Eveniment interna\ional Concurs: “Foto de vacan\[“ - Bucharest ...

COMPANIA NA|IONAL{ AEROPORTURI BUCURE±TI
nr. 12 (15) / decembrie 2011
Din sumar:
Paza bun[ trece primejdia rea
Radio România, 83 de ani
CNAB – gazda „World Airports VIP Forum”
www.bucharestairports.ro

COMPANIA NA|IONAL{ AEROPORTURI BUCURE±TI
Editorial
Între bilan� Ţi rezolu�ie
În luna decembrie se poartĄ bilan�urile, de obicei
înso�ite de propuneri/rezolu�ii pentru anul
urmĄtor. Fiind o perioadĄ bogatĄ în sĄrbĄtori
religioase, îndemnul de a fi mai buni, mĄcar
o vreme, este nelipsit din lectura noastrĄ de
autobuz/metrou Ţi alte locuri de citit ziarul.
Suntem îndemna�i sĄ cugetĄm, adânc Ţi cotidian,
la propriile fapte, cele care dau coordonatele
definitorii ale caracterului, personalitĄ�ii Ţi
traseului nostru în via�Ą. Prima datĄ când am
luat contact cu acest obicei, mi s-a pĄrut frumos,
încurajator, lĄudabil. DupĄ câ�iva ani de repetare,
fĄrĄ ca vreun
efect de duratĄ
sĄ se instaleze
în conŢtiin�a
omenirii, mesajul
a devenit destul
de neconvingĄtor.
Pentru cĄ
Eveniment
Radio România, 83 de ani
Pe data de 1 noiembrie, am sĄrbĄtorit, împreunĄ cu
Societatea RomânĄ de Radiodifuziune, 83 de ani de
activitate radiofonicĄ a Radio România. În calitate
de gazde Ţi co-organizatori, am avut deosebita
plĄcere ca, pe tot parcursul zilei, sĄ oferim
pasagerilor afla�i în incinta Terminalului PlecĄri
Interna�ionale din Aeroportul Interna�ional Henri
CoandĄ BucureŢti, momente muzicale surprizĄ.
Debutul a fost fĄcut de transmisia live a emisiunii
„Matinal”, direct din incinta clĄdirii de PlecĄri
Interna�ionale, anun�ând celebrarea acestei
zile cu totul speciale. Pe parcursul întregului
eveniment, timp de opt ore, comunicarea sa
a fost sus�inutĄ Ţi de crainicele aeroportului,
fiind difuzatĄ în aerogarĄ, la intervale regulate.
Big Band-ul Radiodifuziunii ne-a regalat cu douĄ
recitaluri de jazz, gustate deopotrivĄ de cĄlĄtorii
afla�i în sala de aŢteptare, ca Ţi de personalul
aeroportuar care traversa zona cu paŢi discre�i de
dans. Ritmurile irezistibile i-au prins în mreje chiar
Ţi pe cei mai timizi. Cât despre cei mai îndrĄzne�i…
a fost rândul nostru sĄ fim lua�i prin surprindere:
la câ�iva metri de orchestrĄ, o doamnĄ între douĄ
vârste, dansa fĄrĄ nici o re�inere, ca într-un veritabil
club de jazz. DupĄ ce am urmĄrit-o minute în Ţir,
ne-am dat seama cĄ nu putem scĄpa ocazia de
a afla câteva lucruri despre dezinvolta noastrĄ
pasagerĄ. IatĄ ce ne-a declarat Natalie, fran�uzoaica
din Alsace: „Este superb! Ador jazz-ul. şi eu sunt
muzicianĄ Ţi am venit în România pentru a vizita
Liceul de muzicĄ din BraŢov. Este a doua oarĄ
în via�a
mea când
cĄlĄtoresc cu
avionul. SĄ
am Ţansa sĄ
mĄ întâlnesc
cu muzica
preferatĄ pe
un aeroport
interna�ional
este o
experien�Ą
2 Aeroporturi Bucure§ti - Apron News nr. 15 / decembrie
lucrurile rĄmân la suprafa�Ą timp de câteva
sĄptĄmâni care trec repede, la fel de repede
ca o tendin�Ą a modei impusĄ arbitrar. DupĄ
care totul revine la normal. Obiceiurile, bune Ţi
rele, se reiau, aproape fĄrĄ excep�ii. Pe cât de
proverbiale, pe atât de rare sunt, în realitate,
cazurile în care cineva reuŢeŢte, de exemplu,
sĄ se lase de fumat, în noaptea de Anul Nou.
Statisticile aratĄ cĄ în prima lunĄ din an se
înregistreazĄ o creŢtere fulminantĄ a contractĄrii
de abonamente la sala de fitness. Elanului din
ianuarie îi urmeazĄ, în scurt timp, o scĄdere
debusolantĄ, aceasta pentru cĄ tempo-ul
fiecĄruia este strict personal, ac�ionând numai
atunci când omul este pregĄtit. şi este pregĄtit
atunci când vrea. Resorturile motiva�ionale sunt
determinate interior, fiind puse în func�iune de
factori individuali. Nu crede în minuni, bazeazĄte
pe ele, spunea Murphy, cu umorul sĄu
inconfundabil Ţi subtil. Prin urmare, în loc de
bilan�, propun ca, la sfârŢit de an, sĄ ne bucurĄm
pur Ţi simplu de încheierea unei etape Ţi sĄ ne
fantasticĄ. Nu am auzit de alte aeroporturi
care sĄ ofere pasagerilor asemenea bucurii.
Este nemaipomenit” – ne-a mĄrturisit Natalie,
necontenind a se miŢca pe ritmurile Big Bandului de
la Radio România. I-am dezvĄluit cĄ mai urmeazĄ
momente cu muzicĄ folcloricĄ româneascĄ Ţi corul
de copii. şi-a privit ceasul Ţi, cu un zâmbet larg
cât toatĄ aniversarea, ne-a mai zis cĄ dacĄ Radio
România îi plĄteŢte o noapte de cazare, danseazĄ
pe ce muzicĄ vrem
noi. Gluma, potrivitĄ
atmosferei caden�ate,
ne-a semnalat cĄ e
momentul sĄ încheiem
interviul ad-hoc,
lĄsând-o pe Natalie sĄ
se bucure în continuare
de atmosfera relaxantĄ.
Orchestra PopularĄ
Radio a intervenit,
imediat dupĄ prânz,
cu câteva acorduri din
folclorul românesc.
Nimic mai potrivit decât o sârbĄ tradi�ionalĄ pentru
a înviora siesta dupĄ-amiezii de toamnĄ. Muzica
a umplut terminalul Ţi o stare de buna dispozi�ie
ne-a învĄluit, odatĄ cu “aripile” Ciocârliei, pĄstratĄ
pentru final.
Punctul culminant al evenimentului a fost marcat
de Corul de copii al Radiodifuziunii, care a captat
aten�ia pasagerilor, lua�i prin surprindere de intrarea
„incognito” a micilor artiŢti.
