Moara cu noroc - Ioan Slavici - Universitatea"Petru Maior"

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” TÂRGU MUREŞ
DIDACTICA PREDĂRII LIMBII ŞI I LITERATURII ROMÂNE
PORTOFOLIU
COORDONATOR : PROPUNĂTOR :
EVA MONICA SZEKELY HĂRŞAN ANCA - MIRELA
ROMÂNĂ - FRANCEZĂ
ANUL : III
2007

CONŢINUT
1. Argument
2. Programa pe unitate de conţinut
3. Proiect de lecţie
4. Tipuri de întrebări
5. Obiective / competenţe e vizate , sarcini de lucru , mesaje verbale , „orizont de aşteptare a
a răspunsurilor”
6. Plan simplu de idei , plan de dezvoltare , rezumat – momentele subiectului
7. Intertextualitate
8. Matrici semantice – anexe
9. Fişă ă de evaluare
10. Creaţie , compunere , eseu
11. Bibliografie

ARGUMENT
Problemele limbii literare au constituit întotdeauna un domeniu de preocupări strâns legate
de evoluţia culturii, a literaturii, de eforturile novatoare ale culturilor din toate domeniile ; limbajul a
fost mijlocul cel mai eficace de cristalizare a ideilor , de stabilire a contactelor dintre oameni şi
culturi. Aceste realizări cer un instrument tot mai bogat, , mai nuanţat, at, mai nou, dar în n acelaşi i timp
şi i exact, capabil să transmită cu fidelitate tezaurul de gândire şi i de simţire ire al unei comunităţi i .
contribuţia ia scriitorilor noştri, printre care şi i Ioan Slavici, ca exponenţi i talentaţi i ai artei limbii şi
literaturii, ca inovatori inspiraţi în n domeniul valorificării tezaurului vorbirii obşte
teşti, ti, rămâne un bun
câştig pentru eternitate, un stimulent continuu al cultivării limbii noastre de toate zilele.
e. „Limba
înaintează datorită marşului maiestuos al marilor scriitori” , a spus o dată Victor Hugo, , consacrând
într-o o formulă fericită partea de contribuţie ie esenţială a scriitorilor la dezvoltarea limbii naţionale,
problemă despre care au vorbit adesea şi i scriitori noştri.
Se poate urmări cu interes şi i uimire câtă pricepere şi i ataşament, ament, câtă
ştiinţă şi i instinct
lingvistic au dovedit scriitorii în n procesul modernizării culturii, , al literaturii şi i limbii naţionale ,
sporind prin opera lor tezaurul expresiv al limbii literare. Creaţiile literare ale scriitorilor noştri se
regăsesc în n manuale şcolare, aparţinând unor edituri diferite. Nu trebuie uitat faptul căci manualul
este o oglindă al elevului care îl l ajută să intre în n acel univers al lecturii , în n lumea interpretării unor
texte , dar şi i a unor idei. Totodată manualul este un instrument de lucru , de lărgire a cunoştin
tinţelor
, un reper atât pentru elev cât şi i pentru profesor , la care se adaugă şi i opera în n sine a autorului.
Tema aleasă , comunicarea c
ca etică în n opera lui Ioan Slavici , în n care principalele
coordonate sunt înţelepciunea
şi i păcatul este prezentat în n operele mai multor scriitori , fiind o
temă actuală. . Dintre toate manualele pe care le-am consultat de clasa a X –a a : All , Corint ,
Humanitas atenţia mea a fost îndreptată spre editura All deoarece acest manual se bazează cel
mai mult pe comunicare , oferind elevilor şi în n acelaşi i timp şi i profesorilor sugestii pentru orientarea
lecturii , oferte de interpretare , concluzii c
la temă , exerciţi i ceea

ce stimulează dezvoltarea perspectivei narative . Manualul de „Limba
şi i literatura română” apărut la editura All ,
Bucureşti 2002 , are conţinutul organizat pe părţi i , capitole subcapitole şi i lecţii respectând stilul cognitiv adecvat
vârstei . Textul este uşor u
lizibil , manualul are un aspect exterior plăcut fiind redactat cu caractere
re în n stiluri şi
mărimi diferite , include material iconografic , ilustraţii ii , fotografii ale autorilor , conţinutul acestuia răspunzând
obiectivelor programei de Limba şi i literatura română pentru anul şcolar 2006 – 2007. Conceptele sunt explicate
clar , într-o o coloană colorată în n partea dreaptă sau stângă a paginii stimulând elevul , iar întrebările
şi i exerciţiile iile ,
un mijloc de evaluare a învăţăturii ăturii sunt astfel concepute ca elevul să-şi i verifice cunoştin
tinţele.
În n tabelul de mai jos
pot fii observate criteriile utilizate pentru alegerea manualului învingător
, fiecăruia f
dintre ele acordându-i-se o
notă.
Datorită calităţilor ilor , aspectelor pozitive dar şi i materialului deosebit de bogat care valorifică metodele
moderne de investigaţie ie a textului literar şi i non-literar , meritul manualului apărut la editura All.

NR.
CURENT
CLASA
CRITERII DE
EVALUARE
ALL
MANUALE - EDITURI
CORINT
HUMANITAS
1 Aspectul exterior şi i interior
al manualului ceea ce duce
la estetică
2 Prezentare clară a
conceptelor literare
3 Sugestii pentru reorientarea
lecturii
4 Ofertă de interpretare :
structură narativă,
personaje,arta literară
ră,
valoarea operei
5 Elemente, informaţii ii legate
de viaţa şi i opera scriitorului
respectiv
6 Prezentare gradată a
temelor dar şi i a motivelor
literare
5 5 5
4 3 3
5 4 5
5 4 3
5 3 3
4 5 4

PROGRAMA DE UNITATE DE CONŢINUT
NR.
CURENT
COMPETENŢE
GENERALE
COMPETENŢE
SPECIFICE
TEXT
ALTE
TEXTE
COMPETENŢE
OPERAŢIONALE
STRATEGII
ACT. DE
ÎNVĂŢARE
EVALUARE
1 Relectura C2
C2.1
C2.4
“Moara cu
noroc” de
Ioan
Slavici
Să definească
noţiunea de
nuvelă
Să citească în
întregime textul
din manual
Să rezume oral
subiectul operei
- conversaţia
- munca cu
manualul
- descoperirea
- aprecieri
verbale
2 Relectura C2
C2.3
C2.4
“Moara cu
noroc” de
Ioan
Slavici
Să formuleze
tema nuvelei
psihologice
Să identifice
morala nuvelei
Să stabilească
timpul şi i spaţiul
în
naraţiune
- munca cu
manualul
- explicaţia
ia
- observaţia
indepedentă
- rezolvarea
unor exerciţii
ii

