Ghid de bune practici - Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est

Ghid de bune practici
Cresterea capacitatii inovative a firmelor din
Regiunea Nord-Est prin imbunatatirea calitatii
serviciilor de consultanta si managementul
inovatiei – Proiect Mobilitati Innov@
LLP-LdV/PLM/2009/RO/007
Beneficiar : Agentia Pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est
Flux I : Abruzzo, Sant’Angelo - Italia
Flux II : Andalucia, Malaga - Spania
Flux III : Extremadura, Badajoz – Spania
Flux IV: Toscana, Florenta - Italia

CUPRINS
Introducere………………………………………………………………………………………2
Capitolul 1: Experienta italiana – Abruzzo, Sant’Angelo………………………………..3
Capitolul 2: Experienta italiana – Toscana, Florenta……………………………………27
Capitolul 3: Experienta spaniola – Andalucia, Malaga…………………………………129
Capitolul 4: Experienta spaniola – Extremadura, Badajoz…………………………….174
Concluzii……………………………………………………………………………………......207
1

Introducere
Descrierea proiectului
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est a implementat impreuna cu Agentia Nationala
pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale proiectul de
mobilitati «Innov@ - Cresterea capacitatii inovative a firmelor din Regiunea Nord-Est prin
imbunatatirea calitatii serviciilor de consultanta si managementul inovatiei », finantat prin
programul Leonardo Da Vinci – Mobilitati.
Proiectul a presupus formarea profesionala a unui numar de 20 de tineri angajati (pana in 36 de
ani) ai ADR Nord-Est, in promovarea culturii antreprenoriale inovative si managementul
inovatiei, prin efectuarea unor stagii de practica (plasament) in patru institutii partenere din Italia
si Spania. Prin aceste stagii transnationale de instruire s-a urmarit stimularea competitivitatii
regionale, prin dezvoltarea sistemului de sprijin si a culturii antreprenoriale, constientizarea
rolului inovarii regionale si prin cresterea capacitatii inovative a beneficiarilor de Fonduri
Structurale. Participantii au beneficiat de instruire in urmatoarele domenii de specializare ale
inovarii: Strategii Inovative, Programe de Finantare a Inovarii ; Transferul de tehnologie
universitate-intreprindere ; Proiecte Inovative si Analiza capacitatii inovative a firmelor.
Institutia de
primire/intermediere
Numar
participanti
de
Perioada
Durata
Metron 4 10-30.05.2010 3 saptamani
Spanish
Consulting
Internship
4 31.05-20.06.2010 3 saptamani
Universidad
Extremadura
6 31.05-20.06.2010 3 saptamani
Open Plan Consulting 4 12.07-01.08.2010 3 saptamani
2

CAPITOLUL 1: EXPERIENTA ITALIANA
Abruzzo, Sant’Angelo
Organizatie gazda: Metron SRL
Este o firma de consultanta care colaboreaza indeaproape cu Administratia Publica in sectorul
Mediului, Calitatii (este certificata ISO 9001:2000), Securitatii Locurilor de Munca, redactarii si
gestionarii proiectelor comunitare.
Actualmente este implicata in peste 30 de proiecte comunitare si lucreaza impreuna cu alti 160
de parteneri in 29 de tari europene si extracomunitare.
Sectorul in care a avut cel mai mare succes este cel al Inovarii: in ultima licitatie europeana
referitoare la proiectele de tip RIS NAC (Strategii Regionale de Inovare pentru Noile Tari
Asociate) dintr-un total de 33 de proiecte finantate METRON a primit finantare pentru 7 dintre
acestea (3 in Romania, 2 in Slovacia, 1 in Bulgaria si 1 in Elvetia).
STUDII REZULTATE:
Domeniul 1. Strategii Inovative, Programe de finantare a inovarii
STUDIU 1. STRATEGIA REGIONALA DE INOVARE
ANALIZA COMPARATIVA
RIS ABRUZZO – RIS DISCOVER NE ROMANIA
PREZENTARE GENERALA
RIS DISCOVER NORD-EST ROMANIA
Documentul este rodul muncii unei echipe de experti din Agentia pentru Dezvoltare Regionala
Nord-Est, Metron Srl Italia, Fundecyt si Infyde Din Spania si propune prima strategie regionala
de inovare din Regiunea Nord-Est. Menirea sa este de a asigura conditiile pentru extinderea si
diversificarea ofertei de inovare, sa dezvolte structurile de transfer tehnologic si sa raspunda
nevoilor de inovare a agentilor economici in general.
3

RIS ABRUZZO
Datorita iesirii cu dificultate si cu sacrificii de sub Obiectivul 1, regiunea Abruzzo a fost nevoita
sa dezvolte o strategie, cu scopul clar de a favoriza dezvoltarea ei sociala si economica. Astfel
a luat nastere Strategia de Inovare Regionala, un important mijloc pentru cresterea economica,
permitand regiunii sa aiba contact permanent cu realitatea productiva.
OBIECTIVE
RIS DISCOVER NORD-EST ROMANIA
Obiectivul general al proiectului este de a dezvolta si implementa o strategie inovativa regionala
in Regiunea Nord-Est a Romaniei, care sa contribuie la cresterea competitivitatii regionale si
valorificarea potentialului economic al acesteia, prin dezvoltarea unui sistem de sprijin a culturii
si constientizarii rolului inovarii regionale.
Ca obiectiv strategic, prin acest proiect se urmareste stimularea factorilor politici in ceea ce
priveste politicile de cercetare si inovare si de a facilita integrarea universitatilor si institutelor de
cercetare, impreuna cu IMM-urile si companiile specializate in asigurarea suportului necesar
IMM-urilor in cadrul retelelor inovative regionale si nationale.
Obiective specifice:
• Stabilirea cadrului pentru identificarea nevoilor de inovare in dezvoltarea unei afaceri cu
implicarea mediului academic si a institutelor de cercetare in rezolvarea acestor nevoi.
• Dezvoltarea sistemului de sprijin, a culturii si constientizarii rolului inovarii in dezvoltarea
economiei regionale.
RIS ABRUZZO
Obiectivul principal al RIS Abruzzo este cresterea dezvoltarii si a competitivitatii in regiunea
Abruzzo prin cresterea puterii sale inovative.
Proiectul a permis:
- Regiunii Abruzzo sa combine prevederile programelor tradionale ( Planul Regional de
Dezvoltare, un document provizoriu, DOCUP, un document de lucru pentru zonele
industrializate) cu rezultatele programelui RIS;
- cunoasterea nevoii si capacitatii de inovare a IMM-urilor din regiune;
4

- cresterea competitivitatii IMM-urilor, precum si a pietii lor de desfacere gratie unui
management indreptat spre inovare.
In concluzie, programul a permis sistemului din Regiunea Abruzzo sa puna la punct o
modalitate de gestionare a procesului inovativ prin definirea cadrului strategic pentru inovarea
regionala, crearea retelei de promovare si cooperare in interiorul si in afara regiunii.
FORMAREA PARTENERIATULUI
RIS DISCOVER NORD-EST ROMANIA
Coordonatorul acesui proiect a fost Agentia pentru Dezvotare Regionala Nord-Est, organism
non-guvernamental, de utilitate publică, cu personalitate juridică, misiunea Agenţiei fiind aceea
de a genera dezvoltare economico - socială în Regiunea Nord-Est, de a elabora şi promova
strategii pentru a atrage resurse, identifica şi implementa programe de finanţare.
Partenerii proiectului: Metron SRL Italia este o companie privată care oferă servicii de
consultanţă firmelor, consorţiilor şi instituţiilor publice, fiind implicată de asemenea în proiecte
inovative care sprijină dezvoltarea economică a regiunilor si Fundaţia pentru Dezvoltare
Ştiinţifică şi Tehnologică (FUNDECYT) are un rol principal în dezvoltarea strategiei economice
şi inovative în Regiunea Extremadura din Spania.
Un rol important al partenerilor UE si Consultantului International al Procesului este acela de a
furniza metodologia, contactele si conexiunile pentru a integra dezvoltarea regionala existenta si
organizatiile de cercetare, dezvoltare si inovare in retelele europene si a promova cooperarea
intre companiile regionale si europene, centrele tehnologice si universitati.
RIS ABRUZZO
In 16.10.1997 s-a aprobat prin Hotararea Consiliului Regional nr. 2599 formarea Comitetului de
Coordonare cu rol in:
• aprobarea proiectului si a principalelor domenii de dezvoltare;
• studierea rezultatelor in timpul fazei de evaluare;
• examinarea primelor rezultate a grupurilor de lucru si identificarea proiectelor majore;
• examinarea draft-urilor pentru cateva proiecte majore si aprobarea metodologiei pentru
draft-ul final;
• aprobarea proiectelor majore si a raportului final.
Din acest comitet faceau pate toate partile interesate in procesul de inovare, directori din
sectorul de programare, din cel de formare politici internationale, astfel incat sa fie asigurata
interactiunea intre programul RIS si metdele traditionale de programare.
5

Au avut loc mai multe intalniri ale partenerilor, care aveau rolul de:
- a aproba proiectul si directiile principale de actiune;
- examinarea rezultatelor analizei initiale;
- examinarea finala a indicatorlor si constituirea grupurilor de lucru;
- analiza primelor rezultate a grupurilor de lucru si evidentierea proiectelor majore;
- analiza draft-ului pentru cateva proiecte majore si aprobarea metodologiei pentru draft-ul
final;
- aprobarea proiectelor si a raportului final.
MANAGEMENTUL PROIECTULUI
RIS DISCOVER NORD-EST ROMANIA
Pentru a duce la indeplinire functia de management, in cadrul proiectului DISCOVER NE au fost
create structuri organizationale care sa indeplineasca activitatile aferente acestei functii.
Pentru realizarea planificarii zilnice si coordonarii activitatilor proiectului, precum si pentru
organizarea financiara si administrativa a proiectului, coordonatorul proiectului (ADR NE) a
constituit o Unitate de Management (UM).
Comitetul de Coordonare (CC), prin intalniri periodice, fiecare membru putand propune
modificari si imbunatatiri la activitatile managemantului, ii revine sarcina de supraveghere si are
rolul de a superviza intregul proces si de a pregati premisele de integrare a rezultatelor
proiectului in politica regionala.
Comitetul de Coordonare (CC) al proiectului este constituit din actorii-cheie din regiune (actori
politici si decizionali, reprezentanti ai mediului de afaceri si financiar) si are ca responsabilitati
supravegherea activitatilor proiectului si a calitatii acestora.
Structura Comitetului de Coordonare este urmatoarea:
• Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est
• Consiliul Judetean Neamt
• Directia Regionala de Statistica Neamt
• Ministerul Economiei si Comertului
• Institutul de Cercetari Economice si Sociale „Gh.Zane” Iasi
• Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Tehnica Iasi
6

• Institutul de Cercetari Biologice Iasi
• CEFIDEC Vatra Dornei
• Plantavorel SA Piatra Neamt
• Electrocontact SA Botosani
• Asociatia Oamenilor de Afaceri 2003 Iasi
• Centrul de Cercetare si Transfer Tehnologic „Polytech” din cadrul Universitatii Tehnice
„Gh.Asachi” Iasi
• Camera de Comert, Industrie si Agricultura Vaslui
Panelul de Referinta (PR), organism tehnic, identifica obiectivele, masurile si recmandarile
incluse in strategia de inovare regionala. Supervizeaza implementarea si dezvoltarea
activitatilor din proiect, in vederea imbunatatirii impactului acestuia asupra dezvoltarii socioeconomice
regionale. Sarcina de dezvoltare revine Panelului de Referinta.
Structura Panelului de Referinta este:
• ADR Nord-Est
• Consiliul Judetean Iasi
• Universitatea „Al.I.Cuza” Iasi
• Universitatea din Bacau
• BCR Sucursala Piatra Neamt
• Parcul Industrial Tehnopolis Iasi
• Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie – Oficiul Teritorial Iasi
• Camera de Comert Industrie si Agricultura Bacau
• Centrul de Cercetari Textile Iasi
• Universitatea „George Bacovia” Bacau
• Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii – Biroul Regional Iasi
• Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava
• Parc Industrial HIT SRL Hemeius jud.Bacau
• Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” Iasi
• METRON SRL Italia
7

• Fundatia pentru Dezvoltarea Stiintei si Tehnologiei (FUNDECYT) Spania
• Consultantul International de Proces – dl. Jaime del Castillo
Principalele responsabilitati ale Unitatii de management:
• Coordonarea financiara si administrativa a activitatilor;
• Coordonarea activitatiilor partenerilor;
• Organizarea, documentarea si animarea intalnirilor aferente proiectului
• Raportarea financiara si tehnica catre Comisia Europeana si catre partenerii implicati in
proiect;
• Monitorizarea continua a proiectului;
• Participarea si implicarea in toate intalnirile de coordonare ale proiectului.
RIS ABRUZZO
Unitatea de management a fost constituita tot prin Hotararea Consiliului Regional nr. 2599, si a
ramas aceeasi pe toata durata proiectului. A avut rolul de a implementa proiectul si de a
coordona grupurile de lucru.
Grupurile de lucru s-au infiintat dupa stabilirea directiilor principale de actiune si au fost grupate
in doua categorii: primele trei erau generale, iar celelate trei aveau caracter specific.
Grupurile au fost structurate astfel:
- inovatie tehnologica;
- credit si finante;
- managementul resurselor umane;
- legislatie comunitara;
- administratie publica;
- legislatie regionala.
ANALIZA SWOT - RIS DISCOVER NORD-EST ROMANIA
Analiza SWOT este folosita pentru a evalua Punctele tari, Punctele slabe, Oportunitatile si
Amenintarile referitoare la un proiect. Primele doua sunt caracteristici interne ale unei organizatii
(in cazul nostru ne referim la sectorul CDI din Regiunea Nord-Est). Oportunitatile si Amenintarile
provin din afara organizatiei.
8

PUNCTE TARI
• Existenta unor resurse umane bine pregatite ce activeaza in sectorul CDI si IT;
• Existenta a trei centre universitare care au in preocuparile de baza si cercetarea
stiintifica, inventica, inovarea tehnologica, IT;
• Existenta infrastructurii de baza pentru cercetare, dezvoltare, inovare si transfer
tehnologic, 79 de unitati (cca.12% din numarul total la nivel national);
• Existenta in regiune a 13.3% din intreprinderile cu activitate de inovare existente la nivel
national;
• Existenta in regiune a unor firme specializate in producerea de software si furnizarea
serviciilor IT;
• Infrastructura de telecomunicatii bine dezvoltata si cu un grad ridicat de acoperire;
• Existenta drumului european E85 ce strabate regiunea pe directia nord-sud, a
coridorului paneuropean IX si a celor trei aeroporturi internationale Bacau, Iasi si Suceava;
• Existenta unor domenii de activitate cu potential de dezvoltare, inclusiv prin inovare, cum
ar fi: Prelucrarea superioara a lemnului, industria alimentara, industria textila, ITC, masini unelte
si echipamente, agricultura biologica, turism,dezvoltare durabila a sectorului energetic.
PUNCTE SLABE
• Insuficienta finantare a sectorului CDI atat din surse publice cat si private;
• Nivel redus al investitiilor in modernizare, retehnologizare;
• Insuficienta colaborare intre centrele de cercetare/universitati si mediul de afaceri in
utilizarea rezultatelor cercetarii si realizarii transferului tehnnologic catre economie;
• Accesarea insuficienta de catre companii a finantarilor disponibile (credite, granturi);
• Numar redus de intreprinderi certificate ISO;
• Ponderea scazuta a investitiilor straine in Regiunea Nord Est;
• Productivitatea muncii scazuta la nivelul regiunii Nord Est;
• Nivelul redus al culturii antreprenoriale si inovative.
9

OPORTUNITATI
• Aderarea României la UE, importanţa inovării fiind recunoscută în cadrul politicilor
europene;
• Oportunităţi de finanţare a proiectelor CDI prin Programul FP7 şi prin fondurile
structurale;
• Creşterea gradului de conştientizare a rolului sectorului CDI în dezvoltarea economică a
regiunilor;
• Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construcţiei parcurilor
industriale ştiinţifice şi a incubatoarelor de afaceri;
• Creşterea dinamicii sectorului IMM;
• Dezvoltarea din ce în ce mai rapidă a comerţului electronic şi a pieţei e-business;
• Creşterea interesului companiilor străine de a-şi localiza filiale datorită aderării României
la UE;
• Posibilitatea ca, prin modernizarea aeroporturilor din regiune, acestea să susţină mediul
de afaceri regional şi să devină puncte de plecare pentru itinerariile turistice regionale;
• Posibilitatea dezvoltării schimburilor comerciale datorită amplasării regiunii pe viitoarea
graniţă de Est a Uniunii Europene;
• Dezvoltarea primei strategii regionale pentru inovare.
AMENINTARI
• Migraţia forţei de muncă calificate şi specializate din cercetare-inovare către alte regiuni
şi ţări care oferă un salariu mai motivant;
• Competitivitatea redusă a firmelor din regiune pe piaţa europeană;
• Creşterea volumului de produse de import pe piaţa romanească;
• Nivelul mare al pirateriei în IT pune în pericol dezvoltarea acestui sector;
• Disponibilitate redusă a intreprinderilor pentru realizarea de cheltuieli în CDI, în special
datorită implicaţiilor financiare;
• Inexistenţa unei structuri care să integreze sistemul de inovare la nivel regional;
• Lipsa de coordonare între diferitele politici sectoriale cu implicaţii în dezvoltarea
sectorului CDI.
10

RIS ABRUZZO
PUNCTE TARI
• Buna infrastructura in domeniul cercetarii ( patru universitati, Parcul Stiintific si
Tehnologic din Abruzzo, etc.);
• Sistem industrial variat – existenta multor firme internationale pe intreg teritoriul regiunii,
un numar mare de IMM-uri;
• Mediul social pozitiv;
• Economie diversificata care utilizeaza resursele existente pe intreg teritoriul tarii;
• Pozitie geografica strategica.
PUNCTE SLABE
• Management inadecvat pentru IMM – uri ( multe IMM-uri s-au dezvoltat din activitati
traditionale artizanale, fara capacitate manageriala);
• Dezvoltare insuficienta a serviciilor catre companii;
• Politica administrativa incapabila de a gasi strategii si programe de dezvoltare regionala
• Resurse umane limitate;
• Slabe interactiuni intre institutele de cercetare si domeniul productive;
• Lipsa infrastructurii ( ex. calea ferata);
• Dificultati in obtinerea finantarii.
DEZVOLTAREA STRATEGIEI SI CONCLUZII RIS DISCOVER NORD-EST ROMANIA
Etape derulate in elaborarea Strategiei Regionale de Inovare:
1. Analiza nevoilor de inovare ale IMM-urilor din regiune;
2. Analiza ofertei provenita din mediul academic, de cercetare si de la structurile de sprijin
pentru mediul de afaceri;
3. Aprobarea Strategiei Regionale de Inovare de către Comitetul Regional pentru
Planificare (CRP) – Piatra-Neamţ, 10 aprilie 2008.
11

Strategia generează un sistem în inovarea regională care, pe lângă creşterea eforturilor
manageriale în CDI va conduce la îmbunătăţirea relaţiilor dintre mediile care solicită şi oferă
tehnologie (mediul de producţie şi mediul tehnologic care în momentul de faţă interacţionează
foarte slab). Din cauza acestui lucru, este necesar să se insiste pe găsirea unui consens între
eforturile diferitelor organizaţii implicate în procesul de inovare (administraţie regională,
companii, universităţi, centre tehnologice, asociaţii, fundaţii, etc.) astfel încât toate să contribuie
la realizarea unei strategii pertinente şi coerente definită pe baza consensului.
RIS ABRUZZO
Conform oportunitatilor oferite de proiectul pilot RTP, Regiunea Abruzzo a prezentat un plan de
lucru aprobat de Comisia Europeana, care a inceput simultan in mai multe tari.
Comisia Europeana a permis extinderea perioadei pentru proiectul RTP care a devenit Proiectul
RIS. Acesta avea ca obiectiv integrarea cercetarii si a politicii de dezvoltare tehnologica cu
politica social-economica regionala, tintind la cresterea competitivitatii economiei regionale.
Propuneri de imbunatatire a Strategiei de Inovare a Regiunii Nord-Est
In regiunea Nord-Est, cercetarea este conceputa ca un domeniu universitar şi academic, pe de
o parte, iar pe de alta parte, IMM-urile nu sunt suficient conştiente de rolul lor în sectorul
industrial şi potenţialul lor este încă necunoscut, subestimat şi neexprimat. Astfel, desi
Regiunea Nord-Est a României are un potenţial ştiintific ridicat, viziunea generală a actorilor din
cercetare-dezvoltare este încă împărţită şi centrată prea mult spre interiorul ţării şi în interiorul
mediului academic.
Inovarea trebuie să depăşească etapa acţiunilor izolate, a accidentalului şi a iniţiativelor
personale – ea trebuie să devină un fenomen de masă, caracterizând abordarea majorităţii
IMM-urilor din sectoarele noastre prioritare.
Pentru aceasta, e nevoie de implementarea unui sistem regional, care să ofere toate
instrumentele de care au nevoie companiile din Regiune pentru a inova sau a adopta inovaţii,
asigurarea diseminarii informatiilor cu privire la inovare si la proiectele inovatoare pentru
incurajarea intreprinderilor in folosirea inovarii ca oportunitate de dezvoltare, dar si introducerea
clusterelor ca si metoda de dezvoltare prin cercetare si cunoastere.
12

STUDIU 2. PROGRAME DE FINANTARE DISPONIBILE IN DOMENIUL INOVARII IN
REGIUNEA ABRUZZO
1. LIFE +
Natura si biodiversitate - Bune practici si/sau proiecte demonstrative care contribuie la
realizarea obiectivelor privnd directiva UE PASARI SI HABITATE. Proiecte inovative pentru
implementarea obiectivelor “Oprirea pierderii biodiversitatii in 2010
Politica de mediu
Proiecte inovative in legatura cu orice arie prioritara de actiune prezentate in documentul LIFE
+. Proiecte care sa contribuie la monitorizarea starii padurilor de pe teritoriul UE
Informare si comunicare
Campanie de informare a implementarii politicii de mediu in legatura cu LIFE+. Camapnie de
constientizare de prevenire a incediilor in padure si instruire pentru pompierii silvicultori.
2. Seventh framework programme (2007 to 2013)
- Activitati de cercetare si dezvoltare tehnologica
- activitati demonstrative care pot aduce un plus inovativ in domeniul tehnologic
- alte activitati. 20.07.2010 19.35 milioane euro
3. CIP-ICT PSP – 2010 - 4
Programul de sprijinire a politicii ICT PSP Policy Support Programme - are ca scop stimularea
inovaţiei şi competitivităţii prin scară mai largă şi mai bună utilizare a TIC de către cetăţeni,
guverne şi firme.
Consortiu format din minim 6 entitati juridice nationale (din statele membre UE)
de instrumente au fost identificate:
. Patru tipuri
• pilot de tip A - în domeniul construcţiilor, "iniţiative în statele membre sau PSP TIC ţările
asociate;
• pilot de tip B - stimularea absorbţiei de inovatoare, bazate pe TIC, servicii şi produse;
• cele mai bune practici Reţele (BPN) - Promovarea adoptarea unor standarde şi specificaţii
pentru Biblioteci digitale europene;
• Reţele tematice - Oferirea unui forum pentru părţile interesate pentru schimb de experienţă.
4. ECO INNOVATION 2010 Persoane juridice cu sediul in tari membre UE (public si
privat).
13

În domeniul materialelor de reciclare:
Îmbunătăţirea proceselor de sortare a deşeurilor, cum ar fi construcţii, industriale, de uz casnic,
electrice şi electronice uzate;
Design ecologic şi producţia de bunuri de consum de înaltă calitate, procese inovatoare de
reciclare;
Inovaţii de afaceri care să consolideze competitivitatea industriilor de reciclare.
În clădirea & sectorul construcţiilor:
Produsele de construcţie şi a proceselor legate de faptul că reducerea consumului de resurse,
întruchipat de carbon şi producerea de deşeuri de produse. Mai multe materiale de construcţii
ecologice şi procesele inovatoare de fabricaţie.
În sectorul de food & băuturi:
Produse inovatoare, inclusiv metode de ambalare şi materiale care reduc impactul asupra
mediului şi de a maximiza utilizarea de materii prime din sectorul alimentar; de prelucrare mai
curată şi mai eficientă a alimentelor şi băuturilor, astfel încât să reducă deşeurile şi creşterea
reciclării materialelor şi recuperare;
Îmbunătăţirea eficienţei proceselor de gestionare a apei care reduc utilizarea apei în industria
alimentară şi de băuturi lanţului de aprovizionare;
Produse inovatoare, procese şi servicii reducerea impactului asupra mediului de consum,
inclusiv ambalarea, distribuţia şi deciziile de cumpărare.
În zona de afaceri si ecologizarea "inteligente" de achiziţie:
Produse inovatoare, care vor scădea impactul asupra mediului şi utilizării de resurse;
Servicii facilitarea un meci mai bun între cererea şi oferta de soluţii eco-inovatoare şi ajutând
eco-inovare în piaţă;
Substituirea de materiale cu impact redus asupra mediului şi eficienţa resurselor mai mare (de
exemplu, produsele ecologice), substituirea de materiale rare şi utilizarea sporită a materiilor
prime secundare;
Ecologizarea şi procese de producţie curate de producţie, inclusiv simbioză industrială; inovare
treptată prin introducerea mecanismelor de re-producţie şi servicii de reparaţii inovatoare.
Acest apel este deschis tuturor persoanelor juridice care au sediul în ţările eligibile, dar se va
acorda prioritate pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri). Grupuri de solicitanţi şi a
proiectelor care demonstrează o valoare adăugată europeană şi au un potenţial ridicat pentru
replicarea pe piaţă sunt puternic încurajate.
14

Domeniul 2. Parteneriatul public-privat si transferul de know-how
STUDIU3. FISA DE OBSERVATIE PENTRU INTALNIREA DE AFACERI
DINTRE MERON SRL SI UNIONE DEI COMUNI VAL VIBRATA
Denumirea propusa pentru proiect : PRO.SPER.A.
Participanti:
- SC Metron SRL-in calitate de firma de consultanta pentru a realiza proiectul ce urmeaza a fi
depus;
- Unione dei Comuni Val Vibrata - pentru asigurarea infrastructurii necesare obtinerii
serviciilor inovative de asistenta sociala pentru varstnici.
La sediul METRON in data de 17 mai 2010 a avut loc o intalnire de afaceri intre Dl Ercole Cauti,
directorul firmei Metron srl si dl Pompizi Alberto – primarul orasului Sant'Omero, respectiv dl
Franchini GIOVANNELLI - primarul orasului Alba Adriatica. Acestia au participat in calitate de
presedinte, respectiv vicepresedinte al Unione dei Comuni Val Vibrata.
In cadrul acestei intalniri la care am participat, s-a discutat despre posibilitatea depunerii unui
proiect privind serviciile sociale, termenul de depunere fiind de 31 mai 2010.
Reperele principale ale negocierii au fost:
• Procesul de evaluare în cadrul proiectelor Sociale:
- apel pentru depunerea de proiecte
- ghidul pentru solicitanţi
Unione dei Comuni Val Vibrata, poate participa in vederea depunerii unui proiect inovativ
pentru „servicii sociale pentru varstnici”.
In cadrul intalnirii s-a studiat ghidul solicitantului si s-au punctat principalele aspecte ale
propunerii de proiect: acţiune pozitivă în clasificarea îngrijirilor private la domiciliu şi apariţia
unor locuri de muncă neregulate, temporare.
Obiectivul principal al proiectului reprezinta îmbunătăţirea furnizarii de servicii de îngrijire a
famililor pentru persoanele în vârstă, in regiunea Vall Vibrata , prin definirea şi experimentarea
unor servicii inovatoare şi intervenţii direcţionate către:
15

1) certificarea calificării pentru asistentii familiali,
2) simplificarea şi creşterea responsabilităţii activitatilor desfasurate prin realizarea unui punct
comun dintre cererea şi oferta de forţă de muncă,
3) sprijinirea familiilor si a celor care lucrează şi au ajutat la înfiinţarea şi gestionarea relaţiei de
muncă.
• Punctarea subiectelor de discutat pentru parteneriatul pentru proiect
- surse de finantare;
- propunerilor de buget;
- aprofundarea temei proiectului;
- conditiile de parteneriat şi rolul fiecaruia dintre parteneri;
- eficienţa activităţilor din proiect;
- discutie asupra a ceea ce face fiecare partener.
Concluzia asupra bugetului a fost ca este necesara o finantare pentru costurile estimate de
aproximativ 70.000 euro. Exista posibilitatea finantarii de la fondul national pentru a implementa
serviciul, a ajuta familiile defavorizate si cetatenii angajati în îngrijire.
• Programarea următori paşii şi acţiuni - pana la 21mai - elaborarea propunerii de proiect
In urma discutiei purtate de catre cei 2 parteneri de discutie SC Meron SRL si Unione dei
Comuni Val Vibrata au putut fi desprinse urmatoarele aspecte:
- s-au evocat date, evenimente, locuri relevante;
- s-au discutat cazuri concrete, s-au pus intrebari si s-au raspuns organizatsi precis la subiecte
complexe oferindu-se raspunsuri logice, coerente, la subiect.
- s-a urmarit ideea initiala;
- s-au accentuat ideile principale;
- s-a observat o adaptabilitate la nivelul educational si social al partenerilor de discutii.
- din discutii au rezultat convingeri personale solide;
- s-a dorit in discutii sa se aiba certitudinea ca s-aa inteles bine intrebarea inainte de a
raspunde;
- desi s-a purtat o discutie la un nivel elaborat, participantii nu s-au pierdut in detalii.
In ceea ce priveste motivatia discutiei atat Metron srl cat si Unione dei Comuni Val Vibrata au
fost motivati in discutie de ideea realizarii proiectului; discutia s-a purtat ca o viziune de
16

colaborare si proiectului pe termen lung. Am remarcat ca fiecare dintre partenerii de discutii isi
cunosc capacitatile, au fost deschisi la discutie, si in general au fost o prezenta agreabila.
Ca si comportament, partenerii de discutie au fost:
- motivati;
- directi, sinceri;
- siguri pe sine;
- constienti de propriile puncte forte precum experienta si pozitiile fiecaruia.
In urma acestei discutii s-a luat decizia de a se elabora propunerea de proiect pana pe data de
21 mai 2010, urmand sa aibă loc o noua intalnire.
STUDIU 4. OFERTA DE INOVARE A REGIUNII ABRUZZO
1. Programul Regional de Microcredite
(PROGRAMMA REGIONALE DI MICROCREDITO) Fondul Regional pentru Microcredite
Regiunea Abruzzo
din
Programul este destinat sa promoveze crearea si dezvoltarea unor afaceri mici (activitati
independente)
Beneficiarii pot fi:
- Rezidenţi din regiunea Abruzzo, fără alte proprietăţi imobiliare, cu excepţia primei case
• şomerii, in căutare unui loc de munca;
• şomeri în căutarea unui loc de muncă fără a fi deţinut anterior un loc de munca;
• persoane care desfăşoară activităţi independente, liber profesionişti şi / sau microintreprinderi
cu cifră de afaceri mai mică de 15,000 € in anul 2009;
- Microintreprinderi nou infiintate constituite inainte de data depunerii cererii de finantare
Modul de lucru:
Regiunea Abruzza finanteaza 50% din valoarea investitiei, dar nu mai mult de 10 000,00 Euro
pentru maxim 5 ani (60 de luni, cu 6 luni de gratie).
17

Cereile pot fi depuse pana pe 28 mai 2010
Pentru informare - www.abruzzosviluppo.it
Numarul verde: 800.864.833
2. Protocol intre Regiune Abruzzo si INVITALIA
(Protocollo d’Intesa Regione Abruzzo- INVITALIA) Actiuni de promovare si atragere a
investitiilor straine
Regiunea Abruzzo va avea un rol operaţional de mare importanţă pentru punerea în aplicare a
acţiunilor prevăzute de protocol, în timp ce rolul Invitalia va fi de a sprijini companiile străine
care investesc în Abruzzo, Invitalia are rolul de a furniza servicii specifice, care vor spori
atractivitatea in Regiunea Abruzzo.
Prin acest protocol se urmaresc urmatoarele domenii de activitate:
- Oportunitati pentru investitii locale (identificarea sectoarelor strategice, a resurselor
finaciareresurselor regiunii)
- Investiţii atractive (promovarea oportunităţilor de investiţii în regiune competitivă în
domeniile identificate. Activităţile sunt adresate investitorilor străini din ţările ţintă, cu scopul de a
orienta alegerile de investiţii).
- Servicii pentru facilitarea investitiilor (activităţi ce sunt menite să simplifice procedurile
de decontare şi simplificarea procedurilor birocratice ).
3. Poli de inovare in domeniul agricol si industrial
(Polo d’Innovazione dell’Agroinustria) - Sisteme de tip CLUSTERE "virtuale" - multi-sectoriale
cu o participare extrem de largă de actori locali, ce au un obiectiv strategic comun si pot fi de tip
public-privat.
Clusterele De Inovare - sunt structuri permanente, sectoriale şi localizate, ale căror actori
(public-privat) se reunesc în cadrul sectoarelor specifice semnificative.
Reţele De Intreprinderi- sunt formate din firme care, împreună realizeaza proiecte comune,
limitate în timp (pentru cercetare etc).
Polii de Inovare contribuie prin:
- transferul de tehnologie;
- crearea de reţele ce au drept scop difuzarea de informaţii între companii care alcătuiesc
Polul de Inovare.
18

Principalii beneficiari ai acestei activităţi sunt :I MM-urile, grupurile de cercetare şi marile
intreprinderi.
Ajutorul financiar este de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile pe an timp de 5 ani sau
descrecator de la 100% incepand din primul an si finalizand la 0% in anul 5.
Polii de Inovare sunt activi intr-un anumit domeniu si au drept scop:
- Incurajarea interactiunii dintre companiile care alcatuiesc polii;
- Schimbul de experienta intre societatile componente;
- Contribuie la transferul de tehnologie, crearea de reţele şi difuzarea de informaţii între
companii;
- Creşterea oportunităţilor de afaceri
- Accesul la ofertele inovative;
- Acceslul la reţelele internaţionale de cercetare;
- Transfer al cunoştinţelor tehnologice;
- Dezvoltarea factor comun corporale şi necorporale resurse;
- Integrarea unui sistem de cercetare regionala
4. Proiect Integrat Teritorial – Teramo
Axa 1. Inovare tehnologica;
activitatea 2.1. (Progetto Integrato Territoriale)
Domenii de investitii:
-procesul de inovare privind imbunatatirea sistemului de productie si distributie;
- inovare organizationala care presupune reducerea costurilor de organizare, gestiune si
transfer prin intermediul dezvoltarii tehnologiei (TIC);
-Inovarea in domeniul marketingului ce presupune noi tehnologii de marketing care duc la
schimbari semnificative in politica de preturi si promovare
5. Proiect Integrat Teritorial –L’ Aquila
Activitatea I.2.1. Programele de sprijin pentru proiecte de investiţii pentru IMM-uri, inovare
tehnologică, proces şi organizarea de servicii.
19

Acţiunea 3.1 - susţinerea proiectelor de inovare tehnologică, proces şi orientate spre
organizarea de a promova vocaţiile specifice din zonele teritoriale munte (Progetto Integrato
Territoriale)
Domenii de interventii:
- proiecte de investiţii ecologice, care vizează introducerea unor inovaţii majore in procesul de
producţie;
- proiecte de investiţii ecologice pentru a promova eco - şi inovare prin îmbunătăţirea siguranţei
la locul de muncă;
Proiectul de investiţii poate avea o durată maximă de 12 luni
Pentru activitatea 1 beneficiarii eligibili sunt: întreprinderile mici şi mijlocii, inclusiv cooperativele,
iar pentru activitatea 2: consorţii compuse din IMM-uri, consortii pot înainta cererile numai
pentru o linie de acţiune
6. Atragerea de noi activitati in zona afectata de cutremur in Aquila
Activitatea VI.1.2. Competitivitate Regionala si Ocupationala
„Attrazione Nuove Imprese nell’Area cratere” POR FESR Abruzzo 2007- 2013 Acest
program a aparut in urma cutremurului din 2009 din Aquila si are drept scop facilitarea aparitiei
de noi activitati in zona afectata. Finalitatea programului este aceea de a crea noi locuri de
munca .
Domenii de interventii:
- infiintarea de noi intreprinderi;
- facilitati pentru deschiderea de noi filiale, in noi cladiri
7. Abruzzo 2015 – Acordul Cadru - Retea antreprenoriala pentru inovare si competitivitate
teritoriala
Obiectivul general:
Caracterizarea sistemului economic regional din punct de vedere al Eco Inovarii
Obiective specifice:
• Promovarea şi transferul in regiune a unei culturi de cooperare şi colaborare anteprenoriala;
• Activarea proceselor de animare şi agregare;
• Incurajarea inovaţiei ca o pârghie a competitivităţii teritoriale;
20

• Consolidarea relaţiilor între societăţi şi sistemul de cercetare;
• Consolidarea ? dezvoltării locale;
• Structurarea procesului de conectare între sectoare de excelenţă
Linii de actiune:
1. Acţiunile de Sistem (AS)
• Cartografierea instalaţiilor de producţie
• Crearea unei reţele de sisteme locale
• Transfer Tehnologic (biroul de legătură şi spin off)
• Internationalizare si marketing teritorial
• Finanţe Regionale
2. Domenii tehnologice prioritare (ATP)
• materiale, procese şi tehnologii de inovare
• Sisteme, materiale si planuri inovative pentru recuperare, consolidarea şi reabilitarea clădirilor
• Biotehnologie
• mobilitate şi logistica durabile
• economisire şi eficienţă energetică
21

Domeniul 3. Proiecte inovative si analiza capacitatii inovative a unei companii
STUDIU 5. ANALIZA CAPACITATII INOVATIVE A UNEI FIRME
Inovare ar trebui să se manifeste în toate activităţile unei companii: în dezvoltarea de tehnologii,
produse şi servicii noi, în marketing, tehnici de vânzare, în metodele de organizare, de noi
tehnici de management..
La nivelul unei organizaţii managerul de inovare, ajutat de conducere trebuie să creeze, să
menţină şi să dezvolte spiritul de inovaţie, să includă inovaţia în activităţile de zi cu zi, la toate
nivelurile şi în toate domeniile.
Metodologia de analiza a capacitatii inovative se realizeaza prin mai multe etape :
1. Analiza documentara premergatoare - se analizeaza documentele privind situatia
existenta in ceea ce priveste inovarea. Adica, se analizeaza rapoartele, documentele
programatice si de planificare relevante pentru a se identifica si analiza politicile nationale si
regionale care afecteaza promovarea inovarii si transfer tehnologic. Din analiza situatiei
existente pot fi identificate sectoarele ce au un inalt potential de inovare.
2. Analiza calitativa si structurile participative – se analizeaza cererea si oferta de inovare.
Studierea cererii si ofertei de inovare si transfer tehnologic si definirea punctelor tari si slabe ale
acestora se realizeaza prin metode calitative bazate pe interviuri, ateliere de lucru, anchete, la
care sunt invitati sa participe actorii relevanti din domeniile selectate, precum si organizatiile
publice si private implicate in difuzarea inovarii si transferul tehnologic.
3. Parteneriatul pentru inovarea - stabilirea unui cadru partenerial pentru promovarea
inovarii. Promovarea parteneriatul pentru inovarea din prima etapa a proiectului prin implicarea
actorilor relevanti in identificarea trasaturilor cheie ale contextului existent, precum si, succesiv,
in definirea prioritatilor de inovare.
Studiu de caz: ISTONIO srl
Societatea comerciala ISTONIO activeaza in domeniul mecanicii de inalta precizie, oferind
clienţilor soluţii optime pentru toate nevoile tehnice, atat servicii la cheie, cat si parţiale:
- Masini de proiectare;
- Constructii desene;
- Construcţii şi montaj al proiectului;
- Proiectare şi construcţii de echipamente necesare pentru produse mecanice;
- Construcţii şi unelte de ascuţit pentru producţie;
22

- Executia de prosuse in serie;
- Instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor la sediile clientilor;
- Testarea si certificarea.
Sfera de activitate in care isi desfasoara activitatea este mecanica de inalta precizie.
Oferta de produse si servicii:
Masini speciale - create pentru activităţi specifice de producţie interne şi externe. Activitatile
legate de maşinile speciale sunt tratate cu mare atenţie de la început. Fiecare element este
studiat, planificat şi pregătit, în funcţie de caracteristicile specifice de productie. În faza de
proiectare este implicat si clientul ceea ce raspunde cerintelor de calitate, cantitate şi durata
ciclurilor necesare.
Automatizare - Istonio functioneaza pe pietele interne si internationale, asigurand cele mai
inalte standarde de calitate, precizie, fiabilitate si securitate in ceea ce priveste echipamentul
tehnic si tehnologic adecvat, echipamente si linii de prelucrare sau parti ale acestora.
Interventia automatizarii este de obicei necesară asupra resurselor din flota companiei deja la
dispoziţia clientului, dar este folosita si cu scopul de a creşte capacitatea de producţiei de
maşini, etc.
Revizie - in piaţa pe care funcţionează Istonio srl s-a remarcat tendinţa de creştere a
importantei revizie partiale sau totale a ceea ce există deja în cadrul unui ciclu de producţie, în
locul achiziţionării de noi echipamente.
În acest domeniu compania urmareste pentru restabilirea caracteristicilor de funcţionare optimă
a maşinilor. Se lucrează pe două tipuri de acţiune, care combină reparatii mecanice, electrice si
circuite de reconstrucţie, fluidic si pneumatice.
Sisteme de prindere - Istonio srl este raspunsul ideal la cererea de pe piata nationala si
internationala pentru instrumente specifice mai putin intalnite in comert, echipamente speciale
care sa permita capturarea si blocarea unei componente mecanice si realizarea unei lucrari
perfecte.
Subansamble - acestea sunt un element foarte important în mecanică pentru cei care doresc
excelenţă absolută Conştient de faptul că acoperă întregului ciclu de producţie, Istonio a
acordat întotdeauna o atenţie deosebită acestui sector prin investirea de resurse financiare,
tehnologice şi de formare pentru a asigura un loc pe piaţa de elita din Europa Centrală şi sudul
a Italiei.
Produse de serie
Consultanţă în industrializarea - mulţi clienţi simt nevoia să se bazeze pe consultanţi externi
pentru a dezvolta un plan de industrializare a produsului sau procesului şi Istonio srl ofera
solutia ideala pentru astfel de nevoi.
23

Calitatea şi eficienţa caracterizeaza activitatea firmei. Pentru a atinge aceste obiective ea
investeste în achiziţionarea de maşini avansate şi recrutare de personal calificat şi profesionist,
obtinand , de asemenea, si certificari internationale, cum ar fi ISO9001 si ISO/TS16949
verificate de un organism de importante cum ar fi TUV
Firma are capacitate inovativa, oameni calificati, ce respecta cerintele certificarilor internationale
de calitate. Unul dintre rezultatele activitatii de inovare este Berco, un ax pentru prelucrarea de
diametre excentric şi concentrice. Berco este o soluţie ideală în sectorul auto, beneficiul cel
mai important derivate din utilizarea de Berco este reducerea uzurii ciclice a unei masini.
Recomandare : urmarirea continua a cerintelor pietei participarea la expoziţii naţionale şi
internaţionale, pentru dezvoltarea ramureai inovative si imbunatatirea alegerii tehnologiilor care
urmeaza sa fie aplicate in timpul de studiu si de proiectare a produsului.
STUDIU 6. FISA DE PROIECT INOVATOR
Titlul proiectului: INTER-REGIONAL COOPERATION FOR VALORISATION OF RESEARCH
RESULTS. (Cooperare interregionala pentru valorificarea rezultatelor cercetarii) -
INTERVALUE
Axa prioritara 1 : Facilitarea inovarii si spiritului antreprenorial
Domeniul de interventie : Dezvoltarea tehnologiei şi reţelele de inovare în domenii specifice
Beneficiar: Aristotle University of Thessaloniki (URENIO Research Unit), GREECE, Kentriki
Makedonia
Parteneri: -
South East European Research Centre - Greece
- ARC FUND Sofia Bulgaria
- Technical University Sofia Bulgaria
- Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia Romania
- Universitatea din Craiova Romania
- “Punto Europa” Consotium of Teramo Italia
- University of Udine Italia
- “Mihajlo Pupin” Institute Serbia
24

Durata proiectului : 36 de luni (incapand cu aprilie 2009)
Data finalizarii : martie 2012
Bugetul: 1.858.330,66 eur, din care:
FEDR:
1.470.080,66 eur
Obiectivul principal: infiintarea unui sistem care sa acopere cea mai mare parte din zona de SE
a Europei care sa permita schimbul si difuzarea de tehnologii care sa ajute la stabilitrea unei
relatii intre institutele de cercetare si sectotul afacerilor. Prin acest proiect se urmareste ca
rezultatele cercetarii sa nu ramana doar la nivel teoretic în mediul academic, ci acestea sa fie
exploatate in Cercetarea si Dezvoltarea durabila de dezvoltare regională.
Obiective strategice :
1. Consolidarea cooperarii interregionale, prin extinderea capacitatii si comercializarea
rezultatelor activitatii de cercetare si dezvoltare prin actiuni commune.
2. Diseminarea si exploatarea comerciala a rezultatelor cercetarii livrate de la centrele de
cercetare din SE Europei ceea ce va inbunatati capacitatea lor de demonstrare a rezultatelor
obtinute si va facilita IMM-urilor gasirea unor solutii la problemele tehnologice specifice cu care
se confrunta.
Activitati:
1. Evaluare rezultatelor cercetarii din punctul de vedere tehnologic, stiintific si al
potentialului de piata cu ajutorul expertilor internationali formati;
2. Un ansamblu de cunostinte cu reguli metodologice acre faciliteaza integrarea
rezultatelor cercetarii in produsele supuse vanzarii;
3. Organizarea de evenimente interregionale cu cercetatori, oameni de afaceri pentru
identificarea oportunitatilor de copperare in domeniul cercetarii;
4. Consultanta in pregatirea unor planuri pentru exploatarea rezultatelor cercetarii.
Rezultatele:
1. Un depozit de informatii privind cercetarea si dezvoltarea care sa contina cel putin 850
de rezultate si 370 de evaluari ale expertilor. Cele mai promitatoare vor sta la baza unui viitor
depozit in regiune.
2. O medie de 5 planuri de exploatare pentru idei de produse noi pentru fiecare tara
participanta, planuri ce se vor concretiza la fina in incheierea unor acorduri de valorificare (39 in
total).
3. Realizarea unei retele de intermediere a cunostintelor din cercetare si dezvoltare care sa
acopere SE Europei.
25

- Un plan de durabilitate pentru aceasta initiativa va fi definit pe baza experientei
dobandite pe parcursul proiectului.
Grupuri tinta:
- cercetatori;
- sectorul afacerilor, incubatoarele, clusterele high-tech, in cautare de noi produse si idei
in care sa investeasca;
- autoritatile nationale si locale care doresc schimbarea Strategiei de inovare.
INTERVALUE urmăreşte să intervină în procesul de valorificare prin adoptarea unui cercetari la
nivel de regiune, abordarea sectorială care pune un accent deosebit în crearea de reţele şi
legături operaţionale între inventatori, intermediari (companii de producţie şi de comercializare,
brokeri), finantatori şi brokeri sau formatorii de piaţă.
Proiectul are un caracter inovativ prin pregătirea unui plan de dezvoltare automat in ceea ce
priveşte piaţa, relevanţa tehnologica, ştiinţifica şi de finanţare creat de o reţea de experţi din
diferite ţări, precum şi sprijinul interregional pentru acordurile de valorificare a cercetarii si
dezvoltarii sprijinite de consorţiul INTERVALUE.
26