Pe primul rând de scaune, un muzician cu chitara
sprijinitĄ de bagaj, în aŢteptarea formalitĄ�ilor de
îmbarcare, urmĄrea glasurile cristaline ale copiilor,
bĄtând mĄsura Ţi oferindu-le aprobarea de specialist
laolaltĄ cu aplauzele generoase. Aniversarea
Radio România ne-a oferit o zi plinĄ de delectare,
încurajându-ne sĄ încercĄm o abordare diferitĄ, ori
de câte ori avem ocazia. Încântarea de pe chipurile
pasagerilor noŢtri ne motiveazĄ sĄ cĄutĄm neîncetat
modalitĄ�i inedite de a-i surprinde Ţi bucura.
Maxima înaripat[
Hamilton Wright Mabie: „Binecuvântat este
sezonul care adunĄ toatĄ lumea într-o conspira�ie
a dragostei.”
Ancu�a GĄlice
Serviciul Comunicare
acceptĄm aŢa cum suntem, lĄsând concluziile
pentru mai târziu. Se gĄsesc întotdeauna timpul
Ţi resursele necesare pentru ceea ce dorim sĄ
facem. SĄ ne delectĄm aŢadar, în aceastĄ edi�ie,
cu imagini de la cele mai recente evenimente
organizate de compania Aeroporturi BucureŢti,
în luna noiembrie. SĄ acordĄm aten�ia cuvenitĄ
pregĄtirii pentru interven�ia într-o situa�ie de
urgen�Ą Ţi pentru operarea în condi�iile aspre, de
iarnĄ. Indiferent de calendar, aeroportul trebuie
sĄ func�ioneze, în mod constant, la cel mai înalt
nivel. Cu to�ii Ţtim cĄ sĄrbĄtorile, aici, se poartĄ
mai mult în suflet, ceea ce nu ne diminueazĄ cu
nimic bucuria. Cu acest gând, în ultimele pagini,
vĄ invit la o „plimbare” în medievalul Bruges,
Vene�ia Nordului, Ţi la o savuroasĄ infuzie
culturalĄ în teatrul BucureŢtilor.
Ne vedem la anul!
Ancu�a GĄlice
Serviciul Comunicare

Înc[ un test trecut cu brio
Paza bunĄ trece primejdia rea
...Spune în�elepciunea popularĄ, instituind
un principiu cu valabilitate generalĄ. În
func�ie de mĄrime Ţi de aŢezarea topograficĄ,
fiecare aeroport necesitĄ o abordare diferitĄ
în pregĄtirea pentru situa�iile de urgen�Ą
Ţi managementul de crizĄ. Instruirea
reprezentan�ilor Companiei Na�ionale
Aeroporturi BucureŢti în Emergency Planning
Ţi Crisis Management a fost supusĄ testului
de foc, la propriu Ţi la figurat, în cadrul unui
exerci�iu organizat, în ziua de 3 noiembrie,
pe Aeroportul Interna�ional Henri CoandĄ
BucureŢti, în colaborare cu Inspectoratul
pentru Situa�ii de Urgen�Ą ,,Codrii VlĄsiei” al
jude�ului Ilfov.
Scenariul folosit pentru realizarea exerci�iului a
fost urmĄtorul:
În timpul manevrelor de decolare a unei
aeronave de tip BAC 1-11, se produce explozia
unui cauciuc la trenul principal de aterizare
dreapta. Aeronava vireazĄ violent spre partea
dreaptĄ, iar trenul cedeazĄ, ducând la fisurarea
aripii drepte, scurgerea combustibilului Ţi
apari�ia unui incendiu în zona centralĄ a
fuzelajului Ţi a aripii drepte.
La bordul aeronavei sunt 55 de pasageri,
împreunĄ cu cinci membri ai echipajului, zece
Security
Securitatea aeroportuarĄ
– o experien�Ą plĄcutĄ
„O amenin�are realĄ Ţi continuĄ, terorismul,
constrânge securitatea aeroportuarĄ sĄ
men�inĄ standardul ridicat în privin�a
mĄsurilor de securitate”, a declarat ministrul
transporturilor din Marea Britanie, Theresa
Villiers, „Ţi totodatĄ trebuie sĄ fie orientatĄ
cĄtre nevoile pasagerilor”, a declarat aceasta.
Cu ocazia deschiderii unui nou terminal de
pasageri la aeroportul Gatwick, d-na Villiers
tone de combustibil Ţi un colet cu o sursĄ
radioactivĄ închisĄ.
În urma accidentului, trei persoane au decedat
Ţi alte 27 au fost rĄnite, Ţapte dintre acestea
fiind în stare criticĄ. Alte Ţase persoane sunt
încarcerate în urma modificĄrilor structurale
provocate de explozie aeronavei, iar datoritĄ
temperaturilor ridicate Ţi deformĄrilor
mecanice provocate de explozie, existĄ
posibilitatea deteriorĄrii coletului de tip A, aflat
în cala aeronavei. Serviciul de Salvare Stingere
Incendii, Serviciul de Asisten�Ą MedicalĄ Ţi
for�ele de ordine ale aeroportului au sosit
imediat la locul accidentului, intervenind pentru
salvarea rĄni�ilor Ţi stingerea incendiului.
S-a procedat, cu prioritate, la evacuarea
pasagerilor Ţi acordarea primului ajutor. În
alte câteva minute, au apĄrut Ţi unitĄ�ile de
pompieri Ţi ambulan�e din Ilfov Ţi BucureŢti, ca
Ţi echipajele SMURD. Zona „fierbinte” din jurul
aeronavei a fost încadratĄ într-un perimetru de
siguran�Ą, coordonarea realizându-se, la fa�a
locului, de la punctul mobil de comandĄ.
DupĄ ce pompierii de la descarcerare le-au
scos pe cele Ţase persoane încarcerate din
aeronava avariatĄ, acestea au primit primul
ajutor de la paramedicii SMURD. La micĄ
distan�Ą de avion a fost instalat un spital mobil,
structurat în trei zone: una de triaj, una de
urgen�e pentru pacien�ii critici Ţi una pentru
urgen�ele minore - pacien�ii noncritici. AceastĄ
unitate mobilĄ are rolul de a stabiliza pacien�ii
care vor fi, ulterior, transporta�i la spital.
Pentru coletul ce con�inea o sursĄ radioactivĄ
au fost chemate unitĄ�ile de cercetare nuclearbiologicĄ,
în vederea verificĄrii unei poten�iale
contaminĄri. La încheierea simulĄrii, s-a
procedat la efectuarea unei analize a fiecĄrei
etape derulate.
