1 Forma finală în data de 13.04.2012 Anexa nr. 1 Norme ... - ansvsa

1
Forma finală în data de 13.04.2012
Anexa nr. 1
Norme metodologice
de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile
de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor,
suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012
Notă
1. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) proprietar de animale – persoană care are drept de proprietate asupra unor animale;
b) deţinător de animale - persoana responsabilă pentru sănătatea animalelor aflate în grija ei, având obligaţia să protejeze animalele
şi oamenii de boli transmisibile ce are în posesie permanentă animale, în calitate de proprietar de animale şi/sau proprietar de exploataţie, sau
are în posesie temporară animale în calitate de îngrijitor al acestora sau de persoană căreia i s-a încredinţat îngrijirea lor; această categorie
include, fără a se limita la conducătorii grupurilor de animale, conducătorii mijloacelor de transport în care se găsesc animale, precum şi
administratorii exploataţiilor comerciale, de tip târguri sau expoziţii de animale, tabere de vară, ferme de animale, centre de colectare a
animalelor şi abatoare;
c) perioada de aşteptare/interzicere a mişcării - perioadă în care animalele nu pot ieşi în afara exploataţiilor;
d) carantina profilactică - complexul de măsuri sanitar - veterinare ce se aplică de către proprietarul sau deţinătorul de animale
asupra animalelor nou introduse, în scopul depistării şi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataţie;
e) localitate - sat - organizare teritorială cu cod siruta;
f) supraveghere - colectarea, analiza, interpretarea şi raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor;
g) supraveghere specifică - supravegherea unei anumite boli sau infecţii;
h) supraveghere pasivă - supravegherea de rutină, obişnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploataţie, de
informaţiile şi notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populaţii de animale şi înregistrarea datelor şi
documentelor cu posibilă semnificaţie epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menţinerii sau schimbării statusului de sănătate
al exploataţiei sau în vederea certificării mişcărilor de animale sau a produselor obţinute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă
reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populaţie considerată până atunci liberă de boli;
i) supravegherea activă - orice activitate cu o frecvenţă şi intensitate prestabilite, care are ca scop stabilirea prezenţei sau absenţei
unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe, inclusiv examenele necropsice, asupra probelor dintr-o
populaţie normală morfoclinic; supravegherea activă a animalelor acvatice cuprinde: inspecţia de rutină de către autoritatea competentă sau
alt serviciu calificat şi agreat, în numele autorităţii, examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din fermele sau din zonele de creştere a
moluştelor pentru depistarea unei boli manifestate morfoclinic, prelevarea probelor în scop de diagnostic în cazul suspiciunii bolilor listate

sau observarea creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei şi notificarea imediată, obligatorie, în cazul apariţiei ori al suspiciunii de boli specifice
sau a oricărei creşteri a mortalităţii;
j) controlul bolilor - totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populaţiile de
animale;
k) prevenirea bolilor - activităţi destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau
potenţiale, precum şi de consecinţele negative ale acestora;
l) controale oficiale - orice formă de control pe care autoritatea competentă o efectuează pentru verificarea conformităţii cu
legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare, produsele medicinale veterinare, precum şi cu regulile de sanătate şi bunăstare
animală;
m) controale oficiale cu frecvenţă redusă - controalele oficiale efectuate pe principii veterinare non-discriminatorii, la faţa locului,
la destinaţie şi/sau în timpul transportului ce pot implica şi prelevarea de probe. Prelevarea de probe se efectuează în acest caz în scopul
verificării conformităţii cu cerinţele de certificare asumate la origine;
n) controale oficiale cu frecvenţă întărită - controalele oficiale efectuate ca urmare a rezultatelor nefavorabile obţinute în cadrul
controalelor cu frecvenţă redusă asupra lotului controlat. Controalele oficiale cu frecvenţă întărită se vor aplica următoarelor transporturi la
aceeaşi destinaţie, până la obţinerea de rezultate favorabile ce vor readuce exploataţia/abatorul de destinaţie la principiul controlului oficial cu
frecvenţă redusă;
o) data prelevării – data la care a fost prelevată proba;
p) risc - posibilitatea de apariţie a unui defect de calitate cât şi severitatea urmărilor acestui posibil defect la un produs medicinal
veterinar vizat;
q) incidenţă - posibilitatea ca un produs medicinal veterinar vizat să aibe un defect de calitate. În mod normal aceşti indicatori sunt
corelaţi cu modul de fabricare al produsului;
r) expunere - gradul de distribuţie a produsului medicinal veterinar şi reflectă numărul potenţial de animale expuse unui produs cu
defect;
s) efectele secundare adverse (nocive) - anticiparea severităţii consecinţelor la utilizarea unui produs medicinal veterinar cu defecte
de calitate.
t ) contraexpertiză – expertiză efectuată la solicitarea deţinătorului de animale în scopul verificării expertizei anterioare.
2. Mişcările suinelor vii se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 136/2010 privind mişcarea suinelor vii pe
teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor norme sanitare veterinare.
3. Animalele vii importate din ţări terţe se supun prelevărilor de probe în posturile de inspecţie la frontieră cu scopul verificării
îndeplinirii normelor de sănătate din certificatul însoţitor conform prevederilor Decizia Comisiei din 12 noiembrie 1997 de stabilire a
anumitor modalită i de aplicare a Directivei 91/496/CEE a Consiliului privind controalele veterinare ale animalelor vii importate din ări
ter e.
2
Forma finală în data de 13.04.2012

4.Animalele vii importate din ţări terţe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile; pentru efectuarea carantinei
profilactice, proprietarul exploataţiei de animale este obligat să deţină locuri special amenajate în acest scop.
5. Animalele vii provenite din comerţul intracomunitar pentru creştere şi reproducţie se supun izolării într-un spaţiu separat de alte
animale aflate în exploataţie, aplicându-se o perioadă de aşteptare/interzicere a mişcării de maximum 30 zile în cazul porcilor şi de 21 zile
în cazul celorlalte specii.
6. Proprietarii şi deţinătorii de animale sunt obligaţi să notifice direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti intenţia de a introduce animale din comerţul intracomunitar şi import în exploataţie, anterior
sosirii animalelor, precum şi posibila dată a introducerii.
7. Examenul clinic acceptat şi decontat de către direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti se poate face în baza unei decizii scrise a directorului executiv, care stabileşte zona în care se face examenul clinic,
frecvenţa şi documentele necesare pentru decont în următoarele situaţii:
a) în caz de suspiciune la animalele suspecte de contaminare;
b) în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere şi protecţie specifică fiecărei boli;
c) decizia directorului executiv este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcţiei sanitar –
veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, formulată anterior deciziei şi acţiunii de examinare
clinică.
8. La propunerea direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate dispune, prin ordin al preşedintelui acesteia, în funcţie de
evoluţia situaţiei epidemiologice, acţiuni imunoprofilactice de necesitate. Orice vaccinare este permisă numai cu vaccinurile înregistrate in
România cu notificarea prealabilă de către direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti; notificarea va fi însoţită de motivaţie, tipul de vaccin şi schema de vaccinare.
9. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate şi fizice efectuate în
timpul transportului sau la destinaţie, teste şi prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor vor fi comunicate
proprietarului sau deţinătorului în perioada de carantină, aşteptare/interzicere a mişcării.
3
Forma finală în data de 13.04.2012

10. Probele prelevate şi testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvenţă redusă,
prin sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import
sau comerţ intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiţia precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită
testarea. În situaţia rezultatelor nefavorabile, exploataţia va fi supusă controalelor oficiale cu frecvenţă întărită.
11. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia este obligatorie, se realizează de către medicii
veterinari oficiali; în acest caz, se interzice recoltarea probelor de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi care au efectuat
vaccinarea.
12. a)La bovine, ovine, caprine şi suine, acţiunile sanitare-veterinare din cadrul programului strategic, suportate de la bugetul de stat
se efectuează numai pe animale identificate în exploataţia în care s-au născut.
b) La ecvine, acţiunile sanitare-veterinare din cadrul Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la
animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor,
suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012, suportate de la bugetul de stat se efectuează numai pe animale identificate, conform
legislaţiei în vigoare.
c) La carnasiere domestice, acţiunile sanitar-veterinare din cadrul Programului strategic se efectuează numai la animalele care deţin
carnete de sănătate, gestionate de catre CMVR, înseriate şi numerotate potrivit alocării marjelor de serii şi de numere de către
ANSVSA, în care sunt completate în mod obligatoriu: numele şi prenumele proprietarului/deţinătorului, domiciliul acestuia (localitatea,
strada, numărul, satul şi judeţul), specia (câine/pisică), codul de identificare - după caz-, rasa, sexul, vârsta, culoarea şi semnele
particulare ale animalului. Seria şi numărul carnetelor de sănătate sunt trecute în mod obligatoriu în documentul justificativ privind
efectuarea acţiunilor sanitar-veterinare, pentru acceptarea plăţii acestora. La nivelul fiecarei DSVSA judetene si a Municipiului
Bucuresti se deschide un registru oficial in care sunt notate marjele de serii si numere alocate fiecarui medic veterinar de libera practica
imputernicit.
13. Toate costurile privind realizarea acţiunilor de supraveghere, imunoprofilaxie şi de control, pentru exploataţii nonprofesionale
sunt suportate din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în limita bugetului aprobat.
14. Costurile sunt suportate de proprietarii animalelor, în următoarele situaţii:
a) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, în cazul controalelor
oficiale întărite, iniţiate în urma rezultatelor nefavorabile obţinute în cadrul controalelor cu frecvenţă redusă, efectuate în perioada
de carantină sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerţ
intracomunitar; în această situaţie, perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării este prelungită până la clarificarea
statusului de sănătate a animalelor şi a exploataţiei şi a situaţiei epidemiologice;
b) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, alte acţiuni de
supraveghere, imunoprofilaxie şi control, realizate în centrele de colectare sau exploataţiile de origine, pentru certificarea loturilor
destinate exportului şi comerţului intracomunitar;
4
Forma finală în data de 13.04.2012

c) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului,
comerţului intracomunitar sau în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziţii, târguri, concursuri, circuri, grădini
zoologice, rezervaţii, adopţii internaţionale, evenimente culturale, mişcări noncomerciale si comerciale ale animalelor de
companie;
d) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, în cadrul programelor de
autocontrol;
e) manopera pentru probele prelevate în vederea reevaluării diagnosticului şi testele aferente acestora, în cazul în care proprietarul
sau deţinătorul solicită o contraexpertiză; costurile contraexpertizei sunt suportate de solicitanţi, recoltarea probelor se realizează,
în mod obligatoriu, sub supravegherea unui medic veterinar oficial;
f) manopera pentru probele prelevate şi testele efectuate la solicitarea proprietarilor sau deţinătorilor de animale;
g) activităţile încadrate în definiţia supravegherii pasive;
h) contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle;
i) contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare antirabică a pisicilor domestice;
j) contravaloarea deparazitării animalelor pentru echinococoză;
k) costul pentru operaţiunile de tuberculinare efectuate în centrul de colectare şi/sau exploataţia de origine în vederea certificării
mişcărilor de animale pentru export sau comerţ intracomunitar;
l) supravegherea sanitară veterinară a materialului seminal congelat din import;
m) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora pentru:
i) ecvideele provenite din import, comerţ intracomunitar şi caii de sport reîntorşi în ţară;
ii) costurile determinate de procedurile administrative suplimentare, inclusiv orice teste de laborator sau investigaţii
ulterioare necesare privind circulaţia ecvideelor, materialului seminal, ovulelor, embrionilor şi serului provenite de la ecvidee, în
conformitate cu prevederile art. 9 din Decizia Comisiei nr. 346/2010/UE referitoare la măsurile de protecţie cu privire la anemia
infecţioasă ecvină în România;
iii) testul efectuat în cele 10 zile premergătoare datei mişcării pe teritoriul României, la ecvideele care părăsesc
exploataţia şi au trecut 90 zile de la testare.
n) Prin excepţie de la prevederile pct. 12, proprietarii animalelor din exploataţiile nonprofesionale suportă în mod exclusiv costurile
aferente realizării acţiunilor de supraveghere, imunoprofilactice şi de control pentru:
i) avortul salmonelic al iepelor;
ii) fascioloza;
iii) trichomonoza bovină;
iv) boala bacteriană a rinichiului la salmonide;
v) loca americană;
vi) diareea virală a bovinelor, respectiv Boala mucoaselor BVD - MD;
vii) rinopneumonia ecvină;
viii) bruceloza la canide;
5
Forma finală în data de 13.04.2012

ix) bruceloza la iepuri;
x) moluşte gasteropode-Cryptobia helicis, Klossia helicina, cestode, metacercari, nematode
xi) batracieni - trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze şi micobacterioze;
xii) toxoplasmoza;
xiii) oncopatii la mamiferele de producţie şi carnasiere;
xiv) oncopatii de animale de producţie în libertate şi exotice;
xvi) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;
xvii) analiza apei din bazine piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare.
15. Fondurile necesare realizării în cadrul exploataţiilor comerciale a acţiunilor sanitar-veterinare din cadrul Programului acţiunilor de
supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia
mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012, prevăzut la art. 1 alin. (1) din
Hotărârea Guvernului nr. ................ privind aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere,
prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de
identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în
domeniul siguranţei alimentelor, pe care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să le pună în
aplicare, precum şi a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2012, se asigură de către proprietarii acestora.
16.Costurile probelor recoltate şi ale analizelor efectuate în cazurile în care se înregistrează reacţii adverse postvaccinale/postterapeutice
ale produsului medicinal veterinar, se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar, se constată defecte de calitate a
produsului medicinal veterinar sau se constată deficienţe privind condiţiile de depozitare a produsului medicinal veterinar, sunt suportate de
persoana juridică responsabilă, după caz, de către deţinătorul autorizaţiei de comercializare, producători, importatori, distribuitori, farmacii
veterinare sau puncte farmaceutice.
17. Contravaloarea analizelor pentru produsele medicinale veterinare incluse în Planul anual de prelevare şi testare a produselor
medicinale veterinare comercializate în România elaborat de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de
Uz Veterinar se achită de către deţinătorul autorizaţiei de comercializare a produsului medicinal veterinar, în contul institutului respectiv, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
18. Examenele şi testele de laborator necesare exportului de animale în ţările terţe se vor face ţinând cont de condiţiile impuse în
certificatele transmise de către administraţiile veterinare ale ţării respective.
6
Forma finală în data de 13.04.2012

19. În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru
efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări.
20. Vaccinul contra antraxului şi vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 12
luni.
21. Laboratoarele sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti din cadrul direcţiilor
sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a păstra minim 60 de zile
probele testate cu rezultate pozitive.
22. Este interzisă vânzarea animalelor în perioada testării până la primirea buletinului de analiză cu rezultat negativ.
22.1. Ecvideele crescute în libertate în zona Deltei Dunării, care se scot din această zonă în scopul abatorizării pe teritoriul
României pot fi transportate direct la abator fără a fi supuse testării pentru depistarea anemiei infecţioase ecvine.
23. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a lua
măsuri ca la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv structurilor responsabile de
monitorizarea bolilor, inspecţie şi control, precum şi medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare
zonale.
24. Planul cifric anual se va elabora la nivelul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, avându-se în vedere previziunile mişcării efectivelor pe specii şi categorii de animale şi nu efectivele existente în
stoc la un moment dat.
25. Având la bază prevederile prezentelor norme metodologice, precum şi prevederile planului cifric anual, direcţiile sanitar – veterinare
şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti vor elabora grafice lunare detaliate privind prelevarea probelor
şi transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe localităţi şi exploataţii; pentru realizarea şi finalizarea la timp a acţiunilor cuprinse în
Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia
animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012, graficele lunare
sunt asumate prin semnătură de directorul executiv, directorul executiv adjunct (sanitar - veterinar), de directorul executiv adjunct
economic, de şeful laboratorului sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de medicii
veterinari oficiali din cadrul circumscripţiilor sanitar-veterinare zonale, precum şi de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.
26. Numărul de probe prelevate în vederea efectuării testelor stabilite în cadrul prezentelor norme este în conformitate cu numărul de
animale ţintă existente la data operaţiunii.
7
Forma finală în data de 13.04.2012

27. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice şi pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, medicii
veterinari de liberă practică împuterniciţi raportează cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acţiunilor sanitare veterinare obligatorii.
28. Refuzul efectuării acţiunilor sanitare veterinare obligatorii de către proprietarii sau deţinătorii de animale se sancţionează conform
prevederilor legale în vigoare şi întreaga responsabilitate a consecinţelor refuzului cade în sarcina acestora.
29. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte
precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizaţiei Mondiale pentru
Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări.
30. În situaţia supravegherii prin teste de laborator, în cazul declarării unui focar de boală, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să realizeze analize cost – beneficiu, prin care să identifice şi
să utilizeze cele mai sigure şi mai eficiente metode pentru controlul bolii.
31. Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să realizeze în
cel mai scurt timp posibil calificarea statusului de sănătate al exploataţiilor nonprofesionale de bovine şi al exploataţiilor comerciale de
bovine înregistrate/autorizate şi să întocmească dosarele aferente acestora, pentru exploataţiile care îndeplinesc condiţiile de calificare
pentru tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor nr. 49/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină şi leucoza
enzootică bovină.
32. Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să
monitorizeze statusul exploataţiilor privind bruceloza bovină, conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor nr. 41/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină.
33. Medicii veterinari oficiali prelevează probe ori de câte ori se impune, cu scopul stabilirii eficacităţii şi eficienţei unor acţiuni sanitare
veterinare obligatorii efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, în cazul unor suspiciuni de îmbolnăvire sau în
scopul confirmării unor boli, pentru precizări de diagnostic sau în oricare altă situaţie în care se dispune de autoritatea sanitară veterinară
competentă.
34. În cazul acţiunilor imunoprofilactice la care se stipulează frecvenţa de execuţie (ex: 1/an, 2/an etc.) se va ţine cont ca produsele
biologice achiziţionate care se utilizează să asigure obligatoriu imunitate minimă intervalului între acţiuni.
35. Produsele de diagnostic utilizate pentru realizarea examenelor de laborator prevăzute în prezentele norme metodologice trebuie să
fie însoţite de buletine de analiză pentru fiecare lot în parte, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale
8
Forma finală în data de 13.04.2012

Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor nr. 81/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de
introducere pe piaţă şi de utilizare a reagenţilor şi a seturilor de diagnostic de uz veterinar, cu modificările ulterioare.
36. Produsele biologice utilizate pentru acţiunile de imunoprofilaxie şi diagnostic în vivo obligatorii, trebuie să fie însoţite de buletine
de analiză eliberate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar pentru fiecare lot în parte.
37. În cazul în care medicii veterinari oficiali ai direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi ai municipiului
Bucureşti şi cei ai posturilor de inspecţie la frontieră suspicionează introducerea pe piaţă, importul în Comunitatea Europeană sau exportul
din Comunitatea Europeană a blănurilor de pisică (felis silvestris), de câine (canis lupus familiaris) şi a produselor care conţin asemenea
blănuri vor utiliza serviciile unui laborator comunitar acreditat, conform instrucţiunilor transmise de ANSVSA.
Point)
ABREVIERI
AA-PAS – albastru alcian
ADNS - Sistemul de Notificare al Bolilor pentru Animale
AIE – anemie infecţioasă ecvină
ANSVSA – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
BCCC - Boala cronică cahectizantă a cervideelor
BND - Baza Naţională de Date
CSVSA – circumscripţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
DDD – Dezinfecţie, Dezinsecţie, Deratizare
DSVSA – direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti
EDTA – Etilen diamino tetraacetat de sodiu
ElAs-yIFN – test imunoenzimatic pentru gamainterferon
GPS – sistem de poziţionare globală
HACCP - Principiile privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control
HE - hematoxilină-eozină, metodă de colorare histologică
HEA – hematoxilină – eozină – albastru de metil
HEV - hematoxilină – eozină – verde lumină
Hb - hemoglobină
IA - influenţa aviară
IDSA – Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală
9
Forma finală în data de 13.04.2012

IFD – imunofluorescenţă directă
IISPV – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară
ICPBMV – Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar
LEB – leucoză enzootică bovină
LM - Reţea naţională de laboratoare de morfopatologie
LNR – Laborator Naţional de Referinţă
LNR EST - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile
LNR IA - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Influenţa Aviară
LSVSA – Laboratorul Sanitar -Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţean, respectiv al municipiului
Bucureşti
NTG – număr total de germeni
OIE - Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală
OMSA – Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală
OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii
PAS – periodic acid schiff
PCR – reacţia de polimerizare în lanţ
PIF – Post de inspecţie la frontieră
PPD – extract proteic purificat
PPD-J – derivat proteic purificat – Johnină - paratuberculină
RFC – reacţie de fixare a complementului
RSAR – reacţia de seroglutinare rapidă
RMA – reacţia de microaglutinare
SRAAF - Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje
TB – Tuberculoză bovină
TCS – Test comparativ simultan
TIA – toxiinfecţie alimentară
TU – Test unic
UCPR – Uniunea Crescătorilor de Păsări din România
10
Forma finală în data de 13.04.2012

1.1. FEBRĂ AFTOASĂ
CAPITOLUL I
SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE
SECŢIUNEA 1 - PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE
A BOLILOR LA ANIMALE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: menţinerea statutului de ţară
oficial liberă de febră aftoasă, fără
vaccinare
Supravegherea pasivă
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Grupa de animale ţintă - animale din Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în
specii receptive, domestice şi sălbatice. relaţia cu animalele, gestionarii fondurilor de
România are statut liber de febra aftoasă vânătoare şi medicii veterinari de liberă
fără vaccinare. Este interzis importul de practică raportează cazurile de morbiditate şi
animale vii si produse ale acestora mortalitate la animalele din speciile receptive.
provenite din tari ce nu au statut de Medicii veterinari oficiali gestionează
indemnitate fara vaccinare.
conduita de investigare a oricărei suspiciuni.
Inspectarea periodică a zonelor
recunoscute cu risc crescut de
contaminare (graniţele României cu
ţările terţe, târguri de animale vii,
expoziţii, porturi, aeroporturi).
Are ca scop identificarea şi notificarea
oricărui simptom ce poate fi atribuit
unui caz de febră aftoasă.
În cazul în care România se va afla în
situaţia unui risc epidemiologic în relaţie
cu ţări sau zone vecine, ANSVSA va
dispune implementarea de inspecţii
clinice şi testări serologice în acest scop.
11
Forma finală în data de 13.04.2012

Supravegherea activă
Supravegherea serologică - Pentru
supravegherea transfrontalieră, pe zona de
vecinătate cu ţări terţe, în scopul menţinerii
capabilităţii de diagnostic a LNR, recoltarea
de probe de sânge de la specia ovină, odată
pe an - în trimestrul IV, după revenirea din
transhumanţă sau în trimestrul I.
Va fi recoltat un număr de maxim 1100
probe de sânge, defalcat în mod egal
între judeţele aflate la graniţa cu ţările
terţe. În cadrul acestor judeţe, probele
vor fi recoltate din efectivele aflate în
localităţi de frontieră.
Aceste probe vor fi recoltate cu
prioritate din efectivele cu evoluţie
masală a şchiopăturilor sau acolo unde
se înregistrează o mortalitate ridicată la
tineret.
Supravegherea virusologică În caz de suspiciune clinică şi/sau de
laborator se execută la animalele
domestice şi sălbatice receptive
incriminate conform Manualului pentru
Teste de Diagnostic şi Vaccinuri al
OMSA/2009.
În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul
României, se aplică măsurile prevăzute în
Manualul operaţional şi în Planul de
Contingenţă pentru febra aftoasă, aprobat
prin Decizia 2007/18/EC a Comisiei din 22
decembrie 2006.
12
Forma finală în data de 13.04.2012
Supravegherea serologică se realizează prin
teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra
proteinelor structurale ale virusurilor febrei
aftoase, pentru serotipurile O, A şi Asia 1.
Probele cu rezultat pozitiv sau dubioase la
serologie se retestează. Probele ce rămân
pozitive se supun investigaţiilor prin teste
imunoenzimatice pentru anticorpi contra
proteinelor nestructurale ale virusurilor febrei
aftoase.
Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din
IDSA pe probe recoltate în conformitate cu
prevederile Manualului Operaţional pentru febra
aftoasă.
Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se
face în conformitate cu prevederile Manualului
pentru Teste de Diagnostic şi Vaccinuri al
OMSA/2009 şi ale Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare privind măsurile
pentru combaterea febrei aftoase.

1.2. TUBERCULOZA BOVINĂ
Scop: menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză bovină
I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de tip A
A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de
tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea
statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:
Supraveghere activă
1. Tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate
taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.
2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului 2012, la un
interval de maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în anul
anterior.
3. Exploataţia îşi menţine statusul oficial liber de tuberculoză dacă
animalele au reacţionat negativ la test.
4. Testarea se realizează conform tehnicii de tuberculinare şi
interpretare a rezultatelor, prevăzute la pct. 2.2.5. din anexa 2 a
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006.
5. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare.
6. Animalele neconcludente la TCS se retestează.
7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt
considerate pozitive şi se elimină obligatoriu din exploataţie prin
tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la
tuberculinare, conform alin. (1), art. 15 al Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 104/2005.
8. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât
să se execute înaintea acţiunilor imunoprofilactice.
9. La execuţie se vor respecta precizările tehnice ale producătorului
testului de diagnostic utilizat.
10. Este necesară deparazitarea internă a animalelor, cu două
săptămâni înaintea testării.
11. Se vor tuberculina şi caprinele care sunt crescute în exploataţiile
de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform
secţiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului
A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de
tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea
statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:
Supraveghere activă
1. Tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate
taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.
2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului 2012, la un
interval de maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în anul
anterior.
3. Exploataţia îşi menţine statusul oficial liber de tuberculoză dacă
animalele au reacţionat negativ la test.
4. Testarea se realizează conform tehnicii de tuberculinare şi
interpretare a rezultatelor, prevăzute la pct. 2.2.5. din anexa 2 a
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006.
5. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare.
6. Animalele neconcludente la TCS se retestează.
7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt
considerate pozitive şi se elimină obligatoriu din exploataţie prin
tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la
tuberculinare, conform alin. (1), art. 15 al Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 104/2005.
8. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât
să se execute înaintea acţiunilor imunoprofilactice.
9. La execuţie se vor respecta precizările tehnice ale producătorului
testului de diagnostic utilizat.
10. Este necesară deparazitarea internă a animalelor, cu două
săptămâni înaintea testării.
11. Se vor tuberculina şi caprinele care sunt crescute în exploataţiile
de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform
secţiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului
13
Forma finală în data de 13.04.2012

European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor
norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine
animală, cu amendamentele ulterioare.
12. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a
tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de
valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect.
13. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică:
a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum
ar fi:
(i) dexametozonă;
(ii) hidrocortizon;
b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de
zile după fătare;
c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă.
B. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat, în
urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau
2 rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A, pct. 1 sau
în abator:
1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2
rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A, pct. 1, sau în
abator se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de
tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 49/2010 şi ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004.
2. Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea
planului de măsuri până la clarificarea situaţiei.
3. Dacă prezenţa tuberculozei nu este confirmată, suspendarea
statusului de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză poate fi
ridicată în urma unei testări a tuturor animalelor în vârsta de peste 6
săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puţin 42 de zile după
îndepărtarea animalului/lor care a/u reacţionat pozitiv, conform alin.
3A din anexa 1 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006.
4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se
realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.
European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor
norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine
animală, cu amendamentele ulterioare.
12. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a
tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de
valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect.
13. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică:
a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum
ar fi:
(i) dexametozonă;
(ii) hidrocortizon;
b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de
zile după fătare;
c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă.
B. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat, în
urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau
2 rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A, pct. 1 sau
în abator:
1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2
rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A, pct. 1, sau în
abator se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de
tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 49/2010 şi ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004.
2. Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea
planului de măsuri până la clarificarea situaţiei.
3. Dacă prezenţa tuberculozei nu este confirmată, suspendarea
statusului de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză poate fi
ridicată în urma unei testări a tuturor animalelor în vârsta de peste 6
săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puţin 42 de zile
după îndepărtarea animalului/lor care a/u reacţionat pozitiv, conform
alin. 3A din anexa 1 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006.
4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se
realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.
14
Forma finală în data de 13.04.2012

C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras: acele
exploataţii oficial libere de tuberculoză în care bovinele cu reacţie
pozitivă la testul alergic, au fost eliminate, iar examenele de
abator şi laborator au confirmat tuberculoza:
1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploataţii trebuie sa
rămână anulat până ce sunt efectuate curăţarea şi dezinfecţia
incintelor şi a ustensilelor iar toate animalele de vârsta mai mare de 6
săptămâni au reacţionat negativ la ultimele două teste consecutive de
tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel
de-al doilea la nu mai puţin de 4 luni şi nu mai mult de 12 luni de la
eliminarea ultimului animal care a reacţionat pozitiv, conform alin.
3B din anexa 1 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.*
2. În situaţii concrete (ex.: în focar, pentru reducerea timpului de
stingere a acestuia; în exploataţii care prezintă succesiv animale cu
rezultat pozitiv la tuberculinare; în cazul unui procent semnificativ de
animale pozitive la testul de tuberculinare din exploataţiile calificate
oficial indemne de tuberculoză), ANSVSA poate aproba utilizarea
unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al
diagnosticului în relaţie cu animalele suspecte, cum ar fi (EIAsγIFN).
3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile
contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerata a
brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzootice bovine, ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei
sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea
brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine şi ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli
transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările
C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras: acele
exploataţii oficial libere de tuberculoză în care bovinele cu
reacţie pozitivă la testul alergic, au fost eliminate, iar examenele
de abator şi laborator au confirmat tuberculoza:
1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploataţii trebuie sa
rămână anulat până ce sunt efectuate curăţarea şi dezinfecţia
incintelor şi a ustensilelor iar toate animalele de vârsta mai mare de 6
săptămâni au reacţionat negativ la ultimele două teste consecutive de
tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel
de-al doilea la nu mai puţin de 4 luni şi nu mai mult de 12 luni de la
eliminarea ultimului animal care a reacţionat pozitiv, conform alin.
3B din anexa 1 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.*
2. În situaţii concrete (ex.: în focar, pentru reducerea timpului de
stingere a acestuia; în exploataţii care prezintă succesiv animale cu
rezultat pozitiv la tuberculinare; în cazul unui procent semnificativ de
animale pozitive la testul de tuberculinare din exploataţiile calificate
oficial indemne de tuberculoză), ANSVSA poate aproba utilizarea
unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al
diagnosticului în relaţie cu animalele suspecte, cum ar fi (EIAsγIFN).
3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile
contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerata a
brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzootice bovine, ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei
sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea
brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine şi ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli
transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările
15
Forma finală în data de 13.04.2012

ulterioare.
5. Este interzisă menţinerea animalelor pozitive în efectiv.
6. Este interzisă mişcarea animalelor pozitive sau a celor din
exploataţiile suspecte ori contaminate către alte exploataţii, cu
excepţia abatorului.
7. Se retrage statusul de oficial indemnă de tuberculoză al
exploataţiei şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.
8. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui
responsabilitate este exploataţia, împreună cu medicul veterinar de
liberă practică, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte
programul de asanare.
9. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau
deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi
condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de
la acestea.
10. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea
monitorizării cazurilor reagente şi implementarea tuturor măsurilor
de stingere a focarului de boală.
11. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau şi EIAs-γIFN se
direcţionează către abator pentru tăiere în vederea efectuării
expertizei de abator, precum şi a examenelor de laborator.
12. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere
sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi
protecţie a mediului.
13. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se
realizează la LSVSA sub coordonarea şi după caz, cu sprijinul LNR
din cadrul IDSA.
D. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile prevăzute
la pct. B din anexa 4 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
49/2010 vor fi calificate oficial indemne de tuberculoză bovină.
ulterioare.
5. Este interzisă menţinerea animalelor pozitive în efectiv.
6. Este interzisă mişcarea animalelor pozitive sau a celor din
exploataţiile suspecte ori contaminate către alte exploataţii, cu
excepţia abatorului.
7. Se retrage statusul de oficial indemnă de tuberculoză al
exploataţiei şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.
8. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui
responsabilitate este exploataţia, împreună cu medicul veterinar de
liberă practică, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte
programul de asanare.
9. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau
deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi
condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite
de la acestea.
10. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea
monitorizării cazurilor reagente şi implementarea tuturor măsurilor
de stingere a focarului de boală.
11. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau şi EIAs-γIFN se
direcţionează către abator pentru tăiere în vederea efectuării
expertizei de abator, precum şi a examenelor de laborator.
12. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere
sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi
protecţie a mediului.
13. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se
realizează la LSVSA sub coordonarea şi după caz, cu sprijinul LNR
din cadrul IDSA.
D. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile
prevăzute la pct. B din anexa 4 la Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de tuberculoză
bovină.
16
Forma finală în data de 13.04.2012

E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice
sau imunologice (EIAs- IFN).
I. 1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea
diagnosticului de tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe
individuale pentru examene de laborator, astfel:
a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng şi drept, mandibular
stâng şi drept, parotidian stâng şi drept;
b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior
şi posterior;
c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior
şi inferior şi poplitei;
d) porţiuni de ţesuturi şi organe: pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi,
organe genitale, glandă mamară.
2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de
limfonoduri şi porţiunile de ţesuturi şi organe menţionate la pct. I. 1
se ambalează separat pe fiecare grup în parte.
3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator:
morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai.
4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea
diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele
examenelor de laborator.
5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se
realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.
7. În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR
pentru Tuberculoză şi Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice
şi genetice.
8. În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite
ţesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizaţi pentru
testul biologic.
E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele
tuberculinice sau imunologice (EIAs- IFN).
I. 1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea
diagnosticului de tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe
individuale pentru examene de laborator, astfel:
a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng şi drept, mandibular
stâng şi drept, parotidian stâng şi drept;
b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior
şi posterior;
c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior
şi inferior şi poplitei;
d) porţiuni de ţesuturi şi organe: pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi,
organe genitale, glandă mamară.
2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de
limfonoduri şi porţiunile de ţesuturi şi organe menţionate la pct. I. 1
se ambalează separat pe fiecare grup în parte.
3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator:
morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai.
4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea
diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele
examenelor de laborator.
5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se
realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.
7. În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR
pentru Tuberculoză şi Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice
şi genetice.
8. În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite
ţesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizaţi
pentru testul biologic.
17
Forma finală în data de 13.04.2012

II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau şi imunologice
care la inspecţia post-mortem nu prezintă leziuni, se vor recolta
următoarele grupe de limfonoduri:
a) submaxilar, retrofaringian, bronhic, mediastinal;
b) eventual şi cei mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi
retromamari.
III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator la inspecţia postmortem,
se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în
vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform
normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu
leziuni şi grupele de limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate
se recoltează numai limfonoduri cu leziuni.**
III. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor de lapte
II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau şi imunologice
care la inspecţia post-mortem nu prezintă leziuni, se vor recolta
următoarele grupe de limfonoduri:
a) submaxilar, retrofaringian, bronhic, mediastinal;
b) eventual şi cei mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi
retromamari.
III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator la inspecţia postmortem,
se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în
vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform
normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu
leziuni şi grupele de limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate
se recoltează numai limfonoduri cu leziuni.**
A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea
statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:
Supraveghere activă
1. Tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.
2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului 2012, la un interval de maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în anul
anterior.
3. Exploataţia îşi menţine statusul oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reacţionat negativ la test.
4. Testarea se realizează conform tehnicii de tuberculinare şi interpretare a rezultatelor, prevăzute la pct. 2.2.5. din anexa 2 a Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006.
5. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare.
6. Animalele neconcludente la TCS se retestează.
7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive şi se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control
în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la tuberculinare, conform alin. (1), art. 15 al Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.
8. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acţiunilor imunoprofilactice.
9. La execuţie se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.
10. Este necesară deparazitarea internă a animalelor, cu două săptămâni înaintea testării.
11. Se vor tuberculina şi caprinele care sunt crescute în exploataţiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform
secţiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme
specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu amendamentele ulterioare.
18
Forma finală în data de 13.04.2012

12. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate
expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect.
13. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică:
a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi:
(i) dexametozonă;
(ii) hidrocortizon;
b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după fătare;
c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă.
B. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2
rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A, pct. 1 sau în abator:
1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2 rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A, pct. 1, sau în abator se
suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010
şi ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004 .
2. Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaţiei.
3. Dacă prezenta tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusului de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză poate fi ridicată în
urma unei testări a tuturor animalelor în vârsta de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puţin 42 de zile după îndepărtarea
animalului/lor care a/u reacţionat pozitiv, conform alin. 3A din anexa 1 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006.
4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.
C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras, acea exploataţie oficial liberă de tuberculoză în care bovinele cu reacţie
pozitivă la testul alergic, au fost eliminate, iar examenele de abator şi laborator au confirmat tuberculoza:
1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploataţii trebuie sa rămână anulat până ce sunt efectuate curăţarea şi dezinfecţia incintelor
şi a ustensilelor iar toate animalele de vârsta mai mare de 6 săptămâni au reactionat negativ la ultimele doua teste consecutive de
tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puţin de 4 luni şi nu mai mult de 12 luni de la
eliminarea ultimului animal care a reactionat pozitiv, conform alin. 3B din anexa 1 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.*
2. În situaţii concrete (ex.: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; în exploataţii care prezintă succesiv animale cu rezultat
pozitiv la tuberculinare; în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploataţiile calificate oficial
indemne de tuberculoză), ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al diagnosticului în
relaţie cu animalele suspecte, cum ar fi (EIAs-γIFN).
3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerata a brucelozei,
tuberculozei şi leucozei enzootice bovine, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare
care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
19
Forma finală în data de 13.04.2012

4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.
5. Este interzisă menţinerea animalelor pozitive în efectiv.
6. Este interzisă mişcarea animalelor pozitive sau a celor din exploataţiile suspecte ori contaminate către alte exploataţii, cu excepţia
abatorului.
7. Se retrage statusul de oficial indemnă de tuberculoză al exploataţiei şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006,
cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.
8. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia, împreună cu medicul veterinar de liberă
practică, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare.
9. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile
de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.
10. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea monitorizării cazurilor reagente şi implementarea tuturor măsurilor de
stingere a focarului de boală.
11. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau şi EIAs-γIFN se direcţionează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator,
precum şi a examenelor de laborator; Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor
de decontaminare şi protecţie a mediului.
12. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea şi după caz, cu sprijinul LNR din
cadrul IDSA.
D. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. B din anexa 4 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010
vor fi calificate oficial indemne de tuberculoză bovină.
20
Forma finală în data de 13.04.2012

E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice (EIAs- IFN).
I. 1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe individuale pentru
examene de laborator, astfel:
a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng şi drept, mandibular stâng şi drept, parotidian stâng şi drept;
b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior;
c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei;
d) porţiuni de ţesuturi şi organe: pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară.
2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri şi porţiunile de ţesuturi şi organe menţionate la pct. I. 1 se
ambalează separat pe fiecare grup în parte.
3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, prin următoarele examene de laborator: morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai.
4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de
laborator.
5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.
7. În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză şi Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice şi
genetice.
8. În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite ţesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizaţi pentru testul
biologic.
II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau şi imunologice care la inspecţia post-mortem nu prezintă leziuni, se vor recolta
următoarele grupe de limfonoduri:
a) submaxilar, retrofaringian, bronhic, mediastinal;
b) eventual şi cei mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari.
III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator la inspecţia post-mortem, se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea
examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi grupele de
limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonoduri cu leziuni.**
IV. Supravegherea în exploataţiile în curs de calificare
Supraveghere activă
1. Exploataţiile care nu au îndeplinit criteriile pentru calificare în urma testelor efectuate în anul 2011 dar care au rezultate negative la
tuberculinare, vor fi testate prin TU de 2 ori la interval de 6 luni în vederea calificării exploataţiilor oficial indemne de tuberculoză conform
prevederilor alin. B, lit. b) din anexa 4 la Ordinul nr. 49/2010.
21
Forma finală în data de 13.04.2012

2. Calificarea exploataţiilor oficial indemne de tuberculoză va fi obligatoriu finalizată la 31.12.2012.
3. Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni din exploataţiile nou înfiinţate, atunci când efectivul a fost alcătuit doar din
animale originare din exploataţii calificate oficial indemne de tuberculoză, vor efectua primul test la 60 de zile de la alcătuire iar cel de-al
doilea test nu va mai fi solicitat.
V. Testarea bovinelor pentru export sau comerţ intracomunitar, în vederea asigurării cerinţelor de certificare
Supraveghere pasivă
1. Bovinele destinate comerţului intracomunitar/exportului în ţări terţe sunt testate pentru tuberculoza bovină anterior mişcării, test de
premişcare, în centrele de colectare sau în exploataţia de origine autorizată pentru comerţ intracomunitar sau export în ţări terţe, de către
medicul veterinar oficial, în intervalul de 30 de zile anterior expedierii din exploataţia de origine, sau în centrul de colectare.
2. În vederea asigurării cerinţelor de certificare, testul de premişcare se realizează prin TU.
VI. Supravegherea în exploataţiile comerciale de tineret la îngrăşat
Supraveghere pasivă
Sunt exceptaţi de la testul de tuberculinare, cu condiţia ca aceştia să provină din exploataţii oficial indemne de tuberculoză, iar autoritatea
competentă local să garanteze că masculii pentru îngrăşat nu vor fi folosiţi pentru reproducţie şi vor fi trimişi direct la locul de tăiere.
VII. Supravegherea speciilor susceptibile din grădinile zoologice
Supraveghere pasivă
1. Testarea prin gamma interferon (EIAs- IFN) sau tuberculinarea intradermică prin TU a speciilor susceptibile din grădinile zoologice în
caz de suspiciune a bolii.
2. Animalele cu rezultate pozitive la testul de tuberculinare se restestează prin gamma interferon (EIAs- IFN).
3. Animalele cu rezultat pozitiv şi la testul prin gamma interferon (EIAs- IFN) se izolează şi se scot din circuitul vizitatorilor.
4. Testarea tuturor animalelor din specii susceptibile care au coabitat cu animalul care a obţinut rezultate pozitive la testele menţionate la alin.
2.
VIII. Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic
Supraveghere pasivă
Cu ocazia recoltării de trofee, pentru selecţie şi alte acţiuni ce sunt prevăzute în Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.
407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
* Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul şi
coordonarea medicului veterinar oficial.
22
Forma finală în data de 13.04.2012

** Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali.
1.3. LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ
Scop: eradicarea bolii şi calificarea statusului de sănătate al exploataţiilor şi atestarea acestora în vederea recunoaşterii statusului de
ţară/zonă oficial indemnă de leucoză enzootică bovină.
I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de tip A
A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de
leucoză enzootică bovină, cu atestat de indemnitate, pentru
menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:
Supraveghere activă
1. Supravegherea serologică la bovine, bubaline se realizează prin
ELISA, o dată pe an, la:
a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;
b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni.
2. Examenele serologice se efectuează pe aceleaşi probe care se
recoltează pentru bruceloza bovină.
3. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică
împuterniciţi.
4. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform
instrucţiunilor trusei de diagnostic şi recomandărilor LNR pentru
leucoză enzootică bovină.
5. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru
confirmare prin ID; dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi
ID negativ, confirmarea bolii se face prin recoltare de sânge şi
examen prin ID după 30 zile de la prima recoltare.
6. Examenele serologice (ELISA şi/sau ID) se efectuează la LSVSA.
7. În cazul contestării de către deţinătorul de animale, a modalităţii de
prelevare a probei de sânge, se prelevează o nouă probă de sânge care
se trimite la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Leucoză din
cadrul IDSA pentru expertiză de diagnostic. Probele se prelevează de
medicul veterinar oficial şi se sigilează în vederea trimiterii la
laborator.
8. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile
de la eliberarea buletinului de analiză, conform pct. b), art. 24 al
A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de
leucoză enzootică bovină, cu atestat de indemnitate, pentru
menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:
Supraveghere activă
1. Supravegherea serologică la bovine, bubaline se realizează prin
ELISA, o dată pe an, la:
a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;
b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni.
2. Examenele serologice se efectuează pe aceleaşi probe care se
recoltează pentru bruceloza bovină.
3. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică
împuterniciţi.
4. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform
instrucţiunilor trusei de diagnostic şi recomandărilor LNR pentru
leucoză enzootică bovină.
5. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru
confirmare prin ID; dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi
ID negativ, confirmarea bolii se face prin recoltare de sânge şi
examen prin ID după 30 zile de la prima recoltare.
6. Examenele serologice (ELISA şi/sau ID) se efectuează la LSVSA.
7. În cazul contestării de către deţinătorul de animale, a modalităţii de
prelevare a probei de sânge, se prelevează o nouă probă de sânge care
se trimite la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Leucoză din
cadrul IDSA pentru expertiză de diagnostic. Probele se prelevează de
medicul veterinar oficial şi se sigilează în vederea trimiterii la
laborator.
8. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile
de la eliberarea buletinului de analiză, conform pct. b), art. 24 al
23
Forma finală în data de 13.04.2012

Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.
9. Exploataţiile oficial indemne, în care un singur animal a reacţionat
pozitiv la unul din testele la care se face referire în cap. II al anexei
nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se
consideră contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie.
10. Se suspendă statusul de sănătate al exploataţiei şi rămâne
suspendat până când:
a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacţionat negativ la
două testări serologice;
b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative şi toate
exploataţiile legate epidemiologic cu exploataţia contaminată au fost
supuse măsurilor stabilite la pct. a)., în conformitate cu prevederile
cap. II al anexei nr. 4 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006,
cu modificările şi completările ulterioare.
B. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras supuse
asanării prin extracţie:
Supraveghere activă
1. Supravegherea serologică se realizează la toate animalele cu vârsta
mai mare de 12 luni din exploataţia contaminată de două ori pe an, la
un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni, la cel puţin
3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv şi ai descendenţilor
acestuia obtinuţi după data probabilă a infectarii.
2. Testul ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge.
3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile
de la înştiinţarea deţinătorului de animale, conform pct. b), art. 24 al
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.
4. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele
serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub
supravegherea autorităţilor veterinare.
5. DSVSA judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti poate acorda
derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate,
atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi
înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după
identificare să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 de luni şi să
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.
9. Exploataţiile oficial indemne, în care un singur animal a reacţionat
pozitiv la unul din testele la care se face referire în cap. II al anexei
nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se
consideră contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie.
10. Se suspendă statusul de sănătate al exploataţiei şi rămâne
suspendat până când:
a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacţionat negativ la
două testări serologice;
b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative şi toate
exploataţiile legate epidemiologic cu exploataţia contaminată au fost
supuse măsurilor stabilite la pct. a)., în conformitate cu prevederile
cap. II al anexei nr. 4 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006,
cu modificările şi completările ulterioare.
B. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras supuse
asanării prin extracţie:
Supraveghere activă
1. Supravegherea serologică se realizează la toate animalele cu vârsta
mai mare de 12 luni din exploataţia contaminată de două ori pe an, la
un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni, la cel puţin
3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv şi ai descendenţilor
acestuia obtinuţi după data probabilă a infectarii.
2. Testul ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge.
3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile
de la înştiinţarea deţinătorului de animale, conform pct. b), art. 24 al
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.
4. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele
serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub
supravegherea autorităţilor veterinare.
5. DSVSA judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti poate acorda
derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate,
atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi
înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după
identificare să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 de luni şi să
24
Forma finală în data de 13.04.2012

fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
6. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli
transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările
ulterioare.
7. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile
contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 104/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
8. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor
Hotârârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru
stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale
tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor
de boli transmisibile ale animalelor, indiferent de rezultatele
examenelor de laborator.
9. Exploataţiile în care toate animalele cu vârsta mai mare de 12 luni
prezintă reac ii negative la cele două teste efectuate, confrom
prevederilor de la pct. 1 îşi redobândesc statusul oficial indemn de
leucoză, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
49/2010.
C. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile prevăzute
la pct. A din anexa 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
49/2010 vor fi calificate oficial indemne de leucoză enzootică
bovină.
fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
6. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli
transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările
ulterioare.
7. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile
contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 104/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
8. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor
Hotârârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru
stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale
tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor
de boli transmisibile ale animalelor, indiferent de rezultatele
examenelor de laborator.
9. Exploataţiile în care toate animalele cu vârsta mai mare de 12 luni
prezintă reac ii negative la cele două teste efectuate, confrom
prevederilor de la pct. 1 îşi redobândesc statusul oficial indemn de
leucoză, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
49/2010.
C. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile
prevăzute la pct. A din anexa 1 la Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de leucoză
enzootică bovină.
25
Forma finală în data de 13.04.2012

D. Inspecţia în abator a animalelor vii:
1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se
recoltează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină,
limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru
efectuarea examenelor histopatologice, metoda HEA, metoda Van
Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-
Pasternack, după caz.
2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea
de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din
exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final
infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.
3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la
animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar
oficial de abator.
4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.*
III. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor de lapte
D. Inspecţia în abator a animalelor vii:
1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se
recoltează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină,
limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru
efectuarea examenelor histopatologice, metoda HEA, metoda Van
Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-
Pasternack, după caz.
2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea
de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din
exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final
infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.
3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la
animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar
oficial de abator.
4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.*
A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de leucoză enzootică bovină, cu atestat de indemnitate, pentru
menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:
Supraveghere activă
1. Supravegherea serologică la bovine, bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la:
a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;
b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni.
2. Examenele serologice se efectuează pe aceleaşi probe care se recoltează pentru bruceloza bovină.
3. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică.
4. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucţiunilor trusei de diagnostic şi recomandărilor LNR pentru leucoză
enzootică bovină.
5. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID
negativ, confirmarea bolii se face prin recoltare de sânge şi examen prin ID după 30 zile de la prima recoltare.
6. Examenele serologice (ELISA şi/sau ID) se efectuează la LSVSA.
7. În cazul contestării de către deţinătorul de animale, a modalităţii de prelevare a probei de sânge, se prelevează o probă nouă da sânge care
se trimite la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Leucoză din cadrul IDSA pentru expertiză de diagnostic.
26
Forma finală în data de 13.04.2012

8. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză, conform pct. b), art. 24 al
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.
9. Exploataţiile oficial indemne, în care un singur animal a reacţionat pozitiv la unul din testele la care se face referire în cap. II al anexei nr. 4
la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se
consideră contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie.
10. Se suspendă statusul de sănătate al exploataţiei şi rămâne suspendat până când:
a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacţionat negativ la două testări serologice;
b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative şi toate exploataţiile legate epidemiologic cu exploataţia contaminată au fost
supuse măsurilor stabilite la pct. a)., în conformitate cu prevederile cap. II al anexei nr. 4 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
B. În exploataţiile contaminate supuse asanării prin extracţie:
Supraveghere activă
1. Supravegherea serologică se realizează la toate animalele cu vârsta mai mare de 12 luni din exploataţia contaminată de două ori pe an, la
un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni, la cel puţin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv şi ai descendenţilor acestuia
obtinuţi după data probabilă a infectarii.
2. Testul ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge.
3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la înştiinţarea deţinătorului de animale, conform pct. b), art. 24 al
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.
4. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea
autorităţilor veterinare.
5. DSVSA judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci
când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după identificare să
rămână în exploataţie până la vârsta de 24 de luni şi să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006,
cu modificările şi completările ulterioare.
6. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.
7. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
104/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
8. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotârârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru
stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de
boli transmisibile ale animalelor, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.
9. Exploataţiile în care toate animalele cu vârsta mai mare de 12 luni prezintă reac ii negative la cele două teste efectuate, conform
prevederilor de la pct. 1 îşi redobândesc statusul oficial indemn de leucoză, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
49/2010.
27
Forma finală în data de 13.04.2012

C. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. A din anexa 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010
vor fi calificate oficial indemne de leucoză enzootică bovină.
D. Inspecţia în abator a animalelor vii:
1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se recoltează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină,
limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor histopatologice, metoda HEA, metoda Van Gieson,
metoda Romanwsky-Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz.
2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din
exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.
3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar oficial de
abator.
4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.*
IV. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerinţelor de certificare:
Supraveghere pasivă
Vor fi introduse numai animale ce provin dintr-o exploataţie calificată oficial indemnă de leucoză enzootică bovină.
* În unităţile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, examinarea animalelor vii se efectuează de către medicii veterinari oficiali.
28
Forma finală în data de 13.04.2012

1.4. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: menţinerea statutului de ţară
oficial liberă de pestă porcină
africană
Supravegherea pasivă
Aplicabilă în contextul în care
România este oficial liberă de pesta
porcină africană.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Pe tot teritoriul ţării, la toate porcinele
domestice şi mistreţi.
Pe tot teritoriul ţării, la toate speciile
domestice şi sălbatice receptive.
Are ca scop identificarea, notificarea şi
raportarea precoce a oricărui simptom ce
poate fi atribuit unui caz de boală şi
menţinerea sau schimbarea statusului de
sănătate a animalului.
29
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Procedura de supraveghere cuprinde
fermierii şi muncitorii care
supraveghează animalele, vânătorii,
administratorii fondurilor de
vânătoare, medicii veterinari de
liberă practică ce trebuie, conform
legii să raporteze orice caz de
îmbolnăvire sau moarte.
Responsabilitatea supravegherii
pasive revine şi autorităţilor
competente pentru controlul la
frontieră efectuat asupra importurilor
de alimente de origine animală, a
animalelor de companie susceptibile,
a alimentelor din bagajele călătorilor
şi a oricăror alte eventuale puncte de
risc.
După caz, medici veterinari de liberă
practică sau oficiali.

Supravegherea activă
Examinare clinică, aplicabilă în contextul
în care România este oficial liberă de pesta
porcină africană, dar implementează un
program de supraveghere activă pentru
pesta porcină clasică.
În cazul în care România se va afla în
situaţia unui risc epidemiologic în relaţie cu
ţări sau zone vecine.
Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale
efectuate în timpul transportului sau la
destinaţie în cazul importului sau
comerţului intracomunitar, în perioada de
carantină sau de aşteptare/interzicere a
mişcării.
Se face în unităţi în care au fost introduse
animale noi, la plecarea animalelor spre
abator şi la sosirea în abator.
Cazurile suspecte de animale domestice
sau sălbatice care nu pot fi rezolvate pe
calea investigaţiilor epidemiologice şi
clinice în cadrul supravegherii pasive se
analizează imediat prin prelevarea de probe
şi transmiterea acestora la laborator. Se
notifică imediat ANSVSA.
Toate probele provenite de la cazurile
suspecte de pestă porcină clasică, cu
rezultat negativ pentru această boală, sunt
testate obligatoriu şi pentru pesta porcină
africană. LNR monitorizează testele
efectuate şi prezintă lunar la ANSVSA
raport privind numarul testelor şi rezultatul
acestora.
În cazul în care România se va afla în
situaţia unui risc epidemiologic în relaţie
cu ţări sau zone vecine, ANSVSA va
dispune implementarea de inspecţii clinice
şi testări regulate, cu o frecvenţă sporită,
asupra grupurilor de animale de mare risc.
Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul
grupului de experţi constituit de ANSVSA.
30
Forma finală în data de 13.04.2012
1.După caz, probele pot fi recoltate de
medici veterinari de liberă practică sau
oficiali.
2. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR
din cadrul IDSA.
3. Este obligatorie respectarea prevederilor
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind metodologia de
prelevare, prelucrare primară, ambalare şi
transport al probelor destinate examenelor
de laborator în domeniul sănătăţii
animalelor.
4. Notificarea bolii se face în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.

Supravegherea serologică În cazul în care, România se va afla în
situaţia unui risc epidemiologic crescut în
relaţie cu ţări sau zone vecine, la dispoziţia
ANSVSA va fi implementată
supravegherea serologică la mistreţi asupra
grupurilor de animale de mare risc.
Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul
grupului de experţi constituit de ANSVSA.
Testarea se face pe probe de ser sau lichid
toracoabdominal prelevate de la mistreţi
concomitent cu probele prelevate pentru
pesta porcină clasică.
Supravegherea virusologică Se face prin PCR pe probe de organe,
prelevate de la mistreţi găsiţi morţi la care
testele virusologice pentru pesta porcină
clasică au prezentat rezultat negativ;
Se face pe probe prelevate de la porcinele
domestice cu suspiciune de pestă porcină
clasică la care testele de laborator pentru
pesta porcină clasică au fost negative.
1.5. TURBAREA SAU RABIA
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
31
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3

Scopul:
realizarea eficientă a programului de control,
supraveghere şi monitorizare a rabiei pentru
apărarea sănătăţii publice şi a sănătăţii animale,
scăderea răspândirii rabiei în populaţiile de
animale domestice şi sălbatice care va duce
treptat la eradicarea rabiei in România
, Se au în vedere şi prevederile Regulamentului
(CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 26 mai 2003 privind cerinţele de
sănătate animală aplicabile circulaţiei necomerciale
a animalelor de companie şi de modificare a
Directivei 92/65/CEE a Consiliului, prevederile
Regulamentului (UE) nr. 388/2010 al Comisiei din
6 mai 2010 de punere în aplicare a Regulamentului
(CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European şi al
Consiliului privind numărul maxim de animale de
companie din anumite specii care fac obiectul
circulaţiei necomerciale, prevederile Directivei
92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de
definire a cerinţelor de sănătate animală care
reglementează schimburile şi importurile în
Comunitate de animale, material seminal, ovule şi
embrioni care nu se supun, în ceea ce priveşte
cerinţele de sănătate animală, reglementărilor
comunitare speciale prevăzute în anexa A punctul I
la Directiva 90/425/CEE, prevederile Deciziei nr.
824/2004/CE a Comisiei din 1 decembrie 2004 de
stabilire a unui model de certificat de sănătate
pentru circulaţia necomercială a câinilor, a pisicilor
şi a dihorilor domestici provenind din ţări terţe şi
care intră în Comunitate, precum şi prevederile
Deciziei 2010/684/UE a Comisiei din 10 noiembrie
2010 de modificare a anexei E partea 1 la Directiva
92/65/CEE a Consiliului în ceea ce priveşte
Grupa de animale ţintă:
Toate animalele susceptibile la
infecţia cu virusul rabiei în
regiunile de risc din mediul urban,
silvatic, rural.
32
Forma finală în data de 13.04.2012
Administratori ferme, proprietari exploataţii
nonprofesionale, administratori/gestionari ai

modelul de certificat de sănătate pentru animalele
care provin din exploataţii.
Supravegherea pasivă:
Se realizează pe speciile care fac obiectul Anexei I
a Regulamentului (CE) 2003/998, alte animale
domestice şi sălbatice, de circ şi din grădinile
zoologice, deţinute în spaţii de vânzare tip petshop,
în adăposturile de câini fără stăpân şi alte
spaţii.
Supravegherea activă:
a) Prin examinare clinică obligatorie i punerea
sub observa ie timp de 14 zile a animalelor care au
muşcat sau zgâriat persoane şi animale.
Observarea modificărilor de
comportament care pot induce
suspiciunea de rabie, pe tot timpul
anului.
Grupa de animale ţintă:
Animale care au muşcat şi/sau
zgâriat.
1. În cazul animalelor suspecte de
rabie şi care care au muşcat/zgâriat
unul sau mai multe animale dintr-o
exploataţie de orice fel se aplică
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 29/2008 pentru
aprobarea Normei sanitare
veterinare privind măsurile generale
de prevenire şi control al rabiei la
animale domestice şi sălbatice, cu
modificările şi completările
ulterioare.
2.Cadavrele animalelor turbate sau
suspecte de turbare si ucise se
distrug în întregime nejupuite.
4. 3.Dupa eliminarea animalelor
pozitive, animalele sănătoase
rămase în exploataţie pot părăsi
exploataţia după cel puţin 30 zile,
odată cu ridicarea restricţiilor
33
Forma finală în data de 13.04.2012
fondurilor cinegetice, grădinilor zoologice,
circurilor, inclusiv itinerante şi alte spaţii
organizate conform legii şi care adăpostesc
animale; medici veterinari de liberă practică,
medici veterinari oficiali, instituţii
descentralizate şi organizaţii nonguvernamentale.
Medic veterinar de liberă practică sau medic
veterinar oficial.
Notificarea bolii se face în
conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
În cazul în care medicul veterinar oficial
decide existenţa unui punct de risc, se
vaccinează toate animalele receptive din
focar conform metodei de vaccinare
recomandată de producătorul de vaccin in
instrucţiunile de utilizare a acestuia.

) Prin examene de laborator la animalele moarte/
suspecte şi ucise, care au manifestat tulburări de
comportament ce pot fi atribuite rabiei.
oficiale.
. 4. Animalele ucise/ moarte, si
suspecte de rabie, se testează pentru
aceasta boala.
Grupa de animale ţintă:
Animalele moarte/ucise,
suspecte de rabie.
Prelevarea probelor, transportul
spre laborator se realizează cu
respectarea strictă a Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008
şi a Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 29/2008, cu
modificările şi completările
ulterioare.
Probele recoltate pentru rabie se
examinează şi pentru EST, boala
Aujeszky, , boala cahectizanta a
caprioarelor i listerioză, în
funcţie de specie.
Investigaţii de laborator:
a) în cazul suspiciunii de boală:
1. examen prin IFD;
2.Inoculare intracerebrală a
şoarecilor;
3. Examen histopatologic;
4. Inoculare pe culturi celulare,
dacă este cazul;
b) confimarea bolii se realizează
prin examen IFD conform
manualului de diagnostic al O.I.E.
34
Forma finală în data de 13.04.2012
1. Medic veterinar de liberă practică sau
medic veterinar oficial.
2. Examenele virusologice se efectuează la
LSVSA cu metode acreditate desemnate de
LNR şi/sau LNR din cadrul IDSA.
3. Inocularea pe culturi celulare se
efectuează la LNR din cadrul IDSA .

.
Nu este necesar acest punct, este specificat mai sus
la supravegherea pasiva; se sterge.
d) Supravegherea circulaţiei tulpinilor virale Grupa de animale ţintă:
Fiecare specie pe care au existat
cazuri pozitive.
Se prelevează probe o dată pe an de
LSVsa din cazuistica anuală a
judeţului respectiv şi se transmit
către LNR în funcţie de prelavenţa
bolii în judeţ.
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 55/2008
pentru aprobarea programului strategic privind
supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la
vulpe în România, cu modificările ulterioare.
Acest punct l-am dezvoltat la cap.II , se sterge de
la „supraveghere”.
1.6. ANTRAX
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
1
2
Scop: supraveghere si control in scopul Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa
monitorizarii bolii pentru prevenirea apariţiei cazurilor de boală.
acesteia la om.
I. Supraveghere pasivă
Examen clinic al bovinelor, ovinelor,
caprinelor, ecvinelor, porcinelor,
carnasierelor şi a speciilor receptive din
Raport trimestrial transmis la ANSVSA
de către DSVSA.
35
Forma finală în data de 13.04.2012
Recoltarea probelor se face de către medicul
veterinar oficial al LSVSA conform
incidenţei anuale a bolii.
Investigaţiile se efectuează la LNR din
cadrul IDSA care notifică rezultatele la
ANSVSA.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA.

fondul cinegetic.
II. Supraveghere activă.
1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor
suspicionate a fi moarte de antrax
2. În caz de suspiciune se prelevează:
a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii
sangvinolente;
b) de la cadavre nedeschise: secreţii
sangvinolente şi probe de sânge;
c) de la cadavre deschise accidental sau animale
tăiate de urgenţă: probe de sânge recoltat prin
puncţie cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat,
os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de
ţesut conjunctiv şi muscular, rinichi,
limfonoduri.
3. În cazurile de antrax localizat se prelevează:
a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreuna
cu limfonodurile adiacente şi tonsile;
b) lichid de puncţie din zona edematoasă.
4. De la animalele cu formă digestivă de
antrax: fragmente intestin, limfonoduri
aferente, conţinut digestiv sanguinolent.
INSPECŢIA ANIMALELOR IN
ABATOR
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele
se supun inspecţiei ante şi post-mortem.
II. CARNE ŞI ORGANE
Examinarea carcaselor se efectuează în
unităţi de tăiere autorizate sanitar –
veterinar, de către medici veterinari
oficiali sau personal desemnat de către
autoritatea sanitară veterinară
competentă.
Probele prelevate se examinează bacteriologic:
microscopic direct şi cultural (izolarea Bacillus
anthracis).
Animalele rămase în exploataţii vor putea
părăsi exploataţia după minimum 15 zile
de la eliminarea cazurilor suspecte de
îmbolnăvire cu excepţia dirijării spre
sacrificare.
MĂSURI:
1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi
în care au existat cazuri de antrax se taie în
abator, în partidă separată, la sfârşitul zilei de
lucru.
2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă
de antrax, se iau măsuri de prevenire a
transmiterii la om şi a contaminării mediului.
36
Forma finală în data de 13.04.2012
Examenele de laborator pentru
precizarea diagnosticului se
realizează la LSVSA agreate, sub
coordonarea LNR pentru Antrax
din IDSA.
Tulpinile de Bacillus anthracis
izolate la LSVSA vor fi trimise, în
condiţii de biosecuritate, la LNR
din cadrul IDSA pentru studii
suplimentare.
Medicul veterinar oficial din cadrul
LSVSA, resectiv IDSA.

Supraveghere
Acţiune (1)
Supraveghere
activă
1.7. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ
Metodă (2)
Supravegherea
serologică prin RIHA,
la 14 - 21 zile după
vaccinarea a II a, la
galinaceele din
gospodăriile populaţiei
situate pe o rază de cel
mult 3 km în jurul
exploataţiilor
comerciale cu păsări.
Se vor recolta cel mult
30 probe/localitate (sat),
din minimum 5
gospodării ale
populaţiei.
Notele de însoţire a
probelor de sânge
recoltate în scopul
testării imunităţii
postvaccinale, trebuie să
menţioneze:
a)categoria de varsta a
păsărilor;
b) vaccinul utilizat;
c) data vaccinării;
Precizări tehnice
Grupa de
animale
ţintă (3)
Păsări
domestice
vaccinate din
exploataţii
noncomercia
le
Nivelul
execuţiei
(4)
Prelevare
a
probelor
se
relizează
de către
medicul
veterinar
oficial
3. Carcasele, organele şi subprodusele de la
animale bolnave şi cele care au venit în contact
cu acestea se confiscă şi se distrug.
Timpul
execuţiei
(5)
La 14-21
zile după
cea de a
doua
vaccinare
.
Legislaţie
naţională
(6)
1. Ordinul
preşedinte
lui
Autorităţii
Naţionale
Sanitare
Veterinare
şi pentru
Siguranţa
Alimentel
or nr.
153/2006
În caz de
suspiciune
/confirmar
e a bolii
de
Newcastle
se
acţionează
în
conformit
ate cu
Planul de
contingenţ
ă al
României
şi
cu
Cadrul legal
Legislaţie
comunitară
(7)
1. Directiva
92/66/CEE
Costuri
Cine suportă
cheltuielile
(8)
Buget
ANSVSA
37
Forma finală în data de 13.04.2012
Tipul
probelor
(9)
Probe de
sange
Recoltarea de probe
Nivelul
execuţiei
(10)
Medicul
veterinar
oficial
Costuri
estimat
ive
(11)
Nu este
cazul
Metoda
(12)
RIHA
pentru
detectia
anticorpil
or
postvacci
nali
Diagnosticul de laborator
Nivelul
execuţiei
(13)
Medici
veterinari
din cadrul
LSVSAJ/
Mun.
Bucuresti
Costuri
estimative
(14)
17,9

d) data prelevarii
probelor
e) sistemul de crestere
Probele trebuie să fie
identificate conform
notei de insotire
.
În exploata iile
comerciale
înregistrate/autorizate,
verificarea imunită ii
postvaccinale se realizează
în cadrul programelor de
autocontrol.
Supravegherea serologică
-are valoare limitată în
cazul aplicării
programelor de vaccinare
contra ND
Investigatii
virusologice
-in cazul suspiciunii de
boala
-in cazul obtinerii de
titruri neuniforme de
anticorpi si mai mari de
1/512 la examenul
serologic la pasarile
vaccinate;
-supravegherea
virusologica a
porumbeilor aflati in
evidenta asociatiilor de
profil se efectueaza pe
tampoane cloacale la o
prevalenta de 10% cu o
a)În
exploata iil
e de
reproduc ie
i selec ie,
precum i în
cele de găini
ouă consum,
după
vaccinarea a
2-a i a 4-a,
la fiecare
serie se
preleveaza
30-50 probe;
b) În
exploata iil
e de pui de
carne, după
vârsta de 28
de zile, la
fiecare serie
se preleveaza
30
probe/ferma
Pasari
domestice,
si porumbei
voiajori din
asociatiile
de profil si
alte pasari
tinute in
captivitate
si
inregistrate/
autorizate
sanitar
veterinar
Prelevare
a
probelor
se face
sub
responsa
bilitatea
mediculu
i
veterinar
de libera
practica
abilitat
Medic
veterinar
oficial
Conform
celor
mentiona
te in
coloana 3
In
suspiciun
e de
boala
Manualul
Operaţion
al
1 Ordinul
preşedinte
lui
Autorităţii
Naţionale
Sanitare
Veterinare
şi pentru
Siguranţa
Alimentel
or nr.
153/2006
În caz de
suspiciune
/confirmar
e a bolii
de
Newcastle
se
Directiva
92/66/CEE
Fermierul
Buget
ANSVSA
38
Forma finală în data de 13.04.2012
sange
De la
pasari vii
:Tampoa
ne
cloacale,
tampoane
traheale
De la
pasari
moarte :
tesuturi
medicul
veterinar de
libera
practica
abilitat
Medicul
veterinar
oficial
Nu este
cazul
Nu este
cazul
RIHA
pentru
detectia
anticorpil
or
postvacci
nali
Izolare
de virus ,
Teste de
biologie
molecula
ra
Confirma
re prin
IPIC si
secventie
re
Medici
veterinari
din cadrul
LSVSAJ/
Mun.
Bucuresti
17,9
LNR Izolare de
virus :
175,97
IPIC : 232
Identificare
: 124,27
Secventiere
: 592,72

confidenta de 95% ( 25
probe )
1.8 TIFOZA AVIARĂ
SUPRAVEGHERE
1
1. Supravegherea se va efectua
în următoarele tipuri de
exploataţiile
–găini de reproducţie din specia
Gallus gallus cu mai mult de
250 de păsări ;
-găini ouătoare cu mai mult de
350 de păsări ;
-curcani din specia Meleagris
gallopavo;
-prepeliţe;
-fazani;
-potârnichii;
-raţe.
3. Serotip relevant: Salmonella
gallinarum.
4. Lista actualizată a
exploataţiilor şi a efectivelor ce
acţionează
în
conformit
ate cu
Planul de
contingenţ
ă al
României
şi
cu
Manualul
Operaţion
al pentru
boala de
Newcastle
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1.Cadrul legal:
DECIZIA COMISIEI nr. 214/2011 de modificare a anexelor II-IV la
Directiva 2009/158/CE a Consiliului privind condiţiile de sănătate
animală care reglementează comerţul intracomunitar şi importurile din
ţări terţe de păsări de curte şi de ouă pentru incuba ie
2.Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate cu
prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
3.Tipuri de probe ce trebuiesc recoltate: ouă, embrioni, deşeuri de
incubaţie- în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator,
păsări vii muribunde, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină,
ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade)
1. Pe probele care se efectuează examenele pentru tifoză se realizează şi
cele pentru puloroză aviară.
2. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform
următorului program:
39
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1.În vederea testării bacteriologice nu vor fi
recoltate probe de la efective ce au ce au
fost tratate cu produse medicinale
antimicrobiene în decursul ultimelor douătrei
săptămâni înainte de testare.
2.Probele se testează numai în cadrul
LSVSA nominalizate de către LNR pentru
Salmoneloze animale din cadrul IDSA şi
desemnate de către Autoritatea Naţională
Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor, iar tipizarea izolatelor se va
face în cadrul LNR salmoneloze animale
din cadrul IDSA .
3.Depistarea Salmonellei gallinarum se
efectuează folosind îmbogăţirea directă cu
bulion cu selenit- cisteină. Preîmbogăţirea
neselectivă urmată de îmbogăţire selectivă
cu bulion Rappaport-Vassiliadis pe bază de
soia (RVS) sau cu bulion Muller

sunt supravegheată este
disponibilă la nivelul fiecărei
DSVSA.
5. Programarea caledaristică, pe
săptămâni, a recoltării de probe
pentru fiecare exploataţie şi
pentru fiecare efectiv din
exploataţie se trimite DSVSA şi
este supus aprobării acesteia.
.
a) Toate efectivele pentru producţie,
b) În efectivele de tineret destinate tăierii (găini, curcani, bibilici,
prepeli e, fazani, potârnichi şi raţe) înainte cu 10 zile de termenul de
tăiere stabilit conform fluxului tehnologic, cadavrele vor fi examinate
bacteriologic;
c) În zona limitrofă exploataţiilor avicole de selecţie, reproducţie rase
uşoare şi reproducţie rase grele prin control bacteriologic pe păsări
bolnave şi cadavre din gospodariile individuale;
d) toate păsările ce prezintă semen clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare
trebuie să fie testate;
e) În efectivele de găini ouătoare, cadavrele vor fi examinate
bacteriologic de două ori la interval de 3 luni pe perioada ouatului;
f) În exploataţiile de găini de reproducţie se va proceda astfel:
Pentru efectivele de bunici:
- la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de
meconiu, în ziua populării;
- pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale;
- pentru producţie de ouă de incubat pe probe de fecale lunar din fiecare
hală;
- din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni
morţi în coaja, puf şi meconiu.
Pentru ferme de părinţi:
- la pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavrele înregistrate pe
perioada transportului sau probe de meconiu;
- pe durata vieţii cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe
cadavre şi pe probe de fecale;
- din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni
morţi în coaja, puf şi meconiu.
1.9 PULOROZA( DIAREEA ALBĂ BACILARĂ A PUILOR)
40
Forma finală în data de 13.04.2012
Kauffman-tetrationat-novobiocin (MKTTn)
este utilizată pentru probe (ex. embrioni),
unde este de aşteptat ca flora concurentă să
fie minimă.
4. Contravaloarea examenelor de laborator
si investigatiilor necesare supravegherii
este suportata de către
administratorul/proprietarul de păsări.
5. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se
execută recontrolul întregului efectiv de
către medicul veterinar oficial. Totodată se
vor efectua controale oficiale în unităţile
care au achiziţionat material biologic
provenit din efectivele depistate pozitiv.
Numărul probelor recoltate de la un efectiv
de 500 păsări sau mai mare trebuie să fie de
minim 10 probe.
6. Efectivele depistate pozitiv pentru
Salmonella gallinarum la controlul oficial
se elimină.
7. Este interzisă livrarea ouălor de incubaţie
din unităţile contaminate.
8.Vaccinarea împotriva tifozei aviare a
efectivelor de păsări este opţională şi se
efectuează numai în scop preventiv.
Cheltuielile privind vaccinarea impotriva
tifozei aviare sunt suportate de către
administratorul/proprietarul de
păsări.Această acţiune se realizează numai
la solicitarea scrisă a proprietarului/
administratorului, cu aprobarea DSVSA
judeţeană şi a municipiului Bucureşti.

SUPRAVEGHERE
1
1. Supravegherea se va efectua
în următoarele tipuri de
exploataţiile
–găini de reproducţie din specia
Gallus gallus cu mai mult de
250 de păsări ;
-găini ouătoare cu mai mult de
350 de păsări ;
-curcani din specia Meleagris
gallopavo;
-prepeliţe;
-fazani;
-potârnichii;
-raţe.
3. Serotip relevant: Salmonella
pulorum.
4. Lista actualizată a
exploataţiilor şi a efectivelor ce
sunt supravegheată este
disponibilă la nivelul fiecărei
DSVSA.
5. Programarea caledaristică, pe
săptămâni, a recoltării de probe
pentru fiecare exploataţie şi
pentru fiecare efectiv din
exploataţie se trimite DSVSA şi
este supus aprobării acesteia.
.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1.Cadrul legal:
DECIZIA COMISIEI nr. 214/2011 de modificare a anexelor II-IV la
Directiva 2009/158/CE a Consiliului privind condiţiile de sănătate
animală care reglementează comerţul intracomunitar şi importurile din
ţări terţe de păsări de curte şi de ouă pentru incuba ie
2.Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate cu
prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
3.Tipuri de probe ce trebuiesc recoltate: ouă, embrioni, deşeuri de
incubaţie- în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator,
păsări vii muribunde, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină,
ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade)
1. Pe probele care se efectuează examenele pentru tifoză se realizează şi
cele pentru puloroză aviară.
2. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform
următorului program:
a) Toate efectivele pentru producţie,
b) În efectivele de tineret destinate tăierii (găini, curcani, bibilici,
prepeli e, fazani, potârnichi şi raţe) înainte cu 10 zile de termenul de
tăiere stabilit conform fluxului tehnologic, cadavrele vor fi examinate
bacteriologic;
c) În zona limitrofă exploataţiilor avicole de selecţie, reproducţie rase
uşoare şi reproducţie rase grele prin control bacteriologic pe păsări
bolnave şi cadavre din gospodariile individuale;
d) toate păsările ce prezintă semen clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare
trebuie să fie testate;
e) În efectivele de găini ouătoare, cadavrele vor fi examinate
bacteriologic de două ori la interval de 3 luni pe perioada ouatului;
f) În exploataţiile de găini de reproducţie se va proceda astfel:
Pentru efectivele de bunici:
41
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1.În vederea testării bacteriologice nu vor fi
recoltate probe de la efective ce au ce au
fost tratate cu produse medicinale
antimicrobiene în decursul ultimelor douătrei
săptămâni înainte de testare.
2.Probele se testează numai în cadrul
LSVSA nominalizate de către LNR pentru
Salmoneloze animale din cadrul IDSA şi
desemnate de către Autoritatea Naţională
Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor, iar tipizarea izolatelor se va
face în cadrul LNR salmoneloze animale
din cadrul IDSA .
3.Depistarea Salmonellei pulorum se
efectuează folosind îmbogăţirea directă cu
bulion cu selenit-cisteină. Preîmbogăţirea
neselectivă urmată de îmbogăţire selectivă
cu bulion Rappaport-Vassiliadis pe bază de
soia (RVS) sau cu bulion Muller
Kauffman-tetrationat-novobiocin (MKTTn)
este utilizată pentru probe (ex. embrioni),
unde este de aşteptat ca flora concurentă să
fie minimă.
4. Contravaloarea examenelor de laborator
si investigatiilor necesare supravegherii
este suportata de către
administratorul/proprietarul de păsări.
5. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se
execută recontrolul întregului efectiv de
către medicul veterinar oficial. Totodată se
vor efectua controale oficiale în unităţile
care au achiziţionat material biologic
provenit din efectivele depistate pozitiv.

Supraveghere
Acţiune
(1)
- la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de
meconiu, în ziua populării;
- pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale;
- pentru producţie de ouă de incubat pe probe de fecale lunar din fiecare
hală;
- din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni
morţi în coaja, puf şi meconiu.
Pentru ferme de părinţi:
- la pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavrele înregistrate pe
perioada transportului sau probe de meconiu;
- pe durata vieţii cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe
cadavre şi pe probe de fecale;
- din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni
morţi în coaja, puf şi meconiu.
1.10 MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARĂ
Metodă
(2)
Precizări tehnice
Grupa de
animale ţintă
(3)
Nivelul
execuţiei
(4)
Tim
pul
exec
uţiei
(5)
Legisla
ţie
naţiona
lă (6)
Cadrul legal
Legislaţie
comunitară
(7)
42
Forma finală în data de 13.04.2012
Costuri
Cine
suportă
cheltuie
lile
(8)
Tipul
probel
or
(9)
Numărul probelor recoltate de la un efectiv
de 500 păsări sau mai mare trebuie să fie de
minim 10 probe.
6. Efectivele depistate pozitiv pentru
Salmonella pulorum la controlul oficial se
elimină.
7. Este interzisă livrarea ouălor de incubaţie
din unităţile contaminate.
8.Vaccinarea împotriva tifozei aviare a
efectivelor de păsări este opţională şi se
efectuează numai în scop preventiv.
Cheltuielile privind vaccinarea impotriva
tifozei aviare sunt suportate de către
administratorul/proprietarul de
păsări.Această acţiune se realizează numai
la solicitarea scrisă a proprietarului/
administratorului, cu aprobarea DSVSA
judeţeană şi a municipiului Bucureşti.
Recoltarea de probe
Nivelul
execuţi
ei
(10)
Costuri
estimativ
e
(11)
Metod
a
(12)
Diagnosticul de laborator
Nivelul
execuţi
ei
(13)
Costuri
estimative
(14)

Supraveghere
activă
- examene clinice ;
-examene serologice
- examene anatomopatologice ;
- embrioteste la LSV judetene pe cate
10 embrioni morti in coaja si pui
neviabili de pe sitele de control pentru
fiecare lot in perioada de ouat, la
intervale de 14 zile.
- Confirmarea bolii prin RT-PCR ;
1.11. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI
SUPRAVEGHERE
1
Scop: menţinerea statutului de ţară
oficial liberă de boală veziculoasă a
Pasari domestice
din exploatatii
comerciale de
reproductie
Medicii
veterinari
oficiali
01.01
-
31.12
.
2012
Decizia
Comisiei nr.
2011/214 de
modificare a
anexei IV la
Directiva
158/2009
privind modele
de certificare
veterinară
pentru comerţul
intracomunitar
de păsări de
curte şi de ouă
de incubaţie,
pentru a lua în
considerare
anumite cerinţe
de sănătate
publică.
privind modele
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Boala veziculoasă a porcului este o
boală notificabilă pe teritoriul
43
Forma finală în data de 13.04.2012
Contra
valoare
a
examin
arilor si
investi
gatiilor
necesar
e
suprave
gherii
este
suporta
ta de
catre
detinat
orul de
pasari.
-probe
de
sange
de la
pui de
gaina si
de curca
de o zi
embrion
i morti
in coaja
si pui
neviabil
i de pe
sitele de
control
pentru
fiecare
lot in
perioad
a de
ouat, la
interval
e de 14
zile.
Medicii
veterina
ri
oficiali
-teste
serolog
ice :
RSAR
sau
ELISA
Teste
de
biologi
e
molecu
lara
RT-
PCR
Teste
serologi
ce –
LSVSA
judeten
e
IDSA
RSAR
sau
ELISA
RT-
PCR
Medici
veterina
ri din
cadrul
LNR
din
IDSA si
LSVSA
Judeten
e : AR,
BR,
BV,
CT,
CL, IL,
IS, SM,
SV, TL,
VN.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în
relaţia cu animalele, gestionarii
Pentru
testele
serologice
12 euro/test
- pentru
testele RT-
PCR: 20
euro/test

porcului
Supraveghere pasivă
României.
Grupa de animale ţintă porci
domestici şi sălbatici
România are statut liber de boala
veziculoasă a porcului. Este interzis
importul de animale vii şi produse ale
acestora provenite din ţări unde evoluează
boala.
Are ca scop identificarea şi notificarea a
oricărui simptom ce poate fi atribuit unui
caz de boala veziculoasă a porcului.
În cazul în care, România se va afla în
situaţia unui risc epidemiologic, la
dispoziţia ANSVSA vor fi implementate
inspecţii clinice şi testări serologice în acest
scop.
44
Forma finală în data de 13.04.2012
fondurilor de vânătoare şi medicii
veterinari de liberă practică raportează
cazurile de morbiditate şi mortalitate la
animalele din speciile receptive. Medicii
veterinari oficiali gestionează conduita de
investigare a oricărei suspiciuni.