CAPITOLUL 2: EXPERIENTA ITALIANA
Toscana, Florenta
Organizatie gazda: Open PLAN Consulting
Compania are ca obiectiv promovarea, dezvoltarea si managementul proiectelor din domeniul
programelor internationale de asistenta tehnica si stabilirea de parteneriate cu tari in curs
dezvoltare si tari in tranzitie de la nivel mondial, in sectoare precum:
Constructia capacitatii institutionale, (reforma administratiei publice prin reorganizarea,
dezvoltarea si intarirea sistemelor organizationale a autoritatilor locale si entitatilor publice,
dezvoltarea economica si sociala a teritoriilor);
Planificarea si evaluarea patrimoniului cultural, servicii pentru protejarea mediului;
Dezvoltarea capacitatii inovative a firmelor.
STUDII REZULTATE:
Domeniul 1. Strategii Inovative, Programe de finantare a inovarii
STUDIU 7. ANALIZA COMPARATIVA STRATEGIA DE INOVARE
REGIUNEA TOSCANA ITALIA - REGIUNEA NORD-EST ROMANIA
1. Introducere
a) Necesitatea efectuarii studiului comparativ
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord - Est a cooperat cu Open Plan Consulting in cadrul
proiectului de mobilitati INNOVA - Cresterea capacitatii inovative a firmelor din Regiunea Nord-
Est prin imbunatatirea serviciilor de consultanta si managementul inovatiei.
In cadrul modulului de pregatire de 3 saptamani, desfasurat in perioada 12 Iulie - 01 August
2010, am fost gazduiti, in Florenta,nucleul al regiunii Toscana, Italia, de organizatia Open Plan
Consulting.
27

Toscana este o regiune în centrul Italiei, avand granita cu Lazio la sud, Umbria la est, Emilia-
Romagna si Liguria la nord, si cu Marea Tireniana la vest. De multe ori a fost privita ca una
dintre cele mai frumoase parti ale Italiei.
Scopul acestui modul de pregatire a fost acela de a intelege cum functioneaza alte strategii
inovative, cum se poate facilita transferul de tehnologie din cercetare in productie, cum se pot
depasi barierele cu care se confrunta inovarea, cum putem motiva si cum putem face toti actorii
implicati in acest proces sa interactioneze, ce se poate face pentru a reorienta si a restructura
economia regionala in functie de cerintele momentului si de ceea ce poate sustine regiunea.
Actorii implicati in cadrul acestui program de pregatire sunt:
a)Agentia pentru Dezvoltare Nord Est – organizatie non profit, non guvernamentala,de utilitate
publica, infiintata in 1999.
Agentia indeplineste functia de Organism Intermediar pentru Programul Operational Regional si
Autoritate de Implementare pentru PHARE Coeziune Sociala si Economica.” ADR este un
generator de dezvoltare economico-sociala a Regiunii Nord-Est, elaborand si promovand
strategii; atrage resurse, identifica si implementeaza programe de finantare si ofera servicii
pentru stimularea cresterii economice durabile, a parteneriatelor si a spiritului antreprenorial.”
În perioada 1999-2007, Agentia s-a dedicat în special implementarii si monitorizarii Programelor
de finantare Phare Coeziune Economica si Sociala, evidentiindu-se ca un campion regional în
ceea ce priveste volumul finantarilor atrase si numarul proiectelor implementate.
În perioada 2007-2013, Agentia are rolul de Organism Intermediar pentru implementarea
Programului Operational Regional, stimularea si dezvoltarea parteneriatelor si a proiectelor de
dezvoltare locale, regionale si internationale.
Agentia initieaza activitati de promovare regionala prin organizarea, la nivel local si regional, a
unor manifestari cu caracter de informare si prezentare, furnizarea de informatii necesare
dezvoltarii contactelor economice în regiune si facilitarea crearii retelelor de sprijin pentru
atragerea investitorilor si dezvoltarea turismului.
b) Open Plan Consulting este o organizatie infiintata in 2008, cu scopul de a oferi consiliere si
sprijin pentru autoritatile locale pe parcursul proceselor de descentralizare si este formata dintrun
personal de baza cu un background solid în promovarea si managementul proiectelor
internationale.
Principalele zone in care OPC activeaza sunt, in special, tarile aflate inca in tranzitie, precum
cele din Europa de Est, fosta Uniune Sovietica si tarile din bazinul Mediteranean.
OPC lucreaza in sectorul achizitiilor publice de servicii finantate în cadrul programelor de ajutor
extern. În multe tari, guvernele locale sunt actorii cheie în politica de dezvoltare, nu numai în
ceea ce priveste furnizarea de servicii, dar ca si catalizatori in procesul de schimbare. În scopul
de a actiona în calitate de mediatori si coordonatori ai eforturilor si resurselor locale, în vederea
realizarii obiectivelor comunitatii, guvernele locale au nevoie de un sprijin puternic. OPC este
28

specializata in consultanta, oferita pentru dezvoltarea serviciilor administratiilor locale si
organizatiilor lor, punandu-le la dispozitie instrumente pentru îmbunatatirea cadrului economic
local si amenajarea teritoriului.
b) Prezentarea principalelor caracteristici ale celor doua regiuni:Regiunea Toscana si Regiunea
N-E Romania
Regiunea Toscana
Toscana este o regiune în centrul Italiei, avand granita cu Lazio la sud, Umbria la est, Emilia-
Romagna si Liguria la nord, si cu Marea Tireniana la vest. De multe ori a fost privita ca una
dintre cele mai frumoase parti ale Italiei.
Toscana a fost, probabil, regiunea în care Renasterea italiana si-a pus pecetea cel mai profund.
Patrimoniul artistic al regiunii include arhitectura, pictura si sculptura, adunate în duzine de
muzee faimoase, asa cum este Uffizi, din Florenta.
Toscana este de asemenea cunoscuta pentru vinurile sale (cele mai faimoase fiind Chianti,
Morellino di Scansano si Brunello di Montalcino) si pentru cele 120 de regiuni protejate
(rezervatii nationale).
Destinatiile turistice notabile din Toscana includ Florenta, Pisa, Lucca, Maremma (în districtul
Grosseto), Crete Senesi si Siena.
Toscana îsi promoveaza acum "agroturismul" (Agriturismo), turistii fiind invitati sa locuiasca la
fermele agricole din regiune.
Provincii
• Florenta (Firenze), capitala regiunii;
• Siena;
• Grosseto, principalul oras în Maremma;
• Pistoia;
• Arezzo;
• Lucca;
• Massa Carrara;
• Livorno;
• Pisa;
• Prato;
29

Alte orase importante
• Empoli;
• Castiglione della Pescaia;
• Collodi;
• San Gimignano;
• Montalcino;
• Orbetello;
• Capalbio;
• Piombino;
• Ponte Galeria;
Date geografice
• Suprafata: 22,992 km²
• Populatie (2000): 3,536,392
• Densitate: 163/km²
• Numar de districte administrative: 278
Relief
Toscana este o regiune deluroasa, situata in zona de nord-vest a Italiei. Suprafata ei este de
22.992 km2. Este situata la poalele Muntilor Apenini si pe campia litorala a Marii Ligurice.
Regiunea este scaldata de raurile Ombrone si Arno in partea de nord si de sud. Regiunii ii mai
apartin insulele Toscane si Insula Elba.
Clima
Clima în Regiunea Toscana este de regula mediteraneana, cu temperaturi ridicate si zile
insorite pe timpul verii si mai rece, temperata, in timpul iernii. Lunile Iulie si August sunt, de
regula, foarte calde, cu temperaturi ridicate, ce se pastreaza in jurul a 30°C pentru perioade
indelungate. Primavara si toamna temperaturile sunt cele mai confortabile si mai placute.
Vremea se poate dovedi imprevizibila din noiembrie pana în februarie, cand orasul se afla in
cea mai linistita perioada a anului, desi este, în general, scaldat de soare. Ocazional, pot fi ploi
abundente si vant rece.
30

Regiunea Nord Est Romania
Regiunea acopera partea de Nord-Est a tarii si, conform traditiei, este o parte din vechea
regiune istorica a Moldovei. Cu o suprafata totala de 36.850 kmp si o populatie de 3.734.546
locuitori, Regiunea Nord-Est este cea mai mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale
Romaniei.
Geografic, regiunea se învecineaza la Nord cu Ucraina, la Sud cu judetele Galati si Vrancea
(Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova, iar la Vest cu judetele Maramures si Bistrita-
Nasaud (Regiunea Nord-Vest) si judetele Mures, Harghita si Covasna (Regiunea Centru).
Beneficiind de o bogata traditie istorica, culturala si spirituala, regiunea îmbina în mod armonios
traditionalul cu modernul si trecutul cu prezentul, potentialul acesteia putand fi folosit pentru
dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului si a resurselor umane.
Regiunea Nord-Est este alcatuita din sase judete (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava,
Vaslui), cu o populatie de 3.734.546 locuitori, situandu-se, din acest punct de vedere, pe primul
loc între cele opt regiuni ale tarii (17,27% din populatia totala a Romaniei).
Date geografice
Ca întindere, regiunea acopera o suprafata de 36.850kmp, cele mai întinse judete fiind
Suceava, cu o suprafata de 8.553kmp si Bacau, cu 6.621kmp.
Organizare administrativa a Regiunii Nord-Est din anul 2005 eritoriala
Judetul Bacau este situat în jumatatea estica a tarii, în bazinul mijlociu al Siretului si
Trotusului.Amplasarea sa a contribuit la dezvoltarea zonei beneficiind de avantajele drumului
european E85 ce trece pe aici.Orase, precum Targu Ocna si Moinesti s-au dezvoltat datorita
resurselor naturale (muntii de sare).Statiunea turistica Slanic Moldova si-a dobandit o faima
internationala datorita apelor curative bogate în saruri.Orasul Bacau a fost sediul unei episcopii
catolice, statut dobandit printr-o patenta a papei Bonifaciu al IX-lea.În Bacau, se concentreaza o
gama diversificata de întreprinderi din sectorul industrial, infrastructura afacerilor, sectorul
bancar, precum si institute de învatamant de stat si particulare.
Judetul Botosani este situat în extremitatea de Nord-Est a Romaniei, intre cursurile superioare
ale raurilor Siret, la Vest, si Prut, la Est. Orasul Botosani a aparut la o intersectie favorabila de
drumuri comerciale, care i-au asigurat prosperitatea de timpuriu. Este recunoscut mai ales prin
geniile pe care le–a dat culturii romanesti: Mihai Eminescu, George Enescu si Nicolae Iorga.
Judetul Iasi este situat in partea central-estica a Moldovei, in bazinele mijlocii ale raurilor Prut si
Siret. Orasul Iasi, denumit si capitala Moldovei istorice, este cel mai mare oras din regiune
(307.377 locuitori), fiind un important centru universitar, cu sapte institutii de invatamant
superior. Tot aici este dezvoltat un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre
sectorul industrial, bine reprezentat in majoritatea ramurilor sale. In Iasi se afla cel mai mare
lacas de cult ortodox din Romania – Catedrala Mitropolitana (1840-1880). Cu ocazia marii
31

sarbatori a celor 2000 de ani de crestinism, orasul Iasi a fost desemnat unul dintre cele cinci
orase europene destinate pelerinajului international.
Judetul Neamt este situat in partea central nordica a Moldovei, in bazinele raurilor Bistrita, Siret
si Moldova. Orasul de resedinta, Piatra-Neamt, atestat istoric, din anul 1392, sub numele de
Piatra lui Craciun, situat in apropierea masivului Ceahlau, acest adevarat “Olimp al Moldovei”,
nu este numai o rascruce de drumuri turistice, ci si un important obiectiv industrial si turistic,
detinand monumente istorice si de arhitectura.
Judetul Suceava este situat in partea de nord a Moldovei, in bazinele superioare ale raurilor
Siret si Bistrita. De o celebritate mondiala se bucura bisericile cu pictura exterioara din judet. 11
dintre acestea au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Orasul Suceava a fost
avantajat de faptul ca aici a functionat principala vama a tarii, care detinea rolul de depozit. Prin
acesta, orasul avea privilegiul de a fi un mijlocitor pentru comertul cu produse orientale, atat
catre Polonia, cat si catre Ungaria.
Judetul Vaslui este situat in partea de Est a Romaniei, pe cursul mijlociu al raului Barlad. Vaslui,
atat de bogat in istorie, este mai putin reprezentat prin monumente. Cele care au existat, nu au
rezistat vitregiilor timpurilor decat refacute. Bogatia naturala care face faima acestor locuri o
reprezinta viile (remarcabilele vinuri de Husi). Tot aici, printr-un sistem de rafinare a vinului
experimentat perioada indelungata, se obtin coniacuri de foarte buna calitate.
Relief
Regiunea este caracterizata printr-o imbinare armonioasa a tuturor formelor de relief, 30%
reprezentand-o muntii, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podisului. Aceasta ultima forma
de relief ocupa peste 70% din suprafata judetelor Botosani, Vaslui si Iasi.
La Vest, Muntii Carpati stau ca un zid cu inaltimi apropiate de 2000m in Nord (Vf. Pietrosu, Vf.
Rarau, Vf. Giumalau, Vf. Ocolasu Mare, Vf. Hasmasu Mare) si cu o scadere de inaltime spre
Sud (Muntii Ciuc, Muntii Trotusului si, in mica masura, Muntii Vrancei).
Subcarpatii au inaltimi cuprinse intre 700-800m si inconjoara muntii ca un brau strans. In
continuare, jumatatea estica este impartita in doua mari zone: Campia colinara a Moldovei, in
partea nordica si Podisul Barladului, in partea de Sud.
Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscuta si sub numele de Podisul Sucevei cu o inaltime
medie de 500m si este faimoasa pentru “obcinele” sale (usoare ondulatii ale reliefului, ca un
lant de unde pietrificate).
Clima
Diferitele tipuri de relief creeaza zone climatice cu diferente semnificative intre cele muntoase si
cele de deal si de campie.
In zona muntoasa a regiunii (zona vestica a judetelor Suceava, Neamt si Bacau), climatul este
continental moderat, cu veri racoroase si ierni bogate in precipitatii sub forma de ninsoare. In
zona subcarpatica de dealuri si campie (partile estice ale judetelor Suceava, Neamt, Bacau
32

precum si intreg teritoriul judetelor Botosani, Iasi, Vaslui), climatul este continental, cu veri
calduroase si secetoase, iar iernile sunt reci si de cele mai multe ori fara zapada.
Temperatura medie anuala a aerului este de 2ºC in zona de munte si de 9ºC in zona
subcarpatica de dealuri si campie.
Reteaua hidrografica
Regiunea este strabatuta de un numar de opt cursuri importante de apa, care se repartizeaza
pe directia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890kmp) si
Prutului (10.990kmp). Acesta din urma, se constituie in granita naturala cu Republica Moldova,
pe o distanta de cca. 680km.
Multe din cursurile de apa ale regiunii au beneficiat de ample lucrari de amenajare si
regularizare. Pe raul Bistrita s-a amenajat, inca din anii '70, o “salba” de sapte
microhidrocentrale si, de asemenea, cel mai mare lac de acumulare al regiunii („Izvoru
Muntelui”), cu un volum de retentie la nivel normal de 1.130mil.mc.
Resurse exploatabile ale subsolului
• Mangan: Dadu, Ciocanesti-Oarta, Vatra Dornei, Iacobeni, Saru Dornei, Brosteni;
• Sulfuri polimetalice: Carlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea, Lesul
Ursului;
• Ape minerale carbogazoase: Neagra Sarului, Saru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negrii,
Dorna Candreni, Poiana Stampei, Cosna, Oglinzi, Baltatesti;
• Ape minerale sulfuroase si feruginoase: Strunga, Nicolina Iasi-judetul Iasi, Branceni,
Murgesti, Pungesti, Gura Morii - judetul Vaslui, Baile Slanic, Moinesti, Targu Ocna, Poiana
Sarata, Sarata-Bacau - judetul Bacau;
• Materiale de constructii:
• Calcare: Pojorata, Campulung Moldovenesc, Botus-judetul Suceava, Bicaz Chei –
judetul Neamt, Barbatesti, Costesti, Ipatele, Paun, Schitu Duca, Deleni, Strunga - judetul Iasi,
Darabani, Stefanesti, Lipiceni - judetul Botosani;
• Argile: Bistrita, Timisesti, Tasca, Girov, Ozana-judetul Neamt, Vladiceni - judetul Iasi,
Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihaileni, Botosani - judetul Botosani, Doftana, Magura, Calugara -
judetul Bacau;
• Gresii: Tarcau - judetul Neamt, Cosula, Tudora, Hudesti - judetul Botosani, Ghimes
Faget si la Est de zona Slanic Moldova - judetul Bacau, Solca Paltinoasa - judetul Suceava;
• Gipsuri: Miorcani, Darabani - judetul Botosani, Perchiu Onesti - judetul Bacau;
• Nisipuri cuartoase: Miorcani si Alba Dudesti;
33

• Nisipuri pentru constructii: Hudesti - judetul Botosani, Lespezi - judetul Iasi,
Cornatel,Urechesti Garleni, Orbeni - judetul Bacau;
• Turba: Poiana Stampei - judetul Suceava, Dersca - judetul Botosani;
• Sare: Cacica - judetul Suceava, Moinesti, Sarata, Targu Ocna - judetul Bacau.
• Zacamant de sulf in Masivul Calimani;
• Zacaminte de sisturi bituminoase: Tazlau-Neamt;
• Gaze naturale la Tazlau-Oituz - judetul Bacau, Tazlau, Roman - judetul Neamt, Todiresti
si Frasin.
Regiunea Toscana
Sistemul de productie toscan este marcat de prezenta unei retele dense de intreprinderi mici si
mijlocii, de un grad ridicat de ocupare a fortei de munca, in care vasta experienta a
autotoritatilor locale precum si amploarea cunostintelor acumulate capata o valoare adaugata
semnificativa. Multumita acestei retele dense de IMM-uri, care, in timp, a reusit sa dezvolte o
gama larga de sisteme de productie, se inregistreaza un grad ridicat de competitivitate in cadrul
industriei regionale . Regiunea Toscana este de asemenea o zona cu importante centre
stiintifice, universitati, intreprinderi si asa mai departe.
In general, dimensiunea redusa a intreprinderilor, precum si specialitatea produselor obtinute,
de multe ori legate de sectoarele traditionale, conduce la o subestimare a capacitatii de inovare
si a volumului activitatilor de cercetare a intreprinderilor toscane. Caracteristicile produselor si
pietele pe care activeaza aceste intreprinderi genereaza de fapt numeroase inovatii elementare,
care deriva din mici variatii ale procesului de productie, nefiind nevoie de discontinuitate
tehnologica substantiala, dar, in schimb, fiind nevoie de o mare flexibilate din partea firmelor in
a-si adapta productia la schimbarile cererii.
Este incontestabil faptul ca exista un decalaj, in sistemul toscan, in domeniul activitatii
de cercetare si inovare, in special in sectorul privat. Acest punct slab este pus pe seama
dificultatilor cu care s-au confruntat, in ultimii ani, intreprinderile toscane, in contextul erodarii
treptate a competitivitatii internationale si a economiei italiene.
Cu toate acestea, intre anii 2000 si 2005, nivelul competitivitatii, in regiunea Toscana, a
cunoscut o scadere mai pronuntata decat in restul Italiei. O particularitate importanta a acestui
fenomen( scaderea nivelului de competitivitate in regiunea Toscana), se datoreaza, in special,
specializarii produselor, domeniu foarte sensibil pentru tarile nou intrate pe piata mondiala,
precum si decalajului existent in procesul de inovare, in special in domeniul de afaceri (cu
niveluri foarte scazute de investitii in cercetare si inovare). Aceasta fenomen este agravat de o
cunoastere ineficienta a procesului de transfer al cunostintelor, in ciuda faptului ca Toscana
reprezinta una dintre regiunile cu cele mai ridicate niveluri de cheltuieli publice pentru cercetare
si gazduieste centre universitare cu sectoare de excelenta internationale. Regiunea are o
34

cerere redusa pentru servicii avansate si exista o capacitate limitata din partea structurilor
intermediare de a creste nivelul cererii potentiale.
Cel mai critic aspect al sistemului economic toscan se distinge in cadrul Programului
Operational Regional 2007-2013, fiind dificil transferul de cunostinte stiintifice si tehnice de la
centrele de cercetare si universitati la mediul de afaceri. Relatia dintre cele doua sfere, in
Toscana, cu exceptia unor cazuri rare, este complexa din cauza culturii, intereselor si a
modulului de gestionare a procesului de invatamant. Aceasta situatie critica este confirmata de
o serie de cifre. Indicatorul cheltuielilor alocate pentru procesul de cercetare, dezvoltare, ca
proportie din PIB, in regiune, este stabilita la 1,14%, ca urmare a tendintei mediei nationale.
Global, valoarea alocata cheltuielilor pentru cercetare si dezvoltare este de aproximativ un
miliard de euro. Sectorul public (administratiile publice si universitatile) este liderul
incontenstabil in ceea ce priveste investitiile in cercetare, dezvoltare si inovare. In anul 2003
investitiile, pe care sectorul public le-a realizat in domeniul CD, au reprezentat cca 67% din
totalul cheltuielilor realizate in acest domeniu.
In timp ce, in Europa, valoarea medie a cheltuielilor intreprinderilor private pentru atingerea
obiectivelor competitivitatii in regiune este de 50% din cheltuielile totale, in Toscana, contributia
privata este de 32% din total. In schimb, din punct de vedere al cheltuielilor pentru cele doua
domenii forte, „cercetare si dezvoltare”, realizate de sectorul public si de universitatile Toscane
, se constata ca regiunea ocupa un loc fruntas (a treia pozitie), imediat dupa Lombardia si
Lazio.
In 2003, personalul din cercetare si dezvoltare, in Toscana, totaliza cca 10,374 de oameni,
dintre care mai mult de jumatate urmau sa fie gasiti in cadrul universitatilor, mai putin de o
treime in afaceri si restul in cadrul institutiilor publice de cercetare. Astfel, prin acest indicator,
punctul slab din sistemul de productie regional in ceea ce priveste activitatea de cercetare si
dezvoltare este clar evidentiat. Doar 29,3% din personalul implicat in cercetare si dezvoltare in
regiune reprezinta angajatii in cadrul intreprinderilor private, comparativ cu media italiana (42%)
si media din regiunile care intra in obiectivul de competitivitate (45.6%).
In perspectiva dezvoltarii regiunii Toscana, se constata ca inovarea joaca un rol fundamental.
Principala provocarea pentru politicile de dezvoltare in regiune este aceea de a pune in miscare
un proces dinamic de inovare. Trecerea treptata la calitate bazata pe dezvoltare se va putea
realiza doar aducand, fata in fata, companiile toscane cu companiile care opereaza pe piata
mondiala, deci cu concurenta mondiala.
Intr-o regiune, precum Toscana, unde exista un puternic atasament fata de traditie, fata de
caracterul traditional al tuturor produselor, politicile de inovare trebuie sa ia in considerare trei
categorii de obiective:
• Inovatia tehnologica in sectoarele traditionale;
• Consolidarea si intretinerea afacerilor hi-tech; si
• Stabilirea unor noi grupuri de afaceri hi-tech.
35

Regiunea Nord Est
Conditiile geografice si istorice au determinat o serioasa depasire, din punct de vedere socioeconomic,
a Regiunii Nord-Est. Caracteristica economica a anilor '60 era, preponderent, agrara
si nivelul de trai foarte scazut. In perioada 1965-1985, s-a efectuat o industrializare fortata in
regiune, in scopul redresarii situatiei economice prin achizitionarea de capacitati de productie de
conceptie moderna, la nivelul tarilor dezvoltate, fapt ce a determinat crearea unei culturi
industriale, calificarea fortei de munca si formarea unui numar mare de specialisti. Totusi,
dezvoltarea industriala a fost mult prea diversificata si nu a tinut cont de conditiile specifice si de
resursele naturale, energetice si de mediu existente in regiune.
Perioada 1998-1999 a fost marcata de maxima recesiune atat la nivel national cat si regional.
S-au facut simtite efectele liberalizarii cursului de schimb valutar, cat si a programelor de
restructurare in intreprinderile, inregistrand pierderi pe parcursul anului 1997. Managementul
defectuos, datorat reticentei la implementarea sistemului de asigurare al calitatii productiei si
produselor, a strategiei de dezvoltare a intreprinderilor, a aplicarii principiilor de marketing in
promovarea produselor, impreuna cu pierderea pietelor de desfacere si reducerea nivelului de
competitivitate a produselor, coroborate cu lipsa resurselor de mentinere a investitiilor, au
determinat o scadere industriala accentuata incepand cu 1997, cu implicatii grave asupra
dezvoltarii regiunii in toate celelalte domenii.
In 1999 descresterea economica regionala este cu 50% mai mare decat cea inregistrata la nivel
national. In anul 2001 se inregistreaza pentru prima data o crestere economica de 8,32%,
superioara celei nationale, ca efect atat al politicii monetare si fiscale promovata la nivel
national, cat si ca urmare a fondurilor de care a beneficiat Regiunea Nord -Est, incepand cu
1999.
In anul 2003, cresterea economica de 8,3% a fost superioara valorii inregistrate la nivel
national, de 5,2%, dar, in anul 2004, cresterea economica in Regiunea Nord-Est a fost de 5,7%,
sub nivelul national, de 8.4%. Dupa ce s-a inregistrat o crestere economica modesta de numai
2,2% in anul 2005, in special datorita diminuarii productiei agricole ca urmare a ploilor si
inundatiilor care au afectat toate regiunile Romaniei, in anul 2006 cresterea PIB regional este
mai substantiala, de 5,6%, dar inferioara totusi valorii inregistrate la nivel national (7,0%).
Consecinta nivelului scazut al inovarii, dublat de productivitatea scazuta, ca urmare a utilizarii
de tehnologii si instrumente de management depasite, este ca exporturile romanesti se
limiteaza la sectoarele unde valoarea adaugata si costurile sunt mici. Pentru a dezvolta
economia romaneasca, trebuie stimulata dezvoltarea companiilor pe pietele internationale, in
special in acele zone caracterizate de valoare adaugata ridicata. Analiza statistica privind
inovarea releva faptul ca factorii care blocheaza inovarea se pot imparti in trei categorii: factorii
de cost, factori privind acumularea de cunostinte si factorii de piata. In acest context, motivul
blocajului l-a constituit lipsa surselor de finantare, costurile de inovare ridicate, piata dominata
de intreprinderi consacrate, dificultati in gasirea partenerilor de cooperare, cererea fluctuanta de
bunuri si servicii inovative sau lipsa de personal calificat.
36

De asemenea trebuie sa mentionam ca in ciuda atractivitatii costurilor scazute cu forta de
munca - ca principal avantaj competitiv, Romania inregistreaza in continuare unul dintre cele
mai scazute niveluri ale investitiilor straine directe (ISD) pe cap de locuitor. Majoritatea
investitiilor straine care s-au facut in ultimii ani au fost privatizari masive si nu investitii de tip
green-field. De obicei, companiile multinationale care opereaza in Romania nu subcontracteaza
firme locale, din cauza deficientelor acestora in ceea ce priveste managementul, calificarea
profesionala, calitatea tehnologiei si a produselor. In consecinta, multe companii multinationale
importa cea mai mare parte a componentelor utilizate, un procent foarte mic dintre acestea
apeland la furnizori locali. Aceasta situatie limiteaza avantajele care ar putea fi generate de
prezenta investitorilor straini in economia nationala. Capacitatea Regiunii Nord-Est de a atrage
ISD este influentata negativ de accesibilitatea redusa dinspre si inspre restul Europei, caracterul
rural al regiunii, calitatea insuficienta a infrastructurii de transport, precum si de perceptia
existentei coruptiei si a unui mediu de afaceri dificil.
In ceea ce priveste mediul de afaceri, in Regiunea Nord Est, se constata ca companiile au o
flexibilitate destul de mare, sunt receptive la nevoile pietii, sunt inovative si abile in a raspunde
cerintelor consumatorilor, toate cele mentionate anterior conducand la imbunatatirea mediului
competitional, amplificarea culturii organizatorice si crearea unor conditii de stabilitate sociala.
Din anul 2000, odata cu relansarea economica, are loc o crestere a companiilor inregistrate in
Regiunea Nord-Est, de la 36.688 unitati ajungandu-se pana la 49.325 de unitati in 2005. Astfel,
Regiunea Nord-Est detine o pondere de circa 11,13% din totalul companiilor la nivel national, in
anul 2005.
Se constată, la nivelul anului 2005, că cea mai mare pondere o deţin microintreprinderile cu
87,22%, urmate de IMM-uri cu 12,27%. Această tendinţă este în concordanţă şi cu situaţia
înregistrată la nivel naţional.
Numarul de IMM-uri la 1000 locuitori este cel mai redus comparativ cu celelalte regiuni in
perioada 2000 - 2005, inregistrându-se totusi o crestere importanta la nivelul anului 2005 (12,18
IMM/1000 locuitori -2000 versus 13,1 IMM/1000 de locuitor in anul 2005).
Perioada 2000-2005 este caracterizata prin cresterea numarului de salariaţi la nivelul
microintreprinderilor si IMM-urilor si descresteri semnificative la nivelul intreprinderilor mari.
Intreprinderile mici si mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii, absorbind la
nivelul anului 2005 o mare parte din numarul total al salariaţilor care activeaza in firme
(46,18%), inregistrându-se o crestere importanta faţa de situaţia inregistrata in anul 2000
(37,27%). Daca se tine cont si de cei ce activeaza in microintreprinderi, se obtine o pondere
totala de 67,70%.
Desi detin o pondere de 0,50% din numarul total de firme, intreprinderile mari contribuie cu
31,38% din cifra de afaceri si detin 32,30% din salariatii din intreprinderi.
Stiinta, tehnologia si inovarea reprezinta domenii strategice care asigura progresul tehnologic
constant si, in consecinta, durabilitatea dezvoltarii si competitivitatea economica a unei tari.
37

Acest domeniu se caracterizeaza prin dinamism si complexitate, domeniu ce se bazeaza pe
utilizarea la scara larga a rezultatelor inovarii, a transferului tehnologic, a comunicarii rapide si
moderne, a diversitatii metodelor de prelucrare a informatiilor si au condus la un nou tip de
societate si anume conceptul de „societate informationala". Suportul tehnologic al noului
concept de societate informationala se bazeaza pe trei componente: tehnologia comunicatiilor,
tehnologia informatiei si multimedia (sector de productie pentru continutul informational).
Interferenta acestor componente a condus la aparitia unor noi servicii si aplicatii (telefonie
mobila, retele de calculatoare de tip Intranet si Internet, etc.).
Domeniile cercetarii, dezvoltarii inovarii (CDI), transferului tehnologic (TT) si IT reprezinta, la ora
actuala, sectoare economice de sine-statatoare, care, la randul lor, constituie suport pentru
dezvoltarea celorlalte sectoare economice, deschizand noi orizonturi pentru cresterea
competitivitatii agentilor economici si, nu in ultimul rand, conducand la crearea de noi locuri de
munca.
Sectorul CDI, TT si IT se caracterizeaza printr-o evolutie ce este influentata de o serie de
schimbari de referinta, cauzate de aderarea la UE:
• Eforturi sporite de aliniere la obiectivele politicii UE stabilite de Agenda de la Lisabona;
• Perspectiva de crestere a cererii de programe CDI din partea intreprinderilor, datorita
cresterii presiunii generate de a fi in acord cu reglementarile tehnice si economice ale UE (nivel
tehnologic, calitate, protectia mediului, cerinte comerciale) in vederea asigurarii competitivitatii si
accesului la pietele UE si internationale.
Nivelul activitatilor de cercetare, dezvoltare si inovare in Romania ramane foarte scazut, in
ciuda existentei unei traditii academice ce acopera peste 50 de domenii stiintifice si tehnologice
si a eforturilor depuse pentru alinierea la standardele UE. In 2004, Romania a cheltuit 0,39% din
PIB pentru activitati de cercetare si dezvoltare (din care 0,19% cheltuieli publice), ceea ce
reprezinta mai putin de jumatate din media inregistrata in noile state membre si o cincime din
media UE-25. Desi alocarile bugetare pentru cheltuieli de cercetare si dezvoltare s-au dublat in
2006, ajungand la 0,38% din PIB, pentru a atinge tinta de 3% stabilita prin strategia de la
Lisabona, contributia sectorului privat la cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare trebuie de
asemenea sa creasca.
Romania are un nivel foarte scazut al cheltuielilor totale pentru cercetare-dezvoltare, ele
reprezentand cca un sfert din media UE-25. Romania se situeaza sub nivelul inregistrat de tarile
din centrul si sud-estul Europei in privinta intensitatii C&D. Un aspect pozitiv este ponderea mai
mare a sectorului privat in finantarea cheltuielilor de C&D, comparativ cu cele 10 state noi
membre ale UE.
Se constata ca, in anul 2006, in Regiunea Nord Est, cheltuielile efectuate din fonduri publice
(62,26%) detin o pondere mult mai mare fata de cele efectuate de intreprinderi (31,06%),
situatie diferita fata de perioada 2000-2004, cand in Regiunea Nord-Est cheltuielile private erau
de peste 50%.
38

In ceea ce priveste repartitia cheltuielilor C&D pe regiuni, se constata un trend ascendent al
ponderii cheltuielilor efectuate in Regiunea Nord-Est, de la 4,92%, in anul 2003, la 5,52%, in
anul 2005. De asemenea, Regiunea Nord-Est se situeaza pe locul 4 in ceea ce priveste
ponderea cheltuielilor CD pe regiuni.
Activitatile de cercetare-dezvoltare continua sa se desfasoare, in cea mai mare parte, in
sectorul public (peste 60%).
In ceea ce priveste numarul de salariati din activitatea de CD, Regiunea Nord-Est este una
dintre putinele regiuni care este caracterizata de un trend ascendent, astfel ca, daca in anul
2003 activau doar 2926 de salariati, in anul 2005 numarul acestora a crescut la 3704 persoane.
De asemenea, trebuie subliniat faptul ca Regiunea Nord-Est se situeaza pe locul 2 in tara ca
numar de cercetatori, dupa Bucuresti-Ilfov.
Tinand cont de cele mentionate mai sus s-a concluzionat ca prioritatile de care trebuie sa se
tina cont in dezvoltarea Regiunii Nord Est sunt:
- Accesul la tehnologii noi si moderne;
- Realizarea unui instrument bun de marketing;
- Orientarea structurilor organizationale catre inovare;
- Inovare in sectoarele traditonale, in sensul diversificarii si extinderii productiei;
- Promovarea produselor, in sensul recunoasterii acestora pe noi piete.
3. Actori in regiune si sectoarele de excelenta
Regiunea TOSCANA
Din punctul de vedere al inovatiei s-a constatat ca regiunea Toscana poate fi considerat un caz
unic.
Pe de o parte, nivelul de inovare in regiune este destul de scazut, iar pe de alta parte centrele
universitare demonstreaza ca au un potential extrem de ridicat pentru cercetare si dezvoltare.
Cercetarea si dorinta de a inova in scopul dezvoltarii sunt puternic nuantate in sectorul public,
spre deosebire de sectorul privat unde se pare ca mai trebuie destul de mult lucrat.
Cele trei centre principale, care stau la baza cercetarii si implicit a inovarii, in regiune, sunt, in
esenta, marile centre universitare: Florenta, Pisa si Siena.
Pisa se poate lauda, de asemenea, cu doua scoli de excelenta (Scoala Normala si Scoala de
Studii Avansate Sant'Anna), care sunt axate, in special, pe cercetare, dar si pe transferul de
tehnologie. Ambele institutii si Universitatea din Pisa, prin activitatea lor, au condus la progrese
importante in ceea ce priveste valorificarea proceselor de cercetare si inovare; Universitatea din
Siena a fost prima institutie care in 1998 si-a creat un Birou de Legatura, iar Centrul de
Inginerie Electronica SpA din Florenta este cel mai mare centru de cercetare creat vreodata in
39

Italia, ce are ca scop facilitarea transferului de tehnologie si implementarea rezultatelor
cercetarii elaborate in cadrul unei universitati. Din punct de vedere al continutului, Florenta are
o vasta experienta in ceea ce priveste tehnologiile legate de radar, laser, spatiu, Pisa s-a
specializat in IT si Siena in domeniul biotehnologiei.
Regiunea gazduieste, de asemenea, o filiala de birouri locale ale celor mai importante centre
de cercetare nationale (CNR, INFN and INFM). In special, CNR are deschis recent unul dintre
cel mai mari centre de cercetare din tara, la Pisa (CNR Research Area cuprinde: Institutul de
Chimie si Procese Fizice, Institutul de Informatica si Telematica, Institutul de Neurostiinte,
Institutul Clinic de Fiziologie, Institutul de Geologie si Cercetare a Resurselor Pamantului,
Institutul de Informatica–Limbaj de programare si Institutul de Stiinta a Informarii si de
Tehnologie) si de multi ani ocupa o pozitie fruntasa in ceea ce priveste numarul de centre de
cercetare fiind depasit doar de catre cei din Lombardia si Lazio.
Universitatile toscane si sistemul de cercetare au lucrat impreuna, in ultimii ani, cu scopul de a
imbunatati solutiile de transfer tehnologic, precum si de a realiza parteneriate cu sectorul
economic privat si cu alte centre de cercetare.
In plus, fata de universitatile si institutele locale din centrele de cercetare nationale, exista, de
asemenea, alti actori semnificativi in domeniul inovarii si transferului de tehnologie. Acesti
actori sunt amplasati pe intreaga suprafata a regiunii Toscana (nu doar in cele trei provincii,
cele mai importante in termeni de inovare). Ei includ urmatoarele
Pisa
• Centru de Stiinta si Tehnologie Navacchio: aceasta este un centru care gazduieste zeci de
intreprinderi hi-tech, fiind situat aproape de Pisa. Acesta a fost infiintat cu scopul de a crea
conditiile necesare pentru cresterea competitivitatii pe piata a IMM-urilor prin corelarea inovarii
cu nevoile IMM-urilor, cu furnizarea de expertiza tehnologica din centrele de excelenta si din
sistemul de cercetare. Activitatile desfasurate in cadrul centrului sunt destinate inovarii in
urmatoarele dommenii: IT, microelectronica, biomedicina, robotica, energie si mediu,
prelucrarea lemnului, etc.
• Consortiul de Cercetare PISA (Consorzio Pisa Ricerche - CPR): sprijina transferul de
tehnologie si activitatile destinate inovarii impreuna cu IMM-urile locale. Participa la diverse
proiecte europene si, printre membrii sai, se mandreste cu diferitele universitati din Pisa
(Universitatea de Stat, Scoala Normala si Scoala Sant'Anna), CNR si INFN, principalele firme
locale si provinciale, precum si organismele administrative, regionale si locale.
• PONT-TECH: Aceasta este o companie consortiu care opereaza in domeniul cercetarii
industriale si a transferului de tehnologie, avand sediul central in Pontedera (Pisa), care a
crescut dintr-o initiativa comuna intre actorii publici si privati. Cuprinde urmatorii membri: Scoala
Sant'Anna, municipalitatea Pontedera, administratia provinciala din Pisa, Asociatia Patronala
din Pisa, Federatia Nationala a mestesugarilor, Piaggio&Co SpA, Universitatea din Pisa si alte
municipalitati. Obiectivul principal este acela de a promova activitatea de cercetare si transferul
de tehnologie obtinuta prin cercetare catre aplicatii industriale.
40

Siena
• Centrul de inovare Etruria: Aceasta este o companie publica, cu sediul in Siena, ce urmareste
promovarea transferului tehnologic si inovarea in zona central-sudica a regiunii Toscana.
• Consortiul de cercetare Siena (Consorzio Siena Ricerche): Un alt consortiu de importanta
deosebita in Toscana, cu legaturi stranse cu Universitatea din Siena.
Florenta
• Firenze Tecnologia: o agentie speciala a Camerei de Comert din Florenta, care actioneaza ca
o institutie care faciliteaza procesul de inovare tehnologica.
• APRE Toscana: se ocupa cu constientizarea, asistenta si activitatile de formare in cercetare si
programe de inovare tehnologica, in special Programul-cadru pentru cercetare si dezvoltare
tehnologica.
Leghorn
• Centrul pentru Stiinta si Tehnologie Livorno (PST): aceasta este o societate cu raspundere
limitata, infiintata in 1996, din cadrul industrial Livorno Port Company (Jocuri), cu scopul de a
exercita inovare si transfer tehnologic pentru IMM-uri in districtul Livorno.
• Consortiul Magona Technology: stabilit in 1997, in Cecina (Livorno), prin membrii publici si
privati pentru a promova cercetarea chimica aplicata.
Lucca
• Centrul de Servicii pentru Economia Lucca (LUCENSE): a fost instituit, in Lucca, in 1984 de
catre autoritatile publice si antreprenori, cu scopul de a promova dezvoltarea economica a
provinciei Lucca, in special prin sprijinirea inovarii si a transferului de tehnologie.
• Centrul de servicii pentru producatorii de incaltaminte (CE.SE.CA): este un consortiu publicprivat,
societate stabilita in 1984, in scopul furnizarii de servicii avansate pentru intreprinderi in
sectorul incaltamintei, precum si de experimentare a transferului de tehnologie noua. Consortiul
este, de asemenea, implicat in formarea profesionala si internationalizare.
Pistoia
• Fabrica si Centrul de Inovare (CII Pistoia): a inceput in 1987, ca o inovatie de afaceri cu
scopul de a sprijini intreprinderile noi. Acesta functioneaza, in prezent, ca un centru de servicii
intr-o gama vasta de aspecte, inclusiv de formare profesionala.
Provinciile si municipalitatile din Toscana sunt, de asemenea, actori semnificativi in domeniul
inovarii, prin intermediul birourilor care au responsabilitatea pentru promovarea inovatiei si a
transferului de tehnologie, activitati in domeniile lor de jurisdictie, in consultare cu administratia
regionala.
41

In regiune, organizatiile dedicate sprijinirii internationalizarii sunt diferite de cele care se ocupa
de inovare, inclusiv, de exemplu, la nivel de agentii speciale, de camere de comert sau asociatii
de angajatori.
Urmatorul grafic isi propune sa evidentieze legaturile dintre administratia regionala toscana si
principalii actori teritoriali in domeniul inovarii. Regiunea este, pe de o parte, legata de centrele
academice de cercetare (in principal cele trei provincii cele mai importante: Siena, Pisa si
Florenta), in timp ce, pe de alta parte, este legata de intreprinderi prin intermediul unor
mecanisme de ajutor direct. Asistata de universitati si centre de cercetare, administratia
regionala incearca sa stabileasca legaturi directe intre lumea cercetarii si cea a intreprinderilor.
In acest cadru, regiunea se angajeaza, de asemenea, in implicarea provinciei si a comunelor
ca actori semnificativi in teritoriile lor.
Atentia pe care regiunea Toscana o acorda problemei de inovare este evidenta mai ales din
partea actorilor institutionali pusi in serviciu in acest domeniu.
Ministerul regional pentru activitati de productie are, printre diferitele sale
responsabilitati, si pe aceea de inovare si transfer tehnologic in sistemul de productie. El
supravegheaza, de asemenea, promovarea si internationalizarea sistemului de productie.
In regiune, nu exista nici o agentie specializata sau autoritate dedicata inovatiei, dar
exista un Birou Regional pentru Inovare, care functioneaza ca un hub pentru toate programele
si proiectele puse in aplicare si care aduce in acest domeniu fonduri europene, nationale si
regionale. Printre altele, acest birou gestioneaza fonduri europene prin intermediul Programului
Operational Regional (POR) si a programului Obiectivul 2, fondurile regionale, fonduri CIPE,
fonduri in cadrul INTERREG (inlocuit in 2007-2013 prin fonduri din noul Obiectiv 3 din cadrul
Politicii de coeziune si IEVP), proiecte externe precum al 6-lea (si acum, al 7-lea) Program-
Cadru, precum si alte proiecte specifice si retele de directionare, inovatie si dezvoltare a
cunoasterii societatii. De exemplu, biroul este responsabil pentru proiectul Erik NETWORK,
gestionat de regiunea Toscana impreuna cu regiunea Emilia Romagna. Proiectul are scopul de
coordonare, comparare si gasire a unor sinergii intre politicile de inovare din cele 51 de regiuni
europene (din care 13 sunt parteneri, iar altele sunt asociati sau observatori), care au la baza
strategiile lor de dezvoltare bazate pe cunoasterea economiei.
La nivel national, actorii care opereaza in domeniul inovarii sunt diversi si distincti de cei
care se ocupa de internationalizare, inclusiv la nivelul institutiilor regionale.
Cu toate acestea, toti cei care sunt implicati in procesul de inovare raspund in fata Ministerului
Regional pentru Activitati de Productie. Toscana Promozione este o agentie regionala care
urmareste sa sprijine intreprinderile toscane in ceea ce priveste concurenta pe plan
international, fara a avea vreo competenta in domeniul inovarii.
Desi nu are responsabilitati specifice si dedicate, organismul de finantare regionala FIDI
Toscana este un actor important in domeniul inovarii, administrand mai multe stimulente
financiare acordate de regiune.
42

In conformitate cu Legea regionala nr. 37/93, a fost infiintata Agentia Regionala pentru
Dezvoltare si Inovare in Sectoarele Agricol si Forestier (ARSIA). Agentia este un organism
tehnic operational in regiune in domeniul agriculturii. Aceasta actioneaza ca un intermediar intre
sistemul de productie, sectorul de cercetare si proprietarii de tehnologii speciale, dezvolta
masuri de inovare a procesului si a produsului, de promovare si de transfer si desfasoara
activitati de asistenta tehnica.
In cele din urma, vom face o mica digresiune cu privire la e-guvernare si societatea
informationala intr-un context Regional. Legea regionala nr. 1/2004 (Promovarea e-
administratiei, precum si cunoasterea informatiilor si a societatii in cadrul sistemului regional.
Regulamentul regional toscan de transmitere a datelor de retea) este un exemplu important al
sprijinului oferit de regiune societatii informationale, intr-o incercare de a adapta administratia
publica toscana in cele din urma. Aceasta este insotita de diverse activitati, printre care cea mai
importanta este elaborarea programului E.Toscana.
Toscana este foarte puternica in domeniul TIC, care se aplica administratiei publice, pentru
guvernarea teritoriului si de acest domeniu pe buna dreptate vine in cadrul sectoarelor de
excelenta din regiune, pentru scopuri de cooperare. S-ar putea oferi un domeniu deosebit de
interesant pentru cooperarea cu tarile din sudul Mediteranei.
Regiunea Nord Est
In general, este cunoscuta capacitatea redusa si interesul scazut al agentilor economici pentru
activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare - atat pentru cele proprii cat si pentru cele
desfasurate in parteneriat cu institutiile de profil CD, precum si capacitatea redusa de absorbtie
a rezultatelor cercetarii.
Prin legislatia nationala aflata curent in vigoare, entitatile care efectueaza activitati de cercetaredezvoltare
sunt incluse intr-un sistem national. Sistemul national de cercetare-dezvoltare este
constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de drept public si de drept privat cu personalitate
juridica, care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea.
Din acest sistem, o entitate distincta este sistemul de cercetare-dezvoltare de interes national,
care cuprinde urmatoarele categorii de unitati de drept public, cu personalitate juridica,
acreditate in acest sens, conform Legii nr. 324/2003 privind aprobarea Ordonantei Guvernului
nr. 57/2002 privind cercetarea Stiintifica si dezvoltarea tehnologica.
a) institute nationale de cercetare-dezvoltare;
b) institute, centre sau statiuni de cercetare ale Academiei Romane si de cercetare-dezvoltare
ale academiilor de ramura;
c) institute de invatamant superior acreditate sau structuri ale acestora;
d) institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate in cadrul societatilor nationale,
companiilor nationale si regiilor autonome de interes national.
43

