19.01.2013 Views

Vânzări

Vânzări

Vânzări

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Viaþa<br />

Olandezi în vacanţă<br />

Turism rural şi bucătărie românească<br />

Maricica Mobach ne‑a povestit că, în mare măsură, olandezii vor să<br />

ştie despre România doar dacă e o ţară unde‑şi pot petrece o vacanţă:<br />

„Pentru cei care doresc o vacanţă rustică şi mai ales cu bucătărie româ‑<br />

nească (sarmale, ciorbă de potroace, pui la ceaun), România e locul cel<br />

mai potrivit. Dar nu trebuie să uităm că infrastructura lasă de dorit şi că<br />

viteza automobiliştilor nu este acceptată”.<br />

www.viata-libera.ro<br />

peste hotare<br />

Petrecere<br />

la Luxemburg<br />

„Voci<br />

din Carpaţi”<br />

şi „Toamnă<br />

românească”<br />

Românii din Luxem‑<br />

burg au parte, sâmbătă,<br />

de o petrecere autenti‑<br />

că, aşa cum numai acasă<br />

aveau parte ‑ „Toamnă<br />

românească”, ediţia a<br />

III‑a, un proiect multia‑<br />

nual al Asociaţiei Corul<br />

Românilor din Luxem‑<br />

burg „Voci din Capaţi”, o<br />

sărbătoare care adaugă<br />

programelor sale muzi‑<br />

cale şi atracţiilor gastro‑<br />

nomice o iniţiere în tra‑<br />

diţia costumului popular<br />

şi în tainele creaţiilor ar‑<br />

tizanale.<br />

Participanţii vor avea<br />

parte de un încântător<br />

recital folk al solistei<br />

Mădălina Dorneanu, dar<br />

şi de cântecele coralei<br />

„Voci din Carpaţi”, diri‑<br />

jată de Adriana Drăgan<br />

şi Ovidiu Drăgan. Vor<br />

putea admira, apoi,<br />

creaţiile stilistei Adina<br />

Constantinescu, prezen‑<br />

tate de nişte manechine<br />

speciale. Printre ele se<br />

află şi tecuceanca Clara<br />

Moraru, care, alături de<br />

câteva dintre prietenele<br />

ei, va defila pe podium.<br />

O expoziţie cu vânza‑<br />

re de costume populare<br />

şi de obiecte de artizanat<br />

româneşti şi o tombolă,<br />

dansuri populare româ‑<br />

neşti dar şi alte surprize<br />

vor întregi atmosfera fes‑<br />

tivă.<br />

Ah, da, nu se poate<br />

petrecere fără un festin<br />

culinar: ciorbă de văcuţă<br />

sau de burtă, varză căli‑<br />

tă cu carne sau carne de<br />

porc la cuptor, cu orez cu<br />

legume şi sos şi desert,<br />

sau, pentru vegetarieni<br />

‑ supă de legume, varză<br />

călită cu ciuperci şi de‑<br />

sert.<br />

Corul mixt al români‑<br />

lor din Luxemburg „Voci<br />

din Carpaţi” a fost fondat<br />

în 2006, sub îndruma‑<br />

rea lui Horaţiu Drăgan,<br />

iar din 2009 este dirijat<br />

de dr. Ovidiu Drăgan,<br />

profesor de pian, sol‑<br />

fegiu şi şeful orchestrei<br />

simfonice a Şcolii de<br />

Muzică din Differdange,<br />

al Harmonie Municipale<br />

de Differdange şi al<br />

Harmonie Municipale<br />

din Wasserbilig.<br />

Repertoriul corului<br />

cuprinde cântece popu‑<br />

lare româneşti, colinde<br />

de Crăciun şi de Paşti,<br />

cântece religioase, opere<br />

ale Renaşterii, dar şi con‑<br />

temporane.<br />

„M‑au impresionat întotdeau‑<br />

na oamenii simpli care, cu toate<br />

că‑s sărmani, încearcă să facă<br />

ceva bun cu viaţa lor. De mul‑<br />

te ori mă retrag câteva minute<br />