Supraveghere activă
1. Cazurile suspecte de animale domestice
sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot
fi infirmate pe calea investigaţiilor
epidemiologice şi clinice în cadrul
supravegherii pasive, se vor analiza imediat
prin prelevarea de probe şi transmiterea
acestora la LNR febră aftoasă şi boala
veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va
notifica imediat ANSVSA.
2. ANSVSA organizează instruiri periodice
pentru medicii veterinari oficiali şi cei de
liberă practică pentru recunoaşterea
manifestărilor clinice şi a leziunilor produse
de bolile veziculoase.
3. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii,
se aplică măsurile de diagnostic,
supraveghere, profilaxie şi combatere
conform prevederilor Deciziei nr.
428/2000/CE şi ale Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare care introduce
măsuri generale pentru controlul unor boli
ale animalelor şi masuri specifice referitoare
la boala veziculoasa a porcului, cu
modificările şi completările ulterioare.
45
Forma finală în data de 13.04.2012
1. Întrucât, din punct de vedere al
manifestărilor clinice evidente într-un
efectiv de porcine, nu se poate face
distincţie între boala veziculoasă a
porcului şi febra aftoasă, recoltarea de
probe în caz de suspiciune va fi realizată
în conformitate cu prevederile
Manualului Operaţional pentru febra
aftoasă. Probele vor fi recoltate de către
personal instruit, sub supravegherea
medicului veterinar oficial cu
echipamentul disponibil în cel mai
apropiat Centru Local de Combatere a
Bolilor (CLCB) sau DSVSA.
2. Examenele serologice sunt realizate în
cadrul LNR din IDSA.

1.12. STOMATITA VEZICULOASĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: menţinerea statutului de ţară
oficial liberă de stomatită
veziculoasă
Supravegherea pasivă
Supravegherea activă 1. Cazurile suspecte de animale domestice
sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot
fi infirmate pe calea investigaţiilor
epidemiologice şi clinice în cadrul
supravegherii pasive, se vor analiza imediat
prin prelevarea de probe şi transmiterea
acestora la LNR febră aftoasă şi boala
veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va
notifica imediat ANSVSA.
2. ANSVSA organizează instruiri periodice
pentru medicii veterinari oficiali şi cei de
liberă practică pentru recunoaşterea
manifestărilor clinice şi a leziunilor produse
de bolile veziculoase.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Grupa de animale ţintă specii de Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în
animale receptive domestice şi sălbatice. relaţia cu animalele, gestionarii fondurilor
România are statut liber de stomatită de vânătoare şi medicii veterinari de liberă
veziculoasă. Este interzis importul de practică raportează cazurile de morbiditate
animale vii şi produse ale acestora provenite şi mortalitate la animalele din speciile
din ţări unde evoluează boala.
receptive. Medicii veterinari oficiali
Are ca scop identificarea şi notificarea gestionează conduita de investigare a
oricărui simptom ce poate fi atribuit unui oricărei suspiciuni.
caz de stomatita veziculoasă.
În cazul în care România se va afla în
situaţia unui risc epidemiologic, la
dispoziţia ANSVSA vor fi implementate
inspecţii clinice şi testări serologice în acest
scop.
46
Forma finală în data de 13.04.2012
Recoltarea de probe în caz de suspiciune va
fi realizată în conformitate cu prevederile
Manualului operaţional pentru febra aftoasă.
Probele vor fi recoltate de către personal
instruit, sub supravegherea medicului
veterinar oficial cu echipamentul disponibil
în cel mai apropiat CLCB sau DSVSA.

47
Forma finală în data de 13.04.2012

1.13 PESTA BOVINĂ (RINDERPEST)
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Pesta bovină este o boală notificabilă pe După caz, medici veterinari de liberă practică
Scop: menţinerea statutului de ţară oficial teritoriul României.
sau oficiali.
liberă de pestă bovină.
Are ca scop identificarea, notificarea şi Procedura de supraveghere cuprinde fermierii
raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu
Supravegherea pasivă
atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau animalele, medicii veterinari de liberă
Aplicabilă în contextul în care România este schimbarea statusului de sănătate a animalului practică ce trebuie, conform legii să raporteze
oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales orice caz de îmbolnăvire.
unui program de vaccinare.
asupra animalelor domestice sau sălbatice din
speciile receptive provenite din import,
Examinarea clinică
incluzând controalele documentare, de identitate
şi fizice a fiecărui lot importat.
Perioada de incubaţie este stabilită conform România nu importă animale vii din speciile
recomandărilor OIE la 21 de zile.
receptive la virusul pestei bovine şi nici
Cazurile suspecte se investighează imediat. produse de origine animală provenite de la
Cazurile suspecte, la controalele oficiale acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă
efectuate în timpul transportului sau la destinaţie de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.
în cazul importului sau comerţului La animalele vii din speciile receptive nou
intracomunitar, în perioada de carantină sau de introduse prin comerţul intracomunitar sau
aşteptare/interzicere a mişcării.
importul din ţări terţe, se respectă prevederile
Examene anatomoclinice şi necropsice a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005
animalelor susceptibile moarte sau tăiate în pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
perioada de carantină.
privind acţiunile sanitare veterinare de
supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii
ale căror costuri sunt suportate de către
proprietarii animalelor.
Supravegherea activă
Aplicabilă în contextul în care România este Cazurile suspecte de animale domestice sau După caz, probele pot fi recoltate de medici
oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi veterinari de liberă practică sau oficiali.
unui program de vaccinare.
rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din
şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor IDSA.
48
Forma finală în data de 13.04.2012

În cazul în care, România se va afla în situaţia
unui risc epidemiologie.
Supraveghere morfopatologică: în caz de
suspiciune sau apariţie a bolii.
analiza imediat prin prelevarea de probe şi
transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se
va notifica imediat ANSVSA.
La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate
inspecţii clinice şi testări serologice regulate, cu
o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale
de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în
cadrul grupului de experţi constituit de ANSVSA
Se efectuează examen morfopatologic,
necropsie, metoda HEA pe probe de limfonod
retrofaringian, de ţesut prelevat de la baza limbii
şi din pleaopa a IlI-a.
Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod În caz de suspiciune pe probe de sânge
întemeiat, prelevarea de probe de la animale trimise la LNR din cadrul IDSA.
bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi
atribuite bolii şi care, în urma investigaţiilor
epidemiologice şi clinice nu exclude boala.
Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic,
probele se trimit de IDSA, cu aprobarea
ANSVSA, la laboratoare de referinţă
naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite
de către DSVSA
1.14 PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop: menţinerea statutului de ţară oficial Pesta micilor rumegătoare este o boală După caz, medici veterinari de liberă practică
liberă de pesta micilor rumegătoare notificabilă pe teritoriul României.
sau oficiali.
Supravegherea pasivă
Are ca scop identificarea, notificarea şi Procedura de supraveghere cuprinde fermierii
Aplicabilă în contextul în care România este raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu
liberă de boală, fără aplicarea unui program de atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau animalele, medicii veterinari de liberă
vaccinare.
schimbarea statusului de sănătate a animalului. practică ce trebuie, conform legii să raporteze
49
Forma finală în data de 13.04.2012

Examinarea clinică
Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales orice caz de îmbolnăvire.
asupra micilor rumegătoare domestice sau
sălbatice din speciile receptive provenite din
import, incluzând controalele documentare de
identitate şi fizice a fiecărui lot importat.
Perioada de incubaţie este stabilită conform România nu importă animale vii din speciile
recomandărilor OIE la 21 de zile.
receptive la pesta micilor rumegătoare şi nici
Cazurile suspecte se investighează imediat. produse de origine animală provenite de la
Cazurile suspecte, la controalele oficiale acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă
efectuate în timpul transportului sau la destinaţie de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.
în cazul importului sau comerţului La animalele vii din speciile receptive nou
intracomunitar, în perioada de carantină sau de introduse prin comerţul intracomunitar sau
aşteptare/interzicere a mişcării.
importul din ţări terţe, se respectă prevederile
Examene anatomoclinice şi necropsice a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
animalelor susceptibile moarte sau tăiate în 62/2005.
perioada de carantină.
Supravegherea activă
Aplicabilă în contextul în care România este Cazurile suspecte de animale domestice sau După caz, probele pot fi recoltate de medici
oficial liberă de boală, fără aplicarea unui sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi veterinari de liberă practică sau oficiali.
program de vaccinare.
rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din
şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor
analiza imediat prin prelevarea de probe şi
transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se
va notifica imediat ANSVSA.
IDSA.
În cazul în care, România se va afla în situaţia La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate
unui risc epidemiologie.
inspecţii clinice şi testări serologice regulate, cu
o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale
de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în
cadrul grupului de experţi constituit de
Supravegherea serologică
ANSVSA.
Toate cazurile în care s-a dispus în mod În caz de suspiciune pe probe de sânge
întemeiat, prelevarea de probe de la animale trimise la LNR din cadrul IDSA.
bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi
atribuite bolii şi care în urma investigaţiilor
50
Forma finală în data de 13.04.2012

epidemiologice şi clinice nu exclude boala.
Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic,
probele se trimit de IDSA, cu aprobarea
ANSVSA, la laboratoare de referinţă
naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite
de către DSVSA
51
Forma finală în data de 13.04.2012

1.15 PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
1
2
Scop: menţinerea statutului de ţară liberă de Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
pleuropneumonia contagioasă bovină. către DSVSA în condiţii de linişte
Supravegherea pasivă
1. Aplicabilă în contextul în care România este
liberă de boală, fără aplicarea unui program de
vaccinare
epidemiologică.
Examene anatomoclinice şi necropsice ale
animalelor susceptibile moarte sau tăiate în
perioada de aşteptare.
2. Animalele suspicionate pentru această boală Animalele cu reacţii serologice neconcludente
sunt investigate prin metode de la laborator: sau pozitive se identifică, se examinează clinic
serologice (RFC sau ELISA) şi şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la
microbiologice.
care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv
şi care prezintă simptome suspecte de
3. Clinică, în zonele de protecţie şi de
pleuropneumonie se prelevează probe, mucus
nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie
aseptică, pentru examen bacteriologic, care se
efectuează pentru confirmare la LNR din
cadrul IDSA.
În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se
supraveghere în cazul suspiciunii de boală, aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
conform legislaţiei în vigoare
profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei
comunitare.
4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se De la toate animalele cu leziuni suspecte de
realizeze prin proceduri adecvate în scopul pleuropneumonie contagioasă se prelevează
decelării leziunilor pulmonare specifice. probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar,
reprezentative pentru examene bacteriologice,
histopatologice, în vederea precizării
diagnosticului
contagioasă.
de pleuropneumonie
52
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Prelevările de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.

53
Forma finală în data de 13.04.2012

1.16. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: menţinerea statutului de ţară
liberă de variolă ovină şi caprină.
1.Supravegherea pasivă
Aplicabilă în contextul în care
România este liberă de boală, fără
aplicarea unui program de vaccinare.
PRECIZĂRI
TEHNICE
2
În scopul depistării rapide a
eventualelor cazuri de boală şi
a menţinerii statusului de
sănătate: vizualizarea
animalelor din exploataţie,
informaţii şi notificări făcute de
fermier.
Notificarea bolii se face în
baza prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
54
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii
implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă
practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de
îmbolnăvire.

2. Clinică: în zonele de protecţie şi de
supraveghere în cazul suspiciunii de
boală, conform legislaţiei în vigoare.
Inspecţia vizuală planificată a
animalelor din speciile
domestice receptive la virusul
variolei ovinelor si caprinelor,
aflate pe teritoriul Romaniei:
a) în localităţile ţintă din
judeţele ce au fost nominalizate
ca zone cu risc major sau
minim de contaminare
transfrontalieră;
b) în unităţile desemnate a
efectua carantina pentru
animale importate, pe perioada
duratei maxime de incubaţie a
bolii, la intervale de timp mai
scurte decât durata minimă a
perioadei de incubaţie.
55
Forma finală în data de 13.04.2012
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
Nu există manual de diagnostic în domeniu.

3. Morfopatologică şi virusologică:
în caz de suspiciune a bolii şi la
animale importate din tari libere de
boala dar cu risc epidemiologic de
vecinatate.
1.17. PESTA AFRICANĂ A CALULUI
Inspecţia obligatorie în
abatoare şi puncte de tăiere a
animalelor din specii
susceptibile ce provin din
localitati ţintă, precum şi a
celor taiate în perioada de
carantină după import,
efectuată de personal veterinar
instruit pentru recunoaşterea
manifestărilor clinice şi a
leziunilor produse de agentul
cauzal.
Efectuarea de examene
necropsice şi morfopatologice
prin metoda HE, pentru
punerea în evidenţă a
incluziunilor
intracitoplasmatice specifice pe
probe de material recoltat prin
biopsie, precum şi ţesut cutanat
cu leziuni, fixat în formol.
56
Forma finală în data de 13.04.2012
Investigaţiile de diagnostic se realizează în cadrul IDSA.
Diagnosticul de confirmare a unui focar de variolă ovină şi caprină
se realizează numai de către IDSA - LNR pentru Variolă Ovină şi
Caprină.
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop: menţinerea statutului de ţară liberă de În scopul depistării rapide a eventualelor Medicul veterinar oficial din cadrul
pesta africană a calului.
cazuri de boală şi a menţinerii statusului de DSVSA
Supravegherea pasivă
sănătate: vizualizarea animalelor din
Aplicabilă în contextul în care România este exploataţie, informaţii şi notificări făcute de

liberă de boală, fără aplicarea unui program
de vaccinare
Supravegherea activă
1. supraveghere serologică şi virusologică în
caz de suspiciune;
2. se testează 0,5% din animalele provenite
din comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin
de 2 probe pe lot;
3. se testează toate animalele din import ţări
terţe.
1.18. BOALA AUJESZKY
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supraveghere şi control în scopul
monitorizării bolii.
Inspecţia planificată pentru efectivele de
porcine libere de infecţie: în unităţile
desemnate a efectua carantină pentru
animalele nou introduse.
fermier.
1. Probele pentru examene serologice de
supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru
examene virusologice de diagnostic se trimit
de IDSA cu aprobarea ANSVSA la
laboratoare de referinţă.
2. În cazul apariţiei de probe pozitive, se
aplică prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare privind măsurile
de control şi combatere a pestei africane a
calului, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi prevederile legislaţiei
comunitare în vigoare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
57
Forma finală în data de 13.04.2012
Prelevarea probelor: medicul
veterinar de liberă practică
Probele se testează la LNR din
cadrul IDSA
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Conform prevederilor Deciziei nr.
185/2008/CE a Comisiei din 21 februarie
2008 privind garanţiile suplimentare în
legătură cu boala Aujeszky în schimburile
intracomunitare cu porci şi criteriile de
furnizare a informaţiilor despre această
boală, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 83/2005 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind garanţii
suplimentare în legatura cu boala Aujeszky
în comerţul intracomunitar cu porci şi
criteriile de furnizare a informaţiilor despre
aceasta boală şi ale Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea

Serologică (ELISA gE):
a) la 5% din animalele de reproducţie din
exploataţiile autorizate de porcine, care nu
vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin marker
- o data pe an.
În caz de suspiciune de boală se efectuează
examene virusologice, după caz,
identificarea genomului viral prin PCR la
LNR din cadrul IDSA.
1.19. PARATUBERCULOZA
Probele de sânge se recoltează de la
porcinele nevaccinate sau vaccinate cu
vaccin marker.
Probele de creier de la rumegătoarele cu
simptomatologie de boală Aujeszky se vor
examina concomitent şi pentru encefalopatii
spongiforme transmisibile.
58
Forma finală în data de 13.04.2012
Normei sanitare veterinare privind
problemele de sanatate a animalelor ce
afecteaza comertul intracomunitar cu
animale din speciile bovine si suine, cu
modificările şi completările ulterioare.
Examenele serologice se efectuează la
LSVSA şi /sau IDSA.
Probele de creier de la rumegătoarele cu
simptomatologie de boală Aujeszky, se vor
examina concomitent pentru boala
Aujeszkzy (met. HEA, met. Mann) si
pentru encefalopatii spongiforme
transmisibile (metoda HE, test rapid) la
LNR din IDSA.
Scop: screening.
I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale de bovine II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de bovine tip A
Supraveghere pasivă
1.Testarea prin examen serologic ELISA cu faza de absorbţie a
tuturor bovinelor cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la
14 - 21 de zile de la TCS.
2. Toate animalele cu reacţii pozitive la testele menţionate la pct. 1,
efectuate în direcţia paratuberculozei, se elimină din efectiv şi se
prelevează porţiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la
valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi
limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează
morfopatologic şi bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului.
3. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator:
morfopatologice şi bacteriologice pe probe de mucoasă intestinală
Supraveghere pasivă
1. Testarea prin examen serologic ELISA cu faza de absorbţie a tuturor
bovinelor cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile
de la TCS.
2. Toate animalele cu reacţii pozitive la testele menţionate la pct. 1,
efectuate în direcţia paratuberculozei, se elimină din efectiv şi se
prelevează porţiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula
ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii
mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic şi
bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului.
3. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator:
morfopatologice şi bacteriologice pe probe de mucoasă intestinală şi

şi limfonoduri aferente.
4. Declararea oficială a paratuberculozei se face când la unul sau la
mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost
confirmat postmortem prin examen morfopatologic şi
bacterioscopic.
5. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială
a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi
completările ulterioare.
III. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor de lapte
limfonoduri aferente.
4. Declararea oficială a paratuberculozei se face când la unul sau la mai
multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat
postmortem prin examen morfopatologic şi bacterioscopic.
5. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli
transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.
Supraveghere pasivă
1. Testarea prin examen serologic ELISA cu faza de absorbţie a tuturor bovinelor cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile
de la TCS.
2. Toate animalele cu reacţii pozitive la testele menţionate la pct. 1, efectuate în direcţia paratuberculozei, se elimină din efectiv şi se prelevează
porţiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi,
care se examinează morfopatologic şi bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului.
3. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator: morfopatologice şi bacteriologice pe probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri
aferente.
4. Declararea oficială a paratuberculozei se face când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat
postmortem prin examen morfopatologic şi bacterioscopic.
5. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.
IV. Supravegherea bovinelor de creştere şi reproducţie introduse prin comerţ intracomunitar/import din ţări terţe.
Supraveghere pasivă
Supravegherea prin examen serologic ELISA cu fază de absorbţie a tuturor bovinelor în vârstă de peste 24 luni nou introduse prin comerţ
intracomunitar sau import din ţări terţe, pe perioada de aşteptare sau carantină.
V. Supravegherea în centrele de colectare material seminal de bovine
Supraveghere activă
Supravegherea prin examen serologic ELISA cu fază de absorbţie a taurilor şi bivolilor de reproducţie la autorizare şi de două ori pe an, în
59
Forma finală în data de 13.04.2012

trimestrele II şi IV.
I. Supravegherea în exploataţiile comerciale tip A de ovine şi
caprine domestice
Supraveghere pasivă
A.1.Supravegherea prin examene serologice ELISA cu faza de
absorbţie a tuturor ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni
nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, pe
perioada de aşteptare sau carantină.
2. Toate animalele cu reacţii pozitive la testele menţionate la pct. 1,
efectuate în direcţia paratuberculozei, se elimină din efectiv şi se
prelevează porţiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula
ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii
mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic şi
bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului.
3. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator:
morfopatologice şi bacteriologice pe probe de mucoasă intestinală şi
limfonoduri aferente.
4. Declararea oficială a paratuberculozei se face când la unul sau la
mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost
confirmat postmortem prin examen morfopatologic şi bacterioscopic.
B. Efectuarea examenului necropsic la animalele moarte sau tăiate şi
se trimit la laborator pentru examene morfopatologice şi
bacterioscopice probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente.
II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de ovine şi caprine
domestice
Supraveghere pasivă
A. 1. Supravegherea prin examene serologice ELISA cu faza de absorbţie,
a tuturor ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni nou introduse
prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, pe perioada de
aşteptare sau carantină.
2. Toate animalele cu reacţii pozitive la testele menţionate la pct. 1,
efectuate în direcţia paratuberculozei, se elimină din efectiv şi se
prelevează porţiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula ileocecală,
alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici
aferenţi, care se examinează morfopatologic şi bacterioscopic pentru
precizarea diagnosticului.
3. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator:
morfopatologice şi bacteriologice pe probe de mucoasă intestinală şi
limfonoduri aferente.
4. Declararea oficială a paratuberculozei se face când la unul sau la mai
multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat
60
Forma finală în data de 13.04.2012
postmortem prin examen morfopatologic şi bacterioscopic.
B. Efectuarea examenului necropsic la animalele moarte sau tăiate şi se
trimit la laborator pentru examene morfopatologice şi bacterioscopice
probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente.
III. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere şi reproducţie în vederea asigurării cerinţelor de certificare în
conformitate cu prevederile Directivei Consiliului nr. 91/68/CEE privind condiţiile de sănătate animală care reglementează
schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul nr. 290/2006, cu modificările
ulterioare
Supraveghere pasivă
Ovinele şi caprinele de creştere şi reproducţie pentru export sau comerţ intracomunitar, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să
îndeplinească, următoarele condiţii:
a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:
b) limfadenita cazeoasă nu a fost diagnosticată clinic în ultimele 12 luni;

c) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele
de la pct. (b) nu au fost îndeplinite;
d) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate
comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevazute la pct. (b).
IV. Supravegherea în centrele de colectare material seminal de berbeci şi ţapi
Supraveghere activă
Supravegherea prin examen serologic ELISA cu fază de absorbţie a berbecilor şi ţapilor de reproducţie la autorizare şi de două ori pe an, cu 14
zile înainte de şi după campania de montă.
V. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice.
Supraveghere pasivă
1. Supraveghere prin examen necropsic al tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii
naturale.
2. De la animalele cu leziuni suspecte de paratuberculoză se recoltează fragmente de intestin cu limfonodurile aferente pentru examene de
laborator bacterioscopic şi histopatologic.
3. Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul
animalelor crescute în captivitate.
1.20. BRUCELOZA LA BOVINE
Scop: recunoşterea României ca stat membru al UE oficial indemn de bruceloză bovină.
I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de tip A
A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de
bruceloză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea
statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:
Supraveghere activă
1. La toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se efectuează un test
serologic la un interval de minimum 3 luni şi maximum 12 luni faţă de data
testării efectuate în 2011.*
2. În caz de suspiciune prelevările de probe se fac în prezenţa medicului
61
Forma finală în data de 13.04.2012
A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de
bruceloză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea
statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:
Supraveghere activă
1. La toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se efectuează un test
serologic la un interval de minimum 3 luni şi maximum 12 luni faţă de
data testării efectuate în 2011.*
2. În caz de suspiciune prelevările de probe se fac în prezenţa medicului

veterinar oficial.
3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele
acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.
4. Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la unul din testele serologice
definite în anexa 3 la Ordinul nr. 61/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, se retestează prin cELISA sau prin test cutanat (BST) pentru
confirmarea interpretării celorlalte rezultate ale testelor serologice, în special
în cazurile în care nu poate fi exclusă o reacţie încrucişată cu anticorpi
împotriva altor bacterii.
5. Se suspendă statusul oficial indemn al exploataţiei şi rămâne suspendat
până la obţinerea unui rezultat negativ la testul serologic efectuat în
conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006,
cu modificările şi completările ulterioare.
6. Se recurge la tăierea animalelor doar în cazul obţinerii rezultatelor pozitive
la testele menţionate la pct. 4, a anchetei epidemiologice care să identifice
sursa infecţiei şi a analizei de risc.
B. Testarea vacilor, bivoliţelor şi junincilor care au avortat sau care
prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei
brucelice.
Supraveghere pasivă
1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni,
placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14 - 21 zile după
avort.
2. Probele de sânge prelevate de la bovinele care au avortat se examinează
serologic prin RSAR Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE), iar apoi probele
pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare.**
3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele
acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.
C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat.
Supraveghere activă
1.Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic
pe probe individuale de sânge.
2. Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre confirmare la
LNR pentru Bruceloză.
62
Forma finală în data de 13.04.2012
veterinar oficial.
3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele
acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.
4. Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la unul din testele serologice
definite în anexa 3 la Ordinul nr. 61/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, se retestează prin cELISA sau prin test cutanat (BST) pentru
confirmarea interpretării celorlalte rezultate ale testelor serologice, în
special în cazurile în care nu poate fi exclusă o reacţie încrucişată cu
anticorpi împotriva altor bacterii.
5. Se suspendă statusul oficial indemn al exploataţiei şi rămâne suspendat
până la obţinerea unui rezultat negativ la testul serologic efectuat în
conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
6. Se recurge la tăierea animalelor doar în cazul obţinerii rezultatelor
pozitive la testele menţionate la pct. 4, a anchetei epidemiologice care să
identifice sursa infecţiei şi a analizei de risc.
B. Testarea vacilor, bivoliţelor şi junincilor care au avortat sau care
prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei
brucelice.
Supraveghere pasivă
1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni,
placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14 - 21 zile
după avort.
2. Probele de sânge prelevate de la bovinele care au avortat se
examinează serologic prin RSAR Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE), iar
apoi probele pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru
confirmare.**
3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele
acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.
C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat.
Supraveghere activă
1.Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează
serologic pe probe individuale de sânge.
2. Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre confirmare
la LNR pentru Bruceloză.

3. Animalele care au reacţionat pozitiv la retestare prin RFC (tehnica OIE)
se elimină prin abatorizare.
4. Atunci când animalul a fost tăiat şi nu mai este disponibil pentru testare,
suspendarea poate fi ridicată dacă două teste de seroaglutinare, efectuate la
toate bovinele din efectiv în vârstă mai mare de 12 luni, în concordanţă cu
anexa nr. 3 la Ordinul preşedintelui nr. 61/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, prezintă un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml;
primul test va fi efectuat la cel puţin 30 de zile după eliminarea animalului
iar al doilea cu cel puţin 60 de zile mai târziu.
5. Atunci când animalul a fost izolat de animalele din efectiv, el poate fi
reintrodus în efectiv şi statusul efectivului poate fi restabilit după:
(a) o reacţie de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30 UI de
aglutinare/ml şi a dat un rezultat negativ la o reacţie de fixare a
complementului (tehnica OIE),
(b) un rezultat negativ la orice altă combinaţie de teste aprobată în acest scop,
în baza procedurii naţionale.
6. De la animalele tăiate se trimit probe de uter, limfonoduri perechi genitale,
retrofaringiene şi retromamare (pentru femele), respectiv inghinale (pentru
masculi), în vederea efectuării examenului bacteriologic pentru izolare şi
genotipare de Brucella spp.**
7. Examenele bacteriologice se efecuează la LSVSA acreditate/agreate
pentru izolarea Brucella spp sau la LNR pentru Bruceloze.
8. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR pentru
Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.
9. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
D. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras.
Supraveghere activă
1. În cazul în care într-o exploataţie au fost diagnosticate animale pozitive
aceasta îşi recapătă statutul oficial liber de boală, dacă: fie toate bovinele
aflate în efectiv în momentul izbucnirii bolii au fost tăiate, fie efectivul a fost
supus unei testări de verificare şi toate animalele cu vârstă mai mare de 12
luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive, efectuate la
interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puţin de 30 de zile după
63
Forma finală în data de 13.04.2012
3. Animalele care au reacţionat pozitiv la retestare prin RFC (tehnica
OIE) se elimină prin abatorizare.
4. Atunci când animalul a fost tăiat şi nu mai este disponibil pentru
testare, suspendarea poate fi ridicată dacă două teste de seroaglutinare,
efectuate la toate bovinele din efectiv în vârstă mai mare de 12 luni, în
concordanţă cu anexa nr. 3 la Ordinul preşedintelui nr. 61/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, prezintă un titru mai mic de 30 UI
de aglutinare/ml; primul test va fi efectuat la cel puţin 30 de zile după
eliminarea animalului iar al doilea cu cel puţin 60 de zile mai târziu.
5. Atunci când animalul a fost izolat de animalele din efectiv, el poate fi
reintrodus în efectiv şi statusul efectivului poate fi restabilit după:
(a) o reacţie de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30 UI de
aglutinare/ml şi a dat un rezultat negativ la o reacţie de fixare a
complementului (tehnica OIE),
(b) un rezultat negativ la orice altă combinaţie de teste aprobată în acest
scop, în baza procedurii naţionale.
6. De la animalele tăiate se trimit probe de uter, limfonoduri perechi
genitale, retrofaringiene şi retromamare (pentru femele), respectiv
inghinale (pentru masculi), în vederea efectuării examenului
bacteriologic pentru izolare şi genotipare de Brucella spp.**
7. Examenele bacteriologice se efecuează la LSVSA acreditate/agreate
pentru izolarea Brucella spp sau la LNR pentru Bruceloze.
8. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR
pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.
9. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
D. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras.
Supraveghere activă
1. În cazul în care într-o exploataţie au fost diagnosticate animale
pozitive aceasta îşi recapătă statutul oficial liber de boală, dacă: fie
toate bovinele aflate în efectiv în momentul izbucnirii bolii au fost tăiate,
fie efectivul a fost supus unei testări de verificare şi toate animalele cu
vârstă mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste
consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu

eliminarea animalului(lor) pozitiv(e).
2. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii, controlul
final trebuie efectuat la cel puţin 12 zile după ce ultimul animal gestant în
momentul izbucnirii, a fătat.
III. Supravegherea în exploataţiile comerciale
64
Forma finală în data de 13.04.2012
mai puţin de 30 de zile după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e).
2. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii, controlul
final trebuie efectuat la cel puţin 12 zile după ce ultimul animal gestant în
momentul izbucnirii, a fătat.
A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de bruceloză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de
exploataţie oficial indemnă de boală:
Supraveghere activă
1. Se aplică unul dintre următoarele regimuri de testare cu rezultate negative, la toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni, conform Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare:
a) trei teste ELISA efectuate pe probe de lapte, la intervale de cel puţin 3 luni;
b) un test serologic pe probe de sânge, la un interval de minim 3 luni şi maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în 2011.
2. Alegerea regimului de testare de la alin. 1. se face pe baza analizei cost beneficiu efectuată între DSVSA – LSVSA şi exploataţiile comerciale de
bovine.
3. Prelevarea probei amestec din tancul de răcire se face dacă în fermă sunt cel puţin 30% din vaci în perioada de lactaţie, în exploataţiile cu tanc
de răcire a laptelui care pot face dovada trasabilităţii animalelor care depun laptele la un muls.***
4. Probele de lapte se trimit spre examinare la LNR pentru Bruceloză sau LSVSAJ desemnate/agreate în baza graficului elaborat de LNR în colaborare
cu DSVSA .
5. Graficul de recoltare a probelor de lapte este stabilit de către DSVSA de comun acord cu LNR pentru bruceloză din cadrul IDSA.
6. În cazul unor rezultate pozitive la testul ELISA pe probe de lapte, se recurge la testarea serologică pe probe de sânge prelevate de la bovinele care au
depus laptele la mulsul din care s-a efectuat testarea; Orice test de confrimare trebuie să se efectueze pe probe de sânge recoltate de la fiecare animal.
7. Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la unul din testele serologice definite în anexa 3 la Ordinul nr. 61/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, se retestează prin cELISA sau prin test cutanat (BST) pentru confirmarea interpretării celorlalte rezultate ale testelor serologice, în special în
cazurile în care nu poate fi exclusă o reacţie încrucişată cu anticorpi împotriva altor bacterii.
8. Se suspendă statusul oficial indemn al exploataţiei şi rămâne suspendat până la obţinerea unui rezultat negativ la testul serologic efectuat în
conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
9. Se recurge la tăierea animalelor doar în cazul obţinerii rezultatelor pozitive la testele menţionate la pct. 7, a anchetei epidemiologice care să identifice
sursa infecţiei şi a analizei de risc.
B. Testarea vacilor, bivoliţelor şi junincilor care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice.
Supraveghere pasivă
1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14 - 21 zile după avort.
2. Probele de sânge prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic prin RSAR Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE), iar apoi probele
pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare.**

3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.
C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat.
Supravghere activă
1. Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic pe probe individuale de sânge.**
2. Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre confirmare la LNR pentru Bruceloză.
3. Animalele care au reacţionat pozitiv la retestare prin RFC (tehnica OIE) se elimină prin abatorizare.
4. Atunci când animalul a fost tăiat şi nu mai este disponibil pentru testare, suspendarea poate fi ridicată dacă două teste de seroaglutinare, efectuate la
toate bovinele din efectiv în vârstă mai mare de 12 luni, în concordanţă cu anexa nr. 3 la Ordinul preşedintelui nr. 61/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, prezintă un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml; primul test va fi efectuat la cel puţin 30 de zile după eliminarea animalului
iar al doilea cu cel puţin 60 de zile mai târziu.
5. Atunci când animalul a fost izolat de animalele din efectiv, el poate fi reintrodus în efectiv şi statusul efectivului poate fi restabilit după:
(a) o reacţie de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml şi a dat un rezultat negativ la o reacţie de fixare a
complementului (tehnica OIE), sau
(b) un rezultat negativ la orice altă combinaţie de teste aprobată în acest scop, în baza procedurii naţionale.
6. De la animalele tăiate se trimit probe de uter, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene şi retromamare (pentru femele), respectiv inghinale
(pentru masculi), în vederea efectuării examenului bacteriologic pentru izolare şi genotipare de Brucella spp.
7. Examenele bacteriologice se efecuează la LSVSA acreditate/agreate pentru izolarea Brucella spp sau la LNR pentru Bruceloze.
8. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.
9. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
D. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras.
Supraveghere activă
1. În cazul în care într-o exploataţie au fost diagnosticate animale pozitive aceasta îşi recapătă statutul oficial liber de boală, dacă: fie toate bovinele
aflate în efectiv în momentul izbucnirii bolii au fost tăiate, fie efectivul a fost supus unei testări de verificare şi toate animalele cu vârstă mai mare de 12
luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puţin de 30 de zile după
eliminarea animalului(lor) pozitiv(e).
2. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel puţin 12 zile după ce ultimul animal gestant în
momentul izbucnirii, a fătat.
65
Forma finală în data de 13.04.2012

E. Animalele domestice şi sălbatice nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.
Supraveghere pasivă
1. Testare serologică pe probe individuale de sânge, randomizat un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.**
2. Se testează în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care au fost introduse în efectiv. În cazul în care testul este efectuat ulterior
introducerii în efectiv, animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale, pentru a se evita contactul direct sau indirect cu acestea până ce
reacţia se dovedeşte negativă.
3. Probele se examinează prin Roz Bengal (tehnica OIE).
4. Cazurile pozitive şi neconcludente se examinează şi prin RFC (tehnica OIE), iar apoi se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare.
5. Pentru confirmarea sau infirmarea infecţiei brucelice în efectiv, animalele pozitive la recontrolul I prin RFC (tehnica OIE), se sacrifică şi se
prelevează de la acestea următoarele probe pentru efectuarea examenului bacteriologic: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari
/inghinali la masculi, genitali), splină, glanda mamară, ţestut şi fluide uterine şi sânge.
6. Analizele se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.
7. Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză, prin examene serologice, bacteriologice şi de biologie moleculară.
IV. Material seminal introdus prin comerţ intracomunitar/import din ţări terţe.
Supraveghere pasivă
1. Testare, numai în caz de suspiciune, a 1% din fiecare ejaculat, dar nu mai puţin de o paietă din lotul provenit din acelaşi ejaculat, dacă acesta conţine
mai puţin de 100 de paiete.
2. Materialul seminal infectat se elimină de la reproducţie.
3. Probele sunt prelevate de medicii veterinari oficiali.
4. Analizele bacteriologice se efectuează la IDSA sau la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.
V. Supravegherea în exploataţiile comerciale de tineret la îngrăşat
Supraveghere pasivă
Sunt exceptaţi de la testare, cu condiţia ca aceştia să provină din exploataţii oficial indemne de bruceloză, iar autoritatea competentă local să garanteze
că masculii pentru îngrăşat nu vor fi folosiţi pentru reproducţie şi vor fi trimişi direct la locul de tăiere.
VI. Specii susceptibile din fondul cinegetic
Supraveghere pasivă
1. Supraveghere serologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic obţinute prin vânătoare.
2. Probele se examinează prin Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE)
66
Forma finală în data de 13.04.2012

3. De la animalele cu leziuni se recoltează probe pentru examene de laborator (aparat genital femel/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conţinut
abcese ş.a).
4. Probele sunt recoltate de medici veterinari oficiali.
5. Analizele se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.
* Probele de sânge sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.
** Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi în prezenta medicului veterinar oficial.
*** Recoltarea probei de lapte se efectuează de medicul veterinar oficial.
1.21. BRUCELOZA LA OVINE Şl CAPRINE (Infecţia cu Brucella melitensis)
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop: menţinerea statutului de ţară oficial Pe tot teritoriul ţării.
Procedura de supraveghere cuprinde
liberă de Brucella melitensis.
Are ca scop identificarea, notificarea şi fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în
raportarea precoce a oricărui simptom ce relaţia cu animalele, medicii veterinari de
poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi liberă practică ce trebuie, conform legii să
Supravegherea pasivă
menţinerea sau schimbarea statusului de raporteze orice caz de îmbolnăvire
sănătate a animalului.
Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale
efectuate în timpul transportului sau la
destinaţie în cazul importului sau comerţului
intracomunitar, în perioada de carantină sau
de aşteptare a mişcării se vor izola şi se vor
investiga serologic si dupa caz bacteriologic
in directia brucelozei.
67
Forma finală în data de 13.04.2012
Prelevarile de probe în caz de suspiciune se
fac în prezenţa medicului veterinar oficial.
Analizele serologice/bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru
aceste investigaţii.
Conform Deciziei 2007/399/CE a Comisiei
din 11 iunie 2007 de modificare a Deciziei
93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a
statutului României de stat indemn de
bruceloză (B. melitensis) şi a Deciziei
2003/467/CE privind recunoaşterea oficială
a statutului Sloveniei de stat indemn de
bruceloză bovină, România a fost
recunoscută oficial ca ţară oficial indemnă
de bruceloză (Brucella. Melitensis).

Supravegherea activă
A. Ovinele şi caprinele în vârstă de peste 6
luni se supraveghează serologic o dată pe an.
Supraveghere serologică prin RSAR Roz
Bengal, astfel:
a) toti masculii necastraţi;
b) 5% din efectivele de ovine existente în
exploataţiile nonprofesionale din fiecare
localitate;
c) 5% din efectivele de caprine existente în
exploataţiile nonprofesionale din fiecare
localitate;
d) 5% din efectivele de ovine existente în
exploataţiile comerciale;
e) 5% din efectivele de caprine existente în
exploataţiile comerciale;
f) toate animalele nou introduse în
exploataţie.
Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe
lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal.
Cazurile pozitive şi neconcludente se
examinează şi prin RFC (tehnica OIE), iar
apoi probele pozitive se trimit la LNR
pentru Bruceloză pentru confirmare.
Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză,
prin examene serologice, bacteriologice şi
de biologie moleculară.
În cazul în care mai mult de 5% din probele
testate (localitate sau ferma
înregistrată/autorizată sanitar - veterinar)
sunt serologic pozitive la testul Roz Bengal,
se aplică prevederile din Anexa C la
Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28
ianuarie 1991 privind condiţiile de sănătate
animală care reglementează schimburile
intracomunitare de ovine şi caprine.
Tot efectivul se supune examinării
serologice prin RFC (tehnica OIE).
Când unul sau mai multe ovine sunt
suspecte de a fi infectate cu B.melitensis,
statusul fermei se suspendă provizioriu, iar
animalele suspecte se izolează sau se distrug
imediat, dar nu înainte de prelevarea de
probe pentru confirmarea sau infirmarea
infecţiei brucelice in efectiv: 3 perechi de
limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari
/inghinali la masculi, genitali), splina,
glanda mamara, ţesuturi şi fluide uterine şi
sânge. Probele se trimit la laborator pentru
examen bacteriologic.
68
Forma finală în data de 13.04.2012
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit.
2. Prelevările de probe în caz de suspiciune
se fac în prezenţa medicului veterinar
oficial.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru
aceste investigaţii.
3. De la animalele seropozitive tăiate
probele sunt recoltate de medici veterinari
de liberă practică sub coordonarea şi
controlul medicului veterinar oficial.
4. Examenele de laborator pentru precizarea
diagnosticului se realizează la LSVSA
agreate sub coordonarea LNR pentru
Bruceloze din IDSA.
5. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV
teritoriale vor fi trimise la LNR pentru
Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau
şi genetice.
B. Se încadrează în programul de Probele de sânge se examinează prin Roz Medicul veterinar de liberă practică

supraveghere şi se examinează serologic/
bacteriologic după caz:
a). Toţi avortonii proveniţi de la caprine şi
ovine (abomas, splină, pulmon);
b) Animalele care prezintă manifestări
clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei
(secreţii cervicovaginale, lichide articulare
sau din higrome, învelitori placentare, lapte,
material seminal);
c) Probele provenite de la carcase cu leziuni
suspecte de bruceloză (splină, sistem nervos
central, limfonoduri genitale şi mamare, uter,
glandă mamară);
d) Rumegătoarele sălbatice crescute în
captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile
naturale, parcuri, grădini zoologice.
C. Animalele domestice si sălbatice nou
introduse prin comerţ intracomunitar sau
import din ţări terţe.
Bengal şi RFC (tehnica OIE).
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
Se examinează un procent de 1% din
animale prin Roz Bengal si RFC (tehnica
OIE).
1.22. BRUCELOZA LA OVINE, respectiv infecţia cu Brucella Ovis
împuternicit.
Prelevările de probe în caz de suspiciune se
fac în prezenţa medicului veterinar oficial.
Analizele serologice/bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/agreate pentru
aceste investigaţii.
Probele sunt recoltate de medici veterinari
de liberă practică în prezenţa medicului
veterinar oficial.
Analizele se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru
aceste investigaţii.
Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului nr. 91/68/CEE privind condiţiile de
sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul nr.
290/2006, cu modificările ulterioare.
I. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere şi reproducţie
Supraveghere pasivă
1. Berbecii necastraţi pentru reproducţie cu destinaţia export sau comerţ intracomunitar, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie
să îndeplinească, următoarele condiţii:
a) să provină dintr-o exploataţie în care nu a fost diagnosticat nici un caz de epididimită contagioasă (Brucella ovis) în cursul ultimelor 12
luni;
69
Forma finală în data de 13.04.2012

) să fi fost ţinuţi în permanenţă în această exploataţie timp de 60 de zile înainte de expediere;
c) în intervalul de 30 de zile înainte de expediere să fi fost supuşi cu rezultate negative unei reacţii de fixare a complementului, efectuate în
conformitate cu anexa nr. 4 la Ordinul nr. 290/2006, cu modificările ulterioare.
2. Animalele cu rezultate pozitive la testul serologic se castrează.
3. De la animalele tăiate sau castrate, cu forme clinice de epididimită sau cu rezultate pozitive la examenele serologice, se trimit probe de
testicule în vederea efectuării examenelor-bacteriologice pentru izolarea şi genotiparea Brucella ovis.
4. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste
investigaţii.
5. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din
IDSA.
6. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.
7. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
8. Costurile programului de control al Epididimitei contagioase (Brucella ovis) în vederea evaluării statusului de sănătate al animalelor care
fac obiectul importului, exportului, comerţului intracomunitar este suportat de către deţinătorul de animale.
1.23. BRUCELOZA LA PORCINE
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop: eradicarea bolii
Pe tot teritoriul ţării.
Procedura de supraveghere cuprinde
Are ca scop identificarea, notificarea şi fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în
raportarea precoce a oricărui simptom ce relaţia cu animalele, vânătorii,
Supravegherea pasivă
poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi administratorii fondurilor de vânătoare,
menţinerea sau schimbarea statusului de medicii veterinari de liberă practică ce
sănătate a animalului.
trebuie, conform legii să raporteze orice caz
de îmbolnăvire.
Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Analizele serologice/bacteriologice pentru
Cazurile suspecte, la controalele oficiale cazurile suspecte se efectuează numai la
efectuate în timpul transportului sau la laboratoarele acreditate/agreate pentru
destinaţie în cazul importului sau comerţului
intracomunitar, în perioada de carantină sau
de aşteptare se vor izola şi se vor investiga
aceste investigaţii.
70
Forma finală în data de 13.04.2012

Supravegherea activă
Supravegherea serologică:
A.În exploataţiile comerciale înregistrate/
autorizate:
1. vierii de reproducţie - la intrarea în
exploataţie şi apoi trimestrial;
2. 10 % din scroafele şi scrofiţele pentru
reproducţie, o dată pe an;
3. scroafele şi vierii care prezintă semne
clinice care conduc la suspiciunea de infecţie
brucelică inclusiv toate scroafele care au
avortat, după 14-21 zile de la avort;
4. toate scroafele şi scrofiţele montate cu
vieri diagnosticaţi cu bruceloză.
B. In exploataţiile nonprofesionale:
1. 10 % din scroafe, o dată pe an;
2. toţi masculii necastraţi, trimestrial;
3. scroafele şi vierii care prezintă semne
clinice care conduc la suspiciunea de infecţie
brucelică, inclusiv toate scroafele care au
avortat, după 7-14 zile de la avort;
4. toate scroafele şi scrofiţele montate cu
vieri diagnosticaţi cu bruceloză.
serologic şi, după caz, bacteriologic pentru
bruceloză.
Se vor avea în vedere în mod deosebit,
porcinele de reproducţie, în mod deosebit la
cele aflate în localităţi învecinate cu zona
silvatică.
Supravegherea serologică prin RSAR Roz
Bengal sau SAT şi RFC (tehnica OIE).
1.Cazurile pozitive şi neconcludente în RFC
(tehnica OIE), se trimit la LNR pentru
bruceloze pentru confirmare.
2. De la toate animalele care au avortat se
trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide
fetale, precum şi ser sanguin după 14 - 21
zile de la avort. Se vor trimite la laborator şi
probe de ser de la vierii cu care au fost
montate scroafele care au avortat.
3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele
serologice se trimit la laborator testicule şi
eventual material seminal in vederea
efectuării investigaţiilor bacteriologice de
confirmare/infirmare a bolii.
4. Boala se confirmă la LNR pentru
bruceloze, prin examene serologice,
bacteriologice (izolarea şi identificarea B.
suis).
5. În exploataţiile în care se confirmă
infecţia brucelică se aplică sistarea
reproducţiei şi asanarea.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
71
Forma finală în data de 13.04.2012
1. Prelevările de probe în caz de suspiciune
se fac de către medicul veterinar de liberă
practică împuternicit în prezenţa medicului
veterinar oficial.
2. Analizele serologice / bacteriologice
pentru cazurile suspecte se efectuează
numai la laboratoarele acreditate/ agreate
pentru aceste investigaţii.
3. Examenele de laborator pentru precizarea
diagnosticului se realizează la LSVSA
agreate sub coordonarea LNR pentru
Bruceloze din IDSA.
4. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV
teritoriale vor fi trimise la LNR pentru
Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau
şi genetice.

C. Animalele nou introduse prin comerţ
intracomunitar sau import din ţări terţe.
D. În abator:
1. animalele vii: se examinează ante-mortem
şi post-mortem;
2. carnea şi organele se examinează în
unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar.
E. Supraveghere bacteriologică şi serologică
obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din
mistreţi (din probele pentru PPC) şi iepuri cu
leziuni din fondul cinegetic sau obţinuţi prin
vânătoare.
F. Material seminal introdus prin comerţ
intracomunitar sau import din ţări terţe.
1.24. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ
Testarea se face serologic prin RSAR Roz
Bengal sau SAT şi RFC (tehnica OIE), in
procent de 2% din animale conform
prevederilor Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
a) carnea şi subprodusele comestibile la care
nu s-au constatat leziuni se dau în consum
fără restricţii;
b) organele cu leziuni se confiscă.
Serologic prin RSAR Roz Bengal sau SAT
şi RFC (tehnica OIE). De la animalele cu
leziuni se recoltează probe pentru examene
de laborator (aparat genital femel/mascul,
splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conţinut
abcese ş.a.
Testare şi trasabilitate pe probe individuale,
randomizat un procent de 1%. Materialul
seminal infectat se elimină de la
reproducţie.
72
Forma finală în data de 13.04.2012
Probele sunt recoltate de medici veterinari
de liberă practică în prezenţa medicului
veterinar oficial.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectueaza numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru
aceste investigaţii.
Prelevarile de probe se fac de către medicul
veterinar oficial.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectueaza numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru
aceste investigaţii.
Prelevările de probe se fac de către medicul
veterinar oficial.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectueaza numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru
aceste investigaţii.
Probele sunt recoltate de medici veterinari
oficiali.
Analizele se efectueaza numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru
aceste investigaţii.
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop: Supraveghere în scopul menţinerii stării de Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa Medicul veterinar oficial din cadrul
sănătate şi nediseminării agenţilor abortigeni la cazurilor de boală.
DSVSA.
reproducători
I. Supraveghere pasivă
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.

Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice
din ferme sau crescute în libertate
II. Supraveghere activă
1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se Prelevarea probelor se realizează de către
1. Prin examene de laborator pe probe de secreţii ţin în repaos sexual 7 zile.
medicul veterinar de liberă practică
prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru montă 2. De la femelele care au avortat se trimit la împuternicit şi/sau medicul veterinar
naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval laborator avortoni şi învelitori placentare.
de 7 zile:
oficial.
a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă
Examenele de laborator la LSVSA, sub
nu mai mare de 14 zile;
coordonarea LNR din cadrul IDSA.
b) imediat după întoarcerea la stabulaţie;
Tulpinile de Campylobacter spp. izolate
c) mamelor de tauri prin examinare de mucus
vor fi trimise la LNR din cadrul IDSA
vaginal.
pentru caracterizare fenotipică şi genetică
73
Forma finală în data de 13.04.2012

1.25. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, porcine, păsări
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop: Supraveghere în scopul asigurării Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa Medicul veterinar oficial din cadrul
sănătăţii publice
cazurilor de boală.
DSVSA.
I. Supraveghere pasivă
Pe tot teritoriul ţării, la ovine, porcine, păsări din
ferme
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
II. Supraveghere activă prin examene de Recoltarea de probe de fecale proaspete, masa Prelevarea probelor se realizează de către
laborator
intestinală/probe cecumuri şi organe de la ovine, medicul veterinar de liberă practică
porcine şi păsări
împuternicit şi/sau medicul veterinar
oficial.
1.26. RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ – IBR
Scop: controlul bolii.
Supravegherea în exploataţiile comerciale
74
Forma finală în data de 13.04.2012
Examenele de laborator la LSVSA, sub
coordonarea LNR din cadrul IDSA.
Tulpinile de Campylobacter spp. izolate
vor fi trimise la LNR din cadrul IDSA
pentru caracterizare fenotipică şi genetică
A. Testarea bovinelor în exploataţiile comerciale de bovine, autorizate sanitar-veterinar:
Supraveghere activă
1. Se aplică program voluntar de vaccinare, utilizând vaccinuri înregistrate în România.
2. Se notifică în prealabil direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti cu privire la

intenţia de aplicare a unui program de vaccinăre; notificarea va fi însoţită de specificaţii privind tipul de vaccin utilizat şi schema de
vaccinare.
3. Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti transmit la ANSVSA graficul
notificărilor privind vaccinarea.
1.27. TRICHOMONOZA BOVINĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supraveghere în vederea
nediseminarii agenţilor abortigeni
1.Supraveghere clinică a efectivelor de
bovine de reproducţie în special la montă
şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a
celor aflate în perioada de carantină.
2.Supraveghere prin examene de laborator.
3.Monitorizarea datelor relevante despre
boală.
1.28. ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1.Prelevarea probelor se efectuează în 1. Medicul veterinar de liberă practică
conformitate cu prevederile Ordinului împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
din cadrul DSVSA.
2. Înainte de prelevarea probelor taurii şi 2. Notificarea bolii se face în conformitate
bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.
cu prevederile Ordinului preşedintelui
3. În comerţul intracomunitar cu material ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
seminal, paietele se trimit de către agentul completările ulterioare.
economic/importator la laborator, în cantitate 3. Examenele de laborator se efectuează la
suficientă pentru efectuarea examenelor şi
păstrarea pentru contraprobe.
4. Se efectuează examene de laborator pentru
LSVSA şi/sau LNR din IDSA.
evidenţierea parazitului prin tehnica
preparatului direct şi/sau prin tehnica cultivării
pe mediu.
75
Forma finală în data de 13.04.2012

Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului nr. 91/68/CEE privind condiţiile de
sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul nr.
290/2006, cu modificările ulterioare.
I. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere şi reproducţie
Supraveghere pasivă
1. Caprinele de creştere şi reproducţie pentru export sau comerţ intracomunitar, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să
îndeplinească, următoarele condiţii:
a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:
b) artrita/encefalita caprină nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani;
c) totuşi, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu artrita/encefalita caprină au fost tăiate şi animalele care
au rămas în exploataţie au reacţionat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare;
d) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că
cerinţele de la pct. (b) nu au fost îndeplinite;
e) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate
comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevazute la pct. (b).
2. Costurile programului de control pentru artrita/encefalita caprină în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul
importului, exportului, comerţului intracomunitar este suportat de către deţinătorul de animale.
* Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi în prezenta medicului veterinar oficial.
1.29 MAEDI –VISNA
Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului nr. 91/68/CEE privind condiţiile de
sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul nr.
290/2006, cu modificările ulterioare.
I. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere şi reproducţie
76
Forma finală în data de 13.04.2012

Supraveghere pasivă
1. Ovinele de creştere şi reproducţie pentru export sau comerţ intracomunitar, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să
îndeplinească, următoarele condiţii:
a) trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:
b) Maedi - Visna nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani;
c) totuşi, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu Maedi - Visna au fost tăiate şi animalele care au
rămas în exploataţie au reacţionat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare;
d) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că
cerinţele de la pct. (b) nu au fost îndeplinite;
e) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate
comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevazute la pct. (b).
2. Costurile programului de control pentru Maedi – Visna în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul
importului, exportului, comerţului intracomunitar este suportat de către deţinătorul de animale.
* Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi în prezenta medicului veterinar oficial.
1.30. ECHINOCOCOZA
SUPRAVEGHERE
1
Scop: controlul şi eradicarea bolii
1.Monitorizarea datelor relevante despre
boală în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare referitoare la monitorizarea
zoonozelor şi agenţilor zoonotici, cu
modificările şi completările ulterioare.
2.Supravegherea gazdelor intermediare prin
examene de laborator.
3.Supravegherea gazdelor definitive prin
examene de laborator, inclusiv prin examen
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Prelevarea probelor se efectuează în 1. Medicul veterinar de liberă practică
conformitate cu prevederile Ordinului împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. din cadrul DSVSA.
2. Se efectuează examene de laborator pe 2. Notificarea bolii se face în conformitate
probe (ficat, pulmon) prelevate de la gazdele cu prevederile Ordinului preşedintelui
intermediare pentru evidenţierea formelor ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
larvare de Echinococcus spp. prin examen completările ulterioare
macroscopic şi microscopic.
3. Examenele de laborator se efectuează la
3. Se efectuează examene de laborator pe cabinete medicale veterinare (examene
probe de fragmente de intestin prelevate de copro-parazitologice), LSVSA şi/sau LNR
la gazdele definitive pentru evidenţierea
adulţilor de Echinococcus spp.
4. Se efectuează examene de laborator pe
probe de materii fecale prelevate de la
echinococoză din cadrul IDSA.
77
Forma finală în data de 13.04.2012

serologic ELISA- coproantigen.
, conform
REGULAMENTULUI DELEGAT (UE)
NR. 1152/2011 AL COMISIEI
din 14 iulie 2011
de completare a Regulamentului (CE) nr.
998/2003 al Parlamentului European i al
Consiliului în ceea ce prive te măsurile
sanitare preventive pentru controlul
infec iei cu Echinococcus multilocularis,
ANEXA II
Cerin ele programului de supraveghere
specific agentului patogen prevăzut la
articolul 3 litera (c)
1. Programul de supraveghere specific
agentului patogen este destinat să depisteze
pentru fiecare unitate geografică relevantă
din punct de vedere epidemiologic din statul
membru sau dintr-o parte a acestuia o
prevalen ă de cel mult 1 % la un nivel de
încredere de cel pu in 95 %.
2. Programul de supraveghere specific
agentului patogen utilizează e antioane
corespunzătoare, fie bazate pe riscuri, fie
reprezentative, care asigură depistarea
parazitului Echinococcus multilocularis, în
cazul în care este prezent în orice parte a
gazdele definitive prin tehnica ELISA
coproantigen
5. Examenul ELISA coproantigen se
efectuează obligatoriu la toti câinii din stâni
si ferme.
6. Examenul de identificare a speciilor de
Echinococcus se efectueaza pe probe
expediate la LNR Echinococoză din cadrul
IDSA.
7. Se recoltează fragmente de organe cu
modificări chistice de către medicii veterinari
oficiali sau de către personalul auxiliar de la
nivelul abatoarelor şi se transmit la LSVSA
judeţene pentru efectuarea examenelor de
laborator în vederea stabilirii genului
Echinococcus (examen parazitologic şi
morfopatologic); probele pozitive pentru
genul Echinococcus se transmit la LNR
pentru Echinococcus din cadrul IDSA pentru
identificarea speciei.
8.În baza rezultatelor analizelor de laborator
care atestă infectarea animalelor cu
Echinococcus spp, medicii veterinari din
cadrul DSVSA au obligaţia să întocmescă
ancheta epidemiologică în scopul stabilirii
sursei de infestare.
9. După stabilirea sursei de infectare, este
obligatoriu tratamentul câinilor depistaţi
pozitiv la testul Elisa copro antigen.
10. Tratamentul câinilor pozitivi se va face
de câte ori este nevoie cu respectarea
procedurii de tratament ce implică în mod
obligatoriu, restricţionarea deplasării în
exterior a câinilor trataţi în primele 2 zile de
la tratament. Materiile fecale eliminate în
78
Forma finală în data de 13.04.2012

statului membru la prevalen a estimată
specificată la punctul 1
3. Programul de supraveghere specific
agentului patogen constă în colectarea
continuă, în timpul perioadei de
supraveghere de 12 luni, de probe de la
gazdele finale sălbatice sau, în cazul în care
există dovezi care confirmă absen a
gazdelor finale sălbatice pe teritoriul statului
membru sau al unei păr i din acesta, de la
gazdele finale domestice, care să fie
analizate prin examinarea:
(a) con inutului intestinal pentru depistarea
parazitului Echinococcus multilocularis prin
tehnica sedimentării i numărării
(sedimentation and counting technique,
SCT) sau printr-o tehnică de sensibilitate i
specificitate echivalentă; sau
(b) excrementelor pentru depistarea acidului
dezoxiribonucleic (ADN) specific speciei din
esutul sau ouăle parazitului Echinococcus
multilocularis pe baza reac iei în lan a
polimerazei (PCR) sau printr-o tehnică de
sensibilitate i specificitate echivalentă.RO
L 296/12 Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene 15.11.2011
1.31. DURINA
SUPRAVEGHERE
1
Scop: monitorizarea bolii
aceste 2 zile de la câinii pozitivi vor fi
strânse şi inactivate.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Examen serologic prin RFC (tehnica
OIE).
79
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Medic veterinar de liberă practică.
Examenele se efectuează la IDSA.

1. Supravegherea serologică RFC a
armăsarilor din herghelii şi depozite, o dată
pe an;
2. Examenele serologice prin RFC în caz
de suspiciune.
1.32 ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ
Scop: eradicarea anemiei infecţioase ecvine
Notificarea bolii se realizează în baza
prevederilor Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploataţiile comerciale
A. 1. Supravegherea serologică a tuturor ecvideelor în vârstă de
peste 6 luni din exploataţiile nonprofesionale, se realizează o dată
pe an în perioada februarie-martie.
Excepţie fac ecvideele de sport care se testează de două ori pe an,
la un interval de 6 luni, în februarie-martie respectiv august-
septembrie.
2. Testarea serologică se realizează prin testul Coggins; testul
Coggins se efectuează la LSVSA, cu excepţia ecvideelor prevăzute
în Decizia 346/2010/UE a Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare
la măsurile de protecţie cu privire la anemia infec ioasă ecvină în
România, care se testează la LNR din cadrul IDSA; probele se
prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, iar
80
Forma finală în data de 13.04.2012
Medicul veterinar de liberă practică sub
supravegherea medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la IDSA.
A. 1. Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6
luni, astfel:
a) armăsarii folosiţi temporar în staţiunile de montă, la autorizare
şi apoi de 3 ori pe an, după cum urmează:
(i) cu 15 zile înainte de plecarea din efectivul de origine;
(ii) cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă;
(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în efectivul de origine;
b) armăsarii din staţiunile de montă, la autorizare şi de 2 ori pe an,
la un interval de 6 luni, în februarie-martie respectiv augustseptembrie;
d) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodromuri,
manej, asociaţii hipice/cluburi sportive, ecvideele de curse, sport,
agrement şi din alte unităţi specializate, de două ori pe an, la un

pentru ecvideele prevăzute în Decizia 346/2010/UE de medicul
veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului
veterinar oficial.
3. La ecvideele care sunt identificate şi prin dangalizare, în nota de
însoţire a probelor către laboratoarele de diagnostic, pe lângă
numărul de microcip se menţionează şi dangaua.
4. Pentru verificarea numărului de identificare al ecvideului,
premergătoare prelevării probei, se va proceda la scanarea cu
cititorul de microcip pe
toată suprafaţa corpului pentru a se putea identifica toate
microcipurile ce ar putea fi implantate. În tabelele de prelevare se
înscriu toate numerele de microcip identificate.
5. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvideelor
moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii se
efectuează după necropsie prin metoda HEA sau metoda HEV,
metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină,
limfonoduri. Probele se prelevează de către medicul veterinar de
liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial
şi se lucrează la LSVSA judeţene acreditate sau la secţia de
morfopatologie din IDSA, după caz.
6. În cazul contestării de către deţinătorul de animale, a modalităţii
de prelevare a probei de sânge, se prelevează o nouă probă de sânge
care se trimite la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Anemie
Infecţioasă Ecvină din cadrul IDSA pentru expertiză de diagnostic.
Probele se prelevează de medicul veterinar oficial şi se sigilează în
vederea trimiterii la laborator.
7. Rezultatul testelor de laborator efectuate pentru diagnosticarea
anemiei infecţioase ecvine se completează la secţiunea VII a
paşaportului de către medicul veterinar de liberă practică
împuternicit sau medicul veterinar oficial după caz.
81
Forma finală în data de 13.04.2012
interval de 6 luni, în februarie-martie respectiv august- septembrie.
2. Testarea serologică se realizează prin testul Coggins; testul
Coggins se efectuează la LSVSA, cu excepţia ecvideelor
prevăzute în Decizia 346/2010/UE a Comisiei din 18 iunie 2010
referitoare la măsurile de protecţie cu privire la anemia
infec ioasă ecvină în România, care se testează la LNR din cadrul
IDSA; probele se prelevează de medicul veterinar de liberă
practică împuternicit, iar pentru ecvideele prevăzute în Decizia
346/2010/UE de medicul veterinar de liberă practică împuternicit
în prezenţa medicului veterinar oficial.
3. La ecvideele care sunt identificate şi prin dangalizare, în nota de
însoţire a probelor către laboratoarele de diagnostic, pe lângă
numărul de microcip se menţionează şi dangaua.
4. Pentru verificarea numărului de identificare al ecvideului,
premergătoare prelevării probei, se va proceda la scanarea cu
cititorul de microcip pe
toată suprafaţa corpului pentru a se putea identifica toate
microcipurile ce ar putea fi implantate. În tabelele de prelevare se
înscriu toate numerele de microcip identificate.
5. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvideelor
moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii se
efectuează după necropsie prin metoda HEA sau metoda HEV,
metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină,
limfonoduri. Probele se prelevează de către medicul veterinar de
liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial
şi se lucrează la LSVSA judeţene acreditate sau la secţia de
morfopatologie din IDSA, după caz.
6. În cazul contestării de către deţinătorul de animale, a
modalităţii de prelevare a probei de sânge, se prelevează o nouă
probă de sânge care se trimite la Laboratorul Naţional de Referinţă
pentru Anemie Infecţioasă Ecvină din cadrul IDSA pentru

8. Animalele cu rezultat pozitiv la testul Coggins se sacrifică în
maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză.
B. Testarea ecvideelor în exploataţiile contaminate
Dacă în exploataţie sunt mai multe animale şi cel puţin unul a
reacţionat pozitiv la testarea pentru anemie infecţioasă ecvină prin
testul Coggins, animalele pozitive se elimină, iar restul animalelelor
se supun la testarea prin testul Coggins la un interval de 90 zile,
până la obţinerea a două rezultate negative consecutiv, pentru toate
ecvideele din exploataţie; primul test se efectuează la un interval de
90 de zile de la data prelevării probelor anterioare, iar următorul
test, după alte 90 zile.
Exploataţiile nonprofesionale indemne, în care s-au înregistrat
unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se
aplică măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 52/2010 privind aprobarea
Planului pentru eradicarea anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul
României.
82
Forma finală în data de 13.04.2012
expertiză de diagnostic. Probele se prelevează de medicul
veterinar oficial şi se sigilează în vederea trimiterii la laborator.
7. Rezultatul testelor de laborator efectuate pentru diagnosticarea
anemiei infecţioase ecvine se completează la secţiunea VII a
paşaportului de către medicul veterinar de liberă practică
împuternicit sau medicul veterinar oficial după caz.
8. Animalele cu rezultat pozitiv la testul Coggins se sacrifică în
maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză.
B. Testarea ecvideelor în exploataţiile contaminate
Dacă în exploataţie sunt mai multe animale şi cel puţin unul a
reacţionat pozitiv la testarea pentru anemie infecţioasă ecvină prin
testul Coggins, animalele pozitive se elimină, iar restul animalelelor
se supun la testarea prin testul Coggins la un interval de 90 zile,
până la obţinerea a două rezultate negative consecutiv, pentru toate
ecvideele din exploataţie; primul test se efectuează la un interval de
90 de zile de la data prelevării probelor anterioare, iar următorul
test, după alte 90 zile.
Exploataţiile comerciale indemne, în care s-au înregistrat unul sau
mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică
măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 52/2010 privind aprobarea
Planului pentru eradicarea anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul
României.

C. Testarea ecvideelor în localităţile contaminate
1. Dacă într-o localitate s-au diagnosticat unul sau mai multe
ecvidee cu anemie infecţioasă ecvină, după eliminarea tuturor
animalelor pozitive, toate celelalte ecvidee din localitate se supun
testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la
momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au
obţinut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval
de 90 zile; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la
data prelevării probei anterioare, iar al doilea test, după alte 90 zile.
2. Ecvideele cu vârsta de până la 6 luni, care provin din localităţi
în care evoluează anemia infecţioasă ecvină, vor intra în
programul de testare după ce împlinesc vârsta de 6 luni, cu ocazia
următoarei testări a celorlalte ecvidee din localitate.
3. Ecvideele din localităţile în care a evoluat anemia infecţioasă
ecvină în anul 2011 şi care au fost testate în luna noiembrie 2011
în conformitate cu prevederile ordinului nr. 48/2011, se supun
testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile; testarea se
continuă până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea
respectivă au obţinut rezultat negativ la două teste Coggins
efectuate la un interval de 90 zile.
D. Testarea ecvideelor în vederea circulaţiei pe teritoriul României
. Se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010 privind circulaţia ecvinelor pe
teritoriul României cu modificările ulterioare şi ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 52/2010.
Animalele negative din exploataţii libere de AIE pot părăsi
exploataţiile în cazul în care au trecut 90 zile de la testare, numai
după efectuarea unui nou test, la care s-au obţinut rezultate
negative, în cele 10 zile premergătoare datei mişcării. Excepţia o
constituie ecvideele care sunt transportate direct la abator.
Testul Coggins se efectuează la LSVSA.
E. Testarea ecvideelor în vederea mişcării intracomunitare
Se efectuează în conformitate cu prevederile Deciziei
346/2010/UE a Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile
de protecţie cu privire la anemia infec ioasă ecvină în România şi
83
Forma finală în data de 13.04.2012
C. Testarea ecvideelor în localităţile contaminate
1. Dacă într-o localitate s-au diagnosticat unul sau mai multe
ecvidee cu anemie infecţioasă ecvină, după eliminarea tuturor
animalelor pozitive, toate celelalte ecvidee din localitate se supun
testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la
momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au
obţinut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval
de 90 zile; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la
data prelevării probei anterioare, iar al doilea test, după alte 90 zile.
2. Ecvideele cu vârsta de până la 6 luni, care provin din localităţi
în care evoluează anemia infecţioasă ecvină, vor intra în
programul de testare după ce împlinesc vârsta de 6 luni, cu ocazia
următoarei testări a celorlalte ecvidee din localitate.
3. Ecvideele din localităţile în care a evoluat anemia infecţioasă
ecvină în anul 2011 şi care au fost testate în luna noiembrie 2011
în conformitate cu prevederile ordinului nr. 48/2011, se supun
testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile; testarea se
continuă până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea
respectivă au obţinut rezultat negativ la două teste Coggins
efectuate la un interval de 90 zile.
D. Testarea ecvideelor în vederea circulaţiei pe teritoriul României
Se efectuează în conformitate cu prevederile cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010 privind circulaţia
ecvinelor pe teritoriul României cu modificările ulterioare şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 52/2010.
Animalele negative din exploataţii libere de AIE pot părăsi
exploataţiile în cazul în care au trecut 90 zile de la testare, numai
după efectuarea unui nou test, la care s-au obţinut rezultate
negative, în cele 10 zile premergătoare datei mişcării. Excepţia o
constituie ecvideele care sunt transportate direct la abator.
Testul Coggins se efectuează la LSVSA.
E. Testarea ecvideelor în vederea mişcării intracomunitare
Se efectuează în conformitate cu prevederile Deciziei
346/2010/UE a Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile
de protecţie cu privire la anemia infec ioasă ecvină în România şi

cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010 cu
modificările ulterioare.
Pentru ecvideele care fac obiectul mişcării intracomunitare sau în
ţări terţe, indiferent de destinaţie, prelevarea probelor de sânge se
efectuează de către medicul veterinar de liberă practică
împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.
Probele de sânge provenite de la ecvideele care fac obiectul
circulaţiei pe teritoriul altor state membre sau ţări terţe, indiferent
de destinaţie, sau care provin din exploataţiile menţionate în
Decizia 346/2010/UE, se sigilează în vederea trimiterii la
laborator. Testele Coggins se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
F. Testarea ecvideelor introduse prin comerţ intracomunitar sau
import din ţări terţe precum şi a celor reîntoarse în ţară
Toate ecvideele introduse prin comerţul intracomunitar sau import
din ţări terţe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în
primele 15 zile de la achiziţie. Probele se prelevează de medicul
veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului
veterinar oficial.
Ecvideele de sport sau agrement se supun examenului serologic
prin testul Coggins, în primele 15 zile de la reîntoarcerea în ţară, în
cazul în care deplasarea a fost pentru o perioadă mai mare de 90
zile.
G. Atunci când consideră necesar, ANSVSA va elabora şi va
transmite, în vederea implementării, instrucţiuni tehnice
suplimentare privind supravegherea, controlul şi eradicarea AIE.
84
Forma finală în data de 13.04.2012
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010 cu
modificările ulterioare.
Pentru ecvideele care fac obiectul mişcării intracomunitare sau în
ţări terţe, indiferent de destinaţie, prelevarea probelor de sânge se
efectuează de către medicul veterinar de liberă practică
împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.
Probele de sânge provenite de la ecvideele care fac obiectul
circulaţiei pe teritoriul altor state membre sau ţări terţe, indiferent
de destinaţie, sau care provin din exploataţiile menţionate în
Decizia 346/2010/UE, se sigilează în vederea trimiterii la
laborator. Testele Coggins se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
F. Testarea ecvideelor introduse prin comerţ intracomunitar sau
import din ţări terţe precum şi a celor reîntoarse în ţară
Toate ecvideele introduse prin comerţul intracomunitar sau import
din ţări terţe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în
primele 15 zile de la achiziţie. Probele se prelevează de medicul
veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului
veterinar oficial.
Ecvideele de sport sau agrement se supun examenului serologic
prin testul Coggins, în primele 15 zile de la reîntoarcerea în ţară,
în cazul în care deplasarea a fost pentru o perioadă mai mare de
90 zile.
G. Atunci când consideră necesar, ANSVSA va elabora şi va
transmite, în vederea implementării, instrucţiuni tehnice
suplimentare privind supravegherea, controlul şi eradicarea AIE.
H. Derogare privind testarea ecvideelor crescute în libertate în zona Deltei Dunării, destinate abatorizării
Ecvideele crescute în libertate în zona Deltei Dunării, care se scot din această zonă în vederea abatorizării, pot fi transportate direct la
abator fără a fi supuse testării pentru depistarea anemiei infecţioase ecvine, cu respectarea următoarelor condiţii:
- toate ecvideele care constituie transportul sunt considerate ca fiind infectate cu virusul anemiei infecţioase ecvine;
- ecvideele care fac obiectul acestei derogări nu sunt incluse în programul naţional de eradicare a anemiei infecţioase ecvine şi nu fac
obiectul despăgubirilor conform HG 1214/2009;
- toate ecvideele care constituie transportul se identifică prin microcipare şi se înscriu în baza de date SIIE;
- transportul ecvideelor se efectuează direct către abatorul de destinaţie fără a trece printr-un târg de animale sau o altă exploataţie;
- DSVSA Tulcea stabileşte, de comun acord cu abatorul de destinaţie, data la care va avea loc transportul; data se stabileşte cu 7 - 10 zile
înaintea derulării transportului intenţionat;

- DSVSA Tulcea informează cu 7 - 10 zile înaintea deplasării DSVSA de la locul de destinaţie despre data transportului;
- DSVSA Tulcea informează DSVSA de la locul de destinaţie, DSVSA din judeţele de tranzit şi abatorul de destinaţie despre
desfăşurarea transportului, graficul şi ruta acestuia, cu 24 de ore înainte de expedierea animalelor;
- abatorul de destinaţie confirmă recepţionarea transportului, prin transmiterea prin fax, în termen de 24 ore, la DSVSA de la locul de
destinaţie a listei cu numerele de microcip ale ecvideelor care au făcut parte din transportul recepţionat;
- abatorul de destinaţie instituie măsurile necesare aplicate în cazul tăierii ecvideelor infectate cu virusul anemiei infecţioase ecvine;
- DSVSA de la locul de destinaţie transmite prin fax, în termen de 24 ore, la DSVSA Tulcea lista cu numerele de microcip ale ecvideelor
care au făcut parte din transportul recepţionat.
Transportul de ecvidee este însoţit de următoarele documente:
-certificat sanitar veterinar de sănătate, în conformitate cu prevederile ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010 cu modificările şi
completările ulterioare; la rubrica “Data şi rezultatul ultimului test pentru anemie infecţioasă ecvină” se înscrie următoarea menţiune:
“ecvidee expediate în conformitate cu prevederile Punctului 1.29, litera H din ordinul nr. .............(se înscrie numărul prezentului ordin);
- paşaport;
- document referitor la informaţii privind lanţul alimentar.
I. Laboratoarele de diagnostic îşi vor planifica recepţia şi introducerea în lucru a probelor prin testul Coggins, astfel încât să asigure o
citire preliminară la 24 ore pentru validarea reacţiei serului martor pozitiv, iar citirea finală şi interpretarea rezultatelor să fie efectuată la
48 ore, în conformitate cu prevederile Manualului OIE/2011.
1.33. MORVA
SUPRAVEGHERE
1
Scop: monitorizarea bolii
Supraveghere obligatorie prin
examen clinic, testarea alergică sau
serologică şi post mortem prin
examenul bacteriologic şi
morfopatologic al tuturor animalelor
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Examen clinic
2.Examen alergic
3. Examen serologic prin RFC
(tehnica OIE)
Tipul probelor: sânge condiţionat
pentru exprimare ser sanguin
4. Efectuarea de examene
necropsice, histopatiologice (
85
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă
practică sub supravegherea
medicului veterinar oficial.
2.Medicul veterinar de liberă
practică supervizat de medicul
veterinar oficial
3. Examenele serologice se
efectuează la IDSA sau la LSVSA

suspecte metodele HEA /HEV)
5. Examenele bacteriologice, pe
probe de organe, ţesuturi.
1.34. INFECŢIA CU VIRUSUL WEST NILE
SUPRAVEGHERE
1
I. Supravegherea pasivă
1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date
relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare
şi a altor documente ce însoţesc transporturile de
animale receptive ce provin din alte state membre ale
Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea
animalelor la destinaţie, potrivit prevederilor
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 129/2007
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
6. Notificarea bolii se realizează în baza
prevederilor Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Supravegherea infecţiei cu virus West Nile la animale
se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
2. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul
West Nile la cabaline sunt:
a) ataxie;
b) pareză;
c) paralizia unuia sau mai multor membre;
86
Forma finală în data de 13.04.2012
acreditate pentru aceste investigaţii
4. Examenele se efectuează la
IDSA sau la LSVSA.
5. Examenele bacteriologice se
efectuează la IDSA
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
1. Monitorizarea este efectuată
de medicii veterinari oficiali
din cadrul DSVSA, din LNR
pentru arboviroze din cadrul
IDSA, precum şi din cadrul
ANSVSA.

controalele veterinare şi zootehnice aplicabile d) imobilitate;
comerţului intracomunitar cu anumite animale vii şi e) apatie, somnolenţă sau hiperexcitabilitate;
produse de origine animală.
f) reflex palpebral exacerbat;
2.Observarea stării de sănătate a cabalinelor şi g) depresie;
păsărilor, efectuată de către proprietarii sau h) hiperestezie.
reprezentanţi ai acestora şi raportarea oricăror semne 3. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul
clinice medicilor veterinari de liberă practică West Nile la păsări sunt:
împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, a) apatie;
semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West b) depresie;
Nile.
c) letargie;
d) incoordonare a mişcărilor aripilor;
e) incapacitate de zbor;
f) mişcări de pedalare;
g) paralizie.
4. Se va avea în vedere diagnosticul diferenţial faţă de
următoarele boli: rabie, durină, tetanos, botulism,
hipocalcemie, intoxicaţii cu metale grele, micotoxine.
3. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a
animalelor receptive (cabaline, păsări) cu semne
clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West
Nile, este urmată de prelevarea de probe pentru
clarificarea statusului acestora.
4. Rezultatele pozitive la testarea serologică precum
şi detecţia genomului viral, la animalele receptive
cu semne clinice, confirmă existenţa unui focar de
boală în localitatea respectivă.
3. Probele prelevate de la animalele vii cu semne
clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile,
sunt reprezentate de ser pe coagul şi sânge pe
anticoagulant. Probele de ser vor fi testate pentru
detecţia imunoglobulinelor G (păsări) şi a
imunoglobulinelor M (cabaline). Probele de sânge pe
anticoagulant vor fi testate pentru detecţia genomului
viral prin examen PCR în cazul în care rezultatele
testarilor serologice au avut rezultate pozitive .
Probele care se vor preleva de la cadavre sunt creierul şi
măduva spinării (cabaline) respectiv creier, inimă şi
intestin (păsări). Acestea vor fi testate în direcţia
detecţiei genomului viral prin examen PCR.
87
Forma finală în data de 13.04.2012
2. Probele de ser, sânge pe
anticoagulant şi organele vor fi
expediate, în vederea testării,
la I.D.S.A.