In sistemul national de cercetare-dezvoltare sunt cuprinse si urmatoarele categorii de unitati si
institutii:
A. Unitatile si institutiile de drept public:
a) institute, centre sau statiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca institutii publice;
b) institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate in cadrul societatilor nationale,
companiilor nationale si regiilor autonome sau ale administratiei publice centrale si locale;
c) centre internationale de cercetare-dezvoltare infiintate in baza unor acorduri internationale;
d) alte institutii publice sau structuri ale acestora, care au in obiectul de activitate cercetareadezvoltarea.
B. Unitatile si institutiile de drept privat:
a) unitati de cercetare-dezvoltare organizate ca societati comerciale;
b) societati comerciale, precum si structurile acestora care au in obiectul de activitate
cercetarea-dezvoltarea;
c) institutii de invatamant superior private acreditate sau structuri ale acestora.
Studiul „Romania - An Assessment of the Lisbon Scorehead", elaborat de catre Societatea
Romana de Economie caracterizeaza situatia actuala a inovarii in firmele romanesti astfel:
• principala sursa de competitivitate o reprezinta costurile scazute si nu gradul de inovare
al produselor si tehnologiilor;
• tehnologiile noi provin in general din import sau din investitii straine directe si nu din efort
local
In Regiunea Nord-Est activeaza 13,30% din numarul total al intreprinderilor inovative, fiind o
pondere medie, avand in vedere ca in Regiunea Sud-Vest se inregistreaza cea mai mica
pondere de 4%, iar in Regiunea Bucuresti-Ilfov 22,74%.
Din punct de vedere al volumului cheltuielilor de inovare efectuate de intreprinderi, Regiunea
Nord-Est inregistreaza o pondere de 8,45%, situandu-se pe locul 3 intre regiunile de dezvoltare.
Cheltuielile pentru inovare si repartizarea acestora depinde foarte mult de strategia pe care o
urmeaza intreprinderea, o intreprindere fiind inovatoare chiar daca nu aloca resurse pentru
cercetare-dezvoltare, dar inregistreaza cheltuieli pentru introducerea de tehnologie noua sau
pentru adaptari, achizitionari de brevete, inventii, licente.
Infrastructura de transfer tehnologic si inovare, respectiv organizatiile specializate pentru
difuzarea, transferul si valorificarea in economie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare, este
inca insuficient consolidata si valorificata, dat fiind faptul ca structurile create nu au avut inca un
impact semnificativ asupra economiei nationale. In Romania exista o serie de parcuri
44

tehnologice si stiintifice, distribuite neuniform in cele opt regiuni. In momentul de fata, doar o
parte din ele sunt operationale, printre ele numarandu-se Parcul Tehnopolis Iasi si Parcul
Industrial Hit Hemeiusi.
Dezvoltarea si consolidarea infrastructurii de transfer tehnologic si inovare este un obiectiv
importat al politicilor guvernamentale din domeniul CDI, care poate asigura dezvoltare unui
mediu foarte favorabil pentru:
• Stimularea parteneriatelor intre agentii economici si organizatiile de cercetare;
• Stimularea cererii si a activitatilor proprii de cercetare-dezvoltare ale agentilor economici,
cu prioritate in domenii ale tehnologiilor de varf;
• Cresterea numarului de firme inovative in domenii tehnologice avansate, prin sprijinirea
infiintarii si dezvoltarii acestora.
Dintre structurile de infrastructura existente in Regiunea Nord-Est amintim urmatoarele:
Parcul stiintific si tehnologic Tehnopolis Iasi, parc industrial, este destinat industriilor de inalta
tehnologie ce include companii din domeniile IT si biotehnologiei.
Parcul Industrial HIT Hemiusi Bacau, cu urmatoarea structura:
• zona de servicii si productie software pentru IMM;
• zona de productie industriala, zona comerciala;
• spatii de productie si servicii;
• centru de instruire IT, compus din doua cladiri;
• sediul administrativ al parcului;
• centru de afaceri;
Parcul Industrial Botosani este realizat intr-un parteneriat public-privat si are ca sectoare tinta
industria prelucratoare, mecanica si constructii de masini. Serviciile oferite sunt urmatoarele:
• Servicii de baza;
• Locatii pentru companii din industria prelucratoare, de distributie si de prestari servicii;
• Asistenta in recrutarea de personal si management executiv;
• Servicii de finante-contabilitate si audit;
• Informatica;
• Asistenta juridica;
• Transport persoane si marfa;
45

• Consiliere pentru proiecte de finantare.
Astrico Nord-Est este primul cluster inregistrat in Regiunea Nord-Est la sfarsitul anului
2006. Printre scopurile „Astrico Nord -Est" se pot enumera:
• consolidarea si dezvoltarea pietelor existente si desfasurarea de actiuni comune pentru
deschiderea de noi piete de desfacere prin promovarea produselor si serviciilor realizate de
membrii asociatiei;
• adoptarea unei politici comerciale comune neaducand atingere personalitatii juridice a
fiecaruia dintre membrii asociatiei;
• apararea interesului fiecarui membru al asociatiei impotriva politicilor comerciale
incorecte a altor operatori economici externi sau din tara;
• participarea in comun la punerea in valoare a initiativelor de dezvoltare tehnologica in
ramura;
• participarea in comun la rezolvarea problemelor de mediu;
• elaborarea si derularea de programe comune de pregatire si perfectionare a fortei de
munca;
• formularea de propuneri de elaborare a programelor ce au drept scop imbunatatirea
calitatii produselor si serviciilor realizate de membrii asociatiei;
• realizarea si punerea in valoare a unor proiecte finantate din fonduri structurale
europene;
• realizarea in nume propriu de activitati de creatie, mica productie si comercializare de
produse in numele membrilor asociatiei sub un brand propriu.
Zona Industriala Buhusi este administrata de catre SC Stofe Buhusi SRL si furnizeaza
societatilor comerciale din industria usoara, si nu numai, urmatoarele tipuri de servicii:
• Servicii de baza;
• Locatii pentru companii din industria usoara, textile, mecanica, IT;
• Servicii suport.
Zona Industriala Siret este realizata intr-un parteneriat public privat, adminstrata de catre
Primaria Orasului Siret si se adreseaza urmatoarelor sectoare tinta:
• Industrie usoara;
• Industria lemnului;
• Industrie mecanica;
46

• Industrie alimentara;
• Industrie textila.
Trebuie sa mationam pe aceeasi linie ca deosebit de importanta este dezvoltarea pe care au
cunoscut-o in ultimii ani centrele de cercetare si excelenta din cadrul universitatilor din regiune,
recunoscute de catre Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior
(CNSIS), in cadrul Programului guvernamental CEEX.
In acest context, in perioada 2001-2006, in Regiunea Nord-Est, s-au infiintat 12 Centre de
Excelenta, in cadrul urmatoarelor universitati: Universitatea Al. I. Cuza Iasi, Universitatea
Tehnica Gh. Asachi Iasi si Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T. Popa Iasi.
De asemenea, in perioada 2001-2006, CNSIS a recunoscut 79 de centre de cercetare in
Regiunea Nord-Est, localizate in cadrul Universitatii Al.I. Cuza Iasi, Universitatii Tehnice Gh.
Asachi Iasi, Universitatii de Medicina si Farmacie Gr.T Popa Iasi, Universitatii din Bacau si
Universitatii „Stefan cel Mare", din Suceava
In regiune nu exista nici o agentie specializata sau autoritate dedicata inovatiei, insa
ADR Nord Est dupa ce a intrat in contact cu familia regiunilor inovative din Europa, a pus
bazele, prin intermediul proiectului DISCOVER NE ROMANIA, primei strategii regionale de
inovare ce are drept scop stimularea factorilor politici in ceea ce priveste promovarea si
implementarea politicilor de cercetare si inovare in Regiunea de Nord-Est si in Romania,
facilitarea integrarii universitatilor si institutelor de cercetare, impreuna cu IMM-urile si
companiile specializate din Regiunea Nord-Est prin asigurarea sprijinului necesar pentru a
dezvolta structuri dedicate inovarii si a deveni membri in retele inovative regionale, nationale si
internationale, stabilirea cadrului pentru identificarea nevoilor de inovare in dezvoltarea unei
afaceri cu implicarea mediului academic si a institutelor de cercetare in rezolvarea acestor
nevoi, dezvoltarea sistemului de sprijin, a culturii si constientizarii rolului inovarii in dezvoltarea
economiei regionale.
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord -Est a fost înfiintata la 1 aprilie 1999, în conf ormitate
cu prevederile Legii nr.151/1998 privind dezvoltarea regionala în Romania, ca organism non -
guvernamental, de utilitate publica, cu personalitate juridica. Misiunea Agentiei este de a genera
dezvoltare economico -sociala în Regiunea Nord-Est, de a elabora şi promova strategii pentru a
atrage resurse, identifica şi implementa programe de finantare. Agentia ofera servicii pentru
stimularea creşterii economice durabile, a parteneriatelor şi a spiritului antreprenorial.
ADR Nord-Est este membru fondator al Birourilor Regionale de Cooperare Transfrontalier a
Suceava si Iasi precum si al Asociatiei Nationale a Agentiilor pentru Dezvoltare Regionala
(ROREG). ADR Nord-Est asigura functia de multiplicator de informatie europeana în cadrul
retelei de multiplicatori recunoscuta de catre Comisia Europeana în Romania si începand cu
data de 26 martie 2008 gazduieste în sediul propriu un Centru de Informare EUROPE DIRECT.
Pana în prezent, ADR Nord-Est a derulat în calitate de agentie de implementare peste 500
proiecte finantate din Phare CES si Programe Romanesti. De asemenea, a initiat în calitate de
47

coordonator sau partener 17 proiecte internationale (INTERREG IIIB CADSES, TACIS IB, DfID,
GOF, Leonardo, etc).
La fel cum mentionam la inceputul acestui document, in perioada 1999-2007 Agentia s-a
dedicat în special implementarii si monitorizarii Programelor de finantare Phare Coeziune
Economica si Sociala evidentiindu-se ca un campion regional în ceea ce priveste volumul
finantarilor atrase si numarul proiectelor implementate, iar pentru perioada 2007-2013 Agentia
are rolul de Organism Intermediar pentru implementarea Programului Operational Regional,
pentru stimularea si dezvoltarea parteneriatelor si a proiectelor de dezvoltare loca e, regionale
si internationale.
Pentru atingerea obiectivelor propuse a fost constituit un comitet de coordonare format
din actorii cheie din regiune:
• ADR Nord-Est;
• Ministerul Economiei si Finantelor;
• Consiliul Judetean Neamt;
• Asociatia Oamenilor de Afaceri 2003 Iasi;
• Directia Regionala de Statistica Neamt;
• Universitatea Tehnica "Gh.Asachi" Iasi-Centrul de Cercetare si Transfer Tehnologic
Polytech;
• Institutul de Cercetari Economice si Sociale" Gheorghe Zane" Iasi;
• Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Tehnica (IFT Iasi);
• Institutul de Cercetari Biologice Iasi;
• Camera de Comert, Industrie si Agricultura Vaslui;
• PLANTAVOREL SA Piatra –Neamt;
• ELECTROCONTACT SA Botosani;
• CEFIDEC Vatra Dornei.
4. Inovare si internationalizare la nivel local si european
Regiunea Toscana
Inca de la inceputul anilor 1990, confruntandu-se cu un proces de dezindustrializare, un sistem
economic cu o tehnologie la niveluri modeste si o capacitate slaba de a raspandi inovatia, dar si
cu existenta pe teritoriu a unui potential tehnologic si stiintific considerabil, regiunea Toscana a
inceput sa abordeze problema inovarii. In special, in 1994, a fost stabilit si pus la punct Proiectul
48

Retea Hi-Tech in Toscana(Tuscany Hi-Tech Network Project), care a fost dezvoltat pana la
sfarsitul anilor '90.
Pe de o parte, scopul a fost acela de a aduce investitii in zonele din Florenta, Pisa si Siena, in
cazul in care au existat deja initiative care vizeaza organizarea potentialului existent, intr-un
cadru comun. Pe de alta parte, a fost vizata consolidarea si revitalizarea traditiei antreprenoriale
existente, creand oportunitati pentru interactiunea dintre mediul de afaceri si mediul de
cercetare. Din punct de vedere functional, reteaua a promovat proiecte care implicit au condus
la interactiunea dintre sfera de cercetare hi-tech, cea de dezvoltare si sectoarele traditionale
toscane si, in special interactiunea sectoarelor dedicate produselor traditionale (textile,
imbracaminte, piele, piei, incaltaminte, mobila etc), patrimoniul cultural, mediul, agricultura si
produse inovatoare in domenii inradacinate in mod semnificativ in Toscana (cum ar fi
tehnologiile biomedicale si farmaceutice, instrumente si materiale avansate, robotica si
tehnologia informatiei).
Principalele atuuri ale proiectului pot fi gasite in incercarea sa de a promova o politica de
inovatie regionala si de a stabili o coordonare regionala a comunitatii stiintifice toscane.
Punctele sale slabe, pe de alta parte, care s-au perpetuat inca de la punctul 0 de formare a
intreprinderilor toscane si care au avut la baza modul in care contextul social regional a evoluat,
pot fi grupate in urmatoarele puncte: interesul scazut pentru inovare cumulat cu o proasta
colaborarea cu universitati si centre de cercetare care vad relatia cu companiile intr-o lumina
negativa; resurse financiare limitate, pe care regiunea le-a redus in comparatie cu asteptarile;
si, in sfarsit, slabiciunea politica si neajunsurile existente in ceea ce priveste reprezentarea
teritoriala (Bellini, Lazzeroni, 2003).
Cu Legea cu Bassanini (1997), Decretul legislativ nr. 112/1998 (care atribuie competente
specifice pentru regiuni in termeni de design si implementare a politicilor industriale si
tehnologie) si, intr-o masura tot mai mare, reforma capitolului V al Constitutiei din 2001,
regiunile dobandesc competente importante in ceea ce priveste inovatia si dezvoltarea
tehnologica. Toate acestea intr-un context, chiar si la nivel european, in care sistemele
regionale de inovare au cunoscut o abordare din ce in ce mai accentuata si regiunile sunt
vazute ca actori-cheie pentru redresarea economica si raspandirea de inovare (a se vedea, in
acest sens, proiectul "Regiuni pentru schimbare economica"). Incepand cu anul 2000, masurile
regionale de sustinere a inovarii, s-au raspandit in toate regiunile italiene si s-au extins, de
asemenea, in toata regiunea Toscana.
Obiectivul 2 Programul 2000-2006
In cadrul Obiectivului 2 Programul 2000-2006, inovarea este identificata ca fiind un punct
esential pe care se concentreaza politicile. In special, in Axa Prioritara 1 "Dezvoltarea si
consolidarea IMM-urilor", a fost stabilit un obiectiv de crestere a competitivitatii intreprinderilor
toscane, care este mai mica decat in alte multe zone avansate. Motivele identificate pentru
acest nivel redus de competitivitate se refera la o capacitate redusa pentru inovare. In nsamblu,
prioritatea axei a fost aceea „de a sprijini dezvoltarea intreprinderilor si teritoriului din care fac
parte prin incurajarea crearii de noi IMM-uri, extinderea si imbunatatirea lor, care va fi sustinuta
printr-o serie de stimulente diversificate pentru crestereain special in ceea ce priveste formarea
49

si inovarea, bazata pe o perspectiva de dezvoltare durabila si avand in vedere principiul
egalitatii de sanse. "
In cadrul axei prioritare, au existat patru masuri care ar putea fi accesate, de asemenea, pentru
a imbunatati inovarea:
• Masura 1.1: Ajutoare pentru investitii productive si ecologice de la societati cooperative si
industriale. Masura are ca scop facilitarea consolidarii si a dezvoltarii durabile a intreprinderile
industrialesi a ambarcatiunilor si a intreprinderilor de cooperare, prin acordarea de sprijin pentru
investitii corporale si necorporale de catre intreprinderi.
• Masura 1.3: Inginerie financiara. Aceasta masura are scopul de a furniza operatorilor
antreprenoriali un pachet de initiative orientate spre asigurarea consolidarii capitalului existent
sau dezvoltarea afacerilor, precum si un stimulent pentru a porni noi afaceri, in special in
sectoarele de tehnologie hi-tech si inovatoare.
• Masura 1.7: Transferul de inovare catre IMM-uri.
• Masura 1.8: Subventii pentru cercetare industriala pre-competitiva.
Nu exista masuri specifice dedicate internationalizarii. Celelalte masuri ale axei prioritare se
ocupa cu dezvoltarea si consolidarea intreprinderilor din cadrul regiunii.
In sensul inovarii, Masura 2.8 (Actiuni de sprijinire a societatii informationale) este de asemenea
semnificativa. Este masura prin care regiunea ofera suport pentru adoptarea de servicii
avansate de procesare si de transmitere a datelor de catre autoritatile administratiei publice si
IMM-uri.
In ceea ce priveste programarea pentru perioada 2007-2013, aceasta este consacrata in doua
documente fundamentale de programare regionala: Planul de orientare teritoriala (POT) si
Programul de Dezvoltare Regionala (PDR). POT contine cartea regiunii si strategie regionala.
Componenta cartei stabileste un set de reguli si principii menite sa garanteze sustenabilitatea
mediului si a culturii din punctul de vedere a optiunilor de dezvoltare cuprinse in PDR.
Sectiunea strategica stabileste metodele de administrare a patrimoniului regiunii, in scopul de a
sprijini dinamismul intrinsec. Astfel, POT contureaza modificarile sociale, economice si culturale,
transformarile si asigurarile ca regiunea poate, in acelasi timp, sa beneficieze si sa actioneze
mai departe.
O atentie speciala este acordata cercetarii si inovarii tehnologice in cadrul strategiilor regionale,
in cadrul carora se fac eforturi pentru a consolida legaturile dintre retelele universitare toscane
si comunitatea de afaceri din regiune in scopul de a ridica nivelul de inovare tehnologica si de a
da nastere la noi oportunitati de afaceri, astfel incat sa creasca nivelul de competitivitate al
intregului sistem.
PDR 2006-2010
PDR Toscana 2006-2010 este un instrument care pune in aplicare platforma guvernului si
furnizeaza proiectul pilot de orientare care trebuie avut in vedere in programarea sectoriala
50

multi-anuala. Documentul stabileste 12 elemente (provocari) prioritare pentru legislatura 2006-
2010. In raport cu inovare, urmatoarele provocari sunt deosebit de importante: provocarea
productiei ("in miscare spre un district regional integrat "), provocarea de internationalizare
("realizarea unei retele intercomunicare ") si provocarea inovatiei ("Investitii in cercetare si
formare continua"). Conceptul de District Regional integrat se bazeaza pe dorinta de a realiza o
retea intre sistemele de intreprinderi individuale la nivel local,centrele de productie si
intreprinderile mari si mijlocii, in scopul de a dezvolta o masa critica necesara pentru a genera
inovatie ce poate fi difuzata in intreaga regiune. Aceasta este o noua paradigma competitiva
bazata pe crearea de legaturi intre sectoare, actori, afaceri, domeniile locale, centrele de
cercetare si sistemul de credit pe o scara regionala. Scopul este de a stimula politicile de
inovare, politici si legaturile cu contextele nationale si europene, transformand continuu
intreprinderile in jucatori internationali competitivi capabili sa inoveze si sa devina deschizatori
de drumuri in dinamica schimbarii.
In lumina celor expuse mai sus, intr-un fel, Districtul regional integrat reprezinta un cadru care
incapsuleaza provocarile de inovare (crearea unei zone regionale de inovare si cercetare) si
internationalizare (extinderea lanturilor de productie). Avand in vedere ca realizarea obiectivul
european de competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca se bazeaza pe cercetare si
inovare, este de asteptat ca programele si proiectele care favorizeaza cercetarea si inovarea sa
fie incluse in programele UE pentru perioada 2007-2013.
Prioritatile proiectului de planificare in PDR sunt impartite in patru programe strategice
regionale, adaptate liniilor prioritare ale guvernului regional: competitivitatea sistemului integrat
regional si teritoriul; cetatenia, ocuparea fortei de munca, coeziunea, cultura si calitatea vietii;
durabilitatea mediului de dezvoltare; si guvernare, cunoasterea, participarea si securitatea.
Programele sunt, la randul lor, impartite in proiecte regionale integrate (sau PIR). In cazul
programului „Competitivitatea sistemului integrat regional si teritoriul", proiecte relevante sunt
dupa cum urmeaza:
• O zona regionala de cercetare si inovare;
• Internationalizarea, cooperarea, promovarea si marketingul teritoriului;
• Districtul regional integrat: un sistem de politici industriale
• Inovare si durabilitate in domeniul turismului si a ofertei de afaceri;
• Inovatie si calitate in sistemul din mediul rural, agricol si forestier;
• Un sistem de servicii publice locale semnificative din punct de vedere economic;
• Mobilitate teritoriala accesibila si integrata;
• Dezvoltarea unei platforme logistice.
Acest set de proiecte regionale integrate constituie proiectul-baza al PDR 2006-2010 si
delimiteaza prioritatile sale operationale, inclusiv cele cu privire la programarea sectoriala, astfel
instituind un mijloc de integrare a acestuia cu PDR. In acest mod, PDR, din punctul de vedere
51

legislativ, stabileste legatura intre platforma guvernului si interventiile prioritare ce urmeaza sa
fie puse in aplicare in cadrul planurilor si programelor sectoriale. Conceptul de integrare se
bazeaza pe natura unora dintre abordarile multi-sectoriale consacrate in PDR 2006-
2010.Acestea sunt complexe si se impart in diferite sectoare, astfel, ar putea sa implice
numeroase instrumente si resurse. Resursele totale disponibile pentru punerea in aplicare a
proiectelor regionale integrate sunt de aproximativ 15.000 milioane de euro, din care
aproximativ 3700 milioane de euro sunt acoperiti de bugetul regional multi-anual, in jur de 1200
de milioane din resurse suplimentare, din nou, de la bugetul regional, in jur de 1.200 de
milioane din fonduri europene si nationale, 7.700 milioane din acorduri si intelegeri deja
existente pentru nevoi de finalizare, precum si prin resurse suplimentare de aproximativ 900
milioane de euro. Prin resurse proprii si europene si fonduri nationale deja alocate pentru PIR,
regiunea Toscana pare sa fie in masura sa acopere un pic mai putin de 50% din fondurile
necesare. Capacitatea sa de a urmari realizarea obiectivelor mentionate mai sus provine din
posibilitatea sa de a obtine resurse echivalente prin relatiile sale cu guvernul national, institutiile
locale, actori de la guvernare cooperanti, cu piata si cu operatorii publici si privati interesati in
"dezvoltarea" planului" propus de PDR. Proiectele regionale Integrate nu sunt singurele activitati
pe care regiunea toscana le are in curs de dezvoltare; prin intermediul unor planuri si programe
sectoriale, prin stabilirea de prioritati, ei fac in mod explicit orientarile strategice pe care PDR isi
bazeaza programele sectoriale multi-anuale. PDR, prin sublinierea prioritatilor legislativului si
printr-o estimare bruta a resurselor alocate implementarii acestora, pune la dispozitie un
document de orientare generala pentru initiativele care urmeaza sa fie puse in aplicare si
alocarea de resurse pentru perioada 2006-2010.
Cum se poate observa, in cadrul PDR, inovarea si internationalizarea sunt mai strans legate
decat in trecut, atat din punct de vedere conceptual in ceea ce priveste zonele vizate a suferi
interventii cat si din punctul de vedere al integrarii regiunii.
POR 2007-2013
Programarea UE ce are la baza Obiectivul POR 2 din regiunea Toscana pentru perioada 2007-
2013, care, de asemenea, face referire la obiectivele strategice comunitare si la Strategia de la
Lisabona, precum si la derivatele sale italiane (PICO), prevede realizarea unor legaturi stranse
intre obiectivele definite la nivel national si regional, in Programul de dezvoltare regionala (PDR)
2006-2010 si in Planul de orientare teritoriala (POT).
POR face in mod explicit referire la legatura dintre problemele legate de inovare, precum si cele
referitoare la internationalizare, incepand de la o problema care este tipica sistemului toscan, si
anume cea referitoare la marimea intreprinderilor.Teritoriul regional este impartit in grupuri de
intreprinderi si districte, care au cooperat pana in prezent in furnizarea de solutii la scara mica.
Ceea ce pare acum necesara este punerea in aplicare a unei aliante strategice pe termen lung
si a cooperarii pe anumite proiecte de investitii, care sa permita districtului sa extinda lantul de
valori. Intr-adevar, este inevitabil faptul ca producatorii vor cauta sa faca economii in ceea ce
priveste productia, dar intreprinderile toscane ar trebui sa aiba in vedere aspectele necorporale
ce tin de productie, reprezentate de designul unui produs,promovare, prototipuri si etapele de
52

cercetare si inovare, care sa le permita sa se pozitioneze in si cele mai profitabile si cele mai
inalte segmente ale pietei. In acest fel se face explicit legatura dintre inovare si
internationalizare: astfel, cea dintai permite ca cel din urma sa-si atinga scopul mentinerii
competitivitatii in regiune.
Cu toate acestea, ca si in cazul PSD 2000-2006, in cadrul POR nu exista masuri specifice
pentru internationalizare - trebuie sa vina ca o consecinta implicita a inovatiei si dezvoltarii
proceselor din cadrul teritoriului. Axa prioritara 1 a POR este dedicata "Cercetarii, dezvoltarii si
transferului de tehnologie, inovarii si spiritului antreprenorial ". Obiectivul consolidarii
competitivitatii in sistemul de productie regional prin incurajarea cercetarii, transferului de
tehnologie si consolidarea proceselor de inovare si a spiritului antreprenorial este o trimitere la
prezenta prioritate. In acest mod, se spera ca un sistem regional de inovare si transfer sa poata
fi conceput, prin interventii sustinute in ceea ce priveste cheltuielile private pentru C & D si
printr-o comunicare bine pusa la punct cu centrele de excelenta in cercetare si transfer de
tehnologie ale sistemului regional, care ar trebui sa constituie pivotul de inovare si transferul
strategiilor de tehnologizare.Analizand cele mai sus mentionate se constata ca punctul
problematic si crucial este identificat ca fiind crearea unei culturi comune a inovatiei si, prin
urmare, nu se pune un accent deosebit pe crearea unui mediu propice de gestionarea inovatiilor
dezvoltate in alte locuri.
Mergand pe aceeasi linie, activitatile avute in vedere sunt dupa cum urmeaza:
• sprijin pentru punerea in aplicare a proiectelor comune de cercetare intre grupurile de
intreprinderi, universitati si centre de cercetare;
• sprijin pentru facilitarea unui transfer direct a rezultatelor di CD catre sfera de afaceri;
• sprijin pentru programele pentru investitii private in inovare, chiar si in invatamantul universitar
si sectoare de servicii, inclusiv stimulente pentru investitii in achizitionarea de servicii calificate;
• sprijin pentru spin-off-uri: crearea, extinderea si dezvoltarea intreprinderilor, prin mecanisme
financiare de inginerie si inclusiv prin masuri de sprijin pentru servicii strategice orientate spre
inovare;
• sustinerea programelor integrate de investitii pentru cercetare si inovare vizand incurajarea
proceselor de „business clustering”, prin forme de aliante strategice pe proiecte specifice,
crearea de retele si alte forme de cooperare;
• ajutoare pentru intreprinderile din cadrul C & D, care sa permita tehnologiilor cheie sa
patrunda si in sectoare hi-tech.
Obiectul 3 Cooperare transfrontaliera
Dupa cum se poate observa, in cadrul documentelor luate in considerare nu a existat nici o
mentiune despre regiunea Mediteraneana. Cu toate acestea, problemele legate de inovare sunt
legate de zona Mediteraneana in cadrul noului Obiectiv 3 al politicii de coeziune (si, in special,
din bazinul mediteranean PO) si al Programului Mediteranean Transnational. Impreuna cu PO
53

Franta-Italia (din nou, in conformitate cu noul Obiectiv 3) si cu participarea la componenta
interregionala din noul Obiectiv 3 (componenta C anterioara INTERREG), aceste documente
constituie programe de cooperare transfrontaliera, transnationala precum si interregionala in
care regiunea este implicata.
Biroul de inovare din regiunea Toscana gazduieste un grup de lucru care este singurul punct de
referinta pentru actorii de pe teritoriu interesati in a prezenta propuneri in ceea ce priveste
inovatia in cadrul diferitelor programe operationale. Mergand pe aceesasi linie de programe,
intentia este de a se construi in Toscana, in ceea ce priveste inovatia, pe baza experientei
castigate odata cu intrarea in UE , a experientei castigate din programele regionale
implementate, folosindu-se de ceea ce sa realizat si de promovarea formelor de coordonare.
Regiunea nu ia in considerare doar propunerile de proiecte provenite din teritoriu si care
vizeaza aplicari imediate, ci si propunerile regionale pentru viitorul apropiat, in principal, pe baza
experientei din ultimii ani. Printre acestea, sunt demn de mentionat urmatoarele:
• regiune este interesata in continuarea de Reteaua Erik (www.eriknetwork.net), care urmeaza
sa fie finantata cu fonduri interregionale in cadrul noului obiectiv 3 ("Cooperare Europeana
Teritoriala "). Se va pune accentul in special pe inovare. Principalele activitati vor include
organizarea unei celule pentru implementarea proiectelor si implicarea centrelor de cercetare, a
universitatilor, intreprinderilor si a administratiei publice;
• regiunea este dornica sa continue cu Proiectul EuroMedSys, cu un accent special pe
componenta HabitatMed (promovarea dezvoltarii durabile, consolidarea relatiei intre universitati,
centre de cercetare si intreprinderi), precum si componenta SerMed (de asemenea, posibil de a
fi finantat din surse diferite - cum ar fi cel de-al 7-lea program-cadru - si care continua sa se
concentreze pe cooperarea cu centrele de cercetare, transferul de tehnologie si link-uri intre
domeniul de cercetare si intreprinderi);
• regiunea este interesata in lansarea unui proiect, similar cu proiectul DISTRICT(www.districtrfo.eu),
care poate fi finantat prin fonduri dedicate componentei interregionale (ex Interreg C)- in
cadrul noului Obiectivul 3. Din perspectiva inovarii, proiectul incearca sa realizeze legaturi intre
stiinta si industrie. Pe viitor se va incerca prin intermediul acestui proiect sa se asigure si
asistenta tehica, relevanta in ceea ce priveste trecerea de la vechi la nou, regiunilor europene;
• regiunea lucreaza la o propunere pentru un proiect strategic axat pe inovare, care urmeaza sa
fie finantat in cadrul Proiectului PO Italia - Franta, bazinul mediteranean sau IEVP. Propunerea
(Sisteme de cooperare Marea Mediterana) a luat nastere in urma unui ciclu de intalniri
demarate in iunie 2006 (care au implicat Marea Mediterana, regiunile italiene, actorii teritoriali,
ministere si Conferinta Regiunilor Maritime Periferice din Europa (CRPM)). Scopul proiectului
este de a sprijini si consolida competitivitatea productiei sistemului din Marea Mediterana, prin
realizarea de strategii specifice. Probleme strategice vor fi identificate si abordate strategic
pentru ca rezultatele produse sa fie pe termen indelungat.Parteneriatul va implica "Parteneri" si
"sponsori", acestia din urma fiind responsabili pentru animatia teritoriala si diseminarea
rezultatelor. In acest stadiu, unele probleme au fost identificate, cum ar fi aparitia unor
intreprinderi de marimea celor mediteranee, nenecesitatea unei reorganizari sistematice a
54

centrelor pentru transfer de tehnologie, dezvoltarea unor instrumente financiare inovatoare,
precum si utilizarea metodologiei de evaluare comparativa. Proiectul va fi organizat in trei etape
diferite: o faza de lansare, o faza de punere in aplicare si o faza de integrare (sau de follow-up),
cu o evaluare a rezultatelor si a activitatilor de integrare.
In concluzie, in plus fata de cadrul de mai sus, exista Legea regionala nr. 35/00 "Reguli care
reglementeaza interventiile regionale in domeniul activitatilor de productie”. Legea
reglementeaza interventia de catre regiune (cu fonduri regionale) in economia toscana, care
contribuie la consolidarea, extinderea si diversificarea bazei de productie in regiune si nivelurile
ocuparii fortei de munca in vederea dezvoltarii durabile. Interventiile, printre altele, se refera la
activitati de cercetare, de dezvoltare si servicii de afaceri si, in special la:
• productie si procesul de inovare;
• dezvoltarea si promovarea cercetarii pre-competitive;
• servicii reale, transferul de inovare si dezvoltarea de retele intre sfera de cercetare si lumea
afacerilor pentru a stimula cresterea si imbunatatirea sistemul de productie toscan hi-tech.
In prezent, regiunea nu are o lege specifica privind inovarea, desi se are in vedere atingerea
acestui obiectiv. Intr-adevar, pe 9 mai 2007,in cadrul conferintei privind „inovarea teritoriilor si a
capitalului de risc: o comparatie de modele”, conferinta ce s-a tinut la Florenta de catre
Sviluppo Italia Imprese Centro (SICI), presedintele regional Claudio Martini a anuntat, stabilirea
unui fond Toscan pentru inovare (Toscana Fondo INNOVAZIONE), un fond care vizeaza afaceri
de finantare, care sunt inovatoare in privinta produselor sau a proceselor. Fondul ar trebui sa
aiba resurse de 40 de milioane de euro. In plus, regiunea Toscana este sustinuta in ceea ce
priveste inovarea si de Fidi Toscana prin SICI, de fundatii bancare si si de Camera de comert
din regiune.
In ceea ce priveste legile regionale, cele ce privesc internationalizarea sunt separate de cele
care se ocupa domeniul inovarii. Cu toate acestea, asa cum este subliniat in documentele de
orientare, ideea care sta la baza fondului este aceea ca politicile de inovare ar trebui sa aiba un
impact asupra internationalizarii intreprinderilor, facilitand o noua divizie internationala a muncii.
In ansamblu, examinand politicile care se ocupa de internationalizare si inovare in cadrul
regiunii Toscana, obiectivul general pare a fi acela de a se "construi retele de interconectare" si,
prin aceastea, de a se raspunde la prioritatile stabilite pentru regiune si implicit la atingerea
competitivitatii reinnoite.
Primul obstacol, asa cum a fost subliniat de mai multe surse, este reprezentat de ineficienta
retelelor de comunicare dintre lumea afacerilor si sfera de cercetare, dar, de asemenea, si
dintre intreprinderi,intre ele, si cand spunem acest lucru avem in vedere ca, pentru
intreprinderile la scara mica pentru a putea face fata cerintelor pietei este necesara o cooperare
continua in termeni de inovare si internationalizare.
Regiunea a stabilit un birou dedicat pentru a coordona diferitele instrumente de inovare
(regionale, europene si resursele nationale) si orientat spre comunicarea cu actorii relevanti in
55

teritoriu. Ca si in cazul instrumentelor de finantarea relevante, structurile dedicate
internationalizarii si inovarii par a fi complet separate. In acest caz riscul este ca acest lucru va
duce la politici paralele - si nu neaparat convergente – in curs de realizare.
O exceptie de la aceasta sunt fondurilor de cooperare transfrontaliere si transnationale, unde, in
cazul diverselor Programe Operationale din cadrul Obiectivului 3 in care este implicata
Toscana, inovatia este o prioritate.
O optiune posibila pentru viitor, ar putea fi aceea de a experimenta forme de convergenta intre
diverse structuri si instrumente de finantare.
Regiunea Nord Est
"Inovarea include toate masurile stiintifice, tehnice, organizatorice, comerciale si financiare
necesare pentru a asigura succesul realizarii dezvoltarii si comercializarii materialelor si
produselor noi sau imbunatatite, a procedeelor noi sau perfectionate, sau pentru introducerea si
aplicarea unui nou serviciu social".
Obiectivele politicilor din domeniul CDI sunt implementate in principal prin programele de
cercetare-dezvoltare si inovare coordonate de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica
(ANCS), in calitate de organ de specialitate al administratiei publice centrale, aflat in subordinea
Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, avand misiunea de a asigura elaborarea,
aplicarea, monitorizarea si evaluarea politicilor in domeniul cercetarii stiintifice, dezvoltarii
tehnologice si inovarii:
• Programul Cercetare de Excelenta (CEEX), lansat in 2005, avand ca obiectiv
dezvoltarea ariei romanesti a cercetarii si, astfel, a asigura in consecinta:
- cresterea capacitatii comunitatii stiintifice si tehnologice din Rom ania de a se integra in
Aria Europeana a Cercetarii (ERA),
- pregatirea in vederea participarii la viitorul Program Cadru de Cercetare 7 al Uniunii
Europene pe perioada 2007-2013 (PC7).
Programul stimuleaza dezvoltarea colaborarii intre unitatile si institutiile de cercetare-dezvoltare,
universitati si intreprinderi care sa determine un impact in calitatea cercetarii in Romania.
• Planul National pentru cercetare-dezvoltare si inovare (PNCDII), lansat din 1999, intr-o
varianta initiala cu 4 programe, extins in perioada 2001 -2004 cu alte 11 programe orientate pe
domenii stiintifice si tehnice specifice. Prin PNCDI se asigura si participarea la programele
internationale din domeniul CDI, prin programul dedicat colabor arii stiintifice si tehnice
internationale - CORINT. Planul National actual s-a incheiat in 2006. ANCS a lansat in cursul
trim. III 2007 Planul National CDI pentru perioada 2007-2013 - PNCDI II.
• Programele nucleu de cercetare-dezvoltare, lansate in 2003, pentru finantarea
activitatilor CDI specifice la nivelul institutelor nationale de profil.
56

Programul de granturi pentru cercetare stiintifica, lansat din 1996. Programul sus tine in special
formarea si dezvoltarea carierelor stiintifice si a echipelor de cercetare perform ante.
• Planul sectorial CD al MEdCT - ANCS, lansat in 2004, pentru a sustine realizarea
obiectivelor strategice de dezvoltare la nivel de sector, inclusiv intarirea capacitatii ANCS de a
elabora si implementa politici specifice domeniului.
• Programul INFRATECH pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer
tehnologic a fost lansat in anul 2004 si reprezinta instrumentul de sustinere a constituirii si
dezvoltarii entitatilor din infrastructura de inovare si transfer tehnologic (parcuri stiintifice si
tehnologice, incubatoare tehnologice si de afaceri, centre de transfer tehnologic, centre de
informare tehnologic a precum si oficii de legatura cu industria).
• Programul IMPACT lansat in anul 2006, pentru a asigura dezvoltarea portofoliului de
proiecte CDI ce urmeaza sa beneficieze de finantare din fonduri structurale.
Accesul la programele CDI finantate din fonduri publice este in regim competitional si, cu
exceptia programelor nucleu de CD, este deschis tuturor categoriilor de participanti - institutii cu
profil CD, universitati, intreprinderi cu capacitate de cercetare -dezvoltare, IMM-uri, etc.
Sectorul CDI beneficiaza si de avantajele financiare datorate racord arii la sistemul CDI al UE,
mai precis asocierea la Programele Cadru si Programul Euratom, dar si la alte programe CDI
desfasurate in spatiul european, cum ar fi EUREKA, COST.
Inovarea este baza competitivitatii economice a Regiunii Nord-Est.
Strategia regionala inovativa incurajeaza cresterea competitivitatii economice in Regiunea Nord-
Est prin crearea si dezvoltarea companiilor inovative, introducerea de tehnologii moderne in
unitatile de cercetare - dezvoltare - inovare, valorificarea acestei infrastructuri.
Strategia regionala de invare inglobeaza un set de agenti regionali si genereaza un sistem in
inovarea regionala care, pe langa cresterea eforturilor manageriale in CDI va conduce la
imbunatatirea relatiilor dintre mediile care solicita si va oferi tehnologie (mediul de productie si
mediul tehnologic care in momentul de fata interactioneaza foarte slab).
Este impetuos necesar sa se insiste pe gasirea unui consens intre eforturile diferitelor
organizatii implicate in procesul de inovare (administratie regionala, companii, universitati,
centre tehnologice, asociatii, fundatii, etc.) astfel incat toate sa contribuie la realizarea unei
strategii pertinente si fiabile.
De aceea, Programul Operational “Cresterea Competitivitatii Regionale” (2007-2013) si
Programul Operational Regional (2007-2013) sunt luate in calcul in dezvoltarea Strategiei
Regionale de Inovare care va contribui la:
• promovarea inovarii la nivel regional, in special IMM-uri
• promovarea parteneriatului intre agenti diversi din cadrul sistemului de C&D si companii
57

• sprijinirea cererilor/nevoilor IMM-urilor
• sprijinirea dezvoltarii ofertei tehnologice existente din regiune
• crearea unui cadru de referinta pentru dezvoltarea viitoarei strategii si masuri pentru
promovarea inovarii
Cercetarea stiintifica si tehnologica sunt doi factori cheie pentru cresterea competitivitatii
economice si intarirea sistemului Stiinta - Tehnologie - Companie - Societate prin: imbunatatirea
relatiilor dintre diferiti agenti economici, identificarea ariilor strategice in care regiunea are o
experienta buna, imbunatatirea si innoirea echipamentelor de cercetare, participarea la proiecte
internationale sau retele, obtinerea de profit din activitati de cercetare si imbunatatirea relatiilor
dintre universitati si companii prin intermediul parcurilor stiintifice.
Regiunea se confrunta cu situatia in care majoritatea companiilor sunt IMM-uri (in special
microintreprinderi), gradul de diversificare al produselor si investitiile in modernizare si noi
tehnologii sunt foarte scazute, principala sursa de competitivitate fiind reprezentat a de costul
scazut al fortei de munca si nu inovarea de produs si tehnologie. De aceea, este necesara
dezvoltarea capacitatii tehnologice a intreprinderilor, in vederea cresterii valorii adaugate a
productiei si in special dezvoltarea de noi produse care sa stimuleze diversificarea unor
sectoare de afaceri cu noi componente tehnologice.
In plus, cultura inovativa nu este implementata indeajuns in sectorul afacerilor, doar cateva
companii au dezvoltat un management sistematic dedicat inovarii. Acest aspect deter mina
companiile sa pastreze un control economic si tehnologic, sa gandeasca prudent la oportunitati
si solutii tehnologice pe care sa le implementeze apeland la servicii externe specializate, sa-si
identifice sursele de finantare cele mai potrivite.
Unul din cele mai mari obstacole in inovare din Europa, in general si din Romania, in particular il
reprezinta lipsa culturii antreprenoriale. Aceasta ar trebui promovata inca din copilarie,
continutul acesteia modificandu-se gradual si cu ajutorul unor practici in cadrul sistemului actual
de educatie.
Fara indoiala ca pentru a face acest lucru, vor trebui depasite cateva obstacole, printre care
lipsa unui capital minim de pornire (seed-fund), lipsa unei instruiri teoretice si practice despre
modul de infiintare a unei companii inovative si lipsa unor servicii bine dezvoltate in cadrul
mediului de afaceri care s a faciliteze o atmosfera inovativa in regiune.
Un alt factor cheie intr-o economie bazata pe competitivitate este existenta unor resurse umane
calificate. Educatia si instruirea sunt aspecte importante, ca si crearea unor facilitati care sa
asigure un personal inalt calificat. Acest ultim factor este vital pentru combaterea fenomenului
migrarii.
Plecand de la cele mai sus mentionate s-au stabilit pentru Regiunea Nord Est urmatoarele
prioritati si pentru fiecare din aceasta prioritate au fost stabilite o serie de domenii de interventie:
58

1. Imbunatatirea capacitatii de cercetare - dezvoltare - inovare a institutiilor din Regiunea
Nord -Est in scopul cresterii competitivitatii economice regionale
Domenii de interventie
1.1 Crearea unei retele regionale de transfer tehnologic si inovare in vederea realizarii
interfetei intre institutiile CD si companii
Obiectiv: Crearea institutiilor dedicate inovarii si intarirea conexiunilor dintre cercetare -
dezvoltare -inovare si sectorul antreprenorial.
1.2 Dezvoltarea activitatii de cercetare in domenii stiintifice si tehnologice strategice
Obiectiv: Utilizarea potentialului strategic al zonelor in vedere optimizarii resurselor limitate
disponibile pentru activitati CDI. Sectoarele strategice ale regiunii sunt: TIC, biotehnologia,
nanotehnologia, turismul si energia, cu o atentie deosebita spre energia durabila. Aceste
sectoare sunt legate de alte sectoare cu potential de dezvoltare, identificate in cadrul
Programului Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice". Alte sectoare au
aplicabilitate in domenii specifice, iar dezvoltarea cercetarii in aceste domenii ar conduce la
intarirea sectoarelor economice si a sub-sectoarelor existente in regiune. Spre exemplu, in
Regiunea Nord-Est biotehnologia este strans legata de agricultura.
1.3 Incurajarea modernizarii echipamentelor de cercetare
Obiectiv: Cresterea capacitatii centrelor de cercetare si a universitatilor, prin dotarea cu
echipamente moderne, adaptate la nevoile cercet atorilor. Innoirea echipamentelor va contribui
la cresterea valorii adaugate a proiectelor. Schimbarea echipamentelor este importanta pentru
toate disciplinele stiintifice, dar investitiile in domeniile strategice de cercetare ar trebui s a fie o
prioritate.
1.4 Imbunatatirea activitatilor de marketing a institutiilor CDI
Obiectiv: Cresterea profiturilor din activitati de cercetare. Cercetarea ar trebui sa fie orientata
spre obtinerea de profit din activitatile de cercetare, prin patente, licente sau externalizare.
Acest obiectiv ar orienta centrele de cercetare catre mediul de afaceri si ar imbunatati
conexiunea cu acesta.
1.5 Incurajarea participarii institutiilor de CD in proiecte si retele internationale de cercetare
dezvoltare inovare
Obiectiv: Promovarea participarii colectivelor de cercetare, centrelor de cercetare si
intreprinderilor in proiecte internationale si retele. Aceste proiecte si retele vor contribui la
realizarea de schimburi de cunostinte cu cercetatori straini din domenii specifice si vor dezvolta
abilitatile necesare in managementul proiectelor.
2. Dezvoltarea capacitatii intreprinderilor de a fi inovative, inclusiv imbunatatirea
infrastructurii de sprijin a afacerilor.
59

Domenii de interventie
2.1 Cresterea accesului IMM - urilor la rezultatele cercetarilor, la op ortunitati de finantare si
colaborare prin servicii de suport dedicate
Obiectiv: Companiile si unitatile de cercetare din Romania s a obtina informatii relevante si sa
fie constiente de faptul ca inovarea tehnologica este reprezentativa in atingerea unui nivel
ridicat de competitivitate.
2.2 Sprijinirea introducerii de tehnologii moderne si inovative si echipamente
Obiectiv: Imbunatatirea achizitionarii, utilizarii de noi tehnologii de ca tre companii
2.3 Dezvoltarea mecanismelor inovative de finantare
Obiectiv: Stimularea finantarii inovarii prin politici atractive de investitii si facilitati oferite de
organisme finantatoare internationale, nationale sau locale.
2.4 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic
Obiectiv: Crearea de spatii pentru transferul de cunostinte din cadrul universitatilor si centrelor
de cercetare catre mediul de afaceri, cu atentie special a pentru crearea de noi companii bazate
pe tehnologie. Scopul este de a intari oferta de transfer tehnologic a regiunii astfel i ncat
serviciile oferite s a raspunda adecvat nevoilor companiilor si sa ofere un mediu calitativ pentru
localizarea de companii tehnologice si / sau inovative. Acest domeniu de interventie trebuie s a
incurajeze crearea de companii spin-offin special in cadrul universitatilor, centrelor de cercetare
si in cadrul unor companii diferite.
2.5 Incurajarea dezvoltarii retelelor de cooperare (clustere)
Obiectiv: Dezvoltarea si promovarea clusterelor in zone strategice, ca factori cheie in domeniul
inovarii.
2.6 Sprijinirea participarii la proiecte europene de CDI
Obiectiv: Promovarea aplicatiilor in cadrul proiectelor internationale esentiale in cadrul licitatiilor
deschise cum ar fi: Programul Cadru 7, EU - CRAFT, etc.
3. Dezvoltarea culturii antreprenoriale inovative in Regiunea Nord-Est
Domenii de interventie
3.1 Dezvoltarea culturii antreprenoriale inovative in regiune prin media, seminarii, forumuri,
bune practici
Obiectiv: Acest domeniu de interventie va permite avansarea in procesul de creare a unei
societati care sa acorde valoare si o pozitie sociala consolidata antreprenorului si sa contribuie
la stimularea interesului economic, administrativ si social fata de promovarea spiritului
antreprenorial.
60

