Cap 6 Monitorizarea si caracterizarea starii ... - Apele Romane
Cap 6 Monitorizarea si caracterizarea starii ... - Apele Romane
Cap 6 Monitorizarea si caracterizarea starii ... - Apele Romane
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
14<br />
15<br />
16<br />
17<br />
Strâmtori<br />
Firiza<br />
Priza ac.<br />
Varsolt<br />
Priză Uzina<br />
de Apa<br />
<strong>Cap</strong>tare<br />
Recom<br />
Negresti<br />
<strong>Cap</strong>tare<br />
Recom<br />
Negresti<br />
<strong>Cap</strong>tare<br />
18 Recom<br />
Negresti<br />
19 <strong>Cap</strong>tare<br />
Politex<br />
Crasna<br />
Bala<strong>si</strong>na<br />
Belivaca,<br />
Cislisoara<br />
Tur<br />
Valea Rea<br />
Valea Alba<br />
Talna<br />
Mare<br />
SC Compania de apă<br />
“Somes” SA - sectia Zalau<br />
Serviciul Public Canal<br />
Baia Borsa<br />
S.C. Recom S.A.<br />
Negresti-Oas<br />
S.C. Recom S.A.<br />
Negresti-Oas<br />
S.C. Recom S.A.<br />
Negresti-Oas<br />
S.C. Politex S.A.<br />
Negresti-Oas<br />
136<br />
69550 296.76 A2<br />
4000 16<br />
10375<br />
A1<br />
0 (rezerva) A2<br />
38.81<br />
2100 8.74<br />
0 (rezerva)<br />
Zonele vulnerabile la nitrati<br />
Evaluarea <strong>starii</strong> calitatii apelor de suprafata şi subterane in zonele vulnerabile se face având<br />
in vedere, in principal, concentratiile de azotati care nu trebuie sa depaşeasca pragul de 50 mg/l in<br />
conformitate cu prevederile Hotarârii de Guvern nr. 964/2000 privind protectia apelor impotriva<br />
poluarii cu nitrati din surse agricole, cu modificarile şi completarile ulterioare.<br />
La nivelul anului 2007, din totalul de 26 sectiuni de monitorizare pentru apele de suprafata<br />
localizate in zone vulnerabile, nici una nu a depaşit pragul de 50 mg/l.<br />
Pentru apele subterane, din totalul de 50 puncte de monitorizare (foraje, izvoare) localizate in<br />
zone vulnerabile 7 au depaşit pragul de 50 mg/l.<br />
6.3. CORPURI DE APA PUTERNIC MODIFICATE SI ARTIFICIALE<br />
Asa cum s-a aratat in capitolul 3.4.3, pre<strong>si</strong>unile hidromorfologice au fost grupate in 4 mari<br />
categorii <strong>si</strong> anume:<br />
- lucrari de barare transversala a cursurilor de apa – baraje, stavilare, praguri de fund;<br />
- lucrari in lungul raului – indiguiri, lucrari de regularizare <strong>si</strong> consolidare maluri;<br />
- senale navigabile;<br />
- lucrari de captare <strong>si</strong> evacuare a apei de la folo<strong>si</strong>nte, precum <strong>si</strong> lucrari de derivare a debitelor.<br />
Pre<strong>si</strong>unile hidromorfologice pot conduce la:<br />
� modificarea habitatelor datorita alterarilor fizice: baraje, praguri de fund, diguri, canale, prize<br />
de apa etc care influenteaza fauna <strong>si</strong> flora acvatica.<br />
� modificarea regimului hidrologic al apei <strong>si</strong> sedimentelor datorita regularizarii scurgerii,<br />
prelevarilor sau restitutiilor importante de debite.<br />
� modificari ale chimismului apei cu impact local.<br />
Datorita modificarilor hidro-morfologice, corpurile de apa se impart in doua mari categorii:<br />
corpuri de apa puternic modificate;<br />
corpuri de apa care nu sunt puternic modificate.<br />
A2<br />
A2<br />
A2