5. În localităţile pentru care s-a dispus notificarea la
O.I.E.- loc.Polizeşti, loc. Esna (jud. Brăila) şi loc.
Nuntaşi (Constanţa), în vederea declarării statusului
de zonă liberă de West Nile, se va proceda la
supravegherea serologică pentru depistarea
imunoglobulinelor M, prin prelevare de probe de la
cabaline, în lunile iunie, august şi octombrie (3
acţiuni). Examenele pot fi efectuate şi pe probe
recoltate pentru supravegherea anemiei infecţioase
ecvine.
În cazul în care la prima acţiune se constată
seroconversie la probele recoltate din localităţile de
mai sus menţionate, statusul localităţii va rămâne
neschimbat şi nu se vor mai recolta probe în lunile
august şi octombrie. Similar se va proceda şi în
cazul celei de a doua acţiuni.
Numărul de probe care va fi prelevat, la fiecare acţiune,
va fi raportat la populaţia de cabaline din localităţile
respective, asigurând o depistare a infecţiei la o
prevalenţă de 5% cu confidenţă de 95%.
1.35 DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD – MD)
88
Forma finală în data de 13.04.2012
Probele vor fi testate la IDSA.
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
1.Supravegherea taurilor şi bivolilor 1. Supravegherea de laborator se realizează Probele sunt recoltate de medicul veterinar
autorizaţi pentru reproducţie.
prin ELISA pentru detecţie de anticorpi de liberă practică imputernicit.
(pentru confirmarea statusului de liber BVD- Examenele de laborator se realizează la
MD în unităţile specializate furnizoare de IDSA.
material seminal), ELISA pentru detecţie
antigen, izolare pe culturi celulare, iar după
caz PCR.
2. Examenele virusologice se efectuează pe 2. Taurii şi bivolii de reproducţie, pozitivi
probe de organe, tampoane nazale, utilizând pentru virusul şi /sau antigenul BVD-MD se
ca metodă alternativă şi PCR.
Examene pentru depistarea virusului sau
antigenului viral:
elimină de la reproducţie.

a) la toţi taurii la autorizare, prin două
examene efectuate la interval de minimum
patru săptămâni pe probe de sânge sau ser
sanguin;
b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează
pentru reproducţie, după vârsta de şase luni,
înainte de livrare, prin două examene
efectuate la interval de minimum patru
săptămâni, pe probe de sânge sau ser
sanguin;
1.36. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Inspecţii efectuate de către autoritatea
competentă în conformitate cu prevederile
art. 7 din Norma sanitară veterinară ce
stabileşte cerinţele de sănătate animală
pentru animalele de acvacultură şi produsele
acestora, precum şi pentru prevenirea şi
controlul anumitor boli ale animalelor
acvatice aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi de către
serviciile de sănătate a animalelor,
conformitate cu prevederile art.10 din
Norma sanitară veterinară aprobată prin
ordinul respectiv.
2. Examinarea populaţiei animalelor
acvatice pentru depistarea bolii clinice,
conform prevederilor art. 10 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în Medicul veterinar de liberă practică
conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
din cadrul DSVSA realizează inspecţiile,
modificările şi completările ulterioare, examinează populaţia animalelor acvatice şi
precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la prelevează probe pentru diagnostic prin
norma sanitară veterinară respectivă. examene de laborator.
Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Examenele de laborator se efectuează la
Norma sanitară veterinară aprobată prin LNR din cadrul IDSA astfel:
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
170/2007, cu modificările şi completările
1. Supraveghere prin izolare de virus în
ulterioare, constau în verificarea registrelor culturi celulare
unităţilor de acvacultură şi realizarea de 2. Diagnostic prin izolare de virus în
examen clinic şi anatomopatologic în scopul culturi celulare cu identificare ulterioară
detectării modificărilor patologice, potrivit prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR.
prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE
a Comisiei din 20 noiembrie 2008 privind
orientări pentru programele de supraveghere
a sănătăţii animale bazate pe evaluarea
riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE a
Consiliului.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B
89
Forma finală în data de 13.04.2012

cazul suspiciunii bolii sau observării
creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în
exploataţiile de salmonide sau în mediul
natural.
pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a)
din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008
şi cu prevederile Ordinului ministrului
agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr.
471/2002 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind planurile de prelevare,
metodele de diagnostic, determinarea şi
confirmarea prezenţei septicemiei
hemoragice virale - SHV - şi necrozei
hematopoetice infecţioase - NHI - la peşti.
3. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare, şi cu
prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.
1.37. NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Inspecţii efectuate de către autoritatea
competentă în conformitate cu prevederile
art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată
prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
170/2007, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi de către serviciile de
sănătate a animalelor, conformitate cu
prevederile art.10 din Norma sanitară
veterinară respectivă.
2. Examinarea populaţiei animalelor
acvatice pentru depistarea bolii clinice,
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în 1. Medicul veterinar de liberă practică
conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul din cadrul DSVSA realizează inspecţiile,
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu examinează populaţia animalelor acvatice şi
modificările şi completările ulterioare, prelevează probe pentru diagnostic prin
precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la examene de laborator.
norma sanitară veterinară respectivă. 2. Examenele de laborator se efectuează la
Inspecţiile efectuate conform art.10 din LNR din cadrul IDSA, astfel:
Norma sanitară veterinară aprobată prin 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. culturi celulare
170/2007, cu modificările şi completările 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în
ulterioare, constau în verificarea registrelor culturi celulare cu identificare ulterioară
unităţilor de acvacultură şi realizarea prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR
examenului clinic şi anatomopatologic în
scopul detectării modificărilor patologice,
90
Forma finală în data de 13.04.2012

conform prevederilor art. 10 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în
cazul suspiciunii bolii sau observării
creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în
exploataţiile de salmonide sau în mediul
natural.
potrivit prevederilor anexei la Decizia
2008/896/CE.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B
pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a)
din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008
şi cu prevederile Ordinului ministrului
agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr.
471/2002.
3. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare, şi cu
prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.
91
Forma finală în data de 13.04.2012

1.38. VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. În unităţile cu risc crescut de răspândire
a bolilor se efectuează inspecţii de către
serviciile de sănătate a animalelor din
cadrul autorităţii competente.
2. În cazul suspiciunii bolii sau observarea
creşterii mortalităţii în exploataţiile de
ciprinide şi/sau în mediul natural se
examinează populaţia animalelor acvatice
şi se prelevează probe pentru diagnostic.
Supraveghere pasivă
Pentru unităţile cu risc mediu şi scăzut, în
cazul suspiciunii bolii sau observarea
creşterii mortalităţii în exploataţiile de
ciprinide şi/sau în mediul natural se
examinează populaţia de animale acvatice
şi se prelevează probe pentru diagnostic.
1.39. BOALA CU VIRUSUL HERPES KOI
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Prelevarea probelor se efectuează în 1. Medicul veterinar de liberă practică
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează
a) din Norma sanitară veterinară aprobată populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe
prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. pentru diagnostic prin examene de laborator.
25/2008.
2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din
2.Notificarea imediată a apariţiei ori a cadrul IDSA, astfel:
suspiciunii de boală se face în conformitate 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi
cu prevederile Ordinului preşedintelui celulare;
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi
completările ulterioare.
celulare cu identificare ulterioară prin teste
ELISA, IF, neutralizare, PCR şi secvenţiere.
Prelevarea si notificarea se realizezaza ca şi
în cazul supravegherii active.
92
Forma finală în data de 13.04.2012
Precizările de execuţie sunt aceleaşi ca în cazul
supravegherii active.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în 1. Medicul veterinar de liberă practică
conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui din cadrul DSVSA realizează inspecţiile,
ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi examinează populaţia animalelor acvatice şi

1. Inspecţii efectuate de către autoritatea
competentă în conformitate cu prevederile art.
7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007,
cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi de către serviciile de sănătate a
animalelor, conformitate cu prevederile art.10
din Norma sanitară veterinară respectivă.
2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice
pentru depistarea bolii clinice, conform
prevederilor art. 10 din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi
completările ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în
cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii
mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile
de crap sau în mediul natural.
completările ulterioare, precum şi cu partea B a
anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.
Inspecţiile efectuate conform art.10 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, constau în
verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi
realizarea examenului clinic şi anatomopatologic în
scopul detectării modificărilor patologice, potrivit
prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE.
2. Se prelevează probe de organe interne: rinichi,
splină, hepatopancreas şi branhii. O probă este
constituită din organele de la 2 exemplare de peşte
pentru izolare de virus şi de la 5 exemplare de peşte
pentru PCR.
3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008 cu modificările şi completările ulterioare,
şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 la Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi
completările ulterioare.
1.40. NECROZA PANCREATICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei
creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în
mediul natural se examinează populaţia de
salmonide şi se prelevează probe pentru
93
Forma finală în data de 13.04.2012
prelevează probe pentru diagnostic prin
examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la
LNR din cadrul IDSA astfel:
2.1. Supraveghere prin PCR;
2.2. Diagnostic prin detecţie de virus prin
PCR, secvenţiere şi IF.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Prelevarea probelor se efectuează în 1. Medicul veterinar de liberă practică
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial
pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din cadrul DSVSA examinează populaţia
din Norma sanitară veterinară aprobată prin animalelor acvatice şi prelevează probe
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, pentru diagnostic prin examene de laborator.
iar examenul de laborator în conformitate cu 2. Examenele de laborator se efectuează la
Ordinului ministrului agriculturii, LNR din cadrul IDSA astfel:

diagnostic. alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 şi
concomitent cu bolile SHV şi NHI.
94
Forma finală în data de 13.04.2012
2.1. Supraveghere prin izolare de virus în
culturi celulare.
2.2. Diagnostic prin izolare de virus în
culturi celulare cu identificare ulterioară
prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR.

1.41. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei
creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în
mediul natural se examinează populaţia de
salmonide şi se prelevează probe pentru
diagnostic.
1.42. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii
Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii,
sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau
în mediul natural.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul
apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural
conform art.29 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr.
170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Prelevarea probelor pentru diagnostic 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
în cazul suspiciunii sau observării şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
creşterii mortalităţii în toate examinează populaţia animalelor acvatice,
exploataţiile de salmonide şi mediul prelevează probe pentru diagnostic prin examene de
natural, conform Cap. IX lit. B pct. 2, laborator.
pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
Norma sanitară veterinară aprobată prin şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. supraveghere şi diagnostic prin examen
25/2008.
bacteriologic;
3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul
IDSA.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul 1. Medicul veterinar de liberă practică
suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în împuternicit şi/sau medicul veterinar
toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, oficial din cadrul DSVSA examinează
se realizează conform prevederilor Cap. IX lit. B populaţia animalelor acvatice şi
pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din prelevează probe pentru diagnostic prin
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul examene de laborator.
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
2. Examenele de laborator se efectuează
2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu la LNR din cadrul IDSA astfel:
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 2.1. Supraveghere prin izolare de virus
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, în culturi celulare;
şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul culturi celulare cu identificare ulterioară
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu prin PCR şi secvenţiere.
modificările şi completările ulterioare .
95
Forma finală în data de 13.04.2012

1.43. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii
Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii
bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în
exploataţii sau în mediul natural.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul
apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei
creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în
mediul natural,
conform art. 29 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA
nr. 170/2007, cu modificările şi completările
ulterioare.
1.44. ANEMIA INFECŢIOASĂ A SOMONULUI
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau
observării creşterii mortalităţii în exploataţii şi în mediul natural,
se realizează similar specificaţiilor prevăzute în Cap. IX lit. B
pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
96
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA examinează
populaţia animalelor acvatice şi
prelevează probe pentru
diagnostic prin examene de
laborator.
2. Examenele de laborator se
efectuează la LSVSA judeţene
şi/sau după caz la LNR din
cadrul IDSA, astfel:
2.1. Supraveghere prin examen
histopatologic;
2.2. Diagnostic prin examen
microscopic direct, examen
histopatologic, examen
micologic;
3. Confirmarea bolii la LNR
din cadrul IDSA.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în 1. Medicul veterinar de liberă practică
conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară împuternicit şi/sau medicul veterinar
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui oficial din cadrul DSVSA realizează

1. Inspecţii efectuate de către autoritatea
competentă în conformitate cu prevederile
art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată
prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
170/2007, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi de către serviciile de
sănătate a animalelor, conformitate cu
prevederile art.10 din Norma sanitară
veterinară respectivă.
2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice
pentru depistarea bolii clinice, conform
prevederilor art. 10 din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în
cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii
mortalităţii în timpul inspecţiei în
exploataţiile de salmonide sau în mediul
natural.
ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi cu partea B a
anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară
respectivă.
Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, constau în
verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi
realizarea examenului clinic şi anatomopatologic
în scopul detectării modificărilor patologice,
potrivit prevederilor anexei la Decizia
2008/896/CE.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2,
pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
3. Notificarea bolii se realizează în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.
1.45. GIRODACTILAZA -INFESTAŢIA CU GYRODACTYLUS SALARIS
Scop: Supravegherea bolii
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
97
Forma finală în data de 13.04.2012
inspecţiile, examinează populaţia
animalelor acvatice şi prelevează probe
pentru diagnostic prin examene de
laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează
la LNR din cadrul IDSA astfel:
2.1. Supraveghere prin izolare de virus
în culturi celulare, PCR;
2.2. Diagnostic prin izolare de virus în
culturi celulare cu identificare
ulterioară prin IF, PCR şi secvenţiere;
sau,
2.3.Detecţie virus prin IF în amprente
tesut şi PCR .
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în 1. Medicul veterinar de liberă
cazul suspiciunii sau observării creşterii practică împuternicit şi/sau
3

Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în
exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de
salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.
mortalităţii în toate exploataţiile şi în
mediul natural, se realizează prin
recoltarea de exemplare vii ce vor fi
conservate în alcool 96°; în cazul
exemplarelor mari de peşte se vor recolta
înotătoarele.
2. Notificarea bolii se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
1.46. BONAMIOZA -INFECŢIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECŢIA CU BONAMIA EXITIOSA
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
1. Notificarea imediată, obligatorie a
Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori
suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a
mortalităţii în exploataţii sau în mediul
natural.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul
apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei
creşteri a mortalităţii în exploataţiile de
moluşte bivalve sau în mediul natural,
conform art. 29 din Norma sanitară veterinară
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit.
c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată
prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea
Normei sanitare veterinare ce stabileşte planurile pentru
prelevarea probelor şi metodele de diagnostic pentru detectarea şi
confirmarea prezenţei bonamiozei (Bonamia ostreae) şi
marteiliozei (Marteilia refringens) la moluşte.
2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările şi modificările ulterioare, şi cu prevederile art. 26,
28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi
98
Forma finală în data de 13.04.2012
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA examinează
populaţia animalelor acvatice,
prelevează probe pentru
diagnostic prin examene de
laborator.
2. Examenele de laborator se
efectuează la LSVSA şi/sau după
caz, LNR din cadrul IDSA,
astfel: supraveghere si diagnostic
prin examen microscopic direct şi
examen morfometric.
3. Confirmarea bolii se realizează
la LNR din cadrul IDSA.
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA examinează
populaţia animalelor acvatice,
prelevează probe pentru
diagnostic prin examene de
laborator.
2. Examenele se efectuează la
LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere şi diagnostic prin
examen microscopic în amprente
ţesut şi examen histopatologic.

aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA completările ulterioare.
nr. 170/2007, cu modificările şi completările
ulterioare.
1.47. HAPLOSPORIDIOZA
1.48. PERKINSOZA - INFECŢIA CU PERKINSUS MARINUS şi PERKINSUS OLSENI
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
1. Notificarea imediată, obligatorie a
Autorităţii Competente în cazul a
apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a
oricarei creşteri a mortalităţii în
exploataţii sau în mediul natural.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în
cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a
oricarei creşteri a mortalităţii în
exploataţiile de moluşte bivalve sau în
mediul natural, conform art. 29 din
Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
170/2007, cu modificările şi
completările ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în 1. Medicul veterinar de liberă
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) practică împuternicit şi/sau
şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin medicul veterinar oficial din
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
cadrul DSVSA examinează
2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile populaţia animalelor acvatice,
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările şi prelevează probe pentru
completările şi modificările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 diagnostic
din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui laborator.
prin examene de
ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Examenele se efectuează la LNR
din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere şi diagnostic prin
cultivare în mediu tioglicolat,
examen histopatologic.
99
Forma finală în data de 13.04.2012

1.49. MARTEILIOZA - INFECŢIA CU MARTEILIA REFRINGENS
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Inspecţii efectuate de către autoritatea
competentă în conformitate cu
prevederile art. 7 din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare,
precum şi de către serviciile de sănătate a
animalelor, conformitate cu prevederile
art.10 din Norma sanitară veterinară
respectivă.
2. Examinarea populaţiei animalelor de
acvacultură din exploataţiile de moluşte
bivalve sau în populaţiile sălbatice pentru
depistarea unei boli clinice, conform art.
10 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi
completările ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic
în cazul suspiciunii bolii sau a observării
creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei
în exploataţiile de moluşte bivalve sau/şi
în mediul natural.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară
respectivă.
Inspecţiile efectuate conform art 10 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA constau în verificarea
registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi
anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice.
2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d)
şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006.
3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările
modificările şi ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
100
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA examinează
populaţia animalelor acvatice,
prelevează probe pentru
diagnostic prin examene de
laborator.
2. Examenele se efectuează la
LNR din cadrul IDSA astfel:
2.1. Supraveghere prin examen
microscopic în amprente ţesut,
examen histopatologic.
2.2. Diagnostic prin examen
microscopic în amprente ţesut,
examen histopatologic şi PCR.

1.50. MICROCITOZA - INFECŢIA CU MICROCYTOS MACKINI
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
101
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
Scop:Supravegherea bolii
1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în 1. Medicul veterinar de liberă
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi practică împuternicit şi/sau
Supraveghere pasivă
e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul medicul veterinar oficial din
1. Notificarea imediată, obligatorie a preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
cadrul DSVSA examinează
autorităţii competente în cazul a apariţiei 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile populaţia animalelor acvatice,
ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi prelevează probe pentru
a mortalităţii în exploataţii sau în mediul completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma diagnostic prin examene de
natural.
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA laborator.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
2. Examenele se efectuează la
cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a
LNR din cadrul IDSA, astfel:
oricarei creşteri a mortalităţii în
2.1. Supraveghere prin examen
exploataţiile de moluşte bivalve sau în
histopatologic.
mediul natural, conform art. 29 din
2.2 Diagnostic prin, examen
Norma sanitară veterinară aprobată prin
histopatologic, examen
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
microscopic în amprente ţesut.
170/2007, cu modificările şi
completările ulterioare.
1.51. SINDROMUL TAURA - LA CRUSTACEE
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Scop:Supravegherea bolii
1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se 1. Medicul veterinar de liberă
Supraveghere pasivă
efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX practică împuternicit şi/sau medicul
lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) veterinar oficial din cadrul DSVSA
1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente din Norma sanitară veterinară aprobată prin examinează populaţia animalelor
în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. acvatice, prelevează probe pentru
creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate diagnostic prin examene de
2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA laborator.
3

olii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de nr. 79/2008, cu modificările şi completările 2. Examenele se efectuează la LNR din
crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din cadrul IDSA, astfel:
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul 2.1. Supraveghere prin examen
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu histopatologic.
completările ulterioare.
modificările şi completările ulterioare. 2.2. Diagnostic prin, examen
histopatologic şi PCR.
1.52. BOALA “CAP GALBEN”- LA CRUSTACEE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente
în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei
creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a
bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de
crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi
completările ulterioare.
1.53. BOALA PETELOR ALBE - LA CRUSTACEE
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se 1. Medicul veterinar de liberă
efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX practică împuternicit şi/sau medicul
lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) veterinar oficial din cadrul DSVSA
din Norma sanitară veterinară aprobată prin examinează populaţia animalelor
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. acvatice, prelevează probe pentru
2. Notificarea bolii se realizează în conformitate diagnostic
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA laborator.
prin examene de
nr. 79/2008, cu modificările şi completările 2. Examenele se efectuează la LNR din
ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din cadrul IDSA, astfel:
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul 2.1. Supraveghere prin examen
preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu histopatologic.
modificările şi completările ulterioare. 2.2. Diagnostic prin examen
histopatologic şi PCR.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
102
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3

Scop: Supravegherea bolii
1. Prelevarea probelor şi examenul de 1. Medicul veterinar de liberă practică
laborator se efectuează în conformitate cu împuternicit şi/sau medicul veterinar
Supraveghere pasivă
Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi oficial din cadrul DSVSA examinează
1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară populaţia animalelor acvatice,
cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a aprobată prin Ordinul preşedintelui prelevează probe pentru diagnostic prin
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.
ANSVSA nr. 25/2008.
examene de laborator.
2. Efectuarea anchetei epizootologice. în caz de suspiciune a 2. Notificarea bolii se realizează în 2. Examenele se efectuează la LNR din
bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de conformitate cu prevederile Ordinului cadrul IDSA, astfel:
crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu 2.1. Supraveghere prin examen
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui modificările şi completările ulterioare, şi cu histopatologic.
ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară 2.2 Diagnostic prin, examen
ulterioare.
veterinară aprobată prin Ordinul histopatologic şi PCR.
preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.
1.54. ACARAPIOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În caz de suspiciune supraveghere
prin diagnostic de laborator.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Probele pentru examenele de laborator se constituie 1. Medicul veterinar de liberă practică
din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de pe si/sau medicul veterinar oficial din
suprafaţa fagurelui.
cadrul
2. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. DSVSA şi/sau IDSA.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu 2. Examenele se efectuează la LSVSA
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. şi/sau după caz, la LNR din cadrul
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. IDSA, astfel :
2.1. examen microscopic direct de
evidenţiere a parazitului in traheile
toracice, la LSVSA;
2.2. examen microscopic de identificare
a endoparazitului Acarapis woodi
(metoda disecţiei), la IDSA.
103
Forma finală în data de 13.04.2012

1.55. LOCA AMERICANĂ
propunere Turiac Iulia, dupa discutii cu IDSA (Chioveanu G.)
Motivarea completarii: NU toate laboratoarele judetene pot lucra probele in vederea diagnosticului loci americane.
104
Forma finală în data de 13.04.2012

Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Supravegherea clinică şi
anatomopatologică a puietului.
2. Supravegherea prin examene de
laborator, iar în caz de necesitate
diagnostic complet de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică
a puietului căpăcit, în perioada aprilie -
septembrie la:
a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor
"pepiniere mătci";
b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;
c) primăvara după iernat şi toamna după
stupăritul pastoral;
d) la schimbarea vetrei stupinei;
3. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20
cm 2 /probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii
întregi pot conţine şi rezervă de hrană (miere
căpăcită).
4. Pentru probele pozitive, diagnosticul de
loca americană se confirmă la IDSA.
5. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
105
Forma finală în data de 13.04.2012
1. Medicul veterinar de liberă practică şi
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau
la LNR din cadrul IDSA, astfel:
2.1. pentru supraveghere - examen AP şi
microscopic direct (bacterioscopic);
2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic
şi PCR convenţional.

1.56. LOCA EUROPEANĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În caz de suspiciune, supraveghere
prin diagnostic de laborator.
1.57. NOSEMOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Supravegherea clinică şi
anatomopatologică a albinelor
lucrătoare.
2. Supravegherea prin examene de
laborator, iar în caz de necesitate
diagnostic complet de laborator.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
2. Probele pentru examenele de laborator se constituie
din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm 2 /probă, fagure cu
puiet necăpăcit şi căpăcit.
3. Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă
europeană se confirmă la IDSA.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
106
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă
practică şi/sau medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA şi/sau
IDSA.
2. Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau la LNR din cadrul
IDSA, astfel: examen AP şi
bacteriologic
diagnostic.
complet, pentru
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către 1. Medicul veterinar de liberă practică şi
DSVSA.
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică a şi/sau IDSA.
albinelor lucratoare, în perioada februarie – 2. Examenele se efectuează la LSVSA
octombrie la:
şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA,
a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere astfel:
mătci";
2.1. pentru supraveghere - examen
b) 5% din coloniile stupinelor de producţie, microscopic de evidenţiere a sporilor
c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul Nosema sp.
pastoral;
2.2. pentru diagnostic - examen AP şi
d) la schimbarea vetrei stupinei;
microscopic de determinare a numărului de
3. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte,
spori de Nosema sp.

ecoltate de la urdiniş.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
107
Forma finală în data de 13.04.2012

1.58. VARROOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1.Supravegherea clinică şi
anatomopatologică a albinelor lucrătoare,
trântorilor şi puietului căpăcit.
2. Supravegherea prin examene de laborator,
iar în caz de necesitate diagnostic complet
de laborator.
1.59. TROPILELAPSOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop:Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
In caz de suspiciune supraveghere prin
diagnostic de laborator.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a 1. Medicul veterinar de liberă
albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit, practică şi medicul veterinar oficial
în perioada martie – octombrie, la:
din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.
a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere 2. Examenele se efectuează la
mătci;
LSVSA şi/sau după caz, la LNR din
b) 5% din coloniile stupinelor de producţie; cadrul IDSA astfel:
c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul 2.1. pentru supraveghere - examen
pastoral;
microscopic de evidenţiere a
d) la schimbarea vetrei stupinei.
ectoparazitului Varroa destructor;
2. Examenele de laborator se efectuează din 25 2.2. pentru diagnostic - examen AP
g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de şi microscopic de determinare a
minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit
de trântor şi/sau albină lucrătoare.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
nivelului infestaţiei.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către 1. Medicul veterinar de liberă
DSVSA.
practică şi/sau medicul veterinar
2.Examenele de laborator se efectuează pe probe de oficial din cadrul DSVSA şi/sau
figure cu puiet recoltate pentru varrooză.
IDSA.
3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la 2. Examenele se efectuează la
IDSA.
LSVSA şi/sau după caz, la LNR din
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu cadrul IDSA, astfel: pentru
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. supraveghere şi diagnostic - examen
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. AP şi microscopic de evidenţiere a
108
Forma finală în data de 13.04.2012

109
Forma finală în data de 13.04.2012
parazitului şi determinarea nivelului
infestaţiei.

1.60. ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În caz de suspiciune supraveghere prin
diagnostic de laborator.
1.61. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei
creşteri a mortalităţii în exploataţii se
prelevează probe pentru diagnostic complet
de laborator.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către 1. Medicul veterinar de liberă
DSVSA.
practică şi/sau medicul veterinar
2.Examenele de laborator se efectuează pe probe oficial din cadrul DSVSA şi/sau
recoltate pentru varrooză.
IDSA.
3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la 2. Examenele se efectuează la
IDSA.
LSVSA şi/sau după caz, la LNR din
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu cadrul IDSA, astfel: pentru
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. supraveghere şi diagnostic - examen
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. AP şi microscopic de identificare a
parazitului.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către 1. Medicul veterinar de liberă
DSVSA.
practică şi/sau medicul veterinar
2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: oficial din cadrul DSVSA şi/sau
a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- IDSA.
20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă; 2. Examenele se efectuează la LNR
b) 0, 25 gr. ouă.
din cadrul IDSA, astfel:
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile 2.1. pentru supraveghere - examen
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu microscopic direct de evidenţiere a
modificările şi completările ulterioare.
cristaleleor poliedrice;
2.2. pentru diagnostic – examen
anatomopatologic, microscopic şi
histopatologic de identificare a
cristalelor specifice virusului
Borellina bombycis.
110
Forma finală în data de 13.04.2012

1.62. FLAŞERIA VIERMILOR DE MĂTASE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei
creşteri a mortalităţii în exploataţii se
prelevează probe pentru diagnostic complet
de laborator.
1.63. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE
SUPRAVEGHERE
1
Scop:Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei
creşteri a mortalităţii în exploataţii se
prelevează probe pentru diagnostic
complet de laborator.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către 1. Medicul veterinar de liberă
DSVSA.
practică şi/sau medicul veterinar
2. Probele pentru examenele de laborator se constituie oficial din cadrul DSVSA şi/sau
din:
IDSA.
a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 2. Examenele se efectuează la
15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V;
LNR din cadrul IDSA, astfel:
b) 0, 25 gr. ouă.
2.1. pentru supraveghere - examen
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anatomopatologic şi
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu bacterioscopic;
modificările şi completările ulterioare.
2.2. pentru diagnostic - examen
anatomopatologic şi bacteriologic
complet.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către 1. Medicul veterinar de liberă
DSVSA.
practică şi/sau medicul veterinar
2. Probele pentru examenele de laborator se constituie oficial din cadrul DSVSA şi/sau
din:
IDSA.
2.1.) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III 2. Examenele se efectuează la LNR
sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi din cadrul IDSA, astfel:
vii/ probă;
2.1. pentru supraveghere - examen
2.2.) 0, 25 gr. ouă.
anatomopatologic şi microscopic de
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile evidenţiere a sporilor de Nosema
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu bombycis;
modificările şi completările ulterioare.
2.2. pentru diagnostic - examen
111
Forma finală în data de 13.04.2012

1.64. MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE
SUPRAVEGHERE
1
Scop:Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei
creşteri a mortalităţii în exploataţii se
prelevează probe pentru diagnostic
complet de laborator.
1.65 Agalaxia contagioasă
anatomopatologic şi microscopic de
determinare a numărului de spori
Nosema bombycis.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către 1. Medicul veterinar de liberă
DSVSA.
practică şi/sau medicul veterinar
2. Probele pentru examenele de laborator se constituie oficial din cadrul DSVSA şi/sau
din:
IDSA.
2.1.) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III 2. Examenele se efectuează la LNR
sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V;
din cadrul IDSA, astfel:
2.2.) 0, 25 gr. ouă.
2.1. pentru supraveghere - examen
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anatomopatologic şi microscopic
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu direct;
modificările şi completările ulterioare.
2.2. pentru diagnostic - examen
anatomopatologic
complet.
şi micologic
Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului nr. 91/68/CEE privind condiţiile de
sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul nr.
290/2006, cu modificările ulterioare.
I. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere şi reproducţie
Supraveghere pasivă
Ovinele de creştere şi reproducţie pentru export sau comerţ intracomunitar, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să
112
Forma finală în data de 13.04.2012

îndeplinească, următoarele condiţii:
a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:
b) agalaxia contagioasă nu a fost diagnosticată clinic în ultimele 6 luni;
c) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că
cerinţele de la pct. (b) nu au fost îndeplinite;
d) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate
comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevazute la pct. (b).
1.66 Limfadenita cazeoasă
Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului nr. 91/68/CEE privind condiţiile de
sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul nr.
290/2006, cu modificările ulterioare.
I. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere şi reproducţie
Supraveghere pasivă
Ovinele de creştere şi reproducţie pentru export sau comerţ intracomunitar, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să
îndeplinească, următoarele condiţii:
a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:
b) limfadenita cazeoasă nu a fost diagnosticată clinic în ultimele 12 luni;
c) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că
cerinţele de la pct. (b) nu au fost îndeplinite;
d) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate
comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevazute la pct. (b).
1.67 Adenomatoza pulmonară
Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului nr. 91/68/CEE privind condiţiile de
sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul nr.
290/2006, cu modificările ulterioare.
113
Forma finală în data de 13.04.2012

I. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere şi reproducţie
Supraveghere pasivă
1. Ovinele de creştere şi reproducţie pentru export sau comerţ intracomunitar, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să
îndeplinească, următoarele condiţii:
a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:
b) adenomatoza pulmonară nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani;
c) totuşi, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu adenomatoza pulmonară au fost tăiate şi animalele care
au rămas în exploataţie au reacţionat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare;
d) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că
cerinţele de la pct. (b) nu au fost îndeplinite;
e) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate
comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevazute la pct. (b).
2. Costurile programului de control pentru adenomatoza pulmonară în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul
importului, exportului, comerţului intracomunitar este suportat de către deţinătorul de animale.
SECŢIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL LA BOLI TUMORALE
2.1. ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ŞI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supraveghere în scopul identificării
riscului apariţiei bolilor tumorale la om.
Monitorizarea datelor relevante despre boală.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
1. Supraveghere prin examen morfopatologic în 1. Se efectuează examene anatomopatologice şi Recoltarea, ambalarea şi
114
Forma finală în data de 13.04.2012

abator şi trimiterea de probe provenite de la
carcasele la care s-au depistat modificări
tumorale.
2.O atenţie deosebită se va acorda următoarelor
boli tumorale induse viral:
a) boala Marek;
b) leucoze aviare.
citohistopatologice.
Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA,
sectia de morfopatologie, şi anume: HE, HEA,
Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, AA-PaS,
Van Gieson etc., după caz.
2. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de
Cancer la Animale se face pe baza confirmării
diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.
2.2. ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCŢIE ŞI CARNASIERE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: Supraveghere în scopul identificării
riscului apariţiei bolilor tumorale la om.
Monitorizarea datelor relevante despre
boală.
1. Se vor avea în vedere leucozele,
leucemiile, limfoamele, adenomatoza
pulmonară a oilor şi caprelor şi alte boli
tumorale ale mamiferelor de producţie
induse de retrovirusuri, precum şi
carcinoamele de glandă mamară şi alte
tumori în cazul carnasierelor.
2. Supraveghere prin examene morfoclinice
şi morfopatologice post-operator sau postmortem
pentru animalele în vârstă de peste
6 luni, având în vedere posibila interrelaţie
om - animal, animal - om în apariţia bolilor
leucemice şi a altor boli tumorale cu
etiologie virală.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA
1. Se efectuează examene anatomopatologice şi
citohistopatologice.
Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, sectia de
morfopatologie, şi anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori,
Albastru de toluidina, AA-PaS, Van Gieson etc., după caz.
2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la
fiecare LSVSA şi IDSA.
3. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la
animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA,
secţia de morfopatologie.
115
Forma finală în data de 13.04.2012
transportul probelor de
suspiciuni de boli tumorale
la păsări se face de către
medicul veterinar de la
unităţile avicole, medicul
veterinar de liberă practică
împuternicit sau medicul
veterinar oficial din
circumscripţia sanitar –
veterinară zonală. Probele
sunt trimise la LSVSA
şi/sau IDSA.
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
Recoltarea, ambalarea şi
transportul probelor de
suspiciuni de tumori
provenite de la carnasiere
se realizează de către
medicul veterinar clinician,
medicul veterinar de liberă
practică împuternicit sau
medicul veterinar de liberă
practică din cabinetele
medicale veterinare.
Probele sunt trimise la
LSVSA şi/sau IDSA.
Pentru probele de
suspiciuni de tumori

3. 1. LEPTOSPIROZA
SECŢIUNEA 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE
ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ANIMALE
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Monitorizarea datelor relevante despre boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA .
Supraveghere activă
I. La bovine:
1. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de
7- 9 serotipuri la:
a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi
ulterior o dată pe an;
b) 10 % din numărul de animale dinexploataţiile
1. Examenele se efectuează pe probele de sânge
recoltate pentru supravegherea brucelozei.
2. Setul de 9 serotipuri de Leptospira spp.:
a) pomona;
b) icterohaemorrhagiae;
c) canicola;
d) wolffi;
e) hardjo;
116
Forma finală în data de 13.04.2012
provenite de la animale de
reproducţie, recoltarea
ambalarea şi transportul se
face de către medicul
veterinar de liberă practică
împuternicit, medicul
veterinar de abator sau sau
medicul veterinar oficial
din circumscripţia sanitar –
veterinară zonală, după
caz.
Probele sunt trimise la
LSVSA şi/sau IDSA.
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
Medici veterinari oficiali din
cadrul DSVSA.
Probele sunt recoltate de
medici veterinari de liberă
practică.
Prelevările de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.

înregistrate/autorizate unde au fost declarate focare
de boală în ultimii 5 ani; sub 100 de animale se
examinează cel puţin pînă la 10 probe;
c) 10% din numărul de animale în cazurile de
vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile
înainte de livrare; sub 100 de animale se examinează
cel puţin pînă la 10 probe;
d) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la
suspiciunea de infecţie leptospirică;
e) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la
14-21 zile de la producerea avortului;
f) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar
postvaccinal.
2. Examinarea morfopatologică a avortonilor în cazul
înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se
suspicionează boala.
3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi
urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi,
post mortem şi probe de ficat, rinichi, creer, lichid
pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea
efectuării examenului bacteriologic.
f) grippothyphosa;
g) australis;
h) autumnalis;
i) bataviae.
3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira spp. pentru
bovine din import/comerţ intracomunitar:
a) pomona;
b) ichterohaemorrhagiae;
c) canicola;
d) wolffi;
e) hardjo;
f) ballum;
g) sejroe;
h) bataviae;
i) australis;
j) grippothyphosa;
k) autumnalis.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile anexei nr. 1 la Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
Se efectuează examene histopatologice,
metoda HEA, metoda Levaditti, pe probe de
ficat şi rinichi.
Probele prelevate în vederea efectuării
examenului bacteriologic vor fi trimise la
laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la
prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi
transportate în recipiente sterile, în condiţii
de refrigerare, pentru a prevenii instalarea
fenomenelor de autoliză.
117
Forma finală în data de 13.04.2012
Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau după caz la
LNR din cadrul IDSA
Prelevarile de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau după caz la
LNR din cadrul IDSA
Prelevarile de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează ca
activitate de referinţă la
LNR din cadrul IDSA

II. La cabaline:
1. Examen clinic şi anatomopatologic a
cabalinelor în zonele în care:
a) există antecedente de boală;
b) s-a diagnosticat recent boala.
2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de
6 serotipuri:
a) armăsarilor reproducători din staţiunile
temporare şi permanente de montă, a celor din
herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice,
circuri, alte unităţi specializate, exploataţia
nonprofesională;
b) 10% din numărul de animale/localităţile unde
au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani,
sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă
la 10 probe;
c) 10% din numărul de animale în cazurile de
vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30
zile înainte de livrare, sub 100 de animale se
examinează cel puţin pînă la 10 probe;
d) cabalinele care prezintă semne clinice ce
conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică.
e) în cazurile de avort, pe probe de sânge
prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului
f) la cerere, pentru determinarea statusului
imunitar postvaccinal.
3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi
în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate
când se suspicionează boala.
4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de
sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de
ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat,
1. Setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.:
a) pomona;
b) icterohaemorrhagiae;
c) canicola;
d) hardjo;
e) grippothyphosa;
f) australis.
2. Pentru cabalinele introduse prin import/comerţ
intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca
pentru bovinele din import/comerţ intracomunitar;
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
Se efectuează examene histopatologice, metoda
HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi rinichi.
Probele prelevate în vederea efectuării examenului
bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai
scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort
118
Forma finală în data de 13.04.2012
Medicul veterinar de liberă
practică
Probele sunt recoltate de
medici veterinari de liberă
practică.
Prelevarile de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau după caz la
LNR din cadrul IDSA
Prelevarile de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau după caz la
LNR din cadrul IDSA
Prelevările de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.

inichi, creer, lichid pericardic şi peritoneal de la
avortoni, în vederea efectuării examenului
bacteriologic.
III. La porcine
1. Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în
care:
a) există antecedente de boală;
b) s-a diagnosticat recent boala.
2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de
6 serotipuri la:
a) 10 % din vierii (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric,
de două ori pe an, în efectivele mai mari de 100 de
animale; sub 100 animale se examinează cel puţin pînă la
10 probe;
b) 10 % din scroafele şi scrofiţele existente în efectivele
mai mari de 100 de animale; sub 100 de animale se
examinează cel puţin pînă la 10 probe;
c) 10 % din porcinele de reproducţie în cazurile de
vânzare – cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile
înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează cel
puţin pînă la 10 probe.
d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări
artificiale sau pentru monta naturală;
e) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la
suspiciunea de infecţie leptospirică;
f) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la
14-21 zile de la producerea avortului;
g) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar
postvaccinal.
şi/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în
condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea
fenomenelor de autoliză.
1. Setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.:
a) pomona;
b) icterohaemorrhagiae;
c) canicola;
d) hardjo;
e) grippothyphosa;
f) australis.
2. Pentru suinele introduse prin import/comerţ
intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca
pentru bovinele din import/comerţ intracomunitar;
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
119
Forma finală în data de 13.04.2012
Examenele se efectuează ca
activitate de referinţă la
LNR din cadrul IDSA.
Medicul veterinar de liberă
practică
Probele sunt recoltate de
medici veterinari de liberă
practică.
Prelevările de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau, după caz, la
LNR din cadrul IDSA

Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în cazul
înregistrării de pierderi prin mortalitate la purcei, când
se suspicionează boala.
3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi
urină de la animalele în viaţă ,probe de ficat, rinichi,
post mortem şi probe de ficat, rinichi, creer, lichid
pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea
efectuării examenului bacteriologic.
IV. La câini
1.Examenele serologice se efectuează la cerere,
prin RMA cu setul de 4 serotipuri: pomona,
ichterohaemorrhagiae, canicola şi sejroe.
2. Examinarea morfopatologică în cazul
înregistrării de pierderi prin mortalitate, când se
suspicionează boala.
3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de
sânge şi urină de la animalele în viaţă sau probe
de ficat şi rinichi, post mortem, în vederea
efectuării examenului bacteriologic.
INSPECŢIE ABATOR
I. ANIMALE VII - bovinele, cabalinele,
porcinele se supun inspecţiei ante- şi post -
mortem.
II. CARNEA ŞI ORGANELE
În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii,
se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la
animalele tăiate, pentru examen histopatologic
prin metoda HEA, metoda Levaditti.
Se efectuează examene histopatologice, metoda
HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.
Probele prelevate în vederea efectuării examenului
bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai
scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort
şi/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în
condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea
fenomenelor de autoliză.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile anexei nr. 1 la Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
Se efectuează examene histopatologice,
metoda HEA, metoda Levaditti, pe probe de
ficat şi rinichi.
Probele prelevate în vederea efectuării
examenului bacteriologic vor fi trimise la
laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la
prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi
transportate în recipiente sterile, în condiţii
de refrigerare, pentru a preveni instalarea
fenomenelor de autoliză.
III. MĂSURI:
1. Carnea şi organele se confiscă în totalitate, Notificarea bolii se face în conformitate cu
120
Forma finală în data de 13.04.2012
Prelevările de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau după caz la
LNR din cadrul IDSA
Prelevările de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Probele sunt recoltate de
medici veterinari de liberă
practică.
Prelevările de probe în caz de
suspiciune se fac în prezenţa
medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau, după caz, la
LNR din cadrul IDSA.
Prelevările de probe în caz de
suspiciune se recoltează de
medicul veterinar oficial.
Carnea şi organele se confiscă
în cazul suspiciunii sau

precum şi carcasele icterice, marasmatice sau cu
modificări importante ale musculaturii.
2. Grăsimea se dă în consum după topire.
3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se
livrează după 14 zile.
3.2. FEBRA Q
SUPRAVEGHERE
1
Supraveghere pasivă:
1.Monitorizarea datelor relevante despre boală.
2. În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen
serologic, bacteriologic şi morfopatologic.
Supraveghere activă:
1.Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor
şi caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu
diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-
21 zile.
2 Pentru confirmare se aplică precizările tehnice din
coloana nr. 2.
prevederile anexei nr. 1 la Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
2. Se efectuează examen morfopatologic, necropsic,
metoda Romanowsky-Giemsa sau Lillie-Pasternack
pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi,
miocard, placentă.
A. Pentru confirmare în efectivele de bovine:
1. se prelevează probe în scopul testării PCR, după
cum urmează:
i) de la un număr de minimum 6 bovine cu
respectarea proporţiei de 3 multipare şi 3 primipare
din efectivul de bovine ce au avortat în urmă cu 15
zile şi mai puţin de 4 luni în urmă se prelevează
probe de sânge în scop de testare serologică prin
ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din
izolatele de Coxiella de la rumegătoare;
ii) de la bovine cu afecţiuni de reproducţie cum ar fi
retenţii placentare, metrite exprimate în ultimele 4
luni, se prelevează probe de sânge în scop de testare
serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen
preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare.,
pentru a atinge număul de animale testate la 6 probe
121
Forma finală în data de 13.04.2012
confirmarii boli de medicul
veterinar oficial.
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
Procedura de supraveghere
este efectuată de fermierii şi
muncitorii implicaţi zilnic în
relaţia cu animalele, medicii
veterinari de liberă practică
organizaţi conform legii, ce
au obligaţia să raporteze
orice caz de îmbolnăvire.
Probele pentru confirmare se
recoltează de către medicii
veterinari oficiali şi se trimit
la LSVSA şi/sau LNR din
cadrul IDSA, după caz.

în total.
2. de la animale ce nu prezintă afecţiuni de
reproducţie se prelevează probe de sânge în scop de
testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând
antigen preparat din izolatele de Coxiella de la
rumegătoare, pentru a atinge număul de animale
testate la 6 probe în total.
B. Pentru confirmare în efectivele de
rumegătoare mici
1. De la un număr de 2 până la 6 probe prelevate de
la capre şi oi ce au avortat în ultimele 8 zile se
prelevează tampoane vaginale sau tampoane
placentare sau probe din materialul avortat
(placenta şi conţinut stomacal, splină, pulmon sau
ficat de la fetuşi ) pentru examen PCR pentru a se
putea efectua exanul diferenţial al avorturilor. Se vor
efectua 2 teste PCR pe probe individuale sau 2 probe
compuse în cazul în care sunt testate mai mult de 2
animale.
2. În cazul în care este disponibilă numai o singură
probă pentru examen PCR sau o probă din cele două
examinate cantitativ PCR, se va aplica următoarea
schemă :
i) de la capre şi oi ce au avortat cu 15 zile sau 3
săptămâni în urmă, se prelevează probe de sânge
pentru examen serologic prin ELISA, de preferat
utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de
la rumegătoare, pentru a atinge număul minim de
animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat
- dacă este posibil 5 sau un număr mai mare;
ii) de la capre şi oi ce au fătat prematur cu 15 zile sau
3 luni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru
examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând
antigen preparat din izolatele de Coxiella de la
rumegătoare., pentru a atinge număul minim de
122
Forma finală în data de 13.04.2012

animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat
- dacă este posibil 5 sau un număr mai mare;
iii) de la capre şi oi din aceeaşi turmă ce nu prezintă
afecţiuni de reproducţie cu trei luni în urmă după
fătare, se prelevează probe de sânge pentru examen
serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen
preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare,
pentru a atinge număul minim de animale testate la
10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil
5 sau un număr mai mare.
123
Forma finală în data de 13.04.2012

3.3. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: monitorizarea bolii
Supraveghere pasivă
Monitorizarea datelor relevante despre boală.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Monitorizarea cazurilor de avort al ovinelor şi
caprinelor.
Supraveghere activă Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort
al ovinelor şi caprinelor.
3. 4. INFLUENŢA ECVINĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: monitorizarea bolii
În caz de suspiciune, se efectuează examene
virusologice - teste de biologie moleculară.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
1. Examenele virusologice se efectuează pe
probe de tampoane nazale, nazofaringiene,
lavaj traheal.
2. Notificarea se realizează în baza prevederilor
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare;
124
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
Fermierii şi muncitorii
implicaţi zilnic în relaţia cu
animalele, medicii
veterinari de liberă practică
care trebuie, conform legii,
să raporteze orice caz de
îmbolnăvire
Medicii veterinari de liberă
practică.
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
Prelevarea probelor: medicul
veterinar de liberă practică.
Probele se testează la LNR din
cadrul IDSA

3. 5. RINOPNEUMONIA ECVINĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: monitorizarea bolii
1. În caz de suspiciune:
a) se efectuează examene serologice (ELISA)
pe probe de seruri perechi la interval de 21 de
zile ;
b) avortonii se examinează prin examen
morfopatologic şi virusologic.
2. Pentru animalele de reproducţie nou
introduse prin comerţ intracomunitar sau
import din ţări terţe se examinează serologic
(ELISA) un procent de 1 % din animale, dar
nu mai puţin de 2 animale pe lot.
3.6. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ
SUPRAVEGHERE
1
Scop: monitorizarea bolii
Supravegherea pasivă
Monitorizarea datelor relevante despre boală.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
Se efectuează examene morfopatologice
necropsic, metoda HEA pe probe de pulmon,
ficat, rinichi, limfonod.
Notificarea se realizează în baza prevederilor
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare;
125
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
Probele se recolteză de medicul
veterinar de liberă practică
împuternicit.
Examenele de laborator se
efectuează la LNR din IDSA.
Medicul veterinar oficial.
Examenele de laborator se
efectuează la LNR din IDSA.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către Medicul veterinar oficial din
DSVSA.
cadrul DSVSA

Supravegherea activă
1. Supraveghere serologică a:
a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi
depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte
de autorizare şi începerea campaniei de montă;
2. Pentru circulaţia intracomunitară / export
ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de
peste 180 de zile se testează serologic prin
seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de
1.Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA
sau seroneutralizare; în cazul probelor pozitive,
animalele se vor retesta prin seroneutralizare,
recoltându-se o nouă probă de sânge la un interval de
cel puţin 15 zile.
2. Probele de sânge se recoltează de la animale
nevaccinate contra arteritei virale ecvine.
3. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt
considerate negative, iar cele cu titruri crescătoare sunt
considerate pozitive şi se testează virusologic, prin
izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe
probe de material seminal
4. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se
elimină de la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia
va fi permisă numai dacă sunt castraţi.
5. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor
de circulaţie.
6. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite
din exploaţii certificate sanitar-veterinar ca oficial
indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula
fără restricţii.
7. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza
coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele
examenelor de laborator.
8. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la
armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă
sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru
constant/ în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus.
9. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu
aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat,
omologat şi înregistrat oficial.
126
Forma finală în data de 13.04.2012
Prelevarea probelor: medicul
veterinar de liberă practică.
Probele se testează la LNR din
cadrul IDSA
Examenele se efectueaza la la LNR
din cadrul IDSA.

zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia
sport şi 21 de zile pentru ecvinele de
producţie/reproducţie, cu plata de către
proprietar.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
127
Forma finală în data de 13.04.2012

3.7. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR
SUPRAVEGHERE
1
Supravegherea pasivă
PRECIZĂRI
TEHNICE
2
Monitorizarea datelor
relevante despre boală
Supravegherea activă Supraveghere bacteriologică
a cazurilor de avort al
iepelor.
3.8. TULAREMIA
Supraveghere pasivă.
3.9. BRUCELOZA LA CANIDE
Scop: eradicarea bolii
SUPRAVEGHERE
1
Supraveghere activă
1.Examen serologic,clinic, anatomopatologic şi
bacteriologic în efectivele din canise de reproducţie
şi al tuturor masculilor folosiţi la reproducţie,
efectuat la cerere.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
128
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Procedura de supraveghere este efectuată fermierii şi
muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii
veterinari de liberă practică organizaţi conform legii, ce au
obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial;
2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR
salmoneloze animale din cadrul IDSA
3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR salmoneloze
animale din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate,
în vederea tipizării serologice şi a monitorizării
antibiorezistenţei.
1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente
serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la
femelele care au avortat şi de la masculii seropozitivi
care au fost castraţi se trimit probe de avortoni cu
învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării
examenului de laborator.
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit.
2. Examinare serologică prin RFC/ ELISA, 2. De la femelele avortate şi de la masculii 2. Examinare la LSVSA şi/sau,

efectuată la cerere:
a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia
acţiunilor imunoprofilactice;
b) canidele care prezintă manifestări clinice care
conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv
la câinii comunitari.
3.10. BRUCELOZA LA IEPURI
Scop: eradicarea bolii
SUPRAVEGHERE
1
1. Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii,
prin reacţia de seroaglutinare RSAR cu antigen colorat cu
Roz – Bengal.
2. Examen anatomopatologic la iepurii domestici şi
sălbatici morţi.
3. În abator:
a) animalele vii se examinează ante-mortem şi postmortem;
b) carnea şi organele se examinează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar-veterinar
seropozitivi care au fost castraţi în urma
diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de
avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea
efectuării examenului complex de laborator.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC.
2. De la animalele seropozitive se prelevează probe de
testicule, limfonoduri, splina şi uter, în vederea efectuării
examenului bacteriologic şi morfopatologic, necropsic,
metoda HEA, metoda Brown şi Brenn.
3.Organe de la iepuri morţi, cahectici cu leziuni
suspecte de bruceloză pentru examen bacteriologic
129
Forma finală în data de 13.04.2012
după caz, la LNR din cadrul
IDSA.
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit şi/sau
medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examinarea probelor
de organe se realizează
la LSVSA şi/sau, după
caz, la LNR din cadrul
IDSA.
MĂSURI
Medic veterinar oficial
1. De la iepurii din efectivele cu bruceloză:
din cadrul DSVSA.
a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au
constatat leziuni se dau în consum fără restricţii;
b) organele cu leziuni se confiscă.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
3.11. FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA

SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a
oricarei creşteri a mortalităţii în
exploataţii sau în mediul natural
se examinează populaţia de
salmonide şi se prelevează probe
pentru diagnostic.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Prelevarea probelor pentru diagnostic
în cazul suspiciunii sau observării
creşterii mortalităţii în toate
exploataţiile de salmonide şi mediul
natural, conform prevederilor Cap.
IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi
pct. 10 lit. a) din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
3.12. YERSINIOZA, RESPECTIV BOALA GURĂ ROŞIE - LA SALMONIDE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei
creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în
mediul natural se examinează populaţia de
salmonide şi se prelevează probe pentru
diagnostic.
3.13. MIXOSOMIAZA
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează
populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru
diagnostic prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după
caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic
prin examen bacteriologic.
3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Prelevarea probelor pentru diagnostic 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
în cazul suspiciunii sau observării şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
creşterii mortalităţii în toate examinează populaţia animalelor acvatice,
exploataţiile de salmonide şi mediul prelevează probe pentru diagnostic prin examene
natural, conform prevederilor Cap. de laborator.
IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
veterinară aprobată prin Ordinul supraveghere şi diagnostic prin examen
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. bacteriologic.
3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din
cadrul IDSA
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Prelevarea probelor pentru diagnostic 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
în cazul suspiciunii sau observării şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
130
Forma finală în data de 13.04.2012

Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei
creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în
mediul natural se examinează populaţia de
salmonide şi se prelevează probe pentru
diagnostic.
creşterii mortalităţii în toate
exploataţiile de salmonide şi mediul
natural, conform prevederilor Cap.
IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e)
şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
131
Forma finală în data de 13.04.2012
examinează populaţia animalelor acvatice,
prelevează probe pentru diagnostic prin examene
de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
judeţene şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA,
astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen
parazitologic.
3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din
cadrul IDSA.

3.14. BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei
creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în
mediul natural se examinează populaţia de
salmonide şi se prelevează probe pentru
diagnostic.
3.15. ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei
creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în
mediul natural se examinează populaţia de
ciprinide şi se prelevează probe pentru
diagnostic.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Prelevarea probelor pentru diagnostic în 1. Medicul veterinar de liberă practică
cazul suspiciunii sau observării creşterii împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial
mortalităţii în toate exploataţiile de din cadrul DSVSA examinează populaţia
salmonide şi mediul natural, conform animalelor acvatice, prelevează probe pentru
prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. diagnostic prin examene de laborator.
b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma 2. Examenele de laborator se efectuează la
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic
prin examen bacteriologic.
3. Confirmarea bolii se realizează la LNR
din cadrul IDSA.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Prelevarea probelor pentru diagnostic în 1. Medicul veterinar de liberă practică
cazul suspiciunii sau observării creşterii împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial
mortalităţii în toate exploataţiile de din cadrul DSVSA examinează populaţia
salmonide şi mediul natural, conform animalelor acvatice, prelevează probe
prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. pentru diagnostic prin examene de
b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma laborator.
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul 2. Examenele de laborator se efectuează la
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul
IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic
.
prin examen bacteriologic.
132
Forma finală în data de 13.04.2012

3.16. IHTIOFTIRIAZA
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei
creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în
mediul natural se examinează populaţia de
pesti şi se prelevează probe pentru
diagnostic.
3.17. CRIPTOBIAZA
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei
creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în
mediul natural se examinează populaţia de
pesti şi se prelevează probe pentru
diagnostic.
3.18 COCCIDIOZA MOLUSTELOR BIVALVE
3.19 NEMATODOZE ALE MOLUSTELOR BIVALVE
3.20 RICKETIOZA MOLUSTELOR BIVALVE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Prelevarea probelor pentru diagnostic în 1. Medicul veterinar de liberă practică
cazul suspiciunii sau observării creşterii împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial
mortalităţii în toate exploataţiile de din cadrul DSVSA examinează populaţia
salmonide şi mediul natural, conform animalelor acvatice, prelevează probe pentru
prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. diagnostic prin examene de laborator.
b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma 2. Examenele de laborator se efectuează la
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic
prin examen parazitologic.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Prelevarea probelor pentru diagnostic în 1. Medicul veterinar de liberă practică
cazul suspiciunii sau observării creşterii împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial
mortalităţii în toate exploataţiile de din cadrul DSVSA examinează populaţia
salmonide şi mediul natural, conform animalelor acvatice, prelevează probe pentru
prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. diagnostic prin examene de laborator.
b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma 2. Examenele de laborator se efectuează la
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic
prin examen parazitologic.
133
Forma finală în data de 13.04.2012

3.21. VIBRIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei
creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în
mediul natural se examinează populaţia de
moluşte bivalve şi se prelevează probe
pentru diagnostic.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Prelevarea probelor pentru diagnostic în 1. Medicul veterinar de liberă practică
cazul suspiciunii sau observării creşterii împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial
mortalităţii în toate exploataţiile de moluşte din cadrul DSVSA examinează populaţia
bivalve şi mediul natural, conform animalelor acvatice, prelevează probe pentru
prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. diagnostic prin examene de laborator.
b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma 2. Examenele de laborator se efectuează la
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic
prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit.
b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
prin examen bacteriologic
3.22 MOLUŞTE GASTEROPODE - CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI,
NEMATODE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei
creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în
mediul natural se examinează populaţia de
gasteropode şi se prelevează probe pentru
diagnostic.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Prelevarea probelor pentru diagnostic în 1. Medicul veterinar de liberă practică
cazul suspiciunii sau observării creşterii împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial
mortalităţii în toate exploataţiile de din cadrul DSVSA examinează populaţia
moluşte gasteropode şi mediul natural, animalelor acvatice, prelevează probe pentru
conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, diagnostic prin examene de laborator.
pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din 2. Examenele de laborator se efectuează la
Norma sanitară veterinară aprobată prin LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin
25/2008.
examen bacteriologic.
134
Forma finală în data de 13.04.2012

3.23. BATRACIENI - TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ŞI
MICOBACTERIOZE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau observarea
creşterii mortalităţii în exploataţiile de
batracieni şi/sau în mediul natural se
examinează populaţia animalelor acvatice şi
se prelevează probe pentru diagnostic.
3.24. PESTA RACILOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei
creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în
mediul natural se examinează populaţia de
crustacee şi se prelevează probe pentru
diagnostic
3.25. AMIBIAZA ALBINELOR
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Prelevarea probelor pentru diagnostic în 1. Medicul veterinar de liberă practică
cazul suspiciunii sau observării creşterii împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial
mortalităţii în populaţiile de batracieni se din cadrul DSVSA examinează populaţia
realizezază similar specificaţiilor din Cap. animalelor acvatice, prelevează probe pentru
IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. diagnostic prin examene de laborator.
10 lit. a) din Norma sanitară veterinară 2. Examenele de laborator se efectuează la
aprobată prin Ordinul preşedintelui LSVSA şi/sau, după caz, IDSA, astfel:
ANSVSA nr. 25/2008.
2.1. Supraveghere şi diagnostic prin examen
bacteriologic pentru pseudomonoze,
aeromonoze şi micobacterioze;
2.2. Supraveghere şi diagnostic prin examen
parazitologic pentru trematode, acantocefali.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Prelevarea probelor se efectuează în 1. Medicul veterinar de liberă practică
conformitate cu prevederile prevederilor împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) cadrul DSVSA examinează populaţia
şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară animalelor acvatice, prelevează probe pentru
veterinară aprobată prin Ordinul diagnostic prin examene de laborator.
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Examenele de laborator se efectuează la
2. Notificarea bolii se realizează în LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul
conformitate cu prevederile Ordinului IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu examen micologic.
completările şi modificările ulterioare.
135
Forma finală în data de 13.04.2012

SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe
pentru diagnostic.
3.26. BRAULOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe
pentru diagnostic.
3.27. ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Raport trimestrial transmis la 1. Medicul veterinar de liberă practică
ANSVSA de către DSVSA.
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
2. Prelevarea probelor se efectuează în cadrul DSVSA examinează familiile de albine,
conformitate cu prevederile Ordinului prelevează probe pentru diagnostic prin
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la
LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul
IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin
examen microscopic directă
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Raport trimestrial transmis la 1. Medicul veterinar de liberă practică
ANSVSA de către DSVSA.
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
2. Prelevarea probelor se efectuează în cadrul DSVSA examinează familiile de albine,
conformitate cu prevederile Ordinului prelevează probe pentru diagnostic prin
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la
LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul
IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin
examen macroscopic şi microscopic direct.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la
ANSVSA de către DSVSA.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Ordinului
136
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA examinează familiile de albine,
prelevează probe pentru diagnostic prin

pentru diagnostic. preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
3.28. PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe
pentru diagnostic.
3.29. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe
pentru diagnostic.
137
Forma finală în data de 13.04.2012
examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la
LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul
IDSA, astfel:
2.1. Supraveghere prin examen microscopic
direct;
2.2. Diagnostic prin examen micologic complet.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Raport trimestrial transmis la 1. Medicul veterinar de liberă practică
ANSVSA de către DSVSA.
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
2. Prelevarea probelor se efectuează în cadrul DSVSA examinează familiile de albine,
conformitate cu prevederile Ordinului prelevează probe pentru diagnostic prin
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la
LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul
IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin
examen anatomopatologic, microscopic direct şi
histopatologic.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la
ANSVSA de către DSVSA.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA examinează familiile de albine,
prelevează probe pentru diagnostic prin
examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la
LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul

3.30. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE
SUPRAVEGHERE
1
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii se prelevează
probe pentru diagnostic.
3.31. LISTERIOZA
138
Forma finală în data de 13.04.2012
IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin
examen anatomopatologic, microscopic direct şi
histopatologic.
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau
de către DSVSA.
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
2. Prelevarea probelor se efectuează în şi/sau IDSA.
conformitate cu prevederile Ordinului 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. IDSA astfel:
3. Notificarea bolii se face în conformitate 2.1. pentru supraveghere - examen
cu prevederile Ordinului preşedintelui anatomopatologic şi microscopic direct;
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi 2.2. pentru diagnostic - examen
completările ulterioare.
anatomopatologic şi micologic complet.
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
1
2
Examene de laborator pe probe de la Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky,
animale moarte ce au prezentat semne encefalopatiile spongiforme transmisibile, rabie, nu s-a
nervoase, învelitori placentare şi confirmat, se vor examina pentru listerioză prin examen
avortoni.
morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda
Romanowsky-Giemsa/Pappenheim şi bacteriologic pe
aceleaşi probe de creier trimise la laborator pentru EST.
INSPECŢIA
ABATOR
ANIMALELOR ÎN
I. ANIMALE VII
ANIMALE VII - bovine, ovine şi porcine.
Înspecţia ante- şi post-mortem se
efectuează în unităţi de tăiere autorizate
sanitar - veterinar, de către medicii
Supraveghere prin examene de laborator.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Medicul veterinar oficial va
controla prin
inspecţie/monitorizare/recoltate
de probe.

veterinari oficiali sau de către personalul
auxiliar oficial, desemnat de către
autoritatea sanitar -veterinară
competentă.
3.32. TOXOPLASMOZA
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările
şi completările ulterioare.
139
Forma finală în data de 13.04.2012
Probele sunt trimise la LSVSA
şi/sau IISPV după caz, pentru
testare.
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în 1.Prelevarea probelor se efectuează în 1. Medicul veterinar de liberă practică
conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui conformitate cu prevederile Ordinului şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul
ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. DSVSA.
ulterioare.
2. Se efectuează examene serologice 2. Examenele de laborator se efectuează la
2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile (IFI, ELISA, micro – RFC) şi alte cabinete medicale veterinare, LSVSA
receptive.
examene de laborator, pe probe şi/sau LNR din IDSA.
prelevate de la speciile receptive, în
funcţie de situaţia epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor.
3.33 . Infectia cu virusul SCHMALLENBERG. Supraveghere pasiva.

SECŢIUNEA 4 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE,
ZOONOZE ŞI EMERGENTE LA ANIMALE
BOALA
SUPRAVEGHEATĂ
1
SUPRAVEGHERE
2
1. BACTERIOZE
1.1. RUJETUL Supraveghere
anatomopatologică şi de
laborator la speciile receptive.
1.2. STREPTOCOCIA Supraveghere
anatomopatologică şi de
1.3. STAFILOCOCIA
1.4. YERSINIOZA
1.5. CHLAMYDIOZA
AVIARĂ
1.6. COLIBACILOZA
2. MICOZE
2.1. ASPERGILOZA
2.2. DERMATO-MICOZA
laborator la speciile receptive.
Supraveghere
anatomopatologică şi de
laborator la speciile receptive.
Supraveghere
anatomopatologică şi de
laborator la speciile receptive.
Supraveghere
anatomopatologică şi de
laborator la speciile receptive.
Supraveghere
anatomopatologică şi de
laborator la speciile receptive.
Supraveghere
anatomopatologică şi de
laborator la speciile receptive.
Supraveghere
anatomopatologică şi de
140
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI
TEHNICE
3
Notificare şi raportare la
autorităţile sanitar- veterinare
competente. Raport trimestrial
transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
Raportare la autorităţile
sanitar-veterinar- competente.
Raportare la autorităţile
sanitar-veterinar- competente.
Raportare la autorităţile
sanitar-veterinar- competente.
Raportare la autorităţile
sanitar-veterinar- competente
Raportare la autorităţile
sanitar-veterinar- competente.
Raportare la autorităţile
sanitar-veterinar- competente.
Raportare la autorităţile
sanitar-veterinar- competente.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
4

3. VIROZE
3.1. BOALA LYME
3.2. BOALA DE
CRIMEEA CONGO
(FEBRA HEMORAGICĂ
DE CRIMEEA CONGO)
laborator la speciile receptive.
Supraveghere
anatomopatologică şi de
laborator la speciile receptive.
În cazul în care într-o localitate este
diagnosticată infecţia cu virusul
febrei hemoragice de Crimeea
Congo la om, vor fi aplicate
următoarele măsuri:
i) în localitatea respectivă se va
efectua un screening serologic al
populaţiei de rumegătoare, pentru
detecţia imunoglobulinelor G (IgG)
faţă de virusul febrei hemoragice de
Crimeea Congo;
ii) depistarea imunoglobulinelor G
(IgG) este urmată de efectuarea unui
screening serologic al populaţiei de
rumegătoare, pentru identificarea
imunoglobulinelor M (IgM) faţă de
virusul febrei hemoragice de
Crimeea Congo;
iii) depistarea imunoglobulinelor M
(IgM) este urmată de colectarea de
căpuşe de la animale şi din
habitatele propice dezvoltării
vectorului în scopul identificării
speciilor.
141
Forma finală în data de 13.04.2012
Notificare şi raportare la
autorităţile sanitar- veterinare
competente.
1. Numărul de probe recoltate
pentru detecţia
imunoglobulinelor G (IgG)
trebuie să asigure depistarea
animalelor seropozitive cu o
prevalenţă de 10% şi o
confidenţă de 95%.
2. Numărul de probe recoltate
pentru detecţia
imunoglobulinelor M (IgM)
trebuie să asigure depistarea
animalelor seropozitive cu o
prevalenţă de 10% şi o
confidenţă de 95%. Probele
vor fi recoltate de la alte
animale decât cele testate
pentru detecţia
imunoglobulinelor G (IgG).
3. Colectarea căpuşelor se
realizează săptămânal, timp de
2 luni consecutiv, în perioada
de activitate a vectorilor
(martie – octombrie).
4. Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
1. Probele de capuse şi sânge
se recoltează de către medicii
veterinari de liberă practică
împuterniciţi şi special instruiţi
de către DSVSA.
2. Probele prelevate pentru
examenele serologice sunt
testate in cadrul LNR pentru
arboviroze din IDSA.
3. Identificarea genurilor şi
speciilor de căpuşe şi
evaluarea distribuţiei specifice
a acestora se realizează în
cadrul LNR pentru vectorii
bolilor la animale şi ai
zoonozelor din IDSA.
4. Rezultatele examenelor
serologice şi a evaluării
entomologice vor fi transmise
de IDSA către ANSVSA.
5. ANSVSA va dispune
transmiterea rezultatelor
investigaţiilor efectuate în
localitatea respectivă, către
Institutul Naţional de Sănătate
Publică şi alte instituţii
abilitate.
Probele de sânge şi căpuşe se
recoltează de către medicul
veterinar oficial.

3.3. ENCEFALITA
JAPONEZĂ
3.4. ENCEFALOMIELITA
ECVINĂ
VENEZUELEANĂ
3.5. ENCEFALITA DE
CĂPUŞE
3.6. ONCOPATII LA
ANIMALELE DE
PRODUCŢIE, ÎN
LIBERTATE Şl
EXOTICE.
4. PARAZITOZE
4.1. CISTICERCOZA
BOVINĂ
4.2. CISTICERCOZA
PORCINĂ
Supraveghere
anatomopatologică şi de
laborator la speciile receptive.
Supraveghere
anatomopatologică şi de
laborator la speciile receptive.
Notificarea se realizează în
baza prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
Supraveghere
anatomopatologică şi de
laborator la speciile receptive.
Supraveghere
anatomopatologică şi prin
examene hematologice
periodice la speciile receptive.
1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală, în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările
ulterioare.
2. Supraveghere anatomopatologică
şi de laborator la animalele
receptive.
3. Supraveghere in abator a
bovinelor sacrificate tinand cont de
locurile de electie a parazitului.
1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală, în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
142
Forma finală în data de 13.04.2012
Notificare şi raportare la
autorităţile sanitar- veterinare
competente.
Notificare şi raportare la
autorităţile sanitar- veterinare
competente.
Notificare şi raportare la
autorităţile sanitar- veterinare
competente.
Notificare şi raportare la
autorităţile sanitar- veterinare
competente.
1. Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2.Se efectuează examene de
laborator pentru evidenţierea
formelor larvare de
Cysticercus bovis prin
examen macroscopic şi
microscopic.
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
1.Medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
2. Notificarea bolii se face în
conformitate cu prevederile
Ordinului Preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările
ulterioare.
3. Examenele de laborator se
efectuează în abator sau la
LSVSA şi/sau LNR din
IDSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar

4.3. TRICHINELOZA
ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările
ulterioare.
2. Supraveghere anatomopatologică
şi de laborator la animalele
receptive.
3. Supraveghere in abator a
porcinelor sacrificate tinand cont de
locurile de electie a parazitului.
1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările
ulterioare.
2.Supraveghere prin examene de
laborator la speciile receptive.
143
Forma finală în data de 13.04.2012
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2.Se efectuează examene de
laborator pentru evidenţierea
formelor larvare de
Cysticercus cellulosae prin
examen macroscopic şi
microscopic.
1. Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008 de la toate animalele
suspecte de boală.
2. Se efectuează examene de
laborator pentru detecţia
chisturilor şi larvelor de
Trichinella prin
trichineloscopie pentru
suinele provenite din
exploataţiile nonprofesionale
destinate consumului familial.
3. Se efectuează examene de
laborator pentru evidentierea
larvelor de Trichinella prin
digestie artificială pentru
suinele provenite din
exploataţiile comerciale.
4. Supravegherea speciilor
receptive porc, mistreţ, urs,
nutrie, cal, asin prin examen
oficial din cadrul DSVSA.
2. Notificarea bolii se face în
conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările
ulterioare.
3. Examenele de laborator se
efectuează la cabinete
medicale veterinare, abator,
LSVSA şi/sau LNR din
IDSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA.
2. Notificarea bolii se face în
conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările
ulterioare.
3. Examenele de laborator se
efectuează la, cabinete
medicale veterinare,
LSVSA, IDSA şi LNR.

4.4. LEISHMANIOZA 1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală.în conformitate cu
Ordinul ANSVSA 34/2006, cu
modificările şi completările
ulterioare.
2.Supraveghere prin examene de
laborator la animalele.
3.Supravegherea entomologică prin
capturare şi identificare a vectorilor.
4.5. FASCIOLOZA
1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală şi gasteropodele gazde
intermediare, în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările
144
Forma finală în data de 13.04.2012
trichineloscopic şi/sau
digestie artificială.
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2. Vectorii lieshmaniozei sunt
insecte din genurile
Phlebotomus şi Lutzomyia.
3. Stabilirea punctelor de
colectare a vectorilor este
realizată de către DSVSA la
propunerea LNR din IDSA şi
ANSVSA în funcţie de
situaţia epidemiologică.
Înregistarea coordonatelor
geografice - latitudine,
longitudine, altitudine - se
realizează cu dispozitive GPS
în toate punctele de colectare
a vectorilor.
4. Se efectuează examene de
evidenţiere a parazitului prin
examen microscopic, în
funcţie de situaţia
epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor.
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2. Supravegherea gazdelor
1. Medicul veterinar de
liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA.
2. Notificarea bolii se face în
conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările
ulterioare.
3. Examenele de laborator se
efectuează la cabinete
medicale veterinare, LSVSA
şi/sau LNR din IDSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează în cabinete

ulterioare.
2.Supraveghere prin examene
anatomopatologice şi de laborator la
speciile receptive.
4.6. FILARIOZE 1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările
ulterioare.
2.Supraveghere prin examene
anatomopatologice şi de laborator
la speciile receptive.
3.Supravegherea entomologică
prin capturare şi identificarea
vectorilor.
.
145
Forma finală în data de 13.04.2012
definitive, bovine, ovine, prin
examen coproparazitologic şi
examen serologic – ELISA,
pe probe ale aceluiaşi animal,
datorită ciclului biologic al
parazitului.
3.Examenele coproparazitologice
şi serologice
se efectuează de două ori pe
an toamna şi primăvara pe un
procent de 1-3% din
animalele în vârstă de peste 6
luni, în vederea atestări
zonelor indemne de
fascioloză.
4. Examenele de identificare
a gasteropodelor gazde
intermediare se efectuează în
intervalul aprilie-octombrie.
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2.Vectorii filariozelor sunt:
Musca autumnalis, ţânţarii din
genurile: Culex, Aedes,
Stegomya şi Anopheles,
culicoizii, simulidele.
3. Stabilirea punctelor de
colectare a vectorilor va fi
realizată de către DSVSA la
propunerea LNR din IDSA şi
ANSVSA în funcţie de
situaţia epidemiologică.
medicale veterinare (examen
copro-parazitologic), la
LSVSA şi/sau LNR din
IDSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează în cabinete
medicale veterinare, LSVSA
şi/sau LNR din IDSA.

4.7. ANCILOSTOMOZA
CARNIVORELOR
1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările
ulterioare.
2.Supraveghere prin examene
anatomopatologice şi de laborator
la speciile receptive.
4.8. BALANTIDIOZA 1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările
ulterioare.
2.Supraveghere prin examene de
laborator la speciile receptive.
146
Forma finală în data de 13.04.2012
Înregistarea coordonatelor
geografice (latitudine,
longitudine, altitudine) se
realizează cu dispozitive GPS
în toate punctele de colectare
a vectorilor
4. Se efectuează examene de
evidenţiere a parazitului prin
examen microscopic, în
funcţie de situaţia
epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor.
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2.Se efectuează examene de
evidenţiere a parazitului din
materii fecale/conţinut
intestinal prin examen
microscopic, în funcţie de
situaţia epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor.
1. Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate
cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2. Se efectuează examene
de evidenţiere a parazitului
din materii fecale/conţinut
intestinal prin examen
microscopic, în funcţie de
situaţia epidemiologică sau
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează în cabinete
medicale veterinare, LSVSA
şi/sau LNR din IDSA
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează în cabinete
medicale veterinare, LSVSA
şi/sau LNR din IDSA.

4.9. HEMOSPORIDIOZE 1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările
ulterioare.
2.Supraveghere prin examene de
laborator la speciile receptive.
3.Supravegherea entomologică prin
capturare şi identificarea vectorilor.
.
4.10. SARCOCISTOZA 1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările
ulterioare. 2.Supraveghere prin
examene anatomopatologice şi de
laborator, la speciile receptive.
147
Forma finală în data de 13.04.2012
la solicitarea proprietarilor
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate
cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2.Se efectuează examene de
laborator pe probe de sânge
pe EDTA prelevate de la
animalele receptive pentru
evidenţierea paraziţilor
(Babesia Anaplasma,
Theileria, Piroplasma) prin
examen microscopic al
frotiurilor fixate şi colorate,
în funcţie de situaţia
epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor
2. Vectorii
hemosporidiozelor sunt
căpuşe ixodide
3. Stabilirea punctelor de
colectare a vectorilor va fi
realizată de către DSVSA la
propunerea LNR din IDSA
şi ANSVSA în funcţie de
situaţia epidemiologică
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate
cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2. Se efectuează examene
de laborator pentru detecţia
chisturilor din ţesut
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Notificarea bolii se face în
conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările
ulterioare.
3. Examenele de laborator se
efectuează în cabinete
medicale veterinare, LSVSA
şi/sau LNR din IDSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează în cabinete
medicale veterinare,
LSVSA şi/sau LNR din

4.11. TENIAZE 1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările
ulterioare.
2.Supraveghere prin examen
anatomopatologic şi de laborator la
speciile receptive.
4.12. THELAZIOZA 1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările
ulterioare.
2.Supraveghere prin examene clinice
şi de laborator la speciile receptive.
4.13. DERMATOZE
PRODUSE DE
ACARIENI, PARAZIŢII
ANIMALELOR
1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările
148
Forma finală în data de 13.04.2012
muscular prin
trichineloscopie.
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate
cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2. Se efectuează examene
de laborator pentru
identificarea speciilor
zoonotice din genul Taenia
prin tehnica flotaţiei şi/sau
sedimentării, în funcţie de
situaţia epidemiologică sau
la solicitarea proprietarilor.
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2. Se efectuează examene de
laborator pentru identificarea
speciilor din genul Thelazia
prin examen microscopic al
secreţiilor lacrimale, în
funcţie de situaţia
epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
IDSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează în cabinete
medicale veterinare, LSVSA
şi/sau LNR din IDSA.
1. Medicul veterinar de
liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează cabinete
medicale veterinare, LSVSA
şi/sau LNR din IDSA
1. Medicul veterinar de
liberă practică şi/sau
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se

ulterioare.
2.Supraveghere prin examene clinice
şi de laborator la speciile receptive.
4.14. GIARDIOZA 1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală în conformitate cu
Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 34
/2006. 2.Supraveghere prin examene
de laborator la speciile receptive.
4.15. CRYPTOSPORIDIOZA 1.Monitorizarea datelor relevante
despre boală în conformitate cu
Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 34
/2006.
2. Supraveghere prin examene de
laborator la speciile receptive.
149
Forma finală în data de 13.04.2012
2. Se efectuează examene de
laborator pentru identificarea
genurilor şi speciilor de
ectoparaziţi prin examen
microscopic în funcţie de
situaţia epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor.
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2. Se efectuează examene de
evidenţiere a oochisturilor
parazitului din materii fecale
/conţinut intestinal prin examen
microscopic al preparatului direct
colorat, în funcţie de situaţia
epidemiologică sau la solicitarea
proprietarilor
1.Prelevarea probelor se
efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
2. Se efectuează examene de
evidenţiere a chisturilor
parazitului din materii
fecale/conţinut intestinal prin
examen microscopic al frotiului
fixat şi colorat, în funcţie de
situaţia epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor
efectuează în cabinete
medicale veterinare, LSVSA
şi/sau LNR din IDSA.
1. Medicul veterinar de liberă
practică şi/sau medicul
veterinar oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează la LSVSA şi/sau
LNR din IDSA.
1. Medicul veterinar de liberă
practică şi/sau medicul
veterinar oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează la LSVSA şi/sau
LNR din IDSA.

SECŢIUNEA 5 - ACŢIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A
REPRODUCŢIEI
ŞI A TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE
1. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT
SUPRAVEGHERE
1
Material seminal congelat din comerţ intracomunitar sau import:
1. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de
suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal
congelat provenit de la bovine în cadrul comerţului intracomunitar,
conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele de
sănătate a animalelor aplicabile comerţului intracomunitar şi importului
de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine,
cu modificările şi completările ulterioare;
2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului
seminal congelat provenit de la bovine importat din ţări terţe, conform
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
2. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE
SUPRAVEGHERE
1
PRECIZĂRI TEHNICE
2
150
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Supravegherea comerţului
intracomunitar se efectuează pe baza
certificatului de sănătate din ţara de
origine, întocmit de medicul veterinar
oficial al statului membru, în
conformitate cu prevederile Ordinul
preşedintelui ANSVSA. nr. 205/2006,
cu modificările şi completările
ulterioare.
2. Materialul seminal destinat
însămânţărilor artificiale trebuie să
corespundă condiţiilor de calitate.
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
1. Prelevarea de
probe se va face
de către medicul
veterinar oficial al
autorităţii
veterinare
teritoriale
competente;
2. Examenele de
laborator se
efectuează în
cadrul LSVSA
şi/sau IDSA.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3

Monitorizarea datelor privind
supravegherea mamitelor.
1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se
efectuează examenul cu produse revelatoare
pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte,
la începutul şi la jumătatea perioadei de lactaţie, la
solicitarea proprietarilor sau deţinătorilor de
exploataţii de animale producătoare de lapte.
2. Se interzice livrarea pentru procesare şi pentru
consumul uman a laptelui de la vacile
diagnosticate cu mamite subclinice, până la
revenirea la starea fiziologică normală a glandei
mamare, confirmată printr-un examen de
laborator, numărătoare de celule somatice.
3. Se interzice livrarea pentru procesare şi pentru
consumul uman a laptelui provenit de la animale
producătoare de lapte care prezintă mastite clinice
(inflamaţii vizibile ale ugerului), aflate sub
tratament medicamentos sau în perioada de
aşteptare după efectuarea tratamentului
medicamentos pentru combaterea mastitelor.
151
Forma finală în data de 13.04.2012
Monitorizarea datelor
privind supravegherea
mamitelor.