Exerci�iul a urmĄrit testarea capacitĄ�ii
organizatorice Ţi a coordonĄrii ac�iunilor
dintre for�ele participante, având în vedere
protejarea Ţi salvarea de vie�i omeneŢti
Ţi bunuri materiale, precum Ţi înlĄturarea
efectelor provocate asupra mediului. Comanda
Ţi executarea opera�iunilor de interven�ie
într-o situa�ie de acest nivel trebuie sĄ aibĄ
o desfĄŢurare fĄrĄ cusur – numai la acest
exerci�iu au participat 48 de autospeciale
Ţi 350 de specialiŢti, care au colaborat în
ac�iunea strânsĄ, calculatĄ la secundĄ:
interven�ia primei maŢini de pompieri a avut loc
a afirmat: „Trebuie sĄ aplicĄm mĄsurile de
securitate la un nivel care sĄ ne permitĄ sĄ
facem fa�Ą amenin�Ąrii reale Ţi continue a
terorismului la nivel interna�ional. Este vital
sĄ men�inem nivelul de securitate Ţi sunt
modalitĄ�i de a realiza aceasta, fĄrĄ a pierde
din vedere nevoile pasagerilor. Este posibil
sĄ includem douĄ lucruri într-unul singur –
men�inerea celui mai înalt nivel de securitate
Ţi aplicarea lui printr-o politicĄ orientatĄ cĄtre
pasageri.”. (Sursa: Weekly Security Newsletter
„Security on Guard”). Pentru multe persoane,
trecerea prin controlul de securitate este
partea cea mai pu�in plĄcutĄ a zborului. Ca
urmare, în domeniul SecuritĄ�ii Avia�iei Civile
(AVSEC), specialiŢtii inten�ioneazĄ sĄ inoveze
modul în care sunt aplicate controalele
obligatorii, astfel încât aeroporturile sĄ
aplice mĄsurile de securitate la nivel înalt,
dar micŢorând gradul de disconfort. Timpul
de procesare a pasagerilor este un aspect
important Ţi în acest context specialiŢtii în
domeniul AVSEC vin cu solu�iile unei tehnologii
inteligente de scanare, care sĄ creascĄ rata
vitezei de procesare cu 25%, preconizânduse
mai pu�in de cinci minute de aŢteptare. În
la un minut Ţi 35 de secunde de la constatarea
accidentului. Anvergura întregii opera�iuni
depĄŢeŢte filmul de la locul accidentului; dacĄ
se �ine cont de personalul implicat în asistarea
familiilor victimelor Ţi de cel din spitalele
contactate pentru preluarea rĄni�ilor, numĄrul
specialiŢtilor creŢte cu încĄ 200. Exerci�iul s-a
desfĄŢurat în timp real, având o duratĄ totalĄ
de 46 de minute.
La aplica�ie au mai participat Ţi reprezentan�i
ai Inspectoratului pentru Situa�ii de Urgen�Ą
„Dealul Spirii” BucureŢti, USISU Ciolpani,
Inspectoratului de Poli�ie Ilfov, Inspectoratului
de Jandarmi Ilfov, Serviciului de Ambulan�Ą
BucureŢti-Ilfov, Serviciului Poli�ie Transporturi
Aeriene, Centrului de Supraveghere Ţi
Controlul Trecerii Frontierei AIHCB, Direc�iei
Generale de Prevenire Ţi Combatere Terorism,
Romatsa DSNAB, Tarom; Globe Ground
Romania SRL, Menzies Aviation Romania.
Ancu�a GĄlice
Serviciul Comunicare
acest sens, terminalul inaugurat de curând la
Gatwick aduce ca noutate, odatĄ cu o astfel
de tehnologie, Ţi câteva culoare speciale, în
func�ie de necesitĄ�ile pasagerilor, astfel ca
aceŢtia sĄ petreacĄ cât mai pu�in timp la rând.
La nivel interna�ional, în domeniul AVSEC
(Securitatea Avia�iei Civile) se conlucreazĄ
pentru adoptarea unor metode de aplicare a
mĄsurilor de securitate, cu un impact cât mai
mic asupra pasagerilor Ţi care sĄ aducĄ reale
beneficii acestora, urmĄrindu-se ca experien�a
trecerii prin aeroport sĄ fie cât mai facilĄ,
rapidĄ Ţi mai pu�in stresantĄ.
Clara MuscĄlescu
Biroul Instruire Securitate AeroportuarĄ
www.bucharestairports.ro 3

COMPANIA NA|IONAL{ AEROPORTURI BUCURE±TI
CNAB – gazda „World Airports
VIP Forum”
Luna noiembrie a adus cu sine o provocare
semnificativĄ pentru compania noastrĄ Ţi în special
pentru Serviciul Protocol. Provocarea a constat
în asigurarea celor mai bune condi�ii pentru
desfĄŢurarea celei de-a XV-a edi�ii a Forumului
World Airports VIP, acest forum reunind an de an
reprezentan�i ai departamentelor de protocol de pe
aeroporturile din Europa. Întâlnirile organizate oferĄ
participan�ilor cadrul optim pentru prezentarea
4 Aeroporturi Bucure§ti - Apron News nr. 15 / decembrie
procedurilor de protocol specifice pe fiecare
aeroport în parte Ţi identificarea celor mai bune
solu�ii pentru îmbunĄtĄ�irea serviciilor VIP puse la
dispozi�ia pasagerilor.
Reuniunea, desfĄŢuratĄ în perioada 15-18 noiembrie
2011 Ţi la care au participat reprezentan�i din
Germania, Danemarca, Norvegia, Spania, Malta,
Fran�a, Finlanda, Olanda, Austria, Turcia, Letonia Ţi
Polonia, a fost un real succes al companiei noastre
în rolul de gazdĄ. Protocolul Companiei Na�ionale
Aeroporturi BucureŢti a dovedit, dacĄ mai era
nevoie, cĄ este la înĄl�ime. Iar acest lucru îl poate
afirma, cu siguran�Ą, orice pasager care a beneficiat
de serviciile oferite de profesioniŢtii noŢtri de la cele
douĄ aeroporturi bucureŢtene.
Demonstrând cĄ Ţtiu sĄ fie o gazdĄ desĄvârŢitĄ,
chiar Ţi pentru elita protocolului aeroportuar
european, echipa organizatoare a Serviciului
Protocol s-a strĄduit sĄ arate pre�ioŢilor invita�i cât
mai mult din ce e mai frumos în România, într-un
timp foarte scurt, în care a reuŢit sĄ condenseze,
pe lângĄ întrunirile oficiale, Ţi câte o vizitĄ la Palatul
Parlamentului, Palatul Cotroceni Ţi Castelul PeleŢ.
Concurs: “Foto de vacan\[“
Nu putem încheia anul fĄrĄ a vĄ încânta sufletul
cu câteva imagini de vacan�Ą. De data aceasta,
concurenta se numeŢte Beatrice Poenaru (SPDASP),
iar imaginile cu care ne-a delectat sunt din Delta
DunĄrii.
Eveniment interna\ional
Ar fi pĄcat sĄ nu spunem cĄ forumul organizat de
Compania Na�ionalĄ Aeroporturi BucureŢti a fost
un adevĄrat tur de for�Ą pentru Serviciul Protocol,
a cĄrui implicare meritĄ felicitatĄ, remarcând,
totodatĄ, o excep�ionalĄ grijĄ pentru detaliu, care a
culminat cu realizarea unor trandafiri personaliza�i
pe care i-au primit invita�ii, câte unul, în fiecare
camerĄ a hotelului în care au fost caza�i.
Evenimentul a pus într-o luminĄ favorabilĄ atât
Serviciul Protocol, cât Ţi întreaga companie,
crescând în mod considerabil prestigiul acesteia pe
pia�a aeronauticĄ europeanĄ.
Mihaela Ulmeanu
Serviciul Comunicare

Insider
Drumul spre Kaizen
Motto:
Cel ce nu conteneŢte sĄ înve�e este Ţi rĄmâne
tânĄr, indiferent cĄ are 20 sau
80 de ani.
Cam aŢa au gândit Ţi colegii noŢtri, care
Ţi-au însuŢit, cu toatĄ deschiderea, rolul de
promotori ai principiilor de bazĄ din Sistemul
de Management KAIZEN, în cadrul unui
contract derulat anul acesta cu Institutul
KAIZEN România.