3.2 Dezvoltarea unei culturi antreprenoriale printr -o noua abordare in cadrul sistemului
educational
Obiectiv: Dezvoltarea si promovarea culturii antreprenoriale, combinarea activit atii de formare
cu cea antreprenoriala, pe diferite nivele educationale. Este vorba de includer ea in cadrul
sistemului de educatie a unor programe care sa dezvolte aptitudinile antreprenoriale si
adaptarea ofertei educationale la nevoile concrete ale diferitelor grupuri de antreprenori.
3.3 Promovarea crearii de noi companii inovative si / sau tehnologice
Obiectiv: Infiintarea unor instrumente de sprijin care s a incurajeze diversificarea produselor
industriale prin crearea de companii inovative si / sau tehnologice.
3.4 Dezvoltarea serviciilor de instruire si consultanta orientate catre nevoile inovative ale
companiilor
Obiectiv: Crearea unui sistem care sa sprijine identificarea nevoilor de cuno stinte din
companiile romanesti si sa le ajute in implementarea proiectelor lor inovative in modul cel mai
potrivit. Actiunile vor consta in informare, servicii de consultanta, intalniri informative pe
programe specifice, identificarea de parteneri si consultanta pentru dezvoltarea proiectelor C&D
in cadrul unor programe tehnologice nationale si internationale.
4. Imbunatatirea resurselor umane
Domenii de interventie
4.1 Atragerea si motivarea personalului calificat in special a cercetatorilor si a tehnologilor
Obiectiv: Cresterea calitatii si cantitatii de resurse umane prin cresterea numarului de salariati in
cadrul centrelor de cercetare din regiune.
4.2 Cresterea mobilitatii tehnologilor si cercetatorilor
Obiectiv: Transferul de cunostinte si abilitati intre institutii si reprezentanti din cadrul Sistemului
Regional de Inovare prin schimbul de personal dintre centrele tehnologice si intreprinderi, dintre
universitati si intreprinderi si cresterea experientei tehnologilor si cercetatorilor ca urmare a
muncii in alte institutii din alte regiuni.
4.3 Promovarea cursurilor de instruire in managementul inovarii pentru intreprinzatori
Obiectiv: Intarirea managementului inovarii prin in struiri dedicate personalului din cadrul
universit atilor, centrelor tehnologice si in special intreprinderilor. Oferta de instruire trebuie s a
porneasca de la aspecte generale pana la aspecte specifice, identificate in cadrul domeniilor in
care regiunea are potential.
4.4 Promovarea cursurilor de instruire in management pentru cercetatori
Obiectiv: Imbunatatirea calificarilor si abilitatilor cercetatorilor in domeniul managementului.
Managementul proiectelor este de asemenea important in cadrul activitatilor de cercetare. Un
61

management eficient al proiectului reprezinta un factor cheie pentru succesul acestuia. Oferta
de instruire trebuie sa fie solida din punct de vedere calitativ si sa ofere posibilitatea
specializarilor pe diferite nivele.
4.5 Sprijin pentru incorporarea cercetatorilor si tehnologilor romani sau straini in companiile
din Regiunea Nord-Est
Obiectiv: Largirea viziunii intreprinderii prin incorporarea de personal inalt calificat in cadrul
departamentelor C&D. Originea acestor angajati nu este important a, cea mai importanta este
calificarea acestora.
Viitoarea Strategie Regionala de Inovare a Regiunii Nord-Est din Romania va trebui sa fie
integrata pe aceeasi linie cu Programul Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii
Economice" (2007 -2013) si Programul Operational Regional (2007-2013).
Strategia Regionala de Inovare ce va fi implementata in cadrul ambelor programe include
ambele capitole dedicate Cecetarii si Dezvoltarii si cel privind Inovarea.
PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL "CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE"
(2007-2013)
Programul Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice" este unul din cele sapte
instrumente, din Obiectivul convergenta, care sprijina atingerea prioritatilor Cadrului National
Strategic de Referinta (CNSR) si Planului National de Dezvoltare 2007-2013 (PND), cu scopul
de a intari obiectivul strategic al politicilor de coeziune economic a si sociala din Romania si de
a realiza legaturile adecvate cu politicile europene si Strategia Lisabona care sunt focusate pe
politici de c restere economica si creare de locuri de munca.
Programul Operational Sectorial a fost creat cu scopul de a creste productivitatea companiilor
romanesti, in concordanta cu principiile unei dezvoltari durabile si pentru reducerea disparitatilor
comparative cu productivitatea medie a UE. Tinta este o crestere anuala medie a PIB pe
angajat cu aproximativ 5,5%. Aceasta va permite Romaniei sa atinga aproximativ 55% din
media productivitatii UE pana in 2015.
Obiectivele specifice ale programului sunt:
Consolidarea si dezvoltarea intr -o maniera sustenabila a sectorului productiv romanesc
Stabilirea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea sustenabil a a intreprinderilor.
Cresterea capacitatii C&D, stimularea cooperarii dintre institutiile CDI si intreprinderi si creterea
accesului intreprinderilor la CDI.
Valorificarea potentialului ICTsi aplicarea ICT in sectorul public si sectorul privat (intreprinderi,
cetateni).
Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea sustenabila a sistemului energetic.
Pentru atingerea acestui obiectiv, Strategia Regional a Inovativa va trebui:
62

- sa se adreseze punctelor slabe din sectoarele industriale existente si tehnologiilor
consumatoare excesiv de energie, depasite si poluante
- sa diversifice baza productiva pentru a se evita interdependenta cu produsele cu valoare
adaugata scazuta
- sa contribuie la depasirea diferentelor dintre activitatile C&D si aplicatiile industriale ale
acestora si sa promoveze sectoarele inovative de cercetare
- sa contribuie la cresterea dezvoltarii eficiente si sustenabile a sectorului energetic ca
factor de competitivitate in ansamblu, cu atingerea aspectelor de eficien ta energetica de catre
utilizatorii finali
Principalele linii de interventie privind inovarea, care vor fi luate in calcul in elaborarea strategiei
sunt:
Axa Prioritara 1: Un sistem inovativ si eco-eficient de productie
Obiective:
- Consolidarea si dezvoltarea sustenabils a sectorului productiv din Romania
- Realizarea unui mediu favorabil pentru dezvoltar ea intreprinderilor
Arii de interventie:
1.Investitii productive si de mediu si pregatirea pentru concurenta pe piata a intreprinderilor, in
special a IMM-urilor
2.Furnizarea de instrumente de finantare inovative: micro credite, capital de risc, etc.)
3.Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil:
Axa Prioritara 2: Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologic a si Inovare
Obiective:
- Cresterea capacitatii C&D, stimularea cooperarii dintre institutiile CDI si intreprinderi si
cresterea accesului intreprinderilor la CDI.
Arii de interventie:
1.Parteneriate C&D intre universitati/institute de cercetare si intreprinderi pentru generarea de
rezultate direct aplicabile in economie
2.Investitii in infrastructura CDI.
3.Sprijin CDI pentru intreprinderi.
Axa prioritara 3: Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele public si privat
63

Obiective:
- Sprijinirea competitivitatii economice prin cresterea interactiunilor dintre sectorul public si
intreprinderi/cetateni prin utilizarea completa a potentialului TIC.
Arii de interventie:
1.Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei TIC
2.Dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor publice electronice
3.Dezvoltarea e-economiei
Axa Prioritara 4: Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea sustenabila a sectorului
energetic
Obiective:
- Reducerea intensitatii energiei primare in vederea atingerii nivelului national (40%
descrestere pana in 2015, comparativ cu 2001) si reducerea poluarii din sectorul energetic.
Arii de interventie:
1.Imbunatatirea eficientei energetice.
2.Valorificarea resurselor regenerabile de energie. Investi tii in actualizarea, reabilitarea si
construirea de noi capacitati de productie prin valorificarea surselor de energie regenerabile:
biomas a, hidroenergie, energie solara, energie eoliana si geotermala, biocombustibili si alte
resurse.
3.Reducerea impactului negativ de mediu. Investi tii in instalatii care reduc nivelul noxelor.
Axele prioritare ale Strategiei Romaniei de Crestere a Competitivitatii sunt in stransa
concordanta cu liniile de interventie ale Comisiei Europene privind Cadrul de Referinta pentru
Inovare si Competitivitate 2007-2013 si iau in considerare liniile stabilite de Comisia Europeana
pentru Politica de Coeziune 2007¬-2013.
Programul Operational Regional (2007-2013) este realizat pe baza analizelor si reflecta politica
de dezvoltare regionala din Romania, conform Legii Dezvoltarii Regionale (Legea nr.315/2004)
si procesului de descentralizare. Strategia ia in considerare liniile directoare comunitare
strategice pentru perioada 2007-2013, Agenda Lisabona, in particular privitoare la preconditiile
pentru cresterea economica si de asemenea Agenda Teritoriala UE privind sprijinul acordat in
vederea unei dezvoltari teritoriale echilibrate.
Actiunile inovative curente ale Comisiei Europene au scopul de a reduce disparitatile existente
intre regiunile europene in domeniul inovarii si cercetarii-dezvoltarii, ca si in domeniul utilizarii
TIC, permitand ca regiunile mai putin dezvoltate sa beneficieze de oportunitatile pe care le ofera
noua economie si sa depaseasca dificultatile pe care le prezinta aceasta economie.
64

Programul Operational Regional (2007-2013) este in concordanta cu prevederile Cadrului
National Strategic de Referinta, contribuind la atingerea obiectivului sau global referitor la
reducerea disparit atilor sociale si economice de dezvoltare dintre Rom ania si alte state
membre UE. Programul Operational Regional se adreseaza tuturor celor 5 prioritati ale Cadrului
National Strategic de Referinta, fiind in corelare cu liniile de dezvoltare urmarite de acesta. In
comparatie cu statele din UE27, regiunile din Romania sunt mai putin dezvoltate iar pentru a fi
convergente cu alte regiuni din State Membre, resurse numeroase trebuie sa fie eficient
investite, in timp si spatiu.
Programul Operational Regional (2007-2013) a fost creat cu scopul de a sprijini dezvoltarea
economica, sociala, ehilibrata teritorial si dezvoltarea sustenabila a regiunilor din Romania,
conform nevoilor si resurselor lor specifice, cu accent pe dezvoltarea polilor urbani,
imbunatatirea mediului de afaceri si a infrastructurii de baza, pentru a face din regiunile din
Romania, in special cele ramase in urma, locuri mai atractive pentru a locui, vizita, investi si
munci.
Obiectivele specifice al acestui program sunt:
- Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, printr -o abordare policentrica,
pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrat a a regiunilor
- Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a
legaturilor lor cu ariile inconjuratoare
- Cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor
- Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri
- Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea regiunilor.
Axele Prioritare sunt:
Axa prioritara 1 - Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - potentiali poli de crestere
Axa prioritara 2 - Imbunatatirea infrastructurii de transp ort regionale si locale
Axa prioritara 3 - Imbunatatirea infrastructurii sociale
Axa prioritara 4 - Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local
Axa prioritara 5 - Dezvoltarea durabila si promovarea turismului
Axa prioritara care va fi luata in considerare la elaborarea strategiei regionale de inovare este:
Axa prioritara 4 - Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local
65

Obiective:
• Crearea si dezvoltarea structurilor de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor de importan ta locala
si regionala, reabilitarea siturilor industriale si sprijinirea initiativelor antreprenoriale locale si
regionale pentru crearea de locuri de munc a si crestere economicaa durabila
Domenii de interventie:
1.Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala.
Obiectivul este atragerea investi tiilor pentru valorificarea resurselor locale. Activitatile
propuse se vor concentra pe furnizarea de sprijin autoritatilor locale si companiilor (companii
administrator) in vederea infiintarii si dezvoltarii structurilor de sprijinire a afacerilor de importan
ta regionala si locala, pentru atragerea intreprinderilor, in special IMM-uri.
Sprijinul va fi oferit pentru dezvoltarea si crearea de noi locatii pentru structuri de sprijinire a
afacerilor, furnizarea de echipament modern si utilitati. Scopul este de a atrage companii
inovative care vor activa sau vor beneficia de activitati de cercetare. In acest context,
urmatoarele activitati vor fi eligibile:
- Constructia/reabilitarea/extinderea de cladiri exclusiv pentru activitati productive si de
servicii, cu exceptia celor dedicate incubatoarelor de afaceri
- Reabilitarea/extinderea infrastructurii rutiere din interiorul structurii de sprijinire a
afacerilor si a drumurilor de acces
- Crearea/modernizarea/extinderea utilitatilor de baza (apa, canalizare, gaz si retele
electrice)
- Cablare, conectare la retele broadband etc;
2.Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea pentru noi activitati.
Reabilitarea acestor arii industriale va sprijini nu doar imbunatatirea mediului ci va oferi conditii
mai bune pentru noi investitii in infrastructura, ceea ce va implica doar activitati de imbunatatire
si nu reinnoire completa.
3.Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor. Programul Operational Regional sprijina
dezvoltarea microintreprinderilor cu activitati de productie si servicii si folosirea potentialului
endogen al regiunilor (resurse naturale, materii prime, resurse umane, etc). Mai mult,
microintreprinde rile vor fi incurajate sa utilizeze noi tehnologii si inovatii, ehipamente IT si
servicii cu un rol esential in cresterea competitivitatii, productivitatii si calitatii serviciilor.
In acest context, urmatoarele activitati vor fi eligibile:
- Achizitia de echipamente si tehnologii moderne productive, servicii, construc tii
- Achizitia de sisteme IT (software si echipamente)
- Utilizarea de tehnologii noi in activitatea curenta a microintreprinderilor
66

- Relocarea microintreprinderilor in cadrul structurilor de afaceri
- Extinderea/construirea/reabilitarea/modernizarea spatiilor de productie al
microintreprinderilor
5. Unele consideratii, incheierea
Intr-un cadru managerial si economic care tinde spre o globalizare accentuat a a pietelor in care
inovarea si informarea apar ca elemente centrale, regiunea este managerul care stabileste
conditiile mediului cel mai adaptat pentru punerea in practica a informatiilor mentionate anterior
si pentru inglobarea proceselor de inovare care permit cresterea competitivitatii.
Analizand informatiile prezentate in cadrul acestui proiect se constata ca atat in Regiunea
Toscana, Italia, cat si in Regiunea Nord Est, Romania, este necesar sa se insiste pe gasirea
unui consens intre eforturile diferitelor organizatii implicate in procesul de inovare (administratie
regionala, companii, , universitati, centre tehnologice, asocia tii, fundatii, etc.) astfel incat toate
sa contribuie la realizarea unei strategii pertinente si coerente definita pe baza consensului.
Plecand de la titlul proiectului „Analiza comparativa strategie de inovare Regiunea Toscana,
Italia -Regiunea Nord Est, Romania” si de la cele expuse in prezentul proiect putem concluziona
ca in ceea ce priveste regiunile analizate se identifica o serie de aspecte(puncte slabe, puncte
tari) care stau, de fapt, la baza situatiei existente in ceea ce priveste inovarea:
Regiunea Nord Est
Regiunea Toscana
Puncte slabe Puncte tari Puncte slabe Puncte tari
Diferente la nivel de Existenta unor resurse Cooperare relativ Existenta unei retele
competitivitate si tehnologie umane bine pregatite scazuta intre centre dense de intreprinderi
comparativ cu UE datorita ce activeaza in sectorul de cercetare, mici si mijlocii cu un
integrarii reduse pe piata si CDI si IT.
universitati si grad ridicat de
productivitatii reduse.
companii.
ocupare a fortei de
munca.
Insuficienta finantare a Existenta a trei centre
Disponibilitate din
sectorului CDI atat din universitare care au in
surse publice cat si private preocuparile de baza si
Productivitate scazuta in
sectorul manufacturier.
Reducerea investitiilor in
dotari tehnice, in special
cercetarea stiintifica,
inventica, inovarea
tehnologica, IT.
Existenta infrastructurii
de baza pentru
cercetare, dezvoltare,
inovare si transfer
tehnologic, 79 de unitati
(cca.12% din num arul
total la nivel national)
Existenta in regiune a
13.3% din
Decalaj existent in
domeniul activitatii de
cercetare si inovare in
special in sectorul
privat pus pe seama
erodarii treptate a
competitivitatii
internationale si a
economiei italiene.
Numar relativ redus de
persoane la lucreaza
in activitatea de CD in
sectorul privat.
Slabiciunea politica si
neajunsurile in ceea
partea regiunii in ceea
ce priveste finantarea
activitatii de cercetare
si dezvoltare.
Existenta unor resurse
umane bine pregatite
ce activeaza in
sectorul CDI si IT.
Centre universitare cu
un potential extrem de
67

cu
activitate de inovare
existente la nivel
national.
pentru intreprinderile mari. intreprinderile
Accesarea insuficienta de
catre companii a
finantarilor disponibile
(credite, granturi)
Nivel scazut de
conformare a IMM-urilor
cu standardele europene.
Existenta in regiune a
unor firme specializate
in producerea de
software si furnizarea
serviciilor IT.
Infrastructura de
telecomunicatii bine
dezvoltata si cu un grad
ridicat de acoperire.
Nivel scazut de Existenta drumului
internationalizare a european E85 ce
activitatilor de afaceri. strabate regiunea pe
directia nord-sud, a
coridorului paneuropean
IX si a
celor trei aeroporturi
internationale Bacau,
Iasi si Suceava.
Lipsa
capacitati Existenta unor domenii
institutionale de a creste la de activitate cu
nivel economic prin potential de dezvoltare,
cooperare/networking. inclusiv prin inovare,
cum ar fi: prelucrarea
superioara a lemnului,
industria alimentara,
industria textila, ITC,
masini unelte si
echipamente,
agricultura biologica,
turism, dezvoltare
durabila a sectorului
Dezvoltare insuficienta a
unei baze dinamice
antreprenoriale.
energetic.
Existenta unor
companii dinamice,
interesate in activitati
inovative (formatori de
opinie, lideri de
ramura/sector).
Lipsa sprijinului de afaceri Dorinta de dezvoltare,
ce
reprezentarea
teritoriala.
priveste
ridicat
cercetare
dezvoltare.
Infrastructura
afaceri
dezvoltata.
pentru
si
de
puternic
Existenta in regiune a
Biroului Regional
pentru Inovare care
functioneaza ca un
HUB pentru toate
proiectele
si
programele puse in
aplicare.
Existenta unei
infrastructuri de
transfer tehnologic si
inovare, respectiv a
unor organizatii
specializate pentru
difuzarea, transferul si
valorificarea in
economie
a
rezultatelor de
cercetare-dezvoltare,
este inca insuficient
consolidata si
valorificata.
Existenta in regiune a
unei filiale de birouri
ale celor mai imprtante
centre de cercetare
nationala(CNR, INFN
si INFM).
Dorinta de dezvoltare,
de a fi competitivi pe
Piata Europeana.
Existenta unei traditii
68

si ghidare.
Insuficienta dezvoltare a
economiei bazate pe cuno
stinte.
Nivel scazut al cheltuielilor
C&D publice si private.
Infrastructura C&D
invechita si lipsa
cercetatorilor cu aptitudini
manageriale.
Nivel scazut al cooperarii /
parteneriatului dintre
centre de cercetare,
universitati si companii.
Numar scazut de patente
si de aceea, insuficienta
valorificare a cercetarii.
Structuri de transfer
tehnologic insuficiente si
subdezvoltate
Hub-uri/poli de excelenta
insuficienti.
Implicare directa limitata si
in descrestere a industriei
in activitati de cercetare.
Prezenta insuficienta a
computerelor si a
accesului la infrastructura
de comunicatii.
Utilizare insuficienta a e-
serviciilor publice (eguvernare,
e-sanatate, e-
invatare)
Nivel scazut al gradului de
complexitate privind
accesul IT si cultura
antreprenoriala (ebusiness).
Insuficiente majore in
sectorul energiei.
Tehnologii de producere a
energiei depasite si
poluante.
Consum mare de energie
in procesele de productie.
de a fi competitivi pe
Piata Europeana.
Nivel ridicat de
multilingvism.
antreprenoriale.
Promovarea unei
politici de inovatie
regionala si stabilirea
unei coordonari
regionala a comunitatii
stiintifice toscane.
Existenta unei
infrastructuri de
transport extrem de
bine pusa la punct.
69

Pierderi mari de energie
electric a/termica, in retele
de transport/distributie
petrol si gaz.
Valorificare scazuta a
surselor de energie
regenerabila.
Insuficienta valorificare a
potentialului turistic
important.
Promovarea insuficienta a
turismului.
Capacitate insuficienta de
coordonare a initiativelor
de marketing/branding.
Dependenta
de
agricultura in majoritatea
regiunilor, in special in
NE, S si SW.
Cresterea disparit atilor
socio-economice in
zonele traditionale slab
dezvoltate.
Infrastructura sociala
publica
deteriorata/invechita.
Migratia temporara
masiva din zonele cu
declin industrial si strans
dependente
de
agricultura.
Accesibilitate redusa a
retelelor
nationale/europene de
transport din majoritatea
regiunilor.
Reducerea functiunilor
urbane in multe orase mici
si medii
Infrastructura de afaceri
subdezvoltata si distribuita
neuniform.
Sectoare de micro-afaceri
slab dezvoltate in anumite
zone ale tarii.
Slaba dezvoltare a
sectoarelor de servicii si
comert datorata cererii
scazute din multe zone
urbane.
70

Domeniul 2. Parteneriatul public-privat si transferul de know-how
STUDIU 8. METODOLOGIA DE IDENTIFICARE A OFERTEI DE INOVARE IN REGIUNEA
TOSCANA
Sistemul de producţie toscan este marcat de prezenţa unei reţele dense de întreprinderi de mici
dimensiuni şi de auto-ocuparea forţei de muncă, cunostintele dobandite la nivel local
reprezentand o mare bogatie. Datorita acestei retele, in timp, s-a dezvoltat o mare varietate de
sisteme multi-stratificate de producţie, astfel incat la nivel regional, nivelul de competitivitate in
industrie a crescut.Regiunea Toscana este de asemenea o zona cu importante centre ştiinţifice,
universităţi, întreprinderi şi aşa mai departe. În general, dimensiunea redusă a întreprinderilor,
precum şi specializarea produsului obtinut, de multe ori avand legatura cu sectoarele
tradiţionale, conduc la o subestimare a capacităţii de inovare şi a activitatii de cercetare a
întreprinderilor toscane. Caracteristicile produselor şi pieţele pe care activeaza aceste
întreprinderi generează de fapt numeroase inovatii elementare, care derivă din mici variaţii ale
procesul de producţie, nefiind nevoie de discontinuitate tehnologice substanţiala şi de o mare
flexibilate a capacitatii firmelor de a-si adapta producţia la schimbările cererii. Cu toate acestea,
este incontestabil faptul că există un decalaj în sistemul toscan în domeniul activităţi de
cercetare şi inovare, în special în sectorul privat. Acest punct slab este pus pe seama
dificultăţilor cu care s-au confruntat în ultimii ani întreprinderile toscane, în contextul erodarii
treptate a competitivităţii internaţionale si a economiei italiene.
Cu toate acestea, între 2000 şi 2005, nivelul competitivităţii din RegiuneaToscana a cunoscut o
scadere mai pronunţata decât restul Italiei. Pierderi semnificative, în special în domeniul
competitivitatii, înregistrate în Toscana pot fi puse pe seama compoziţiei de producţie /
specializarii, domeniu foarte sensibil la concurenţa din tarile nou intrate pe piaţa mondială,
precum şi pe seama decalajului existent in procesul de inovare, în special în domeniul de
afaceri (cu niveluri foarte scăzute de investiţii în cercetare şi inovare). Aceast lucru este agravat
de o cunoaştere ineficienta a procesului de transfer, în ciuda faptului că Toscana reprezintă una
dintre regiunile cu cele mai ridicate niveluri de cheltuieli publice pentru cercetare şi găzduieşte
centre universitare cu sectoare internaţionale de excelenţă. Regiunea are o cerere redusa
pentru servicii avansate şi există o capacitate limitată din partea structurilor intermediare de a
creste nivelul cererii potenţiale. Cel mai critic aspect al sistemului economic toscan se distinge
în cadrul Programului Operational Regional 2007-2013, fiind dificil transferul de cunoştinţe
ştiinţifice şi tehnice de la centrele de cercetare şi universităţi la medium de afaceri. Relaţia
dintre cele două sfere, în Toscana, cu excepţia unor cazuri rare, este complex, din cauza
culturii, intereselor şi modul de gestionale a procesului de invatamant. Această situaţie critică
este confirmata de o serie de cifre. Indicatorul cheltuielilor Cercetare-dezvoltare ca proporţie
din PIB în regiune este stabilit la 1,14%, ca urmare a tendinţei urmate de media naţională.
Cheltuielile global pentru cercetare şi dezvoltare sunt de aproximativ un miliard de euro. In anul
2003 sectorului public (administratia publica şi universităţile) i-a fost alocat un procent de 67%
din cheltuielile regionale (fiind pe primul loc in ceea ce privesc alocarile bugetare).
71

În timp ce în Europa, valoarea medie a cheltuielilor întreprinderilor pentru regiunile Obiectivul
Competitivitate, la nivel regional este de 50% din cheltuielile totale, în Toscana, contribuţia
privată este de 32% din total. În schimb, ca si nivel, cheltuielile Cercetare-dezvoltare din
sectorul public şi universităţile toscane sunt clasate pe locul trei în Italia, dupa Lombardia şi
Lazio. În 2003, personalul de cercetare şi dezvoltare în Toscana a totalizat un numar de 10,374
de oameni, dintre care mai mult de jumătate facand parte din cadrul universităţilor, mai puţin de
o treime din mediul de afaceri şi restul apartinand instituţiilor publice de cercetare. Doar 29,3%
din angajaţii implicati in Cercetare-dezvoltare în regiune lucreaza în cadrul întreprinderilor
private, comparativ cu media italiană (42%) şi cu media regiunilor care intră în obiectivul de
competitivitate (45.6%). Din perspectiva dezvoltarii regionale toscane, inovarea joacă un rol
fundamental. O mare provocare pentru politicile de dezvoltare regională este aceea de a pune
în mişcare un dinamic proces de innovare. Aducând companiile toscane faţă în faţă cu
concurenţa mondială se va trece treptat la dezvoltarea bazată pe calitate
Într-o regiune, cum ar fi Toscana, unde exista o puternica traditie in ceea ce priveste productia
de bunuri, politicile de inovare trebuie să ia în considerare trei clase de obiective:
• Inovaţia tehnologică în sectoarele tradiţionale;
• Consolidarea hi-tech-ului deja existente in intreprinderi;
• Stabilirea de grupuri noi de afaceri hi-tech.
METODOLOGIA DE IDENTIFICARE A OFERTEI DE INOVARE
Adesea calea de inovare şi schimbare se confruntă cu bariere care duc la ineficienta sau chiar
la nereusita. Inovarea nu este doar introducerea sau adoptarea de noi tehnologii. Aceasta poate
fi un nou mod de a face lucrurile, de a interacţiona, de a organiza. Pentru a face fata
complexitatii şi incertitudinilor constante ca urmare a schimbărilor sociale, economice şi
culturale este foarte importantă experienţă şi competenţele celor afectaţi de schimbări.
Clienţii, competitorii, angajaţii, sponsorii, utilizatorii (utilizatorii finali), inginerii, furnizorii, factorii
de decizie de diferite nivele, toti acestia joaca un rol decisiv în atingerea obiectivelor de
schimbare.
Inovarea şi participarea
Gestionarea schimbărilor inovatoare necesită motivarea şi implicarea directa a tuturor actorilor
sociali şi economici detinatori de interese.
În cele mai multe proiecte, implicarea şi participarea sunt doar pe hârtie, astfel incat deseori
rezultatele sunt dezamăgitoare atât pentru initiatori cat si pentru beneficiari.
Experienţa arată ca de multe ori proiectele esueaza dacă sprijinul părţilor interesate este
insuficient. Pentru a conferi succes unui proiect, ar trebui să asigurat, prin urmare, sprijinul
72

tuturor părţilor interesate pe întreg parcursul ciclului de viaţă al proiectului, de la pregătirea si
implementarea acestuia pana la managementul de monitorizare si evaluare a rezultatelor.
Una din căile de dezvoltare şi schimb de inovare este generat de diseminarea cunostintelor
referitoare la experientele interne şi externe precum si de introducerea proceselor de învăţare
activă.
Participarea şi implicarea
Prin interacţiunea şi participarea părţilor interesate la nivel locale se pot realiza inovaţii
semnificative şi durabile.
Experienţă deţinătorilor de interese si a experţilor ce isi desfasoara activitatea intr-un teritoriul
social, economic şi cultural pot ajuta la identificarea unui teren comun pentru a opera si
dezvolta, astfel încât ideile şi acţiunile ca conduca spre soluţii comune.
În cazul în care există o problemă semnificativă (scădere, şomaj şi poluare etc.) părţile
interesate trebuia sa acorde o mare atentie. Cu toate acestea, din cauza complexitatii
problemelor este adesea dificil de a se identifica soluţii integrate de proiectare, care sa fie
adecvate nevoillor fiecărui subiect.
Eşecuri şi obstacole: rezistenta la inovare
Multe proiecte de inovare se confruntă cu obstacole care le fac ineficiente. Aceste erori pot fi
datorate:
• Lipsa unei viziuni strategice;
• Incapacitatea actorilor locali de a colabora şi de dezvolta o reţea;
• Lipsa de legitimitate sau de reprezentare a unor actori locali;
• Excluderea anumitor părţi interesate;
• Scepticism datorat experienţelor anterioare negative şi eşecurilor;
• Deziluzie: "totul se schimbă, dar rămâne la fel ca înainte";
• Unele partide politice cred că reprezintă deja punctul de vedere al cetăţenilor şi partenerilor
sociali;
• Individualismul si lipsa unei deschideri spre lucrul in echipa sau spre pentru diseminarea
cunostintelor.
• Lipsa eficienţei şi a eficacităţii în cadrul reuniunilor de management şi reuniunilor;
• Dificultăţi în comunicare;
• Lipsa unei viziuni comune de dezvoltare;
73

• Lipsa unor instrumente şi metode pentru a permite o participare efectivă.
Dincolo de eşecul proiectului, aceste abordări deficitare au consecinţe negative ce se rasfrang
asupra posibilitatilor de dezvoltare economica:
• iniţiative care sunt incompatibile unele cu altele, dispersate, neintegrate;
• procese interminabile de consultare;
• dispersie a resurselor;
• pierderea unor oportunitati valoroase;
• calitatea slabă a proiectelor.
Este cunoscut “Paradoxul Collingridge“ care pleacă de la constatarea că în fazele iniţiale ale
procesului de inovare, consecinţele noilor tehnologii nu pot fi întotdeauna anticipate, precum şi
de la faptul că în timp devine evident că pot aparea abateri sau devieri în utilizarea acestora.
Paradoxul Collingridge este mai mult decât o dilemă metodologică deoarece decidenţii şi
managerii se confruntă cu o dublă problemă în eforturile lor de a controla dezvoltarea
tehnologiei :
• problemă de informaţii până când o anumită tehnologie nouă este dezvoltată şi utilizată
pe scară largă, impactul ei nu poate fi uşor de anticipat; calea de la idee, viziune, la realitatea
industrială este de multe ori ceţoasă şi pot exista chiar controverse ştiinţifice.
• o problemă de putere de control sau de schimbare, care devine dificilă după ce
tehnologia s-a generalizat.
Programul pentru inovaţie al Comisiei Europene, a promovat adoptarea unor metode şi
instrumente pentru a facilita inovarea prin intermediul unui model convergent în care să se
creeze condiţiile pentru inovare, fiind recomandata bazarea pe şi pe oameni.
Acest model convergent a fost generat de sutele de experienţe de inovare cunoscute in Europa
şi a avut o mare rezistenţă în ceea ce priveste adoptărea de inovare. De multe ori au aparut
bariere ceea ce a determinat echipa de oficiali ai CE sa promoveze adoptarea unor metodologii
interactive pentru analizarea problemelor şi consolidarea capacitatii beneficiarilor de a realiza
schimbul tehnologic.
Modelul se bazează pe construirea unor căi inovatoare din partea de jos şi urmează o spirală
care merge de la înţelegerea problemelor, structurilor propunand cai de identificare a actorilor
cheie. Metodele sunt apoi dezvoltate şi îmbunătăţite prin ajustarea caii, printr-o interacţiune cu
actorii cheie. Această interacţiune permite o agregare a metodelor de promovare şi structurare
a reţelelor de actori care să reducă barierele din calea inovării.
Se impune o proiectare interactiva, oferindu-se loc pentru creativitate, elaborare de scenarii şi
strategii care să permită participarea actorilor sociali şi facilizarea proiectelor inovative. Această
cale implică următorii paşi:
74

• identificarea problemelor, nevoilor, şi beneficiarii acestora;
• analiza barierelor în calea inovării, atât la nivel intern cat si extern;
• obtinerea acordului de participare a părţilor interesate, în diferite etape ale vieţii
proiectului;
• activarea unor parcursuri de inovare prin utilizarea unor metode inovatoare;
• adoptarea unor metodologii participative de a dezvolta idei şi propuneri care sunt
posibile în cadrul grupurilor transnaţionale;
• planificarea iniţiativelor propuse şi concentrarea asupra lor: propuneri de proiecte cu
clare şi coerente;
TEHNICI DE MANAGEMENT AL INOVARII
Managementul tehnicilor de inovare (MTI) sunt metode selectate pentru a facilita similarea şi
punerea în aplicare a inovării in cadrul companiei. Acestea reprezinta de fapt un set de
metodologii, tehnici şi instrumente care urmaresc să ofere societatii capacitatea de a face faţă
noilor provocări ale pietiiprin aplicarea unui proces sistematic de innovare.
Comisia Europeană a selectat şi difuzat o serie de 40 MTI, împărţite în 10 grupe tematice,
adaptate realităţii cu care se confrunta Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM)
Criteriile avute in vedere sunt următoarele:
1. dovedit succesul în afaceri;
2. metodologia de implementare cunoscuta şi documentata;
3. efortul IMM-urilor de punere în aplicare;
4. capacitatea demonstrata de îmbunătăţire a competitivitatii
Managementul Tehnicilor de Inovare - Grupe tematice
1 - Knowledge Management TOOLS - Instrumente pentru managementul cunoştinţelor.
Reprezinta un set de instrumente pentru managementul cunoştinţelor, comunicarii, colaborarii şi
cooperarii, gestioneaza crearea, diseminarea şi consolidarea cunoştinţelor necesare pentru
atingerea obiectivelor organizaţie, fiind fundamentale pentru schimbul de informaţii facand
accesibile aceste cunoştinţe.
Instrumente de gestionare a cunoştinţelor
75

Audit metodologic:
Constă în misiuni de proiectare ce pot asigura un rezultat final care nu reprezintă numai stadiul
actual al cunoştinţelor de management în cadrul companiei, dar trebuie să fie capabil să creeze
valoare pentru acţiunile viitoare.
Harti de cunoştinţe:
Sintetizeaza imaginile într-o formă structurată şi conţinute locurile în care sunt concentrate
cunoştinţele. Sunt create pentru a fi utilizate de către angajaţi.
Managementul documentelor:
Reprezinta un sistem informatic care gestionează un document intern din momentul crearii sale,
inregistrand modificările intervenite pe parcursul utilizarii si pana la arhivarea sa.
Managementul drepturilor de proprietate intelectuală
Contine procesele de management sistematic al capitalului intelectual al societatii.
2 - Market Intelligence Techniques – tehnici inteligente de marketing
Tehnologie Watch:
Procese sistematice de identificare a schimbărilor tehnologice ce pot influenţa sectorul de piata
în care operează compania
BREVETE ANALIZA:
Sisteme ce analizeaza brevetele de pe piata, care se apropie ca si caracteristici de produsele
companiei.
BUSINESS INTELLIGENCE:
Achiziţionarea şi gestionarea cunoştinţelor detaliate despre piaţă, concurenţă, şi nevoile
clientului
CRM (Customer Relationship Management), gestionarea relatiilor cu clientii:
Reprezinta o filozofie de afaceri care plasează în centrul proceselor de afaceri, crearea
sistematică de relaţii cu clienţii, pentru a obţine beneficii durabile şi reciproce.
Geo-marketing:
Este un instrument utilizat pentru determinarea unui raport optim intre capacitatea de oferta şi
localizarea cererii.
76

3 - COOPERATIVE AND NETWORKING TOOLS – Instrumente pentru reţelele de cooperare
Groupware
Sisteme software ce urmaresc îmbunătăţirea eficienţei de comunicare, colaborare şi
coordonare, sprijinind cooperarea dintre oameni, în special în ceea ce priveste lucrul in cadrul
unui proiect: e-mail, chat, agende, intranetul companiei.
Team-Building:
Prevede construirea unei echipe de proiect. Reprezinta un instrument esenţial pentru
companiile care doresc să înveţe cum să transforme un grup de lucru simplu intr-o echipa de
inalta performanta, motivata si orientata spre atingerea obiectivelor.
SUPPLAY Chain Management:
Are ca scop imbunatatirea performantei in ceea ce priveste gestionarea şi planificarea stocurilor
de materiale, fluxurilor de informaţii în reţeaua de companii care operează în cadrul unui lanţ de
aprovizionare, urmarindu-se reducerea costurilor de depozitare, prin utilizarea unor stocuri mai
mici, şi creşterea satisfacţiei clientului prin optimizarea timpului de livrare catre acestia.
INDUSTRIAL clustering:
reprezinta un set de metodologii.
4 - HUMAN RESOURCES MANAGEMENT TECHNIQUES – tehnici de management al
resurselor umane
Tele-Work:
Urmareste cresterea capacitatii personalului companiei de a lucra "la distanţă", înafara locaţii.
Corporate Intranets:
Este o reţea dotata cu tehnologie internet, şi există numai în cadrul unui grup, un departament
sau o companie, ceea ce face recuperarea mai rapidă a datelor între persoanele aparţinând
aceluiaşi grup, departament sau companie.
Recrutare On-line :
Publicarea ofertei locurilor de muncă on-line sau, alternativ, în paralel cu canalele traditionale
E-Learning:
Permite instruirea la distanta a
constrângerile de timp şi spaţiu.
personalului, utilizand căi de invatare independente de
77

COMPETENCE MANAGEMENT (managementul capacitatii):
Se refera la gestionarea stiintei aflate in mintea oamenilor, urmărind doar o gestionare a
cunoştinţelor informale. Scopul este de a obţine informaţii cu privire la cunoştinţele personalului.
E o strategie de personalizare a cunostintelor din cadrul companiei, facand accesibila
conectarea nevoilor de cunostinte la detinatorii acestora în situaţii specifice în care este nevoie
de anumite abilităţi.
5 - INTERFACE MANAGEMENT APPROACHES – tehnici de management al companiei
Analiză organizaţională a proceselor economice folosind o interfaţa pentru a identifica paşi
cruciali (informaţii, livrare, segmente de proces) care au loc între zonele funcţionale în cadrul
organizaţiilor, şi reprezintă nodurile critice pentru succesul proceselor economice.
Identifică zonele în care companii diferite trebuie să lucreze împreună în relaţiile cu furnizorii şi
clienţii externi şi gestionand evolutia.
R & D marketing(marketingul cercetarii-dezvoltarii)
Interfata de management
Concurrent engineering (engineering simulat):
Proiectarea şi dezvoltarea unui nou produs sau serviciu destinat iniţial nevoilor de producţie,
distribuţie, marketing, vânzări, suport post vânzare.
6 - CREATIVITY DEVELOPMENT TECHNIQUES – tehnici de dezvoltare a creativitatii
Brainstorming:
tehnica grupului dezvoltat pentru a facilita creativităţii şi producţiei de idei noi.
Lateral Thinking (gândire laterala):
Este un mod de rezolvare a problemei, care prevede o abordare indirectă, sau de observare a
problemei din diferite unghiuri, spre deosebire de modul tradiţional, care oferă rezolvare prin
faptul ca se concentreaza pe o soluţie directă a problemei.
TRIZ
E o teorie pentru gasirea unor solutii inventive de rezolvare a problemelor, o metodă şi un set
de instrumente dezvoltate utilizate în scopul transpunerii procesul creativ într-un domeniu de
aplicare tehnic şi tehnologic.
78

MIND Mapping:
In esenţă, înseamnă o diagramă utilizată pentru a reprezenta cuvinte, idei, activităţi sau alte
obiecte legate şi aranjate în jurul un cuvânt cheie sau o idee centrală. Acestea sunt folosite
pentru a genera, vizualiza, structura şi clasifica idei dar şi ca un ajutor pentru studierea şi
organizarea de informaţii, rezolvarea problemelor, luarea deciziilor.
Elementele de o hartă minte dat sunt aranjate intuitiv în funcţie de importanţa conceptelor, şi
sunt clasificate în grupe, subgrupe sau zone, cu scopul de a reprezenta semantic problematica
sau alte conexiuni între porţiuni de informaţii.
7 - PROCESS IMPROVEMENT TECHNIQUES – Tehnici ale procesului de imbunatatire
BENCHMARKING:
Benchmarking-ul este o strategie care imbunatateste performanta unei afaceri si care, odata
aplicata, asigura o mai mare eficienta serviciilor si o calitate superioara produselor pe care le
oferi clientilor tai. Benchmarking-ul presupune ca antreprenorul sa accepte ideea de schimbare
si sa fie receptiv sa invete permanent de la parteneri sau concurenta, asigurand, in felul acesta,
cresterea productivitatii prin cheltuirea mai economica a banilor si, in acelasi timp, calitate si
servicii mai bune.
Workflow:
Este o platformă care permite gestionarea unor secvenţe şi fluxuri de lucru, oferind instrumente
pentru monitorizarea eficienţei proceselor.
BUSINESS PROCESS REENGINEERING
Este analiza proceselor economice (ce tin de producţia ce urmeaza a fi comercializata sau de
activitati administrative), în scopul de a le simplifica şi optimiza.
Just In Time
Reprezinta modul de producţie ce are ca obiectiv realizarea de produse "la momentul potrivit"
sau in "ultimul moment", adică se produce doar atunci când este necesar şi cat este necesar.
8 - INNOVATION PROJECT MANAGEMENT TECHNIQUES – tecnici de management al
procesului de inovare
Project Management & Project Appraisal:
Sunt metodele de management de proiect, inclusiv de gestionare a bugetului, a resurselor şi de
management al riscurilor, de evaluare în timpul construcţiei şi de finalizare.
Project Portfolio Management
Sunt metodele de administrare a unui portofoliu de proiecte, în scopul stabilirii priorităţilor,
evidenţierea conflictelor şi alocarea resursele în mod corespunzător.
79

9 - DESIGN MANAGEMENT TOOLS – instrumente de management al proiectarii
CAD SISTEM (Proiectarea asistată de calculator):
Sunt tehnologii care permite designerilor de la proiectare şi design industrial.
USABILITY APPROACHES
Este un mod diferit de abordare a proiectării de produse industriale, încercand întotdeauna ca
produsele sa fie foarte uşor de utilizat de către un segment mai larg al populaţiei.
VALUE ANALYSIS
Este analiza unui produs sau serviciu existent sau a unei noi oferte care vizează determinarea
nivelului de corespondenţă între diferitele funcţii/caracteristici oferite şi valoarea percepută de
către clienţi.
10 - BUSINESS CREATION TOOLS – instrumente de creare a afacerilor
Business Simulation:
Reprezinta simularea unei afaceri, presupunând un scenariu de piaţă.
SPIN-OFF FROM RESEARCH TO MARKET (Spin-off de la cercetare la piata)
Cercetare de piata va crea spin-off.
Spin-off este un termen din limba engleză traductibil în limba română prin cuvântul derivat şi
reprezintă o nouă entitate sau organizaţie formată prin desprinderea dintr-una mai mare.
EXEMPLU DE BUNA PRACTICA – SPI-RIT
TINNOVA, agenţie specială a Camerei de Comert a oraselor Firenze si Prato, organizaţie ce
are ca obiect de activitate promovarea inovaţiilor tehnologice in cadrul întreprinderilor mici şi
mijlocii, a creat o platforma web dedicata inovarii, denumita SPI-RIT, ce ofera solutii privind
transferul de tehnologie de la cercetare la afaceri.
SPI-RIT, platforma de schimb de cunoştinţe privind inovarea pentru întreprindere este de fapt
un motor de căutare avansat pentru a găsi cele mai bune solutii de inovare in cadrul companiei.
Web-ul fiind o sursă inepuizabilă de informaţii, motorul de cautare foloseste tehnologii avansate
în termeni de "text mining" şi "regăsirea de informaţii", oferind o gruparea automată a
informaţiilor conţinute în milioane de documente.
Acest sistem oferă avantaje enorme, in primul rând pentru întreprinderi, contribuind la
reducerea barierelor aflate in calea accesului la informatii.
Sunt puse la dispozitia sistemului mai mult de 4,5 milioane de documente referitoare la
expertiza în domeniul cercetării aplicate, proiecte finanţate, brevete, registre de cercetare,
80

articole din reviste ştiinţifice, dizertaţii, echipamente semnificative. Au fost incheiate acorduri cu
toate universităţile din Toscana, urmand a se incheia acorduri cu marile universităţi din intreaga
Italie.
SPI-RIT poate efectua analiza de documente structurate, cum ar fi: brevete, publicaţii ştiinţifice,
programe de cercetare, dizertaţii, teze de doctorat, dar si analiza a documentelor nestructurate
disponibile pe web. Odată ce este setat modul de interogare în limbaj natural, motorul reda
toate domeniile de interes tematice. Analizând cererea, SPI-RIT identifică cele mai importante
solutii, temele fiind evidenţiate grafic, simplificand foarte mult navigarea. Limbile acceptate de
sistem sunt engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă şi portugheză.
Ideea proiectului SPI RIT a atras atentia atat organismelor naţionale de cercetare, autorităţilor
publice locale cat si organizaţiilor internaţionale.
Documentele furnizate de către instituţiile de cercetare din regiune sunt analizate folosind
tehnici statistice şi un limbaj transparent pentru utilizator, care este ghidat în găsirea
informaţiilor de interes a fi un mecanism de clasificare automată a conţinutului.
SPI RIT ste un sistem de management al cunoaşterii de natură să faciliteze interacţiunea dintre
utilizator şi o arhivă a expertizei şi a tehnologiei aplicate ce pot îmbogăţi abilitatea utilizatorului
de a pune întrebări şi de a automatiza cât mai mult posibil extragerea de "cunoştinţe" de la toate
sursele de informaţii utilizate.
Serviciul de căutare pentru brevete
Brevetele fac parte din patrimoniul lumii stiintifice, accesul la acest patrimoniu poate fi extrem de
util în multe activităţi. Serviciu de căutare de brevet permite păstrarea unei fereastră deschisă
către noi tehnologii şi noi produse brevetate. Se ofera informaţii detaliate, actualizate constant
despre brevete avand la dispozitie cele mai recente instrumente de observare.
Avantajele oferite de acest serviciu:
• acces la informatii privind tehnologia de ultimă oră;
• identificarea de invenţii in diferite domenii de interes;
• cunoasterea celor mai recente evoluţii din cadrul unei anumite industrii;
• utilizarea informatiilor poate sa confere păstrarea avantajul competitiv, creşterea productivitatii
şi consolidarea poziţiei intreprinderii;
• orientare cu privire la strategiile de competitivitate utilizand brevete pentru produsele în curs
de dezvoltare;
• exploatarea noilor tehnologii prin integrarea noilor evoluţii a acestora în activitatea
intreprinderii;
• creşterea capacităţii de a înregistra invenţii;
81

