Vânzări
Vânzări
Vânzări
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Viaþa<br />
Olandezi în vacanţă<br />
Turism rural şi bucătărie românească<br />
Maricica Mobach ne‑a povestit că, în mare măsură, olandezii vor să<br />
ştie despre România doar dacă e o ţară unde‑şi pot petrece o vacanţă:<br />
„Pentru cei care doresc o vacanţă rustică şi mai ales cu bucătărie româ‑<br />
nească (sarmale, ciorbă de potroace, pui la ceaun), România e locul cel<br />
mai potrivit. Dar nu trebuie să uităm că infrastructura lasă de dorit şi că<br />
viteza automobiliştilor nu este acceptată”.<br />
www.viata-libera.ro<br />
peste hotare<br />
Petrecere<br />
la Luxemburg<br />
„Voci<br />
din Carpaţi”<br />
şi „Toamnă<br />
românească”<br />
Românii din Luxem‑<br />
burg au parte, sâmbătă,<br />
de o petrecere autenti‑<br />
că, aşa cum numai acasă<br />
aveau parte ‑ „Toamnă<br />
românească”, ediţia a<br />
III‑a, un proiect multia‑<br />
nual al Asociaţiei Corul<br />
Românilor din Luxem‑<br />
burg „Voci din Capaţi”, o<br />
sărbătoare care adaugă<br />
programelor sale muzi‑<br />
cale şi atracţiilor gastro‑<br />
nomice o iniţiere în tra‑<br />
diţia costumului popular<br />
şi în tainele creaţiilor ar‑<br />
tizanale.<br />
Participanţii vor avea<br />
parte de un încântător<br />
recital folk al solistei<br />
Mădălina Dorneanu, dar<br />
şi de cântecele coralei<br />
„Voci din Carpaţi”, diri‑<br />
jată de Adriana Drăgan<br />
şi Ovidiu Drăgan. Vor<br />
putea admira, apoi,<br />
creaţiile stilistei Adina<br />
Constantinescu, prezen‑<br />
tate de nişte manechine<br />
speciale. Printre ele se<br />
află şi tecuceanca Clara<br />
Moraru, care, alături de<br />
câteva dintre prietenele<br />
ei, va defila pe podium.<br />
O expoziţie cu vânza‑<br />
re de costume populare<br />
şi de obiecte de artizanat<br />
româneşti şi o tombolă,<br />
dansuri populare româ‑<br />
neşti dar şi alte surprize<br />
vor întregi atmosfera fes‑<br />
tivă.<br />
Ah, da, nu se poate<br />
petrecere fără un festin<br />
culinar: ciorbă de văcuţă<br />
sau de burtă, varză căli‑<br />
tă cu carne sau carne de<br />
porc la cuptor, cu orez cu<br />
legume şi sos şi desert,<br />
sau, pentru vegetarieni<br />
‑ supă de legume, varză<br />
călită cu ciuperci şi de‑<br />
sert.<br />
Corul mixt al români‑<br />
lor din Luxemburg „Voci<br />
din Carpaţi” a fost fondat<br />
în 2006, sub îndruma‑<br />
rea lui Horaţiu Drăgan,<br />
iar din 2009 este dirijat<br />
de dr. Ovidiu Drăgan,<br />
profesor de pian, sol‑<br />
fegiu şi şeful orchestrei<br />
simfonice a Şcolii de<br />
Muzică din Differdange,<br />
al Harmonie Municipale<br />
de Differdange şi al<br />
Harmonie Municipale<br />
din Wasserbilig.<br />
Repertoriul corului<br />
cuprinde cântece popu‑<br />
lare româneşti, colinde<br />
de Crăciun şi de Paşti,<br />
cântece religioase, opere<br />
ale Renaşterii, dar şi con‑<br />
temporane.<br />
„M‑au impresionat întotdeau‑<br />
na oamenii simpli care, cu toate<br />
că‑s sărmani, încearcă să facă<br />
ceva bun cu viaţa lor. De mul‑<br />
te ori mă retrag câteva minute<br />
şi îmi şterg o lacrimă întrebân‑<br />