Plecând de la conceptul de bazĄ (KAI –
schimbare ZEN – spre mai bine), „KAIZEN” a
devenit un spirit emblematic pentru to�i cei
care doresc ca de la o îmbunĄtĄ�ire fĄcutĄ
în fiecare zi, de cĄtre fiecare, la fiecare loc
de muncĄ, sĄ se ajungĄ la o îmbunĄtĄ�ire
strategicĄ majorĄ, adicĄ la dezvoltarea
organiza�iei prin dezvoltarea oamenilor.
Având clar scopul, în perioada iunie-noiembrie
2011, câ�iva inimoŢi din cadrul companiei
noastre, s-au apucat sĄ punĄ în practicĄ
cele cinci principii ale conceptului 5S:
sortare, ordonare, curĄ�enie, standardizare Ţi
men�inere.
Cu câtĄ plĄcere ne aducem aminte de modul
în care membrii celor douĄ echipe din cadrul
Serviciului Comercial Ţi Serviciului Tehnic,
Cu ochii deschis-închiŢi
DacĄ despre conceptul Kaizen am auzit, ici
Ţi colo, câte o idee, în data de 22 noiembrie
2011, am avut ocazia cu totul neaŢteptatĄ
sĄ îl cunosc pe “KAIZEN Guru” sau ”pĄrintele
îmbunĄtĄ�irii continue”, care a fondat, în
1985, KAIZEN Institute. AdicĄ profesorul
Masaaki Imai, cel mai important actor în
rĄspândirea filozofiei KAIZEN la nivel global.
În aceastĄ calitate, profesorul Masaaki
Imai, invitat frecvent ca speaker principal la
diferite conferin�e dedicate managementului
pe toate cele cinci continente, a condus
Ţi întâlnirea despre care vorbeam, unde
ne-a fĄcut o prezentare a gradului de
implementare Kaizen la nivel mondial.
şi-a deschis discursul spunându-ne cĄ, la
Ţapte ani dupĄ prima sa vizitĄ în România,
a constatat multe schimbĄri pozitive Ţi a
descoperit în Terminalul Finger “o lume cu
totul nouĄ”. Ceea ce, evident, ne-a fĄcut sĄ
ne sim�im foarte bine. N-a durat însĄ foarte
mult pânĄ când, cu misterioasa tehnicĄ a
artei Ninja, profesorul Masaaki Imai ne-a
turtit sentimentul de mândrie, atrĄgândune,
delicat, aten�ia cĄ ar fi mult mai indicat
ca angajata noastrĄ de la RegistraturĄ
înarma�i cu etichete roŢii, solu�ii de curĄ�at Ţi
multe cârpe de praf, Ţi-au luat rolul în serios
Ţi au dĄruit spa�iilor în care îŢi desfĄŢoarĄ
activitatea, o fa�Ą nouĄ!
Un alt proiect derulat tot cu Institutul KAIZEN
este cel de VSM( Value Stream Mapping –
cartografierea fluxului valorii), în cadrul cĄruia,
colegi din aceleaŢi sectoare au propus, pentru
douĄ procese importante, un nou flux de
semnĄturi, care sĄ scurteze timpul afectat
semnĄrii contractelor.
În mare parte, s-a reuŢit men�inerea a ceea
ce s-a fĄcut în cadrul Ţantierelor Ţi atelierelor,
însĄ, ca sĄ ne putem bucura pe deplin de
efortul nostru, lucrurile trebuie dezvoltate.
AŢa cĄ, în urma auditurilor care au avut loc în
perioada septembrie-noiembrie a.c., colegii
noŢtri au întocmit Ţi un plan de extindere
pentru alte câteva compartimente din cadrul
CNAB.
IatĄ ce spunea colegul nostru Tibi (n.r. Tiberiu
Stoica de la Serviciul Tehnic), în urma auditului
VSM, desfĄŢurat chiar pe 30 noiembrie 2011:
„Concluzia este cĄ depinde numai de noi, dacĄ
dorim sĄ devenim mai eficien�i”.
Mul�umiri tuturor colegilor noŢti care s-au
implicat direct în toate activitĄ�ile 5S Ţi VSM,
dar care au reuŢit sĄ-Ţi ducĄ la bun sfârŢit Ţi
sarcinile cotidiene:
sĄ-Ţi întâmpine clien�ii stând în picioare Ţi
zâmbind. Bineîn�eles cĄ are dreptate, dar
la câ�i vizitatori ne calcĄ pragul pe întreaga
duratĄ a unei zile de muncĄ, nu am putut
decât sĄ-mi zic în gând “biata Nu�i…”
Profesorul continuĄ Ţi ne spune cĄ aceastĄ
disciplinĄ trebuie sĄ înceapĄ încĄ din cel
mai important birou al companiei, moment
în care recunosc cĄ am avut o tresĄrire
pentru cĄ l-am vizualizat pe domnul Director
General lucrând de acum încolo în picioare,
spre bunul exemplu pe care îl poate oferi
întregii companii.
Nu degeaba i se spune “pĄrintele Kaizen” –
profesorul este, de altfel, un bunicu� cu pĄrul
alb Ţi ochelari, care s-a nĄscut în anul…
1930. Ca majoritatea japonezilor, e mic de
staturĄ, fireŢte. şi foarte meticulos, fireŢte.
Doar cĄ, deŢi are musta�Ą albĄ, nu e tocmai
bunicul de poveste al lui Ionel Teodoreanu,
care “chiar Ţi primĄvara e ca un copĄcel
nins”. Pentru cĄ îi lipseŢte ceva. Bonomia,
cred. ÎnlocuitĄ, însĄ, cu foarte multĄ
exigen�Ą – nu cred cĄ l-am vĄzut zâmbind,
nici mĄcar când a scos din buzunarul
costumului sĄu elegant o bucatĄ de cretĄ
cu care a desenat, în jurul picioarelor sale,
un cerc pe pardoseala sĄlii de consiliu de la
etajul 2, oferind încĄ o solu�ie ingenioasĄ de
lucru.
Ne vorbeŢte despre reducerea costurilor Ţi
ne spune cĄ, în mod surprinzĄtor, aceasta nu
e deloc incompatibilĄ cu creŢterea calitĄ�ii.
Dar vorbeŢte cu ochii închiŢi, ca Ţi cum ar
vedea înĄuntru, ordonatĄ perfect, toatĄ
lumea Kaizen. Sau poate cĄ e o formĄ de
refuz de a vedea ceea ce i se înfĄ�iŢeazĄ în
fa�a ochilor, adicĄ un grup pestri�, eterogen,
preferând sĄ rĄmânĄ în lumea lui, unde toate
ideile stau disciplinate, pe rafturile min�ii
sale perfect ordonate.