SECŢIUNEA 6 - ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ
1. ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, POTABILITATEA APEI
SUPRAVEGHERE
1
Monitorizarea documentelor privind asigurarea
calităţii apei, în fermele de animale.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Raport trimestrial transmis la ANSVSA
de DSVSA .
152
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
2. ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ,
PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE
SUPRAVEGHERE
1
Monitorizarea documentelor privind
analiza apelor din bazinele piscicole,
lacuri şi iazuri amenajate pentru
piscicultura, precum şi din ape
curgătoare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Raport trimestrial transmis la ANSVSA
de DSVSA.
PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
3. VERIFICAREA EFICIENŢEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUŢIA UNOR BOLI, DE NECESITATE
SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI

1 2 EXECUŢIE
3
1. Elaborarea şi respectarea Procedurilor
specifice de efectuare a decontaminării în
exploataţiile de animale şi în PIF.
2. Monitorizarea documentelor privind
verificarea eficienţei decontaminării.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
DSVSA.
3. Prin verificarea eficienţei
decontaminării, în exploataţiile
comerciale de creştere a animalelor, după
fiecare decontaminare de necesitate.
4. Elaborarea de instrucţiuni specifice.
Examenele se efectuează conform metodelor
acreditate.
SECŢIUNEA 7 - ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIE
ŞI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ŞI PROTECŢI A MEDIULUI
7.1. URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE
SUPRAVEGHERE
1
Monitorizarea documentelor privind
instituirea şi respectarea măsurilor de
biosecuritate, prin controlul permanent
privind:
a)ap licarea şi respectarea normelor sanitare
veterinare, în organizarea şi desfăşurarea
fluxului tehnologic;
b) accesul în exploataţiile de animale;
c) livrările de animale şi produse;
d) condiţiile de igienă din adăposturi,
spaţiile de prelucrare şi incinte;
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la
ANSVSA de către DSVSA.
2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea
opririi accesului şi ieşirii necontrolate a
animalelor şi personalului.
3. Asigurarea funcţionalităţii
dezinfectorului rutier şi a filtrului
sanitar -veterinar.
4. Amplasarea rampei de
încărcare/descărcare animale la nivelul
împrejmuirii.
153
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3

e) parametrii de microclimat
f) atestările medicale privind sănătatea
personalului;
g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor
zootehnice, de producere a furajelor, de
industrie alimentară şi alte unităţi cu profil
zooveterinar indiferent de proprietate;
h) potabilitatea apei;
i) salubritatea furajelor;
j) instituirea măsurilor de supraveghere a
animalelor nou introduse în exploataţie;
k) evaluarea stării de sănătate a animalelor
din zona de protecţie a exploataţiilor;
l) controlul privind condiţiile sanitare
veterinare pentru functionarea târgurilor,
bazelor de achiziţii, pieţelor şi altor locuri
cu aglomerări temporare de animale;
m) controlul legalităţii circulaţiei
animalelor, în cadrul localităţilor şi în afara
lor;
n) controlul legalităţii comerţului
intracomunitar, importului, tranzitului şi a
exportului, verificarea documentară şi
fizică;
o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a
animalelor.
p) protecţia mediului.
q) controlul şi supravegherea privind:
(i) vânzările şi cumpărările de
animale;
(ii) aplicarea şi respectarea condiţiilor
de carantină pentru animalele nou introduse
în exploataţie;
(iii) respectarea regulilor de protecţie
şi bunăstare a animalelor, recoltarea,
5. Asigurarea spaţiului pentru
executarea necropsiilor.
6. Ecarisarea corespunzătoare a
exploataţiilor, exploataţiilor
individuale şi a teritoriului.
7. Asigurarea echipamentului de
protecţie şi materialelor de igienizare.
8. Respectarea prevederilor
următoarelor acte normative:
a) Regulamentului (CE) nr.1069/2009
al Parlamentului European şi al
Consiliului din 21 octombrie 2009 de
stabilire a unor norme sanitare privind
subprodusele de origine animală şi
produsele derivate care nu sunt
destinate consumului uman şi de
abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1774/2002;
b) Regulamentul (CE) nr. 152/2009
al Comisiei din 27 ianuarie 2009 de
stabilire a metodelor de eşantionare
şi analiză pentru controlul oficial al
furajelor;
c) Legea nr. 72/2002 a zootehniei, cu
modificările şi completările ulterioare;
d) Legea nr. 71/2006 privind
ratificarea Convenţiei europene pentru
protecţia animalelor în timpul
transportului internaţional (revizuită),
semnată la Chişinău la 6 noiembrie
2003;
e) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activităţii sanitar -
veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor, aprobată cu modificări şi
154
Forma finală în data de 13.04.2012

prelucrarea şi valorificarea produselor de
origine animală;
(iv) controlul respectării interdicţiei
creşterii animalelor pe gropile de gunoi.
completări prin Legea nr. 215/2004, cu
modificările şi completările ulterioare;
f) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 195/2005 privind protecţia
mediului, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 265/2006, cu
modificările şi completările ulterioare;
g) Hotărârea Guvernului nr. 100/2002
pentru aprobarea Normelor de calitate
pe care trebuie să le îndeplinească apele
de suprafaţă utilizate pentru
potabilizare şi a Normativului privind
metodele de măsurare şi frecvenţa de
prelevare şi analiză a probelor din apele
de suprafaţă destinate producerii de apă
potabilă, cu modificările şi completările
ulterioare;
h) Hotărârea Guvernului nr. 351/2005
privind aprobarea Programului de
eliminare treptată a evacuărilor,
emisiilor şi pierderilor de substanţe
prioritar periculoase, cu modificările şi
completările ulterioare;
i) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005
privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor la normele sanitare
veterinare şi pentru siguranta
alimentelor, cu modificările şi
completările ulterioare;
j) Ordinul ministrului sănătăţii nr.
536/1997 pentru aprobarea Normelor
de igienă şi a recomandărilor privind
mediul de viaţă al populaţiei, cu
modificările şi completările ulterioare;
k) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
155
Forma finală în data de 13.04.2012

7.2. Protecţia şi bunăstarea animalelor
197/2006 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare ce stabileşte
condiţiile care reglementează
prepararea, punerea pe piaţă şi
utilizarea furajelor medicamentate în
Comunitate;
9. Se identifică şi se apreciază pe
obiective, acţiuni şi efective de animale.
Supraveghere
Precizări tehnice
Precizări de execuţie
1
2
3
1. Protecţia animalelor din România - Animale cu sau fără deţinător;
După caz, medici veterinari de liberă practică
- Legea nr. 205/2004 privind protecţia sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea
animalelor, cu modificările şi completările condiţiilor de bunăstare implică proprietarii şi
ulterioare.
deţinătorii de animale, fermierii, precum şi
orice altă persoană care se ocupă cu în
creşterea, îngrijirea, manipularea animalelor.
2. Protecţia animalelor în timpul - Ecvine, rumegătoare mari şi mici, porcine, Medici veterinari oficiali. Persoana
transportului
păsări;
responsabilă de animale, şoferul/ însoţitorul
- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 83/2006 transportului de animale vii şi orice altă
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind respectarea condiţiilor de bunăstare a
animalelor pe durata transportului;
- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 201/2007
privind Procedura de eliberare a Certificatului
de competenţă profesională pentru conducătorii
şi însoţitorii de pe vehiculele rutiere care
transportă animale vii, cu completările şi
156
Forma finală în data de 13.04.2012
persoană implicată în operaţiuni cu animale.

modificările ulterioare;
- Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului
din 22 decembrie 2004 privind protecţia
animalelor în timpul transportului şi al
operaţiunilor conexe şi de modificare a
Directivelor 64/432/CEE şi 93/119/CE şi a
Regulamentului (CE) nr. 1255/97.
- Regulamentul Consiliului 1255/1997/ CE
privind criteriile comunitare prevăzute pentru
punctele de aşteptare şi de modificare a
planului de itinerar prevăzut în Anexa la
Directiva Consiliului 91/628.
- Hotărârea de Guvern nr. 30 din 9 ianuarie
2008 pentru modificarea şi completarea
Hotărârii Guvernului nr. 984/2005 privind
stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor
-Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind procedura de înregistrare/autorizare
sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de
colectare/exploataţiilor de origine şi a
mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii
şi al bunăstării animalelor, a unităţilor
implicate în depozitarea şi neutralizarea
subproduselor de origine animală care nu sunt
destinate consumului uman şi a produselor
procesate
Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele sanitare veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor
157
Forma finală în data de 13.04.2012

3. Protecţia găinilor ouătoare - Găini ouătoare, ouă consum;
După caz, medici veterinari de liberă practică
- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 136/2006 sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare condiţiilor de protecţie cuprinde proprietarii şi
privind standardele minime pentru protecţia deţinătorii de animale, fermierii, precum şi
găinilor ouătoare, cu modificările ulterioare, orice altă persoană implicată în creşterea,
care transpune Directiva 1999/74/CE a
Consiliului din 19 iulie 1999 de stabilire a
standardelor minime pentru protecţia găinilor
ouătoare;
- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 73/2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind înregistrarea exploataţiilor care deţin
găini ouătoare care transpune Directiva
2002/4/CE a Comisiei din 30 ianuarie 2002 de
înregistrare a unităţilor de creştere a găinilor
ouătoare, reglementată de Directiva
1999/74/CE a Consiliului.
- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
135/2010 privind monitorizarea sistemelor de
creştere a găinilor ouătoare pentru producţia de
ouă de consum, în conformitate cu legislaţia
europeană specifică
îngrijirea şi manipularea animalelor.
- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind procedura de înregistrare/autorizare
sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de
colectare/exploataţiilor de origine şi a
mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii
şi al bunăstării animalelor, a unităţilor
implicate în depozitarea şi neutralizarea
subproduselor de origine animală care nu sunt
destinate consumului uman şi a produselor
procesate
- Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
158
Forma finală în data de 13.04.2012

4. Protecţia puilor crescuţi pentru
producţia de carne
normele sanitare veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor
- Pui crescuţi pentru producţia de carne; După caz, medici veterinari de liberă practică
- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 30/2010 sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietarii şi
privind stabilirea normelor minime de protecţie deţinătorii de animale, fermierii precum şi orice
a puilor destinaţi producţiei de carne care altă persoană implicată în creşterea, îngrijirea,
transpune Directiva 2007/43/CE a Consiliului manipularea animalelor.
din 28 iunie 2007 de stabilire a normelor
minime de protecţie a puilor destinaţi
producţiei de carne.
- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind procedura de înregistrare/autorizare
sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de
colectare/exploataţiilor de origine şi a
mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii
şi al bunăstării animalelor, a unităţilor
implicate în depozitarea şi neutralizarea
subproduselor de origine animală care nu sunt
destinate consumului uman şi a produselor
procesate
-Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele sanitare veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor
5. Protecţia porcinelor - Porcine;
- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 202/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
care stabileşte standarde minime pentru
protecţia porcinelor care transpune Directiva
2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie
2008 de stabilire a normelor minime de
159
Forma finală în data de 13.04.2012
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea
condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietarii şi
deţinătorii de animale, fermierii precum şi orice
altă persoană implicată în creşterea, îngrijirea,
manipularea animalelor.

protecţie a porcilor.
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind procedura de înregistrare/autorizare
sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de
colectare/exploataţiilor de origine şi a
mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii
şi al bunăstării animalelor, a unităţilor
implicate în depozitarea şi neutralizarea
subproduselor de origine animală care nu sunt
destinate consumului uman şi a produselor
procesate
-Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele sanitare veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor
6. Protecţia viţeilor - Viţei;
- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 72/2005
privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce
stabileşte standarde minime pentru protecţia
viţeilor care transpune Directiva 2008/119/CE
a Consiliului din 18 decembrie 2008 de
stabilire a normelor minime privind protecţia
viţeilor.
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind procedura de înregistrare/autorizare
sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de
colectare/exploataţiilor de origine şi a
mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii
şi al bunăstării animalelor, a unităţilor
implicate în depozitarea şi neutralizarea
subproduselor de origine animală care nu sunt
destinate consumului uman şi a produselor
160
Forma finală în data de 13.04.2012
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea
condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietarii şi
deţinătorii de animale, fermierii precum şi orice
altă persoană implicată în creşterea, îngrijirea,
manipularea animalelor.

Protecţia viţeilor - determinarea
concentraţiei de Hb
7. Protecţia animalelor de fermă din
speciile neacoperite de legislaţie
specifică (bovine adulte, ovine,
caprine, cabaline, pasari de curte, cu
exceptia gainilor ouatoare si puilor de
carne, curcanilor, struţilor,
palmipedelor, animalelor de blană,)
procesate
-Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele sanitare veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor
Probe de sânge prelevate pe EDTA de la viţei
în vârstă de o lună şi până la 6 luni.
- bovine adulte, ovine, caprine, cabaline,
pasari de curte, cu exceptia gainilor ouatoare
si puilor de carne, curcanilor, struţilor,
palmipedelor, animalelor de blană,)
- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 75/2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind protecţia animalelor de fermă care
transpune Directiva 98/58/CE a Consiliului
din 20 iulie 1998 privind protecţia animalelor
de fermă.
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind procedura de înregistrare/autorizare
sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de
colectare/exploataţiilor de origine şi a
mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii
şi al bunăstării animalelor, a unităţilor
implicate în depozitarea şi neutralizarea
subproduselor de origine animală care nu sunt
destinate consumului uman şi a produselor
procesate
-Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele sanitare veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor
161
Forma finală în data de 13.04.2012
După caz, probele pot fi recoltate de medici
veterinari de liberă practică sau oficiali.
Analizele se realizează în cadrul LSVSA, de
către un specialist de laborator
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea
condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietarii şi
deţinătorii de animale, fermierii precum şi orice
altă persoană implicată în creşterea, îngrijirea,
manipularea animalelor.

8. Protecţia animalelor în timpul tăierii
şi uciderii
9. Protectia animalelor sălbatice în
captivitate
Supraveghere pasivă şi activă;
tuberculinare la speciile susceptibile
- Ecvine, rumegătoare mari şi mici, porcine,
păsări;
- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 180/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind protecţia animalelor în timpul
sacrificării şi uciderii care transpune Directiva
93/119/CE a Consiliului din 22 decembrie
1993 privind protecţia animalelor în momentul
sacrificării sau uciderii
- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 74/2009
privind asigurarea condiţiilor tehnice pentru
aplicarea Normei sanitare veterinare privind
protecţia animalelor în timpul sacrificării şi
uciderii, aprobată prin Ordinul preşedintelui
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi
pentru Siguranţa Alimentelor nr. 180/2006;
-Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele sanitare veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor
- Animale sălbatice;
- Legea nr. 191/2002 a grădinilor zoologice şi
acvariilor publice, cu modificările şi
completările ulterioare care transpune
Directiva 1999/22/CE a Consiliului din 29
martie 1999 privind animalele sălbatice din
grădini zoologice.
10. Protecţia câinilor fără stăpân - Populaţia de câini fără stăpân;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
155/2001 privind aprobarea programului de
gestionare a câinilor fără stăpân, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr.
162
Forma finală în data de 13.04.2012
Medici veterinari oficiali. Orice persoană
implicată în operaţiuni cu animale şi în mod
special persoana care execută operaţiunea de
ucidere.
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali. Orice persoană implicată în
creşterea, îngrijirea, manipularea animalelor.
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali. Consiliile locale ale unităţilor
administrativ-teritoriale.

227/2002, cu modificările ulterioare.
11. Protecţia animalelor de companie -Legea nr. 60/2004 privind ratificarea
Convenţiei europene pentru protecţia
animalelor de companie, semnată la Strasbourg
la 23 iunie 2003
- Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele sanitare veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor
12. Protecţia animalelor folosite în
scopuri experimentale sau ştiinţifice.
- Animale folosite în scopuri experimentale sau
ştiinţifice;
- Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002 pentru
protecţia animalelor folosite în scopuri
ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale,
aprobată cu modificări prin Legea nr.
471/2002, cu modificările şi completările
ulterioare;
- Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei
şi pădurilor şi al ministrului apelor şi protecţiei
mediului nr. 143/400/2002 al pentru aprobarea
Instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea
animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în
alte scopuri experimentale.
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind procedura de înregistrare/autorizare
sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de
colectare/exploataţiilor de origine şi a
163
Forma finală în data de 13.04.2012
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali. Orice persoană implicată în
îngrijirea şi manipularea animalelor, precum şi
orice persoană implicată în utilizarea
animalelor folosite în scopuri experimentale
sau ştiinţifice.

mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii
şi al bunăstării animalelor, a unităţilor
implicate în depozitarea şi neutralizarea
subproduselor de origine animală care nu sunt
destinate consumului uman şi a produselor
procesate
-Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele sanitare veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor
7.3. Protecţia animalelor folosite pentru experimente sau în alte scopuri
Supraveghere
1
Protecţia animalelor folosite în scopuri
experimentale sau ştiinţifice.
Precizări tehnice
Precizări de execuţie
2
3
Animale folosite în scopuri experimentale După caz, medici veterinari de liberă
sau ştiinţifice;
practică sau oficiali.
Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002 pentru Orice persoană implicată în îngrijirea şi
protecţia animalelor folosite în scopuri manipularea animalelor, precum şi orice
ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, persoană implicată în efectuarea
aprobată cu modificări prin Legea nr.
164
Forma finală în data de 13.04.2012
procedurilor pe animale folosite în scopuri

471/2002, cu modificările şi completările
ulterioare;
Ordinul ministrului agriculturii,
alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului
apelor şi protecţiei mediului nr.
143/400/2002 al pentru aprobarea
Instrucţiunilor privind adăpostirea şi
îngrijirea animalelor folosite în scopuri
ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale.
7.4. Acţiuni generale de medicină preventivă, de identificare şi înregistrare a animalelor
a) Expertiza pajiştilor naturale şi a păşunilor
b) Expertiza parazitologică a pajiştilor naturale şi a păşunilor
165
Forma finală în data de 13.04.2012
experimentale sau ştiinţifice.
c) Expertiza sanitară veterinară a furajelor care au contribuit la apariţia morbidităţii şi mortalităţii crescute
SUPRAVEGHERE
1
Supravegherea prin examene de
laborator în toate stările de
morbiditate sau de mortalitate, în care
sunt incriminate furajele: de volum,
suculente, materii prime vegetale,
materii prime de origine minerală,
făinuri proteice, premixuri vitaminice
şi minerale.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Se prelevează probe de furaje, materii
prime, premixuri.
2. Probele se examinează: organoleptic,
bacteriologic, micologic, micotoxicologic,
toxicologic, chimic, biochimic.
3. Metodele de analiză utilizate sunt cele
stabilite de laboratorul naţional de referinţă.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Analizele se efectuează la
LSVSA şi/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.

d) Expertiza sanitară veterinară a zonelor de recoltare a moluştelor bivalve
(i) contaminanţi bacterieni şi virali în moluşte bivalve
SUPRAVEGHERE
1
Supraveghere activă
Supraveghere prin examene de
laborator a zonelor de producţie a
moluştelor bivalve în conformitate cu
Cap. II lit. A pct. (2)-(5) din anexa nr. II
la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al
Parlamentului European şi al
Consiliului din 29 aprilie 2004 de
stabilire a normelor specifice de
organizare a controalelor oficiale
privind produsele de origine animală
destinate consumului uman, cu
amendamentele ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Identificarea amplasării şi delimitarea
geografică a zonelor de producţie
moluşte bivalve.
2. Evaluarea surselor de poluare
microbiologică şi a cantităţii de poluanţi
3. Stabilirea numărului de staţii de
recoltare şi a frecvenţei de recoltare a
probelor.
4. Prelevarea probelor se realizează
conform prevederilor prevederilor Cap.
IX lit. B pct. 4 lit. b), pct. 9 lit. c), d) şi
e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
166
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Constanţa şi
Tulcea prelevează probe pentru detecţia contaminanţilor
bacterieni
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA Constanţa
şi Tulcea şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
2.1. Supraveghere prin aplicarea metodei prevăzute la pct. 1.17
şi 1.24 din Cap. I al anexei 1 la Regulamentul (CE) nr.
2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind
criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu
amendamentele ulterioare, şi la pct. (27) din preambulul
Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei din 5
decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind
anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr.
853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi
organizarea unor controale oficiale prevăzute de
Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului
European şi al Consiliului şi (CE) nr. 882/2004 al
Parlamentului European şi al Consiliului, de derogare de la
Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European
şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr.
853/2004 şi (CE) nr. 854/2004, cu amendamentele
ulterioare.

(ii) biotoxine marine
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
1
2
3
Supraveghere activă 1. Identificarea amplasării şi delimitarea 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau
Supraveghere prin examene geografică a zonelor de producţie moluşte medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Constanţa şi
de laborator a zonelor de bivalve.
Tulcea prelevează probe pentru detecţia biotoxinelor marine
producţie a moluştelor bivalve 2. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul
în conformitate cu Cap. II lit. frecvenţei de recoltare a probelor.
IDSA, astfel:
A alin. (2)-(5) din anexa nr. II 3. Probele trebuie să conţină atât moluşte bivalve 2.1. Detecţie prin metodele de diagnostic prevăzute în
la Regulamentul (CE) nr. cât şi probe de apă pentru furnizarea informaţiilor Anexa III la Regulamentului (CE) nr. 2074/2005, cu
854/2004, cu amendamentele referitoare la prezenţa speciilor toxice de amendamentele ulterioare.
ulterioare.
fitoplancton.
4. Prelevarea probelor se realizează conform
prevederilor Cap. IX lit. B pct. 4 lit. c), pct. 9 lit.
c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 25/2008.
(iii) icre embrionate
SUPRAVEGHERE
1
Supraveghere prin
diagnostic de laborator.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
1. Raport trimestrial transmis la
ANSVSA de către DSVSA.
2. Determinarea contaminanţilor şi a
substanţelor interzise, o dată pe an, în
perioada obţinerii icrelor embrionate.
167
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3

e) acţiuni profilactice de decontaminare, deratizare şi dezinfecţie;
f) controlul ecarisării
168
Forma finală în data de 13.04.2012

SUPRAVEGHERE
1
Monitorizarea datelor din programul de
supraveghere.
1. În cazuri de intoxicaţie sau suspiciune
de intoxicaţie.
2. Expertiză de necesitate.
SECŢIUNEA 8 - SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ
PRECIZĂRI TEHNICE
2
Raport trimestrial transmis la
ANSVSA de către DSVSA.
1. Probe necesare pentru stabilirea
diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte,
păr sau conţinut gastric, organe, ţesut
muscular, precum furajele şi apa folosite
în hrănirea şi adăparea animalelor, sau
orice element ce poate conduce la
stabilirea diagnosticului în cazurile de
intoxicaţie.
2. Pentru depistarea toxicului din probele
prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele
de analiză stabilite de laboratorul naţional
de referinţă.
169
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3

SECŢIUNEA 9 - ACŢIUNI IMUNOLOGICE OBLIGATORII SAU DE URGENŢĂ PENTRU UNELE BOLI LA
ANIMALE
1.1. ANTRAX
CONDUITA DE EXECUŢIE
PRECIZĂRI TEHNICE
NIVELUL EXECUŢIEI
1
2
3
Scop :Păstrarea indemnităţii teritoriale 1. Vaccinarea anticărbunoasă a tuturor animalelor din speciile Medicul veterinar
prin aplicarea vaccinării şi a măsurilor receptive este obligatorie, o dată pe an, la îndeplinirea de liberă practică
de biosecuritate.
condiţiilor fiziologice şi de vârstă impuse în prospectul
vaccinului, cu vaccin care să asigure imunitate minim 12 luni;
2. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii
receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de
vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie
datorită contraindicaţiilor stabilite de producător.
3. In cazul apariţiei unor focare de antrax în zona Deltei Dunării
se va executa inca o vaccinare, de necesitate, cu aprobarea
ANSVSA.
împuternicit.
170
Forma finală în data de 13.04.2012

1.2 .BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ
CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI
1 2 3
I. ÎN EXPLOATAŢIILE 1. Programele de vaccinare împotriva bolii de Medicul veterinar de liberă
NONCOMERCIALE
Newcastle a păsărilor din gospodăriile populaţiei se practică împuternicit.
(nonprofesionale/gospodării ale avizează de DSVSA.
populaţiei):
2. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu
Se executa:
individual, la toate categoriile de păsări receptive la
A. Primavara:
1. vaccinare cu vaccin viu atenuat,
virusul bolii de Newcastle;
administrat oculoconjunctival,
exclus parenteral, la puii
eclozionati în sezon, la vârsta de
3-4 saptamâni;
2. vaccinare cu vaccin inactivat
adjuvantat, parenteral, la adultele
din anul precedent.
B. Toamna: o vaccinare în covor la
întregul efectiv, cu vaccin inactivat
adjuvantat, administrat parenteral.
Costul vaccinului şi a manoperei
va fi suportat de către
proprietar.
II. ÎN EXPLOATAŢIILE
AVICOLE COMERCIALE
(profesionale)
A. În judeţele/exploataţiile
indemne de boală de Newcastle
1. Pui de carne:
a) obligatoriu 2 vaccinări, la
1. Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole,
autorizate sanitar-veterinar, se aplică la propunerea
administraţiei acestora, cu avizul DSVSA care este
obligata sa verifice existenţa şi funcţionalitatea
aparaturii şi instrumentarului necesar vaccinării.
2. Pentru exploataţiile COMERCIALE, strategia de
vaccinare este în mod obligatoriu însoţită de măsuri
171
Forma finală în data de 13.04.2012
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit.
2. La acţiunea de recoltare a
probelor de sânge în scopul
evaluării imunităţii postvaccinale
participă medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA.

vârsta de 9-10 zile şi 23-24 zile
cu vaccinuri vii preparate din
tulpini lentogene;
b) căile de vaccinare: oculonazal
sau prin aerosoli; fiind
exclusă vaccinarea prin
administrarea vaccinului în apa
de băut;
c) opţional se pot aplica 3
vaccinări, la vârsta de o zi, 9-10
zile şi 23-24 zile.
2. Găini de reproducţie – părinţi
rase uşoare şi grele
Obligatoriu:
a) vaccinări cu vaccinuri vii
preparate din tulpini lentogene la
vârsta de o zi în staţiile de
incubaţie, 9-10 zile, 23-24 zile,
41-42 zile, 83-84 zile şi la
transfer;
b) vaccinul se administrează
în masă – sub formă de aerosoli
sau individual oculo- nazal sau
injectabil;
c) la transfer, se efectuează o
vaccinare cu vaccin inactivat,
urmată optional de 2 vaccinări,
32 - 36 săptămâni şi 42- 48
săptămâni cu vaccinuri vii
de biosecuritate specifice.
3. În exploataţiile avicole şi grădinile zoologice
autorizate sanitar - veterinar.
172
Forma finală în data de 13.04.2012

preparate din tulpini lentogene.
3. Găini ouătoare
Obligatoriu:
a) vaccinări cu vaccinuri vii
preparate din tulpini lentogene la
vârsta de o zi în staţiile de
incubaţie, 9-10 zile, 23-24 zile,
41-42 zile, 83-84 zile şi la
transfer;
b) vaccinul se administrează
masal – sub formă de aerosoli
sau individual, oculo-nazal sau
injectabil;
c) după transferul păsărilor
se efectuează vaccinări la
interval de 2-3 luni.
B. In judeţele/exploataţiile cu
antecedente de boală de
Newcastle in ultimile 12 luni
Pui de carne:
a) obligatoriu 3 vaccinări la
vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24
zile cu vaccinuri vii atenuate
preparate din tulpini lentogene;
b) opţional, vaccinarea la vârsta
de o zi cu vaccin viu atenuat, sub
formă de aerosoli, poate fi
dublată de o vaccinare efectuată
injectabil, cu vaccin inactivat.
173
Forma finală în data de 13.04.2012

1.3. TURBAREA SAU RABIA
CONDUITA DE EXECUŢIE
1
Scop: aplicarea corectă a programului
de vaccinare profilactica la animalele de
companie, domestice şi sălbatice în
vederea eradicării rabiei pe teritoriul
Romaniei.
Conform recomandărilor producătorului
de vaccin. Vaccinurile recunoscute la
nivel comunitar sunt acele vaccinuri
care sunt fabricate în conformitate cu
Farmacopeea Europeană respectiv
vaccinuri inactivate, recombinante, de
uz veterinar.
În conformitate cu prevederile:
1. Deciziei nr.275/94/CE a Comisiei din
18 aprilie 1994 privind recunoaşterea
vaccinurilor antirabice;
2. Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
29/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE
2
I. Vaccinarea profilactică a animalelor de companie
1. Vaccinarea obligatorie a animalelor de companie, câini de
stână, animale din adăposturi speciale, animale sălbatice din
gradini zoologice, circuri şi alte spaţii în care sunt adăpostite
animale sălbatice.
Vaccinarea antirabică se realizează după efectuarea catagrafiei, o
dată pe an, în perioada toamnă-iarnă, dar nu mai târziu de un an
de la ultima vaccinare, urmată de vaccinări de completare la
tineretul peste 3 luni.
Deţinerea unui carnet de sănătate cu vaccinarile antirabice
completat la zi este obligatorie, lipsa acestuia se va sanctiona
conform prevederilor legale in vigoare.
Vaccinarea antirabica in cadrul miscarii intracomunitare se
realizeaza conform prevederilor Regulamentului (CE) nr.
998/2003 şi Regulamentului (UE) nr. 388/2010, cu modificarile
ulterioare.
Conform prevederilor art. 5 alin. (2) din Regulamentului (CE)
nr. 998/2003, statele membre pot autoriza circulaţia animalelor
enumerate la anexa I părţile A şi B care au o vârstă mai mică de
trei luni şi care nu sunt vaccinate, dacă sunt însoţite de un
174
Forma finală în data de 13.04.2012
NIVELUL EXECUŢIEI
3
Medicul veterinar de liberă
practică imputernicit
realizează vaccinarea
profilactică a câinilor şi
pisicilor inclusiv câinii de
stână şi a animalelor
sălbatice.
Propietarul
animalului/animalelor de
companie.
Gestionarea carnetelor de
sanatate: CMVR.
Medicul veterinar de libera
practica imputernicit.

paşaport şi au fost ţinute la locul unde s-au născut, fără să intre
în contact cu animale sălbatice susceptibile de a fi fost expuse
unei infectări sau dacă sunt însoţite de mama vaccinata antirabic
Pentru circulaţia animalelor de companie între statele membre
ale UE, se eliberează şi se completează paşaportul în
conformitate cu prevederile Ordinul presedintelui ANSVSA
nr.8/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care
stabileşte modelul de paşaport pentru mişcarea intracomunitară a
animalelor de companie: câini, pisici şi dihori domestici, precum
şi procedurile cu privire la tiparirea, completarea şi legalizarea
acestuia, cu modificarile si completarile ulterioare.
2. Nerealizarea prevederilor legale privind vaccinarea antirabica
a speciilor definite in Anexa I a Regulamentului (CE) 998/2003
se sanctioneaza conform Hotărârii Guvernului nr. 984/2005
privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele
sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor cu
modificarile si completarile ulterioare.
2. Vaccinarea animalelor domestice cu risc din focare de rabie,
la confirmarea unui focar de rabie, se efectueaza pe baza
anchetei si la cererea medicului veterinar oficial.
175
Forma finală în data de 13.04.2012
Medicul veterinar oficial al
DSVSA.
Medicul veterinar de libera
practica.
Manopera de vaccinare:
medicul veterinar de liberă
practică imputernicit.
SECŢIUNEA 10 - ACTIVITĂŢI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ,
ANALIZĂ, MONITORIZARE ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR
1. Activitatea de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar - veterinar.
2. Activitate de instruire şi perfecţionare continuă a specialiştilor din cadrul ANSVSA şi din structurile subordonate, pe domeniile
de competenţă,

prin organizarea de cursuri de profil, în ţară şi în străinătate.
3. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia
consumatorului.
4. Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitară veterinară a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei
consumatorilor.
5. Monitorizarea activităţilor şi a situaţiei sanitar-veterinare la nivel judeţean, al institutelor veterinare de profil şi al ANSVSA,
astfel:
Nr.
crt.
1.
2.
3.
TIPUL DE MONITORIZARE
MONITORIZAREA DE CĂTRE
ANSVSA A BOLILOR INFECŢIOASE
ŞL PARAZITARE LA ANIMALE,
INCLUSIV A CELOR
TRANSMISIBILE LA OM.
MONITORIZAREA DE CĂTRE IDSA
A BOLILOR INFECŢIOASE ŞI
PARAZITARE LA ANIMALE,
INCLUSIV A CELOR
TRANSMISIBILE LA OM.
MONITORIZAREA DATELOR
PRIVIND ECOPATOLOGIA ŞI
IDENTIFICAREA FACTORILOR DE
RISC PENTRU SĂNĂTATEA
ANIMALELOR ŞI SĂNĂTATEA
PUBLICĂ
176
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI TEHNICE
1. Prelucrarea statistică a datelor obţinute din activităţile de
supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om.
2. Efectuarea de analize epidemiologice.
3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi
control al bolilor.
1. Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de
supraveghere furnizate de LSVSA.
2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi
control al bolilor şi informarea populaţiei.
1. Monitorizarea datelor obţinute la nivelul DSVSA şi raportarea
semestrială la IDSA şi IISPV.
2. La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul
şi supravegherea mediului înconjurător; monitorizarea datelor se
va face pe circumscripţii şi localităţi.
3. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la
LSVSA şi IDSA, realizată semestrial în zone cunoscute ca fiind
zone poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de
dispersie al poluantului şi gradul de poluare; unităţile poluatoare
care pot influenţa sănătatea animalelor şi calitatea producţiei
animalelor.

4.
5.
6.
7.
8.
MONITORIZAREA AVORTURILOR
LA ANIMALE
MONITORIZAREA DATELOR
PRIVIND SUPRAVEGHEREA
ECOTOXICOLOGICĂ
MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE
PRODUCERE A FURAJELOR
MONITORIZAREA PROGRAMULUI
DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL
SANITAR - VETERINAR
MONITORIZAREA REZISTENŢEI
ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR
PATOGENE PENTRU ANIMALE,
INCLUSIV A CELOR
TRANSMISIBILE LA OM
a) Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi
poluanţi.
b) Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare
a apelor uzate în mediu, provenite din activităţile zootehnice,
sanitare-veterinare sau de industrie alimentară.
4. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi
control al bolilor.
1. Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli
şi se raportează semestrial la IDSA.
2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al
bolilor şi informarea populaţiei.
1. Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSA se
transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării.
2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al
bolilor.
1. Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare,
comercializare şi utilizare a produselor furajere.
2. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor
producătoare de nutreţuri combinate.
3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al
bolilor.
4. Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.
1. Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de
supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a
zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor
acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a
produselor de origine animală şi furaje se realizează de IISPV şi
se raportează trimestrial la ANSVSA.
2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al
bolilor.
1. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele
antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la
IDSA pentru tipizare şi la alte specii bacteriene patogene,
Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus
spp, izolate de LSVSA.
177
Forma finală în data de 13.04.2012

2. Înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind
rezistenţa la antibiotice.
3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi
control al bolilor.
178
Forma finală în data de 13.04.2012

CAPITOLUL II
PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE
APROBATE PRIN DECIZIA NR. 2011/807/UE ŞI COFINANŢATE DE COMISIA EUROPEANĂ
1. Programul pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2012
Supravegherea în exploataţiile comerciale
Exploataţii comerciale autorizate
Exploataţii comerciale de tip A
1
2
I. Supravegherea clinică I. Supravegherea clinică
1. Medicul de liberă practică împuternicit când este solicitat de 1. Medicul de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar şi
proprietar şi în vederea certificării mişcării porcinelor. în vederea certificării mişcării porcinelor.
2.Lunar - medicul veterinar oficial. 2.Lunar - medicul veterinar oficial.
II. Supravegherea serologică II. Supravegherea serologică
1. pasivă
1. pasivă
- pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste - pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA se
ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au avortat;
avortat;
- pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA se
- pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste prelevează probe de sânge de la porcii bolnavi, cu semne clinice ce pot fi
ELISA se prelevează probe de sânge de la porcii bolnavi, cu
semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice.
atribuite şi pestei porcine clasice.
2-activă (٭)
2-activă (٭)
Se efectueaza prin recoltareade probe de sânge pentru detecţia Se efectuează prin recoltarea de probe de sânge pentru detecţia anticorpilor
anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA astfel: pentru proteina E2 prin teste ELISA astfel:
- toţi vierii şi scroafele la sacrificare în abator;
- toţi vierii şi scroafele la sacrificare în abator;
- de la porcii graşi se vor preleva probe cu asigurarea - de la porcii graşi se vor preleva probe cu asigurarea prevalenţei de 5% şi
prevalenţei de 5% şi confidenţei de 95%.
confidenţei de 95%.
III. Supravegherea virusologică III. Supravegherea virusologică
179
Forma finală în data de 13.04.2012

1. pasivă
Atunci când numărul de porci morţi depăşeşte limitele
tehnologice normale, se recoltează de la aceştia probe (dar nu
de la mai mult de 10 porci din fiecare categorie afectată) de:
- organe pentru efectuarea de teste PCR.
Se recoltează de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi
atribuite şi pestei porcine clasice:
-sânge pe EDTA pentru efectuarea de teste PCR.
De la porcii morţi care au prezentat semne clinice sau prezintă
leziuni ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de
rata mortalităţii, se vor preleva probe de :
- organe pentru efectuarea de teste PCR.
1. pasivă
Atunci când numărul de porci morţi depăşeşte limitele tehnologice
normale, se recoltează de la aceştia probe (dar nu de la mai mult de 10
porci din fiecare categorie afectată) de:
- organe pentru efectuarea de teste PCR.
Se recoltează de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite şi
pestei porcine clasice:
-sânge pe EDTA pentru efectuarea de teste PCR.
De la porcii morţi care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni ce
pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalităţii, se vor
preleva probe de:
- organe pentru efectuarea de teste PCR.
Avortoni - pentru efectuarea de teste PCR. Avortoni - pentru efectuarea de teste PCR.
2. activă- (in cazul implementării sistemului canalizat)
a) pentru efectuarea testelor PCR se vor recolta probe pe
EDTA, cu o prevalenţă de 5% şi un grad de confidenţă de 95%
de la vieri de reproducţie, scroafe de reproducţie şi porci graşi
în vederea aprobării exploataţiei pentru Sistemul Canalizat;
b) probe pe EDTA recoltate suplimentar, pentru efectuarea
testelor PCR, care sunt analizate pe cheltuiala proprietarului
(**).
(٭) Prelevarea şi testarea probelor pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a
exploataţiilor comerciale se va realiza în perioadele martie-aprilie şi octombrie-noiembrie, de catre medicul veterinar oficial.
(**) a) In cazul exploatatiilor comerciale care functioneaza dupa principiul “totul plin - totul gol” se vor preleva in mod randomizat
probe de sange pe EDTA, inainte de inceperea livrarii porcilor la abator (cu 7 - 10 zile) pentru testarea in laboratoare acreditate prin RT-
PCR, pentru a detecta o prevalenţă de 10% cu o confidenţă de 95% (nu se vor preleva probe de sange de la mai mult de 30 porci).
b) In cazul in care exploatatiilor comerciale functioneaza dupa principiul fluxului continuu se vor preleva probe de sange pe EDTA lunar
de la porcii cu varsta de 140 -160 zile pentru testarea la laboratoare acreditate prin RT-PCR pentru a detecta o prevalenţă de 10% cu o
confidenţă de 95%(nu se vor preleva probe de sange de la mai mult de 30 porci).
180
Forma finală în data de 13.04.2012

Supravegherea în exploataţiile non-profesionale
Exploataţii nonprofesionale
Exploataţii nonprofesionale:
- în zona de 3 km în jurul exploataţiilor
comerciale;
- pe un cordon de 3 km in lungul graniţei
terestre a României cu Ucraina şi Serbia;
- în jurul punctelor de trecere a frontierelor
de stat la graniţa României cu Moldova;
- in zona de 1 km in jurul targurilor;
- în griduri (care nu sunt incluse în zonele de
3şi respectiv 1 km).
2
181
Forma finală în data de 13.04.2012
Exploataţii nonprofesionale
in raza de 4- 10 km in jurul exploatatiilor
comerciale incluse in sistemul canalizat
1
I. Supravegherea clinică I. Supravegherea clinică
3
I. Supravegherea clinică
1.Medicul de liberă practică - când este solicitat 1.Medicul de liberă practică - când este solicitat 1.Medicul de liberă practică - când este
de proprietar să investigheze cazurile de porci de proprietar să investigheze cazurile de porci solicitat de proprietar să investigheze cazurile
bolnavi sau morţi şi cu ocazia certificării bolnavi sau morţi şi cu ocazia certificării de porci bolnavi sau morţi şi cu ocazia
mişcării porcinelor. (٭)
mişcării porcinelor. (٭)
certificării mişcării porcinelor. (٭)
2. Medicii veterinari oficiali în cadrul 2.Medicii veterinari oficiali la exploataţiile din 2.Medicii veterinari oficiali la exploataţiile
controalelor oficiale, cu completarea fişei de care se prelevează probe pentru supravegherea ţintă din care se prelevează probe pentru
inspecţii. (٭٭)
activă . (٭٭)
supravegherea activă . (٭٭)
II. Supravegherea serologică II. Supravegherea serologică II. Supravegherea serologică
1. pasivă
- pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2
prin teste ELISA se prelevează probe de sânge
de la toate scroafele ce au avortat.
1. pasivă
- pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2
prin teste ELISA se prelevează probe de sânge
de la toate scroafele ce au avortat.
2-activă (٭٭٭٭)
- pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2
prin teste ELISA prin prelevarea de probe de
sânge,cu o prevalenţă de 5% si cu o confidenţă
de 95%(٭٭٭), din exploataţiile selectate
aletoriu din fiecare localitate, conform
1. pasivă
- pentru detecţia anticorpilor pentru proteina
E2 prin teste ELISA se prelevează probe de
sânge de la toate scroafele ce au avortat.
2-activă (٭٭٭٭*)
- pentru detecţia anticorpilor pentru proteina
E2 prin teste ELISA prin prelevarea de probe
de sânge,cu o prevalenţă de 5% si cu o
confidenţă de 95%(٭٭٭), din exploataţiile
selectate aletoriu din fiecare localitate,

prevalenţei de 5% si confidenţei de 95%. conform prevalenţei de 5% si confidenţei de
95%.
III.Supravegherea virusologică III. Supravegherea virusologică III. Supravegherea virusologică
1.Pasivă, respectiv pe porcine bolnave, 1.Pasivă, respectiv pe porcine bolnave, 1.Pasivă, respectiv pe porcine bolnave,
moarte sau sacrificate de necesitate: moarte sau sacrificate de necesitate: moarte sau sacrificate de necesitate:
-Pentru efectuarea de teste IFD şi după caz PCR -Pentru efectuarea de teste IFD şi după caz - Pentru efectuarea de teste IFD şi după caz
se preleveaza probe de stern şi organe de la PCR se preleveaza probe de stern şi organe de PCR se preleveaza probe de stern şi organe de
porcii morţi şi cei sacrificaţi de necesitate. la porcii morţi şi cei sacrificaţi de necesitate. la porcii morţi şi cei sacrificaţi de necesitate.
-Pentru efectuarea de teste PCR se prelevează -Pentru efectuarea de teste PCR se prelevează -Pentru efectuarea de teste PCR se prelevează
sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne
clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine
clasice.
clasice.
clasice.
- Pentru efectuarea de teste PCR: avortoni. - Pentru efectuarea de teste PCR: avortoni. - Pentru efectuarea de teste PCR: avortoni.
2.Activă
-Pentru efectuarea de teste PCR se prelevează
tonsile si splina de la porcii sacrificaţi pentru
consum propriu în cursul anului şi cu o
prevalenţa de 5% şi o confidenţă de 95% la cei
sacrificati in luna decembrie.
(٭) În oricare din situaţiile menţionate, medicul veterinar de liberă practică împuternicit în conformitate cu prevederile legale va
completa o fişă de inspecţie conform modelului stabilit în ordinul 136/2010, va urmări identificarea posibilelor animale bolnave sau
moarte şi va solicita informaţii referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluţie a unor boli la porci.
Fişele de inspecţie se vor completa la verificarea oricărui tip de exploataţii comerciale şi în cele non-profesionale. Dacă medicul
veterinar d cu semne clinice s-au moarte ce pot fi atribuite şi pestei
porcine clasice, prelevează probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSA şi ia pe loc măsurile prevăzute de legislaţie.
DSVSA se va asigura de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit împreună cu primele informaţii
epidemiologice transmise de acesta şi rezultatele testelor de laborator justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar
oficial să finalizeze ancheta epidemiologică şi să recolteaze probe oficiale în scopul clarificării situaţiei.
(٭٭) Controalele oficiale se efectuează lunar, pe baza programului stabilit şi aprobat de către conducerea DSVSA.
182
Forma finală în data de 13.04.2012

Controalele oficiale se efectuează în exploataţiile cuprinse în programul de supraveghere la aceaşi dată când s-a programat recoltarea de
probe în cadrul supravegherii active. Medicul veterinar oficial efectuează inspecţia şi completează fişa de inspecţie. La controlul oficial al
exploataţiei medicul veterinar oficial va urmări identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte şi va solicita informaţii referitoare la
posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluţie a unor boli la porci. Dacă nu s-au găsit animale bolnave sau moarte,
medicul veterinar oficial stabileşte animalele de la care se prelevează probe de către medicii veterinari de liberă practică in coordonarea şi
sub responsabilitatea medicul veterinar oficial. Dacă se identifică animale moarte sau bolnave cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei
porcine clasice, efectuează ancheta epidemiologică şi recoltează probe pentru inclusiv pentru teste virusologice.
e liberă practică împuternicit identifică animale bolnave Dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit identifică animale bolnave
cu semne clinice s-au moarte ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice, prelevează probe pentru teste specifice de laborator, notifică
imediat DSVSA şi ia pe loc măsurile prevăzute de legislaţie. DSVSA se va asigura de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă
practică împuternicit împreună cu primele informaţii epidemiologice transmise de acesta şi rezultatele testelor de laborator justifică luarea
de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică şi să recolteaze probe oficiale în scopul
clarificării situaţiei.
(***)Din exploataţiile stabilite se vor recolta probe pentru realizarea confidenţei şi prevalenţei stabilite de la animale alese aleatoriu din
cadrul următoarelor categorii de animale existente în exploataţie (dacă nu au fost vaccinate până în anul 2009 când s-a sistat vaccinarea):
a.Vier de reproducţie;
b.Scroafe de reproducţie;
c.Tineret peste 4 luni.
(٭٭٭٭) Prelevarea şi testarea probelor pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a
exploataţiilor non-profesionale se va realiza în perioada martie-aprilie. Pentru localitatile din zona de 3km din jurul exploatatiilor
comerciale incluse in sistemul canalizat aceasta supraveghere se va realiza trimestrial.
(٭٭٭٭*) Prelevarea şi testarea probelor pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a
exploataţiilor non-profesionale se va realiza în perioada martie-aprilie.
183
Forma finală în data de 13.04.2012

Supravegherea la mistreţi
184
Forma finală în data de 13.04.2012

În fondurile de vânătoare în care s-a sistat vaccinarea în anul 2009 În fondurile de vânătoare în care, în anul 2011 s-a efectuat vaccinarea
(zona de 10 km de-a lungul frontierei de stat cu Ukraina şi Moldova)
1
2
I. Supravegherea serologică I. Supravegherea serologică
Prelevarea de probe de ser sau lichid toraco abdominal de la toţi mistreţii 1. prelevarea de probe de ser sau lichid toraco abdominal la toţi mistreţii
vânaţi cu vârsta între 6 luni şi doi ani.
vânaţi cu vârsta între 6 luni şi un an (*).
Probele prelevate pentru examene serologice vor fi însoţite de probe pereche Probele prelevate pentru examene serologice vor fi însoţite de probe pereche
prelevate de la aceleaşi animale, pentru examene virusologice.
prelevate de la aceleaşi animale, pentru examene virusologice.
Se vor folosi următoarele teste serologice:
Se vor folosi următoarele teste serologice:
1. Testul ELISA pentru detecţia anticorpilor pe probe de ser sau lichid 1. Testul ELISA pentru detecţia anticorpilor pe probe de ser sau lichid
toracoabdominal;
toracoabdominal;
2. Testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite 2. Testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite
din fondurile de vânătoare unde nu se vaccinează.
din fondurile de vânătoare unde nu se vaccinează.
Interpretarea rezultatelor serologice se va face ţinând cont de vaccinarea sau Interpretarea rezultatelor serologice se va face ţinând cont de vaccinarea sau
de lipsa vaccinării contra pestei porcine în fondurile de vânătoare respective de lipsa vaccinării contra pestei porcine în fondurile de vânătoare respective
şi de vârsta animalelor în raport cu ultima vaccinare sau posibila detectare a şi de vârsta animalelor în raport cu ultima vaccinare sau posibila detectare a
anticorpilor maternali.
anticorpilor maternali.
II.Supravegherea virusologică II.Supravegherea virusologică
1. Se efectuează testul RT-PCR pentru detecţia genomului viral, pe probe 1. Se efectuează testul RT-PCR pentru detecţia genomului viral, pe probe
prelevate de la:
prelevate de la:
a) mistreţii găsiţi morţi;
a) mistreţii găsiţi morţi;
b) toţi mistreţii vânati indiferent de varstă.
b) toţi mistreţii vanati indiferent de varsta.
2.Testul de imunofluorescenţă pe probe de la toate animalele prevăzute la
punctul 1 a şi b
3.Testul de izolare a virusului pe culturi celulare se efectuează în toate
cazurile IFD sau RT-PCR pozitive.
Pentru testarea virusologică se vor preleva următoarele probe:
-organe: splină, tonsile, limfonoduri;
-stern.
(*) Se va realiza in trimestrul IV.
185
Forma finală în data de 13.04.2012
2.Testul de imunofluorescenţă pe probe de la toate animalele prevăzute la
punctul 1 a şi b
3.Testul de izolare a virusului pe culturi celulare se efectuează în toate
cazurile IFD sau RT-PCR pozitive.
Pentru testarea virusologică se vor preleva următoarele probe:
-organe: splină, tonsile, limfonoduri;
-stern.

Supraveghere
Acţiune (1)
PĂSĂRI
SĂLBATICE
Supraveghere
pasivă
Supravegherea în abatoare
1. În abatoare pot fi sacrificaţi doar porci din exploataţiile comerciale însoţiţi de certificat de sănătate.
2. Supravegherea se va face prin inspecţie ante- şi post-mortem.
3. In cazul porcilor găsiţi morţi pe durata transportului şi în cazul animalelor care în urma inspecţiei ante-mortem au fost
depistate ca bolnave, cu febră sau semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice, se recoltează organe respectiv sânge pe
EDTA pentru RT- PCR .
4. Supravegherea serologică a tuturor scroafelor şi vierilor din exploataţiile comerciale sacrificaţi în lunile martie-aprilie si
octombrie-noiembrie.
2. Programul naţional de supraveghere a influenţei aviare la păsările domestice şi sălbatice în România pentru anul 2012
Metodă (2)
1. Inspectarea periodică a habitatelor
păsărilor sălbatice.
2. Recoltarea de probe de la păsări
sălbatice bolnave şi moarte (cele
menţionate în anexa Deciziei U.E. nr.
367/2010) şi testarea virusologică a
acestora.
Supravegherea pasarilor salbatice de
apa, migratoare in special din
speciile tinta cu risc mare de
contaminare cu H5N1 HPAI din
Precizări tehnice
Grupa de
animale
ţintă (3)
Păsările
sălbatice
de apa,
migratoar
e din
speciile
tinta
Nivelul
execuţiei
(4)
Medicii
veterinari
oficiali în
colaborare
cu
asociaţiile
de profil
menţionate
în coloana
nr. 2.
Timpu
l
execuţ
iei (5)
01.01-
31.12.
2012
Legislaţie
naţională (6)
Ordinul
preşedintelui
Autorităţii
Naţionale
Sanitare
Veterinare şi
pentru
Siguranţa
Alimentelor
nr. 54/2007
Ordinul
A.N.S.V.S.A.
Cadrul legal
Legislaţie
comunitară
(7)
Directiva
Consiliului
nr.
2005/94/CE
privind
măsurile
comunitare de
combatere a
influenţei
aviare;
Dec. Com.
2011/807/CE
Costuri
Cine
suportă
cheltuielil
e (8)
C.E. - 50%
România -
50%
186
Forma finală în data de 13.04.2012
Tipul
probelor
(9)
De la
păsări
salbatice
vii:
Tampoane
traheale
Tampoane
Cloacale
De la
păsări
salbatice
Recoltarea de probe
Nivelul
execuţiei
(10)
Medicii
veterinari
oficiali în
colaborare
cu
asociaţiile
de profil
menţionate
în coloana
nr. 2.
Costuri
estimativ
e (11)
Contribuţi
a
financiară
a Uniunii
include o
sumă fixă
de
5euro/pas
ăre
sălbatică
testată.
Metoda
(12)
Inspecţia
de la
distanţă şi
teste
virusologi
ce de
laborator
Suma per
test să nu
depăşeasc
ă:
Diagnosticul de laborator
Nivelul
execuţiei
(13)
Medici
veterinari
din cadrul
LNR din
IDSA si
LSVSA
Judetene :
AR ,BR,
BV, CT,
CL, IS, IL,
SM, SV,
TL, VN.
Costuri
estimative
(14)
Suma per
test să nu
depăşească:
- pentru
testele de
izolare a
virusului: 40
EUR pe test;
- pentru
testele RT-
PCR: 20
EUR pe test;

Supraveghere
activă
zonele apropriate de mare, lacuri si
alte cursuri de apa unde au fost
descoperite pasari moarte conform -
Anexei II la Decizia 367/2010
privind punerea in aplicare de catre
statele membre a unor programe de
supraveghere a gripei aviare la
pasarile domestice si salbatice.
Colaborarea cu inspectoratele
teritoriale de regim silvic şi
vânătoare, asociaţiile vânătorilor şi
pescarilor sportivi din România,
ornitologi în scopul culegerii de date
referitoare la speciile de păsări
sălbatice existente pe teritoriul
României şi la starea de sănătate a
acestora
Cooperarea dintre epidemiologi,
ornitologi si autoritatile veterinare
competente teritorial.
Recoltarea de probe de la păsări
sălbatice clinic sănătoase .
Supravegherea pasarilor salbatice de
apa, migratoare in special din
speciile tinta cu risc mare de
contaminare cu H5N1 HPAI din
zonele apropriate de mare, lacuri si
alte cursuri de apa unde au fost
descoperite pasari moarte conform -
Anexei II la Decizia 367/2010
privind punerea in aplicare de catre
statele membre a unor programe de
supraveghere a gripei aviare la
pasarile domestice si salbatice.
Pentru păsări sălbatice:
- examene de laborator virusologice -
teste de biologie moleculara, izolare
de virus, tipizare, secventiere, analize
filogenetice.
La păsările sălbatice gripa aviară se
suspicionează prin teste de biologie
moleculara şi se confirmă prin teste
de izolare de virus.
Păsările
sălbatice
de apa,
migratoar
e din
speciile
tinta
Medicii
veterinari
oficiali în
colaborare
cu
asociaţiile
de profil
menţionate
în coloana
nr. 2.
01.01-
31.12.
2012
nr.
28/13.02.2007
Ordinul
preşedintelui
Autorităţii
Naţionale
Sanitare
Veterinare şi
pentru
Siguranţa
Alimentelor
nr. 54/2007
Decizia
367/2010
privind
punerea in
aplicare de
catre statele
membre a
unor
programe de
supraveghere
a gripei aviare
la pasarile
domestice si
salbatice.
Decizia
437/2006 care
aproba
Manualul de
Diagnostic
pentru
Influenta
Aviara
Directiva
Consiliului
nr.
2005/94/CE
privind
măsurile
comunitare de
combatere a
influenţei
aviare;
Decizia
367/2010
privind
punerea in
aplicare de
catre statele
membre a
unor
programe de
supraveghere
a gripei aviare
la pasarile
domestice si
salbatice.
Decizia
437/2006 care
aproba
Manualul de
C.E. - 50%
România -
50%
187
Forma finală în data de 13.04.2012
moarte :
Tesuturi
Tampoane
traheale
Tampoane
Cloacale
Medicii
veterinari
oficiali în
colaborare
cu
asociaţiile
de profil
menţionate
în coloana
nr. 2.
Contribuţi
a
financiară
a Uniunii
include o
sumă fixă
de
5euro/pas
ăre
sălbatică
testată
- pentru
testele
RIHA
pentru
H5/H7:
12 EUR
pe test;
- pentru
testele de
izolare a
virusului:
40 EUR
pe test;
- pentru
testele
RT-PCR:
20 EUR
pe test;
Teste
virusologi
ce de
laborator
Suma per
test să nu
depăşeasc
ă:
- pentru
testele
RIHA
pentru
H5/H7:
12 EUR
pe test;
- pentru
testele de
izolare a
virusului:
40 EUR
pe test;
- pentru
testele
RT-PCR:
20 EUR
pe test;

PĂSĂRI
DOMESTICE
Supraveghere
activă
Pentru păsări domestice:
- examene serologice - RIHA H5/H7;
- examene virusologice – teste de
biologie moleculara, izolare de virus,
tipizare, secventiere, analize
filogenetice.
La păsările domestice gripa aviară se
suspicionează la obtinerea de
rezultate pozitive la examenul
serologic şi se confirmă prin
examene virusologice.
Păsări
domestice
din
exploataţii
le
comercial
e,
îndeosebi
cele care
sunt
situate în
zone cu
risc
crescut
sau nu
deţin
condiţii
severe de
biosecurit
ate.
Păsări
domestice
din
exploataţii
le
noncomer
ciale,
situate în
zone cu
risc
crescut.
Păsări
sălbatice
mentionat
e in Partea
2 - Anexa
II la
Decizia
367/2010
privind
punerea in
Medicul
veterinar
de liberă
practică
împuternic
it deţine
responsabi
litatea
recoltării,
ambalării,
etichetării
şi
expedierii
probelor la
D.S.V.S.A
.
judeţeană/
Bucureşti
sub
controlul
şi
responsabi
litatea
medicului
veterinar
oficial.
Pe
toată
durata
unui an
calend
aristic,
cu
transmi
terea
datelor
la
Comisi
a
Europe
ană în
sistem
online.
1. Ordinul
preşedintelui
Autorităţii
Naţionale
Sanitare
Veterinare şi
pentru
Siguranţa
Alimentelor
nr. 54/2007
2. Ordinul
A.N.S.V.S.A.
nr.
28/13.02.2007
În caz de
suspiciune/con
firmare a
gripei aviare
se acţionează
în
conformitate
cu Planul de
contingenţă al
României şi
Manualul
Operaţional
Diagnostic
pentru
Influenta
Aviara
1. Directiva
Consiliului
nr.
2005/94/CE
privind
măsurile
comunitare de
combatere a
influenţei
aviare;
2. Dec. Com.
2011/807/CE
3. Decizia
europeana
privind
punerea în
aplicare a
programelor
cofinantate de
supraveghere
a gripei aviare
la păsările
domestice si
păsările
sălbatice,
destinate
aplicării în
statele
membre;
4. Deciziei
Comisiei nr.
2006/437/CE
care aprobă
Manualul de
diagnostic
pentru
influenţa
aviară aşa
cum este
Comisia
Europeană
( 50%),
A.N.S.V.S.
A ( 50%)
188
Forma finală în data de 13.04.2012
De la
păsări
domestice
:
Tampone
traheale
Tampoane
Cloacale
Tesuturi,
Sange
Pentru
pasari
domestice:
Medicii
veterinari
oficiali
Contribuţi
a
financiară
a Uniunii
include o
sumă fixă
de 0,5
euro/pasă
re
domestică
testată .
Pasari
domestic
eLSVSA
Judetene/
Bucuresti
:
Examene
serologice
: RIHA
pentru
subtipuril
e H5N3 si
H7N7
LNR-
IDSA :
Confirma
re cu
subtipuril
e H5N1
si H7N1
conform
Deciziei
367/2010
Anexa 1,
punctul 9.
LNR-
IDSA
examene
virusologi
ce : teste
de
biologie
molecular
a, izolare
de virus,
tipizare,
secventier
e, analize
filogeneti
ce.
LSVSA
Medici
veterinari
din cadrul
LNR din
IDSA si
LSVSA
Judetene :
BR, BV,
CT, CL,
IS, IL,
SM, SV,
TL, VN.
Suma per
test să nu
depăşească:
- pentru
testele RIHA
pentru
H5/H7: 12
EUR pe test;
- pentru
testele de
izolare a
virusului: 40
EUR pe test;
- pentru
testele RT-
PCR: 20
EUR pe test;

aplicare
de catre
statele
membre a
unor
programe
de
supravegh
ere a
gripei
aviare la
pasarile
domestice
si
salbatice.
prevăzut în
Directiva
Consiliului
nr.
2005/94/CE;
5. Decizia
Comisiei nr.
2011/214 de
modificare a
anexei IV la
Directiva
90/539/CE a
Consiliului
privind
modele de
certificare
veterinară
pentru
comerţul
intracomunita
r de păsări de
curte şi de
ouă de
incubaţie,
pentru a lua în
considerare
anumite
cerinţe de
sănătate
publică.
6. Deciziei
Comisiei nr.
2010/367/CE
privind
punerea în
aplicare de
către statele
membre a
unor
programe de
supraveghere
a gripei aviare
la păsările de
curte şi
păsările
sălbatice
3. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2012
189
Forma finală în data de 13.04.2012
Judetene:
Pentru
pasari
domestice
teste de
biologie
molecular
a se
efectueaz
a de catre
: AR,
BR, BV,
CT, CL,
IS, IL,
SM, SV,
TL, VN.

Obiectivul programului:Apărarea sănătăţii publice prin reducerea şi/sau menţinerea procentului maxim la cel mult 1% al
efectivelor de găini de reproducţie adulte din specia Gallus gallus pozitive pentru Salmonella Enteritidis, Salmonella Infantis,
Salmonella Hadar, Salmonella Typhimurium şi Salmonella Virchow.
SUPRAVEGHERE
1
1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250
de găini de reproducţie sunt incluse în
program.
2. Un efectiv de găini de reproducţie este
reprezentat de un grup sau mai multe grupuri
de găini de reproducţie ce împart aceeaşi
unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi
spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi
sunt exploatate în acelaşi scop.
3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S.
Typhimurium (inclusiv tulpinile monofazice
de S. typhimurium cu formula antigenică
1,4,[5],12:i:-), S. Infantis şi S. Hadar, S.
Virchow.
4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a
efectivelor incluse în program este
disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.
5. Fiecărui efectiv de găini de reproducţie i se
va atribui un cod de identificare al efectivului
alcătuit din următoarele elemente: codul de
identificare al exploataţiei/numărul de
identificare al adăpostului unde sunt cazate
păsările/data populării halei cu păsări.
6. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a
recoltării de probe din cadrul controlului
realizat de către operatorul economic
(autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi
pentru fiecare efectiv din exploataţie se
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Cadrul legal:
1. Depistarea serotipurilor de Salmonella
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al spp. se efectuează în conformitate cu
Parlamentului European şi al Consiliului din amendamentul 1 al standardului EN/ISO
17 noiembrie 2003 privind controlul 6579-2002/ Amd.1:2007. „Microbiologia
salmonellei şi al altor agenţi zoonotici alimentelor şi a hranei pentru animale –
specifici, prezenţi în reţeaua alimentară; Metoda orizontală de detectare a
2. Regulamentul (UE) nr. 200/2010 al Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa
Comisiei din 10 martie 2010 de punere în D: Depistarea Salmonella spp. în fecale de
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 animale şi în probele de mediu din etapa de
al Parlamentului European şi al Consiliului în producţie primară.”
ceea ce priveşte obiectivul UE de reducere a 2. Probele de materii fecale, tampoanele
prevalenţei anumitor serotipuri de Salmonella şosete şi praf recoltate în cadrul
la efectivele reproducătoare adulte din specia Programului naţional de control a
Gallus gallus;
salmonelozelor zoonotice la găinile de
3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al reproducţie din România pentru anul 2012
Comisiei din 1 august 2006 de punere în se testează numai în cadrul LSVSA
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 nominalizate de către LNR pentru
al Parlamentului European şi al Consiliului
Salmoneloze animale din cadrul IDSA şi
desemnate de către Autoritatea Naţională
privind cerinţele în vederea utilizării de
Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa
metode de control specifice în cadrul
Alimentelor.
programelor naţionale de control al salmonelei
3. Probele oficiale pentru testarea prezentei
la păsările de curte;
agentilor antimicrobieni sau a efectului
4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al
inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate
Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a
în cadrul Programului Naţional de Control a
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al
salmonelozelor zoonotice la găinile de
Parlamentului European şi al Consiliului şi a
reproducţie din România pentru anul 2012
Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce
se testează în cadrul LSVSA în care se
priveşte controlul şi testarea Salmonellei în
realizează controlul substanţelor
190
Forma finală în data de 13.04.2012

trimite DSVSA şi este supus aprobării
acesteia.
A.Controlul realizat de către operatorul
economic (autocontrol)
DSVSA judeţeană se asigură că probele
recoltate în cadrul probele recoltate în cadrul
Programului naţional de control al
salmonelzelor zoonotice la găinile de
reproducţie din România pentru anul 2011 sunt
recoltate numai de personal instruit în acest
scop.
efectivele de reproducţie din specia Gallus
gallus şi de curcani;
5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
34/2006, cu modificările şi completările
ulterioare;
6. Prevederile Programului naţional de control
al salmonelozelor zoonotice la găinile de
reproducţie din România pentru anul 2011
aprobat prin Decizia 2011/807/UE.
Notificarea suspiciunii/confirmării se face în
conformitate cu prevederile Ordinului
Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
Categorii de testat şi frecvenţa:
a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu
pentru fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60
cadavre, potrivit prevederilor lit. B din Anexa
II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
b) tineret – fiecare efectiv din exploataţie (hală
populată):
1. la 4 săptămâni;
2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca
păsările să intre în faza de ouat sau să fie
mutate în unitatea de ouat.
Se recoltează minimum 2 perechi de
“tampoane şosete“ sau 2 probe compuse de
materii fecale din fiecare efectiv (hală
populată).
c) adulte - din două în două săptămâni în
fiecare efectiv(hală populată):
1. în baterii - cel puţin 2 probe de materii
fecale de cel puţin 150g fiecare din fiecare
efectiv (hală populată);
191
Forma finală în data de 13.04.2012
antimicrobiene– antibiotice şi sulfamide.
4. Utilizarea produselor antimicrobiene în
exploataţiile incluse în program este
permisă numai cu respectarea prevederilor
art. 2 al Regulamentului (CE) nr.
1177/2006.
5. Lunar se efectuează raportarea probelor
prelevate în cadrul Programului naţional de
control al salmonelozelor zonotice la găinile
de reproducţie din România pentru anul
2012 (probele de autocontrol şi probe
oficiale) de către responsabilul din cadrul
DSVSA la Direcţia Generală Sanitar
Veterinară şi pentru Siguranţa Lanţului
Alimentar din cadrul ANSVSA.

B. Programul de control oficial
DSVSA judeţeană se asigură că probele
recoltate în cadrul Programului Naţional de
Control al salmonelzelor zoonotice la găinile
de reproducţie din România pentru anul 2011
sunt recoltate numai de personal instruit în
acest scop
2. la sol:
i) 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă
(tampoane “şosete“) din fiecare efectiv (hală
populată), sau
ii) cel puţin o pereche de încălţăminte de unică
folosinţă şi o probă de praf din fiecare efectiv
(hală populată) sau
iii) cel puţin 2 probe compuse de materii
fecale proaspete din fiecare efectiv (hală
populată).
a) Control oficial de rutină în toate efectivele
(hale populate) din exploataţie:
1. o prelevare oficială de rutină în termen de 4
săptămâni de la începutul perioadei de ouat
sau de la mutarea păsărilor în unitatea de ouat;
2. o prelevare oficială de rutină spre sfârşitul
perioadei de ouat, cel mai devreme cu 8
săptămâni înainte de terminarea ciclului de
producţie;
3. o prelevare oficială de rutină în cursul
producţiei, într-un moment suficient de
îndepărtat de cele 2 prelevări anterioare.
Se prelevează următoarele categorii de probe:
i) în baterii - cel puţin 2 probe de materii
fecale de cel puţin 150 g fiecare din fiecare
efectiv(hală populată);
ii) la sol - 5 perechi de încălţăminte de unică
folosinţă (tampoane “şosete“), din fiecare
efectiv (hală populată), sau cel puţin o pereche
de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă
de praf din fiecare efectiv (hală populată) ori
cel puţin 2 probe compuse de materii fecale
proaspete din fiecare efectiv (hală populată).
b) Prelevarea oficială pentru confirmare:
1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru
192
Forma finală în data de 13.04.2012

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de
găini de reproducţie incluse în cadrul
Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini
de reproducţie din România pentru anul 2011
este opţională şi se face în conformitate cu
prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr.
1177/2006.
Această acţiune se realizează numai la
solicitarea scrisă a
proprietarului/administratorului, cu aprobarea
DSVSA, care are obligativitatea înştiinţării în
scris a Direcţiei Generale Sanitare Veterinare
confirmare se prelevează şi probe
suplimentare pentru testarea prezenţei
agenţilor antimicrobieni sau a efectului
inhibitor al proliferării bacteriene compuse din
cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele
din exploataţie.
2. în caz de confirmare a prezenţei
serotipurilor de Salmonella relevante se aplică
prevederile lit. C din Anexa II la
Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi
prevederile Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la găinile de
reproducţie din România pentru anul 2012.
3. după depopularea unui efectiv confirmat
pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe
oficiale de verificare a eficienţei
decontaminării; în cazul în care aceste teste
oficiale de verificare a eficienţei
decontaminării nu sunt corespunzătoare, se
repetă acţiunile de decontaminare, după care
se recoltează încă o dată teste oficiale de
verificare a eficienţei decontaminării.
193
Forma finală în data de 13.04.2012

din cadrul ANSVSA.
4. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2012
Obiectivul programului:Apărarea sănătăţii publice prin reducerea şi/sau menţinerea procentului maxim la cel mult 2% al efectivelor
pozitive de găini ouătoare adulte
SUPRAVEGHERE
1
1. Toate exploataţiile ce cuprind
cel puţin 350 găini ouătoare
(Gallus gallus) ce produc ouă
destinate consumului uman vor
fi incluse în program.
2. Un efectiv de găini ouătoare
este reprezentat grup sau mai
multe grupuri de găini ouătoare
ce împart aceeaşi unitate de
producţie, sunt adăpostite în
acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi
zonă de creştere şi sunt
exploatate în acelaşi scop.
3. Serotipuri relevante: S.
Enteritidis, S. Typhimurium,
inclusiv tulpinile monofazice de
S. Typhimurium cu formula
antigenică 1,4,[5],12:i:-
4. Lista actualizată a
exploataţiilor precum şi a
efectivelor incluse în program se
va găsi la nivelul fiecărui
DSVSA.
5. Fiecărui efectiv de găini
ouătoare i se va atribui un cod
de identificare al efectivului
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Cadrul legal:
1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. se
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
efectuează în conformitate cu amendamentul 1 al
2. Regulamentul Comisie (UE) nr. 517/2011 din 25 standardului EN/ISO 6579-2002/Amd1:2007.
mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) „Microbiologia alimentelor şi a hranei pentru
nr. 2160/2003 cu privire la stabilirea unui obiectiv al animale – Metoda orizontală de detectare a
UE de reducere a prevalen ei anumitor serotipuri de Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D:
Salmonella la găinile ouătoare din specia Gallus gallus Depistarea Salmonella spp. în fecale de animale şi în
şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003
probele de mediu din etapa de producţie primară.”
2. Probele de materii fecale, tampoanele şosete şi
şi a Regulamentului (UE) nr. 200/2010;
praf recoltate în cadrul Programul naţional de control
3. Regulamentul Parlamentului European şi al
al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din
Consiliului nr. 1237/2007 de modificare a
România pentru anul 2012 se testează numai în
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 şi a Deciziei
cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru
2006/696/CE cu privire la comercializarea ouălor Salmoneloze animale din cadrul IDSA şi desemnate
provenite din efectivele de găini ouătoare infectate cu de către Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi
Salmonella, cu modificările şi completările ulterioare; pentru Siguranţa Alimentelor.
4. Prevederile Programul naţional de control al 3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor
salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării
România pentru anul 2012 aprobat prin Decizia bacteriene, recoltate în cadrul Programul naţional de
2011/807/UE;
control al salmonelozelor zoonotice la găinile
5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu ouătoare din România pentru anul 2012 se testează în
modificările şi completările ulterioare.
cadrul LSVSA în care se realizează controlul
substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi
Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în
conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare
194
Forma finală în data de 13.04.2012
sulfamide.
4. Punerea pe piaţă a ouălor provenite din efective de
găini ouătoare ce produc ouă destinate consumului
uman se face în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din

alcătuit din următoarele
elemente: codul de identificare
al exploataţiei/numărul de
identificare al adăpostului unde
sunt cazate păsările/data
populării halei cu păsări.
5. Programarea caledaristică a
recoltării de probe din cadrul
controlului realizat de către
operatorul economic
(autocontrol) pentru fiecare
exploataţie şi pentru fiecare
efectiv din exploataţie se
trimite DSVSA şi este supusă
aprobării acesteia.
195
Forma finală în data de 13.04.2012
23 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al
Consiliului şi a Deciziei 2006/696/CE în ceea ce
priveşte introducerea pe piaţă a ouălor provenind din
efective de găini ouătoare infectate cu Salmonella.
5. Utilizarea produselor antimicrobiene în
exploataţiile incluse în program este permisă numai
cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentului
(CE) nr. 1177/2006.
5. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate
în cadrul Programul naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din
România pentru anul 2012 (probele de autocontrol şi
probele oficiale) de către responsabilul din cadrul
DSVSA la Direcţia Generală Sanitar Veterinară şi
pentru Siguranţa Lanţului Alimentar din cadrul
ANSVSA.

A.Controlul realizat de către
operatorul economic
(autocontrol) DSVSA judeţeană
se asigură că probele recoltate în
cadrul Programul naţional de
control al salmonelozelor
zoonotice la găinile ouătoare din
România pentru anul 2012 sunt
recoltate numai de personal
instruit în acest scop.
B. Programul de control oficial
- DSVSA judeţeană se asigură că
probele recoltate în cadrul
Programul naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la
găinile ouătoare din România
pentru anul 2012 sunt recoltate
numai de personal instruit în
acest scop
Se recoltează probe din toate efectivele (hale
populate), astfel:
a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pt fiecare 500
pui livraţi şi maxim 60 cadavre potrivit prevederilor
lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr.
2160/2003;
b) tineret - cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca
păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în
unitatea de ouat din fiecare efectiv (hale populate) ;
Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane
şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din
fiecare efectiv (hală populată);
c) adulte - la un interval de 15 săptămâni din fiecare
efectiv (hală populată):
1. în baterii - cel puţin 2 probe de materii fecale de cel
puţin 150g fiecare din fiecare efectiv (hală populată);
2. la sol - 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă
(tampoane “şosete“).
Prelevarea oficială de probe de realizează:
a) anual de la toate efectivele (halele populate) din
toate exploataţiile cu cel puţin 1000 de păsări;
b) la vârsta de 24 săptămâni ( ± 2 săptămâni) a unui
efectiv nou ce a fost introdus într-o hală/adăpost în
care efectivul anterior a fost depistat pozitiv pentru
Salmonella Enteritidis sau Salmonella Typhimurium;
c) când se suspectează o infecţie cu S.Enteritidis sau
S.Typhimurium, ca rezultat al investigaţiei
epidemiologice asupra focarelor de toxiinfecţie
alimentară, utilizând protocolul privind prelevarea de
probe prevăzut în anexa II partea D punctul 4 litera
(b) din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
d) în toate efectivele din exploataţie în cazul în care se
confirmă în urma controlului oficial sau în urma
autocontrolului prezenţa Salmonellei Enteritidis sau a
Salmonellei Typhimurium într-unul dintre efectivele
196
Forma finală în data de 13.04.2012

din exploataţie;
e) în cazul în care autoritatea competentă consideră
necesar.
În cadrul controlului oficial se recoltează:
1. în baterii - 2 probe compuse de materii fecale
proaspete plus cel puţin o probă compusă de materii
proaspete în funcţie de mărimea efectivului, sau
2. la sol - 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă
(tampoane “şosete“), plus cel puţin o pereche de
încălţăminte de unică folosinţă (tampoane şosete) în
funcţie de mărimea efectivului.
DSVSA poate decide înlocuirea unei probe compuse
de materii fecale proaspete sau a unei perechi de
încălţăminte de unică folosinţă (tampoane şosete)
recoltate în cadrul controlului oficial cu o probă
oficială de praf de cel puţin 100g.
Odată cu prelevarea oficială a probelor prevăzută la lit.
b), c), d) şi e) se verifică documentele care atestă că
păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi
se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei
agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al
proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci
păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.
În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de
Salmonella relevante se aplică prevederile lit. D din
Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi
prevederile Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din
România pentru anul 2012.
După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este
obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare
a eficienţei decontaminării.
În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a
eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se
vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor
197
Forma finală în data de 13.04.2012

Vaccinarea antisalmonelică a
efectivelor de găini ouătoare
incluse în cadrul Programul
naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la
găinile ouătoare din România
pentru anul 2012 este opţională şi
se face în conformitate cu
prevederile art. 3 din
Regulamentul (CE) nr.
1177/2006.
Această acţiune se realizează
numai la solicitarea scrisă a
proprietarului/administratorului,
cu aprobarea DSVSA, care are
obligativitatea înştiinţării în scris
a Direcţiei Generale Sanitare
Veterinare din cadrul ANSVSA.
recolta încă o dată teste oficiale de verificare a
eficienţei decontaminării.
5. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2012
Obiectivul programului:Reducerea şi/sau menţinerea la cel mult 1 % a procentului maxim de efective de pui de carne pozitive pentru
Salmonella Enteritidis i Salmonella Typhimurium.
SUPRAVEGHERE
1
1. Toate exploataţiile cu efective
de pui de carne (broileri) ce
cuprind cel puţin 500 de păsări
din specia Gallus gallus vor fi
incluse în program.
2. Un efectiv de pui de carne
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Cadrul legal:
1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. se
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
efectuează în conformitate cu amendamentul 1
2. Regulamentul (CE) nr. 646/2007 al Comisiei din 12 al standardului EN/ISO 6579-2002/Amd1:2007.
iunie 2007 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) „Microbiologia alimentelor şi a hranei pentru
nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al animale – Metoda orizontală de detectare a
Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D:
198
Forma finală în data de 13.04.2012

(broileri) este reprezentat de un
grup sau mai multe grupuri de
pui de carne (broileri) ce împart
aceeaşi unitate de producţie,
sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-
aer sau în aceeaşi zonă de
creştere şi sunt exploatate în
acelaşi scop.
3. Serotipuri relevante: S.
Enteritidis, S. Typhimurium,
inclusiv tulpinile monofazice de
S. Typhimurium cu formula
antigenică 1,4,[5],12:i:-.
4. Lista actualizată a
exploataţiilor şi a efectivelor
incluse în program este
disponibilă la nivelul fiecărei
DSVSA.
5. Fiecărui efectiv de broileri i
se va atribui un cod de
identificare al efectivului
alcătuit din următoarele
elemente: codul de identificare
al exploataţiei/numărul de
identificare al adăpostului unde
sunt cazate păsările/data
populării halei cu păsări.
6. Programarea caledaristică, pe
săptămâni, a recoltării de probe
din cadrul controlului realizat de
către operatorul economic
(autocontrol) pentru fiecare
exploataţie şi pentru fiecare
efectiv din exploataţie se trimite
DSVSA şi este supus aprobării
diminuare a prevalenţei Salmonella Enteritidis şi
Salmonella Typhimurium la puii de carne şi de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1091/2005;
3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;
4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările ulterioare;
5. Programul naţional de control al salmonelozelor
zoonotice în efectivele de broileri din România pentru
anul 2012, aprobat prin Decizia 2011/807/UE .
Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în
conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
199
Forma finală în data de 13.04.2012
Depistarea Salmonella spp. în fecale de animale
şi în probele de mediu din etapa de producţie
primară.”
2.Probele de încălţăminte de unică folosinţă
(tampoane “şosete“) recoltate în cadrul
Programul naţional de control al salmonelozelor
zoonotice în efectivele de broileri din România
pentru anul 2012 se testează numai în cadrul
LSVSA nominalizate de către LNR pentru
Salmoneloze animale din cadrul IDSA şi
desemnate de către Autoritatea Naţională
Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor.
3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei
agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor
al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul
Programul naţional de control al salmonelozelor
zoonotice în efectivele de broileri din România
pentru anul 2012 se testează se testează în
cadrul LSVSA în care se realizează controlul
substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi
sulfamide
4. Utilizarea produselor antimicrobiene în
exploataţiile incluse în program este permisă
numai cu respectarea prevederilor art. 2 al
Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.
5. Lunar se efectuează raportarea probelor
prelevate în cadrul Programul naţional de
control al salmonelozelor zoonotice în
efectivele de broileri din România pentru anul
2012 (probele de autocontrol şi probele oficiale)
de către responsabilul din cadrul DSVSA la
Direcţia Generală Sanitară Veterinară şi pentru
Siguranţa Lanţului Alimentar din cadrul
ANSVSA.

acesteia.
A. Controlul realizat de către
operatorul economic
(autocontrol) -probele recoltate
în cadrul Programului naţional de
control al salmonelozelor
zoonotice în efectivele de broileri
din România pentru anul 2012
sunt recoltate numai de personal
instruit în acest scop.
B. Programul de control oficial
- probele recoltate în cadrul
Programul naţional de control al
salmonelozelor zoonotice în
efectivele de broileri din
România pentru anul 2011 sunt
recoltate numai de personal
instruit în acest scop
Fiecare efectiv de pui de carne din exploataţie (hală
populată) va fi testat într-un interval de 3 săptămâni
înainte de începerea depopulării şi expedierii păsărilor
către abator. Pentru ca puii de carne să poată fi
expediaţi către abator, este obligatoriu să se cunoască
rezultatul testării şi să se completeze documentele care
furnizează informaţiile privind lanţul alimentar.
Probele constau în 2 perechi de încălţăminte de unică
folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv
(hală populată). Cele două perechi de încălţăminte de
unică folosinţă se vor grupa într-un singur eşantion
Prelevarea oficială de probe de realizează:
a) anual din cel puţin un efectiv de pui de carne din cel
puţin 10% din exploataţii;
b) din toate efectivele din exploataţie în cazul în care în
aceea exploataţie a fost depistat un efectiv pozitiv
pentru S. enteritidis şi/sau typhimurium la controlul
realizat la iniţiativa operatorului (autocontrol);
c) din toate efectivele nou introduse într-o exploataţie
unde Salmonella Enteritidis şi/sau Salmonella
Typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior;
d) ori de câte ori este necesar.
Probele constau în 2 perechi de încălţăminte de unică
folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv
(hală populată). Cele două perechi de încălţăminte de
unică folosinţă se vor grupa într-un singur eşantion.
Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit.
b) se verifică documentele relevante care atestă că
păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi
se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei
agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al
proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci
păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.
În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de
200
Forma finală în data de 13.04.2012

Salmonella relevante se aplică prevederile Anexei lit. E
din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi
prevederile Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din
România pentru anul 2011.
După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este
obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a
eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste
oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt
corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de
decontaminare, după care se vor recolta încă o dată
teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării.
6. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2012
6.1. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat
Obiectivul programului:Reducerea şi/sau menţinerea la cel mult 1 % a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani pentru îngăşat
pentru Salmonella Enteritidis i Salmonella Typhimurium.
SUPRAVEGHERE
1
1. Sunt incluse în program toate
exploataţiile cu efective de
curcani pentru îngrăşat ce
cuprind cel puţin 500 de curcani
pentru îngrăşat.
2. Un efectiv de curcani pentru
îngrăşat este reprezentat de grup
sau mai multe grupuri de
curcani pentru îngrăşat ce
împart aceeaşi unitate de
producţie, sunt adăpostite în
acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi
zonă de creştere şi sunt
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Cadrul legal:
1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. se
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
efectuează în conformitate cu amendamentul 1
2. Regulamentul (CE) nr. 584/2008 al Comisiei din 20 al standardului EN/ISO 6579-2002/Amd1:2007.
iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE)
„Microbiologia alimentelor şi a hranei pentru
nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al
Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de
animale – Metoda orizontală de detectare a
diminuare a prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D:
Salmonella Typhimurium la curcani;
Depistarea Salmonella spp. în fecale de animale
3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;
şi în probele de mediu din etapa de producţie
4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu primară.”
modificările şi completările ulterioare;
2. Probele de încălţăminte de unică folosinţă
5. Prevederile Programul naţional de control al (tampoane “şosete“) recoltate în cadrul
salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din
Programului Naţional de Control a
România pentru anul 2012 aprobat prin Decizia
2011/807/UE.
salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru
201
Forma finală în data de 13.04.2012

exploatate în acelaşi scop
3. Serotipuri relevante: S.
Enteritidis, S. Typhimurium,
inclusiv tulpinile monofazice de
S. Typhimurium cu formula
antigenică 1,4,[5],12:i:-.
4. Lista actualizată a
exploataţiilor şi a efectivelor
incluse în program se va găsi la
nivelul fiecărui DSVSA.
5. Fiecărui efectiv de curcani
pentru îngrăşat i se va atribui un
cod de identificare al efectivului
alcătuit din următoarele
elemente: codul de identificare
al exploataţiei/numărul de
identificare al adăpostului unde
sunt cazate păsările/data
populării halei cu păsări.
6. Programarea caledaristică, pe
săptămâni, a recoltării de probe
din cadrul controlului realizat de
către operatorul economic
(autocontrol) pentru fiecare
exploataţie şi pentru fiecare
efectiv din exploataţie se
trimite DSVSA şi este supus
aprobării din partea acestuia.
A. Controlul realizat de către
operatorul economic
(autocontrol) DSVSA judeţeană
se asigură că probele recoltate în
cadrul Programul naţional de
control al salmonelozelor
zoonotice în efectivele de curcani
Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în
conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
Fiecare efectiv de curcani pentru îngrăşat din
exploataţie (fiecare hală populată) este testat într-un
interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării
şi expedierii păsărilor către abator. Pentru ca curcanii
pentru îngrăşat să poată fi expediaţi către abator, este
obligatoriu să se cunoască rezultatul testării şi să se
completeze documentele care furnizează informaţiile
privind lanţul alimentar.
202
Forma finală în data de 13.04.2012
îngrăşat din România pentru anul 2012 se
testează numai în cadrul LSVSA nominalizate
de către LNR pentru Salmoneloze animale din
cadrul IDSA şi desemnate de către Autoritatea
Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor.
3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei
agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor
al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul
Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice în efectivele de
curcani pentru îngăşat se testează în cadrul
LSVSA în care se realizează controlul
substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi
sulfamide.
4.Utilizarea produselor antimicrobiene în
exploataţiile incluse în program este permisă
numai cu respectarea prevederilor art. 2 al
Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.
5. Lunar se efectuează raportarea probelor
prelevate în cadrul Programul naţional de
control al salmonelozelor zoonotice în
efectivele de curcani pentru îngrăşat din
România pentru anul 2012 (probele de
autocontrol şi probele oficiale) de către
responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia
Generală Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Lanţului Alimentar din cadrul ANSVSA.

pentru îngăşat sunt recoltate
numai de personal instruit în
acest scop.
B. Programul de control oficial
– DSVSA judeţeană se asigură că
probele recoltate în cadrul
Programul naţional de control al
salmonelozelor zoonotice în
efectivele de curcani pentru
îngăşat sunt recoltate numai de
personal instruit în acest scop.
Probele recoltate constau în 2 perechi de încălţăminte
de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare
efectiv. Cele două perechi de încălţăminte de unică
folosinţă se vor grupa într-un singur eşantion.
Prelevarea oficială de probe de realizează:
a)anual din cel puţin 10% din exploataţii;
b)din toate efectivele din exploataţie în cazul în care în
aceea exploataţie a fost depistat un efectiv pozitiv
pentru S. Enteritidis şi/sau Typhimurium la controlul
realizat la iniţiativa operatorului (autocontrol);
c)din toate efectivele noi introduse într-o exploataţie
unde Salmonella Enteritidis şi/sau Salmonella
Typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior;
d)ori de câte ori este necesar.
Probele recoltate constau în 2 perechi de încălţăminte
de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare
efectiv. Cele două perechi de încălţăminte de unică
folosinţă se vor grupa într-un singur eşantion.
În cazul prelevării de probe oficiale în conformitate cu
prevederile lit. b), se recoltează probe pentru testarea
prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului
inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult
cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.
Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit.
b) se verifică documentele relevante care atestă că
păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi
se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei
agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al
proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci
păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.
În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de
Salmonella relevante se aplică prevederile lit. E din
Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi
prevederile Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru îngrăşat.
După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este
obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a
eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste
oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt
203
Forma finală în data de 13.04.2012

corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de
decontaminare, după care se vor recolta încă o dată
teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării.
204
Forma finală în data de 13.04.2012

6.2. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie
Obiectivul programului:Reducerea şi/sau menţinerea la cel mult 1 % a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani de reproducţie
pentru Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium
SUPRAVEGHERE
1
1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250
de curcani de reproducţie sunt incluse în
program.
2. Un efectiv de curcani de reproducţie este
reprezentat de un grup sau mai multe grupuri
de curcani de reproducţie ce împart aceeaşi
unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi
spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi
sunt exploatate în acelaşi scop.
3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S.
Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice
de S. Typhimurium cu formula antigenică
1,4,[5],12:i:-.
4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a
efectivelor incluse în program este
disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.
5. Fiecărui efectiv de curcani de reproducţie i
se va atribui un cod de identificare al
efectivului alcătuit din următoarele elemente:
codul de identificare al exploataţiei/numărul
de identificare al adăpostului unde sunt cazate
păsările/data populării halei cu păsări.
5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a
recoltării de probe din cadrul controlului
realizat de către operatorul economic
(autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi
PRECIZĂRI TEHNICE
PRECIZĂRI EXECUŢIE
2
3
Cadrul legal:
1. Depistarea serotipurilor de Salmonella
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; spp. se efectuează în conformitate cu
2. Regulamentul Parlamentului European şi al amendamentul 1 al standardului EN/ISO
Consiliului nr. 584/2008;
6579-2002/Amd1:2007. „Microbiologia
3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; alimentelor şi a hranei pentru animale –
4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Metoda orizontală de detectare a
Comisieidin 18 martie 2009 de modificare a Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al D: Depistarea Salmonella spp. în fecale de
Parlamentului European şi al Consiliului şi a animale şi în probele de mediu din etapa de
Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce producţie primară.”
priveşte controlul şi testarea Salmonellei în 2. Probele de materii fecale, tampoanele
efectivele de reproducţie din specia Gallus şosete şi praf recoltate în cadrul
gallus şi de curcani;
Programului naţional de control al
5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. salmonelozelor zoonotice la curcanii de
34/2006, cu modificările şi completările reproducţie se testează numai în cadrul
ulterioare;
LSVSA nominalizate de către LNR pentru
6. Prevederile Programului naţional de control Salmoneloze animale din cadrul IDSA şi
al salmonelozelor zoonotice la curcanii de
desemnate de către Autoritatea Naţională
reproducţie, aprobat prin Decizia
Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa
2011/807/UE.
Alimentelor.
Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare
3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei
agenţilor antimicrobieni sau a efectului
inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate
în cadrul Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la curcanii de
reproducţie se testează în cadrul LSVSA în
care se realizează controlul substanţelor
205
Forma finală în data de 13.04.2012

pentru fiecare efectiv din exploataţie se
trimite DSVSA şi este supus aprobării din
partea acestuia.
A.Controlul realizat de către operatorul
economic (autocontrol) –
DSVSA judeţeană se asigură că probele
recoltate în cadrul Programului naţional de
control al salmonelozelor zoonotice la curcanii
de reproducţie sunt recoltate numai de personal
instruit în acest scop.
Categorii de testat şi frecvenţa:
a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pt
fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre,
potrivit lit. B din Anexa II la Regulamentul
(CE) nr. 2160/2003;
b) tineret, potrivit lit. B din Anexa II la
Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, din toate
efectivele (hale populate) din exploataţie:
1. la 4 săptămâni;
2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca
păsările să intre în faza de ouat sau să fie
mutate în unitatea de ouat.
Se recoltează minimum 2 perechi de
“tampoane şosete“ sau 2 probe compuse de
materii fecale din fiecare efectiv (hală
populată).
c) adulte - din trei în trei săptămâni din toate
efectivele (hale populate):
1. 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă
(tampoane “şosete“) dintr-un efectiv (hale
populate), sau
2. cel puţin o pereche de încălţăminte de unică
206
Forma finală în data de 13.04.2012
antimicrobiene – antibiotice şi sulfamide.
4. Utilizarea produselor antimicrobiene în
exploataţiile incluse în program este
permisă numai cu respectarea prevederilor
art. 2 al Regulamentului (CE) nr.
1177/2006.
5. Lunar se efectuează raportarea probelor
prelevate în cadrul Programului naţional de
control al salmonelozelor zoonotice la
curcanii de reproducţie (probele de
autocontrol şi probe oficiale) de către
responsabilul din cadrul DSVSA la la
Direcţia Generală Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Lanţului Alimentar din
cadrul ANSVSA..