• identificarea unor solutii înainte aparitia unor alte invenţii similare cu cele de interes la un
anumit moment.
Tipuri de cautare oferite de SPI RIT:
• Căutare după subiect: este efectuat pentru a identifica brevetele dintr-un anumit domeniu de
interes.
• Căutare după nume: este efectuat pentru a identifica brevetele deţinute de o anumită
companie sau un inventator individual şi reprezintă un mijloc important pentru cunoasterea
activelor tehnologice detinute de firmele concurente.
• monitorizarea regulate: rulează informatii despre brevetele depuse de către concurenţi sau
despre brevetele din anumite domenii tehnologice de interes, pentru a monitoriza dezvoltarea
tehnologiilor specifice sau a activităţii concurentilor detinatori de brevete.
• cautarea in vederea obţinerii textului integral: se acordă o copie completă a brevetului de
interes.
Căutarea de informaţii despre brevete, de obicei, constă dintr-o combinaţie de tehnici de
cercetare pentru a satisface nevoile clienţilor individuali. Se pot efectua căutări in cele mai
importante baze de date internaţionale din peste 50 de ţări.
Rezultatul unei căutari (de exemplu de cercetare), în general, conţine:
• o scurtă descriere care rezumă modul în care aceasta a fost cautat
• un set de referinţe (înregistrări), care pot fi raportate in format complet sau doar titlul (de obicei
în limba engleză).
Toate căutările sunt efectuate de către personal calificat, cu mulţi ani de experienţă. Punctul de
plecare al oricarei cautari este reprezentat de contactul clienţilor pentru achiziţionarea de date
de referinţă prin care se determina tipul cel mai adecvat de strategii de cercetare şi căutare
(cuvinte cheie). Pot exista contacte ale clientilor in timpul desfăşurării cercetarii, pentru a evalua
rezultatele intermediare şi a finaliza strategia.
Garantarea confidenţialitatii
Ţinând seama de confidenţialitatea informaţiilor solicitate SPI RIT asigura:
• o strictă confidenţialitate asupra cercetării efectuate
• Rezultatele cercetării în termen de 5-7 zile de la primirea comenzii
82

Metoda de aplicare
Pentru a solicita informatii despre un brevet, se specifica informatiile legate de acesta utilizând
formularul online.
Dacă utilizatorul are nevoie de o inovare pentru afacerea sa, solicita in cadrul platformei SPI-
RIT implicarea instituţiilor de cercetare cu relevanţă, echipa SPI RIT străduindu-se să ofere un
răspuns adecvat într-un timp scurt şi în mod gratuit.
Disponibilitatea serviciului:
- Pune la dispozitia utilizatoului un ghid de utilizare şi de navigare SPI-RIT;
- Răspunde solicitărilor de informaţii cu privire la iniţiativă şi ofere servicii de sprijin;
- primeste sugestii pentru activitatea de îmbunătăţire continuă;
Serviciul este disponibil în două moduri:
> Canal online: pentru utilizatori inregistrati online;
> Canal Telefonic: modul de interacţiune prin apelare a numarului de telefon 800 151 328.
Enterprise Europe Network
În ultimii ani, UE a căutat să promoveze răspândirea unor tehnologii inovatoare, rezultate ale
proiectelor de cercetare europene, încercând să implice întreprinderi mici şi mijlocii.
Noul "Enterprise Europe Network” dispune de competenţe, servicii şi instrumente pentru a ajuta
întreprinderile mici şi mijlocii să îşi dezvolte potenţialul de inovare facilitand accesul la
programele de finanţare UE pentru internaţionalizare şi inovare. "Enterprise Europe Network”,
reuneşte într-o singură reţea toate serviciile solicitate de Comisia Europeana Obiectivul sau
consta in sprijinirea intreprinderilor mici şi mijlocii pentru a:
• gasi un partener dintr-o altă ţară europeană;
• dezvolta o idee inovatoare
• obtine finantari UE pentru cercetare
Nouă reţea este formată din 80 noduri în 40 de ţări, reunind aproximativ 500 de organizaţii,
inclusiv camere de comerţ, agenţii de dezvoltare regională şi centre de cercetare universitare cu
un personal calificat de cca 4000 persoane.
TINNOVA a aderat la "Enterprise Europe Network” prin intermediul Consorţiului Cinema, unul
dintre cele 5 noduri Enterprise Europe Network pentru Italia şi cuprinde 23 de subiecte din
Toscana, Umbria, Marche, Lazio şi Sardinia.
83

Obiectivul TINNOVA este de a:
• promova transferul transnaţional de tehnologii inovatoare,
• asigura un flux de informaţii cu privire la noile tehnologii şi de a le ajuta să găsească noi
parteneri;
• disemina "abordarea inovatoare" între companii, în special cele mici şi mijlocii, de
creştere a competitivităţii industriei europene;
• acorda sprijin intreprinderilor mici şi mijlocii in vederea participarii la programele
comunitare pentru finanţarea cercetării şi dezvoltării tehnologice;
• crea un mediu cultural favorabil inovării şi orientat spre cooperarea internaţională;
• incuraja şi asista instituţii şi centre de cercetare, precum şi companii high-tech pentru a
cunoaste rezultatele deosebite prin încheierea de acorduri de transfer de tehnologie
transnaţional;
• contribui la utilizarea eficientă a rezultatelor de cercetare - dezvoltare şi exploatare;
• promova şi asista la încheierea acordurilor transnaţionale de transfer de tehnologie,
oferind informaţii şi consiliere privind elaborarea unor planuri pentru dezvoltarea întreprinderilor,
instrumente financiare inovative (capital de risc, business angels, etc) de proprietate
intelectuală.
Consorţiul CINEMA ofera urmatoarele servicii:
• asistenţă pentru întreprinderi în internaţionalizare;
• verificare a oportunităţilor pieţei unice;
• accesul la proiecte şi finanţare din partea UE.
Exemple de oferte publicate recent:
• instrumente optice pentru analiza uleiului comestibil;
• SKINUV: Este un dispozitiv fotoelectric de punere în aplicare a unei metoda noninvazive,
pentru determinarea în timp real a fotosensibilităţii pielii la radiaţii ultraviolet;
• realizarea unui manechin virtual, articulat, pentru evaluarea confortului în proiectarea
şelelor de motociclete.
84

ACTORII RELEVANTI SI SECTOARELE DE EXCELENTA
Din punctul de vedere al inovaţiei, Regiunea Toscana prezintă mai degrabă un peisaj unic. Pe
de o parte, el suferă de un nivel scăzut de inovare în timp ce, pe de altă parte, în centre
universitare se demonstrează un potenţial extrem de dezvoltat pentru domeniul cercetariidezvoltarii
şi pentru industria hi-tech.
Cercetare este foarte dezvoltata în sfera publică, în timp ce aceasta nu cunoaste o dezvoltare
semnificativa în sectorul privat.
Cele trei centre de generare a cunoştinţelor inovatoare din regiune sunt, în esenţă centre
universitare: Florenţa, Pisa şi Siena.
Pisa se poate lăuda, de asemenea, cu două şcoli de excelenţă (Şcoala Normală si Şcoala de
Studii Avansate St'Anna), care sunt active în special în domeniul cercetarii, precum şi in
transferul de tehnologie. Ambele institute şi precum si Universitatea din Pisa au făcut progrese
importante în domeniul cercetarii.
In 1998 Universitatea din Siena a deschis pentru prima data un birou de legătură şi El.En
(Inginerie Electronică SpA) din Florenţa, fiind cea mai mare entitate spin-off de cercetare creata
vreodată în Italia.
Florenţa a dezvoltat experienţă în ceea ce priveste detectarea radar, laser şi sectorul
tehnologic, Pisa s-a specializat în domeniul ITşi Siena în domeniul biotehnologiei.
Sistemul de cercetare a fost în ultimii ani marcat de formarea de parteneriate intre Universitatile
toscane, industria privată şi alte centre publice de cercetare.
O întreprindere spin-off este o întreprindere înfiinţată pentru a facilita transferul de tehnologie şi
utilizarea produselor de cercetare care au fost elaborate în cadrul unei universităţi şi efectuate
de către un cercetător universitar. În majoritatea cazurilor, o entitate spin-off foloseste un brevet
deţinut de o universitate, este constituita de către cercetători, universitate şi unul sau mai multe
organisme externe şi are personalitate juridică proprie, separată de fondatorii acesteia.
Următoarele institute sunt situate în zona de cercetare: Institutul de Chimie şi Procese fizice,
Institutul de Informatică şi Telematică, Institutul de Neurostiinte, Institutul de Fiziologie Clinica,
Institutul de Geosciences şi Resurselor Pamantului, Institutul de Lingvistică Computaţională şi
Institutul de Ştiinţa Informării şi Tehnologie "Alessandro Faedo".
Totodata in regiune exista birouri locale, filiale ale unor institute de prestigiu:
Institutul de Biofizică, Institutul de Biologie si Biotehnologie Agricola, Institutul de Chimie a
Compuşilor organometalici, Institutul de Electronică şi Telecomunicaţii Informaţii şi Inginerie,
Institutul pentru Materiale Compozite şi Biomedicale, Institutul pentru Studierea Ecosistemelor,
Institutul de Neuroştiinţe şi Institutul de tehnologii biomedicale.
85

În plus faţă, de universităţile şi institutele locale, de centrele de cercetare naţionale, există, de
asemenea alti actori semnificativi în domeniul inovării şi transferului de tehnologie. Aceştia sunt
situati in întreaga Regiune Toscana (nu doar în cele trei provincii cele mai importante în ceea ce
priveşte inovaţia) incluzand:
In Pisa
• Centrul de Ştiinţă şi Tehnologie Navacchio. Acesta a fost fondat cu scopul de a crea
condiţiile necesare creşterii competitivităţii IMM-urilor prin corelarea nevoilor de inovare a
acestora cu furnizarea de expertiză tehnologică din centrele de excelenţă şi din sistemului de
cercetare. Domenii vizate sunt cele ce tin de microelectronica, biomedicină, robotică, energie şi
mediu, şi lemn, mobilă şi furnituri.
•Consorţiu de cercetare Pisa (Consorzio Pisa Ricerche - CPR) participă la diverse proiecte
europene de transfer tehnologic şi printre membrii săi sunt diferite universităţi din Pisa
(Universitatea de Stat, Scoala Normala si Scoala St'Anna), CNR şi INFN, principaleler firme
locale şi administraţiile: locala, provinciala şi regionala.
• PONT-TECH - consorţiu ce operează în domeniul cercetării industriale şi transferului de
tehnologie cu sediul central în Pontedera (Pisa), care s-a dezvoltat dintr-o iniţiativă comună
a actorilor publici şi privaţi. Membri sai fiind: Şcoala S'Anna, Municipiul Pontedera, Administraţia
Provincială din Pisa, Asociaţia Patronală din Pisa, Federaţia Naţională a Meşteşugarilor,
Piaggio SpA & Co, Universitatea din Pisa şi alte municipalităţi. Obiectivul este de a promova
activitatea de cercetare şi transferul de tehnologie de cercetare pentru aplicaţiile industriale.
In Siena
• Etruriai INNOVAZIONE,societate pe actiuni, de promovare a transferului tehnologic şi inovare
în zona central-sudica a Regiunii Toscana, cu sediul în Siena, înfiintata in1997. Aceasta susţine
autorităţile locale şi teritoriale in vederea modernizarii sistemelor lor.
• Consorţiul de Cercetare Siena (Siena Consorzio Ricerche), un alt consorţiu de importanţă
deosebită în Toscana, in strânsa legătura cu Universitatea din Siena.
In Florenţa
• Firenze Technologia, o agenţie specială a Camerei de Comerţ din Florenţa, care acţionează
ca un facilitator instituţional pentru procesul de inovare tehnologică.
• APRE Toscana: desfăşoară campanii de conştientizare, avtivitati de asistenţă şi de formare în
cercetare şi programe de inovaţie tehnologică, în special Programul-Cadru pentru cercetare şi
dezvoltare tehnologică.
In Livorno
• Centrul pentru Ştiinţă şi Tehnologie, aceasta este o societate cu răspundere limitată
86

fondata în 1996, din cadrul Companiei Industrial Port Livorno, cu scopul de a facilita transferul
tehnologic pentru IMM-uri în districtul Livorno.
• Consortiul Magona Technology Centre, înfiinţat în 1997 în Cecina (Livorno), membri atat din
sectorul public cat şi privat, pentru a promova cercetarea aplicată in chimie.
In Lucca
• Centrul de Servicii pentru Economie Lucca (LUCENSE),infiintat în 1984 de către autorităţile
publice şi antreprenori, cu scopul de a promova dezvoltarea economica din provinciei Lucca, în
special prin sprijinirea inovării şi transferului de tehnologie.
• Centru de servicii pentru fabricarea de incaltaminte (CE.SE.CA), un consorţiu public-privat,
infiintat ca societate comerciala in 1984, în scopul furnizării de servicii avansate pentru
întreprinderile ce activeaza în sectorul încălţămintei. Consorţiul este, de asemenea, implicat în
formare profesională şi internaţionalizare.
In Pistoia
• Centrul de Inovare a Întreprinderi (CII Pistoia), a început în 1987 ca centru de sprijin a
întreprinderilor in ceea ce priveste inovaţia in afaceri. Acesta funcţionează în prezent ca un
centru de servicii într-o gamă vastă de aspecte, inclusiv de formare profesională.
Provinciile şi municipalităţile din Toscana sunt, de asemenea, actori semnificativ în domeniul
inovării, prin intermediul birourilor care au responsabilitati in promovarea inovaţiei şi transferului
de tehnologie.
În regiune, organizaţiile dedicate sprijinirii internaţionalizării sunt diferite de cele care se ocupă
de inovare, inclusiv, de exemplu, la nivel de agenţii speciale ale camerelor de comerţ sau
asociaţii patronale.
Următorul grafic îşi propune să evidenţieze legăturile dintre administraţia regională şi
actorii teritoriali toscani, în domeniul inovării. Regiunea este, pe de o parte, legată de mediul
academic şi de cercetare la nivel mondial (în principal cele trei cele mai importante provincii:
Siena, Pisa şi Florenţa), în timp ce, pe de altă parte, este legată de întreprinderi prin intermediul
unor mecanisme directe de ajutor.
Administraţia Publica Regionale, asistata de universităţi şi centre de cercetare, are ca obiectiv
stabilirea de legături directe între lumea cercetarii şi cea a întreprinderilor.
ACTORII IN SISTEMUL REGIONAL
Atenţia pe care regiunea Toscana o acorda problemelor legate de inovare este indreptata in
primul rand, evident, spre actorii instituţionali care activeaza in acest domeniu.
Ministerul Regional pentru Activităţi de Producţie are printre diferitele dale responsabilităţi, si
87

inovarea şi transferul tehnologic în sistemul de producţie, supraveghind, de asemenea,
promovarea şi internaţionalizarea sistemului de producţie.
În regiune, nu există nici o agenţie specializată sau autoritate dedicata inovaţiei, dar există un
Biroul Regional pentru Inovare, care funcţionează ca un nod pentru toate programele şi
proiectele puse în aplicare în acest domeniu, cu fonduri europene, naţionale şi regionale.
Printre altele, acest birou gestionează fonduri europene în cadrul Programului Obiectivul 2 şi
Programul Operaţional Regional (POR), fonduri regionale, fonduri în cadrul INTERREG (înlocuit
în 2007-2013 prin fonduri în cadrul noului obiectiv 3 din politica de coeziune şi IEVP şi respectiv
pentru proiectele interne si de cooperare externă transfrontaliere).
Biroul Regional pentru Inovare este responsabil de proiectul gestionat de Erik Network, din
Regiunea Toscana, împreună cu regiunea Emilia Romagna. Proiectul are scopul de a
coordona, compara şi găsi sinergii între politicile de inovare din cele 51 regiuni europene (din
care 13 sunt parteneri, iar altele sunt asociati sau observatori), avand la baza strategiilor de
dezvoltare economia cunoaşterii.
Ca si la nivel naţional, actorii care operează în domeniul inovării sunt diversi şi diferiti de cei
care se ocupă de internaţionalizare, inclusiv la nivel instituţional regional.
Toscana Promozione, o agenţie regională, care urmăreşte să sprijine întreprinderile toscane in
ceea ce priveste concurenta pe plan internaţional, nu are nicio competenţă în domeniul inovării.
Deşi fără responsabilităţi specifice şi dedicate, organismul de finanţare regională Fidi Toscana
este un actor important în domeniul inovării, care administrează multe resurse financiare
acordate de către regiune.
În conformitate cu Legea regională nr. 37/93, a fost înfiinţata Agenţia Regională pentru
Dezvoltare şi Inovare în Sectoarelor agricol şi forestier (ARSIA) cea acţionează ca un
intermediar între sistemul de producţie, sectorului de cercetare şi proprietarii de tehnologii
speciale, dezvoltă inovarea produsului şi a procesului de promovare şi desfăşoară activităţi de
asistenţă tehnică.
POLITICI DE INOVARE SI INTERNATIONALIZARE LA NIVEL LOCAL SI EUROPEAN
Regiunea Toscana a abordat problematica inovarii inca de la inceputul anilor '90, in contextul
confruntarii cu un proces de dezindustrializare, un sistem economic cu un nivel modest de
tehnologie şi o capacitate slabă de a răspândire a inovaţiei, dar avand totodata la nivel teritotial
un considerabil potenţial ştiinţific şi tehnologic,
In anul 1994, s-a infiintat Reţeaua de proiect Toscana Hi-Tech, care s-a dezvoltat până la
sfârşitul anilor '90.
Pe de o parte, obiectivul a fost de a stimula iniţiative în unele domenii economice din zonele
Florenţa, Pisa şi Siena, în situatiile in care existau unele iniţiative care vizează organizarea
potenţialului existent, într-un cadru comun.
88

Pe de altă parte, s-a vizat consolidarea şi revitalizarea tradiţiei antreprenoriale existente,
crearea de oportunităţi pentru interacţiunea dintre mediul de afaceri şi de cercetare Din punct
de vedere funcţional, reţeaua a promovat proiecte pentru interacţiunea dintre hi-tech-ul provenit
din sfera de cercetare dezvoltare şi sectoarele tradiţionale toscane, in special cele pentru
produsele tradiţionale (textile, îmbrăcăminte, piele, piei, încălţăminte, mobilă etc), patrimoniul
cultural, mediul, agricultura şi produse inovatoare în domenii semnificative pentru Regiunea
Toscana (cum ar fi tehnologia biomedicală şi farmaceutică, instrumente şi materiale avansate,
robotică şi tehnologia informaţiei).
Principalele punctele forte ale proiectului constau in faptul ca s-au cautat si gasit cai de
promovare a unei politici de inovare regională şi de a stabili o coordonare regională a
comunităţii ştiinţifice toscane.
Pe de altă parte, punctele slabe tin de:
• contextul social al regiunii
• natura întreprinderilor toscane, care au tendinţe reduse de inovare şi de colaborare cu
universităţi şi centre de de cercetare
• abordarea diferită a universităţilor, care vad relatia cu companiile intr-o lumină negativă
• resurse financiare limitate
• lupta politică
Obiectivul 2 al Programul 2000-2006
În Obiectivul 2 al Programul 2000-2006, inovarea este definita ca fiind punctul esenţial asupra
caruia se concentreaza politicile. În special, în Axa Prioritară 1 "Dezvoltarea şi consolidarea
IMM-urilor", obiectivul stabilit vizeaza creşterea competitivităţii întreprinderilor toscane, care
cunoaste un nivel mai mic fata de zonele avansate. Motivele identificate care au dus la un nivel
redus de competitivitatea includ si capacitatea redusă de inovare.
În ansamblu, axa prioritara a avut drept scop "sprijinirea dezvoltarii teritoriale prin încurajarea
creării de noi IMM-uri, extinderea intreprinderilor, susţinută printr-o serie de stimulente pentru
creşterea si diversificarea productiei, în special pe baza formarii profesionale şi inovării, bazat
pe o perspectivă de dezvoltare durabilă şi având în vedere principiul egalităţii de şanse."
În cadrul axei prioritare, au existat patru măsuri care ar puteau fi accesate, de asemenea,
pentru a îmbunătăţi inovarea:
• Măsura 1.1: Ajutoare pentru investiţii productive şi ecologice industriale şi de societăţi
cooperative. Măsura are ca scop facilitarea consolidarii si dezvoltarii durabile a întreprinderilor
industriale şi a întreprinderilor meşteşugăreşti şi de cooperare, prin acordarea de sprijin pentru
investiţii corporale şi necorporale de către întreprinderi.
89

• Măsura 1.3: Inginerie financiară. Această măsură are scopul de a furniza operatorilor
antreprenoriali
cu un pachet de iniţiative orientate spre asigurarea de consolidarea capitalului existent sau
dezvoltarea afacerilor, precum şi un stimulent pentru a porni noi afaceri, în special în HiTech
şi sectoare inovatoare.
• Măsura 1.7: transferul de inovare a IMM-urilor.
• Măsura 1.8: subvenţiile pentru cercetare industrială şi pre-competitivă.
Nu există măsuri specifice dedicate internationalizarii.
În ceea ce priveşte perioada de programare 2007-2013, s-au elaborat două documente
fundamentale regionale de programare: Planul de Orientare Teritorială (TOP) şi Programul de
Dezvoltare Regională (PDR)
TOP conţine Carta pentru regiune şi strategia regională - un set de reguli şi principii menite să
garanteze durabilitatea mediului economic si cultural, a opţiunilor de dezvoltare în PDR.
Secţiunea strategică stabileşte metodele de administrare a patrimoniului regiunii.
PDR este un instrument care implementează platforma guvernului şi prevede programarea
sectoriala multianuale. Documentul stabileşte 12 provocări prioritare pentru legislatura 2006-
2010. În raport cu inovarea, următoarele provocări sunt deosebit de importante: provocarea de
producţie ("în mişcare spre un district regional integrat "), provocarea de internaţionalizare
("reţea de construire") şi provocării inovaţiei ("investiţii în cercetare şi de formare continuă").
Conceptul de District Regional
Integrat se bazează pe dorinţa de a construi o reţea între întreprinderi individuale la nivel local ,
centrele de producţie şi întreprinderile mari şi mijlocii, în vederea dezvoltării unor inovatii care
pot fi difuzate în întreaga regiune. Aceasta este o nouă paradigmă competitiva bazat pe crearea
de legături între sectoare, actori, activitati economice, domenii, centre de cercetare şi sistemul
de credit pe o scară regională. Scopul este de a stimula politicile de inovare si legaturile cu
contextele naţionale şi europene, transformand întreprinderile în jucători ai concurenţei
internaţionale capabili să inoveze şi să devină promotori ai schimbarii.
Priorităţile planificarii de proiect, în RDP sunt împărţite în patru programe strategice regionale,
împărţit de-a lungul liniilor trasate de prioritatile guvernului regional: competitivitatea sistemului
regional integrat si de teritoriu; Cetăţenie, ocuparea forţei de muncă, coeziunea, cultura şi
calitatea vieţii; Durabilitatea dezvoltarii mediului; Guvernare, cunoştinţe, participare şi securitate.
Programele sunt, la rândul lor, împărţite în proiecte regionale integrate (sau RIP). În cazul
programului “Competitivitatea sistemului integrat regional şi pe teritoriul", proiecte relevante
sunt după cum urmează:
90

• O zonă regională de cercetare şi inovare;
• Internaţionalizarea, cooperarea, promovarea şi marketing-ul teritoriului;
• Districtul regional integrat: un sistem de politici industriale
• Inovare şi durabilitate în domeniul turismului şi a ofertei de afaceri;
• Inovaţie şi calitate în mediul rural, agricol şi forestiere;
• Accesibilitate teritorială şi mobilitate integrate;
• Dezvoltarea unei platforme logistice de coastă.
POR 2007-2013
POR face în mod explicit referire la legătura dintre problemele legate de inovare, precum şi cele
referitoare la internaţionalizare, începând de la o problemă care este tipică a sistemului de
toscan - mărimea întreprinderilor. Teritoriul regional este împărţit în clustere de întreprinderi şi
districte, care au cooperat până în prezent în furnizarea de soluţii la scară mică. Ceea ce apare
acum ca fiind necesar este o alianţă strategica pe termen lung şi cooperarea pentru proiecte de
investiţii, care să permită extinderea lanţul de valori în district.
Axa prioritară 1 a POR este dedicat "Cercetare, dezvoltare şi transferului de tehnologie, inovare
şi spirit antreprenorial ". Obiectivul consta in consolidarea competitivitatii în sistemul de
producţie regional prin încurajarea cercetării. Activităţile avute în vedere sunt:
• sprijin pentru punerea în aplicare a proiectelor comune de cercetare între grupurile de
întreprinderi,
universităţi şi centre de cercetare;
• sprijin pentru sistemul de transfer direct care să conducă la imbunatatirea procesului de
inovare în cadrul sferei de afaceri;
• sprijin pentru programele de investiţii private în inovare, în învăţământul universitar şi
sectoare de servicii, inclusiv stimulente pentru investiţii în achiziţionarea de servicii de calificare;
• sprijin pentru spin-off-uri, crearea, extinderea şi dezvoltarea întreprinderilor, prin
mecanisme de inginerie financiară, inclusiv măsuri de sprijin pentru servicii strategice orientate
spre inovare;
• susţinerea programelor de investiţii integrată pentru cercetare şi inovare, ce vizează
încurajarea
91

proceselor de business clustering, prin forme de alianţe strategice pe proiecte specifice, crearea
de reţele şi alte forme de cooperare;
• ajutoare pentru întreprinderi pentru Cercetare- Dezvoltare în tehnologiile cheie care să permită
şi în sectoare hi-tech.
Cooperarea transfrontalieră şi transnaţională (noul obiectiv 3 şi IEVP)
Problemele ce vizeaza inovarea sunt legate de zona mediteraneană sub noul obiectiv 3 al
politicii de coeziune (în special, din Programul Operational Bazinul Mediteranean) şi IEVP –
Programul Mediteranean Transnational.
Împreună cu PO Italia-Franţa (din nou, în conformitate cu noul Obiectiv 3) şi cu participarea la
componenta interregionala a noului obiectiv 3 (componenta C a programului INTERREG),
aceste documente constituie programele de cooperare interregională, transfrontalieră,
transnaţională şi în care regiunea este implicată.
Regiunea nu doar ia in considerare propuneri de proiecte provenite din teritoriu.Deasemenea
are in vedere propuneri regionale pentru viitorul apropiat, în principal pe baza experienţei din
ultimii ani. Printre acestea, menţionam:
• regiunea este în continuarea interesată de Reţeaua Erik (www.eriknetwork.net), care urmează
să fie finanţata prin fonduri interregionale în cadrul noului obiectiv 3 ("Cooperare Teritorială
Europeană"). Accentul punandu-se pe inovare. Principalele activităţi vor include organizarea
unei celule ce va pune în aplicare proiecte cu implicarea centrelor de cercetare şi universităţilor,
întreprinderilor şi administraţiei publice;
• regiunea doreste continuarea Proiectului EuroMedSys, cu un accent special pe componenta
HabitatMed (promovarea dezvoltării durabile, consolidarea relaţiei între universităţi, centre de
cercetare şi întreprinderi),
• regiunea este interesata de desfăşurarea proiectului District (www.district-rfo.eu) finanţat prin
fonduri dedicate componentei interregionale (ex- INTERREG C) în cadrul noului Obiectivul 3.
• regiunea lucrează la o propunere pentru un proiect "strategic" axatepe inovare, care urmează
să fie finanţat în cadrul PO Italia - Franţa, PO Bazinul Mediteranean sau IEVP.
În concluzie, în plus faţă de celearatate mai sus, există Legea regională nr. 35/00 "Reguli care
guverneaza intervenţiile regionale în domeniul activităţilor productive " Legea ce reglementează
intervenţie de către regiune (cu fonduri regionale) în economia toscan, contribuie la
consolidarea, extinderea şi diversificarea bazei de producţie a regiunii. Intervenţiile, printre alte
domenii, se referă la activităţi de cercetare-dezvoltare, servicii şi, în special:
• inovarea de produs şi de proces;
• dezvoltarea şi promovarea de cercetare pre-competitive
92

• servicii reale, transferul de inovare şi dezvoltarea de reţele între sfera cercetarii si lumea
afacerilor, pentru a stimula creşterea şi îmbunătăţirea în sistemul Toscan de producţie hi-tech.
RELATIA CU ADMINISTRATIA GUVERNAMENTALA CENTRALA
Programul-acordul cadru (FPA) privind societatea informaţională a fost semnat la 2 aprilie 2004
de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul pentru Inovare şi Tehnologie. Prin FPA,
în jur de 5.6 milioane de euro au fost alocate regiunii, distribuite după cum urmează:
• dezvoltarea serviciilor de e-government pentru completarea şi răspândirea programului
e.Toscana şi modernizarea tehnologică a infrastructurii interne (1.866 milioane euro);
• crearea de infrastructuri pentru accesul autentificat şi securizat la servicii (1552000
euro)
• servicii de transmisie de date de bandă largă pentru municipalităţi mici şi comunităţile de
munte
(2217500 euro).
La 29 aprilie 2005 a fost semnat acordul suplimentar FPA "Dezvoltarea Societăţii
Informaţionale în comunele mici şi comunităţile de munte". Acordul prevede alocarea de resurse
suplimentare fata de cele menţionate mai sus, de circa 3,5 milioane de euro.
CONCLUZII
În ansamblu, examinarea politicilor care se ocupă de internaţionalizare şi inovare în cadrul
regiunii
Toscana, obiectivul general pare a fi acela de "reţea de construire" şi, prin aceasta, atingerea
unui nou grad decompetitivitate.
Primul obstacol, este cel al unei slabe legaturi intre lumea afacerilor şi sfera de cercetare si, de
asemenea, între întreprinderi, având în vedere că la scară mică întreprinderile necesită o
cooperare solida pentru a face fata provocărilor pietei, inclusiv in ceea ce priveste inovarea.
Regiunea a stabilit un birou dedicat coordonarii diferitelor instrumente de inovare (resurse
regionale, raţionale şi europene), orientat spre comunicarea cu actorii relevanţi în teritoriu. Ca şi
în instrumentele de finanţare relevante, structurile dedicate internaţionalizarii şi inovării par a fi
complet separate.
Riscul real este acest lucru va conduce la elaborarea unor politici de realizare paralele - şi nu
neapărat convergente. O posibilă opţiune pentru viitor, ar putea fi aceea de a experimenta
forme de convergenţă între diverse structuri şi instrumente de finanţare.
93

Domeniul 3. Proiecte inovative si analiza capacitatii inovative a unei companii
STUDIU 9. FISA DE PROIECT – CARABIOTEC
Activitatile proiectului vizeaza domeniile de aplicare a agro-biotehnologiei şi trasabilitatea
lanţului de producţie. Obiectivul priectului a fost fuzionarea procedurilor normale de control puse
în aplicare la companii cu noi tehnici de analiză de produs pentru a determina originea lor
geografică şi pentru a spori tipic prin recunoaşterea de genotipuri şi identificarea compuşilor
specificie.
Datele caracteristice pentru fiecare lot de producţie (şi analiza datelor cu caracter personal),
precum şi metodologiile şi rezultatele investigaţiilor de caracterizare specifice sunt apoi codate,
transmise şi gestionate printr-un soft implementat pe perioada proiectului .
Obiectivele proiectului au fost:
• elaborarea instrumentelor pentru selectia, caracterizarea şi identificarea genotipurilor şi
plantelor tipice pentru a obţine certificarea metodelor genetice.
• identificarea unor metode analitice pentru controlul şi exploatarea de culturilor de
măslini şi producţiei de vin pentru a dezvolta instrumente inovatoare
• crearea unui sistem pentru colectarea tuturor informaţiilor (depozit de date) şi urmărirea
lanţurilor de aprovizionare de la producător la consumator;
• stabilirea unei reţele de parteneri ce pot dezvolta instrumente practice pentru creşterea
calităţii producţiei de produse alimentare regionale,
• infiintarea unei fundaţii pentru sprijinirea procesului decizional în domeniul biotehnologiei
la nivel regional, precum si diseminarea rezultatelor.
BIOVIT
Proiectul a urmarit organizarea unei reţele de cooperare între persoane din diferite sectoare
(agricultură, industrie, cercetare, diseminare/transfer), în scopul abordarii problemelor tipice
mediului agricol, industrial şi ecologic toscan.
În mod specific, proiectul si-a propus înlocuirea suplimentelor minerale sintetice cu produse non
toxice şi biodegradabile de origine vegetala provenite din seminţe de floarea-soarelui sau alte
plante aparţinând familiei Brassicaceae.
S-a avut in vedere evaluarea utilizării tehnice, economice şi de mediu a acestor produse
naturale.
94

PENELOPE
Proiectul a urmărit stimularea inovaţiei regionale in domeniul textil printr-o reţea eterogena de
cooperare între indivizi, care dezvoltă metodologii, instrumente şi proiecte-pilot care vizează
simplificarea etapelor de planificare, optimizarea costului de producţie şi de distribuţie, prin
introducerea de inovaţii de produs şi proces.
Scopul activităţi de testare a fost crearea unor modele de transfer de tehnologie reproductibile
în toate IMM-urile ce activeaza in domeniul modei. În plus, s-a creat o reţea de cooperare
structurată între întreprinderi, universităţi şi centre de cercetare, inovare şi transfer tehnologic,
cu sarcina de a elabora şi implementa proiecte pilot pentru introducerea de sisteme informatice
integrate care vizează monitorizarea şi managementul de la distanţă, scopul fiind acela de a
simplifica proiectarea, producţia si distribuţia.
Rezultatele proiectului au furnizat un model de inovare tehnologică transferabil şi replicabil in
alte întreprinderi similare.
TOSCANAPA
Proiectul propune gestionarea informaţiilor ştiinţifice, tehnice şi economice necesare atingerii
unui grad inalt de durabilitate in domeniul industrializarii canepii. Se urmareste implementarea
unor tehnici inovative pentru macerarea si decorticarea canepii, crescandu-se calitatea fibrelor
pentru a satisface nevoile utilizatorilor finali.
Obiective:
• implementarea unui sistem pre-industrial de topire a bacteriilor/enzimelor pentru fibre de
cânepă si echilibrarea diferitelor elemente ale sistemului de producţie pentru a identifica
combinatii optime pentru diferite destinaţii productive’
• identificarea şi evaluarea posibilităţilor de integrare a macerarii cu alte activităţi
productive în sectorul bioenergie (producerea de energie din biomasă)
• asimilarea tehnologiilor dezvoltate şi întregul lanţ de aprovizionare prin adoptarea unui
plan de afaceri economice şi industrial
• transferul spre fermierii locali a informaţiilor necesare, astfel încât acestia să poată
realiza şi menţine producţia agricole
SERQUA
Proiectul a avut drept scop dezvoltarea şi utilizarea de senzori şi sisteme optoelectronice
pentru monitorizarea calităţii aerului şi a apei prin iniţierea unei reţele regionale formata din
instituţii de cercetare (pentru inovare şi găsirea de soluţii la problemelor specifice) şi companii
(pentru realizarea de senzori şi sisteme industriale, de gestionare a reţelelor de senzor), agenţii
locale (pentru identificarea unor probleme specifice de mediu şi aspecte de reglementare) şi, în
sfârşit, organizaţiile publice şi private pentru furnizarea serviciilor de transfer de tehnologie şi
95

inovare pentru IMM-uri (pentru diseminarea şi publicarea rezultatelor şi metodologiilor de
proiect).
În plus faţă de crearea reţelei menţionate mai sus, proiectul include acţiuni la două nivele:
• unul care favorizează dezvoltarea de senzori, activitate inovatoare, de laborator
• un al doilea care are ca scop elaborarea de metodologii pentru monitorizarea mediului
senzorial.
OPTOMED
Proiectul a urmarit realizarea, dezvoltarea şi transferul de noi instrumente şi metodologii
utilizabile în chirurgia oftalmicologica, în special a corneei, bazate pe tehnologia optoelectronica
şi biotehnologica, cum ar fi sistemele chirurgicale cu diodă laser, instrumente de diagnosticare
oftalmolgica intra şi postoperator, noi forme farmaceutice de photosensitivitate.
Obiectivele proiectului au fost:
• transferul de tehnologii inovatoare utilizabile în chirurgia oftalmologica pentru punerea în
aplicare a noilor tehnici de sutura asistată cu laser,
• construcţie şi dezvoltare de prototipuri demonstrative,
• studii de caz vitro,
• testarea şi validarea unor modele de tehnologii dezvoltate şi metode chirurgicale,
dezvoltate in patru spitale Toscane
• noi activităţi de diseminare a tehnologiei, diseminare şi formare profesională.
3t-NET
Proiectul constă din două linii paralele de cercetare:
• noi procese de finisare pentru fire şi ţesături cu utilizarea unor tehnologii inovatoare, cum
ar fi iradierea cu microunde
• aplicarea nanotehnologiei şi tehnologiilor avansate de tratare a apelor uzate industriale.
S-au efectuat cercetări şi evaluări ale stadiului tehnologic de ultimă oră şi ale soluţiilor
principale ce se preteaza tehnologiilor existente, identificate ca priorităţi de acţiune pentru
proiect.
Ulterior, s-au efectuat teste de laborator şi s-au montat instalaţii-pilot la partenerii industriali de
proiect pentru a testa performanta si calitatea tehnologiilor care fac obiectul campaniilor
experimentale. Deasemenea, au fost efectuate activităţi de difuzare referitoare la rezultatele
obţinute şi metodele utilizate şi încurajarea participării în cercetare şi dezvoltare
96

Obiective:
• dezvoltarea de noi procese de finisare pentru fire şi ţesături in vederea optimizarii
uniformitatii şi eficienţei în transferul de energie cu impact scăzut asupra mediului inconjurator
• dezvoltarea de tehnologii avansate de tratare a apelor uzate industriale prin oxidare
biologica si chimică cu ozon
OPTOCANTIERI
Proiectul a urmarit creerea unei experienţe concrete de transfer inovativ în domeniul
tehnologiilor optoelectronice pentru patrimoniul cultural, cu trei obiective principale:
• consolidarea primatului tehnologic toscan printr-o reţea de cooperare între întreprinderi,
centre de cercetare, universităţi şi instituţii publice,
• efectarea de demonstratii cu tehnologii inovative în cadrul unor teste pilot utilizand
diverse site-uri de lucru pentru a difuza tehnologii în cadrul reţelei naţionale şi europene de
asociaţii ale întreprinderilor şi instituţiilor, in scopul protejarii acestor tehnologii, detaliate într-o
serie de metode de diagnostic şi de intervenţie valabile atat din punct de vedere unitar dar si în
combinaţie sinergică: curăţarea cu laser a pereţilor de piatră şi a grupurilor statuare,
reprezentarea digitală 3D cu laser optic, scanare laser si curatare situri arheologice şi picturi in
cadrul muzeelor,
LASERSTONE
Proiectul LASERSTONE urmareste transferul tehnologiei laser de tăiere în industria pietrei,
concentrându-si activităţile asupra a trei obiective specifice:
• implicarea societăţilor ce pot actiona in cadrul transferului tehnologic (TT) de soluţii
ştiinţifice avansate, creand conditiile unei colaborari intre centrele de cercetare si organizatii
care activeaza in domeniu,
• dezvoltarea sistemului de taiere cu laser aplicat pentru materiale din piatra, urmarinduse
un impact semnificativ asupra economiei în teritoriu, prin cresterea eficienţei afacerii
• îmbunătăţirea impactului asupra mediului in sectorul prelucrarii pietrei.
NET-ITT-SHOE
Proiectul a urmărit crearea unei reţele de companii, centre specializate de expertiză pentru
cercetare, transfer tehnologic şi inovare în industria de încălţăminte şi de moda din Toscana.
Partenerii proiectuluiau dorit crearea unui instrument stabil pentru analiza/compararea ofertei de
inovare pe baza cererii/la/de la companii de încălţăminte toscane.
Reţeaua a fost conectata la Ceseca-reţea internaţională de inovare pentru sectorul incaltamintei
si au fost întreprinse conexiuni cu reţele similare pentru confectii textile.
97

Proiectul a inclus, de asemenea, proiectarea unei infrastructuri de laborator şi prototyping rapid
utilizand tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor pentru a crea o singură infrastructură
capabilă de cercetare, transfer şi servicii.
În cele din urmă, proiectul a testat tehnologia pentru o dezvoltare consecventa si a verificat
procedurile operaţionale pentru diseminarea inovaţiilor dobândite.
TT&TNET
Obiectivul general al proiectului a fost acela de a permite organizaţiilor (organizaţii ce activeaza
ca furnizori de servicii, instituţii), utilizarea strategică a pârghiilor de crearea a valorii prin
gestionarea cunostintelor şi schimbul de cunoştinţe pe net.
Obiective:
• definirea şi implementarea unui model de cooperare in retea pe baza unor instrumente
si a unui suport de informaţii relevante, pentru a permite utilizarea acestora în gestionarea şi
transferul de cunoştinţe, mai ales a reţelelor de inovare tehnologică ITT.
• modelele vor fi testate in cadrul unor firme implicate in comercializarea şi distribuirea
produselor. Realizarea modelului de ansamblu şi punerea sa în aplicare poate avea un impact
semnificativ în special pentru efectul de multiplicare a reţelei.
STILNOVO
Scopul proiectul a fost de a stabili reţele de întreprinderi şi organizaţii de cercetare ce vizează
proiectarea, dezvoltarea şi testarea unei metodologii operaţionale pentru realizarea de
prototipuri rapide, eficiente şi economice în industria de încălţăminte. Proiectul îşi propune să
aducă o contribuţie semnificativă la o abordare inovatoare în procesul de dezvoltare a noi serii,
orientate spre analiza preventiva, definiţia conţinutului şi tehnologiei stilistice in producerea de
încălţăminte de calitate, gestionarea integrarii informaţiilor de-a lungul procesului de producţie.
STUDIU 10. METODOLOGIA DE ANALIZA A CAPACITATII INOVATIVE A FIRMEI
1. Sistem de evaluare al nivelului de evolutie tehnologica si al necesitatii de inovare al
IMM-urilor din intreprinderile din Regiunea Toscana
1.1 Premisă
Una dintre variabilele pentru determinarea dezvoltarii competitivitatii IMM-urilor o reprezinta
capacitatea de a inova produsele şi / sau procesele. Aceste consideraţii se aplică în mod
special în domeniul ingineriei, în care concurenţa internaţională impune o creştere continuă a
intensităţii de tehnologii utilizate. Adesea, întreprinderile mici se confruntă cu dificultăţi
98

considerabile în realizarea de căi de inovare, din motive legate de costuri, dar de asemenea
exista dificultati în relaţiile cu universităţi şi institute de cercetare.
Deseori, întreprinderile mici nu au informaţiile necesare pentru a şti macar de nivelul mediu al
tehnologiei utilizate în Europa în domeniul lor şi care este nivelul cel mai avansat şi ridicat de
tehnologiei existente. La fel duc lipsa de multe de conştientizarea faptului că acestea sunt
utilizate pentru tehnologiile lor. Această stare de fapt duce la un declin progresiv în capacitatea
de inovare - în comparaţie cu concurenţa internaţionala - şi, astfel, competitivitatea societăţilor
de inginerie este din ce în ce mai presata de a face productie cu profit mic concurand in acelasi
timp cu ţările care au costuri semnificativ mai mici de producţie, datorita manoperei.
În plus, în cele mai multe cazuri a fost subestimat know-how-ul dobândit în ultimele decenii, asa
ca de obicei, firmele încearcă să concureze cu privire la cheltuielile de lucru, atunci când
acestea ar putea beneficia de mai multe avantaje semnificative punand pe piaţa competenţele
pentru a optimiza aceste procese de lucru, sau chiar cu privire la modul de proiectare, luând în
considerare procesul de fabricaţie. Această ofertă, în plus, ar satisface nevoia tot mai resimţită
de marile companii sa externalizeze activitatea de proiectare non-strategice.
Din acest motiv, Toscana CNA şi la Universitatea din Florenţa, Facultatea de Inginerie, au decis
să lanseze un proiect pentru a încuraja o strânsă colaborare între companiile de inginerie mici şi
universitate şi pentru a oferi companiilor un simplu instrument de auto-evaluare a gradului lor
tehnologic şi a inovării în comparaţie cu alte întreprinderi mici în Europa, în ceea ce priveşte
excelenţa tehnologică pe piaţă.
În timpul acestui proiect a fost dezvoltat un instrument software care va alimenta o bază de date
multifuncţionala, in mare măsură pentru a servi scopurilor descrise mai sus. Acest software este
distribuit la companiile interesate, si va fi structurat astfel încât să le ghideze in definirea pozitiei
pe pietele pe care activeaza, în termeni de competitivitate, nivel tehnologic al unor produse ale
sale, al serviciilor,sau al proceselor sale, dand o informatie reala privind acest nivel.
Mai precis, instrumentul va urmări fluxurile de materiale şi informaţii, rolurile de persoanelor
implicate în ciclul de producţie, precum şi cunoştinţele şi resursele utilizate în scopul de a oferi o
imagine a potenţialului din cadrul companiei care nu este pe deplin exploatat.
Baza de date este deschisa institutiilor publice (din regiuni, provincii si municipii), precum şi
persoanelor din instituţii care se ocupă de cercetare (universităţi şi centre de cercetare), dar şi
asociaţiilor comerciale care se ocupa de promovarea si crearea de reţele între companii de
inginerie şi care se implica-în mod individual sau în grupuri - în inovare şi cercetare si sunt
finanţate de către entităţile publice sau private.
În plus, la cerere, pentru companiile care au finalizat procesul de auto-evaluare, va permite o
analiză suplimentară şi pot obtine sprijinul activ din partea promotorilor (de obicei de
consultanta in management / de la sprijin economic sau tehnic din partea universităţii, de sprijin
de formare).
99

Practic, prin aceasta tehnologie, exista posibilitatea concretă de a cunoaşte nivelul de
tehnologie,iar companiile de inginerie vor avea un instrument eficient de a promova creşterea
efectivă a tehnologiei in întreprinderi.
1.2 Impactul asupra afacerii
Acest proiect va avea efecte interesante asupra mediului de afaceri pentru o varietate de
motive:
• prin proiect va fi efectuată o analiză în profunzime a nivelului de dezvoltare tehnologică şi
eficienţa a fluxurilor de producţie ale societăţilor de inginerie mici, analiza ce va realiza o
cunoaştere eficientă a nivelului lor in cea ce priveşte competitivitatea pe piaţă. Cu toate
acestea, această analiza va oferi un interesant punct de plecare pentru entităţile publice care
vor promova solicitări pentru inovare, va ghida efectiv activitatile de cercetare realizate de
Universitati, va facilita formarea zonelor cu grad mare de inovare, va face mai uşor să se
constituie reţele de companii de inginerie, dar in acelasi timp promovează de asemenea, gradul
de conştientizare a fiecărei entitati despre nivelul lor de evoluţia tehnologică.
• Companiile vor avea un simplu, prin care acestea să se poată evalua în scopul de a înţelege
poziţia sa la nivel regional, naţional şi european. Această auto-evaluare va permite
întreprinderilor să identifice cu precizie punctele slabe şi punctele forte şi să le permită să
directioneze investiţiilor şi sa canalizeze eforturile, mai eficient si mai productiv. În plus, prin
acest proiect va fi promovata colaborarea între universităţi şi întreprinderi mici, de fapt, prin
analiza de business şi software-ul de evaluare al companiilor va indica o cale de îmbunătăţire
tehnologică şi organizaţională, de cartre Universitati ce se angajează să ofere expertiza si
tehnologii disponibile.
• În sfârşit, gradul de conştientizare al punctele forte ale diferitelor industrii va identifica mai
eficient potenţialul pieţelor noi, în scopul de a promova programe.
1.3 Impactul asupra teritoriului
Tehnologia proiectului va avea repercusiuni majore, nu numai asupra mediului de afaceri, ci şi
asupra regiunii. Prin crearea unei mari baze de date de nevoi tehnologice, va exista un
instrument puternic care va facilita prezentarea proiectelor de cercetare şi inovare în zona. De
fapt, cu acest proiect exista posibilitatea concretă de a analiza tehnologia nevoilor
întreprinderilor şi aptitudinile lor necesare, pentru ca acestea a fi consolidate prin participarea la
proiecte de cercetare.
În cele din urmă creşterea competitivităţii locale intersecteaza pârghiile esenţiale ale
concurenţei:
• o cooperare strânsă între întreprinderi, universităţi şi centre de cercetare. Acest obiectiv va
permite regiunii de a naviga în mod eficient in sensul deciziilor strategice majore luate de către
Uniunea Europeană, o societate a cunoaşterii şi tehnologiei, pentru a ridica nivelul de
tehnologie, creşterea investiţiilor în cercetare şi inovare;
100

