;i pc perioada I martie 15 iunie 1927)

383. ldem,dosar 3.403. 1927. f. 288: Mcmiton,J OficÎill. Partea I. nr. 158. 20 iulie 1927. p. 9.898

(Înalt Decret nr. 2.333 din 16 iulie I ')27. semnat de Regele Ferdinand şi ministrul de rf1zhoi.

gen. de divizie adj. P. Angelcsrn).

384. Idem. dosar 686, f. 47 (foaie L'alilicatJ\·a pentru perioada 15 iulie 31 ol'lomhrie 1927,

semnat gen. Samsonovici).

385. Antonescu M,ITL'Ş.1 .... p. 565.

386. Ibidem. p. 566.

387. lbidL'/11.

388. Idem, fond 6.559. dosar 10. 1 1 )27. l'ozi\ia 220. f. 191 (not..1 nr. 3.784. 27 septembrie 1927,

col. Antonescu către Marele St..1t Major).

388his Monitoml Ofici.il, Partea I. nr. 289. 25 octombrie 1928. p. 8.834 - I.D .. nr. 2.542 al

Regen\ei, 19 octombrie 1928.

389. Gh. Buzatu (coord.). op. cit„ p. 443.

l'fot.1 :;1 r;lspl_;i_t.1 istoriL·i 75

390. Arh. M.Ap.N .. fonc.1 3.042. dosar 686 (foaie calilicaLivf1 pentru perioada I noiembrie 1927 -

31 octombrie 1928. semnată gen. Samsonov1ci).

391. IbidL•m.

392. IbidL•m. f. 50.

393. IbidL·m.

394. IbidL·m. f. 51.

395. IbidL•m. f. IR (Înalt Decret nr. 861. 192 1 )).

396. Ibidem. Orc.linul nr. 3 .428 al lnspecloraLUlui General al Cavaleriei din 12 mai 1930.

397. Ic.lem, fonc.1 Înaltc Decrete Regale, voi. li. 1931. l'oziua 119. f. 279 (Înalt Decret nr. 1592. 9

mai 1931. semnal Carol al II-iea).

398. lc.lem. fonc.1 3.042, dosar 686, f. 52 (foaie calilkaliva pentru perioada I noiembrie 1930 -- 31

octombrie 193 I).

399. Ibidem.

400. IbidL'III.

40 I. IbidL·m. f. 5).

402. IbidL•m. (foaie calilicaliv;i pentru perioada I noiembrie 1931 31 octombrie 1932).

403. Ibidem.

404. IbidL•m.

405. IbidL•m. f. 54.

406. Ibidem, f. 55.

407. Mcmitoml Ofid;i/, nr. 16. Adunarea Depul.a\ilor. 24 del·embrie 1934. p. 277. În mai mulle

lucrari numirea apare cu <lata de I c.lecembrie 1933 (Înalt IJccret nr. 3 .057, 29 noiembrie

1933).

408. Mcmilom/ Ofici,i/. nr. 16. Adunarea IJcpula\ilor. 24 del·embrie 1934. p. 28 I.

409. Ibidem.

410. George Magherescu. Ad,·1•;im/ .... L p. 80.

411. I. Talpeş. Dip/011w/1L' ~' ,1p,1r.1n·. /933-1939. Bul'Ureşli. Ed. ŞLintilic;i şi enciclopedică,

1988. p. 6'.i.

412. Ibidem.

413. IbidL•m. p. 87

414. Arh. M.Ap.N .. fond 9-t8. dosar I .3 1 J7. f. 4 1 ).

415. Ic.lem, fond 5.416. c.losar nr. t .476. 193-t. f. 34-35.

416. Ibidem.

417. lc.lem, fonc.15.419,dosar 143. 193-t. I. 274.

418. Ibidem.

419. Ibidem, f. 275.

420. Ibidem, f. 278.

421. Ibidem.

422.1. Talpeş. CIJ'. cit .. p. m.

423. Ibidem, p. 88.

42-t. IbidL'III, Generalul de hrigad;1 Ion Antonescu c.levenea membru în Consiliul Superior al

Am1alei la 31 oclomhrie 1934, l'U vol deliberativ (,.Mouitom/ Olici,1/", nr. 256, 6 noiembrie

1 1 )3-t. p. 6.810).

425. I. Talpeş. op. l'it., p. 8 1 J.

426. Arh. M.Ap.N., fonc.1 5.419. dosar 117. 193-t. f. 34-35 (raport nr. 2.196 din 9 martie).

427. Ibidem. f. 35.

428. Ibi,k·m, f. 102-103 (raport nr. 590. 19 iunie 1934).

429. IbidL'III, f. I05.

430. IbidL·m.

431. Ibidem, L 36-39.

432. Ibidem, f. 127-139 (raport nr. 242. 23 iunie 1934).

433. Ibidem.

434. Ibidem, L 128.

435. IbidL'III, f. 128-129.

436. Idem, fond 5.416, dosar 1.556. 1934. f. 46 (Studiu din 26 mai 1934).

437. I/Ji,km.

76 Ion Antonescu, 111ilit.1r şi diplomat

438. Idem, dosar 1.476, 1934, f. 28.

439. Gh. Zaharia, C. Dotoran, Politica de ap,lrJre 1w/iom1/.l a Româiiiei ÎIJ co11textul european

interbelic. 1919-1939, Bucureşti, &I. Milit.ară, 1981, p. 221.

440. Ibidem, p. 222.

441. Ibidem, p. 222-223.

442. I. Talpeş, op. cit., p. 90.

443. Ibidem.

444. Ibidem.

445. Viorica Moisuc, Prcnuse/e ... , p. 280.

446. Ibidem, p. 281.

447. Ibidem, p. 281-282.

448. Ibidem, p. 282.

449. Ibidem, p. 283.

450. Ibidem.

45 l. Ibidem.

452. Ibidem.

453. Ibidem, p. 286.

454. Great llritain, P.R.O., r.o. 371. 19.570. f. 15.

455. Ibidem.

456. Arh. M.Ap.N., fond 5.418, dosar 26, 1934, Pozi\ia 1375, f. 37.

457. V.F. Dobrincscu, B,ll,lli.i diplonwti,·.11x·11tn, llwmr.ihi.i. 19/H-/940, Iaşi, &I. ,Junimea",

1991,p.112.

458. G. Maghercscu, Adev,'lrol..., I, p. 81.

459. Ibidem.

460. Ibidem, p. 82.

461. Monitorul Oficial, nr. 18, Senatul, 13 decembrie 1934, p. 11-12.

462. Ibidem, p. 12.

463. Ibidem.

464. Ibidem.

465. Ibidem.

466. Ibid,•m.

467. Idem, partea a III-a, Adunarea Dcpula\ilor, nr. 16, 24 decembrie 1934, p. 273-286, - şedin\a

din 14 decembrie.

468. Ibi,km, p. 275.

469. Ibidem, p. 276.

470. Ibidem, p. 277.

471. Ibidem, p. 278.

472. Ibid,·m.

473. Ibidem, p. 279.

474. Ibidem, p. 280.

475. Ibidem, p. 281.

476. Ibidem.

477. Annand Călinescu, IÎ1se11111iiri politin•, 1916-19.19, Bucureşti. Ilumanitas, 1990, p. 237.

478. Monitorul Oficial, partea a III-a, Adunarea Dcput:1\ilor. 24 decembrie 1934, nr. 16, p. 284.

479. Ibid,•m, p. 286.

480. G. Maghercscu, Adev.lm/ ... , I, p. 80-81. vezi textul scrisorii din 29 iunie I 940, în voi. cdiu1l

de Ion Ardeleanu şi V. Arimia, Ion Auto11,•scu. Citi/i,jmfot:.i/i, cutn·mur.i/i-v.i, lucureşli,

Editura „Tinerama", 1991, p. 39-50.

481. Arh. M.Ap.N., fond 3.042, dosar 686. f. 24.

482. Idem, 5.417, dosar 110, 1933, Pozi\ia 720, f. 3.

483.ldem,dosar98, 1933,Pozi\ia 719,f. li.

484. Ibidem, f. 12.

485. ,,Orizzonti", nr. 29, 21 octombrie - 21 noiembrie 1934. anul XIII.

486. Arh. MAp.N ., fond 3.042, dosar 686, f. 55 (foaie calificativă pentru perioada l noiembrie

- 31 octombrie 1933, semnală Inspector general de annau-i I'. Angelescu).

487. Ibid,•m, f. 56.

Plata şi rilsplata istorfoi 77

488. Ibidem.

489. Ibidem, f. 58 (scrisoare nr. I din 15 ianuarie 1934).

490. Ibidem, f. 58.

491. Ibidem.

492. Ibidem, f. 61 (foaie calificativă pentru perioada I noiembrie 1934 - 31 octombrie 1935,

ălanmes Inspector general de armată, general de divizie Sichitiu).

493. Ibidem.

494. Ibidem.

495. Ibidem.

496. Ibidem, f. 62 (foaie calificativă pc perioada I noiembrie 1935 - 31 octombrie 1936, semnală

comandantul Corpului I Amrnt.i, gen. de divizie Sichitiu).

497. Ibidem.

498. Grigore Gafcncu, Înscnm,lri 1x,/iticc, Bucureşti, Ilumanilas, 1991, p. 316-317.

499. Florea Nedelcu, De la n,•st;111r.1/i,• Iii dk·t.1111r.1 n•ţ.;1/;i, Cluj Napoca, Ed. ,.Dacia", 1981,

p. 268-269.

500. Gh. Magherescu, Adcv,1111/..., I. p. 78.

50 I. Antonescu Mareşalul., p. 502.

502. Gh. Magherescu, op. cit., p. K3.

503.I bidcm.

504. FI. Nedelcu, Via/ii politic;l din Rom,Îl1Îil în pm,j11w i11.~t.111nlrii diclillurii n-gilfo. Cluj Napoca,

Ed. ,.Dacia", 1973, p. 174-175.

505. Ar. Călinescu, op. cit., p. 312.

506. Arh. MAp.N ., fond 3.042, dosar 686 (foaie calificativă pentru perioada I noiembrie 1937 -

31 octombrie 1937).

507. Ibidem (foaie calificativă pentru perioada I noiembrie 1937 - 31 octombrie 1938).

508. Ibidem.

509. Monitorul Oficial, partea l-a, nr. 300, anul CV, 29 decembrie 1937, p. 9.670, Monitoml

Oastci, nr. 20, anul LXXVII, I ianuarie 1938, p. 1.234 (Decret Regal nr. 4.290, 24 decembrie

1937) .

510. Florea Nedelcu, De la ... , p. 238-239.

511. Antoncs,·u Mareşalul., p. 502.

512. Mcmitoml Oficiill, partea I-a, nr. 300, anul CV, 29 ianuarie 1937, p. 9 670.

513. Antonescu Mareşalul ... , p. 502.

514. Gh. Maghercscu, Adcwlml.. .. p. 86.

515. Monitorul Oficial, partea l-a, nr. 299, 2K decembrie 1937, p. 9.665-9.666.

516. Antoncs,·u M,l'Cş,1/1/., p. 503.

51 7. Ibid,•111.

518. f'lorea Nedelcu, Via,a ... ,p. 176.

5 I 9. Ibid,•111.

520. Arh. M.Ap.N., fond 5.416, dosar 1.665, 1938, f. 528 (raport 4.505 din 28 dec. 1937).

521. Idem, 5.419, dosar 166, 1931!. f. 5.

522. Idem, 5.416, dosar 1.674, 193K, f. 2-4.

523. Ibid,•m.

524. Ibid,·111, f. 4.

525. Antonescu M,l'Cşa/1/ ... , p. 568.

526. Mo11ito111/ Oficial, nr. 74, 30 martie 1931!, p. 1.628: R.A. anul XLVII, voi. XXXII, nr. 2,

1970, p. 450-457. La I ianuarie s-a creat Consiliul Superior al Amrntci condus de Antonescu

(Monitorul Oficiill, nr. 22. 1 februarie 1931!, p. 1.362).

527. Ar. Călinescu, op. cit., p. 365 (însemnare din 3 ianuarie 1938).

528. Ibidem, p. 374.

529. Ibid,•111, p. 381.

529his vezi textul memoriului în Jou Antonescu. Citi/i ... , p. 8-38.

530. Arh. M.Ap.N., fond 3.042, dosar 656, f. 65 (foaie calificativă pentru perioada I noiembrie

1937 - 31 octombrie 1938).

531. Înalt Decret nr. 3.746 din I noiembrie I 938.

532. Înalt Decret nr. 4.025, 30 noiembrie 1938.

7_8 __________ fon /\11I~1csc11. mj/il,ir şi Jipln_,_n_a_t __________ _

533. Antonescu M,1Cşal1/ ... , p. 563.

534. fi. Nedelcu, /Je la ... , p. 412.

535. Arh. M.Ap.N ., fond 3.042, dosar 686, f. 65.

536. V .r. Dobrinescu, n.uălia diplonwtk,i 1x·111r11 JJ.1s,1r.1hi.1. l',1.'i.~im.

537. Arh. M.Ap.N., fond 5.417. dosar 686. f. 65.

538. Gh. Maghercscu, Adcvilml .... I. p. 72.

539. Carol U-lea, Î,1sc1w1,lri zilnin·. I. p. 686.

540. A11to11cscu Mareşalul ... , p. 504: vezi textul scrisorii în /011 A111011cscu. Citi/i .... p. 51-54.

541. Andreas Ilillgruber, llitlcr, Kiinig Cam/ 1111d M,irsdwll /\11to11c!ic11. Wiesbaden. 1954, p. 74.

542. V .F. Dobrinescu, H,it,llia 1x•111ru /J,m1r.1hi.1 .... l'assim.

543. Scrisoare adresată de Gh. Barhul lui V .F. Dohrinescu din 8 iulie I')') 1.

544. /\/11011csc11 M,in.•ş.1/1/. .. p. 503.

545. Scrisoare adresat., de C,h. Barhul lui V .F. Dohrinesrn din 8 iulie 1991.

546. Carol al Ii-lea, Îi1!i~•11111f1â zilnice. I. p. 747-748.

547. Ibidem.

548. Gh. Magherescu, /\dcv.lni/ .... 1. p. 170.

549. Carol Ii-lea, op. cit„ p. 748.

550. Gh. Maghcrescu, op. cit., p. 171.

551. Carol al Ii-lea op. cit .• p. 750.

552. Alllom~scu M,in.•ş,1/u/., p. 504.

553. Great Brit.1in, l'.R.O .. F.O. J71. 24 996. f. 553.

554. Gh. Magheresrn. /\d~·\·,lru/.. .. 1. p. 193-194.

Capitolul 11

ION ANTONESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI

COPIE DE PE FOAIA MATRICOLA A OfTfERULUI

Numele şi prenumele: ANTONESCU ION

Cel <lin urmă <lomiciliu, la Gala\i. oraşul districtul Gala\i

STAREA CIVILA:

tucsăN la: 2 iunie 1882, la Pileşti. plasa Pileşti - Argeş. !iul lui I.Antonescu. Domiciliat la:

Gala\i, phL~a -, oraşul - . Însumat la: ............... Alunei <lomiciliat la--. plasa-, disLril·tul - . Venit

la Corp la: I iulie 1904

ŞI POZIŢil

alaocŞ

alaocŞ Militară şi

Roşiori;

Roşiori; şters Roşiori.

Roşiori; şi

taşatA ataşat

pînă

Roşiori şi ataşai

SERVICII DNERSE- CAMPANII

Fiilor de Militari Craiova: elev ds. a IV-a. 1898 august 28: elev ds. a VI-a, 1899

iunie 29; mo<lificat chemarea în cis. a V-a Div.11. 1900 iunie 20; elev ds. a VI-a B. 1900 iunie

29; elev cls. a VII-a, 1901 iunie 25

<le lnf. Cav.: elev. 1902 iunie 17: elev cls.l, iulie I; venit la Corp septembrie

I

Regimentul I sublocolenenl. 1904 iulie I: J)ccrelul nr. 2 .178

Regimentul JO suhlocotenenl, 1908 aprilie I: fiind mulai Reg. JO or<l.

<le zi nr. 55

Regimentul I l0<:otenenl. l'Xl8 mai 10, ord. de zi 156, avansat remul.al în acest

corp, Î.D. nr. 1.528

Herghelia Amialei; locotenent. 1908 iunie 14, cu serviciul la Herghelia Amiatei

Cislf1u, la noi <lispozi\ii, ord. de zi nr. 257

Regimentul 8 Herghelia Amialei: 1909 mai JO

taşatA Şcoala Superioară de R,izboi: 1909 octombrie I. încet.al ataşare liind admis în Şcoala

ăraoirepuS <le Rf1zboi, prin D.M. nr. 89. M.Oaslei nr. 15/1 1 )09

li

17.10.1927

Se va al.aşa copiei <le pc memoriu()) oli1erului

Gl:NERAIJindescifrabil/

COLONEL ANTONESCU I. către BRIGADA II ROŞIORI

La nr. 8(,0 S

Am onoarea a vă face cunoscui um1[1loarele:

l. Am umial um1f1loarcle studii: a) Clasele primare; b) Patru clase liceu; c) Patru dase Şc.

80 /ou /111/cmcsc:u, milit11r şi diplo11wl

Şcoala şi Şc. alaocŞ

iobzăR Şc.

războiului:

Şeful căpil.ln);

după şeful (acelaşi

Dunărea şeful

această (acelaşi

şeful această pînă

şi după

gă.~ca

şi însărcinai să

rcinlrări

irăzilibomer şeful

(acelaşi

ănîp Şcoalci

um1ăril

şi

şi ataşai

pînă această dată şi

aceiaşi pînă

însărcinat şi lichidările şi

ăgnil şi dczam1ări:

Roşiori

Şcoli

Mii. Craiova; d) Mii. Inf. Cav. (2 ani); c) Spcc. Cavalerie (lan); O Super. de

(2 ani); g) Anul complimentar la M.S.M. (l an); h). Obs. Aerieni (brevet nr. 13);

Timp pclrccut în timpul

2. a) Opcra\iilor Arm. de Nord 14 august 1916 - 5 noiembrie 1916 (Gradul de

b) 5 noiembrie 1916 Lransfcrat, dczaslrul de la Jiu, ca opcra\iilor Arm. I-a

grad); c) La 10 noiembrie, inamicul Lrccînd la Zimnicea, am fost numit opcra\iilor

Grupului Arm. General Prczan; constituit cu ocazie grad); d) La 5 decembrie

1916 am Lrccul opcra\iilor la M.C.G., unde am func\ional, în calitate, la

demobilizarea armatei, aprilie 191!1 (gradul maior li. col): c) lm1.-<lial aceasta, am fost

numii comandantul unui divizion de cav. care se în acoperire pc Nislru în Tighina (gradul

li. colonel); O În octombrie 191!1 am fost chemai telegrafic de M.S.Regclc fac

proiectul de opcra\iuni pcnlru cazul noaslrc în ac\iunc, iar la 1 noiembrie, cu ocazia

armatei, am fost renumit opcra\iunilor la M.C.G. unde am funqional pinii la I

Aprilie 1920, cînd armata s-a demobilizai în mod definitiv grad); g) De la I Aprilie I 920,

la 8 Septembrie 1922 am fost Comandantul Spcc. de Cavalerie Sibiu. În acest

interval de timp am fost Lrimis în Fran\a, pentru un stagiu de 4 luni, în care timp am

manevrele franceze, am vizitat toate centrele de instruqic franceze am um1at cursul de la

Versailles (gradul de li. colonel colonel); h) În septembrie 1922, am fost numii militar în

Fran\a, unde am func\ional la 1 aprilie 1923; de la am Lrccul în Anglia Belgia,

în calitate, la I noiembrie 1926, cînd :un fost rechemai în \ar:i. În acest interval de

timp, am fost cu de rfizboi, pc care Ic-am tcm1inat; consilier tehnic pc

comisia de rcpara\ii din Paris în 1924 la Geneva cu ocazia primei confcrin\c a

i) La 1 ianuarie 1927 am fost numii Comandantul Regimentului 9 „l'rinc:ipcsa Elena", iar

la 15 iulie 1927 Directorul Superioare de Rf1Zlx)i.

Prizonier. După cum se vede din cele ar,-1t.1tc mai sus, prizonier nu am fost niciodat.i.

COLONEL /Antonescu/

REGIMENTUL I ROŞIORI

Sublocotenent ANTONESCU ION - Note date la Inspcctia Generală

III

FOAIA CAIJACATIV A- pc anul 1904-

NOfA COMANDANTULUI CORl'lJUJI DE TRUPA sau ŞEFULUI DE SERVICIU

26 Iunie 1904

Elevul Antonescu a fost un elev foarte bun, ci a îndeplinii fum.:tia de sergent major la Şcoala

.ări.tilim El a fost prczcnl.11 M.S.Rcgclui la inspcqic ca un elev deosebit de bun. El este un bun

.rolăgi:rL Cu energic şi conştim:iozitatc va ajunge a îndeplini şi ccrintclc despre care nu :un

înlrc\inul în ultimul timp cu <linsul.

Va deveni un bun inslructor.

CAl'ffAN (ss)

Sturdza

Iunie 1904

Antonescu a fost toi timpul* camarazilor sfii din sc1.·\ic. S-a distins în toate ac~unilc sale,

dnîruşăfscd o bună voin\ă şi energic pentru toi cc Lrcbuia să puie în profitul său. Inteligent şi

ătaceduj sănătoasă. Exccp\ional de bun instructor, îi prcvf1d un viilor strf,lucit în am1,i.

ţerălăC îndrăzneţ.

ŞEALOR

ăM părerile

NOrELE IERARIIICI SUPERIORI

26 Iunie 1904

unesc cu oli\crilor sfii instructori. Excelent

* Lipsă în text.

CAl'ffAN (ss)

l'raporgcscu

COLONEL (ss)

Cotcscu

.ă\nitşonuc

Plata şi răsplata istorici 81

1905 Octombrie

Ofi\cr care promite foarte mult. Sînt convins că în Şcoala de Cavalerie îşi va da toată silin\a

pentru călărie, singura parte slabă a ofi\crului.

COMAND. REGIMENTULIB

Colonel (ss) Bogdan

MANEVRELE DIVIZIEI DE ROŞIORI

CAR11ERUL DIVIZIEI

Sublocotenent ANTONESCU ION - Note date la finele manevrelor

IV

ŞERJLIB

ataşat Roşiori,

ordonan\ă.

însărcinările şi

stăruitor, bună împrejurările.

LUofEŞ

ŞEALOR

Şeful

ieşit Şcoala manifestă

ROŞIORI

FOAIA CAUACATIV A- pc anul 1906 -

NITTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU

Octombrie 1906

Sublocotenentul Antonescu a fost pc timpul manevrelor Diviziei de din acest

an, la Cartierul Diviziei ca ofi\cr de

Acest ofi\cr a îndeplinit foarte bine toate cc i s-au dat, atîl în birou cit la cîmp.

Ofi\cr serios, cu judecat.'\, se poate conta pc ci în toate

DE STAT MAJOR AL DIVIZIEI

Maior (ss) Oprcscu

NITTELE IERARIIICI SUPERIORI

Noiembrie 1906

Mcn\in notele dale de de Stal Major.

fale un ofi\cr dcabia din de Cavalerie, dar care se deja prin calit.1\i

cxcclcnlc.

C.D. DE

General (ss) Boteanu

ALAOCŞ SPECIALA DE CA VALERIE

Sublocotenent ANTONESCU ION

V

FOAIA CAUACA TIV A - pc anul 1906 -

ŞERJLIB

făcut Şcoli, inleligen\ă, stăruin\ă şi


1906 Iunie 28

A cursurile într-un mod cu totul dL-osebit, dovedind

A făcut însemnate progrese la călărie.

Se desemnează ca un clement excelent pentru arma sa.

A fost clasificat întîiul în promo\ia sa.

COMAND. ŞCOLI

Lt. col. Uasarabcscu

NITTELE ŞEA LOR IERARI IICI SUPERIORI

1906 Octombrie

ăM unesc în aprecierea Comandantului Şcoli.

Sublocotenentul Antonescu este un Lînăr ofi\er care promile mult.

INSl'ECroR GENERAL, GENERAL DE DIVIZIE

(ss)f,crdinand

82 1011 A11l011cscu, militar şi diploma/

ALAOCŞ

şcolar

SPECIALA DE CA VALERIE

Anul 1905-1906

VI

Promo\ia

XXIII

şcoli, că

Roşiori, şcoli şi

raportează

Subsemnatul, director de studii al certific sublocotenentul Antonescu Ion, din

Regimentul l a unnal cursurile a ob\inul la finele anului de studiu, notele mai

jos notate, care se la maximum 20.

Cursuri şi Exen:i\ii Cocficien\i Media Nota Media

pe timpul anului şcolar anuală din examen dcfmilivă

Militară

săpăl. şi telegrafiştilor

Recunoaşteri

şi garnizoană

\inlă

militară

şi militară

Călărie Militară

Călărie

Călărie

Recunoaş.

şi

şi

generală şcoli

clşivogrîT

stăruitor, bună. călărie.

ŞCOLI

I. Tactica Cavaleriei 2 18.00 19 18.50

2. Geografia 2 16.67 19 18.84

3. Manual 2

cavaleriei 18.00 19 18.50

4. militare 2 18.00 20 19.10

5. Ilipologie 2 1850 20 19.25

6. Curs echita\ie manej

7. &.-rv. interior serv. în 2 19.00

8. Serviciul în campanie 2 18.00 20 19.17

9. Tragerea în 2 19.33 19 20

10. Regulam. de cehit. 2 20 20 19.75

11. Regulam. de exen:i\iu 2 1950 20 19.67

12. Disciplina morala 10 19.33 20

13 . 4 19

14. de manej 4 16.33 19

15. de carier 4 16.67 18.00

16. Practica Regulam. de Excn:. 4 16.00 19.00

17. Aplica\ii lactice 4 19.00 16.33

18. Aplic. serv. în Camp. 4 16.33 17.00

19. Aplic. de milil. 4 17.00 17.00

20. Scrima cu floreta cu sabia 4 17.00 18.00

21. Conduita alil. milil. 2 10 15.67 18.50

18.30

Media de ll.'nninare a a fost 18.41.

Clasificat 1/23

Absen\e zile - dispense 3 - spital 2

Pedepse - nimic

30 iunie 1906, DIRECJ'OR DE STUDIU,

Maior Constantinescu

Obscrva\ii: Inteligent, perspicace, con<luit;i foarte A focul mari progrese la

COMANDANTUL

Ll.col. (ss) Uasarabescu.

REGIMENTUL 1 ROŞIORI

Sublocotenentul ANTONESCU ION

VII


ŞEFULUI

prezintă înfă\işarc bună, sănf1los şi această

ănmaot ataşat Încalecă

jud1.-cală serioasă,

şcoli Cunoaşte vorbeşte.

NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU

I. Se bine, rezistent. A luai parte la manevrele din

ca la Cartierul Diviziei de Cavalerie. bine.

2. Inteligent, mult bun sim\, arc spiril <le ordine calm.

3. N-a unnal civile. limba român.i. Limbi slrf1inc nu

Plata şi r,lsplata istorici 83

Cunoşlin\e său. Şcoli şi

Cunoaşte şi hartă

iş încă cunoaşte.

justă, hotărîrc, ini~ativă şi

Execută multă bună voinlă şi

şi

său şi

şi şi tărie şi

şi conduită

bună. însă cumpătat. şi

său, iubeşte şi

ataşca1.ă

şi şcoli

ROŞIORI

ŞEALOR

işeD încă anun\ă însă,

că şi că Merită

işeD încă tînăr şi săi

c\nilşonuc salisfăcfloarc, şi său

Merită prisosin\ă

4. militare generale apropiate gradului Absolvent al de ofi\eri de

cavalerie. bine instruc\iunca regulamentele armei. Pentru rezolvare de leme pc

teren n-am avut ocazia de a-l

5. Conccp\ic arc voinl,'i, energic, arc sîngc rece.

6. foarte disciplinat. ordinele, arc sim\ul datoriei, tact. Spirit

militar de corp camaraderie dezvoltat, arc sim\ul onoarei. Înaintarea la alegere. Promite mult.

Cred în curajul militar, devotament, spiril de sacrificiu patriotism.

7. Arc autoritate prestigiu, foarte serios, sincer loial, demn, drept, arc de caracter

curajul op\iunii. Are sentimentul familiei, c mornl, integru modest. Maniere bune,

foarte Nu are avere (este) foarte Nu arc pasiuni nici defecte.

8. foarte activ, conduce bine plutonul soldatul calul, foarte exact la serviciu.

9. N-a fost pedepsit. Se notele primite la Cartierul Diviziei de Cavalerie.

10. 24 ani, sublocotenent de 2 ani, 2 ani de serviciu ca ofi\cr.

11. Pentru calit[1\ilc sale pentru absolvirea de rnvalcric, cu distinc\iunc, fiind clasificat

întîiul, propunem a fi înaintat la alegere.

COMAND. REGIMENTULUI 1

Colonel (ss) Bogdan

NITTELE IERARI IICI SUPERIORI

Decembrie 1906

în fonna\iunc, sublocotenentul Antonescu se atît de bine, incit se poate

deja afirma este un prea bun oli\cr se va dezvolta în bine tot mai mult. cu

distinc\iunc înaintarea la rîndul alegerii.

COMAND.BRIGAZII

General (ss) Averescu

nou în grad, sublocotenentul Antonescu se distinge între camarazii prin

cu totul prin zelul cc pune în împlinirea serviciului prin caracterul

matur. cu înaintarea la alegere.

INSPECfOR GENERAL

(ss)fcrdinand

REGIMENTUL l ROŞIORI


VIII


ordonată:

sănătate

ŞEFUL

şi

rolifeş săi. însărcinat şi

şi

ROŞIORI

şefului că posedă cunoştin\elc

său şi

ROŞIORI

CONCEDII DIN CURSUL ANULUI

Data: mai 25

Natura: conc1.>diu medical

Durata: 4 luni

De cine a fost Ministrul de R[1zhoi

Motivul concediului: Concediul medical pentru dcbiliuitc, reîntors în bune condi\ii de

NCTfA COMANDANTULUI CORPlJUJI DE TRUPA sau DE SERVICIU

1907 Octombrie

foarte bun oli\cr sub toate raporturile. Prin zelul priceperea lui la serviciu a atras alcn\ia

A fost cu conducerea instruqia plutonului de pionieri, de care s-a achiuit

în mod deosebit.

Oli\cr foarte serios cu o conduitI1 cxcmplan1. Mcrit.1 din toate punctele de v1.>dcrc a înainta

la alegere. pentru care îl propun.

COMAND. REGIMENTULUI I

Colonel (ss) Pretorian

1907 Noiembrie 5

Mcn\in notele de corp. Din examenul cc i-am f;kul, m-am convins

gradului a celui de locotenent, la care este propus la alegere, propunere pc care o

mcn\in.

COMAND. BRIGAZII I

Colonel (ss) Ufljcscu

.rolelaocsăr

84 /011 Antonescu, 111i/it,1r şi dip/onwt

NOTELE ŞEFILOR IERARI IICI SUPERIORI

1908 Ianuarie

Este un lînăr ofi\er care a \inul întocmai ceea cc promitea.

Caracter cu deosebire serios şi de încredere, lucru de care a dat probe deosebite în timpul

ele\nitşonuC sale sînt foarte bune şi arc un ra\1onament just şi clar.

ătireM cu d1..-osebire a înainta la alegere.

INSPECTOR GENERAL DE CA VALERIE

(ss) ferdinand

IX

REGIMENTUL I ROŞIORI


FOAIA CAUACATIVĂ- pc anul JlXl7-

ŞEFUi.Ui

bună. sănăt.i\i însă lăsat cauză

însă Încalecă

judecată multă ini\iativă, şi

irednupsăr şi obişnuit.

ătireM că

etşeiărT

frecventează. ocupă cunoştin\clor şi călăria. aliă

\inută

.ătijirgnî prezintă

REMONTă

bună, şi sănăt.-1\i lasă

şi şi şi multă

.ăvitai\ini drcpt.-iţîi, şi răspunderi şi

obişnuit.

REMONTă

NArfPĂC

N0fA COMANDANTULUI CORPUi.Ui DE TRUPA sau DE SERVICIU

Anul 1907

Conforma\iune Starea a de dorit anul acesta, din care a avut 4

luni concediu medical. Parc a fi rcst.1bilit. Nu-i cunosc rczislcn\a la oboseli. bine.

Ofi\cr inteligent, vie, ofi\cr demn cu mult sim\ moral, arc curajul

al opiniei. Nu(-i) cunosc pasiunile. Temperament

(ss) col.Pretorian.

Anul 1908

în lotul bunele aprecieri de mai sus cu mcn\iunca sL'lrca sf111f1L'i\ii s-a îndreptai mult.

Anul 1909

în bune raporturi de camaraJcrie cu ofi\crii Jin corp. Este iubii în socict.1lca pc care

o Se în orcic libere cu m:irirca milit.irc cu Nu arc

avere <lecit solda pc care o adminislrcaz{1 cu pricepere ncfacind datorii. Ofi\cr cump:ilat, cu

Se bine.

COMAND. OEI'. DE Cislr1u

CAPfrAN (ss) Rîurcanu

Anul 1909

Conforma\ic robust rezistent la oboseli. SL'lrca nu nimic de dorit

restabilindu-se complet. Încalccf1 bine mult. lntcligcnl cu judccai.-1 vie, arc conccp\ic

Sentimentul dcmnit.-1\ii cel moral dczvolt.1I. Arc curajul al

opiniei. Nu cunosc pasiunile. Temperament

COMAND. DEP. DE Cisl.iu

(ss) Rîurcanu.

X

ŞEFUi.Ul

ădesoP Şcoala şi Şcoala Cunoaşte

franceză binişor. să

şi

ătluM conşlin\ă treabă şi

ădesoP Şcoala Şcoala reuşit

Şcoala Război. Cunoaşte franceză. ocupă

NOTA COMANDANTULUI CORPlJl.lJI DE TRUPA sau DE SERVICIU

Anul 1907

5 clase gimnaziale, de ofi\eri de Cavalerie. Scrieri nu arc.

limba Nu-i cunosc vreun studiu pentru care aibf1 aptitudini speciale, ofi\cr

cuviincios manierat.

la spirit de ordine. Este un ofi\cr care promite mult.

Col. E. Pretorian.

Anul 1908

Mcn\in notele de mai sus.

Col. (ss) E. Pretorian.

Anul 1909

5 clase gimnaziale, de ofi\cri, de cavalerie, iar anul acest.a a cu

mult succes în de Scrieri nu arc. bine limba Se cu studii

.ătiudnoc

Plata şi nlsp/ata istorici 85

generală. şi conştincios

REMONTă Cislău

NATIPĂC

subîrnpăr\irc şi şeful

Jubiliară. pedeapsă şi

militare de cullun1 Manierat, devotat la serviciu. Cu mult spirit de

ordine.

COMAND. DEP. DE

(ss) Rîureanu

Anul 1907

Campanii nu are. Comandant de plutonului de pionieri. Nu arc decora

\iuni, Medalia A înaintat la alegere. Nu a sufcril nici o fiind ofi\cr distins ca

făcut că să

afară Totuşi Tinută

.ătijirgnî prezintă

Şeful şi şi

jubiliară.

bună conduită,

REMONTă Cislău

Col. E. Prclorian.

Anul 1907

În foarte bune raporturi de camaraderie cu ofi\crii din corp. Mi-a impresia trebuie

se ocupe cu sludiul în orcic libere.

Nu arc nici o avere de sold:1. nu arc datorii. oli\cr foarte cumpiltal.

Se bine.


Anul 1908

Mcn\in notele mai sus mcn\ionalc.


Anul 1909

Campanii nu arc. scrv. Escadronului li aclualmcnlc oli\cr cu aprovizionarea

manutan\a pc care Ic duce bine. Nu arc dccora\ii. Medalia A înaintat la gradul de

locolcncnt la alegere. Nu a suferit pedepse fiind oli\cr cu deci nici înaintal la

consiliu nu puica fi vorba.

COMAND. DEP. DE

CAPITAN (ss) Rîurcanu

XI

ŞEFULUI

şi şi

Război, boală.

găseşte detaşat Remontă Cislău, sănătă\i

Totuşi, după

ROŞIORI


Vechimea în ultimul grad 6 luni, de oli\cr 4 1/2 în corp 4 1/2. Concedii pcm1isii: La 4

august: concediu medical: 45 zile, ordonai de Ministrul de pentru Datorii: Nu arc.

I Octombrie

Se pc ziua de I iulie la Dcp. de acca~ta în interesul

sale. la manevrele de cavalerie din acest an a lual parte cererea sa. Mcn\in în toiul

bunele note cc i-am dai anul trecui. Este un oli\er excelent sub toate raporturile.

COMAND. REGIMENTULUI I

COLONEL (ss) E. Pretorian

15 Octombrie

Men\in notele din anul trecut.

Absent la inspcc\ic.

DEPOZffUL DE REMONTA

Locotenent ANTONESCU ION

1908 Noiembrie

XII

FOAIA CAUACATNA- pc anul 1909 -

COMAND. BRIG. 6 CAVALERIE

COLONEL (ss) B:1jescu

COMAND. CORPULUI I ARMATă

GENERAL (ss) Gigfirlu

NCTf A COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEFULUI DE SERVICIU

Vechime în ultimul grad I an, de oli\er 5 ani şi în corp I an ataşat.

A ob\inul ultimul grad la alegere.

86 /011 A11101wsc11. 111ilit.1r şi dip/0111.11

şi şi sănătate.

conştincios însărcinările

dă. şi conduită exemplară. Cunoşlin\e reuşind Şcoala

,iobzăr Iubeşte îngrijeşte d1.'0scbilă atenţie şi încalecă.

REMONTă Cislău

acţiunile şi desfăşoara

Excepţional şi conştincios, şi călăre\ îndrăzne\,

etşebui exemplară.

REMONTă

Concedii permisii: Luna martie 8 zile de Comand. Corpului pcnlru interese

Datorii: Nu are.

1909 iunie 15

Poarte bun ofi\cr din toate punctele de vedere. Se achit..'i de toate ce

i se Foarte serios cu o sulicienlc, în de

cu mult succes. mult calul, pc care îl cu o îl

COMAND. DEP. DE

CAJ>ITAN (ss) Rîureanu

1909 Septembrie 29

Oli\1.'l' eminent, sub toate raporturile. Se distinge în toate sale energic

extraordinara. de inteligent foarte bun inslruclor

mult calul, excelent camarad, conduil.i În line este un oli\er de marc valoare

pc care se poale conta în orice împrejurare. Îi prcv[1d un viitor fcril:it.

COMAND. DEP. DE

CAl'ffAN (ss) M. Zaharescu

DEPOZITUL DE REMONTA Cisl;1u


XIII

FOAIA CAUACA TIV A - pc anu I 1909 -

ŞEFULUI

şi oraşul,

Născut l'itcşli, Argeş.

oraşul,

poziţie. şi

alaocŞ

alaocŞ şi

Roşiori,

Roşiori,

Roşiori,

taşatA

Roşiori şi al.aşal

alaocŞ Superioară Război (al.aşal

Răni.

Mulări.

NITTA COMANDANTULUI CORPUUJI DE TRUPA sau DE SERVICIU

1. Starea ci vila

Nwnelc prcnwnele: ANTONESCU ION: l'el din urm,i domiciliu la Gala\i, plasa,

dislr. Covurlui. la 2 iunie 1882 la districtul fiul lui I.Antonescu, domiciliat

la Gala\i, pla,a, districtul Covurlui.

2.Schimbari de serviciu sau de (Data, durai.a motivele lor):

Viilor de Militari Craiova: elev cls. a IV-a. I 898 august 28: elev cls. a VI a. 1899 iunie

29; modificat chemarea în cls. a V-a, Div. II, elev, 1900 iunie 20; elev. cls. a VI-a B. 1900 iunie

29; elev, cls. a VU-a, 190 I iunie 25

de Ofi\cri de Inf. Cav. elev, cls.l. 1902 iulie I: venit la corp 1902 septembrie I:

Regimentul I sublocolcncnl. 1906 iulie I:

Regimentul 10 sublocolcncnt, 1908 aprilie I:

Regimentul I locolcncnl. 1908 mai 10:

Herghelia Armatei, locolcncnl 1908 iunie 14:

Regimentul 8 r,imas la Herghelia Armatei, 1909 mai 10;

de elev). 1909 octombrie I:

3. Campanii. Acte de bravura. Nu a avut.

4. Servicii speciale. Misiuni. Nu a avut.

5. Recompense. Decora\ii. Medalia Jubiliara.

6. Pedepse. Observa\ii. Nu a avut.

7. Absente de la serviciu.

1907 mai 25: concediu medical 4 luni. aprobat de Ministerul de R:1zboi, pentru debilitate.

Reîntors în bune condi~i de sf111:1l.alc.

XIV

NITTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEFULUI DE SERVICIU

1908 august 4: concediu medical 45 de zile, aprobat de Ministerul de Război.

8. Note şi relali,i generale.

Talie mijlocie, confom1a\ic bună. Şcoala de Infanterie şi Cavalerie şi Şcoala Specială de

Cavalerie. Oli\cr, func\iuni, scrieri şi studii prezent.ale nu a avut. Avere şi familie părintească arc.

Studiu regulat. Talente, defecte şi pasiuni nu arc.

Plata şi r:'lsplata istoriei 87

prezintă Ţinută corL-ctă. plăcut. Sănătos, Călăreşte

bine.judecată şi metodă.

bună, culură generală şi militară.

război şi şi

bine.judecă şi metodă,

,ănub culură gcncmlă şi militară.

şi şi

şi

şi

şi conduită exemplară.

etşenilpednÎ şi muncă

I. Aptitudini fizice

Se foarte bine. fizic rezislcnl. bine. Scrima,

bine. Trage cu armele foarte bine.

II. Capacitatea

În\clcgc foarte limpede. Arc bun sim\, spirit de ordine Are memorie

foarte spirit de observa\ic, instruc\ic Foarte bine instruit în

arma sa. Foarte aplicat la studiu, la jocul de la teme tactice pc hartA pc teren. Nu am

avut ocazia a-l vedea conducînd trupa.

m. Educatie militari

În\clcgc limpede, arc bun sim\, spirit de ordine de are memorie foarte

spirit de observare, instruc\ie Foarte bine instruit în arma sa.

Foarte aplicat la studii, la jocul de r:izboi la teme tactice pc hart.i pc teren.

N. Aptitudini mili~

Nu am avut ocazia a-l vedea conducînd trupa. roartc disciplinat. arc sim\ul datoriei foarte

dezvoltat. Conduce pc inferiori cu mult I.aci blîndc\c, arc autorii.ale. Excelent camarad. Cu mult

simt al onoarei cu mult curaj militar. Arc mult spiril militar. foarte devotat, a înaintat la

alegere. Este demn, moral integru, arc o

V. Îndeplinirea serviciului

serviciul cu mull.i m:livil.atc, pricepere energic, arc o putere de extraor

.ăranid aleasă. instruită. toată

şi

Roşiori. ataşai Remontă,

.cla.tănăs totuşi

ROŞIORI

Remontă Cislău.

dcsf.-işurînd extraordinară. şi

.soicnitşnoc şi Iubeşte

ătiudnoC

prevăd

REMONTă

plăcere şeful său.

ŞEfILOR

plăcere văd că

ăcaD sănătatea

foarte disciplinat, arc o cduca\ic Unitatea sa a fost foarte bine Arc

grija soldatului, calului rnalcrialului.

VI. Propuneri

Nu se fac, fiind prea nou.

Rezumatul notelor clin ultimul grad

1908 octombrie l, Regimentul I Eslc la Depozitul de pentru

a cerut a face manevrele. Eslc un ofi\cr excelent sub toate raporturile.

COMANDANTUL REGIMENTULUI l

COLONEL (ss) E.Prctorian

1908 octombrie 15, Brigada 6 Cavalerie. Mcn\in notele din anul trecui (bune).

1909 septembrie 29, Depozitul de Ofi\cr eminent sub toate raporturile. Se

distinge în toate ac\iunilc sale, o energic Exccp\ional de inteligent

roartc bun instructor c:1l.-1rc\ îmlr:1znc\. mult calul. Excelent camarad.

cxcmp)arj, În fine cslc un ofi\cr de marc valoare. pc care se poate conta în orice

împrejurare. Îi un viitor slr:,lucil.

COMAND. DEP. DE

CAPrr AN Zaharcscu

1910 februarie, Mcn\in cu cxcclcnlclc note dale de

DIRECTORUL CAVALERIEI

Lt.col. S. llarauga

NOfELE IERARIIICI SUPERIORI

Cu locotenentul Antonescu, continuu, a merit.al nolc prea bune.

îi pcm1itc, opinez a fi retrecui la trup:, unde. desigur. va aduce bune servicii.

(ss) rcr<linan<l

ALAOCŞ SUPERIOARA DE RAZBOI

Locotenentul ANTONESCU ION

xv

pînă

ĂVITAClFILACEIAOF-PE ANUL 1911

(de la }· noiembrie 1910 la 31 octombrie 1911)

PEDEPSELE DIN CURSUL ANULUI: nici o pedeapsă.

NOfA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEI-ULUI DE SERVICIU

Locotenent Antonescu Ion întruneşte toate condi\iilc <le aplilu<linc fizică, este antrenat pentru

a rezista la oboseli, încalecă foarte bine. lnteligcn\:1 vie. Judccat.i <lrcapt.i şi bine formală.