şi îmi şterg o lacrimă întrebân‑<br />

du‑mă: «Cine a aranjat ca eu,<br />

o muritoare ca şi ei, să joc rolul<br />

unui Moş Crăciun, şi să nu stau<br />

cu mâna întinsă alături de sute‑<br />

le de suflete întâlnite în anchete<br />

sociale sau care stau la gardurile<br />

Cantinei Sociale ca să primească<br />

un pachet cu ajutoare...?»”, ne‑a<br />

mărturisit Maricica Mobach, ori‑<br />

ginară din Tecuci, decorată de<br />

Casa Regală Olandeză pentru cei<br />

peste 20 de ani de caritate faţă<br />

de România.<br />

Promisiune respectată<br />

În septembrie 1976, când a<br />

plecat legal din România pen‑<br />

tru a‑şi urma soţul, în Olanda,<br />

Maricica Mobach le‑a promis<br />

părinţilor că‑şi va ajuta ţara. Şi<br />

asta a făcut din decembrie ’89<br />

când, împreună cu câţiva con‑<br />

cetăţeni, a înfiinţat o fundaţie<br />

de ajutor umanitar pentru regi‑<br />

unea Buzău ‑ Fundaţia DIALOOG<br />

Holland‑România. Ajutorul oferit<br />

a fost variat: construirea a 41 de<br />

locuinţe pentru familiile care tră‑<br />

iau în condiţii inumane, reparaţii<br />

la diverse locuinţe şi acoperişuri<br />

şubrede, racordarea la apă pota‑<br />

bilă şi electricitate, rechizite pen‑<br />

tru sute de elevi, dotări pentru<br />

spălătoriile unei şcoli ajutătoare<br />

şi a unui orfelinat, pentru bucă‑<br />

tăria cantinei sociale şi finanţarea<br />

parţială a construcţiei unui cămin<br />

de bătrâni. Fundaţia a adus căru‑<br />

cioare pentru persoane cu han‑<br />

dicap, lemne de foc, aragazuri<br />

şi butelii, seminţe de legume,<br />

pachete cu alimente de Crăciun<br />

şi Paşte familiilor nevoiaşe, dar<br />

şi purcei şi găini. „Tot ajutorul<br />

se dă direct beneficiarului fără<br />

să rămână firimituri în buzunare<br />

nedorite”, ne‑a precizat Maricica<br />

Mobach. În ultimii ani, un trans‑<br />

port umanitar înseamnă ajutoare<br />

de circa 50.000 euro, fără a calcu‑<br />

la şi conţinutul celor 700 pachete<br />

cu materiale pregătite în Olanda.<br />

Cu fiecare transport, Maricica<br />

Mobach a dat susţinut lecţii de<br />

informare legate de sănătate<br />

(SIDA) şi de necesitatea folosirii<br />

mijloacelor contraceptive, în aşa<br />

fel încât să nu ajungi să ai respon‑<br />

sabilitatea creşterii unui copil în<br />

adolescenţă. Familiile cuprinse<br />

în proiectele fundaţiei poartă o<br />

corespondenţă intensă cu familii<br />

[<br />

Di a spor a<br />

Vineri, 9 Noiembrie 2012<br />

olandeze, iar dna Mobach tradu‑<br />

ce gratuit sutele de scrisori.<br />

Între Rai şi Iad<br />

Maricica Mobach şi‑a educat<br />

fiii (cel mare, medic biolog, mezi‑<br />

nul, artist plastic) în aşa fel încât<br />

să preţuiască viaţa şi valorile ei.<br />

„În timpul unei anchete în cartie‑<br />

rul Flămânda fiul meu, pe atunci<br />

un tânăr de 20 de ani, mi‑a spus<br />

că a fost în iad şi că e fericit să<br />

se reîntoarcă în raiul în care se<br />

născuse. Fiul meu întâlnise un<br />

tânăr de vârsta lui care se aşeza‑<br />

se în genunchi cerându‑i ajutor,<br />

sărutându‑i mâinile. Era orfan,<br />

trăia într‑un bordei făcut de el,<br />

fără apă, curent electric, fără pat<br />