du‑mă: «Cine a aranjat ca eu,<br />
o muritoare ca şi ei, să joc rolul<br />
unui Moş Crăciun, şi să nu stau<br />
cu mâna întinsă alături de sute‑<br />
le de suflete întâlnite în anchete<br />
sociale sau care stau la gardurile<br />
Cantinei Sociale ca să primească<br />
un pachet cu ajutoare...?»”, ne‑a<br />
mărturisit Maricica Mobach, ori‑<br />
ginară din Tecuci, decorată de<br />
Casa Regală Olandeză pentru cei<br />
peste 20 de ani de caritate faţă<br />
de România.<br />
Promisiune respectată<br />
În septembrie 1976, când a<br />
plecat legal din România pen‑<br />
tru a‑şi urma soţul, în Olanda,<br />
Maricica Mobach le‑a promis<br />
părinţilor că‑şi va ajuta ţara. Şi<br />
asta a făcut din decembrie ’89<br />
când, împreună cu câţiva con‑<br />
cetăţeni, a înfiinţat o fundaţie<br />
de ajutor umanitar pentru regi‑<br />
unea Buzău ‑ Fundaţia DIALOOG<br />
Holland‑România. Ajutorul oferit<br />
a fost variat: construirea a 41 de<br />
locuinţe pentru familiile care tră‑<br />
iau în condiţii inumane, reparaţii<br />
la diverse locuinţe şi acoperişuri<br />
şubrede, racordarea la apă pota‑<br />
bilă şi electricitate, rechizite pen‑<br />
tru sute de elevi, dotări pentru<br />
spălătoriile unei şcoli ajutătoare<br />
şi a unui orfelinat, pentru bucă‑<br />
tăria cantinei sociale şi finanţarea<br />
parţială a construcţiei unui cămin<br />
de bătrâni. Fundaţia a adus căru‑<br />
cioare pentru persoane cu han‑<br />
dicap, lemne de foc, aragazuri<br />
şi butelii, seminţe de legume,<br />
pachete cu alimente de Crăciun<br />
şi Paşte familiilor nevoiaşe, dar<br />
şi purcei şi găini. „Tot ajutorul<br />
se dă direct beneficiarului fără<br />
să rămână firimituri în buzunare<br />
nedorite”, ne‑a precizat Maricica<br />
Mobach. În ultimii ani, un trans‑<br />
port umanitar înseamnă ajutoare<br />
de circa 50.000 euro, fără a calcu‑<br />
la şi conţinutul celor 700 pachete<br />
cu materiale pregătite în Olanda.<br />
Cu fiecare transport, Maricica<br />
Mobach a dat susţinut lecţii de<br />
informare legate de sănătate<br />
(SIDA) şi de necesitatea folosirii<br />
mijloacelor contraceptive, în aşa<br />
fel încât să nu ajungi să ai respon‑<br />
sabilitatea creşterii unui copil în<br />
adolescenţă. Familiile cuprinse<br />
în proiectele fundaţiei poartă o<br />
corespondenţă intensă cu familii<br />
[<br />
Di a spor a<br />
Vineri, 9 Noiembrie 2012<br />
olandeze, iar dna Mobach tradu‑<br />
ce gratuit sutele de scrisori.<br />
Între Rai şi Iad<br />
Maricica Mobach şi‑a educat<br />
fiii (cel mare, medic biolog, mezi‑<br />
nul, artist plastic) în aşa fel încât<br />
să preţuiască viaţa şi valorile ei.<br />
„În timpul unei anchete în cartie‑<br />
rul Flămânda fiul meu, pe atunci<br />
un tânăr de 20 de ani, mi‑a spus<br />
că a fost în iad şi că e fericit să<br />
se reîntoarcă în raiul în care se<br />
născuse. Fiul meu întâlnise un<br />
tânăr de vârsta lui care se aşeza‑<br />
se în genunchi cerându‑i ajutor,<br />
sărutându‑i mâinile. Era orfan,<br />
trăia într‑un bordei făcut de el,<br />
fără apă, curent electric, fără pat<br />
şi fără îmbrăcăminte, analfabet<br />