3 Componente
gramaticale
C2 C1.1
Se identifică rolul
adjectivelor în
descrierea
personajelor.
Să observe nivelul
de receptare a
textului literar
-Manualul
-- lucrul în n grup
- exerciţiul
iul
- descoperirea
-
Rezoşvare
a unor
exerciţii
ii
4 Lectura L
interpretativă
C2 C2.3
“Moara cu noroc”
de Ioan Slavici
Să identifice
elementele de
construcţie a
subiectului
Să stabilească
legătura autor-
narator-personaj
Să identifice corect
modurile de
expunere în n text.
-Manualul
- descrierea
- matrice
semantice
-
conversaţiaeuri
stecă.
-
Caracteriz
area
personajul
ui principal
5 Activitate în
grup
C2 C2.3
“Biblia
– Geneza
2,3 versetele 2-42
; 11-12
12”
Să citească textul
biblic
Să identifice
asemănările-
deosebirile dintre
cele două texte.
-Problematizare
a
- analiză de text
- munca în n grup
- conversaţia
euristică
- Aprecieri
verbale

6 Plan de
compunere
C3 C3.1
Să identifice
structurile
argumentative
pentru sesizarea
logicii şi i a coerenţei
ei
mesajului
Să precizeze rolul
conectorilor în
argument
Să definească
eseul argumentativ
Conversaţia
euristică
Descoperirea
Explicaţia
ia
Argumentare
a
apartenenţei
ei
acestei opere
în n specia
nuvelei
7 Intertext
C2 C2.3
“Vulpea
şi i corbul”
de La Fontaine
“Ofrandă lirică” de
R. Tagore
“Ion” de Liviu
Rebreanu
Să citească cele
trei texte,
fragmente
Să identifice
cuvintele cheie
Să stabilească
corelaţii
între
textele citite
anterior
Exerciţiul
iul
Conversaţia
euristică
Paralela
discuţia
ia
Evaluarea
orală
8 Evaluare C1 C1.1
Să răspundă în
scris la întrebările
formulate de
profesor
Munca
individuală
Tehnica
răspunsului
subiectiv
Evaluarea
scrisă,
răspunsul la
întrebări

9 Relectura R
de sinteză
C2 C2.3
Biblia “Geneza
2,3 versetele 2-42
11-12
12”
“Ofranda lirică”
de R. Tagore
Să recitească
teztele legate de
intertextualitate
Să sublinieze
cuvintele cu
relevanţă ă pentru
caracterul
moralizator
Să –şi i exprime
părerea despre
înţelepciune
Conversaţia
euristică
Paralela
Exerciţiul
iul
Discuţia
ia
Evaluare
sumativă
10 fişa a de
evaluare
C1 C1.2
Să completeze o
fişă ă de evaluare
realizată de profesor
Tehnica
răspunsului
subiectiv
Rezolvarea
se face
individual
fiecare având
părerea
proprie
11 Evaluarea
lucrărilor
scrise
C1 C1.2
Problematiz
area
Conversaţia
12 Activitate
creativă
C3 C3.2
Să elaboreze un
eseu de 2-32
3 pagini
pe tema principiului
etici în n viaţa a socială
dar şi în n viaţa a de zi
cu zi
Problematiz
area
Evaluarea
sumativă
Verificarea a
2-33 eseuri

PROIECT DE LECŢIE
Aria curiculară – limbă şi i comunicare
Data – 09.01.2007
Locul –
Clasa – a X –a
Obiectul – limba şi i literatura română
Propunător – Hărşan
Anca – Mirela
Unitatea de conţinut
– nuvela psihologică
Subiectul – „Moara cu noroc” de Ion Slavici
Competenţă ă generală –
C1 – utilizarea corectă şi i adecvată a limbii române în n receptarea şi i producerea mesajelor
în n diferite situaţii ii de comunicare.
Competenţe e specifice –
C1.3 – folosirea obiectivă a strategiilor şi i a regulilor de exprimare orală în n monolog şi
dialog.
C1.4 – redactarea unor compoziţii ii despre textele studiate şi i alcătuirea unor texte
funcţionale sau a unor proiecte.
C2.1 – analiza principalelor componentelor de structură , de compoziţie
ie şi i de limbaj
specifice textului narativ.
C3.2 – compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăţilor proprii.
Competenţe e operaţionale
–
să argumenteze de ce opera „Moara cu noroc” este o nuvelă.
să identifice semnificaţii ii ale înţelepciuni
şi i păcatului în „Moara cu noroc”.
să identifice rolul moralei în n fragmentul din manual
Tipul lecţiei
– consolidare şi i formare de noi priceperi şi i deprinderi

Metode şi i procedee : tehnica răspunsului subiectiv, , conversaţia
euritică, învăţarea prin descoperire, exerciţiul,
iul,
problematizarea.
Resurse : manualul de Limba şi i literatura română, , clasa a x –a a , editura All, matrici semantice
Bibliografie : Ioan Slavici : “Nuvele”,, editura Minerva Bucureşti

ETAPELE
LECŢIEI /
TIMP
Ob.
SECVENŢE E DE CONŢINUT
ACTIVITATEA DE
ÎNVĂŢARE
EVALUARE
1Evocarea
(15min)
01
02
Asigurarea cadrului necesar
pentru începerea orei : aerisirea
rea
sălii, , trecerea absenţelor
elor în
catalog, pregătirea materialului
didactic necesar.
Astăzi vom vorbi despre nuvela
psihologică : “Moara cu noroc” a
lui Ioan Slavici.
Elevii vor primi câte o matrice
semantică, , care cuprinde definiţia
ia
nuvelei şi i caracteristicile nuvelei.
Pe tablă voi face o schemă
referitoare la Ioan Slavici cu toate
caracteristicile operei sale (11
caracteristici).
Având matricele semantice în n faţă
elevii vor căuta alte semnificaţii ii ale
înţelepciunii
şi i păcatului în n opera
lui Ioan Slavici.
Având în n faţă ă matricea care
cuprinde definiţia
ia şi i caracteristicile
nuvelei, menţiona
ionaţi i ce tip de
nuvelă este “Moara cu noroc”.
Pregătirea elevilor pentru oră :
cărţile
şi i caietele de limba
română pe bancă.
Elevii notează în n caiet.
Priviţi i schemele.
Vezi schema tablei.
Completează matricele.
“Moara cu noroc” de Ioan Slavici
este o nuvelă psihologică
deoarece urmăreşte personajul
principal într-un proces de
dezumanizare şi i de parvenire
socială
Pe tot
parcursul orei
răspunsurile
elevilor vor fi
monitorizate de
către profesor.