şi fără îmbrăcăminte, analfabet<br />

şi mai ales fără perspectiva zilei<br />

următoare. Împreună cu fiul meu<br />

eram emoţionaţi şi, dintr‑odată,<br />

în bordeiul tânărului eram trei<br />

persoane care plângeau în ho‑<br />

hote. Din acel moment fiul meu<br />

se uită cu alţi ochi la viaţă şi o<br />

apreciază într‑o altă formă, ăsta<br />

fiind şi scopul pentru care l‑am<br />

luat cu mine”, ne‑a povestit dna<br />

Mobach.<br />

Sfaturi pentru cei<br />

care vor să devină olandezi<br />

Aşa cum am scris în primul<br />

articol pe care i l‑am dedicat,<br />

Maricica Mobach trăieşte de<br />

36 de ani în Olanda şi a fost<br />

numită membră în Ordinul<br />

Oranje‑Nassau de către Casa<br />

Regală Olandeză, distincţie acor‑<br />

dată doar persoanelor care reali‑<br />

zează ceva deosebit şi pe o peri‑<br />

oadă lungă de timp, în cadrul so‑<br />

cietăţii în care trăiesc. Iar aşa ceva<br />

8<br />

v i aţa liber ă<br />

Maricica Mobach, 23 de ani de caritate<br />

Când Moş Crăciun<br />

vine din Ţara Lalelelor<br />

Ud tio etue elessed dipit, quat la consequat esendrer sim nonseniatem iusto od tem zzrilit, con ea<br />

nu i se întâmplă fiecărui olandez,<br />

cu atât mai puţin unuia care<br />

provine dintr‑o ţară comunistă!<br />

Tocmai de aceea am rugat‑o să<br />

ne spună ce sfat le‑ar da româ‑<br />

nilor care plănuiesc să înceapă o<br />

viaţă nouă în Olanda. Iată şi răs‑<br />

punsul: „Cei care plănuiesc o via‑<br />

ţă în ţări ca Olanda trebuie să se<br />

gândească de două ori până să<br />

facă pasul decisiv. Trebuie să ai<br />

un caracter tare şi mai ales ferm<br />

pentru o decizie aşa de MARE. În<br />

străinătate, în aceste zile de criză<br />

economică, cu mulţi şomeri este<br />

multă repulsie pentru cei din<br />

«blocul de est». Un tânăr român<br />

nu poate ajunge direct la nivelul<br />

unui olandez care are aceleaşi<br />

studii şi care cunoaşte cultura<br />

ţării unde s‑a născut. Trebuie în‑<br />

totdeauna s‑o iei de la zero ca să<br />

te integrezi în comunitatea olan‑<br />

deză şi asta durează câţiva ani.<br />

În momentul în care decizi să<br />

emigrezi trebuie să ştii că laşi în<br />

ţară o familie după care tânjeşti<br />

şi mai ales trebuie să lupţi enorm<br />

ca să te integrezi total culturii<br />

noi, asta ca să te simţi «acasă».<br />

Imagine greşită<br />

„Romii nu caracterizează poporul român”<br />

„Din nefericire, sunt mulţi olandezi care nu pot localiza România pe<br />

hartă. România trăieşte doar în momentul când apare ceva deosebit la<br />

televizor. Se ştie, de asemenea, că multe familii de etnie romă creează<br />

probleme peste tot în Europa şi olandezii spun cuvinte urâte la adresa<br />

lor. Asta e tare păcat pentru că romii nu caracterizează poporul român!”,<br />

spune cu tristeţe Maricica Mobach.<br />

[ „Era orfan, trăia într-un bordei făcut de el, fără apă, curent electric, fără pat şi fără îmbrăcăminte, analfabet<br />

şi mai ales fără perspectiva zilei de mâine şi s-a aşezat în genunchi în faţa fiului meu, cerându-i ajutor,<br />

sărutându-i mâinile” [ „Dintr-odată, în bordeiul tânărului eram trei persoane care plângeau în hohote…”<br />