şi mai ales fără perspectiva zilei<br />
următoare. Împreună cu fiul meu<br />
eram emoţionaţi şi, dintr‑odată,<br />
în bordeiul tânărului eram trei<br />
persoane care plângeau în ho‑<br />
hote. Din acel moment fiul meu<br />
se uită cu alţi ochi la viaţă şi o<br />
apreciază într‑o altă formă, ăsta<br />
fiind şi scopul pentru care l‑am<br />
luat cu mine”, ne‑a povestit dna<br />
Mobach.<br />
Sfaturi pentru cei<br />
care vor să devină olandezi<br />
Aşa cum am scris în primul<br />
articol pe care i l‑am dedicat,<br />
Maricica Mobach trăieşte de<br />
36 de ani în Olanda şi a fost<br />
numită membră în Ordinul<br />
Oranje‑Nassau de către Casa<br />
Regală Olandeză, distincţie acor‑<br />
dată doar persoanelor care reali‑<br />
zează ceva deosebit şi pe o peri‑<br />
oadă lungă de timp, în cadrul so‑<br />
cietăţii în care trăiesc. Iar aşa ceva<br />
8<br />
v i aţa liber ă<br />
Maricica Mobach, 23 de ani de caritate<br />
Când Moş Crăciun<br />
vine din Ţara Lalelelor<br />
Ud tio etue elessed dipit, quat la consequat esendrer sim nonseniatem iusto od tem zzrilit, con ea<br />
nu i se întâmplă fiecărui olandez,<br />
cu atât mai puţin unuia care<br />
provine dintr‑o ţară comunistă!<br />
Tocmai de aceea am rugat‑o să<br />
ne spună ce sfat le‑ar da româ‑<br />
nilor care plănuiesc să înceapă o<br />
viaţă nouă în Olanda. Iată şi răs‑<br />
punsul: „Cei care plănuiesc o via‑<br />
ţă în ţări ca Olanda trebuie să se<br />
gândească de două ori până să<br />
facă pasul decisiv. Trebuie să ai<br />
un caracter tare şi mai ales ferm<br />
pentru o decizie aşa de MARE. În<br />
străinătate, în aceste zile de criză<br />
economică, cu mulţi şomeri este<br />
multă repulsie pentru cei din<br />
«blocul de est». Un tânăr român<br />
nu poate ajunge direct la nivelul<br />
unui olandez care are aceleaşi<br />
studii şi care cunoaşte cultura<br />
ţării unde s‑a născut. Trebuie în‑<br />
totdeauna s‑o iei de la zero ca să<br />
te integrezi în comunitatea olan‑<br />
deză şi asta durează câţiva ani.<br />
În momentul în care decizi să<br />
emigrezi trebuie să ştii că laşi în<br />
ţară o familie după care tânjeşti<br />
şi mai ales trebuie să lupţi enorm<br />
ca să te integrezi total culturii<br />
noi, asta ca să te simţi «acasă».<br />
Imagine greşită<br />
„Romii nu caracterizează poporul român”<br />
„Din nefericire, sunt mulţi olandezi care nu pot localiza România pe<br />
hartă. România trăieşte doar în momentul când apare ceva deosebit la<br />
televizor. Se ştie, de asemenea, că multe familii de etnie romă creează<br />
probleme peste tot în Europa şi olandezii spun cuvinte urâte la adresa<br />
lor. Asta e tare păcat pentru că romii nu caracterizează poporul român!”,<br />
spune cu tristeţe Maricica Mobach.<br />
[ „Era orfan, trăia într-un bordei făcut de el, fără apă, curent electric, fără pat şi fără îmbrăcăminte, analfabet<br />
şi mai ales fără perspectiva zilei de mâine şi s-a aşezat în genunchi în faţa fiului meu, cerându-i ajutor,<br />
sărutându-i mâinile” [ „Dintr-odată, în bordeiul tânărului eram trei persoane care plângeau în hohote…”<br />
Gălăţeni care au uimit lumea<br />