“Moara cu noroc” urmăreşte un fir
epic şi i evidenţiază
iază în n acelaşi i timp
complexitatea sufletească a
oamenilor obişnui
nuiţi, i, în n cazul nostru,
hangiu.
Procesul de dezumanizare, parvenire
socială pus în n evidenţă în n nuvelă?
Tocmai tema acesteia, eroul,
parvenitismul, inadaptarea,
prăbuşirea protagonistului şi i toate
acestea din cauză ?
Aşa a este şi i nu degeaba se spune în
popor că banul e considerat “ochiul
dracului”.
Cauza distrugerii destinului
uman în n nuvelă se datorează
banului, setea de înavuţire .
2
Realizarea
sensului (25
min.)
03
Ce puteţi i spune despre compoziţia
ia
nuvelei ?
Nuvela începe cu un prolog care
cuprinde vorbele bătrânei, , mama
Anei “Omul să fie mulţumit umit cu sărăcia
sa, căci dacă e vorba, , nun
Bogăţia, ci liniştea colibei te face
Fericit…”
Vorbele bătrânei sunt un elogiu
adus echilibrului şi înţelepciuni.
Nuvela este structurată pe 17
capitole în n care acţiunea
evoluează gradat.
Are un prolog şi i un epilog.

La ce se referă vorbele bătrânei
prezente în n epilog ?
“Simţeam eu că nu are să iasă
bine dar aşa a a le-a a fost dat” pun în
evidenţă ă faptul că bătrâna
având experienţă în n viaţă
presimţea ea ce are să se
întâmple.
În n viaţa a omul trebuie să fie
cinstit pentru a ajunge acolo
unde-şi i doreşte altfel totul se
întoarce
împotriva sa ; cum s-a s
întâmplat
şi i cu Ghiţă ?
Ce vedeţi i : Ghiţă ă avea o familie
fericită ?
Elevii răspund ţinând cont de fişele
de lectură întocmite anterior după
citirea operei.
La început da, dar după apariţia
ia
la han a lui Lică, , Ghiţă ă s-a s
schimbat mult, ceea ce a adus
nefericire în n familie.
Cum este prezentat Ghiţă ă de autor ?
Iar portretul moral apare ?
Personajul principal este
prezentat prin ceea ce face, dar
mai des prin ceea ce-l l frământă,
portretul lui fizic fiind concis.
Portretul moral este
contradictoriu, cu trăsături t
pozitive, negative.
e.
04
Ghiţă ă vrea să fie o persoană activă
deoarece îşi i dă seama că liniştea
colibei este echivalentă cu lipsa de
lucru şi i implicit cu noţiunea de
sărăcie.
Cărei tipologii îi i aparţine
protagonistul ?
Elevii notează în n caiete
Ghiţă ă este un arivist.
Răspunsurile
elevilor vor fi
monitorizate de
către profesor.

Dar Lică Sămădăul ?
Lică tipul personajului malefic
deoarece îl l distruge pe Ghiţă.
05
Lică nu îl l distruge doar pe Ghiţă ă ci
odată cu acesta şi i familia.
Explicaţi i finalul nuvelei ?
Dar practic cine este principalul
vinovat că soţia
îl înşeală
?
Dacă ar fi să schimbaţi i finalul cum l-aţi l
vedea ?
Ana devine amanta lui Lică.
Nuvela are un final tragic,
bătrâna şi i cei doi copii rămân în
viaţă ă iar Ghiţă, , Lică L
şi i Ana vor
plăti faptele lor cu viaţa.
a.
Ana a fost ucisă de soţul său,
acesta bănuind că îl înşeală cu
Lică.
Tocmai el, deoarece vrând
nevrând a împins-o în n braţele
celui mai mare duşman al său.
Ghiţă ă a fost omorât din ordinul
lui Lică,de
Răut iar Lică se
sinucide ducându-se cu capul
de un stejar.
În n primul rând nu era unul tragic,
deci personajele rămânând în
viaţă şi încercau să vadă viaţa
cu alţi i ochi.
Personajele nu se mai abăteau
de la perceptele morale, dar din
păcate n-a n a fost aşa. a a.
Răspunsurile
sunt
monitorizate de
către profesor.
3 Reflexia
(10 min.)
Pentru că nu am discutat despre
fragmentul din manual, intenţionat
ionat
bineînţeles eles faceţi i un scurt rezumat al
acestuia.
Autorul surprinde tocmai
momentul în n care Ghiţă ă hotărât
se întoarce cu Pintea şi
jandarmii la Moara cu noroc
pentru al prinde pe Lică

Aceştia
îi întind o cursă
sămădăului făcându-l într-un fel
să plătească pentru tot răul
făcut. . Dar D
nici el nu va scăpa
nepedepsit.
Temă pentru
acasă.

ÎNTREBĂRI TEXTUALE
ÎNTREBĂRI
INTERTEXTUALE
ÎNTREBĂRI
TRANSTEXTUALE
Ce este înţelepciunea ? Dar
păcatul ?
Unde se petrece acţiunea ?
Ce tip de narator are nuvela ?
Familia lui Ghiţă ă va fii fericită la
moara cu noroc ?
Ce influenţă ă a avut Lică asupra
protagonistului ?
Care este motivul dezumanizării
lui Ghiţă ?
Care sunt consecinţele ele dorinţei
de înavuţire ?
De ce femeia, Eva s-a s a lăsat uşor u
influenţată de şarpe ?
De ce l-a l îndemnat
şi i pe Adam
să mănânce din măr ?
De ce au încălcat sfatul lui
Dumnezeu ?
Dacă nu o iubea pe Ana de ce s-s
a căsătorit Ion cu aceasta ?
Oare Ana va fi vreodată fericită
dacă Ion o iubea pe Florica ?
De ce Ion nu joacă cu soţia sa ?
De ce vulpea care e şireată n-a n
convins corbul să-i i de-a a o bucată
din caş ?
Ce părere aveţi i despre cei care
păcătuiesc ?
Consideraţi i că şi i minciuna este
un păcat ?
Consideraţi i că înţelepciunea este
necesară fiecărui om ?
Ce credeţi,
faptul că un om este
înţelept
îl l ajută în n viaţă ?
Ce credeţi,
cinstea unui om este
mai sus de orice ?
Căinţa îl l ajută pe om ?
Ce trebuie să facă omul să-i i fie
iertate păcatele ?