88 Ion A11toncscu, militar şi diplomat

ădesoP cultură generală şi militară superioară. lucrările

ălum logică şi

şcoli generală

călătorilor şi însărcinările

că posedă

concentrărilor şi ataşat

,iroişoR şi

,iş recunoaşteri,

ădesoP militară desăv~ire di~linsă, şi

şi ini\ialivă

şi, fară rezervă şi

şi

cxcp\ională.

acelaşi

ŞCOLI

Scărli1lescu

ŞEALOR

şi excep\ională.

LUFEŞ

La sludii s-a aplicat în mod cu tolul distins. La aplica\iunile lactice a <lat rezultate excelente.

un fond suficient de o instruc\iune În sale

personalitate.

A absolvit cursurile cu aprecierea „Prea bine" (7,65), fiind clasificat al 6-lca

din 33 ofi\eri.

Pe timpul de instruc\ie, precum în anterioare avute în serviciul

frontului a dovedit aptitudinile unui excelent ofi\er pentru arma sa.

Pe timpul de instruc\ic manevrelor <lin acest an, a fost la Diviz:a I

în serviciul <le Stat Major, unde, prin modul de conducere <le îndeplinire a serviciului

mai ales, la s-a distins în mod cxccp\ional.

o educa\ie cu foarte disciplinat cu sim\ul datoriei.

Camarad excelent. Curajos cu un spiril de oportun.

Fiind ofi\cr distins, sub toate raporturile întrunind nici o condi\iile art. 32 23

din Legea Regulamentul Legii asupra Înaint.irilor, îl propun - în interesul armei din care face

parte - pentru înaintarea

Îl caracterizez, în timp, cu aptitudini speciale pentru Serviciul de Stat Major.

p. COMANDANTUL SUPERIOARE DE RAZI30I,

LI. colonel /

30/10/1911.


Februarie 1912

Mcn\in nota propunerea de înaintare

DE STAT MAIOR GI.

Genera V A vcrcscu/1



XVI

ĂVITAClflLACAIAOF-pc anul 1912-

(de la I noiembrie 1911 pînă la 31 octombrie 1912)

ŞEFULUI

sotănăS şi

bună bună culură militară.

şi-a

concentrări toamnă şi det;1şal

căpitan.

ŞEALOR

şi

şi

şi

ROŞIORI,

într-adevăr,

PEDEPSELE DIN CURSUL ANUi.Ui: -

NCTfA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU

rezistent la oboseli.

Prea inteligent, cu prea judecau1, cu

Pc Limpul cît a fost la escadron instruit bine plutonul s[1u în loale ramurile instruc\iei.

În Limpul de manevrele regale, a fost la cartierul Diviziei de

cavalerie.

Este deja caracterizai ca avînd aptitudini speciale pentru serviciul de Stal Major.

Îl propun, din nou, pentru înaintare excepUonal.i, la gradul de

COMANDANTUL REGIMENTULUI

Coloncl/lla.~arabcscu/


Ofi\cr distins sub Loalc raporturile. Caliu-1\ile sale aplilmlinile îl pun cu lotul în relief atît ca

ofi\cr <le cavalerie, ca ca ofi\er de St;1l Major.

Propun, ca anul lrccul, ca acest ofi\er s[1 fie înainl.11 în mod excep\ional.

COMANDANTUi. IIRIGA7JI DE

General/Bogdan/

Locotenentul Antonescu I. este un ofi\cr care, se distinge în loale privin\elc, de

aceea mcn\in propunerea de înain1.1rc în mod exccp\ional.

INSPECTOR GENERAL,

Ferdinand

/>lata şi răsplata istorici 89

XVII

MINISTERUL DE RAZDOI Confi<l. Personal Nr. 1.176/2 mai 1912

MINISTERUL DE RĂZBOI

SUPERIOARA DE RAZl10I

Ca urmare la Nr.

Avem onoarea a face cunoscut ofi\crii 110l.a\i pc contrapaginf1, fiind <le Capii lor

ierarhici, pentru înaintare au fost caractcriza\i <le Comitetul Inspectorilor, <lin acest

an, astfel, cum se în dreptul

cei la înaintarea n-au putut figura pc t.abclclc <le înaintare <lin acest

an, <l1.'0arece n-au intrat în propor\ia st.abilit.'i <le legea asupra înaint.irilor în <le

vacan\clc la art. 66 <lin lege, um1cazfl a se aduce la corpurilor

respective caracterizarea lor, pentru a servi la aprecierile propunerile din anul viitor.

În acest sens, cu onoare, rugf1m bincvoi\i a <la ordinele <lvs. în acest sens.

p. MINISTRU

DIRECTORUL SUPERIOR AL PERSONALULUI

colonel /fl.'O<lorescu/

MARELE STAT MAJOR

natipăC ANTONESCU ION

XVIII

FOAIA CAIJACA TIV A - pc anul 1913 -

(de la 1 noiembrie 1912 pînă la 31 octombrie 1913)

DIRECl'ORUL PERSONALULUI,

Lt.coloncl /Uoboc/

PEDEPSELE DIN CURSUi. ANULUI: -

NOIEMBRIE 1913

Înzestrat cu prea bune aptitudini fizice, poale suport.1 toate grcut.-1\ilc rflzboiului.

A absolvit Şcoala Supcrioarii de Rf1zboi, printre cei dintîi din promo\ia sa.

Atîl la Şcoala Superioară de R:izboi unde mi-a fost elev, cit şi la Mareic St.al Major, pc

timpul stagiului <le încercare ( 1912-1913) cflpit.mul Antonescu a dovedii cxcclcnlc însuşiri şi

aptitudini pentru serviciul <le St.11 Major. Atrag atcn\ia în special pentru caracterul lui întreg, <lin

care rezultă totdeauna hot.ărîri limpezi şi ncst.rf1mut.1lc. Este un clement care va aduce servicii

reale Armatei, fiind înt.rcbuin\al de prcfcrin\:i în Serviciul de St.1t Major.

LUFEŞBUS MARELUI STAT MAJOR,

General/Cristescu/

NOIEMBRIE 1913

Men\in aprecierile subşefului <le St.11 Major General.

General Averescu

DIVIZIA 2 CA VALERIE

1l'.tipăC ANTONESCU ION

XIX

FOAIA CAIJACA TIV A - pc anul 1913 -

Pedepsele din l"Ursul anului: 23 iunie 1913 - 31 august 1913

NGfA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEl·1JUJI DE SERVICIU

lul'.tipăC Antonescu, în calit.1lc de ofi\cr de St.1t Major la Divizia 2 Cavalerie, mi-a dovedit,

în timpul mobilizări, al conccntr:irii şi al opcra\iunilor în Bulgaria, c[1 este un om de nădejde.

În timpul opcra\iunilor de mobilii.arc a lucrat cu st.iruin\ă şi pricepere zi şi noapte, divizia

fiind improvizat.', şi timpul foarte scurt. În lucr[irilc sale, cca mai dcsf1vîrşit.i ordine. La I.recerea

90 lo11 A111011c:sc11, militar şi diplo11w1

,irănuD ăs însărcinat

şi

iş să recunoască să

această şi că

indicată marş,

fără trupă şi

recunoaşteri şi

şi Străbălînd fără

şi că posedă,

căpetenie şi şi

singurătate". şi şi

cavalcrca.,;că r1.-cunoaştcrca luptă şi

văzut trăieşte şi că

Mul\wnită n.-cunoaştcrilor şi

găsit şi

subzislcn\ă, şi şi i:ă

şi,

găsit fără

stăvili şi-i îmb:irbăta, că, dacă

făcea adevăr,

războiului, deşi şi

i:onştincios.A şi

şi

şi şi că,

FEŞ

ŞEALOR

că, căpitanul

şi şi lă.~at

că năd,ijdui

şi înfăptuit.

a fost vegheze la adunarea ordinea Diviziei, dincolo de pod, în Bulgaria,

terenul pe care avea înainteze Divizia.

S-a achitat perfect de misiune m-a vestit la timp Divizia nu poale înainta spre

Plevna, pe direc\ia în ordinea de din cauza inunda\iilor.

S-a putut schimba astfel ilincrariul, nici un prejudiciu pentru restul opera\iunilor.

În timpul opera\iunilor a fost, cu d1.'0scbirc, întrcbuin\at la transmitere de

ordine la distan\c foarte mari în terenuri extraordinar de dificile. preget, în

timpul nop\ilor pc vreme rea izolat, regiuni în\csatc de comitagii, mi-a dovedit în

gradul cel mai înalt, calitatea de a oli\crului de cavalerie Stat Major anume:

.,Curajul în Curaj sîngc r1.-cc deosebit, mi-a dovedit în afacerea de la Orhaia,

unde a avut o atitudine foarte în dispozi\iunilor de supravegherea

lor, sub focul inamicului. unde l-am în adcv:ir fcrii:it c:"1 poate muri

pentru \3rj. acestui n1.-obosit oli\cr, atîl la înaintare cil la întoarcere,

Divizia s-a întotdeauna în lumina în 1.·clc mai bune 1.·ondi\ii de trai. Din cauza lipsei unui

bun serviciu de l-am întrcbuin\at în acest serviciu pol zice nu am vfizul un om

mai hamic, mai pricepui mai ales, foarte scrupulos.

L-am adesea în spital, la Pirdop, printre holerici, unde se ducea nici un ordin, ci

numai din dorin~ de a teribilul flagel. Le ducea lulun încrcdin~t

fiecare cil de pu\in, se pricepe în acest sens, boala se va stinge. Era, în devotat.

În lot timpul a fost supus la oboseli extraordinare, a g:1sil timpul a \inc

jurnalul la curent, în mod foarte fost totdeauna s;inMos, foarte voios domic de a

mcr~c înainte.Mult simt na~onal excelent patriot.

In rczwnat, am rama.~ cu impresia l'f1 este un oli\cr de cavalerie de Stat Major cu un

asemenea om, se poale întreprinde orice. El merit.-, orice distinqiune. A fost propus de Comandantul

Diviziei 2 Cavalerie pentru „Steaua României" de R,izboi.

DE STAT MAIOR,

General A vcrcscu


Necontestat Antonescu este un excelent oli\cr, alîl pentru serviciul de Stat

Major, cit pentru front. L-am cunoscut îndeaproape în timpul campaniei din 1913 mi-a

convingerea se poale mult pc calit.i\ilc lui.

L-am propus, pentru meritele sale. a li decorai cu „Virtutea Milit.ir.l'', c1.-ca cc s-a

COMANDANTUL DIV. 2 CA VALERIE,

Maior /MustaW

XX

REGIMENTUL „NEAGOE BASARAB" nr. 38


Nr. 156


(1 noiembrie 1913-31 octombrie 1914)

NOI'A COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEHJLUI DE SERVICIU

Se prezintă prea bine. Sănătos şi rczislcnl, putînd face campania în prea bune condi\iuni.

Temperament vioi.

Oli\cr capabil, prea bine instruit şi cu cxcclcnlc aptitudini militare. Educa\iunc militară

.ăti~văscd Oli\cr absolvent al Şcoli Superioare de R,izboi, venii la corp, la 1 aprilie, pentru a-şi

face stagiul de un an, în arma infanteriei.

I s-a încn.-<lin~t comanda unei companii, pc 1.·arc a instruit-o şi comandat-o prea bine.

La insp..-c\ia prin1ci perioade. rccru\ii din comp.u1ia sa s-au distins printre ai celorlalte companii.

A luat parte cu compania la loalc cxcrci\iilc şi aplica\iunilc facule cu bat.1lionul şi regimentul

iş a probat că şi-a însuşit prea bine regulamentul ,irmci şi aplica\iunilc lor.

ctşcnilpcdnl serviciul cu muli.; conştinţ_-1 şi tragere de inini.i.

ăzaetoN pc subalterni cu drcpt.1lc.

Plata şi rti.'ip/ata istorici 91

Promile a deveni un prea bun ofi\er superior şi merită să înainteze în mod exccp\ional.

COMANDANTUL REGIMENTULUI,

Colone I/indescifrabil/

NOTELE ŞEflLOR IERARI IICI SUPERIORI

NOIEMBME 1914

Mcn\in notele şi apn..-cierile şefului de corp. Este un ofi\cr distins, care, în timpul cit a făcui

serviciul la Regimentul „Neagoe Basarab" Nr. 38, s-a afirmat alît prin felul cum a condus

inslruc\ia unită\i sale, cit şi prin modul conştincios cum a îndeplinit diferitele servicii şi însărciirăn

cc i s-au încrcdin\al.

ătireM a înainta excep\ional, pînă la cele mai înalte trepte ale ierarhici militare.

COMANDANTUL DRIGăZI 20 I.

Colonel/Robcscu/

COPIE DE PE NOTA DAT A DE ŞEFUL DE ST AT MAJOR AL DIVIZIEI a 2-a

(unde a fost ataşai de la dala de la 22 iulie la l noiembrie 1914)

iaşatA la acest comandament, din luna iulie 22, în vederea mobilizări, venit fiind din

Regimentul 38 „Neagoe Basarab", unde îşi f:icca stagiul ca Ofi\cr de Sial Major de la 1 noiembrie

1913. În trei luni de contact, am avut ocazia să conslal că aptitudinile sale fizice îl fac propriu

unei campanii. Încalecă prea bine şi cu muh,i dragoste. I-am dai trei lucrări pc hartă, referitoare la

elc\nitşonuc ofi\erului de Stat Major. A mai fost însărcinai cu \incrca la curent a opcra\iunilor de

pc loale teatrele de opcra\ii a nu.boiului aciuai. Mi-a dovedit că este înzestrat de o vie inlcligen\ă,

prea bună judecată, frumoasă memorie, o cuhurt1 ăvitacilpa militară

foarte solidă. Este în măsură

de a fi un real ajutor şefilor săi în Serviciul de Stal Major. Arc o conccp\ic foarte uşoară şi nu mă

îndoiesc că nici cclclahc aptitudini militare nu sini mai prejos de capacitatea sa. E<luca\ia sa

,ăratilim care-i face o dL-oscbilă onoare, îl face foarte apropiat de şeful cu care serveşte, inspirînd

încredere în caracterul său. Este un distins ofi\cr de stat major, care-i dă dreptul să aspire la

avantajele legii de Stat Major, pentru înainl.arca cxcp\ională.

COLONEL

/indescifrabil/

XXI

LUNATIPĂC ANTONESCU ION

TAŞATA SERV. DE STAT MAIOR. DIV. 2

Nr. 5.124

FOAIA CAUACATNA- pc anul 1914-

ŞE.f-ULUI

taşatA

unde-şi

Încalecă şi lucrări

rolc\nilşonuc însărcinai

ăpud războiului că inlcligen\ă,

bună judecată, frumoasă militară aplicativă solidă. măsură

şefilor săi uşoară şi mă

că

,ăratilim dL-oscbilă şeful serveşte,

său. să

excp\ională,

rEŞ

ŞEflLOR

ătaipoC

LU·lEŞ

NOfA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU

la accsl comandament din luna iulie 22, în vederea mobiliz;irii, venit fiind din Regimentul

38 „ Neagoe Basarab", f:kca stagiul, ca ofi\er de Sial Major, de la 1 noiembrie

1913. În trei luni de eoni.act, am avui ocazia s:'1 conslal c;1 apliludinilc sale fizice îl fac propriu

unei campanii. prea bine cu multr1 dragoste. I-am dai trei pc hart.'1 referitoare

ofi\crului de Sial Major, a mai fost cu \incrca la curent a opcra\iunilor

teatrele de opcra\ii a aciuai. Mi-a dovedit cslc înzestrai, de o vie

prea memorie, o cuhurft foarte Este în

de a fi un real ajutor în serviciul de St.al Major. Arc o conccp\ic foarte nu

îndoiesc nici cclclallc aptitudini militare nu sînt mai prejos de capacitatea sa. Educa\ia sa

care-i face onoare, îl face foarte apropiai de cu care inspirind

încredere în caracterul Este un distins ofi\cr de Stat Major, care îi d:i dreptul aspire pentru

înaintare la avantajele legii de Stal Major.

DE STAT MAIOR,

Coloncl/Gaicu/

NOrELE IERARlllCI SUPERIORI

de mine în foaia CAIJFICATIVA pc 9 septembrie 1914.

DE STAT MAIOR AL C. 4 A.,

Colonc 1/indescif rabii/

92 Ion A11to11csc11, 111i/it,1r şi diplomat

ALAOCŞ MII.IT ARA DE CA VALERIE

NATIPĂC ANTONESCU ION

Nr. 6.957

XXII

FOAIACAUFlCATIVA- pc anul 1915-

(de la I noiembrie 1914 pînă la I aprilie 1915)


lunatipăC Antonescu Ion a fost mutat la Şcoala Militară de Cavalerie, pc baza însuşirilor sale

distinse şi care au dat drept şefilor săi ierarhici de a-l califica ca un excelent ofiţer.

Prezentat la serviciu, i s-a încredinţat comanda escadronului de elevi unde, pc lingă zelul şi

activitatea cc a depus în conducerea şi m.lministra\ia lui, a servit subahcmilor săi ca exemplu de

prevedere, sîrguin\ă şi energic.

ăcelacnÎ prea bine şi iubeşte cu pasiune calul.

Este un ofi\cr cu intcligcn\ă vie. poscd;i o prea frumoasă cultură militară şi generală, precum

iş inst.ruc\ia cu o cultură militară dcs[1vîrşil.ă.

Este un caracter serios, cu o conccp\ic clară şi bine cumpănit[1, înzestrat cu o repede hot.ărtrc.

Ca profesor şi comandant de escadron, a dezvolt.al şi îmil\al continuu educa\ia morală şi

virtu\ilc ostăşeşti ale elevilor, inpirîmlu-lc ini\iativa, îndrăzneala şi curajul răspunderi.

A depus o neînt.rcrupl.ă solicitudine pentru bunul lor trai, supraveghind şi îngrijind de aproape

disciplina t.rupci, starea cailor şi materialelor cc a avut în a sa r;ispundcrc.

Cu ocazia inspcc\iilor cc am trecui şi în timpul căl:"torici uc instruc\ic de 7 zile, cc a executat

cu întregul escadron, a dat dovezi de sf111f1tatc şi rczistcn\;1 şi netagf1duilt1 pricepere de aplica\iune,

în mod inteligent, a principiilor şi cunoşlin\a regulamentelor.

elşeiu\crP muli sentimentele de camaraderie, pentru care poscdf1 o adevărată credinţă.

a-iŞ condus cu mult taci subalternii pc care-i aprccia7_.-, just şi farf1 pf1rtinirc.

Este cump.'ilal, cu conduită şi cduca\ic aleasă.

În rezumat, câpit.anul Antonescu I. este un ofi\cr de foarte marc încredere şi va merita să

înainteze excep\irnml, în t.rcptclc ierarhice superioare.

COMANDANTUL ŞCOLI MILffARE DE CAVALERIE,

Colonel /Nicukca/

NITTELE ŞEflLOR IERARI IICI SUPERIORI

ătaipoC întocmai de mine în foaia CAUl'ICATIVA pc 1915.

FEŞ DE STAT MAJOR AL C. 4 A.

Coloncl/Zadik/

XXIII

CORPUL 4 ARMAT A

MARELE STAT MAJOR - BIROUL OPERATU


Nr. 9510

FOAIA CALIACA TIV A - pc anul 1915 -


NOfA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEFULUI DE SERVICIU

lunatipăC Antonescu I. a focul. în cursul acestui an, um1aloarclc servicii:

a) de la I .Xl.1914 - I .IV.I 915, la Şcoala Militară de Cavalerie, în cadre;

b) de la l.lV.1915 - 31.X.1915. la Corpul 4 Amiat.i, Serviciul de St.11 Major.

Pentru timpul servit la Şcoala Milit.iră de Cavalerie, a fost 1101.11, după cum um1caZă:

lunatipăC Antonescu a fost mut.11 la Şcoala Milit.1r;i de Cavalerie. pc baza însuşirilor sale

distinse şi care au dai drept şefilor sfii ierarhici, de a-l clasifica ca un excelent ofiţer.

Prezentat la serviciu, i s-a încrcdin\al comanda escadronului de elevi unde, pc lingă felul şi

activitatea cc a depus, în conducerea şi administra\ia lui, a servit subalternilor săi, ca exemplu de

prevedere, sîrguin\[1 şi energic. Încalecă prea bine şi iubeşte cu pasiune calul.

Pfat.i şi r.lspfat.i istorici 93

Este un oli\cr cu o inlcligcn\ă vie, posedă o prea frumoasă cuhurf1 generală, precum şi

instruc\ia cu o cultură militară dcsăvîrşită.

Este un caracter serios, cu o conccp\ic clară şi bine cumpănită, înzestrat cu o rcpl,-<le holărîrc.

Ca profesor şi comandant de escadron, a dezvoltat şi înăl\at t.-duca\ia morală şi virtu\ile

itşeşătso ale elevilor, inspirîndu-lc ini\iativă, îndrăzneală şi curajul răspunderi.

A depus o neînlrcruptă solicitudine pentru bunul lor trai. supraveghind şi îngrijind de aproape

disciplina trupei, starea cailor şi materialelor cc a avut în a sa răspundcrl'.

Cu ocazia inspcc\iilor ce an1 trecui, cil şi în timpul călătoriei de inslruc\ic de 7 zile, cc a

executai cu înlrcgul escadron, a dat dovezi de rcziMcn\ă şi în mod inteligent a principiilor şi

,rolc\nitşonuc a regulamcnlclor.

ctşciu\crP posedă adevărată crcdin\ă.

a-iŞ şi

conduită şi aleasă.

căpitanul şi

să

ŞErILOR

lucrările

ăzaidutS şi rezolvă

şi rt.-daclcază şi grijă dt.-oscbită

şi

generală cunoşlin\c Şcoala Război.

ădesoP

şi şi

şef recunoaşterile

apărare Şi această odată

cunoşlin\clc şi

altă muncă şi căci scară, după

stătea şi

şi metodă, cunoşlin\clc

şi

sănătos şi

mult scntimcnlclc de camaraderie. pentru care o

condus cu mult taci subahcmii. pc care-i aprcciazf1 just fonl p.-1rtinirc. Este cumpf1lat,

cu cduca\ic

În rezumai, Antonescu Ioan este un cxcclcnl ofi\cr, i.ic foarte marc încredere va

merita înainteze cxccp\ional în lrcplclc ierarhice superioare.

Colonel /Niculcca/

NOfELE IERARI IICI SUPERIORI

De la mularea sa în Corpul de Amml.'i, conduce Biroul Opcra\iilor.

În scurt timp de la luarea biroului în primire. s-a pus foarte repede la curent cu lui,

dovedind o aptitudine dcoscbil..l.

foarte bine !oale chestiunile respective.

Concepe foarte bine corcspondcn\a biroului pune o de a li

totdeauna la curent cu ca, sacrificînd adesea orcic de repaus pentru aceasta.

Cultura foarte bun,i. militare superioare c,'ipf1l..1lc în de

foarte bine principiile relative la conducerea trupelor în n·1zboi.

Judccf1 foarte bine situa\iilc l..1cticc slralcgicc, pc hartI1 teren.

Ca al biroului opcra\iilor a luat parte la focule de Comandament, pentru

studiul po1.i\iilor de ale frontierei C. 4 Amrnl..'i. cu ocazie a dovedit, mai

muli, pc de o parte sale, pf1rcrilc sale. fiind totdeauna logice, înlcmcialc potrivite

cazului. iar pc de parte. puterea sa de dcvol..uncnlul s,iu, în fiecare

sosirea de pc teren, foarte lîr1,iu pentru a rcdacl..1 memoriul schi\clc pozi~ilor recunoscute

ziua.

Arc foarte mult spirit de ordine care unite cu sale superioare, cu

energia rivna, devotamentul cc pune în serviciu, dcnol..i pc l'f1pil..111ul Antonescu ca un ofi\cr de

marc valoare. Este rezistent pentru campanie.

ătiudnoC exemplară, cduca\ic aleasă.

Este un eminent oli\cr de S1..11 Major.

Este înaintat căpitan la l aprilie 1913. Va împlini 3 ani la l .IV.1916.

Se va prezenta la examenul pentru gradul de maior în anul 1917, pentru care-l propun. Va

merita înaintarea excep\ionala.

FEŞ DE STAT MNOR. C. 4 ARMATA,

Coloncl/L1dik/

elirătatsnoC melc personale îmi dau dreptul a confim1a în totul notele dale acestui distins

ofi\cr, de căire şefi săi dircc\i.

În rezumat: o cultură generalii şi mili1.1ră cu totul superioare, foarte studios, intcligcn\ă vie,

ătaceduj solidă, vt.-<lcri cxcclcnlc la teren. cduca\ic alcas,'i, caracter pc care se poale conta cu toată

încrederea.

lunatipăC Antonescu este desemnai. de pc acum, pentru cele mai înalte !repic militare.

COMANDANTUL CORPULUI 4 ARMATA,

General /Prczan/

94 1011 A11to11~•sc11, militar şi diplomat

XXIV

MEMORIU DE CAMPANIE

al COLONELULUI ANTONESCU ION

Comandantul Şcoli Speciale de Cavalerie

FOAIA MATRICOLA A COLONELULUI ANTONESCU ION

trupă şi şi înaintărilor Numărul

şi căruia făcut

alaocŞ

alaocŞ

Roşiori

alaocŞ Specială

Corpul de serviciile Diverse Gradul Datele I.O. sau

în care s-a executat serviciul pozi~uni func\ia în grad, numirilor ordinul în baza

în func\ii ale s-au

diferitelor muta\ii mut.1\iile

de Cavalerie - maior 1.Xl.1916 I.D. 3064

de Cavalerie -- h.col. I.IX.1917 I.D. 1330/

13.XI.1917

Regimentul 7 - h.col. I.VIl.1918 I.D. 1773/918

de Cavalerie - lt. col. I.Xl.1920 ordinea de

de Cavalerie - h.col. 26.VI.1920 venit de la

M.St.M., ord.

M.R. - Serv. Pers.

nr. 10403/

22.VI.1920, OZ.

nr.79, ca

comandant

de Cavalerie - h.col. I.IV.1920 demobilizat,

1.D. 897/921

de Cavalerie - colonel I.IV .1921 I.D. 1525/

publicat în

M .Of. 9/1921

de C.avalerie - colonel 7.V.1921 pc

Mis. Mii. Rom. în

Fran\a pc timp de

2 luni, orei. 458/

7.V.1921 al Insp.

Cav., o.zi nr. 55

alaocŞ Specială

alaocŞ Specială

de Cavalerie - colonel 1.VIl.1921 înapoiat din

Fran\3, o.zi

nr.73/1921

de Cavalerie - colonel 22.VIII .1921 Plecat în rran\a

pentru a lua

parte la

manevrele de la

Metz. ord. M.R.

844/ 1921

p. confom1itate,

COMANDANTUL ŞCOLI.OR DE APLICAllE ALE CAVALERIEI,

Colo ne 1/Moruzi/

,uăcaB Nr .... din 7. X. 1916

Plata şi r,1splata istorici

xxv

Armata de Nonl către Marele Cartier

Am onoare a înainta raportul de fală relativ la propunerea de înaintare la gradul de maior a

iulunatipăc ANTONESCU, şeful Biroului de Opera\ii al Armatei de Nord. Tol ce pot să spun de

acest ofi\er este că rar am înlîlnil în via\a mea militară un ofiier care să îndeplinească toate

condi\iile unui militar desăvîrşil, alîl ca cunoşlin\e, cil şi ca caracter şi calităli morale.

Suslin propunerea de înaintare cu toată insislcn\3.

COMANDANTUL ARMATEI DE NORD,

General/Prez.an

Conform cu originalul pierdui

feşbuS M.C.G. General /Lupescu/

Colonelul I. Zadie, Şef de Stat Major al Armatei de Nord către

Domnul General Prezao Constantin, comand. Armatei de Nord

Am onoare a raporta urmăloarclc: Căpiumul Antonescu, şeful Biroului de Opcra\ii de la acest

Comandament, conduce accsl birou de la I oei. 1915, cind a fost mutai la acest Comand. Alîl pc

timpul cit au durat lucrările prcgăliloarc ale opcra\iilor, cit şi pc timpul de la decretarea mobiliirăz

pînă astăzi, acest ofi\er a dat dovada unei capacilă\i cxccp\ionalc. Cunoşlin\clc sale militare,

alîl din punct de vedere lactic, cit şi din punci de vedere slralcgic, sini alîl de superioare, încîl îl

impun alît în fata şefilor cil şi al subahcmilor săi. Judecata şi părerile sale asupra diferitelor

silua\ii de război ivite sînt alit de precise şi judicioase incit sini mai presus de orice laudă. Voin\a,

energia şi dcvolamcnlul nc\ărmuril, cc pune în îndeplinirea îndatoririlor sale, sini izvorile din cel

mai înah patriotism şi numai calită\ilc sale morale, unite cu capacitatea sa îl pun în mă.~ura de a

puica face fală multiplelor sale îndatoriri de şef al Biroului Opera\iilor, care, în realitate, nu mai

este un birou ci o Secţie de Operaţi, şi unde este singur ca ofi\cr de Stal Major, ncavînd ca

organe ajutoare decîl ofi\cri tineri (locolcncn\i) fără Şcoala Superioară de Război, ba unii chiar în

.ăvrezer Totuşi, aşa organizai, biroul său dă cele mai bune rezultate posibile, gra\ic compclcn\ci

sale în conducerea lui. Arc un caradcr integru, franc şi loial. Conduita sa este ireproşabilă.

Într-un cuvînl, căpitanul Antonescu cslc un ofi\cr superior din loalc punctele de vedere care,

pentru interesul gcm .. -ral al Annalci, trebuie să ajungă cil mai repede la cele mai înahc lrcplc ale

ierarhici militare. Pentru aceasta, îmi fac o datorie sacră de şef al sf1u, de a-1 supune aprecierii

rolifeş mei şi a-l propune a înainu1 imediat la gmdul de maior în mod cxccp\ional. fale înaintat

natipăc la I aprilie 1913. Arc deja un stagiu de 3 ani şi 7 luni în acest grad.

fEŞ DE STAT MAJOR AL ARMATEI,

Colonel /1. Zadik/

Conform cu originalul

p. ŞEPUL BIROULUI I PERS. M.C.G.

Maior /G1.'0rgcscu/,

p. conformitate

COMANDANTUL ŞCOLILOR DE APLICA'llE ALE CAVALERIEI,

Colonel /Moruzi/

XXVI

29.1.1916

fale un element de o marc valoare, trebuie cit mai repede dus la treptele înahc ale ierarhici.

Gcncral/1 1 rezan/

Colonelul I. Zadie, Şeful dP 'itat Major al Armatei de Nord către

Domnul General Comand. al Armatei de Nord.

Revenind la raportul meu nr. I din 7.X.1916.

Am onoare a propune la înaintare în gradul de maior a Antonescu

Ion, Biroului de la acest Comandament, pentru motivele

sale militare sini superioare alîl pentru chestiuni lactice cit pentru cele

stralcgicc, jud1.-cala sale asupra diferitelor silua\ii de sini mai presus de orice

Pune o înconlat.'I o margini, pentru îndeplinirea serviciului

95

96 lo11 A11to11cscu, militar şi diplonwt

srirŞit oricărei însărcinări dă. şi lucrările

şi

compclcn\ă deosebită. că dcsăvîrşil lucrările

şi conduită exemplară.

şi fonează

şi executări şef său, sacră

excp\ională, că căpitanul

foloaţc şi,

LlfEŞ

ŞCOLILOR

ŞEfUL

pentru ducerea la bun a cc i se Toate sim\urilc sale sînt

influcn\3tc de cel mai înalt scnlimcnl de patriotism. A organizat condus bine biroul opcra\iilor

cu o Pot zice este un ofi\cr de Stal Major, sale pL>lînd

servi de model. Este un caracter franc loial, arc o Este un ofi\cr din toate

punctele de vedere care cel mai pulcmic sprijin al Comandamentului din punctul de

vedere al conducerii ordinelor opcrJlive. Ca al simt o datorie de a-l

recomanda pentru o înaintare avînd convingerea ANTONESCU este

un ofi\er care va aduce mari armatei, deci, Lrcbuic dus cît mai curînd la Lrcplcle cele

mai înalte ale armatei.

DE STAT MAJOR AL ARMATEI,

Colonel /1. Zadik/

p. confonnitatc,

COMANDANTUL DE APLICA llE ALE CA VALERIEI,

Colone 1/Moruzi/

Confonn cu originalul.

p. 11IR. I. PERS. M.C.G.

Maior/Georgescu/

XXVII

şeful

şef

aşa că

cunoşlin\e, conştin\ă, for\ă şi Merită

ă\nisosirp

ătireM

lufcşbuS

Şef

Anată şeful

şi vă

Şcoala Război.

plăcere că războiului datorită fără tocmeală, inteligentă, pricepută,

ăsaoicnitşnoc şi rodnică, frumoaţelc calită\i şi

merită înaintări

proiectată

după defensivă.

dcsăvîrşită şi

LUfEŞBUS

MARELE CARTIER GENERAL

Sub de Stat Major General

27.09.1917

De la începutul campaniei maiorul Antonescu a lucrnl ca al Biroului Opera\iilor, din -ct ..

sub ordinele melc, am avut ocazii multiple de a-l aprecia. Este un ofi\cr de o marc valoare

ca vederi limpezi, energic, de lucru mult caracter. cu

pentru binele annalci a fi dus cîl mai repede la Lrcptelc mai înalte ale ierarhici.

Gcncral/Prczan/

a înainta exccp\ional, al. 2 Iii. .,C'', art. 21.

INSPECT. GENERAL AL CAVALERIEI,

General /N. Sincscu/

Confonn cu originalul pierdut,

M.C.G. Gcncrnl /1,upescu/

General Lupescu Alexandru citre

Dl. al Statului Major General al Armatei de Operatii

Am onoare a propune la înaintare în condi\iilc al. 2 lit „C' de sub art. 21 al Legii asupra

Înaint.'uilor în a maiorului Antonescu Ion, Biroului de Opern\iuni din M.C.G.

Valoarea meritele acestui distins ofi\cr, sînt pc deplin cunoscute, lk.-oarccc a lucrat sub

ordinele directe în lot limpul campaniei. Am cunoscui pc acest eminent ofi\cr ca unul dinlrc cei

mai buni elevi ai promo\ici sale din de De cînd am venii la M.C.G., am constatai

cu cxp..Ticn\a unei munci

a completai aptitudini militare ale maiorului

Antonescu, devenind astfel un clement de valoare, care este pc deplin api de a ajunge mai curînd

la înaltele comandamente. Ca produse cuvenite care recompensa unei cxcep\ionalc

pol cita:

1. Proiectul de opera\iuni al Armatei pentru ofensiva în luna iulie.

2. Proiectul ce a unnat Lrcccrca armatei la

În fine, mai adaug munca pentru a conlrola Lrchuin\elc armatei pentru a provoca

completarea lor.

DE STAT MAIOR GENERAL,

General /1,upescu/

p. conf. cu originalul,

p. ŞEflL BIROULUI I PERS. M.C.G.

Maior/Georgescu/

p. confonnitalc,

COMAND. ŞC. DE APLIC. ALE CAV.

Coloncl/Moruzi/

~

~

(") (") "O

2. O ;.., 110 Nr. de ordine în care

o 3: o • . •

[ ~ ~ este mscns m anuar

i i:, ~- căpitan Gradul

~0 I

2 (") ii •

~-o·

--c

5

:;,CI

o

tTl

i!G

~

tTl

(")

~

Comandamentul Armatei de Nord

- Serviciul de Stal Major -

1913 Anul

■ cz

:;,CI C:

~3:

cm

3:~

m~

r

tTl

Corpul sau Serviciul

care face propunerea -l

ca

_,,.., ~

::, ;' c

"" ~ ;:

I

~1-~-n-.li-e-------------~1-L-u-na---7 ~~ ~

Ziua

::r

a

§" -g

== ~

:>

:;,CI

3:

~

:>

o

m

z

o

,:::

o

are

(articolul 21 din lege)

natipăC Antonescu I. este absolvent al Şc.

Sup. de Război. Ofiţer cu cunoştinţe militare

superioare din toate punctele de vedere. Are o

ăţnelcpm0'.1 deosebită în conducerea chestiunilor

militare, fie lactice, fie strategice. Rîvnă şi

ăcaD are sau nu

stagiul prevăzut de

Lege penlru înaintare

__ -a

V)(")

~ o

O C

c· :-

- ca

C

nemărginit conduită'

ătireM excepţională. ~

feŞ ~

~

=►

~

devotament în serviciu. ::.

exemplara.

:;,c

înaintare

de Stat Major al Armatei de Nord,

(") Colonel /Zadik/ (")

::,Q

3: :i. ::9

e!. :>

--z

°" r

!.O

~o ca :ic

~:i:- o-

i z <" ~

-- ~ s: ~

r ca ....

~ i~i~Qo

3: .. ;'ca]

~ ~~sm

C ~

0 Menţin propunerea. Avizul Comitetului

tr. &te un element de mare valoare. Corpurilor de Armată

~ General / Prezan/ sau Serviciului

,:::

O I Comitetului

• Inspectorilor Generali

1111\X

11

~

::,

2'

5' (")

s-~

~

~ tT!

~

.g tT!

i·

::,

e.

1'><

I

i ~-

Ei

3

~-

I

L6

!:l!JOIS! 111111ds11J !ţ 11111/d

98 Ion A11to11escu, militar şi diplomat

Lt. colonel ANTONESCU ION


Nr. 5407

XXIX

FOAIA CAUFlCA TIV A

pînă

ŞERJLUI

războiului, următoarele

ănîP Şeful şi

clovaclă cxcp\ională, ju<lL>cată şi

război, şi lau<lă. Voinlă,

şi calită\i şi

excep\ională

ăpuD şi pînă astăzi

său operativă

şi

erităgerp tactică, Şcolilor şi

şi pregătiri şi în<lcslulări

toată această

şi cxcp\ională. <lispărut

urmă, aclivită\i, şi energică şi roclnică,

următoarele im(Xlrtan\ă:

Mărăşeşti şi Troluş, <lL-oscbilă şi

şi

rezislcnlă după f-ocşani.

rezislcnlă superioară

şi încă Şcoala

iobzăR şi cxpcricn\ă soliclă războiul

că răZboiului

şi şi

rodnică şi

loală mă şefilor săi război,

şi militară

merită şi oştiri, să ajungă

şi

ătireM hotărit şi

războiului

Militară

Război,

Război,

şi

Italiană",

Război"

Război"

şi

LUFEŞDUS

(de la 14 august 1916 la 31 iunie 1918)


În timpul lt. colonel Antonescu a în<lcplinit functii:

la decembrie 1916, Biroului Operai.ii al Armatei ele Norei al Grupului General

Prezan în Muntenia, dîncl ele o capacitate asupra <lcoscbitclor

silua\ii <le alît <le precise ju<licioa~c cu cîl sînl mai presus <le orice

energic, <lcvotamcnt, izvorilc <lin patriotism morale (Nota generalilor Za<lik Prczan,

pentru înaintare la gra<lul <le maior).

<lata ele mai sus este capul Scc\ici Opcra\iilor <lin Mareic Cartier General

al Armatei, uncie a legat numele ele întreaga activitate a Armatei, <lcvcnin<l unul <lin

principalele importantele motoare ale activit.1\ii Marelui Cartier General.

A luat parte la refacerea Armatei prin elaborarea tuturor instruc\iunilor <le reorganizare, ele

ele organizarea tuturor Centrelor <le Instruc\ic. A constituit principalele

organe ele control exccu\ic ale acestor al armatei <lin toate punctele

de vc<lcrc, prin numeroase misiuni pc frontul ammlci.

Pentru activitate a fost excelent apreciai <le prccc<lcnlul meu, Generalul

Cristescu, propus la înaintare (Nota a <le la M.R.)

În în noianul foarte pricepute <lcvotalc, foarte se

disting opere ele cca mai marc

l. Planul ele opcra\ic al ofensivei <lin iulie;

2. Planul <lcfcnsiv de la <lovc<lin<l o aplitu<linc ele prew<lcri

oportunitatea în aprecierea silua\iilor propunerea la timp a mijloacelor.

3. Proiectul ele dezarmare al Armatei Ruse.

4. Proiectul de ocupare a Da~arnbici.

5. Proiectul de armisti\iul de la

Aceste opere de ar fi suficiente pentru a face capacitatea a acestui ofi\cr

eminent, pentru Comandament serviciul <le Stal Major, pc care l-am <lislins <lin de

care s-au cristalizat printr-o în activ.

Este incontestabil activitatea acestui ofi\cr în timpul a contribuit în foarte mare

parte la dobîn<lirca succeselor noa~trc la în<liguirca ncsucccsclor noastre, precum la întrcbuin\arca

a slabelor pu\inclor noa~trc mijloace.

Cu convingerea mea proprie unesc cu aprecierile tuturor din d-nii

generali Prczan Za<lik pentru a caracteriza pc h.coloncl Antonescu ca o marc valoare a

armatei noa~tre, care este în interesul ca CÎl mai repede în treptele

superioare ale ierarhici Comandamentului a funqiilor de Stal Major.

o înaintare cxccp\ional.î rcpe<lc în toate gradele funqiilc.

În timpul a fost decorat cu:

.,Virtutea ele Pace";

.,Coroana României" de IV;

.,Steaua României" de IV;

.,Legiunea de Onoare", V;

.,Sf. GhL'Orghe Mihail" englez, Comandor;

.,Coroana Coman<lor;

.,Sf.Vladimir de U;

.,Sf. Ana de O;

.,Sf. Stanislas" cu Spade Stea;

DE STAT MAIOR AL MARELUI CARllER GENERAL,

General /Lupescu/

.lanoiţpecxe

Plata şi r,1splata istorici 99

originală făcut şi afirmă că arătate

adevărate.

ŞCOLILOR EIŢ

Foaia pierzîndu-se s-a aceasta pe copie se notele aici, ca

date de mine, sînt

General Prezan

p. conformitate

COMANDANTULUI DE APLICA ALE CAVALERIEI,

Colonel /Moruzi/



XXX

f-OAIA CALIFICATIV A pe anul 1918

(de la 26 iulie 19111 pînă la 21 octombrie 19111)

NOfA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPĂ sau ŞEFULUI DE SERVICIU

Lt. colonel Antonescu I. a fost mutai în acest regiment pc ziua 21 iulie 19111 şi plecat pc ziua

de 21 octombrie 1918 la Mareic Cartier General, Biroul Opcra\iilor.

În tot acest timp, a fost comandantul Divizionului I de la Chişca.ni, pe malul Nistrului.

ătirotaD muncii cinstite şi ordinii, dragostei pentru oameni şi cai a parvenit, pc timpul de

,ăspil să strîngă un depozit destul de frumos, să hrănească bine şi să ţină oamenii sănătoşi, să

instruia.d, pc cil posibil, ofi\crii şi divizionul cc comanda.

Este un eminent ofi\cr de Stat Major; a dat probe că este şi foarte bun comandant superior de

ăpurt şi că merită cu prisosin\ă a i se încrcdin\a comanda de regiment şi de a fi înaintat la gradul

de colonel prin excepţional.

Colonel /Constantin/

p. conformitate,

COMAND. ŞCOLILOR DE APLIC. ALE CAV.

Colonel /Moruzi/

NOf A ŞEFILOR IERARI HCI SUPERIORI

Lt. colonel Antonescu este un adevărat ofiţer de cavalerie, foarte distins. La inspecţia cc am

tucăf Divizionului său am rămas foarte mulţumit din toate punctele de vedere. Am fost adînc

impresionai de dragostea părintească cu care îngrijeşte de oan1cni şi cai în cca mai critică

ădaoirep de lipsuri şi foamete şi m-am pulul încrcdin\a că nu şi-a cru\3t nici nop\ile, nici

,aetatănăs aleargă peste tot spre a prcîntîn1pina prima mizerie şi moartea care secera totul. Şi a

izbutit să dea divizionului său voin\ă şi energic şi să-l menţină gata pentru orice, cu toate

eliţătilac combative. în adevăr, unitatea sa era înnoriloare, atîl ca stare fizică cit şi ca stare de

spirit, cit şi de pregătire profesională. În raportul meu către divizie am cerut să fie citat prin ordin

de zi pentru devotamentul său admirabil şi pentru distinqia sa ca gospodar şi educator. Desigur

este un eminent ofiţer în cavalerie, care merită să i se încrcdin\ezc regimentul şi să înainteze

COMANDANTUL URIGĂZJI V ROŞIORI

General /M. Olteanu/

,itşerucuB l iulie 1919

MARELE CA.RllER GENERAL

Biroul Operaţilor

XXXI

EIŢARALCED

(Potrivit ordinului circular nr. 5!IOO din 5 iulie, anul 1919)

l). De la 14 august - 10 noiembrie 1916, am fost şeful Biroului Operaţilor Armatei de Nord.

feŞ de Stat Major, Dl. colonel Zadik Iacob

Comandantul Armatei, Dl. Genernl Prczan Conslanlin

2). De la 11 noiembrie- 5 decembrie 1916, Şeful Biroului Operaţilor, Grupul General Prczan.

Comandantul Grupului, dl. General l'rez:m Constantin.


şeful

ilcşbuS şi

lufeŞ

ŞCOLILOR APLICAŢIE

3). De la 6 decembrie 1916- 1 aprilie 1918, Biroului Opcra\iilor de la Marele Cartier

General.

de Stal Major, D-nii Generali Cristescu Lupescu

Marelui Cartier General, dl. General Prczan Constantin

Ll. colonel /Antonescu/

p. conformitate,

COMANDANTUL DE ALE CAVALERIEI,

Colonel /Moruzi/



Nr. 5400

XXXII

CAIJFlCATIVĂ

pînă

FOAIA pc anul 1919

(de la 1 noiembrie 191 R la 31 martie 1919)

ŞEFULUI

voin\ă

i-aş

şi fără multă ocupă, şef

elirărcuL aca~tă şi influcn\cază

şi pregătit

Păci, evidenţă dală însuşirile şi

încălzeşte

reclamă să ajungă

să

şi

şi

NITTA COMANDANTULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU

Ofi\cr superior distins din toate punctele de vedere, caracter l)otiirîl, de fier.