Echipa mixtĄ Serviciul Comercial:
1. Tianu Elvira Cornelia - Tehnician, Serviciul
Comercial, Birou Utilitati
2. Vatcu Adina – Economist, Serviciul
Comercial, Birou Utilitati
3. Visu Dumitru Tiberiu – Tehnician, Serviciul
Comercial Birou Utilitati
4. Petraru Florentina – Economist, Serviciul
Control Venituri si Facturare
5. Pop Mihai Valentin – Inginer, Serv.
Administrare Infrastructura si Interventii
Operative
6. ManolicĄ Neculai – Economist
7. Schlecht Gabriela – Economist
8. Wimmer Cristina – Economist
9. Predescu Iuliana – Economist
10. ChiricĄ Cristian – Controlor Sol, SDCTS
Echipa mixtĄ Serviciul Tehnic :
1. Polena Eftimie Constantin – Inginer Serv.
Tehnic
2. Serban Constantin – Economist, Serv.
Tehnic
3. Popa Florin Iulian – Inginer, Serv. Tehnic
4. Ion Teodor Vasile – Inspector de
specialitate, Serv. Mediu Sanitar Veterinar
5. ZarĄ Radu - Inginer, Serv. Tehnic
6. Stoica Tiberiu - Inginer, Serv. Tehnic
SĄrbĄtori frumoase, tuturor!
Amalia Marian
Serviciul Formare ProfesionalĄ
DupĄ ce îŢi încheie discursul, se aŢazĄ
cuminte în scaun Ţi întinde mâna dupĄ
o sticlĄ cu apĄ mineralĄ, pe care se
strĄduieŢte, cu aceeaŢi meticulozitate
Kaizen, s-o desfacĄ… altfel. Pentru cĄ
atitudinea Kaizen înseamnĄ sĄ nu fii
niciodatĄ satisfĄcut, sĄ mergi tot timpul
înainte. Înainte a mers Ţi profesorul Masaaki
Imai în încercarea sa de a gĄsi încĄ o
variantĄ ingenioasĄ prin care sĄ deschidĄ
încĄpĄ�ânata sticla autohtonĄ. şi nu Ţtiu cât
ar mai fi insistat dacĄ nu se îndura Cristina
Andreescu (Directorul Opera�ional Kaizen
pentru România) sĄ-i arate o scurtĄturĄ
neaoŢĄ…
Sorina TĄnĄsoiu
Serviciul Comunicare
www.bucharestairports.ro 5

COMPANIA NA|IONAL{ AEROPORTURI BUCURE±TI
Fulgere versus avioane
Este suficient ca un fulger sĄ loveascĄ un obiect
oarecare aflat pe o razĄ de câ�iva kilometri fa�Ą de
noi pentru a ne da fiori. Dar atunci când obiectul
este chiar un avion în care ne aflĄm noi înŢine,
experien�a poate fi de-a dreptul cutremurĄtoare.
Tocmai de aceea, ar fi interesant de Ţtiut cât
de expuse sunt aeronavele în fa�a descĄrcĄrilor
electrice, aceasta fiind, de altfel, întrebarea rostitĄ
de tot mai mul�i oameni începând din momentul
prĄbuŢirii în Atlantic a unui Airbus cu 228 pasageri
la bord ca urmare a presupusului impact cu un
fulger.
Imaginea de mai jos ilustreazĄ o aeronavĄ lovitĄ
de trĄsnet în momentul decolĄrii de pe aeroportul
din Osaka, Japonia. Aparent, nimeni de la bordul
aparatului de zbor nu a fost rĄnit Ţi nu se Ţtie dacĄ
Safety
Operarea în condi�ii de vizibilitate
redusĄ – continuare -
Ca o continuare a celor prezentate – într-un mod
cât mai sumar, de altfel – ca fiind caracteristicile
de operare în condi�ii de vizibilitate redusĄ pe
aerodromurile noastre, vĄ prezentĄm lista celor
mai semnificative evenimente înregistrate în istoria
recentĄ a avia�iei, evenimente care s-au petrecut în
condi�iile analizate de noi...
1. CRJ7/C172, Lehigh Valley, Allentown PA USA,
2008 (RI HF): în data de 19 septembrie 2008,
la Lehigh Valley Airport, Allentown PA, în plinĄ
noapte, o aeronavĄ tip CRJ-700 operat de Mesa
Air Shuttle, care primise aprobarea de decolare
de la turnul de control, a decolat în scurt, cu mare
vitezĄ atunci când a zĄrit în fa�a sa, în lungul pistei
o luminĄ albĄ de naviga�ie. Lumina albĄ apar�inea
unei aeronave Cessna 172, care aterizase pe
aceeaŢi pistĄ Ţi care – din cauza condi�iilor meteo
Ţi necunoaŢterii configura�iei aeroportului respectiv
– rula în continuare pe acea pistĄ, dupĄ ce
6 Aeroporturi Bucure§ti - Apron News nr. 15 / decembrie
Mediu
avionul a suferit vreo avarie. Ca în majoritatea
cazurilor de acest gen Ţi, poate, surprinzĄtor
pentru unii, aeronava însĄŢi pare sĄ fi declanŢat
descĄrcarea electricĄ. De fapt, în anii ’80, s-a
demonstrat cĄ în marea majoritate a cazurilor –
pânĄ la 90% - de fulgerare a avioanelor, evenimentul
îŢi are originea chiar în aparatele de zbor pe mĄsurĄ
ce acestea zboarĄ prin zone noroase puternic
încĄrcate electric. Ce se întâmplĄ cu restul de 10%?
În asemenea incidente, aeronava se îndreaptĄ
într-o furtunĄ cu fulgere Ţi intercepteazĄ un
trĄsnet independent de sine. Uneori, acestea sunt
catastrofice.
Situa�iile de fulgere pozitive, cunoscute mai bine
ca “lovituri din senin”, sunt cu certitudine un tip de
fulgere pe care un avion nu ar vrea sĄ le întâlneascĄ.
Reprezentând mai pu�in de 5% din descĄrcĄrile
electrice, aceste forme rare de activitate electricĄ
sunt declanŢate de încĄrcĄturi pozitive în sferele
superioare ale norilor care se descarcĄ spre sol prin
energia pĄmântului.
raportase turnului „cĄ a ratat degajarea din pistĄ”.
Prezen�a de spirit a comandantului a/c CRJ a fĄcut
posibilĄ evitarea în ultimul moment a producerii
unui accident. A fost raportatĄ o distan�Ą de numai
10 picioare (aproximativ 3,5 m) între cele douĄ
aeronave, care a salvat producerea unui accident;
2. MD87 / C525, Milan Linate, 2001 (WX RI
FIRE HF): în data de 8 octombrie 2001, în condi�ii
de cea�Ą sub�ire pe Aeroportul Milano Linate,
Italia, o aeronavĄ MD87, în plin proces de rulare
spre decolare, s-a lovit de o aeronavĄ Cessna
Citation care se afla în rulare pe o pistĄ activĄ Ţi
nu pe o cale de rulare, aŢa cum de altfel credea
comandantul aeronavei respective. To�i cei 114
ocupan�i ai ambelor aeronave Ţi încĄ 4 salaria�i de
la sol au murit tragic.
3. B742/B741, Los Rodeos Tenerife, 1977 (RI
AGC WX): în data de 27 martie 1977, o aeronavĄ
B747-200 a început procesul de rulare spre
decolare pe aeroportul Los Rodeos din Tenerife
în condi�ii de vizibilitate extrem de redusĄ.