Gălăţeni care au uimit lumea<br />

George Purcaru<br />

Apropierea datei „fatidice” de 22.12.2012 a<br />

reaprins discuţiile despre catastrofele care<br />

ar putea lovi Terra luna viitoare. În context,<br />

ne‑am propus să‑l prezentăm astăzi pe<br />

unul dintre cei mai importanţi seismologi ai lumii, care a<br />

preconizat şi el un cataclism în această perioadă.<br />

Tecuceanul George Purcaru s‑a născut pe 22 martie<br />

1939, în judeţul Argeş, dar copilăria şi adolescenţa şi‑a<br />

petrecut‑o la Tecuci, unde a frecventat Şcoala Nr.1 şi<br />

Liceul „D.A.Sturdza” (actualul „Hogaş”). „Tecuciul<br />

este oraşul în care am fost cel mai fericit şi, de aceea,<br />

păstrez o strânsă legătură cu oamenii de acolo şi vin<br />

cât de des pot”, spunea George Purcaru, într‑un interviu<br />

acordat „Vieţii libere”. De altfel, seismologul a şi fost<br />

recompensat, nu foarte demult, cu titlul de Cetăţean de<br />

Onoare al Tecuciului.<br />

În perioada 1955 ‑ 1960, Purcaru a urmat cursurile<br />

Facultăţii de Matematică a Universităţii din Bucureşti.<br />

A lucrat la Centrul de Cercetări Geofizice al Academiei<br />

din 1961 până în 1974, când a plecat în Norvegia. În<br />

Trebuie să faci tot posibilul să fii<br />

total acceptat de societatea cea<br />

nouă, pentru că altfel nu există<br />

fericire. O viaţă nouă, pe Pământ<br />

nou NU este ca o vacanţă de<br />

câteva săptămâni, timp în care<br />

vezi şi ai ochi DOAR pentru păr‑<br />

ţile frumoase. Străinătatea are şi<br />

ea părţile ei negative pe care le<br />

descoperi în timp. Nu doar banii<br />

aduc fericire în viaţa unui om!<br />

Viaţa, ca şi dragostea, e ca mer‑<br />

sul pe sârmă, sus, la înălţime şi<br />

fiecare om e un acrobat în anu‑<br />

mite momente. Senzaţia de zbor<br />

şi bucuria stranie a libertăţii sunt<br />

mereu tensionate de existenţa<br />

centrului de greutate în căutarea<br />

echilibrului. Exuberanţa copleşi‑<br />

toare se împleteşte inexplicabil<br />

cu spaima de gol. Deci, cei care<br />

încep o aventură a vieţii lor în<br />

străinătate trebuie să se gân‑<br />

dească mult de tot până să facă<br />

pasul cel nou....”, ne‑a mărturisit<br />

Maricica Mobach.<br />

D. C. Predescu<br />

dan@viata‑libera.ro<br />

acelaşi an, în faţa marilor seismologi ai lumii, a anunţat<br />

un cutremur major care va avea loc în România în...<br />

1977, aceasta fiind prima predicţie din Europa a unui<br />

seism important. Deşi a vrut să se întoarcă în România,<br />

la finalul contractului din Norvegia, nu i‑a fost permis<br />

acest lucru, astfel că a rămas în Germania, unde lucrează<br />

şi astăzi, la Universitatea din Frankfurt.<br />

George Purcaru a elaborat o scară de magnitudini<br />

care‑i poartă numele şi a publicat peste 170 de lucrări<br />

ştiinţifice în toate marile publicaţii de profil ale lumii.<br />

Este membru al Comisiei Europene de Seismologie şi<br />

preşedintele secţiei de predicţie a acestui organism.<br />

Este, în acelaşi timp, membru a numeroase academii de<br />

ştiinţe şi societăţi de geofizică din întreaga lume.<br />

Tecuceanul are la activ patru mari seisme prezise<br />

(România 1977, Italia 1981, Aleutine 1994 şi Insulele<br />