OBIECTIVE /
COMPETENŢE
VIZATE
1.3. Folosirea
adecvată a
strategiilor şi i a
regulilor de exprimare
orală în n monolog şi în
dialog.
1.4. redactarea unor
compoziţii ii despre
textele studiate şi
alcătuite unor texte
funcţionale sau a
unor proiecte.
2.1. Analiza
principalelor
componente de
structură, , de
compoziţie
ie şi i de
limbaj specifice
textului narativ.
SARCINI DE
LUCRU
Daţi i o definiţie ie a
dialogului şi i a
monologului în n cele
cinci texte citate ,
ţinând cont de rolul
acestora în
comunicarea dintre
personaje.
Redactaţi i un eseu cu
tema : principiul şi i rolul
eticii în n viaţa a socială
dar şi în n viaţa a de zi cu
zi.
Analizaţi i principalele
componente de
structură , de
compoziţie
ie şi i de limbaj
specifice textelor
citate.
MESAJE VERBALE “ORIZONT DE AŞTEPTARE A
A
RĂSPUNSURILOR ELEVILOR”
Dialogul l : este o formă de comunicare între două sau mai multe
personaje care-şi i transmit informaţiile
iile în n diverse scopuri ;
presupune cel puţin două replici.
Monologul l : replică de dimensiuni ample , emise e
de o persoană
sau de un personaj care-şi i exprimă sentimentele , gândurile g
,
trăirile într-un text literar. Poate fi adresat sau interior.
Primul text , structura debutează cu cuvintele bătrânei , prin vocea
naratorului iar la final vocea acesteia intervine din nou. Vocea
bătrânei devine un elogiu adus bătrâneţii
şi înţelepciunii.
Compoziţia ia este simetrică ,nuvela începe cu un percept moral cu
valoare de moto : bătrâna era mulţumită umită cu ceea ce are de la
Dumnezeu , iar în n epilog arată faptul că de fapt ea ştia ce are să
se întâmple.
“Simţeam că nu are să iasă bine dar aşa a a le-a a fost
dat”. . Conflictul exterior şi i interior este pus în n evidenţă ă prin
zbuciumul personajelor. Al doilea text are o compoziţie ie ciclică ,
începe cu descrierea drumului care intră în n sat şi i se încheie cu
descrierea drumului care ne scoate din sat . (“Ion(
Ion” – Liviu
Rebreanu ). Din structura celorlalte texte citate reiese caracterul
moralizator al acestora.

OBIECTIVE /
COMPETENŢE
VIZATE
3.2. Compararea unor
argumente diferite
pentru formularea
judecăţilor proprii.
SARCINI DE
LUCRU
Interpretaţi în n câteva
idei , după judecata
proprie caracterul
moralizator al
nuvelei lui Slavici
pornind de la citatul
:”Opera este o
pledoarie pentru
echilibru moral ,
pentru chibzuinţă şi
înţelepciune ,pentru
fericire prin iubirea
de oameni”.
MESAJE VERBALE”ORIZONT DE AŞTEPTARE A
A
RĂSPUNSURILOR ELEVILOR”
Omul întotdeauna trebuie să fie mulţumit umit cu ceea ce are , cu
ceea ce îi i dă Dumnezeu. . Nici un om care se abate de la
perceptele morale nu ajunge nicăieri ,decât la dezumanizare şi
în n final la moarte , aşa a a cum s-a s întâmplat
şi i cu eroii lui Slavici.
Cu alte cuvinte omul trebuie să-şi i păstreze măsura în n toate.
Orice abatere de la aceste principii este sancţionată
şi i nu face
decât să transforme echilibrul într-un dezechilibru şi în n acelaşi
timp într-un haos.

IDEI – TITLU
PLAN SIMPLU
1. Înţelepciunea
bătrânei
2. Nemulţumirea umirea lui
Ghiţă ă de situaţia ia lui
socială
3. Plecarea în
pustietate de la
Moara cu noroc
4. Apariţia ia la han al
lui Lică Sămădăul
5. Lică – ispită
pentru Ghiţă
PLAN DEZVOLTAT DE IDEI
În n partea de început a nuvelei , în
prolog , bătrâna era mulţumită umită cu
tot ceea ce e-a e a dat Dumnezeu iar
vorbele sale”Omul să fie mulţumit
umit
cu sărăcia sa…”
sunt un elogiu
adus echilibrului şi înţelepciuni.
Nemulţumit umit de condiţia ia lui
socială, , aceea de cizmar din
ţinutul
Ineului, , Ghiţă împreună cu
familia, ea în n arendă hanul Moara
cu noroc.
Ghiţă ă pleacă împreună cu familia
sa, soţia Ana şi i cei doi copii, la
hanul situat la o încrucişare de
drumuri sperând că-i i va merge
mai bine.
La han apare Lică Sămădăul, , om
cu influenţă în n aceea regiune,
şeful porcarilor din ţinut. Acesta îi
schimbă personalitatea lui Ghiţă
din om cinstit devine complicele
porcarului.
Lică este personajul malefic al
nuvelei cel care îl l distruge pe
Ghiţă ă momindu-l l cu bani.
REZUMAT – MOMENTELE SUBIECTULUI
EEPOZIŢIUNEA
IUNEA : nuvela începe cu sfatul providenţial ial al
bătrânei, , soacra lui Ghiţă, , atunci a
când se află de intenţia
ia
ginerelui său de a lua în n arendă Moara cu noroc. . Cizmar de
meserie Ghiţă ă se săturase să cârpească cizmele oamenilor.
Locul acţiuni este o zonă din Ardeal, , la hanul moara cu noroc
aflat la o răscruce pe unde treceau turme de porci spre şi
dinspre Ineu, , loc important pentru afaceri, pentru comerţ.
Mutându-se aici el devine repede cunoscut de drumeţii mai
umblaţi, afacerile îi i mergeau din ce în n ce mai bine, cu alte
cuvinte erau o familie fericită.
INTRIGA : începe o dată cu apariţia ia la han a lui Lică,
simbolul răului despre care Ghiţă ă aflase că deşi i porcar este
un om cu stare. Este un om aspru, periculos de care se teme
toată lumea şi i care îi i pretinde cârciumarului să-l l informeze
cu tot ceea ce se întâmplă acolo. . Ghiţă ă este copleşit de
gânduri negre pentru că simte pericolul care-l l pândeşte dacă
se supune lui Lică, , dar şi i riscul şi i mai mare dacă-l l refuză.
DESFĂŞURAREA ACŢIUNII
: conflictul psihologic se
amplifică treptat, , pe măsură ce Ghiţă ă se va implica în
afacerile necinstite ale lui Lică, , speriaţi îşi i cumpără două
pistoale, îşi i ia o slugă şi i doi căţei pe care îi i pune în n lanţ.
Ghiţă îşi i dă seama că la han nu putea să stea nimeni fără
voia lui Lică dar lacom de bani era gata să-şi i pună capul în
primejdie. Chiar şi i câini lui Ghiţă îl l vor îndrăgi pe Lică. . Ghiţă
este cel care o împinge pe Ana în n braţele lui Lică,va
deveni
părtaş la toate faptele necunvicioase ale lui Lică, , complice la
moartea femeii şi i a copilului care sosise la han.