Înregistrarea benzilor a dovedit cĄ aeronava a
continuat procesul de decolare, deŢi primise din
partea turnului „standby for take off” (aŢteptare
pentru confirmare decolare). S-a produs astfel
coliziunea dintre aceasta Ţi o altĄ aeronavĄ de tip
Boeing 747-100, care rula regulamentar pe aceeaŢi
pistĄ, în deplinĄ conformitate cu instruc�iunile
primite de comandant de la ATC. To�i cei 248
pasageri ai zborului au murit Ţi doar 61 din cei
396 pasageri afla�i la bordul celeilalte aeronave au
supravie�uit.
Ne revedem cu detalii despre sezonul hibernal Ţi
opera�iunile sale specifice...
Fulgerele pozitive sunt mult mai puternice Ţi mai
durabile decât alte forme de fulgere Ţi pot lovi pe
distan�e de zeci de kilometri din înaltul norilor.
Din cauza puterii lor, “loviturile din senin” sunt în
mod cert periculoase. Mai mult de atât, cele mai
multe aeronave nu
sunt proiectate pentru
a suporta asemenea
lovituri, pentru cĄ
existen�a lor nu era
cunoscutĄ atunci când
standardele de siguran�Ą
ale avioanelor au fost
stabilite.
Un dispozitiv cunoscut
drept “fitil static”
ac�ioneazĄ ca o piedicĄ
împotriva descĄrcĄrilor
electrice, determinând
disiparea fulgerului în locul circulĄrii acestuia în
zonele vulnerabile ale avionului. Un fulger din senin
este, însĄ, o altĄ poveste.
Se estimeazĄ cĄ, în medie, fiecare avion comercial
american este lovit de fulgere cel pu�in o datĄ pe an
Ţi, totuŢi, nici un accident aviatic nu a fost atribuit
trĄsnirii timp de zeci de ani. Cu toate acestea,
în urma tragediei aviatice din 1963, când zborul
Pan Am 214 s-a prĄbuŢit din cauza unei explozii
a rezervorului de combustibil Ţi 81 de oameni au
murit, toate avioanele comerciale au fost dotate cu
fitile de descĄrcare a fulgerelor.
Sursa: Environmentalgraffiti
Direc�ia Calitate Ţi Siguran�Ą AeronauticĄ ureazĄ
tuturor celor care îŢi desfĄŢoarĄ activitatea pe
aeroporturile CN AB SA – „SĄrbĄtori Fericite!” Ţi cu
siguran�Ą „Distrac�ie plĄcutĄ!”. SĄ ne reauzim cu
bine la anul care vine....
Lumini�a Vâlcea
Serviciul Supravegherea Siguran�ei Aeronautice

Cultur[ urban[
Cum râde un puric de moarte...
Nu Ţtiu cum se face Ţi de ce avem întotdeauna nevoie
de un element de compara�ie ca sĄ în�elegem valoarea
exactĄ a unui lucru. ÎntâmplĄtor, am vĄzut zilele trecute o
piesĄ de teatru al cĄrei text ar fi trebuit sĄ facĄ din acest
spectacol un mare succes. Numai cĄ cei trei actori din
distribu�ie - ale cĄror nume n-o sĄ vi le spun – au blocat
drumul firesc al piesei, presta�ia lor mediocrĄ livrând
publicului un
act artistic
de mâna a
doua. Nu
acelaŢi lucru se
poate spune,
însĄ, despre
„SinucigaŢul”,
textul
dramaturgului
rus Nikolai
Erdman,
deportat în
Siberia timp
de trei ani,
dupĄ o simplĄ
vizionare,
pentru cĄ Stalin
nu avusese
„o pĄrere prea bunĄ”, iar tovarĄŢii sĄi cei mai apropia�i
considerau aceastĄ piesĄ „un pic goalĄ de con�inut Ţi
dĄunĄtoare”.
PusĄ în scenĄ la Teatrul Na�ional BucureŢti de cĄtre Felix
Alexa, care a gândit cĄ rolul principal (Podsekalnikov)
îl poate interpreta doar Dan Puric, piesa „SinucigaŢul”
fĄcea sĄli pline Ţi la “Nottara”, în urmĄ cu 20 de ani, cu
Hora�iu MĄlĄele, care realiza magistral acelaŢi rol.
DupĄ ce am pândit „SinucigaŢul” mai mult de doi ani,
un coleg cu sim�ul umorului întrebându-mĄ dacĄ am
fĄcut-o pentru bilete sau pentru un numĄr de ordine,
am reuŢit, în sfârŢit, sĄ îl vĄd pe Dan Puric cum râde de
moarte, atingând, cu geniul sĄu comic, sensibilitatea
Escal[ pentru suflet
SĄrbĄtoarea NaŢterii Domnului
SĄrbĄtoarea NaŢterii Domnului cuprinde
evenimente de o importan�Ą deosebitĄ pentru
via�a noastrĄ duhovniceascĄ. DupĄ o pregĄtire de
40 de zile cu post, rugĄciune Ţi fapte bune, ne-am
învrednicit de primirea Ţi de naŢterea lui Hristos.
DupĄ coborârea lui Dumnezeu în inima creŢtinului,
acesta nu poate sĄ nu-Ţi lase faptele cele rele,
omul cel vechi, Ţi sĄ nu înceapĄ un an nou, o via�Ą
nouĄ.
Întotdeauna
vrem mai
mult,
vrem sĄ
fim mereu
ferici�i, sĄ
nu suferim
niciodatĄ,
sĄ ajungem
în împĄrĄ�ia
cerurilor,
iar numele
noastre sĄ
fie trecute
în cartea
vie�ii Ţi sĄ
fie pururea
pomenite,
în ceruri,
publicului Ţi fĄcându-l sĄ vibreze. Numai cĄ jocul acestui
artist de excep�ie, care suscitĄ reac�ii Ţi sentimente
din cele mai diverse, nu doar seduce publicul, ci îl Ţi
deruteazĄ – la finalul spectacolului, spre exemplu, în timp
ce mĄ îndreptam spre ieŢire, mi-a ajuns la urechi replica
revoltatĄ a unui spectator cu mai pu�in sim� al umorului,
probabil, care declara, pe un ton intrigat Ţi superior, cĄ
lumea râdea prosteŢte, neîn�elegând cĄ e vorba de o
tragedie Ţi nicidecum de o comedie. Este, însĄ, o piesĄ
de teatru a cĄrei valoare stĄ, poate, tocmai în capacitatea
de a te smulge dintr-un râs copios pentru a te arunca „pe
culmile disperĄrii”, cum ar spune pesimistul de serviciu
al românilor, pentru ca, apoi, tocmai când �i-a înghe�at
sufletul, sĄ te detensioneze, din nou, într-un alt hohot, iar
tu, spectator inocent Ţi serios, apĄsat de numĄrĄtoarea
tiranicĄ a zilelor care au mai rĄmas pânĄ la avans sau
urmĄrit de efectele devastatoare ale inunda�iei de acasĄ
la care ai asistat neputincios de diminea�Ą, te trezeŢti
captiv într-un carusel râsu’ – plânsu’ Ţi nu-�i rĄmâne la
dispozi�ie nici o altĄ variantĄ decât sĄ te laŢi prins în
acest joc, cucerit, fĄrĄ scĄpare, de talentul electrizant
al trupei de actori de la Teatrul Na�ional, colegii de
distribu�ie ai lui Dan Puric fiind, cu to�ii, excelen�i, simpla
men�ionare a numelor lor confirmând, cred, pĄrerea mea
posibil subiectivĄ: Adela MĄrculescu, Marius Manole,
George Constantin, Tania Popa, Maria BuzĄ etc.