George Purcaru<br />
Apropierea datei „fatidice” de 22.12.2012 a<br />
reaprins discuţiile despre catastrofele care<br />
ar putea lovi Terra luna viitoare. În context,<br />
ne‑am propus să‑l prezentăm astăzi pe<br />
unul dintre cei mai importanţi seismologi ai lumii, care a<br />
preconizat şi el un cataclism în această perioadă.<br />
Tecuceanul George Purcaru s‑a născut pe 22 martie<br />
1939, în judeţul Argeş, dar copilăria şi adolescenţa şi‑a<br />
petrecut‑o la Tecuci, unde a frecventat Şcoala Nr.1 şi<br />
Liceul „D.A.Sturdza” (actualul „Hogaş”). „Tecuciul<br />
este oraşul în care am fost cel mai fericit şi, de aceea,<br />
păstrez o strânsă legătură cu oamenii de acolo şi vin<br />
cât de des pot”, spunea George Purcaru, într‑un interviu<br />
acordat „Vieţii libere”. De altfel, seismologul a şi fost<br />
recompensat, nu foarte demult, cu titlul de Cetăţean de<br />
Onoare al Tecuciului.<br />
În perioada 1955 ‑ 1960, Purcaru a urmat cursurile<br />
Facultăţii de Matematică a Universităţii din Bucureşti.<br />
A lucrat la Centrul de Cercetări Geofizice al Academiei<br />
din 1961 până în 1974, când a plecat în Norvegia. În<br />
Trebuie să faci tot posibilul să fii<br />
total acceptat de societatea cea<br />
nouă, pentru că altfel nu există<br />
fericire. O viaţă nouă, pe Pământ<br />
nou NU este ca o vacanţă de<br />
câteva săptămâni, timp în care<br />
vezi şi ai ochi DOAR pentru păr‑<br />
ţile frumoase. Străinătatea are şi<br />
ea părţile ei negative pe care le<br />
descoperi în timp. Nu doar banii<br />
aduc fericire în viaţa unui om!<br />
Viaţa, ca şi dragostea, e ca mer‑<br />
sul pe sârmă, sus, la înălţime şi<br />
fiecare om e un acrobat în anu‑<br />
mite momente. Senzaţia de zbor<br />
şi bucuria stranie a libertăţii sunt<br />
mereu tensionate de existenţa<br />
centrului de greutate în căutarea<br />
echilibrului. Exuberanţa copleşi‑<br />
toare se împleteşte inexplicabil<br />
cu spaima de gol. Deci, cei care<br />
încep o aventură a vieţii lor în<br />
străinătate trebuie să se gân‑<br />
dească mult de tot până să facă<br />
pasul cel nou....”, ne‑a mărturisit<br />
Maricica Mobach.<br />
D. C. Predescu<br />
dan@viata‑libera.ro<br />
acelaşi an, în faţa marilor seismologi ai lumii, a anunţat<br />
un cutremur major care va avea loc în România în...<br />
1977, aceasta fiind prima predicţie din Europa a unui<br />
seism important. Deşi a vrut să se întoarcă în România,<br />
la finalul contractului din Norvegia, nu i‑a fost permis<br />
acest lucru, astfel că a rămas în Germania, unde lucrează<br />
şi astăzi, la Universitatea din Frankfurt.<br />
George Purcaru a elaborat o scară de magnitudini<br />
care‑i poartă numele şi a publicat peste 170 de lucrări<br />
ştiinţifice în toate marile publicaţii de profil ale lumii.<br />
Este membru al Comisiei Europene de Seismologie şi<br />
preşedintele secţiei de predicţie a acestui organism.<br />
Este, în acelaşi timp, membru a numeroase academii de<br />
ştiinţe şi societăţi de geofizică din întreaga lume.<br />
Tecuceanul are la activ patru mari seisme prezise<br />