Orice calificare face, ca nu va putea ilustra îndeajuns meritele ce-i revin, gra\ic muncii

rodnice de preget cc a depus în postul de încredere cc-I ca al Biroului

Opcra\iilor.

cc a executat în calitate care toate ramurile de activitate ale

Comandamentului, precum studiile cc a pentru aproprierea intereselor neamului la

Confcrinta pun în o mai mult str,1lucitc cu care este înzestrai

patriotismul cald care-i ac\iunilc.

Ofi\cr de Stal Major de marc valoare.

Interesele annatci ca lt. colonel Antonescu cit mai curind, repede, la

înaltele comandamente la care arc toi dreptul a~pire.

Îl propun pentru înaintare la gradul de colonel. în mod cxccp\ional, atît în anna sa cil pc

Stat Major, precum la comanda de regiment.

în lucrări.

LUFEŞ SEcrm1 OPERAŢILOR,

Ll. colonel /Sichitiu/

NITTELE ŞEflLOR IERARI IICI SUPERIORI

Ll. colonel Antonescu se distinge prin puterea de conccp\ic, facilitatea de redactare şi iu\cala

Cu o îngrijită instruc\ic generală şi o solidă instruc\ic militară.

ăM unesc în frumoasele aprecieri ce-i face şeful Scc\ici Opcra\iilor şi mcn\in cu plăcere

caracterizarea şi propunerea de înainlarc.

p. ŞEFUi. DE STAT MAIOR GENERAL,

General /Cihoschi/

Ll. colonel ANTONESCU ION

MARELE CARllER GENERAL

XXXIII

FOAIA CAIJFlCA TIV A pc anul 1919

(de la 1 aprilie 1919 pînă la 20 martie 1920)

ŞEFULUI

însuşirile şef mă

precedentă adăugind

activă.

lingă însărcinat două lingă

această um1ă


Pentru a caracteriza lt. colonel Antonescu, ca al Biroului Opcra\iilor, refer la

nota serviciile ncprc\uitc cc a adus în timpul opcra\iilor de la Tisa, la care a

luat parte

Pc aceste servicii, a mai fost cu misiuni speciale pc Comandamentul

Armatelor Polone, în din misiune fiind consilierul tehnic al Misiunii Române la

Plat.i şi r.isplata istorici 101

.aivoşraV Cu această ocazie, lt. colonel Antonescu a dat dovada a fi un spiril clarvăzălor,

înzestrat cu Lact şi abilitate tratînd toate chestiunile cc i s-au prezentat cu multă compctcnţl.

Bun cunoscător al oamenilor şi împrejurărilor, a adus servicii ncprc\uite guvernului prin

preciziile rapoartelor cc i-a înaintat. Ofi\cr superior de marc valoare posedă în moci dcsăvîrşit

cle\nitşonuc gradelor superioare. Am1ala şi, în special, cavaleria vor avea numai de cîştigat prin

numirea sa la comandă la Şcoala de Aplica\ic a Cavaleriei.

Pentru toate acestea îl propun să înainteze cxccp\ional la gradul de colonel, atît în arma sa cît

iş pc Statul Major.

LJREŞ SECflEI OPERAŢILOR,

Coloncl/Sichitiu/

NITTELE ŞERLOR IERARI IICI SUPERIORI

A continuat să servească şi anul acesta, cu aceaşi distinc\iunc, ca în trecut.

În afară de serviciul cc l-a ff1cut în calitate de şef al serviciului Opcra\iilor şi care, mai cu

,ămacs pc timpul campaniei din Ungaria a fost cit se poale de elogios. Lt. colonel Antonescu a

mai fost însărcinat cu două misiuni speciale (una pc lingă Comandamentul Trupelor din Orient,

iş alta pc lingă Mareic Cartier General Polon), care a pus în relief calit;1\i de tact şi abilitate.

Îi este recunoscută şi în viitor înaintarea cxcp\ională, apanajul ofi\crului priceput, destoinic

iş harnic.

p. ŞERJL MARELUI CAR'nER GENERAL,

General /11. Cihoschi/

p. confom1itatc,

COMANDANTUL ŞCOLILOR DE APUCA llE ALE CA VALERIEI,

Colonel /Moruzi/

Locotenent colonel ANTONESCU ION

ALAOCŞ SPECIA.LA DE CA VALERIE

Nr. 5411

XXXIV

FOAIE CALIFICATIV A pc anul 1920

(de la 20 martie 1920 pînă la :.H octombrie 1920)


Lt. colonel Antonescu s-a pus în strf1lucita cvidcn\ă de la începutul carierei sale căci, lcrminînd

Şcoala Specială de Cavalerie şi pc cca de Rf1zboi, în fruntea clasifica\ici, şi-a asigurat

posibilitatea de a se achita cu o distinc\ic remarcabilă de toate însărciMirilc cc a avut, alîl la front

cit şi la birou aşa că unanimitatea şefilor săi se întrec în a-1 prezenta ca pc un ofi\cr cxccp\ional,

cu o perspectivă deosebită. Trccînd la activitatea prodigioasă, cc a desfăşurat pc timpul războiului

iş care i-a asigurat o calificare atît de strf1lucilă incit nu se poate micşora această pagină de virtu\i

militare printr-o expunere rezumativă, găsesc o datorie din parte-mi de a atrage luarea aminte a

rolinetepăc armatei asupra faptului că Şefi săi ierarhici leagă marile fapte de arme ale oştiri şi

importante evenimente politico-militare de activitatea superioară a acestui distins ofi\cr. În fine,

analizînd activitatea sa actua);1 de cinci ocupă func\ia de Comandant al Şcoli Speciale de Cavalerie,

era foarte de aştcpt;1t ca, datorită viei sale inteligcn\c şi calitatea deosebită care i-au făcut şi

tagitşîc în trecut o rcpula\ic aşa de frumoasă, să se achite şi de această însărcinare în moci cu totul

exccp\ional. Din punctul de vedere al spirilului de organi:airc şi gospodărie, dintr-o cazam1ă

veche şi deteriorată a făcut o şcoală în ciirc sînt ostaşi de admirat şi, prin combin[ui judicioase,

aducînd statului economii, a reuşit să înzestreze acea şcoală cu tot cc este necesar. Din punctul de

vedere militar, didactic şi educativ, nimeni nu ar corespunde mai bine misiunii cc i s-a încrcdin\at.

Conduce Şcoala cu un t;1ct deosebit; este un om de nuirc ciiractcr, arc dragoste de şefi şi

sentimentul cmrniradcrici foarte dczvolt;11. Poscd[1 o cduca\ic militară care impune, aşa că toate

aceste calirn\i, unite la valoiirea sa profesionalf1, mf1 îndrepl{1\esc a-l propune pentru înaint;ire la

gradul de colonel, fie pc am1ă sau fie pc S1.;11ul Major, unde s-a distins cu atît;1 stralucire.

102 1011 A11l011cscu, mi/it,u- şi diplomat

Dcallfel şi ceilalti şei sub care a servit propun împingerea spre înallclc comandamente, nu

numai ca o recompensă datorală olitcrului, dar şi pentru interesul superior al oştiri.

COMAND. ŞC. DE APLIC. ALE CAVALERIEI

General (ss) D. Popovici.

ŞEALOR

dcsăvîrşit şi mcrilă prisosin\ă

şi armă.

comandă, şi şi

srlfŞit.

NOTELE IERARIIICI SUPERIORI

Mcn\in în totul prea bunele note din prezenta foaie CALIACA 11V A.

Lt.col. Antonescu este un ofi\cr cu a înainta în mod cxccptional

la gradul de colonel, atît pentru St. Major cît pc

I se poate încrcdin\a orice fel de conducere sau serviciu superior delicat Ic va

duce pc toate la bun

ălircM a înainta în mod cxccp\ioiial la gradul de colonel pc Statul Major sau am1ă.

INSPECTOR CAVALERIE

General (ss) N. Sincscu

Colonel ANTONESCU ION

ALAOCŞ SPECIALA DE CAVALERIE

Nr. 5412

XXXV

FOAIA CALIFICATIV A pc anul 1921


NOfA COMANDATULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEFULUI DE SERVICIU

Pentru satisfacerea intereselor am1ci, col. Antonescu a fost înaintat în anul acesta.

ifeŞ săi, căutînd prin combinarea înainlfirilor, să asigure acestui distins olitcr posibilitatea de

a merge cît mai repede spre marile comandamente.

La strălucitele note cc i-am dat în foaia calilicativă precedentă mai adaug că doritor de a

impulsiona, prin exemplul său personal, diferitele ramuri ale activilf1\ii şcoli a suferit un grav

accident care era să-l coste via\a căci, după săritura unui obstacol, calul căzînd, i-a produs o

leziune la cap, astfel că a fost împiedicat multă vreme să mai poală face serviciul.

Din fericire, starea sănătf1\i sale s-a îmbunătf1\it pînă la complct.1 vindecare aşa că, după

întoarcerea din misiunea cc i s-a încrcdin\at în Fran\a, va relua firul activit..1\ii sale spre binele

institu\ici pc care o conduce.

COMANDANTUL ŞCOLI DE APL. ALE CAVALERIEI

General (ss) D. Popovici

ALAOCŞ SPECIALA DE CAVALERIE

Colonel ANTONESCU

XXXVI

FOAIA CALIFICA TIV A pc anul 1922


NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEFULUI DE SERVICIU

Starea sănălă\i colonelului Antonescu, zdruncinată în urma gravului accident de căl.iric pc

care l-a avut în 1921, s-a îndreptat cu dcsăvîrşirc. A putut încăleca zile întregi în timpul aplicatiilor

şi al examenelor, fără a rcsim~ cca mai mică oboseală.

Foarte inteligent, de o voin\ă de fier, energic, s-a dovedit şi un prea bun organizator.

Cullura generală şi militară, cît se poate de dezvoltată, a dat în timpul războiului dovezi

eraoticulărts de capacitatea sa.

Caracter franc şi deschis, hotărît, arc o frumoasă concepţie a răspunderilor, pc care un şef

trebuie să Ic ia.

A îndrumat în scurtul timp în care a comandat Şcoala Specială, pc baze modeme, atît din

punct de vedere al călărilor cît şi al instruc\ici generale şi profesionale din punct de vedere

Plata şi r.1sp/ata istorici 103

administrativ şi al n.'Organizări şcoli; a <lat dovezi <le metodă, ordine şi <le vederi foarte clare. A

tuitş să inspire subaltcmilor săi cultul cinstei şi al <lcmnită\i. fiind destinat să facă o carieră cu

orizonturi nelimitate îl calific pentru înaintarea cxcp\ională la gradul <le general cîn<l va avea

vechimea cerută <le lege.

COMANDANTUL ŞCOLI DE APL. DE CAVALERIE

Colonel Moruzi

NOTELE ŞEALOR IERARIIICI SUPERIORI

Mcn\in în total prea bunele note <lin prezenta foaie calificativă. Colonelul Antonescu este un

ofi\cr <le cea mai mare valoare şi merită cu prisosin\ă a înainta în mod exccp\ional la gradul <le

general. I se poate încrc<lin\a comanda şi func\ii cit <le superioare.

ătireM a înainta exccp\ional, cîn<l va avea vechimea.

INSPECTORUL CA VALERIEI

General <le Divizie Sincscu.

MARELE STAT MAIOR

Colonel ANTONESCU ION (cavalerie)

XXXVII

FOAIA CAUACA TIV A pc anul 1922/23

(<le la I noiembrie 1922 pînă la 31 octombrie 1923)

PEDEPSE DIN CURSUL ANULUI: Nu a fost pedepsit.

Colonel a<ljut.ant

I. Horcscu

ŞERJLUI

ataşat

au,şat

milit.'l'ă incontestabilă dovadă războiului

iş Şcoala

ădesoP calită\i răspunderi şi ini\iativă.

părerile ştie să

ticulărts

ănîP însărcinat să

război, că

şi trupă.

că merită

brigadă.

LUrEŞ


Colonelul Antonescu a f,1cul serviciul <le militar la Paris, <le la 30 august 1922 la I iulie

1923, iar <le la accasu'i <lat.1 a fost numit militar la Londra.

Ofi\cr <le o capacitate <le care a <lat pc toi timpul cit

cît timp a comandat <le Cavalerie <le la Sibiu.

remarcabile <le caracter. holirrîre. curajul

Sus\inc cu energic sale pc care Ic um1czc cu tenacitate, a fost apreciat în mod

pentru toate serviciile care i s-au încrc<lin\at.

în prezent fiind la Paris lucreze cu guvernul francez, relativ la furniturile <le

material <le nu a putut trimite rapoarte asupra am1atci franceze; cred lucr.lrile sale vor fi

în viitor tot atît <le meritorii ca în trecui. Arc su1giu efectiv la Caracterizez pc colonelul

Antonescu a înainta exccp\ional la gradul <le general. Îl propun pentru comanda

provizorie <le

DIVIZIUNII II

Col. A<ljut.1n1 I. Florescu

ŞEFILOR

Şefului <leşi ataşat

încă şi informativă

această privin\ă.

însărcinările legătură

răgaz. să

ăcnî func\ioncază

ataşai lingă

reală să <lcsmintă această

ŞEFUL

NOrELE IERARIIICI SUPERIORI

Mcn\in aprecierile Diviziunii a 2-a. Colonelul Antonescu I, a func\ionat ca

miliurr la Paris <le la 30 august 1923 pîn[1 la I iulie 1923, nu a avut o activitate

folositoare Marelui Suit Major în

Probabil, laterale cc Ic-a avut <le la Minister în cu comanda <le material

<lin f'ran\a nu i-au <lat Am fost nevoit rclevcz acest lucru <l1..'0arccc nici <le la Londra,

unde <le la I iulie 1923, nu am primit rapoarte informative, relative la atribu\iunilc

sale <le miliurr pc amrnta cnglcz[1; ofi\cr superior, apreciat în trecut cu aptitudini

militare <le valoare, este <le preferat ca pc viitor nu rcputa\ie.

p. MARELUI STAT MAIOR

General Gorski

104 /011 A11to11esc11, militar şi diplomat

MARELE STAT MAJOR SECfIA V


XXXVIII

FOAIA CALIFlCA TIV A pe anul 1923/24

(de la 1 noiembrie 1923 piuă la 31 octombrie 1924)

PEDEPSELE DIN CURSUL ANULUI: Nu a fost pedepsit.

LUrEŞ DIVIZIUNII II

General Adjutant (ss) I. Florescu

ŞERJLUI

îmlcplincşlc ataşat şi

dovadă că posedă calilă\ilc şi

sănătoasă, neobosită,

crîrăloh fcn1ă şi ncinfiucntabilă, răspunderi. calilă\i

evidcn\ă războiului şi trupă

Şcoli după ataşat

interesantă şi întocmită şi

posedă

probează că Ştirile

şi

bună sănătos, călărc\. Merită

şi Merită

brigadă.

LJREŞ

NOTA COMANDANTIJLUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU

Colonelul Antonescu Ioan func\ia de militar la Londra în Belgia. Ofi\cr

de Stal Major eminent, a dat în cel mai înalt grad de caracter

capacitatea cerule unui ofi\cr de Stal Major în campanie. Conccp\ic energic

curajul aprecierilor, gustul Toate aceste l-au

pus în pc timpul în silua\iile cele mai grele. Arc stagiul la ca

comandant al de Cavalerie, care a fost foarte bine apreciat. Ca militar la

Londra a întocmit o lucrare foarte bine asupra situa\ici politice militare

în Anglia. A \inul Mareic Stat Major la curent cu toate informa\iilc cc Statul Major englez

asupra Rusiei, lucru care are raporturi foarte bune cu Comandamentul englez.

ce a trimis au fost totdeauna exacte adesea au dovedit inexactitatea altor surse mai apropiate.

Ofi\er foarte cult, cduca\ic, bun a fi admis a trece probele de

capacitate, gradul de general, art. 41 a înainta ulterior la alegere. a i se încrcdin\a

comanda de

DIVIZIUNII A II-A

General (ss) I. florcscu

ŞEflLOR

şeful

ataşai desfăşoară

lucrările şi şi

să um1ărcască.

şefilor şi caracterizează

să treacă prevazută

înaintări şi brigadă.

ŞErUL

trupă şi

NOTELE IERARI IICI SUPERIORI

Mcn\in în lotul notele dale de Diviziunii a II-a.

Colonelul Antonescu ca militar o activitate din cele mai folositoare serviciului.

Prin telegramele cc a înaintai M.Sl.M. a fost la timp mai precis infom1at

asupra tuturor chestiunilor importante sau care i s-au cerut ca Ic Aprecierile

tuturor sini unanime pc colonelul Antonescu ca un clement de marc

valoare din toate punctele de vedere. Mcn\in propunerea de a fi admis pmba

de art. 41 din Legea ai se încrcdin\a comanda de

SUD M.ST.M.

General (ss) Panaitcscu

Un eminent ofi\cr de stat major din toate punctele de vedere cu stale de serviciu din

iobzăr care îi dau dreptul la înaintarea deosebită.

ătireM a trece călătoria pentru gradul de general, art. 41 L. I.

LUfEŞ DE ST AT MAJOR

General (ss) Lupescu

MARELE STAT MAJOR


Nr. 12135

XXXIX

FOAIA CAUACATIV A pc anul 1925


PEDEPSELE DIN CURSUL ANULUI: N-a fost pedepsit

p. ŞEFUL DIVIZIUNII A li-A

Colonel (ss) Rădulescu

Plata şi r,1splata istoriei 105

NITTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞERJLUI DE SERVICIU

Colonel Antonescu Ion a continuat în func\ia de ataşat militar la Londra şi în cursul anului

1925. Trecutul acestui ofi\er superior. ilustrai prin atîtca acte de patriotL~m şi de competen\ă, îl

ăzaertsuli ca pc un ofi\cr eminent, clin toate punctele ele vedere. Pregătirea lui superioară, atîl ca

ărutluc generală cit şi ca militară, îi clă dreptul să a~pirc la cele mai înalte func\iuni şi grade în

.eritşo său voinţă nestrămutată şi muncă fără

şi oştiri. îndeplineşte ataşat

şi autorită\ile

şi născociri.

Dările scamă şi influenţă

logică ireproşabilă şi clară lucrărilor

dări scamă. Deşi împovărai

ăpuco fără a-şi şi toată corcsponclcn\ă,

veghează şi

Înclcplincşlc ataşat şi

aceaşi compclen\ă.

militară distinsă şi pregătită

Merită prisosin\ă ăcaert să

,iş Merită brigadă

ŞEFUL

Rădulescu

Caracterul ferm, dublat de o în a face bine de o

preget, îi face cinste nu numai lui clar În prezent, func\ia de militar la

Londra în continuare. Informa\iile date de acest ofi\er, din un mediu alît de autorizat, au adus

reale foloase anume: În vremuri cînd multe din noastre indicau un pericol iminent

de atac din partea Sovietelor, colonelul Antonescu, la care s-au cerut informa\iuni, a restabilit la

justa valoare aceste zgomote Gra\ic informa\iilor sale telegrafice s-au evitai cheltuieli

de milioane inutile. ele trimise de acest ofi\er au avut o valoare o

folositoare studiilor Marelui Stat Major. O o vedere a sini

fundamentul acestor de cu un serviciu ele birou inerent locului cc

ajutoare, silit concepe scrie voluminoa~a de sute de acte,

colonelul Antonescu cu un ochi formal de perfect român la toi cc constituie un

pericol sau un folos pentru noi. funqia de militar la Bruxelles, achitîndu-se

acolo cu

În rezumat, colonelul Antonescu Ion este o personalitate perfect

din toate punctele de vedere. cu a fi admis probele legale ele capacitate

apoi, înainta la gradul de general. ai se încrcclin\a comanda de de cavalerie.

p. DIVlZIUNII A II-A

Colonel (ss)

ŞEFILOR

şeful desfăşurat

şi

şi

Lucrările şi

trupă şi

ătucsonuc merită

airotălăc

LUFEŞBUS

şi şefilor săi.

ătireM călătoria

LUFEŞ

NITTELE IERARI IICI SUPERIORI

De acord cu Diviziunii a II-a Informa\ii. Colonelul Antonescu a în cursul

anului o activitate din cele mai rodnice trimc\înd M.S.M. lucr.lri infomia\ii de marc valoare

care au folosit foarte mult la verificarea punerea la punct a multor infomrn\iuni exagerate sau

tcndcn\ioa~c. cc i s-au ~·crut Ic-a trimis la timp foarte complete.

Valoarea colonelului Antonescu, ca comandant ele ca ofi\cr ele Stal Major, este

în întreaga am1at.;:i. Ofi\cr eminent care cu prisosin\;-, propunerea ele a fi admis la

de comandament (art. 41 LI.)

M. S. M.

General (ss) Panaitcscu

Mcn\in aprecierile melc anterioare pc acelea ale

a trece ele cdt. (ari 41 L.l.)

M.S.M.


XL

MARELE STAT MAIOR DIVIZIUNEA A II-A


FOAIA CALIACA TIV A pc anul 1926

(ele la I noiembrie 1925 pînă la 31 octombrie 1926)

PEDEPSELE DIN CURSUL ANULUI: N-a fost pedepsit.

NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞERJLUI DE SERVICIU

Colonelul Antonescu Ioan a continuat a merita notele şi aprecierile din întreaga sa carieră.

A produs cu aceiaşi abncga\ic servicii reale armatei noa~trc prin studiul foarte documental al

manevrelor englezeşti din cursul anului trecut. A fost înlocuit în funqia de ataşai militar la

Londra, pentru motivul de ordin militar în interesul carierei ofi\crului spre a-şi face st.;:1giul ele

.ăpurt

.iobzăr

106 Jon A11l0111:scu, mili1,1r şi diplomat

ăM refer în lolul la notele din anul Lrccul pc care le mcntin şi anul acesla.

ătireM a fi admis să treacă probele legale pentru gradul de general de brigadă.

ătireM a i se încredinţa comanda de brigadă de cavalerie.

p. ŞEAJL DNIZIUNII A U-A

Colonel (ss) Rădulescu

p. confonnilale

COMANDANTUL BRIGăZI A II-A ROŞIORI

General Răzvan

ŞEFILOR

ataşat

lingă lucrările şi

întocmită şi inlcrcsanlă.

să facă şi

dovedeşte că

merită c:1lăloria

LUfEŞDUS

aceleaşi

ătireM să călătoria

LJAEŞ

NOTELE IERARI HCI SUPERIORI

Mcntin în lolul nolele din anii Ln..-cuti.

Aclivilalea colonelului A.nloncscu ca miliW la Londra a fosl din cele mai rodnice. în

cursul anului, pc curcnlc, a Lrimis o lucrare asupra manevrelor cc au avut loc în

Anglia, foarte bine foarte

Ori de cîlc ori i s-a ecrul verificarea unei infoma\ii, rczu!Lalul l-a dal la Limp

înloldeauna foarte jusl ceea cc avea relatii foarte bune cu organele respective din

Anglia. Ofi\cr superior de marc valoare care cu prisosint:'1 s{1 fie admis la de

comandament (art. 41 LI.).

M.S.M.

General (ss) Panailcscu

Mcntin aprecieri excelente din lo\i anii lrccuti.

fie admis la de comandament (art. 41 L.I.)

M.S.M.




COPIE

XLI

FOAIE CALiflCATIV A pc anul 1927

(de la I martie 1927 la 15 iulie 1927)

NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEAJLUI DE SERVICIU

sotănăS şi rczislcnl, poate f,K'C can1pania. Este foarte disciplinat Arc marc dragoste de

meserie. Cum a venii la Rcg. 9 Roşiori P.E.. ca comandant, a muncit fără preget şi a rcuşil de a

îndruma rcgimcnlul astfel că, inslructia călare şi pc jos, disciplina şi adminislra\ia, au fosl foarte

bine. fale un ofitcr superior cu o pulcrc de muncă cxcptională. Disciplinai şi ordonal. Arc

clc\nilşonuc gradului unălor, pc care i Ic-am conslalal la inspcqic. Se poartă cu drcplalc fa\ă de

suba!Lcmii săi. La Loalc inspcqiilc am conslalal că regimentul s{1u c foarte bine şi prcgălil pentru

b propun:

"Mcrit;:i a fi admis la Călătoria de Comandament prcv,1zula de art. 41 din Legea de înainwc".

ătireM" ai se încrcdinta rnmanda de brigad,f'.

COMAND. URIG. a II-a ROŞIORI,

GENERAL /Răzvan/

p. confom1ilalc,

feŞ D. Pers. S. Major,

Maior /indescifrabil/

NOTELE ŞEFILOR IERARI HCI SUPERIORI

Colonelul Antonescu a desfăşurat o activitate intensă pentru instalarea regimentului în cazărmile

din Bucurcşli, unde a fosl foarte mull de lucru pentru a Ic amenaja din nou, după evacuarea

lor de serviciile cc Ic ocupaseră.

Plat.i şi rtlsplata istorici 107

<lesăvîrşilă pregătire

război; hartă şi

lnîmă\ăvnî şi holăril, <lesăvîrşit

irednupsăr şi meritală activilăti

nouă însărcinare că <lesăvîrşi

său pînă slirşitul

CAlătoria şi

brigăzi.

În dirijarea instruc\iei regimentului, a <lat directive practice, tinzîn<l la o

<le aplica\iilc lactice pc cu olitcrii pc teren cu trupa au avut întol<leauna un scop <le

bine definii. Acest oli\cr este foarte energic avîn<l un sim\ al

o marc încredere în sine, încredere pc deplin <le rezultatul sale

<lin trecui. Fiind chemat într-o <le încredere, regret nu a pulul

programul <le instruc\ie la anului.

MeritA a fi admis la de Comandament (art. 41 Ll.) ai se îocrediola comanda

unei

COMAND. DIVIZIEI A ID-A CAVALERIE,

GENERAL ADHHANT /Manu/

MARELE STAT MNOR

Colonel ANTONESCU I. (cavalerie)

XLII

cpĂVITACAUACEIAOF anul 1927

(<le la 15 iulie 1927 la 31 octombrie 1927)

Nm'A COMANDANTULUI ŞEFULUI DE TRUPA sau ŞEHJLUI DE SERVICIU

ănîP la <lata <le 15 iulie, Colonelul Antonescu a ob\inul aprecierile clogioa.~c ale şefilor săi

<lirecti <lin alăturata foaie calilicativă, alim1în<lu-sc ca un perfect comandant <le regiment.

Fiind numit Director al Şcoalci Superioare <le Război a depus o marc activitate în alcătuirea

programelor <le studii pc care Ic-am aprobat găsindu-Ic foarte bine întocmite în vederea cunoştintclor

cc trebuie să <lobîn<lca.~ca olitcrii în acea.~lă înalt.[1 institutiunc <le cultură militară.

Directivele pc care Ic-a dai constituie un pas înainte în progresul Şcoalci, început <le predecesorii

săi, şi <lovc<lcsc o pregătire <lcoscbil..[1 a acestui olitcr pentru însărcinarea cc i s-a încre<lin\al.

Este un clement <le marc valoare <lin loalc punctele <le vedere şi în interesul înca<lriirii marilor

coma.n<lamcnlc trebuie să p:-1şeasc,i repede pc calea înaintfirii care-i este deschisă.

ătireM a fi admis la cilăloria de comandament (art. 41 <lin lege).

LU·lEŞ MARELUI STAT MNOR

GEN. (ss) Samsonovici

ALAOCŞ SUPERIOARA DE RAZBOI

Colonelul ANTONESCU ION (cavalerie)

XLIII

FOAIE CAUACA TIV A Pc anul 1928

(<le la I noiembrie 1927 la 31 octombrie 1928)


ăM refer mai întîi la aprecierile elogioase pc care rcprczcnl.anlul Marelui Stal Major Ic face şi

,ătatsnoc privitor la modul cum Colonelul Antonescu Ion, multumit.:-1 calit.'i\ilor sale superioare <le

ărutluc gcncral.i şi <le pregătire militar,i, conduce Şcoala Supcrioari1 <le Război.

Fiind Ministru <le Război şi cunoscîn<l toate aceste cali1t1\i ale Colonelului Antonescu, l-am

propus şi l-am numit Comandant al Şcoalci Superioare <le Război.

A vî1KI în urmă nevoie <le serviciile acestui distins oli\cr pentru func\ia <le S1..-crclar General al

Ministerului <le Război, cu regret am trebuit să-l sustrag <le la conducerea Şcoalci Superioare <le

,iobzăR lăsîn<lu-1 lotuşi să continue prin directivele sale să se ocupe <le bunul mer.; al Şcoalci.

În functia <le Secretar General al M. <le Riizboi, Colonelul Antonescu a pus, încă o<lală în

,ă\ncl<ivc calit.ă\ilc sale superioare, cultura generală şi profesională <lcsăvîrşit.ă; un spirit viu şi

ponderal şi în special un caracter fcm1 şi loial.

108 /ou Antonescu. militar şi diplomat

Am avut, astfel, în persoana Colonelului Antonescu un colaborator priceput şi foarte devotat.

To\i cei ce cunosc pe acest distins oli\cr şi care i-au urmărit strălucita sa carieră sini unanimi

a recunoaşte că trebuie împins - în interesul încadrări marilor comandamente - cil mai repede la

înaltele trepte ale ierarhici militare.

A reuşit la probele prevăzute de art. 41 al L. de Înaintare şi-l propun la înaintare la alegere,

pentru gradul de General de Drigadă.

MINISTRU DE RAZDOI

GENERAL (ss) Angelescu

alaocŞ Superioară de Război

Colonelul ANTONESCU ION

XLIV

FOAIE CALIACATIV A pc anul 1928

(l.Xl.1927 - 31.X.1928)

NarA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞERJLUI DE SERVICIU

aetatănăS de care se bucură îi pcm1itc a îndura grcut.i~lc r:izboiului.

ădesoP o dezvoltată şi dcsăvîrşită cultură generală şi dcsăvîrşitc cunoştin\e profesionale.

- Produsul întregii sale activilăli îl confirmă: ostaş cu aptitudini militare deosebite.

- La comandă de unitate - ~-oala Specială a Cavaleriei şi Rcg. 9 Roşiori s-a dovedit un şef

auloritar şi cu foarte bune îndrumări în instruc\ic şi administra\ia corpului.

- De un caracll.'J' hot.irit care conduce adesea la o largă conccp\ic a ră.~pundcrilor.

- Ca director al Şcoalei Sup. de Război a pus aceaşi rodnică activitate în alcătuirea directivelor

şi programelor de studii, um1ărind de aproape şi st{rruitor aplicarea lor cu scopul de a ob\ine

un program în desfăşurarea înv,i\ămîntului.

- Ca secretar General al M.R., Colonelul Antonescu I. a pus încă o dală în evidcn\.ă calit.i\ile

sale în măsura care rezultă din aprecierile dale prin nota al:1tura1.-1 de D-l General Divizie

Angelescu Paul, fost ministru de Rf1zboi.

Este un oli\cr de loală valoarea şi din toate punctele de vedere.

A satisfăcut condi\iunilc ,ll'l. 41 din L. de Î. şi propun:

MeritA a înainta Ia alegere Ia gradul de general.

ătireM a i se încredin\a comanda de Brigadă.

lufcşbuS MARELUI STAT MAIOR

GENERAL (ss) Lăzărcscu


De acord cu aprecierile Subşcfului M. St. Major.

Ca Secretar General la M. de R:1zboi a ob\inul al[1turalclc note elogiative de la fostul Ministru

de Război D-l General de Divizie Adj. Angelescu Paul.

Ca Director al Şcoli Sup. de Rf1zboi a continuat şi anul acesta aceaşi activitate pentru care a

ob\inul aprecierile melc din anul trecut şi pc care Ic mcn\in.

Oli\cr de marc valoare.

dnîcăfsilaS condi\iunilc ,U'l. 41 din lege, mcn\in propunerea de înaint.rrc:

ătireM a înainl.l la alegere la gradul de general.

ătireM ai se încrcdin\a comanda de brigad,i.

LJREŞ STAT. MAI. GENERAL AL ARM.

GENERAL DE DIVIZIE (ss)

Samsonovici

Pc anul 1929/1930 a fost caracterizat de Consiliul Superior al Oştiri:

alegere.

COMANDANT DIV. 3-a CAVALERIE

GENERAL /indescifrabil/

Plata şi nlspfata istorici

109

XLV

Coman<lanlul ŞCOALEI SUPERIOARE DE RAZDOI


FOAIE CALIFICA TIV A

pc anul 1929 <le la 31 X. 1928

NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEFULUI Şcoalei Război

DE SERVICIU

Colonelul Antonescu Ion a functional în acest an ca Director al Superioare <le ănîp la I Aprilie 1929 cîn<l a fost mutat la comanda unei briga<lc, conlinuîn<l lotuşi a dirija

activitatea Şcoalci pînă şcolar.

arătat şi aceleaşi său

adăugindu-se rodnică.

la linele anului A ca în anul trecut aptitudini remarcabile în executarea importantului serviciu, expcricn\a ,sotănăS cu o cultură generală şi profesionalii <lin cele mai complete, energic şi perseverent,

Colonelul Antonescu continuă să merite notele elogioase cc i s-au dat în trecut, cu prisosin\ă.

Fiind un oli\cr prea distins şi salisfacin<l Lolo<lat.-1 condi\iunilc prevăzute <le art 41 clin L. ci. I.

îl propun că:

Meri.a a înainta la gradul de general de brigadă la alegere.

De acord cu notele Subşcfului M.SL.Major.

LU'fEŞBUS MARELUI STAT MAJOR

GENERAL (ss) Economu

Men\in aprecierile elogioase <lin trecut.

Am regretai plecarea <le la Dircc\ia Şcoalci Sup. <le R:lzboi a acestui distins oli\er, foarte bine

tităgerp pentru a conduce această înaltă instilu\iunc de cultură militară.

A ob\inut rezultate frumoase ca Director al Şcoalci Superioare de Război, gra\ic cunoşlin\clor

iş calit."i\ilor sale mai presus ele orice laudă.

Fiind un element <le foru1e marc valoare, mcn\in propunerea de înaintare la alegere pentru

gradul ele general ele brigadă.

17J.l930

LUFEŞ STAT MAJOR G-RAL AL ARM.

GENERAL DIVIZIE (ss) Samsonovici

Pc anul 1930/1931 a fost caracleri7A1t ele Consiliul Superior al Amrntei: alegere.

p. confom1italc,

COMANDANTUL DIVIZIEI a 3-a CAVALERIE

GENERAL (ss) Comănescu.

DIVIZIA 3-a CA VALERIE


Comandantul Brig. 6-a Cavalerie

XLVI

FOAIE CAUACA TIV A

pc anul 1930,clc la 1 noiembrie 1929 la 31 octombrie 1930

NOTA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEFULUI DE SERVICIU

Colonelul Antonescu a alim1at, în calitate ele comandant ele Brigadă, aceleaşi însuşiri superioare

pc care Ic-a dovedit în cursul întregii cariere. În timpul manevrelor, fiind cu însumi la

manevrele regale, i-an1 încrccli11\at comanda Regimentelor 4 şi 9 roşiori, R.f'.R., R.3C. şi Div. 3

Art. C;1l. Am a.~istat, <lupă tcm1inarca manevrelor regale, la critica generală, şi am constatat cu

erecălp cu cîlă metodă, inteligcn\:\ şi clevot.uncnt a condus desfăşurarea diferitelor opcra\iuni.

Oli\er care iese clin comun atît prin cultura sa, cil şi prin frumoasele sale ca(iL;1\i ele energic şi ele

caracter. Merită cu prisosinl,.'i a li înaint.1l la gradul <le general de Brigadă.

COMAND. D. 3C.

INSPECTOR GENERAL AL CA VALERIEI

General ele divizie Moruzi

110 1011 A11to11cscu, militar şi diplomat

Mcn\in frumoasele aprecieri cc i se fac, prccwn şi propunerea de a fi înaintat la gradul de

general de Brigadă la alegere.

INSPECTOR ARMATA.

GENERAL (ss) Rudeanu.

LJAEŞ DIROULUI ADJUTANTULUI

Maior (indescifrabil)

MARELE STAT MNOR.

General de Brigadă ANTONESCU ION

XLVII

FOAIE CAUF1CA TIV A

pc anul 1931 de la l noiembrie 1930 - 31 octombrie 1931

ŞERJLUI

pînă

pînă

Şcoala Superioară

calilă\ilc că această Brigadă,

îndrumată şi pregătită toată

ătimu\luM„ calilă\ilor conşlin\a şi

strălucite." vastă culură,

pcrsevcrcn\ă şi şi

calilă\ilc militară."

şi brigăzi marş Bucureşti lirgoviştc şi

dovadă rczistcn\ă remarcabilă,

cf1lărici

fa\ă

laudă şi

Comănescu

pînă însărcinări

Şcoala


De la l Noiembrie 1930 la 2 iulie 1931 generalul Antonescu Ion este notai astfel:

„Generalul Antonescu Ion a comandai Brigada 6 Cavalerie la 8 iunie 1931, cînd a fost

mutai Comandant la de Rf1zboi." ,.În Lot acest timp a cvidcn\iat în mod cu toiul

d1.'0scbit sale cxcep\io1mlc, iar ca rezultat ob\inut, cred prin felul

cwn a fost instruit.'!, a fost cca mai bine de r.1zboi din cavaleria."

sale exccp\immlc, punîml la contribu\ic munca, priceperea,

inlcligen\a sa, roadele ob\inutc au fost din cele mai .,Oli\cr de o

tenacitate, dotal cu un caracter loial drept cc poale li dat ca exemplu îi sînt

deosebite toate pentru a ajunge la cele mai înallc I.repic în ierarhia .,A

organizai cx1.-cul.'ll cu oli\crii sale un pc distan\a - înapoi -

160 km- 30 orc 30', cu un repaos de o noapte, dind astfel o de o

iar prin exemplul cc l-a dat, a dczvoll.al la maximwn sportul în brigada sa." .. în concluzie,

generalul Antonescu Ion este un element cu Lotul cxccp\ional, de care nu an1 destule cuvinte

de admira\iu1ic pentru a-l caradcriza îndeajuns".

COMANDANTUL DIVIZIEI 3 CAVALERIE

GENERAL (ss)

De la li iulie la 2 octombrie 1931, Generalul Antonescu Ion a avut cîtcva

speciale, date de Ministerul Am1a1ci. În cursul lunii scplcmbric, a luai cont.aciui cu

ăraoirepuS Război, fară efectivă, încă

Ş1cf.u1.

iclaocŞ Război,

Pregătirea şcolar

Pregătirea şcoahi să

şi

învă\[unînt

LurEŞBUS

de a lua comanda pc care, confom1 or<lin. M.A., o dc\inca

Generalul Ionescu La 2 oclombric, Generalul Antonescu a luai comanda cfccliv,i a

Superioare de în care calitate a execut.al um1[1loarelc:

l. progr.unelor de înv[1\amînl pc anul 1931/1932;

2. lucrfirilor pentru examenul <le inlr,irc în scria a II-a, cc um1a se \inf1 în

luna noiembrie a.c.;

3. Convocarea profesorilor din cadre, orientarea lor asupra programelor darea <lircctivelor

de pentru anul l 93 l / 1932. ele.

Nu cslc propoz.abil.

MARELUI STAT MAIOR

GENERAL (ss) To<liccscu

ŞErILOR

calită\i

cunoşlin\clc rodnică şi însuşire

şi şi înaltă morală."

ărafA„ şi Lactică şi

şi cqucstră şi roşiori,

cîştigat

carieră

NaJ'ELE IERARI HCI SUPERIORI

.,Ofi\cr cu cu lotul cxt·cp\ionalc".

„Pc lîng:1 deosebite, alimialc într-o cariera, arc ncprc\uit.'I de a

fi un marc caracter un oli\cr p[1truns de scnlimcnlc de

de instruc\ia tehnica de care s-a ocupai cu voin\a priceperea care-l

caractcrizcaz:1, a i1L~istal mult asupra instruqici a ofi\crilor; Regimentele 4 9

de sub 1."0manda lui, au pc rîn<l .u11bclc cupe pc echipe la concursurile hipice."

.,Pcrspcctivclc în a acestui oli\cr suni nclimit.alc."

INSPECTORUL GENERAL AL CAVALERIEI

GENERAL DE DIVl1/JE

(ss) Moruzi

Plata şi r.lsp/ata istorici 111

De acord. Aprecierile mele din trecut le mcn\in.

LUFEŞ SfAT MAJOR GENERAL AL ARMATEI

GENERAL INSP. DE ARM. (ss) Sarnsonovici.

p. conformitate

feŞ B. P1..-rs. S. Adjut.

Maior /indescifrabil/

MARELE STAT MAJOR

General de brigadă, Antonescu Ion

XLVIII

FOAIE CALIFlCA TIV A

Pc anul 1932

(De la I noiembrie 193 I la 3 I octombrie 1932)

ŞERJLUI

Şcoala Superioară Război.

pregătit şi

această frumoasă, Şcoalci Război.

calită\i, şi şi căci

încă dată Şcoala Superioară Război şi

această şcoală

reuşit să şi lingă Şcoala Superioară Război.

Brigadă şi

dacă

LUFEŞBUS

ŞErILOR

lingă subşcfului însuşesc

Şcoala Superioară Război făcut

priveşte învă\ămîntului practică.

că hotărîri şi

că posedă cunoştin\c şi că

NOfA COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU

În acest an Generalul Antonescu Ion a condus <le

Ofi\cr General bine din toate punctele de vedere, de caracter cu deosebit Iaci, este

bine ales pentru dar grea misiune, <le <lircctor al Superioare <le

Gra\ie acestor sîrguin\ci perseverentei sale, precum cxpericn\ci - a mai

comandat o de - con<luccrca rezultatele ob\inutc de

Generalul Antonescu la sînt din cele mai bune.

A înfiin\czc în acest an o scqic a Marinei pc <le

Pc timpul manevrelor a coman<lal Divizia <le cavalerie.

Arc st.1giul la a fost admis a um1a Cursul de Comandament.

Merit.-\ ai se încrcdin\a coman<la <le divizie, va în<lcplini condi\iunilc art. 42 L.a.Î.

MARELUI STAT MAJOR

General a<lj. (ss) Tcncscu


Pc aprecierile de sial major - pc care mi Ic - mai a<laug:

- de a - sub con<luccrca sa - reale progrese, mai ales în ceea

cc orientarea pc calc

- La manevra din acest an, a coman<lat o divizie de cavalerie. Directorul manevrelor a

aflllllat ofi\crul a apreciat just situa\iilc, a luat ra\ionalc a ob\inut bune rczuhalc

operative dovcdin<l remarcabile militare ofi\crul c apt a conduce mari

i\ătinu de toate armele. Tinîn<l scama de întregul pro<lus al muncii sale şi de caracterul sr1u botăn"'t

iş bine definit, ofi\erul se clasează printre elementele <le marc valoare şi merită a p[1şi cît mai

repede la comanda de mari unit.f1\i.

A fost admis în umm cursului de comandament în anul 1932/1933.

LUFEŞ MARELUI STAT MAJOR

General (ss) Lăzărcscu

MARELE STAT MAJOR

airo1rlăC de Comandament.

1933

XLIX

FOAIE SPELlALA DE APRECIERI

a Generalului A11to11csc11 Ion

aprcia1.ă

Dacă hotărîrilc

Dacă apreciază posibilită\ilc şi

şi

I. Cum silua\iilc: Aprcciaz.;1 just situa\iilc

II. luate corespun<l situa\iilor apr1..-ciatc: Ilotf1rîrilc luate au corespuns situa

\iilor

III. just tactice ale armelor diferitelor unit.f1\i: Aprcciaz.i just

posibilit.i\ilc rumeior M.U.

112 /011 A111011cscu, militar şi diplomat

IV. Dacă măsurile holărîrile: măsurile

holărîrile.

Dacă şi justificările şi exprimă prin de execu\ie luate se pol aduce la îndeplinire Prin de execu\ie luate s-ar putea aduce la îndeplinire V. concep\iunile sini exprimate clar precis: Se clar.

Gala\i - 28 Mai 1933

General Adj. (ss) Angelescu

LJREŞ MARELUI ST AT MAJOR

General (ss) Lăzărescu

p. conformitate

Maior (ss) Ion Popescu

DIVIZIA a III-a

General ANl'ONESCU ION

L

FOAIE CALIACA TIV Ă

Pc anul 1933 (I Noiembrie 1932 - 31 Octombrie 1933)


Generalul Antonescu Ion a comandat Şcoala Superioară RăZboi pînă Şeful de la I Iulie 1933, cînd

a fost numit Comandantul Diviziei a 3-a.

Pentru perioada I Noiembrie 1932 - I Iulie 1933 a primii de la Marelui Stat Major

aeraotămru nolă de carnet:

A comandat Şcoala de Război ca dircdor, punînd în îndeplinirea acestei frumoase, delicate,

importante şi grele misiuni toală intcligcn\a, capacitatea şi logica sa. ca şi puterea sa de muncă

ătisoboen şi marca sa cxpcricn\ă. Rezultatele ob\inulc atît la prelegeri în clasă cit şi în teren, sînt

din cele mai bune.

Corpul profesoral este îndrumat pc pentru de a

ofi\crilor elevi, iar se resimi în bine din acest punci de vedere acela a disciplinei a

bunei De la I Iulie a.c., a fost numii comandant al Diviziei 3-a.