IDEI – TITLU
PLAN SIMPLU
6. Predarea lui Lică
jandarmului Pintea.
7. Uciderea anei.
PLAN DEZVOLTAT DE
IDEI
Când Ghiţă ă vrea să-l l predea
pe Lică lui Pintea, , constată c
că
planul i-a i a fost zădărnicit,
pentru că Ana nu vrea să
plece cu bătrâna şi i copii,
acceptând astfel totul ca o
fatalitate.
Reîntorcându
ntorcându-se la han, Ghiţă
o omoară pe Ana, Bănuind că
îl înşelase cu Lică.
8. Uciderea lui Ghiţă. Din ordinul lui Lică, Răuţ îl
ucide pe Ghiţă şi i dă foc Morii
cu noroc. Astfel totul se
purifică prin ardere.
9. Sinuciderea lui
Lică.
Lică nemaiavând scăpare se
sinucide sfărmându-şi i capul
de un stejar.
REZUMAT – MOMENTELE SUBIECTULUI
Depunând mărturie mincinoasă pentru Sămădău, , Ghiţă
este foarte speriat la prima întâlnire cu Lică după proces.
În n săptămâna Pastelor bătrâna pleacă cu copii la rude la
Ineu iar Ana insistă să rămână acasă cu Ghiţă
strecurându-i i planurile Lică face totul în n aşa a a fel încât Ghiţă
să vadă că Ana devine amanta lui.
PUNCTUL CULMINANT : ca un laş Ghiţă ă acceptă să
plece de la han gândind că se va întoarce pe înserat cu
Pintea şi-l l va prinde pe Lică, , Ana A
se aruncă în n braţele lui
Lică.
DEZNODĂMÂNTUL L : Pintea este impresionat de faptul că
Ghiţă ă a folosit-o o pe Ana drept momeală, , el n-ar n
fi făcut
lucrul acesta. Ghiţă, , orbit de gelozie îşi i ucide soţia, iar i
din
ordinul lui Lică va fi şi i el ucis de Răuţ. . Lică L
se va sinucide
ducându-se cu capul într-un stejar.

INTERTEXTUALITATE
Text de bază : Ioan
Slavici
“MOARA CU
NOROC”
Liviu Rebreanu
“ION”
La Fontaine
“VULPEA
ŞI
CORBUL”
Biblia
“GENEZA 2,3
VERSETELE 2-2
4, 11-12
12”
R. Tagore
“OFRANDA
LIRICĂ”
“Omul să fie mulţumit umit cu
sărăcia sa, , dacă d
e vorba,
nu bogăţia, ci liniştea
colibei tale te face fericit.
Dar voi să faceţi i după
cum vă trage inima, şi
Dumnezeu să vă ajute şi
să vă acopere cu aripa
bunătăţilor sale (…)(
) nu
înţeleg nemulţumirile
umirile
celor tineri şi i mă tem ca
nu cumva căutând acum
la bătrâneţe e un noroc
nou, să pierd pe acela de
care am avut parte până
azi şi i să dau la sfârşitul
vieţii ii mele de
amărăciunea pe care nu o
cunosc decât din frică.
(…)) am azi un chef din
cele mari, şi i trebuie să şti
că eu sunt nesăţios, când
mă apucă cheful (…)
“Ion jucă cu Florica
şi în învălmăşagul
asurzitor se
pomeniră curând
aproape de uşă, u
unde era mai
întuneric. Nu
deschisese gura
nici unul din ei ;
fata chiar nici nu
îndrăznea să-l
privească în n ochi
;uitând de tot de
Ana, închipuindu-şi
că Florica e
mireasa lui …
deodată apoi îi
şopti răguşit cu
ochii înflăcăraţi i :
-Numai
tu mi-eşti
dragă în n lume,
Florică, , auzi tu ?
…Auzi ?
“Jupân corbul
câştigase
Din negoţul Ce-
apucase
Un bun chilipir de
coş,
Şi i cu dânsa-n n cioc
se duse
P-un capac, unde se
puse
Ca un om l-al l
său
sălaş
Vulpea ca o
jupâneasă,
O cam şterge de p-p
acasă,
Şi i ieşi i la plimbare;
Iar bunul miros ce
are
D-aici, de acolo o-
ndreaptă
“Şarpele a zis
femeii : Oare a zis
Dumnezeu cu
adevărat : să nu
mâncaţi i din toţi
pomii din grădină” ?
/ Femeia F
a răspuns
şarpelui :”putem:
să
mâncăm din rodul
tuturor pomilor din
grădină”/ / Dar D
despre rodul
pomului din mijlocul
grădinii, , dumnezeu
a zis : “să nu
mâncaţi i din el şi
nici să nu vă
atingeţi i de el ca să
nu muriţi”/ / Atunci
şarpele a zis :
“hotărât că nu veţi
muri” (…)
“Când inima-i i deşartă
şi i secată, , coboară c
asupra mea într-o
ploaie de îndurare.
Când viaţa şi-a
pierdut harul, vino la
mine într-o o explozie
de cântece.
Când munca
zbuciumată îşi înalţă
din toate părţile
vuietul, ducându-mă
departe, vino la mine,
doamne-al al meu, cu
pacea şi i odihna Ta !
Când inima-mi mi zace
roabă, , ghemuităg
hemuită-n
colţul ei, sparge
poarta, Rege al meu
şi i vino cu strălucire
împărătească
!