• Intelegerea nevoilor de instruire pentru a canaliza cu înţelepciune intervenţiile învăţământului
superior tehnic, de asemenea, printr-o osmoză constantă între universităţi şi mediul de afaceri,
instituind astfel un flux permanent, în ambele sensuri, de cunoştinţe, în funcţie de aptitudinile
lor;
• creşterea competitivităţii întreprinderilor:
sau să încurajeze crearea de reţele de companii, astfel de creşteri aduc valoare adăugată prin
conectarea diferitelor tehnologii şi competenţe;
sau printr-o monitorizare permanentă a capacităţii sale de inovare, comparativ cu piaţa
internaţională.
• cunoştinţele acumulate din analiza bazei de date va oferi, de asemenea, informaţii valoroase
pentru a explora oportunităţile de soluţionare pe teritoriu, de noi activităţi productive şi servicii.
1.4 Modul de interventie
1. Pentru a asigura utilitatea şi eficienţa maximă a societăţilor in auto-evaluare a acestui
instrument software, prima fază a proiectului se concentreaza asupra sistemului de producţie în
zonele selectate, cu un studiu de piata în primul rând prin selectarea unui eşantion reprezentativ
de intreprinderi mici şi mijlocii (alcătuit din cel puţin 10 societăţi comerciale pe provincie). Acesta
va permite realizarea unuia sau mai multe vizite pentru fiecare dintre societăţile selectate pentru
a efectua simulări de chestionare / interviuri pentru a colecta informaţii economice / financiare,
atât pe structura (personal, clădiri, utilaje şi tehnologie), cat si pentru organizarea ciclului de
producţie.
Pentru fiecare dintre firme va exista o analiză a rapoartelor atât la nivel strategic cat si
operaţional. Aceste rapoarte permit ajustarea modului de interogare care urmează să fie puse
în aplicare în mod automat de software-ul de auto-evaluare şi au un element de comparaţie
pentru identificarea ulterioară a activelor critice şi puncte forte.
2. În paralel cu activităţile pe care le va obţine, unealta de recunoaştere impreuna cu baze de
date naţionala, în Europa, se va lucra pentru a identifica cele mai bune practici adoptate de mai
multe companii competitive, pentru a servi ca un punct de reper pentru companiile care fac
obiectul procesului de auto-evaluare şi să favorizeze punerea în aplicare, in procesele de
asimilare, cele mai eficiente practici.
3. Al treilea pas este proiectarea şi punerea în aplicare a unui instrument software de autoevaluare
şi de baze de date pentru a stoca rezultatele testului. O atenţie deosebită o va
reprezenta usurinta si viteza de finalizare respectând în acelaşi timp cerinţa primară de
elaborare a studiului. Ca şi în cazul interviurilor efectuate de lucrătorii domeniu, întrebările vor fi
structurate pentru a colecta informaţii economice, organizatorice, structurale, etc. În special, şi
spre deosebire de ceea ce este de obicei realizat în proiecte similare, se vor extrage informaţii
despre fluxurile de materiale, informaţii, comunicare, activităţi de control, practici şi a
instrumentelor adoptate în scopul de a construi un model la ce reprezinta ciclul de producţie.
101

4. Informaţia reprezentată de modelul obtinut permite definirea unei proceduri pentru
identificarea automată a competenţelor sub-utilizate, gâtuire în ceea ce priveşte fluxurile de
"cunoaştere, lacune în tehnologie sau de know-how, potenţialul termenilor de diversificare a
"activităţi etc. Această procedură, de asemenea, să fie pusa în aplicare în software-ul de autoevaluare,
va oferi companiilor o fotografie examinand starea de sănătate imediata şi nivelul de
competitivitate în comparaţie cu cele mai bune de pe piata, echivalentul lor în clasa.
5. Date din sistemul de auto-evaluare vor fi colectate în acelaşi timp, prin intermediul web-ului
într-o bază de date întreţinută si imbunatatita in mod continu. Aceasta va fi structurata în
conformitate cu cele mai avansate tehnici pentru a asigura confidenţialitatea datelor. Această
bază de date va pune în evidenţă pe diferite trepte de detaliu, incepand de la o singura
companie pentru a analiza în funcţie de regiune, industrie, dimensiuni, etc. toate datele
colectate. Un motor de grupare va fuziona în clase în conformitate cu oricare parametru extras
din întreprinderi, creând astfel un instrument foarte eficient pentru identificarea actorilor, celor
mai potriviti pentru crearea de reţele sau grupuri sau pentru a propune proiecte integrate. În
acelaşi timp, baza de date va identifica deficienţele în domeniile de formare a analizatorilor, pe
care guvernele provinciale se sprijina ca fiind element practic de planificare a teritoriului.
2. Rolul regiunii Toscana in sitemul inovativ Italian
Variabile ale sistemului de inovare toscan reflecta specializarea sa ridicata în sectoarele de
producţie tradiţionala (66,7% din angajaţi) fata de domeniile bazate pe ştiinţă (3%) sau industrie
(8,8%). Ponderea din PIB pentru cheltuielile de C & D în perioada 1992-1996 este sub cifra
naţionala (0,91% faţă de 1,03% în medie) dar cel mai important, cercetarea este puternic
dependentă de sectorul public. Balanţa tehnologică de plăţi are o valoare care stă cu mult sub
media naţională
Producţia totală de brevete la 10.000 de locuitori nu este foarte buna (clasament-locul 7-8
naţional)
• rezerva de capital uman - Toscana este o regiune cu o rată ridicată de şcolarizare în
învăţământul liceal, dar în acelaşi timp, exista o rata scazuta a absolvenţilor (jumătate din Nord)
• furnizarea de formare profesională arată o incidenţă scăzută a firmelor interne de formare:
6,9% în Italia, 5,7% în Toscana (Istat, 1996)
• cererea scăzută pentru personalul cu studii superioare: 5% din recrutarea anticipata în
Toscana în conditiile în care media naţională este de 7% (Baza de date Excelsior, 2001)
• activităţile centrelor de cercetare, a indicatorilor de productivitate, dispoziţiile de facilităţi
corespunzătoare şi penuria de echipamente, resurse umane (dificultatea de a găsi forţă de
muncă calificată, cifra de afaceri, numarul mare de tineri cercetatori)
Dacă va dezvolta o regiune bazata pe inovare, Toscana va fi pe o poziţie de mijloc (locul 6-7 în
Italia), între regiunile cele mai inovatoare (din Nord) şi cele cu potenţial mai mici (cele din
Centru-Sud)
102

3. Caracteristici ale intrepriderilor operationale in sectoarele inovative in Toscana
Companiile de la inceput cu forţa de tracţiune generata au inceput să încetinească în anii '90.
Se observa un proces de polarizare geografică în două zone specifice: zona Florenţa şi zona
Pisa. In general sunt companii ce lucreaza "la comandă" şi îşi desfăşoară activitatea în lanţuri
specifice de producţie şi, în mare parte, pentru societăţi-mamă din afara regiunii. Companiile
prezentâ o anumită dependenţă "tehnica" fata de clienţii lor (tehnologie artizanala) si au adesea
un mic nucleu de clienţi importanţi şi nu o rată ridicată de internaţionalizare.
• Procesul inovativ al companiilor de tehnologie în Toscana este in cea mai mare parte internă a
unor companii individuale
• Companiile nu par să participe, la reţeaua de colaborare între firme (diviziune a muncii
inovatoare de conţinut, care tinde să reducă varietatea de traiectorii tehnologice)
• Firmele par sa alimenteze o neîncredere a instrumentelor de politică industrială la nivel
naţional şi oparticipare scăzută în proiecte internaţionale (77% din companiile intervievate
considera nesemnificative contribuţia de sprijin politic în principal din cauza dificultăţii
procedurilor, lipsei de informaţii şi complexitatea, încetineala procedurilor administrative)
4. Caracteristici ale inovarii in micile intreprideri din sectoarele traditionale din Toscana
Dotarea cu noi tehnologii şi marirea dimensiunilor itrepriderii (peste 5 angajati) au un impact
pozitiv asupra performanţelor fimelor ce activeaza sectoarele traditionale toscane. Contacte cu
centre de cercetare şi universităţi sunt minore şi nu par să afecteze performanţele firmelor.
Prezenţa de lucrului inovativ se observa foparte putin în termenii de performanţă atini.
Investiţiile în materie de brevete şi licenţe au o greutate mica in tipologia de a investi si de
aceea efectele sunt mici si nu par să afecteze performanţele.
5. Unele aspecte critice pentru măsurile politice
Este important reorientarea companiilor inovatoare şi a centrelor de cercetare pentru a încuraja
procesul de inovare în întreprinderi care operează în sectoarele tradiţionale.
Rolul de lider in afaceri: în trecut a fost crucial pentru prezenţa "marii intreprideri", dar este
important acum să se identifice şi să promoveze dezvoltarea de noi "actorii lideri" pe pietele
productive. Cooperarea între firme slab pregatite si dotate nu vor obtine in general un rezultat
bun. Legăturile trainice sunt construite în prezenţa bunelor dotari,a resurselor şi a expertizei
acumulata in timp.
Spin-off-uri: încetinire a centrelor de afaceri, de a acorda incredere cetrelor universitare locale
pentru experienţe în comparaţie cu universitatile straine.
• întrebarea de antreprenoriat: rolul de antreprenor este critic în procesul de inovare, mai mult
decat rolul resurselor publice. Este crucial sa se acţioneze în unele domenii întârziate fata de
nivelul afacerilor europene (nivel scăzut culturale, în special tehnice, mici aptitudinilor
manageriale, rata de inovaţie mai mica decat cea imitativa)
103

• rolul centrelor de servicii: este important să avem jucători care să promoveze dialogul între
diferiţi actori, dar trebuie să reflecteze la greşelile trecutului (în cazul în care problema este intre
investitori sau antreprenori care, fie nu sunt sunt conştienţi de nevoile lor de tehnologie, fie
prefera soluţii ad-hoc cu resurse foarte puţine)
• Rolul universităţilor: este de a facilita transferul de tehnologie în domeniile tehnologiei mici,
pentru pentru a evita migratia "creierelor"
• importanţa politicilor de re-investiţii pentru intreprideri mai puţin conjunctural: în 2000
cheltuielile nominale brute de capital fix din Toscana, cu cel puţin 20 de lucrători au avut o
creştere puternică (7.3%), în 2001 a scăzut în mod semnificativ (-1,5%), în principal, ca urmare
a cheltuielilor mai mici pe active necorporale (% -9.6).
6. Inovarea şi tehnologiile informaţionale
Organizaţiile sunt sisteme create, controlate de om şi alcătuite din persoane, echipamente,
resurse şi proceduri făcute să interacţioneze pentru a realiza anumite obiective: producere de
servicii şi bunuri, responsabilitate socială, profit etc.
Trecerea la economia globală a dus la intensificarea concurenţei. Pentru a se menţine şi
dezvolta organizaţiile de succes se pune accent pe:
• agilitate - observare rapidă şi adaptare promptă la schimbările ce apar;
• inovaţie - menţinerea pe piaţă prin schimbări novatoare;
• productivitate - eficienţă şi randament ridicat;
• calitate - preocuparea de a oferi clientului servicii şi produse de calitate tot mai bună;
• prioritate acordată clientului.
Organizaţiile au tendinţa de a folosi în mod tradiţional tehnologiile noi care apar; doar mai târziu
conştientizează potenţialul acestora şi fac schimbările aferente necesare.
Din punctul de vedere al utilizării tehnologiilor informaţionale organizaţiile se pot afla în faza de
adoptare, de adaptare sau de invenţie.
Faza
Faza de
adoptare
Faza de
adaptare
Faza de
invenţie
Caracteristici
Sunt doar utilizatori, îşi pot creşte avantajele prin aplicaţii adecvate, trebuie să-şi
creeze un fundament tehnologic de bază.
Sunt programatori şi utilizatori care au făcut deja din tehnologiile informaţionale un
element esenţial al activităţii lor, investesc pentru inovarea produselor sau
proceselor tehnologice, se confruntă cu o concurenţă puternică, utilizează
ultimele tehnologii apărute - păstrând uneori consultanţi externi pentru a asigura o
părere obiectivă asupra poziţiei lor sau pentru a introduce noi concepte.
Sunt creatoare de tehnologii, caută oportunităţi unice departe de practicile
curente, au abilitatea de a depăşi concurenţa şi de a câştiga avantaje
semnificative, au capacitatea de crea noi pieţe.
104

Încurajează noile tehnologii, crearea de companii secundare care să se ocupe
de produsele şi serviciile noi, asocierea cu liderii în tehnologii pentru
dezvoltarea noilor produse.
Interpretează cu abilitate cerinţele pieţei şi aduc produse/servicii noi pe piaţă în
timp util şi la preţuri competitive.
Îşi menţin avantajele prin cercetare-dezvoltare, participă la descoperirea şi utilizarea
de instrumente, tehnici şi produse ale tehnologiilor informaţionale avansate.
Sunt lideri agresivi în ramuri dinamice care nu se tem să se abată de la
practicile curente sau să urmărească o transformare fundamentală a produselor
sau proceselor tehnologice.
Transformarea unei organizaţii, dintr-una tradiţională, ierarhică, într-una bazată pe reţele
informaţionale este complexă.
Managementul inovativ se adaptează continuu, evoluează. Transformarea abordărilor
este redată mai jos.
Clasic/ierarhic
Organizare ierarhică
Informaţia deţinută de manageri
Formal
Puternic structurată
Conducere ierarhică
Control
Risc evitat
Contribuţii preponderent individuale
Angajaţi priviţi preponderent ca o cheltuială
Acţionare directă
Reţea/echipe autonome
Organizare autonomă
Informaţia proprietate accesibilă
Informal
Slab structurată
Delegare/conducere
Parteneriat/Participare
Risc asumat
Contribuţii preponderent de echipă
Angajaţi priviţi preponderent ca un beneficiu
Acţionare prin împuternicire
Odată cu trecerea de la economia bazată pe industrie la cea bazată pe informaţie, abordarea
managerială potrivită este tot mai strâns legată de caracteristicile organizaţiei. Tehnologia
utilizată şi mediul dinafară sunt variabile cheie. Organizaţiile variază ca formă. Abordarea
ierarhică orientată spre proces tinde să fie mai eficientă în organizaţii stabile/închise;
managementul în reţea este mai eficient în organizaţiile adaptabile/deschise, cu un grad ridicat
de complexitate şi nesiguranţă.
7. Reigineria
Permite îmbunătăţiri radicale ale activităţii, prin schimbări fundamentale în procesele
organizaţionale. Paşii cheie includ reproiectarea, reechiparea şi reorchestrarea.
Reproiectarea. Orientarea pe perspectivă ambiţioasă, cu accent pe îmbunătăţirea activităţilor
transfuncţionale, prin "gândire pătrunzătoare" poate conduce la micşorări de costuri foarte
semnificative; la scăderi mari de costuri sunt necesare procese noi. Obiectivele vizionare
necesită regândirea modului în care organizaţia funcţionează şi dezvoltă "afaceri". Schimbările
fundamentale vizează:
105

• Informarea. Împărţind informaţiile interorganizaţional (cu furnizorii, alţi parteneri).
• Monitorizarea. Observarea continuă a problemelor importante legate de propria activitate
în toată complexitatea ei şi asigurarea feedbak-ului prompt.
• Parteneriatul. Formarea de alianţe strategice.
• Cedarea. Renunţarea la activităţile secundare, în favoarea altor organizaţii.
• Planificarea anticipată. Anunţarea dinainte, atunci când "este posibil să ai nevoie" de
ceva.
• Standardizarea. Încercarea de a obţine uniformitate într-un mod care să îmbunătăţească
produsele şi serviciile oferite.
• Simplificarea. Prin scurtare, instruire clară, eliminarea paşilor inutili etc.
• Restrângerea. Eliminarea unor niveluri ierarhice de management.
• Eliminarea. Eliminarea paşilor inutili, în noile condiţii ale procesului reproiectat.
• Provocarea. Analizarea temeinică a proceselor organizaţionale curente, pe un "ton
provocator radical", pentru a se vedea dacă este absolut necesar sau nu.
• Paralelismul. Realizarea mai multor paşi (operaţii) în acelaşi timp.
Reînnoirea. Pentru a reînnoi echipamentele necesare restructurării, este importantă o
înţelegere a actualei baze deţinute, a reţelelor de echipamente, a procedurilor şi datelor
disponibile - pentru a evalua felul în care ar trebui să arate noua structură, inclusiv din punct de
vedere informaţional. Frecvent se face comparaţia cu cele mai renumite organizaţii din acelaşi
domeniu, apelând şi la previziuni în legătură cu domeniul şi direcţia dorită.
Reorchestrarea. Efectuarea schimbărilor organizaţionale necesare îndeplinirii restructurării
generale sau parţiale, pe procese. Schimbările radicale vizează:
• Compatibilitatea dintre restructurare cu dorinţele şi valorile organizaţiei, pentru ca acceptul
personalului să existe.
• Personalul ştie şi acceptă noile abordări, care înseamnă uneori nesiguranţă într-un proces
perfectibil;
• Conducerea vizibilă şi pasionată, pentru ca personalul să fie devotat;
• Se caută calea pentru ca devotamentul să devină o pasiune împărtăşită de către toţi
membrii organizaţiei;
• Restructurarea trebuie să fie încurajată din toate punctele de vedere;
• Schimbările se asociază cu schimbări culturale;
106

• Răspunderile se adaptează pentru a susţine noul proces;
• Managementul de vârf comunică intens permanent, susţinând restructurarea de succes;
• Libertatea de acţiune creşte odată cu responsabilitatea;
• În cadrul procesului presărat uneori cu eşecuri şi false începuturi, succesul trebuie
sărbătorit şi răsplătit.
În final organizaţia este ca o orchestră.
Planurile iniţiale ambiţioase pot fi uşor compromise atunci când se fac doar schimbări comode.
Se urmăreşte permanent dacă:
• Efortul de restructurare este transformaţional;
• Sunt implicaţi oamenii potriviţi pentru a face schimbarea;
• Există efecte negative;
• Se îmbunătăţesc relaţiile cu clienţii;
• Nodurile reţelei oferă soluţii;
• Întreaga organizaţie participă la restructurare.
Probleme manageriale
Pot apare:
• Probleme etice - riscuri pentru angajaţi, probleme de proprietate intelectuală;
• Implicarea utilizatorilor - colaborarea utilizatorilor direcţi şi indirecţi cu analiştii şi
proiectanţii sistemelor este esenţială;
• Metodele tradiţionale sunt adecvate pentru situaţii simple din punct de vedere tehnologic,
stabile din punct de vedere al mediului şi care implică un risc redus, iar realizarea prototipurilor
este adecvată în condiţii total opuse;
• Probleme de comportament - oamenii pot reacţiona în mod neaşteptat, deci e necesară o
abordare adecvată;
• Asigurarea calităţii şi planificarea - accentul pe calitate poate mări costurile şi poate
prelungi procesul de dezvoltare;
• Folosirea instrumentelor şi tehnicilor de dezvoltare de către utilizatori dau posibilitatea de
a lua în considerare toţi factorii necesari, dar şi constrângeri inutile în ceea ce priveşte inovarea,
eficienţa dezvoltării şi productivitatea personalului;
107

• Dificultatea de a opta pentru îmbunătăţiri treptate sau radicale etc. - îmbunătăţirea unui
sistem poate presupune mari cheltuieli, însă dezvoltarea continuă pentru a-i menţine utilitatea
necesită de obicei cheltuieli mult mai mari.
7.1 Tehnologii informaţionale. Problemele utilizatorilor şi soluţii
Organizaţiile privesc tot mai mult tehnologiile informaţionale ca pe "sisteme operaţionale" prin
intermediul cărora se efectuează tranzacţii, decât pe sisteme care se limitează la observarea şi
măsurarea rezultatelor. Prin unirea furnizorilor, producătorilor, distribuitorilor şi comercianţilor,
inter-schimburile de date electronice se dezvoltă procesul distribuirii bunurilor.
Este la modă restructurarea organizaţiilor prin utilizarea tehnologiilor informaţionale.
Probleme pe termen scurt
Controlul costurilor pe parcursul proceselor de redimensionare.
• Se poate opta pentru forma organizatorică descentralizată şi cea centralizată, în funcţie
de tipul de management;
• Pentru a înlătura presiunea cost-control bugetul trebuie dimensionat şi pentru dezvoltarea
şi exploatarea sistemelor informaţionale
• Costurile sistemelor informaţionale sunt recuperate de la utilizatorii de aplicaţii;
• Bugetele se stabilesc în funcţie de costurile directe, indirecte, de plafonul general şi
administrativ;
• Deciziile luate pe termen lung sunt preferabile adoptării soluţiilor pe termen scurt.
Satisfacerea nevoilor managerilor "în timp real"
• Conducerea "în timp real" presupune o combinaţie între informaţiile interne şi externe;
• Necesită personal în măsură să sintetizeze informaţiile;
• Pentru a apela la propriile criterii de sinteză, personalizate, se apelează la instrumente ale
inteligenţei artificiale.
Crearea sistemelor informaţionale care să aducă avantaje strategice
• Frecvent analiştii sistemelor informaţionale nu înţeleg activitatea economică pe care o
desfăşoară, iar directorii nu înţeleg tehnologia informaţională şi nu au răbdare pentru a defini
clar cererile lor;
• Angajarea unor consultanţi externi pentru a ajuta la îmbinarea cunoştinţelor de tehnologie
informaţională cu cele de afaceri este benefică.
Corelarea strategiei ormanizaţiei cu tehnologiile informaţionale
108

• Este necesară mai întâi specificarea clară a obiectivelor şi scopurilor organizaţiei înaintea
oricărui plan privin achiziţionarea şi folosirea tehnologiilor informaţionale.
Eficientizarea sistemelor informaţionale în urma fuziunilor, achiziţiilor sau lichidărilor
• Introducerea sistemelor funcţionale hibrid poate agrava problemele, însă poate aduce şi
avantaje, dacă sunt corect proiectate.
Îmbunătăţirea eficienţei activităţii de dezvoltare a sistemelor
• Chiar dacă există premiza utilizării metodelor orientate de pe obiect, care va duce la
folosirea crescândă a codificării, criza dezvoltării de aplicaţii eficiente va continua. Organizaţiile
vor apela la achiziţionarea unor pachete de aplicaţii sau la firme specializate, care să dezvolte
aplicaţii pentru satisfacerea propriilor nevoi. Menţinerea şi îmbunătăţirea aplicaţiilor reprezintă
peste 70% din costul unei aplicaţii.
Menţinerea securităţii şi integrităţii informaţiilor
Problema protecţiei bunurilor informaţionale şi a posibilităţilor de a face afaceri este deosebit de
importantă;
• verificarea dacă sistemul de securitate al informaţiilor este adecvat pentru păstrarea
informaţiilor deţinute şi transmiterea acestora.
Probleme pe termen lung
Crearea aplicaţiilor care să îmbunătăţească poziţia competitivă a organizaţiei
• Domeniul economic se dezvoltă dependent de tehnologiile informaţionale privind
distribuirea bunurilor şi serviciilor;
• Se solicită o personalizare crescândă a bunurilor şi serviciilor, inclusiv cu minicalculatoare
încorporate.
Asigurarea unei comunicări transparente şi a mijloacelor de prelucrare a informaţiilor
pentru utilizatorii finali
• Tehnologiile informaţionale vor trebui să facă faţă cerinţelor utilizatorilor eterogeni şi să se
caracterizeze printr-o mare capacitate de prelucrare şi stocare a datelor, să asigure protecţia
informaţiilor.
Dezvoltarea de aplicaţii software îmbunătăţite şi a sistemelor integrate
• Planificarea şi proiectarea structurilor sistemului general, introducerea raţională a noilor
tehnologii, prioritatea dezvoltării unor aplicaţii şi diversificarea activităţilor sunt probleme
importante. Lipsa furnizorilor de aplicaţii determină utilizatorul să adapteze resursele externe.
Formarea unor programatori competenţi care să asigure dezvoltarea aplicaţiilor şi
integrarea sistemelor informaţionale
109

Utilizarea resurselor externe presupune forme diferite de management, ce necesită
dezvoltarea apoi a aplicaţiilor interne.Crearea bazelor informaţionale şi integrarea
instrumentelor care să permită utilizatorilor finali satisfacerea nevoilor privind accesul şi
prelucrarea informaţiilor
• Cunoaşterea oportunităţilor şi limitelor de utilizare a tehnologiilor informaţionale, pentru
îmbunătăţirea performanţelor grupurilor de lucru în reţele locale, grupuri de client-server etc.
Introducerea instrumentelor care îmbunătăţesc comunicaţiile şi reduc necesitatea
deplasărilor
• Utilizarea Internetului, staţii de lucru multimedia, videoconferinţe, traducere etc.
7.2 Maximizarea beneficiilor obţinute din tehnologii informaţionale inovative
Pentru o utilizare cu succes a tehnologiilor informaţionale este necesară întâi o evaluare
obiectivă a poziţiei organizaţiei faţă de concurenţă şi a abilităţii sale de a utiliza aceste tehnologii
pentru scopul propus. Se parcurg etapele de evaluare şi de
planificare/dezvoltare/implementare. Strategia privind tehnologiile este integrată în strategia
globală.
Etapa de evaluare
Evaluarea poziţiei şi metodelor folosite de concurenţi, cel puţin odată pe an.
• Analiza pericolelor externe conduce la definirea nevoilor;
• Identificarea şi descrierea punctelor slabe şi tari ale ofertei principalilor concurenţi;
• Identificarea şi caracterizarea aplicaţiilor majore ale tehnologiilor informaţionale;
• Identificarea puterii tehnice şi financiare şi a abilităţii principalilor concurenţi de a investi în
tehnologii informaţionale.
Evaluarea poziţiei curente a organizaţiei, în contextul proiectelor generale de dezvoltare,
privind tehnologiile informaţionale.
• Trebuie să depăşească eventualele atitudini defensive ale responsabililor de dezvoltarea
aplicaţiilor IT;
• Schematizarea proiectului de implementare a tehnologiilor şi produselor informaţionale ce
vor fi folosite (funcţiile aplicaţiei, performanţele în satisfacerea nevoilor existente sau potenţiale,
nivelul tehnologiei, vârsta aplicaţiei softwarw, hardwarw-ul calculatoarelor, telecomunicaţiile,
personalul, alte resurse utilizate), evidenţiind problemele ce pot afecta capacitatea aplicaţiei de
a răspunde cerinţelor;
• Determinarea aptitudinilor şi experienţei programatorilor, metodele şi instrumentele
folosite pentru proiectare şi implementare pentru fiecare aplicaţie;
110

• Crearea unei imagini a poziţiei organizaţiei faţă de tehnologiile informaţionale care include
o comparaţie estimativă cu concurenţa.
Înţelegerea modurilor în care tehnologiile informaţionale pot fi aplicate la realizarea sau
îmbunătăţirea strategiei organizaţiei.
• Necesită cunoaşterea activităţilor, produselor, serviciilor, a aspectelor specifice, a
perspectivei evoluţiei organizaţiei şi a pieţei;
• Analiza tehnologiilor informaţionale existente şi care pot fi utilizate;
• Analiza unor modificări anticipate în tehnologiile informaţionale sau ale unor noi dezvoltări
ale acestora, care pot fi utilizate pentru obţinerea de avantaje competitive, cu o perspectivă de
3-5 ani;
• Identificarea potenţialelor aplicaţii ale tehnologiilor curente sau viitoare şi modul în care
aceste aplicaţii pot afecta concurenţa;
• Identificarea potenţialelor schimbări în aplicaţiile curente, generate de cererea de pe piaţă
sau de dezvoltarea tehnologiilor.
Estimarea factorilor de mediu care reflectă schimbările în structura ofertei, preferinţele
consumatorilor, dezvoltarea şi utilizarea tehnologiilor specifice şi condiţiile economice globale -
pe termen scurt şi lung.
• Elementele principale analizate: tehnologia, structura domeniului, factori exteriori
economici şi politici.
Etapa planificării/dezvoltării/implementării
Identificarea principalelor pericole şi oportunităţi.
• Prin corelarea obiectivelor proprii în fiecare domeniu principal de activitate şi sintetizarea
rezultatelor din etapa de evaluare.
Dezvoltarea unei strategii privind obţinerea de avantaje competiţionale prin tehnologii
informaţionale.
• Identificarea domeniilor care necesită o atenţie sporită;
• Detalierea abilităţii organizaţiei de a face faţă concurenţei;
• Identificarea şi analizarea noilor utilizări ale tehnologiilor informaţionale avansate, noile
oportunităţi sau eventualele căi de diversificare - prin prisma strategiei organizaţiei;
• Estimarea pericolelor în funcţie de probabilitatea lor de a se produce şi de impactul
potenţial asupra situaţiei financiare sau asupra poziţiei acesteia pe piaţă;
• Estimarea şi compararea costurilor şi beneficiilor probabile aferente fiecărui pericol;
111

• Evaluarea oportunităţilor prin profitul estimat, investiţiile necesare şi impactul asupra
ofertei de piaţă;
• Identificarea îmbunătăţirilor infrastructurii necesare pentru a înlătura pericolele sau pentru
a profita de oportunităţile apărute;
• Crearea planului pentru îmbunătăţireainfrastructurii tehnologiilor informaţionale,
dezvoltarea tehnologiilor specifice prin achiziţii sau dezvoltare internă, pe baza priorităţilor şi
fondurilor alocate;
• Stabilirea listei finale a elementelor necesare pentru dezvoltarea şi implementarea
tehnologiilor informaţionale, inclusiv aspectele de cercetare, dezvoltare iniţială, implementare
directă;
• Specificarea criteriului de măsurare a performanţelor: economiile, profiturile, cota de piaţă,
securitatea etc.
Dezvoltarea unei infrastructuri de implementare.
• Specificând obiectivele, strategia, interpretările, rezultatele aşteptate, punctele critice şi
resursele necesare, modificarea sistemelor informatice, acomodarea cu noile tehnologii, se
acordă atenţie resurselor (de personal, calculatoare şi mijloace de telecomunicaţii,
managementului proiectat), metodelor şi instrumentelor (de dezvoltare a aplicaţiilor, de
planificare a controlului), structurii organizatorice necesare, implicării resurselor nontehnice.
Elaborarea detaliilor planificării şi implementării.
• O operaţie pilot sau o testare a pieţei este folosită pentru a determina dacă aplicaţia
satisface nevoile utilizatorilor;
• Eforturile de dezvoltare pot fi împărţite între compartimentele de bază, fiecare cu misiuni şi
obiective diferite, efortul total putând genera şi anumite deficienţe din anumite puncte de
vedere.
Implementarea de aplicaţii strategice.
Evaluarea rezultatelor obţinute.
• Vor apărea problemele neidentificate sau necorectate în cadrul procesului de testare;
• Evaluarea beneficiilor obţinute , pe baza "Criteriului succesului" identificat în momentul
aprobării proiectului;
• Dacă s-a creat un produs nou sau îmbunătăţit testul de piaţă poate precede apariţia pe
piaţă;
• Estimarea succesului sau eşecului poate determina schimbări sau retragerea
produsului/serviciului de pe piaţă;
112

• Actualizarea permanentă a estimărilor asupra rezultatelor obţinute.
Reluarea acestor cicluri pentru a păstra o poziţie competitivă.
Factori critici de succes şi indicatorii cheie ai tehnologiilor informaţionale
Factorii critici pot fi strategici, manageriali sau operaţionali; odată identificaţi pot fi monitorizaţi,
măsuraţi şi comparaţi. Fiecare factor critic de succes poate fi cuantificat prin unul sau mai mulţi
indicatori cheie de performanţă.
7.3 Sisteme informaţionale de management inovativ
Sistemul informaţional de management (SIM) este o metodă organizată de asigurare cu
informaţii interne şi externe referitoare la operaţiile trecute, prezente şi viitoare ale organizaţiei,
pentru a sprijini luarea şi aplicarea deciziilor; presupune proceduri, echipamente şi oameni
implicaţi în culegerea, transmiterea, prelucrarea şi disponibilizarea informaţiilor. Indiferent de
nivelul şi complexitatea lor SIM au următoarele componente mai importante: intrările în sistem,
prelucrările de date, stocurile de date şi informaţii, ieşirile din sistem, controlul operaţiunilor din
sistem.
Tip sistem
Sisteme de
prelucrare a
datelor
Sisteme de
informare a
managerilor
Sisteme
suport pentru
decizii SSD
Sisteme de
birotică
Sisteme
expert.
Caracteristici şi exemple
Înregistrează date cu privire la operaţiile rutiniere, repetitive şi
pregătesc documente în detaliu sau sinteze. Exemple: aplicaţii de
evidenţă a personalului şi calcul al retribuţiilor.
Fac rapoarte periodice, rapoarte speciale simulări pentru
identificarea şi rezolvarea unor procese decizionale pentru funcţiuni ale
organizaţiei. Exemple: analiza profitului postului, previziunea
disponibilului de personal, planificarea perfecţionării personalului.
Este un sistem interactiv care sprijină un sindur decident în soluţionarea
unei probleme semistructurate (slab structurate), oferind informaţii sau
sugestii privind deciziile cerute de problema respectivă. Exemple: SSD
pentru planificarea efectivelor de personal şi a masei salariale.
Arhitectura conţine baza de date, baza de nodele şi interfaţa
utilizator.
Vizează cu precădere prelucrarea şi comunicarea textelor, imaginii şi
sunetului.
Înglobează tehnici şi echipamente destinate automatizării sarcinilor
repetitive din munca de birou. Exemple: sisteme de editare cataloage de
produse sau publicaţii ale organizaţiei.
Sunt aplicaţii informatice destinate stimulării raţionamentului experţilor în
domenii specifice de cunoaştere.
Conţin o bază de cunoştinţe cu reguli şi fapte, un motor de inferenţă care
realizează raţionamente pe baza regulilor şi faptelor din baza de
cunoştinţe, o interfaţă utilizator prin care se introduc date şi instrucţiuni
obţinând soluţii şi explicaţii, un motor de dezvoltare folosit pentru crearea
sistemului.
Pentru rezolvarea unei probleme este utilizat un ansamblu de reguli legate
logic sub formă de reţea.
Permit îmbunătăţirea proceselor decizionale, oferind mai multe
alternative de acţiune şi un înalt nivel logic de evaluare a acestor
alternative. Exemplu: sistem expert pentru recrutare, planificare a
carierei şi perfecţionării profesionale.
113

Tipuri de sisteme informaţionale de management şi exemple
7.4 Tendinţe în domeniul sistemelor informaţionale manageriale
Sisteme birotice
• Include programe de calcul tabelar, editare de texte (memorează, actualizează şi listează
documente ce conţin text şi imagine) şi prezentare (realizează filme ce conţin sunete şi imagine,
memorează o planificare de activităţi sau simple date personale).
Sisteme de comunicaţie
• Teleconferinţele
• Sistemele de transmitere individuală a informaţiei: poşta electronică, poşta vocală şi faxul.
Sisteme de procesare a tranzacţiilor
• Au rolul de a înmagazina date despre tranzacţii şi de a controla deciziile care se iau pe
parcursul acestora.
Sisteme de informare a managerilor şi conducătorilor
• Are rol de a păstra controlul şi de a furniza informaţii despre activitatea organizaţiei, într-o
formă flexibilă şi cu o interfaţă prietenoasă.
Sisteme de suport a deciziei
• Sunt sisteme interactive şi ajută la luarea deciziilor în situaţii semistructurate sau
nestructurate, oferind modele şi instrumente pentru procesarea datelor - modele de simulare şi
optimizare.
Sisteme de execuţie (expert)
• Reţin cunoştinţele experţilor umani şi îmbunătăţesc performanţelepersoanelor cu o
experienţă mai mică.
Sisteme de lucru în reţea (lucru cooperativ)
• Aplicaţiile sunt legate de preluarea datelor din bazele de date distribuite, organizează
fluxul de informaţii în cazul activităţilor structurate în acţiuni gradate şi decizii în grup.
Sprijinirea generării ideilor şi a dezvoltarea creativităţii.(3)
7.5 Reguli pentru succesul implementării sistemelor informatice pentru management
• Este necesar, la nivel managerial, un adept - utilizator activ al echipamentelor informatice
pentru conducere, pentru a-I putea convinge pe alţii de valoarea sistemului;
114

• Sistemul trebuie să fie uşor de utilizat - interfaţă cât mai intuitivă posibil, consultanţă la
îndemână;
• Sesiunile de instruire a managerilor trebuie să fie individuale - pentru concentrarea asupra
propriilor performanţe şi a nu reieşi în faţa colegilor ignoranţa unora;
• Cerinţele informaţionale disponibile trebuie definite prin prototipizări şi demonstraţii
repetate, până când utilizatorul va fi mulţumit de prezentare;
• Se evită supraîncărcarea cu informaţii, apelând la simplificări sub formă grafică;
• Deciziile economice sunt luate adesea pe baza unei relaţii între informaţiile interne şi
externe;
• Prelucrarea datelor şi funcţiilor complexe necesită participarea activă a managerului sau
asistenţă specializată;
• Managerii trebuie să fie convinşi de securitatea informaţiilor stocate (confidenţialitatea,
disponibilitatea, integritatea) şi de comunicarea corectă a acestora;
• Funcţiile cheie şi accesoriile informatice trebuie să funcţioneze foarte bine de la prima
utilizare.
Identificarea dorinţelor neconştientizate ale consumatorului
Specialiştii au constatat că mulţi consumatori au dificultăţi în a răspunde la întrebări, fapt
care recomandă listele cu opţiuni, urmând ca persoanele chestionate să aleagă din liste
variantele dorite. Realizarea diverselor prototipuri care să fie prezentate clienţilor spre analiză şi
selectare pot avea la bază discuţii de grup cu utilizatorii sub forma unor sesiuni de
brainstorming sau alte sesiuni creative.
Schimbarea culturii
Personalul care se ocupă de sistemul informaţional este selectat în funcţie de pregătirea
tehnică şi abilităţile de comunicare. O atenţie sporită se acordă personalului răspunzător de
menţinerea interfeţei cu clienţii şi sprijinirii ideii că fiecare trebuie să contribuie la satisfacerea
clienţilor şi la detectarea dorinţelor neconştientizate ale acestora.
7.6 E-Comerce şi e-Business
Termenii e-Comerce şi e-Business desemnează concepte diferite. E-comerce sau
comerţul electronic reprezintă acele activităţi care permit vânzarea, comercializarea, schimbul
de tip barter şi conducerea tranzacţiilor utilizând Internetul. De exemplu, prin e-comerce un
furnizor poate interacţiona cu un producător, iar clienţii interacţionează cu comercianţii. E-
business sau "afacerea electronică" este alcătuită din aceleaşi elemente dar mai cuprinde şi
operaţiile specifice afacerii înseşi, cum sunt producţia, dezvoltarea, infrastructura şi
managementul produsului.
115

E-Comerce şi e-Business au permis creşterea vitezei şi uşurinţei de realizare a
tranzacţiilor, având ca rezultat final o creştere a concurenţei. Organizaţiile sunt nevoite să se
adapteze noilor tehnologii, să integreze noile sisteme şi să răspundă cerinţelor unor clienţi tot
mai pretenţioşi. Din ce în ce mai mulţi oameni utilizează web-ul; organizaţiile trebuie să ţină
seama de impactul acestuia şi să fie prezent pe Internet. Organizaţiile au ocazia să-şi
desfăşoare activitatea 24 de ore pe zi, în toate zilele.
7.7 Modele de e-Business
Principalele modele existente şi de mare succes la ora actuală sunt:
Modelul "Vitrină"
• Permite comercianţilor să-şi vândă produsele şi serviciile pe Internet prin combinarea
activităţilor de procesare a tranzacţiilor cu activităţile de asigurare a securităţii, ale plăţilor online
şi stocării informaţiei. Reprezintă forma de bază a comerţului electronic în care clientul şi
vânzătorul interacţionează direct. Pentru a utiliza acest model organizaţiile trebuie să
organizeze cataloage electronice, să preia comenzi direct de pe site, să accepte plăţi în condiţii
de securitate, să trimită marfa clienţilor, să gestioneze date despre clienţi şi să îşi promoveze
organizaţia pe Internet. Cei care adoptă acest model utilizează de obicei tehnologia
"căruciorului pentru cumpărături", fie sub forma unui magazin, fie a unui complex de magazine.
Tehnologia permite clienţilor să selecteze produsele pe care le doresc într-un cărucior virtual
până la momentul în care aceştia doresc să facă plata.
• Exemple de utilizatori: www.amazon.com - detailist online, www.cdnow.com - comerciant
online de muzică.
Modelul "Licitaţie"
• Acţionează ca şi nişte forumuri prin care utilizatorii acţionează fie ca vânzători, fie ca
clienţi, în funcţie de sistemul adoptat - licitaţie directă (vânzătorii afişează produsele sau
serviciile împreună cu un preţ minim şi o dată limită; clienţii vizitează site-ul şi plasează o ofertă.
Câştigă oferta cea mai bună care se încadrează în limita de timp alocată) sau inversă
(cumpărătorii stabilesc un preţ pentru un produs sau serviciu pe care doresc săţl cupmere, iar
vânzătorii licitează între ei).
• Modelele necesită un comision de vânzare; aceste site-uri acţionează mai ales ca
forumuri pentru vânzări şi cumpărări online. La închiderea licitaţiei, atât vânzătorul cât şi
cumpărătorul sunt notificaţi şi este stabilită modalitatea de plată şi livrare. Cele mai multe siteuri
de acest gen nu se implică direct în efectuarea de plăţi şi livrare, dar unele efectuează şi
aceste activităţi.
• Exemple: www.ebay.com
Modelul "Portal"
• Oferă vizitatorilor şansa de a găsi aproape orice doresc într-un singur loc. Acest model
este asociat cu motoare de căutare. Motoarele de căutare sau portalurile orizontale sunt site-uri
116

care oferă informaţie agregată pe baza unui foarte larg evantai de topici disponibile. Portalurile
verticale sunt cele care oferă o mare cantitate de informaţie dintr-un singur domeniu de interes.
Portalurile oferă legături către comercianţi, mall-uri sau site-uri de tip licitaţie. Aceste site-uri
ajută utilizatorii la colectarea informaţiilor, permit navigarea pe mai multe site-uri, dar efectuarea
plăţii într-un singur loc.
• Exemple: www.google.com - motor avansat de căutare care ierarhizează informaţia pe
baza popularităţii site-urilor; www.yahoo.com - portal complet care oferă servicii foarte diverse şi
permite căutarea pe baza diverselor categorii de informaţie sau folosind un model tradiţional de
căutare; www.altavista.com - portal frecvent utilizat pentru căutarea de informaţie.
Modelul "Stabilirii dinamice a preţurilor"
• Dau posibilitatea clienţilor lor să stabilească preţurile pe care doresc să le plătească
pentru pentru călătorii, case, autovehicule sau bunuri de consum.
• Exemple: www.priceline.com, www.ticketshow.com, www.allbooks4less.com.
• Cumpărarea en-gros are ca efect scăderea preţului. Unele firme se alătură altor firme sau
cumpărători pentru a obţine ceea ce doresc în cantităţi mari la preţuri mai mici. Alte firme,
pentru a-şi promova produsele sau serviciile oferă gratuit produse sau servicii promoţionale, ca
de exemplu www.freemerchant.com sau www.2000freebies.com. altele formează parteneriate
strategice sau de vânzare a publicităţii astfel încât produsele sau serviciile să fie promovate mai
puternic la costuri mai mici. Trocul sau reducerile ocazionale sunt alte forme utilizate
(www.ubarter.com). internetul oferă site-uri capabile să compare preţurile mai multor
producători şi să ofere informaţii agregate asupra produselor, de exemplu www.deja.com sau
www.bottomdollar.com.
Modele hibride
• Multe firme n-au renunţat la modelul tradiţional de a face comerţ sau de a-şi desfăşura
afacerile. Au cumulat avantajele afacerilor tradiţionale cu cele oferite de noua tehnologie şi
reducând unele problemele (preferinţa clienţilor de a vedea şi a atinge marfa, de a sta de vorbă
direct cu un reprezentant al firmei, de a primi sau expedia produsele etc.).
• Exemplu: www.circuitcity.com - integrarea magazinelor cu prezenţa online.
7.8 Dezvoltarea unui e-Business
Există numeroase modalităţi de abordare a proiectării, dezvoltării şi întreţinerii unui e-
Business, printre care:
• Cumpărarea soluţiei la cheie;
• Folosirea modelelor existente pe Internet, gratuit sau nu, şi proiectarea în regie proprie;
• Proiectarea integrală în regie proprie;
117

E nevoie şi de reclamă, promovare, marketing, managementul relaţiilor cu clienţii, acceptarea
plăţilor online, actualizarea continuă a ofertei, asigurarea siguranţei tranzacţiilor şi informaţiilor
private.
7.9 Viitorul Internetului
Internet2 (www.internet2.edu) este dezvoltarea tehnologiilor şi aplicaţiilor avansate de
reţea care să permită accesul la reţele de înaltă viteză, capabile să depăşească de peste 20 de
ori ratele maxime de transfer existente la ora actuală.
Internetul fără fir permite conectarea la Internet practic de oriunde şi transformă m-
Business-urile în m-Business-uri. Folosind telefonia mobilă se pot face tranzacţii, se fac
cumpărături, se trimit e-mail-uri. Tehnologia 3G va permite dispozitivelor fără fir să trimită şi să
primească date de şapte ori mai repede decât modemurile standard de 56K.
8. Studiu de Caz - Lab4
8.1 Descrierea firmei
Lab4 creat pentru a construi proiecte de inovare ce vizează lumea afacerilor.
Credem că o societate trebuie să inoveze pentru a îndeplini aceste două condiţii:
> Pentru a dezvolta idei şi angajamentul fata de fiecare persoană.
> Construirea unei puternice retele de comunicare atât în interiorul cât şi în afara organizaţiei,
capacitatea de a asculta, a explica şi de a coordona.
Pentru a atinge aceste două obiective se impune utilizarea strategică a reţelei tehnologie
corespunzătoare. Acest lucru ajută la promovarea si colectare a contribuţiei fiecarei persoane,
fiecare birou să permită o integrare puternică. Orchestrarea şi proiectarea bazata pe un set de
metode şi instrumente este necesara pentru a construi:
• O nouă metoda de organizare, moderna, simplificata, eficienta şi cu doar câteva reguli,
dar bune , capabila să ofere produse si servicii de calitate, să promoveze transparenţa un
puternic spirit de responsabilitate a persoanelor şi a grupului de persoane, pentru a permite un
acces facil şi eficient la informaţiile şi cunoştinţele necesare pentru diferite procese de
organizare.
• O nouă cultură şi oameni cu o noua atitudine, mai presus de toate, preocupati de către
utilizatorii săi/ clienţii, nevoile lor şi de satisfacţie al acestora.
Procesele de inovare implică următoarele domenii, în care se face referire la diferite metode si
instrumente:
• Planificarea, programarea şi controlul
- Misiune si viziune (CMV)
118