LUFEŞBUS MARELUI STAT MAJOR

Generalul Lă;,i1rcscu, Şeful Marelui St.al Major, dă um1ăloarca apreciere:

,cscş1.trăpmÎ., în totul, aprecierile Subşcfului de sial major.

General (ss) Ţcncscu

Aprecierile melc din trecui s-au afimial toi mai mult şi în acest an. A u,mat şi a absolvit

cursul de comandament de pc lingă Mareic Stat Major. ·

ătireM ai se încrcdin\a comanda de Divizie.

Am avut sub comanda mea timp de 4 luni pc acest str[ilucil ofi\cr general şi am avui din nou

ocazia să constat şi să verific calit.1\ilc cxccp\ionalc cu care este înzestrai.

Imlical încă de la gradul de Căpitan ca una din spcran\clc amialci noastre, dovedind calit.-1\i

de conducător cxccp\ional, s-a distins, în mod deosebit. în toate însărcinfirilc foarte delicate şi

foarte importante cc a avui, cvidcn\iindu-sc continuu ca un clement cxccp\ional.

Dotat cu o cultură supcrioarf1 miliwă şi generala foarte vast.1, înzestrat cu o intcligcn\ă foarte

eraotăznurtăp şi cu o voinţ.1 de fier, de o tenacitate fără scamfm în toate chestiunile care ating

interesele superioare ale am1alci, de o pule re de muncă cu totul în afar;1 din comun şi care servesc

de strălucit exemplu subalternilor săi, Generalul Antonescu se impune ca unul dintre viitorii mari

irotăcudnoc ai am1alci, alît prin capacit.1lca sa cxccp\ionalf1, cil şi prin patriotismul cu care

ăcifircas Instilu\ici întreaga sa ac1ivit.1lc.

Pentru meritele sale cxccp\ionalc, îl propun a fi decorai cu „Steaua României" marc ofi\cr.

NGfELE ŞEfILOR IERARIIICI SUPERIORI

COMANDANl'UL CORPULUI I ARM.

General Divizie

(ss) M. Ionescu

ăM refer mai înlîi, atît la aprecierile melc anterioare cil şi la acelea a tuturor şefilor săi

ierarhici, care sini unanimi în a recunoaşte şi întruneşte !oale calii.•1\ilc apliludinilc pc care Ic acest

distins ofi\cr.

Pfata şi răsplata islorfoi 113

În deplin acord, apoi, cu aprecierile actualului comandant al Corpului I Armată. Anul acesta,

în calitatea mea de director al Manevrelor Regale, am luat ca şef de stat major pc Generalul

Antonescu. Mul\umită acestui distins ofi\cr, manevrele Regale din anul acesta au fost prea bine

organizate şi am avut prilejul să constat că mi-a fost un prc\ios colaborator, din toate punctele de

vedere. Generalul Antonescu a fost numit, în urmă, Subşcf de stat major însărcinat cu conducerea

Marelui Stat Major. Din toate punctele de vedere această însărcinare răspunde nu numai calită\i

Jor şi cunoştin\clor cu care este înzestrat, dar şi pentru asigurarea unui nou şi viguros avînt al

acestui important serviciu. Mcn\in propunerea pentru decorarea sa, cu ordinul Steaua României

CI. II-a.

INSPECTOR GENERAL ARMATA

GRAL. CORP ARM. ADJlITANT

(ss) Angelescu

GENERALUL DE BRIGADA ANTONESCU ION

Comandantul Diviziei a 3-a Infanterie

LI


pc anul 1934 de la I noiembrie 1933 pînă la 31 octombrie 1934

ŞEflJLUI

Brigadă

şi subşcf

Piteşti, că îndrwnărilc, fuseseră

găsca

foră controlală

şi formă

să

şi

şi integrantă

transpiră lipsă condescendenlă fală

şefului şi

n-aş cunoştin\fl. şi îndrumările

aceleaşi

oştiri.

aşa măsură,

ăm-udnîgnivnoc că şi îşi forţele fără

şi dăunătoare şi si1ălf1\i

trupă şi

ălad singură

şi

aşa

că

şi

Lăzărcscu

ŞEFILOR

găsesc laudă

că lăsală

rczulă său şi

cauZă că, Subşcf şi acelaşi Şef

um1ă

Nar A COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau DE SERVICIU

Activitatea Generalului de Antonescu Ion la comanda Diviziei a ID-a

Generalul Antonescu a comandat Div. a III-a îndeplinind, concomitent, functia de

al M.S.M. (ord. M.A. nr. 32 981). Inspcctînd în Juna Dec. 1933 instruc\ia ofitcrilor superiori din

garnizoana am constatat pentru executarea ordinului C.l A., date

de cd-tul Brigadci 3 Inf. care se la cursul de Comandament. Conducerea instructici era

ii1sat.1 pc scama Cd-tului R. 4 lnf. a fi de conrnndantul Diviziei a lll-a.

Tema ca fond avea lipsuri. Am dat ordinul nr. 689 (dec. 1933 anexat în copie)

Generalului Antonescu cerindu-i un proiect program, de felul cW11 crede ca va avea putin\a

efectueze din timp pentru exercitarea comandci Div. III.

Rflspunsul se vede din raportul nr. I., 151.1934 anexat în original care face parte

din aceast.;1 foaie CALIFICA'llVA. Din el o de de subsemnatul,

trimi\indu-mi, în copie, atribuliile M.S.M. extrase din legi, ca cum subsemnatul,

care atunci plecasem de la M.S.M., fi avut Directivele de instruc\ic

dale corpurilor de trup.'i din Div. lll., la care face aluzie generalul Antonescu, sunt care

au fost dale ulterior prin Directivele M.S.M. întregii

Efectul lor, mai ales, pc timpul Per. I de Instruc\ic, au fost de incit subsemnatul

personal ofitcrii, trupa caii slccsc prea marc folos: am

an1endat, prin ordin, toate dispozi\iunilc inaplicabile instruc\iei oamenilor.

Am inspectat toate corpurile de ale Div. III de mai multe ori nu am sim\it impulsiunca

de cdt-ul Div. pc care nevoile serviciului l-a \inul departe de comandi1. La o

inspec\ic de fine dl• an ne-am întîlnit pc teren. Divizia n-a fost efectiv comandalf1 nici stagiul

îndeplinit cum cerc categoric art. 26 l..a.Î.

Nu are vechimea de a fi propus.

Anul acesta fiind numai la comanda Div., sînt sigur va da cele mai frumoase roade,

cunoscîndu-i valoarea puterile sale.

COMANDANTUL CORPULUI I ARMATA

General de Divizie

( ss)


Aprecierile comandantului Corp. I. A. contr,L~tcaz.'i cu datele atît de elogioase ob\inutc de

Generalul Antonescu în tot lungul caricrii sale, în care nu <lecit cuvinte de pc drept

meritate, dat fiind valoarea sa profcsional.-1. Este evident comand. Div. 3 -a a fost de Gl

Antonescu pc planul al 2-lca, dup,1 cum chiar din raportul Nr. I aci anexat, aceasta

din fiind numit al M.St.Major în timp îndeplinind func\ia de al

M.S.M. în lipsa titularului, ocupa\iunilc multiple cc decurgeau, din aceasta din funqiunc,

114 Ion Autoncscu, militar şi diplomat

l-au împiedicat să se ocupe de Divizie aşa cwn în mo<l nomial trebuia să se ocupe un c<lt. de

divizie de Divizia sa.La or<linul primit de la Cdt. Corp.de Anată, prin care i se cere să raporteze

cwn crede că va putea să-şi împartă timpul şi pentru comanda diviziei, GI. Antonescu răspunde

prin raportul Nr. 1 anexat, pe care Comandantul Corpului de Anuală îl consideră lipsit de

.ă\ncdnecsednoc aceaşi părere Armată. să

ădnupsăr aşa să răspundă şi aşa

itiunşibo să a<lresărn noştri. ca<lrcază

,ăcsaeşătso contră, şi ieşiri

bucură frumoasă.În mă

că comandată şi, consecin\ă,

însă că făcut să

că altă însărcinare că

Sînt de cu comand. Corpului de GI. Antonescu putea

altfel, cwn trebuie un inferior la un ordin ce a primit, cwn am fost

ne superiorilor Conccptia acestui raport nu cu disciplina

din nu pot admite asemenea mai ales cînd vine din partea unui general

care se de o repui.atic atît de concluzie, unesc cu alirma\ia Comand

C.l .A. Div a 3-a nu a fost efectiv un an neîntrerupt în nici stagiul

cerut de lege nu a fost îndeplinit - adaog GI. Antonescu nu a <lecit execute un

ordin primit- acwn nu are <lecit comanda Diviziei, sini sigur Divizia 3-a va

li o divizie mo<lcl.

INSPECTOR GENERAL DE ARMATA

General Divizie

(ss) San1sonovici

În ceea cc priveşte stagiul la comanda Diviziei, dacă efectuarea acestui stagiu nu s-a făcut în

conformitate cu legea, desigur că această chestiune nu se poale pune, deoarece Dl. General a

ocupat o func\iune prin Înalt Decret, păstrînd şi comanda Diviziei.

Dealtfel, Dl. General arc toi timpul să-şi facă stagiul legal.

Privitor la cealaltă chestiune, desigur, cine comandă trebuie să şlic să şi asculte.

General Adj. (ss) Angelescu

Nr. 689 1933 Decembrie

CORPUL I ARMATA

,ERTĂC Domnul General Antonescu Ion

Comandantul Diviziei III-a

Pileşti,

aceaşi căutat să mă şi îndrumări şi desfăşurări

garnizoană.

constatări contrapagină.

Apărări că D-voastră, lingă

Subşcf să şi

pînă

să controlată anumită măsură,

vă să schi\ă că

să şi

Lăzărcscu

De curind, am inspectat Regimentul 6 Artilerie <lin iar rczull.atclc const.al.ale au fost

consemnate în registrul de i.nspcc\ii al Corpului.

Cu ocaziune, am infom1cz asupra instruc\ici

oli\crilor pc

Rezuli.atul se notcaz.'1 pc

Ministerul Na\ionalc cu Ord. Nr. 32.981/933 face cunoscut pc

func\iunca de al M.St.Major, vc\i continua îndcplinili func\ia de Comandant al

Diviziei 3-a, la noi ordine.

Pentru ca instructia Diviziei 3-a fie într-o iar prcscrip\iunilc

art. 26 din Legea asupra înaint.'irilor, pc cit posibil respectate;

Cu onoare, rog bincvoi\i a înainta C.I.A. o de program, de felul cwn crcdc\i a\i

avea putin1a afectati o parte din timp pentru executarea comandci Diviziei.


General de Divizie (ss)

INSTRUCflA OfTfERILOR PE GARNIZOANA PITEŞTI

:irămurdnî Date de Comandantul Orig. 3-a lnf. în confom1it.1lc du dispozi\iilc C.I.A.

lăsată Păunescu

;ănaozinrag şei şi

toată această să controlată,

creată şi şi făcut

şi

să eşalonului

Şeful

şcdin\ă.

Conducerea instructiei: E în scama Colonelului ca cel mai vechi oli\cr din

ccilal\i ierarhici - Comandan\ii de brigadc - unul la cursul de comandmncnl

altul în concediu medical.

Cu rivna cc se depune, e nevoie ca instruc\ic lic din cînd în cînd,

de Domnul comandant al Diviziei.

Punerea în situape: Am examinat silua\ia piesele anexe an1 uncie obscrva1iuni

privitoare la clementele care lipseau, precum a~upra faptului de a pune pc comandanlii în

subordine completeze clementele de resortul superior, ceea cc nu c nomial în caz

concret. de Stat Major a primit <lim:l normele melc verbale. La o viitoare inspcc\ic voi

asista la o

Conf. personal Intrare strict c.p.

nr. 24 clin 201.1934.

l'fat.i şi r.i.~J,l.11.i istorid 115

Ul

.tuzăV să şi

Lăzărcscu.

Conf. pers.

20 Ianuarie 1934.

Voi vedea pc viitor cum în\clcgc Dl. GI. Antonescu exercite comanda Diviziei.

Gl.(ss)

ertăc

Anuală.

cunoşlin\ă

şi

însă să că, trupă

şi îndrumări amănun\ilc şi şi

Nr. I.

GENERALUL ANTONESCU ION

DOMNUL GENERAL LAZARESCU CONSTANTIN

Coman<lantul Corpului I

La ordinul Nr. 689/1933;

Am onoare a raporta:

1/. Am luai ele conslat.irilc facule de D-voastrf1 cu ocazia inspcc\ici inopinate la

Regimentul 6 Artilerie am luat mf1suri în sensul celor cc a\i ordonai.

Tin rarx1rtcz cu toate ocupa\iunilc melc, am dat Corpurilor ele atîl Directive

de Instruqic cil de ordin administrativ clare, complete, Directive

irămurdnî şi A.mială.

că şi şi

.ărtsaov-D însă că să-şi însă că,

făcute

îşi

şi vă toată să

priveşte

.işutoT dacă şeful

îngădui să

şi şi

şi

să şi

că însărcinare

findcă

ştiui că şeful Mişcările

această epocă,

Bucureşti şefilor

şi

mă

Aşa şi

,itşetiP vă

şi

pc care lc-an1 înaintai Corpului I

Din ele se poale conslal.l am îndrumai inslruqia administra\ia în sensul ordinelor

Evident nu a fost timp suficient ca ele fal·[1 efectul. Sper la

viitoarele inspcqii, Corpurile vor dovedi c,1 s-au confomial. De altfel. din obscrva\iunilc

în Registrul de inspcc\ic, reiese c;i Regimentul 6 Artilerie face datoria în toate <lircqiilc

activit.1\ii sale.

2/. Am citii ari. 26 clin legea înaint."1rilor asigur cf1 îmi voi da osteneala ca

satisfac con<li\iunilc pc care mi Ic impune legea în ceea cc înaint.1rca mea.

multiplele ocupa\iuni pc care Ic arc de îndeplinii Marelui Stal Major nu-mi

vor realizez acest deziderat. prefer sa trag consccin\c personale, fiin<lca între interesele

personale îndatoririle rf1spundcrilc care rczult[1 pentru mine din art. 11 din Legea ele organizare

a amrntci a Ministerului Ap,·irarii Na\ionalc. pc care îmi permit a vi Ic alf1lura, nu am

dreptul aleg nici nu voi alege.

Nu am acest drept mai cu scmnf1 am primii accast.1 din Înalt Ordin.

3/. Nu pol înainta schi\a ele program ccrut.1 s-ar puica sa nu ma \iude ca; aceasta din

motivul de D-voastrf1 foarte bine, de St.11 Major nu este liber pc sale, ci

avîn<l de executai, mai ales în o mul\imc de chestiuni - proiecte de organizare a

amrntci; Consiliul Superior al Ap[1rfrrii T,"irii; Convocarea la a de St.1t Major ai

Micii În\clcgcri a comisiilor tehnice; Consiliul Superior; Micile Comitete; PrcgMirca lucr[rrilor

Cursului de Comandament, dirijarea lucrfirilor de iama ale ofi\crilor din Mareic St.11 Major;

punerea la curent a <.I-lor Generali Inspectori cu opcra\iunilc probabile; Directiva de Instruqic,

ele., ele. - care pun în imposibilitatea s,i am cel pu\in repaosul la care ,irc dreptul cel din um1,\

animal de munc[1 grea. încîl, între aceste lucrfrri dirijarea aplica\iilor pc hart.1 în Garnizoana

cred ca nu am putin\[1 de a alege. Îmi pcm1il îns,1 a asigura c[1 m[1 voi ocupa foarte de

aproape de Divizie, de îmlal.[1 l"C va ÎIKCJJC perioada de instruqic pc care dup,·1 lege o dirijcaz;i, o

supravcghcaz[1 o controlcazf1 un l'Omamlanl de divizie.

GENERAL

/Antonescu/

p. confonnit.1lc.

DIRECTORUi. PERSONALUi.Ui

Colonel/indescifrabil/

Extras din Legea de organizare a Anualei (promulgat.1 la 28 aprilie 1932)

Art. 11. M,rrclc S1.11 Major al Am1alci este organul prin care Ministerul Ap[1r[1rii Na\ionalc

,ăzaejirid comandă şi conlrolcaz,i prcg,Hirca de r[1zboi a am1atci.

Atribu\iunilc de dct.1liu ale Marelui Stat Major sini prcv;-.Zutc în Legea de Organizare a

Ministerului J\p[ir[rrii Na\ionalc.

116 /011 A111oiwsc11, militar şi diploma/

şi funcţionare Aparări Naţionale (promulgată „.Extras din legea de organizare a Ministerului la

2I.N.1933)

Generală şi pregătiri război şi

şi pregătirea mobilizări şi

Pregătirea legătură

şi Pregătirea război şi

Armată

anală şi constatări bună

şi

ărutăgel Îndrumează prcregimcnlară şi <lă

şi

învăl,'lmînl în<lrumeaZă şi supraveghează învă\ămîntul Şcoala Superioară Război

iş Pregăteşte şi controlează

şi trupă; şi

Împreună şefi asigură şi şi

şi comandă şi Armată;

şi şei

elşemcotnI Stabileşte şi

război; Stabileşte

război Administrează

Art. l l. Marele Stat Major al Armatei arc ca alribu\iuni:

Dircc\ia coordonarea <le a for\elor Anualei <le uscat, a Marinei

a Aeronauticii; Organizarea mobilizarea Amiatei, teritoriului a Na\iunii;

legilor în cu organizarea armatei; Informa\iuni asupra fof\elor militare a

diferitelor annalc contrainfomrn\ii; planurilor <le punerea la curent a

Inspectorilor Generali de cu opcra\iunile probabile; Studiul transporturilor fof\elor militare;

Instruc\ia în asigurarea prin diferite de aplicare a directivelor <le

instruc\ic ce a <lat; Elaborarea rcgulan1cntelor cu caracter general cele lactice ale armelor în

cu Inspectoratele Generale <le Am1c; instruc\ia directive

Institutului Militar de Educa\ie Fizicf1; Conduce coor<loneaz.i învf1\fm1întul în toate instilu\iile

de militar, în <le

la Cursul <le Coman<lan1cnl; activii.alea oli\crilor <le St.al Major de la

Statele Majore de la Cf1latorii strategice lactice cu Generalii <le la Marile Comandamente;

cu ierahici se <le preg,ilirea constatarea capaci1.I1\ii aptitudinilor

coloneilor generalilor <lcslina\i pentru <le briga<l,1, Divizie Corp <le face

propuneri pentru încadrarea armatei cu oli\cri generali superiori, <le corpuri sau Servicii;

istoricul can1paniilor na\ionalc; nevoile <le dotare, precum caracteristicile

principale ale materialelor <le rf1zboi, luîn<l avizul Comitetului materialelor <le r.izboi; Face

propuneri Ministerului pentru completarea <lot.a\iei armatei cu materiale <le

rcparti\ia materialelor de nou reccp\ionatc; fondurile ce-i sînt afcclatc.

p. conformitate

Directorul Personalului (ss) indescifrabil

GENERAL ANTONESCU

Comandantul Diviziei 3-a

LIII

FOAIE CAl.lf1CA TIV A

pc anul 1935 de la I noiembrie 1934 - 31 octombrie 1935

NOTELE COMANDANTULUI CORPULUI DE TRUPA sau ŞEl-1JLUI DE SERVICIU

Din momentul în care a preluat comanda Corpului I Amrntf1 pîn,1 în prezent. Generalul

Antonescu a comandat efectiv şi neîntrerupt Divizia.

Este inutil să înfă\işez aici, în cîteva rînduri, însuşirile oslf1şeşli şi aplitu<linilc de a comanda

ale G-ralului Antonescu, ele sînt prea bine cunoscute <le to\i şefi, prea bine reliefate <le trecutul

uăs şi prea bine apreciate <le către lo\i cei cc l-au avut în subordine sau a avut legături <le serviciu

cu ci. ln cc priveşte comanda Diviziei a 3-a, nu am <le relevat <lecit că personal consider Div. 3-a

ca cca mai bună divizie a oştiri noastre. cca mai bine pregătită ca instruc\ic, cca mai bine

ătităgerp ca măsur.idc a-i asigura mobili7A'lfca, cca mai bine în<lrumal.[1 ca cduca\ic morală şi

,ăcizif ca instruc\ic profcsionahi a Corpului oli\eresc.

Aceste impresiuni, căp[1l.atc în cursul perioadei 1-a şi II-a, au fost confim1alc în cursul

manevrelor C.l .A. Cu toate că n-a luat parte la manevre <lecit primele 2 zile, <lin cauz.1 <le boală,

işutot impulsul dat uni1.I1\ilor şi instruc\ia tcmcinic,i cc trupele şi ofi\crii posedă, au desemnat Div.

3-a ca o marc unilalc, bine prcgf1lită <le rfizboi.

l<nîsăL la o parte tcmpcnm1cntul său care uneori nu poale fi suficient stimat. recunosc la

generalul Antonescu caracterul sf1u hot.ărît, puterea sa extraordinară <le muncă, curajul hotărîrilor

iş al faptelor sale, <lcmnilatea cu care apfmi prestigiul func\ici cc îmlcplincşte şi pc acela al

subalternilor săi, clar, mai presus ele toate, patriotismul înflăcărat şi luminat, care îi animă toată

liin\a sa şi care uneori trec clincolo ele uzan\c.

Prin puterea voin\ci cu care este înzestrat. cu fcm1itatca caracterului său şi perscvcrcn\a cu

care um1ărcşlc hotărîrilc cc ia, Generalul Antonescu posclă toate calit.i\ilc pentru a comancla în

bune concli\iuni orice marc unitate sau a conduce orice serviciu i s-ar încrcdin\a, în orice ranrnr.i

Plata şi r;Jsp/ata istorici 117

de aclivitalc, gratie cullurii generale vaste cc şi-a formal. Îl propun la comanda de Corp de

ătamrA şi la gradul de General de Divizie.


General de Divizie

(ss) Sichiliu

NOfELE ŞEfILOR IERARI IICI SUPERIORI

Sînt de acord deplin cu aprecierile Comandantului de Armată. Am inspectat garnizoana

itşetiP şi C'unpulung la srtrŞitul perioadei I de inslruqie constatînd că unitătilc Div. 3-a au fost

îndrumate şi controlate în ceea cc priveşte: inslructia, disciplina, adminislratia etc., de călrc

Generalul Anloncscu I. de asemenea natură incit pot cla.~ifica divizia de infanterie ca cca mai

bine pregătită dinlrc loatc diviziile Inspectoratului I Armată (16 divizii).

Se simte prelulindeni la toate unită~le impulsul dal de generalul Antonescu.

Generalul Antonescu s-a pus în eviden\j în tot cursul carierii miliLarc ca clement cxecptional

dotat, şi a adus amiatei reale servicii, nu numai în timpul r:izboiului dar şi ulterior în toate

clitătinu şi serviciile cc a condus. Mcrit.'i înaint.'lfca la gradul de General de Divizie şi a-i

încrcdinia comandă de Corp de Am1all1.


General de Divizie

(ss) Gorski

LIV

General de Brigadă Antonescu Ion

Comandantul Diviziei 3.

FOAIE CALIACATIV Ă

Pc anul 1936 de la I Noiembrie 1935 - 31 Octombrie 1936

ŞEAJLUI

această

călătoria executată Am1ată

şi lucrările că adăugat

că posibilitătilc

Piteşti, două

dnînîmăr război solidă,

şef dcmnităti şi

şef,

multă Am1ată şi

ŞErILOR

şi verificări

Pârcălăbcscu

cscşătr1'.pmÎ păreri Amiată

călătoria

multă cunoşlinlc, clară şi

.ăsicnoc şlic şi

ătireM şi


Generalul Antonescu I. a exercitat, în continuare, comanda Diviziei 3-a. În calitate, a

luat parte la de Comandament. în cadrul Inspectoratului I dovedind,

prin hollirîrilc luate executate, aprecierilor melc din anul lrccut, nu am de

dccît convingerea am aprccial jusl profesionale ale Generalului Anloncscu. Am

a.~istat în absenia sa la aplica1iunilc executate de trupele Garnizoanei zile consecutiv,

cu cele mai frwnoasc impresiuni asupra prcgf1tirii de a uniuitilor acestei

divizii. Un eminent sub toate raporturile, dar mai presus de toate, sub acela al

corcctiludinci în toate manifcst.'irilc, fie ca fie în viata de Loatc zilele. Eslc prcgf1Lil a comanda

orice Marc Unit.ale. Îl propun cu încredere la Comanda Corpului de înainlarc la

gradul de general de di vizic.


General de Divizie

(ss) SichiLiu.

NOTA IERARIIICI SUPERIORI

Pc anul 1937/1938 a fost caracterizai de Consiliul Superior al Amiatci „Admis provizoriu la

comanda de C.A. înainuirc la gradul de gl. divizie sub rezerva la M:u1cvrclc Regale.

DIRECl'ORUL PERSONALULUI

General (ss)

bunele ale D-lui comandant al C.I. asupra generalului Antonescu.

La de comandament a Inspectoratului II Amiat:1, s-a distins prin solu1iunilc sale.

uneori originale, dar totdeauna bine argumcnt:1le.

Arc încredere în sine, o jude~·alf1 întcmciat:1 pc solide o expunere

Este un comandant ho1:·1rît, care cc vrea înfruntI1 orice r:lspumlcre.

înaint:irca la gradul de general de divizie comanda unui corp de :irmalf1.

INSl'ECIUR GENERAL DE ARMATA

General de Divizie Adjut:mt

(ss) G. Manu

118 /011 A11to11csrn, milit,tr şi diplomat

General brigadă Antonescu Ion

Comandantul Diviziei 3

LV


Pc anul 1937 de la 1 Noiembrie 1936 - 31 Octombrie 1937

ŞEFULUI

pînă pregătirea

iobzăr unilă\i şi

două şc<lin\c hartă pregătirea

şi-a laudă.

Piteşti,

şi şi

dală deosebită

lucrărilor şi

şi

ŞEFILOR

şi şi îndrumată

săn:1loasc.

priveşte

şi şi

mişcă fără şlirea

l'ilcşti

şi osu-1şcşli

completă,

şi

şi

concentrată Domneşti-Curtea Argeş.

după şi

şi cîlă

ăcnum şi şi

pregătire

şi

ătireM


De la 1 Noiembrie la 31 Dec. Generalul Antonescu a continuai a conduce de

a cu frumoase rezultate cu un înalt sim\ al datoriei.

Am asistat la de aplica\iuni pc în oli\crilor garnizoanei.

Poale comanda orice marc uuilalc superioara diviziei.

COMANDANTUL CORPULUI I ARMAT A

General de Divizie (ss)

Sichiliu

De la I Ianuarie la 10 Aprilie 1937, timp în care am Comandat Corpul I Amial.f1, Generalul

Antonescu Ion, Comandantul Diviziei 3-a, exercitat comanda în mod demn de orice

La inspcctia cc am focul trupelor <lin garnizoana Ic-am g:1sit foarte bine sub toate

raporturile: cduca\ic, instruc\ie administra\ic. Îndrum:1rilc controlul perseverent din partea

Diviziei era evident.

Divizia 3-a poale li ca model de prcg:1lirc soli<l;1 pentru riizboi. O alcn\ic s-a

dai de mobili:arrc. Lucr:irilc în Comandamentul Diviziei f. complecte judicioase, mai

ales cele de mobiliwrc.

Corpul oli\eresc bine preg:1til cu o stare de spiril foarte s:111:1loasa.

În concluzie, Generalul Antonescu aqioncazii ca un eminent comandant de divizie cslc

perfect de bine prcg[1lil pentru a puica comanda un corp de armat;i.

COMANDANTUL C.I.ARMATA

Gcncrnl de Divizie (ss)

M. Totliccscu

NGfELE IERARIIICI SUPERIORI

Conlim1 în totul aprecierile elogioase facule asupra generalului Antonescu de la cei 3 coman

<lan\i de C.I., care m-au precedai.

Am inspcct;1l toate unil:1\ilc diviziei ,un constatai cil instruqia a fost organizau-•

pc baze

Generalul Antonescu se ocup,\ foarte de aproape nu numai în ceea cc instruc\iunca

trupei a oli\crilor, dar de administra\ia trupelor.

Conduce divizia ca un bat;1lion.

Nimic nu se sa. Totul c ordonai, melodic, armonios.

Din punci de vedere gospod:iresc. cslc o a<lev;'\rat;-1 pl:1ccrc s:1 vezi rczult;1lelc la care au ajuns

regimentele diviziei, mai cu scam;i L'clc din garnizoana pc care Ic arc continuu sub

supravegherea sa.

Localurile reparate bine întrc\inulc. poligoane de tragere rcdus:1, casc înzestrate

cu toi ceea cc trebuie pentru sokla\i, s[1li de mîncarc spa\ioasc, vcscl[1 individual;'\

parcuri de pomi roditori, gr:1<lini de wm1val demonstrative, alîlca lucruri de marc folos practic

imediat pentru regimente, d;ir mai ales cu ml însemnat instructiv educativ pentru sokla\i.

În perioada manevrelor, divizia a fost în zona de

Am v;'\zut divizia cc m-am înapoiai de la manevrele regale am asistat la critica

aplica\iunilor cxccut;1lc, cîn<l mi-am dai scama cit de interesante au fost aceste aplica\iuni

pricepere a pus Generalul Antonescu pentru organiziirca conducerea lor. În deplin

acord cu ccilal\i comandan\i apreciez pc G-lul Antonescu L'a un oli\cr de marc valo;irc cu o

excclcnl.[1 pentru a comanda orice marc unilalc superio;ir;'\ diviziei.

Admis la comanda de corp de armal.[1 la înainuirca la gradul de general de divizie.

a înainta „la cxL·cp\ional".

COMANDANTUL C. l A.

Generalul <le Divizie (ss)

I'. Dumitrescu

Plata şi rilspJ.ita istoriei 119

Generalul Antonescu comandă Divizia 3-a de lnf. în mod remarcabil din toate p.d.v. Oli\cr

General, care are toate însuşirile, virtu\ilc şi capacitatea, recunoscute de întreaga oştire - ca un

strateg emerit, un lin tactician şi un organizator de for\â. Trccînd prin fata ochilor mei toate

Corpurile de Armată, în calitate de Inspector General de Armată (2 şi 3) - nu am dat peste un

statut de serviciu atît de strălucit, ca al Generalului Antonescu. În timp de pace: în toate însărcielirăn

şi comenzile avute de la primul grad pînă la cel de General, a fost tot întotdeauna întîiul,

işela dintre aleşi - satisfăcînd cu prisosin\ă şi chiar peste aşteptări toate misiunile ce i s-au dat. În

timp de război: a fost inspiratorul şi animatorul fără egal al marilor înfăptuiri ce au dus la

îndeplinirea idealului national, şi pentru care nu avem destule cuvinte pentru a-i fi recunoscători.

ătirotaD probită\i, modestiei şi caracterului său integru, nu a vrut să pună Steaua de General,

işed i se oferise la Tisa, înaintea camarazilor săi.

ătiC demnitate, cită cinste ostlişcască ! ! !

LVI

FOAIE CALIFICA TIV Ă

Pc anul 1938 (dela I Noiembrie 1937 - 31 Octombrie 1938)


De la l Nov. 1937 - 28 Dec. 1937

Generalul Antonescu I. a fost numit pc data de l .lX.1937 Comandant al Regiunii Teritoriale

aC.IV.A.

De la 5.XI.-5.Xll.1937 a avut concediu aprobat de M.Ap.N. - iar la 24.Xl.1937 a solicitat

prin raport un nou concediu de 60 de zile, care, de asemenea, i-a fost aprobat.

Pc data de 7.Xll .1937, şi-a înaintat demisia din ammt..'i, care nu i-a fost aprobată.

Am regretat că acest eminent oli\cr, aici cum îl arată statele din întreaga sa carieră, nu a fost

în acest interval de timp la serviciu. Deci, nu-l putem nota.

ăM refer, deci, la memoriul s;1u care este oglinda unui oli\cr cu adevărat valoros, care s-a

distins de la începutul carierei, iar la război a adus servicii reale şi mari, aşa cum îl arată şefi săi,

avînd conducerea biroului opera\iunilor la Armata de Nord şi apoi la Mareic Cartier.

Pc dat..'! de 25.Xl.1937, a fost înaintat la gradul de General de Divizie, iar la 28.XII.1937 a

fost numit Ministrul Apărări Na\ionalc.


General de Divizie Adjutant

(ss) Athanasescu

NGl'ELE ŞEFILOR IERARI IICI SUPERIORI

că preferă

dacă să

rămas fară aşa că

dnîcăfen

APĂRĂRI NAŢIONALE

Argeşeanu

De la 31.III - lSX.1938

La 31.IIJ.1938, încctînd a li ministru, mi-a spus a profita de concediu, cînd l-am

întrebat vrea ia Inspectoratul G-ral al Cavaleriei, sau concediu.

Confom1 dorin\ci sale, a nici o întrcbuin\arc - la dispozi\ia Ministerului -

nici un serviciu nu-i pol da o noL.'1.

MINISTRUL

General (ss)

LVII


Pc anul 1938 ( de la 1 Noiembrie 1937 - 31 Octombrie 1938)

ŞERJLUI

Apărări fără însărcinare.

APĂRĂRI NAŢIONALE

lcuş


A fost tot timpul la dispozi\ia Ministerului Na\ionalc, a avea vreo

MINISTRUL

General (ss)

120 Ion A111011csc11, militar şi diplomat

LVIII

şi născut Piteşti.judeţul Argeş,

ortodoxă.

SCHIMBĂRI

tirotăsăC ortodoxă,

RĂNI, RĂZBOI

Călăraşi şi detaşat

Operaţi;

Şc.Spec.

Şcoala Militară şi

Şcoala Specială

Şcoala Superioară RăZboi

STRĂINE

franceză şi ens_leză.

ŞI

Căpitan Şeful Operaţi

Căpitan

Şeful Operaţi

Şeful Operaţi

Şeful Operaţi

Şeful Operaţi

politică militară şi

politică militară şi

Varşovia, ali:u1ţei

Şcoli

născut

ieiţapuco

Ataşat şi

Însărcinat lichic.lările război şi

Şc.

brigac.lă Şc. RăZboi

brigac.lă Şeful

brigadă Şeful

brigadă Franţa

FOAIA MATRICOLA

1. ST ARF.A CIVIl.A

Numele prenumele: ANTONESCU ION, la 2 iunie 1882, în

fiul lui I. Antonescu, de religie

2. ÎN ST ARF.A CIVIl.A ÎN CURSUL CARIERil

cu D-ra MARIA NICULESCU, de religie în anul 1928.

3. CAMPANII, ACTE DE BRAVURA SAU CURAJ (ÎN TIMP DE SAU

TIMP DE PACE)

- 23 iunie 1913, mobilizat la Regimentul I la Divizia 2 Cavalerie. I.D.

4.600.

- 31 august 1913, demobilizat, I.D. 5 510;

- 14 august 1916, mobilizat la Arm. c.le Nare.I, I.D. 2.784;

- 1 aprilie 1918, c.lemobilizat M.C.G. - Ilir.

- 28 octombrie 1918, mobilizat, M.C.G., I.D. 3.179;

- I aprilie 1921, c.lemobilizat c.le Cavalerie, I.D. 879.

4. STUDII CIVILE

- 4 clase primare;

- Liceul Militar Craiova.

S. STUDII MII.IT ARE

- de Infanterie Cavalerie;

- de Cavalerie 1905-1906;

- c.le 1909-1911.

6. LIMBI

-

7. MISIUNI INSARCINARI SPECIALE IMPORTANTE

- - Ilir. la Divizia I Cavalerie în campania c.lin Bulgaria (1913);

- - Comanc.lantul facac.lronului c.le Elevi (1914-1915);

- Maior - Ilir. la Anuala c.le Nare.I (1916);

- Maior - Dir. la Grupul GI. Prezan (1916);

- Maior - Bir. la M.C.General (1916-1918);

- Lt.col. - Ilir. la M.C.General (1916-1918);

- Lt.col. - Misiune la PeLrogracJ Moghilev ( 1917):

- Lt.col. - lc.lem, - la Constantinopol BelgracJ (1919);

- Lt.col. - lc.lem la pcnlru stabilirea primelor baze ale politico-militare cu

Polonia ( 1920):

- Lt.col. - lc.lem la Congresul de Pace ( 1920);

- Colonel - Comanc.lantul Spec. de Cavalerie ( 1920-1922);

- Colonel - Delegat la Comisia c.le Repara\ii la Paris pentru tichie.larea litigiului c.le pc um1a

Ungariei (1921);

- Colonel - militar la Paris Lonc.lra ( 1922-1926 );

- Colonel - cu c.le în franta Anglia;

- Colonel - Delegat la Geneva penlrU c.lezammre (1924);

- Colonel - Directorul Superioare c.le Rflzboi (1927-1929);

- Colonel - Secretar General al M .Ap.N. ( 1928 );

- General c.le - Directorul Super. c.le ( 1931-1933 );

- General de - c.lelega~ei penlrU c.lezam1are la Geneva (1933);

- General de - Marelui Stat Major (1933-1934);

- General c.le - Invitat oficial de M .Ap.N. francez în (1934);

- General c.le divizie - MinislrUI Apimirii Na\ionalc (1937).

I.IADEM,IŢAROCED,ESNEPMOCER

Plata şi r;lsplata istorici

121

LIX

TABEL

relativ la ordinele şi medaliile de război şi de pace - române şi străine - conferite

domnului general de divizie ANTONESCU ION, ministrul Apărări Na\ionale

şi război

Ţări"

Comemoralivă"

Dunări"

Aeronautică"

şi

Militară",

,Jubiliară"

„Pelcş"

şi război

şi

şi

şi Placă

Război Amrnlă

(Engleză)

(Gcmnă),

şi

şi

l. Ordine medalii de române:

Onlinul „Mihai Viteazul" ci. a III-a - ID.Nr. 5 454/1919; Brevei nr. 392/1919;

Ordinul ,,Steaua României" ci. a IV-a - ID.Nr. 203/19/B;Brcvct 11r. 2.064/1918;

Ordinul „Coroana României" ci. a IV-a - ID.Nr. 3 138/1916; /Jrcvcl 11r. 429/1916;

Medalia „Avîntul 1913 - ID.Nr. 6.247/1913;

Medalia „Crucea 1916-1918 cu baretele: .. Ardeal", .. Carpa\i", .,Oiluz", .. 1918",

„1919" - IDNr. 1.744/1918; JJrevct Nr. 56.129/1925

Medalia „Victoria" - ID.Nr. 3.390/1921; /Jrcvet Nr. 9.495/1924

Medalia „Trecerea cu bareta „Tradi\ic" -1.D. Nr. 343/18.11.1941; Drevei 11r. 103/1941

Onlinul „Mihai Viteazul" ci. a II-a -1.D.Nr. 2.24017.Vlll.1941; JJrevct nr. l/7.Vl//.1941;

Onlinul „Mihai Viteazul" ci.I. - ID.Nr. 2.352/bis/21. Vll/.1941; Drcvct nr. 2/21. Vl//.1941;

Ordinul ,,Virtutea cu Spade, în !oale clasele - ID. Nr .. l.132/3.Xll.1941; Drevei 11r.

610/1941

2. Ordine medalii de pace române:

Ordinul „Coroana României" Marc Cruce - ID.Nr. 1.158/1938;

Ordinul „Steaua României" ci. a III-a - ID. Nr. J.696/1925;

Ordinul „Coroana României" ci a III-a -1.D. Nr. 3.782/1924;

Medalia „Virtutea ci.I - I.D. Nr. 5.852/1913; /Jrevd Nr. 731/1913;

.,Semnul Onorific" de Aur de 25 ani - I.D. Nr. 1.456/1923; /Jrc:vet Nr. 1.213/1923;

Medalia 1906 -1.D. Nr. 5.384/1906;

Medalia - I.D. Nr. 2.305/1923;

.,Marc Cruce" a Ordinului „Carol I" (gradul de Cavaler) -1.D. Nr. J.534/15./.1941.

l. Ordine medalii de straine:

Ordinul „Legiunea de Onoare" în gradul de Cavaler (2) - /Jrevcl ;111toriz. Nr. 12.293/19 I 7

Ordinul „Sf. Stanislas" ci. a III-a - /Jrcvl'I ,wtoriz. Nr. 13.125/1917

Ordinul „Sf. Vladimir" ci. a IV-a cu Spade Funda Rus. - lJrc..•vct :wtoriz. Nr. 7.751/1917

Ordinul „Coroana Italici în gradul de Cavaler - JJrc..·vct .wtoriz. Nr. 4.309/1918

Ordinul „Sf. Mihail Sf. Gheorghe" în gradul de comandor (Englez) - /Jrevcl auloriz. Nr. 6.710/

1918

Ordinul „Sf.Stanislas" ci. a II-a cu Spade Rus. - /Jrevcl m1toriz. Nr. 390/1918

Ordinul „Sf. Stanislas" ci. a II-a cu spade Rus. - JJrc..·vct autoriz. Nr. 2.454/1918

Înscnmclc Crucii de cu ciln\ic pc (Francez) - /Jrcvc/ ;111toriz. Nr. 1.512/1920

Ordinul „Sf. Ana" ci. a II-a cu Spade - /Jrcvc/ ,wtoriz. Nr. 1.094/19 I 8

Ordinul „Victoria" grad Comandor

Ordinul „Leopold" (11clgian) grad Comandor

Crucea Neagra (11clgian) grad oli\cr

Mareic Cordon al Ordinului „Sf. Mauriciu" IL.alian

Crucea de Cavaler al Ordinului „Crucea de Fier" în clasele: .,Cavaler", I, a li-a, 6.

VIII. 1941.

Marca Cruce cu Spade a Ordinului „Trandafirul Alb" al finlandci, I Ielsinki, 10. XII. 1941.

2. Ordine medalii de pace straine:

Ordinul „Polonia Rcslilul.a", ci. a III-a - /Jr~•vct ;111/oriz. Nr. 27.496/1922

Ordinul „Polonia Rcsliluta" Marc Oli\cr - JJr~·vct('!) Nr/1930

Ordinul „Coroana Iugoslavici" Marc Cruce - /Jrevcl orig. Nr. 4.277/1933

Crucea de Onoare ci.I cu Spade a Ordinului „Casei de llohcnzollcm"

Marca Cruce de Merit a Ordinului Militar Ospitnlicr Suveran a „Sf. La;,A'ir'' al Ierusalimului

(Spaniol) - JJrevcl autoriz. Nr.E-4125.X.1940

122 Jon ;\11/oncscu, militar şi diploma/

şi

Şcoala Militară şi

Roşiori.

Roşiori,

Roşiori,

Cislău;

Roşiori,

Şcoala Superioară Război,

Roşiori,

Roşiori,

detaşai

căpitan, Căl[1raşi,

detaşai

căpitan, Şcoala

căpitan,

Şcoala

Roşiori;

Şcoala Specială

Şcoala

at.1şat

at.1şal

Şcoala Superioară

şi

Şcoala

Brigăzi Roşiori, rămas Şcoli

Război

Brigăzi

Şcoala Superioară

şeful şi

desărcinai şef şi

şi

preşedinte Miniştri.

efectuală

înăl\îndu-se

mareşal.

Servicii diverse pozitii:

01.07.1902, elev de Infanterie Cavalerie. D.M. nr. 208;

01.07.1904, în activitate, sublocotenent, Regimentul 1 I.D. nr.2 178;

01.04.1908, în activitate, sublocolcncnl, Regimentul 10 I.D. nr. 36;

10.05.1908, locotenent, Regimentul l I.D. nr. 1 528;

14.06.1908, locotenent, Herghelia Annalci

10.05.1909, locotenent, Regimentul 8 I.D. nr. I 676:

01.10.1909, locotenent, de D.M. 89, M.O. 15/1909:

O 1.10 .I 911, locotenent, Brigada 7 I .D. 3140:

01.01.1912, locotenent, Regimentul 4 I.D. 4 136;

nov. 1912, locotenent, M.St.M., chemai la stagiu de încercare. D.M.496/1912;

01.04.1913, Regimentul 1 I.D. 2 588, o.z. 80/1913:

01.10.1913, a face stagiul la Regimentul 38 „Neagoe Basarab", ord.M.R. 7 505:

01.11.1914, de Cavalerie, I.D. 3398, o.z. 241:

O 1.04.1915, mutat la Corpul IV Am1atl1 (al Stalului Major), I.D. 977 ,o.z. nr.:

01.11.1916, maior, de Cavalerie, I.D. 3 064/bis;

01.09.1917, locotenent-colonel, I.D. I 330. M.C.G.:

01.07.1918, locolenenl-coloncl. Regimentul 7

Ol.I 1.1920, locotenent-colonel, de Cavalerie;

01.04.1921, colonel, I.D. 1 525; Special.1 de Cavalerie:

30.08.1022, colonel. Mareic Stat Major, militar în Fran\a:

01.07.1923, colonel, Marele Stat Major, milit.rr, Londra:

01.10.1926, colonel, Centrul de Instruc1ic al Cavalcrici, I.D.

15.07.1926, colonel, de R;1zboi (Director) I.O. 2.333/1927, M.Of. 158/1927;

01.10.1928, colonel, secret.ir general M.R., D.M. 775/928, M.Of. 221/928 25 412/928, M.Of.

239/928;

12.11.1928, colonel, Superioarf1 de R;1zboi (Director);

01.04.1929, mutai ca comandant al 5 I.D. 861/1929: ca director al

Superioare de conform ordinului general nr. 32 din 19.01.1928 al M.A.