-Îi fac eu rând lui Ghiţă ă să
plece şi i să ne lase singuri.
Ana îşi i opriră suflarea. . Ana A
nu voia să joace tocmai pe
timpul sfintei liturghii, şi i era
jignită, văzând pe Liţă ă acum
chiar mai neruşinată decât
totdeauna ; dar Lică
neastâmpărat afară din
seamăn, , o strânse în n braţe şi
o luă cu sila la joc.
Ea îşi i aţintise a
ochii la Ghiţă,
acesta însă, în n loc de a se
arăta supărat, , scoase pe Uţa
din mâinile lui Răuţ şi începe
să-şi i petreacă pe cum
petrece omul, când se pune
în n ciuda altuia. Apoi desfâşul
are şi i el formele lui, şi i Ana
încetul cu încetul se
obişnuise
şi i prinsese o
tainică poftă de el.
-Fă
cu ea ce vrei! Răspunse
Ghiţă în n glumă dar în n dosul
glumei se simţea mânia lui
oarbă şi i nesăţioasă
(…)
Ochii lui Ghiţă ă se
împăienjeniră. În n două
ceasuri putea să meargă
călare şi i pe căi ascunse la
Ineu şi în n alte două ceasuri,
pe când se întunecă, să se
întoarcă dimpreună cu
Pintea la Moara cu noroc.
O strânse năvalnic la
piept, crâşnind
din
dinţi încât fata se
spăimântă şi i se uită
ruşinoasă
împrejur.
În
aceeaşi i clipă Ana
tresări ca muşcată de
viperă. . Simţi i că
nădejdile ei de
fericire se risipesc şi
că ea se prăvale iar
furtunos în n aceeaşi
viaţă ă nenorocită. . Se S
porni deodată pe
plâns amar care să-i
alunge presimţirile
irile
nemiloase …
Cine ea în n seamă
lacrimile unei
mirese?...
Ion aşezândua
ezându-se mai
târziu lângă ea, îi i zise
nepăsător :
-Amu
ce te mai
boceşti?
Că doar nu
mergi la
spânzurătoare…
-Norocul
meu,
norocul meu!
Murmură ana mai
îndurerată”
Sub copac, şi-n n sus
cătă
“Jupâne corb,
plecăciune,
O, Doamne, ce
frumuseţe!
e!
Ce pasăre, , ce c
minune, Ce drag
de pene măreţe!
e!
(…)
Dar n-are n
glas ; ce c
păcat!
Caşul căzând,
vulpea aici,
Cântăreţul păţi
jocul
“Jupân corb
precum se vede,
Minte numai îţi
lipseşte ;
Şi i fă bine de mă
vede
Şi-nvaţă, , te
foloseşte:
Că de mult, , foarte
de mult,
Din punga celor ce-
ascult
Linguşitorii itorii trăiesc”
Şi i Domnul
Dumnezeu a zis :
“Cine
ţi-a a spus că
eşti gol? Nu cumva
ai mâncat din
pomul din care îţi
poruncisem să nu
mănânci?” / Omul a
răspuns : “Femeia
pe care mi-ai dat-o
ca să fie lângă
mine, ea mi-a a dat
din pom şi i am
mâncat”
Când ispita îmi
orbeţte
sufletul
cu mălura şi
pulberea ei, Tu
singurul Sfânt,
Tu veghetorul,
vino cu fulgerul
şi i tunetul tău”

“Aşa a vrea Dumnezeu!îşi i zise el ;
aşa a mi-a a fost rânduit”
Bătrâna şedea cu copii pe o piatră
de lângă cele cinci cruci şi
plângea cu lacrimi alinătoare.
-Se Se vede că au lăsat ferestrele
deschise! Zise ea Într-un târziu.
Simţeam eu că nu are să iasă
bine dar aşa a a le-a a fost dată.
-Apoi Apoi ea luă copii şi i plecă mai
departe”

CONSEMNAREA REPLICILOR ÎNTRE PERSONAJE NU ESTE
DOAR O MODALITATE DE DRAMATIZARE A NARAŢIUNII CI
ŞI I UN MIJLOC DE A EVIDENŢIA IA PERSPECTIVA PERSONAJULUI
ASUPRA FAPTELOR ŞI I OAMENILOR
TEMA MAJORĂ ÎN
“MOARA CU NOROC”
COMUNICAREA CA ETICĂ
RELAŢIA
- AUTOR -VOCEA NARATORULUI INTRODUCE
- NARATOR ŞI I ALTE VOCI, ALE PERSONAJELOR
- PERSONAJ CARE APAR ÎN N SECVENŢELE
ELE
DIALOGATE.
-COMENTARIUL MORAL ASUPRA
FAPTELOR SE FACE PRIN
INTERMEDIUL EDIUL BĂTRÂNEI, , MAMA ANEI
-VOCEA NARATORULUI ESTE UNA
VORBELE BĂTRÂNEI SUNT UN ELOGIU EGALĂ, FĂRĂ INFEXIUNI CARE SĂ
ADUS ECHILIBRULUI ŞI ÎNŞELEPCIUNI
TRĂDEZE O ATITUDINE FAŢĂ Ă DE
ÎNTÂMPLĂRILE RELATATE,
INDIFERENT IFERENT DE NATURA LOR.

MATRICE SEMANTICĂ

MATRICE SEMANTICĂ
ISPITĂ
DEZECHILIBRU
NECREDINŢĂ NELEGIUIRE
DEZNĂDEJDE PĂCATUL
NEÎNCREDERE
NCREDERE
NEGATIVISM
IMORALITATE
DECĂDERE PRĂBUŞIRE

ANEXA I
“ MOARA CU NOROC” – IOAN SLAVICI
ROMAN
CU CARACTER DE
NUVELA PSIHOLOGICĂP
SPECIE A GENULUI EPIC ÎN N PROZĂ, , CU O ACŢIUNE MAI COMPLICATĂ
DECÂT A SCHIŢEI SAU A POVESTIRII, CU O STRUCTURĂ MAI COMPLEXĂ
ŞI I MAI MULTE PERSONAJE

ANEXA II
CARACTERISTICI ALE NUVELEI
PARVENITISMUL TEME DEZUMANIZAREA DIN CAUZA
BANULUI
URMĂREŞTE UN SINGUR FIR EPIC
EVIDENŢIAZĂ IAZĂ COMPLEXITATEA CONFLICTUL VIZEAZĂ
SUFLETEASCĂ A OAMENILOR NUVELA
SITUAŢIA IA SOCIALĂ A
OBIŞNUI
NUIŢI I ( ŢĂRANI, , HANGII, PSIHOLOGICĂ
TÂRGOVEŢI I ETC.)
PERSONAJULUI
SUBIECTUL ESTE INSPIRAT DE REALITATEA
APROPIATĂ
ATĂ, , ANALIZÂNDUSE EVENIMENTELE
DRAMATICE ATICE CARE INFLUENŢEAZĂ EAZĂ VIAŢA