(România 1977, Italia 1981, Aleutine 1994 şi Insulele<br />
Solomon 2007), iar pentru începutul acestui secol a<br />
calculat că în Vrancea va avea loc un cutremur major,<br />
cu o magnitudine de 6,7‑7,1 pe scara Richter, în perioada<br />
2012‑2013.<br />
Dincolo<br />
de graniţele<br />
muzicii<br />
George<br />
Enescu,<br />
reinventat<br />
Germania, Portugalia,<br />
Spania şi Franţa, acestea<br />
sunt ultimele ţări în care<br />
va poposi, în această<br />
toamnă, turneul „Enesco<br />
Re‑Imagined”, organizat<br />
cu sprijinul Institutului<br />
Cultural Român. Potrivit<br />
comunicatului de presă<br />
al ICR, proiectul conce‑<br />
put în 2006, sub forma<br />
unui seminar, de pianis‑<br />
tul şi compozitorul de<br />
jazz Lucian Ban, este o<br />
reimaginare contempo‑<br />
rană îndrăzneaţă a câ‑<br />
torva dintre lucrările lui<br />
George Enescu, pentru<br />
o trupă extraordinară şi<br />
iconoclastă de muzicieni<br />
de jazz din New York:<br />
Lucian Ban – pian şi re‑<br />
orchestraţii, Mark Helias<br />
– contrabas, Ralph Alessi<br />
– trompetă, Mat Maneri<br />
– violă, Tony Malaby – sa‑<br />
xofon, Albrecht Maurer –<br />
vioară, Gerald Cleaver –<br />
tobe, Badal Roy – tablas.<br />
La graniţa dintre muzica<br />
clasică, jazz, improviza‑<br />
ţie şi muzica contem‑<br />
porană, trupa reorches‑<br />
trează şi reinterpretează<br />
pasaje din lucrările lui<br />
George Enescu – de la<br />
Sonata nr. 3 pentru vi‑<br />
oară şi pian „în caracter<br />
popular românesc“ până<br />
la Simfonia a IV‑a.<br />
Duminică,<br />
la Romanian<br />
Book Club<br />
Epigrame<br />
româneşti<br />
la Chicago<br />
Romanian Book Club<br />
din Chicago organizează<br />
duminică, 11 noiembrie,<br />
Cenaclul musical‑literar<br />
„Emoţii de toamnă” găz‑<br />
duit în incinta bibliotecii<br />
româneşti din Romanian<br />
Heritage Center. Eveni‑<br />
mentul, scrie Roma nian<br />
Global News, este or‑<br />
ganizat în colaborare<br />
cu RoAct Theatre Co şi<br />
Tribuna Românească şi îl<br />
are ca invitat special pe<br />
poetul şi epigramistul<br />
Sorin Olariu, membru al<br />
Uniunii Epigramiştilor<br />
din România.<br />
Italia<br />
românilor<br />
Pregătiri<br />
pentru Ziua<br />
Naţională<br />
Asociaţia Românilor<br />
din Italia pregăteşte,<br />
pe 1 şi 2 decembrie, la<br />
Roma, Târgul România ‑<br />
Italia, eveniment dedicat<br />
întreprinzătorilor români<br />
şi italieni.<br />
Potrivit preşedintelui<br />
ARI, Eugen Terteleac,<br />
acest proiect are scopul<br />
de a promova mediul de<br />
afaceri românesc pe pia‑<br />
ţa italiană.<br />
Vor fi prezenţi pro‑<br />
ducători români şi co‑<br />
mercianţi de produse<br />
bio: miere, magiun de<br />
Topoloveni, cârnaţi de<br />
Pleşcoi, brânzeturi din<br />
cele mai faimoase, vinuri<br />
cu istorie, medaliate la<br />
diferite concursuri, dar şi<br />
artişti de marcă.<br />
Şi‑au confirmat deja<br />
participarea: Mira be‑<br />
la Dauer, Maria Dra‑<br />
gomiroiu, Nicu Paleru,<br />
Raoul, alte ansambluri<br />
ale consiliilor judeţene.<br />
Arhiva "V.L."<br />
Pagină realizată de<br />
Anca Melinte<br />
ancam@viata‑libera.ro