10.05.1930 mutat ca comandant al Brig.1zii 8 Cavalerie, ordinul Inspectoratului General al

Cavaleriei 1rr. 3.428 din 12.V .1930;

21.06.1930, mulai ca comandant al 6 Cavalerie, I.D. 2.235/1930;

10.05.1931, înaintai la grndul de general. ord.M.A. Secret. GI. nr. 1.040/1931;

08.07.1931, general, de R,1zboi, ID. 2.352/1931;

15.07.1933, comand,mlul Diviziei 3 Infanterie, I.D. 1.965/1933;

01.12.1933, M.St.M. prin delcgalic cdl. D.3;

11.12.1934, din func\ia de al M.Sl.M. r[1mas cdl. Divizia 3 Infanterie.

O 1.11.1937, mutai la Comandamentul 4 Teritorial;

25.12.1937, înainlal general de divizie, I.D. 4.290/1937;

28.12.1937, general de divizie, M.Ap.N .. I.D. 4.322/1937:

06.06.1940, aprobai demisia din cadrele active ale amialci repartizat ca ofi\cr de rezerva la

M.St.M. de la dispozi\ia M.Ap.N .. I.D. 2.014/1940

04.09.1940, numit al Consiliului de I.D. 3.051/1940;

05.09.1940, investii cu depline puteri pentru Conducerea St.atului Român. I.D. 3.053/1940;

16.09.1940, se anulcaz..i trecerea în pozi\ia de rezerv,, prin demisia prin I.D. 2.014/

1940, la gradul de general de corp de amiat."a pc dala Decretului, cu vechimea de

la 1 iunie 1940, I.O. 3.155/16.IX.1940, ordin de zi 1rr. 383/1940;

10.02.1941, general de am1al.i, confom1 I.D. 341/18.11.1941. în activitate, la Conducerea Stalului;

22.08.1941, avansai la gradul de wnfom1 I.D.R. 2.352 din 21.08.1941.

Capitolul III

,IRĂSNAVA NUMIRI ÎN FUNCŢIE,

,IŢAROCED COMUNICATE OFICIALE

1

şi na\ională

fa\ă şi sănătale

şi

um1ăloarcle înaintări şi

CĂPITAN

Roşiori,

Călăraşi.

Război însărcinai

fa\ă.

CAROLi

Prin gra\ia lui Dumnezeu voin\a REGE AL ROMÂNIEI

La toti de cei viitori,

Avînd în vedere Legea asupra înainlftrilor în armaL;; Asupra raportului Ministrului Nostru

SccreL'lf de St.al la Departamentul de Rf1zlx)i sub no. 235 - 6 apr. 1913

Am decret.al decret.tun:

Ari. 1 - Se fac pc ziua de 1 aprilie 1913 de oli\eri generali, superiori

inferiori:

II.CAVALERIA

u\ GRADUL DE

Antonescu Ion din Regimentul 4 locotenent de la 10 mai 1908, la vacan\a cc este în

Regimentul 1

Art. 2 - Ministrul Nostru Secret.ar de St.al la DcparL1111cntul de este cu

cxecuL'U"ea decretului de

Dat în Bucureşti la 6 aprilie 1913.

No. 2960

CAROL

Ministru de Război

General de Divizie

/indescifrabil/

(A.M.Ap.N., fond 3042, dosar nr. 3033/1913, f. 44)

2

şi

şi sănătale

MiliL'lră";

şi

Acordăm Milit.ară" următori:

luna.tipăC Călăraşi.


CAROLi

Prin gra\ia lui Dumnezeu voin\a na\ional.1 REGE AL ROMÂNIEI

La toti de fota cei viitori,

Avînd în vedere regulamentul medaliei „Virtutea Asupra raportului Ministrului

Nostru Secret.ar de St.al la Departamentul de RftZboi sub no. 8329 - 7 oei. 1913,

Am decretai decrelfun:

Art. 3. - dreptul de a puri.a „Virtutea de Aur, de pace, la

ANTONESCU ION din Regimentul I

Ari. 5. - Ministrul Nostru Secret:ir de St.al la Departamentul de este cu

execut.arca decretului de fa1,;.

ş Dai în castelul Pele la 7 octombrie 1913.

No. 5852

CAROL

Ministru de Război

General de Divizie

/indescifrabil/

(A.M.Ap.N., fond 3042, dosar nr. 3035/1913, f. 106)

124 1011 A11toncsc11, milit<1r şi diplomat

3

şi na\ională

fa\ă şi sănătate

înaintărilor armată.

Război

şi decrelăm:

următoarele înainlări

însărcinat

fa\ă.

r-ERDINAND I

Prin gra\ia lui Dumnezeu voin\a Rege al României.

La to\i de cei viitori,

A vînd în vedere legea asupra în Asupra raportului ministrului Nostru

secretar de stal la Departamentul de sub No.8182.

Am decretat

Art. I. - Se fac, pe ziua de I Septembrie 1917, de ofi\eri activi din toate

armele;

Cavalerie

Maiori la gradul de locolcncnl colonel

Antonescu Ion

Art. 2. - Ministrul Nostru secret.ar de Stat la Departamentul <le Rflzboi este cu

executarea decretului <le

Dai <le Mareic Cartier General, la 13 noiembrie 1917

No. 1330

FERDINAND

Ministru <le Război

General de divizie C. Iancovescu

(,.Monitorul Oficial", No. 195, joi 16/29 noiembrie 1917, p. 2056-2063);

(Arh.M.Ap.N., fon<l 3042, dosar 3056, 1917, f. 39)

4

şi na\ională

fa\ă şi sănătate

Război

şi <lcrclăm:

şi

Roşiori


fa\ă.

FERDINAND I

Prin gra\ia lui Dumnezeu voin\a REGE AL ROMÂNIEI


Asupra Raportului Ministrului nostru secret.ar <le st.al la Departamentul <le sub No.

8646 - 10 Iul. 1918

Am <lccrclat

Art. I. - Se fac, pc ziua <le I iulie 1918, um1f1loarclc repartizflrÎ <le ofi\eri superiori din

infanterie, cavalerie artilerie prcvazu\i mai jos:

CAVALERIE

Lt. colonel ANTONESCU ION - Regimentul 7

Art. 2. - Ministrul Nostru Scnclar <le St.al la Departamentul <le cslc cu


Dai la llicaz la 10 iulie 1918.

Nr. 1773

Ferdinand

Ministru <le Războiu

General /indescifrabil/

(Arh. M.Ap.N., fond 3042, dosar 3060/1918, f. 271)

5

FERDINAND I

Prin gra\ia lui Dumnezeu şi voin\a na\ională, Rege al României,

La to\i de fa\ă şi cei viitori, sănătate

Asupra raportului ministrului Nostru Secretar de St.al la Departamentul <le R.-1zboi sub No.

14202 <lin 20 august 1918;

Am decret.al şi decretăm:

Art.I - Conferim dreptul <le a purta la dccora\iunilc <le r.-1zboi panglica <le ,,Virtutea Militară"

rolirolă1mu oli\cri superiori şi inferiori după cum urmcazI1; Ordinul „Steaua Romfmici" cu spade

în gradul <le ofi\cr cu panglica <le „Virtutea Militară".

Lt. col. Antonescu Ion <le la Mareic Cartier General.

Pfat.1 şi r.lsplata istorici 125

Război însărcinează

fa\ă.

Iaşi

Război

duminică

Art.II - Ministrul Noslru Secretar de St.al la Departamentul de se cu

executarea decretului de

Dat în la 20 august 1918

FERDINAND

No. 2171

Minislru de

General C. Ilârjcu

(.,Monitorul Oficial", No. 187, 11/24 noiembrie 1918, p. 3280- 3282)

6

pusă vicprcşcdinlc Miniştri,

străine,

şi

sîmbălă

Cancelaria Ordinelor

Prin înalta rczolu\ic pc raportul domnului al Consiliului de

ministru al afacerilor cancelar al Ordinelor, sub no. 5619/1918. M.S. Regele a binevoit a

autoriza, potrivit art. 12, aliniatul III din Conslilu\iunc, persoanele ale c:iror nume sînt ar:1talc mai

jos de a purta însemnele dccora\iunilor str.iinc mcn~onalc în dreptul lor:

Or<linul „Sf. Mihail Sf. Gheorghe (englez) în gra<lul de Comandor;

Ll. col. Antonescu Ion, <le la Mareic Cartier General

(.,Monitorul Oficial", nr. 248, 2115 februarie 1919, p. 4973)

7

RĂZBOI

şi

fală şi sănătate

Război

şi

război um1ătorilor şi

<lupă

luptă şef

glorioasă

Război însărcinat

fa\ă.

MINISTERUL DE

rERDINAND I

Prin gra\ia lui Dumnezeu voin\a na\ionalâ Rege al României,

La lo\i de cei viitori,

Asupra raportului ministrului nostru secret.ar <le st.al la Dcpart.amcntul de sub nr.

25909 <lin 31 <lcccmhric 1919, Am <lccrcl.al <lcl·rct.im:

Art. I. - Conferim <lccom\iunilc de oli\cri superiori, inferiori, precum

gradelor inferioare, astfel cum um1cazf1:

Ordinul milit.rr „Mihai Viteazul" clasa a III-a

Locotenentului colonel Antonescu Ion <le la Mareic Cartier General, pentru concursul eficace

<lat pc cîmpul <le Înaltului Comandament în calitate de al Biroului Opcra\ii al Marelui

Cartier General în timpul ofensivei din 1919 care s-a terminal prin intrarea a armatelor

române în Uu<lapesta.

Art. IV. - Ministrul Nostru secret.li' <le St.ii la Dcpart.uncntul <le este cu


Bucureşti Dai în la 31 decembrie 1919.

No. 5454

FERDINAND

Ministrul <le Război

general <le brigadă

Ion Răşcanu

(.,Monitorul Olicial", Nr. 229, vineri 6 februarie 1920, p. 11806)

8

MINISTERUL AFACERII.OR STRAINE

Cancelaria Ordinelor

Prin înalta rczolu\iunc pusă asupra raportului domnului ministru ad-interim al afacerilor

,eniărts cancelar al ordinelor, sub no. 2512/920, M.S. Regele a binevoit a autoriza persoanele

notate mai jos să poarte însemnele <listinc\iunilor onorilicc arăt.tic în dreptul fiecăruia:

Crucea <le rJzboi (franceză) cu cit.1\ic pc armata

Locotenent colonel Antonescu I., şeful biroului opera\iunilor <le la Mareic Cartier General.

(,,Monitorul Olicial" nr. 264, 20 martie 1920, p. 13080).

126 Ion A11l011cscu, militar şi dip/011w1

,itşerucuB 19 noiembrie 1920

Ministerul de Război

,luzăV

Ferdinand

Lista locotenentiJor colonei din toate armele admişi

la comaoclA de regiment provizorie

9

Cavaleria

Antonescu Ion, l septembrie 1917, comandantul Şcoli Speciale de Cavalerie

11 noiembrie 1920 Nr. 31300

Ministrul de Război

General de Brigad[1 Ion R;işcanu

(.,Monitorul Olicial", nr. IR3, simb:-.t.i 20 noiembrie, p. 5870)

10

,itşerucuB 10 martie


Se aprobă,

Ferdinand

Tabel de înaintare pentru locotenentu colonei la gradul de colonel

işimda pe anul 1919/1920 şi men\inup pe anul 1920/1921

Cavaleria

Antonescu Ion, locolenenl colonel de la I septembrie 1917

( .. Monitorul Ofo.:ial", nr. 269, vineri 11 martie 1921, p. l l 9RR)


11

FERDINAND I

prin gra\ia lui Dumnezeu şi voinia na\ional[1, Rege al României

La top de fală şi cei viitori, sănătate

Asupra raportului ministrului nostru secret.ir de stal la Departamentul de R[izboi sub nr. 912

din 9 aprilie 1921, Am decretat şi decret.im:

Art. I. - Se inal!ă la gradul de colonel pc ziua de I ianuarie 1921, cu vechime de la I aprilie

1920, locolenen\ii coloneii din toate am1ele, dupi1 cum um1ea;,A1:

Cavalerie

Antonescu Ion, locolenenl-colonel de la I septembrie 1917, şef ul de st.11 major central ins I.

cavaleriei.

Art. li. - Ministrul nostru secret.ir de st.ii de la Departmnenlul de R[1zboi este îns[ircinal cu

executarea decretului de fa\ă.

Dat în Burnreşti la 9 aprilie 1921.

No. 1525

FERDINAND

Ministrul de R;izlx.)i

General de Brigadă,

Ion Rf1şcanu

(.,Monitorul Olicial", Partea 1-a, Nr. 9, mar\i 12 aprilie 1921. p. 33R-339)

12

STRĂINE

pusă străine,

MINISTERUL AfACERILOR

Cancelaria ordinelor

Prin înalta rezolu\iune pc raportul domnului ministru al afacerilor cancelar al

ordinelor, sub nr. 24727 din 30 mai 1922, Majest.1tea Sa Regele a binevoii a aulorilA'I potrivit art.

Plata şi r;lsp/ata istoriei 127

şeful um1ăloarele

12, alineatul m din Constitu\ie de a purta însemnele Ordinelor „Polonia Restituta" men\ionatc în

dreptul lor, ce li s-a conferit de stalului polonez, pc persoane:

Clasa am-a

Colonel Antonescu Ion

(.,Monitorul Oficial", vineri 1 decembrie 1922, p. 8953)

13

şi na\ională,

fat,ă şi sănătate

şi

Şcoli numeşte

iaşata

ştat Război însărcinat

fală,

Bucureşti,

Război,

Măr<lărescu

Ministerul de RAzboi

FERDINAND I

prin gra\ia lui Dumnezeu voin\a Rege al României.

Ul toti de cei viitori,

Asupra raportului ministrului Nostru secretar de stal la Departamentul de R,izboi sub nr.

37615 din I ianuarie 1923.

Am decretat dccreliun:

Art. I. - Colonelul Antonescu Ion, Comandantul Speciale de Cavalerie, se

militar la Londra pc ziua ele I ianuarie 1923.

Art.II. - Ministrul Nostru secretar ele la Departamentul de este cu

executarea decretului de

Dat în la I ianuarie 1923.

FERDINAND

No. 23

Ministrul de

General de divizie

GL-orgc

(.,Monitorul Oficial", no. 218, Partea 1-a, joi 4 ianuarie 1923, Supliment, p. 10360-10361)

14

Aprobări MAIESTĂŢI alăturatul

desărcinarea

taşata

MAIESl'AŢI şi

RĂZBOI

RAPORT I.A MAJESf A TEA SA REGELE

SIRE,

Cu cel mai profund respect supun Înaltei a VOASTRE,

proiect ele Înalt Decret, relativ la colonelului ANTONESCU ION, clin funqia ele

militar clin Anglia.

Sunt cu cel mai profund respect SIRE, AL VOASTRE, prea plecat supus

servitor

MINISTRU DE

General ele divizie

/in<lcscifrab ii/

LUfEŞ SERVICIULUI PERSONALULUI

Colonel

/N. Ncgreanu/

25001 - 14 iulie 1926

(A.M.Ap.N., fon<l 3042, dosar nr. 3099/1926, f. 219)

15

FERDINAND

Asupra raportului Ministrului Nostru Secret.ar ele Stal la Departamentul ele Război sub no.

25001/1926; Am decretat şi clccrcl.'un:

Art. I. - Colonel Antonescu Ion, ataşatul militar din Anglia, se clcsărcincaz.'i din această

func\ic, pc <lata <lccrctului ele fa\,i, rcpartizînclu-sc la Mareic Stat Major.

128 1011 A11to11csc11, militar şi diplomat

Art. II. - Minislnll NoslrU Secretar de Stat la Departamentul de Război însărcinat faţă.

Bucureşti este cu

executarea decretului de Dat în la 14 iulie 1926.

Nr. 3058 Ferdinand I

16

FERDINAND

MINISTRUL DE RAZDOI

General de divizie

/indescifrabil/

(A.N.Ap.N. fond 3042, dosar 3099, f. 220)

Asupra raportului ministrului nostru secretar de stal la Departamentul de Rftzboi sub no.

Am decret.al şi dccrcUim:

Art. 1.- Pc ziua de 1 octombrie 1926 se fac următoarele mut[1ri de ofi\cri superiori în

interesul serviciului, după cerere şi ca m;1sură disciplinară.

- ÎN INTERESUL SERVICIULUI-

Cavaleria

- Colonei-

Război însărcinat fa\ă.

- Antonescu Ion - de la Mareic Stat Major, ca comandant al Centrului de instruc\ic al

cavaleriei.

Art. II. Minislnll nostru secretar de stat la Departamentul de este cu

executarea decretului de Dat în Sinaia la 21 septembrie 1926.

Nr. 3196 FERDINAND

MINISTRUL DE RAZDOI

General de divizie

/indescifrabil/

(A.M.Ap.N .. foml 3042, dosar nr. 3099/1926, f. 224. 225)

17

FERDINAND I

prin gratia lui Dumnezeu şi voin\a na\ională REGE AL ROMÂNIEI

La tol,i de faţa şi cei viitori, sănătate

Asupra raportului ministrului nostru secretar de stat la Departamentul de Război sub nr.

47720- 31.12.1926.

Am decretat şi dccrct[un:

Art. I. - Pc data decretări de fa\ă, se fac următoarele mutări de ofi\eri superiori şi inferiori,

din toate am1cle, după cum um1cază:

- ÎN INTERESUL SERVICIULUI -

Cavaleria

-Colonei-

- Antonescu Ion, comandantul Centrului de instruc\ic al cavaleriei, ca comandant al Regimentului

9 Roşiori.

Art. II. Ministrul noslrU sccrclar de stal la Departamentul de R;·1zboi este însărcinat cu


Ducurcşli Dat în la 31 decembrie 1926.

Nr. 4176 FERDINAND

MINISTRU DE RAZl10I

General de divizie

/indcscifrnbil/

(A.MAp.N„ fond 3042. dosar 3100/1926. f. 367)

.iobzăR

Plata şi rilsplata istorici

129

18

şi voinţa naţională,

fal,ă şi sănătate

Război

şi

următoarele mutări

şi după um1cază:

Roşiori. Şcoli

FERDINAND I

prin gratia lui Dumnezeu Rege al României,


Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul de sub no.

29244 din 1927.

Am decretat dccrcu:un:

Art. I. - În interesul serviciului, pc ziua de 25 iulie 1927, se fac de ofi\cri

superiori ofi\cri generali, cum

Colonei

Antonescu Ion, comandant al Regimentului 9 ca comandant al Superioare de

Art. II. Ministrul Nostru secretar de ştat la Departamentul de Război este însărcinat cu


Dat la Sinaia, la 16 iulie 1927.

FERDINAND

No. 2333

Ministrul de Război

General de Divizie adj.

P. Angelescu

(.,Monitorul Oficial", Partea I, No. 158, 20 iulie 1927, p. 9898; Arh.M.Ap.N., fond 3042, dosar

3403, 1927,f. 288)

19

şi na\ională,

fal,ă şi sănătate

Război,

lurămun

şi

Şcoli Război, numeşte

Război

Război însărcinat

lucurcşti

MIHAI I

Prin gratia lui Dumnezeu voin\a Rege al României


Asupra raportului Ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul de sub

37223 din 19 octombrie 1928.

Am decretat decret.im:

Art.I - Colonelul Antonescu Ion, comandantul Superioare de se în

func\ia de secretar general al Ministerului de pc ziua de I octombrie 1928.

Art.II - Ministrul nostru secretar de Stat la Departamentul de este cu

aducerea la îndeplinire a prezentului decret.

Dat în la 19 octombrie 1928.

În numele Majcstă\i Sale Regelui Mihai I

Nr. 2542

Nicolae, Principe al României

Miron, Patriarhul României

Gh. Buzdugan

Ministru de Război, General de Divizie adjutant Paul Angelescu

(.,Monitorul Oficial", partea I. nr. 239, joi 25 octombrie 1928, p. 8834)

20

CAROL AL Il-LEA

Prin gra\ia lui Dumnezeu şi voin\a na\ională, Rege al României

La to\i de fală şi cei viitori, sănătate

Asupra raportului Ministrului Nostru de Stat la Departamentul Amrnlci cu Nr. 34549 din 21

iunie 1930,

Am decretat şi dccrct.'un:

Articolul I - Pc ziua de 30 iunie 1930 se foc um1ătoan:lc mutări de ofi\cri superiori în

inlcrcsul serviciului, după cum um1cază:


Colonel Antonescu Ion, de la comanda lrigăzi 5 cavalerie la comanda lrigăzi 6 cavalerie.

Articolul II - Ministrul Nostru secretar de stat la Departamentul Armatei este însărcinat cu

executarea decretului de faţă.

Dat în Bucureşti la 21 iunie 1930

Nr. 2235

Ministrul Armatei

General de divizie adjutant, N. Condccscu

(,,Monitorul Oficial", partea I-a, nr. 136, luni 23 iunie 1930, p. 4615)

21

CAROL AL II-LEA

Prin gratia lui Dumnezeu şi voin\a na\ională REGE AL ROMÂNIEI

La top de fată şi cei viitori, sănătate

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Armatei sub nr.

25785 din 9 Mai 193 l.

Am decretat şi decretăm:

Art. 1 - Pe ziua de 10 Mai 1931, următori colonei se înalţă la gradul de General de Brigadă,

ăpud cum urmează:

ANTONESCU ION

l. IV. 1930 Comandantul lrigăzi 6-a Cavalerie

Art. 2 - Ministrul Nostru Secretar de Stal la Departamentul Anualei este însărcinat cu

executarea decretului de faţă.

Dat în Bucureşti, la 9 Mai 1931.

Nr. 1592

MINISTRUL ARMATEI

General de Divizie /indescifrabil/

(Arh. M.Ap.N., fond Î.D. Regale, voi. Wl931, nr. inv. 119, f. 279)

22

hotăn"'t:

Şcoala Superioară

,iobzăR

Preşedinte

Şcoli Război

Prin decizia Ministerului or. 1 331 din 7 februarie 1934 s-a

l. Art. I - Comisia de examinare pentru concursul de admitere în de

promo\ia 43-a, se compune din:

l . - general Antonescu I.

4. Art. IV - Dircc\ia Superioare de va executa prezenta decizie.

(.,Monitorul Oficial", nr. 33, 20 februarie 1934, p. 455)

23

MINISTERUL APARARII NAŢIONALE

Prin Decret Regal nr. 2916 din 31 octombrie 1933 se aprobă numirea ca membri în Consiliul

Superior al Armatei a următorilor generali de divizie, comandan\i de corp de anualii:

Cu vot deliberativ; Generali de divizie, inspectori generali de aimală

General de brigadă Antonescu Ion

(,,Monitorul Oficial", nr. 256, 6 octombrie 1934, p. 6810)

24

MINISTERUL APĂRĂRI NATIONALE

Se aprobă

CAROL

Tabel cuprinzîod generalii de brigadă admişi la înaintare pe anul 1937-38

Generalii de brigadă caractcriza\i „Merită a înainta" pc anul 1937-38

Antonescu Ion, 10 Mai 1931

Nr. 45475/1937, Decembrie 24

Prin Decret Regal nr. 4290, din 24 decembrie 1937, se înalţă la gradul de general de divizie

pc data de 25 decembrie 1937, următori generali de brigadă:

.irtşiniM

Plata şi rllsplata istorici 131

Antonescu Ion, 10.V.1931

(.,Monitorul Oficial", partea I-a, nr. 300, anul CV, 29 decembrie 1937, p. 9 670; .,Monitorul

Oa.-.tei", nr. 20, anul LXXVII, 1 ianuarie 1938, p. 1 234)

25

lulaşeraM Curţi um1ătoarclc:

după audienţă

Armată laşi.

,itşerucuB

MESAJE REGALE

Comunicate ale Ca.-.ei Militare Regale

Comunicat or. 104

Regale face cunoscut

În amiaza zilei de 27 decembrie 1937, Majestatea Sa Regele a primit în pe dl.

general Antonescu Ion, comandantul Regiunii Teritoriale a Corpului IV

27 decembrie 1937

(.,Monitorul Oficial", partea I-a, nr. 300, anul CV, 29 decembrie 1937, p. %70)

26

şi na\ională,

faţă şi sănătate

dnîzăV

şi decretăm:

miniştri noştri

Apărări

Preşedintele Miniştri însărcinat

Bucureşti

eletnideşerP Miniştri

CAROL AL II-LEA

Prin gra\ia lui Dumnezeu voin\a Rege al României,


decretul nostru nr. 4321 din 28 decembrie 1937;

Pc baza art. 88 din Constilu\ie

Am decretat

Art. I - Sînt numi\i secretari de stat, domnii:

General de divizie Ion Antonescu la Departamentul Na\ionale.

Art. II - Consiliului Nostru de este cu executarea acestui

decret.

Dat în la 28 decembrie 1937

Nr. 4322

CAROL

Consiliului de

Octavian Goga

(.,Monitorul Oficial", Partea I-a, nr. 299, 28 decembrie 1937, p. 9 665-9 6(,6)

27

MIHAIi

Prin gra\ia lui Dumnezeu şi voin\a na\ională, Rege al României

La to\i de fală şi cei viitori, sănătate

Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat al Apărări Na\ionale cu Nr. 93168 din

13 februarie;

În baza dispozi\iilor decretelor legi cu nr. 3052 din 5 septembrie şi nr. 3072 din 7 septembrie

1940 privitor la prerogativele regale;

Am decretat şi decretăm:

Art. I - Înăl\ăm la gradul de general de am1ală pc data de 5 februarie 1941 pc generalul de

corp de am1ală Antonescu Ion, Conducătorul Statului Român şi Preşedintele Consiliului de

Apărări însărcinat

Uucureşti

Apărări

Armală

Art. II - Ministrul Nostru secretar de stat al Na\ionale este cu executarea

prezentului decret regal.

Dat în la 18 februarie 1941

MIHAI

Ministrul Na\ionalc

General de Corp de adjutant

I. Iacobici

Nr. 341

132 1011 Antonescu, militar şi diplomat

şi na\ională,

fa\ă şi sănătale

Apărări

Dunări" baretă publicată

şi

şi decretăm:

acordă Dunări" baretă

armată Conducătorul şi preşedintele

Miniştri, căpitanului această

Apărf1ri însărcinat

MIHAIi

Prin gra\ia lui Dumnezeu voin\a Rege al României


Asupra raportului ministrului Nostru secretar de stat al Nationale sub Nr. 93008 din

13 februarie 1941.

Avînd în vedere dispozi\iunile înaltului d1."CTCt nr. 3870 din 27 octombrie 1939 privitor la

acordarea dreptului de a purta Crucea „Trecerea cu „Tradi\ia" în

Monitorul Oficial Nr. 250 din 28 octombrie 1939.

În baza dispozi\iunilor decretului lege cu Nr. 3052 din 5 septembrie 3072 din 7 septembrie

1940 privitor la prerogativele regale,

Am decretat

Articolul I - Se de Noi dreptul de a purta Crucea „Trecerii cu

„Tradi\ia" generalului de Antonescu Ion, Statului Român

Consiliului de ca descendent fiu al Antonescu Ion, decorat cu cruce.

Articolul II - Ministrul Nostru secretar de stat al Na\ionale este cu

executarea prezentului decret regal.

Dat în Bucureşti la 18 februarie 1941

Nr. 343

Mll-lAI

Ministru Apărări Na\ionale

General Corp de Armată adjutant, Iosif Iacobici

(.,Monitorul Oficial", Partea I-a, nr. 42, 19 februarie 1941)

28

Al'NIDEŞERP

şi na\ională,

fată şi sănătate

Preşedintelui Miniştri şi

şi

şi şi

„Mareşal şi

înaintărilor

şi decretăm:

şi bătaie războiului

răsărit, Am1ală Conducătorul

şi

Mareşal

etnideşerpeciV şi Prcşe"dintc Miniştri,

:irtşiniM

Armată

Brigadă

Armată

Buşilă

DECRErE REGALE

CONSILIULUI DE MINI~TRI

MIHAIi

Prin gratia lui Dumnezeu vointa Rege al României.


Asupra raportului interimar al Consiliului de al întregului Guvern cu

Nr. 86498 din 21 August 1941,

În baza dispozi\iunilor decretelor-legi Nr. 3052 din 5 Septembrie Nr. 3072 din 7 Septembrie

1940, privitoare la prerogativele regale Nr. 1799 din 21 Iunie 1941 Nr. 1916 din 29

Iunie 1941;

Avînd în vedere legea de crearea dcmnit.'\\ii de României" dispozi\iunilc art. 35

din legea asupra în Armata de Uscat din 1939,

Am decretat

Art. I - Pentru servicii aduse Patriei Tronului pc cîmpul de în conducerea

nostru pentru dcsrobirea hotarelor de Generalul de Ion Antonescu,

Statului Român Comandantul de Cftpctcnic al A.miatei, se înal\,1, pc ziua de 22 August 1941, la

demnitatea de al României.

Dat în Sinaia la 21 August 1941 .

MIHAI

ad-interim al Consiliului de

Mihai A. Antonescu

General de Corp de Adjutant Iosiflacobici,

General de Divizie Dumitru Popescu

General de Divizie Radu Rosetti

General de Stoenescu Nicolae

General de Corp de Ion Sichitiu

Prof. Dr. P. Tomescu

Const. C. Stoicescu

Ion C. Marinescu

Constantin D.

Nr. 2 352

Plata şi rilsplata istorici 133

către

tradiţie, dă şi Comandanţi

ăs primească, bălaie, înaltă

Mareşal.

luminoasă româneşti, apăral-o

iş

şi-a lingă şi

einelcpăC oştirilor biruin\ă, şi pînă

noşlri ostaşi, luptă.

mărturisire bincuvînlări că să voinţa

iţătseiaM exprimată şi dorinţa să

Raport M.S. Regele,

Sire,

O care neamurilor mîndrie armatelor glorie, face ca Marii de Oasle

pe cîmpul de dcmnilalca cea mai pe care o poale da cariera annelor.

rangul de

Generalul Antonescu esle expresia a carierei mililare pe care a

a ridical-o prin fapla lui.

El înscris în istorie, pe meritele de ziditor de Neam lillul de Comandanl de

al desrobitoare pe care Ic-a condus la slind de la 22 lunie azi

prelulindeni în mijlocul bravilor în

De aceea, ca o a de la Palrie, am socolil trebuie unim

Voastre, mic, cu întregului Guvern, pcnlru ca supunem Maiesiţăt

Voastre, pcnlru Inatu scmnălură, alălural proic<.:l de dccrcl regal, prin care se acordă

Generalului Anloncscu, pcnlru servicii aduse Palrici şi Tronului, pe cîmpul de bălaie în conducerea

războiului noslru desrobiLor, la răsăriL, demnilaLca de Mareşal al României.

Sînt al Maiestăţi-Voastre, prea plccal şi prea supus servitor,

etnideşerpeciV şi Prcşc<linLc, ad-interim, al Consiliului de Minişlri,

Mihai A. Antonescu

:irtşiniM

General de Corp de Armată A<ljulanl Iosif Iacobici

General <le Divizie Dumitru Popescu

General de Divizie Radu Rosetti

General de Brigadă Stoenescu Nicolae

General Corp de Anuală Ion Sichitiu

Prof. Dr. P. Tomescu

Const. C. Stoicescu

Ion C. Marinescu

Constantin D. Buşilă

Nr. 86439/1941. August 21

NAŢIONALE

graţia şi voinţa naţională,

şi sănălate

Apărări Naţionale

dispoziţiunilor şi

înlinţarea

iş

şi

Armată

Conducălorul şi Căpclcnic

excepţionale şi

şi

bolşevice şi sovietică populaţiei şi

şi jertfă situaţile prezenţa

şi dispoziţile luptă, unităţilor

Ap;irări Naţionale

faţă.

Apărări Naţionale,

Armată

MINISTERUL APARAR.Il

MIHAI I

Prin lui Dumnezeu Rege al României,

La lo\i de fa\A cei viitori,

Asupra raportului minislrului Noslru secretar <le Stal la Dcparlamentul cu

Nr. 41751 din 20 August 1941;

În baza Decretelor-Legi Nr. 3052 <lin 5 Septembrie Nr. 3072 <lin 7 Septembrie

1940, privitoare la prerogativele Regale;

Avîn<l în vedere Înallul Decret Regal Nr. 3249 <lin 21 Decembrie 1916, privitor la

acordarea Ordinului Militar <le Rf1zboi „Mihai Viteazul".

Am dccrclal dccrclfun:

Art. I - Conferim Ordinul Militar „Mihai-Viteazul", ci. I-a, Generalului de Antonescu

Ion, Stalului Român Comandantul <le al Armatei.

„Penlru merite cu Lolul în comanda armatelor române germane în cursul

marilor lupte de la Nislru llug, pcnlru continuarea razboiului slint, care au condus la zdrobirea

lrupelor eliberarea <le sub tirania a transnistrene, cil penlru

curajul spiritul <le manifestat în cele mai grele, cîn<l, prin sa în primele

linii <late pc cîn1pul <le a dus la victoria cele mai greu încercate·•.

Art. U - Minislrul Nostru sccrclar <le Stat la Departamentul cslc îns[ircinal

cu executarea decretului de

Dal în Sinaia la 21 August 1941.

MIHAI

Minislrul

General Corp <le Adjulanl Iosif Iacobici

Nr. 2 352

134 /011 A11to11cscu, militar şi diplomat

apăn1ri naţionale

dispoziţiunilor şi

dispoziţiunilor înfinţarea şi

Război

şi semnătură alăturatul

Armată Conducătorul şi

einetepăC

şi

şi războiului

bolşevice şi sovietică şi

şi jertfă

şi unit;iţilor

Maieslă\i-Voastre,

şi

apărări

Armată

Raportul d-lui ministru al catre M.S. Regele

Sire,

În baza decretelor-legi Nr. 3052 din 5 Septembrie Nr. 3072 din 7 Septembrie

1940;

În baza decretului Nr. 3249 din 21 Decembrie 1916, privitor la

acordarea Ordinului Militar de „Mihai-Viteazul";

Am onoarea de a supune la Înalta aprobare a Maiesuitii-Voastre,

proiect de Decret Regal, prin care se propune a se conferi Ordinul Militar „Mihai-Viteazul",

Domnului General de Antonescu Ion, Stalului Român Comandantul de

al Armatei.

Pentru merite cu totul exccptionale în comanda Armatelor Române Germane, în cursul

marilor lupte dintre Nistru Bug, pentru continuarea slint, care au condus la zdrobirea

trupelor eliberarea de sub tirania a popula\iei transnistrene, cît pentru

curajul spiritul de manifest.al în situa\iile cele mai grele, cînd prin prezenta sa, în primele

linii dispozi\iunile date pc cîmpul de lupt;i, a dus la victoria cele mai greu încercate".

Sini al

prea plecat prea supus servitor,

Ministrul na\ionale,

General de Corp de Adjutant Iosif Iacobici

Nr. 41751/1941 August 20

Capitolul IV

VARIA

ARTICOLE SCRISE DE ION ANTONESCU

ÎNAINTE DE MARELE RAZ.DOI

Înainte de războiul de reîntregire a neamului, Ion Antonescu a tipărit cîteva articole în

„Buletinul Armatei şi Marinei", revislă militară de cultură generală şi de educaiie naională. Ion

Antonescu a făcut, de altfel, parte din Comitetul de redaciie care cuprindea, pe lingă ofiieri, şi o

serie de mari pcrsonalilăli ale neamului românesc: N. Iorga, I. Slavici, I. Mehcdinli, G. Murgoci.

,mădeR în continuare, textele acestor articole.


S<IM/\K<ll.

t. Cronlu ■ nulul ttll . . . IIOIJ:Tll'l{JL

I . Cronica rallllotl dcla I li lonuaric nu .

1. Ctr.cstlunl rallflarc de aclualllalc : K•~t>otul - ·

l\c„unr-a 1lralcglcl • Kominlcl lnlr" ■

"4110, r1hbolu curopcoa . . . . . •

ln::!~:!:•c~f,_ ':a,..:o,~r• d:~•i:,:::.•cl~~

•· CtlAu,a oll\crwJul d<' rucNI : lnl,odwccrc •

S. Din •I•~ 111 lltara : Unul <lin «I plcll<>li . de Maior C. OL 11'.ANO

._ Cronica ,ollllcl delo I . li Ianuarie 1•1.1..

1. l:ducoli• na1lonall : rcalr11 .tllurvl rl1oboh1

■ I n<amLtlwl . . . . . . . . . . . 4c N. IOMGA

L l'\oincnlc de btortc nal,(onala : Ma.alui ne••

111ulul romlnnc . . . , . . . . . . de ION SU\VICI

DIKnc ; lldrlano,ol. etc.

t. Mqcuu .,lei ■ • IIOftlinllo, din firii<

N'Ch1c.

li. Cro;-.,~: .. r.~:\\\~t; . .:anUl ■ I<~ .d• "I ■ .• <I< O.. EIL !,7'EIIIAHU

n„ Cronk ■ l:conomlca·- S,O,,ltl-lllbllogralll

..• . .,------

;J!U ~ <. "î I:.\ t• ~t~i~C S \-'~A"ITI_~·. ~ ..

'J' \>Y!:l_:_~!:l\1)1~~ .: ~Ii~. . ,., i'.L'

.ăsaoirepmi

Plata şi răsplata istoriei

137

TRIPOLIT ANIA

IMPORTANfA EI MILITARĂ ŞI ECONOMICĂ

Acwn, când răsboiul Turco-Italian este oficial, dar nu şi definitiv terminal, găsim necesar şi

interesant în aclaş timp să facem câteva aprecieri generale asupra importan\ci, pc care o are

ătsaeca provincie pentru Italieni, din îndoitul punct de vedere: t.'conomic şi militar.

iŞ facem aceste aprL>cicri cu atât mai mult, cu cât atât la noi, cf1t şi aiurea s-a considerat gestul

ciniobsăr şi neaşteptat al Italienilor, ca o greşeală, a cărei consccin\c nu vor întârzia să se arate.

răveda-rtnÎ aproape toată lumea era de acord să dL-clarc că, acest tânăr, dar viguros regat, îşi

va ruina for\clc sale armate pentru cucerirea unei provincii, a cărei importan\ă militară şi econoăcim

nu va răsplăti niciodată sacrificiile făcute.

Este o eroare! şi pentru a o învedera, suntem ncvoi\i să deschidem o mică paranteză.

Aproape to\i ctă\cni sunt în masură să ştie că, răsboiul este astăzi uu mijloc şi anwnc cd diu

unn,1 şi în aclaş timp şi cd 111:u puternic, la care o \ară n.x·urgc îu ultima imlanf,1 pentru

atingerea unui w1w11.ÎI scop.

Este cel din um1ă mijloc, la care an1 zis că se recurge, lin<lcă atât 1w1ium:a, cât şi guvernu/

s,1u îşi dau pcrkx·t sc.:un,1, că el impune }t.•rtfc, ale căror grave co1St.'Ci1ţc se r.lsfr.uig asupra

activilillii momentane şi viitoare a Îlltregu/ui stal.

aşA <lar din aceasta una şi singur.I obscrva\iunc este uşor <le în\clcs, ca nimeni nu recurge la

uiobsăr decât ca ultim argumt.'nl şi munai pentru atingerea unui scop <le o imporlan\ă vădit

iŞ subliniăm urmă şti încă odal.ă că

roleaobsăr aşa şi

eniărts răsboac şi

oară

fară propăşind

şi şi urmărit acl.iş

bază şi

ilustrează şi

cauZă

.ăuodnâma Aşa trcbucştc şi

făcîn<lu-sc ncsil.ă\i şi

răspundere şi cărei

aceste <lin cuvinte pentru a se mai mult, a trecut vremea

zise pcrsoualc, pomitc pentru satisfacerea unor :1111hi1ii individuale cu totul

<le interesul comun. Aceste apar în istoric chiar <lin primele ci pagini dispar

odat.'I cu Watcrloo, cân<l Europa s-a coalizat pentru ultima - nu în virtutea unui principiu, ci

pentru distrugerea unui geniu.

De la 1815, toate popoarele, nici o <lL-oscbirc, în mo<l variabil- în raport cu

aptitudinile mijloacele lor- pc calea progresului a civiliza\ici, au s,·op, care în

ultima lui w1aliz.l arc la numai n.'vcndic,lri de ordine 1w/ioIJ.1J t.x·o1wmic.

Numeroasele conflicte armate. care în mod periodic la scurte intervale <le timp

toate paginile istorici modeme, au rn unic,l revcndic,lri 1w1ioIJ.1Jc sau t.'Cono111.Îcc, sau

dar numai în accast.'i online de idt.•i c:1ulalf1 singura adcv.lr.11:1 c,wz.1 a

conflictului Turco-Italian.

Guvcmul italian, „ecoul" unor de or<lin general de mult unmlritc, a

a~wnat greau.a a recurs la mijlocul am1elor, pentru a cuceri o provincie, a

.ă\nalropmi şi aşa făcute

prezintă import.1n\ă şi

săracă nouă sursă şi

această cauză sărac căut.1rca să

şi

în pri.mul rjnd cconomic,l apoi militar.I, era de marc, încât s.1crificiilc

vor li îndeajuns r.lspl.ltitc.

Sub raportul economic. provincia cca mai marc va constitui pentru

Italia o de bog,1/ii ,1gricolt.• industrialt.'.

Din poporul liin<l vecinic în unui trai mai omenesc, era nevoit

se cspatriczc <le câ\iva ani în urma cmigr.irilc îu mass,i mt.·rgc,w cresc.1J1d.

luăR era vădit şi înlăturarea lui nu era posibilă decât prin ,1doplarca şi unu:lrirca cu mclod.1 şi

pc~cvcn.•n1:1 a unei politici de cuceriri coloniale.

Acesta este sistemul. El este cunoscut <lin cele mai îndcpflrtalc timpuri, se pcrfcc\ionca.za pc

ărusăm cc mijloacele <le naviga\ic se <lcsvolt.i şi fac ca popoarele, cari au avut posibilitatea să-l

adopte, să cunoască cele mai Îlwltc tn.•ptc ale bog,i/iL'i, m:iririi şi putt.·rii.

ăpuD congresul de la Berlin toate \firile mari adopl:i politica de cuceriri coloni.Jlc, ridic,1

sistmwl la r.u1gul de principiu şi din ,1cc,1Sl,l c.111z.l asisl.ăm asl.ăZi la această lupt.I Îlvcrşunal,1

ăsul< în scopul asigurări „lwgfo .. ·monid pc marc". Lupta coslf1 sume fabuloase şi consccin\elc ci

înregistrate de istoric vor ocupa loc alf1turca de cele mai m;iri acte ale omenirii.

Revenind la subiectul nostru, ne întrebam, <lacă Tripolitania va oferi Italici acele izvoare <le

iţăgob economice, pc care ca caul.ă să Ic ob\ină cu atâte sacrificii.

ătirotaD <lomina\iunii Turco-Arabe, provincia este aslf1zi un pustiu imens, cu <lcsăvîrşirc

carăs şi lipsit chiar de ullima licfirirc a progresului şi civilii'l1\ici.

138 Jon Antom:St·u, militar şi diplomat

Astfel a fost cu A/gerul şi Marocul, cu Tunisul şi Egipllll, cu Asia Mică şi Arabia, cu Tracia

iş întreaga peninsulă Balcanică, toi astfd este şi cu Tripolitania.

Regiunea a cw1oscut însă timpuri u1floritoare, timpuri <le bogă\ie, progres şi civiliza\ie.

Astfel sub dominafiunea romană provincia era aşa <le bogată, încât constituia „grânarul Romei",

iş de cîlc ori se spunea de cineva că este foarte bogat, se zicea că are „hambare in Libia".

Pe lângă izvoarele istorice, dou,1 suni um1cle w1ci st.lri înfloritoare şi anume:

a) Anun1ile centre aclânc înfundate în pustiurile provinciei, acolo unde <lomina\ia turcă n-a

pulul pălrunde decât cu numele şi unde locuitorii, vcsli\ii Berberi, au continuat Lradi\ia romană şi

se găsesc astăzi într-o anumită stare de înflorire.

b) Ruinele romane, foarte numeroase şi astăzi, arată până la evidenta um1e/e w1ci civiliza/ii

fructuoase şi înaintate.

Numeroasele canale de irig,1/ic au bnlzd.11 provincia în toate dircc\iilc şi urmele lor se

întâlnesc încă la fiecare pas.

La adâncimi mici găsindu-se straturi bogate în ap.'1, romanii Ic-au captat, au făcut cu ajutorul

lor numeroase canale de iriga\ic, a~tfel încât agricu/turn, 1;lşunalu/ şi gospodăriei cultura viilor s-au desvoltat

pe o se.ml înlins.1. Aceste trei mijloace au constituii, <latoriUi romane, avu\ia rcgiunci.

izătsA nisipurile au acoperit lotul şi în locul cfuupiilor bogate a apărut pustiul cu imensitatea

lui. Pe aici era drumul legendarelor caravane, care, venind <lin Sudan şi <lin inima Africii, treceau

ertăc unul <lin cele trei porturi pentru a schimba minunatele lucruri ale întunerecului cu rafinările

civiliza\ici Europene.

Aceasta a fost Tripolitania şi Italienii ambi/io,waz.l s-o readucă la starea de alunei. llraz<la a

fost făcută, urma ci se cunoaşte încă, aşa încât avem siguran\a, că Italienii, luând exemplu de la

inubărts lor şi întrcbuin\ând mijloace demne şi rn/io,wle, vor face o operă, care în curând va li

ătanorocnî <le cel mai înalt succes.

Din punctul de vroere mi/itw· Tripolit.inia arc importan\a ci, imporlan\a, care va creşte pc

ărusăm cc provincia va lua o alUi înfă\işarc.