ANEXA III
TIPUL – CONSTANŢĂ Ă UMANĂ NARATOR CLASIC
CREAZĂ PERSONAJE TIPICE
NARATOR OBIECTIV
CREAŢIE DE CARACTER IOAN
SLAVICI
MORALIST
AUTOR REALIST
OBSERVATOR ATENT AL REALITĂ
ALITĂŢIIII
INTERES PENTRU O VOCAŢIE DE A CREA VOCAŢIE DE A CONSTRUI

ANEXA IV
STRUCTURA NUVELEI
ÎN N PROLOG VORBELE BĂTRÂNEI ÎNDEAMNĂ LA CUMPĂTARE
ŞI I MULŢUMIRE UMIRE CU CEEA CE A DAT DUMNEZEU
AMALIZA PSIHOLOGICĂ Ă SE ÎMBINĂ CU
SUGEREAZĂ ŞANSA DE ÎMBOGĂŢIRE A
PROTAGONISTULUI, A LUI GHIŢĂ

ANEXA V
SEMNIFICAŢIA IA TITLULUI
LOC AL FERICIRII
LOC AL NEFERICIRII
LOC AL PERDIŢIEI
IEI
REAFIRMAREA CREDINŢEI
EI ÎN
DESTIN
PESIMISM
DORINŢĂ Ă DE MAI BINE PURIFICAREA LOCULUI
PRIN ARDERE

ANEXA VI
REŢEAUA EAUA PERSONAJELOR
BĂTRÂNA – MAMA ANEI PERSONAJ EPISODI
PERSONAJ POZITIV
PERSONAJ
NEGATIV
GHIŢĂ Ă PERSONAJELE LICĂ SĂMĂDĂUL
PROTAGONISTUL
NUVELEI CEI DOI COPI
ANA
PERSONAJ
SEDUCERE MALEFIC
SOŢIA LUI GHIŢĂ

ANEXA VII
TIPUL PERSONAJELOR
VOCEA A NARATORULUI
OM CINSTIT, SĂRAC DINTR-UN
SAT DE CÂMPIE – ÎINUTUL INEULUI MODESTĂ REPREZINTĂ
ÎŞI I IUBEA SOŢIA
ŞI I COPII
ÎNŢELEPCIUNEA
CIZMAR MULŢUMITĂ UMITĂ CU
SE GÂNDEŞTE MEREU LA SĂRĂCIA SA
VIITORUL COPIILOE SĂI VROIA SĂ DESCHIDĂ Ă O BĂTRÂNA PERSONAJ EPISODIC
CIZMĂRIE CU MAI MULTE
ÎŞI I SCHIMBĂ DESTINUL CALFE
ÎŞI I IUBEŞTE SOŢUL
ENORM
ÎN N SUFLETUL SĂU SE DĂ
O LUPTĂ INTERIOARĂ GHIŢĂ Ă TATĂ A DOI COPII ANA
SINGURA CARE
INTUEŞTE TE CE OM
ARIVIST LACOM DE AVERE ÎN N FINAL ESTE LICĂ
MOARE
ÎL L SPRIJINĂ PE LICĂ PLEACĂ CU FAMILIA ÎN N CREDINCIOASĂ
COMPLICE PUSTIETATE DE LA MOARA FIICA UNOR
CU NOROC OAMENI CINSTIŢI I MAMĂ
SURPRINS ÎNTR-UN
PROCES DE MUNCITOR CARE VA AVEA A FEMEIE TÂNĂRĂ
PARVENIRE SATISFACŢII DEOSEBITE FRUMOASĂ
IUBITOARE
II DEOSEBITE FRUMOASĂ HARNICĂ
DECADE, , SE DEZUMANIZEAZĂ, , O MOARE FIIND DECADE DEVINE
ÎMPINGE PE ANA ÎN N BRAŢELE LUI LICĂ UCISĂ DE GHIŢĂ Ă AMANTA LUI LICĂ

ANEXA VIII
TIPUL PERSONAJULUI
ELEGANT CU O ŢINUTĂ
IMPUNĂTOARE
PERSONAJ CU O AURĂ ROMANTICĂ
DIABOLICĂ, , PATOLOGICĂP
ŞEFUL PORCARILOR DIN ŢINUT
ŞEFUL UNEI BANDE DE HOŢI I CARE SE
FRUMOS PRETEAZĂ LA FURTURI, , JAFURI, CRIM
SIGUR PE SINE
LICĂ SĂMĂDĂUL TEMPERAMENTAL, , NU-ŞI
PIERDE UŞOR U
CUMPĂTUL
CUCERITOR
OM LIPSIT DE ORICE
CONVINGERI MORALE
POARTĂ CĂMĂŞI I SUBŢIRI
ŞI “ALBĂ CU FLORICELE”
AVEA PIEPTAR CU BUMBI DE
ARGINT ŞI I BICI DE CARMAJIN