Interesant de remarcat ar fi Ţi scenografia, care pare
de Dumnezeu. Îi putem în�elege iubirea numai prin
transformare interioarĄ, schimbând omul vechi
cu cel nou în Hristos. Ziua naŢterii Sale ne umple
sufletul de bucurie duhovniceascĄ pentru cĄ ea
reprezintĄ împlinirea fĄgĄduin�elor Ţi nĄdejdilor pe
care Dumnezeu le-a dat oamenilor de la început,
ca îndemn de cĄlĄuzĄ pe drumul ce duce spre
mântuire.
NaŢterea este un eveniment unic în via�a omului,
serbat anual. Ziua de naŢtere a unei persoane
este una ce nu poate fi trecutĄ cu vederea. În
fiecare an, omul îŢi aminteŢte Ţi se bucurĄ de ziua
în care Dumnezeu a hotĄrît sĄ se nascĄ om nou
în lume; în fiecare an, omul trebuie sĄ dea slavĄ
lui Dumnezeu pentru daruirea a încĄ unui an de
via�Ą. Vedem deci, cĄ cel mai mare cadou de ziua
noastrĄ ne vine de la Dumnezeu, care neîncetat ne
umple de daruri.
DupĄ cum se raporteazĄ omul la sĄrbĄtoarea
NaŢterii Domnului, se vede clar cum ziua de
naŢtere a lui Dumnezeu este cea mai aŢteptatĄ “zi
de naŢtere” de peste an. Fiecare om face investi�ii,
vânzĄri Ţi cheltuieli, cumpĄrĄturi, emo�ii Ţi pregĄtiri
de daruri. Dar pentru ce toate acestea ? Oare nu
pentru a ne bucura de noi înŢine ?!
Bucuria sĄrbĄtorii NaŢterii Domnului se raporteazĄ
la toatĄ fiin�a noastrĄ. Mântuitorul Iisus Hristos,
prin naŢterea Sa, se descoperĄ oamenilor
ca pâinea vie�ii (Ioan 6, 48), ridicând via�a
omeneascĄ la plinĄtatea celei dumnezeieŢti Ţi
surprinzĄtor de austerĄ la începutul spectacolului, pentru
ca, pe parcurs, succesiunea de uŢi înalte Ţi metalice,
trântite obsedant Ţi zgomotos, sĄ te convingĄ cĄ alegerea
a fost una func�ionalĄ Ţi foarte inspiratĄ, îmbogĄ�ind
spectacolul Ţi fĄcându-l mai original Ţi mai apreciat – spre
exemplu, nu Ţtiu prin ce artificiu tehnic, nu observĄm
niciodatĄ când se deschid uŢile, dar auzim, în schimb,
cum se închid, de fiecare datĄ, isteric – ca-n via�Ą, nu?
Nu e nevoie sĄ vĄ mai povestesc despre entuziasmul
publicului Ţi emo�ia cu care i-a copleŢit pe actori,
ova�ionându-i minute în Ţir, deŢi, nu-i aŢa, cine s-ar fi
gandit vreodatĄ sĄ aplaude un sinucigaŢ? Numai cĄ un
om care se trezeŢte în miez de noapte, întrebându-Ţi
nevasta dacĄ a mai rĄmas ceva de mâncare e unul în
care pofta de via�Ą dĄ în clocot. şi-i place Ţi lebĄrul, deci...
Sorina TĄnĄsoiu
Serviciul Comunicare
arĄtând, peste veacuri, cĄ via�a este bunul Ţi darul
suprem de care trebuie sĄ se bucure, nu numai
omul, ci Ţi întreaga crea�ie.
Acest eveniment radiazĄ bucurie în sufletele
noastre, dupĄ cum a zis Arhanghelul Gavriil cĄtre
pĄstori: “Nu vĄ teme�i. CĄci, iatĄ, vĄ binevestesc
vouĄ bucurie mare, care va fi pentru tot poporul”
(LUCA 2,10).
SĄrbĄtoarea NaŢterii Domnului este, astfel,
sĄrbĄtoarea vie�ii, descoperindu-ne valoarea Ţi
frumuse�ile existen�ei omeneŢti, care capĄtĄ sens.
SĄ ne bucurĄm de bucuria cĄreia ne-am fĄcut
pĄrtaŢi prin NaŢterea lui Hristos, Ţi pe Dumnezeu,
Cel ce S-a fĄcut om, sĄ-L proslĄvim pentru aceastĄ
întrupare a Sa, Ţi dupĄ puterile noastre sĄ-I
aducem cinste Ţi mul�umire pentru ca noi sĄ ne
mântuim sufletele noastre Ţi sĄ ne silim a face
fapte bune.
SĄrbĄtori sfinte Ţi pline de bucurie!
Pr. Bogdan Nastasiu
www.bucharestairports.ro 7

COMPANIA NA|IONAL{ AEROPORTURI BUCURE±TI
Bruges, Dantela Nordului
Am recomandat unor prieteni afla\i la Bruxelles Ţi
plictisi\i de „monotona Belgie”, cum spuneau ei, sĄ
viziteze Ţi un alt oraŢ. şi le-am propus sĄ înceapĄ cu un
oraŢ aflat la doi paŢi de Marea Nordului: Bruges.
MĄ aŢteptam sĄ le placĄ – de fapt, n-am auzit pe nimeni
sĄ vinĄ dezamĄgit dupĄ o vizitĄ la Bruges – dar concluzia
lor a fost foarte
clarĄ: “DacĄ n-am fi
vĄzut acest oraŢ, am
fi rĄmas cu impresia
cĄ Belgia e o \arĄ
urâtĄ...”
De fapt, frumuse�ea
acestui oraŢ din
Flandra de vest,
având nici 120 000
de locuitori, este un
adevĄrat magnet
pentru turiŢti. AceŢti turiŢti, peste patru milioane în
fiecare an, vin atât pentru arhitectura oraŢului vechi,
pentru o plimbare pe canalele care-l strĄbat, pentru
vestita ciocolatĄ, dar, mai ales, pentru atmosfera unicĄ,
un amestec de calm nordic Ţi exuberan�Ą latinĄ.
Dar hai sĄ le luĄm în ordine. Cum ajung la Bruges?
Ca orice european care se respectĄ, sosesc mai întâi la
Bruxelles, de regulĄ cu avionul. Fie cĄ ajung la aeroportul
principal (Brussel Nationaal, în flamandĄ), fie la cel
low-cost (Bruxelles
Sud – Charleroi,
în regiunea
valonĄ). Fac o
vizitĄ obligatorie
în Grand Place /
Grote Markt, poate
cea mai frumoasĄ
pia�Ą din lume,
degust huîtres Ţi
moules et frites la
Chez Leon sau alt restaurant din zona centralĄ, îl salut
pe Manneken Pis Ţi apoi pot lua trenul cĄtre Bruges din
gara CentralĄ. DacĄ întâmplĄtor am ajuns la gara de
Nord sau cea de Sud, nicio problemĄ! Trenul le strĄbate
pe toate trei, de la nord la sud, din orĄ în orĄ, apoi se
îndreaptĄ spre Ghent – Bruges Ţi, dacĄ uit sĄ cobor la
timp, risc sĄ admir Ostende Ţi plajele sale. Conductorul
are însĄ grijĄ sĄ mĄ anun�e, în flamandĄ Ţi englezĄ, ce
sta�ie urmeazĄ, aŢa cĄ riscul este semnificativ doar
pentru francofoni, aceasta pentru cĄ imediat ce am
ieŢit din regiunea
Bruxelles (bilingvĄ),
anun�urile Ţi
afiŢajele în francezĄ
dispar brusc.