- Planul Strategic şi Programului Operaţional (Ping Pong)
- contabilitate analitică (Circe)
- indicatori de performanţă (Eva)
- monitorizarea activităţii unui holding (Mago)
• Procese
• Personal
• Comunicare
- reproiectarea şi gestionarea proceselor (Rebus)
- Evaluarea a personalului (Vela)
- Evaluarea nevoilor de formare (Diogene)
- intalnirea dintre cererea şi oferta (Mark)
- calitate a imaginii percepute (ICARO)
- organizarea bunăstarii clienţilor (Clima)
- ghidarea cu privire la alegere (Markp)
• Confidenţialitate
- formularea de documente despre securitate (TESP)
- o listă de măsuri de siguranţă referitoare la riscurile contracarate (Tespi)
Metodologiile au fost elaborate de Prof. dr. Iosif Crucea, profesor la Şcoala de Administraţie
Publică şi Facultatea de Economie din Pisa.
8.2 Servicii
Lab4 isi propune sa ofere servicii de un nivel ridicat în următoarele domenii:
• Căutare
• Formare
• Sisteme multimedia de comunicare (site-uri web, buletine informative, etc.)
• Servicii auxiliare (suport, mentenanta, etc ...)
• Asistenţă pentru studenţi
• Consultanta de management şi tehnic
119

• Aplicaţii
Mergând pentru a acoperi toate nevoile pe care le cere utilizatorul.
8.3 Cursuri
Cursuri, în special, isi propun:
• să dezvolte o bază de cunoştinţe pe domenii diferite (planificare si control, procese de
evaluare a personalului, comunicare)
• Crearea capacităţii de organizare a proiecta condiţiile de aplicare a diferitelor metode
• Crearea capacităţii operaţionale de a utiliza metode si instrumente.
Cursurile de pregatire se pot adapta pentru cerintele clientilor,iar expertii sunt disponibili pentru
toate formele de asistenţă şi consiliere.
8.4 CMV - MISIUNE, VIZIUNE
Reformularea misiunii şi viziunii este o oportunitate semnificativă de a dezvolta un sentiment de
apartenenţă şi identitate de muncă, să clarifice şi să împărtăşeasca obiectivele de bază, în
sensul şi valoarea lor. Dar, de asemenea, serveşte pentru a explica, atât în interiorul cat şi în
exteriorul întreprinderii, rolul şi valoarea pe care le poate genera. Se întâmplă, de obicei ca
funcţionarii şi directorii sa nu fie pusi la curent cu proiecte, si iniţiative, precum şi motivele care
se justifică si nu sunt în stare să explice ceea ce fac ei şi de ce.
Misiunea şi viziunea sunt, de asemenea, primul pas pentru formularea obiectivelor şi
programelor coerente şi în conformitate cu aşteptările clienţilor.
Misiunea şi viziunea unei entităţi organizate, individualizeaza si identifica ceea ce vrea să facă,
rolul său şi a resurselor aflate la dispoziţia sa de a crea o valoare şi o satisfacţie. Formularea
misiunii şi viziune - răspunde la necesitatea de a face mai puţin anonima şi mai uşor de
recunoscut compania.
Pentru a evita riscul de lipsei de claritate excesivă, declararea unei Misiuni- Viziuni prea
detaliate, pentru a asigura formulări semnificative este util a se adopta o metodologie.
Metodologia CMV este modul de interpretare a raţionamentului şi perspectivele de dezvoltare
ale companiei urmând calea logică:
• actorii cheie din birourile de schimb de informaţii;
• produse - servicii profesionale şi asigurarea capacităţii de a oferi.
• valoarea creată pentru diversi clienti.
Acest instrument permite diverse centre de responsabilitate, de către nodurile de reţea diferite,
să formuleze Misiunea şi Viziunea şi pentru a compara cu cea a altor centre ai întreprinderii.
120

Misiunea si Viziunea formulate în mod corespunzător vor duce la formarea planul strategic in
mod conştient şi semnificativ.
8.5 ping-pong - Planul Strategic şi Programul Operaţional
Sistemul permite stabilirea planului strategic al programului şi monitorizarea acestuia. Fiecare
unitate organizaţională traduce liniile generale ale politicii - obiective strategice - rezultate şi
resursele necesare pentru a verifica în mod sistematic starea şi resursele aferente.
Acest sistem susţine procesul de comunicare între diferitele părţi interesate în cadrul
organizaţiei, şi în special sprijină:
• formularea unor orientări pentru abordarile făcute de către conducere startegica şi trimiterea la
partea de sus a structurii administrative. Această formulare, evident, poate fi integrate in
reuniuni şi schimburi personale;
• elaborarea planurilor strategice care vor traduce orientările în rezultate măsurabile, strategice,
capabile să orienteze planurile operaţionale de acţiune. Această formulare este efectuata de
unităţile organizatorice, şi vizează îndeplinirea de catre structurile operaţionale. Negocierile şi
schimburile neoficiale sunt realizate mai eficient in cadre cantitative;
• formularea de programe operaţionale în conformitate cu adresa şi obiectivele strategice.
Această formulare se face de către structura operaţională şi sub atenţia structurii administrative;
• monitorizarea sistematică a obiectivelor strategice şi operaţionale prin intermediul unor
indicatori adecvaţi;
• eventuale modificări ale planului şi obiectivele programului în raport cu datele de monitorizare.
Aceste modificări au decis, pe baza rapoartelor eficiente de referinţă fac obiectul reuniunilor şi
negocierilor cu caracter informal.
• identificarea de posturi bugetare implicate în realizarea obiectivelor şi cuantificarea resurselor,
de asemenea, atribuite catre diferite centre de responsabilitate.
Acest instrument permite crearea de diverse centre de responsabilitate, de către nodurile de
reţea diferite, care pot să formuleze şi să negocieze obiectivele lor strategice, obiectivele
operaţionale, etapele de implementare şi resursele necesare pentru a concura cu cele ale altor
centre din întreprindere. Această comunicare promovează intens de transparenţă, de
angajament, integrarea organizatorică, interne şi externe consecvenţă. Etape ale metodologiei
sunt:
• Identificarea priorităţilor politice strategice;
• Identificarea obiectivelor strategice şi a indicatorilor posibili, de la liniile directoare ale politicii
de priorităţi strategice;
• Traducerea obiectivelor strategice în obiectivele operaţionale şi indicatorii aferenţi;
121

• Identificarea fazelor şi a întârzierilor în finalizarea fiecarui obiectiv, intervalul de timp pentru
realizarea obiectivelor şi etapelor este reprezentată într-o diagramă, care permite monitorizarea
sistematică şi continuă de realizarea obiectivelor;
• Pentru fiecare obiectiv şi fiecare fază este asociata cu resursele necesare şi poate să
formuleze astfel un buget;
• monitorizarea sistematică a realizării obiectivelor şi a resurselor consumate.
8.6 Circe - contabilitatea analitica a costurilor
Este o metodologie care duce la o evaluare a componentelor de analiză a costurilor (costuri ale
intreprinderilor si produselor acestora), şi indicatorii de performanţă. Mai precis Circe permite să
se faca:
• evaluarea costului total şi a componentelor analitice ale produselor / serviciilor;
• gestiona indicatorilor de performanţă de diferite tipuri;
• gestiona angajamentele asociate cu diferite capitole ale diferitelor elemente de cost;
• includ evaluări ale costurilor de produse / servicii cu sistemul de planificare şi bugetare.
Analiza cost-beneficiu, managementul costurilor şi a resurselor economice şi informaţii
financiare sunt, desigur, de mare importanţă. Într-adevăr, ele permit a diagnostica starea de
sănătate din diferite unităţi şi duc, astfel la alegeri si organizarea de diferite tipuri echilibrari a
rolurilor şi responsabilităţilor organizaţionale. Acest instrument valoros, este folosit pentru a
comunica în cadrul unităţii, astfel incat organizaţia să îşi asume angajamente clare, să orienteze
activităţile, dar si comunicarea între birourile externe, cu liderii pentru apărarea strategiilor
sale. Sistemul produce şi gestionează informaţii cantitative, reglementate într-un mod echilibrat.
Aceasta permite să articuleze, într-o diagramă centralizata şi flexibilă planurile conturilor şi
înregistrările costul de personal, echipamente directe şi indirecte, alimentarea bazeleor de date.
Costurile analitice de evaluare a indicatorilor de performanţă globală sunt rezultatul prelucrarii
remarcabile şi transparent şi sunt folosite pentru a produce rapoarte online, concis, accesibile,
din care rezuma performanţele fiecărui punct de referinţă, proiectant clar diferenţele dintre
valorile aşteptate şi valorile atinse.
Centrele de responsabilitate prin Circe ce vrea reprezentări ar trebui să ofere in reţea doar
elemente, cum ar fi: procent al ocuparii oamenilor in diverse produse şi servicii, unele date cu
privire la alocarea cheltuielilor generale între linii de productie diferite; alte informaţii furnizate în
mod automat de către autorităţile competente prin intermediul reţelei. Toate celelalte informaţii
sunt, în esenţă, construite de sistem prin luarea de date din bazele de date contabile existente
şi ale managementului financiar. Circe este, prin urmare, un instrument esenţial pentru a
imbogati procesul de comunicare în cadrul unui birou, să raţionalizeze şi să apere gestionarea
logica a resurselor, pentru a creşte transparenţa responsabilitatea fiecăruia între diferite niveluri
de responsabilitate, de a participa într-un mod conştient, la momentul diagnosticarii organizatiei,
122

în cazul în care alegerile implica soarta grupurilor din intreprindere angajate in program în
conformitate cu disponibilitatea resurselor, modificărilor obiectivelor şi alocarea resurselor.
8.7 Sail - evaluarea personalului
Această metodologie propune un criteriu şi un instrument pentru a evalua personalul şi la nivel
de management sau nu, în mod obiectiv.
Metoda propusă pentru a evalua personalului se bazează pe realizarea obiectivelor convenite,
precum şi dar si asupra comportamentului organizaţional, pe ambele aceste dimensiuni de
profesionalism sunt propusi indicatori pentru a caracteriza natura responsabilităţi şi a rolurilor.
Metoda permite de a atribui un scor la diversele componente prin următoarea schemă
(referindu-se la maxim 100);
• procent de obiective atribuite zonei şi zona de comportament organizational, de exemplu, 70
pentru primul, 30 pentru a doua;
• atribuirea de greutatea fiecărui obiectiv. Suma greutăţilor a obiectivelor trebuie să coincidă cu
procentul de obiective (de exemplu, 70);
• Alocarea de procente din obiectivul ce a fost atins. Pentru aceste valoarea totală să nu poate
sa depăşească procentul dat obiectivelor
•alocarea de procente in functie de greutate caracteristice ale comportamentului organizaţional.
Rezultatele evaluării constă dintr-o carte individuale şi un birou de carte.
8.8 Diogene - resurse umane, măsura nevoilor de formare şi de proiectare
Această metodă este instrumentul care ghidează punerea în aplicare si propune:
• alocarea rolurilor la oameni bazate pe coerenţ nevoile de lucru profesionale, al proceselor, de
rolul şi de cunoaştere a personalului;
• să consolideze şi sa dezvolte abilităţile, cunoştinţele pe care oamenii le au, indiferent de
proces sau de lucrătorul care este implicat, si care nu sunt exploatate în mod corespunzător;
• evaluarea cererii pentru formarea personalului, pe baza diferenţei între cunoştinţele necesare
şi cunoştinţele de fapt posedate;
• cursuri de proiectare şi intervenţii didactice de diferite tipuri, pe baza cererii înregistrate pentru
formare;
• Alocarea de oameni la cursuri, pe baza coerenţei cunoştinţelor oferite de curs şi cunoştinţelor
necesare pentru oameni.
123

Model de afacere la care Lab4 are drept scop de a sprijini dezvoltarea şi exploatarea la
maximum a personalului profesional sunt prioritatea cea mai mare. Un instrument precum
Diogene, este de importanţă strategică pentru realizarea unui nou model de organizare.
Metodologia descrisă permite detectarea nevoilor de formare prin evaluarea zonelor şi a
componentelor cunoştinţelor care sunt necesare pentru ca oamenii sa efectueze procesele
organizaţionale în care le sunt implicati. Metoda cuprinde următoarele faze:
Faza 1. Analiza proceselor organizaţionale. În această fază se identifica:
• centre de responsabilitate şi birouri şi / sau a serviciilor conţinute în acesta;
• Pentru fiecare intreprindere, analizează principalele procese organizaţionale;
• Pentru fiecare proces de organizare, al biroului, vom analiza principalele linii de activitate şi a
resurselor angajate, cu procentul de angajament din fiecare resursa pe activităţile la care
participă.
Faza 2. Identificarea cunoştinţelor necesare pentru realizarea diferitelor procese.
Faza 3. Design de formare (cursuri), necesare pentru a răspunde nevoilor de instruire
(componente de cunoştinţe pentru calificare şi locuri de muncă) în diferite procese.
Faza 4. Identificarea cunoştinţelor posedate de fiecare angajat. PASUL 5. Analiza rezultatelor.
Comparaţiile sunt făcute:
• ofertei şi a cererii de training pentru fiecare individ şi fiecare iniţiativă educaţională şi
repartizarea de persoane la cursurile bazate pe "distanţă" între cerere şi ofertă;
• cererea a unui rol profesional şi de a oferi o persoană pentru a ghida alegerea cea mai
potrivita persoana pentru a juca rolul.
8.9 - ICARUS Evaluarea de imagine şi de calitate şi de a promovare a comunicarii
Metodologia ICARUS este folosite pentru a evalua calitatea de comportament şi rezultatele unui
subiect raportate la o varietate de segmente de piaţă. Aceste măsuri sunt clasificate, zonele şi
atributele lor sunt prezentate pe scurt pentru a caracteriza şi a clarifica imagina subiectului.
Rezultatele analizei sunt:
• calitatea percepută in rapoarte şi grafice care conţin date prelucrare si diferite de chestionare;
• imagini pozitive, o selecţie de atribute şi zonele in care au fost facute cu valoare mai mare;
• imaginea negativă, o selecţie de atribute şi domeniile în care au fost, de o valoare mai redusă;
• elemente ale imaginii de contradicţie: sunt o selecţie de atribute care au diferenţe
semnificative între diferitele segmente;
• segmente care corespund cel mai bine la imagine şi cel mai rău comentarii.
124

ICARUS poate, prin urmare, să fie util pentru:
• a determinarea de a creşte prin care arată interes real în a asculta şi opiniile clienţilor lor;
• a detecta informaţii utile pentru management.
poate fi de asemenea util pentru clienţi pentru a avea acces la informaţii, pentru a trimite
sugestii.
Instrumentul calculator de reţea vă permite:
• proiectarea imaginii model de detectare;
• opera de colectare, ca o colecţie de răspnsuri la chestionare;
• oferă un set de prelucrari - chestionar standard în timp real;
• să pună la dispoziţie rezultatul net de prelucrare şi o lectură critică.
8.10. EVA – măsura a performantei unei societăţi
Lab4 are o experienţă solidă si de lungă durata in formularea de indicatori pentru a măsura
metodologiile propuse şi instrumentate de EVA, ce permit să evalueze performanţa unei
companii printr-o baterie de indicatori care: definesc concret rezultatul care trebuie obţinut,să
verifice punerea în aplicare in lungul timpului. Obiectivele metodologiei sunt, prin urmare:
•de a construi o reprezentare, o schemă de performanţă care permite fiecărui birou să explice
convingător semnificaţia şi valoarea lor in afaceri şi produse sau servicii;
• identificarea unor indicatori de performanţă care pot oferi repere sau standarde că obiectivele
urmărite în organizatie se pot realiza.
Metodologia urmează o serie de paşi:
• identificarea structurii (produsele / serviciile elementele fundamentale ale celor mai valoare
semnificativă);
• Caracterizarea de natura intrepriderii şi a produselor sale;
• selectarea tipurilor de indicatori, cele mai potrivite pentru a exprima sensul şi valoarea
intrepriderii şi a produselor sale (de ieşire, cantitate, cost, eficienţă,calitate,timp,de satisfacţie a
clienţilor, etc.)
• identificarea, pentru fiecare produs şi pentru fiecare tip de selecţie, a indicatorului cel mai
adecvat pentru o măsurare corectă.
8.11. Clima - Evaluarea organizatiei din punct de vedere climatic
Chestionarul de anchetă a fost conceput pentru a evalua starea de sănătate a organizaţiei, şi
anume pentru a măsura daca organizaţia are un climat, cultura organizaţională şi valorile
125

intrinseci pentru o întreprindere, daca este productivă, eficientă, şi ţine seama de creşterea,
dezvoltarea şi sănătatea angajaţilor săi.
Nici o organizaţie nu este perfecta, dar unele companii par să acorde o atenţie mai mare decât
altele în crearea unei organizaţii-grup şi o bună atmosferă de lucru.
Evaluarea efectelor asupra sănătăţii organizaţionale este facuta pe baza opiniilor exprimate de
către toţi angajaţii prin intermediul unui chestionar detaliat considerabil.
Răspunsurile sunt apoi sintetizate în 14 indicatori, care reprezintă diferite aspecte ale sănătăţii
organizaţionale. Aceşti indicatori sunt apoi prezentati într-un raport final (diagnostic), care
evidenţiază punctele forte şi punctele slabe ale organizaţiei şi pot sugera posibile acţiuni de
îmbunătăţire (terapie).
Valoarea răspunsurilor din chestionar depinde de onestitatea cu care este facut. Deci, prin
urmare, este recomandabil a se face un exerciţiu util pentru analiză, arătând că:
• obiective de cercetare sunt pentru a ajuta organizaţia din care fac, pentru a identifica ce
elementele de excelenţă şi a celor care au nevoie cu adevărat atenţie şi îmbunătăţirii;
• Nu există răspunsuri corecte sau greşite, ci doar opinii şi percepţii ale oamenilor care lucrează;
• Dacă răspunsurile sunt cinstit şi sincere ancheta poate fi utila pentru toată lumea.
Au fost identificate 4 zone. Fiecare zonă a fost caracterizată de unii indicatori care contribuie la
valoare functie de diferitele răspunsuri la chestionar:
• Organizarea şi informaţile: de exemplu, organizarea structurală şi, în special, gestionarea şi
distribuirea de informaţii;
• Management: capacitatea managerilor de a gestiona;
• personale: angajament şi atitudinea fata de munca lor;
• relaţii interpersonale.
8.12. MARK - Evaluarea calitatii unui produs, precum şi coerenţa între ofertă şi cerere
Aceasta este o metodologie pentru a evalua calitatea produselor - servicii de o companie.
Ascunde patru dimensiuni de analiză:
• obiective de calitate: parametrii legati în principal în comun de către toate contactele posibile
(viteză, exhaustivitate, ...);
• calitatea subiectivă: în legătură cu întâlnirea dintre cerere şi ofertă, exprimată printr-un set de
parametri, luând în general, valori diferite pentru diferite părţi interesate, care au nevoi diferite;
• Calitatea intersubiectiva: sa referit la succesul întâlnirii între cele două părţi, producător şi
client. Chiar şi calitatea acestei reuniuni poate fi caracterizata printr-un set de parametri;
126

• Calitatea social de referinta la imaginea - consimţământul pentru toate segmentele de produs.
Calitatea este, aşadar, traduse într-un set de parametri care interpreta capacitatea de a
satisface nevoile diferitelor părţi interesate şi pentru a promova procese eficiente de comunicare
între prestator şi receptor de servicii.
MARK permite:
• Evaluarea, să facă în mod explicit cererea, şi anume pentru nevoile, aşteptările de diferite
tipuri, de părţi interesate, diferite în ceea ce priveşte produsele - servicii;
• să explice calităţile ofertei, abilitatea de prezentare si producere de produse - servicii pentru a
satisface cererea;
• Măsura, să facă explicite coerenţa între cerere şi ofertă, sau diferenta (exces sau defect) pot
exista între aşteptările utilizatorilor şi caracteristicile produselor servicii;
• Promovarea unei noi cereri, care scot în evidenţă posibilele nevoi şi capacităţi de produse -
servicii de a le îndeplini, înainte ca acestea s-au cunoscut;
• simula impactul schimbărilor, lucru pe produs - serviciu înainte de acestea sunt reale;
• Promovarea unui proces de comunicare cu utilizatorii de reţea pentru a creşte gradul de
conştientizare a nevoilor lor şi să le permită să facă sugestii, cereri, reclamaţii.
Metoda oferă astfel un instrument util pentru:
• un ghid de design de produse - servicii de cea mai potrivită pentru nevoile utilizatorului;
•a simula o intervenţie pentru a îmbunătăţi produsele - servicii înainte de realizarea acestuia.
8.13. Magicianul - Monitorizare a unui holding
Reprezinta o metodă şi un instrument al MAGO (Activitatea de monitorizare a Guvernului),
capabil să ghideze şi să sprijine monitorizarea sistematică a progreselor/obiectivelor formulate
de către un grup de companii pentru a ghida planurile şi programele unor companii diferite.
Caracteristicile pentru această metodă şi acest instrument sunt următoarele:
• Ca un instrument de sine stătător pentru companiile diferite din cadrul grupului care au
responsabilitatea de a formula un raport sistematic cu privire la progresele înregistrate de
obiectivele
generale ale grupului, pornind de la starea acetor obiectivele strategice şi operaţionale ale
societăţilor care contribuie la realizarea diferitelor obiective stabilite la centrul decizional;
• Ca un instrument de a promova şi a asigura coerenţa între centrală şi adresa planurilor şi
programelor de diferite companii care alcătuiesc grupul.
127

MAGO nu este un substitut pentru instrumente de planificare strategică şi controlul directiei
pentru diverse companii, ci oferă doar un instrument care este integrat de ei:
• recunoaşterea creşterii, a contribuţiilor fiecarei companii din grup pentru a atinge obiectivele
globale prin integrarea eficientă;
• Îmbunătăţirea calităţii şi intensitatea proceselor de comunicare între conducerea centrală şi
grupul de firme;
• creşterea coerenţei, a calităţii, eficacităţii planurilor strategice şi a programelor pentru societăţi
comerciale;
• simplifica şi accelereaza schimbul de informaţii.
Această creştere de comunicare între conducerea centrală şi societăţi individuale promovarea
integrării organizatorice, interne şi externe, de asemenea, coerenţa, dar creşte autonomia şi
recunoaşterea contribuţiei fiecărei societăţi.
128

CAPITOLUL 3: EXPERIENTA SPANIOLA
Andalucia, Malaga
Organizatie gazda: SPANISH&INTERNSHIP CONSULTANT S.L. - Malaga
Organizarea de stagii de practică în organizaţii, firme Agenţia gestionează programe de practică
pentru tineri absolvenţi şi muncitori (beneficiari de burse LdV ,Erasmus) ce doresc să cunoască
cultura şi limba spaniolă şi totodată să îşi îmbogăţească cunoştinţele în scopul obţinerii unui loc
de muncă dorit;
Vizite de afaceri pentru experţi din România. Firma organizează vizite de afaceri la cerere,
reuniuni cu reprezentanţi de firme din Malaga pentru a stabili viitoare colaborări. Un
coordonator/traductor, cunoscător al limbii române,spaniole şi engleze, va planifica întâlnirile cu
firmele şi va însoţi grupul pentru a facilita comunicarea cu firmele/instituţiile.
STUDII REZULTATE:
Domeniul 1. Strategii Inovative, Programe de finantare a inovarii
STUDIU 11.STUDIU COMPARATIV INTRE STRATEGIA DE INOVARE A REGIUNII NORD-
EST, ROMANIA SI STRATEGIA DE INOVARE A REGIUNII ANDALUCIA, SPANIA
1. Informatii despre institutiiile care gestioneaza strategiile de inovare in cadrul Regiunii Nord-
Est din Romania si Regiunii Andalucia din Spania.
In Romania, in regiunea de nord-est organizatia raspunzatoare de strategia de inovare este
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est. In regiunea Andalucia din Spania, organizatia
raspunzatoare de strategia de inovare este Agentia pentru Dezvoltare si Inovare a Regiunii
Andalucia (Agencia de Innovacion y Desarrollo de Andalusia IDEA).
Prezentam mai jos liniile directoare ale celor doua organizatii:
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-
Est
Misiune / Scop
ADR este un generator de dezvoltare
economico-sociala a Regiunii Nord-Est. ADR
elaboreaza si promoveaza strategii, atrage
resurse, identifica si implementeaza
Agentia pentru Dezvoltare si Inovare a
Regiunii Andalucia
Misiune/Scop
Contribuirea la dezvoltarea economica si
sociala a regiunii, oferirea de servicii de
calitate companiilor din Andalucia,
angajatorilor si Guvernului Autonom al
129

programe de finantare si ofera servicii pentru
stimularea cresterii economice durabile, a
parteneriatelor si spiritului antreprenorial.
Obiectivele ADR Nord-Est
asigurarea conditiilor pentru atingerea
unui grad ridicat de absorbtie a
fondurilor alocate prin Programul
Operational Regional 2007-2013, in
calitate de Organism Intermediar
pentru implementarea acestui
program in Regiunea Nord-Est;
stimularea parteneriatelor intra si
interregionale precum si a celor
internationale prin promovarea unor
proiecte de interes comun;
promovarea inovarii si a transferului
tehnologic si de know-how prin
intarirea legaturii dintre mediul de
afaceri si cel stiintific, tehnologic si de
cercetare;
promovarea oportunitatilor din
regiune in vederea atragerii
investitiilor romanesti si straine.
Andaluciei, prin promovarea spiritului
antreprenorial, inovarii si cooperarii intre
sectoarele stiintific-tehnologic-de afaceri si
competitivitatea structurii de productie.
Agentia IDEA isi propune sa fie un model de
agentie pentru dezvoltare, un instrument al
Guvernului Andaluz, coordonat de catre
Ministerul Economiei, Inovarii si Stiintei care
se ghideaza dupa criterii ale excelentei,
adaptabilitatii la schimbare, flexibilitatii si
inovarii . Agentia beneficiaza de personal
calificat, dedicat obiectivelor si este
perceputa de catre clienti ca o agentie
apropiata de nevoile comunitatii.
Obiectivele IDEA
Implementarea de noi metode si
modele de guvernare
Sprijinirea inovarii si inteligentei
teritoriale
Promovarea parteneriatelor intre
public si privat
Dezvoltarea spiritului antreprenorial si
a inovarii
Design-ul si implementarea serviciilor
suport de calitate
Furnizarea resurselor de capital
pentru sprijinirea si finantarea
afacerilor
Crearea unui mediu administrativ
adaptat generarii structurilor de
afaceri
Promovarea retelelor de cooperare
intre agentii sistemului Inovare-
Stiinta-Afaceri
Incorporarea criteriilor culturale si de
mediuin scopul imbunatatirii calitatii
vietii
Sprijinirea benchmarking-ului.
Atributiile ADR Nord-Est
elaboreaza Planul de Dezvoltare
Regionala pe care il prezinta
Consiliului Regional in vederea
analizei si aprobarii;
in calitate de Organism Intermediar,
este responsabila pentru
Atributiile IDEA
elaboreaza planuri de dezvoltare
regionala
implementeaza proiecte de
dezvoltare regionala in colaborare cu
guvernul regional
initiaza contacte in vederea stimularii
130

implementarea la nivel regional a
Programului Operational Regional
(POR) 2007-2013, in conformitate cu
prevederile Acordului Cadru semnat
cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si
Locuintei;
desfasoara activitati specifice pentru
lansarea si promovarea programelor
cu finantari din fonduri europene si de
la Guvernul Romaniei, colaborand cu
MDLPL la elaborarea
documentatiilor;
acorda asistenta potentialilor
beneficiari atat prin organizarea de
sesiuni si campanii de informare la
nivel regional, cat si oferind
raspunsuri la solicitarile de informatii,
primite in format electronic, telefonic
sau direct, prin intermediul Biroului
Regional de Informare;
asigura evaluarea, contractarea,
implementarea si monitorizarea
proiectelor de dezvoltare regionala
stabilind actiunile corectoare
necesare in vederea atingerii
obiectivelor stabilite;
initiaza contacte in vederea stimularii
parteneriatelor si a evidentierii tuturor
oportunitatilor de dezvoltare
regionala;
identifica posibilitati de includere a
ADR Nord-Est ca beneficiar direct
sau partener in programe si proiecte
regionale;
promoveaza mediul de afaceri si
antreprenorial din regiune la nivel
national si international pe principiul
cererii si ofertei;
asigura secretariatul Comitetului
Regional de Evaluare Strategica si
Corelare (CRESC) Nord-Est
raspunde fata de Consiliul pentru
Dezvoltare Regionala Nord-Est,
MDLPL in calitate de Autoritate de
Management pentru POR 2007-2013
si fata de organele abilitate prin lege
pentru corecta gestionare a fondurilor
alocate.
parteneriatelor si a evidentierii tuturor
oportunitatilor de dezvoltare
regionala;
promoveaza mediul de afaceri si
antreprenorial din regiune la nivel
national si international pe principiul
cererii si ofertei;
dezvolta strategia de inovare a
regiunii si identifica parteneri pentru
dezvoltarea de cereri de finantare, in
scopul implementarii strategiei
colaboreaza cu toti factorii interesati
din regiune (investitori, universitati,
institute de cercetare, autoritati locale,
firme private) pentru dezvoltarea de
parteneriate in directia inovarii si
managementului schimbarii
131

2. Informatii despre strategia de inovare a regiunii de Nord – Est
A fost dezvoltata in cadrul ADR NE, prin intermediul proiectului "Dezvoltarea unei Strategii
Inovative Orientate Continuu spre Valorificarea Resurselor Economice din Nord-Estul Romaniei"
(DISCOVER NE ROMANIA), finantat de Comisia Europeana prin Programul Cadru 6, Actiuni de
Suport Specific (SSA), proiecte pentru Strategie Regionala Inovativa (RIS) in Statele Asociate.
Obiectivul general al proiectului a fost acela de a dezvolta si implementa o strategie inovativa
regionala in Regiunea Nord-Est a Romaniei, care sa contribuie la cresterea competitivitatii
regionale si valorificarea potentialului economic al acesteia, prin dezvoltarea unui sistem de
sprijin a culturii si constientizarii rolului inovarii regionale. Ca obiectiv strategic, prin acest proiect
s-a urmarit stimularea factorilor politici in ceea ce priveste politicile de cercetare si inovare si de
a facilita integrarea universitatilor si institutelor de cercetare, impreuna cu IMM-urile si
companiile specializate in asigurarea suportului necesar IMM-urilor in cadrul retelelor inovative
regionale si nationale.
Strategia regionala inovativa incurajeaza cresterea competitivitatii economice in Regiunea Nord-
Est prin crearea si dezvoltarea companiilor inovative, introducerea de tehnologii moderne in
unitatile de cercetare – dezvoltare – inovare, valorificarea acestei infrastructuri si stimularea
parteneriatului intre universitati, institutii de cercetare si companii.
OBIECTIVE SPECIFICE:
• Dezvoltarea cunoasterii si generarea, difuzarea si utilizarea inovarii printr -un sistem
eficient de transfer si comercializare a inovarii;
• Cresterea valorii adaugate regionale si generarea de noi activitati economice;
• Promovarea unui mediu economic si social adecvat extinderii si mentinerii procesului
inovativ si culturii antreprenoriale/
PRIORITATI
1. Imbunatatirea capacitatii de cercetare – dezvoltare - inovare a institutiilor din Regiunea
Nord-Est in scopul cresterii competitivit atii economice regionale;
2. Dezvoltarea capacitatii intreprinderilor de a fi inovative , inclusiv imbunatatirea
infrastructurii de sprijin a afacerilor;
3. Dezvoltarea culturii antreprenoriale inovative in Regiunea Nord-Est;
4. Imbunatatirea resurselor umane.
132

Domeniile de interventie ale strategiei de inovare Nord-Est:
PRIORITATE DOMENII DE INTERVENTIE
1. ÎMBUNĂTĂŢIREA CAPACITĂŢII DE CERCETARE DEZVOLTARE INOVARE A
INSTITUŢIILOR DIN REGIUNEA NORD-EST ÎN SCOPUL CREŞTERII COMPETITIVITĂŢII
ECONOMICE REGIONALE
1.1 Crearea unei reţele regionale de transfer tehnologic şi inovare în vederea realizării
interfeţei între instituţiile CD şi companii
1.2 Dezvoltarea activităţii de cercetare în domenii ştiinţifice şi tehnologice strategice
1.3 Încurajarea modernizării echipamentelor de cercetare
1.4 Îmbunătăţirea activităţilor de marketing a instituţiilor CDI
1.5 Încurajarea participării instituţiilor de CD în proiecte şi reţele internaţionale de cercetare –
dezvoltare- inovare
2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR DE A FI INOVATIVE, INCLUSIV PRIN
ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII DE SPRIJINIRE A AFACERILOR
2.1 Creşterea accesului IMM - urilor la rezultatele cercetărilor, la op ortunităţi de
finanţare şi colaborare prin servicii de suport dedicate
2.2 Sprijinirea introducerii de tehnologii moderne şi inovative şi echipamente
2.3 Dezvoltarea mecanismelor inovative de finanţare
2.4 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic
2.5 Încurajarea dezvoltării reţelelor de cooperare (clustere)
2.6 Sprijinirea participării la proiecte europene de CDI
3. DEZVOLTAREA CULTURII ANTREPRENORIALE INOVATIVE ÎN REGIUNEA NORDEST
3.1 Dezvoltarea culturii antreprenoriale inovative în regiune prin media, seminarii,
forumuri, bune
practici
3.2 Dezvoltarea unei culturi antreprenoriale printr -o nouă abordare în cadrul sistemului
educaţional
3.3 Promovarea creării de noi companii inovative şi / sau tehnologice
3.4 Dezvoltarea serviciilor de instruire şi consultanţă orientate către nevoile inovative ale
companiilor
133

4. ÎMBUNĂTĂŢIREA RESURSELOR UMANE
4.1 Atragerea şi motivarea personalului calificat în special a cercetătorilor şi a
tehnologilor
4.2 Creşterea mobilităţii tehnologilor şi cercetătorilor
4.3 Promovarea cursurilor de instruire în managementul inovării pentru întreprinzători
4.4 Promovarea cursurilor de instruire în management pentru cercetători
4.5 Sprijin pentru încorporarea cercetătorilor şi tehnologilor români sau străini în companiile din
Regiunea Nord-Est
Informatii despre strategia de inovare a regiunii Andalucia
Guvernul Andaluz a dezvoltat Planul Andaluz de Cercetare, Dezvoltare, Inovare (PAIDI) axat pe
promovarea cercetatii-dezvoltarii ca motor al schimbarii sociale si modernizarii Andaluciei.
Consiliul Andaluz pentru Inovare stabileste calificarile pentru agentii Sistemului Andaluz de
Cunoastere, principalele caracteristici, functii si cerinte.
OBIECTIVELE PAIDI :
1) Generarea strategiei de stimulare a cunoasterii si valorii;
2) Dezvoltarea unei culturi inovatoare de stimulare a antreprenoriatului in cadrul universitatilor,
institutelor de cercetare si companiilor;
3) Imbunatatirea canalelor de distributie si promovare a dezvoltarii tehnologice si inovarii;
4) Implicarea initiativelor private in Sistemul Andaluz de Cunoastere prin intermediul cercetarii,
dezvoltarii tehnologice si inovarii.
PRINCIPIILE PAIDI:
1) Integrarea si cooperarea in cadrul sistemului Andaluz de cercetare-dezvoltare;
2) Calitate, excelenta si pertinenta in procesul de creare a cunoasterii;
3) Coordonare si complementaritate in dezvoltarea de tehnologii;
4) Orientarea rezultatelor;
5) Protectia cunostintelor create si copyright;
134

6) Interactiunea si transferul intre agentii publici si cei privati in domeniul cercetarii si dezvoltarii
tehnologic;
7) Cercetarea si dezvoltarea tehnologica ca proces global ;
8) Egalitate.
ACTORII IMPLICATI IN IMPLEMENTAREA PAIDI:
- Spatii Tehnologice si de Cunoastere;
- Organizatii orientate spre Generarea Cunoastetrii;
- Organizatii orientate spre aplicarea si transferul Cunoasterii si Tehnologiei;
- Organizatii care sprijina coordonarea si managementul Cunoasterii si Tehnologiei.
4. Directii de viitor pentru dezvoltarea procesului de inovare in Regiunea Nord-Est din
Romania:
• Crearea de centre tehnologice si de centre de excelenta;
• Crearea infrastructurilor de sprijin si servicii de asistenta a antreprenorilor, coordonarea
sistemelor si structurilor publice pentru cooperarea in retea;
• Masuri pentru imbunatatirea relatiilor de cooperare intre mediul stiintific si mediul de
afaceri;
• Sunt necesare campanii de crestere a gradului de constientizare in randul locuitorilor
regiunii cu privire la conceptul inovarii si la beneficiile pe care aceasta le poate genera;
• Promovarea inovarii in mediul antreprenorial al regiunii;
• Promovarea crearii unor structuri care sa sprijine inovarea: identificarea barierelor in
calea inovarii regionale, propunerea de metode de imbunatatire a parteneriatelor intre mediul
universitar si cel de afaceri, centralizarea rezultatelor, propuneri de imbunatatire a politicilor
regionale in acest domeniu prin colaborarea cu administratiile publice locale;
• Utilizarea unei abordari de tipul ”bottom-up”, identificand mai intai nevoile de inovare si
imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor regiunii; acordarea unei importante mai
semnificative factorului uman in vederea progresului social si bunastarii economice a regiunii;
• Masuri de imbunatatire si valorificare a imaginii sociale a antreprenorilor;
• Promovarea politicilor, serviciilor, infrastructurii si informatiilor care stau la dispozitia
antreprenorilor;
135

• Impulsionarea formarii antreprenorilor, promovarea unor sisteme inovatoare de
invatamant primar, secundar, universitar si de formare profesionala.
5. Directii de viitor pentru dezvoltarea procesului de inovare in Regiunea Andalucia din
Spania:
• Promovarea pietelor financiare pentru o directionare corecta a investitiilor;
• Promovarea unei schimbari culturale, in special a culturii antreprenoriale care trebuie sa
se orienteze din ce in ce mai mult catre inovare: inovarea devine din cheltuiala investitie.
Inovarea trebuie sa se bazeze ope initiativele oamenilor de afaceri, pozitia administratiilor
publice fiind mai putin pertinenta in acest domeniu;
• Promovarea cooperarii institutiilor si armonizarea politicilor in acest domeniu;
• Promovarea conceptului in cadrul sistemelor educationale;
• Accelerarea reformelor administrative si de modernizare;
• Promovarea cooperarii intre Inverstitiile Straine, companii multinationale si dezvoltare
locala;
• Motivarea institutiilor si organizatiilor care atrag investitii in domeniul inovarii;
• Sporirea cooperarii intre sectoarele: divertisment-turism-inovare;
6. Concluzii
Strategia de inovare a regiunii Andalucia cuprinde obiective mai generoase, cum ar fi:
• Promovarea unui sistem de inovare bazat pe cooperare competitiva, care recunoaste si
recompenseaza meritele antreprenoriale;
• Integrarea deplina a Societatii informationale in Andalucia prin utilizarea de tehnologii
avansate;
• Educatia, cercetarea, cultura si abilitatile de inovare vor constitui motoarele progresului
economic si social in Andalucia;
• Conectarea regiunii si deschiderea acesteia catre societatea globala.
Datorita experientei bogate in cadrul Uniunii Europene, Spania a implementat numeroase
proiecte in domeniul inovarii si acest concept a devenit familiar in majoritatea mediilor de lucru.
Acest fapt se observa si datorita numarului mare de institute si centre dedicate inovarii, in
comparatie cu Romania. O alta diferenta ar fi aceea ca, sistemul de guvernare romanesc este
unul centralizat, in timp ce in Spania actieaza Guverne Regionale care se ocupa de dezvoltarea
136

fiecarei regiuni. Transferul autoritatii si responsabilitatii de la nivel central catre administratiile
locale prezinta avantajul ca institutiile sunt mai aproape de nevoile cetatenilor si, de asemenea,
administratia fiecarei regiuni poate adopta masuri politice si economice specifice propriilor
caracteristici si necesitati. Deciziile astfel adoptate, pot fi mai eficiente decat cele generalizate si
aplicate uniform in regiuni cu profiluri deferite.
In Romania, Strategia de inovare a regiunii Nord-Est, este prima de acest fel implementata in
acest domeniu. Regiunea Nord-Est face primii pasi catre inovare si, in prezent, prioritatea o
reprezinta promovarea inovarii in cadrul universitatilor, intreprinderilor si institutiilor de
administratie locala. O buna colaborare intre aceste sectoare va conduce la utilizarea eficienta a
resurselor, modernizarea si sporirea competitivitatii regiunii si crestere economica. O alta
prioritate consta in constientizarea factorilor implicati in implementarea polticilor de dezvoltare
regionala asupra importantei procesului de inovare, in asa fel incat acesta sa devina un criteriu
esential in dezvoltarea de proiecte si programe regionale.
STUDIU 12. INITIATIVE EUROPENE, NATIONALE SI REGIONALE DE FINANTARE A
INOVARII IN REGIUNEA ANDALUCIA
Initiative europene:
1. Programas Marco de la I+D+I en Europa
2. Programa EUREKA
3. Programa IBEROEKA
4. Programa INTERREG
5. Jeremie Andalucía / Fondos Reembolsables
6. Fondo de Apoyo del Desarrollo Empresarial
7. Fondo de Economía Sostenible
8. Fondo para el impulso de las energías renovables y la eficiencia energética
9. Fondo Jeremie
10. Programa de Fomento de Naves Industriales
11. Cheque Innovación
12. Acuerdo ENISA-IDEA. Financiación de pequeñas y medianas empresas innovadoras en
Andalucía.
137

13. Programa de ayuda a empresas viables con dificultades coyunturales en Andalucía
14. Programa de Incentivos para la Creación, Consolidación y Modernización de las
Iniciativas Emprendedoras del Trabajo Autónomo
15. Plan 2000E
Initiative regionale:
1. Universidad Digital-Cooperación
Initiative nationale:
Activitati eligibile pentru finantarea inovarii
Program de initiative pentru sustinerea dezvoltarii si inovarii intreprinderilor:
Activitati finantate:
• Masuri pentru integrarea Andaluciei in cadrul Societatii bazate pe cunoastere;
• Adoptarea de masuri speciale pentru sectoarele: Aeronautic, Agroindustrial, Biotehnic,
Sectorul energetic si de mediu.
Program de creare a navelor industriale:
Activitati finantate:
• Promovarea centrelor de excelenta;
• Masuri de sprijinire a IMM-urilor;
• Crearea unei retele de cooperare intre sectoarele de interes strategic in Andalucia;
• Masuri de imbunatatire a conditiilor de mediu in orasele regiunii;
• Masuri de favorizare a competitivitatii intreprinderilor;
• Crearea de locuri de munca stabile si de calitate.
138

Programul El cheque innovación:
Activitati finantate:
1. Inovarea proceselor de afaceri – identificarea problemelor in gestiune, imbunatatirea
rezultatelor schimbarilor organizationale, functionale sau tehnologice;
2. Generarea inovarii in urma implementarii strategiilor de comercializare;
3. Utilizarea conceptelor inovarii pentru generarea de noi produse sau servicii in special in
cadrul firmelor aflate in etapa de maturitate a productiei.
Fondul Jeremie:
Activitati finantate:
• Orientarea modelelor de productie din Andalucia catre o economie sustenabila;
• Sporirea productivitatii si competitivitatii pentru a face fata provocarilor globalizarii;
• Dezvoltarea capitalului uman in intreprinderile din Andalucia si imbunatatirea sistemelor
de pregatire profesionala.
Program de sprijinire a intreprinderilor cu probleme financiare:
Activitati finantate:
• Acordarea imprumuturilor necesare intreprinderilor cu probleme economice si
elaborarea planurilor de restructurare;
• Masuri pentru reabilitarea pe piata a acestor intreprinderi.
Alte activitati eligibile pentru finantare:
- Masuri pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale;
- Masuri de imbunatatire si valorificare a imaginii sociale a antreprenorilor in Regiunea
Andalucia;
- Promovarea politicilor, serviciilor, infrastructurii si informatiilor care stau la dispozitia
antreprenorilor;
- Impulsionarea formarii antreprenorilor, promovarea unor sisteme inovatoare de
invatamant primar, secundar, universitar si de formare profesionala;
- Masuri pentru imbunatatirea calificarilor, dezvoltarii profesionale si capacitatii
antreprenoriale a tinerilor din Andalucia prin efectuarea unor stagii de practica in intreprinderi;
139

- Masuri de stimulare si mentinere a spiritului antreprenor pe toata durata de viata a unei
companii;
- Crearea infrastructurilor de sprijin si servicii de asistenta a antreprenorilor, coordonarea
sistemelor si structurilor publice pentru cooperarea in retea;
- Masuri pentru sporirea calitatii, gradului de inovare si securitatii in intreprinderile de
servicii industriale;
- Masuri pentru imbunatatirea relatiilor de cooperare intre mediul stiintific si mediul de
afaceri;
- Masuri pentru imbunatatirea imaginii mediului de afaceri din Andalucia la nivel national si
international;
- Realizarea transferului tehnologic intre companii;
- Actiuni de promovare a inovarii prin organizarea de dezbateri, forum-uri, congrese,
material publicitare;
- Masuri pentru dezvoltarea adecvata a retelelor de transport si retelelor de distributie de
energie in Andalucia;
- Activitati de cercetare-dezvoltare-inovare in domeniul energetic;
- Crearea de centre tehnologice si de centre de excelenta.
POLITICA DE COEZIUNE A REGIUNII ANDALUCIA PENTRU PERIOADA 2007-2013
- Resursele financiare alocate politicii de coeziune in Spania sunt in valoare de 35.217
milioane de euro, din care 26.180 milioane euro pentru indeplinirea obiectivului de Convergenta.
Regiunea Andalucia, impreuna cu Regiunile La Mancha, Extremadura si Galicia beneficiaza de
finantari in valoare de 12.500 milioane euro.
- Principalele instrumente de interventie sunt:
• Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (Fondo Europeo de Desarrollo Regional-
FEDER)– alcatuit din 6.843 milioane euro finantare europeana si 9.853 cotributie publica;
• Programul Operational pentru cercetare-dezvoltare-inovare (in valoare de 2.248
milioane de euro pentru intreg teritoriul Spaniei) al carui obiectiv este dezvoltarea inovarii in
cadrul companiilor;
• Fondul de Coeziune (Fondo de Cohesion);
• Fondul Social European (Fondo Social Europeo- FSE);
- Aceste programe de finantare au 3 obiective strategice:
140