Solomon 2007), iar pentru începutul acestui secol a<br />

calculat că în Vrancea va avea loc un cutremur major,<br />

cu o magnitudine de 6,7‑7,1 pe scara Richter, în perioada<br />

2012‑2013.<br />

Dincolo<br />

de graniţele<br />

muzicii<br />

George<br />

Enescu,<br />

reinventat<br />

Germania, Portugalia,<br />

Spania şi Franţa, acestea<br />

sunt ultimele ţări în care<br />

va poposi, în această<br />

toamnă, turneul „Enesco<br />

Re‑Imagined”, organizat<br />

cu sprijinul Institutului<br />

Cultural Român. Potrivit<br />

comunicatului de presă<br />

al ICR, proiectul conce‑<br />

put în 2006, sub forma<br />

unui seminar, de pianis‑<br />

tul şi compozitorul de<br />

jazz Lucian Ban, este o<br />

reimaginare contempo‑<br />

rană îndrăzneaţă a câ‑<br />

torva dintre lucrările lui<br />

George Enescu, pentru<br />

o trupă extraordinară şi<br />

iconoclastă de muzicieni<br />

de jazz din New York:<br />

Lucian Ban – pian şi re‑<br />

orchestraţii, Mark Helias<br />

– contrabas, Ralph Alessi<br />

– trompetă, Mat Maneri<br />

– violă, Tony Malaby – sa‑<br />

xofon, Albrecht Maurer –<br />

vioară, Gerald Cleaver –<br />

tobe, Badal Roy – tablas.<br />

La graniţa dintre muzica<br />

clasică, jazz, improviza‑<br />

ţie şi muzica contem‑<br />

porană, trupa reorches‑<br />

trează şi reinterpretează<br />

pasaje din lucrările lui<br />

George Enescu – de la<br />

Sonata nr. 3 pentru vi‑<br />

oară şi pian „în caracter<br />

popular românesc“ până<br />

la Simfonia a IV‑a.<br />

Duminică,<br />

la Romanian<br />

Book Club<br />

Epigrame<br />

româneşti<br />

la Chicago<br />

Romanian Book Club<br />

din Chicago organizează<br />

duminică, 11 noiembrie,<br />

Cenaclul musical‑literar<br />

„Emoţii de toamnă” găz‑<br />

duit în incinta bibliotecii<br />

româneşti din Romanian<br />

Heritage Center. Eveni‑<br />

mentul, scrie Roma nian<br />

Global News, este or‑<br />

ganizat în colaborare<br />

cu RoAct Theatre Co şi<br />

Tribuna Românească şi îl<br />

are ca invitat special pe<br />

poetul şi epigramistul<br />

Sorin Olariu, membru al<br />

Uniunii Epigramiştilor<br />

din România.<br />

Italia<br />

românilor<br />

Pregătiri<br />

pentru Ziua<br />

Naţională<br />

Asociaţia Românilor<br />

din Italia pregăteşte,<br />

pe 1 şi 2 decembrie, la<br />

Roma, Târgul România ‑<br />

Italia, eveniment dedicat<br />

întreprinzătorilor români<br />

şi italieni.<br />

Potrivit preşedintelui<br />

ARI, Eugen Terteleac,<br />

acest proiect are scopul<br />

de a promova mediul de<br />

afaceri românesc pe pia‑<br />

ţa italiană.<br />

Vor fi prezenţi pro‑<br />

ducători români şi co‑<br />

mercianţi de produse<br />

bio: miere, magiun de<br />

Topoloveni, cârnaţi de<br />

Pleşcoi, brânzeturi din<br />

cele mai faimoase, vinuri<br />

cu istorie, medaliate la<br />

diferite concursuri, dar şi<br />

artişti de marcă.<br />

Şi‑au confirmat deja<br />

participarea: Mira be‑<br />

la Dauer, Maria Dra‑<br />

gomiroiu, Nicu Paleru,<br />

Raoul, alte ansambluri<br />

ale consiliilor judeţene.<br />

Arhiva "V.L."<br />

Pagină realizată de<br />

Anca Melinte<br />

ancam@viata‑libera.ro

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!