OdatĄ ajuns la gara
din Bruges, n-am
decât sĄ traversez
bulevardul Ţi sĄ
mĄ �in de grupul
de vizitatori. Da, ave�i dreptate, nu fac parte din niciun
grup, dar toatĄ lumea merge în aceeaŢi direc�ie – cĄtre
centru – Ţi, de regulĄ, pe aleea de lângĄ lac. Sunt atent
sĄ nu merg pe pista de biciclete, aglomeratĄ tot timpul
anului. BicicliŢtii sunt rĄsfĄ�a�i aici inclusiv cu acces pe
contrasens Ţi prioritate fa�Ą de autovehicule – asta pe
lângĄ faptul cĄ nici mĄcar celebra lege a biciclistului a lui
Murphy (“orice drum este la deal Ţi cu vântul din fa�Ą”)
nu se aplicĄ integral, pentru simplul fapt cĄ nu prea
gĄseŢti dealuri… MĄ aŢtept deci sĄ aibĄ prioritate Ţi fa�Ą
de mine, nu?
Belgia
DupĄ o scurtĄ oprire la fotografiat lebede Ţi ra�e pe lac,
pot sĄ mĄ reculeg la primul obiectiv turistic întâlnit:
Beguinage (în flamandĄ, limba localĄ, Begijnhof) – o
incredibilĄ oazĄ de liniŢte cu atmosferĄ specificĄ, de
mânĄstire catolicĄ. DupĄ atâta liniŢte mi s-a fĄcut sete Ţi
am de ales una din cele circa cinci sute de mĄrci de bere
belgianĄ Ţi n-o sĄ comit tocmai eu impietatea de a cere o
bere olandezĄ, danezĄ sau, Doamne fereŢte, nem�eascĄ!
O bere “de aba�ie” se impune, nu? şi parcĄ drumul cu
trenul – am uitat sĄ vĄ spun cĄ dureazĄ cam cât un meci
de fotbal, fĄrĄ prelungiri! – mi-a fĄcut Ţi foame, aŢa cĄ
iau loc la o masĄ în primul restaurant întâlnit în cale – Ţi
sunt o mul�ime!
BucĄtĄria flamandĄ nu exceleazĄ prin inova�ie sau
exuberan�Ą (v-a�i prins, de fapt abia dacĄ se poate vorbi
de o bucĄtĄrie “flamandĄ”), dar în oricare restaurant se
poate mânca bine, iar berea Ţi vinul sunt de calitate.
În magazinul de suveniruri din col�, o dantelĄreasĄ îŢi
demonstreazĄ talentul Ţi este chiar una realĄ – nu un
fake precum la Bruxelles - care meŢtereŢte de zor cu o
mul�ime de mosorele pe mĄsu�a ei, iar dantela creŢte
încet, precum pânza de pĄianjen, Ţi la fel de finĄ. Am
aflat cĄ Ţcoala pe
care trebuie sĄ
o urmeze aceste
dantelĄrese dureazĄ
Ţase ani – adicĄ
un fel de studii
superioare cu
master! Dintr-o datĄ,
pre�ul unei batistu�e
cu un strop de
dantelĄ într-un col�
nu mi se mai pare chiar aŢa de mare...
Arunc în trecere o privire la trĄsurile pentru turiŢti,
ceva mi se pare oarecum în neregulĄ cu ele Ţi nu Ţtiu
ce. MĄ apropii sĄ le cercetez: sunt mari, trase de niŢte
cai de-a dreptul imenŢi, iar vizitiii, Ţi bĄrba�i, Ţi femei,
au dimensiuni pe mĄsurĄ! Acum îmi dau seama ce
mi-a atras aten�ia: turiŢtii din trĄsuri, oameni de talie
obiŢnuitĄ, pĄreau to�i niŢte copii!
Revist[ editat[ de Compania Na\ional[ Aeroporturi BucureŢti
Adresa redac\iei „Apron News”: apron.news@bucharestairports.ro
De fapt, atmosfera de poveste te face sĄ te sim�i ca
un copil într-un orĄŢel de basm. În decembrie, cu atât
mai mult! Pe lângĄ târgul de CrĄciun din pia�a mare
(Grote Markt – vezi paragraful despre Bruxelles), în
orice pĄrcule� sunt alte grupuri de cĄsu�e unde se vând
dulciuri Ţi ornamente de CrĄciun Ţi unde vinul fiert este
vedeta localĄ, alĄturi de berea specificĄ sĄrbĄtorilor,
care se poate gĄsi
numai în aceastĄ
perioadĄ a anului.
Din pĄcate, nu e încĄ
decembrie...
N-am chef de
plimbare cu trĄsura,
mi-e dor însĄ de
Michalengelo, aŢa
cĄ intru în frumoasa
catedralĄ Onze
Lieve Vrouw (cam
aŢa sunĄ în flamandĄ „Notre Dame”) Ţi admir, pe lângĄ
alte obiecte de artĄ, o statuie a Sfintei Fecioare cu
pruncul, realizatĄ de marele sculptor. Nu am timp sĄ
ascult slujba, mai ales cĄ de la ultima orĄ de latinĄ au
trecut decenii, Ţi ies încercând sĄ mĄ pierd pe strĄdu�ele
pavate cu piatrĄ, printre ciocolaterii Ţi clĄdiri oficiale,
magazine de suveniruri sau de firmĄ – pentru cĄ, la fel
ca în orice oraŢ care
se respectĄ, Ţi în
Bruges gĄseŢti o
arterĄ comercialĄ
garnisitĄ cu
Hermes-uri,
Guess-uri Ţi
Vuittoane.
Arunc o privire la bĄrcile care plimbĄ turiŢtii pe canale
– ca Ţi Amsterdamul, Bruges este denumit deseori
“Vene�ia Nordului”, cu men�iunea cĄ aici nu întâlneŢti
nici vapoarele din capitala economicĄ a Olandei, nici
umiditatea sufocant-fetidĄ Ţi desigur… absentĄ din
fotografiile cu Vene�ia. ParcĄ aŢ face o turĄ, dar ar
însemna sĄ aŢtept la coadĄ cam jumĄtate de orĄ – prea
mult!
Mai trag o serie
de fotografii cu
primĄria – nici pe
departe atât de
încĄrcatĄ cu statui
pe fa�adĄ precum
cea din Bruxelles,
dar perfect integratĄ
arhitectural.
MĄ mai minunez în
fa�a celorlalte clĄdiri,
acoperite în parte cu iederĄ, Ţi, dupĄ un ultim popas
la ciocolaterie, mĄ îndrept spre garĄ – jumĄtatea de zi
liberĄ s-a încheiat Ţi, ca de fiecare datĄ, îmi propun sĄ
revin la Bruges mĄcar pentru douĄ-trei zile.
Valentin Iordache
Director Comunicare