B. Programul de control oficial
DSVSA judeţeană se asigură că probele
recoltate în cadrul Programului naţional de
control al salmonelozelor zoonotice la curcanii
de reproducţie sunt recoltate numai de personal
instruit în acest scop.
folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv
(hală populată), sau
3. cel puţin 2 probe compuse de materii fecale
proaspete de cel puţin 150g fiecare dintr-un
efectiv (hală populată).
Prelevarea oficială de probe de realizează prin:
A. Control oficial de rutină în toate efectivele
din exploataţie:
1. o dată/an, din toate efectivele (hale
populate) din toate exploataţiile de curcani de
reproducţie adulţi cu vârsta cuprinsă între 30 şi
45 de săptămâni;
2. din toate efectivele noi introduse într-o
exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau
Salmonella typhimurium a fost depistată întrun
efectiv anterior;
3. în toate exploataţiile de curcani de
reproducţie de elită, străbunici şi bunici;
4. ori de câte ori este necesar.
Se recoltează următoarele probe:
a) 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă
(tampoane “şosete“) dintr-un efectiv (hale
populate), sau
b) cel puţin o pereche de încălţăminte de unică
folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv
(hală populată), sau
c) cel puţin 2 probe compuse de materii fecale
proaspete de cel puţin 150g fiecare dintr-un
efectiv (hală populată).
B. Prelevarea oficială pentru confirmare
1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru
confirmare se prelevează şi probe
suplimentare pentru testarea prezenţei
agenţilor antimicrobieni sau a efectului
inhibitor al proliferării bacteriene compuse din
cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele
din exploataţie.
207
Forma finală în data de 13.04.2012

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de
curcani de reproducţie incluse în cadrul
Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la curcanii de
reproducţie este opţională şi se face în
conformitate cu prevederile art. 3 din
Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.
Această acţiune se realizează numai la
solicitarea scrisă a
proprietarului/administratorului, cu aprobarea
DSVSA care au obligativitatea înştiinţării în
scris a Direcţiei Generale Sanitare Veterinare
din cadrul ANSVSA.
2. în caz de confirmare a prezenţei
serotipurilor de Salmonella relevante se aplică
prevederile lit. C din Anexa II la
Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi
prevederile Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la curcanii de
reproducţie.
3. după depopularea unui efectiv confirmat
pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe
oficiale de verificare a eficienţei
decontaminării. În cazul în care aceste teste
oficiale de verificare a eficienţei
decontaminării nu sunt corespunzătoare, se
vor repeta acţiunile de decontaminare, după
care se vor recolta încă o dată teste oficiale de
verificare a eficienţei decontaminării.
7. Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru anul 2012
Scopul: evidenţierea lipsei circulaţiei virale
I. Supravegherea serologică
208
Forma finală în data de 13.04.2012

Supraveghere activă
A. 1. Supravegherea serologică, în perioada de linişte epidemiologică, se realizează în conformitate cu Programul de supraveghere pentru
bluetongue pentru anul 2012, aprobat prin Decizia Comisiei nr. 807/2011/UE:
- pentru a se asigura depistarea la o prevalenţă de 2% şi o confidenţă de 95% din mai până în octombrie (în perioada de activitate vectorială);
- pentru a se asigura depistarea la o prevalenţă de 15% şi o confidenţă de 95% din noiembrie până în aprilie (în perioada liberă de vectori).
2. Supravegherea serologică se realizează pe efective ţintă desemnate în interiorul unor unităţi epidemiologice (localităţi ţintă) care sunt
reprezentate de pătrate cu dimensiunea de de 25/25 km respectiv cu suprafaţa de 525 km pătraţi, stabilite de DSVSA de comun acord cu LNR
din cadrul IDSA.
3. Probele de ser pentru supravegherea serologică şi probele de sânge prelevate pe EDTA pentru detecţia genomului viral bluetongue prin PCR
se transportă la laborator în decurs de maximum 48 ore de la prelevare. Din momentul prelevării şi până la recepţia probelor în laborator,
acestea se menţin permanent la tempertaura de refrigerare (+4 - +8 o C).
4. Supravegherea prin detecţia genomului viral, pe probe de sânge prelevate pe EDTA imediat după fătare, de la produşii obţinuţi din mame
seropozitive la bluetongue (vaccinate ori imunizate natural), care provin din zone de restricţie, în baza derogărilor Regulamentului Comisiei nr.
1266/2007/CE, cu amendamentele ulterioare, sau provin din zone care au fost supuse restricţiilor pentru bluetongue şi au fost incluse în
cadrul unui program de vaccinare dar care au ieşit din zona de restricţie la sfârşitul anului 2011 sau vor ieşi în cursul anului 2012.
5. Supravegherea prin examene de detecţie a genomului viral şi de izolare a virusului pe probe prelevate de la animale la care datele
epidemiologice, alături de informaţii obţinute prin investigaţii serologice şi/sau clinice ori anatomopatologice, conduc către suspicionarea
bluetongue ori a riscului de bluetongue.
6. Supravegherea virusologică sau prin teste de biologie moleculară a rumegătoarelor sălbatice moarte, vânate în condiţii normale ori vânate
datorită faptului că prezintă simptome ce ar putea fi atribuite bluetongue.
7. Examenele serologice de supraveghere, se efectuează la LSVSA abilitate şi/sau LNR din cadrul IDSA; testele de seroneutralizare se
efectuează la LNR din IDSA.
8. Examenele PCR şi virusologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA, iar probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de IDSA
cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru bluetongue şi/sau la alte laboratoare internaţionale de referinţă.
9. Examenele de identificare a genului şi speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA abilitate; probele pentru confirmarea speciilor
de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru bluetongue şi/sau la alte laboratoare
internaţionale de referinţă.
B. 1. În exploataţiile în care s-au introdus animale receptive din zone de restricţie, seropozitive prin vaccinare sau imunizate prin infecţie
naturală, ori material seminal recoltat de la tauri rezidenţi în zone de restricţie, supravegherea serologică se efectuează pe animale indigene
seronegative din exploataţia respectivă sau din cea mai apropiată exploataţie din vecinătate pentru a asigura depistarea la o prevalenţă de 2% şi
o confidenţă de 95%.
C. În cazul importului sau achiziţiei prin schimburi intracomunitare testarea serologică, randomizat un procent de 1% din efectiv, dar nu mai
puţin de 5 probe pe lot de la rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar nevaccinate sau netrecute prin infecţie
naturală şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare.
209
Forma finală în data de 13.04.2012

II. Supravegherea entomologică
Supraveghere activă
1. Punctele de recoltare a vectorilor, sunt stabilite de către DSVSA de comun acord cu LNR din IDSA şi, atunci când este necesar, cu grupul
de experţi pentru bluetongue.
2. Monitorizarea vectorilor şi a parametrilor mediului ambiant insecte din genul Culicoides:
a) în perioada de linişte epidemiologică se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea bluetongue pentru anul 2012, aprobat
prin Decizia Comisiei nr. 807/2011/UE.
b) în situaţii deosebite (apariţia bluetongue în ţările vecine, extinderea zonelor de restricţie din ţările vecine pe teritoriul României, depistarea
unor specii noi de vectori competenţi, alte situaţii de risc major pentru bluetongue, capturarea sistematică de vectori cu capcane mobile, pe
durata sezonului de activitate intensă a vectorilor în perioada mai – octombrie, conform unui grafic stabilit ad hoc.
3. Înregistrarea coordonatelor de latitudine, longitudine şi altitudine pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se face cu mijloace GPS.
III. Inspecţia animalelor receptive din specii domestice şi sălbatice
Supraveghere pasivă
1. Inspecţia animalelor receptive din specii domestice şi sălbatice existente pe teritoriul României astfel:
a) animale situate în localităţile sau efectivele ţintă;
b) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata
perioadei de aşteptare;
c) rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar sau cele
importate din ţări terţe cu destinaţia abatorizare;
d) rumegătoarele sălbatice cu ocazia recoltării de trofee, selecţie şi alte acţiuni ce sunt prevăzute în Legea vânătorii şi protecţiei fondului
cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
2. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă practică împuterniciţi.
3. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor
prevăzute în legislaţia în vigoare.
8. Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2012
8.1. Encefalopatia Spongiformă Bovină
210
Forma finală în data de 13.04.2012

SUPRAVEGHERE
1
I. Supraveghere pasivă
Semnalarea tuturor
animalelor bănuite de a fi
infectate cu o formă de
ESB şi atunci când
prezenţa unei forme de
ESB nu poate fi exclusă
printr-o examinare
clinică, efectuarea pe
animalele respective a
unor teste de depistare în
laborator;
II. Supraveghere activă
Efectuarea de teste de
depistare pe animalele
care nu au fost semnalate
ca fiind bănuite de a fi
infectate cu o formă de
EST, precum animalele
sacrificate de urgenţă,
animalele care prezintă
semne de boală în
CONDUITA DE EXECUŢIE
2
1. Supraveghere şi/sau
monitorizare conform prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 999/2001
al Parlamentului European şi al
Consiliului din 22 mai 2001 de
stabilire a unor reglementări pentru
prevenirea, controlul şi eradicarea
anumitor forme transmisibile de
encefalopatie spongiformă, cu
amendamentele ulterioare.
2. Supraveghere clinică în caz de
suspiciune sau de confirmare a
bolii.
1. Supraveghere prin examene de
laborator.
2. Supraveghere şi/sau
monitorizare conform prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 999/2001,
cu amendamentele ulterioare.
211
Forma finală în data de 13.04.2012
PRECIZĂRI TEHNICE
3
1. Raport lunar transmis la ANSVSA, de către
DSVSA privind situaţia bovinelor suspecte clinic de
ESB, precum şi situaţia rezultatelor testelor efectuate
la bovinele suspecte de ESB, în condiţii de linişte
epidemiologică.
2. Probele prelevate de la bovinele suspecte de ESB,
se transmit la LNR pentru EST din cadrul IDSA
(LNR-EST) pentru a fi supuse examinărilor
specifice, conform prevederilor Regulamentului
(CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.
1. Raport lunar transmis la ANSVSA de către
DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.
2. Medicii veterinari epidemiologi din cadrul
DSVSA, nominalizaţi prin decizie a directorului
executiv al acesteia, pentru controlul ESB,
centralizează în mod corelativ şi transmit lunar la
Direcţia Generală Sanitară Veterinară din cadrul
ANSVSA, situaţia privind numărul testelor rapide
efectuate la bovinele din grupele ţintă de testare,
tipul de test rapid efectuat şi rezultatele testelor
rapide efectuate în vederea raportării la Comisia
Europeana a datelor de monitorizare a ESB.
NIVELUL
EXECUŢIEI
4
1. Proprietarii şi
deţinătorii de bovine au
obligaţia anunţării
medicilor veterinari de
liberă practică
împuterniciţi şi a
medicilor veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA cu privire la
oricare semne clinice
nervoase.
2. Medicii veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA şi/sau medicii
veterinari de liberă
practică împuterniciţi
prelevează capul
animalelor moarte,
sacrificate, ucise în
scop de diagnostic,
suspecte de ESB şi
transmit probele la
LNR pentru EST din
cadrul IDSA în vederea
efectuării testelor
specifice de laborator.
1. Medici veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
2. Medicii veterinari
epidemiologi din cadrul
DSVSA, nominalizaţi
prin decizie a
directorului executiv al
acesteia, pentru

momentul inspecţiilor
ante-mortem, animalele
găsite moarte, animalele
sănătoase sacrificate şi
animalele sacrificate în
legătură cu un caz de
EST, în special pentru a
determina evoluţia şi
prevalenţa formelor de
EST pe teritoriul
României sau într-unul
din judeţele acesteia.
3. Prelevarea probelor de creier se realizează prin:
a) tehnica de prelevare a creierului integral;
b) tehnica foramen magnum se efectuează conform
instrucţiunilor, în spaţii special amenajate în
abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din
incinta laboratoarelor EST sau în spaţii destinate
prelevării de probe din incinta unităţilor de procesare
categoria 1, unităţilor intermediare categoria 1 şi de
incinerare care recepţionează cadavre categoria 1 cu
respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii
bolilor de la animale la om.
4. Conform prevederilor anexei III la Regulamentul
(CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare,
probele de creier provenite de la toate bovinele în
vârstă de peste 24 luni, sacrificate în regim de
urgenţă, cu semne clinice la inspecţia antemortem,
precum şi probele de creier provenite de la toate
bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni
sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează
prin tehnica foramen magnum numai în abatoarele
autorizate pentru a sacrifica bovine.
5. De la toate bovinele domestice şi rumegătoarele
din mediul silvic şi exotice, care prezintă semne
clinice nervoase/suspecte de ESB, se prelevează
creierul în întregime în vederea examinării de
laborator pentru ESB, inclusiv cu trunchi cerebral şi
se efectuează investigaţii complexe pentru rabie,
boala lui Aujeszky, listerioză, precum şi pentru alte
boli, după caz.
6. De la toate bovinele suspecte de ESB, indiferent
de vârstă, care după 15 zile de observaţie clinică
rămân suspecte de ESB, precum şi de la toate
bovinele în vârstă de peste 24 luni, moarte sau ucise
în cadrul măsurilor de eradicare a ESB, se prelevează
si se trimite capul nedeschis la LNR-EST în vederea
efectuării examenelor de laborator speciale pentru
ESB.
7.Transportul probelor la LNR-EST/LSVSA
desemnate pentru diagnosticul ESB, după caz, se
efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în
ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei
sanitare veterinare în vigoare.
212
Forma finală în data de 13.04.2012
controlul ESB.
3. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit şi/sau
medicul veterinar
oficial.
4. Recoltarea probelor
de creier se realizează
cu truse de unică
folosinţă în baza
procedurilor stabilite
conform legii, numai de
medicii veterinari
abilitaţi.
5. Examinarea probelor
se realizează la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.

8. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru
ESB se realizează în exclusivitate în cadrul reţelei
naţionale de laboratoare de morfopatologie din
LSVSA ale DSVSA (LM), coordonate tehnic de
LNR-EST din cadrul IDSA.
9. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt
cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în
baza prevederilor Manualului OIE de standarde
pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
10. De la animalele moarte, precum si de la
animalele sacrificate şi confiscate în abator sau in
diverse exploataţii, probele de creier vor fi procesate
prin test rapid, conform punctului 9 de mai sus şi
histologic, conform procedurii specifice, cu aplicarea
de metode de colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim
s.a., după caz, conform precizărilor LNR-EST.
Probele cu rezultat histologic pozitiv şi/sau test rapid
pozitiv se vor trimite la LNR-EST.
11.Confirmarea diagnosticului se efectuează în
exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.
12. Evidenţele privind efectivele de bovine indigene
şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii
de exploatare, sex şi vârstă se întocmesc şi se
actualizează zilnic de specialiştii epidemiologi din
fiecare DSVSA.
Monitorizarea şi eradicarea se
realizează în conformitate cu
Programul pentru eradicarea şi
monitorizarea encefalopatiilor
spongiforme transmisibile pentru
anul 2011, aprobat prin Decizia
2010/712/UE.
INSPECŢIA ANIMALELOR
ABATORIZATE
I. ANIMALE VII 1. Până în momentul în care prin examenul de
laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio
parte din corpul animalelor care au făcut obiectul
213
Forma finală în data de 13.04.2012
1. Medic veterinar
oficial din cadrul
DSVSA

Se examinează ante- şi postmortem.
II. CARNE şi ORGANE
Examinarea carcaselor se
efectuează în unităţi de tăiere
autorizate/aprobate sanitarveterinar,
de către medici
veterinari oficiali.
sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va
utiliza pentru consum şi nici la fabricarea produselor
alimentare, a produselor cosmetice şi a
medicamentelor;
2. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării
bolii se realizează conform prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările
şi completările ulterioare.
Carnea, organele şi subprodusele se confiscă
aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr.
999/2001, cu amendamentele ulterioare şi ale
Regulamentului (CE) nr.1069/2009.
3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
Medicii oficiali din abatoare recoltează şi trimit, în
fiecare lună, la laboratoarele de morfopatologie
nominalizate, probe pentru depistarea materialului de
risc specific, SNC, în carne.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
214
Forma finală în data de 13.04.2012
Confirmarea
diagnosticului se
efectuează în
exclusivitate la LNR -
EST din IDSA
1. Medic veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examinare la
LSVSA şi/sau, după
caz, la LNR din cadrul
IDSA.

8.2. Scrapia la ovine si caprine
SUPRAVEGHERE
1
I. Supraveghere pasivă
Semnalarea tuturor
animalelor bănuite de a fi
infectate cu o formă de
EST şi, atunci când
prezenţa unei forme de
EST nu poate fi exclusă
printr-o examinare clinică,
efectuarea pe animalele
respective a unor teste de
depistare în laborator.
CONDUITA DE
EXECUŢIE
1. Supraveghere şi/sau
monitorizare conform
Regulamentului (CE) nr.
999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
2. Supraveghere clinică în
caz de suspiciune sau de
confirmare a bolii.
2
PRECIZĂRI TEHNICE
3
1.Raport lunar transmis la ANSVSA, de către DSVSA,
privind situaţia ovinelor şi caprinelor suspecte clinic de
scrapie, precum şi situaţia rezultatelor testelor efectuate
la ovinele şi caprinele suspecte de EST, în condiţii de
linişte epidemiologică.
2.Probele prelevate de la ovinele şi caprinele suspecte de
scrapie se transmit la LNR - EST din cadrul IDSA
pentru a fi supuse examinarilor specifice, conform
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
215
Forma finală în data de 13.04.2012
NIVELUL EXECUŢIEI
4
1. Proprietarii şi
deţinătorii de ovine şi
caprine au obligaţia
anunţării medicilor
veterinari de liberă
practică împuterniciţi
şi/sau a medicilor
veterinari oficiali din
cadrul DSVSA asupra
oricărei suspiciuni de
scrapie - semne clinice
nervoase ce nu pot fi
atribuite, pe baza
anamnezei şi a
examenului clinic, altor
boli cu simptomatologie
nervoasă.
2. Medicii veterinari de
liberă practică
împuterniciţi şi/sau
medicii veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA prelevează capul
animalelor moarte
sacrificate sau ucise în
scop de diagnostic,
suspecte de scrapie şi
transmit probele la LNR

II. Supraveghere activă
Efectuarea de teste de
depistare pe animalele care
nu au fost semnalate ca
fiind bănuite de a fi
infectate cu o formă de
EST, precum animalele
sacrificate de urgenţă,
animalele care prezintă
semne de boală în
momentul inspecţiilor antemortem,
animalele găsite
moarte, animalele
sănătoase sacrificate şi
animalele sacrificate în
legătură cu un caz de EST,
în special pentru a
determina evoluţia şi
prevalenţa formelor de
EST pe teritoriul unei ţări
sau într-una din regiunile
acesteia.
1. Supraveghere prin
examene de laborator.
2. Supraveghere şi/sau
monitorizare conform
prevederilor
Regulamentului (CE) nr.
999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
3. Genotiparea ovinelor
conform prevederilor
Regulamentului
Parlamentului European şi
al Consiliului nr.
999/2001/CE, cu
amendamentele ulterioare,
şi ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
133/2005 privind aprobarea
Normei sanitare veterinare
care stabileşte cerinţele
minime pentru studiul
genotipurilor de proteine
prionice la rasele de ovine.
4. Efectuarea testelor
moleculare discriminatorii
conform prevederilor
Regulamentul (CE) nr.
999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
1.Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii
special amenajate în abatoarele autorizate sau sau în
sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau în
spaţii destinate prelevării de probe din incinta Unităţilor
de procesare categoria 1, unităţilor intermediare
categoria 1 si de incinerare care recepţionează cadavre
categoria 1 cu respectarea măsurilor de prevenire a
transmiterii bolilor de la animale la om; prelevarea
probelor de creier se efectuează astfel încât să se evite
reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce priveşte
originea, vârsta, rasa, tipul de producţie sau orice alte
caracteristici. Probele prelevate trebuie să fie
reprezentative pentru fiecare regiune şi sezon.
Eşantionarea multiplă în aceeaşi turmă trebuie evitată pe
cât posibil.
2. Se prelevează probe de creier provenite de la ovinele
şi caprinele în vârstă de peste 18 luni din grupele ţintă,:
a) animale sănătoase sacrificate pentru consum uman;
b) animale nesacrificate pentru consum uman;
c) animale din turmele infectate care au fost ucise
pentru distrugere,
conform prevederilor capitolului A, partea II, pct. 2, 3 şi
5 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
3. De la ovinele si caprinele în vârstă de peste 18 luni,
din grupele tinta supuse testarii pentru EST, cu excepţia
ovinelor şi caprinelor încadrate în grupa ţintă “suspecte
de EST” înscrise la pct. 4 din prezenta coloană, se
prelevează obligatoriu următoarele probe: cerebel,
trunchi cerebral, cortex cerebral, măduvă rahidiană din
regiunea cervicală si limfonoduri retrofaringiene.
4. De la toate ovinele şi caprinele încadrate în grupa ţintă
“suspecte de EST”, indiferent de vârstă, care după 15
216
Forma finală în data de 13.04.2012
pentru EST din cadrul
IDSA în vederea
efectuării testelor
specifice de laborator
1. Medicul veterinar de
liberă practică
împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial.
2. Recoltarea probelor de
creier se realizează cu
truse de unică folosinţă în
baza procedurilor stabilite
conform legii, numai de
medicii veterinari instruiţi
în acest sens.
3. Examinarea probelor se
realizează la LSVSA
şi/sau, după caz, la LNR
din cadrul IDSA.

zile de observaţie clinică rămân suspecte de EST,
precum şi de la toate ovinele şi caprinele în vârstă de
peste 18 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de
eradicare a EST, se prelevează şi se trimite capul
nedeschis la LNR-EST, în vederea efectuării examenelor
de laborator speciale pentru EST.
5. DSVSA trebuie să urmărească, prin programele
proprii de monitorizare, să se prelevează probe de creier
provenite de la ovinele si caprinele în vârstă de peste 18
luni din toate exploataţiile înregistrate/autorizate sanitarveterinar
cu peste 100 de animale şi exploataţiile unde nu
au fost depistate niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul
mai multor ani consecutivi de eşantionare.
6.Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA,
numiţi prin decizie a directorului executiv, pentru
controlul EST, centralizează în mod corelativ şi transmit
lunar la Direcţia Generală Sanitară Veterinară din
ANSVSA situaţia privind numarul testelor rapide
efectuate la ovinele si caprinele existente pe raza de
activitate a DSVSA, pentru fiecare grup ţintă de testare,
tipul de test rapid efectuat şi rezultatele testelor rapide
efectuate în vederea raportării la Comisia Europeana a
datelor de monitorizare şi eradicare a scrapiei.
7. Genotiparea tuturor ovinelor pozitive confirmate de
LNR-EST, conform capitolului A, Partea II, pct. 8.1 din
anexa III la Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
8. Genotiparea ovinelor din turma infectată (focar), în
situaţia în care se adoptă aplicarea măsurilor de eradicare
din Capitolul A, pct. 2 şi 3 lit. (b) pct. (ii) din anexa VIII
la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele
ulterioare.
9. Genotiparea prin selectie a ovinelor, conform
Capitolul A, Partea II, pct. 8.2 din anexa III la
Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele
217
Forma finală în data de 13.04.2012

ulterioare.
10. Genotiparea, in vederea cresterii rezistentei genetice
a ovinelor la scrapie, a 3000 de berbeci de reproductie
proveniti din judete unde au fost confirmate focare de
scrapie.
11. Probele pentru genotipare prin selectie se vor preleva
de la ovinele sacrificate pentru consumul uman, ovinele
moarte şi ovinele vii.
12. În vederea genotipării se recoltează probe de sânge
pe EDTA pentru ovinele vii şi probe de creier în cazul
cazurilor de scrapie confirmate şi a ovinelor moarte.
Genotiparea se realizează de către structura competentă
din cadrul IDSA.
13.Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul
EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare,
în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei
sanitare veterinare în vigoare.
14. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru
EST la ovine şi caprine, se realizează în cadrul reţelei
naţionale de laboratoare de morfopatologie din LSVSA
ale DSVSA, coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul
IDSA.
15. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele
precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza
prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de
diagnostic şi vaccinuri şi a cerinţelor specificate în
Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele
ulterioare.
16. De la animalele moarte precum si de la animalele
sacrificate şi confiscate în abator sau in diverse
exploataţii, probele de creier vor fi procesate prin test
rapid, conform punctului 13 de mai sus şi histologic,
conform procedurii specifice, cu aplicarea de metode de
colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz,
conform precizărilor LNR-EST din cadrul IDSA. Probele
cu rezultat histologic pozitiv şi/sau test rapid pozitiv se
vor trimite la LNR-EST din cadrul IDSA.
218
Forma finală în data de 13.04.2012

INSPECŢIA
ANIMALELOR
ABATORIZATE
I. ANIMALE VII
Se examinează ante şi postmortem.
II. CARNE şi ORGANE
Examinarea carcaselor se
efectuează în unităţi de
tăiere autorizate sanitarveterinar,
de către medici
veterinari oficiali.
17. Confirmarea diagnosticului, inclusiv discrimnarea
suselor responsabile de infectiile prionice, se efectuează
în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.
18.Până în momentul în care prin examenul de laborator
se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul
animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi
investigaţiei pentru scrapie nu se va da în consum şi nici
nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a
produselor cosmetice şi medicamentelor;
19. Evidenţele privind efectivele de ovine si caprine
indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe
categorii de exploatare, sex şi vârstă se întocmesc şi se
ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DSVSA.
1. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii
se realizează conform prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
2. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă,
aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr.
999/2001, cu amendamentele ulterioare şi ale
Regulamentului (CE) nr.1069/2009, cu amendamentele
ulterioare.
3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
219
Forma finală în data de 13.04.2012
Medic veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
1. Medic veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.

Monitorizarea şi eradicarea
se realizează în
conformitate cu
Programul pentru
eradicarea şi monitorizarea
encefalopatiilor
spongiforme transmisibile
pentru anul 2011, aprobat
prin Decizia 2010/712/UE.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
8.3. Programul României pentru creşterea rezistenţei ovinelor la EST pentru anul 2012
SUPRAVEGHERE
1
I. Supraveghere pasivă
II. Supraveghere activă
CONDUITA DE EXECUŢIE
2
1.Supraveghere şi/sau
monitorizare conform Deciziei
Comisiei nr.182/2007 privind
un studiu asupra bolii cronice
caşectizante a cervidelor, cu
amendamentele ulterioare;
2. Supraveghere clinică în caz
de suspiciune sau de confirmare
a bolii.
1. Supraveghere prin examene
de laborator
2. Supraveghere şi/sau
monitorizare conform Deciziei
Comisiei nr.182/2007, cu
amendamentele ulterioare,
pentru bovidee, cervide şi alte
PRECIZĂRI TEHNICE
3
Prelevarea probelor provenite de la cervide cu semne
clinice sau de boală şi transmiterea la Laboratorul
Naţional de Referinţă, pentru a fi supuse examinărilor
specifice, conform prevederilor capitolul C, punctul 3
din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
1.Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii
special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile
de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau la
nivelul fondurilor de vânătoare, cu respectarea
măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli
infecţioase de la animale la om;
2. „Specia- intă” este reprezentată de cerbul ro u
220
Forma finală în data de 13.04.2012
NIVELUL EXECUŢIEI
4
Orice persoană care
observă cervide cu
comportament anormal
şi/sau tulburări
locomotorii i/sau o
stare generală proastă are
obligaţia anunţării
medicilor veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
1. Medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Recoltarea probelor
de creier se realizează cu
truse de unică folosinţă
în baza procedurilor

umegătoare aflate în mediu
silvatic sau în captivitate.
(Cervus elaphus) sălbatic i de crescătorie;
stabilite conform legii,
3. Se prelevează probele de creier provenite de la numai de medicii
toate cervidele în vârstă de peste 18 luni din grupele veterinari instruiţi în
ţintă:
acest sens.
a) cervidee sănătoase vânate,
3. Examinarea probelor
b) cervidee sănătoase sacrificate în abatoare, se realizează la LSVSA,
c) cervidee care prezintă semne clinice sau de şi/sau după caz, la LNR
boală,
din cadrul IDSA.
d) cervidee rănite sau ucise pe şosele.
4.Responsabilul
e) cervidee moarte/ucise,
ESB/EST din cadrul
conform prevederilor Deciziei Comisiei nr.182/2007, DSVSA judeţeane şi a
cu amendamentele ulterioare;
municipiului Bucureşti,
4. În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv sau dubios la nominalizat prin decizie
testul rapid realizat la cervidele din grupele ţintă, se a Directorului executiv,
trimite proba la LNR-EST din carul IDSA în vederea transmite pe faxul
confirmării/ infirmării rezultatului;
ANSVSA raportul de
5. În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv sau dubios la notificare a suspiciunii
testul rapid realizat la cervidele din grupele ţintă se de BCCC.
transmite pe faxul ANSVSA raportul de notificare a 5. DSVSA judeţene şi a
suspiciunii de BCCC;
municipiului Bucureşti
Toate păr ile corpului unui cervid declarat pozitiv la informează vânătorul,
testul rapid, inclusiv pielea, sunt distruse direct în paznicul de vânătoare sau
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009; crescătorul de animale
6. Pentru fiecare caz pozitiv de EST la cervide se prin mijloace autorizate
determină genotipul proteinei prion pe probe de creier. cu privire la rezultatele
Genotiparea se realizează de Serviciul de biologie testelor
moleculară şi organisme modificate genetic din cadrul confirmare.
IDSA.
7. Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul
EST se efectuează cât mai curând posibil după
recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor
legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.
8. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru
EST la cervide şi alte specii de rumegătoare mici
sălbatice, se realizează în cadrul reţelei naţionale de
rapide/de
221
Forma finală în data de 13.04.2012

INSPECŢIA ANIMALELOR
ABATORIZATE
I. ANIMALE VII
Se examinează ante şi postmortem.
II. CARNE şi ORGANE
Examinarea carcaselor se
efectuează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar-veterinar, de
către medici veterinari oficiali.
laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA ale
DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti,
coordonate tehnic de LNR pentru Encefalopatii
Spongiforme Transmisibile din cadrul IDSA.
9. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele
precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza
prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste
de diagnostic şi vaccinuri şi a cerinţelor specificate în
capitolul C, punctul 4 din anexa X la Regulamentul
(CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.
10.Confirmarea diagnosticului se efectuează în
exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA,
aplicându-se prevederile Deciziei Comisiei nr.
182/2007 şi Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
11. Până la obţinerea unui rezultat negativ la testul
rapid, nicio parte din corpul animalelor care au făcut
obiectul sacrificării şi testării pentru EST nu intră în
lanţul alimentar comercial şi nici nu se va utiliza la
fabricarea produselor alimentare, a produselor
cosmetice şi medicamentelor.
1. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării
bolii se realizează conform prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
2. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă şi se
distrug, aplicându-se prevederile Deciziei Comisiei nr.
182/2007, Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE)
nr.1069/2009.
222
Forma finală în data de 13.04.2012
Medic veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
1. Medic veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR

223
Forma finală în data de 13.04.2012
din cadrul IDSA.
8.4. Boala cronică cahectizantă a cervideelor (BCCC) şi EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate
SUPRAVEGHERE
1
I. Supraveghere pasivă
II. Supraveghere activă
CONDUITA DE EXECUŢIE
2
1.Supraveghere şi/sau
monitorizare conform Deciziei
Comisiei nr.182/2007 privind
un studiu asupra bolii cronice
caşectizante a cervidelor, cu
amendamentele ulterioare;
2. Supraveghere clinică în caz
de suspiciune sau de confirmare
a bolii.
1. Supraveghere prin examene
de laborator
2. Supraveghere şi/sau
monitorizare conform Deciziei
Comisiei nr.182/2007, cu
amendamentele ulterioare,
pentru bovidee, cervide şi alte
rumegătoare aflate în mediu
silvatic sau în captivitate.
PRECIZĂRI TEHNICE
3
Prelevarea probelor provenite de la cervide cu semne
clinice sau de boală şi transmiterea la Laboratorul
Naţional de Referinţă, pentru a fi supuse examinărilor
specifice, conform prevederilor capitolul C, punctul 3
din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
1.Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii
special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile
de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau la
nivelul fondurilor de vânătoare, cu respectarea
măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli
infecţioase de la animale la om;
2. „Specia- intă” este reprezentată de cerbul ro u
(Cervus elaphus) sălbatic i de crescătorie;
3. Se prelevează probele de creier provenite de la
toate cervidele în vârstă de peste 18 luni din grupele
ţintă:
a) cervidee sănătoase vânate,
b) cervidee sănătoase sacrificate în abatoare,
c) cervidee care prezintă semne clinice sau de
boală,
d) cervidee rănite sau ucise pe şosele.
e) cervidee moarte/ucise,
conform prevederilor Deciziei Comisiei nr.182/2007,
NIVELUL EXECUŢIEI
4
Orice persoană care
observă cervide cu
comportament anormal
şi/sau tulburări
locomotorii i/sau o
stare generală proastă are
obligaţia anunţării
medicilor veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA.
1. Medicul veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Recoltarea probelor
de creier se realizează cu
truse de unică folosinţă
în baza procedurilor
stabilite conform legii,
numai de medicii
veterinari instruiţi în
acest sens.
3. Examinarea probelor
se realizează la LSVSA,
şi/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
4.Responsabilul
ESB/EST din cadrul
DSVSA judeţeane şi a

cu amendamentele ulterioare;
municipiului Bucureşti,
4. În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv sau dubios la nominalizat prin decizie
testul rapid realizat la cervidele din grupele ţintă, se a Directorului executiv,
trimite proba la LNR-EST din carul IDSA în vederea transmite pe faxul
confirmării/ infirmării rezultatului;
ANSVSA raportul de
5. În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv la testul rapid notificare a suspiciunii
realizat la cervidele din grupele ţintă se transmite pe de BCCC.
faxul ANSVSA raportul de notificare a suspiciunii de 5. DSVSA judeţene şi a
BCCC;
municipiului Bucureşti
Toate păr ile corpului unui cervid declarat pozitiv la informează vânătorul,
testul rapid, inclusiv pielea, sunt distruse direct în paznicul de vânătoare sau
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009; crescătorul de animale
6. Pentru fiecare caz pozitiv de EST la cervide se prin mijloace autorizate
determină genotipul proteinei prion pe probe de creier. cu privire la rezultatele
Genotiparea se realizează de Serviciul de biologie testelor
moleculară şi organisme modificate genetic din cadrul confirmare.
IDSA.
7. Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul
EST se efectuează cât mai curând posibil după
recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor
legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.
8. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru
EST la cervide şi alte specii de rumegătoare mici
sălbatice, se realizează în cadrul reţelei naţionale de
laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA ale
rapide/de
DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti,
coordonate tehnic de LNR pentru Encefalopatii
Spongiforme Transmisibile din cadrul IDSA.
9. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele
precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza
prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste
de diagnostic şi vaccinuri şi a cerinţelor specificate în
capitolul C, punctul 4 din anexa X la Regulamentul
(CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.
10.Confirmarea diagnosticului se efectuează în
224
Forma finală în data de 13.04.2012

INSPECŢIA ANIMALELOR
ABATORIZATE
I. ANIMALE VII
Se examinează ante şi postmortem.
II. CARNE şi ORGANE
Examinarea carcaselor se
efectuează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar-veterinar, de
către medici veterinari oficiali.
exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA,
aplicându-se prevederile Deciziei Comisiei nr.
182/2007 şi Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
11. Până la obţinerea unui rezultat negativ la testul
rapid, nicio parte din corpul animalelor care au făcut
obiectul sacrificării şi testării pentru EST nu intră în
lanţul alimentar comercial şi nici nu se va utiliza la
fabricarea produselor alimentare, a produselor
cosmetice şi medicamentelor.
1. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării
bolii se realizează conform prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
2. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă şi se
distrug, aplicându-se prevederile Deciziei Comisiei nr.
182/2007, Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE)
nr.1069/2009.
9. Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei la vulpi în România pentru anul 2012
225
Forma finală în data de 13.04.2012
Medic veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
1. Medic veterinar
oficial din cadrul
DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
SUPRAVEGHERE
PRECIZĂRI TEHNICE
NIVELUL EXECUŢIEI
1
2
3
Vaccinarea profilactica antirabică cu Vaccinarea vulpilor se va desfăşura în două campanii, prin
momeli vaccinale a populatiei de vulpi distribuţie aeriană, cu avionul şi/sau elicopterul, respectiv 20
de pe intregul teritoriu al Romaniei doze vaccinale/campanie/km 2 Vaccinarea orală a vulpilor
prin distributie aeriana va fi
. Se vor evita localităţile, al realizată de un furnizor de

prin distributie aeriană şi manuală
conform Hotărârii de Guvern nr. 55
din 16 ianuarie 2008 pentru
aprobarea Programului strategic
privind supravegherea, controlul şi
eradicarea turbării la vulpe în
România cu modificarile si
completarile ulterioare.
Vaccinurile antirabice vii folosite
pentru vaccinarea orală a vulpilor
trebuie să îndeplinească cerinţele
Farmacopeei Europene şi
recomandările Organizaţiei Mondiale
a Sănătăţii în privinţa eficacităţii şi
siguranţei în utilizarea acestora.
Supraveghere activă: se vor preleva
probe de la vulpile împuşcate in scop
de evaluare postvaccinala.
luciurile de apă, autostrăzile, etc. În aceste zone, precum şi în
zonele submontane până la altitudinea de 1000 m, distribuirea de
momeli vaccinale se va face manual, intrarea în vizuină.
Numărul de momeli aplicate la vizuină va fi de 25 doze
vaccinale/campanie/km 2 .
Grupa de animale ţintă:
vulpi din mediul silvatic.
Prelevarea de probe de vulpi impuscate dupa cel putin 45 de zile
de la distribuirea vaccinului antirabic şi examen de laborator:
probele se recoltează, transportă cu respectarea exigentelor
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. Se recolteaza 8
vulpi/km2/an.
Examenul virusologic prin testul de imunofluorescenţă directă
(IFD) se realizeaza la toate vulpile adulte impuscate in scop de
evaluare a activitatii de vaccinare antirabica la vulpi.
226
Forma finală în data de 13.04.2012
servicii Vaccinarea orală a
vulpilor prin distributie
manuală la vizuină se va
realiza prin gestionarii
fondurilor cinegetice instruiti
de catre medicii veterinari
oficiali ai D.S.V.S.A.
judeţene.
1. Personalul fondurilor de
vânătoare instruit în cadrul
DSVSA, medicul veterinar
oficial al DSVSA şi medicul
veterinar de liberă practică,
după caz.
2. Examenele virusologice de
supraveghere, se efectuează
doar la LSVSA cu metode
acreditate şi/sau LNR din
cadrul IDSA.

Evaluarea activitatii de vaccinare
antirabica la vulpi:
Vaccinarea animalelor domestice cu
risc din focare de rabie confirmate:
Controlul oficial al realizarii
activitatii de distributie a
vaccinului antirabic sub
forma de momeli vaccinale.
Sanctiuni :
1. Test imunoenzimatic (ELISA), pentru determinarea
cantitativă a anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile
recoltate de la vulpe.
Se vor recolta de la vulpile vânate in scop de evaluare a
eficientei vaccinarii dupa cel putin 45 de zile de la finalizarea
activitatii de distributie, probe pentru testarea nivelului de
anticorpi.
2. Identificare si caracterizare a genomului specific virusului
rabic se efectuează pentru discriminarea tulpinei vaccinale de
tulpina salbatica
Materialul supus investigaţiei este reprezentat de probe
omogenat creier provenit de la vulpile diagnosticate ca fiind
pozitive prin imunofluorescenţa directă (IFD)."
Se efectueaza pe baza anchetei si la cererea medicului veterinar
oficial.
Pe baza Regulamentului 882/2004, conform procedurilor
ANSVSA.
conform Hotărârii Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea
şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor
227
Forma finală în data de 13.04.2012
3. Testele ELISA pentru
determinare a titrului de
anticorpi antirabici
postvaccinali, testele pentru
depistarea markerului
tetraciclină şi identificarea si
caracterizarea a genomului
specific virusului rabic se
efectuează la LNR din cadrul
IDSA.
Manopera de vaccinare:
medicul veterinar de libera
practica imputernicit.
Medicii veterinari oficiali.
Medicii veterinari oficiali.

Nr
crt.
Examen de
laborator 1
1 Examene corespunzătoare matricilor indicate.
CAPITOLUL III
EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR
Substanţa Grupa de furaje/ matrici 2
Tip
supraveghere
Unităţi
controlate /
Referenţial
interpretare
2 Pentru furajele combinate, în procesele verbale de prelevare se vor menţiona, în toate cazurile, date cu privire la specia, categoria,
varsta animalelor ţintă (in zile, saptamani, luni, corespunzatoare speciei) acesta fiind criteriu de acceptare a cererii de analiza . Ex.:
228
Forma finală în data de 13.04.2012

operatori rezultate 3
1 2 3 4 5
Materii prime furajere: cereale
Unităţi
boabe şi subproduse; leguminoase Control producătoare
boabe şi subproduse; (probă
de furaj
seminţe întregi şi subproduse
oleaginoase;
planificată) combinat
1.
2.
Pesticide
organoclorur
ate
Pesticide
organoclorura
te şi PCB
indicatoare
(ICES-7)
Aflatoxina B1
Materii furajere obtinute prin
procesarea peştelui sau vieţuitoarelor
marine (făina de peşte, hidrolizate
proteice de peşte)
Grăsimi şi uleiuri
Furaje combinate pentru păsări,
porci, rumegătoare, cabaline, peşti
de crescătorie, iepuri
Materii prime furajere: cereale
boabe şi subproduse; leguminoase
boabe şi subproduse;
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
furnizoare/
depozite
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
Regulamentul
Comisiei
574/2011/CE
Recomandarea
Comisiei nr.
576/2006
Bovine - vaci lapte, vitei 4 luni; Pasari – pui carne 21 zile; puicute ouatoare 16 sapt.; Porci – tineret la ingrasat peste 2 luni, scrofite
reproductie, etc
3
Actele normative se pot reactualiza în conformitate cu legislaţia naţională, UE şi internaţională. Fiecare regulament european include alte referinţe care amendează
documentul iniţial
229
Forma finală în data de 13.04.2012

Micotoxine
Deoxynivalen
ol – DON
Zearalenona
OchratoxinaA
seminţe întregi şi subproduse
oleaginoase;
Furaje combinate pentru păsări,
porci, rumegătoare, cabaline, peşti
de crescătorie, iepuri
Cereale boabe şi subproduse
Furaje combinate pentru porci,
rumegătoare, păsari, cabaline, peşti
de crescătorie, iepuri
Cereale boabe, subproduse
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Furaje combinate pentru porci,
rumegatoare Control
(probă
planificată)
Cereale boabe, subproduse
Control
(probă
planificată)
Furaje combinate pentru porci,
Control
230
Forma finală în data de 13.04.2012
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
Regulamentul
Comisiei
574/2011/CE

3.
Metale grele
Fumonisina
B1+B2
T-2
Plumb,
Cadmiu,
Arsen, Mercur
păsări (probă
planificată)
Cereale boabe, subproduse Control
(probă
planificată)
Furaje combinate pentru porci,
rumegătoare, păsări, cabaline, peşti
de crescătorie, iepuri
Ovăz şi produse din ovăz
Materii prime furajere: cereale
boabe şi subproduse; leguminoase
boabe şi subproduse;
seminţe întregi şi subproduse
oleaginoase
Arsen Materii prime furajere: furaje
vegetale uscate (făinuri din lucernă,
trifoi şi iarbă); furaje vegetale şi
subproduse derivate din
transformarea industrială (pulpă
sfeclă de zahăr uscată, melasată,
Plumb,
Cadmiu,
Arsen, Mercur
etc,)
Materii furajere obţinute prin
procesarea peştelui sau vieţuitoarelor
marine (făina de peşte, hidrolizate
proteice de peşte)
231
Forma finală în data de 13.04.2012
Control
(probă
planificată)
Monitorizare
(probă
selectivă)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
furnizoare şi
depozite
Exploataţii
comerciale
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Regulamentul
Comisiei
574/2011/CE

4. Nitriţi
Plumb,
Cadmiu,
Arsen, Mercur
Plumb,
Cadmiu, Arsen
Plumb,
Cadmiu, Arsen
Plumb,
Cadmiu,
Arsen, Mercur
Materii prime furajere:
Furaje de origine minerală
(carbonaţi, fosfaţi, oxizi)
Aditivi furajeri: grupele funcţionale:
compuşi de oligoelemente, lianţi,
agenţi antiaglomeranţi
Premixuri de aditivi furajeri
(complexe/zooforturi, premixuri
vitamino-minerale)
Furaje combinate pentru păsări,
porci, rumegătoare, peşti
crescătorie, iepuri
Plumb Furaje simple: furaje fibroase şi
grosiere; murate, verzi
Plumb,
Cadmiu,
Arsen, Mercur
Nitriţi
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Furaje pentru cabaline Control
(probă
Materii prime furajere: furaje
vegetale uscate (făinuri din lucernă,
trifoi şi iarbă)
Furaje simple: furaje fibroase şi
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
232
Forma finală în data de 13.04.2012
Unităţi
furnizoare/depoz
ite
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Exploataţii
comerciale
Exploataţii
comerciale şi
crescători
Exploataţii
Comerciale
Exploataţii
Regulamentul
Comisiei
574/2011/CE

5.
Impuritati
botanice :
Seminţe de
buruieni,
plante toxice
Seminte de
plante
invazive cu
potential
alergen
Alte
substanţe
nedorite
(dăunători)
Seminţe şi
coji, fructe de
buruieni
nemăcinate,
nezdrobite şi
plante cu
conţinut de
alcaloizi,
glicozizi şi alte
substanţe
toxice
Ambrosia
artemisiifolia
grosiere; murate, verzi (probă
planificată)
Materii furajere obţinute prin
procesarea peştelui sau vieţuitoarelor Control
marine : făina de peşte
(probă
planificată)
Furaje combinate pentru porci,
rumegătoare, pasări, cabaline, peşti
crescătorie, iepuri
Materii prime furajere: cereale
boabe; leguminoase boabe; seminţe
întregi oleaginoase
Materii pime furajere: cereale boabe
(mei, sorg, grâu, secară, orz);
seminţe întregi oleaginoase
(soia, floarea soarelui, rapiţă, in)
Alte seminte şi fructe: amestecuri de
grăunţe şi seminţe nemăcinate
pentru păsări
(inclusiv porumbei,
pasări de colivie, păsări de
Control
(probă
planificată)
233
Forma finală în data de 13.04.2012
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Comerciale
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Producători/
Furnizori/
Distribuitori/Im
portatori
Regulamentul
Comisiei
574/2011/CE

6.
Constituienţi
de origine
animală
(interdicţia
de furajare
cu PAP -
proteine
animale
procesate)
Claviceps spp.
(Cornul
secarei)
Identificarea
microscopică a
constituenţilor
de origine
animală
expoziţie)
Cereale boabe (grâu, ovăz, orz,
secară, triticale)
Materii furajere obţinute prin
procesarea peştelui sau vieţuitoarelor
marine
Premixuri de aditivi furajeri:
Premixuri complexe si/ sau
zooforturi (cu conţinut de proteină
brută de peste 5%)
234
Forma finală în data de 13.04.2012
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Grăsimi animale Control
(probă
planificată)
Furaje combinate pentru păsări,
porci
Control
(probă
planificată)
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
furnizoare şi
depozite
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Exploataţii
comerciale
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Ordinul
A.N.S.V.S.A. nr.
42/2005

Furaje combinate pentru
rumegătoare
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
pentru mai
multe specii
Mijloace de
transport
înregistrate 4
Exploataţii
comerciale
Exploataţii
nonprofesionale
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
pentru mai
multe specii
Mijloace de
transport
înregistrate
Exploataţii
comerciale
4
Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conţinut de făină proteică (analiza prafului din benă poate
constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucişate
235
Forma finală în data de 13.04.2012

7.
Melamina
8. Substanţe
interzise ca
Melamină
Substanţe cu
acţiune
Amestec de uruieli pentru
rumegătoare - amestec unic
236
Forma finală în data de 13.04.2012
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Produse şi derivate din lapte,
înlocuitori de lapte praf Control
(probă
planificată)
Produse din soia sau pe baza de soia
(şroturi de soia, hidrolizate din soia)
Materii furajere obţinute prin
procesarea peştelui sau vieţuitoarelor
marine (făina de peşte)
Furaje combinate pentru păsări
(pui de găina, curcani, raţe); porci;
rumegătoare (bovine, ovine,
caprine); iepuri
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Exploataţii
mixte
rumegătoare/
nerumegătoare
Exploataţii
nonprofesionale
Exploataţii
comerciale
Exploataţii
nonprofesionale
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Regulamentul
Comisiei
574/2011/CE
Regulamentul
Comisiei
1831/2003/CE
Recomandarea
Comisiei

aditivi
furajeri 5
9. Substanţe
coccidiostatic
e
pentru
furaje
nevizate
(non-ţintă –
transfer
10.
inevitabil)
Substanţe
coccidiostatic
e
pentru furaje
vizate (ţintă)
antimicrobiană
, promotori de
creştere
Substante cu
actiune
histomonostati
ca si
coccidiostatică
Monensin,
Narasin,
Salinomicin,
Nicarbazin,
Lasalocid
Furaje combinate pentru păsări
(pui de găina, prepeliţă, curcani,
raţe); porci; rumegătoare (bovine,
ovine caprine); cabaline; iepuri;
Furaje combinate 6 pentru păsări
(pui pentru îngrăşat, puicuţe pentru
ouat, curcani, prepeliţe, fazani )
237
Forma finală în data de 13.04.2012
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Exploataţii
comerciale
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Exploataţii
comerciale
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Exploataţii
comerciale
925/2005/Ce
Regulamentul
Comisiei
574/2011/CE
Community
Register of Feed
Additives – categ. 5
Coccidiostatice
conform
Regulamentului
Comisiei
1831/2003/CE
5 Utilizarea substanţelor interzise ca aditivi furajeri este ilegală pentru toate matricile şi unităţile prevăzute
6 Probele de furaje combinate prelevate vor fi etichetate (specie, vârstă, categorie) însoţite de fişe tehnice cu precizarea substanţei utilizate, denumirea comercială, rata
includerii, acesta fiind criteriu de acceptare a cererii de analiză, pentru verificarea conformităţii cu regulamentele de autorizare şi punere pe piaţă

11. Gosipol
12. Acid
cianhidric
13. Cupru total 7
Zinc total
14.
Microorganis
me patogene
Gosipol liber Furaje combinate pentru păsări,
porci, rumegătoare ; iepuri (cu
conţinut declarat de subproduse din
seminţe de bumbac)
Acid
cianhidric
Cupru total
Zinc total
Salmonella
spp.
Furaje combinate pentru păsări,
porci, rumegătoare (cu conţinut
declarat de subproduse din seminţe
de in, manioc)
Monitorizare
(prelevare la
suspiciune )
Monitorizare
(prelevare la
suspiciune)
Furaje combinate pentru porci Control
(probă
planificată)
Materii prime furajere:
seminţe întregi de oleginoase (soia
boabe tratată termic) şi subproduse
(şroturi de: soia, floarea soarelui,
rapiţă, in, bumbac)
Produse şi derivate din lapte,
înlocuitori de lapte praf
Materii furajere obţinute prin
procesarea peştelui sau vieţuitoarelor
marine (făină de peşte, hidrolizate
proteice de peşte)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
7
Reţetele furajere controlate sunt cele destinate categoriilor de vârstă de peste 12 săptămâni
238
Forma finală în data de 13.04.2012
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
furnizoare şi
depozite
Unitati
producatoare de
Regulamentul
Comisiei
574/2011/CE
Regulamentul
Comisiei
574/2011/CE
Regulamentul
Comisiei
1334/2003/CE
Ordinul
M.A.P.A.M. nr.
249/2003
Directiva Comisiei
99/2003/CE
Regulamentul
Comisiei
1069/2009/CE
Directiva Comisiei
99/2003/CE

Enterobacteria
ceae
Clostridium
perfringens
Listeria
monocytogene
s
Probe din etapa de producţie primară
(praf)
Furaje combinate pentru păsări,
porci
Materii furajere obţinute prin
procesarea peştelui sau vieţuitoarelor
marine (făina peşte, hidrolizate
proteice de peşte)
Materii furajere obţinute prin
procesarea peştelui sau vieţuitoarelor
marine (făină de peşte, hidrolizate
proteice de peşte)
Nutreţuri murate: Silozuri şi
semisilozuri
239
Forma finală în data de 13.04.2012
Monitorizare
(probă
selectivă)
Monitorizare
(probă
selectivă)
Control
(probă
planificată)
Control
(probă
planificată)
Monitorizare
(prelevare la
suspiciune)
furaj combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
, transportor,
unitatea de
răcire
(granulare)
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
furnizoare /
depozite
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Unităţi
furnizoare /
depozite
Exploataţii
comerciale
SR EN ISO
6579/AC 2007
Directiva Comisiei
99/2003/CE
Ordinul
M.A.P.A.M. nr.
249/2003
Directiva Comisiei
99/2003/CE
Regulamentul
Comisiei
1069/2009/CE
Directiva Comisiei
99/2003/CE
Directiva Comisiei
99/2003/CE

15. Dioxină,
furani şi
PCB
asemănătoar
e dioxinelor
Suma PCDD
şi PCDF,
PCB
asemănătoare
dioxinelor
Uleiuri vegetale şi subprodusele
acestora
Control
(probă
planificată)
Unităţi
producătoare
de furaj
combinat
Regulamentul
Comisiei
574/2011/CE
NOTĂ :
Probă planificată - prelevare planificată (obiectivă) sau prelevare programată în conformitate cu programul cifric al acţiunilor de
supraveghere;
Probă selectivă - prelevare selectivă sau prelevare suplimentară, sau ca urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul
analizelor neconform ce impune o supraveghere suplimentară, antecedente, studii de distribuiţie etc;
Prelevare la suspiciune - prelevare în cazul suspiciunii unor cauze care pot declanşa boli la animale sau la om, contaminare încrucişată
etc.
EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PRODUSELE ACESTORA,
FURAJE ŞI APĂ
BOVINE
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
Locul de
prelevare
Categoria
de animale
Referenţial
interpretare rezultate
1. A1 Urină Exploataţii Viţei Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006 pentru aprobarea Normei
Muşchi Abator Tineret sanitare veterinare privind interzicerea utilizării în creşterea animalelor de
bovin fermă a unor substanţe cu acţiune hormonală sau tireostatică şi a celor
Vaci betaagonist, cu modificările şi completările ulterioare
Decizia 2005/34/CE a Comisiei din 11 ianuarie 2005 de stabilire a
standardelor armonizate privind testele pentru detectarea anumitor reziduuri în
240
Forma finală în data de 13.04.2012

2. A2 Tiroidă
Urină
3. A3 Ser
Urină
Muşchi
4. A4 Urină
Ficat
5. A5 Urină
Ficat
6. A6 Urină
Muşchi
7. B1 Rinichi
Muşchi
Ficat
Exploataţii
Abator
Exploataţii
Abator
Exploataţii
Abator
Exploataţii
Abator
Exploataţii
Abator
Viţei
Tineret
bovin
Vaci
Viţei
Tineret
bovin
Vaci
Viţei
Tineret
bovin
Vaci
Viţei
Tineret
bovin
Vaci
Viţei
Tineret
bovin
Vaci
Abator Viţei
Tineret
bovin
Vaci
8. B2a Ficat Abator Viţei
Tineret
bovin
produsele de origine animală importate din ţări terţe
Directiva 2008/97/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19
noiembrie 2008 de modificare a Directivei 96/22/CE a Consiliului privind
interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a
substan elor beta-agoniste în creşterea animalelor
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările
ulterioare
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările
ulterioare
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările
ulterioare
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările
ulterioare
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Decizia 2003/181/CE a Comisiei din 13 martie 2003 de modificare a Deciziei
2002/657/CE în ceea ce priveşte stabilirea limitelor de performan ă minime
necesare (LPMN) pentru anumite reziduuri în alimentele de origine animală
Regulamentul (UE) nr. 37/2010 al Comisiei din 22 decembrie 2009 privind
substanţele active din punct de vedere farmacologic şi clasificarea lor în
funcţie de limitele reziduale maxime din produsele alimentare de origine
animală
Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului
din 6 mai 2009 de stabilire a procedurilor comunitare în vederea stabilirii
limitelor de reziduuri ale substanţelor farmacologic active din alimentele de
origine animală, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2377/90 al
Consiliului şi de modificare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al
241
Forma finală în data de 13.04.2012

9. B2b Ficat Abator Tineret
bovin
Vaci
10. B2c Muşchi Abator Tineret
bovin
Vaci
11. B2d Rinichi Abator Tineret
bovin
12. B2e Ficat
Muşchi
13. B2f Urină
Ficat
14. B3a
Vaci
Abator Viţei
Tineret
bovin
Abator Viţei
Tineret
bovin
Vaci
Grăsime Abator Tineret
bovin
Parlamentului European şi al Consiliului
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE a Comisiei din 3 aprilie 2007 privind un program
de monitorizare comunitar coordonat pentru 2007 pentru a asigura respectarea
conţinuturilor maxime ale reziduurilor de pesticide din şi de pe cereale şi alte
produse de origine vegetală şi programe de monitorizare na ională pentru
2008
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008 al Comisiei din 5 decembrie 2008 privind
programul comunitar de control, multianual şi coordonat pentru 2009, 2010 şi
2011 de asigurare a respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide din
şi de pe alimentelele de origine vegetală şi animală şi de evaluare a expunerii
consumatorilor la reziduurile de pesticide
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările
ulterioare;
Decizia 2005/34/CE.
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009 al Comisiei din 3 iulie 2009 de modificare a
anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului de stabilire a unei
proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri de
produse medicinale veterinare în alimentele de origine animală, în ceea ce
priveşte diclofenacul
Decizia 2005/34/CE
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva Consiliului 96/23/CE din 29 aprilie 1996 de stabilire a măsurilor de
monitorizare a unor substanţe şi reziduuri la animalele vii şi la produsele de
origine animală şi de abrogare a Directivelor 85/358/CEE şi 86/469/CEE şi
Deciziilor 89/187/CEE şi 91/664/CEE
Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului
din 23 februarie 2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de
pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi
animală pentru animale şi de modificare a Directivei 91/414/CEE
Regulamentul (CE) nr. 178/2006 al Comisiei din 1 februarie 2006 de
242
Forma finală în data de 13.04.2012

15. B3b Grăsime Abator Tineret
bovin
16. B3c Muşchi Abator Viţei
Tineret
bovin
Vaci
PORCINE
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
Locul de
prelevare
1. A1 Urină Exploataţii
Muşchi Abator
2. A2 Tiroidă
Urină
3. A3 Urină
Muşchi
Ficat
4. A4 Urină
Ficat
5. A5 Urină
Ficat
6. A6 Urină
Muşchi
Exploataţii
Abator
Exploataţii
Abator
Exploataţii
Abator
Exploataţii
Abator
Exploataţii
Abator
modificare a Regulamentului (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi
al Consiliului prin întocmirea anexei I în care sunt prevăzute produsele
alimentare şi hrana pentru animale al căror conţinut de reziduuri de pesticide
face obiectul unor limite maxime
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de
stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele
alimentare
Regulamentul (CE) nr. 629/2008 al Comisiei din 2 iulie 2008 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru
anumiţi contaminanţi din produsele alimentare
Regulamentul (CEE) nr. 315/93 al Consiliului din 8 februarie 1993 de stabilire
a procedurilor comunitare privind contaminanţii din alimente
Referenţial
interpretare rezultate
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Decizia 2005/34/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Decizia 2005/34/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Decizia 2003/181/CE
243
Forma finală în data de 13.04.2012

7. B1 Rinichi
Muşchi
Ficat
PIF
Constanţa
Sud
Abator Regulamentul (UE) nr. 37/2010
8. B2a Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
9. B2b Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
10. B2c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
11. B2d Rinichi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor
substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanţelor β-agoniste în creşterea animalelor
şi de abrogare a Directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE şi 88/299/CEE
12. B2e Ficat
Muşchi
Decizia 2005/34/CE
Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Decizia 2005/34/CE
13. B2f Urină Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Ficat
Directiva 96/23/CE
14. B3a Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
15. B3b Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
16. B3c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
17. B3d
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
Rinichi Abator Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Recomandarea 2006/576/CE a Comisiei din 17 august 2006 privind prezenţa
deoxinivalenolului, a zearalenonei, a ochratoxinei A, a T-2 şi HT-2 şi a fumonisinelor în
produsele destinate hranei animalelor
244
Forma finală în data de 13.04.2012

OVINE/CAPRINE
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
Locul de
prelevare
Referenţial
interpretare rezultate
1. A1 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
PIF Decizia 2005/34/CE;
Constanţa
Sud
Directiva 2008/97/CE.
2. A2 Tiroidă Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Urină
Decizia 2005/34/CE;
Directiva 2008/97/CE.
3. A3 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE.
4. A4 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Ficat
Decizia 2005/34/CE.
5. A5 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Ficat
Decizia 2005/34/CE;
Directiva 2008/97/CE.
6. A6 Muşchi Abator
PIF
Constanţa
Sud, PIF
Otopeni
Decizia 2003/181/CE
7. B1 Rinichi Abator Regulamentul (UE) nr. 37/2010
Muşchi PIF
Ficat Constanţa
Sud
8. B2a Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
9. B2b Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
10. B2c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
11. B2d Rinichi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/22/CE
Decizia 2005/34/CE
245
Forma finală în data de 13.04.2012

12. B2e Ficat
Muşchi
Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Decizia 2005/34/CE
13. B2f Urină Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Ficat
Directiva 96/23/CE
14. B3a Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
15. B3b Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
16. B3c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
CABALINE
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
Locul de
prelevare
Referenţial
interpretare rezultate
1. A1
Muşchi Abator
Exploataţii
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE;
Directiva 2008/97/CE.
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
2. A2 Urină Exploataţii Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
3. A3
Urină
Abator
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
4. A4
Urină
Ficat
Abator
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia Comisiei 2005/34/ CE
5. A5
Urină
Ficat
Abator
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
6. A6 Muşchi
Rinichi
Abator Decizia 2003/181/CE
7. B1 Muşchi
Ficat
Abator Regulamentul (UE) nr. 37/2010
246
Forma finală în data de 13.04.2012

8. B2a Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
9. B2c
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Muşchi Abator Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
10. B2d
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Rinichi Abator Directiva 96/22/CE
Decizia 2005/34/CE
11. B2e
Ficat
Muşchi
Abator
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Decizia 2005/34/CE
12. B2f Urină Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
13. B3a
Grăsime Abator
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
14. B3b
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
15. B3c
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
PĂSĂRI
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
Locul de
prelevare
1. A1
Abator
Muşchi
PIF
Constanţa
Sud
2. A2
Abator
Muşchi
PIF
Constanţa
Sud
3. A3 Muşchi Abator
Ficat PIF
247
Forma finală în data de 13.04.2012
Referenţial
interpretare rezultate
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE

4. A4
Ficat
5. A5 Ficat
6. A6
7. B1
Muşchi
Sânge
Muşchi
Ficat
8. B2b Ficat
Constanţa
Sud
Abator
PIF
Constanţa
Sud
Abator
PIF
Constanţa
Sud
Abator
PIF
Constanţa
Nord, PIF
Constanţa
Sud
Abator,
PIF
Constanţa
Nord, PIF
Constanţa
Sud
Abator
PIF
Constanţa
Sud
9. B2c Muşchi Abator
10. B2e
Muşchi
Ficat
Abator
11. B2f Ficat Abator
12. B3a Grăsime Abator
13. B3b Grăsime Abator
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Decizia 2003/181/CE
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Decizia 2005/34/CE
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/23/CE
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
248
Forma finală în data de 13.04.2012

14. B3c Muşchi
15. Dioxine,
furani şi
PCB
asemănătoare
dioxionelor
Muşchi
Abator
PIF
Constanţa
Sud
PIF
Constanţa
Sud
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Observaţii:
Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către
medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei 96/23/CE.
ACVACULTURĂ
Nr.
crt.
Grupa
de
substan
ţe
Matrice
1. A1 Peşte de
crescătorie
2. A3 Peşte de
crescătorie
3. A4 Peşte de
crescătorie
4. A6 Peşte de
crescătorie
Locul de
prelevare
Fermă
piscicolă
Fermă
piscicolă
Fermă
piscicolă
Fermă
piscicolă
PIF
Constanţa
Sud
249
Forma finală în data de 13.04.2012
Referenţial
interpretare rezultate
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Decizia 2003/181/CE

5. B1 Peşte de
crescătorie
6. B2a Peşte de
crescătorie
7. B3a Peşte de
crescătorie
8. B3c
Peşte de
crescătorie
9. B3e Peşte de
crescătorie
Fermă
piscicolă
Fermă
piscicolă
Fermă
piscicolă
PIF
Constanţa
Nord, PIF
Otopeni
Fermă
piscicolă
PIF
Albiţa,
PIF
Constanţa
Nord, PIF
Constanţa
Sud, PIF
Moraviţa,
PIF
Otopeni
Ferma
piscicola
PIF
Constanţa
Sud, PIF
Otopeni
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
Decizia 2004/25/CE a Comisiei din 22 decembrie 2003 de modificare a Deciziei
2002/657/CE în ceea ce priveşte stabilirea limitelor de performanţe minime cerute (LPMC)
pentru anumite reziduuri din alimentele de origine animală
250
Forma finală în data de 13.04.2012

LAPTE DE BOVINE/LAPTE DE OVINE/LAPTE DE CAPRINE
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
Locul de
prelevare
Referenţial
interpretare rezultate
1. A6 Lapte Fermă
PIF
Moravita
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
2. B1 Lapte Fermă Regulamentul (UE) nr. 37/2010
3. B2a Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 470/2009
4. B2e Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
5. B2f Lapte Fermă Regulamentul (UE) nr. 37/2010
6. B3a Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
7. B3b Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
8. B3c Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
9. B3d Lapte Fermă,
PIF
Albita,
PIF
Moraviţa
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
251
Forma finală în data de 13.04.2012

OUĂ DE GĂINĂ/OUĂ DE PREPELIŢĂ
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
Locul de
prelevare
1. A6 Ouă Fermă
Centru
colectare
2. B1 Ouă Fermă
Centru
colectare
3. B2b Ouă Fermă
Centru
colectare
4. B3a Ouă Fermă
Centru
colectare
LEPORIDE
Decizia 2003/181/CE
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
252
Forma finală în data de 13.04.2012
Referenţial
interpretare rezultate
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
Locul de
prelevare
Referenţial
interpretare rezultate
1. A1 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
2. A2 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
3. A3 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
4. A4 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
5. A5 Ficat Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE

6. A6 Muşchi Abator Decizia 2003/181/CE
7. B1 Rinichi
Muşchi
Abator Regulamentul (CE) nr. 37/2010
8. B2b Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 124/2009
9. B2c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea Comisiei 225/2007/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
10. B2e Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Decizia 2005/34/CE
11. B3a Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
VÂNAT DE CRESCĂTORIE
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
Locul de
prelevare
Referenţial
interpretare rezultate
1. A1 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
2. A2 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
3. A3 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
4. A4 Ficat Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Muşchi
Decizia 2005/34/CE
5. A5 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
6. A6 Muşchi Abator Decizia 2003/181/CE
7. B1 Rinichi
Muşchi
Ficat
Abator Regulamentul (UE) nr. 37/2010
8. B2b Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 124/2009
253
Forma finală în data de 13.04.2012

9. B2c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
10. B2e Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Decizia 2005/34/CE
11. B3a Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
12. B3c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
Observaţii:
Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către
medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/23CE.
VÂNAT SĂLBATIC
Nr.
crt.
Grupa de
substanţe
Matrice
1. B3a Grăsime Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
2. B3c Ţesut Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
muscular Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
MIERE
Nr. Grupa de
crt. substanţe
1. A6
Locul de
Matrice
prelevare
Centru
colectare
Miere
PIF
Constanţa
Decizia 2003/181/CE
254
Forma finală în data de 13.04.2012
Referenţial
interpretare rezultate
Referenţial
interpretare rezultate

2. B1
3. B2c
4. B2f
5. B3a
6. B3b
Miere
Miere
Miere
Miere
Miere
Sud
PIF
Halmeu,
PIF
Otopeni,
PIF
Sculeni,
PIF Siret
Centru
colectare
Centru
colectare
Centru
colectare
Centru
colectare
Centru
colectare
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/23/CE
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Observaţii generale:
Matricea sânge va fi prelucrată în vederea efectuării analizelor, în funcţie de indicaţiile transmise de laboratorul zonal, plasmă sau ser
sanguin.
Menţiuni:
a) Până la finalizarea implementării metodelor de confirmare în cazul probelor pozitive recoltate în cadrul Programului acţiunilor de
supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia
mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, acestea se vor trimite la un LNR din
statele membre ale Uniunii Europene, cheltuielile fiind suportate de DSVSA sau IISPV;
b) Probele pozitive rezultate în urma recoltării din activităţile de import, export şi autocontrol se vor trimite la un LNR, prin grija autorităţii
sanitar - veterinare competente, cheltuielile fiind suportate de către proprietarul produsului analizat;
c) Pe lângă metodele de analiză prevăzute în prezentele Norme metodologice se pot utiliza metode recomandate de către Comunitatea
Europeană sau Laboratorul Comunitar de Referinţă, alte metode alternative standardizate precum şi metode preluate din publicaţii
ştiinţifice de specialitate dezvoltate şi implementate în cadrul laboratorului care realizează aceste analize.
255
Forma finală în data de 13.04.2012

d) Pentru recoltarea şi transportului probelor se vor respecta cerinţele prevăzute în Ghidul privind prelevarea oficială de probe în vederea
monitorizării anumitor substanţe şi a reziduurilor acestora la animalele vii, produsele de origine animală, furaje şi apă, elaborat de IISPV,
în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 95/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la
produsele de origine animală.
DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A
FURAJELOR (RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE 137 Cs şi 134 Cs)
Nr.
crt.
Produsele care se
controlează
1. Materii prime şi
produse de origine
animală
Natura probei Metoda de
analiză
Ţesuturi comestibile,
inclusiv cele provenind
de la vânatul din fondul
naţional, lapte materie
primă, miere, produse
finite de origine animală,
ingrediente
Spectrometrie
gama de
înaltă rezoluţie
cu detector
de Ge hiperpur
(SR ISO
10703:2007);
Spectrometrie
gama de
joasă rezoluţie
cu detector de
NaI (STAS
12327/1985).
Frecvenţa
recoltării
probelor şi
examinării
O dată pe
trimestru la
unităţile
producătoare
256
Forma finală în data de 13.04.2012
Referenţial
Interpretare rezultate *
Ordinul ministrului sănătăţii publice, al
preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui
Comisiei Naţionale pentru Controlul
Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006
privind aprobarea Instrucţiunilor referitoare la
crearea cadrului legal pentru aplicarea
regulamentelor Consiliului şi Comisiei
Europene referitoare la stabilirea nivelurilor
maxime admise de contaminare radioactivă a
produselor alimentare şi furajere, după un
accident nuclear sau în caz de urgenţă
radiologică, la condiţiile speciale de export al
produselor alimentare şi furajere, ca urmare a
unui accident nuclear sau ca urmare a altor
situaţii de urgenţă radiologică, precum şi la
condiţiile care guvernează importurile
produselor agricole originare din alte ţări, ca
urmare a accidentului de la centrala nuclearoelectrică
de la Cernobîl.