În trecui pc aci trecea singurul dmm strategic, care unea Egiptul cu Marocul, Asia cu Africa.

Pc aci au înaintai victorioase coloanele fam11ice ale Arabilor şi Turcilor, şi în srarşit nwuai pc

aceasl,1 calc au reuşit s.1 pun,1 pentru prima oanl piciorul în Europa, dcban:iind în Spania.

La Tripolitania aspirau deopotrivă şi în ascuns atât Fran\a, cât mai ales Anglia.

Prin cucerirea acestei provincii cele dou,i popoare amice, în interesul comun, sperau să-şi <lca

mâna, s.l sUipâncască astfel întreg Nordul Afrkci, să domine cu desăvârşire şi <lclinitiv marca

ănaretideM şi să comande făr.i nici o rcstric\iune„ c,înd o să vrea şi cw11 o să vrea drumul

In<liilor.

dureroasă, şi şi

Ruptura este pcnlru tol<lcauna Italia va reprezenta în Tripolitania voin\a <lorin\a Germanici, voin\a şi dorin\a „ Triplei A/i.uifc". Prin noua silua\iunc creată, puterea „î11trcitci

Î11fcli.-gcri" în Mc<litcrană este definitiv l.ii.it.l <lrcpl la mijlocul d.

Aceste sunt adevărurile şi trcbucşlc căutată numai împrejurul lor originea conflictului African.

Locotenent ANTONESCU

.,llulctinul Armatei şi Marinei", A.nul IX, XXIII, Nr.I, ianuarie 1913, p.11-12.

AENUIŢACUDE ASICA NAŢIONALĂ

Sub patronajul guvernului şi număr pcrsonalită\i şi lisică, medicină.

prcşc<lintclui miniştri publică şi răsboiu şi somită\i şi

că oficială şi intelectuală gândeşte aceştia decişi căile cu colaborarea unui remarcabil de marcante,

- în marc parte medici profesori universitari, - s-a \inul de curând la Paris un congres

intcma\ional <le cduca\iunc organizai de facultatea de Prczcn\a în comisiunea <le colaborare a consiliului <le francez, a minislrului

<le inslruc\iune a celui <le precum a o mul\imc de mc<licalc intelectuale este pcnlru noi un indiciu, Fran\a se cu îngrijorare

la viitorul poporului francez. To\i suni s;i lupte pc toate „pour la renaissance

psihiquc de /a nation ".

Cu această ocasiunc găsim întrăuna <lin principalele coloane ale marelui ziar „Le Temps",

eleraotămru rânduri semnificative: .,Nimic 1111 puica s,1 corespund.I mai bine grijilor, prin care

ln"CC111 în momentele de fa/,1.

Plata şi răsplata istoriei 139

preocupă

Franţă putcmică, arzătoare şi sănătoasă."

logică, şi logică şi legătura,

şi să

acmµlănî împrejurărilor. dcobştc că

calitălilor sufleteşti,

calităli şi şi

desăvârşesc.

eli\ătilaC sufleteşti naştere

trăi şi Această luptă şi conştin\ei

şi

şi să treacă

să să şi conştin\ci,

şi fisică, dacă înăl\imca

şi ajunsă, întrecută findcă năarc limită

să apropiată şi să ajungă

înlăn\uirc logică arată, că

Chestiunea culturii fisice, izvor de cnergie, cu drept cuvânt pc to\i aceia, care

doresc o

Judecata este tot atât de este pc care „Le Tcmps" o face între

momentele actuale de grije energia, cu care un popor trcbue fie înzestrat pentru a fi la

Este cunoscut, energia unui popor nu este altceva decât

resultatul cu care el este înzestrat.

Aceste se nasc în primul rând ele sunt datorite rasei, iar în al doilea prin educa\ie

exemplu se

dau voin/ei de a resista, de a lupta, de a învinge, cu un cuvânt

voin/ei de a progresa. obositoare - rcsultat al voin\ci al -

impune corpului omenesc - materiei - sufcrin\c, dureri sacrificii, care de cele mai multe ori

trec trcbuc peste instinctul de conservare.

Pentru ca corpul omenesc fie în stare se supuc voin\ci trcbue ca prin

organisarca dcsvoltarca lui s.l fie c,1p1.1bil de o energic care, nu este la

em:rgici morale - aceasta nu poate fi nici nici - dar cel

pu\in fie cât de de ca pentru-ca prin rcsistcnta sufcrinta corpului se la

scopul unrnlrit de energia mom/;i.

Astfel judecând, o a ideilor, ne cduc,1/ia moral,! a unui popor este

str.î.ris k:gat,I de educa/ia lui fisic,l.

aşA dară, găsim că şi şi

ăcdnif această privin\ă şi noastră na\ională că lasă

misăg şi să

şi săau şi

dăm şi

sănătă\i şi

dcsvohă, şi îndurător,

ătăpac şi forţele şi

şi şi

legătura intimă şi corectă, după muncă

ăcisif şi intelectuală, şi

această legătură lipseşte imperfectă in1porlă

şi găsin1

gătirea suflctca.ţcă

ăpuD găsim că să

revenind la subiectul nostru, ci este foarte important de actualitate

în - ca în altele - cducatia - poate - de dorit,

necesar util punem la îndemâna cititorilor Buletinului toate obscrva\iunilc, toate

aprecierile toate comentariile, care focul cu ocasia acestui congres, atât în Franµ, cât

aiurea.

Ne fiecare scama de influenta fericit.'\, pc care gimnastica în general sporturile în

special o au asupra energici fisicc a unui individ.

Prin cxcrci\ii fisicc corpul se devine robust, rcsistcnt iar individul

încn·derc ÎII ci cur"Jj. Cine arc încredere în sale fisicc intelectuale arc curajul

opiniilor faptelor sale deci arc car.1ck·r.

Aceasta este cca mai care se face, un timp oarecare de

între sufletul corpul unui individ.

Unde sau este - nu causa - atunci individul este

mai mult, mai pu\in sau de loc folositor socict[1tii chiar periculos când lipsa aceasta o în

pre !

aceasta a doua parintcz.'t reluând chestiunea cduca\ici fisicc, ea trcbuc fie

ătucăf după şi fisică să anumită metodă.

lipseşte domneşte şi şi aca.ţta şi scapă

um1ărit.

gimnastică şi

fisică gcncralisată şi aplicată scară întinsă

ătaot

şi findcă

şi urmăriau,

iş ca.ţurilor şi

aca.ţtă causă şi împreună găsesc

întrăo şi îngrijorătoare, răul

tirăpitnî şi căror rcsistcn\ă

iş inferioară fisică,

urmă:

fisică dl.'Oscbită înso\ită morală

iş să glorioa.ţe

aăS că greşite, findcă

cla.ţa socială şi

şi clcsa.ţtroase.

şi clădiri şi

anumite metode, este logic, ca în cduca\ia urmeze o

Unde metoda dcsoricntarca din causa se pierde timpul se

din vedere scopul

Recentul congres intcma\ional de \inul la Paris a avut de scop alegerea studiarea

celei mai bune metode de cduca\ic spre a fi pc o în

Fran\a.

Nevoia aceasta era foarte simtit.i, atât în Franta cât aiurea, din causa unor metode

variate, complicate nelogice se ajunsese la rcsultatc cu totul contrarii acelora, care se

în majoritatea erau inferioare chiar d1.•sastroasc.

Din Franta cu ca o mul\imc de alte t,iri se sub raportul

educa\ici fisicc stare înapoiat.i auit de încât este evident: ci este

în sufletul, în corpul pc figura ultimilor gcncra\ii, a energic, putere de

vit,ilitatc este mult altor popoare, care n-au neglijat cducaliunca (printre

acestea din Suedia, Germania, Anglia, Elvc\ia).

O cducatiunc de o cduca\iunc au dat Spartanilor, Atenienilor

Romei ncprc\uitelc ocasiuni înscrie în istoric cele mai pagini ale vremurilor.

constatat cu ocasia congresului, wdiilc mctoadc de 1.-duca/iunc crau în

primul rând nu erau accesibile tuturor indivizilor - indiferent de lor - în al doilea

rând ducea la rcsultatc cu totul contrarii uneori Mctoadele acestea erau complicate,

cereau aparate scumpe variate, nu se puteau aplica decât în anume numai de acei

indivizi, care aveau aptitudini deosebite.

140 /ou A11to11esc11, militar şi diplomat

şi

şi fără sforţ,'lri voin\ă, răbdare şi

ă\ncr şi

urmărit forţei aşa zisămasculină.

ăsnÎ şi odată „sănătatea";

răveda găsim şi

:işol sănătatea deschilibrJtă. Educaţiunea fisică ro/io1ală

1

imperioasă findcă

bună fisică, că dacă astăzi,

şi,

după

justă, şi alcătuită

tişrâfsen şi şi

lângă

şi călit, să piedică, să suferin\ă şi

ălaesobo şi să ajungă triumfător făcut

aplică socială; morJ/ă şi

toţi

ătadoiciN bolnăvicioşi, şi să ducă

tişrâfs că

şi sănătoşi şi

dificulă\ilc

işeD na\ională

Mctoadcle modeme sunt simple, la îudemilna tuturor indivizilor, de orice vârstA condi/ie:

ele se pot practica ori w1de ori c,u1d. a cere mari, prin perseve

se ajunge prin ajutorul acestor nouc mctoadc în scurt timp la rcsultale fericite.

Vechile mcloade au numai desvoltarca musculare, propriu sau

impropriu - fof\a

„fof\a" nu este nu poale nici fi si11011im cu confirmarea acestui

îl cele mai adeseori la cei mai rcnumi\i allc\i. ,.Allc\ii mor tineri adesea tubercueste

viata echilibrat,!; boala este viata

co11lribue a echilibra viata".

Preocuparea aceasta a educa\iunci fisicc mai este o necesitate „Poporul,

care va avea cea mai educa\iunc este sigur va avea mânc, nu-i are cei

mai buni sold.J/i din lwne cc este mai important, cei mai huni cet,i(L'lll".

,.Faites-11ous des houunes, ,mus eu fero/lS des soldats" a zis generalul Chanzy 1870.

Obscrva\iunca este orice argumentare este de prisos. Via\a este dintr-un lan\

de lupte, de contradic\ii de suferin\c. Acela, care este slab, pipernicit debil, cade de

timpuriu, sdrobit sub greutatea loviturilor ci. Acela, care pc un suflet superior arc un

organism resistcnt acela arc pulin\a înlf1turc orice suporte orice

la s,·opul, din care a \inta vic\ii sale.

Acest aforism se tuturor ramurilor de activitate encrgfa /isic1l este o

calitate primonlia/11 pentru cet,1/L'nii unui stat.

cei slabi, pipcrnici\ii dcgcncra\ii nu sunt capabili la bun

operele mari, fie ele sunt de domeniul militar, fie agricol, industrial sau comercial.

„fondatorii marilor întreprinderi au fost întotdeauna pretutindeni oameni la corp la

minte, pc care cele mai aspre ale vic\ii nu i-au pulul împiedica în întreprinderile lor".

nouelc mctoadc de cduca\iunc pun la îndemâna individului - indiferent de

ătsrâv - mijloace simple şi ra\ionalc, cu ajutorul ,·;irora arc pulin\a să se fom1czc, să se dcsvollc şi

ăs lotuşi că adevărată şi

2

fisică ,

şcoli şi gimnastică,

şi dL•s,lv~cşlc şi ap[irări

nomială. să um1ărn după

aşa întrebată

răspuns arălf1d

izătsA lisică chinină, şoşoni, blănuri

şi Totuşi şi

învingători. convinşi, că pătrunde

şi şi, şi

largă măsură şi dcsf1vârşirca şi

aca.~tă spcran\ă şi

legătură mă um1ătoarclor

fisică via\ă crează

cănlinul.

fisică adresează părintelui.

sămf1\a: sămf1\a dă

şi ra\ională şi socială fcmcnină

şcoală,

educă, şi cazană, fisică

căminul şcoala şi şi explică miniştri

până

cazană şcoalci. vă1.Iunf1loarc

să şi

ărugnis metodă aplicată dcs:ivârşitc,

se îutn:/iml, din punctul de vedere organic, cxpcricn\a a dovedit, o

folositoare cduca\iunc înn'JJC din pcrio,uhi copil.lrici, când ca se face sub directa supraveghere

a mamei, sc pL•rfcc/iom:.iz.l îu în socicl.i\ilc de sub ra\ionala conducere

a profesorilor sc î11 ,imwl,l sub imboldul ofi\crilor în interesul suprem al

patriei.

Aceasta este calea Dar suntem foarte departe de a fi în sL.irc o cum

tot de departe suntem de timpurile, când „Comdi.i"', mama Grachilor, fiind, care-i

sunt bijuteriile, a pc cei trei fii ai s."1i: ,,JJUutcriilc mck·! i.it,l-i!" 3 •

mamele fac cduca\ia a copiilor lor cu flanele ,,Jagcr",

scumpe inele prc~oa.~c. cine pierde spcran\a este un învins noi n-avem nevoie decât

de Suntem mai curând ori mai t;·irziu, mamele se vor de

frumoasa nobila menire cc au rcapucf111d pc adcv[iratul drum, vor contribui cele dinlâiu în

cea mai la îndrumarea calitf1\ilor noastre inlclcclualc, morale

fisice.

A vcm ne mândrim cu ca.

În cu acca.~ta nu pot opri a face loc magistrale rânduri: ,,Educa\iunca

este primul factor de al rasei. C:iminul rasa. Femeia face prin maternitatea

sa

Educa\ia se deci mai mult femeii, mamei, decât omului, femeia

este terenul, omul este nu valorca7Ai decât prin natura terenului, care îi

puterea de gcrmina\iunc de dcsvolL.trc. liluca\iunca fisic:i va fi

sau nu va fi de loc.

Tripicdul social al cduca\iunii fisicc este constituit din c:unin. care face rasa, din care

o din c:irc o ,lp,ir.l. Singura mctod."1 bun:i de cduca\ic este aceea, care

satisface caz:irma - accas1.I1 prczcn\a celor trei la congres - .

Toate mctoadelc aplicate asl.f1zi au fost create de cazam1:'l, în vederea for\ci brutale; ele au

fost impuse de Eroarea acestei progrcsiuni dcsccmk·utc este rasei;

progrcsiunca trcbuc fie ,tsccmk•ur,l începând cu nuuna, copilul, tcm1inând cu soldatul. O

de o sul.i de ani d:i roade prin simpla observare a acestei

progrcsiuni a.~ccndcnlc.

.irtşon

Platu şi n.lsplata istorici 141

Este metoda suedeză a lui Ling.

ătsaecA metodă provoacă efortul util disciplinând mişcarea. Mişcarea este gândirea în fapte

iş gândirea este mişcarea în pn'JXII'i.U'C. Disciplinând mişcarea. însemnează a disciplina gândirea.

De aici necesitatea unei bune metode de cduca\ie lisică pentru dcsvoltarea şi afirmarea rasei, din

punctul de vedere fisic, inleleclual şi moral."

Într-un cuvânt şi pentru a termina, la congresul na\ional de gimna.~lică săau produs cxerci\ii,

care rcpresenlau rând pe rând diferitele mcloadc practicate de gimnastică precwn:

a) gimnastica aplicativa, care arc la bază o antrenare sistematică şi progresivă. Ea este

ătacilpa soldatului şi are de scop a-l deprinde cu toate grcul..1\ilc inerente acestei meserii;

b) gimnastica educativa este contrară metodei aplicative, este mult mai sistematică, desvolă

în mod ra\ional loale păr\ile corpului şi se ocupa în dL-oscbi de sistemul nervos căutând în aclaş

timp să îndrepteze diferitele păr\i ale corpului;

c) gimnastica de sckctiu11c, care nu poale li practicată decât de aceia, care posed aptitudini

deosebite; ea pregăteşte individul pentru practica unor sporturi anumite. dcsvolă îndrăsncala,

sângele rece, amorul propriu, pcrfec~oncază moralul, ele.

d) gimnastica sucdL·z.l, de care am vorbii mai sus; ca este îndeajuns de cunoscută prin

simplitatea şi uşurin\a, cu care poale li praclica1..1;

c) în sfârşit metoda natur.tl,l a lui llcrbcrt - oli\cr în marina franceză - care datorită unui

spiril de obscrva\ic dL-oscbil, este pc calc a generaliza o nouă metodă de cduca\ic fizică, care în

foarte scurt timp, de când cslc aplicat.), a dat foarte bune rezultate.

De această metodă ne vom ocupa îndL-oscbi în numărul viilor. când vom expune propriile

principii ale inventatorului şi inlro<lucălorului ci.

În câteva cuvinte această metodă derivă din observarea legilor simple ale naturii.

Orice om, trăind în acrul liber. ajunge la o dcsvoltarc lisică complet.-, prin simpla practicare a

excrci\iilor naturale, care-i sunt în mod cscn\ial necesare pentru conservarea şi prolcc\iunca sa.

Ea dcsvolă curajul şi mai alL•s c,irJ,·t,•ml imliviu11l11i. Cu alte cuvinte. superioritatea acestei

metode constă în faptul, ca i11fluc11/••az;i p,irJlcl şi UL'OJ10triv.i at,ît fisicul cât şi morJlul.

Facem apel la conducători şi guvcrnan\ii noştri. ca luând exemplu de la f-ran\a oficială şi

ălautclclni să îmbr.'1\işczc cu un moment mai devreme chestiunea cduca\ici lisice a poporului

nostru, cduca\ic, de care - nu ne sliim s{1 o spunem - arc foarte multă nevoie. Părin\i, profesorii

iş oli\crii vom li cu lo\ii ră.~punz,ilori mai lf1rziu. dacă nu vom face din cduca\ia lisică şi morală a

poporului prima noastră preocupare. De cc folos poale li socict.-1\ii şi patriei, individul, care,

superior ca minte, a reuşit. după studii briliante să ia liccn\a la 20 de ani şi să fie ofticos la 25 de

ani? Ţara arc ncvoc de indivizi cu pl{1mâni dcsvolt.1\i, cu organe s,in{1toasc şi cu inimă de fier. Cu

un a.~lfel de material putem privi cu încredere viitorul şi impune respect şi lcam,i tuturor vecinilor

natipăC I. ANTONESCU

.,llulctinul Armatei şi Marinei", Anul IX. XXII. Nr. 4. Aprilie 1913, p. 122-125.

I. F. lluison

2. Ca şi morală. N.R.

3. Cornelia, fiica lui Scipion Africanul, palricicană prin naştere şi cduca\ic, se căsători cu

Scmpronius Gracchus, ale cărui idei democratice Ic adopt.-, fără csit.rrc. Rămasă văduvă şi cu

12 copii, un oarecare Plolcmcu îi ceru mâna şi-i oferi coroana Egiptului, ofertă pc care ca a

rcfusal-o. S-a consacrat cduca\ici copiilor; era foarte modestă ceea cc contrasta cu luxul şi

desfrâul cc domnia atunci la Roma. Crescu copii în spiritul na\ional ambi\ionând să facă din ci

cei mai buni ctă\cni ai Romei şi în special conducf1lori ai Plebei, lucru la care a reuşit în parte.

În aca.~lă luptă ci au fost omorâ\i şi Cornelia s-a retras dcp:trlc de Roma. Ori de câte ori era

ătabertnî de fiii săi, ca spunea: au murii pentru o c;ws;l suhlim;l, foricin•;i 110pomlui rom,u1.

142 1011 Antonescu, 111ilitar şi dip/0111at

Istorie militară

ADRIANOPOLE

Atacul şi apărarea lui

ăpuD eroică rcsistcnlă cărei faimă pătruns

căzut. oraşului, stă astăzi şi

triumfător şi învingătorului.

crudă şi tristă făcut, această faimoasă să

ăcsaonuc şi să trăiască restrişte şi adâncă după altădată

şi trăit mărire şi

şi impunătoare înăltau odinioară nişte

cinci luni de Adrianopole, cetate, a a prin veacuri,

a În gara pe cele patru ale ci ziduri, scris, cu litere nouc, mari groase

.,Odrin", iar sus, ... pe vârful celor patru minarete, fâlfâie mândru tricolorul

O ironie a soartei a ca moschee a sultanului Selim

momente de durere, cum - este mult timp

de atunci - a cunoscut momente sublime de glorie nepieritoare.

Mândre se cele patru minarele, care ca scnlinele

neadormite de cinci secole vegheau dinspre cele patru vânturi.

,izătsA asemănătoare unor candele uriaşe, care p;ltrund adânc în imensitatea văZduhului,

ăzaehgevirp şi înlrăo linişte sublimă, căp.'1.âiul şi

şi conşliu/a făcut toată

ăcsaenemo să privca,;că nelinişte, şi

pământului.

cunoşlin\ele şi tăria Şukri Paşa făcut,

să actuală

luşarO înfă\işarca ctă\i

până îndemână şi inspiră fală,

cădere şi răsboiului.

irotăzăverpeN şi atraşi

şi

şi şi

cu durere resemnare, la unui glorii, care dispare

se ... stinge.

Yoin/a unui om a - un timp destul de îndelungat - ca sunarea

cu încordare curiositalc, în spre acest de mai multe ori greu

încercat col\ al

Prin sale, prin tactul mai ales prin sa de caracter a ca

cetatea rcsistc un timp mai îndelungai decât i-ar li îng[1dui1 starea a fortilica~ilor sale.

era departe de a avea unei modeme.

Isvoarelc, pc care Ic avem acum la <lin care se comunicarea de

dovedesc acea~ta.

În vertiginoasa lor Turcii au neglijat totul, toate artele, chiar arta

<le vâltoarea unor co11cl.umwhi/c ambi\ii, liin<l prcocupa\i numai de

satisfacerea unor interese meschine de panid person.lle, au pierdut din vedere interesu/ gem:raJ

al neamului, au <lcsorganizat cc era organizat au J'J;Îllg,lrit un trecut prea glorios, pentru a

ităgerp poporului, care este inconşliL'/1 şi 11evi11oval, un viitor <le plâns. O spunem şi o subliniăm

acea~ta. pentru-că în toată istoria nu vom găsi un singur exemplu - şi ca va mai adăoga încă

unul - în care popoarele, care au fost sdrobitc, să nu li datorat aceasta dL•c.:ât propriilor lor greşeli.

iŞ noi, care ne găsim la o răsp;întic periculoasă a vic\ii, să ne folosim de acca~ta din urmă

întâmplare, care trebuie să fie şi 1x•111ru noi, cum este pentru toată lumea, un e,le111p/u ,wpre/uil.

Abstrac\ic făcând <le considcra\iunca de mai sus, cu pu\ină prevedere şi voinlă, orice popor,

care ar li stăpâni Adrianopolul şi împrejurimile sale, care ar li fost st[1pfm pc această importantă

posi\ic strategică, pc aca~tă stavilă, a c[irci I.fu-ic naturală este ncprc\uită, ar li făcut din ca o

cetate de primul ordin.

În această situa\ic o armată mobilă bine şi din ti111p organisată şi bine comandată, sprijinindu-se

pc cetate şi ma.nevrând împrejurul ci, ar li bătut şi respins pc vrăjmaşul - chiar muli

superior cantitativ şi calitativ, - care ar li cutezat să înainteze spre Constantinopol angajându-se

pe la răsărit sau apus de cetate.

în astfel de condi\iuni desigur că istoria ar li înregistrat în loc de Kirk-Kilisc şi Ciorlu,

Pilipopoli şi Stara Zagora şi în loc de Ccat.algca, Solia sau Şumla.

,elirărujerpmî în care s-au desfăşurai evenimentele, ne dau curajul să alim1ăm aceasta. Şi în

cursul povestirii noa~trc vom avea ocasia să o dovedim în parte.

ăpuD această lungă, necesară

ăpuD şi comunicări

şi

oferă

ă\nctsiscr serioasă; şi părţi, întăriri

dar introducere trecem acum la dcsvoltarca studiului cc ne-am

propus.

cele mai recente autorisalc date de m;u-tori oculari, .,Adrianopole este

înconjurat de un ansamblu <le 24 <le posi\iuni fixe completate printr-o scrie de baterii uvraje,

stabilite probabil dup,l începerea os1iliu11ilor. Dup.'\ avizul militarilor nici unul din aceste forturi

n-avea mare valoare. Nici una din acele cupole moderne, blindate, care proiectilelor o

pu\in beton - numai în câteva puncte - în toate celelalte de

Plata şi r;lsplata istoriei 143

ădimărăc şi de pământ întreţinute ... .,a la turque". Tranşe destul de îngrijite, armate cu o bună şi

ăsaoremun artilerie şi precedate în totdeauna de nesfârşite sârme de fier, întinse şi încrucişate cu

.eicăbid Dar toate acestea erau aşezate pe posiţi naturale extrem de tari. Oine armat, Adrianopole

ar fi fost „inexpugnabil". Aşa cum era, asediatorii ar fi putut să-l cucerească, îmi închipui, mai

curând, dacă ar fi vrut să facă sacrificiile m--c . csarJ .

Acesta este adevărul, şi cu cât timpul îl va confirma mai mult, cu atât personalitatea lui Şuleri

aşaP va creşte .

Iar istoria îl va înscrie la locul de cinste, într-una din multele ei frumoase pagini, pentru ca

eliţareneg să găsească şi să neţărmurit

înaltă conştin\ă şi

că învă\ăfinte urmări operaţiunile şi asediaţilor

ostilităţilor p.'ină

şi aşa, după arată schiţa

păşesc după declanşarea răsboiului, adică

infomrnţiuni cunoştea

situaţia turceşti, număr şi după cunoştea situaţiunea

fortificaţilor şi şi

ăcrut

viitoare admire la acest vrednic erou un exemplu de

devotament, de de caracter ales.

Pentru sunt multe de tras, vom a~cdiatorilor

de la începerea la 13 Martie, când cetatea s-a predat.

Armatele bulgare, terminând concentrarea fiind grupate cum se în

No.I, pc teritoriul turcesc a doua zi Ia 6 Octomvrie.

Din aproape precise - culese din timp de pace - Statul Major bulgar

foarte bine amrnlci ca organisarc, calitate, cum

de la Adrianopole Kirk-Kilise, precum timpul, de care avea ncvoc amrnta

pentru a se concentra.

. ~

.....

1

V, !

\

"' " 1

;4

bt

~-

-. -~

l

>

\.

✓

u

"

5cbilo N! i

'

2

cunoştinţe şi situaţie bună, că

um1ălorul răsboiu :

ăS şi

turceşti

arătat

acelaş concentrată să văile

şi şi aclaş

Bawt pc aceste atribuind Turcilor o mult mai parc, Statul

Major stabilise plan de

se atace cu Annatcle I a lu-a frontul fortificat Adrianopole Kirk-Kilise, în timp cc

Armata II-a, înaintând pe la Apus de Adrianopole, ar fi întors flancul suîng al armatei

imobilizate pe frontul mai sus.

În timp Divizia 2-a la llascovo, înainteze scoborând prin râurilor

Orda Kara-Su, spre a acoperi flancul drept al Amrntci a II-a, în timp a întrerupe calea

.ătsaoc


ătaref Adrianopole-Constantinopol în scopul <le a isola cetatea şi a cădea în spatele armatei

tşecruti.

Divizia 7-a concentrată la Kustcn<ljil , scoborând prin valea Strurnei către Salonic a vea

misiunea <le a lega operaţiunile armatei bulgare cu acelea ale armatelor Serbă şi Greacă.

Tot deodată această divizie trebuia să intercepteze calea ferată Salonic-Dirnotica, în scopul

<le a întrerupe singura legătură - marca fiind în sU"lpânirca Grecilor - dintre Thracia şi Macedonia.

În linii generale, acesta parc să li fost planul iniţial, şi desigur, că cu timpul, studiul lui va <la

eretşan şi um1ătoarelc atenţiunea:

forţele bulgară să găseşte r.lsp,îmlită

la numeroase interesante <liscu\iuni. Dcocarn<laU"I puncte ne atrag

l. În raport cu sale am1ata pc un front prea întins.

ăcaD a<laogă specială operaţiuni, cetăţilor şi

şi forţelor

bătae exclusă .

măsură către şi

şi să

să fără să

putinţa irnobilisări turceşti

mişcarea învăluitoare .

obţinut decisivă

findcă turcească multă. puţină, bună

lăsat

Mişcarea această am1ată <lcspăr\ită

forţelor şi altă

faţa ctă\i, cărei garnizoană mobilă ameninţa

la aceasta se mai natura a teatrului <le - prezenta

a diferitelor obstacole naturale, - mai ales lips.i de s1x1Jiu, concentrarea tuturor bulgare

pc câmpul <le decisiv era

2. Pc cc am1ata ll-a înainta Su<l se isofa complect <le amiatclc I-a a Ill-a

bulgare.

Separarea aceasta în <louc grupe isolarca lor complcct.i ar li <lat Turcilor ocasia manevreze

pc linii interioare, Ic b.it;l în parte, ca ele se li putut sprijini reciproc.

3. Planul prevedea armatei pc frontul fortificat p.îml cc ill11wta

II-a ar li tcm1inat sa

Lucrurile petrecându-se astfel s-ar li o bf1lfllic cu rcsultat definitiv pentru

unul <lin cei doi adversari.

a) Prevederea nu s-a rcalisat amrnta - cât a fost, rea -

nu s-a a li irnobilisalâ pc frontul celor <louc ccU"l\i, ci s-a retras.

b) am1atci a ll-a era foarte risrnt,l. Pc <le o parte era <le

restul prin obstarnlc naturale artificiale - Mari\a, Ar<la, Adrianopole, - iar pc <le

parte trebuia s,l dcfi/a.c tot timpul prin unei a o în

Din <louc una: ori această amiată era atacată <le forte superioare şi distrusă; ori, fiind hărţuită

<le forte inferioare, ar li fost atrasă <le cetate ca <le un magnet şi .ir fi sf.îrşit prin a se imobilim

complect sub zidurile ci , - lucru care <le altfel s-a şi înt.împlat.

· nopol

s- _ .

-::--"/_, ~-~- :~ ~ ~ ~ ~

- - -- kj ' I :f,f' -

c•t;·"-_,..,u _ _

5,~;10 li'!!, ..,-..=::: =--:.: -

--rc:;- . ---

~ ....

.eleţrof

Plata şi nlsplata istorici 145

căderea după

,iuluiobsăr radicală iniţial.

însuşi hotărât să

către

că această variantă prevăZulă şi studiată, căci ini\ială

forţelor

cărei interesează găsim

păşind şi

ăpuD arată această armată

ătsaecA forţelor, epocă

şi

aclciaş Paşa încăcrarc serioasă.

ărăF turceşti acoperământ

;ăcinap şi şi

aclaş conştiente şi stări

itşetelfus

răsboacle înăl\imilc

şi dramă istorică,

dusă până sfârşit.

şi

să

să

marşul său această şi

către şi altă

să către

urmă sfârşit atrasă

activă

şi marşul său

căreia stăpânire

şi cucereşte înaintată apărare clă\i.

marş această După Mustafa-Paşa

şi,

că întreagă nevoită să prudcn\ă.

şi atacată forţe

nevoită să oprca.~că şi să

faculă firă scurtă

es-udnirătnî către şi

ătsaecA şi să-şi

Precipitarea evenimentelor prin punctului Kirk-Kilise, cinci zile declararea

a impus o schimbare a planului

Statul Major bulgar - el surprins de victorie - a se dea imediat o ofensiva

energic:A cu stânga amJJJtei Constantinopol.

De altfel, este probabil, fusese gruparea

a a permis executarea ei.

Trecând la armata II-a, ale opcra\iuni singure ne în acest studiu, o la

6 Octomvrie pe teritoriul inamic, când cele mai înaintate ale ei elemente au luat

contactul cu inamicul.

cum se în schi\a No.2, înainta cu dreapta înainte pe ambele maluri

ale râului Mari\a.

separare a - Maritza este un obstacol, care mai ales în acea nu se

puica trece decât prin anumite puncte, - Ic punea în imposibilitate de a se puica sprijini din."'CI

reciproc.

În scara zile a avut loc la Mustafa o destul de Regimentul 30

infanterie, avangarda diviziei a 8-a, a primit botezul sângelui, încercând pierderi însemnate.

motive serioase trupele de se retrag în dcsordine, fiind cuprinse de

indiciu trist sigur al unui moral sc:lzut al unei calit.l/i infrrioa.n::3.

În timp trupele bulgare dau dovada unei energii cu toiul a unei

supcrioare 4 •

Contrar procedurilor stabilite în modeme, Regele Ferdinand, de pc de la

Bclitza - privia ridicarea cortinei jucarca primei scene din marca care de acum

înainte fatal trebuia la

Toi în ziua de 6 au luat ofensiva celelalte armate bulgare. Prin planul ini\ial se stabilise, ca

armata I lege opcra\iunilc sale cu acelea al armatei a U-a. În acest scop Divizia 3-a, care forma

dreapta ci, trebuia scoboare valea râului Tundja.

In ofensiv divizie a dat o scrie de lupte la lladjikoj Muratchilar, care pc

de o parte se legau cu acelea, pc care Armata I Ic da Scliolu Kirk-Kilisc, iar pc de

parte cu acelea, pc care armata II-a a fost silit.I Ic dea Adrianopole.

În cele din Divizia a prin a fi complect de cetate, unde, fiind imobilisat,I, a

luat o parte la opcra\iunilc de învestire.

La 8 9 Octomvric armata II-a a continuat ofensiv, pc an1bclc maluri ale Mari\ci.

În ziua de 9 a avui loc lupta de la Juruch, în urma divizia 8-a pune pe

trecerile de pc Ania linia de de la apusul

În trei zile de divizie a înaintat 30-40 km. se pierduse

contactul cu inamicul, lipsind infonna/iuniJc necesare, lipsea unul din factori, care asigura

libertatea de ac\iunc, a.~tfel armata a II-a, a fost înainteze cu

La sud de Kadikoj 110ld0rkoj avangarda diviziei a 8-a, fiind de superioare, -

aproximativ o divizie, - a fost se se organizeze defensiv. Schi\a No.2.

Ofensiva Turcilor, fiind energic, a fost de durat.'\. La rândul lor s-au oprit

Juruch Kujunli- cota 153.

ezitare oprire a Turcilor a dai timp comandan\ilor Diviziei a 8-a concentreze

Lupta reîncepând şi câmpul de luptă fiind limitai la Nord de Maritza, ambii adversari căutau

ăs ob\ină dccisiunca pc la Sud. Din accast.'\ causă frontul de luptă a luat o înlind~•rc 111,ITC în raport

cu forţele disponibile.

Dorind să profite de această din um1ă situa\ic, Turcii, încercând să rupă frontul bulgar, au

îndreptat coloanele lor principale de atac către B0ld0rkoj şi Kadikoj.

Divizia 9-a, auzind tunul bubuind la Sud şi căire dreapta sa, in1pingc artileria şi avangarda

ertăc Ciflik-Aftceabrahim,- de unde artileria deschide un foc energic în flancul liniilor dese de

irotăgărt Lurcşli, care înaintau la atac. Această intcrvcn\ic a artileriei diviziei a 9-a a fost decisivă.

Pc de altă parte, trupa de manevră - o brigadă- a diviziei a 8-a înainla.~c căire cota 140 şi se

. desfăşura la stânga Turcilor in1pingându-i căire Mari\a.

· În această situa\ic trupele turceşti fiind prinse într-un clcşlc, încep o retragere precipitată şi

ăpacs de dcsastru graţie fortului Pap.'L~-Tcpc, care deschide focul asupra Bulgarilor şi-i sileşte a

înceta urmărirea.

.aţincuT


turceşti reuşit următoarele

şi înclrăsneală. Într-adevăr găseau ofensivă, şi dimineaţa

numerică. această causă bulgară nevoită să

ăcsaerpo şi, să posiţie,

sapă.

resistcnţă şi defensivă,

întărit căire

forţelor să către şi să

Măsura luată judicioasă, finclcă

Dacă mişcarea reuşit,

,ăraglub găsit bătută şi dcspăr\ilă

dificilă.

,ăsnÎ să reuşească, să

momentană aliă să

măsuri, executări să

această privinlă, însă

găsim

metşaonuC acţiune

adăpost ameninţa răsărit

Atacul trupelor n-a din cause:

1. Lipsa de încredere Turcii se în în

de 9 ei aveau superioritatea Din avangarcla a fost se

ne fiind atacatA cu energie, a avut timpul se organizeze defensiv pe filcâ11d

/ucnlri de

Turcii revenind la atac au întâmpinat o mai mare alunei, trecând la s

au cota 153.

Aceasta a dat timp diviziei a 8-a se aclune capul coloanei diviziei a 9-a

alerge la bubuitul tunului.

2. de comanclantul turc - de a rupe frontul bulgar - era acest

front era foarte slab. ar fi resultatul ar fi fost dcsastros pentru divizia 8-a

care s-ar fi complect de divizia a 9-a. Acest succes ar fi creat

armatei a II-a o siluatie foarte

pentru ca atacul trebuia, ca pc de o parte, comandamentul turc precipite

lupta pentru a profita de iso/arca a diviziei a 8-a, iar pc de parte se asigure de

libertatea de ac/iune a coloanelor de atac.

Cu alte cuvinte trebuiau luate astfel de ca, pe timpul atacului, trupele nu

fie surprinse în flanc sau în spate de atacurile directe sau indirecte - cum a fost casul - de alte

forte inamice.

În un exemplu analog, - în care opcratiunilc au fost judicios conduse, -

îl la Plevna, în atacurile pe care Scobeleff le-a dat, pentru cucerirea colinelor Verzi.

ce dispositiune a luat acest iscusit general spre a asigura libertatea de a

coloanelor sale de atac, spre a Ic pune la de pericolul, care Ic despre de

Ncrespectându-se acest mare principiu al libcrtăti de actiune pe câmpul de bătae, coloanele

de atac turceşti au căzut între focurile celor douc divizii bulgare şi puteau fi complect distruse.

La Bulgari constatăm, că atacul a fost judicios executat; avangarda lor, fiind atacată de forte

superioare, a trecut la defensivă şi, organisându-sc pc posi\ie, a dat timp grosului coloanelor să

ăcsaesos pe câmpul de luptă.

Un frumos gest îl găsim în fapta comandantului diviziei a 9-a, care, auzind tunul bubuind,

ăzaetrof marşul şi aleargă bătae.

ătsaecA şi că căutat să ob\ină

dniulăvnî dă că şi-a

germană.

înaintări, făcea sapă şi

aetăgerp

căire şi

turceşti. şi

rău şi fără şi stăpânire

înaintată luptă.

căire şi

hotilrcştc şi

ferată către

priveşte

şi

frantuzeşti acelaşi şi şi sfârşit

,eraoşu şi

şi făcut

etamăhnî

urmă

bătălia

măsură şi îndrăsnctc căutau

pe câmpul de

constatare, precum aceea, în toate luptele Bulgarii au dccisiunea

unul sau ambele flancuri, ne dovada, comandamentul bulgar apropiat în totul

doctrina

Pe timpul infanteria us de nu at,1ca d1."Câl atunci, când artileria

suficient atacul.

Tot în ziua de 9 în sectorul de Nord-Tundja - Muratchilar Kurudjukoj - trupele

diviziei a 3-a (din Armata I) erau atacate de alte coloane Aceste atacuri, ca acelea de la

Juruch, fiind organisalc conduse energic, au fost respinse, divizia 3-a pune

pe linia de

În urma acestor evenimente fortele bulgare sunt din cc în cc mai mult atrase cetate,

prin ordine ulterioare se chiar începerea învestirii. Divizia 11-a parcul de asediu sunt

transportate cu calea cetate.

În ce parcul de asediu, detaliile pc care le avem, nu sunt complecte. Acest parc se

compunea în marea lui majoritatea din: tunuri lungi, sistem Krupp, de 120 ISO mm, câteva

piese de calibru, lunuri scurte Schneider Krupp în câteva baterii

model vechiu 88 mm, o baterie Schumann de 57 cu cupole cuirasate mobile.

Parcul era insuficient neomogen. Transportul pieselor s-a cu marc greutate; ele erau

cu boi.

Bateriile grele cu tragere repede, - Schneider - împinse la început pe Arda spre a fi la

dispozi\ia armatei de asediu, au fost în transportate la Ermcnlkioj, la disposi\ia armatei a

li-a, pentru a lua parte la de la Ceatalgca.

Pe ce cercul de învestire se strângea, Bulgarii prin atacuri isolate

ăs recunoască părtile slabe al frontului apărări.

,ăsnÎ din causa greută\i reaprovisionărilor şi al transporturilor tunurilor grele, se alesese ca

sector de atac acela de la Nord şi Nord-Est, ca unul cc era mai apropiat de calea ferată.

;i\ălec

Plata şi rllsplata istoriei 147

şi făcut să facă Ploile din Octomvrie Noicmvrie au ca învestirea se în condi\iuni foarte

anevoioase.

ăpuD făcea eşind

taţnunorp către Această situaţiune să bată

şi

stăpânirea

coastă şi

ătadO stăpâni şi hotărăsc să şi

stăpânind să şi să înceapă

această această

încetări ostilită\ilor cetă\i şi

către

către

să remarcăm această primă răsboiului că bulgară,

ierăc primă însărcinare cunoscută, cetă\i.

brigadă această anuală îndreptată către

luptă

ătsaecA dă putinţa să judecăm

forţc:lor. răsboiul

însărcinări şi adecă

bătălia decisivă.

constatări, învă\a şi

că

irărujerpmî măsuri şi

şi-a findcă reuşit

nwncrică,

bătălie decisivă lnsă,

să poală câştiga această bătălie, să

forţe să luptă. dacă marşul său întâlneşte cetă\i

şi său, măsuri, să facă fală

esecutarea acestei opera\iuni s-a atacat fortul Kartal Tepe, care un col\

Sud-Vest. a permis artileriei bulgare fortul cu focuri

convergente.

Acoperit de proectile în urma unui atac esecutat în noaptea de 24-25 Octomvrie, fortul

cade în Bulgarilor.

Bulgarii îl reorganiseaza, aduc artileria grea, cu care bat din fortul de la Papas Tepe

toi în urma unui atac esecutat în noaptea de 9 la 10 Noiemvrie îl cuceresc.

pe acest punct, ei se procedeze la fel cu fortul Teiflek

-Ekmektikoj, pentru ca astfel cele trei puncte se reorganizeze atacul

definitiv, pentru a intra pe aici în Adrianopole.

În silua\iune intervine annisti\iul, care întrerupe opcra\iunilc în parte a teatrului

de opcra\iune.

Pc timpul Turcii au n.'Organizat puternic frontul de Apus al în

special cota 125 (Marac) de unde amcnin\au în flanc orice alac, pc care Bulgarii l-ar fi

îndreptai din Kartul-Tcpe sau T.-Ekrncktikoj Adrianopole.

Ceeace trcbue în parte a este Armata II-a a

ne este bine a fost comp/c:1.·t imobilisat,1 sub zidurile

Nwnai o singura din a fost în ultimul moment câmpul

de de la Lulc-Burgas.

obscrva\iunc ne m.lsura, în care comandamentul bulgar a

realisat principiul economic:i Au început cu 11 (unsprezece) divizii. Din acestea

5 aveau secum.lare, numai, ceva mai mult decât 1/2 din totalul for\elor, au luat

parte la

Facem aceste nu pentru a critica, ci pentru a profita.

Nu ne putem opri de a afirma, victoriile bulgarilor se datoresc mai mult unui concurs de

prea bine voitoare lor decât unor bine chibzuite adânc reflectate.

Cât pentru Turci, Adrianopole ajuns scopul, cclalca a s.l imobilizeze mai

mult de 1/2 din for\c.

Scopul ofonsivei este, ca profilând de superioritatea sa s.1 caute foJJele principale

inamice, spre a le sili sa primeascll o în condi\iuni dcsavantajoasc. pentru ca

ofensiva trcbuc combine opcra\iunile ci astfel, încât maximu/

de posibil ica parte la În acest scop în ofensiv pe

frontul mai ales în flancul ofensiva trebuc s.1 ica astfel de în cât la doue

nevoi cu totul contr.Jrii:

a) Sa asigure libertatea de acfiune a amialci punând-o la aw.lpost de orce atac venit dinspre

Şi să bătălie.

forţe;

ăs reuşeşte

facă, să şi

să isbândă însă

ăzaezilaer ad1.'Că libcrtă\i să

ailătăb decisivă), întrcbuin\cază căror

izbândă ştiut şi reuşit să

forţe/or

analoagă

,ăcsaesur după bătălie Dunărea, Ruşi

şi Deşi

bălac. acelaş răspândire; dacă Ruşi

aliă înlăturai turceşti şi năar

Dunărea şi rău

bulgară clă\i

aliă lăsându-se inconşticn\3

b) asigure rcalisarea principiului economici for\elor pc câmpul de

Primul factor impune în mod imperios o risipire de al doilea cerc o co11cenlr.ue

maxim,1 a lor.

Când capacitatea comandm1lului ca primul factor fie redus la mini111w11

al doilea fie împins la ma,tin11u11, alunei to\i sor\ii de sunt asigura\i 5 . Când se

contrariul, când, pentru asigurarea de ac\iune a grosului (destinai dea

se for\c, al efectiv eg;t/L•az.1 sau întn.>c pc acelea care au

misiunea principal.I, alunei sor\ii de trec de partea defensivei, care a a

deplaseze echilibrul în favoarea sa.