CREAŢIE , COMPUNERE , ESEU
PRINCIPIUL ŞI I ROLUL ETICII ÎN N VIAŢA A DE ZI CU ZI
În n viaţă ă omul trebuie să fie mulţumit umit cu tot ceea ce are , cu tot cea ce face şi i bineînţeles eles cu tot ceea ce îi
dă Dumnezeu, , aşa a a după cum vorbele bătrânei de la începutul nuvelei lui Slavici pun în n evidenţă ă cinstea şi
înţelepciunea fiecărui om : “Omul să fie mulţumit umit cu sărăcia sa , căci dacă e vorba , nu bogăţia ci liniştea colibei
tale te face fericit. Dar r voi să faceţi i după cum vă trage inima , şi i Dumnezeu să vă ajute şi i să vă acopere cu aripa
bunătăţii sale. Eu sunt acum bătrân şi i fiindcă am avut şi i am atât de multe bucurii în n viaţă , nu înţeleg nemulţumirile
umirile
celor tineri şi i mă tem ca nu cumva , căutând acum la bătrâneţe e un noroc nou , să pierd pe acela de care am avut
parte până în n ziua de astăzi şi i să dau la sfârşitul vieţii ii mele de amărăciunea pe care nu o cunosc decât din frică”.
Bătrâna reprezintă în “Moara cu noroc” un spirit mult mai conservator decât celelalte personaje iar prin bunătatea ,
cinstea şi i mulţumirea umirea sa sufletească încearcă să-şi i determine familia să-şi i păstreze cumpătul . Spre S
deosebire de
bătrână Ghiţă , reprezentat al unei alte generaţii este animat de simţ practic , într-o o lume în n care banul nu mai
trebuie considerat drept “ochiul dracului”. . El este un om schimbat , nu se mai mulţume
umeşte cu puţinul pe care îl l are ,
fiind cizmar de meserie îşi i doreşte un atelier cu mai multe calfe la început iar mai târziu să fie bogat la fel ca alţii .
Ghiţă ă vrea să ducă o viaţă ă mai bună alături de familia sa , lucru l
ce crede că se va întâmpla la hanul situat la o
răscruce de drumuri , la Moara cu noroc , ceea ce s-a s a dovedit a fi primejdios. Dacă la începutul nuvelei Ghiţă ă era
un om cinstit care-şi i iubea soţia
şi i copii , acesta se schimbă foarte mult după apariţia ia la han al lui Lică Sămădăul ,
astfel din om cinstit , modest , devine un arivist şi în n acelaşi i timp complice la afacerile necurate ale lui Lică. În
sufletul lui Ghiţă ă se dă mult timp o luptă interioară , între setea de avere , de înavuţire
şi i conştiin
tiinţa a de om cinstit.
Ghiţă ă are momente de scăpare şi i regretă tot ceea ce a făcut dar de multe ori omul regretă prea târziu păcatele
săvârşite. Aşa A a se întâmplă
şi în n viaţa a de zi cu zi , pentru orice faptă săvârşită omul este tras la răspundere , el e
plăteşte mai devreme sau mai târziu , niciodată răul rămâne neobservat.

Lică este personajul malefic al nuvelei , cel care îi i distruge personalitatea lui Ghiţă , îi i fură nevasta şi
devine cel mai mare duşman al său. . El este şeful porcarilor din ţinut
şi i totodată şeful unei bande de hoţi i care se
pretează la jafuri , furturi şi i chiar crime . Lică apare în n nuvelă cu o aură romantică , psihologică p
, diabolică d
, el fiind
un personaj de factură aparte.
Ana acea femeie cinstită , tânără t
, frumoasă f
de la începutul nuvelei devine într-o o mare măsură pârloagă la tot
ceea ce se întâmplă
, chiar c
amanta lui Lică prinzând drag de aceasta.
Autorul nuvelei este un moralist , observator atent al realităţii ii care îşi i leagă personajele astfel încât să
evolueze de la sine , potrivit it cu destinul fiecăruia. . Acţiunile eroilor sunt bine motivate el preferând personaje
“puternice” , capabile să-şi i stăpânească defectele : “La Slavici , relaţia individ – colectivitate reprezintă cel mai
important factor pentru menţinerea coerenţei ei esenţei ei interioare a individului. Distanţa a sau ruperea de această
ambianţă ă dată supraveghetoarei apare mai întotdeauna ca premiză a destrămării sufleteşti
ti” , după cum afirmă
Magdalena Popescu.
Slavici , adeptul moralităţii ii consideră că fiecare personaj al nuvelei moare , are a
un destin tragic din cauza
vidului său . Chiar şi i vorbele bătrânei din final anunţă ă apropierea sfârşitului , ele făcând trimitere la fraza cu
valoare aforistică prin care se deschide textul . “Simţeam că nu are să iasă bine , dar aş-a a a le-a a fost dat”. . E ca şi
cum bătrâna era conştientă de ceea ce se va întâmpla.
Ghiţă , Ana şi i Lică sunt personaje care s-au s
abătut de la perceptele morale , etice şi i astfel au sfârşit tragic ,
moartea vine repede , si neapucând să se căiască de faptele săvârşite.
Aşa a cum afirmă şi i autorul teza morală a nuvelei este legată de faptul că în n viaţă ă omul trebuie să aibă
simţul măsurii , echilibru şi i stăpânire de sine. “Opera lui Slavici este o pledoarie pentru echilibru moral , pentru
chibzuinţă şi înţelepciune , pentru fericire prin iubirea de oameni şi i păstrarea măsurii în n toate , orice abatere de la
aceste principii este grav sancţionată de către autor” , aşa a a cum în n realitate orice abatere de la principiile morale
este sancţionată de dumnezeu.
Fiecare om plăteşte cu vârf şi îndesat
în n faţa a lui dumnezeu pentru toate faptele săvârşite pe pământ.

FIŞĂ Ă DE EVALUARE
1. Interpretaţii , după judecata proprie citatul următor :
“Omul să fie mulţumit umit cu sărăcia sa , căci , dacă d
e vorba , nu bogăţia , ci liniştea colibei tale te face fericit. Dar D
voi să faceţi i după cum vă trage inima , şi i dumnezeu să vă ajute şi i să vă acopere bunătăţile sale …”
“Moara cu noroc” – Ioan Slavici
3 puncte
2. Definiţii ii cuvintele înţelepciune
şi i păcat ţinând cont de mai jos şi i de propriile voastre interpretări , argumentaţi-vă
răspunsul :
- echilibru
- elogiu
- dezechilibru
- credinţă
- slăbiciune
- imoralitate
- ispită
- linişte sufletească
3 punctep
3. Alcătuiţi i enunţuri uri din care să reiasă sensuri diferite ale cuvintelor înţelepciune
şi i păcat .
3 punctep
Se acordă 1 punct din oficiu !

BIBLIOGRAFIE
Biblia – “Geneză
2 – 4 , versetele 2 – 4 ; 11 – 12”
“Ofrandă lirică (Gitanjali) – traducere şi i cuvânt înainte de George Remete şi i prezentare de părintele
Galeriu – Alba Iulia 1995.
Ralindranath tagore
La Fontaine – “Vulpea
şi i corbul”
Liviu Rebreanu – “Ion” – editura Facla Timişoara 1988
Ioan Slavici – “Moara cu noroc” – editura Ion Creangă Bucureşti 1981
Ioan Slavici – “Nuvele” – editura Minerva postfaţă şi i bibliografie de Mircea Braga.
Scriitori români despre limbă şi i stil – Antologie , introducere , comentarii , glosar , bibliografie de Gh. . Bulgăr B
–
ediţie ie revăzută şi i adăugită – editura albatros 1976
Adela Bradea , Cristina Corla – “Proiectarea pe unităţi i de conţinut la Limba şi i Literatura Română (ghid pentru
profesori şi i studenţi i , editura Risoprint , Cluj Napoca 2004.