2. Furaje Nutreţuri fibroase,
suculente, grosiere,
făinuri proteice,
premixuri, materii prime
şi nutreţuri combinate
3. Apă utilizată ca
materie primă
Apa din unităţiile de
industrie alimentară
Apa utilizată în fermele
de creştere a animalelor
Spectrometrie
gama de
înaltă rezoluţie
cu detector
de Ge hiperpur
(SR ISO
10703:2007);
Spectrometrie
gama de
joasă rezoluţie
cu detector de
NaI (STAS
12327/1985).
Spectrometrie
gama de
înaltă rezoluţie
cu detector
de Ge hiperpur
(SR ISO
10703:2007);
Spectrometrie
gama de
joasă rezoluţie
cu detector de
NaI (STAS
12327/1985).
CAPITOLUL IV
O dată pe
semestru în
ferme şi
fabrici de
nutreţuri
combinate
O dată pe an
din unităţi de
industrie
alimentară.
O dată pe an
din fermele de
creştere.
257
Forma finală în data de 13.04.2012
Ordinul ministrului sănătăţii publice, al
preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui
Comisiei Naţionale pentru Controlul
Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006.
Ordinul ministrului sănătăţii publice, al
preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui
Comisiei Naţionale pentru Controlul
Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006.
SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A UNITĂŢILOR CARE PRODUC, DEPOZITEAZĂ ŞI
COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE MEDICINALE VETERINARE

Tipul unităţii
1
Unitate pentru producerea,
ambalarea, divizarea şi
condiţionarea produselor
medicinale veterinare –
produse biologice de uz
veterinar
Importatori produse
biologice de uz veterinar
Unitate pentru producerea,
ambalarea, divizarea şi
condiţionarea produselor
medicinale veterinare
Depozite de produse
medicinale veterinare
Frecvenţă
Precizări de execuţie
2
3
Conform Programului anual de
Evaluare GMP (1) şi ori de câte ori
este necesar (2)
Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA,
farmacovigilenţă şi nutriţie animală din cadrul ANSVSA, ICPBMV.
Controlul calităţii produselor
medicinale veterinare – conform
Planului anual de prelevare şi
testare a produselor medicinale
veterinare comercializate în
România (3)
Conform Programului anual de
Evaluare GMP (1) şi ori de cate ori
este necesar (2)
Controlul calităţii produselor
medicinale veterinare – Conform
Planului anual de prelevare şi
testare a produselor medicinale
veterinare comercializate în
România (3)
Conform Programului anual de
Evaluare GMP (1) şi ori de cate ori
este necesar (2)
La importatori şi distribuitori
produse medicinale veterinare
imunologice - Trimestrial şi ori de
câte ori este necesar (2).
La importatori şi distribuitori
produse medicinale veterinare,
1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii ICPBMV;
2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV;
3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.
Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA,
farmacovigilenţă şi nutriţie animală din cadrul ANSVSA, ICPBMV.
1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi
ICPBMV;
2. Testarea probelor se realizează în cadrul Laboratoarelor ICPBMV;
3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.
Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA,
farmacovigilenţă şi nutriţie animală din cadrul ANSVSA, ICPBMV.
DSVSA
DSVSA
258
Forma finală în data de 13.04.2012

Farmacii şi puncte
farmaceutice veterinare
altele decât cele imunologice –
Semestrial şi ori de câte ori este
necesar (2)
Controlul calităţii produselor
medicinale veterinare – Conform
Planului anual de prelevare şi
testare a produselor medicinale
veterinare comercializate în
România (3)
Trimestrial şi ori de câte ori este
necesar (2)
Controlul calităţii produselor
medicinale veterinare – Conform
Planului anual de prelevare şi
testare a produselor medicinale
veterinare comercializate în
România (3)
1.Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi
ICPBMV;
2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV;
3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.
DSVSA
1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi
ICPBMV;
2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV;
3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.
Note:
(1) Programul anual de Evaluare GMP (bune practici de fabricaţie - good manufacture practice) la fabricanţii/importatorii de produse
medicinale veterinare din România se întocmeşte de către Direcţia coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA, farmacovigilenţă
şi nutriţie animală din cadrul ANSVSA la începutul lunii ianuarie a anului pentru care este elaborat şi se aprobă de către preşedintele
ANSVSA.
Programul anual de Evaluare GMP se elaborează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind Codul produselor
medicinale veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările şi completările ulterioare, urmărind
cerinţele Ghidului Agenţiei Europene a Medicamentelor - EMA referitor la elaborarea programului de control la fabricanţii de produse
medicinale pe baza evaluării riscului.
(2) În toate cazurile în care:
a) se înregistrează reacţii adverse postvaccinale/postterapeutice ale produsului medicinal veterinar;
b) se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar;
c) se constată defecte de calitate a produsului medicinal veterinar;
d) se constată deficienţe privind condiţiile de depozitare a produsului medicinal veterinar,
se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective şi se trimit la ICPBMV pentru testare.
Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/ probă şi cantitatea de produse medicinale veterinare/ probă se stabilesc de către
ICPBMV conform prevederilor Farmacopeei Europene.
259
Forma finală în data de 13.04.2012

DSVSA transmit rezultatele controlului la Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA farmacovigilenţă şi nutriţie
animală din cadrul ANSVSA.
(3) 1. Controlul calităţii produselor medicinale veterinare se realizează pe baza Planului anual de prelevare şi testare a produselor
medicinale veterinare comercializate în România, întocmit de către ICPBMV, care are ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate a
animalelor, precum şi asigurarea faptului că produsele medicinale veterinare aflate pe piaţă sunt produse de calitate.
2. Obiectivele controlului produselor medicinale veterinare derivă din cerinţele legale şi sunt următoarele:
a) supravegherea calităţii produselor medicinale veterinare plasate pe piaţă;
b) verificarea conformităţii produselor medicinale veterinare plasate pe piaţă cu specificaţiile autorizate;
c) verificarea calităţii produsului finit pe întreg lanţul de distribuţie (depozite, farmacii, puncte farmaceutice etc), pe întreaga perioadă de
valabilitate autorizată;
d) asigurarea că metodele de control sunt corespunzătoare;
e) investigarea, când este cazul, a defectelor de calitate suspicionate.
3. Planul de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se desfăşoară în 4 etape:
a) Selectarea produselor medicinale şi întocmirea Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate
în România;
b) Prelevarea de pe întreg lanţul de distribuţie a produselor medicinale veterinare selectate;
c) Testarea produselor medicinale veterinare;
d) Raportarea rezultatelor obţinute.
a) Selectarea produselor medicinale şi întocmirea Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare
comercializate în România.
Selectarea iniţială a produselor medicinale autorizate şi includerea lor în Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale
veterinare comercializate în România se face, pentru toate produsele autorizate cu 3 ani în urmă (n = 3, unde n este anul în curs), cu
excepţia produselor supuse eliberării oficiale a loturilor conform prevederilor Normei sanitare veterinare privind Codul produselor
medicinale veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a
produselor imunologice destinate profilaxiei şi combaterii bolilor incluse în Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi
eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi
înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, la care prelevarea de probe se va efectua de două ori pe an de la
câte o serie din fiecare tip de produs în parte.
Selectarea ulterioară a produselor care au fost supuse selectării iniţiale şi includerea în Planul anual de prelevare şi testare a produselor
medicinale veterinare comercializate în România se face pe baza analizei riscului, astfel încât toate produsele medicinale veterinare să fie
testate de mai multe ori în timpul ciclului de viaţă al produsului medicinal veterinar, la intervale de maximum 5 ani, în funcţie de punctajul
obţinut la analiza riscului.
Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România va fi constituit din trei capitole, după
cum urmează:
260
Forma finală în data de 13.04.2012

Capitolul I: produse autorizate prin procedura naţională – Producători interni;
Capitolul II: produse autorizate prin procedură naţională – Producători din ţări terţe;
Capitolul III: produse autorizate prin procedura naţională – Producători din Uniunea Europeană;
Clasificarea produselor medicinale şi evaluarea riscurilor asociate defectelor produsului se face pe baza factorilor asociaţi proprietăţilor
farmaceutice, datelor legate de producător şi de procesul de fabricare, utilizarea clinică a produsului şi distributia pe piaţă.
Factorii sunt împărţiţi în funcţie de influenţa lor asupra posibilităţii apariţiei unui defect de calitate, de efectele secundare adverse date de
acest defect sau de gradul de expunere la un eventual defect. Atribuirea unui risc pentru un produs medicinal se face printr-un sistem de
notare care se aplică fiecărui indicator în parte, astfel cum este prevăzut în tabelul de mai jos.
Punctajul total bazat pe combinarea punctajului fiecărui indicator individual pentru un produs va stabili dacă acel produs prezintă un risc
înalt, mediu sau minim şi acest lucru va sta la baza aprecierii gradului de prioritate în controalele de supraveghere a pieţei.
Determinarea riscului presupune în aceste condiţii însumarea scorului alocat pentru fiecare factor în parte, pentru toate elementele:
incidenţa, expunere şi efecte nocive.
b) Prelevarea produselor medicinale veterinare
Specialiştii desemnaţi din cadrul ICPBMV şi/sau personalul de specialitate din cadrul DSVSA recoltează/prelevează probe de produse
medicinale veterinare de pe întreg lanţul de distribuţie a produselor medicinale veterinare conform Planului anual de prelevare şi testare a
produselor medicinale veterinare comercializate în România şi iniţiază testarea de laborator numai dupa încheierea perioadei de recoltare
stabilite în Planul respectiv.
Recoltarea probelor se desfăşoară conform Farmacopeei Europene şi specificaţiilor prospectelor produselor referitoare la condiţiile de
transport şi conservare.
c) Testarea produselor prelevate
Laboratoarele din cadrul ICPBMV testează produsul pe baza specificatiilor cuprinse în documentaţia tehnică de autorizare, respectiv în
Farmacopeea Europeană sau pe baza altor metode validate conform cerinţelor europene aplicabile Laboratoarelor oficiale de control pentru
medicamente, elaborate de către Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor (OMCL – EDQM).
d) Raportarea rezultatelor obţinute
La sfârşitul controlului de laborator se emite un Buletin de analiză în care sunt înscrise toate rezultatele obţinute la testare.
Buletinul de analiză se trimite la deţinatorul autorizaţiei de comercializare. În cazul în care rezultatele sunt necorespunzatoare, ICBMV
informează ANSVSA în maximum 24 ore de la emiterea Buletinului de analiză.
Dupa finalizarea controlului de laborator, ICPBMV actualizează Baza de date a produselor medicinale testate sub aspectul calităţiii,
autorizate prin procedura naţională cu rezultatele testărilor pentru toate probele analizate.
5. Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se aprobă de către ANSVSA prin
direcţia de specialitate şi se postează pe site-ul ICPBMV la inceputul lunii ianuarie a anului pentru care este elaborat.
6. Deţinatorii autorizaţiei de comercializare, precum şi DSVSA sunt informaţi de către ICPBMVasupra modalităţii de derulare a Planului
anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România.
7. Toate modificările apărute ulterior aprobării Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în
România trebuie aprobate de către ANSVSA. ICPBMV va comunica DSVSA şi deţinătorilor autorizaţiilor de comercializare toate
261
Forma finală în data de 13.04.2012

modificările aprobate. Aceste modificări se vor regăsi ca Anexă la Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare
comercializate în România aprobat iniţial.
Tabel
Lista extinsă a factorilor de risc pentru produsele medicinale incluse în Planul de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare
comercializate în România. Pentru atribuirea punctajului pentru factorii E – J şi R sunt necesare rapoartele controalelor şi dosarele de
fabricaţie ale produsului.
Factor Factori asociaţi incidenţei Opţiuni de notare
A Produs medicinal generic sau original 0, 2
B Produse cu stabilitate sensibilă 0, 2
C Complexitatea calităţii unui produs 0, 1, 2
D Produs recent autorizat 0, 1
E Sursele materiei prime 0, 2
F Modificare recentă la specificaţii 0, 1
G Un loc nou de fabricare sau un nou producător 0, 1, 2
H Concluziile controalelor BPF 0, 1, 2
I Retrageri după piaţă a unui produs recent 0, 1, 2
J Nr. părţilor implicate în producţia MP şi PMV 0, 1
TOTAL INCIDENŢĂ 0 - 17
Factori asociaţi expunerii
K Gradul de distribuţie al produsului 0, 1, 2
L Circumstanţe economice speciale 0, 2
TOTAL EXPUNERE 0 - 4
Factori asociaţi efectelor secundare adverse
M Cale de administrare 0, 1
N Indicaţii terapeutice limitate 0, 1, 2
O Pericol asupra vieţii în caz de deviere a dozei 0, 2
P Tratament de lungă durată 0, 1
Q Populaţie ţintă vulnerabilă 0, 1
R Impuritate toxică 0, 2
TOTAL EFECTE SECUNDARE 0 - 9
262
Forma finală în data de 13.04.2012

Notă:
BPF - bună practică de fabricaţie;
MP - materii prime;
PMV - produse medicinale veterinare.
Model 1 D = incidenţă + expunere + efecte secundare
Model 2 D = (incidenţă + expunere) x efecte secundare
Model 3 D = incidenţă x expunere x efecte secundare
A,B,C, D, K, L, M, N, O, P, Q : Factori de risc obligatorii in atribuirea riscului
E, F, G, H, I, J, R : Factori de risc suplimentari in atribuirea riscului
263
Forma finală în data de 13.04.2012

..........................................AICI AM INTRODUS CORECT CU ALBASTRU DTSAOA
Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2012
CAPITOLUL I
Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor de origine animală
264
Forma finală în data de 13.04.2012
Anexa nr. 2
!!!! AICI AM CORECTAT, DIN PARTEA DTSAOA, SECTIUNEA 1, NUMAI IN CEEA CE PRIVESTE DEPISTAREA
PRINCIPALILOR AGENTI ZOONOTICI IN ALIMENTELE DE ORIGINE ANIMALA, PE MACHETA TRANSMISA SI
CORECTATA DE COLEGII DE LA SANATATE ANIMALA !!!! –
MATERIALUL DE LA SECTINEA 1 DE MAI JOS E FORMA FINALA A ORD. PT. APROBAREA PROGRAMULUI
STRATEGIC 2012!!!
SECŢIUNEA 1
DEPISTAREA PRINCIPALILOR AGENŢI ZOONOTICI LA ANIMALE ŞI ÎN ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ
Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele,
1.
BRUCELOZA*
Bovinele, ovinele,
porcinele, leporidele
caprinele, porcinele şi
Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se
vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice
leporidele se supun
inspecţiei ante -
mortem în unităţi de
II. CARNE şi ORGANE
Se recoltează organe în următoarele cazuri:
tăiere autorizate sanitar
- veterinar, de către
a) de la animalele reacţionate pozitiv, dubioase sau
medici veterinari
neconcludente la testele pentru Brucella;
b) de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de
oficiali sau de către
personalul auxiliar
la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză.

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
oficial.
III. MĂSURI
II. CARNE şi 1. În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă
ORGANE
sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau
Inspecţia post - mortem
a carcaselor se
efectuează în unităţi de
tăiere autorizate sanitar
- veterinar, de către
medici veterinari
oficiali sau de către
personalul auxiliar
oficial.
în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei
infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de
celelalte animale, luându-se toate precauţiile necesare
pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte
carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în
abator.
2. Carnea care provine de la animale la care inspecţia
post-mortem a permis punerea în evidenţă a unei
bruceloze acute trebuie să fie declarată improprie pentru
consumul uman.
3. Mamelele, tractusul genital şi sângele care provin de la
animalele la care a fost depistată o reacţie pozitivă sau
neconcludentă la un test de depistare a brucelozei trebuie să
fie declarate improprii pentru consumul uman, se confiscă şi
se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de
acest tip.
III. LAPTE
Laptele crud care provine de la animale care prezintă o
reacţie pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza
nu va fi utilizat pentru consum uman.
I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII - bovine, ovine, porcine, păsări.
CAMPILOBACTERIOZA*
Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se
Bovinele, ovinele,
porcinele şi păsările se
vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
supun inspecţiei ante -
mortem în unităţi de
II. CARNE
tăiere autorizate sanitar
Recoltarea de probe de carne de pasăre (carne
- veterinar, de către
tranşată/porţionată, cu sau fără piele, cu sau fără os) din
reţeaua de desfacere cu amănuntul.
medici veterinari
Recoltarea de probe este efectuată de către medicii
265
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
oficiali sau de către
personalul auxiliar
oficial.
veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi analiza acestora se
efectuează în cadrul IISPV şi în cadrul LSVSA desemnate
de către ANSVSA la propunerea IISPV.
2.
II. CARNE
III. MĂSURI
1. Inspecţia post - Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a
mortem a carcaselor se decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile.
efectuează în unităţi de 1. Carnea şi organele vor fi supuse tratamentului termic
tăiere autorizate sanitar înainte de a fi consumate, nefiind supuse restricţiilor
- veterinar, de către sanitare veterinare.
medici veterinari 2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor
oficiali sau de către pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în
personalul auxiliar vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui
oficial.
Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în
ferme.
2. Recoltarea de probe 3. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
de carne de pasăre monitorizare/recoltare de probe:
(carne tranşată/ a) programul HACCP şi în mod special formulele de
porţionată, cu sau fără tratament termic în toate unităţile de procesare carne
piele, cu sau fără os), pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte;
de către medici b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele
veterinari oficiali, din de bovine, ovine şi porcine;
reţeaua de desfacere cu c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării
amănuntul, pentru încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie
testarea Campylobacter publică;
spp., conform d) evitarea contaminării prin manipularea de către
programului specific personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru
elaborat de ANSVSA. consum în unităţile de alimentaţie publică.
Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, la tulpinile de
Campylobacter jejuni şi Campylobacter coli, izolate din
produse alimentare de origine animală provenite de la
266
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
bovine, porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa.
Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi
zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru
sănătatea publică.
Tulpinile de Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru
confirmare şi colecţie.
3.
ECHINOCOCOZA*
(HIDATIDOZA)
I. ANIMALE VII
Animalele din speciile
receptive tăiate pentru
consum uman se supun
inspecţiei ante -
mortem în unităţi de
tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de
către medici veterinari
oficiali sau de către
personalul
oficial.
auxiliar
II. CARNE ŞI
ORGANE
Inspecţia post - mortem
a carcaselor se
efectuează în unităţi de
tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de
către medici veterinari
oficiali sau de către
personalul
oficial.
auxiliar
267
Forma finală în data de 13.04.2012
I. ANIMALE VII
A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
II. CARNE ŞI ORGANE
Se examinează fiecare carcasă şi organele de bovine,
porcine, ovine, caprine, ecvine şi cervidee destinate
consumului uman.
III. MĂSURI GENERALE
Interzicerea prezenţei câinilor în abatoare si ferme.
IV. MĂSURI SPECIFICE
Carnea şi organele infestate se supun următoarelor măsuri:
a) Carnea şi organele infestate şi/sau cu chişti hidatici se
declară improprii consumului uman, se denaturează şi se
îndepărtează în condiţii de siguranţă;
b) Se recoltează fragmente de organe cu modificări chistice
de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul
auxiliar de la nivelul abatoarelor şi se transmit la LSVSA
pentru efectuarea examenelor de laborator în vederea
stabilirii genului Echinococcus (examen parazitologic şi
morfopatologic); probele pozitive pentru genul
Echinococcus se transmit la LNR pentru Echinococcus din
cadrul IDSA pentru identificarea speciei.
c) Grăsimea se dă în consum fără restricţii;
d) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru
folosirea în alimentaţia carnivorelor.

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
4.
LISTERIOZA*
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele,
caprinele şi porcinele
se supun inspecţiei ante
- mortem în unităţi de
tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de
către medici veterinari
oficiali sau de către
personalul
oficial.
auxiliar
II. CARNE,
PRODUSE DIN
CARNE, PRODUSE
LACTATE, PEŞTE
ŞI PRODUSE DIN
PESCUIT
1.Inspecţia post -
mortem se efectuează
în unităţi de tăiere
autorizate sanitarveterinar,
de către
medici veterinari
oficiali sau de către
personalul
oficial.
auxiliar
2. Recoltarea probelor
de către medici
268
Forma finală în data de 13.04.2012
I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele,
porcinele
Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea
Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
II.a. La animalele suspecte
În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau
creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează
prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se
examinează după păstrarea la frigider (4-8 o C) timp de 48 de
ore.
II. b. Produse din carne, produse lactate, peşte şi
produse din pescuit, alte categorii de alimente gata
pentru consum recoltate “la raft” din reţeaua de
vânzare cu amănuntul:
Recoltarea de probe de alimente gata pentru consum,
definite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu
amendamentele ulterioare, precum şi în Anexa nr. 2,
Capitolul I, Secţiunea 4, pct. A, subpunctele 1, 2 şi 3, este
efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul
DSVSA şi analiza acestora se efectuează la laboratoarele
DSVSA judeţene şi IISPV.
III. MĂSURI
1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea,
care nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru
prelucrare în produse supuse tratamentului termic.
2. În cazul depistării L. monocytogenes în probele de
alimente de origine animală gata pentru consum,

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
veterinari oficiali şi recoltate “la raft” - din reţeaua de vânzare cu
efectuarea examenelor amănuntul şi prevăzute în Regulamentul (CE) nr.
în LSVSA şi în IISPV.
2073/2005, cu amendamentele ulterioare şi, respectiv, în
Anexa nr. 2, Capitolul I, Secţiunea 4, pct. A, subpunctele
1, 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice, se vor
dispune măsuri de reţinere oficială şi retragerea de la
consumul uman.
269
Forma finală în data de 13.04.2012
3. În toate cazurile în care, la examenul microbiologic, s-a
decelat prezenţa L. monocytogenes în probele de alimente
de origine animală gata pentru consum, recoltate “la raft”,
DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unităţile
situate pe teritoriul judeţului în care au fost diagnosticate
acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţă a
produselor de origine animală, prin SRAAF.
4. Tulpinile de L. monocytogenes izolate din produsele
alimentare de origine animală gata pentru consum, se
trimit la IISPV pentru confirmare.
5. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
monitorizare/recoltare de probe:
a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP şi în mod special a formulelor de
tratament termic în toate unităţile de procesare carne
roşie, lapte, peşte, moluşte;
b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării
încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie
publică, în mod special contaminarea post tratament
termic a alimentelor gata preparate pentru consum, cu
termen lung de valabilitate;
c) Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie
depozitate la temperatura de refrigerare (brânzeturi cu
pastă moale, produse din carne tip pate şi produse din
carne feliate, produse din carne sau peşte ambalate sub
vid);
d) Prelevarea de teste de sanitaţie de pe suprafeţele cu care

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
vin în contact alimentele după tratamentul termic în
cadrul Programului de autocontrol în unităţile de
procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte,
precum şi în unităţile de alimentaţie publică;
e) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în
procesare, unde este cazul, în cadrul Programului de
autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne
roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de
alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului
microbiologic;
f) Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata
preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie
publică, de către personalul angajat.
5.
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele,
caprinele, porcinele,
cabalinele şi păsările se
I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine,
cabaline, lagomorfe, păsări):
Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se
efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare -
a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
supun inspecţiei ante -
mortem în abatoare II. CARNE şi ORGANE COMESTIBILE
SALMONELOZA*
autorizate sanitarveterinar,
de către
medici veterinari
oficiali sau de către
Programul de control pentru Salmonella spp., în
conformitate cu reglementările Uniunii Europene, cuprinde
recoltarea de probe şi efectuarea de analize, după cum
urmează:
personalul auxiliar
oficial.
II. CARNE şi
A. Recoltarea de probe de carne “la raft” - din reţeaua
de vânzare cu amănuntul, pentru testarea Salmonella
spp. ca şi criteriu de siguranţă a alimentelor
SUBPRODUSE
COMESTIBILE
Programul de control pentru Salmonella spp. şi recoltarea
probelor de carne introduse pe piaţă şi aflate în perioada de
1. Inspecţia post - valabilitate se efectuează de către medicii veterinari oficiali
mortem a carcaselor şi din cadrul DSVSA, conform prevederilor Regulamentului
270
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
organelor precum şi (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, şi ale
recoltarea de probe se Anexei nr. 2, Capitolul I, Secţiunea 4, pct. A din prezentele
efectuează în abatoare Norme metodologice. Probele de carne prelevate vor fi
autorizate sanitar- analizate în cadrul LSVSA.
veterinar, de către
medici veterinari
oficiali sau de către
personalul auxiliar
B. Recoltarea de probe din abatoare, pentru testarea
Salmonella spp. ca şi criteriu de igienă a procesului
tehnologic
oficial.
1. De la carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi
2. Verificarea şi cabaline se recoltează probe de pe suprafaţa carcaselor de
recoltarea de probe bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline, prin metoda
include şi sălile de
nedistructivă, cu ajutorul bureţilor abrazivi, pentru testarea
Salmonella spp., conform prevederilor Regulamentului
tranşare sau unităţile de (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare şi ale
tranşare şi reambalare Anexei nr. 2, Capitolul I, Secţiunea 4, pct. A din prezentele
a cărnii roşii şi a cărnii Norme metodologice;
de pasăre, precum şi
depozitele destinate 2. De la carcasele de păsări se recoltează porţiuni din pielea
pentru aceste cărnuri.
gâtului, pentru testarea Salmonella spp., conform
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu
3. Recoltarea de probe amendamentele ulterioare, şi programului specific elaborat
de piele, din zona de ANSVSA.
Recoltarea probelor este efectuată de către medicii
gâtului, de la carcase
veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi analiza acestora se
de pasăre, de către efectuează în cadrul IISPV şi în cadrul LSVSA desemnate
medici veterinari de către ANSVSA la propunerea IISPV.
oficiali, de la nivelul
abatoarelor, pentru
testarea Salmonella
III. MĂSURI:
spp., conform A. În cazul identificării Salmonella spp. ca şi criteriu de
programului specific siguranţă a alimentelor, în probele de alimente de
elaborat de ANSVSA. origine animală recoltate “la raft” vor fi aplicate
următoarele măsuri:
271
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
III. OUĂ
1. În cazul depistării Salmonella enteritidis şi/sau
Salmonella typhimurium în probele de carne recoltate “la
Verificarea şi raft” şi prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu
recoltarea de probe se amendamentele ulterioare şi, respectiv, în Anexa nr. 2,
efectuează în centre de Capitolul I, Secţiunea 4, pct. A, subpunctele 4, 5, 6, 7 şi 24
colectare, centre de din prezentele Norme metodologice, se vor dispune măsuri
de reţinere oficială şi retragerea de la consumul uman.
ambalare ouă unităţi
producere ouă lichide, 2. În cazul depistării altor serotipuri de Salmonella spp.,
unităţi de procesare cu excepţia Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella
ouă, depozite, unităţi typhimurium, în probele de carne recoltate “la raft” şi
de alimentaţie publică prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu
şi unităţi de desfacere
amendamentele ulterioare şi, respectiv, în Anexa nr. 2,
Capitolul I, Secţiunea 4, pct. A, subpunctele 4, 5, 6, 7 şi 24
autorizate şi
din prezentele Norme metodologice, carnea şi organele vor
înregistrate sanitar- fi supuse tratamentului termic înainte de a fi consumate,
veterinar, de către nefiind supuse restricţiilor sanitare veterinare.
medici veterinari
oficiali sau de către 3. În cazul depistării Salmonella enteritidis şi/sau
personalul auxiliar
Salmonella typhimurium în probele de alimente de origine
animală recoltate “la raft” şi prevăzute în Regulamentul
oficial - a se vedea (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare şi,
Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 respectiv, în Anexa nr. 2, Capitolul I, Secţiunea 4, pct. A,
din prezentul capitol. subpunctele 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 22 şi 23
din prezentele Norme metodologice, se vor dispune măsuri
de reţinere oficială şi retragerea de la consumul uman.
IV. ALIMENTE DE
ORIGINE
ANIMALĂ
Alimentele de origine
animală sunt supuse
analizelor de laborator
pentru Salmonella,
conform legislaţiei în
vigoare - a se vedea
272
Forma finală în data de 13.04.2012
4. În cazul obţinerii unor rezultate nesatisfăcătoare, ca
urmare a depistării altor serotipuri de Salmonella spp., cu
excepţia Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella
typhimurium, în probele de alimente de origine animală
recoltate “la raft” şi prevăzute în Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu amendamentele ulterioare şi, respectiv, în
Anexa nr. 2, Capitolul I, Secţiunea 4, pct. A, subpunctele 8,
9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 22 şi 23 din prezentele
Norme metodologice, pot fi puse în consum uman numai
acele alimente de origine animală care mai pot suporta un

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 alt tratament termic efectuat într-o unitate autorizată
din prezentul capitol. conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 853/2004,
sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării
unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie
care să ateste că acestea sunt corespunzătoare
microbiologic.
V. HRANA
ANIMALĂ (Furaje) –
a se vedea Capitolul
III, Secţiunea 9 din
prezentele Norme
metodologice
273
Forma finală în data de 13.04.2012
B. În cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare,
cu privire la Salmonella spp. ca şi criteriu de igienă a
procesului tehnologic
I. În cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare,
cu privire la Salmonella spp. ca şi criteriu de igienă a
procesului tehnologic, la nivelul abatoarelor de ungulate
domestice, vor fi aplicate următoarele măsuri:
1. În cazul obţinerii unor rezultate nesatisfăcătoare cu
privire la depistarea Salmonella spp., indiferent de serotip
în probele de pe suprafaţa carcaselor de bovine, ovine,
caprine, porcine şi cabaline, recoltate la nivelul abatoarelor,
conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005,
cu amendamentele ulterioare şi, respectiv, ale Anexei nr. 2,
Capitolul I, Secţiunea 4, pct. B, subpunctul 1 din prezentele
Norme metodologice, se vor dispune următoarele:
a) se vor aplica măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de
igienă la nivelul abatoarelor;
b) revizuirea procedurilor bazate pe principiile HACCP;
c) îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi biosecuritate în
exploataţiile de origine a animalelor;
d) carnea şi organele provenite de la carcasele de bovine,
ovine, caprine, porcine şi cabaline la care s-au obţinut
rezultate nesatisfăcătoare, cu privire la Salmonella spp., ca
şi criteriu de igienă a procesului nu vor fi supuse restricţiilor
sanitare veterinare.
II. În cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare,
cu privire la Salmonella spp. ca şi criteriu de igienă a

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
procesului tehnologic, la nivelul abatoarelor de pasăre,
vor fi aplicate următoarele măsuri:
274
Forma finală în data de 13.04.2012
1. În cazul obţinerii unor rezultate nesatisfăcătoare cu
privire la depistarea Salmonella spp., indiferent de serotip
în probele de pielea gâtului, recoltate de la carcasele de
pasăre (broileri şi curcani) la nivelul abatoarelor, conform
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu
amendamentele ulterioare şi, respectiv, ale Anexei nr. 2,
Capitolul I, Secţiunea 4, pct. B, subpunctul 2 din prezentele
Norme metodologice, se vor dispune următoarele:
a) se vor aplica măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de
igienă la nivelul abatoarelor;
b) revizuirea procedurilor bazate pe principiile HACCP;
c) îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi biosecuritate în
exploataţiile de origine a păsărilor;
d) carnea şi organele provenite de la carcasele de pasăre la
care s-au obţinut rezultate nesatisfăcătoare, cu privire la
Salmonella spp., ca şi criteriu de igienă a procesului nu vor
fi supuse restricţiilor sanitare veterinare¸
e) în cazul loturilor de păsări (broileri şi curcani), destinate
abatorizării, care provin din efective de păsări în care a fost
decelată prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în
probele recoltate în cadrul controalelor oficiale, aceste loturi
vor fi tăiate în partidă separată şi se vor recolta în mod
obligatoriu în abator probe de piele din zona gâtului de la
carcasele de păsări după răcire, conform procedurii
elaborate de către ANSVSA, probe care vor fi trimise la
laborator pentru efectuarea analizelor în vederea decelării S.
enteritidis şi/sau S. typhimurium.
2. Este obligatorie menţionarea, în documentul ce cuprinde
informaţiile privind lanţul alimentar la păsări, a rezultatelor
probelor recoltate în cadrul Programelor Naţionale de
Control al Salmonelozelor Zoonotice, conform prevederilor
Anexei nr. 1, Cap. II din prezentele Norme metodologice.

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
C. În cazul suspicionării sau identificării Salmonella spp.
în ouăle de consum vor fi aplicate următoarele măsuri:
275
Forma finală în data de 13.04.2012
a) ouăle provenite din efective cu statut veterinar
necunoscut sau care sunt suspicionate a fi contaminate/care
sunt contaminate cu anumite serotipuri de Salmonella,
pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere a
prevalenţei (de ex., S. enteritidis şi/sau S. typhimurium),
conform prevederilor Anexei nr. 1, Cap. II, pct. 4 -
Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice
la găinile ouătoare, sau care au fost identificate ca fiind
sursa de infecţie în cadrul unui focar specific de toxiinfecţie
alimentară la om, se pot admite în consum uman numai
după ce au fost supuse unui tratament, astfel încât să se
garanteze distrugerea serotipului S. enteritidis şi/sau S.
Typhimurium;
b) ouăle provenite din efective cu statut veterinar
necunoscut sau care sunt suspicionate de a fi infectate/care
sunt infectate cu Salmonella spp:
a) sunt considerate ouă de categoria B, conform art. 2 alin.
(4) din Regulamentul (CE) nr. 589/2008 al Comisiei din 23
iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului privind
standardele de comercializare aplicabile ouălor;
b) sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piaţă,
conform art.10 din Regulamentul (CE) nr. 589/2008;
c) sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul
în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile
implementate de către operatorul din sectorul alimentar, în
vederea prevenirii contaminării încrucişate cu ouă provenite
din alte efective, în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 1237/2007.
D. În toate cazurile în care a fost depistată prezenţa
Salmonella spp. de către DSVSA judeţene, în produsele
alimentare de origine animală, destinate consumului uman,
tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare şi

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
tipizare.
TRICHINELOZA*
E. Abatoarele de ungulate domestice şi de păsări au
obligaţia de a notifica fermele/exploataţiile furnizoare
asupra rezultatelor inspecţiei ante şi post - mortem, precum
şi asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor
de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către
fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea
prevalenţei Salmonella spp. în ferme.
F. În toate cazurile în care, la examenul microbiologic, sa
decelat prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în
probele de alimente de origine animală, recoltate “la
raft” - din reţeaua de vânzare cu amănuntul, DSVSA
comunică medicilor veterinari oficiali din unităţile
situate pe teritoriul judeţului în care au fost
diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele
de provenienţă a animalelor/produselor de origine
animală, prin SRAAF.
I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII - porci domestici, mistreţi, urşi,
Animalele tăiate pentru
consum uman,
respectiv porci
domestici, mistreţi,
cabaline şi alte specii receptive
Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile
receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme
metodologice.
urşi, cabaline şi alte
specii receptive,
trebuie examinate la
tăiere pentru
Trichinella spp.
II.CARNE
Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. se
face conform prevederilor Regulamentului (CE) nr.
2075/2005, cu amendamentele ulterioare.
Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr-
II. CARNE
una din următoarele metode, după cum urmează:
1. Carnea proaspătă
provenită de la speciile
276
1. Metoda digestiei:
a) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective,
utilizând un agitator magnetic – metoda de referinţă;
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
de animale receptive se b) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective cu
6.
admite pentru consum asistenţă mecanică:
uman numai după i) tehnica sedimentării- metoda echivalentă;
efectuarea examenului ii) tehnica de izolare prin filtrare-metoda
pentru decelarea echivalentă.
Trichinella spp. de c) metoda de digestie automată pentru eşantioane
către medici veterinari combinate/colective până la 35g – metoda echivalentă.
oficiali sau medici 2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă
veterinari de liberă în condiţiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr.
practică împuterniciţi 2075/2005, cu amendamentele ulterioare.
de către DSVSA.
Marcarea cărnii care a fost supusă examenului pentru
2. Efectuarea
examenului pentru
decelarea Trichinella
prevederilor legale.
spp. se efectuează conform
decelarea Trichinella
spp. poate fi realizata
III. MĂSURI
şi de personalul
a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată
auxiliar oficial sau de
Trichinella spp. se declară improprie consumului uman.
personalul din unităţile
b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe
de tăiere autorizate
piaţă a cărnii la care a fost depistată Trichinella, vor
sanitar-veterinar, care
dispune distrugerea acestora, vor iniţia investigaţii
îşi desfăşoară
epidemiologice în vederea identificării fermei şi a
eliminării surselor.
activitatea sub
supravegherea şi
c) În situaţia în care se constată că produsele din carne,
responsabilitatea
carnea preparată şi carnea tocată cu origine necunoscută,
care au stat la baza declanşării unor episoade de
medicului veterinar
oficial sau a medicului
trichineloza la om, DSVSA au obligaţia ca în timpul
veterinar de liberă
investigaţiilor din cadrul anchetei epidemiologice să
recolteze şi să examineze toate probele suspecte.
practică împuternicit,
decizia finală privind
d) Toate eşantioanele pozitive sunt trimise la LNR din
admiterea în consum a
cadrul IISPV pentru a fi identificate speciile de
Trichinella în cauză.
cărnii fiind luată de
277
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2
către medicul veterinar
oficial.
3
3. În conformitate cu
prevederile art. 5 din
Regulamentul (CE) nr.
2075/2005 al Comisiei
din 5 decembrie 2005
de stabilire a normelor
specifice aplicabile
controalelor oficiale
privind prezenţa de
Trichinella în carne, cu
amendamentele
ulterioare, tot
personalul implicat în
examinarea probelor
pentru decelarea
Trichinella spp. trebuie
să fie instruit
corespunzător şi să
participe la:
a) un program de
control al testelor
utilizate pentru
decelarea Trichinella
spp;
b) o evaluare periodică
a procedurilor de
testare, înregistrare şi
278
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
analiză
laborator.
utilizate în
4. Examenul pentru
decelarea Trichinella
spp. se efectuează în
cadrul institutelor
naţionale de referinţă,
la LSVSA din cadrul
DSVSA, în
circumscripţiile sanitar
- veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor,
în laboratoarele din
circumscripţiile sanitar
- veterinare de
asistenţă, în
laboratoarele special
amenajate şi dotate
pentru decelarea
trichinei din abatoarele
în care se sacrifică
porcine şi/sau cabaline,
ori în laboratoarele din
unităţile care
manipulează carne de
vânat sălbatic.
5. Contravaloarea
examenelor pentru
decelarea trichinei se
va efectua în
279
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
conformitate cu
prevederile legale în
vigoare.
7.
TUBERCULOZA*
(produsă de Mycobacterium
Bovis)
I. ANIMALE VII -
bovinele, caprinele,
porcinele, leporidele şi
vânatul sălbatic:
- se supun examenului
ante mortem în unităţi
de tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de
către medici veterinari
oficiali sau de către
personalul
oficial.
auxiliar
II. CARNE şi
ORGANE
1. Inspecţia post -
mortem a carcaselor şi
organelor se efectuează
în unităţi de tăiere
autorizate sanitarveterinar,
de către
medici veterinari
oficiali sau de către
personalul
oficial.
auxiliar
2. În cadrul inspecţiei
280
Forma finală în data de 13.04.2012
I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele,
leporidele şi vânatul sălbatic:
Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste
alergice şi/sau serologice pentru tuberculoză şi expedierea
animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în
partidă separată - a se vedea Capitolul I din prezentele
Norme metodologice.
II. CARNE şi ORGANE
Se recoltează probe în următoarele cazuri:
a) În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele
alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia
post - mortem nu se constată leziuni, se vor recolta
următorii ganglioni limfatici:
1. submaxilari, retrofaringieni, bronhici;
2. mediastinali, eventual şi mezenterici, dacă sunt măriţi în
volum, portali şi retromamari.
b) În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de
organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea
examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform
normelor sanitare veterinare în vigoare.
Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii
aferenţi.
În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii
cu leziuni.
c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
post - mortem se cazurile de suspiciune/leziuni detectate la examenul post -
examinează inclusiv mortem.
ganglionii limfatici ai
capului şi organelor. III. MĂSURI
3. În cazul în care nu s- a) În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă
au constatat semne
clinice specifice la
examenul ante mortem,
animalele se dirijează
la tăiere în condiţii
normale, în caz contrar
animalele se dirijează
sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul care
există alte motive pentru suspectarea unei infecţii,
acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de
celelalte animale, luându-se toate precautiile
necesare pentru evitarea riscului de contaminare a
celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a
personalului prezent în abator;
la tăiere în partidă b) Sancţiunile de abator la carnea şi organele
separată.
mamiferelor se aplică în funcţie de localizare şi
extinderea leziunilor şi în conformitate cu
c)
prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare;
Toată carnea care provine de la animale la care
inspecţia post-mortem a permis punerea în evidentă
a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau
părţi ale carcasei trebuie să fie declarată improprie
pentru consumul uman;
d) În cazul în care a fost evidentiată o leziune
tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiaşi organ
sau în aceeaşi parte a carcasei, numai organul afectat
sau această parte a carcasei şi ganglionii limfatici
asociati trebuie să fie declarata improprii pentru
consumul uman.
III. LAPTE CRUD III. MĂSURI
A) În exploataţiile de
LAPTE CRUD
animale producătoare
A.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau
281
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
de lapte.
dubioase la testul unic (TU) în perioadă de 42 zile până la
efectuarea testului comparativ simultan (TCS) nu va fi
utilizat în consum uman.
A.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă
semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele
de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt
oficial libere de tuberculoză poate fi livrat pentru procesare,
cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse
lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care
B) În unităţi de să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.
procesare a laptelui B.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau
supuse autorizării dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea
şi/sau înregistrării TCS) nu va fi recepţionat şi admis la procesare în unităţile
sanitare veterinare. supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de
I. ANIMALE VII
prelucrare a laptelui) şi în unităţile de procesare autorizate
sanitar-veterinar.
B.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă
semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele
de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt
oficial libere de tuberculoză, poate fi recepţionat şi utilizat
pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii
de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament
termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei
alcaline.
I. ANIMALE VII (bovine)
ESCHERICHIA COLI
VEROTOXIGENĂ*
Bovinele şi ovinele se
Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea
Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
supun examenului ante
mortem în unităţi de
tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de
către medici veterinari
II. CARNE
282
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
oficiali sau de către 1. Se recoltează probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine
personalul
oficial.
auxiliar şi ovine, după toaletare, dar înainte de răcirea carcaselor.
Recoltarea de probe este efectuată de către medicii
veterinari oficiali din abatoare, iar analiza acestora se
efectuează în cadrul IISPV, conform programului specific
elaborat de ANSVSA.
8.
II. CARNE
a) Recoltarea de
probe de pe suprafaţa
carcaselor de bovine şi
ovine, după toaletare,
dar înainte de răcirea
carcaselor, pentru
testarea E. coli
verotoxigene (VTEC),
de către medici
veterinari oficiali, din
abatoare, conform
programului specific
pentru monitorizarea
prevalenţei E. coli
verotoxigene (VTEC),
elaborat de ANSVSA.
b) Recoltarea de probe
de carne tocată de
bovine şi ovine, probe
de carne tocată tocată
amestec, care conţine
carne de bovine şi/sau
ovine, precum şi probe
de carne preparată de
bovine şi ovine, de
către medici veterinari
283
Forma finală în data de 13.04.2012
2. Se recoltează probe de carne tocată de bovine şi ovine,
probe de carne tocată tocată amestec, care conţine carne de
bovine şi/sau ovine, precum şi probe de carne preparată de
bovine şi ovine.
Recoltarea de probe este efectuată de către medicii
veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi analiza acestora se
efectuează în cadrul IISPV, conform programului specific
către ANSVSA.
Tulpinile de E. coli verotoxigene (VTEC) trebuie stocate la
IISPV pentru confirmare şi colecţie.
III. MĂSURI
Carne
1. În cazul izolării E. coli verotoxigene (VTEC) în probele
recoltate de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, la
nivelul abatoarelor, carnea şi organele vor fi supuse
tratamentului termic înainte de a fi consumate, nefiind
supuse restricţiilor sanitare veterinare.
2. În cazul izolării E. coli verotoxigene (VTEC), carnea
tocată de bovine şi ovine, carnea tocată tocată amestec, care
conţine carne de bovine şi/sau ovine, precum şi carnea
preparată de bovine şi ovine se confiscă şi denaturează.

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
oficiali, din reţeaua de 3. Medicul veterinar oficial controlează prin
desfacere cu supraveghere/monitorizare/recoltare de probe:
amănuntul, conform a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului specific programului HACCP în toate unităţile de abatorizare
pentru monitorizarea bovine şi în mod special a formulelor de tratament
prevalenţei E. termic în toate unităţile de procesare şi alimentaţie
verotoxigene (VTEC) publică;
elaborat de ANSVSA. b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în
abatoarele de bovine, ovine si caprine;
c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării
încrucişate în toate unităţile de procesare,
III. LAPTE CRUD
alimentaţie publică şi în mod special contaminarea
post tratament termic a alimentelor gata preparate
pentru consum cu termene de valabilitate lungi;
d) evitarea contaminării prin manipularea de către
personalul angajat a alimentelor gata preparate
pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.
IV. LAPTE
Respectarea igienei mulsului.
I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele,
9.
Bovinele, ovinele,
caprinele, ecvinele si
vânatul sălbatic se
vânatul sălbatic
Supraveghere – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme
metodologice.
RABIA **
supun examenului ante
mortem în unităţi de
II. CARNE ŞI ORGANE
tăiere autorizate
Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic,
inclusiv bioprobă şi histologic.
sanitar-veterinar de
către medici veterinari
Diagnostic diferenţial EST, Aujeszky şi Listeria, conform
oficiali sau de către
Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
personalul
oficial.
auxiliar
284
III. MĂSURI
a) În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
au trecut mai mult de 6 zile de la muşcătura infectantă
II. CARCASE
se declară impropriu consumului uman animalul în
Inspecţia post - mortem
a carcaselor precum şi
recoltarea de probe se
efectuează în unităţi de
tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de
către medici veterinari
oficiali sau de către
personalul auxiliar
oficial.
întregime;
b) În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin
de 6 zile de la muşcătură, fără semne clinice de
turbare, se declară impropriu consumului uman locul
muşcăturii, capul şi coloana vertebrală;
c) Restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează
pentru consum uman, fără restricţii.
I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele,
Bovinele, ovinele,
caprinele, porcinele şi
leporidele se supun
porcinele şi leporide
Supraveghere specii receptive - a se vedea Capitolul I din
prezentele Norme metodologice.
10.
BOTULISM **
inspecţiei ante -
mortem în unităţi de
II. CARNE, ORGANE ŞI PRODUSE DE ORIGINE
tăiere autorizate
ANIMALĂ
sanitar-veterinar, de
În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de
către medici veterinari
produse de origine animală.
Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face
oficiali sau de către
personalul auxiliar
prin bioprobă pe şoareci şi testele imunologice ELISA, RIA.
oficial.
III. MĂSURI
II. CARNE şi 1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se
ORGANE - bovine, declară improprie consumului uman;
ovine, caprine, 2. În cazul în care se identifică prezenţa toxinei botulinice
porcine şi leporide în produse de origine animală, acestea se distrug;
Inspecţia post - mortem
a carcaselor se
3. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA toate
situaţiile de suspiciune şi confirmare a cazurilor de
285
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
efectuează în unităţi de botulism sau orice situaţie în care se depistează toxina
tăiere autorizate botulinică, în alimente de origine animală sau furaje, în
sanitar-veterinar, de vederea luării măsurilor preventive, precum şi de a
către medici veterinari efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina
oficiali sau de către sursa de infecţie sau contaminare;
personalul auxiliar 4. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
oficial.
monitorizare/recoltare de probe:
a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi
igienă, a programului HACCP şi în mod special
III. Produse din
a formulelor de tratament termic, durata,
carne, lapte, peste sau
presiunea şi temperatura de sterilizare şi/sau
produse compuse in
pasteurizare în toate unităţile de procesare carne,
recipienti ermetic
lapte, peşte;
inchisi
b) respectarea măsurilor de prevenire a
Controlul organoleptic
al recipienţilor in
vederea identificării
eventualelor modificări
ulterioare obţinerii,
verificarea închiderii
acestora, termostatarea,
contaminării încrucişate în toate unităţile de
procesare, alimentaţie publică;
c) identificarea şi eliminarea conservelor şi
semiconservelor bombate sau alte defecte fizice,
cu modificări senzoriale ca urmare a controlului
oficial în unităţile de procesare, depozitare şi
comercializare.
de către medicii
veterinari oficiali.
Controlul modului în
care sunt respectaţi şi
monitorizaţi parametrii
de tratament termic
etc., de către medicii
veterinari oficiali.
286
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII -bovine, porcine, cabaline
11.
Bovinele, cabalinele şi
Supraveghere serologică prin examene de laborator - a se
vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
porcinele se supun
inspecţiei ante -
II. CARNE şi ORGANE
mortem în unităţi de
Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la
animalele tăiate ;
tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de
III. MĂSURI
către medici veterinari
1. Carnea şi organele:
a) Se declară improprii consumului uman în totalitate
oficiali sau de către
personalul auxiliar
carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări
oficial.
importante ale musculaturii;
b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul
prezenţei leziunilor degenerative numai în ficat şi a
LEPTOSPIROZA **
II. CARNE şi examenului bacteriologic pozitiv;
ORGANE
c) Grăsimea se dă în consum după topire, iar glandele
endocrine şi sângele se confiscă;
Inspecţia post - mortem d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează
a carcaselor şi după 14 zile.
organelor se efectuează 2. Medicul veterinar oficial va controla prin
în unităţi de tăiere supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:
autorizate sanitar- a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă şi
veterinar, de către a programului HACCP în toate unităţile de
medici veterinari procesare şi alimentaţie publică;
oficiali sau de către b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreţii de la
personalul auxiliar speciile receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere
oficial.
şi inspecţie adecvate care includ protejarea vezicii
urinare şi a rinichilor;
c) Îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a
excreţiilor de la speciile receptive, din boxele de
aşteptare;
d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu
excreţii provenite de la speciile receptive;
287
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
e) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de
procesare, precum şi în unităţile de alimentaţie
publică;
În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a
personalului operator care intra în contact cu animalele vii
destinate abatorizării şi/sau carcase.
3. Laptele:
a) Respectarea igienei mulsului;
b) Evitarea contaminării cu excreţii provenite de la
III. LAPTELE
animalele receptive.
I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII - porcine, ovine, cabaline, păsări
Porcinele, ovinele,
cabalinele şi păsările se
supun examenului ante
Supraveghere - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme
metodologice.
12.
TUBERCULOZA**
(alta decât cea produsă de
Mycobacterium Bovis)
mortem în unităţi de II. CARNE şi ORGANE
tăiere autorizate
1. porcine, ovine, cabaline:
sanitar-veterinar de
către medici veterinari a) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de
oficiali sau de către organe cu leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi în
personalul auxiliar vederea examinării bacteriologice şi histologice,
oficial.
după caz, conform normelor sanitare veterinare;
b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai
II. CARNE şi
ganglionii limfatici cu leziuni.
ORGANE
2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi
1. porcine, ovine, şi organe cu leziuni (ficat, splină).
cabaline
a) Inspecţia post -
III. MĂSURI
mortem a carcaselor şi 1. porcine, ovine, cabaline:
organelor se efectuează măsurile de abator la carne şi organe se aplică în
în unităţi de tăiere funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor şi în
autorizate sanitar- conformitate cu prevederile normelor sanitare
288
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
veterinar, de către veterinare în vigoare.
medici veterinari 2. păsări:
oficiali sau de către Măsurile de abator pentru carne şi organe se aplică în
personalul auxiliar funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor.
oficial.
Se declară improprii consumului uman carcasele şi organele
în caz de:
b) La inspecţia post -
mortem se examinează
a) infecţie generalizată;
inclusiv ganglionii
b) leziuni pe organe însoţite de cahexie şi infiltraţii în
musculatură.
limfatici ai capului şi
organelor.
În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există
leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni, iar carnea
c) În cazul în care nu s- se admite în consum după sterilizare prin fierbere.
au constatat semne
clinice specifice la
examenul ante mortem,
animalele se dirijează
la tăiere în condiţii
normale, în caz contrar
animalele se dirijează
la tăiere în partidă
separată.
2. păsări
Pasările se supun
inspecţiei post -
mortem individuale
după tăiere, prin
examinarea carcasei şi
organelor.
289
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII - porcine:
13.
YERSINIOZA **
Porcinele se supun
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator - a se
vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
inspecţiei ante -
mortem în unităţi de
II. LA NIVELUL ABATOARELOR
tăiere autorizate
1. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
sanitar-veterinar, de
către medici veterinari
monitorizare/recoltare de probe:
oficiali sau de către
a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP şi în mod special a formulelor
personalul auxiliar
oficial.
de tratament termic în toate unităţile de procesare a
cărnii de porc;
II. CARNE
b) prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de
1.Inspecţia post - tehnici de tăiere adecvate care includ protejarea
mortem a carcaselor şi rectului cu pungă de plastic;
organelor de porcine se c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării
efectuează în unităţi de încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie
tăiere autorizate publică şi în mod special contaminarea post
sanitar-veterinar, de tratament termic a alimentelor gata preparate pentru
către medici veterinari consum cu termen lung de valabilitate;
oficiali sau de către d) evitarea contaminării prin manipularea de către
personalul auxiliar personalul angajat a alimentelor gata preparate
oficial.
pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.
ANISAKIDOZA **
ŞI ALTE PARAZITOZE LA
PEŞTI
1. Fiecare lot de peşte,
icrele şi lapţii se supun
examenului prin
inspecţie vizuală.
2. Se prelevează probe
reprezentative din
fiecare lot de peşte,
290
Forma finală în data de 13.04.2012
I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peşte,
icrele şi lapţii sunt supuse inspecţiei vizuale randomizate de
către medici veterinari oficiali sau de către personalul
auxiliar oficial în vederea depistării şi îndepărtării
paraziţilor vizibili cu ochiul liber.
II. MĂSURI
Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
icre şi lapţi. monitorizare/recoltare de probe modul în care se
14.
prelucrează peştele, icrele şi lapţii:
a) peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta nu
vor fi comercializate pentru consum uman;
b) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni
parazitare doar la nivelul viscerelor şi care pot fi
îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub
supraveghere sanitară veterinară într-o unitate
autorizată sanitar-veterinar care dispune de facilitaţi
pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate şi
în care sunt respectate condiţiile de igienă pentru
evitarea posibilităţilor de contaminare;
c) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni
parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul
musculaturii şi a viscerelor se declară impropriu
pentru consum uman şi nu se acceptă valorificarea
acestuia pentru consumul uman.
15.
CISTICERCOZA **
I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, porcinele
Bovinele, ovinele şi
Supravegherea prin examene de laborator - a se vedea
Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
porcinele se supun
inspecţiei ante -
II. CARNE ŞI ORGANE
mortem în unităţi de
Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine
destinată consumului uman.
tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de
III. MĂSURI
către medici veterinari
1. Carnea şi organele infestate trebuie să fie declarate
improprii pentru consumul uman, cu următoarele precizări:
oficiali sau de către
personalul auxiliar
a) în cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura
oficial.
prezintă modificări senzoriale carnea şi organele se
declară improprii consumului uman;
II. CARNE ŞI
291
b) în cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se
confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
ORGANE
condiţionat după tratament termic prin fierbere sau
1. Carnea proaspătă
provenită de la animale
receptive se supune
inspecţiei post -
mortem imediat după
tăiere.
2. Inspecţia post -
prin congelare, atunci când caracterele senzoriale ale
cărnii, organelor şi subproduselor sunt normale;
c) grăsimea de porc se topeşte la 100
mortem a carcaselor se
efectuează în unităţi de
tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de
către medici veterinari
oficiali sau de către
personalul auxiliar
oficial.
0 C după care se
poate utiliza pentru consum;
d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare
fără restricţii, dacă nu prezintă chişti.
2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
monitorizare/recoltare de probe:
a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP şi în mod special a formulelor
de tratament termic în toate unităţile de procesare
carne roşie;
b) respectarea programelor DDD în toate unităţile de
procesare şi alimentaţie publică;
c) interzicerea prezenţei câinilor în abatoare.
16.
ANTRAX **
(B-051)
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele,
caprinele, cabalinele şi
porcinele se supun
inspecţiei ante -
mortem în unităţi de
tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de
către medici veterinari
oficiali sau de către
personalul
oficial.
auxiliar
292
Forma finală în data de 13.04.2012
I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele,
cabalinele, porcinele:
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru
speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele
Norme metodologice.
II. MĂSURI:
a) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în
care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abator
pentru sacrificare în partidă separată;
b) în forma localizată la porci (glosantrax), animalele
sunt izolate sub restricţii şi se recoltează porţiuni de
splină, ganglioni limfatici şi os lung nedeschis;
c) în toate situaţiile în care se suspicionează o formă de

Nr.
crt.
Boala
Strategia şi conduita
de execuţie
Precizări tehnice***
0 1 2 3
II. CARNE şi antrax în abator trebuie suspendate toate activităţile
ORGANE
până la confirmarea diagnosticului;
Inspecţia post - mortem
a carcaselor se
efectuează în unităţi de
tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de
către medici veterinari
oficiali sau de către
personalul auxiliar
oficial.
d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de
antrax toate carcasele contaminate trebuie distruse şi
îndepărtate în condiţii de siguranţă;
e) reluarea activităţii se poate face numai după
efectuarea unei dezinfecţii severe astfel încât agentul
chimic utilizat să rămână în contact timp de 8 ore cu
suprafeţele supuse dezinfecţiei;
f) în toate situaţiile în care se suspicionează sau se
confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de
prevenire a transmiterii la om/personalul operator şi
a contaminării mediului de lucru.
Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea
zoonozelor şi agenţilor zoonotici, cu modificările şi completările ulterioare:
* Zoonoze care trebuie monitorizate;
**Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaţia epidemiologică.
*** MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA
REZULTATELOR CONTROALELOR:
1. Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze şi să evalueze rezultatele activităţilor din cadrul controlului.
2. a) În cazul în care controlului pun în evidenţă prezenţa unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea
publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul
alimentar despre aceasta.
b) În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producţiei primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze
despre aceasta medicul veterinar de liberă practică împuternicit responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din
exploataţia de origine, operatorul din sectorul alimentar, DSVSA şi după caz, fondul de vânătoare respectiv.
c) În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o ţară
terţă, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA.
3. Rezultatele controalelor şi testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA şi DSVSA.
293
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
4. Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecţii ante - mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activităţi de
control, suspectează prezenţa unui agent infecţios menţionat în lista A a OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA şi să ia,
împreună cu aceasta, toate măsurile şi precauţiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecţios, în
conformitate cu legislaţia comunitară care se aplică.
Categorie
1. Unităţi cu
activitate generală
SECŢIUNEA 2 - CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR –VETERINAR
UNITATEA
PRIN AUDIT, VERIFICARE
SUPRAVEGHERE, MONITORIZARE
(***)
I . AUDIT medicii veterinari din cadrul
Biroului deTrasabilitate şi Siguranţa
Alimentelor de Origine Animală al DSVSA
II. Verificare, supraveghere medicii
veterinari oficiali din cadrul unităţilor
sau/şi CSVSA
Categ. III Categ. II Categ. I
1. 2. 3. 4.
a) Depozit
frigorific
b) Unitate de
reambalare
c) Piaţă en-gros
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Săptămânal Lunar Trimestrial
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Săptămânal Lunar Trimestrial
I. Semestrial Anual 18 luni
II. Săptămânal Lunar Trimestrial
CONDUITA CONTROALELOR OFICIALE
PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele prevăzute la
Natura probei
Secţiunea 4 din prezentul capitol
294
Forma finală în data de 13.04.2012
5.
Produse depozitate care
necesită regim termic
Produse alimentare de
origine animală
Produse expuse la vânzare
Precizări
tehnice**)
Categ. III Categ. II Categ. I
6. 7. 8. 9.
O dată pe trimestru
pentru fiecare categorie
de produse
O dată pe trimestru
pentru fiecare categorie
de produse reambalate
O dată pe lună pentru
fiecare categorie de
produse.
O dată pe semestru
pentru fiecare
categorie de produse
O dată pe semestru
pentru fiecare
categorie de produse
reambalate
O dată pe semestru
pentru fiecare
categorie de produse
O dată pe an
pentru fiecare
categorie de
produse
O dată pe an
pentru fiecare
categorie de
produse
reambalate
O dată pe an
pentru fiecare
categorie de
produse
1. Recoltarea de
probe se
efectuează de
către DSVSA în
scop bine
determinat în
cadrul controlului
oficial, în vederea
verificării
siguranţei
produsului şi a
conformităţii
alimentului cu
criteriile de
siguranţă şi de
igienă a
procesului
tehnologic de
fabricaţie,
prevăzute în
Regulamentul
(CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare, după
cum urmează:
a) verificarea
siguranţei
produsului şi,

2. Carne de ungulate
domestice
a) Abator
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
Probe de pe suprafaţa
carcaselor de bovine,
ovine, caprine, cabaline,
porcine pentru testarea
Salmonella spp., conform
prevederilor Cap. I,
Secţiunea 1, pct. 5 şi
Secţiunea 4, pct. B din
prezentele Norme
metodologice.
295
Forma finală în data de 13.04.2012
O dată pe lună conform
reglementărilor UE în
vigoare sau programelor
specifice aplicate
suplimentar în cazul
unităţilor autorizate
pentru export in ţări terţe
O dată pe trimestru
conform
reglementărilor UE
în vigoare sau
programelor
specifice aplicate
suplimentar în cazul
unităţilor autorizate
pentru export în ţări
terţe
O dată pe
semestru pentru
fiecare
categorie de
organe
comestibile
destinată
comercializării
către
consumatorul
final, pe specii.
O dată pe
semestru
conform
reglementărilor
UE în vigoare
sau
programelor
specifice
aplicate
suplimentar în
cazul unităţilor
autorizate
pentru export în
ţări terţe
O dată pe lună ,
conform
reglementărilor
UE în vigoare,
în baza
programului
specific
elaborat de
ANSVSA ****
O dată pe lună
conform
programelor
specifice
aplicate
suplimentar în
cazul unităţilor
autorizate
pentru export in
SUA
respectiv, a
conformităţii
alimentului din
punct de vedere
microbiologic cu
criteriile de
siguranţă
prevăzute în
Regulamentul
(CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare;
b) verificarea
siguranţei
produsului şi,
respectiv, a
conformităţii
alimentului din
punct de vedere
microbiologic cu
criteriile de
siguranţă care nu
sunt prevăzute de
legislaţia
comunitară, dar
care sunt cuprinse
în legislaţia
naţională;
c) obţinerea de
informaţii privind
statusul
microbiologic a
unor alimente
comercializate pe
piaţă;
d) verificarea
criteriilor de
igienă a
procesului
prevăzute în
Regulamentul
(CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare şi a
sistemului de
proceduri şi
programe
implementate de
către operatorii
cu activitate în
domeniul

3. Carne de pasăre şi
de lagomorfe
b) Unitate de
tranşare
a) Abator
b) Unitate de
tranşare
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
I. Lunar Trimestrial
Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
Carne tranşată
Probe de piele recoltate
din zona gâtului de la
carcase de pasăre
(broileri şi curcani)
pentru testarea
Salmonella spp.,
conform prevederilor
Cap. I, Secţiunea 1, pct.
5 şi Secţiunea 4, pct. B
din prezentele Norme
metodologice.
Carne tranşată
296
Forma finală în data de 13.04.2012
O dată pe trimestru
pentru fiecare categorie
de carne tranşată
destinată comercializării
către consumatorul final,
pe specii.
O dată pe trimestru,
conform reglementărilor
UE în vigoare, în baza
programului specific
elaborat de
ANSVSA ****
O dată pe trimestru
pentru fiecare categorie
de carne tranşată
destinată comercializării
către consumatorul final,
pe specii.
O dată pe semestru
pentru fiecare
categorie de carne
tranşată destinată
comercializării către
consumatorul final,
pe specii.
O dată pe trimestru,
conform
reglementărilor UE
în vigoare, în baza
programului specific
elaborat de
ANSVSA ****
O dată pe semestru
pentru fiecare
categorie de carne
tranşată destinată
comercializării către
consumatorul final,
pe specii.
O dată pe an
pentru fiecare
categorie de
carne tranşată
destinată
comercializării
către
consumatorul
final, pe specii.
O dată pe
trimestru,
conform
reglementărilor
UE în vigoare,
în baza
programului
specific
elaborat de
ANSVSA ****
O dată pe an
pentru fiecare
categorie de
carne tranşată
destinată
comercializării
către
consumatorul
alimentar în
vederea asigurării
siguranţei
alimentelor
(proceduri de
bune practici de
igienă şi
producţie,
program HACCP,
sistem de
trasabilitate,
proceduri de
retragere/rechemare,
evitarea
contaminării
încrucişate şi/sau
a contaminăriii
post - tratament
termic);
e) verificarea
conformităţii
alimentului/
lotului/loturilor
suspicionate;
f) dezvoltarea
investigaţiilor în
cursul anchetelor
de toxiinfecţii
alimentare,
reclamaţiilor,
sesizărilor;
g) obţinerea de
informaţii cu
privire la noi
hazarde, rezultate
în urma evaluării
riscului.
2. În cazul în care
în urma
controlului se
suspicionează sau
se constată o
neconformitate
care necesită
investigaţii de
laborator
recoltarea de
probe va fi
însoţită
întotdeauna şi de
o notă de control,
în care autoritatea
sanitară

4. Carne de vânat de
crescătorie
5. Carne de vânat
salbatic
6. Carne tocată,
carne preparată şi
carne separată
mecanic (CSM)
a) Abator
b) Unitate de
tranşare a cărnii
de vânat de
crescătorie
a) Unitate care
manipulează
carnea de vânat
salbatic
b) Unitate de
tranşare a cărnii
de vânat
salbatic
a) Unitate
pentru carne
tocată
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Săptămânal Lunar
Carne de vânat de
crescătorie
297
Forma finală în data de 13.04.2012
O dată pe lună pentru
fiecare specie
Carne tranşată O dată pe trimestru
pentru fiecare specie
intrată la tranşare şi o
dată pe trimestru din
carnea tranşată
Produse finite O dată pe trimestru
pentru fiecare categorie
de produse.
Carne tranşată O dată pe semestru
pentru fiecare specie şi
categorie de carne
tranşată
Produse finite
O dată pe trimestru
comform prevederilor
Regulamentului (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
O dată pe trimestru
pentru fiecare specie
O dată pe semestru
pentru fiecare specie
intrată la tranşare şi o
dată pe semestru din
carnea tranşată
O dată pe trimestru
pentru fiecare
categorie de produse.
O dată pe an pentru
fiecare specie şi
categorie de carne
tranşată
O dată pe semestru
comform
prevederilor
Regulamentului (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
final, pe specii.
O dată pe
semestru pentru
fiecare specie
O dată pe an
pentru fiecare
specie intrată la
tranşare şi o
dată pe an din
carnea tranşată
O dată pe
trimestru
pentru fiecare
categorie de
produse.
O dată la 18
luni pentru
fiecare specie şi
categorie de
carne tranşată
O dată pe an
comform
prevederilor
Regulamentului
(CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
veterinară locală
va înscrie
rezultatul
controlului oficial
şi va argumenta
scopul recoltării.
3. Recoltarea de
probe de către
autoritatea
sanitară
veterinară locală
se realizează
planificat în baza
unei strategii
stabilite de către
DSVSA, care
trebuie să
urmărească
obţinerea de
informaţii – date
comparabile,
necesare
autorităţii
sanitare
veterinare locale.
În stabilirea
strategiei de
recoltare DSVSA
trebuie să ţină
cont de
următoarele
principii de:
a) recoltare
randomizată şi
reprezentativă
pentru lot;
b) recoltare
selectivă – când
se adresează unor
categorii de
alimente cu risc
înalt (în baza
informaţiilor,
investigaţiilor şi a
experienţei
anterioare);
c) recoltare în
caz de suspiciune
– care se bazează
pe o analiză şi o
experienţă
privind lotul şi

) Unitate
pentru carne
preparată
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent
Săptămânal Lunar
Produse finite O dată pe trimestru
conform prevederilor
Cap. I, Secţiunea 4, din
prezentele Norme
metodologice şi ale
Regulamentului (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
298
Forma finală în data de 13.04.2012
O dată pe semestru
conform prevederilor
Cap. I, Secţiunea 4,
din prezentele Norme
metodologice şi ale
Regulamentului (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
O dată pe an
conform
prevederilor
Cap. I,
Secţiunea 4,
din prezentele
Norme
metodologice şi
ale
Regulamentului
(CE) nr.
2073/2005, cu
circumstanţele
recoltării (de
exemplu,
recoltarea
efectuată ca parte
a investigaţiei în
focarele de TIA,
sau în timpul unei
evaluări a
programului
HACCP în urma
cărora se
constată
deficienţe care
afectează
siguranţa
produsului).
În scopul
obţinerii de date
relevante, al
monitorizării şi al
supravegherii
corespunzătoare a
riscului
microbiologic pe
întreg lanţul
alimentar,
DSVSA trebuie
să ţină cont în
elaborarea
strategiei de
recoltare ca
frecvenţa şi
procedura de
recoltare să se
aleagă în funcţie
de tipul de microorganism
sau
toxină şi tipul de
aliment implicat
(perisabil, stabil).

c) Unitate
pentru carne
separată
mecanic (CSM)
7. Produse din carne Unitate de
procesare
8. Moluşte bivalve
vii
9. Peşte şi produse
din pescuit
a) Centru de
colectare
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Săptămânal Lunar
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Permanent Permanent Permanent
I. Lunar Trimestrial Semestrial
II. Săptămânal Lunar Trimestrial
Produse finite O dată pe semestru
pentru fiecare
categorie de CSM
Produse finite O dată pe trimestru
comform prevederilor
Cap. I, Secţiunea 4, din
prezentele Norme
metodologice şi ale
Regulamentului (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Moluşte bivalve vii
Apă de contact
b) Centru de I. Lunar Trimestrial Semestrial Moluşte bivalve vii
purificare II. Saptămânal Lunar Trimestrial Apa de contact
a) Vas fabrică Semestrial Anual La 18 luni Peşte si produse din
pescuit
b) Vas
congelator
c) Unitate
pentru produse
proaspete din
pescuit
(cherhana)
Semestrial Anual La 18 luni Peşte si produse din
pescuit congelate
I. Trimestrial
Semestrial Anual Peşte si produse din
pescuit
II. Săptămânal Lunar Trimestrial Produse proaspete din
pescuit
299
Forma finală în data de 13.04.2012
O dată pe trimestru,
conform prevederilor
Cap. I Secţiunea 4, din
prezentele Norme
metodologice
O dată pe an pentru
fiecare
categorie de CSM
O dată pe semestru
comform
prevederilor Cap. I,
Secţiunea 4, din
prezentele Norme
metodologice şi ale
Regulamentului (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
O dată pe semestru,
conform prevederilor
Cap. I, Secţiunea 4,
din prezentele Norme
metodologice
amendamentele
ulterioare
O dată la 18
luni pentru
fiecare
categorie de
CSM
O dată pe an
comform
prevederilor
Cap. I,
Secţiunea 4,
din prezentele
Norme
metodologice şi
ale
Regulamentului
(CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
O dată pe an,
conform
prevederilor
Cap. I,
Secţiunea 4,
din prezentele
Norme
metodologice
O dată pe trimestru O dată pe semestru O dată pe an
O dată pe semestru pe
fiecare specie, conform
prevederilor Cap. I,
Secţiunea 4, din
prezentele Norme
metodologice
O dată pe semestru pe
fiecare specie
O dată pe semestru
pentru fiecrare specie
O dată pe trimestru
pentru fiecare categorie
de produse din pescuit
obţinute, conform
prevederilor Cap. I,
Secţiunea 4, din
O dată pe an pe
fiecare specie,
conform prevederilor
Cap. I, Secţiunea 4,
din prezentele Norme
metodologice
O dată pe an pe
fiecare specie
O dată pe an pe
fiecare specie
O dată pe semestru
pentru fiecare
categorie de produse
din pescuit obţinute,
conform prevederilor
Cap. I, Secţiunea 4,
O dată la 18
luni pe fiecare
specie, conform
prevederilor
Cap. I,
Secţiunea 4,
din prezentele
Norme
metodologice
O dată la 18
luni pe fiecare
specie
O dată la 18
luni pe fiecare
specie
O dată pe an
pentru fiecare
categorie de
produse din
pescuit
obţinute,

d) Unitate
procesare a
produselor din
300
Forma finală în data de 13.04.2012
prezentele Norme
metodologice
I. Lunar Trimestrial Semestrial Materii prime O dată pe trimestru
pentru fiecare categorie
pescuit II. Săptămânal Lunar Trimestrial Produse finite O dată pe trimestru
pentru fiecare categorie
de produse obţinute,
conform prevederilor
Cap. I,, Secţiunea 4, din
prezentele Norme
metodologice
e) Centru de
colectare a
peştelui
f) Fermă de
acvacultură cu
centru de
colectare a
peştelui integrat
g) Piaţă de
licitaţie
h) Piaţă de
desfacere
I. Trimestrial
I. Trimestrial
I. Trimestrial
Semestrial Anual Peşte si produse din
pescuit
Semestrial Anual Peşte si produse din
pescuit
Semestrial Anual
II. Lunar Trimestrial Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Lunar Trimestrial Semestrial
O dată pe trimestru
pentru fiecare categorie
de produse obţinute,
conform prevederilor
Cap. I, Secţiunea 4, din
prezentele Norme
metodologice
O dată pe trimestru
pentru fiecare categorie
de produse obţinute,
conform prevederilor
Cap. I, Secţiunea 4, din
prezentele Norme
metodologice
Produse valorificate O dată semestru de la
1% dintre comercianţi
Produse valorificate O dată semestru de la cel
putin 1% dintre
comercianţi
din prezentele Norme
metodologice
O dată pe semestru
pentru fiecare
categorie
O dată pe semestru
pentru fiecare
categorie de produse
obţinute, conform
prevederilor Cap. I,
Secţiunea 4, din
prezentele Norme
metodologice
O dată pe semestru
pentru fiecare
categorie de produse
obţinute, conform
prevederilor Cap. I,
Secţiunea 4, din
prezentele Norme
metodologice
O dată pe semestru
pentru fiecare
categorie de produse
obţinute, conform
prevederilor Cap. I,
Secţiunea 4, din
prezentele Norme
metodologice
O dată an de la 1%
dintre comercianţi
O dată an de la 1%
dintre comercianţi
conform
prevederilor
Cap. I,
Secţiunea 4,
din prezentele
Norme
metodologice
O dată pe an
pentru fiecare
categorie
O dată pe an
pentru fiecare
categorie de
produse
obţinute,
conform
prevederilor
Cap. I,
Secţiunea 4,
din prezentele
Norme
metodologice
O dată pe an
pentru fiecare
categorie de
produse
obţinute,
conform
prevederilor
Cap. I,
Secţiunea 4,
din prezentele
Norme
metodologice
O dată pe an
pentru fiecare
categorie de
produse
obţinute,
conform
prevederilor
Cap. I,
Secţiunea 4,
din prezentele
Norme
metodologice
O dată la 18
luni de la 1%
dintre
comercianţi
O dată la 18
luni de la 1%
dintre

10. Lapte crud şi
produse din lapte
11. Ouă şi produse din
ouă
12. Pulpe de broască
şi melci
13. Grăsimi animale,
untură, jumări
a) Centru de
colectare a
laptelui materie
primă
b) Unitate de
procesare a
laptelui materie
primă
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Lunar Trimestrial Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Permanent Săptămâna
l
Lunar
c) Unitate de
procesare a
produselor
I. Trimestrial Semestrial Anual
lactate II. Săptămânal Lunar Semestrial
a) Centru de
ambalare a
ouălor
b) Unitate
pentru
producere a
ouălor lichide
c) Unitate de
procesare a
ouălor
Unitate de
procesare
a) Centru de
colectare a
grăsimilor
animale
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
Lapte crud materie primă
Produse finite, inclusiv
lapte pasteurizat pentru
determinarea fosfatazei
alcaline
Materie primă intrată la
procesare, inclusiv lapte
pasteurizat, produse finite
301
Forma finală în data de 13.04.2012
O dată pe trimestru,
pentru 1% din obiective
care livreaza cea mai
mare cantitate de lapte -
determinarea
parametrilor din
Regulamentul (CE) nr.
853/2004
O dată pe lună pentru
fiecare categorie de
produse finite obţinute
O dată pe lună pentru
fiecare categorie in parte
O dată pe semestru,
pentru 1% din
obiective care
livrează cea mai
mare cantitate de
lapte - determinarea
parametrilor din
Regulamentul (CE)
nr. 853/2004
O dată pe trimestru
pentru fiecare
categorie de produse
finite obţinute
O dată pe trimestru
pentru fiecare
categorie în parte
comercianţi
O dată pe an,
pentru 1% din
obiective care
livrează cea
mai mare
cantitate -
determinarea
parametrilor
din
Regulamentul
(CE) nr.
853/2004
O dată pe
semestru pentru
fiecare
categorie de
produse finite
obţinute
O dată pe
semestru pentru
fiecare
categorie în
parte
Ouă O dată pe trimestru O dată pe semestru O dată pe an
Ouă şi/sau
produse finite
Ouă si/sau
produse finite
Materii prime şi produse
finite
O dată pe trimestru
pentru ouă şi/sau pentru
fiecare categorie de
produse obţinute
O dată pe trimestru
pentru ouă şi/sau pentru
fiecare categorie de
produse obţinute
O dată pe trimestru
pentru materii prime şi
produsele finite
Materii prime O dată pe semestru
pentru fiecare categorie
în parte
O dată pe semestru
pentru ouă
şi/sau pentru fiecare
categorie de produse
obţinute
O dată pe semestru
pentru ouă
şi/sau pentru fiecare
categorie de produse
obţinute
O dată pe semestru
pentru materii prime
şi produsele finite
O dată pe an pentru
fiecare categorie în
parte
O dată pe an
pentru ouă
şi/sau
pentru fiecare
categorie de
produse
obţinute
O dată pe an
pentru ouă
şi/sau
pentru fiecare
categorie de
produse
obţinute
O dată pe an
pentru materii
prime şi
produsele finite
O dată la 18
luni pentru
fiecare
categorie în

14. Stomacuri
prelucrate, vezici
şi intestine
15. Gelatină
16. Colagen
17. Alte activităţi
b) Unitate de
procesare a
grăsimilor
animale
Unitate de
procesare
a) Centru de
colectare a
materiilor
prime pentru
gelatină
b) Unitate de
procesare a
gelatinei
a) Centru de
colectare a
materiilor
prime pentru
colagen
b) Unitate de
procesare a
colagenului
a) Unitate de
procesare a
mierii de albine
şi/sau a altor
produse apicole
b) Mijloc de
transport
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Săptămânal Lunar Semestrial
I. Trimestrial Semestrial Anual
II. Lunar Trimestrial Semestrial
Anual
Produse finite O dată pe trimestru
pentru fiecare categorie
în parte
Produse finite O dată pe trimestru
pentru fiecare categorie
de produse obţinute
Materii prime O dată pe semestru
pentru fiecare categorie
in parte
Produse finite O dată pe trimestru
pentru fiecare categorie
de produse obţinute
Materii prime O dată pe semestru
pentru fiecare categorie
în parte
Produse finite O dată pe trimestru pe
fiecare categorie în parte
Materii prime şi produse
finite
De pe suprafaţa interioară
şi echipamentele din
interior
302
Forma finală în data de 13.04.2012
O dată pe trimestru
pentru mierea intrată la
procesare şi/sau fiecare
categorie de produse in
parte obţinute
O dată pe semestru
pentru fiecare
categorie în parte
O dată pe semestru
pentru fiecare
categorie de produse
obţinute
O dată pe an pentru
fiecare categorie în
parte
O dată pe semestru
pentru fiecare
categorie de produse
obţinute
O dată pe an pentru
fiecare categorie în
parte
O dată pe semestru
pe fiecare categorie
în parte
Probe de sanitaţie în caz de suspiciune
* I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA, respectiv PIF au următoarele obligaţii şi dispun următoarele măsuri:
A. DSVSA notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă.
1. DSVSA declanşează ancheta în scopul:
a) identificării lotului/loturilor suspecte;
b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/produse;
c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor;
d) identificării cauzei/pericolului;
e) evaluării pericolelor/riscului;
f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.
O dată pe semestru
pentru mierea intrată
la procesare şi/sau
fiecare categorie de
produse in parte
obţinute
parte
O dată pe an
pentru fiecare
categorie în
parte
O dată pe an
pentru fiecare
categorie de
produse
obţinute
O dată la 18
luni pentru
fiecare
categorie în
parte
O dată la 18
luni pentru
fiecare
categorie de
produse
obţinute
O dată la 18
luni pentru
fiecare
categorie în
parte
O dată pe an pe
fiecare
categorie în
parte
O dată pe an
pentru mierea
intrată la
procesare şi/sau
fiecare
categorie de
produse in
parte obţinute

2. DSVSA realizează controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
3. DSVSA realizează verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
4. DSVSA realizează supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate
de alimentul suspect/incriminat;
5. DSVSA dispune reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinelor de analiză;
6. DSVSA realizează verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.),
precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înregistrate în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat);
7. DSVSA realizează includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de risc şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura
etc.);
8. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolelor/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA poate dispune, după caz, măsura de reducere sau de oprire a producerii alimentului incriminat;
9. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA;
B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, DSVSA şi PIF dispun măsuri în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare care stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe, cu modificările şi completările ulterioare.
1. În situaţia în care, urmare a controalelor prevăzute în Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată, PIF şi
DSVSA iau următoarele măsuri:
a) notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză;
b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine - următoarele 10 transporturi care au aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând
recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
2. În situaţia în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
În cazul în care, controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
C. DSVSA se asigură că, în caz de obţinere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru
sănătatea publică, operatorii economici cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:
1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz;
2. notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să
conducă la reducerea infecţiei în ferme;
3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă;
4. iniţiază în regim de urgenţă, procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul
final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea;
5. colaborează cu autorităţile sanitar- veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat şi furnizează în timp util
documentaţia solicitată de către ANSVSA;
6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi
eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/pericolului pentru alimentul implicat.
** Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (prevăzute la coloana 9) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele
Norme metodologice, după cum urmează:
1. în cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar-veterinară locală prelevează probe pentru efectuarea analizelor de
laborator;
2. ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA poate dispune creşterea frecvenţei controalelor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau
mediu.
*** Rezultatele auditurilor, verificărilor etc. se vor finaliza cu întocmirea unui document (raport de audit, notă de constatare, proces - verbal etc.), care va fi adus la cunoştinţa operatorului, în care vor înscrise
aspectele constatate si dupa caz, masuri, remedieri de deficinte ca urmare a recontrolului etc.
****
Se vor recolta probe de piele din zona gâtului de la carcasele de păsări (broileri şi curcani), din abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei
Salmonella spp., elaborat de ANSVSA.
303
Forma finală în data de 13.04.2012

Fişa de evaluare care cuprinde criteriile în baza cărora se realizează încadrarea pe grupe de risc a unităţilor care produc, prelucrează şi depozitează
produse de origine animală, întocmită o dată la 6 luni de către medicii veterinari oficiali din cadrul Serviciului de Igienă Veterinară şi Epidemiologie al
DSVSA
Denumirea societăţii comerciale Data auditului:
Sediul societăţii comerciale
Adresa unităţii de producţie
Activitatea pentru care a fost emisă autorizaţia
Număr de autorizare
Categoria Criteriile de evaluare Evaluare Punctaj
1. Caracteristicile
unităţii
2. Capacitate de
producţie
3. Caracteristicile
produsului
4. Sistemul de
autocontrol
5. Criterii
specifice
6. Antecedente
1a
1b
2a
2b
3a
3b
4a
4b
5a
5b
6a
Dată construcţiei sau
a renovării
semnificative
Condiţii generale de
întreţinere a unităţii
şi echipamentelor
Dimensiunile unităţii
şi capacitatea de
producţie
Aria de distribuţie a
produselor
Categoria de
alimente
Construcţie nouă
(0)
Foarte bune
(0)
Destinaţia utilizării Aliment care nu
poate fi consumat
decât după un
tratament termic (0)
Proceduri
preoperaţionale
Renovare recentă
(10)
Bune
(20)
Relativ recenta
(20)
Acceptabile
(40)
304
Forma finală în data de 13.04.2012
Veche
(30)
Insuficiente
(70)
Foarte mici (0) Mici (15) Medii (30) Mari (50)
Locală (0) Naţională (15) Comunitară
(30)
Ţări terţe
(50)
A (0) B (15) C (30) D (50)
Complete şi
implementate (0)
Program HACCP Aplicat şi adecvat
(0)
Trasabilitatea Sistem elaborat şi
implementat
(0)
Criterii
Plan de control
microbiologice elaborat şi respectat
(0)
Istoric - nereguli sau
neconformităţi
Nesemnficative sau
constatate în
formale (0)
verificările
anterioare
Aliment care poate
fi consumat înaintea
gatirii sau
transformării (15)
Necesită completări
şi sunt implementate
(15)
Carenţe minore
(15)
Sistem elaborat,
parţial implementat
(15)
Plan de control
elaborat şi parţial
respectat (15)
Nesemnficative sau
formale repetate
(30)
Aliment din categoria
B, C şi D gata pentru
consum (30)
Necesită completări şi
sunt implementate
parţial (20)
Carenţe majore (40)
Sistem în curs de
elaborare şi
implementare (30)
Plan de control în curs
de elaborare şi
implementare (30)
Substanţiale sau grave,
izolate şi rezolvate (60)
Categoriile de risc, criterii şi punctaje pentru încadrarea unităţilor de industrie alimentară în baza analizei riscului:
1. CATEGORIA I II– Unităţi cu risc înalt – peste 50 de puncte;
2. CATEGORIA II – Unităţi cu risc mediu – între 30 şi 50 de puncte;
3. CATEGORIA I – Unităţi cu risc scazut – mai puţin de 30 de puncte.
Clasificarea alimentelor in funcţie de risc:
Alimente pentru
categorii speciale (copii,
bolnavi etc.) (50)
Nu sunt elaborate şi nu
sunt implementate (40)
Inadecvat, neaplicat
(60)
Sistem neelaborat şi
neimplementat
(50)
Plan de control
neelaborat şi
neimplementat (50)
Substanţiale sau grave,
izolate şi rezolvate
(100)
Factor de
corecţie
0.12
0.1
0.18
0.2
0.2
0.2
Medic veterinar
oficial:
Total Nota

1. Grupa A – lapte praf, lapte UHT sau altfel sterilizat, brânzeturi opărite sau maturate mai mult de 6 luni, conservele, mierea, peşte uscat;
2. Grupa B – Produse din carne crud uscate sau/şi maturate, produse din carne semiuscate, produse din carne tratate termic, smântană,lapte pasteurizat, unt, branzeturi maturate mai mult de 60 de zile, lapte
bătut, iaurt, produse din lapte fermentate, produse din ouă pasteurizate sau sterilizate, paste cu carne;
3. Grupa C – Carne proaspată de la bovine, cabaline, porcine, caprine, ovine, păsări şi lagomorfe, carne tocată şi carne preparată, branza proaspată sau maturată mai puţin de 60 zile, peşte proaspat, fileuri de
peşte, ouă;
4. Grupa D – Lapte crud, produse din lapte nepasteurizate, produse din peşte preparate, icre, produse din peşte afumate, marinate, moluşte, produse din carne tăiate, sosuri proaspete.
Nr.
crt.
1.
0
Categoria
de produs/
activitate
Carne
SECŢIUNEA 3 - CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE ÎNREGISTRATE SANITAR –VETERINAR **
Unitatea
Frecvenţa
verificărilor/
supravegherii/
monitorizării efectuate
de medicii veterinari
oficiali, CSVSA,
Serviciul de Igienă
Veterinară şi
Epidemiologie al
DSVSA
CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN VERIFICARE/TESTARE/RECOLTARE DE PROBE
Natura probei
305
Forma finală în data de 13.04.2012
Recoltare de probe pentru examene de laborator
Frecvenţa recoltării
probelor pentru
examenele prevăzute la
Secţiunea 4 din prezentul
capitol
Precizări tehnice*
1. 2. 3. 4. 5. 6.
a) Carmangerie Lunar
Materii prime
Produse finite
Anual pentru fiecare
specie
Semestrial, pentru
fiecare categorie de
produse, conform
prevederilor
Regulamentului (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
1. Recoltarea de probe
se efectuează de către
DSVSA în scop bine
determinat în cadrul
controlului oficial, în
vederea verificării
siguranţei produsului şi
respectiv a
conformităţii
alimentului cu criteriile
de siguranţă prevăzute
în Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare, după cum
urmează:
a) verificarea
siguranţei produsului şi,
respectiv, a
conformităţii
alimentului din punct
de vedere
microbiologic cu
criteriile de siguranţă
prevăzute în
Regulamentul Comisiei
nr. 2073/2005/CE, cu
amendamentele

) Măcelărie
c) Centru colectare a
vânatului sălbatic
Lunar
Semestrial
în sezoanele de
vânătoare
Carne proaspătă
306
Forma finală în data de 13.04.2012
- -
Anual pentru fiecare
specie
ulterioare;
b) verificarea
siguranţei produsului şi
respectiv a
conformităţii
alimentului din punct
de vedere
microbiologic cu
criteriile de siguranţă
care nu sunt prevăzute
de legislaţia
comunitară, dar care
sunt cuprinse în
legislaţia naţională;
c) obţinerea de
informaţii privind
statusul microbiologic a
unor alimente
comercializate pe piaţă;
d) verificarea sistemului
de proceduri şi
programe implementate
de către operatorii cu
activitate în domeniul
alimentar în vederea
asigurării siguranţei
alimentelor (proceduri
de bune practici de
igienă şi producţie,
program HACCP,
sistem de trasabilitate,
proceduri de
retragere/rechemare,
evitarea contaminării
încrucişate şi/sau a
contaminăriii post
tratament termic);
e) verificarea
conformităţii
alimentului/ lotului/
loturilor suspicionate;
f) dezvoltarea
investigaţiilor în cursul
anchetelor de
toxiinfecţii alimentare,

d) Centru pentru
sacrificarea păsărilor
şi/sau lagomorfelor la
nivelul fermei
Semestrial Carcase păsări/lagomorfe
307
Forma finală în data de 13.04.2012
Semestrial, conform
prevederilor
Regulamentului (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
reclamaţiilor,
sesizărilor;
g) obţinerea de
informaţii cu privire la
noi hazarde, rezultate în
urma evaluării riscului.
2. În cazul în care în
urma controlului se
suspicionează sau se
constată o
neconformitate care
necesită investigaţii de
laborator recoltarea de
probe va fi însoţită
întotdeauna şi de o notă
de control, în care
autoritatea sanitară
veterinară locală va
înscrie rezultatul
controlului oficial şi va
argumenta scopul
recoltării.
3. Recoltarea de probe
de către autoritatea
sanitară veterinară
locală se realizează
planificat în baza unei
strategii stabilite de
către DSVSA, care
trebuie să urmărească
obţinerea de informaţii
– date comparabile,
necesare autorităţii
sanitare veterinare
locale. În stabilirea
strategiei de recoltare
DSVSA trebuie să ţină
cont de următoarele
principii de:
a) recoltare randomizată
şi reprezentativă pentru
lot;
b) recoltare selectivă –
când se adresează unor
categorii de alimente cu
risc înalt (în baza
informaţiilor,
investigaţiilor şi a
experienţei anterioare);

Semestrial pentru fiecare c) recoltare în caz de
2.
a) Centru de
prelucrare a laptelui
integrat în cadrul
exploataţiei
Semestrial Produse finite
categorie de produse
obţinute, conform
prevederilor
Regulamentului (CE) nr.
2073/2005, cu
suspiciune – care se
bazează pe o analiză şi
o experienţă privind
lotul şi circumstanţele
recoltării (de exemplu,
amendamentele
recoltarea efectuată ca
ulterioare
parte a investigaţiei în
Semestrial pentru fiecare focarele de TIA, sau în
categorie de produse timpul unei evaluări a
b) Centru de
obţinute, conform programului HACCP în
prelucrare lapte
independent
Semestrial Produse finite
prevederilor
Regulamentului (CE) nr.
urma cărora se
constată deficienţe care
2073/2005, cu
afectează siguranţa
Lapte
amendamentele
produsului).
ulterioare
În scopul obţinerii de
O dată pe semestru, date relevante, al
c) Exploataţii de
pentru 1% din obiective monitorizării şi al
animale producătoare
care livrează cea mai supravegherii
de lapte care livrează
laptele la unităţile de
Semestrial Lapte crud destinat procesării
mare cantitate de lapte,
pentru determinarea
corespunzătoare a
riscului microbiologic
procesare
criteriilor prevăzute în pe întreg lanţul
Regulamentul (CE) nr. alimentar, DSVSA
853/2004
trebuie să ţină cont în
O dată pe semestru, elaborarea strategiei de
d) Automate pentru
vânzarea directă a
laptelui crud
a) Ambarcaţiune
comercială de pescuit
b) Punct de debarcare
Semestrial
Anual
Anual
Lapte crud destinat vânzării directe către consumatorul final
Igiena suprafetelor ce intră în contact cu peştele
Peşte
pentru determinarea
criteriilor prevăzute în
Regulamentul (CE) nr.
853/2004
Anual - teste de sanitatie
Anual - pentru fiecare
specie
recoltare ca frecvenţa şi
procedura de recoltare
să se aleagă în funcţie
de tipul de microorganism
sau toxină şi
tipul de aliment
implicat (perisabil,
stabil).
c) Magazin de Anual Peşte şi produse din peşte Anual pentru fiecare
desfacere (pescărie)
categorie de produse
3. Peşte şi produse d) Centru de colectare
Batracieni, gasteropode Anual - pentru fiecare
din pescuit a batracienilor,
gasteropodelor
Anual
specie
e) Ferma piscicolă
Peşte Anual - pentru fiecare
(bazin piscicol,
specie
păstrăvărie) care
livrează peşte pentru
consum uman
Anual
a) Centru colectare a
mierii şi a altor
produse apicole
Anual
•
şi produse apicole
Miere Anual - pentru fiecare
categorie de produse
4.
Miere
b) Stupină
Anual Miere
Anual - în perioada iulieseptembrie
c) Magazin de
desfacere a mierii Anual Miere
Anual - pentru fiecare
categorie de miere
308
Forma finală în data de 13.04.2012

5. Ouă
6.
Alimentaţie
publică şi alte
activităţi
7. Prepararea
mâncărurilor la
comandă
8.
9.
Produse
primare
destinate
vânzării
directe
Centru de colectare
ouă
a) Restaurant şi alte
unităţi în care se
prepară şi servesc
mâncăruri gătite
b) Pizzerie
c) Laborator de
cofetărie şi/sau
patiserie
d) Cofetărie/patiserie
e) Pensiune turistică
f) Unităţi de vânzare
prin internet
g) Depozit alimentar
h) Hipermarket
i) Supermarket
j) Cantină
k) Magazin alimentar
l) punct de vânzare
mobil, inclusiv
automatele de
distribuţie a
alimentelor
Anual Ouă
Anual
Anual
Catering Trimestrial
a) vânat sălbatic;
b) carne pasăre şi
lagomorfe;
c) peşte proaspăt;
d) melci şi moluşte
bivalve;
e) ouă;
f) miere de albine;
g) lapte crud, inclusiv
laptele crud vândut
direct către
consumatorul final
prin intermediul
automatelor
Staţie spălare şi dezinfecţie mijloace
transport alimente de origine animală
Materii prime şi
produse finite
Materii prime, semipreparate
şi produse finite
Anual Alimente destinate vânzării către consumatorul final
Anual
Semestrial în cazul
automatelor pentru
vânzarea directă a
laptelui crud către
consumatorul final
Anual
a) vânat sălbatic;
b) carne pasăre şi lagomorfe;
c) peşte proaspăt;
d) melci şi moluşte bivalve;
e) ouă;
f) miere de albine
g) lapte crud.
Produse finite
Teste de sanitaţie de pe suprafeţele care intră în contact cu alimente de
origine animală, pentru verificarea eficienţei operaţiunilor de igienizare a
mijloacelor de transport
309
Forma finală în data de 13.04.2012
Anual
În caz de reclamaţii,
sesizări, suspiciuni sau
toxiinfecţii alimentare
În caz de reclamaţii,
sesizări, suspiciuni sau
toxiinfecţii alimentare
În caz de reclamaţii,
sesizări, suspiciuni sau
toxiinfecţii alimentare
Trimestrial - pentru
fiecare categorie în parte
În caz de reclamaţii,
suspiciuni sau
toxiinfecţii alimentare
Semestrial în cazul
automatelor pentru
vânzarea directă a
laptelui crud către
consumatorul final
În cazul în care în urma
verificării/
supravegherii/
monitorizării se
suspicionează sau se
constată o
neconformitaate.