O procedare a provocai în 1877 cunoscuta cris.1 slrotegic.l, prin care a trecut annata

înuia de la Plevna. Trecând au r.lsp.1J1dit for\clc lor astfel,

încât aveau trupe pretutindeni nic:lL'ri. erau superiori în for\C pc teatrul de opcra\iune, erau

inferiori pc câmpul de (De altfel Turcii erau în dcf1.'Cl de ar fi

rcalisal o distribuire de for\c, ar li una din grupele poale Românii li

trecut N.R.). Din motive de ordin momi, pentru a satisface un orgoliu national

în\elcs, armata a imobilisat o marc parte din for\elc ci, în jurul cu scopul de a o

cuceri. Din s/,1biciw1e, un alt comandant, în împrejurare, influcn\al de

unei opiniuni publice, a dus armalclc sale la Scdan.


influeoţa să

ace/aş adevărate făcut, şi să facă,

să reuşeasca

deocamdată

după până căderea

Poate tot sub unei opiniuni publice, comandantul bulgar a încercat dea doue

lovituri 1n timp. Logica unor principii etern a era faW ca nici

una din ele ou pe deplin.

Ne oprim aci.

Râodul viitor oe vom ocupa de operatiunile ce au urmat armistitiu la

Coostantinopolului.

natipăC Antooescu

,.Buletioul Armatei şi Marinei", Anul IX, XXIII, Nr .5, Mai 1913, p.150-155.

clă\i făcut,

comunicările confinuă.

reservişti şi nepregăli\i

Pregătită şcoal/1 şi

imobilisează

clă\i.

1. L'illuslration 12. IV 1913. - cu loale astea pcnlru cucerirea sacrificii lot s-au dar

mai târziu.

2. Toate o

3. Acoperite cu lrupe de moralmente. N.R.

4. din vreme prin societale. N.R.

5. În acest cas desavantagiul risipirii fortelor trece de partea adversarului, care forte

superioare de ale sale în Aceste forte sunl mascate de fortcle noastre inferioare, de

min.imwn, pe când maJC.imw11 ob\ine decisiunea aiurea. N.R.

Plata şi nlsplata istoriei 149

---·

(lloovcr An:hivcs, Palo Alto, N. Pctrcscu-Comncn Papcrs, Box. no. 10)

150 /011 A11to11escu, militar şi diplomat

Scrisori adresate de colonelul Ion Antonescu

lui Nicolae Titulescu

şi două personalităţi sinceră

Bucureştilor ataşat

personală adăpostită

latură

niţup cunoscută personalităţi sentimentală, vădit

aetatănăs constată, şi

româneşti

bătrînului

Ion Antonescu Nicolae Titulescu sînt legate de o prietenie, mai

ales în perioada în care primul a reprezentat interesele la Londra, în calitate de

militar. Vom reproduce în facsimil din arhiva a lui Titulescu - la Iloover

Archives Palo Alto (S.U.A.) - patru scrisori adresate în perioada 1924-1926 de colonelul Ion

Antonescu ministrului României de la Londra. Din lectura acestora se desprinde o mai

a lui Antonescu, aceea el fiind preocupat de

ilustrului diplomat. Se de asemenea, grija pentru obiectivele efectele propagandei

în Anglia, într-un context în care Forcign Office-ul avea un cuvânt greu de spus

în afacerile continent.


4,CIIOMWlLL ~LAC[,I.W. 7.

.,.r

0'~ ..(_~

~/'W~~ ~ /H

.

~J 1/)'U~~H~~

l ~h

,' .>

4;;:;-~

· e:7-:j-., · Le

152 Ion A111011escu, militar şi diplomat

ri.?f;. ~-<':.:-L<- /-·

<,'-f'

~ • .,-.\.-.<A_ /~Z-. -

{7~ ,~' ~ ~-~

/" ,I"

G.c-C.c,Z-v,a,-/

,

~_,;r- ~ /#~~c -4~

--U hL ,~ fa-~V 4?'

:n' ,;:, ~ ~7,:~ ~ -

~#JU hz ~ -/~.

~ · ;,flL. k ~ - /,-c C,~ ~·'"' ~

~

~

Plata şi n'lsplata istoriei

153

~~-- ~4

/4'~~~ ~

...

~ he,k- ~ ~ ~ ~

~L.

/~ -

~ .d;c k~

/4 1 llAZ-vJ..r· p~,~ ~ ~--~---

- ~,. ·- . / . ~

?0-t:. /~ Un-,/ . • -'h ',.,-/?~

-/cl'f~k- ~~-:

~

~ ~-

~ ~.~

~

~"

/ - Q.,__,A / ~.;,:._,..-

. '

C5' ~, h-r

, 1/

I

~----=~-

.,/

,...-(?fa~ La -> 4--2 h ·

/ I /

---j&:-~- /~_'


..... \.

4 - ~7

I

L v-- v,._,,-c. L--<-

-

' ~

.-c..-~41!

._/

/·7 ~r~ - c,--.....:- ·~ - .~u;~.. /~

~-~e "h. ~

Ai'~~~ ,,7-: ~

~ d' 471/.hd";t;'~ q:;_

~---- ~ ·-4' .z

J!~,u:_ ~ ~ ~- ~ ·


4,CROMWELL PLACE,S.W. 7_

A - u,,,.,,..,, ; >- - ~ rvv.,.-- &' ~ ~ lu L..:-·

-c/t,IJI/ /~/,.....J; th,, -.. ,V

~J ~ ~-~

--,n' lfe,u -

.,..

#U--<-cr ~µ/ .,,z{_,


7nw,ry / ,JHH' ~

-!7· ~ ✓ ~ ·~

~. -t?~ /r~d,~ ~r

,A/2·-~-~ -d, ~~c/ ~,,

-

-

...::)

(I;' V..c tu (:,u u,,?~ ~ ~

&~: ~ ~

~

•


~ ~ e/~ ~u,~4:

~ U44~~· ~u~

e~ ~ -/1--~-

. ..

~ ~h~ ~

____-tA,< l,,tA/ ~ ~ C ~I?

. _; .

·r ~., -ex/ a::; d, __

~h/4.- ~ ~ ~

(',4af, : ✓ -~ ~< ~ ~

11; &u'~ /'~

~~./he~~. ~¼-


~(,'-l~e- ~ - ;z:,

/),1/,--e/4, .

~

~r

-

~ ~ ~ ~

~ r ,,_.._ ~?7.

/ht ~ //h t-~

ra<;>7~ ~ ~

---

(3,i.,: ~ 7/;, ~ . - ~;e.,

- 1/

~·r-? ✓ ~

~ -Au, .j0~?i~

.?/4:VZ

v~- v-r r~ ~4-/;;;,r

.J ./

/: a. ~,~ « ✓ -4'~

e'4l ~ 7/ o/*__z::-


4,CAOMW[LL PLAC[,l,W, 7.

-fa

....

~ ~ ;{

/' /

--~vd~ &

160 /011 A11to11escu, militar şi diplomat

......

err-~~k-.::

~IHA4,,- ✓ /~ n. ~k-Z""

,:-,:)-< ~ //I' - ~ .

---~~'--%r lk?C ~

~✓~-~

Plata şi rilsp/ata istoriei 161

~-~-?/' ✓ ~

../

4/UP~.

/4~ ~

~WZ44;,- U/ fj1- ~ .,.


t,,v.y ~ ~

-~ - . ~ - ,,.vz,,,.

. _.) /

l/t . ;/'--~v""'(._..,c/ • --

/

/

/t. C-t-~; - ~ ~

~ur ~ /7~/ ~ ~ -

,, -

fa

-- <T

C-L 7 ~ · n ~

~v/~ ~ ra ~

Te ~~1~?4- ,h4-< ~ ~/-,I

J

_)';" y;--e,u ; ~ ?. ~ - , ~

----c"-'-

;:;:- ~~~t.,.....--?,___,.-,0

/4,~~;;J

. --~/! u I /7--, / -"" .2"Y

, . J _::. • u:- .,,,cr-r_ p--~

a--~~;~:

\ .~/-

Plata şi răspl.ita istorici

163

4 ,CAOMW[LL PLAC[ , S.W. 7 .

{2,1~ .. JJ,,tA: ~ ~ ~/#;v;

Â 4 /âct C: lA ;f.-=__

;:,-~ ffeh' ~ ~

~ -t t:, . -

~tt/~~ /'w~ur

&e,u ✓ ~ /4'~';/~ --¼ .

.,,,41' l-;tA,,< a ~ n¼

~uu · ~~v- tA,~~ 4

~ ~1/W~ ~~t-"~ '

J

164 Jon Antoucscu , militar şi diplomat

~ ai. /'h;,h/~./ ~#C

/

~ ~ /11/.de_ / ,-,,,~L' /J ~

I" -<--~~ ~

_,,,,1' 1~:'--C... ., ~ V )l. 0 .J;? Zv-_k

~ t ~-

//nrfa~ . h, /:~/4/, ~

-t!lh11 ~/ 4-/~ ~ //?o//h~ ""~

k~ ~

~ ~ ~ k#~--

Plata şi nlspfata istorici 165

/fUtKk, ~ /--;, ~ -4,

. '- r

~ - /2 ~ .,e ./ fi2A4< 4,_

[9,,u:,. / ~ ' '1-o/~ #-t---,,..,,..

~"f. /f13/'-4Z--. - P, .

.(}-l '2.,U./L #~ tfl c-,/Zu-

~ -/4,_ ~ / ~ ~

-I!_· @l-<-,~ ~" • ~/re"~

-- '- A / - /

--~~/ h ---v<. U,,L ,&,~~~

/ar /IMCb-1-<-- " -

/

166 /011 A11to11csc11, militar şi diplomat

"4 ~Mf ~-;~

,,,,,~ ~· ~;.,., ~

~ vi,~:~~ ~-

r~,z,,,;~ ~-

/~J

r;,,,,/4

--Pc? d. ///;~ k ~

~ -/4-t-4,1/. ~k,.

Plata şi rtlsplata istoriei

167

~-~k '- ~ --~~4'

AP?~ ~-/~

~✓ ,r'~, ~~./ ~k.

r

li:

/,N-r,u,c,,;,,, ~ ~

~;_/ r ~ ✓ ~ /4

I. L,,_ /. ~" -

.·.ev.,,,~~., _-<; ~ ~, #I~,- ,.,ţ- ,., _.

~-~z~

~


~ ,e J f{ue,a..Z - I/¼ c,"-;. -~

n'~ · ·

. ~~rk-<·~ d „z.~-n~ /

.. . '-' .- , 42

~ ('c_ (n,-t-t -~ .

~ ~ ~ ~;'1PL c..,.__

R r.J- ,,,.-;<~ ~ ....

h~ - ;/ 1 ~ ~î~ r-_ >---

< ,,,,,,---~~7('

hic_~4/~~

✓~ 1„0~ ~ ~

4>#: r~ ~ /u~ ;,·~ ~

-oU f ~, hi,~----- ~H:

_/U,-u--t..,~:,, ~ u/

~ .. ""~

--~ r~: /4/ ~ ..

. ~'n,,.-./ /4 - //J,,. --~ 0>'~

#pUJ~,,/ .. n, n7 # /"HA-<~ ru

fp (A~4~i-1~ :. ~ ~ "? )~ ~

_,t:r- A,.~v< ~ r_ ;::,~z ):,..~< ~

~ J.rh& ~ - /4-r 17,__._,--<-4~+-- - 7

Plata şi n'lsplata istoriei

169

J . i·JLG~

~ ;J.,m4ut:_ W/4~

M,g ~n ~ ..J J,'<-U' . /4';,;;~ ~

~ 4~ pc· ~4< .,m/k . /k~~-~

~ ~4'c:'.'. ~ ~#~ - _c#' ,-?/~.

â/4 ~ /~~~~.., . ~ , /?n re ,/~

~ U/J hH //)o//?C .~ ~ 4-.:>s-c A.

~- d,,we,f;i( ~ -- u,,;i;'- . .a'//~ - ~ .-4-,.p,4

-"' 7 ✓ ---,,tl',. ....... '-

~ v-,~n · ~ - c:;;z:. ~4:.arZ ✓ rA:. 4k. ,~

-r_:;;"liZ, ' muc~z... /4~l'.<... ~ ~

~ ~ ,'7 /ct:x..d ~- ~ h?.:2o-·

/4 .

~ '- />H, d ~ r

ţ?J

/ ~ • te:4,

~ ~• ~ ~~':, ~~~n?'-4--,

~ ?Z°" Ce½~ fl~ ~ ~- -

(k., ~ /h--r ~ /2,c ~ ~

&~-& ~ - ~ ~~c·. ~ .~

1-viw· /d 1/J~(?"kc ~ ,<:'? 1 ~,. Q~_,

- < ~ ..- Q-c:

b . /2 --~"0-~/¼ ~.,,.._~ , -~A~ ~--h,' '

..,.,._,,.,~ -~• 4--.~ /J'k//~' ...7'-t:n-~ '<. ~ ~

170 /011 Antonescu, militar şi diplomat

(Iloover Archives, Palo Alto, S.U.A., N . Titulcscu Papcrs, Box. no. 12)

Plata şi r,1sp/,1t,1 istoriei

171

J'iAHELE STAT M/\JOl?

.. ___ _

f NTRAR EA No.-h.t.l

19,~iilfUl @ f f . ~,,,~ V

TEL~Gl!f,

Mnrelui Stat NnJor

\iţceS V-a

:~/ 2~~1,10

~-30.~~V<

~ r(';".: J.i: Jr..,se • reintr•, ln ţar• cel .,, · te,,,,., lo

r V, s!âr§itul lunci llcenteln.In' coilse_cirit·: rog 'ob

~ - j ţi~ţi şi comunicnţi-mi or11inul de rechem,u•e·,

~nd-cft numni dup[ primiren acestui ordin voi

putea rnce cerere de pre~entllre Londra§~ tn

Briei!\.

Cum prP..z.ent;;i-~ l e !rd ·-1-:-!' .l.1• :: 10-1'.~ ,.il",-r.Qg

.si unei.

Cnl6nP.l Antones~n

Ni•,147

(Arh. M.Ap.N., fond 5417, dosar f.n ., f. 80, 1928, Poziţia nr. 677)

172

/cm A11l01wscu, militar şi diplomat

Marele Stat Major

aiţceS a 8-a Istoric

No. 116 din 1.02.1926

Mareic Stal Major

crlăC

că părere că

iuluiobzăr răspunde urmăril,

făcute războiului şi

părere că, dacă să şi

ărnlilim şi politică

şi

şi

cunoşlin\ă.

anexează şi ataşalului

lufeŞ

Diviziunea II

La no. 22 din 4/1/1925

Am onoarea a comunica Scc\ia a 8-a Istoric este de Istoricul rczumaliv al

noslrll, înlocmil de colonelul Antonescu, scopului de a se face

cunoscut publicului englez sacrificiile de România în limpul conlribu\iunca ci

la vicloria alia\ilor.

Sînlcm de accslc confcrin\c vor continua, nr fi ulii se lratczc ac\iunca

a României din anii 1918-1920 în Ungaria.

Asupra accslci chestiuni, Scc\ia 8-a Istoric a înaintal delegatului român în comisia de rcparatiuni,

un «Memoriu a.~upra conlribu\iunilor polilicc, mililnrc juridice a opcra\iunilor anualei

române de la 13.Xl.1918 la 30.III.1920 a ocup,irii Ungariei», memoriu despre care colonelul

Anloncscu arc

Se rczumalul istoric adresa No. 117 ale militar la Londra.

Scc\ici VUI Istoric

Colonel Bfirwtcscu

(ss)

(Arh. M.Ap.N., fond 5.450, dosar 250, Pozi\ia 143, 1926, f. 1)

„ÎN BASARABIA, ROMÂNIA ESTE ÎNCĂ OBLIGATĂ SĂ-ŞI APERE

FRONTIERA CU ARMA ÎN MÂNĂ"

În i.u11w.riL' 1926, tul istoric rezw1wtiv al p;ll1idp,lrii României la

nlzboiul de n•î,11n•gin• ;J] neamului, întocmit UL' colonelul Jon Antonescu

a ajw1s i,1 posesia cunoscutului ziarist brit.u1ic W. SIL'l..'U - ultimul l-a

folosit penim sus/increa mai multor coufcrin/c la Londra ocazionate de

participarea României Ia Mareic R,lzboi. D,lm, îu limba romiÎl1,1, textul

acestui e,tcun com:eput UL' ataşatul militar de la Loudro î11 limba fra11-

cez.1. ML•n/iomlm c,1 acest tc,tt este mai pu/iu cunoscut. La alciltuirca S.1,

co/011c/11l Antonescu a folosit şi unde dale affate î,i lucrJrCa tip,1rit;J de ci

Îll 1919.

RFZUMAT

ASUPRA ACflUNII ROMÂNIEI ÎN RĂZBOIUL CEL MARE

PERIOADA NEUTRALITĂŢI

04.08.1914- 15.08.1916

Înaintea primului război mondial, România avea o situaţie unică în lume.

ăraŢ mică, izolată, situată la gurile Dunări, între Rusia, Austria, Ungaria şi Bulgaria, România

a fost mereu, <lin cele mai v1.-chi timpuri, amcnintată în existenta sa <le \ară liberă şi in<lcpcn

,ătnel< politică, economică şi militară, impil.-<licată.

evidentă: situaţia

apărare) tcn<linţclc, şi

ertăc altă şi

tristă exercitată către pînă să

înlocuită brutală, să apărut şi

ambiţie ncmăsurat.1, justificată şi

iar dezvoltarea ci în mo<l constant,

Explica1ia acestui calvar este prin sa, România a fost mereu meterezul

(zi<lul <le care împiedica <lestul <le cunoscute, ale expansiunii ruse austriece

Orient. Pc <le parte, în ultimii 30 <le ani. România a fost santinela care a vegheat

constant ca hegemonia <le amintire. în Balcani <le turci în 1877, nu

fie <le alta, mult mai pc care încerca o exercite un popor <le curîn<l

animat <le o prin nimic <lin punct <le vedere etnic istoric.

Este vorba <le Bulgaria.

ăcaD la consideraţile <le ortlin general se a<laugă faptul, r1.-cunoscut <le to\i, că Rusia, ca şi

Austria, aveau sub dominaţie regiuni imense locuite <le români. se poate explica cu uşurinţă şi

complet pentru cc cele <louă mari µiri um1arcau permanent cu perseverenţă şi metodă nu numai

ăs pună România în imposibilitatea <le a dezvolta în mo<l nom1al organizarea politică şi forta sa

,ătamra ci complotau chiar la distrugerea ci.

2

Este evident că, pc m.\.~ură cc tara se dezvolta, ziua unirii politice a tuturor românilor nu mai

putea întîrzia şi nici nu mai putea fi impi1.-<licată.

ătalAC realizată această unire, ten<lin\a <le hegemonic a bulgarilor în Balcani, ca şi cca <le

expansiune către Orient a austriecilor şi ruşilor trebuia, obligatoriu, să ia srtrşit.

Aceste interese, cu totul opuse în ceea cc priveşte aspiraţile fi1."Cărci ţări, <lar comune în

privinta dispariţiei României, au fost în permanentă motivul <le apropiere a statelor care înconjurau

România. Atjt trecutul nostru istoric.cit şi mo<lul în care na\iunilc s-au grupat în această mare

conllagra\ic, motivează în întregime această afimţic.

174 1011 A11to11cscu, militar şi diplomat

3

Cele de mai sus explică şi izolarea în care s-a găsit România, înaintea şi în timpul războiului.

Pentru a putea trai în libertate şi a se putea dezvolta, în vederea realizări programului său istoric

- unitatea politică a tuturor românilor - România a trebuit să se alieze cu una dintre marile

constela\ii politice anterioare războiului ale Europei.

Avînd de făcut revendicări, la fel de mari în est ca şi în vest, alegerea sa a fost foarte dificilă.

Consideralii de ordin economic, rcminiscen\e dureroase ale atitudinii Rusiei în 1878. ca şi

interese străine sentimentului unanim al popula\iei au aruncat, încă din 1883, tura în gruparea

Puterilor Centrale.

În această conjunctură a politicii externe a fost surprinsă România de evenimentele din 1914.

,iŞ cînd a izbucnit răt.boiul, guvernul şi întreaga lară au trebuit să facă fa\ă celor mai dificile

iş mai dureroase probleme care, vreodată, au încercat un popor. Cu oricare grupare s-ar fi aliat

tura, solda\ii săi ar fi fost for\a\i să lupte cu fratii lor.

4

ătsaecA silua\ie a impus României să nu răspundă în august 1914 cererilor presante şi

eraolă\ninema ale Puterilor Centrale de a li se alia, confom1 Trai.atului de alian\ă; România a

adoptai, în faimosul Consiliu de Coroană, prezidat de defunctul rege Carol, fom1ula de „expectaăvit

anală".

ăcnÎ războiului, publică, şi

făcut adevăratele şi

ăralupopen conducători săi încheiaseră perioadă lungă, fără

războiului, şi

nationalită\ilor română,

arătai, să înfigă

alian\ă aceleiaşi

După

răbdare, şi srlI'Şit, drcpl.ă\i.

să

moştenire după ştie,

urmărit fără

alian\ă

şi să

să

de la începutul opinia prin manifcstatii conlinuc adesea foarte

violente, a cunoscute, în mod evident, sentimente ale poporului cit de

era alian\a pc care o pentru o a

consult.a poporul.

În ziua în care Puterile Antantei au afirmat, ca scop principal al dreptul

respectarea principiului la constituirea statelor, înt.rcaga natiune în unanimitate,

a cu un gest energic, trupul în care trebuia se baioneta soldatului român.

Atunci a fost încheiat Trai.atul de din 17 august 1916, iar la 28 ale luni

trupele române treceau Carpa\ii, în acl:una\iilc entuziaste ale românilor de pretutindeni.

alîlea secole de de suferinV1 de lupte, sunase, în ora

Uit.imul punct al programului istoric al României - unitatea tuturor românilor - începea se

realizeze.

Acest program, a marelui voievod Mihai Viteazul care, cum se realizase,

vai! pentru un timp prea scurt, unirea tuturor românilor. program de atunci întrerupere,

con\inea reconstituirea Dacici Felix, între limitele fixate prin Trai.alui de din 17 august.

Argumente irefutabile, de ordin etnic istoric, i-au dctcm1inat de Alia\i se angajeze, în

mod fomial, prin acest trata, constituie România pc bazele sale actuale.

5

II. RAZBOIUL. PRIMA MOBILIZARE.

PERIOADA 28 AUGUST - PÎNA LA PACEA

DE LA BUCUREŞTI DIN MARTIE 1918.

şi, aceaşi scară, înaintează

dnîrulălnî p.'1rţi aceleiaşi

aceleaşi

război.

,lunamşuD îşi abandonează şi

şi fără

eliţroP

către

La 28 august regele tr:igca spada în trupele sale peste mun\i,

barierele care, de mii de ani, separau din trupul na\iuni.

În momente, ministrul României la Viena remitea guvernului austro-ungar dcclaratia

de

surprins de brusca incursiune a trupelor romfmc, pozi\iilc fuge.

Rînd pc rînd, marc greul.ale, defileurile din Carpa\i cad în mîinilc românilor.

Transilvaniei sini astfel larg deschise celor trei am1atc române, care înaintau, concentric,

inima ci.

Plata şi r;lsplata istorici 175

Pentru întîia dală, de la Mihai Viteazul care, în 1600, în urma unor victorii strălucite,

realizase, pentru o perioadă scurtă, visul tuturor românilor, steagurile româneşti traversează

cîmpiile în care, de multă vreme, slăpîneau nedreptatea şi tirania. La ve<lcrea lor, îngenunchia\i şi

plîngînd, copii şi femei strigau „Domnul să vă ajute".

Astfel a început, după o zi de sărbătoare - era ziua onomastică a reginei - războiul cel mare,

care a provocat cele mai multe sufcrin\c, sacrificii şi umili111C din cite a cunoscut vreo<lată

poporul român.

Cînd cele trei annale române treceau mun\ii - prin frontiera de nord-vest a lări - o a patra

,ălana mai slabă calitativ şi ca fof\ă, apăra Dunărea şi frontiera de sud din Dobrogea împotriva

unei eventuale agresiuni bulgare, care era ele aştept.al, în ciuda a.~igurărilor formale ale Rusiei.

6

,răveda-rtnÎ alian\ă politică şi

ăr şi săi, bună

,ăraglub ruşilor să trimită fof\ă

această cerere.justificată că aşa

către

că şi că

ruşi

sfU"Şit, clupă şi întîrt.iară

ătpeca să trimită ruşi după

şi, rău, să aibă

că grăbi sfrşitul războiului.

următoarea rapidă războiului.

să precedată şi executată

generală şi decisivă, execut.ală, către ruşi

comandată cealaltă

ătsaecA ultimă să

şi către Dunăre şi

să întoarcă şi să stingă

simultană

Război

îşi să aibă

ăcnî aştepta să producă prăbuşirea militară şi politică

şi făcute.

şi război şi

indicată şi şi urmărea.

clupă război, constată că

nu-şi onoraseră că română rămînc,

şi fară

în timpul trat.alivelor încheiate cu semnarea tratatelor ele milita

între România alia\ii guvcmul român, tcmîndu-se, pc clrcptale, ele o agresiune

ceruse în Dobrogea o ele cel pu\in 200.000 de oameni pentru a se

opune acestei eventuale agresiuni.

La perfect din punci de vedere militar, pentru numai cele trei

annate, care înaintau inima Austro-Ungariei, ar fi avut comunica\iile asigurate, Cartierul

General Rusesc se opuse, dind asigur;\ri formale bulgarii nu vor ataca vor fi suficicn\i

cî\iva solda\i în Dobrogea pentru a împiedica agresiunea.

În cliscu\ii lungi penibile, care intrarea României în ac\iune, Alcxccv

în Dobrogea 50.000 de care, cum se va vedea mai departe, nu au

ajuns la timp ceea cc este mai nu au avut eficacitatea pc care ar fi trebuit o în lupta

împotriva bulgarilor, în momentul agresiunii acestora.

Aceasta este una din cauzele înfrîngerii armatei române în 1916 - înftîngcrea care a provocat

alîta dcccp\ie tuturor celor care credeau intcrvcn\ia armatei române va

Cclelahc cauze ale acestei înftîngcri reies clin examinare asupra

Conform convcn\ici militare, ac\iunca românilor trebuia fie paralel

cu o ac\iunc pc ele o parte, ele în lungul frontului clin

Gali\ia, de generalul Brusilov, ele parte ele toate for\ele aliate din Salonic.

ac\iune (cea ele la Salonic) avea drept scop asigure spatele trupelor române

imobilizînd for\elc bulgare împicdicîndu-lc Dobrogea contra României.

Prima ac\iunc (cca a lui Brusilov) avea ca scop inverseze aripa a

frontului oriental printr-o ac\iune celei a grosului trupelor române, care se îndreptau

spre Transilvania. Consiliul ele al Alia\ilor, care tra.~a.~c acest plan în în\elcgcrc cu

Comandamentul Român, pusese mari spcran\c în rezultatele pc care trebuia Ic plru1ul,

din 1916. Se ca acest.a a Austro-Ungariei.

Rczumîncl, acesta era planul de ansamblu al ac\iunii al angajruncntelor

Conform acestui plan acestor angajamente, România a intrat în a atacat în clircc\ia

care îi fusese care corespundea scopurilor politice pc care ca Ic

Dar imediat intrarea ci în România nici pc frontul clin Salonic, nici

pc cel clin Gali\ia Alia\ii angajamentele, astfel am1ata clin

punct de vedere militar, complet izolat.i sprijin.

Germania, Bulgaria şi Turcia, solidare cu Austro-Ungaria, declară război României, una cîtc

una, între 28-30 august 1916. Astfel, ar"•La română se gă.~cştc, clin prima zi, într-o pozi\ic

ăcigetarts pc care n-a mai avut-o nici o na\iunc în război, pentru că, avînd o armată de 650.000

oameni, prost cchipa\i şi înarma\i, fără cxpcricn\a ri1Zboiului, fără avia\ic, fără artilerie grea, fără

itşăm fără a-şi şi număr obligată să

două ruşi,

cunoaşte şi

ănub căire şi

de gaze, putea fabrica wuni\iilc cu un mic de mitraliere, a fost

lupte pc fronturi, cu o întindere mai marc clccîl lot frontul oricnt.1I, pc care lupt.tu sau

dccît frontul vestic, unde luptau am1atelc aliate.

Deci, din cauza circumstan\clor pc care Romîmia nu Ic putea la timp care, într-o

zi, vor fi clarificate de cei care vor cerceta arhivele milit.trc politice ale Alia\ilor.


8

română rămas, intrări război, izolată priveşte

deşi făcea

să acelaşi

această conjunctură,

să şi, către

că, şi aşteptat şi că

elirărugisa şi această speran\ă,

această holărîrc, lotuşi,

ălaI şi cauză şi

ăpuD fără imporlan\ă înaintează

şi

păr\ilc. Duşmanul grabă şi

română,

inaugurează însîngcrală Duşmanul,

şi-a zonă şi

şi cărora

să retragă şi,

ănip Constan\3-Ccmavodă.

şi îşi şi

său

Armata a din ziua sale în complet în ceea ce

ac\iunile sale, parte dintr-un ansamblu de ac\iunc care, potrivit angajamentelor semnale,

trebuia ac\ioneze în moment.

Avînd în vedere ar fi fost logic ca proiectul ini\ial de opera\ii, schi\at

mai sus, fie adaptat la noua situa\ie deci, modificat de Comandamentul Român.

Dar speran\a de la o zi la alta, ajutorul promis va veni se vor îndeplini

zilnice, verbale scrise, care întrc\incau a pus Înaltul Comandament

Român în imposibilitatea de a lua care, se impunea.

originea principala a celor dintîi dureroa~c î.nfringcri.

cîlcva victorii marc trupele române în Transilvania, pc lot

frontul în profunzime de IO - 100 km.

În acest timp, nori negri se adunau din toate aducea, în de peste

tot, for\c pentru a ataca, din toate dircc\iilc, armata înccpînd cu Dobrogea.

La 24 august, Turtucaia scria a înfringcrilor. avînd la

dispozi\ic numeroase mijloace de comunica\ic, dcpla~al for\clc de la o la alta a

executat, de la 13 septembrie la 13 octombrie, o scrie de ac\iuni scurte violente, în urma

trupele române au fost for\3tc se din Transilvania pc culmile mun\ilor în Dobrogea,

la linia

Tunurile bubuiau de abia 45 zile România pierduse toate efectivele din Transilvania

trei sferturi din teritoriul transdanubian.

9

afară măcar muniţi şi

considerată pierdută, altă

că măcar găseau.

,işutoT pămîntul apărat

arătă duşmanilor şi

înseamnă conştient luptă.

supcriorită\i duşmanului

că şi

reuşit să şi să mcn\ină

ănip

apărare şi

şutorT

rămi.n, mărturie ştiut să moară răzbuna

şi

micşorau datorită duşmanului,

să pună şi creşteau

duşmane ucigaş

formidabilă pr.1buşit şi prăbuşirea

ălibativeni dacă duşmanul reuşit să străpungă

că, după şi reuşit, către să

ăgnupărts apărare să cadă, măsură

lunamşud

odată unită\i să oprească,

către

către Bucureşti, şi Dunări,

fără apărare.

holărîrca grabă

să lovească duşmanul

Cînd, în de promisiuni, nu îi sosea nici un sprijin, nici mitraliere,

campania din 1916 putea li pc de o parte, iar pc de parte, exista

impresia for\clc nu avea nici posibilitatea de a se mcn\inc acolo unde se

sfint al pairiei trebuia cu orice pre\.

Atunci începu scria luptelor corp la corp, în care soldatul român lumii

Îlltregi cc baio.neta în miinilc unui om de justc\ca cauzei pentru care

În ciuda de pc frontul din Transilvania (21 divizii contra 11 ), în

pofida faptului le lipsea artileria grea, artileria de munte, mitralierele grenadele, trupele

române au reziste culmile mun\ilor de-a lungul frontierei de la Vîrciorova

la Doma, în Bucovina.

Luptele eroice de - mai ales cele de la Jiu, Oh, C"unpulung, Prahova, Oituz, Uz

- vor fi pe vecie pagini glorioase ale istorici poporului român.

Ele etern, ca a vitejiei gcncra\ici care a pentru a un

întreg trecut a a~igura un întreg viitor.

În timp cc for\elc române se pierderilor suferite, cele ale care

era gata mi.na pc petrolul griul românesc, zilnic; ca urmare, în jurul datei de l

decembrie, 37 divizii string, din cc în cc mai mult, cercul în jurul armatei

române.

Sub presiunea a acestui cerc, edificiul s-ar li sa ar li fost

ar li frontul.

Aslfel un efort considerabil cu mari pierderi, a 13 noiembrie,

frontul la Jiu; întregul sistem de român a început pc ce

înainta spre cimpic.

. Aceste for\c, ajunse în C"unpia Olteniei, unde nu mai existau care Ic

au avansat repede est.

drumul în spatele trupelor române situate în mun\i, de-a lungul

era Perspectiva celui mai dureros dcza~tru strîngca toate i.nin1ile.

S-a luat, alunei, de a se concentra rapid patru divizii, adu.nate în marc de pc

celelalte fronturi, care trebuiau în timp cc aceasta trecea Oltul.


Începuse acţiunea de concentrare cînd, asemeni unui fulger, sosi vestea că duşmanul făcuse

un pod peste Dunăre, la Zimnicea, şi înainta rapid spre Bucureşti.

Comandamentul Român, nedispunînd de alic rezerve, ocuparea capitalei era inevitabilă.

10

ăcaD hartă găseau şi duşmane dală,

uriaşă conducători Dacă

lunamşud reuşit să şi-o unitălile

adică jumătate

şi şi captivită\i.

compromisă.

concepută şi executată băl.ilic

Argeş,

Bucureşti. hazardată,

Dunăre

-cîştigarea două şi

Bucureşti.

să facă această şi

luptă. şi această dală, şi

său

,lunamşuD şi şi

iş afirmă că

ătsaeca

şi

s-ar studia o cu pozi\iile în care se fortele române cele la acea

s-a putea constata imediat ce responsabilitate aveau români de atunci.

ar fi ocupe capitala cit de repede dorea, toate Armatei I-a care

luptase în Oltenia, cea mai mare parte a celei de-a doua - aproape din fortcle

române - nu s-ar fi putut retrage ar li luat, cu arme bagaje, drumul umilitor al

Onoarea armatei române ar li fost Pentru a împiedica o asemenea eventualitate

trebuia timp. În acest scop, a fost marca „campc apcrto" (cîmp

deschis) de la care a avut loc între 28 noiembrie - 4 decembrie 1916, la cî\iva kilometri la

este de S-a încercat o aqiunc care, în cazul cel mai fericit, ar li putui da un

rezultat maxim - aruncarea fortelor lui Mackensen în - sau, în cazul cel mai nefericit, un

rezultat minim timpului necesar pentru a da posibilitatea celor armate (l-a a

II-a) de a se retrage din munii la est de

Trupele, care trebuiau ac\iune, au fost aduse de peste toi concentrate chiar

pe cîmpul de În ciuda oboselii, soldatul român, de a probat elanul

nelimitatul spirit de sacrificiu.

atacat impetuos în flanc pc linia de comunica\ic, a fost surprins înfrint în 29

30 noiembrie. Luddendorf, în „Memoriile" sale, „trupele germane au trecut cu

ocazie prin momente grele".

Rezultatele acestui început de victorie au fost: 5000 prizonieri, 30 de tunuri 50 de mitraliere.

lunamşuD îşi către Dunăre.

şi săi scurtă.

căzuse, nefericită, duşmanului, aşa că

etşaonuc să rapidă către

luptă său

bătălia, cîştigală pierdută dacă trădare

ăsaoido două ruseşti, găseau

luptă, fără şi

şi aliaţi

ruşi dădeau mişca.

duşmanului, ruşilor decisivă.

făcute întăresc acea.~lă

pierdută cîştigat.

mohorîtă, umedă şi toamnă, zonă lipsită

şi dureroasă

ătadO şi conducători copleşite oboseală şi

şi hrănite, părăsesc

duşmanul îşi înte\cşlc

luptă, duşman depăşeşte

număr.

,işutoT datorită cîştigat Bucureşti, a.~igurntă:

făcută

greulă\i

rusă, încă război, să vadă.

,răveda-rtnÎ măsuri pregătitoare şi

făcute olicialilă\ile şi

ăgnil indiferentă şi pasivă adoptată

ruseşti şi Bucureşti război,

reprezintă

începuse retragerea

Dar bucuria românilor a alia\ilor a fost Cu o zi înainte ordinul de opcra\ii al

armatei române printr-o întîn1plarc în mîinile acesta a putut

perfect situa\ia, dctcm1inîndu-l pc folkenhayn ordone înaintarea cîmpul

de a unor mari forte, în ajutorul camaradului Mackensen.

În ciuda acestui fapt pc trei sferturi, nu ar li fost o

nu ar li contribuit la aceasta: divizii care se la cî\iva km. de cîmpul

de au asistat impasibile - a interveni nici cu tunurile în ciuda cererilor repetate, pe

care lo\i - români - Ic adresau.

Comandantii promiteau, se agitau, ordine severe, dar nimeni nu se

Fiind situaii în flancul interven\ia ar li putut li

Cererile repetate de ajutor de Mackensen lui Falkenhayn afuma\ic.

Deci, din cauza celor mcn\ionate mai sus, lupta a fost - dar timpul a fost

Atunci a început, într-o zi rece de într-o complet de

drumuri, de mijloace de aprovizionare de sale, cca mai dintre opcra\iunile militare:

retragerea.

cu regele t.'trii, trupele române, învinse, de de

durere, prost echipate capitala, cu ochii în lacrimi.

Încurajat de victoria sa, atacurile pc tot frontul.

Celelalte forte române retr:igîndu-se, împotriva unui care Ic de trei

ori ca

tin1pului în lupta de la retragerea trupelor a fost

a fost în conditii destul de bune.

Trecînd prin incredibile, trupele au ajuns în Moldova, dincolo de valea Siretului,

acolo unde Stavka de la intrarea României în dorea le

anumite inexplicabile pentru români în acele momente,

anumite declara\ii de persoane care reprezentau militare politice ruse pe

Mareic Cartier General românesc, atitudinea complet de

trupele în Dobrogea în timpul luptei de la - raportul ministrului rus de

generalul Polivanov - dovezi edificatoare care, mai tîrLiu - prea lîrLiu - i-au determinat


pe români să-şi dea seama că aveau de-a face cu un aliat la fel de periculos şi răuvoitor ca

lunamşud însuşi.

,işutoT această primă superiorilă\i

duşmanului, bunăvoin\ci său

irăziupe şi forţele reuşit să

şi să retragă

primăvara următoare.

înflăcărarea,

\ară, bogă\jei şi

şi formaseră

sulă şi marşuri epuizaseră şi dezorganizaseră

forţele că şi

să

că luptă română şi, lă.~a apărarea

ruşilor, să

lăsată Armată română, şase încă

anumită luptă.

nouă şi singură armată.

ăpuD luptă, forţat să

iş două şi,

două rămase să şi să reînceapă

aravămirp această perioadă

friguroasă, duşmanul şi ruşi păreau să

să apărat

număr ruşi nişte

pentru a încheia parte asupra campaniei române, în ciuda

zdrobitoare a în ciuda cu lotul speciale a puternicului aliat, în ciuda

fizice morale a solda\ilor, române, dezorganizate în mare parte, au

scape din încercuire se în Moldova de Nord, pentru a se reorganiza pentru campania

din

Rezultatul scurtei campanii din 1916 erau dezastruoase. În patru luni au fost pierdute

trei sferturi din capitala, cea mai mare parte a na\jonale, petrolul, vitele

depozitele de cereale 400.000 de oameni din cei 650.000, care trupele de opera\ji.

O de zile de lupte de neîntrerupte aproape, în

întregime, armate, astfel ele aveau imperios nevoie de repaos reorganizare.

Cu toate acestea, pentru a nu permite adversarului fie avantajat în fa\a opiniei publice -

pentru faptul scosese complet din armata - mai ales, pentru a nu

Moldovei la discrc\ia Comandamentul Român a fost obligat continue lupta, cu o

treime din for\cle sale.

De o parte a frontului a fost a II-a cu divizii, care mai aveau

o capacitate de

Ahe divizii au fost adunate, în nordul Moldovei, grupate într-o

patru luni de Comandan1cntul român a fost dcsJiin\czc mai mullc divizii

armate, din cauza lipsei de solda\i, de ofi\cri mai ales, de materiale.

Cele armate aveau se reorganizeze în timpul iernii lupta în

anului 1917. Nimeni nu ar putea descrie ce a reprezentat pentru

România. iarna extrem de se alieze împotriva României.

F.ra greu lup\i împotriva elcmcnlclor naturii, dar în1potriva oamenilor românii s-au cu

ullimcle resurse de energie.

Veni\i în mare, pentru a o ajuta, s-au instalai în Moldova ca cuceritori.

i\izuălăC această acaparaseră oraşele şi clădirile şi

şi

să îşi rctrăgîndu-lc

îndepărtate

că, perioadă,

şi

a-şi uşor şi rărnînc pămîntului

insistară stăruitor armată şi

să meargă zonă desemnată

adapăZ înaltă şi

şi meridională, şi destinată

căile fa\ă

că să facă marşuri săptămîni,

fără fără păduri şi fără

işeD reală şi cunoscută,

şi forţelor să

ă~.acsolof şi şi că-şi

şi morţi.

după scurtă şi cxpcricn\ă, toată lămurită. urmărea, şi

forţelor şi autorită\ilor

uşor şi semnări

alian\ă

cunoscută să

să îrnpăr\ilă şi

publică şi-a şi-a

ruşilor Bucureşti şi deşi

duşmanului, forţă, această şi

de mentalitate, ei toate salcie, toate publice

particulare, toate proviziile întregul material rulant. lnvodnd secretul opera\iunilor lor, ci au

impus Comandamentului român dcpla.~zc trupele, în nordul Moldovei, pe

drumuri desemnate special, foarte de sate.

Dar trebuie spus în acea în ajunul revolu\ici, opera\iunilc lor militare se reduceau

la acte de spoliere, de teroare la violuri.

Pentru putea atinge mai scopul a sl.'\pîni absolu\i ai românesc,

ei ca regele, guvernul, parlamentul, întreaga rcfugia\ii din teritoriile

ocupate în Rusia, într-o dinainte, la sud-est de Kiev, deci la cîtcva sute

de mile de România.

era de un metru frigul era insuportabil.

Prin Ua.~arabia Rusia între Moldova zona românilor nu erau

drumuri bune; ferate ale Rusiei meridionale nu puteau face transporturilor de aprovizionare

pentru front, astfel evacuarea ar li trebuit se prin de mai multe

printr-o regiune sale, depozite de alimente.

silua\ia aceasta era cil se poate de nu prea atît guvernul condus de

Stilrmcr, cît generalul Zaharov, comandantul ruse pc frontul românesc, nu au ezitat

toate mijloacele de presiune de teroare, amcnin\îndu-1 pc rege guvernul vor

retrage trupele din Moldova - de a lua, în condi\iilc amintite, drumul exilului al

Dar, o umilitoare lumea era Se melodic

perseverent, distrugerea militare dezorganizarea legale pentru a putea

îndeplini, mai mai rctx--<lc, planul care, probabil, fusese concepui în chiar ziua

tratatului de cu România.

Povestea, de to\i, din 1877, urma se repete.

România trebuia, pe cit era posibil, fie între Austria, Rusia Bulgaria.

Cînd opinia dat scama de cxistcn\a acestui proiect, putui explica non-intcrven\ia

în lupta de la rapidiuitca cu care ci au evacuat Dobrogea, erau

superiori ca în regiune, ca, de altfel, pc celelalte fronturi.

Plata şi rilsp/ata istorici 179

eli\ătirotuA holărît că

că două şi

i\ălirotua şi

răni\i şi ruşilor

itşen şi resLrinsă

două măsuri, şi

pămînt şi zăpadă, construiseră

încăperi lumină, şi încălzire.

au nu se va merge în Rusia, clar pentru a da satisfac\ie Comanclamentului

rus, care pretindea în Moldova nu era loc suficient pentru cele armate pentru

nici posibilitatea de a le aproviziona cu alimente, au fost evacua\i în Rusia Parlamentul,

incurabili o parte a refugia\ilor, au fost date aproape toate depozitele româ

de aprovizionare (100.000 vagoane) a fost de trei ori zona de reorganizare a

trupelor române.

Din cauza ultimelor trupelor române le lipseau aproape complet alimentele

locuin\ele. Erau încartirui\i în colibe, sub pe care le ei, în timpul

iernii, în care se înghesuiau, cîte 50, în lipsite de aer

elirămrU să apară.

izbucneşte

şi decimează şi

completă să că

şi-a săptămînă, şi

şi

numărate pînă

împrejurări română să totuşi,

unită\ilor făcea datorită

i\ătilibcd şi zdrcn!flroşi şi fără încăl\ăminte,

işei afară şi săli Deşi şi

către şi

işaecA forţă misterioasă deşi şi făcuseră

să ajungă

rătăcea

şi trimişi

căula şi către ţară.

aşA găsită îndreptată către şi

şi aliaţi trimiseseră, alian\ă,

războiului,

să că, alian\ă, aliaţi să trimită laşi,

războiului, şi muniţi şi

şi două,

văzut

arusăM căula şi

ătirotaD română şi pregăti

revoluţia rusă. şi,

Totuşi,

continuată; După

ătsaeca şi

două să stabilească relaţi prieteneşti.

speranţa că revoluţionară rusă, datorită înflăcărase,

,ăpilc naţional superioară ţariste şi, deţineau

perioadă, răZboi

hotărît primăvara să declanşeze generală,

capăt războiului. operaţiunile

rusă şi două

ătsaecA să precedată către

galiţian.

ruseşti Galiţia atacă şi debutează

întreagă, surprinsă îşi revoluţionară şi

atpetşa srU"Şitul războiului, răspîndi că soldaţi ruşi, victorioşi pînă

acestei situai.ii nu au înlirziat

În luna februarie 1917, cînd frigul atinsese limite maxime (15-20° sub zero)

tifosul exantematic, solda\ii popula\ia, încît în multe locuri nu mai erau destule

bra\e pentru a îngropa moi,ii.