*I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA, respectiv PIF au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri:
A. 1. DSVSA notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă;
2. DSVSA declanşează ancheta în scopul:
a) identificării lotului/loturilor suspecte;
b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/au fost produse;
c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor;
d) identificării cauzei/pericolului;
e) evaluării pericolului/riscului;
f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.
3. DSVSA realizează controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
4. DSVSA realizează verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
5. DSVSA realizează supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate
de alimentul suspect/incriminat;
6. DSVSA realizează reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinului de analiză;
7. DSVSA realizează verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de pericol şi particularităţile alimentului (aw, pH, temperatură etc.),
precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înscrise în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat);
8. DSVSA realizează includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (aw, pH,
temperatură, etc.);
9. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolului/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA poate dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat;
10. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA;
B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, DSVSA şi PIF dispun măsuri în baza prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modifcările şi
completările ulterioare.
1. În situaţia în care, în urma controalelor prevăzute în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modifcările şi completările ulterioare, se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată, PIF şi
DSVSA iau următoarele măsuri:
a) notificarea la ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză;
b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi din aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând
recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006);
2. În situaţia în care, controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modifcările şi completările ulterioare.
În cazul în care controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art.20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modifcările şi completările ulterioare.
II. DSVSA se asigură că, în caz de obţinere a unor rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc
pentru sănătatea publică, operatorii economici cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:
1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz;
2. notifică în regim de urgenţă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să
conducă la reducerea infecţiei în ferme;
3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă;
4. iniţiază în regim de urgenţă procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul
final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea produsului;
5. colaborează cu autorităţile veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminat şi furnizează în timp util
documentaţia solicitată de către ANSVSA;
6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi
eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/hazardului pentru alimentul implicat.
În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa de prelevare a probelor poate fi mărită până la identificarea şi eliminarea cauzei.
Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice, menţionate la coloana 6, vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme
metodologice, după cum urmează:
a) în cazul în care în urma controalelor se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar- veterinară competentă prelevează probe pentru efectuarea
analizelor de laborator;
b) ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA poate dispune creşterea frecvenţei controalelor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau
mediu.
** Vor fi incluse în controlul oficial unităţile înregistrate sanitar veterinar în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 111/2008, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi
unităţile care deţin atestate pentru fabricarea produselor alimentare de origine animală ce prezintă caracteristici tradiţionale, înregistrate sanitar veterinar în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2008.
310
Forma finală în data de 13.04.2012

SECŢIUNEA 4 - EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR
OBLIGATORII*
A. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ INTRODUSE PE PIAŢĂ ŞI AFLATE ÎN PERIOADA DE
VALABILITATE **
Nr.
crt.
Categoria de alimente (4)
CRITERII MICROBIOLOGICE DE SIGURANŢĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ
Nr. unităţi
(eşantioane)/
probă (3)
Criterii
Metoda analitică
de referinţă (1)
311
Forma finală în data de 13.04.2012
Referenţial interpretare
rezultate (2)
0 1 2 3 4 5
1.
2.
3.
4.
Alimente cu destinaţie nutriţională
specială, altele decât cele
reglementate în atribuţiile
Ministerului Sănătăţii (8)
Alimente gata pentru consum ce
constituie suport de creştere
pentru L. monocytogenes, altele
decât cele destinate sugarilor şi
alimente gata preparate în scopuri
medicale speciale**** (numai
categoriile de alimente care se
comercializează ca produse finit,
fără a mai fi supuse ulterior altor
tratamente termice)
Alimente gata pentru consum ce
nu constituie suport de creştere
pentru L. monocytogenes, altele
decât cele destinate sugarilor şi
alimente gata preparate în scopuri
(8) (9)
medicale speciale
Carne tocată şi carne preparată
destinate consumului în stare
crudă
10 Listeria monocytogenes
5 Listeria monocytogenes
EN ISO 11290-1
EN ISO 11290-2
5 Listeria monocytogenes EN ISO 11290-2
5 Salmonella EN ISO 6579
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Etapa căreia i se aplică
criteriul de siguranţă a
alimentelor
6
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare

5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Carne tocată şi carne preparată de
pasăre destinate să fie consumate
gătite
Carne tocată şi carne preparată
provenite de la alte specii decât
păsări, destinate să fie consumate
gătite
Carne separată mecanic (CSM)
Produse din carne destinate
consumului în stare crudă, cu
excepţia produselor pentru care
procesul de fabricaţie sau
compoziţia produsului elimină
riscul de contaminare cu
Salmonella
Produse din carne de pasăre
destinate să fie consumate gătite
Gelatină şi colagen
Unt şi smântână fabricate din
lapte crud sau din lapte care a fost
supus unui tratament termic
inferior celui de pasteurizare
Lapte praf şi zer praf
5
Salmonella EN ISO 6579
5 Salmonella EN ISO 6579
5 Salmonella EN ISO 6579
5 Salmonella EN ISO 6579
5 Salmonella EN ISO 6579
5 Salmonella EN ISO 6579
5 Salmonella EN ISO 6579
5
Salmonella EN ISO 6579
Enterotoxina
stafilococică
Metoda europeană
de screening a
“EU-RL pentru
stafilococ
312
Forma finală în data de 13.04.2012
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare

13.
14.
15.
Îngheţată, cu excepţia produselor
pentru care procesul de fabricaţie
sau compoziţia produsului elimină
riscul de contaminare cu
Salmonella (17)
Produse din ouă, cu excepţia
produselor pentru care procesul de
fabricaţie sau compoziţia
produsului elimină riscul de
contaminare cu Salmonella
Produse alimentare gata pentru
consum conţinând ouă crude, cu
excepţia produselor pentru care
procesul de fabricaţie sau
compoziţia produsului elimină
riscul de contaminare cu
Salmonella
coagulaza
pozitiv” (20)
5 Salmonella EN ISO 6579
5 Salmonella EN ISO 6579
5 Salmonella EN ISO 6579
16. Crustacee şi moluşte tratate termic 5 Salmonella EN ISO 6579
17.
18.
Moluşte bivalve vii şi
echinoderme, tunicate şi
gasteropode vii (19)
Brânzeturi din lapte crud şi din
lapte care a fost supus unui
tratament termic mai slab decât
pasteurizarea (21)
5 Salmonella EN ISO 6579
1 E. coli (13)
5
ISO/TS 16649-3
Salmonella EN ISO 6579
Enterotoxina
stafilococică
Metoda europeană
de screening a
“EU-RL pentru
stafilococ
coagulaza
pozitiv” (20)
313
Forma finală în data de 13.04.2012
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare

19.
20.
21.
22.
23.
Brânzeturi maturate din lapte sau
zer care a fost supus pasteurizării
sau unui tratatament termic mai
puternic decât pasteurizarea
Brânzeturi nematurate sub formă
de pastă moale (brânzeturi
proaspete) din lapte sau zer care a
fost supus pasteurizării sau unui
tratament termic mai puternic
decât pasteurizarea
Lapte praf pentru sugari şi
alimente dietetice deshidratate
pentru scopuri medicale speciale
destinate copiilor sub 6 luni (18)
Formule de început deshidratate şi
produse alimentare dietetice
deshidratate pentru scopuri
medicale speciale destinate
sugarilor sub 6 luni
Formule de continuare
deshidratate
24. Carne proaspătă de pasăre (22) 5
25.
Produse din pescuit din specii de
peşti asociate cu cantităţi mari de
histidină (7)
5
5
30
Enterotoxina
stafilococică
Enterotoxina
stafilococică
Cronobacter spp.
(Enterobacter
sakazakii)
Metoda europeană
de screening a
“EU-RL pentru
stafilococ
coagulaza
pozitiv” (20)
Metoda europeană
de screening a
“EU-RL pentru
stafilococ
coagulaza
pozitiv” (20)
ISO/TS 22964
30 Salmonella EN ISO 6579
30 Salmonella EN ISO 6579
Salmonella
typhimurium (23)
Salmonella enteritidis
9 Histamină (25)
EN ISO 6579
(pentru detecţie)
Sistemul White-
Kaufmann - Le
Minor (pentru
serotipizare)
HPLC
314
Forma finală în data de 13.04.2012
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare

26.
Nr.
crt.
Produse din pescuit care au fost
supuse unui tratament de maturare
enzimatică în saramură, fabricate
din specii de peşti asociate cu
cantităţi mari de histidină (7)
9 Histamină (25)
HPLC
315
Forma finală în data de 13.04.2012
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
B. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ LA NIVELUL UNITĂŢILOR DE PROCESARE
CRITERII MICROBIOLOGICE DE IGIENĂ A PROCESULUI TEHNOLOGIC DE FABRICAŢIE A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ
Categoria de alimente (4)
Nr. unităţi
(eşantioane)/
probă (3)
Criterii
Metoda analitică
de referinţă (1)
Referenţial interpretare
rezultate (2)
0 1 2 3 4 5
1.
2.
Carcase de bovine, ovine,
caprine, porcine şi cabaline
(10)
Carcase de păsări, respectiv
broileri şi curcani
5 Număr total de germeni
5
5
5 (11)
Enterobacteriaceae
ISO 4833
ISO 21528-2
Salmonella EN ISO 6579
Salmonella/25 g de
probă comună din
pielea gâtului recoltate
la nivelul abatoarelor,
conform programului
specific elaborat de
ANSVSA
EN ISO 6579
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Anexa nr. 2, Cap. I,
Secţiunea 1, pct. 5 din
prezentele Norme
metodologice
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Anexa nr. 2, Secţiunea 1,
Cap. I, pct. 5 din prezentele
Norme metodologice
Etapa căreia i se aplică
criteriul de igienă a
procesului tehnologic
6
Carcase după toaletare, dar
înainte de refrigerare
Carcase după toaletare, dar
înainte de refrigerare
Carcase după toaletare, dar
înainte de refrigerare
Carcase după refrigerare

3. Carne tocată
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Carne separată mecanic
(CSM) (14)
Carne preparată
Lapte pasteurizat şi alte
produse lactate lichide
pasteurizate (15)
Brânzeturi din lapte sau zer
care a fost supus unui
tratament termic
Brânzeturi din lapte crud şi
din lapte care a fost supus
unui tratament termic mai
slab decât pasteurizarea
Brânzeturi maturate din
lapte sau zer care a fost
supus pasteurizării sau unui
tratatament termic mai
puternic decât pasteurizarea
Brânzeturi nematurate sub
formă de pastă moale
(brânzeturi proaspete) din
lapte sau zer care a fost
supus pasteurizării sau unui
5
5
Număr total de germeni
(12)
ISO 4833
E. coli (13) ISO 16649-1 sau 2
Număr total de germeni ISO 4833
E. coli (13) ISO 16649-1 sau 2
5 E. coli (13) ISO 16649-1 sau 2
5 Enterobacteriaceae ISO 21528-2
5 E. coli (16) ISO 16649-1 sau 2
5
5
5
Stafilococi coagulazopozitivi
Stafilococi coagulazopozitivi
Stafilococi coagulazopozitivi
EN ISO 6888-1 sau
2
EN ISO 6888-1 sau
2
EN ISO 6888-1 sau
2
316
Forma finală în data de 13.04.2012
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Sfârşitul procesului de
fabricaţie
Sfârşitul procesului de
fabricaţie
Sfârşitul procesului de
fabricaţie
Sfârşitul procesului de
fabricaţie
Sfârşitul procesului de
fabricaţie
Sfârşitul procesului de
fabricaţie
În timpul procesului de
fabricaţie, când se
preconizează că numărul de
E. coli este cel mai ridicat
În timpul procesului de
fabricaţie, când se
preconizează că numărul de
stafilococi este cel mai
ridicat
În timpul procesului de
fabricaţie, când se
preconizează că numărul de
stafilococi este cel mai
ridicat
Sfârşitul procesului de
fabricaţie

11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
tratament termic mai
puternic decât pasteurizarea
Unt şi smântână fabricate
din lapte crud sau din lapte
care a fost supus unui
tratament termic inferior
celui de pasteurizare
Lapte praf şi zer praf (15)
Îngheţată şi deserturi lactate
congelate (17)
Formule de început
deshidratate şi produse
alimentare dietetice pentru
scopuri medicale speciale
destinate sugarilor sub 6
luni
Formule de continuare
deshidratate
Produse din ouă
Produse decorticate şi fără
cochilie din crustacee şi
moluşte tratate termic
5 E. coli (16) ISO 16649-1 sau 2
5
Enterobacteriaceae ISO 21528-2
Stafilococi coagulazopozitivi
EN ISO 6888-1 sau
2
5 Enterobacteriaceae ISO 21528-2
10 Enterobacteriaceae ISO 21528-1
5
Bacillus cereus
prezumtiv (18)
EN ISO 7932
5 Enterobacteriaceae ISO 21528-1
5 Enterobacteriaceae ISO 21528-2
5
E. coli ISO 16649-3
Stafilococi coagulazopozitivi
EN ISO 6888-1 sau
2
317
Forma finală în data de 13.04.2012
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Sfârşitul procesului de
fabricaţie
Sfârşitul procesului de
fabricaţie
Sfârşitul procesului de
fabricaţie
Sfârşitul procesului de
fabricaţie
Sfârşitul procesului de
fabricaţie
Sfârşitul procesului de
fabricaţie
Sfârşitul procesului de
fabricaţie
Sfârşitul procesului de
fabricaţie
Sfârşitul procesului de
fabricaţie
Sfârşitul procesului de
fabricaţie

Nr.
crt.
Categoria de alimente (4)
C. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ
ALTE CRITERII MICROBIOLOGICE CARE NU SUNT PREVĂZUTE ÎN REGULAMENTUL (CE) NR. 2073/2005,
CU MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE ULTERIOARE
Nr. unităţi
(eşantioane)/
probă (3)
Criteriile
Metoda
analitică de
referinţă (1)
318
Forma finală în data de 13.04.2012
Referenţial interpretare
rezultate (2)
0 1 2 3 4 5
1.
2.
Conserve care conţin
alimente de origine animală
Carne proaspătă provenită
de la ungulate domestice
(inclusiv organe
comestibile)
Carcase de bovine, ovine,
caprine şi porcine
1 (minim 5 bucăţi)
3. Carne de vânat sălbatic 1
4.
Carne de vânat de
crescătorie
1
Examen microbiologic pe
medii de cultură adecvate
pentru punerea în evidenţă a
microorganismelor
reziduale vii
Determinarea toxinei
botulinice (26)
Determinarea speciei de
provenienţă a cărnii (26)
1 E. coli generic
1
Determinarea speciei de
provenienţă a cărnii (26)
Determinarea speciei de
provenienţă a cărnii (26)
SR 8924 -
SR 13419
Metoda
USDA – FSIS
Metoda
ELISA
Metoda
USDA – FSIS
Metoda
ELISA
Metoda
ELISA
-
Reglementările
USDA-FSIS
-
-
Unitatea de la care se
prelevează
probele/Etapa căreia i se
aplică criteriul
6
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Unitate de procesare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Unitate de procesare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Unitate de tranşare
Unitate de procesare
Unităţi certificate pentru
operaţiuni de export în
SUA
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Unitate de tranşare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Unitate de tranşare

5. Carne tocată 1
6. Carne preparată 1
7. Produse din carne 1
8.
9.
Determinarea speciei de
provenienţă a cărnii (26)
Determinarea speciei de
provenienţă a cărnii (26)
Determinarea speciei de
(26, 27)
provenienţă a cărnii
Produse din pescuit
proaspete (5) 1 probă cu 3-5 buc Anisakis, paraziţi vizibili
Produse din pescuit
preparate (6) 1 probă cu 3-5 buc Anisakis, paraziţi vizibili
Metoda
USDA – FSIS
Metoda
ELISA
Metoda
USDA – FSIS
Metoda
ELISA
Metoda
USDA – FSIS
Metoda
ELISA
PCR
Regulamentul
(CE) nr.
2074/2005 cu
amendamentel
e ulterioare
Regulamentul
(CE) nr.
2074/2005 cu
amendamentel
e ulterioare
319
Forma finală în data de 13.04.2012
-
-
-
Regulamentul (CE) nr.
2074/2005 cu
amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
2074/2005 cu
amendamentele ulterioare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Unitate de carne tocată
Unitate de procesare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Unitate de carne preparată
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Unitate de procesare
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Vas - fabrică
Vas - congelator
Unitate de produse
proaspete din pescuit
(cherhana)
Centru de colectare a
peştelui
Fermă de acvacultură cu
centru de colectare a
peştelui integrat
Piaţă de licitaţie
Piaţă de desfacere
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Unitate de procesare a
produselor din pescuit

Nr.
crt.
Categoria de alimente (4)
D. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ INTRODUSE PE PIAŢĂ
ŞI AFLATE ÎN PERIOADA DE VALABILITATE PRIN EXAMENE FIZICO-CHIMICE ***
Nr. unităţi
(eşantioane)/
probă (3)
Criterii
Metoda analitică de
referinţă (1)
320
Forma finală în data de 13.04.2012
Referenţial interpretare
rezultate (2)
0 1 2 3 4 5
1.
2.
Produse din pescuit
neprelucrate
Carne pasăre (carcase şi
părţi din carcase)
1
7/ testul chimic
carcase;
5/ testul chimic
părţi din carcase
3. Carne tocată 1
4.
Produse din carne, inclusiv
conserve
1
Azot bazic volatil total
(ABVT)
Determinarea
conţinutului de apă (25)
Raport colagen-proteină
Procent de grăsime
Metoda descrisă în
Anexa II la
Regulamentul (CE)
nr. 2074/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 543/2008
SR ISO 937
( proteină)
SR ISO 3496
( colagen)
SR ISO 1443
SR ISO 1444
Reacţia Kreis SR 9065-10
Azot uşor hidrolizabil SR 9065-7
Substanţe grase
SR ISO 1443
SR ISO 1444
NaCl
SR 1841/1,2
Raport colagen/proteină
Proteina vegetală (25)
SR ISO 937
( proteină)
SR ISO 3496
( colagen)
RT-PCR
Anexa II la Regulamentul
(CE) nr. 2074/2005, cu
amendamentele ulterioare
(Reg.CE 1022/2008)
Regulamentul (CE) nr.
543/2008
Regulamentul (CE) nr.
1162/2009
Ord. MAPDR/MSP/ANPC/
ANSVSA nr.
560/1271/339/210/2006,
cu modificările şi
completările ulterioare
Etapa căreia i se aplică
criteriul
6
Alimente introduse pe piaţă
în timpul perioadei lor de
conservare
Alimente introduse pe piaţă
în timpul perioadei lor de
conservare
Alimente introduse pe piaţă
în timpul perioadei lor de
conservare
Alimente introduse pe piaţă
în timpul perioadei lor de
conservare

5. Lapte crud 1 Punct crioscopic EN ISO 5764 SR 2418
6.
7.
8.
Nr.
crt.
Brânzeturi din lapte crud şi
lapte sau zer care a fost
supus unui tratament termic
mai slab decât pasteurizarea
Brânzeturi din lapte care a
fost supus pasteurizării sau
unui tratament termic mai
puternic decât pasteurizarea
Miere de albine
1
1
1
Decelarea adaosului de
lapte de vacă în brânza
de oaie, bivoliţă, capră
(27)
aciditate
Decelarea adaosului de
lapte de vacă în brânza
de oaie, bivoliţă,
capră (27)
HMF
(hidroximetilfurfural)
indice diastazic
zahăr invertit
zaharoza
umiditate
PCR
Metoda
imunoenzimatică
ISO 6091 ( metoda de
referinţă)
ISO 6092 ( metoda de
rutină)
PCR
Metoda
imunoenzimatică
321
Forma finală în data de 13.04.2012
HG nr. 106/2002, cu
modificările şi completările
ulterioare
SR ISO 5559
HG nr. 106/2002, cu
modificările şi completările
ulterioare
SR 784 Directiva (CE) 110 /2001
Lapte crud de la automatele
de vânzare directă către
consumatorul final
E. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ LA NIVELUL UNITĂŢILOR DE
PROCESARE
PRIN EXAMENE FIZICO-CHIMICE
Categoria de alimente (4)
Nr. unităţi
(eşantioane)/
probă (3)
Criterii
Metoda analitică
de referinţă (1)
Referenţial interpretare
rezultate (2)
0 1 2 3 4 5
1.
Carne de pasăre (carcase şi
părţi din carcase)
20/testul scurgerii
carcase, la nivelul
abatoarelor;
7/ testul chimic
carcase;
5/ testul chimic
părţi din carcase
Determinarea
conţinutului de apă (25)
Regulamentul (CE)
nr. 543/2008
Regulamentul (CE) nr.
543/2008
Alimente introduse pe piaţă
în timpul perioadei lor de
conservare
Alimente introduse pe piaţă
în timpul perioadei lor de
conservare
Alimente introduse pe piaţă
în timpul perioadei lor de
conservare
Unitatea de la care se
prelevează probele
Abatoare pasăre, unităţi de
tranşare carne pasăre
6

2.
3.
4.
Carne tocată destinată
comercializării
Produse din carne inclusiv
conserve
Lapte pasteurizat
1
1
1
Raport colagen/proteină
Conţinut de grăsime
SR ISO 937
(proteină)
SR ISO 3496
(colagen)
SR ISO 1443
SR ISO 1444
NaCl SR 1841/1,2
Raport colagen/proteină
Proteina vegetală (25)
Determinarea activităţii
fosfatazei alcaline (25)
SR ISO 937
(proteină)
SR ISO 3496
(colagen)
RT-PCR
ISO 11816-1
322
Forma finală în data de 13.04.2012
Regulamentul (CE) nr.
1162/2009
Regulamentul (CE) nr.
1162/2009
Ord. MAPDR/MSP/ANPC/
ANSVSA nr.
560/1271/339/210/2006
Ord. MAPDR/MSP/ANPC/
ANSVSA nr.
560/1271/339/210/2006,
cu modificările şi
completările ulterioare
Ord. MAPDR/MSP/ANPC/
ANSVSA nr.
560/1271/339/210/2006,
cu modificările şi
completările ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
1664/2006
Unitate carne tocată
Unitate de procesare carne
Unitate de procesare lapte

Nr.
crt.
Nr.
crt.
Categoria de alimente (4)
Categoria de alimente (4)
F. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A LAPTELUI CRUD PRIN EXAMENE DE LABORATOR ****
G. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A OUĂLOR ŞI PRODUSELOR DIN OUĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR *****
Nr. unităţi
(eşantioane)/
probă (3)
Criterii
Metoda analitică de
referinţă (1)
323
Forma finală în data de 13.04.2012
Referenţial
interpretare rezultate
(2)
0 1 2 3 4 5
1. Ouă pentru consum
Nr. unităţi
(eşantioane)/
probă (3)
1
(10 - 15 bucăţi)
Criterii
Salmonella
(coajă şi conţinut )
Metoda analitică
de referinţă (1)
SR EN ISO 6579/AC
Referenţial
interpretare rezultate
(2)
0 1 2 3 4 5
1.
2.
Lapte crud de vacă provenit
din exploataţii de vaci
producătoare de lapte şi
destinat procesării
Lapte crud provenit de la
alte specii (oaie, capră,
bivoliţă) provenit din
exploataţii de animale
producătoare de lapte şi
destinat procesării
1
Număr total de germeni
Număr de celule
somatice
1 Număr total de germeni
SR EN ISO 4833
(24)
SR EN ISO 13366-
1/AC sau ISO
13366-2 (24)
SR EN ISO 4833
(24)
Regulamentul (CE) nr.
853/2004 cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
853/2004 cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
853/2004 cu
amendamentele
ulterioare
Reg. (CE) nr.
1237/2007
Unitatea de la care se
prelevează probele
Unitatea de la care se
prelevează probele/Etapa
căreia i se aplică criteriul
Alimente introduse pe piaţă în
timpul perioadei lor de
conservare
6
Exploataţii de vaci
producătoare de lapte care
livrează laptele la unităţile de
procesare
Centre de colectare a laptelui
materie primă
Automate pentru vânzarea
directă a laptelui crud
Exploataţii de animale
producătoare de lapte (oi,
capre, bivoliţe) care livrează
laptele la unităţile de
procesare
Centre de colectare a laptelui
materie primă
Automate pentru vânzarea
directă a laptelui crud
6

2. Ouă pentru consum
3. Ouă pentru consum
4. Ouă destinate procesării
5. Produse din ouă
1
(10 – 15 bucăţi)
1
(10 – 15 bucăţi)
1
(minim 5 bucăţi)
1
(minim 5 bucăţi)
Salmonella
(coajă şi conţinut )
Salmonella
(coajă şi conţinut )
Determinarea
conţinutului în acid
lactic
Determinarea
concentraţiei de acid
butiric 3 OH
SR EN ISO 6579/AC
SR EN ISO
6579//AC
Metoda
imunoenzimatică
Metoda
imunoenzimatică
324
Forma finală în data de 13.04.2012
Reg. (CE) nr.
1237/2007
Reg. (CE) nr.
1237/2007
Regulamentul (CE) nr.
853/2004 cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE) nr.
853/2004 cu
amendamentele
ulterioare
Centru de colectare ouă
Centru de ambalare a ouălor
Unitate de procesare a ouălor
Unitate de procesare a ouălor
* Operatorii din domeniul alimentar, în cadrul programelor de autocontrol elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, trebuie să monitorizeze toţi
parametrii rlevanţi stabiliţi în prezenta secţiune, având în vedere specificul activităţii unităţii.
** Se vor preleva probe de alimente de origine animală introduse pe piaţă şi aflate în perioada de valabilitate, o dată pe an, din 1% din unităţile de vânzare cu
amănuntul, ţinând cont de volumul activităţii desfăşurate, pentru determinarea criteriilor de siguranţă a alimentelor, conform prevederilor Reg. (CE) nr. 2073/2005, cu
modificările şi completările ulterioare;
*** Se vor preleva probe de alimente de origine animală introduse pe piaţă şi aflate în perioada de valabilitate, o dată pe an, din 1% din unităţile de vânzare cu
amănuntul, ţinând cont de volumul activităţii desfăşurate pentru determinarea parametrilor fizico-chimici prevăzuţi în Anexa nr. 2, Cap. I, Secţiunea a 4-a, pct. D din
prezentele Norme metodologice;
**** Se vor preleva probe de lapte crud din centrele de colectare, din exploataţiile de animale producătoare de lapte care livrează lapte la unităţile de procesare, precum
şi din automatele pentru vânzarea directă a laptelui crud, cu frecvenţele stabilite în Anexa nr. 2, Cap. I, Secţiunile 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice, pentru
determinarea criteriilor prevăzute în Reg. (CE) nr. 853/2004.
***** Se vor preleva probe de ouă pentru consum introduse pe piaţă şi aflate în perioada de valabilitate, o dată pe an, din 1% din unităţile de vânzare cu amănuntul,
ţinând cont de volumul activităţii desfăşurate, pentru determinarea parametrilor prevăzuţi în Anexa nr. 2, Cap. I, Secţiunea a 4-a, pct. G din prezentele Norme
metodologice. Se vor preleva probe de ouă pentru consum din centrele de ambalare şi din centrele de colectare ouă cu frecvenţele stabilite în Anexa nr. 2, Cap. I,
Secţiunile 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice.
(1)
Se va utiliza revizia cea mai recentă a standardului;
(2)
referenţialul pentru interpretarea rezultatelor se poate modifica şi / sau completa în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice naţionale, comunitare şi internaţionale;
(3)
se va recolta o singură dată numărul de unităţi (eşantioane)/probă prevăzute pentru o singură categorie de produse din care vor fi efectuate analizele de laborator microbiologice sau
fizico-chimice, conform rubricii „criterii”;
(4)
pe documentul de însoţire al probei recoltate se va înscrie atât categoria generală de produs, cât şi indicaţiile referitoare la tipul unităţii din sectorul alimentar autorizată/ înregsitată
sanitar veterinar de la care a fost prelevată proba (de ex., abator, unitte de tranşare carne, unitate de procesare carne/lapte/ouă/produse din pescuit, depozit, măcelărie, carmangerie,

centru de prelucrare a laptelui, supermarket, etc.), pentru a putea fi identificat produsul conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, precum şi în
conformitate cu Cap. III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice.
(5) produse din pescuit proaspete – toate produsele din pescuit neprelucrate (întregi sau portionate), inclusiv produsele ambalate în vid sau în atmosfera modificată, care nu au fost supuse
nici unui tratament în afară de refrigerare, în vederea conservării;
(6) produse din pescuit preparate – toate produsele din pescuit care au fost supuse unor operaţiuni care au afectat integritatea anatomică a acestora, cum ar fi: eviscerarea, decapitarea,
porţionarea, filetarea şi tocarea;
(7) determinările de histamină se vor efectua la speciile de pesti din familiile Scombridae, Clupeidae, Engraulidae, Coryfenidae, Pomatomidae, Scombresosidae, din unităţi de procesare,
depozite frigorifice, nave pescador, unităţi de vânzare cu amănuntul etc.
(8) Testele regulate pe baza criteriului nu sunt necesare, în condiţii normale, pentru următoarele produse gata pentru consum:
— produsele alimentare care au fost supuse unui tratament termic sau unei alte transformări eficiente pentru a elimina L. monocytogenes, în cazul în care recontaminarea nu este posibilă
după acest tratament (de exemplu, produsele tratate termic în ambalajul final);
— miere, moluşte bivalve vii.
(9) Produsele cu pH ≤ 4,4 sau aw ≤ 0,92, produsele cu pH ≤ 5,0 şi aw ≤ 0,94, produsele cu o perioadă de conservare mai mică de cinci zile sunt considerate în mod
automat ca aparţinând acestei categorii. Alte categorii de produse pot, de asemenea, aparţine acestei categorii, sub rezerva unei justificări ştiinţifice.
(10) Limitele (m şi M), conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, se aplică numai probelor prelevate prin metoda destructivă. Media logaritmică zilnică
se calculează prin luarea unei valori logaritmice a fiecărui rezultat individual al testului şi apoi prin recalcularea mediei respectivelor valori logaritmice.
(11) Cele 5 probe sunt prelevate în conformitate cu normele pentru prelevarea de probe stabilite de Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, şi cu frecvenţele
stabilite în Anexa nr. 2, Cap. I, Secţiunea 2 din prezentele Norme metodologice; în cazul izolării Salmonella spp., tulpinile izolate se supun serotipizării pentru detectarea Salmonella
typhimurium şi a Salmonella enteritidis, în vederea verificării respectării criteriului microbiologic de siguranţă a alimentelor prevăzut la Cap. I, Secţiunea 4, pct. A, 24 din prezentele
Norme metodologice;
(12) Acest criteriu nu se aplică pentru carnea tocată produsă la nivelul vânzării cu amănuntul, în cazul în care perioada de conservare a produsului este mai mică de 24 de ore.
(13) E. coli este folosit aici ca indicator al contaminării fecale.
(14) Aceste criterii se aplică în cazul cărnii separate mecanic (CSM) produse prin tehnicile prevăzute la pct. 3 din Capitolul III al secţiunii V din anexa III la Regulamentul (CE) nr.
853/2004.
(15) Acest criteriu nu se aplică produselor destinate unei prelucrări ulterioare în sectorul alimentar.
(16) E. coli este folosit aici ca indicator al nivelului de igienă.
(17) Numai îngheţata cu ingrediente pe bază de lapte.
(18) Trebuie efectuată testarea paralelă pentru Enterobacteriaceae şi Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii), cu excepţia cazului în care s-a stabilit o corelaţie între aceste
microorganisme la nivel de unitate de procesare individuală. În cazul în care se detectează Enterobacteriaceae într-unul dintre eşantioanele de produse testate la unitatea de procesare
individuală, lotul trebuie testat pentru Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii). Este responsabilitatea producătorului de a demonstra, spre satisfacţia autorităţii competente, dacă există
o astfel de corelaţie între Enterobacteriaceae şi Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii).
(19) O probă grupată conţinând minimum 10 animale (indivizi).
(20) EU-RL - Laborator European de Referinţă pentru stafilococi coagulazo - pozitivi. Metoda europeană de screening pentru detectarea de enterotoxine stafilococice.
(21) Excluzând produsele pentru care producătorul poate demonstra, spre satisfacţia autorităţilor competente, că datorită timpului de maturare şi a valorii aw a produsului, după caz, nu
există nici un risc de contaminare cu Salmonella.
(22) Criteriul se aplică pentru carnea proaspătă provenită din efective de găini de reproducţie, găini ouătoare, broileri şi curcani pentru reproducţie şi îngrăşare.
(23) În ceea ce priveşte Salmonella typhimurium monofazică, numai 1,4, [5], 12:i- este inclusă.
(24) se acceptă utilizarea metodelor de analiză alternative pentru laptele crud în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1664/2006, după cum urmează:
a) pentru stabilirea numărului total de germeni la 30°C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul
stabilit de norma SR EN ISO 16140/2003 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional. Relaţia de conversie dintre metoda alternativă utilizată şi metoda de
referinţă definită mai sus se stabileşte în conformitate cu standardul SR EN ISO 21187/2006;
b) pentru stabilirea numărului de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de
standardul ISO 8196 şi atunci când metodele sunt aplicate în conformitate cu standardul ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional.
(25) Programul se va desfăşura în cadrul IISPV şi LSVSA ale DSVSA desemnate de ANSVSA la propunerea IISPV.
325
Forma finală în data de 13.04.2012

(26) Acest criteriu se aplică în cazul unor suspiciuni, toxiinfecţii alimentare, reclamaţii din partea consumatorilor, etc.
(27) Programul se va desfăşura în cadrul IISPV şi LSVSA ale DSVSA desemnate de ANSVSA la propunerea IISPV, incepând cu trimestrul III 2012.
Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, la tulpinile de Salmonella spp, izolate din produse alimentare de origine animală
provenite de la bovine, porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un risc
pentru sănătatea publică.
Tulpinile de Salmonella spp., Listeria monocytogenes şi E. coli trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie.
În cazul probelor pozitive pentru enterotoxina stafilococică se vor trimite către IISPV atât tulpinile izolate de Stafilococ coagulazo-pozitiv, cât şi o cantitate de minim 150 grame din
proba pozitivă.
SECŢIUNEA 5 – DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONELE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE
SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE AUTORITTEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA
ALIMENTELOR
Determinări microbiologice
Teste de sanitaţie - metoda ATP total *
Potabilitate apă - metoda ATP total *
Determinarea eficienţei tratării termice a cărnii
Determinarea eficienţei pasteurizării laptelui
Determinarea numărului de celule somatice din laptele crud de vacă
* Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator prin metode de analiză standardizate.
326
Forma finală în data de 13.04.2012
Determinări fizico - chimice
Examene pentru determinarea: pH-ului, acidităţii, reacţiile Nessler, Kreis şi
reacţia pentru determinarea H2S, în funcţie de produs
Examene pentru decelarea falsificării smântânii
Examene rapide pentru determinarea: nitrţilor, nitraţilor, peroxidazei,
fosfatazei, ureei, glucozei, în funcţie de produs
SECŢIUNEA 6 - SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR ÎN TIMPUL PRODUCŢIEI ŞI AL PUNERII PE PIAŢĂ A PRODUSELOR
DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIŢIA MATERIILOR PRIME ŞI PRODUSELOR DE ORIGINE
ANIMALĂ SAU CARE VIN ÎN CONTACT CU ACESTEA
Nr.
crt.
Produsul
1. Apă potabilă (1)
Frecvenţa
controlului
Examen microbiologic
Apa din reţea publică
E. coli
Enterococi
Interpretare rezultate Examen fizico-chimic
Legea nr. 458/2002 privind
calitatea apei potabile, cu
modificările şi completările
ulterioare
Trimestrial pentru apa din sursă proprie
conform prevederilor Legii nr. 458/2002,
cu modificările şi completările ulterioare
pH SR ISO 10523
amoniu SR ISO 5664
azotiţi SR ISO 6777/A99

2. Aditivi alimentari şi
alergeni
3.
Materiale utilizate
pentru preambalarea
produselor de origine
animală
Reţea publică -
semestrial
Sursă proprie -
trimestrial
Trimestrial, în baza
instrucţiunilor
transmise de
ANSVSA
Semestrial
Apa din sursă proprie
E coli
Enterococi
Cl. perfringes -
(inclusiv pentru spori)
- Ord. MS/MAAP nr.
438/295/2002 cu modificările şi
completările ulterioare
Număr total de germeni SR
EN ISO 4833
Bacterii coliforme
ISO 4831şi 4832
Drojdii şi mucegaiuri
ISO 21527-1
327
Forma finală în data de 13.04.2012
Ordinul ministrului sănătăţii nr.
976/1998 pentru aprobarea
Normelor de igienă privind
producţia, prelucrarea,
depozitarea, păstrarea,
transportul şi desfacerea
alimentelor.
azotaţi SR ISO 7890/1
cloruri SR ISO 9297
Sau metode alternative validate care să
îndeplinească condiţiile impuse de
prevederile Legii nr. 458/2002, cu
modificările şi completările ulterioare.
Se vor recolta probe de produse din carne,
inclusiv conserve, introduse pe piaţă şi
aflate în perioada de conservare, precum
şi probe de produse din carne, inclusiv
conserve, din unităţile de procesare a
cărnii pentru determinare:
nitriţi SR EN 12014/3
monoglutamat
de sodiu (2)
ISO 4134
Gluten (2)
ELISA
ELISA
Lapte (2)
NOTE:
(1) Probele de apă recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluţie 2 % de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic.
(2) Programul se va desfăşura în cadrul IISPV şi LSVSA ale DSVSA desemnate de ANSVSA la propunerea IISPV, începând cu trimestrul III 2012.
SECŢIUNEA 7 - EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE
ÎN OBIECTIVELE SUPUSE CONTROLULUI SANITAR VETERINAR
Examene
Microbiologic
Unitatile in care se preleveaza teste de sanitatie
-

Teste de sanitaţie (1)
Teste de sanitaţie (2)
Număr total de germeni
Enterobacteriaceae
Bacterii coliforme
Stafilococ coagulazo-pozitivi
Listeria monocytogenes (3)
În unităţile autorizate/aprobate sanitar veterinar şi
unităţile înregistrate sanitar veterinar prevăzute în
Secţiunile 2 şi 3 din prezentul capitol.
În unităţile care fabrică produse alimentare gata
pentru consum
(1)
Conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 976/1998 pentru aprobarea normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi
desfacerea alimentelor.
(2)
Conform art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare.
(3)
Probele se prelevează din zonele de prelucrare şi din echipamentul utilizat la producţia produselor alimentare în timpul sau la sfârşitul etapei de producţie, iar pentru
aceste prelevări de probe, standardul ISO 18593 se foloseşte ca metodă de referinţă.
Notă:
Prelevarea testelor de sanitaţie se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma verificării/supravegherii/monitorizării se
suspicionează sau se constată o neconformitate.
Frecvenţa verificărilor/ supravegherii/monitorizării se asigură conform prevederilor Secţiunilor 2 şi 3 din prezentul capitol.
În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa controlului va fi mărită până la obţinerea de rezultate corespunzătoare.
SECŢIUNEA 8 - CONTROLUL EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE DEZINSECŢIE ŞI DERATIZARE ÎN SECTORUL SANITAR -
VETERINAR
Examene Frecvenţa Controlului Unităţile în care se controlează eficienţa operaţiunilor de
dezinsecţie şi deratizare
Controlul eficienţei operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare se efectuează de către Unităţile autorizate/aprobate sanitar-veterinar şi unităţile
medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma verificării/ înregistrate sanitar-veterinar prevăzute în secţiunile 2 şi 3 din
a) verificare; supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate.
prezentul capitol.
b) supraveghere; Frecvenţa verificărilor/supravegherii/monitorizării se stabileşte conform prevederilor
c) monitorizare. secţiunilor 2 şi 3 din prezentul capitol.
SECŢIUNEA 9– CONTROLUL CONTAMINANŢILOR ÎN ALIMENTELE DE ORIGINE ANIMALĂ, ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE
REGULAMENTULUI (CE) NR. 1881/2006, CU MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE ULTERIOARE *
Nr. Grupa de Substanţa Matricea Unitatea de prelevare Metoda de analiză
328
Forma finală în data de 13.04.2012

crt
.
substanţe Screening Confirmare
1. Micotoxine Aflatoxine lapte crud, lapte tratat termic, lapte Exploataţii de animale producătoare Regulamentul Regulamentul
destinat fabricării produselor din lapte de lapte, unităţi de procesare lapte (CE) nr. (CE) nr.
401/2006 al
Comisiei din 23
februarie 2006
de stabilire a
modalităţilor de
prelevare de
probe şi a
metodelor de
analiză pentru
controlul oficial
al conţinutului
de micotoxine
din produsele
alimentare
401/2006
2. Metale grele Plumb lapte crud, lapte tratat termic, lapte Exploataţii de animale producatoare Regulamentul Regulamentul
destinat fabricării produselor din lapte de lapte, unităţi de procesare lapte (CE) nr. (CE) nr.
333/2007 al
Comisiei din 28
martie 2007 de
stabilire a
metodelor de
prelevare a
probelor şi de
analiză pentru
controlul oficial
al nivelurilor de
plumb, cadmiu,
mercur, staniu
anorganic, 3-
MCPD şi
benzo(a)piren
din produsele
alimentare
333/2007
carne (fără organe) de bovine, ovine, Abatoare, unităţi de procesare carne Regulamentul
porc şi pasăre
(CE) nr.
333/2007
329
Forma finală în data de 13.04.2012

Cadmiu
ficat de bovine, ovine, porc, pasăre Abatoare, unităţi de procesare carne Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
rinichi de bovine, ovine, porc, pasăre Abatoare, unităţi de procesare carne Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
muşchi file de peşte cu excepţiile
prevăzute în Regulamentul (CE) nr.
1881/2006
muşchi file de peşte spadă,
crustacee cu excepţiile enumerate în Reg.
CE nr. 1881/2006
moluşte bivalve,
cefalopode (fără organe)
330
Forma finală în data de 13.04.2012
Unităţi produse proaspete din pescuit,
unităti procesare peşte, depozit
frigorific, pescării, unităţi de
comercializare
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
Unităţi de comercializare Regulamentul
(CE) nr.
carne (cu excepţia organelor) de bovine,
ovine, porc şi pasăre
Abatoare, unităţi de procesare carne
carne de cabaline, cu excepţia organelor Abatoare
ficat provenit de la bovine, ovine, pasăre
şi cabaline
rinichi provenit de la bovine, ovine şi
cabaline
file de peşte menţionate în Reg.(CE) Nr.
1881/2006
crustacee, cu excepţia cărnii crude de
crab, a cărnii din capul şi toracele de
homar şi alte crustacee mari
asemănătoare
Palinuridae)
(Nephropidae şi
Abatoare
Abatoare
Unităţi produse proaspete din pescuit,
unităti procesare peşte, depozit
frigorific, pescării, unităţi de
comercializare
Unităţi de comercializare
moluşte bivalve Unităţi de comercializare
cefalopode (fără organe) Unităţi de comercializare
Mercur produse din pescuit şi muşchi file de
peşte cu excepţiile prevăzute în
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Staniu alimente conservate (conserve din carne,
conserve din peşte)
Unităţi de procesare, puncte de
debarcare, depozit frigorific, unităţi de
comercializare
Depozite, fabrici de procesare,
magazine alimentare, unităţi de
333/2007
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
Regulamentul
(CE) nr.
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
Regulamentul
(CE) nr.

3. Dioxine,
furani şi PCB
asemănătoar
e dioxionelor
4. Hidrocarburi
aromatice
Suma
dioxinelor
şi PCB de
tipul
dioxinelor
Benzopiren
comercializare
lapte pentru sugari şi lapte de continuare Depozite, unităţi de comercializare
carne şi produse din carne (fără Abator, unităţi de tranşare, unităţi de
organe) de la bovine, ovine, porcine şi
procesare
pasăre
ficat şi produse derivate provenind de
la bovine, ovine, porcine şi pasăre
muşchi file de peşte şi produse din
pescuit şi produse derivate, cu excepţia
anghilei,
muşchi file de anghilă (Anguilla anguilla)
şi produse derivate
lapte crud şi produse lactate
ouă de găină şi produse din ouă
grăsime de la bovine, ovine, porcine şi
pasăre
grăsimi animale amestecate
ulei de peşte (ulei din carne de peşte,
ulei din ficat de peşte şi uleiuri din alte
organisme marine destinate consumului
uman)
Ficat de peşte şi produse derivate din
acesta
carne afumată şi produse din carne
afumată
muşchi file de peşte afumat şi produse
din pescuit afumate, cu excepţia
moluştelor bivalve
muşchi file din peşte, altul decât cel
afumat
331
Forma finală în data de 13.04.2012
Abatoare, unităţi de procesare, unităţi
de comercializare
Unităti procesare peşte, depozit
frigorific, unităţi de comercializare
Unităţi de procesare
Centre de ambalare, unităţi de
procesare
Abatoare, unităţi procesare grăsimi
pentru consum uman
Unităţi procesare grăsimi pentru
consum uman
Unităţi de procesare, depozit, unităţi
de comercializare
Unităţi de procesare, unităţi de
comercializare
Unităţi de procesare, unităţi de
comercializare
Unităţi de procesare, unităţi de
comercializare
crustacee, cefalopode, altele decât cele
afumate
Unităţi de comercializare
moluşte bivalve Unităţi de comercializare
lapte praf pentru sugari şi lapte praf de
continuare
Unităţi de procesare, unităţi de
comercializare
333/2007 333/2007
Regulamentul
(CE) nr.
1883/2006 al
Comisiei din
19 decembrie
2006 de
stabilire a
metodelor de
prelevare de
probe şi a
metodelor de
analiză pentru
controlul oficial
al nivelurilor de
dioxine şi de
PCB-uri
asemănători
dioxinelor din
anumite
produse
alimentare
Bioteste si
metode CG/SC
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007
Regulamentul
(CE) nr.
1883/2006
Gazcromatog
rafie de înaltă
rezoluţie
(RSDR)
Regulamentul
(CE) nr.
333/2007

*Notă: Controlul contaminanţilor în alimentele de origine animală se va realiza în baza programului specific elaborat de către ANSVSA
Nr.
crt.
SECŢIUNEA 10– MONITORIZAREA UNOR AGENŢI ZOONOTICI ÎN ALIMENTELE DE ORIGINE ANIMALĂ, ÎN CONFORMITATE CU
PREVEDERILE DIRECTIVEI 2003/99/CE ŞI ALE SPECIFICAŢIILOR TEHNICE ELABORATE DE CĂTRE EFSA, PRECUM ŞI CONFORM
CERINŢELOR PENTRU CERTIFICAREA UNOR PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ DESTINATE EXPORTULUI ÎN ŢĂRI TERŢE *
Categoria de alimente (4)
Nr. unităţi
(eşantioane)/
probă (3)
Criteriile
Metoda
analitică de
referinţă (1)
332
Forma finală în data de 13.04.2012
Referenţial interpretare
rezultate (2)
0 1 2 3 4 5
1. Probe de pe suprafaţa
carcaselor de bovine şi
ovine, după toaletare, dar
înainte de răcirea carcaselor,
pentru testarea E. coli
verotoxigene (VTEC) **
2.
3.
4.
Carne tocată şi ovine, carne
tocată amestec, care conţine
carne de bovine şi /sau
ovine, carne preparată de
bovine şi ovine ***
Carne tocată şi carne
porţionată de bovine
Carne de pasăre refrigerată
(carne tranşată/porţionată,
cu sau fără piele, cu sau fără
os) ****
1
1
1
E. coli verotoxigene
(VTEC)
E. coli verotoxigene
(VTEC)
E. coli verotoxigene
(VTEC)
Metoda RT-
PCR, conform
specificaţiilor
tehnice
descrise de
EFSA
Metoda RT-
PCR, conform
specificaţiilor
tehnice
descrise de
EFSA
Metoda
USDA-FSIS
1 Campylobacter spp. ISO 10273
Reglementările UE în
vigoare
Recomandările EFSA
Cap. I, Secţiunea 1, pct. 8
din prezentele Norme
metodologice
Reglementările UE în
vigoare
Recomandările EFSA
Cap. I, Secţiunea 1, pct. 8
din prezentele Norme
metodologice
Reglementările USDA-
FSIS
Reglementările UE în
vigoare
Recomandările EFSA
Cap. I, Secţiunea 1, pct. 2
din prezentele Norme
Unitatea de la care se
prelevează
probele/Etapa căreia i se
aplică criteriul
6
Abatoare de bovine/ovine,
conform programului
specific elaborat de către
ANSVSA
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Supermarketuri/
Hipermarketuri, conform
programului specific
elaborat de către
ANSVSA
Unităţi certificate pentru
operaţiuni de export în
SUA
Alimente introduse pe
piaţă în timpul perioadei
lor de conservare
Supermarketuri/

333
Forma finală în data de 13.04.2012
metodologice Hipermarketuri, conform
programului specific
elaborat de către
ANSVSA
* Notă: Monitorizarea unor agenţi zoonotici în alimentele de origine animală se va realiza în baza programelor specifice elaborate de către ANSVSA
** Se vor recolta probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, după toaletare, dar înainte de răcirea carcaselor, pentru testarea E. coli verotoxigene
(VTEC) numai din abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei E. coli verotoxigene
(VTEC), elaborat de ANSVSA.
*** Se vor recolta probe de carne tocată şi ovine, carne tocată amestec, care conţine carne de bovine şi /sau ovine, carne preparată de bovine şi ovine, pentru
testarea E. coli verotoxigene (VTEC) numai din supermarketurile/hipermarketurile cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru
monitorizarea prevalenţei E. coli verotoxigene (VTEC), elaborat de ANSVSA.
**** Se vor recolta probe de carne de pasăre refrigerată (carne tranşată/porţionată, cu sau fără piele, cu sau fără os), pentru testarea Campylobacter spp., numai
din supermarketurile/hipermarketurile cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei Campylobacter spp.,
elaborat de ANSVSA.
FINAL CORECT DTSAOA 06.04.2012
.........................................................................
MONITORIZAREA UNOR AGENŢI PATOGENI ŞI A UNOR CONTAMINANŢI ÎN ALIMENTELE DE ORIGINE ANIMALĂ ÎN POSTURILE
DE INSPECŢIE LA FRONTIERĂ, ÎN CONFORMITATE CU PLANUL DE MONITORIZARE PENTRU DETECTAREA REZIDUURILOR,
AGENŢILOR PATOGENI SAU ALTOR SUBSTANŢE PERICULOASE PENTRU OM, ANIMALE SAU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR EMIS CONFORM
REGULAMENTULUI COMISIEI NR. 136/2004
Nr.
Locul recoltării probelor Tipul de produs٭ Criterii Metoda analitică de Referenţial interpretare
crt.
referinţă
rezultate
1. PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud Carne pasăre Salmonella EN ISO 6579 Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
2. PIF Constanţa Sud Ficat pasăre Salmonella EN ISO 6579 Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
3. PIF Constanţa Sud Peşte crescătorie Listeria monocytogenes EN ISO 11290-1 Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare

4. PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud Peşte şi produse din
pescuit din specii de
peşti asociate cu cantităţi
mari de histidină
5. PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud Ficat pasăre Dioxine şi PCB
asemănătoare dioxinelor
6. PIF Constanţa Sud Carne ovină Dioxine şi PCB
asemănătoare dioxinelor
7. PIF Moraviţa Ouă Dioxine şi PCB
asemănătoare dioxinelor
334
Forma finală în data de 13.04.2012
Histamină HPLC Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare
Gaz cromatografie de
înaltă rezoluţie (RSDR)
Gaz cromatografie de
înaltă rezoluţie (RSDR)
Gaz cromatografie de
înaltă rezoluţie (RSDR)
Regulamentul (CE) nr.
1883/2006
Regulamentul (CE) nr.
1883/2006
Regulamentul (CE) nr.
1883/2006
٭Notă: numărul probelor recoltate va fi în conformitate cu Programul cifric al Planului de monitorizare pentru detectarea reziduurilor, agenţilor patogeni sau altor
substanţe periculoase pentru om, animale sau mediul înconjurător emis de ANSVSA.

Nr.
crt.
1.
CAPITOLUL II
Normele metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor
de origine nonanimală pentru anul 2012
A. EXPERTIZA CONTAMINANŢILOR ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ
Denumirea Produsul Locul de prelevare Frecvenţa de recoltare a probelor
1. 2. 3. 4. 5.
Aflatoxină
(totală şi B1)
Alune de pământ (arahide) şi alte seminţe (6)
oleaginoase, care urmează a fi sortate sau
supuse altui tratament fizic înaintea
consumului uman sau a utilizării ca
ingredient în produsele alimentare, cu
excepţia:
- alunelor de pământ (arahidelor) şi a
altor seminţe oleaginoase destinate
măcinării în vederea fabricării de
ulei vegetal rafinat
Alune de pământ (arahide) şi alte seminţe (6)
oleaginoase şi produse prelucrate din
acestea, destinate consumului uman direct
sau utilizării ca ingrediente în produse
alimentare, cu excepţia:
- uleiurilor vegetale brute destinate
rafinării
- uleiurilor vegetale rafinate
Migdale, fistic şi sâmburi de caise care
urmează a fi sortate sau supuse altui
tratament fizic înaintea consumului uman
sau a utilizării ca ingredient în produse
alimentare
Migdale, fistic şi sâmburi de caise destinate
consumului uman direct sau utilizării ca
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
335
Forma finală în data de 13.04.2012
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare depozit pentru
produsele provenind din comerţul
intraunional şi producţia autohtonă
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import

ingredient în produsele alimentare Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Alune şi nuci braziliene care urmează a fi
sortate sau supuse altui tratament fizic
înaintea consumului uman sau a utilizării ca
ingredient în produsele alimentare
Alune şi nuci braziliene destinate
consumului uman direct sau utilizării ca
ingrediente în produsele alimentare
Alte nucifere decât
- migdalele, fisticul, sâmburii de
caise, alunele şi nucile braziliene
care urmează a fi sortate sau supuse
altui tratament fizic înaintea
consumului uman sau a utilizării ca
ingredient în produsele alimentare
care urmează a fi sortate sau supuse altui
tratement fizic înaintea consumului uman
sau a utilizării ca ingredient în produsele
alimentare
Alte nucifere decât
- migdalele, fisticul, sâmburii de
caise, alunele şi nucile braziliene
destinate consumului uman direct
sau utilizării ca ingrediente în
produsele alimentare
precum şi produsele prelucrate din acestea,
destinate consumului uman direct sau
utilizării ca ingredient în produsele
alimentare
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
336
Forma finală în data de 13.04.2012
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Supermarket/
hipermarket
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Semestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenind
din comerţul intraunional şi producţia
autohtonă
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Fructe uscate care urmează a fi sortate sau
supuse altui tratament fizic înaintea
consumului uman sau a utilizării ca
ingrediente în produse alimentare Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru

Fructe uscate şi produse prelucrate din
acestea, destinate consumului uman direct
sau utilizării ca ingrediente în produse
alimentare
Toate cerealele şi toate produsele derivate
din cereale, incluzând produsele din cereale
procesate, cu excepţia:
- porumbului şi orezului care urmează
a fi sortate sau supuse altui tratament
fizic înaintea consumului uman sau
a utilizării ca ingrediente în produse
alimentare;
- produselor alimentare pe bază de
cereale prelucrate şi alimente pentru
sugari şi copii mici;
- produselor alimentare dietetice cu
indicaţie medicală specială destinate
în mod specific sugarilor
Porumb şi orez care urmează a fi sortate sau
supuse altui tratament fizic înaintea
consumului uman sau a utilizării ca
ingrediente în produse alimentare
Specii de fructe destinate producerii de
condimente :
a) Capsicum spp. (fructe uscate derivate,
întregi sau măcinate, inclusiv ardei iute,
pudră de ardei iute, cayenne şi boia de
ardei;
b) Piper spp.(fructe derivate, inclusiv piper
alb sau negru);
Supermarket/
hipermarket
Unităţi de producţie/
Comercializare la locul
de producţie
337
Forma finală în data de 13.04.2012
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Semestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenind
din comerţul intraunional
O dată pe an pentru fiecare unitate pentru
produse provenind din producţia internă
Depozit /siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Depozit /siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
Depozite de destinaţie (2)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)

2.
Ochratoxină A
c) Myristica fragrans (nucşoară);
d) Zingiber officinale (ghimbir);
e) Curcumalonga (turmeric);
Amestecuri de mirodenii care conţin una
sau mai multe dintre mirodeniile menţionate
mai sus
Cereale neprocesate Depozit /siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Toate produsele derivate din cereale
neprocesate, inclusiv produsele alimentare
pe bază de cereale procesate şi cerealele
destinate consumului uman direct, cu
excepţia:
Depozit /siloz O dată pe an pentru fiecare depozit
- produselor pe bază de cereale
procesate şi alimentelor pentru copii
destinate sugarilor şi copiilor de
vârstă mică;
- preparatelor dietetice pentru utilizări
medicale speciale, destinate în
special sugarilor.
(5)
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Cafea boabe prăjită şi cafea prăjită măcinată
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Cafea solubilă (cafea instant)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Stafide (currants, raisins şi sultanine) Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din
frontieră şi Puncte finale fiecare ţară de origine (3)
338
Forma finală în data de 13.04.2012

Vinuri, inclusiv vinurile spumante şi
exclusiv vinurile licoroase şi vinurile cu o
tărie alcoolică de cel puţin 15% vol şi
vinurile de fructe
Vinuri aromatizate, băuturi pe bază de
vinuri aromatizate şi cocktailuri din vinuri
aromatizate
Suc de struguri, suc de struguri concentrat
după reconstituire, nectar de struguri, must
de struguri şi must de struguri concentrat
după reconstituire destinate consumului
uman direct
Specii de fructe destinate producerii de
condimente :
a) Capsicum spp. (fructe uscate derivate,
întregi sau măcinate, inclusiv ardei iute,
pudră de ardei iute, cayenne şi boia de
ardei;
b) Piper spp.(fructe derivate, inclusiv piper
alb sau negru);
c) Myristica fragrans (nucşoară);
d) Zingiber officinale (ghimbir);
e) Curcumalonga (turmeric);
Amestecuri de mirodenii care conţin una
sau mai multe dintre mirodeniile menţionate
339
Forma finală în data de 13.04.2012
de import (1)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate
vinurilor
Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din comerţul intraunional
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din comerţul intraunional şi import
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)

3.
Patulina
mai sus
Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra,
Glycyrrhiza inflate şi alte specii)
Lemn dulce, ingredient pentru infuzii de
plante
Extract de lemn dulce, pentru utilizarea în
alimente, în special în băuturi şi produse de
cofetărie
Sucuri de fructe, sucuri de fructe
concentrate după reconstituire şi nectar de
fructe
Băuturi spirtoase, cidru şi alte băuturi
fermentate derivate din mere sau care conţin
suc de mere
Produse solide din mere, inclusiv compot de
mere, piure de mere destinate consumului
uman direct, cu excepţia:
- sucului de mere şi produselor solide
din mere, inclusiv compotul de mere
şi piureul de mere destinate sugarilor
şi copiilor de vârstă mică, etichetate
şi vândute ca atare;
- preparatelor pentru copii, altele
decât cele pe bază de cereale
prelucrate, destinate sugarilor şi
copiilor de vârstă mică
Suc de mere şi produse solide din mere,
inclusiv compot de mere şi piure de mere
destinate sugarilor şi copiilor de vârstă
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Unităţi de fabricare a
sucurilor de fructe
340
Forma finală în data de 13.04.2012
Semestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ
O dată pe an pentru fiecare unitate
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, produsele provenite din
comerţul intraunional, import
Unităţi de producţie O dată pe an pentru fiecare unitate pentru
produse provenind din producţia internă
Supermarket/
hipermarket
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, produsele provenite din
comerţul intraunional, import
mică, etichetate şi vândute ca atare Unităţi de producţie O dată pe an pentru fiecare unitate pentru
produse provenind din producţia internă
Preparate pentru copii, altele decât cele pe Supermarket/
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
bază de cereale procesate, destinate hipermarket
fiecare judeţ, produsele provenite din
sugarilor şi copiilor de vârstă mică
comerţul intraunional, import
Unităţi de producţie O dată pe an pentru fiecare unitate pentru

4.
Deoxinivalenol
Cereale neprocesate
Porumb neprocesat, cu excepţia porumbului
neprocesat destinat procesării prin măcinare
umedă
Cereale destinate consumului uman direct
Făină de cereale, tărâţe şi germeni
comercializate ca produse finale pentru
consumul uman direct cu excepţia:
- Alimentelor pe bază de cereale
procesate, pentru sugari şi copii de vârstă
mică
- Fracţiunilor rezultate din măcinarea
porumbului cu dimensiunea particulelor
> 500 microni, clasificate la codul NC
1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse
rezultate din măcinarea porumbului de
dimensiunea particulelor > 500 microni
şi care nu se folosesc pentru consumul
uman direct, clasificate la codul NC
1904 10 10
- Fracţiunilor rezultate din măcinarea
porumbului cu dimensiunea particulelor
≤ 500 microni, clasificate la codul NC
1102 20, şi alte produse rezultate din
măcinarea porumbului de dimensiunea
particulelor ≤ 500 microni şi care nu se
folosesc pentru consumul uman direct,
clasificate la codul NC 1904 10 10
341
Forma finală în data de 13.04.2012
Depozit
produse provenind din producţia internă
O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Depozit alimentar Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, şi ori de câte ori situaţia o
Supermarket/
hipermarket
impune (4)
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, produsele provenite din
comerţul intraunional, import şi producţia
internă
Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)

5.
Zearalenonă
Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie),
produse de patiserie, biscuiţi, snacksuri din
cereale şi cereale pentru micul dejun
Fracţiuni rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor >
500 microni, clasificate
la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte
produse rezultate din măcinarea porumbului
de dimensiunea particulelor > 500 microni
şi care nu se folosesc pentru consumul
uman direct, clasificate
la codul NC 1904 10 10
Fracţiuni rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor ≤
500 microni, clasificate
la codul NC 1102 20, şi alte produse
rezultate din măcinarea porumbului de
dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi
care nu se folosesc pentru consumul uman
direct, clasificate la codul NC 1904 10 10
Paste făinoase uscate
Cereale neprocesate, cu excepţia
porumbului neprocesat destinat prelucrării
prin măcinare umedă
Unităţi de panificaţie şi
patiserie
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Cereale destinate consumului uman direct Depozit alimentar/
supermarket/
hipermarket, magazine
342
Forma finală în data de 13.04.2012
impune (4)
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din import sau comerţul intraunional
Depozit O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)

Făină de cereale, tărâţe şi germeni
comercializaţi ca produse finale
comercializate pentru consumul uman direct
cu excepţia:
a. porumbului destinat consumului uman
direct, snackuri pe bază de porumb şi
cereale pentru micul dejun pe bază de
porumb
b. alimentelor pe bază de porumb procesat,
pentru sugari şi copii de vârstă mică
c. fracţiunilor rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor
> 500 microni, clasificate la codul NC
1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse
rezultate din măcinarea porumbului de
dimensiunea particulelor > 500 microni
şi care nu se folosesc pentru consumul
uman direct, clasificate la codul NC
1904 10 10
d. fracţiunilor rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor
≤ 500 microni, clasificate la codul NC
1102 20, şi alte produse rezultate din
măcinarea porumbului de dimensiunea
particulelor ≤ 500 microni şi care nu se
folosesc pentru consumul uman direct,
clasificate la codul NC 1904 10 10
Ulei de porumb rafinat
specializate
Supermarket/
hipermarket
343
Forma finală în data de 13.04.2012
Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ, produsele provenite din
comerţul intraunional şi import
Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)

Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie),
produse de patiserie, biscuiţi, snacksuri din
cereale şi cereale pentru micul dejun
Porumb destinat consumului uman direct
Snackuri pe bază de porumb şi cereale
pentru micul dejun pe bază de porumb
Fracţiuni rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor >
500 microni, clasificate la codul NC 1103
13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate
din măcinarea porumbului de dimensiunea
particulelor > 500 microni şi care nu se
folosesc pentru consumul uman direct,
clasificate
la codul NC 1904 10 10
344
Forma finală în data de 13.04.2012
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate
uleiului
Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din comerţul intraunional
Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
Unităţi de comerţ cu
amănuntul - supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Depozit alimentar/
supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
impune (4)
Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din producţia internă, import sau comerţul
intraunional
Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din comerţul intraunional şi import
Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)

6.
Fumonisină
(sumă de B1 şi
B2)
Fracţiuni rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor ≤
500 microni, clasificate
la codul NC 1102 20, şi alte produse
rezultate din măcinarea porumbului de
dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi
care nu se folosesc pentru consumul uman
direct, clasificate la codul NC 1904 10 10
Porumb neprocesat, cu excepţia porumbului
neprocesat destinat procesării prin măcinare
umedă
Porumb destinat consumului uman direct
Produse alimentare pe bază de porumb
destinate consumului uman direct, cu
excepţia:
e. cerealelor pentru micul dejun pe bază de
porumb şi snackuri pe bază de porumb;
f. produselor alimentare pe bază de
porumb procesat şi alimente pentru copii
destinate sugarilor şi copiilor de vârstă
mică
Cereale pentru micul dejun pe bază de
345
Forma finală în data de 13.04.2012
Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Depozit alimentar/
supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
porumb şi snackuri pe bază de porumb Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din comerţul intraunional şi import
Fracţiuni rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor >
500 microni, clasificate
la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte
produse rezultate din măcinarea porumbului
de dimensiunea particulelor > 500 microni şi
care nu se folosesc pentru consumul uman
direct, clasificate la codul NC 1904 10 10
Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)

7.
8.
Cadmiu
Plumb
Fracţiuni rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor ≤
500 microni, clasificate
la codul NC 1102 20, şi alte produse
rezultate din măcinarea porumbului de
dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi
care nu se folosesc pentru consumul uman
direct, clasificate la codul NC 1904 10 10
346
Forma finală în data de 13.04.2012
Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Cereale Depozit / siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Soia Depozit / siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Legume
Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
specializate
Depozit de legume
intraunional şi import
Fructe Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
specializate
Depozit de fructe
intraunional şi import
Ciuperci Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
specializate
intraunional şi import
Cereale Depozit / siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Legume şi leguminoase
Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
specializate
Depozit de legume si
leguminoase
intraunional şi import
Fructe Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
specializate
Depozit de fructe
intraunional şi import

9. Nitraţi
Ciuperci Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
aromatizate
347
Forma finală în data de 13.04.2012
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din producţia internă, comerţul
intraunional şi import
Uleiuri şi grăsimi vegetale Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
Sucurile de fructe, sucurile de fructe Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate
concentrate după reconstituire şi nectar de sucurilor de fructe
fructe Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine
specializate
din comerţul intraunional şi import
Vinurile, inclusiv vinurile spumante şi Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate
exclusiv vinurile licoroase, cidru, cidru de vinurilor
pere şi vinuri de fructe
Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
Vinurile aromatizate, băuturile pe bază de hipermarket, magazine din import şi comerţul intraunional
vinuri aromatizate şi cocktailuri din vinuri specializate
Spanac proaspăt,conservat, îngheţat sau
congelat
Salată proaspătă cu excepţia salatei de tip
„Iceberg”
Salată de tip „Iceberg”
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Depozit alimentar
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Depozit alimentar
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Depozit alimentar
Rucola Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
Semestrial, maximum 3 probe din fiecare
judeţ, produsele provenite din comerţul
intraunional, import şi producţia internă
Semestrial, maximum 3 probe din fiecare
judeţ, produsele provenite din comerţul
intraunional, import şi producţia internă
Semestrial, maximum 3 probe din fiecare
judeţ, produsele provenite din comerţul
intraunional, import şi producţia internă
Trimestrial, maximum 3 probe din fiecare
judeţ, produsele provenite din comerţul

10.
3 MCPD
11. Dioxine şi
PCB-uri similare
dioxinei
12. Staniu
13. Hidrocarburi
aromatice
policiclice
Proteine vegetale hidrolizate
Sos de soia
Uleiuri şi grăsimi vegetale
hipermarket, magazine
specializate
Depozit alimentar
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
348
Forma finală în data de 13.04.2012
intraunional, import şi producţia internă,
începând cu trimestrul II
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Unităţi de procesare ulei
şi grăsimi vegetale
Posturi de inspecţie la
frontieră şi Puncte finale
de import (1)
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Lunar maximum 2 probe pe ţară, conform
planului cifric judeţean aprobat, începând
cu trimestrul II
Lunar maximum 2 probe pe ţară, conform
planului cifric aprobat, pentru produsele
reprezentând primul import, începând cu
trimestrul II
Depozit de destinaţie (2) Lunar maximum 1 probă pe ţară, conform
planului cifric judeţean aprobat, pentru
produsele provenind din import, care nu
reprezintă primul import, începând cu
trimestrul II
Alimente conservate Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
Băuturile conservate, sucurile de fructe şi Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
sucurile vegetale
Alimente pentru copii conservate şi
alimente pe bază de cereale procesate pentru
sugari şi copii de vârstă mică, exclusiv
produse uscate şi sub formă de praf
Uleiuri şi grăsimi (cu excepţia untului de
cacao) destinate consumului uman direct
sau folosirii ca ingredient alimentar
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Depozit alimentar
Unităţi de fabricare a
uleiului şi grăsimilor
vegetale
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din producţia internă, comerţul
intraunional şi import
O dată pe an pentru fiecare unitate,
trimestrul I, II şi III
Uleiuri şi grăsimi (cu excepţia untului de Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate,

MONITORIZARE
cacao şi a uleiului din nucă de cocos)
destinate consumului uman direct sau
folosirii ca ingredient alimentar
Uleiul din nucă de cocos destinat
consumului uman direct sau folosirii ca
ingredient alimentar
1. Acrilamida Cartofi prăjiţi comercializaţi în vederea
consumului imediat
Chipsuri din cartofi
Produse semipreparate pe bază de cartofi/
Preparate din cartofi destinate preparării la
domiciliu
Pâine
Cereale pentru micul dejun
Biscuiţi, inclusiv biscuiţi pentru sugari
Cafea prăjită
Produse alimentare pentru copii conservate
în recipienţi de sticlă
Produse alimentare pentru copii pe bază de
uleiului şi grăsimilor
vegetale
Posturi de inspecţie la
frontieră (1)
349
Forma finală în data de 13.04.2012
începând cu trimestrul IV
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine (3) , începând cu
trimestrul IV
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4) ,
începând cu trimestrul IV
Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare depozit pentru
produsele provenind din comerţul
intraunional, începând cu trimestrul IV
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Câte o probă / produs / an, din fiecare
dintre judeţele: Prahova, Iaşi,
Constanţa, Cluj, Suceava, Timiş,
Braşov şi municipiul Bucureşti pentru
produsele din import, producţia internă
şi comerţ intraunional

cereale procesate
Alte produse pe bază de cacao, alte produse
pentru sugari nemenţionate mai sus
2. Etilcarbamat Pâine, iaurt, sos de soia, vin, bere şi, în
special, rachiul de fructe cu sâmburi şi
rachiul de marc de fructe cu sâmburi, mai
ales cele din cireşe, prune, corcoduşe şi
3. Toxina T-2 şi
HT-2
4. Dioxine, furani şi
PCB-uri similare
dioxinei
caise
Cereale neprocesate Depozit/Siloz O dată pe an pentru fiecare unitate (5)
Preparate pe bază de cereale
350
Forma finală în data de 13.04.2012
Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
Depozit alimentar
Fructe, legume şi cereale Depozit/Siloz
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele din
import, producţia internă şi comerţ
intraunional
O dată pe an pentru fiecare unitate (5)
începând cu trimestrul IV
Notă:
(1)
Punctul final de import este definit în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.
145/2007 privind aprobarea Normei pentru siguranta alimentelor care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de importexport
şi comerţ intraunional de produse alimentare de origine nonanimală supuse supravegherii şi controlului pentru siguranţa
alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)
Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare
al produselor de origine nonanimală.
(3)
Sunt exceptate produsele importate în condiţii speciale.
(4)
Există suspiciune de contaminare cu mucegaiuri.
(5)
Depozitele/silozurile de cereale de la care se prelevează probe sunt cele cu capacităţi egale sau mai mari de 1500 tone. Prelevarea se va
realiza astfel încât să fie incluse produse provenite din producţia internă/comerţ intraunional/import şi pe baza datelor existente privind
riscul, cantitatea de produs, consumul, etc.
(6)
Seminţele oleaginoase includ următoarele coduri CN 1201 (boabe de soia, chiar sfărâmate), 1202 (arahide, neprăjite şi nici altfel
preparate termic, chir decorticate sau sfărâmate), 1203 (copră), 1204 (seminţe de in, chiar sfărâmate), 1205 (seminţe de rapiţă sau de rapiţă
sălbatică, chiar sfărâmate), 1206 (seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate), 1207 (alte seminţe şi fructe oleaginoase, chiar sfărâmate) şi

produse derivate înscrise la codul CN 1208 (făină de griş din fructe şi seminţe oleaginoase, altele decât cele de muştar); seminţe de pepene
înscrise la codul 1207 99.
Precizări tehnice:
a) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
b) Nivelurile maxime admise de contaminanţi pentru produsele din coloana 2 a tabelului de mai sus, precum şi metodele de prelevare
a probelor şi metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 121/530/EN7289/351/2007 privind anumiţi contaminanţi din alimentele de
origine animală şi nonanimală şi ale Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare;
c) Prelevarea de probe precum şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de
specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de către
inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră în conformitate
cu Regulamentul Comisiei nr. 401 din 23 februarie 2006 de stabilire a metodelor de prelevare de probe şi a metodelor de analiză pentru
controlul oficial al conţinutului de micotoxine din produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Nr. L 70/12 din
9.3.2006, cu amendamentele ulterioare, Regulamentul Comisiei nr. 1882 din 19 decembrie 2006 de stabilire a modalităţilor de prelevare de
probe şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de nitraţi din anumite produse alimentare, publicat în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene Nr. L 364/25 din 20.12.2006, Regulamentul Comisiei nr. 1883 din 19 decembrie 2006 de stabilire a modalităţilor de
prelevare de probe şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine şi de PCB de tipul dioxinelor din anumite
produse alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Nr. L 364/32 din 20.12.2006, Regulamentul Comisiei nr. 333 din 28
martie 2007 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor şi de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur,
staniu anorganic, 3-MCPD şi benzo(a)piren din produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Nr. L 364/32 din
20.12.2006, cu amendamentele ulterioare şi Procedura specifică „Prelevarea probelor de produse alimentare de origine nonanimală în
vederea testării micotoxinelor (cod: PS-06-DTSAONSRA).
d) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr.
882/2004, cu amendamentele ulterioare şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;
e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import,
comerţ intraunional sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se
încadrează în limitele legale admise. În aceste situaţii, probele prelevate vor fi însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia
recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice;
f) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se
prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care
se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice;
g) La stabilirea Programului cifric sunt luate în considerare criterii cum ar fi: rezultatele anterioare, originea produsului, capacitatea
depozitului alimentar/silozului, numărul unităţilor de procesare şi altele;
h) Monitorizarea acrilamidei, toxinei T2 şi HT2, etilcarbamatului şi a dioxinelor, furanilor şi a PCB-urilor se realizează în vederea
351
Forma finală în data de 13.04.2012