Pentru a avea o imagine cît mai asupra acestui dezastru e suficient amintim un

regiment pierdut, într-o comand:mtul, to\i comandan\ii de batalioane de companii,

to\i medicii 1.500 solda\i, dintr-un cfoctiv total de 2.500.

Acest caz nu a fost unic.

În rîndul popula\iei civile victimele nu au putut fi nici azi.

În aceste grele armata începe se reorganizeze, pc la 15 februarie.

Dar instruirea se în condi\ii extrem de grele frigului, epidemiei,

oamenilor lipsurilor, în general. Oamenii, nu puteau

- nu existau de instruc\ic; lipsea armamentul. echipamentul armamentul ar

fi fost trimise de alia\i depozitate la Arhanghelsk, în Moldova nu ajungea nimic.

împiedica sosirea alimentelor - englezii francezii

toate demersurile pentru ca ele în România.

Totul se în Rusia.

Atunci cca mai mare parte a ofi\crilor englezi francezi din misiunile aliate au fost în

România, pentru a în Rusia vagoanele destinate anualei române a Ic dirija

este - Sibcria Caucaz - cca mai mare parte a echipamentului,

avioanelor armamentului, pc care Ic potrivit tratatului de de la

începutul armatei române.

&te momentul subliniem prin tratatul de se obligau la din

prima zi a apoi zilnic, 300 tone de arman1cnt, echipament.

Nici acest angajament nu a fost \inul.

România a primit numai în prima zi 15 vagoane apoi, cel mult un vagon sau la 2-3

zile.

S-a mai sus ce se întîmpla cu aceste vagoane.

de a vagoanele în Rusia de a Ic trimite în România prin intcrm1..-<liul ofi\erilor

alia\i a dat rezultate bune.

acestui fapt, anuala s-a putut reorganiza pentru reluarea luptei.

Din nefericire, a izbucnit Consccin\clc acesteia sînl destul de cunoscute

cum vom vedea mai departe, primele ci victime au fost românii. ac\iunea de reorganizare

a fost între timp generalul Zaharov a fost înlocuit cu generalul Sccrbacev.

schimbare, mentalitatea Comandan1cntului rus de pc frontul românesc s-a modificat

între cele comandamente au început se normale, aproape

Exista armata doctrinei despre libertate care o

sentimentul rusesc, era armatei deoarece foi,elc aliate

superioritatea pc toate fronturile în acea în Consiliul de de la Chantilly (februarie

1917) s-a ca din lui 1917 se ofensiva pc toate fronturile,

pentru a pune Pc frontul românesc ofensive trebuiau executate de

Anuala a 4-a de cele anuale române.

ac\iunc trebuia fie de un alac executat de generalul Komilov pc tot

frontul

Unnînd acest program, annatclc din cu o mare victorie.

Lumea de acest rezultat, punea mari spcran\c în armata

cînd, ca un fulger, se vestea


şi-au şi-au părăsit şi-au

compromisă şi, şi

două plină ofensivă victorioasă.

ătsaecA

iş război.

că făceau şi

,ătatucexe

să şi să ostilită\i]e.

uşor amărăciunea şi să

şi puseseră

şi

şi srirşitul războiului şi

şi căzut duşmanului şi,

ruşi să opună înaintări duşmanului, către Iaşi,

şi răminca

acelaşi rczisten\ă românească şi

lunamşud Moldovă,

concentrează focşani, masă

ultin1ă şi hot.ărîtoarc lovitură

vestită şi glorioasă vreodată

Mărăşeşti. via\ă şi

şi răni\i. niciodată

răni\i şi

că unită\ilc duşmane luptă să-şi

şi că, srlJ'Şitul unită\ilc

să luptă,

străpunge

această

să că, luptă, însuşi

şi cunoaşte că

că strălucite.

Mărăşeşti, şi-a arătat, dală şi răzbunat

ărăf cunoaşte şi fără să

ăpuD Mărăşeşti, duşmanul să şi

ruşilor, criminală morală.

şi amenin\ări şi

să părasea.,;că să să-l să pună

bolşevismului.

său.

şi răma.~ aceaşi. fa\ă

iş făcut să crea.~că, dacă

,răveda-rtnî grcută\ilc şi

trăia alături ruşi

fără că şi astăzi şi

remarcabilă războiul.

ăpuD Mărăşeşti, nL'Obişnuit apărat

şi două

dădeau duşmanului,

şi şi

pia\ă. şi

sticlă

atunci, aruncat armele, tunurile, masacrat ofi\crii, fugind în debandada.

Ofensiva, fiind complet cu ca situa\ia de pe frontul oriental, Kerenski da, la 11

iulie, faimosul ordin prin care impune încetarea ac\iunii pe tot frontul, inclusiv pe cel românesc.

La sosirea acestui ordin trupele române erau, de zile, în

rapida ac\iune avusese ca rezultat capturarea a 116 tunuri, 62 mortiere, 400 priz.onicri

a unui numeros material de

Dar, pentru amiatelc române parte dintr-un ansamblu ac\iunca lor trebuia

conform planului, în acord cu ac\iunca wiei armate ruse învecinate, Comandamentul a

fost fonat opreasca opera\iunilc înceteze

Se poate imagina cu care poporul român solda\ii s-au resemnat

înceteze din nou lupta, care începuse atît de favorabil în care îi to\i speranta.

De rezultatul acestor opcra\iuni depindea nu numai eliberarea capitalei a teritoriului ocupat,

ci realizarea \clului final.

Evenimentele s-au precipitat în mod tragic.

În citcva zile întreaga Gali\ic Bucovina au în miinile cum nu mai

existau care se drumul ultimul refugiu al familiei

regale al guvernului român, deschis.

În timp, pentru a putea infrînge mai repede ultima a ocupa

întreaga în sudul Siretului, în zona o de 11

divizii, dintre care 9 gennane, în scopul de a da o frontului

românesc.

Aceasta a fost cca mai mai dintre luptele care au avut loc pe

frontul românesc: lupta de la Solda\ii s-au luptat pc pc moarte; a fost aproape

un masacru.

Românii au avut 30.000 de mor\i tot atî\ia Pierderile gennanilor n-au fost

cunoscute, dar toate spitalele din teritoriul ocupat gemeau de s-a aflat, din afirrna\ii

ulterioare, care au luat parte la au trebuit completeze de trei ori

efectivele în timpul luptei la acesteia, mai aveau 20-30 de oameni de

fiecare companie.

Toate acestea au dctcnninat comandamentul gennan rcnun\c, dup.'I 30 de zile la la

intcn\ia de a frontul.

Pentru a ne putea da seama mai bine de importan\a pc care o avea ac\iune pentru

gennani, trebuie amintim înainte de Kaiserul a fost pc front, în sectorul de

atac, cu cîteva zile înainte de începerea opcra\iunii se faptul Kaiserul nu se ducea

dccît acolo unde se executau opcra\iuni care se spera vor fi victorii

La soldatul român o în plus, vitejia s-a pe aceia care,

a a voi judece cauzele, îl umilise în tin1pul înfrîngcrii din 1916.

a rcnun\at definitiv lupte pc frontul românesc a început, cu

ajutorul o ac\iunc de distrugere

Prin manifeste mincinoase, promisiuni cu ajutorul banilor ci îi îndemnau pc

soldatii români pozi\iilc, arunce armele, ucid,1 pc rege, mina pc

putere, cu ajutorul

Acest scop n-a fost atins.

Soldatul român a rama.~ neclintit la postul

Disciplina, atunci acum, a Spiritul de sacrificiu, devotamentul de rege

dragostea de patrie nu au dL>cÎt se mai putea.

\inînd scama de întimpinate pentru a învinge, de lipsurile suferite de

mediul anarhic în care - de solda\ii rcvolu\ionari de mai bine de un an - se poate

afirma, a exagera, atitudinea sa de atunci de este pentru ci pentru poporul întreg

chestiunea de onoare cea mai din întreg

lupta de la un calm domnea pc tot lungul frontului, în

acele momente de trei armate ruse armate române.

În rîndurile trupelor ruse anarhia lua proportii inimaginabile. Solda\ii Ic

pentru bani alcool, armele, tunurile alimentele.

Tot frontul se transfonnase în Se vindeau tunuri pentru 50 de coroane austriece cai

pentru o de alcool.

Plata şi rilsplata istoriei 181

rău, împinşi duşmani şi organizaseră

uadzărb şi şi ţărani

duşmanului către ruşi. şi

să retragă jumătate forţele şi să

nouă lovitură şi

Ruşi abandonează şi

rămînînd singură şi fără aprovizionată

.ătudreip şi către srlJ'Şit

şi

condusă ruşi masă fără aştepta

,icăp duşmanul că şi că să

,ăsaca a-şi găsi şi împărţirea

să facă fără

convinşi că adevărate, fără a-şi ruşi

părăsit masă, duşmanului porţile şi

şi să

şi aceiaşi

să-i forţa şi ruşi,

luptă inegală, scurtă sîngcroasă, şi duşmanului.

că supcriorită\i

ruşi).

că rusă că,

română obligată, consim\ămînlul să supună şi

ăs ceară

păci Bucureşti.

să insilărn şi

niciodată către

această îşi

iş şi măsurilor duşman

irămrazed săi şi

oară, război

ătirotaD măsuri găsit

Porţcle forţelor

adică să şi să

şi-a

Braşov.

srlJ'Şil, şi

război morţi, şi

civilă.

ăcaD compară aca.ţtă cifră

reprezintă maximă făcut vreodată

război.

ăcaD războiul după şlic

să încă ruşi.lor, să

iş bolşevici, să

ătsaecA ultimă după

(morţi şi răni\i).

încă obligată să-şi mină.

Dar, ceea ce e mai de de viciul lor, se în bande care

Moldova penlru a jefui a ucide; mii de oi vaci furate de la români erau

vîndule de Penlru a împiedica jaful a proteja popula\ia, Comandamentul

român a fost obligat de pe front din sale le disperseze în Moldova

penlru a alunga bandele.

În acest timp a fost încheiat armisli\iul de la Bresl-LiLovsk. O penlru alia\i

mai ales penlru România. oficial lupta din punct de vedere militar politic,

România, complet nici o posibilitate de a fi de alia\i, era

Evenimentele se precipitau vertiginos împingeau România un tragic.

În ziua în care au început tratativele de la Brest-Lilovsk ca urmare a unei propagande

germane cu abilitate, solda\ii în au abandonat frontul a încheierea

sugerindu-le pacea îi va avantaja, cu certitudine, ei trebuiau plece

penlru mai casele intacte pentru ca )olurilor - care, spuneau ei,

începuse - nu se ei.

Fiind aceste afi.nna\ii erau da seama de crima lor, solda\ii

au frontul, în dcschizînd larg Moldovei întregii Rusii.

Ca urmare a cererii generalului Sccrbacev a alia\ilor, care sperau se reconstituie frontul

din Gali\ia din Moldova cu lrupclc numite „ucrainiene", dar formale, în realitate din

solda\i vcni\i din Ucraina - de la care se spera formarea unui nou stal independent - noi am

încercat rc\incm cu pe front. Alunei a început, între noi în spatele întregului front

românesc, o dar sub ochii spre satisfac\ia

Penlru ei erau dezorganiza\i, noi i-am învins, în ciuda lor numerice (în

perioada aceea erau în Moldova mai mult de un milion de solda\i Dar ne-am luptat zadarnic

penlru \clul propus nu a fost atins. Încel-încel, armata s-a evaporat, astfel spre

începutul lui februarie 1918 nici un soldat rus nu se mai afla pc front

Ca urmare, armata a fost cu alia\ilor, se soartei

armisli\iul.

Aceasta a fosl urmarea numite de la Condi\iile acesteia sînl cunoscute.

Nuc necesar asupra acestei probleme. Dar aceste comli\ii, care amputau umileau

România, nu au fost r.ililicalc de rege.

Prin pace, \ara rezerva dreptul de a reîncepe lupta la momentul potrivit, ceea ce s-a

înlîmplat, deoarece, în ciuda vigilen\ei foarte severe luate de în privin\a

României, regele a ordonat din nou, în octombrie 1918, mobilizarea so)da\ilor a

declarat, a doua germanilor.

acestor armisli\iul din 11 noiembrie 1918 a România, din nou, printre

a.lia\i. sale executau opcra\iunilc cerule de comandantul aliate, care operau în

Balcani, trebuia atace liniile de retragere ale Puterilor Centrale le captureze

coloanele.

Cu cîleva orc înaintea armisli\iului una dintre coloane predai armele românilor, în cîmpia

de la

Astfel a lual penlru România, ca pentru lo\i alia\ii, marea tragedie.

Acesl a costal poporul român 700.000 de 300.000 de mor\i pc front 400.000

secera\i de epidemii, din popula\ia

se cu întreaga popula\ie a României, propor\ia a fost mai marc de

10%, ceea ce limita a sacrificiilor pe care Ic-a un popor, în

timpul unui

pcnlru alia\i s-a sr1J1il la 11 noiembrie 1918, cum se România a

trebuit mai lupte în1potriva care au încercat de mai multe ori invadeze Ba.~abia

împotriva ungurilor, care, în în\clcgcrc cu au încercat ocupe Transilvania.

sanc\iunc a adus trupele române la Budapesta, la 4 august 1919, lupte

care au costal mai mult de 11.000 vic\i

În Basarabia, România cslc apere frontiera cu arma în

(Arh. M.Ap.N., fond 5 417, dosar f. n., 1926, Pozi\ia 677, f. 17-41)


1m,r,srrRaL or RAsso1u/1 I/

• lfoisle' Stat Major ~•

/ li

I .'

. r.L

.---------·., I

,,

ii' .

; I /

I

/

-11,

•

'"• /--,'~- ·-;-- ~

.

'

- ~ -------

··

1}

i ,,_

I ..

'

Doanule MIKISlRU,

Uraare la lo.9ii dt~ 17 ll~rtte 1926;

Aa onoare a ua ruga sa btneuoi,t a dispune oa

oererea de agreaent pentru nuatrea oa ata~at at1itar

la Lanjra a Colonelului Adjutant R~desa~ an fte

retrasa,tntrucdt ofiterul pentr~ un ao~ent ae gose~te

h iapoeibtlttate de a pl:ir/hi tara, iar Colon!ilul

I

An tonnau Ian, ao tualul ata~at aili tar ~n· ua

raa4ne pe loa p4na la nat diepoziCiuni .-

. Din raportul Bo.237 al Colo~~lalat Ahtones~~

.

înglez,prin Legattahea noastr~ din Londra,nu s'a

prezentat tnaaJ.,r.1 •. l., 111t(Alj1(.

ree1e oa interuentia DoaPiei Voa~tre aJtr~ G~u- :·nuf

(Arh. M.Ap.N., fond. 5.417, dosar f.n., 1926, pozi\ia 677, f. 170)

THE GRATITUDE AND THE REWARD

OF THE HISTORY

(Ion Antonescu, high rank officer

and diplomat. 1914-1940)

"In Romania - as Grigore Filipescu was writting in 1934 - thcre arc many inlelligent people,

!css capablc once and very fcw mcn of characler. General Antonescu embaclics, in highcst

degrce, thc i.ntclligcncc, thc ability and thc charactcr". lt is givcn fact General Antonescu had

im posed himsclf, unii! that paint timc, a~ onc of thc cpoch 's pcrsonalilics, due to his exceplional

military abilitics, loyally, scriousncss, patriotism aud unusual power for work.

The prcscnt volume, for which thc aulhors havc madc scrious invcstigalions in the forcign

and Romanian archives, has, on the foreground, General Antoncscu's pcrsonalily; bis activity as

a high rank officer inthc Romanian Annies aud thc diplomacy; !css known to thc rcadcrs. Our

study focuscs ou thc period bctwccn 1914-1940, during which thc Romanian peoplc'goldcn

docam was carricd out, that of living within thc fronticrs of a single stale. Al the same time,

Grcatcr Romania bccomcs itsclf conspicous, on all plans, this papcr going as far as Antonescu

bccamc thc leader of thc govcmmcnl in Budiarcsl. Wc havc choscn this period of time because,

as far as Ion Antonescu is conccmcd, ii is unknown or ii bas bccn passcd ovcr in silcnce.

Antonescu belonged Io thc Great Un ion gcncration. As Chief of thc Dureau of Opcralions of

the Great I Jcadquartcrs, he had utmost conlribulions in gelling Romanian victorics in the Swnmcr

of 1917. This subsequcnl efforts took thc shape of thc reorganization of thc Romanian Army,

according to the Focsani Preliminarics aud thc lluflca-Bucurcsli peace lrcaty, of thc preparalion

of Bcssarabia's defensive plan, chokcd by bolshcvism, which in 1918, in March, due to the

principie of pcoplc's sclf-dclerminalion, had unitcd with thc Old Kingdom, of preparing aud

supcrvising thc campaign in Ilungary in 1919.

Somc missions, in Belgrad, Constantinopol, Paris (1919), Warshaw (1920) introduced aud

accuslomcd him to the diplomatic world, bci.ng highly valued by "the most rcmarcablc foundcr

of thc Greai Romania" - on 1.1.C.llralianu.

Throughout his aclivity as a military altachc în Paris, London and Bruxelles (1922-1926), Ion

Antonescu madc an honorablc imagc of Romania, playing an importa.ni part in sclling down

somc problcms in the Romanian-English aud Romanian-French relalionships. Jlc was a membcr

of thc Romanian dclcgalions in various inlemational confcrenccs: Paris ( 1921 ), London ( 1924 ),

Gcncvc (1924, 1933) and he also accompanies Nicolae Tilulcscu al somc important diplomatic

rcunions of the epoch, such as Lhc onc of rcshaping rcparalions.

Aflcr he rclumcd in thc counlry, he was Lwo Limes cleclcd Director of the Superior War

School (1927-1929, 1931-1933), General Sccrctary of thc Minislry of Nalional Dcfcncc (1928),

he bccame k.nown due to his endcavours of equiping lhc am1y, "thc nalional shicld and pridc", of

crcating a special state legislation of thc major staff a.nd thc national induslry of am1s.

Sub-chief of thc Greai Major Staff (1933-1934), Minislry of thc National Dcfcnce during

Octavian Goga-A.C.Cuza and Miron Elic Cristea govcmmenL~. General Ion Antonescu inlroduccd

a ncw mcntality in thc am1y conduci and its compartmcnls, suggcstcd rcforms which,

undoubtedly, mcnt an important pagc in ils hislory. Unfortuna1cly, his rcfoming work could not

bc achieved thoroughly, duc to some domestic affairs. Bctwccn 1933-1934, Ion Antonescu

consolidated thc military rclalionships ofhis counlry with thc Allics în thc Lillle Antante, Balkan

Antante, crcatcd in 1934, aud in France. Toc dissappointmcnts he wcnt through in Dccember

1934, thc argumcnts with King Carol U and Camarilla - in thc ycars to come thc 3-rd Division

of Pitesti, under his command, was valued as the best one as far as concems the theoretical,

practicai, moral training and the equipment, in the whole arrny - chanellcd hun, at the beginning

of 1936 towards the "Iron Guard". I Ie saw in its "programme" an "expedient" of some the social

and political problems the Romanian society was confronted with that tune the strongly rejccted

both the politica! murders and the force acts of the Guard and its foreign tendency. General Ion

Antonescu wbo was a consistent dcfcnder of the consitutional justicc Legalty, would not accept

thye murder, either on behalf of the "Iron Guard" or of the authorities of that time, as a way of

removing the roadblocks of the way Romania was to step unto. Dcfcndcr of the state's laws, he

could not admite a politica! activity, save his withdrawal from the arrny. Initially, bis resignation

was rejected, on June the 6 th in 1940, aftcrwards bcing accepted. Ion Antonescu was discharged

and became an officer în rezerve at the Great Major Staff, at the disposal of the National Ministry

of Dcfcnce. He was out of command for more than a year.

The teritorial losses Romania suffered during thc 1940's summcr, as a conscquence of thc

practicai application of a secret anncx of thc Soviet-German Treaty of August 23rd 1939,

disappointed evcn more General Antonescu Ion. Ile accused King Carol II that he had given up,

without fighting, Romania's so-bcloved provenccs: Bessarabia and Northem Dukovina. A.fler a

storming discussion with thc souvcrcing, Antonescu handed hun a lettcr by which he offer "to

save what could be savcd from the Crown, discipline and frontiers". Antonescu's view point was

shaved by othcr oflicers of thc Romanian Army. Ile wa~ linally senl Io prison at the Uistrita

Monastcry. He was callcd back and nominated chainnan of the Council of Ministcrs, aftcr the

trcatics with the IIungarians and Dulgarians. Duc to thc fascist "arbitrary position" in Vicnna and

Craiova Treaty, to othcr historic provinccs - Northcm Transylvania and Southcm of Dobruja,

passcd undcr thc souvcrcignity of thc Ilungary and Bulgaria.

As a high rank officcr, Ion Antonescu had numcrous admircrs, as well as many enncmics.

Due to his temperament, he oflen argued with othcrs from his gcncration, but nobody could

contest bis exceptional military skills, bis loyalty, his Iove for the country, power for work.

Our papcr, by using various unique surces, is trying to prcsent General Antonescu's during

thc 1914-1940 period. To strenghtend thosc stated in introductory study, wc have introduced in

the Anncxcs opinions of the contemporaries conceming Ion Antonescu's bcing, as wcll as an

unportant number of documcnL~: lettcrs, tclcgrams, reports, operative plans, rcsolutions, whose

author is the General hunsclf or which have reffcrences to him.

Indice de nume

A

Aasen (tunuri)- 15

Adrianopole - 142-144

Africa- 138

Alba Iulia- 22, 24, 26, 27, 31

Albert (regele Belgiei)- 41

Alexandrescu, Vasile - 67

Alexeev, Mihail Vasilievici- 14, 175

Alger- 138

Alsacia-64

Ana (Sfânta, ordin)- 34, 98, 121

Angelescu, Paul (general)- 46, 52, 54. 56, 58,

74, 78, 108, 115, 118, 119, 129

Anglia (vezi şi Marea Britanie)- 8, 11, 29,

36,40-44,62, 71,80, 104,106,120,127,

138, 139

Ankara- 50

Antanta (vezi şi Tripla În\elegcre)- 10, 11,

13,21,30

Antanta Balcanica (vezi şi În\clegcrca Balca-

)ăcin - 8

Antonescu, Ion Passim.

Antonescu, Mihai- 63, 132, 133

Antonescu, Victor- 21, 32, 36, 37

Antonescu, Maria (vezi şi Maria Niculescu)

Aosla (duce)- 57

Apuseni (mun\i) - 26

Arabia- 138

Arad-31,61

Arda- 144-146

Ardeal (medalie)- 34, 121

Ardeleanu, Ion - 69, 70, 76

şegrA-13, 14, 79, 86, 120, 177

,unaeşegrA Gh. - 62, 119

Argetoianu, Constantin - 56

Arhanghelsk-16, 179

Arimia, Vasile- 76

Arion (maior) - 68

Asia Mică- 138

Athanasescu (general) - 119

Austria - 51 , 173, 178

Austro-Ungaria - 11, 175

Avercscu,Alexandru-13, 16, 17,23,35,36,

68, 83, 88-90

B

uăcaB - 95

Balcani- 11, 173, 181

Balfour, Arthur James - 28, 29

Ballard (general) - 19

Banat- 26

Dandholtz, I I. - 32, 33, 71

Dantea, Eugen - 67

Darauga, S. (li.col.) - 87

llarbul, Gheorghe - 63, 64, 78

llarclay, George Sir - 11, 21

Darcza G. - 74

Barthou, Louis - 53

Bârzotescu (Colonel) - 172

llasarabescu (li.col.) - 81, 82, 88

Basarabia - 8, 15, 22, 23, 63, 76, 78, 178, 181

ucsejăl (Colonel) - 83, 85

nalăB - 24

ucsecălăB (Colonel)- 36

Belgia- 43, 80, 104

Belgrad- 7, 24, 25, 26, 29, 33, 50, 120, 183

llelitza - 145

,şeneD Eduard - 74

Berlin - 59, 63, 137

Dema- 25

llerthclot, M. - 15, 16, 18, 24, 26, 67

Bicaz - 13, 124

llislri\a (Mînă.~tire în jude\ul Vîlcea)- 8, 24,

63,64

Boboc (Lt.col.) - 89

Bogdan (General) - 81, 83, 88

Boteanu, Mihail (General)- 81

llotoran, Constantin - 76

voşarB - 181

,unaitărB C.I.C. (Dinu)- 47, 56, 60, 64

,unaitărB Gh.1.- 22, 56, 69, 71

llr.itianu, 1.1.C. - 7, 10, 11, 14, 15, 23, 24,

27-34,37,65,67,68, 70, 71,74

,unaitărB Vintilă- 37, 74

Driand, A. - 21, 68

Dridges (LI.col. englez) - 3 I, 71

llrilish Library - 8

Brown, C. - 21

Brown, Philip M. - 28

Brusilov, Alexei A. - 12, 175

Bruxelles - 7, 36, 40, 41, 44, 65, 105, 183

,ălişuB D. Constantin - 132, 133

Buat, Edmond, (General francez)- 37

Bucovina-8, 11, 12, 17,22,26,27,63, 176,

180

,itşerucuB Passim

Budapesta- 25-33, 37, 71, 125, 181

itşerucuB-aetfuB (pacea de la) - 22-24, 27,

183

Bug - 133, 134

Duison, F. - 141

Dujac (colonel francez) - 19

Dilldilrkoj - 145

Bulgaria-9,50,52,63,89,90, 120,173,175,

178,184

Buzatu, Gheorghe - 66, 74

Buzdugan, Gheorghe - 129

C

CadrilaLer (vezi Dobrogea de sud)

C°'lmpulung (Muscel) - 176

nişaC-14

işarălăC- 9, 120, 122, 123

California - 8

,ucsenilăC Armand - 59, 60, 62, 76, 77

Calwell, Charles - 19

Cancicov. Mircea - 64

Candolle (General)- 19

Cantacuzino, Zizi - 59

Careii Mari - 61

Carol I (Regele României) - 123

Carol al U-lea (Regele României) - 8, 47, 49,

51,52,56,59-64, 75, 78, 129-131

iţapraC-13, 27, 174

iţapraC (medalia)- 34, 121

CaLargi, II. - 41

CeaLalgea- 142,146

Cecil, Robert (Lord)- 19, 21

Cehoslovacia - 51

i\uănreC- 26, 61

ădovanreC - 13, 176

Chamond, St. - 19

Chanzy (general francez) - 140

inacşihC - 99

uănişihC - 22, 23, 62

Chicago-67

Churchill, WinsLon - 65

Cillik-AfLceabrahim - 145

Cihoschi, II. - 45, 72, 100, 101

Ciorlu- 142

uălsiC - 79, 84, 85, 86, 87, 122

Clemenceau, G.- 29, 31

Clerk, George Sir - 29, 30

Clonaru- 39

Cluj Napoca- 77

,ădnaoC ConstanLin - 23

Codreanu Zelea, Corneliu- 59, 60, 62

Columbia (Universilale)- 71

ucsenămoC (General)- 46, 109, 110

Condeescu, Nicolae (General) - 73, 130

Constan\a- 13, 176

Constanlin (Colonel)- 99

Constantinescu (Maior) - 82

ConsLantinopol-7, 120,142,144,145,183

Cooli<lge, Calvin - 28

Cornelia (mama fraţilor Gracchi)- 140, 141

,ucsehcălsoC Nicolae - 54

CoLescu, DumiLru (General)- 80

Coventry - 44

Covurlui - 9, 86

Craiova - 8, 9, 66, 79, 80, 86, 120, 184

Crelzeanu, Al. - 69

Crislea, Elie Miron - 7, 60, 62, 183

Cristescu, Conslantin (General)- 16, 17, 20,

73,89,98, 100

Curzon (George Nathaniel) - 35, 72

Cuza, A.C.- 7,183

D

Danchart - 14

Dawes, Charles Gates - 43, 74

Dclmas Jules (LL.col.) - 52

Dcsrozicrs (Ll.col.)- 37

Diamandi, ConsLanLin - 31, 32, 71

DimoLica - 144

Dobrinescu, VH.-68-70, 72-74, 76, 78

Dobrogea de sud - 186

Dobrovici, Gh. - 70

iLşenmoD - 118

Doma- 176

,nagărD Iosif Conslantin - 66

Duca Ion Gh. - 23, 42-44, 47, 55, 58, 62, 69

Dwnitrescu, Petre (General) - 59, 118

Dumitrescu, Toma (General) - 57, 70

aerănuD-13, 16, 25, 70, 80, 90, 121, 132,

147,173, 175-177

E

Economu (General)- 109

Egipt- 138, 141

Elena Principesa (Regiment) - 45, 80

fapcray, franchet de - 26, 32

faLonia- 34

Europa - 10, 16, 30, 44, 52, 137, 138

)ăc

F

Fabricius, Fritz- 63, 64

Fasciolti, Carlo (Baron)- 21

Feraru, Dumitru - 10

Ferdinand I (Regele României)- 9, 13, 22,

24,31,32,45,69, 72, 74,81,83,84,87.

88,124,126,128,145

Filipescu, Grigore- 7, 54, 55, 183

Filipopoli - 142

Finlanda - 34, 121

-adnîmăA

Aorescu, I. (General)- 39, 73, 103, 104

inaşcoF-7, 20, 21, 34, 98, 180

Foch, F.- 29

Forthomme (General belgian)- 41

aţnarF- 8, li, 15, 23, 27, 30, 33, 35-40, 42,

43, 49, 51-54, 57, 70, 71, 73, 80, 94, 102.

103, 120, 122, 138, 139, 141

G

Gafencu, Grigore- 77

Gaicu (Colonel) - 91

iţalaG - 9, 79, 86, 112

aiţilaG-12, 18, 175, 179, 181

Gali\in (General rus) - 23

Gamclin, M. - 52

Geneva - 7, 43, 44, 57, 59, 80, 120

Georges, St. - 72

Georgescu, general - 12

Georgescu, maior - 95, 96

Germania- 21, 24, 43, 49,51,59, 63,64, 139,

175

Gheorghe, Sf. (Ordin)- 34, 98, 121. 125

Gigârtu (General) - 85

Giurescu, C.C. - 69

Glatz (General) - 61

Goga,OcL.-7,60,62,64, 131,183

Golovin- 16

Goodden, R. - 68, 72

Gorski (General) - 37, 39, 58, 73, 103, 117

Gorton, R. - 31

Gracchi (fra\ii) - 187

Gracchus, Sempronius - 141

Grecia - 43, 144

Gressol- 30

Grigorescu, Eremia (General)- 16-19

Gurko, V J. (General rus) - 15

H

1-ladjikoj - 145

llârjeu, C. (General)- 125

llascovo - 143

llavilland (Conlracl) - 44

llclsinki - 121

llebcrt, (oli\er francez)

llillgrubcr, Andreas - 78

lliller, Adolf - 62, 78

Hohenzolk'ril (Ordinul Casei de)- 121

lloover, llerbert- 8, 29, 67, 73, 74, 149, 170

işal- 2. 8, 14-17, 19, 21. 24, 67, 68, 74, 76,

125, 131. 179, 180

Iaco bici, Iosif (General) - 13 l. 132, 133, 134

lamandi, Viclor- 56

lancovescu, C. (General)- 124

Ianculescu, Aurel - 39, 40

Ierusalim - 121

,şuclI Ioan (General)- 119

Incule\, Ion - 55

ilşenI -

Ioani\escu, D. R. - 55

Ionescu, M. (General)- 47, 112

Ionescu, ŞLefan (general)- 46, 110

Ionescu, Take - 19, 67, 69

Irimescu, Radu - 52

Isonzo- 12

llalia- 11. 29, 30, 34, 43, 49, 57, 98, 121,

137, 138

Iugoslavia (vezi şi Regalul S"'rrbo-croalo-sloven)

- 49-51, 121

Î

aeregeleţnÎ Balcanică (vezi Antanta Balcani

J

Japonia- 43

Jilava - 62

Jiu - 80, 176

Juruch (bălălia de la)- 145, 146

K

Kadiki:ij - 145

Kara-Su - 143

,iylorăK C. M. - 25, 26

Kartul-Tepc - 147

Kercnski, A. F. - 14, 180

Kerr, A. C. - 28, 29

Kew Gardens - 8

Kiev - 178

Kirileanu, Gh. - 74

Kirk-K.ilise - 142, 143, 145

Kola (Peninsula) - 16

Komilov - 179

Kujunli - 145

Kun, Bela - 25-30, 70, 71

Kurudjukoj - 146

KOstendjil- 144

L

Lafont- 23

Lahovary, Alexandru Em. - 15. 16

Lansing, Robert- 28

,răzaL S1intul (Ordin)- 121

,ucserăzăL C. (General)- 46, 47, 57, 58, 108,

111-115

Lenin, V.I. - 26, 30

Leopold (Ordin belgian) - 34, 121

Letonia- 34

Libia- 138

Liga Na1iunilor (vezi şi Societatea Na1iuni-

Ior) - 43

Ling (metoda) - 141

Lituania - 34

Litvinov, M. - 53

Uoyd George, David- 16, 19, 21, 28-30, 43

Londra - 7, 8, 12, 19, 21, 30, 36, 38-45, 53,

65, 67, 68, 74, 103-106, 120, 122, 127,

172,173

Lorena- 64

Loucheur, L. - 14, 67

Lozecok (Colonel)- 19

Luddcndorf - 177

Lule Durgas - 147

Lupescu, Alexandru (General)- 34, 68, 95,

96, 98, 100, 104-106

Lupu, N. dr. - 55, 56

Lupulescu (General)-

M

MacDonald, Ramsay -

Macedonia - 144

Mackensen, August von - 33, 177

Madgearu, Virgil - 55

Maghcrescu, George- 16, 66, 69-72. 75-78

Maniu, Iuliu - 25, 56, 64

Mantoux, Paul- 70

Manu,G.(Gencral)-58, 107,117

,51-itşeşărăM 16, 17, 18, 19,20,34,98, 180

itşărăM - 15, 16, 20, 21

Marne- 147

,ucserădrăM George (General)- 127

,şeraM N. - 59

Marca Drita.nie (vezi şi A.nglia) - 19, 74

Marghiloman, Alex. - 23, 24

Mari\a - 144, 145

Marian, Ştefan - 67

Marinescu, Ion C. - 132, 133

Maroc-

Mauriciu, Sf. (Ordin)- 121

Mehedinl-i, Simion - 135

Metz-94

,uşiM Nicolae- 21, 23, 28, 29, 32, 67, 71

Mica A.ntanlă - 8, 51, 52

Mica Înlelegere (vezi Mica Antantă)

Miclescu, N. - 54, 55

Mihai I (Regele României), print moştenitor-

64, 129

Mihai Viteazul, domnitorul- 35, 174, 175

Mihai Viteazul, (Ordin)- 31, 34, 121, 125,

133, 134

Mihail, Gheorghe (general) - 64

Mihail, Sf. (Ordin)-34, 98,121,125

Mihalache, Ion - 56

Miliukov, P.N. - 15, 68

Mincu (Căpitan) - 39

Mircescu, Ludovic (General)- 45, 72

,uioşoM Traian (General) - 31

Moghilev - 120

Moisuc, Viorica - 74, 76

Moldova- 13, 14, 17, 19, 20, 23, 27, 30, 67,

74, 177-179, 181

Momâia- 17

Moruzi (colonel)- 36, 46, 72, 94-97, 99-101,

103, 109, I 10

Moscova-63

Muncelu - 19

Munteanu (General)- 39, 44

Muntenia - 20, 98

Muratchilar- 145, 146

şeruM (rîu)- 24, 25, 26

Murgoci, G. - 135

ăla.tsuM (General)- 90

Mustafa Paşa - 145

N

Neagoe, Basarab (Regiment) - 91, 122

Neajlov - 13, 14

Neculcea, E. - 37, 72

Nl.-<lelcu, Florea - 77, 78

Negreanu, N. (Colonel) - 127

Negrescu - 37

NewYork-67,71

Nicolae de llohenzollem (Prin I) - 57, 129

Nicolescu, Ghl--orghe - 67

Nicolson, 11. - 26, 70

Niculcea (Colonel)- 92, 93

Niculescu, Constantin (General)- 10

Niculescu, Maria (Vezi şi Maria Anlonescu,

sotia mareşalului Ion Anlonescu) - 46

Nisa- 44

Nistru - 22, 30, 80, 99, 133, 134

o

Odessa- 20

Oituz-13-16,20,21,34, 121,176

Olteanu, M. (General)- 99

aţinetlO - 13

itşenO- 13

Oprea, I. M. - 74

Oprescu (Maior)- 81

Oradea Mare- 31, 35, 61

Orda- 143

Orhaia-90

p

Palairet, Michael - 53

Palo Alto- 8, 67, 73, 74, 149, 170

Pamlcry, E. - 70

Panaitcscu (General) - 33, 104, 105, 106

Papa.~ Tepe - 147

ucscbălăcrâP (General) - 117

Paris-7, 12, 15, 16, 19,21,26-28,30,32-34,

36-40, 42-44, 49, 50, 53, 57, 58, 62, 65,

67-71, 73, 80,103,120,138,139,183

Pascu, Ştefan - 69

Palek, Stanislav - 34

ucsenuăP (Colonel) - 72, 114

şelcP (castelul)- 123

şeleP (medalia) - 121

Petain (mareşal)- 52

Petala, N. (General) - 27

Petersburg (vezi Petrograd)

Pelin, Victor- 16, 18, 19, 51, 52, 67, 68

Petrescu (Colonel)- 38, 39

Petrescu N. - 74, 149

Petrescu P. (deputat) - 56

Petrograd - 14, 15, 120

Pherekyde, M. - 27, 70

Pilsudski, Iosif - 34

Pirdop- 90

itşeliP-8, 9, 47, 57-59, 79, 86, 113-115, 117,

118, 120

Plevna- 90, 146, 147

itşeiolP - 13

Poincare, R. - 37

Polk, L. - 30, 33

Poloni-34,35,37,44, 120,121,127

Pop, Valer- 64

Popa, Mircea - 70

Popescu Dumitru (General)- 132, 133

Popescu, Ion (maior)- 112

Popescu, Stelian - 54, 55

,itşeşceN-ucscpoP Al. - 55, 56

Popovici D. (General) - 72, 102

Popovici (Lt. col.) - 44

Porter, I vor - 36, 72

Portugalia - 43

Praga - 50, 51

Praporgescu (Căpitan) - 80

Preda, Dumitru - 67

Predeal- 63

Pretorian, E. (General)- 83-85, 87

Prezan, Constantin (Mareşal)- 12, 13, 15-18,

20,23-26,68,69,80,93,95-100, 120

Princeton (Universitatea)- 71

!Tul- 14, 15,20,22,23,42

Ptolemeu - 141

Puterile Centrale (vezi şi Tripla Alian\ă) - 14,

20, 21, 23

Putna-17

R

Racovski, Cristian - 26

,ucsedăR N. (Colonel) -

ucseludăR (Colonel)- 104-106

ucseludăR Savel - 51

,unacşăR Ion (Gener.ii)- 125, 126

navzăR- 106

Regatul S"1rbo-croalo-sloven (vezi Iugoslavia)

Roberts (Lord) - 19

Robcscu (Colonel) - 91

Roma - 59, 141

Romanelli, Guido - 31, 71

România, Passim

Rosenberg, A. - 63

Roseui, Radu - 132, 133

Rozwadowski, (General polonez)- 35

Rudeanu, Vasile (General)- 16, 19, 66-68,

110

Ruhr - 41

Rumbold, Sir II. - 25, 35, 72

Runciman (deputat englez)- 21

Rusia (vezi şi Uniunea Sovietică)- li, 14, 15,

26,49, 173,178,179

s

Sadoveanu, Mihail - 14

Saint-Aulaire, conte August - 23

Salonta- 31

Samsonovici, Nicolae (General)- 17, 18, 45,

46,55, 74,75, 107-109, 111,114

ş

Sao Remo- 46

,ucsetănăS Constantin - 10

Sarrail, Maurice (general) - 12

,unaevăS N.N. - 55

ucsetălrăcS (Ll.col.) - 88

Scerbacev,D.G.-20, 179,181

Schickedanz, Arnold- 63

Schipor, Ilie - 67

Scipio Africanul - 141

Scobeleff - 146

Sedan- 147

Selim- 142

Serbia (vezi Regatul S-rrbo-croato-sloven şi

Iugoslavia)- 11

Serdaru, Virgil- 39

Severin, Turnu - 8, 64

Seymour, Charles - 23, 69

Sibiu - 13, 35, 36, 45, 80, 103

Sichitiu, Ion (General)- 58, 59, 72, 77, 100,

101,117,118,132,133

Siddelley (contract) - 44

Silistra - 13

Sinaia - 128, 129, 132, 133

Siret- 15, 16, 17, 18, 19, 20,177,180

Slavici, Ion - 135

Slovacia - 29

Societatea Na\iunilor (vezi şi Liga Na\iunilor)

- 42, 43, 49

Sofia - 142

Sofronie, George - 69

şemoS-24

Somme- 12

Sonolet- 37

Soubcyrand- 38, 40, 72

Spa-43

Spania - 121, 138

Spcctor, Shennan David- 28, 67, 70

Stanford (Universitatea) - 8, 70

Stanislas (Sfintul, Ordin)- 34, 98, 121

Stara Zagora - 142

Steed, W. - 40, 173

Stelescu, Mihail - 62

Stoenescu, Nicolae (General)- 132, 133

Stoiccscu, C.C. - 132, 133

Sturdza (Căpitan) - 80

Sturdza D. (Colonel)- 41

Slilnner, 11.V. - 15, 178

S.U.A. - 8, 15, 30, 32, 43, 67, 73, 74, 170

Suarez, G. - 68

Sudan- 138

Sulzu, D. (Colonel) - 36, 37, 72

nafetŞ Vodă (cel Mare) - 30

irkuŞ Paşa - 142, 143

almuŞ-142

,şeplaT Ion - 75, 76

T

,ucserătăT Gh. - 49, 51-56

Tellman, Seth - 71

Teodorescu (Colonel)- 89

Teodorescu Paul (General) - 61, 64

Thomson, Cr.11. -

Tighina - 61, 80

araoşimiT - 61

Tisa- 24, 26, 28, 30-32, 100, 119

Tiuoni, T. - 29

Titulescu, Nicolae- 7, 37, 41-44, 46, 51, 53,

56,64,73,74, 150,170,183

Todicescu (General) - 110, 118

Ti:ikes, Rudolf - 70

Tomescu, R. - 132, 133

Tracia- 138

Transilvania- 8, 11, 13, 22-27, 31, 174-176,

181

Trianon (tratatul de la) - 36, 37, 42, 51

Tripolitania- 137, 138

Tripla Alian\ă - 138

Tuaser (Colonel american) - 31

Tundja - 145, 146

Tunis - 138

Turda- 27

Tumu Severin -

Turtucaia - 13, 176

T

,ucseneŢ Florea (General)- 47, 111, 112

Ucraina - 20, 23, 181

Udine- 71

u

,ăciU N. (General)- 52, 54

Unc, Gh.- 70

Ungaria - 7, 8, 11, 24-33, 35, 37. 49, 50-52,

63,64, 71,101,120,172,173,175

,unaerădrU E. - 63, 64

Uz- 176

V

Vîrciorova - 176

Vaida-Voievod, Al. - 35

Valea Pr.1hovei - 14, 176

,31-iuluşutorTaelaV 17,20,34,98, 176

aivoşraV- 7, 34, 35,101, 120

Venetia-66

Venturini, T. - 56, 57

Verdun- 12

Versailles - 25, 35, 42, 80

Victoria (Ordin)- 34, 121

Vien - 8, 29, 31, 174, 184

Vladimir (Ordin)- 34, 98, 121

Vopicka, Charles - 16, 21, 67

Vuillemin, Joseph (General francez) - 18, 19

Washington - 8, 30

Waterloo - 137

Weygand, M. - 52

Wilson, W. - 28, 29

w

z

2.adik, I. (General)- 92, 93, 95-99

2.aharescu M. (Căpitan)- 86, 87

2.aharescu, Vladimir - 70

2.aharia, Gh. - 76

2.aharov, V.V. (General rus)- 15,178,179

Zimnicea - 80, 177

În cadrul colecţiei

ISTORIE ŞI DIPLOMA EIŢ

au apărut:

1

V.FI. Dobrinescu, Ion Pătroiu

Ultimele luni de pace (martie- august 1939)

2

Frederic C. Nanu

Politica externă a României. 1918-1933

Studiu introductiv şi prezentare ediţie:

V .FI. Dobrinescu şi Ion Pătroiu

3

V .FI. Dobrinescu

România şi sistemul tratatelor de la Paris (1919-1923)

aiţargimE romănă anglo-saxonă.

4

V .FI. Dobrinescu

din lumea 1939-1945

În pregătire:

Al. Zub

La sirşit de ciclu. Note istoriografice româno-franceze

tehnoredactare: Dumitru Scor\anu

format 16 (70 xlOO); bun <le tipar: august 1994; apărut 1994

tirăpiT la Imprimeria Institutul European

pentru Cooperare Cultural-Ştintifică laşi

str. Cronicar Mustea nr. 17, lei. (032) 11.33.11

PRINTED IN ROMÂNIA

Dobrinescu, V. - Plata si rasplata istoriei Ion Antonescu, militar si diplomat

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?