Nr.
crt.
stabilirii nivelurilor maxime care ulterior se prevăd în legislaţia comunitară specifică, în conformitate cu legislaţia în vigoare, respectiv
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare, Recomandarea 2010/133/UE a Comisiei din 2 martie 2010 privind
prevenirea şi reducerea contaminării cu carbamat de etil a rachiului de fructe cu sâmburi şi a rachiului de marc de fructe cu sâmburi şi
privind monitorizarea nivelurilor de carbamat de etil din băuturile menţionate, Recomandarea nr. 2010/307/UE a Comisiei din 2 iunie 2010
privind monitorizarea nivelului de acrilamidă din alimente şi Recomandarea 2011/516/CE privind reducerea prezenţei dioxinelor, furanilor
şi PCB din alimentaţia umană şi animală.
B. EXPERTIZA CONTAMINANŢILOR ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ IMPORTATE ÎN CONDIŢII
SPECIALE SAU PE BAZA CONTROALELOR OFICIALE CONSOLIDATE
Denumirea Produsul Cod NC (1)
352
Forma finală în data de 13.04.2012
Ţara de
origine/provenienţă
Frecvenţa
controalelor fizice
şi ale identităţii
(%)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
PRODUSE IMPORTATE ÎN CONDIŢII SPECIALE
1. Aflatoxină
(totală şi B1)
Nuci braziliene în coajă
Amestecuri de fructe uscate sau de
0801 21 00
0813 50
Brazilia 100
2.
fructe cu coajă care conţin nuci de
Brazilia în coajă
Brazilia 100
3.
Arahide 1202 10 90;
1202 20 00
China 20
4.
Arahide în pachete directe cu un
conţinut net ce depăşeşte 1 kg
2008 11 94
China
20
5.
Arahide în pachete directe cu un
conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg
2008 11 98
China
20
6.
Arahide prăjite în pachete directe cu
un conţinut net ce depăşeşte 1 kg
2008 11 92
China
20
7.
Arahide prăjite în pachete directe cu
un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg
2008 11 96
China
20
8.
Arahide 1202 10 90;
1202 20 00
Egipt 20
9.
Arahide prăjite în pachete directe cu
un conţinut net ce depăşeşte 1 kg
2008 11 92
Egipt 20
Locul de
prelevare
Puncte de
Intrare
Desemnate

10.
Arahide prăjite în pachete directe cu
un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg
2008 11 96
Egipt 20
11.
Arahide în pachete directe cu un
conţinut net ce depăşeşte 1 kg
2008 11 94
Egipt 20
12.
Arahide în pachete directe cu un
conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg
2008 11 98
Egipt 20
13. Fistic 0802 50 00 Iran 50
14.
Fistic prăjit în ambalaje directe cu
un conţinut net mai mare de 1kg
2008 19 13
Iran
50
15.
Fistic prăjit în ambalaje directe cu
un conţinut net de cel mult 1 kg
2008 19 93
Iran
50
16. Smochine uscate 0804 20 90 Turcia 20
17.
Alune de pădure (Corylus sp.) în
coajă sau decojite
0802 21 00;
0802 22 00
Turcia 10
18. Fistic 0802 50 00 Turcia 50
19.
20.
21.
22.
23.
24.
Amestecuri de nuci sau fructe uscate
care conţine smochine, alune de
pădure saui fistic
Pastă de smochine şi pastă de alune
de pădure
Alune de pădure, smochine şi fistic,
preparate sau conservate, inclusiv
amestecul
Alune de pădure, smochine şi fistic
sub formă de făină, pudră şi
măcinătură
Alune taiate în bucăţi, taiate felii sau
sparte
Migdale în coaja sau decojite care
sunt reglementate de „Planul de
eşantionare voluntar pentru
determinarea conţinutului de
aflatoxine (VASP)” stabilit de
Consiliul pentru Migdale din
0813 50
2007 99 98
2008 19
1106 30 90
080211;
080212
353
Forma finală în data de 13.04.2012
Turcia 10, 20, 50
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
10, 20, 50
10, 20, 50
10, 20, 50
10
SUA 10

25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
PRODUSE DE RISC
Aflatoxină
1.
(totală şi B1)
2.
3.
California 2006
Migdale prăjite în ambalaje directe
cu un conţinut net mai mare de 1 kg
care sunt reglementate de VASP
Migdale prăjite în ambalaje directe
cu un conţinut net de cel mult 1 kg
care sunt reglementate VASP
Amestecuri de nuci sau de fructe
uscate şi care conţin migdale care
sunt reglementate de VASP
Migdale în coaja sau decojite care
nu sunt reglementate de VASP
Migdale prajite în ambalaje directe
cu un conţinut net mai mare de 1 kg
care nu sunt reglementate de VASP
Migdale prăjite în ambalaje directe
cu un conţinut net de cel mult 1 kg
care nu sunt reglementate de VASP
Amestecuri de nuci sau de fructe
uscate şi care conţin migdale care nu
sunt reglementate de VASP
Arahide în coajă
Arahide decojite
Unt de arahide
Arahide altfel conservate sau
preparate
(produse alimentare)
Alune în coajă sau decorticate
(produse alimentare)
Arahide în coajă
Arahide decojite
Unt de arahide
(produse alimentare)
20081913
20081993
081350
080211;
080212
20081913
20081993
081350
1202 10 90;
1202 20 00;
2008 11 10;
2008 11 91;
2008 11 96;
2008 11 98;
0802 21 00;
0802 22 00
1202 10 90;
1202 20 00;
2008 11 10;
354
Forma finală în data de 13.04.2012
SUA
SUA
SUA
10
10
10
SUA 100
SUA 100
SUA 100
SUA 100
Brazilia (BR) 10
Azerbaidjan (AZ) 10
Ghana (GH) 50

4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Aflatoxină
(totală şi B1)
Ochratoxină A
Condimente uscate (produse
alimentare)
- Chilli (Capsicum annuum), întreg
- Chilli (Capsicum annuum),
mărunţit sau măcinat
- Produse pe bază de chilli
- Myristica fragrans (nucşoară)
- Myristica fragrans (macis)
- Zingiber officinale (ghimbir)
- Curcuma longa (şofran de India)
Arahide în coajă
Arahide decojite
Unt de arahide
Arahide altfel conservate sau
preparate
(produse alimentare)
Seminţe de pepene verde (egusi,
Citrullus Lanatus) şi produse
derivate (3) (produse alimentare)
Arahide în coajă
Arahide decojite
Unt de arahide
Arahide altfel conservate sau
preparate
(produse alimentare)
- Chilli (Capsicum annuum), întreg
- Chilli (Capsicum annuum),
mărunţit sau măcinat
Ochratoxină A Stafide (struguri de vin)
(produse alimentare)
Aluminiu Tăiţei uscaţi
(produse alimentare)
0904 20 10;
0904 20 90;
0910 91 05;
0908 10 00;
0908 20 00;
0910 10 00;
0910 30 00;
1202 10 90;
1202 20 00;
2008 11 10;
2008 11 91;
2008 11 96;
2008 11 98;
ex 1207 99 97;
ex 1106 30 90;
ex 2008 99 99
1202 10 90;
1202 20 00;
2008 11 10;
2008 11 91;
2008 11 96;
2008 11 98;
0904 20 10;
ex 0904 20 90
0806 20
ex 1902
355
Forma finală în data de 13.04.2012
India (IN) 20
India (IN) 20
Nigeria (NG) 50
Africa de Sud (AS) 10
Peru (PE) 10
Uzbekistan 50
China 10
Puncte de
Intrare
Desemnate

11.
Coloranţi Sudan
Chilli mărunţit sau măcinat
Produse pe bază de chilli (curry)
Curcuma longa (şofran de India)
Ulei roşu de palmier
(produse alimentare)
ex 0904 20 90
0910 91 05
0910 30 00
ex 1511 10 90
356
Forma finală în data de 13.04.2012
Toate ţările terţe 10
Notă:
(1) În cazul în care numai anumite produse de la orice cod trebuie să fie examinate şi nu există nicio subdiviziune specifică a acestui cod în
nomenclatura mărfurilor, codul este marcat prin „ex” (de exemplu, ex 1006 30: este inclus numai orezul Basmati destinat consumului
uman direct).
(3) Nivelurile maxime stabilite pentru aflatoxine în arahide şi în produsele derivate cuprinse în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006,
cu amendamentele ulterioare, reprezintă valorile de referinţă.
Precizări tehnice:
a) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
b) Nivelurile maxime admise de contaminanţi pentru produsele din coloana 3 a tabelului de mai sus, precum şi metodele de prelevare
a probelor şi metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 121/530/EN7289/351/2007 şi ale Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu
amendamentele ulterioare;
c) Produsele din coloana 3 a tabelului precum şi frecvenţa de prelevare menţionată în coloana 6 sunt în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 1152/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale aplicabile anumitor produse
alimentare importate din anumite ţări terţe din cauza riscurilor de contaminare a produselor respective cu aflatoxine şi de abrogare a
Deciziei 2006/504/CE şi cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare;
d) Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi/sau de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră în conformitate cu Regulamentul Comisiei nr. 401 din 23 februarie 2006 de
stabilire a metodelor de prelevare de probe şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al conţinutului de micotoxine din produsele
alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Nr. L 70/12 din 9.3.2006, cu amendamentele ulterioare şi Procedura specifică
„Prelevarea probelor de produse alimentare de origine nonanimală în vederea testării micotoxinelor (cod: PS-06-DTSAONSRA);
e) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr.
882/2004, cu amendamentele ulterioare, şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare, cu
amendamentele ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;
f) Costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor recoltate în vederea determinării contaminanţilor din produse de
origine nonanimală importate în condiţii speciale sau pe baza controalelor oficiale consolidate, sunt suportate de către operatorul economic

Grupa şi
denumirea
în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare şi cu prevederile Regulamentului (CE) nr.
1152/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale aplicabile anumitor produse alimentare importate din
anumite ţări terţe din cauza riscurilor de contaminare a produselor respective cu aflatoxine şi de abrogare a Deciziei 2006/504/CE.
Reziduuri de
pesticide
analizate prin
metode
multireziduale
bazate pe GC-
MS și LC-MS
sau prin metode
monoreziduale
C. CONTROLUL OFICIAl AL REZIDUURILOR DE PESTICIDE DIN SAU DE PE PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ
Denumire substanţă activă
357
Forma finală în data de 13.04.2012
Produse
de origine nonanimală
Locul de
prelevare
Frecvenţa
probelor
recoltate
1. 2. 3. 4. 5.
Aldrin si Dieldrin (aldrin si dieldrin combinati exprimati in
dieldrin)*, Azinfos – metil*, Azinfos-etil*, Acefat*,
Acetamiprid*, Acrinatrin* Aldicarb (sumă de Aldicarb,
Aldicarb Sulfoxid si Aldicarb Sulfone, exprimată în
Aldicarb)*, Atrazin, Azoxistrobin*, Bifentrin*, Bitertanol*,
Bromofos*, Bromopropilat*, Buprofezin*, Bupirimat*,
Boscalid*, Captan*, Carbendazim (sumă de Benomil si
carbendazim exprimată în Carbendazim)*, Clorfenapir*,
Clotianidin*, Carbaril*, Carbofuran*, Carbosulfan*,
Ciproconazol*, Ciprodinil*, Cihalotrin* Ciflutrin (sumă de 4
izomeri)*, Cipermetrin (sumă de 4 izomeri)*, Cipermetrin
alfa*, Clorpirifos*, Clorpirifos – metil*, Clorotalonil*,
Cloroprofarm* DDT (sumă de p,p’- DDT, o,p’-DDT, p,p’-
DDE şi p,p’ DDD exprimată in DDT)*, Deltametrin*,
Diazinon*, Dicrotofos, Diafentiuron, Diclorfluanid*,
Diclorvos*, Dicofol*, Difenilamină*, Dimetoat*, Disulfoton,
Difenoconazol*, Endosulfan (sumă de izomeri alfa endosulfan,
beta endosulfan şi endosulfan sulfat exprimată în
Endosulfan)*, Endrin*, EPN*, Epoxiconazol*, Etion*,
Etofenprox*, Fenclorfos, Fenarimol*, Fenitrotion*, Fenvalerat
/Esfenvalerat (sumă de RS/SR şi izomeri RR/SS)*,
Fenhexamid*, Fenpropatrin*, Fention*, Fenamidon,
Flucitrinat, Fludioxonil*, Folpet*, Forat, Fosalon*,
Heptaclor*, Hexaclorbenzen*, Hexaclorciclohexan HCH -
izomerul alfa*, Hexaclorciclohexan - HCH, izomerul beta*,
I FRUCTE:
1. Citrice: portocale, lămâi,
mandarine, grapefruit,
2. Fructe seminţoase: mere,
pere, gutui
3. Fructe sâmburoase:caise,
piersici, cireşe, prune
4. Bace şi fructe mici: căpşune
5. Fructe diverse: kiwi, ananas,
mango, rodii
II LEGUME:
1. Legume rădăcinoase şi cu
tuberculi: morcovi, ţelină
rădăcină, păstârnac rădăcină,
pătrunjel rădăcină, cartofi,
2. Legume fructoase: roşii,
castraveţi, pepene verde, pepene
galben, pepene amar (Momordica
charantia), dovleci
3. Brasicacee: varză, gulii,
brocoli, varză creaţă
4. Legume cu frunze: spanac (în
stare proaspătă sau congelată),
salată
5. Legume păstăi: fasole
Puncte de
inspecţie la
frontieră;
Punct final
de import
Depozite de
destinaţie ale
produselor
provenite
din ţări terţe
şi state
membre
Depozite ale
produselor
provenite
din ţări terţe
şi state
membre
La primul import
al fiecărui
furnizor, din
fiecare ţară de
origine şi aleatoriu
la urmatoarele
importuri
O dată pe an de la
fiecare unitate,
pentru fiecare ţară
de origine, la
produsele care nu
reprezintă primul
transport
Ori de câte ori
situaţia o impune
Maximum o probă
pe an pentru
fiecare matrice,
pentru produse
provenite din ţări
terţe şi state
membre pentru
fiecare judeţ
Ori de câte ori

Reziduuri de
Pesticide
analizate prin
metode
multireziduale
bazate pe GC-
MS și LC-MS
sau prin metode
monoreziduale
Hexaflumuron, Hexitriazox*, Hexaconazol*, Imazalil*,
Imidacloprid*, Iprodion*, Indoxacarb*, Iprovalicarb*
Kresoxim-methil*, Lambda – Cihalotrin*, Lindan (izomerul
gama al hexaclorciclohexanului HCH)*, Malation (sumă de
Malation şi Malaoxon exprimată în malation)*, Metamidofos*,
Metidation*, Metalaxil*, Metiocarb*, Metiocarb-sulfoxid*,
Metiocarb-sulfone*, Metomil*, Metribuzin, Mevinfos,
Monocrotofos*, Miclobutanil*, Ometoat*, Oxamyl*,
Oxadixil*, Oxidemeton-metil* Paration*, Paration-metil*,
Penconazol*, Fosmet*, Piraclostrobin*, Prefenofos*,
Propamocarb*, Permetrin- (sumă de cis- şi trans-permetrin)*,
Pirimicarb*, Pirimetanil*, Pirimifos – metil*, Procimidon*,
Procloraz*, Fentoat*, Propiconazol*, Procloraz*, Profenofos*,
Propargit*, Propizamid*, Piridaben*, Protiofos, Resmetrin*,
Spiroxamin*, Taufluvalinat*, Tiodicarb*, Triadimefon şi
Triadimenol* (sumă de triadimefon şi triadimenol)*,
Triazofos*, Tebuconazol*, Tebufenpirad*, Tiabendazol*,
Tiametoxam (sumă de tiametoxam şi clotianidin, exprimată în
tiametoxam)*, Tolilfluanid*, Tolclofos-metil*,
Trifloxistrobin*, Tiacloprid*, Triforin, Tiofanat- metil*,
Vinclozolin*, Quinalfos, Zoxamid*
Aldrin si Dieldrin (aldrin si dieldrin combinati exprimati in
dieldrin), Azinfos – metil, Azinfos-etil, Acefat, Acetamiprid,
Acrinatrin Aldicarb (sumă de Aldicarb, Aldicarb Sulfoxid si
Aldicarb Sulfone, exprimată în Aldicarb), Azoxistrobin,
Bifentrin, Bitertanol, Bromopropilat, Buprofezin, Bupirimat,
Boscalid, Captan, Carbendazim (sumă de Benomil şi
carbendazim exprimată în Carbendazim), Clorfenapir,
Clotianidin, Carbaril, Carbofuran, Carbosulfan, Ciproconazol,
Ciprodinil, Cihalotrin, Ciflutrin (sumă de 4 izomeri),
Cipermetrin (sumă de 4 izomeri), Cipermetrin alfa, Clorpirifos,
Clorpirifos – metil, Clorotalonil, Cloroprofarm, DDT (sumă de
p,p’- DDT, o,p’-DDT, p,p’-DDE şi p,p’ DDD exprimată in
DDT), Deltametrin, Diazinon, Dicrotofos, Diclorfluanid,
358
Forma finală în data de 13.04.2012
(proaspătă sau congelată),
mazăre,
6. Leguminoase: fasole boabe,
7. Legume cu tulpină: praz,
8. Legume bulboase: ceapă,
usturoi
9. Ciuperci: ciuperci de cultură
III CEREALE:
orez, secară sau ovăz
IV PRODUSE PROCESATE:
Făină de grâu
Vinete***
Banane***
Conopidă sau brocoli***
Struguri de masă***
Suc de portocale***
Mazăre fără păstaie (proaspătă sau
congelată)***
Ardei (dulci)***
Grâu***
Ulei de măsline virgin***
Puncte de
inspecţie la
frontieră;
Punct final
de import
Depozite de
destinaţie ale
produselor
provenite
din ţări terţe
şi state
situaţia o impune
La primul import
al fiecărui
furnizor, din
fiecare ţară de
origine şi aleatoriu
la urmatoarele
importuri
O dată pe an de la
fiecare unitate,
pentru fiecare ţară
de origine, la
produsele care nu
reprezintă primul

Reziduuri de
Pesticide
analizate prin
metode
multireziduale
bazate pe GC-
MS și LC-MS
sau prin metode
Diclorvos, Dicofol, Difenilamină, Dimetoat, Difenoconazol,
Endosulfan (sumă de izomeri alfa endosulfan, beta endosulfan
şi endosulfan sulfat exprimată în Endosulfan), Endrin, EPN,
Epoxiconazol, Etion, Etofenprox, Fenclorfos, Fenarimol,
Fenitrotion, Fenvalerat /Esfenvalerat (sumă de RS/SR şi
izomeri RR/SS), Fenhexamid, Fenpropatrin, Fention,
Fludioxonil, Folpet, Fosalon, Heptaclor, Hexaclorbenzen,
Hexaclorciclohexan HCH - izomerul alfa, Hexaclorciclohexan
- HCH, izomerul beta, Hexitriazox, Hexaconazol, Imazalil,
Imidacloprid, Iprodion, Indoxacarb, Iprovalicarb Kresoximmethil,
Lambda – Cihalotrin, Lindan (izomerul gama al
hexaclorciclohexanului HCH), Malation (sumă de Malation şi
Malaoxon exprimată în malation), Metamidofos, Metidation,
Metalaxil, Metiocarb, Metiocarb-sulfoxid, Metiocarb-sulfonă,
Metomil, Mevinfos, Monocrotofos, Miclobutanil, Ometoat,
Oxamil, Oxadixil, Oxidemeton-metil, Paration, Paration-metil,
Penconazol, Fosmet, Piraclostrobin, Prefenofos, Propamocarb,
Permetrin- (sumă de cis- şi trans-permetrin), Pirimicarb,
Pirimetanil, Pirimifos – metil, Procimidon, Fentoat,
Propiconazol, Procloraz, Profenofos, Propargit, Propizamid,
Piridaben, Resmetrin, Spiroxamin, Taufluvalinat, Tiodicarb,
Triadimefon şi Triadimenol (sumă de triadimefon şi
triadimenol), Triazofos, Tebuconazol, Tebufenpirad,
Tiabendazol, Tiametoxam (sumă de tiametoxam şi clotianidin,
exprimată în tiametoxam), Tolilfluanid, Tolclofos-metil,
Trifloxistrobin, Tiacloprid, Tiofanat- metil, Vinclozolin,
Zoxamid
Amitraz, Acefat, Aldicarb, Benomil, Carbendazim,
Clorfenapir, Dicofol Clorpirifos, Diafentiuron, Diazinon,
Diclorvos, Dimetoat, Oxamil, Endosulfan, Fenamidonă,
Imidacloprid, Malation, Metamidofos, Metiocarb, Metomil,
Monocrotofos, Ometoat, Profenofos, Propiconazol,
Tiabendazol, Tiacloprid.
359
Forma finală în data de 13.04.2012
Produse alimentare – legume
proaspete, refrigerate sau
congelate
fasole verde lungă (Vigna
sesquipedalis),
0708 20 00, 0710 22 00,
membre
Depozite ale
produselor
provenite
din ţări terţe
şi state
membre
Puncte de
Intrare
Desemnate;
transport
Ori de câte ori
situaţia o impune
Maximum o probă
pe an pentru
fiecare matrice,
pentru produse
provenite din ţări
terţe şi state
membre pentru
fiecare judeţ
Ori de câte ori
situaţia o impune
50% din numărul
transporturilor de
produse originare
din Republica
Dominicană

monoreziduale
Carbofuran, Metomil, Ometoat, Dimetoat, Triazofos,
Malation, Profenofos, Protiofos, Etion, Carbendazim, Triforin,
Procimidon, Formetanat
acefat, carbaril, carbendazim, carbofuran, clorpirifos,
clorpirifos-metil, dimetoat, etion, malation, metalaxil,
metamidofos, metomil, monocrotofos, ometoat, profenofos,
protiofos, quinalfos, triadimefon, triazofos, dicrotofos, EPN,
triforin
Carbendazim, Ciflutrin Ciprodinil, Diazinon, Dimetoat, Etion,
Fenitrotion, Fenpropatrin, Fludioxonil, Hexaflumuron,
Lambda-Cihalotrin, Metiocarb, Metomil, Ometoat, Oxamil,
Fentoat, Tiofanat-Metil
Carbofuran (sumă), Clorpirifos, Cipermetrin (sumă),
Ciproconazol, Dicofol (sumă), Difenoconazol, Dinotefuran,
Etion, Flusilazol, Folpet, Procloraz, Profenofos, Propiconazol,
Tiofanat-metil şi Triforin
Acefat, Carbaril, Carbendazim, Carbofuran, Clorpirifos,
Clorpirifos-metil, Dimetoat, Etion, Malation, Metalaxil,
360
Forma finală în data de 13.04.2012
pepene amar (Momordica
charantia), 0709 90 90, 0710 80
95,
ardei (dulce şi altul decât ardeiul
dulce) 0709 60 10, 0709 60 99,
0710 80 51, 0710 80 59,
vinete; 0709 30 00, 0710 80 95
Ardei (altul decât ardeiul dulce)
produs proaspăt
(Capsicum spp.)
0709 60 99
Plante aromatice proaspete
Frunze de coriandru 0709 99 90
Busuioc (sfânt, dulce) 1211 90 85
Portocale proapete
0805 10 20, 0805 10 80,
Piersici (cu excepţia nectarinelor)
0809 30 90,
Rodii 0810 90 95
Căpşuni 0810 10 00
Produse alimentare – proaspete,
refrigerate şi congelate
Ardei (dulce şi altul decât ardeiul
dulce) (Capsicum spp.)
0709 60 10; ex 0709 60 99; 0710
80 51; ex 0710 80 59
Produse alimentare -legume
proaspete, refrigerate sau
Puncte de
Intrare
Desemnate;
Puncte de
Intrare
Desemnate;
Puncte de
Intrare
Desemnate;
Puncte de
Intrare
Desemnate;
Puncte de
Intrare
10% din numărul
transporturilor de
produse originare
din Tailanda
20% din numărul
transporturilor de
produse originare
din Tailanda
10% din numărul
transporturilor de
produse originare
din Egipt
10% din numărul
transporturilor de
produse originare
din Egipt
50% din numărul
transporturilor de

Metamidofos, Metomil, Monocrotofos, Ometoat, Profenofos,
Protiofos, Quinalfos, Triadimefon, Triazofos, Dicrotofos,
Triforin, EPN, Triforin
Triazofos, Clorpirifos, Acetamprid, Tiametoxam, Clotianidin,
Metamidofos, Acefat, Propargit, Monocrotofos, Oxidemetonmetil
Metonil, Oxamil, Carbendazim, Clofentezin, Diafentiuron,
Dimetoat, Formetanat, Malation, Procimidon, Tetradifon,
Tiofanat-Metil.
Acefat, Metamidofos, Triazofos, Endosulfan, Monocrotofos
Triazofos, Triadimefon şi Triadimenol (sumă de triadimefon şi
triadimenol), Paration-Metil, Fentoat
Imidacloprid; Fenvalerat şi Esfenvalerat (Sumă De Izomeri RS
Şi SR); Profenofos; Trifluralin; Triazofos; Triadimefon şi
congelate
361
Forma finală în data de 13.04.2012
fasole verde lungă (Vigna
sesquipedalis) 0708 20 00, 0710
22 00
vinete 0709 30 00, 0710 80 95
legume Brasicacee
0704, (varză, conopidă, varză
creaţă, gulii, brocolii, etc)
0710 80 95; (morcovi, lăstari de
bambus, usturoi, altele,)
Frunze de curry (Bergera/
Murraya koenigii) – Produse
alimentare - plante aromatice
1211 90 85
Produse alimentare – legume
proaspete, refrigerate sau
congelate
Ardei dulce (Capsicum anuum)
0709 6010, 07108051,
Roşii 0702 00 00,
0710 80 70
Produse alimentare
Bame proaspete ex. 0709 90 90
Pomelo proaspăt
0805 40 00
Frunze de ceai (negru și verde)
0902
Desemnate; produse originare
din Tailanda
Puncte de
Intrare
Desemnate;
Puncte de
Intrare
Desemnate;
Puncte de
Intrare
Desemnate;
Puncte de
Intrare
Desemnate
Puncte de
Intrare
10% din numărul
transporturilor de
produse originare
din India
10% din numărul
transporturilor de
produse originare
din Turcia
10% din numărul
transporturilor de
produse originare
din India
20% din numărul
transporturilor de
produse originare
din China
10% din numărul
transporturilor de

Triadimenol (sumă de Triadimefon şi Triadimenol),
Cipermetrin [Cipermetrin, inclusiv alte amestecuri ale
Izomerilor Constituenţi (sumă de Izomeri)].
Notă:
* Substanţă activă inclusă în programul comunitar de control, multianual şi coordonat conform cu prevederile Regulamentul (UE) nr.
1274/2011 al Comisiei din 07 decembrie 2011 privind un program de control multianual şi coordonat al Uniunii pentru 2012, 2013 şi 2014
de asigurare a respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide şi de evaluare a expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide
din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 325/24 din 08 decembrie 2012.
** Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din ţări terţe, astfel cum este declarat în Documentul de
intrare al produselor de origine nonanimală.
*** Produse incluse în programul comunitar de control, multianual şi coordonat conform cu prevederile Regulamentul (UE) nr. 1274/2011
al Comisiei din 07 decembrie 2011 privind un program de control multianual şi coordonat al Uniunii pentru 2012, 2013 şi 2014 de
asigurare a respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide şi de evaluare a expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din şi
de pe alimentele de origine vegetală şi animală.
Precizări tehnice:
a) analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
b) nivelurile maxime admise de reziduuri de pesticide sunt în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau
de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a Directivei 91/414/CEE, cu
amendamentele ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial nr. L 70 din 16.martie 2005, şi cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului
sănătăţii nr 12/181/380/2009 privind reziduurile de pesticide în şi pe alimente şi furaje de origine animală şi vegetală;
c) metodele de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobărea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală şi nonanimală şi reziduurile de medicamente de uz veterinar
în produsele de origine animală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ghidului pentru prelevarea de probe din produse
alimentare de origine nonanimală în vederea determinării concentraţiei de reziduuri de pesticide elaborat de Autoritatea Naţionala Sanitară
Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor;
d) prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi de către inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
e) la stabilirea Planului cifric la nivel judeţean sunt luate în considerare criterii precum: numărul depozitelor de destinaţie a
operatorilor economici care realizează activitatea de import şi comerţ intraunional, capacitatea depozitelor, numărul de consumatori,
362
Forma finală în data de 13.04.2012
Desemnate produse originare
din China

ponderea produselor în regimul alimentar, disponibilitatea sezonieră a produselor alimentare, programul de autocontrol al operatorului
ecomomic,volumul importurilor derulate prin posturile de inspecţie la frontieră, depozit final de import şi depozite de destinaţie,
notificările SRAFF şi rezultatele analizelor de laborator privind depăşirile limitelor maxime admise din anii precedenţi, precum şi de
prevederile Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1274/2011 al Comisiei din 07 decembrie 2011 privind un program de control multianual şi
coordonat al Uniunii pentru 2012, 2013 şi 2014 de asigurare a respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide şi de evaluare
a expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală şi prevederile Regulamentul
(CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare;
f) în cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se prelevează probe şi pentru următoarele loturi ce provin din ţări terţe
sau state membre cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale
admise; în aceste situaţii, probele prelevate sunt însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora în afara
frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice,
g) probă pentru opinie suplimentară etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în
condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, şi se
consemnează în procesul-verbal de prelevare;
h) în cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică denumită „Procedură privind controlul oficial pentru
loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
i) orice modificare a legislatiei la nivel european, aplicabilă direct statelor membre va fi luată în considerare în controlul oficial atât
în ceea ce priveşte produsele alimentare, modul de prelevare cât şi frecvenţa controalelor fizice.
D. CONTROLUL OFICIAL AL UNITĂŢILOR CARE PROCESEAZĂ, DEPOZITEAZĂ ŞI VALORIFICĂ PRODUSE DE
ORIGINE NONANIMALĂ
Nr.
crt.
Unitatea
363
Forma finală în data de 13.04.2012
Frecvenţa
controlului
oficial*
1. 2. 3.
1. Fabricarea pâinii
2 Fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de patiserie, (plăcinte, chec, tarte, specialităţi de panificaţie, etc)
3. Fabricarea produselor de morărit
4. Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie, produselor
"uscate" de panificaţie; produselor pentru gustări, dulci sau sărate.
5. Fabricarea amidonului şi a produselor din amidon
6. Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor

7 Fabricarea sucurilor de fructe şi legume
8 Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale
9. Fabricarea margarinei şi a altor produse comestibile similare
10. Prelucrarea şi conservarea cartofilor
11. Fabricarea zahărului
12. Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase
13. Fabricarea macaroanelor, pastelor făinoase, tăiţeilor, cuş-cuş-ului şi a altor produse făinoase similare
14. Prelucrarea ceaiului şi a cafelei
15. Fabricarea condimentelor (maioneză, muştar, oţet, ketchup, mirodenii, sosuri picante, etc)
16. Fabricarea altor produse alimentare
17. Fabricarea băuturilor alcoolice distilate şi a alcoolului etilic de fermentaţie
18. Fabricarea vinurilor din struguri
19. Fabricarea cidrului şi a vinului din fructe
20. Fabricarea altor băuturi nedistilate, obţinute prin fermentare
21. Fabricarea berii
22. Fabricarea malţului
23. Fabricarea îngheţatei
24. Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice (băuturi nealcoolice aromatizate şi/sau îndulcite: limonadă,
oranjadă, cola, băuturi energizante, băuturi din fructe, ape tonice, etc)
25 Producţia de ape minerale
26 Productia de ape de izvor
27 Producţia de alte ape îmbuteliate
28. Depozite de seminţe de consum
29 Depozite de legume şi fructe
30 Depozite de alte produse alimentare
31. Comerţ cu ridicata
32 Comerţ cu amănuntul exclusiv supermarketuri / hipermarketuri
33. Supermarket / hipermarket
34. Restaurante inclusiv fast food
35. Baruri
36. Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)
37. Unităţi de îmbuteliere, ambalare
38 Unităţi pentru fabricarea cerealelor pentru micul dejun, tratarea termică a cerealelor prin expandare
39 Unităţi de fabricare a produselor alimentare congelate
364
Forma finală în data de 13.04.2012

40 Unităţi pentru producţia, procesarea şi comercializarea ciupercilor
41 Unităţi de comercializare a produselor alimentere de origine nonanimală congelate
Notă:
* Frecvenţa supravegherii şi controlului unităţilor care procesează, depozitează şi valorifică produse de origine nonanimală prin
contol, menţionată în coloana 3 a tabelului de mai sus, se stabileşte şi se aplică în funcţie de clasificarea unităţilor în categorii de risc
conform Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor
alimentare, cu amendamentele ulterioare, şi art. 11 alin. (6) la Regulamentului (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, după
cum urmează:
1. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc crescut, respectiv cele care au obţinut punctajul > 42 la evaluarea
unităţii, controlul se va realiza o dată pe lună;
2. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc mediu, respectiv cele care au obţinut punctajul între 30 şi 42 la
evaluarea unităţii, controlul se va realiza o dată la 2 luni;
3. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc scăzut, respectiv cele care au obţinut punctajul < 30 la evaluarea
unităţii, controlul se va realiza o dată la 4 luni;
Evaluarea unităţilor şi clasificarea acestora în categorii de risc se realizează anual în etapa preliminară planificării activităţii de
control conform frecvenţei stabilite în prezentele norme metodologice. Operatorul poate solicita reevaluarea pentru reîncadrarea în
categorii de risc, nu mai mult de o dată pe an.
Precizări tehnice:
a) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
b) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laboratorul desemnat se realizează de către personalul de
specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
c) În cazul în care în urma controlului se constată neconformitate în aplicarea prevederilor Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu
amendamentele ulterioare, procesul - verbal de constatare întocmit în urma controlului trebuie să specifice termenul de timp acordat pentru
eliminarea neconformităţilor constatate şi data la care se va efectua recontrolul;
d) În cazul în care în urma controlului se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se
prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care
se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.
D1. Criterii microbiologice
Nr.
crt.
Produsul Examen de laborator
Punctul de prelevare Frecvenţa recoltării probelor
1. 2. 3. 4. 5.
1. Legume şi fructe Salmonella Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate
365
Forma finală în data de 13.04.2012

2.
tăiate (gata pentru a
fi consumate)
Sucuri de legume şi
fructe nepasteurizate
(gata pentru a fi
consumate)
3. Seminţe încolţite
(gata pentru a fi
consumate)
4. Apă potabilă
utilizată ca
ingredient
Escherichia coli
Salmonella
Escherichia coli
Salmonella
Escherichia coli /100 ml
Enterococi (Streptococi
fecali) /100 ml
Supermarket/ hipermarket Semestrial /unitate
Ori de câte ori situaţia o impune
Restaurante inclusiv fast food Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ
366
Forma finală în data de 13.04.2012
Ori de câte ori situaţia o impune
Cantine şi alte unităţi de preparare a Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de
hranei (catering)
Sfârşitul procesului de fabricaţie în:
câte ori situaţia o impune
Supermarket/ hipermarket Semestrial /unitate Ori de câte ori situaţia o impune
Restaurante inclusiv fast food Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ
Cantine şi alte unităţi de preparare a
hranei (catering)
Ori de câte ori situaţia o impune
Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de
câte ori situaţia o impune
Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate
Supermarket/ hipermarket Semestrial /unitate Ori de câte ori situaţia o impune
Restaurante inclusiv fast food Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de
câte ori situaţia o impune
Baruri Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de
câte ori situaţia o impune
Cantine şi alte unităţi de preparare a Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de
hranei (catering)
Sfârşitul procesului de fabricaţie
câte ori situaţia o impune
Supermarket/ hipermarket Semestrial /unitate Ori de câte ori situaţia o impune
Restaurante inclusiv fast food Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de
câte ori situaţia o impune
Baruri Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de
câte ori situaţia o impune
Cantine şi alte unităţi de preparare a Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de
hranei (catering)
câte ori situaţia o impune
Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate
Supermarket/ hipermarket Semestrial /unitate Ori de câte ori situaţia o impune
Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor
a produselor proaspete de patiserie
Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor,
Lunar maximum 2 probe din unităţi alese în mod
aleatoriu, din fiecare judeţ Ori de câte ori situaţia o
impune

5. Apa îmbuteliată în
sticle sau alte
recipiente
6. Apă minerală
naturală
Escherichia coli /250 ml
Enterococi (Streptococi
fecali) /250 ml
Pseudomonas aeruginosa
/250 ml
Număr total de germeni
aerobi mezofili la 22 0 C/ml
Număr total de germeni
aerobi mezofili la 37 0 C/ml
Escherichia coli şi alţi
coliformi la 37 0 C / 250 ml
şi 44,5 0 C/ 250 ml
Enterococi (Streptococi
fecali) / 250 ml
Pseudomonas aeruginosa
/ 250 ml
Număr total de germeni
aerobi mezofili la 22 0 C/ml
Număr total de germeni
aerobi mezofili la
37 0 C/ml
7 Apă de izvor Escherichia coli şi alţi
coliformi la 37 0 C / 250 ml
şi 44,5 0 C/ 250 ml
fabricarea prăjiturilor şi a produselor
conservate de patiserie
Prelucrarea şi conservarea fructelor şi
legumelor
Fabricarea sucurilor de fructe şi legume
Fabricarea produselor din cacao, a
ciocolatei şi a produselor zaharoase
Fabricarea macaroanelor, tăiţeilor, cuşcuş-ului
şi a altor produse făinoase
similare
Fabricarea berii
Producţia de ape îmbuteliate Semestrial/unitate Ori de câte ori situaţia o impune
Producţia de apă minerală naturală Semestrial/unitate Ori de câte ori situaţia o impune
Producţia de apă de izvor Semestrial/unitate Ori de câte ori situaţia o impune
367
Forma finală în data de 13.04.2012

8 Alimente gata
pentru consum (care
conţin ingrediente
de origine
nonanimală)
9 Produse alimentare
– plante aromatice
Frunze de coriandru
0709 90 90
Busuioc 1211 90 85
Mentă 1211 90 85
Enterococi (Streptococi
fecali) / 250 ml
Pseudomonas aeruginosa
/ 250 ml
Număr total de germeni
aerobi mezofili la 22 0 C/ml
Număr total de germeni
aerobi mezofili la 37 0 C/ml
Listeria monocytogenes Restaurante inclusiv fast food,
Cantine, alte unităţi de preparare a
hranei (catering)
Supermarket / hipermarket
Salmonella Puncte de Intrare Desemnate
Punct final de import
Depozite de destinaţie ale produselor
368
Forma finală în data de 13.04.2012
Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ Ori de
câte ori situaţia o impune
10% din numărul transporturilor de produse originare
din Turcia
D2. Criterii microbiologice stabilite conform Ordinului preşedintelui Autoritaţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor nr. 27/2011 privind aprobarea criteriilor microbiologice şi de igienă care se aplică produselor alimentare, altele decât cele
menţionate în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele
alimentare
II Criterii microbiologice stabilite conform Ordinului preşedintelui Autoritaţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.
27/2011 privind aprobarea criteriilor microbiologice şi de igienă care se aplică produselor alimentare, altele decât cele menţionate în
Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare
Nr.
Produsul Examen de laborator
Punctul de prelevare Frecvenţa
crt.
1 Torturi şi prăjituri cu creme, frişcă.
fructe
2 Condimente şi amestecuri de
condimente
Enterobacteriaceae Sfârşitul procesului de fabricaţie
Fabricarea prăjiturilor a produselor
Enterobacteriaceae
Drojdii şi mucegaiuri
proaspete de patiserie
Sfârşitul procesului de fabricaţie
Fabricarea condimentelor şi amestecuri
prelevării
Trimestrial maximum 2 probe
din fiecare judeţ Ori de câte
ori situaţia o impune
O dată pe an de la fiecare
unitate şi ori de câte ori

3 Sucuri concentrate şi piure de fructe şi
legumegata altele decat formulele de
început deshidratate şi produsele
alimentare dietetice pentru scopuri
medicale speciale destinate sugarilor
sub şase luni
Enterobacteriaceae
Drojdii şi mucegaiuri
4 Produse de panificaţie cu umpluturi Enterobacteriaceae
Drojdii şi mucegaiuri
de condimente
Unităţi ambalare condimente şi
amestecuri de condimente
Sfârşitul procesului de fabricaţie
Fabricarea sucurilor de fructe şi legume
Sfârşitul procesului de fabricaţie
Fabricarea prăjiturilor a produselor
proaspete de patiserie
5 Alune, nuci (miez) Drojdii şi mucegaiuri Sfârşitul procesului tehnologic
Depozite
6 Sandvişuri, mâncăruri tip fast-food şi
alte preparate culinare gata de consum
Enterobacteriaceae
Unităţi de sortare, ambalare
Sfârşitul procesului tehnologic
Cantine şi alte unităţi de preparare a
hranei (catering)
Restaurante inclusiv fast food
7 Seminţe de consum Drojdii şi mucegaiuri Sfârşitul procesului tehnologic
Depozite de seminţe de consum
8 Ceai (plantă pentru infuzie) Drojdii şi mucegaiuri Sfârşitul procesului tehnologic
Unităţi de fabricarea a ceaiului
9 Paste făinoase (inclusiv cu umpluturi) Enterobacteriaceae
Drojdii şi mucegaiuri
Sfârşitul procesului de fabricaţie
Unităţi producţie paste făinoase
369
Forma finală în data de 13.04.2012
situaţia o impune
O dată pe an de la fiecare
unitate şi ori de câte ori
situaţia o impune
O dată pe an de la fiecare
unitate şi ori de câte ori
situaţia o impune
Trimestrial maximum 2 probe
din fiecare judeţ Ori de câte
ori situaţia o impune
Trimestrial maximum 2 probe
din fiecare judeţ Ori de câte
ori situaţia o impune
O dată pe an de la fiecare
unitate şi ori de câte ori
situaţia o impune
Trimestrial maximum 2 probe
din fiecare judeţ Ori de câte
ori situaţia o impune
Trimestrial maximum 2 probe
din fiecare judeţ Ori de câte
ori situaţia o impune
Precizări tehnice:
a) Condiţiile microbiologice pentru produsele din tabelul D1 trebuie să fie în conformitate cu prevederile cuprinse în Regulamentul
Comisiei (CE) nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare, în Legea nr.
458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1020/2005
pentru aprobărea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale;

) Condiţiile microbiologice pentru produsele din tabelul D2 trebuie să fie în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui
Autoritaţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 27/2011 privind aprobarea criteriilor microbiologice şi de
igienă care se aplică produselor alimentare, altele decât cele menţionate în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie
2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Monitorul Oficial nr. 435 din 22 iunie 2011
c) În punctele de inspecţie la frontieră, punctul final de import şi depozite de destinaţie ale produselor se vor preleva probe de:
coriandru, busuioc şi mentă, plante proaspete, provenite din Thailanda, pentru determinarea spp Salmonella, în punctele de intrare
desemnate şi cu o frecvenţă stabilite în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare;
costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor recoltate sunt suportate de către operatorul economic;
d) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
e) Prelevarea se realizează prin metode diferite de prelevare în funcţie de produs, în conformitate cu procedura specifică
“Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării microbiologice” COD: PS-01-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala
Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor. Pentru probele care nu sunt prelevate în ambalajul final se utilizează tehnici aseptice
de prelevare. Pentru fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile. Probă trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi
de polietilenă de uz alimentar care să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe
perioada transportului. Recipientul în care se pune probă recoltată trebuie să fie sigilat astfel încât deschiderile neautorizate să fie
detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării.
Probă de laborator trebuie să fie păstrată astfel incât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate;
f) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din
cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
g) Probă pentru opinie suplimentară etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în
condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, şi se
consemnează în procesul-verbal de prelevare;
h) În cazul în care în urma controlului se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se
prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care
se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice;
i) Supravegherea unităţilor cu activitate în domeniul alimentar se face în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr.
882/2004, cu amendamentele ulterioare, pentru verificarea respectării normelor şi a criteriilor stabilite în Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu amendamentele ulterioare, şi a prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu amendamentele ulterioare;
aceasta se realizează prin evaluarea schemelor de prelevare şi testare elaborate şi aplicate de operatori, analiza înregistrărilor obţinute
(buletine de analiză obtinuţe în urma testării) şi evaluarea acţiunilor corective şi preventive intreprinse, adecvanţa lor; în cazul în care în
urma controlului se constată nerespectarea cerinţelor legislative se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator în vederea
verificarea conformitatii cu legislaţia şi a aplicării măsurilor de control ce se impun; costurile aferente prelevării, transportului şi testării
produselor alimentare sunt suportate de operatori;
370
Forma finală în data de 13.04.2012

j) Orice modificare a legislatiei la nivel european, aplicabilă direct statelor membre va fi luată în considerare în controlul oficial atât
în ceea ce priveşte produsele alimentare, modul de prelevare cât şi frecvenţa controalelor fizice.
D3. Examene de laborator pentru stabilirea eficienţei operaţiunilor de igienizare
Teste de sanitaţie
- suprafeţe de lucru care
vin în contact cu produsul
alimentar
- ustensile, recipiente
- utilaje
Frecvenţa controlului Locul de prelevare Examen microbiologic
1. 2. 3. 4.
- echipamente de protecţie
Lunar de la maximum
2 unităţi din fiecare
judeţ, alese aleatoriu
- mâini Lunar de la maximum
2 unităţi din fiecare
judeţ, alese aleatoriu
Aeromicrofloră Lunar de la maximum
2 unităţi din fiecare
judeţ, alese aleatoriu
Recipienţi de sticlă,
metal, material plastic
inclusiv capace, capse
Ambalaje polietilenă,
polistiren
Precizări tehnice:
Lunar de la maximum
2 unităţi din fiecare
judeţ, alese aleatoriu
Lunar de la maximum
2 unităţi din fiecare
judeţ, alese aleatoriu
Unităţi de procesare, depozitare şi
comercializare
Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de
preparare a hranei (catering) –
Unităţi de procesare, depozitare şi
comercializare
Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de
preparare a hranei (catering)
Unităţi de procesare, depozitare şi
comercializare
Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de
preparare a hranei (catering)
Unităţi de procesare, depozitare şi
comercializare
Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de
preparare a hranei (catering)
Unităţi de procesare, depozitare şi
comercializare
Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de
preparare a hranei (catering)
371
Forma finală în data de 13.04.2012
Număr total de germeni (NTG)
Bacterii coliforme
Enterobacteriaceae
Stafilococ coagulazo-pozitiv
Număr total de germeni (NTG)
Numărul total de drojdii şi
mucegaiuri
Număr total de germeni (NTG)
Bacterii coliforme
Număr total de germeni (NTG)
Bacterii coliforme
Numărul total de drojdii şi
mucegaiuri

a) Condiţiile microbiologice pentru parametrii din tabelul de mai sus, trebuie să fie în conformitate cu prevederile Ordinului
ministrului sănătăţii nr. 976/1998 privind aprobărea Normelor de igiena privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul
şi desfacerea alimentelor, cu modificările ulterioare;
b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
c) În cazul în care în urma controlului se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se
prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care
se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice;
d) Probă de laborator trebuie să fie păstrată astfel încât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate. Pentru fiecare probă
prelevată se vor folosi instrumente sterile. Probă trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care
să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului. Recipientul
care conţine probă trebuie să fie sigilat astfel încât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp
posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării;
e) Prelevarea se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării
microbiologice” COD: PS-01-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor;
f) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din
cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
E. CARACTERISTICI DE CALITATE ALE PRODUSELOR ALIMENTARE
Nr.
crt.
Produs Examen de laborator Locul de prelevare Frecvenţa prelevării
1. Grâu 1 Conţinutul maxim de umiditate Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare
depozit
2. Sucuri de legume 2 Substanţa uscată solubilă (exclusiv Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare
adaosul de sare sau de zahăr), % grade
refractometrice, la 20°C,
unitate
3. Maioneze şi sosuri de
maioneze 3
Aciditatea exprimată în acid acetic (%) Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare
unitate
4. Vin Concentraţia alcoolică
Conţinut în zaharuri
Conţinutul de hidroximetilfurfural
Alcoolului metilic
Alcalinitatea cenuşii
4
Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3
Extract sec total
unităţi din fiecare judeţ
372
Forma finală în data de 13.04.2012

5. Băuturi alcoolice distilate 5
Acidul malic
Acidul tartric
Concentraţa alcoolică
Alcoolul metilic
Esteri
Extract sec total
373
Forma finală în data de 13.04.2012
Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3
unităţi din fiecare judeţ
6. Bulion şi pastă de tomate 6
Conţinut de substanţă uscată solubilă Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare
unitate
7. Ape de izvor 7
Conţinut de bor Unităţi de îmbuteliere Trimestrial de la fiecare unitate
8. Ape Minerale 8 Conţinut de bor Unităţi de îmbuteliere Trimestrial de la fiecare unitate
Notă:
1) pentru grâu criteriile de calitate minime sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1272/2009 al Comisiei din 11
decembrie 2009 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului cu privire la
achiziţionarea şi vânzarea produselor agricole în cadrul schemei de intervenţie publică;
2) pentru sucuri de legume criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi
pădurilor, al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 359/671/137/2002
pentru aprobărea normelor cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de
legume;
3) pentru maioneze şi sosuri de maioneze criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii,
alimentaţiei şi pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr.
495/997/10/2002 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, al ministrului sănătăţii şi
familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 454/917/2001-22/2002 pentru aprobărea normelor cu
privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea, păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale, grăsimilor
tartinabile - margarine - şi a maionezelor, destinate comercializării pentru consumul uman;
4) pentru vin, criteriile de calitate sunt stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15
ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de
abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului, cu amendamentele ulterioare, prin Legea viei şi vinului în sistemul
organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002,republicată, cu modificările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 769/2010
pentru aprobărea normelor metodologice de aplicare a legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002,
precum şi prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei nr. 541/1025/2002 privind
notificarea metodelor comunitare de analiză aplicabile în sectorul vinului;
5) pentru băuturi alcoolice distilate criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării
rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 368/1160/212/2008 pentru
aprobărea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti;

6) pentru bulion şi pastă de tomate criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei,
pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 362/670/107/2002
pentru aprobărea normelor cu privire la conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea bulionului şi a pastei
de tomate.
7) pentru apele de izvor criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Legii nr. 458 privind calitatea apei potabile, publicată în
Monitorul Oficial al României nr. 552 din 29 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.
8) pentru apele minerale se monitorizează conţinutul de bor în conformitate cu legislaţia specifică reprezentată de Hotărârea Guvernului nr.
1020 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale, publicată în Monitorul Oficial al
României nr. 854 din 22 septembrie 2005 şi Ordinul preşedintelui ANMR nr. 175 privind aprobarea Listei apelor minerale naturale
recunoscute în România, publicat în Monitorul Oficial al României Nr. 666 din 25 septembrie 2008.
Precizări tehnice:
a) Analizele se efectuează la laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
b) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului
de siguranţa alimentelor;
c) În cazul în care în urma controlului oficial se constată o neconformitate cu privire la calitatea produselor alimentare sau există o
suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator, în scopul verificării
criteriilor de calitate, având în vedere următoarele:
F. CONTROLUL OFICIAL AL PRODUSELOR ECOLOGICE
Nr. Denumire parametru
crt.
testat
1 Reziduuri de Pesticide
analizate prin metode
multireziduale bazate pe
GC-MS și LC-MS sau prin
metode monoreziduale
Legume
Fructe
Cereale
Produs controlat Locul de prelevare Frecvenţa recoltării probelor
Vinete*
Banane*
Conopidă sau brocoli*
Struguri de masă*
Suc de portocale*
Mazăre fără păstaie (proaspătă sau
374
Forma finală în data de 13.04.2012
Puncte de inspecţie la
frontieră;
Punct final de import
La primul import al fiecărui
furnizor, din fiecare ţară de origine
şi aleatoriu la urmatoarele
importuri
Ori de câte ori situaţia o impune

2 Cadmiu
3 Plumb
congelată)*
Ardei (dulci)*
Grâu*
Ulei de măsline virgin*
Cereale
Soia
Legume
Fructe
Ciuperci
Cereale
Legume şi leguminoase
Fructe
Ciuperci
Uleiuri şi grăsimi vegetale
Sucurile de fructe, sucurile de
fructe concentrate după
reconstituire şi nectar de fructe
375
Forma finală în data de 13.04.2012
Puncte de inspecţie la
frontieră;
Punct final de import
Puncte de inspecţie la
frontieră;
Punct final de import
La primul import al fiecărui
furnizor, din fiecare ţară de origine
şi aleatoriu la urmatoarele
transporturi
Ori de câte ori situaţia o impune
La primul import al fiecărui
furnizor, din fiecare ţară de origine
şi aleatoriu la urmatoarele
transporturi
Ori de câte ori situaţia o impune
Vinurile, inclusiv vinurile
spumante şi exclusiv vinurile
licoroase, cidru, cidru de pere şi
vinuri de fructe
Vinurile aromatizate, băuturile pe
bază de vinuri aromatizate şi
cocktailuri din vinuri aromatizat
Notă
*) Produse incluse în programul comunitar de control, multianual şi coordonat conform cu prevederile Regulamentul (UE) nr. 1274/2011
al Comisiei din 07 decembrie 2011 privind un program de control multianual şi coordonat al Uniunii pentru 2012, 2013 şi 2014 de
asigurare a respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide şi de evaluare a expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din şi
de pe alimentele de origine vegetală şi animală.
Precizări tehnice:
a) Produsele ecologice sunt definite conform Regulamentului (CE) Nr. 834/2007 privind producţia ecologică i etichetarea
produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) Nr. 2092/91, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L
189/1, 20.7.2007, cu modificările şi completările ulterioare şi Regulamentul (CE) Nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte

producţia ecologică, etichetarea şi controlul, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 250/1, 18.09.2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
c) Nivelurile maxime admise de contaminanţi, precum şi metodele de prelevare a probelor şi metodele de analiză se efectuează în
conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr.
121/530/EN7289/351/2007 privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală şi ale Regulamentul (CE) nr.
1881/2006, cu amendamentele ulterioare;
d) Nivelurile maxime admise de reziduuri de pesticide sunt în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de
pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a Directivei 91/414/CEE, cu amendamentele
ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial nr. L 70 din 16.martie 2005, şi cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii nr
12/181/380/2009 privind reziduurile de pesticide în şi pe alimente şi furaje de origine animală şi vegetală;
e) Prelevarea probelor în vederea determinării reziduurilor de pesticide se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobărea normelor sanitare
veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală şi nonanimală şi reziduurile de
medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ghidului pentru prelevarea
de probe din produse alimentare de origine nonanimală în vederea determinării concentraţiei de reziduuri de pesticide elaborat de
Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor;
f) Prelevarea probelor pentru determinarea contaminanţilor se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei nr.
1882 din 19 decembrie 2006 de stabilire a modalităţilor de prelevare de probe şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al
nivelurilor de nitraţi din anumite produse alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Nr. L 364/25 din 20.12.2006, a
Regulamentului Comisiei nr. 333 din 28 martie 2007 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor şi de analiză pentru controlul oficial
al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD şi benzo(a)piren din produsele alimentare, cu amendamentele
ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Nr. L 364/32 din 20.12.2006,.
g) Prelevarea de probe precum şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de
specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de către
inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
h) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr.
882/2004, cu amendamentele ulterioare şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;
i) În cazul loturilor neconforme de produse ecologice se aplică legislaţia specifică în vigoare pentru produsele ecologice.
G. CONTROLUL OFICIAL AL ALERGENILOR DIN PRODUSE ALIMENTARE
376
Forma finală în data de 13.04.2012

Notă;
(1) Prelevarea de probe se realizează numai în caz de neetichetare specifică;
Nr.
Crt.
Precizări tehnice:
Alergen
Produs controlat Locul de prelevare Frecvenţa recoltării probelor
1 2 3 4 5
1
Alune de pădure
(Corylus avellana)
2 Arahide şi produse
derivate
(Arachis hypogeae)
3 Migdale
4 Seminţe de susan şi
produse derivate
Cereale pentru micul dejun,
Musli
Produse de patiserie
Ciocolată
Biscuiţi care nu conţin ciocolată, alune de
pădure sau arahide
Cereale pentru micul dejun,
Produse de patiserie
Ciocolată
Biscuiţi care nu conţin ciocolată ciocolată,
alune de pădure sau arahide
Musli
Produse de patiserie care nu conţin
migdale
Cereale pentru micul dejun care nu conţin
migdale
Produse de panificaţie şi patiserie care nu
conţin seminţe de susan şi produse
derivate
Unitaţi de fabricare
Unităţi de fabricare
377
Forma finală în data de 13.04.2012
Semestrial/unitate şi ori de câte ori
situaţia o impune (1)
Semestrial/unitate şi ori de câte ori
situaţia o impune (1)
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori
de câte ori situaţia o impune
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori
de câte ori situaţia o impune
5 Gluten Produselor alimentare pentru
Unitaţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori
persoanele cu intoleranţă la gluten
pâine fără gluten,
biscuiţi fără gluten,
paste fără gluten, şi altele
Unitaţi de comercializare de câte ori situaţia o impune
(2)
Prelevarea se realizează numai pentru produsele alimentare care sunt etichetate şi prezintă menţiunea „fără gluten”.
(2)

a) Cerinţele privind etichetarea alergenilor sunt prevăzute în Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2003/89/CE de
modificare a Directivei 2000/13/CE privind indicarea ingredientelor prezente în produsele alimentare, publicată în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene nr. L 308/15 din 25 noiembrie 2003;
b) Analizele se efectuează la laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
c) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/biroului de
siguranţa alimentelor;
d) Probă pentru opinie suplimentară etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în
condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, şi se
consemnează în procesul-verbal de prelevare;
e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi cu origine comună cu cea
a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;
f) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se
prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care
se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.
Nr.
crt.
H. CONTROLUL OFICIL AL ADITIVILOR/SUBSTANŢELOR INTERZISE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ
Aditivi /Substanţe
interzise
Produsul
Locul de prelevare
378
Forma finală în data de 13.04.2012
Frecvenţa prelevării
de probe
1 2 3 4 5
1. Tartrazina (E102) Paste făinoase
Muştar
Băuturi răcoritoare
Paste de fructe
2. Para Red
Produse zaharoase
Sosuri roşii
Pastă tomate, bulion,
Ketchup
Boia
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte
ori situaţia o impune
Unităţi de fabricare
O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte
ori situaţia o impune
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte
ori situaţia o impune
Unităţi de ambalare O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte
ori situaţia o impune,
3. Sunset Yellow Paste făinoase Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte

Muştar
Băuturi răcoritoare
Paste de fructe
Produse zaharoase
4. Amarant Paste făinoase
Muştar
Băuturi răcoritoare
5.
6.
Eritrozina
Sulfiţi (E220, E221,
E222, E223, E224, E226,
E227, E228)
7. Benzoaţi (E210, E211,
E212, E213)
Paste de fructe
Paste făinoase
Muştar
Băuturi răcoritoare
Paste de fructe
Produse zaharoase
Fructe si legume deshidratate
Siropuri de fructe
Pasta de tomate, bulion
Legume si fructe conservate in
oţet, ulei sau saramura (exclusiv
măsline si ardei graşi în saramură)
Muştar (exclusiv muştar de dijon)
Conserve de fructe (paste de
fructe, marmelade, jeleuri, gemuri)
379
Forma finală în data de 13.04.2012
ori situaţia o impune
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte
ori situaţia o impune
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte
ori situaţia o impune
Unităţi de fabricare Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o
impune
Depozitul de
destinaţie (*)
O data pe an pentru fiecare unitate pentru
fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor
Punct final de La primul import al fiecărui furnizor, din
import
fiecare ţară de origine şi aleatoriu la
urmatoarele importuri
Vinuri Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte
Băuturi răcoritoare, sucuri de
fructe
Siropuri de fructe
Pasta de tomate, bulion
Legume conservate in oţet
saramura sau ulei (exclusiv de
măsline)
Conserve fructe (gemuri, jeleuri,
paste de fructe, marmelade)
8 Aspartam (E951) Băuturi răcoritoare
Sosuri
Conserve de fructe (gemuri,
ori situaţia o impune,
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte
Depozitul de
destinaţie (*)
Punct final de
import
ori situaţia o impune,
O data pe an pentru fiecare unitate pentru
fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor
Ori de câte ori situaţia o impune
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine şi aleatoriu la
urmatoarele importuri
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte
ori situaţia o impune

9. Zaharina (E954) şi
sărurile sale de Na, Ca, K
jeleuri, marmelade, paste de
fructe)
Mustar
Băuturi răcoritoare
Sosuri
Muştar
Conserve de fructe (gemuri,
jeleuri, paste de fructe,
marmelade)
10 Acesulfam Băuturi răcoritoare
Sosuri
Conserve de fructe (gemuri,
jeleuri, marmelade, paste de
fructe)
11 Coloranţi Sudan
Muştar
Boia
Sosuri roşii
Pastă tomate, bulion,
Ketchup
380
Forma finală în data de 13.04.2012
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte
ori situaţia o impune
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte
ori situaţia o impune
Depozitul de
destinaţie (*)
Punct final de
import
O data pe an pentru fiecare unitate pentru
fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor,
Ori de câte ori situaţia o impune
La primul import al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine şi aleatoriu la
urmatoarele importuri
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate şi ori de câte
ori situaţia o impune
Precizări tehnice:
a) Nivelurile maxime de doză admisibilă pentru aditivii din tabel sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii
publice şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari
destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman, cu modificările şi completările ulterioare şi Regulamentul Parlamentului
European şi al Consiliului (CE) nr. 1333/2008 privind aditivii alimentari, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 354din
31.12.2008, cu amendamentele ulterioare;
b) Analizele se efectuează la laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
c) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea
determinării conţinutului de aditivi si de substanţe interzise” COD: PS-07-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si

pentru Siguranţa Alimentelor. Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de
specialitate din cadrul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
d) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr.
882/2004, cu amendamentele ulterioare şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare,
e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau
producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale
admise;
f) În cazul în care în urma controlului se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se
prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care
se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.
Nr.
crt.
I CONTROLUL OFICIAL PRIVIND GRADUL DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE
DE ORIGINE NONANIMALĂ
Produsele controlate Locul de prelevare Frecvenţa recoltării probelor
1. 2. 3. 4.
1. Legume şi fructe
2
Legume, plante, rădăcini şi tuberculi alimentari
Fructe comestibile; coajă de agrume şi de pepene galben
Cafea, ceai şi condimente, cu excepţia maté-ului
Cereale
Produse de panificaţie; malţ; amidoane şi fecule; gluten;
inulină
Seminţe şi fructe oleaginoase; sâmburi, seminţe şi fructe
diverse; plante industriale şi medicinale; paie şi furaje
Uleiuri vegetale stabile, fluide sau solide, brute, epurate sau
rafinate
Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale hidrogenate, chiar şi
rafinate, dar nepreparate
Depozite de legume şi fructe
/ supermarket/ hipermarket,
magazine specializate
Posturi de inspecţie la
frontieră, Punct final de
import
Depozite de destinaţie ale
produselor provenite din ţări
terţe şi state membre
Margarină, înlocuitor de osânză şi alte grăsimi alimentare
381
Forma finală în data de 13.04.2012
Trimestrial, maximum 3 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din producţia internă Ori de
câte ori situaţia o impune
La primul import al fiecărui furnizor,
din fiecare ţară de origine
O dată pe an de la fiecare unitate,
pentru fiecare ţară de origine, la
produsele care nu reprezintă primul
transport
Ori de câte ori situaţia o impune

preparate
Zahăr din sfeclă şi din trestie, în stare solidă
Alte tipuri de zahăr; siropuri; înlocuitori de miere, chiar şi
amestecaţi cu miere naturală; zahăr şi melasă caramelizate
Boabe de cacao întregi şi zdrobite, brute sau măcinate
Preparate din legume, zarzavaturi, fructe şi alte plante sau
părţi din plante
Must de struguri parţial fermentaţi, chiar dacă fermentaţia
este oprită prin alt procedeu decât cu ajutorul alcoolului
Vin din struguri proaspeţi; must de struguri proaspeţi oprit
din fermentaţie (inclusiv mistelă
Bere
Glucoză şi siropul de glucoză
Lactoză şi siropul de lactoză
Albumine (inclusiv concentratele din două sau mai multe
proteine din zer, care conţin în greutate mai mult de 80 % de
proteine din zer, calculate pe materie uscată), albuminaţi şi
alţi derivaţi ai albuminei
Porumb zaharat, nefiert sau fiert în apă sau abur, congelat
Porumb zaharat, conservat provizoriu (de exemplu prin
gazare cu gaz bioxid de sulf, în saramură, în apă sulfurată sau
în alte soluţii care să asigure provizoriu conservarea sa), dar
impropriu consumului în această stare
Dulciuri fără cacao (inclusiv ciocolata albă), cu excepţia
extractelor de lemn dulce cu conţinut de zaharoză mai mare
de 10 %, fără adaos de alte materii
Ciocolată şi alte preparate alimentare cu conţinut de cacao
Paste alimentare, fie fierte sau umplute, spaghete,
macaroane, tăiţei, lasagna, gnochi, ravioli, cannelloni, cu
excepţia pastelor alimentare umplute
Produse pe bază de cereale obţinute prin suflare sau prăjire
(corn flakes, de exemplu); cereale (altele decât porumb)
boabe sau sub formă de fulgi sau de alte cereale prelucrate
(cu excepţia făinii şi grişului)
Produse de panificaţie, de patiserie sau de biscuiţi, cu sau
Unităţi de comerţ cu
amănuntul
- supermarket/
hipermarket, magazine
specializate
382
Forma finală în data de 13.04.2012
Trimestrial, maximum 3 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din statele membre şi ţări
terţe Ori de câte ori situaţia o impune

3.
4.
fără adaos de cacao; hostii, capsule goale de modele utilizate
pentru medicamente, pâini preambalate, foi de paste uscate
din făină, amidon sau feculă şi produse similare
Porumb zaharat (Zea mays var. Saccharata) preparat sau
conservat în oţet sau acid acetic
Ape, inclusiv ape minerale şi ape gazoase, cu adaos de zahăr
sau alţi îndulcitori şi alte băuturi nealcoolice, cu excepţia
sucurilor de fructe sau de legume de la nr. 2009, care nu
conţin produsele de la nr. 0401 la 0404 sau grăsimi obţinute
din produsele de la nr. 0401 la 0404
Preparate pe bază de cafea
Preparate pe bază de ceai sau maté
Inlocuitori prăjiţi de cafea, cu excepţia cicorii prăjite
Drojdii de panificaţie, uscate sau nu
Ciuperci de cultură
Ciuperci proaspete sau refrigerate, altele decât ciupercile de
cultură ( (NC 0709 51, 0709 59)
Comercializare la locul de
producţie
Unităţi de prelucrare şi
procesare
Unităţi de comerţ cu
amănuntul (supermarket/
hipermarket,
magazine specializate)
Posturi de inspecţie la
frontieră,
Punct final de import
Depozite de destinaţie (*)
383
Forma finală în data de 13.04.2012
O dată pe an pentru fiecare producător
din fiecare judeţ Ori de câte ori situaţia
o impune
O dată pe an pentru fiecare unitate
pentru produsele provenite din
producţia internă Ori de câte ori situaţia
o impune
Trimestrial maximum 2 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din producţia internă Ori de
câte ori situaţia o impune
La primul import al fiecărui furnizor,
din fiecare ţară de origine Ori de câte
ori situaţia o impune
Depozite de destinaţie Trimestrial de la maximum 2 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din state membre Ori de câte
ori situaţia o impune
Unităţi de prelucrare şi O dată pe an pentru fiecare unitate

5
Ciuperci congelate (nefierte sau fierte în apă sau aburi),
altele decât ciupercile de cultură (NC 0710 80 69)
6 Ciuperci conservate provizoriu (de exemplu cu ajutorul
gazului sulfuros sau în apă sărată, sulfurate sau cu adaos de
alte substanţe pentru conservare provizorie), dar improprii
consumului în această stare, altele decât ciupercile de cultură
(NC 0711 90 60, 0711 59 00)
7
Ciuperci uscate, fie tăiate în bucăţi sau felii fie mărunţite
zdrobite sau pulverizate, dar nepreparate în alt mod, altele
decât ciupercile de cultură (NC 0712 30 00)
procesare pentru produsele provenite din
producţia internă Ori de câte ori situaţia
Posturi de inspecţie la
frontieră
Punct final de import
Depozite de destinaţie (*)
384
Forma finală în data de 13.04.2012
o impune
La primul import al fiecărui furnizor,
din fiecare ţară de origine Ori de câte
ori situaţia o impune
Depozite de destinaţie Trimestrial de la maximum 2 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din state membre Ori de câte
Unităţi de prelucrare şi
procesare
Posturi de inspecţie la
frontieră
Punct final de import
Depozite de destinaţie (*)
ori situaţia o impune
O dată pe an pentru fiecare unitate
pentru produsele provenite din
producţia internă Ori de câte ori situaţia
o impune
La primul import al fiecărui furnizor,
din fiecare ţară de origine Ori de câte
ori situaţia o impune
Depozite de destinaţie Trimestrial de la maximum 2 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din state membre Ori de câte
Unităţi de prelucrare şi
procesare
Posturi de inspecţie la
frontieră
Punct final de import
Depozite de destinaţie (*)
ori situaţia o impune
O dată pe an pentru fiecare unitate
pentru produsele provenite din
producţia internă Ori de câte ori situaţia
o impune
La primul import al fiecărui furnizor,
din fiecare ţară de origine Ori de câte
ori situaţia o impune
Depozite de destinaţie Trimestrial de la maximum 2 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din state membre Ori de câte
ori situaţia o impune

8 Ciuperci, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic,
altele decât ciupercile de cultură (NC 2001 90 50)
9 Ciuperci, preparate sau conservate altfel decât în oţet sau
acid acetic, altele decât ciupercile de cultură (NC 2003 10
80)
Unităţi de prelucrare şi
procesare
Posturi de inspecţie la
frontieră
Punct final de import
Depozite de destinaţie (*)
385
Forma finală în data de 13.04.2012
O dată pe an pentru fiecare unitate
pentru produsele provenite din
producţia internă Ori de câte ori situaţia
o impune
La primul import al fiecărui furnizor,
din fiecare ţară de origine Ori de câte
ori situaţia o impune
Depozite de destinaţie Trimestrial de la maximum 2 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din state membre Ori de câte
Unităţi de prelucrare şi
procesare
Posturi de inspecţie la
frontieră
Punct final de import
Depozite de destinaţie (*)
ori situaţia o impune
O dată pe an pentru fiecare unitate
pentru produsele provenite din
producţia internă Ori de câte ori situaţia
o impune
La primul import al fiecărui furnizor,
din fiecare ţară de origine Ori de câte
ori situaţia o impune
Depozite de destinaţie Trimestrial de la maximum 2 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din state membre Ori de câte
Unităţi de prelucrare şi
procesare
ori situaţia o impune
O dată pe an pentru fiecare unitate
pentru produsele provenite din
producţia internă Ori de câte ori situaţia
o impune
Notă:
(*) Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din ţări terţe, aşa cum este declarat în Documentul de
intrare al produselor de origine nonanimală.
Nivelurile maxime admise sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1609/2000 al Comisiei din 24 iulie 2000 de stabilire a unei liste de
produse excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului (CEE) nr. 737/90 al Consiliului privind condiţiile de import pentru produsele
agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, în Regulamentul (CE) nr. 1635/2006 al
Comisiei din 6 noiembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 737/90 al Consiliului privind condiţiile de

import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, în Regulamentul
(CE) nr. 733/2008 al Consiliului din 15 iulie 2008 privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma
accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, precum şi în Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor
Nucleare nr. 1805/286/314/2006 privind aprobărea Instrucţiunilor referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor
Consiliului şi Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare şi
furajere, după un accident nuclear sau în caz de urgenţă radiologică, la condiţiile speciale de export al produselor alimentare şi furajere, ca
urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altor situaţii de urgenţă radiologică, precum şi la condiţiile care guvernează importurile
produselor agricole originare din alte ţări, ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrică de la Cernobâl.
Precizări tehnice:
a) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
b) Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi de către inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
c) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr.
882/2004, cu amendamentele ulterioare şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare
d) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din ţări terţe,
state membre sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează
în limitele legale admise;
e) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile
neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;
f) În cazul în care în urma controlului se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se
prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care
se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.
J. CONTROLU OFICIAL PRIVIND TRATAREA CU RADIAŢII IONIZANTE A PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI A
INGREDIENTELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ
Nr.
Crt.
Produs controlat Locul de prelevare Frecvenţa recoltării probelor
1 2 3 4
1. Condimente Posturi de inspecţie la frontieră La primul import /transport al fiecărui furnizor, din
Punct final de import
fiecare ţară de origine şi aleatoriu la următoarele
importuri
386
Forma finală în data de 13.04.2012

2.
Plante aromatice
3. Ingrediente vegetale uscate
Depozite de destinaţie ale
produselor provenite din ţări terţe
Posturi de inspecţie la frontieră
Punct final de import
Depozitele de destinaţie
Depozite de destinaţie ale
produselor provenite din ţări terţe
Posturi de inspecţie la frontieră
Punct final de import
Depozitele de destinaţie (*)
Depozite de destinaţie ale
produselor provenite din ţări terţe
387
Forma finală în data de 13.04.2012
O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de
origine, la produsele care nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune
La primul import /transport al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine şi aleatoriu la următoarele
importuri
O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de
origine, la produsele care nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune
La primul import /transport al fiecărui furnizor, din
fiecare ţară de origine şi aleatoriu la următoarele
importuri
O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de
origine, la produsele care nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune
Notă:
(*) Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al
produselor de origine nonanimală.
Precizări tehnice:
a) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor în vederea testării tratării cu
radiaţii ionizante a produselor şi ingredientelor alimentare” COD: PS-09-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si
pentru Siguranţa Alimentelor. Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi
pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
b) Probă pentru opinie suplimentară etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în
condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, şi se
consemnează în procesul-verbal de prelevare;
c) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
d) Dozele maxime admise pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile Ordinului
ministrului sănătăţii şi familiei, al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul
Activităţilor Nucleare nr. 855/2001/98/90/2002 pentru aprobărea Normelor privind alimentele şi ingredientele alimentare tratate cu radiaţii
ionizante şi cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 870/2006 privind aprobărea Listei cu alimentele şi ingredientele
alimentare şi dozele maxime la care acestea pot fi tratate cu radiaţii ionizante, în vederea autorizării introducerii lor pe piaţă;

e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din ţări terţe cu
origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;
f) În cazul în care în urma controlului se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se
prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă justificativă în care
se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.
K. CONTROLUL OFICIAL PRIVIND PREZENŢA ULEIULUI MINERAL ÎN ULEIUL DE FLOAREA SOARELUI
Nr. Produs controlat Locul de prelevare Frecvenţa de prelevare
1 Ulei de floarea-soarelui, încadrat la codurile NC Posturi de inspecţie la frontieră 50% din totalul transporturilor
1512 11 91 sau 1512 19 90 10, originar sau expediat
din Ucraina
Punct final de import
La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare
ţară de origine şi aleatoriu la urmatoarele importuri
2 Ulei de floarea-soarelui
Nr.
crt.
Posturi de inspecţie la frontieră
Punct final de import
388
Forma finală în data de 13.04.2012
La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare
ţară de origine şi aleatoriu la urmatoarele importuri
Precizări tehnice:
a) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
b) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
c) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din ţări terţe,
cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;
d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile
neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;
e) Transporturile de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina care nu sunt în conformitate cu prevederile Deciziei
2008/433/CE a Comisiei din 10 iunie 2008 de impunere a unor condiţii speciale de reglementare a importurilor de ulei de floarea-soarelui
originar sau expediat din Ucraina, ca urmare a riscului de contaminare cu ulei mineral, nu sunt introduse pe piaţă în vederea folosirii
acestuia ca hrană pentru animale sau în alimente.
L. CONTROLUL OFICIAL PRIVIND PREZENŢA MELAMINEI ÎN PRODUSE ORIGINARE SAU EXPEDIATE DIN CHINA
Produs controlat
Locul de prelevare Frecvenţa de prelevare

1 2 3 4
1. Bicarbonat de amoniu Puncte de inspecţie la frontieră Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din
destinat produselor Punct final de import
China
alimentare
Depozite alimentare
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele
Supermarket/ hipermarket provenite din comerţul intracomunitar şi import din China
2. Produse alimentare care Puncte de inspecţie la frontieră Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din
conţin lapte, produse din Punct final de import
China
lapte
Depozite alimentare
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru produsele
Supermarket/ hipermarket provenite din comerţul intracomunitar şi import din China
3 Soia
Puncte de inspecţie la frontieră Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din
Punct final de import
China
Depozite alimentare
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele
Supermarket/ hipermarket provenite din comerţul intracomunitar şi import
4 Produse pe bază de soia Puncte de inspecţie la frontieră Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din
Punct final de import
China
Depozite alimentare
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru produsele
Precizări tehnice:
Supermarket/ hipermarket provenite din comerţul intracomunitar şi import din China
a) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea
testării conţinutului de melamină” COD: PS-10-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor. Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
b) Probă pentru opinie suplimentară etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în
condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, şi se
consemnează în procesul-verbal de prelevare;
c) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
d) Nivelurile maxime admise de melamină în produse alimentare trebuie să fie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.
1135/2009 al Comisiei din 25 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale de reglementare a importurilor de anumite produse
originare sau expediate din China şi de abrogare a Deciziei 2008/798/CE a Comisiei;
e) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile
neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;
389
Forma finală în data de 13.04.2012

M. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL ALIMENTELOR ŞI FURAJELOR MODIFICATE GENETIC
1. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din soia
Nr.
Crt.
Unitatea
Prin verificare
Modalitate de supraveghere şi control
Prin recoltarea de probe pentru examene de
laborator
Frecvenţa Frecvenţa recoltării probelor
1. 2. 3. 4.
Depozite de soia
La produsele provenite din primul import La produsele provenite din primul import pentru
(intermediari)
pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe fiecare ţară de origine, declarat a fi liber de organisme
1.
trimestru pentru fiecare depozit
modificate genetic şi o dată pe trimestru pentru
depozitele declarate a fi libere de organisme modificate
genetic
Fabrici de nutreţuri combinate La produsele provenite din primul import O dată pe trimestru prin recoltare de probe din
2.
pentru fiecare ţară de origine şi o data pe
trimestru pentru fiecare fabrică *
depozitele de materii prime provenite din import pe
bază de soia, declarate a fi libere de organisme
modificate genetic
Unităţi de fabricare a uleiului din La produsele provenite din primul import O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin
3.
soia
pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe
trimestru pentru fiecare fabrică *
recoltare de probe (materii prime) provenite din import
din depozitele declarate a fi libere de organisme
modificate genetic
Unităţi de procesare soia, pentru La produsele provenite din primul import Se vor preleva probe, conform unui program
obţinerea de alimente, altele decât pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestrial, din depozitele de materii prime provenite
4.
cele pentru producţia de ulei (fabrici
de procesare carne care utilizează
trimestru pentru fiecare fabrică * din import declarate a fi libere de organisme modificate
genetic, de la maximum 5 unitaţi / trimestru din fiecare
produse din soia, fabrici de produse
zaharoase, biscuiţi)
judeţ
Unităţi de comercializare a O dată pe an pentru fiecare unitate * Se vor preleva probe, conform unui program
soiei/produselor care conţin, sunt
trimestrial, din depozitele alimentare ale unităţilor de
5. constituite sau sunt derivate din soia
comercializare, de la maximum 5 unităţi declarate a fi
libere de organisme modificate genetic /trimestru din
fiecare judeţ
390
Forma finală în data de 13.04.2012

2. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din porumb
Nr.
Crt.
Unitatea
Prin verificare
Modalitate control
Prin recoltarea de probe pentru examene de
laborator
Frecvenţa Frecvenţa recoltării probelor
1. 2. 3. 4.
1. Depozite de porumb
La produsele provenite din primul import O dată pe trimestru pentru depozitele declarate a
(intermediari)
pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe
trimestru pentru fiecare depozit*
fi libere de organisme modificate genetic
2. Unităţi de nutreţuri combinate La produsele provenite din primul import O dată pe trimestru prin recoltare de probe din
pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe depozitele de materii prime pe bază de porumb
trimestru pentru fiecare fabrică *
declarate a fi libere de organisme modificate
genetic
3. Unităţi de ulei din germeni de La produsele provenite din primul import O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin
porumb
pentru fiecare ţară de origine şi o data pe recoltare de probe (materii prime) din depozitele
trimestru pentru fiecare fabrică *
declarate a fi libere de organisme modificate
genetic
4. Unităţi de procesare porumb, pentru La produsele provenite din primul import Se vor preleva probe, conform unui program
obţinerea de alimente, altele decât pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestrial, din depozitele de materii prime
cele pentru producţia de ulei (mori, trimestru pentru fiecare fabrică *
declarate a fi libere de organisme modificate
fabrici de produse zaharoase,
genetic, de la maximumum 5 unităţi /trimestru din
biscuiţi, fulgi de porumb şi altele)
fiecare judeţ
5. Unităţi de ambalare/comercializare O dată pe an pentru fiecare unitate * Se vor preleva probe, conform unui program
a porumbului/produselor care
trimestrial, din unităţile declarate a fi libere de
conţin, sunt constituite sau sunt
organisme modificate genetic, de la maximum 5
derivate din porumb
unităţi/trimestru din fiecare judeţ
3. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din orez
Unitatea
Prin verificare
Modalitate control
Prin recoltarea de probe pentru examene de
laborator
Frecvenţa Frecvenţa recoltării probelor
391
Forma finală în data de 13.04.2012

Puncte de Inspecţie la Frontieră
La toate importurile de produse din orez
enumerate în anexa I, a Deciziei Comisiei nr.
2011/884/UE privind măsurile de urgenţă în
ceea ce priveşte orezul modificat genetic
neautorizat în produsele din orez originare
din China şi de abrogare a Deciziei
2008/289/CE.
392
Forma finală în data de 13.04.2012
La toate importurile de produse din orez enumerate
în anexa I, a Deciziei Comisiei nr. 2011/884/UE
privind măsurile de urgenţă în ceea ce priveşte
orezul modificat genetic neautorizat în produsele
din orez originare din China şi de abrogare a
Deciziei 2008/289/CE.
Notă:
* Se referă la verificarea documentelor necesare asigurării trasabilităţii
Precizări tehnice:
a) Analizele pentru identificarea şi cuantificarea alimentelor şi furajelor care conţin soia modificată genetic şi porumb modificat
genetic se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
b) Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru siguranţa Alimentelor pentru aprobărea Liniilor directoare privind prelevarea de probe şi analiza
organismelor modificate genetic, a organismelor modificate genetic ca produse precum şi a produselor care conţin sau pot conţine
organisme modificate genetic şi ale Ghidului privind verificarea şi prelevarea de probe pentru alimentele şi furajele care conţin sau pot
conţine organisme modificate genetic;
c) Acţiunile de verificare şi prelevare de probe (dacă este cazul), la primul import de produse din fiecare ţară de origine se
realizează după primirea notificărilor din Punctele de Inspecţie la Frontieră, în conformitate cu procedurile stabilite de Ordinul
preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 145/2007, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22
septembrie 2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic şi ale Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea
produselor destinate alimentaţiei umane sau animale, produse din organisme modificate genetic, şi de modificare a Directivei 2001/18/CE;
în cazul în care se regăsesc şi alte produse ce ar putea conţine organisme modificate genetic autorizate, respectiv rapiţă, bumbac, sfeclă de
zahăr, etc., produse autorizate la nivel european şi înscrise în Registrul Comunitar al Alimentelor şi Furajelor Modificate Genetic
(www.ec.europa.eu/food/dyna/gm_register/index_en.cfm.eu), se va realiza controlul de identitate şi documentar pentru verificarea
conformităţii cu legislaţia europeană în vigoare.
d) În cazul în care în urma verificării se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor
preleva probe de soia şi porumb pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă
justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.