• Transformarea Spaniei intr-un stat capabil sa atraga investitii externe si forta de munca
straina;
• Imbunatatirea societatii bazata pe cunoastere si stimularea inovarii in vederea cresterii
economice;
• Crearea de noi locuri de munca si imbunatatirea conditiilor de lucru;
- Elemente inovatoare ale finantarilor europene:
• Initiativele JEREMIE – Instrumente financiare care promoveaza sprijinirea IMM-urilor
(PYMES) pentru accesarea finantarilor in cadrul regiunilor;
• Initiativele JESSICA – Instrumente financiare concentrate pe sustinerea investitiilor
sustenabile, cresterea economica si crearea de noi locuri de munca in zonele urbane din
Europa (aceste instrumente presupun un schimb cultural in masura repartizarii ajutoarelor din
Fondurile Structurale);
- Se incearca trecerea la un sistem de finantare de tip rambursabil, sustenabil si mai
eficient pentru urmatoarea perioada de planificare.
Domeniul 2. Parteneriatul public-privat si transferul de know-how
STUDIU 13. FISA DE OBSERVATIE PRIVIND ACTIVITATEA DE NEGOCIERE
In saptamana a II a de stagiu am asistat la o intalnire dintre Dl. Ignacio Del Arco Herrera –
Managerul Departamentului Stiintific din cadrul I2BC si Dna Marilo Recio Perles, reprezentanta
Departamentului de Resurse Europene si Cooperare Internationala din cadrul institutiei
Diputation de Malaga.
Intalnirea a avut drept scop dezbaterea unor aspecte legate de proiectul „Inovare pentru orasul
Alhama de Granada” din regiunea Andalucia. Rolul fiecarui reprezentant in cadrul intalnirii a fost
legat de prezentarea clara a aspectelor prin care fiecare din cele doua institutii partenere (I2BC
si Diputation de Malaga) poate interveni si sustine proiectul legat de crearea unui Spatiu Social
Inovator pentru cetateni, companii private si institutii publice, in orasul Alhama de Granada.
Intalnirea a avut loc la sediul I2BC din cadrul Parcului Tehnologic din Andalucia, Malaga.
Intalnirea a debutat cu prezentarea partenerilor din proiect si explicarea principalelor atributii si
activitati agreate prin acordul de parteneriat semnat intre colaboratori. S-au prezentat
obiectivele, precum si un calendar al activitatilor. Acest grafic de timp a fost unul din aspectele
asupra caruia Dna Marilo Recio Perles a insistat, mentionand ca ar putea surveni anumite
141

intarzieri datorita faptului ca „primaria”- Diputation de Granada are anumite dificultati in
obtinerea unor avize pentru construirea unuia din spatiile destinate Centrului Social Inovator. D-
na Perles a mentionat insa ca exista sustinerea deplina din acest punct de vedere, a institutiei
Ayuntamiento de Granada, care, desi nu este partenera in proiect, intelege necesitatea si
beneficiile implementarii acestuia.
In continuare, dl. Ignacio Del Arco a prezentat detalii despre institutul I2BC, care are ca obiectiv
imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor prin intermediul dezvoltarii de proiecte inovatoare ce
corespund nevoilor cotidiene ale acestora. A fost mentionat si faptul ca I2BC promoveaza
inovarea continua bazata pe punerea in comun a cunostintelor si utilizarea in mod responsabil a
noilor tehnologii si ca in vederea indeplinirii acestor obiective, institutul implementeaza proiecte
cu caracter inovator, care imbunatatesc nivelul de trai al cetatenilor si fac posibil progresul
economic-social al regiunii, in general.
Reprezentanta oragnizatiei Diputation de Malaga a prezentat o serie de statistici referitoare la
situatia economica actuala a orasului, domeniile care necesita investitii, stadiul inovarii si a
detaliat lista masurilor pe care le solicita, prin intermediul acordului de parteneriat,
reprezentantilor I2BC.
Domnul Ignacio Del Arco si-a asumat masurile si activitatile din proiect , facand insa cateva mici
amendamente:
Grupul de consilieri din cadrul I2BC va lucra asupra propunerii de dezvoltare a politicilor
economice si sociale regionale de inovare care necesita imbunatatiri, armonizandu-le cu cele
deja promovate de Diputation de Granada, la acest moment.
Grupul de consilieri din cadrul I2BC se va ocupa si de organizarea seminariilor de informare
pentru locuitorii orasului Alhama de Granada privind proiectul, rolul participarii lor in cadrul
acestuia si beneficiile viitoare pentru comunitate
D-na Perles a fost de acord cu aceste specificatii si a mentionat inca o data importanta si
necesitatea implicarii in cadrul proiectului, a personalului specializat in cercetare din cadrul
I2BC, precum si a echipamentelor de ultima generatie (in special a echipamentelor de
proiectare), pentru sporirea succesului si calitatii implementarii acestui proiect.
In finalul intalnirii, dl. Ignacio Del Arco a prezentat draftul de lucru asupra propunerii echipei
sale, in ceea ce priveste actiunile necesare facilitarii accesului cetatenilor din Alhama de
Granada la noile tehnologii promovate in cadrul proiectului. Aceasta prezentare a fost
efectuata pe baza unei scurte prezentari in power point si d-na Perles a agreeat propunerea.
In urma discutiilor purtate si a punctelor de vedere expuse de ambele parti, s-a decis
implementarea activitatilor proiectului conform detaliilor stabilite in cadrul intalnirii.
142

Construcción del Espacio Centro Social Inovador de Alhama de Granada
STUDIU 14. OFERTA DE INOVARE DIN REGIUNEA ANDALUCIA
1. Date generale
Conform Comisiei Europene, inovarea este un concept relationat economic care trebuie sa
conduca la cunoastere concreta si la cresterea veniturilor economice atat din punct de vedere
cantitativ cat si calitativ. Acest concept nu este restrictionat doar la dezvoltarea de noi produse,
dar de asemenea noi procese, metodologii si forme de parteneriat.
Situatia concreta a regiunii Andalucia este destul de precara din punct de vedere economic,
intrucat Andalucia este o regiune slab dezvoltata a Spaniei.
• Populatia totala a Andaluciei este de 7.849.799 locuitori, semnificand 17,8 % din totalul
de 44.108.530 locuitori ai Spaniei. Acest numar reprezinta 15,66% din totalul populatiei spaniole
active, si 13,8 % rata somajului.
• Diferentele economice dintre Andalucia si restul Spaniei este evidentiat si de PIB-ul pe
cap de locuitor 15140 € in Andalucia comparat cu of 19637 € la nivel national. Existenta
dificultatilor economice face ca regiunea Andalucia este considerata o regiune prioritara in
cadrul Uniunii Europene pentru alocarile din fonduri structurale.
143

• In ceea ce priveste eforturile pentru inovare in regiunea Andalucia, se poate observa un
buget total pentru cercetare de 883 milioane € ( 0,77% din PIB), din totalul de 8946 milioane €
in Spania( 1,07% din PIB). 32.3% din cheltuielile de cercetare-dezvoltare in Andalucia au fost
finantate de sectorul privat, in timp ce 48.4 % din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ale
Spaniei sunt finantate de sectorul public.
• Numarul cercetatorilor in Andalucia este de 11998 (4 pentru fiecare 1000 locuitori activi)
din totalul de 100994 cercetatori in Spania.
• Sunt 10 universitati in Andalucía, cu 235121 studenti (un total de 73 universitati si
1462897 studenti in Spania).
• Numarul total de brevete inregistrate este de 336 (3897 in Spania).
Putem concluziona situatia dificila a regiunii Andalucia in domeniul inovarii, in comparatie cu
restul Spaniei.
Atragerea de Inverstitii Straine Directe (IDS) in Andalucia prin intermediul multinationalelor are o
importanta sporita in ceea ce priveste deficientele tehnologice ale regiunii, din moment ce
mutinationalele aleg sa investeasca in sectorul de cercetare-dezvoltare.
Dezvoltarea tehnologica a Spaniei si Regiunii Andalucia in a doua jumatate a secolului 20 se
datoreaza Inverstitiilor Straine Directe.Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, statisticile
arata o crestere a gradului de atragere a Investitiilor Straine Directe, regiunea Andalucia
atragand un procent important din acestea - 6,58% din totalul investitiilor straine directe in
Spania intre anii 1987-1997).
Desi tendintele actuale arata o scadere a procentului IDS in ultimii ani, importanta acestor
investitii pentru procesul inovarii in Spania a fost semnificativa.
Exista 3 motive pentru care companiile aleg sa isi internationalizeze activitatile prin ISD:
ownership, internalizare si avantaje teritoriale.
2. Puncte tari si puncte slabe identificabile in Regiunea Andalucia
Principalele puncte slabe :
1) Dimensiune redusa a pietei;
2) Calificare slaba a fortei de munca, nivel scazut de educatie;
3) Deficiente ale fortei de munca (in special in randul femeilor si a populatiei tinere) cauzate de
rata ridicata a somajului si diminuarea populatiei active;
4) Cheltuieli de cercetare-dezvoltare reduse.
Avantaje ale Regiunii Andalucia in atragerea investitiilor straine:
1) salarii scazute (forta de munca ieftina) ;
144

2) preturi mai mici ;
3) conditii climatice favorabile in Andalucía.
Ceea ce rezulta din aceste analize este faptul ca organizatiile vor investi in sectoare slab
dezvoltate din punct de vedere tehnologic, profitand de conditiile socio-economice.
Cele mai importante sectoare (cu avantaje competitive pentru atragerea de investitii straine) in
Regiunea Andalucia sunt:
- Sectorul agro-alimentar (agricultura si pescuitul);
- Sectorul bauturilor alcoolice (sherry, bere) ;
-Mineritul si industria de fier si otel, datorita importantei istorice a depozitelor minerale din
Andalucia;
- Constructiile si sectorul imobiliar;
- Industria chimica;
- Industria Automibilistica.
3. Politici si instrumente ale inovarii
Politicile de inovare au fost influentate de administratiile europene, spaniole si cele regionale
andaluze.
Sistemul inovator al Uniunii Europene
Articolul 157 al Tratatului Comunitar European afirma ca statele membre vor asigura conditiile
necesare pentru stimularea competitivitatii industriilor in cadrul Comunitatii. In acest scop, in
concordanta cu sistemul de piete deschise, actiunile vor fi orientate spre: stimularea exploatarii
potentialului industrial a politicilor de inovare, cercetare si dezvoltare tehnologica.
Aceasta declaratie trebuie implementata prin politicile europene. Drept rezultat, Agenda de la
Lisabona propune inovarea ca prioritate pentru generarea de crestere economica.
A fost creat de asemenea un set de instrumente:
Inovarea este un criteriu de selectie in momentul acordarii oricarei subventii publice in cadrul
Programelor Europene (exista mai mult de 400 de programe care asigura sprijin financiar).
In concluzie, daca un guvern sau o agentie publica solicita sprijin financiar de la Uniunea
Europeana in cadrul unui Program, trebuie sa poate demonstra impactul pozitiv asupra
sistemului de inovare.
Programe de finantare a inovarii:
Programul Cadru VII
145

Fonduri structurale si de coeziune
INTERREG
4. Cadrul legislativ al administratriei centrale
Guvernul Spaniol are competenta de a stabili cadrul si obiectivele politicilor de cercetare si
inovare iar administratiile regionale beneficiaza de autonomie ridicata.
Concret, in Andalucía, cheltuiala publica totala reprezinta 0,55% din PIB (70% din total cheltuieli
este destinata sectorului de ccercetare-dezvoltare)
Se observa prezenta accentuata a sectorului public in sectorul de cercetare-dezvoltare in
Andalucia fata de restul Spaniei; este ingrijoratoare contributia scazuta a sectorului privat.
5. Planul National de Cercetare Stiintifica si Dezvoltare Tehnologica
Planul curent se adreseaza intervalului de timp 2008-2011.
Un actor important pentru cadrul spaniol de inovare Comisia Interministeriala de Stinta si
Tehnologie – are misiunea de a realiza planul national, in cadrul unui proces deschis participarii
tuturor stakeholderilor vizati.
Alte institutii active mentionate in Planul National de Cercetare Stiintifica si Dezvoltare
Tehnologica sunt CDTI – Centrele pentru Dezvoltare Tehnologica si Industriala, si ICO –
Institutii de Credite Oficiale care acorda imprumuturi firmelor implicate in proiecte internationale.
6. Cadrul specific regional
Guvernul Andaluz a dezvoltat Planul Andaluz de Cercetare, Dezvoltare, Inovare (PAIDI) axat pe
promovarea cercetatii-dezvoltarii ca motor al schimbarii sociale si modernizarii Andaluciei.
Obiectivele PAIDI :
1) Generarea strategiei de stimulare a cunoasterii si valorii;
2) Dezvoltarea unei culturi inovatoare de stimulare a antreprenoriatului in cadrul universitatilor,
institutelor de cercetare si companiilor;
3) Imbunatatirea canalelor de distributie si promovare a dezvoltarii tehnologice si inovarii;
4) Implicarea initiativelor private in Sistemul Andaluz de Cunoastere prin intermediul cercetarii,
dezvoltarii tehnologice si inovarii.
7. Spatii tehnologice si de cunoastere:
Parcuri tehnologice si stiintifice – sunt spatii de cunoastere, ehipate cu infrastructuri tehnologice
avansate, firme si organizatii care au ca scop cercetarea, dezvoltarea tehnologica si inovarea.
Aceste parcuri tehnologice si stiintifice opereaza in zonele de dezvoltare de tehnologii in
Andalucia si sunt urmatoarele:
146

– Oil and Olive Orchard Scientific-Technological Park (Parque Científico-Tecnológico del
Aceite y del Olivar), in Jaén.
– Almería Innovation and Technology Park (Parque de Innovación y Tecnología de Almería,
PITA), in Almería.
– Aznalcóllar Environmental Park (Parque Medioambiental de Aznalcóllar, PAMA), in
Sevilla.
– Andalucía Aeronautical Technological Park (Parque Tecnológico Aeronáutico de Andalucía
- AERÓPOLIS), in Sevilla.
– Cartuja 93 Technological Park (Parque Tecnológico Cartuja 93), in Sevilla.
– Andalucía Technological Park (Parque Tecnológico de Andalucía - PTA), in Málaga.
– Health Sciences Technological Park (Parque Tecnológico de Ciencias de la Salud), in
Granada.
– Rabanales 21 Scientific-Technological Park (Parque Científico-Tecnológico Rabanales 21),
in Córdoba.
Din parcurile mentionate mai sus, doar cele din Sevilla si Málaga sunt active.
O alta categorie, Parcurile de Inovare a Companiilor (Parques de Innovación
Empresarial - PIE), se caracterizeaza prin obiectivul de proximitate geografica.
Ele reprezinta spatii in care companiile sunt grupate pentru a realiza sinergii tehnologice,
generatoare de dezvoltare economica (influenta si interrelationarea cu cei din acelasi mediu in
scopul diseminarii, aplicarii si transferului de cunoastere).
B) Organizatii orientate catre generarea de cunoastere: Centre de Cunoastere
Universitatile si Organismele Publice de Cercetare;
Institutele de cercetare ale administratiei din Andalucia;
Grupurile ce cercetare ale sistemului de sanatate publica din Andalucia;
Centre de dezvoltare tehnologica avansata.
Consiliul Andaluz de Inovare (Consejería de Innovación);
Cercetarea tehnica si stiintifica are urmatoarele sectoare prioritare:
147

- Aeronautic;
- Spatial;
- Biotehnologiile;
- Agro-industrial si Alimentar;
- Stiinte Exacte si Experimentale;
- Sanatate;
- Social, Economic si Stiinte legale;
- Umanistic si arta;
- Technologii de productie;
- Nanostiinte, Nanotehnologii si materiale;
- Resurse naturale, Energie si Mediu;
- Tehnologii Informatice si de Comunicare;
- Integrare Sociala si Imigrare;
- Globalizare si Cooperare;
- Comportament social si Violenta;
- Patrimonii istorice si de arta;
- Integrare teritoriala, Transport si Intermobilitate;
- Turism.
C) Organizatii orientate catre aplicarea si transferul de cunostinte si tehnologii
Misiune:
• punerea in valoare a sistemului de cunoastere, orientand activitatea agentilor
responsabili pentru generarea cunoasterii catre nevoile mediului de afaceri;
• punerea in circulatie a fluxurilor de cunostinte;
• generarea de noi tehnologii si sisteme inovatoare;
• promovarea crearii de noi companii;
• stimularea competitivitatii sistemului;
148

Exista un numar foarte mare de astfel de institutii care activeaza in Regiunea Andalucia: Centre
de Tehnologii Avansate, Centre de Tehnologie si Inovare, Centre de Creare si Consolidare a
Companiilor cu Baza Tehnologica.
D) Organizatii care sprijina coordonarea si managementul cunosterii si tehnologiilor
In acesta categorie se regasesc: Reteaua Spatiilor Tehnologice din Andalucia (RETA), Agentia
Andaluza pentru Calitatea Evaluarii si Acreditarea Universitara, Corporatia Tehnologica a
Andaluciei, Agentia pentru Dezvoltare si Inovare a Andaluciei, INVERCARIA, si Reteaua de
Spatii de diseminare a informatiilor din mediul tehnic si stiintific (RECTA).
Reteaua de Spatii Tehnologice din Andalucia (RETA) este un instrument al Consiliului Andaluz
pentru Inovare care are rolul de a coordona si dezvolta sistemul de inovare al regiunii. RETA
este un canal de comunicare intre centrele si grupurile publice de investigatie, Administratiile
Publice, spatiile tehnologice, organizatiile de transfer de cunostinte si companii.
Agentia pentru Calitatea Evaluarii si Acreditare Universitara din Andalucia este un organism
dependent de Consiliul Andaluz pentru Inovare si are ca scop monitorizarea calitatii sistemului,
propunerea criteriilor de calitate, design-ul si management-ul proceselor de evaluare a calitatii.
Corporatia Tehnologica a Andaluciei (Corporación Tecnológica de Andalucía- CTA), ca o
structura pentru coordonare si management promovata de Consiliul Andaluz pentru Inovare,
stimuleaza cercetarile aplicate si generarea de proiecte inovatoare ale firmelor; are rolul de a
integra companii cu obiective tehnologice similare. Corporatia Tehnologica a Andaluciei sprijina
proiecte realizate in colaborare de universitati, centre de cercetare si companii din sectoare
strategice.
Are, de asemenea, rol consultativ in sprijinirea definirii liniilor prioritare in sectoarele strategice,
si constituie un instrument pentru evaluarea impactului proiectelor finantate la nivel regional.
Agentia pentru Dezvoltare si Inovare IDEA si INVERCARIA sunt organizatii strategice ale
Consiliului pentru Inovare care promoveaza companiile, stimuleaza sectorul antreprenorial,
actionand in calitate de organisme publice.
Reteaua de Spatii de diseminare a informatiilor din mediul tehnic si stiintific din Andalucia (Red
de Espacios de Divulgación Científica y Técnica de Andalucía - RECTA), este organizatia
menita sa coordoneze activitatile stiintifice, sa promoveze crearea acestora si accesibilitatea lor,
in vederea stimularii cercetarii si diseminarii culturii cunoasterii.
149

Domeniul 3. Proiecte inovative si analiza capacitatii inovative a unei companii
STUDIU 15. FISA DE PREZENTARE A PROIECTULUI “AGEING WELL IN ANDALUCIA”
Unul din proiectele implementate in cadrul I2BC a fost “Envejeciendo Bien en Andalucia” –
“AGEING WELL IN ANDALUCIA”.
1. OBIECTIV GENERAL:
Identificarea si prioritizarea initiativelor care imbunatatesc calitatea vietii cetatenilor-beneficiari ai
serviciilor administratiei publice, tinand cont de implicatile sociale existente in Regiunea
Andalucia si de oportunitatile pe care le ofera la momentul actual dezvoltarea noilor tehnologii.
2. OBIECTIVE SPECIFICE :
- Adoptarea de modele de afaceri inovatoare si eficiente din punct de vedere economic;
- Facilitarea accesului batranilor la informatii si service (control personal si independenta a
localizarii);
3. ACTIVITATI / SERVICII PROPUSE :
Directia de actiune 1: Sanatate, Servicii si Asistenta sociala;
Servicii dezvoltate:
- Sistem proactiv de alerta pe telefonul mobil (memento pentru datele vaccinurilor,
momentele zilei cand trebuie luate medicamente, alergii, etc) ;
- Traducere video si audio – retea de interpretari medicale;
- Retea a furnizorilor de servicii sociale;
- Servicii medicale mobile pentru comunitatile dispersate din punct de vedere al locatiei;
- Jocuri virtuale in retea pentru divertismentul de grup;
- Primirea de informatii legate de sanatate prin intermediul a diverse medii ( video, audio)
si canale ( TV, PC, telefonul mobil).
Directia de actiune 2: Interactiune sociala si imbatranire activa;
150

Servicii dezvoltate:
- Asistenta virtuala “Lola” - furnizeaza informatii si servicii, ghideaza activitati, face
recomandari medicale,etc;
- Crearea de retele sociale care permit formarea grupurilor virtual cu interese, activitati si
servicii comune;
- Realizarea interactiunii sociale cu membri ai familiei si prieteni prin intermediul linkurilor
video din diferite locatii ( casa, centrele pentru varstnici, smart work center);
- Noi activitati de laborator generatoare de dinamism si interactiune sociala.
4. PARTENERI:
- Fundacion Andaluza de Servicios Sociales - Area de Nuevas Tecnologias
- Fundacion IAVANTE – Area de Innovacion
- Universidad de Malaga – Faculdad de Derecho. Observatorio de Gerontoinmigracion
- Universidad de Oulu – Departamento de Ingineria Industrial y Gestion
- Ayuntamiento de Malaga – Area Mayores. Area de Servicios Sociales
- AT4 Wireless – Engineering and Solutions Division
- CISCO Systems
- IBSG
- I2BC
- Area C2ORE
5. REZULTATE ASTEPTATE :
- O buna fructificare a oportunitatilor – eficienta sporita, cresterea nivelului de trai;
- Impact pozitiv asupra persoanelor varstnice ;
- Transferul metodelor obtinute din cercetare pentru generarea de beneficii viitoare la
scara mare.
151

STUDIU 16. FISA DE PREZENTARE A PROIECTULUI “CIUDAD PARA TODOS”
Una dintre propunerile actuale de proiecte ale I2BC este programul “Ciudad para todos”. D-
soara Lourdes Marcos, avand calitatea de asistent tehnic pe acest proiect ne-a prezentat detalii
despre acesta.
1. Scopul proiectului:
Este acela de a crea o harta electronica virtuala care sa poata fi accesata de pe telefoanele
mobile cu ajutorul internetului si care sa poata descrie cea mai scurta si sigura ruta intre doua
puncte din oras. Acest proiect se adreseaza persoanelor cu nevoi speciale, in special
persoanelor cu handicap locomotor, care folosesc scaune cu rotile.
2. Obiective:
- Facilitarea accesului persoanelor cu dizabilitati pe toate rutele din oras;
- Imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor pe baza tehnologiilor inovatoare , aducandu-le
mai aproape de nevoile acestora;
- Folosirea unei retele prin care oamenii sa poata comunica si interactiona intre ei,
devenind astefel participanti activi la procesul de inovare.
3. Descriere:
“Orasul pentru toti” isi propune sa stabileasca si sa potenteze initiative concrete de creare a
unui mediu inclusiv, in care cetatenii sa se simta liberi sa initieze proiecte personale fara a se
simti constransi de bariere sociale. De aceea, este necesara identificarea barierelor care
impiedica persoanele sa acceseze ultímele tehnologii. Odata identificate, vor fi trasate si
gestionate rute urbane de acces care sa inlature aceste obstacole.
4. Elemente inovatoare ale proiectului:
- Va fi utilizata o tehnologie creata pentru companía ACT, dand o noua aplicabilitate
sistemului GECOR. Inovarea sistemului GECOR consta in conceperea unor dispozitive de
telefonie mobila care permit obtinerea de fotografii ale obstacolelor si identificarea locatiei
acestora prin intermediul coordonatelor GPS.
152

5. Fazele stabilite pentru implementarea proiectului:
Faza 0: Organizarea si lansarea proiectului – Descrierea solutiei identificate
Faza 1: Definirea solutiei identificate- Reteaua de lucru
Faza 2: Definirea si dezvoltarea platformei tehnologice – Planul Calitatii
Faza 3: LIVE! In actiune in orasul Malaga
Faza 4: Elaborarea concluziilor si propunerii de continuitate
6. Durata de implementare a fost stabilita la 10 luni.
Consideram ca acest proiect este inovator intrucat solutia aleasa este bazata pe tehnologii
moderne si va usura mult accesul si deplasarea persoanelor cu nevoi speciale. Este foarte
important si faptul ca I2BC dispune de experienta in domeniu si echipamentele necesare
implementarii unui proiect atat de indrazent. Un este de neglijat nici faptul ca autoritatile locale
sprijina implementarea acestei idei si au si desemnat un reprezentant drept consilier pentru a
contribui la derularea activitatilor acestui proiect.
7. Criterii indeplinite pentru determinarea capacitatii inovative a I2BC privind
implementarea acestui proiect
• schema de finantare ofera sprijin financiar pentru proiecte de cercetare elementara si
dezvoltare experimentala;
• sunt eligibile activitati precum achizitie de aparatura, echipamente, patente/licente, studii
de fezabilitate, expertiza externa;
• activitatile inovative in cadrul acestui proiect reprezinta totalitatea pasilor stiintifici,
tehnologici, organizationali, financiari si comerciali care conduc sau intentioneaza sa conduca la
implementarea inovarilor;
• activitatile inovative includ activitati de achizitionare de utilaj, echipament, software si
licente, activitati ingineresti si de dezvoltare a muncii, design industrial, formare profesionala si
pregatirea pietei si activitati de dezvoltare si implementare pentru inovari;
• proiectul se bazeaza pe activitati privind cercetarea si dezvoltarea de noi tehnici si
metode de lucru;
153

STUDIU 17. FISA DE PREZENTARE A PROIECTULUI “GO-CARE”
Obiectivul proiectului:
Crearea unui canal de comunicare direct dintre persoanele in varsta sau cele cu nevoi speciale
si personalul de ingrijire. Acest intrument tehnologic furnizeaza raspuns la nevoile de ingrijire si
asistenta promovand astfel solutia pentru o viata independenta pentru persoanele cu dizabilitati.
Obiective specifice ale proiectului:
Asigurarea asistentei la domiciliu;
Centre de asistenta de zi si de noapte;
Prevenirea situatiilor de dependenta si promovarea unei vieti independente.
Activitati si servicii propuse:
Planificarea muncii si optimizarea resurselor;
Buna comunicare dintre echipa de coordonare si asistentii de ingrijire printr-un serviciu
web care sa conecteze printr-o aplicatie mai multe telefoane mobile (sau alte dispozitive).
Aceasta ar permite consultarea informatiilor necesare trimitand rezultatele catre asistentii de
ingrijire si actualizand continuu baza de date creata;
Raspunsul la nevoile cetatenilor care au nevoie de ingrjire;
Rezolvarea incidentelor care pot interveni in timpul acordarii serviciului de asistenta;
Localizarea asistentilor de ingrijire utilizand un disopzitiv GPS;
Acordarea de ingrijire specializata la domiciliu;
Realizarea si intretinerea unor centre de asistenta atat pe timp de zi cat si pe timp de
noapte.
Parteneri:
Atat Consiliul Orasului Malaga cat si Consiliul Districtului Malaga participa activ in dezvoltarea si
implementarea proiectului “Go-care”, care va oferi suport pentru alte inca 100 de municipalitati
in Districtul Malaga. Se doreste ca acest proiect sa sa fie capabil ca sa ofere fiecarei
municipalitati din acest district posibilitatea de a-si determina propriile elemente si particularitati
de functionare.
154

Rezultate asteptate:
Implementarea si gestionarea acestui proiect;
Asigurarea ingrijirii de care au nevoie cetatenii cu probleme de sanatate;
Implementarea acestui proiect si in cadrul altor municipalitati din Districtul Malaga;
Imbunatatirea vietii oamenilor prin asigurarea asistentei de care au nevoie si
promovarea unei vieti independente.
STUDIU 18. FISA DE PREZENTARE A PROIECTULUI “MESA TACTIL”
Scopul proiectului:
Scopul acestui proiect este acela de a crea o suprafata de lucru construita sub forma unei mese
dotata cu un ecran plat bazat pe tehnologia multi-touch care permite accesul mai multor
utilizatori in acelasi timp si poate opera o multitudine de operatii concomitent.
Obiectivele proiectului:
Crearea acestei suprafete de lucru (practic un computer controlat prin gesturi) care are o
multitudine de aplicatii in foarte multe domenii: proiectare, vanzari, sanatate, transport,
televiziune, etc;
Ofera o noua dimensiune intre oameni si tehnologie datorita interfatei active sensibila la
miscarile umane.
Specificatiile proiectului:
Suprafata de lucru are urmatoarele specificatii:
Dimensiuni: 108 x 69 x 54 cm si 90 kg;
Ecran de 30 inch, ATI X1650 card grafic cu memorie de 256 Mb si resolutie de of
1024x768 pixels;
Computer Intel® Core 2 Duo cu procesor de 2.13 GHz, memorie canal dublu DDR2 of
2 Gb si hard disk de 250 Gb SATA ;
Retea: Gigabit ethernet card si WiFi card;
5 camere in infrarosu si iesire audio.
155

Elementele inovatoare ale proiectului:
Acest proiect ofera un produs inovativ – respectiv o suprafata de lucru care reprezinta in
prezent varful tehnologiei IT&C. Toate caracteristicile acestui produs se regasesc ca elemente
inovatoare oferind un potential imens utilizatorilor:
Interacţiune directă: utilizatorii acestui produs nu mai au nevoie de un obiect fizic, cum ar
fi un mouse, pentru a interacţiona, doar degetele lor şi circulaţia acestora;
Multi-touch: aparatul poate recunoaşte mai mult de 50 atingeri simultane, utilizatorul
putand folosi ambele mâini în acelaşi timp;
Multi-user: ecranul cu dimensiunile 61 x 46 cm plat (76 cm diagonala) lasă destul loc
pentru mai multe persoane pentru a lucra împreună în jurul unităţii;
Recunoaşterea obiectelor: produsul poate recunoaşte obiecte fizice (telefoane mobile,
camera foto sau video, etc) prin tag-uri speciale sau prin intermediul recunoaşterii formei
acestora. Aceasta oferă un potenţial enorm pentru aplicaţii şi funcţionalitate.
Durata de implementare a proiectului: este de 12 luni
Proiectul Mesa tactil are un profund caracter inovator deoarece el se bazeaza pe utilizarea celor
mai noi tehnologii in domeniu si ofera solutii noi, inovatoare, putand fi utilizat intr-o multitudine
de domenii de activitate (sanatate, aparare, proiectare si inginerie, design, transport, vanzari,
multimedia, etc.)
Capacitatea inovativa a I2BC privind implementarea acestui proiect:
Totalitatea etapelor stiintifice si tehnologice care au dus la realizarea acestui proiect
demonstreaza gradul inalt al capacitatii de inovare al I2BC.
Activitatile inovative de concepere si realizare a acestui proiect utilizeaza cele mai noi tehnologii
si echipamente in domeniu.
Insasi ideea de a crea un astfel de produs este o idee inovativa, aceasta rezultand din nevoia
produs care sa aiba o multitudine de aplicatii, oferind solutii pentru o multitudine de domenii de
utilizare.
156

STUDIU 19. ANALIZA CAPACITATII DE INOVARE A COMPANIEI ÁMBAR
TELECOMUNICACIONES
S-au observat urmatoarele puncte ce pot ajuta la determinarea avantajelor competitive si
inovatoare ale unei companii:
• Sferele de activitate;
• Fuziuni si parteneriate strategice;
• Mediile de afaceri;
• Conectivitatea;
• Serviciile oferite;
• Perspectivele de Dezvoltare si Inovare.
Ámbar Telecomunicaciones este o firma specializata pe integrarea sistemelor de comunicatie
globala si isi concentreaza activitatea pe design, instalare si intretinere de solutii convergente in
domeniile de Voce, Date, Securitate si Imagine.
Cercetarea si dezvoltarea de noi produse si intergrarea la nivel global a unor sisteme „croite” pe
cererile clientilor, plus o echipa de profesionisti capabili, flexibili si dinamici, fac din Ámbar
Telecomunicacione un actor important in domeniul Integrarii Sistemelor de Comunicatie.
Sfere de activitate:
• Infrastructura comunicatiilor date;
• Sisteme voce;
• Sisteme de securitate si imagine;
• Sisteme integrate de intretinere a comunicatiilor.
Dupa mai bine de 15 ani in aceasta industrie Ámbar Telecomunicaciones a reusit sa asimileze
experienta si aplicatii de succes in diferite sectoare ale pietei:
• Administratie publica
• Sanatate
• Educatie
• Banci
• Metalurgie
157

• Chimie
• Energie
• Automobile
• Distributie
• Constructii
• Alimentara
• Sticla
• Textila
• Operatori telecom
• Tehnologie
• Transport
Fuziuni si partenierate strategice
Ámbar Telecomunicaciones, ca si partener autorizat al principalilor fabricanti de comunicatii si
solutii de conectivitate, dispune de propriul departament de inginerie pentru designul de proiecte
, si personal calificat pentru instalatii, oferind prin laboratorul R+D+i cele mai bune solutii in
design, configurare, implementare si intretinere.
Non-exclusivitatea in relatiile cu fabricantii face din AT o companie care ofera solutii deschise si
versatile in diferite medii de business.
Parteneriate dupa mediu:
• Retele de date
• Conectivitate
• Retele Wireless
• Sisteme Voce
• Securitate telematica
• Managementul vitezei de transmitere a datelor si servicii de retea
Medii de afaceri
Comunicatii
158

Progresul tehnologiei in telecomunicatii necesita integrarea unor servicii de solutii sigure si
maleabile. In acest sens Ámbar Telecomunicaciones s-a dezvoltat pentru a reusi sa ofere solutii
adaptate nevoilor clientilor, a caror buna functionare depinde de transferuri imense de date.
• designul si implementarea tehnologiei
• sisteme si comunicatii
• servicii de intretinere realizate in functie de nevoile tehnologice ale clientului.
Ámbar Telecomunicaciones reprezinta un partener ideal pentru designul, instalarea, demararea
si intretinerea a multor tipuri de solutii in sfera comunicatiilor.
Conectivitatea
Solutiile de conectivitate confera valoare adaugata si cea mai buna calitate
concordanta cu standardele practice.
de viitor in
• Solutii bazate pe cablare din cupru si fibra provenite doar de la fabricanti garantati si
autorizati;
• Sisteme inteligente de cablare;
• Solutii de Cablare in Fibra Preconectata;
• Desfasurarea fibrei optice in cladiri si in aer liber: orase, industrie, campusuri
universitare;
• Conexiune si fuziune de fibra optica;
• Statii telematice cu retea si conexiune de mare putere;
• Centre de distributie de cablaj personalizat;
• Conductii;
• Verificarea si autorizarea sistemelor.
Retele si Retele IP
AT ofera infrastructuri de retea inteligenta care satisfac cererile fiecarui client in parte.
• Echipament de switching pentru LAN Ethernet provenite de la producatori de nisa;
• Retele convergente bazate pe standarde ce ofera eficienta, siguranta, seriozitate si
viteza pentru a asigura comunicatii simple si sigure;
• Echipament Retea multiservice de ultima generatie;
159

• Constructii de retele WAN bazate pe echipamente de routing provenite de la fabricanti
de prestigiu;
• Solutii de control pentru acces flexibil al retelei (NAC).
Retele Wireless
Designul retelelor wireless in aer liber, medii industriale si corporative asigura calitate,
siguranta si stabilitate.
• Expertize de acoperire;
• Conexiuni Point to Point si Point to Multipoint pentru relizarea conexiunilor de baza intre
cladiri;
• Noduri WiFi pentru desfasurare in aer liber;
• WLAN-uri pentru desfasurare in incaperi.
Securitate telematica
AT protejeaza sistemele de informatii pentru a le face sa indeplineasca procesele afacerilor la
cele mai inalte nivele de securitate.
• Monitorizare si management Bandwidth;
• Accelerarea aplicatiilor;
• Solutii DNS, DHCP, IPAM, RADIUS;
Centre de date
Principalul obiectiv ce trebuie indeplinit odata cu constructia unui nou Centru de Date este
asigurarea unui mediu sigur si stabil pentru servere de aplicatii si device-uri de depozitare.
• Camera Centrului de Date si sistemele aditionale: iluminatul, podea ridicata, alarma, etc;
• Sisteme de Putere Electrica: instalatii electrice, UPS, tablouri electrice;
• Sisteme de mediu – Aerul conditionat;
• Sistem anti incendiu;
• Sistem de detectare a scurgerilor de lichide;
• Sistem de control de acces;
• Sistem de monitorizare si control: senzori de miscare, de fum, de scurgeri de apa, de
temperatura, de umiditate, senzori de usi, UPS, alarme;
• Cabinete cu rafturi pentru servere si cabluri;
160

• Structura de retea din cupru sau wireless;
• Echipamente de comunicatie;
• Calculatoare si echipament de stocare de date.
Sisteme voce
Un sistem voce poate garanta imbunatatiri in productivitate si in relatiile cu clientii, in
acelasi timp va ajuta la reducerea facturilor de telefon.
Asadar, AT ajuta clientii sa aleaga cele mai potrivite echipamente, oferind astfel un
serviciu complet.
• Consultanta si analiza nevoilor;
• Instalare sistem voce: Sistem voce si configurare de terminal, cablare;
• Integrarea aplicatiilor;
• Proiecte de desfasurare;
• Instructaj pentru folosirea sistemului, administratori de sistem si operatori de voce;
• Sistem de intretinere;
• Colaborare cu principalii producatori de echipamente pentru a oferi cele mai bune si
adecvate tehnologii;
• De la 2 la 48,000 porturi;
• Tehnologii traditionale (POTS, ISDN, DS);
• Telefonie IP (H323, SIP, etc);
• Telefoane;
• Wireless DECT, WiFi, GSH / WiFi;
• Telefoane WEB bazate pe software (softphone), aplicatii, video integrat in softphone,
etc.
Abilitatea de adaptare la cerintelor clientului:
• Sisteme de telefonie multi-site;
• Voice over IP (LAN, MAN, WAN, WiFi);
• Sisteme DECT;
• Ingrijire automata;
161

• Centru de contact (voce, video, fax, instant messaging, email, SMS, etc.);
• Rapoarte;
• Intergrare CTI;
• Sisteme Proactive;
• Recunoastere voce;
• Sisteme de conferinta;
• Inregistrarea conversatiilor;
• Video conferinta;
• Telefonie traditionala.
Sisteme de securitate si imagine
Ambar Security & Networks a fost infiintata cu scopul de a oferi solutii individuale de securitate
de calitate clientilor.
Activitatea se concentreaza pe implementarea unor proiecte de paza bazate pe solutii
tehnologice intergrate in retelele de comunicatie ale clientului;
AT se specializeaza pe implementarea sistemelor distributive, televiziunea de sistem inchis,
alarme de intrusi si anti-incendiu, interfon, sisteme PA, control de acces si prezenta.
Toate acestea sunt utilizate cu ajutorul unui centru de comanda de control si monitorizare,
echipat cu unelte orientate pentru a procesa informatii de securitate. Principala caracteristica
este aceea ca pot fi instalate in orice locatie data unde comunicatiile TCP/IP sunt disponibile.
Noile tehnologii aduc un avantaj distinct managerului de securitate, oferindu-i informatii
centralizate asupra starii diferitelor locuri in timp real, astfel reducand semnificativ costurile de
operare si intretinere.
Servicii Oferite
Inginerie
• Colaborare in domeniul rezolvarea solutiilor;
• Selectia unei infrastructuri si echipament adecvat;
• Construirea celei mai bune solutii.
162

Intretinere
• Schimbul managementului;
• Integrarea in afacerea dumneavoastra;
• Monitorizare si management de la distanta a retelelor dumneavoastra (centru de
control).
CENTRU DE INOVARE
Centro de Ingeniería e Innovación de sistemas de comunicaciones integrales (Center of
innovation and engeneering of whole communication systems)
Design-ul si dezvoltarea proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare se vor desfasura
permanent in noua cladire AT, situata in Parcul Tehnologic, care va genera spatii suficiente
destinate dezvoltarii si inovarii. In acest Centru de cercetare-dezvoltare-inovare a Ámbar
Telecomunicaciones, vor fi concepute proiecte speciale de inalta valoare analítica si de inovare
pentru clienti.
Puncte tari observate in cadrul Companiei Ámbar Telecomunicaciones
• Aplicarea testelor de creativitate in procesul de recrutare a personalului;
• Organizarea de training-uri si workshopuri pentru dezvoltarea potentialului creativ al
angajatilor;
• Utilizarea coaching-ului pentru generarea de solutii mai bune si mai numeroase pentru
produsele companiei;
• Capacitatea ridicata a managerului de actualizare a creativitatii in toate departamentele
companiei;
• Colaborarea permenenta cu specialisti in domeniul inovarii de produs in vederea sporirii
competitivitatii produselor Ámbar Telecomunicaciones;
• Crearea centrului de inovare.
163

STUDIU 20. METODOLOGIA ANALIZEI CAPACITATII DE INOVARE A UNEI COMPANII
Caracteristici ale procesului de inovare
Progresul tehnologic poate fi reprezentat ca o succesiune de curbe in S (caracteristice aparitiei
si dezvoltarii unor tehnologii din ce in ce mai performante) iar legatura dintre ele – ca faze de
continuitate si discontinuitate – este reprezentata de inovare in sens larg, in contextul
obiectivelor de crestere a competitivitatii (= viteza de schimbare si adaptare + rentabilitate) pe o
piata libera. Procesul de inovare prmite si incurajeaza accelerarea progresului tehnologic.
Nivelul minim pentru inovare trebuie sa fie „nou pentru firma”. Un produs sau proces, metode de
marketing sau de organizare pot fi introduse si de alte firme, dar daca acestea sunt noi pentru
firma (in cazul produselor sau proceselor semnificativ imbunatatite) atunci sunt noi pentru acea
firma.
Conceptele nou pentru piata si nou pe plan mondial inseamnă ca fie ca o anumită inovare nu a
mai fost realizată si implementata de alte firme, fie ca firma este prima care o face pe piata sau
la nivel global.
Firmele care dezvolta primele inovarile, sunt considerate conducatorii procesului de inovare.
Informatiile privind gradul de noutate pot fi folosite la identificarea conducatorilor procesului de
introducere a unor inovari si a celor care le adopta, precum si a modelului de difuzare a inovarii.
Inovarile sunt noi pe piata atunci cand firma este prima care le introduce pe piata pe care
acţioneaza alaturi de competitorii săi (din tară sau din străinătate) la nivel regional sau pentru un
anumit produs.
O inovare este noua pe plan mondial cand firma este prima care o introduce pe toate pietele
sau pentru toate (sau mai multe din) ramurile industriale, din tara sau strainatate.
Nou pe plan mondial implica deci si o crestere calitativa importanta a gradului de noutate.
Masurarea gradului de inovare
Masurarea capacitatii de inovare trebuie aplicata celor trei dimensiuni ale sistemului inovator –
planificare strategica, procese, resurse umane.
Cele 5 masuri clasice ale rezultatelor: performanta, calitate, timing, indicatori financiari, costuri
de dezvoltare – arata situatia actuala a intreprinderii dar nu ofera justificari.
Masura inovarii
Masurarea reprezinta evaluarea prin compararea unui indicator cu standardul aferent campului
din care provine. Masurarea are rolul de a compara si exprima rezultate cu ajutorul valorilor
numerice pe baze recunoscute de mai multi parteneri, in cadre de referinta bine stabilite. In
concluzie, masurarea devine un instrument de dezvoltare a unui sistem. Masurarea este
necesara pentru a corecta obiectele sau procesele. Se doreste aplicarea unor metode si tehnici
inovatoare, modelate astfel incat sa devina masurabile (evolutie, dezvoltare, avantaje,
dezavantaje).
Majoritatea companiilor si organizatiilor utilizeaza indicatori financiari. Dar, in cadrul unei
economii de piata dinamice, marcata de o dezvoltare tehnologica rapida, performantele
financiare viitoare sunt evaluate mai eficient prin indicatori non-financiari.
164

Brevetele si studiile in domeniul inovarii sunt deja utilizate pentru a masura schimbarile
tehnologice.
Studiile care compara situatia dintre companiile interne si externe si incubatoarele tehnologice
realizeaza masurarea prin intermediul indicatorilor ( rate de dezvoltare, indicatori de crestere,
adoptarea tehnologiilor avansate, participarea la programe internationale de cercetaredezvoltare,
stabilirea de parteneriate cu mediul universitar).
Practici de pilotare a inovarii
Design si formulare;
Supraveghere;
Portofoliu de management al proiectelor;
Design-ul organizarii;
Alocarea competentelor;
Sprijin moral;
Inregistrarea know-how-ului;
Studiu tehnologic;
Crearea de retele;
Training colectiv;
Generarea de noi concepte.
Modele de inovare
Modelul Van de Ven
rtni araosafsed es ieitavoni aeratlovzed٭-o progresie periodica de stadii sau faze, sau intr-o
succesiune aleatorie de evenimente probabile;
٭lutnematropmoc uc uas uirotaela retcarac uc msinacem nu acilpmi is libitciderpmi etse vitavoni
variabile multiple;
٭lusecorp ed tirefid avtacurtnî etse erac lanif tatluzer nu erps egrevnoc ieitavoni a eratlovzed ed
conditia initiala;
itavoni lusrucrap٭ei apare în mod predictibil, cibernetic.
Inovarea este considerata este un proces repetitiv, convergent si divergent, prin urmare
proiectele de generare a inovatiei nu au un parcurs liniar de la momentul initial spre final, ci
rezultatele partiale sunt precursori pentru idei noi. Inovarea presupune abordarea
necunoscutului, evenimente neprevazute, obiective ambigui, astfel ca este ,in mod inerent, un
proces haotic. Procesul cuprinde trei etape: 1) initierea; 2) dezvoltarea; 3)
implementarea/finalizarea.
Initierea este perioada de la generarea ideii si pana la transformarea acesteia intr-un concept
viabil. Inovatiile sunt declansate de "socuri": profesionistii initiază actiuni inovative atunci când
ajung la un prag de insatisfactie sau la o oportunitate. Efortul de a defini un concept asupra
165

produsului sau serviciului care constituie obiectul inovarii este un proces iterativ. Daca inovarea
porneste de jos in sus ("bottom-up") de la inovatori care vor sa promoveze o idee de jos in sus,
atunci de obicei nu există un plan de dezvoltare a acesteia.
Etapa de dezvoltare se caracterizeaza prin urmatoarele: a) ideea initiala se dezvolta in mai
multe idei si activitati care urmeaza cai divergente, paralele sau convergente, parcurse de
diferitele unitati ale organizatiei; b) greselile si "buclele de feedback" sunt parte integranta din
proces, deoarece situatiile neprevazute afecteaza ceea ce s-a acceptat initial; c) problemele
majore necesita totdeauna luarea unor decizii de catre manageri; d) inovatorii sunt adesea
implicati in activitati cu concurentii, furnizorii si agentiile guvernamentale pentru a crea
infrastructura necesara implementarii.
Etapa de implementare/finalizare. Implementarea unei inovatii presupune numeroase resurse.
Această etapa constituie un proces complex de integrare a resurselor si a infrastructurii, pentru
a satisface cerinte predefinite.
Modele interactive ale procesului de inovare
Modelele interactive difera substantial de cele liniare, reprezinta o alternativa la acestea, fiind
mult mai precise in descrierea relatiilor complexe din cadrul proceselor de inovare. Din
categoria modelelor interactive face parte modelul cu legaturi în lant (chain-linked model).
Conform acestui model, inovarea apare din interactiunea dintre oportunitatile de piata
(comerciale) si oportunitatile tehnologice (capabilităti)ale firmelor.
Modelul cu legaturi in lant pleaca de la perceperea unei noi oportunitati de piata si/sau a unei
inventii care sunt urmate de un proiect analitic pentru un nou produs sau proces, elaborat
pentru a satisface acea necesitate (cerinta) de pe piata. In etapa urmatoare, are loc dezvoltarea
efectiva a inovatiei, printr-un proiect detaliat si testare, dupa care are loc productia de volum
complet, iar in final, marketing si distribuție pentru a accelera vanzarile. Nu exista insă o simpla
avansare uni-directională de la o etapa la cea urmatoare, ci modelul implica bucle de feedback
intre etapele (fazele) procesului inovativ.
Modelul cu legaturi in lant se particularizeaza prin faptul ca implica cinci traiectorii majore de
activitati pe parcursul procesului de inovare. Prima traiectorie este denumita lantul central de
inovare si incepe cu un proiect care se continua prin dezvoltare si productie spre marketing si
distributie. Aceasta prima traiectorie are un caracter liniar. A doua traiectorie este reprezentata
de bucle de feedback care leaga fiecare faza din avalul lantului central cu cea care o precede.
Dintre acestea, cel mai important este feedback-ul de la clientii sau utilizatorii viitori ai inovatiei.
A treia traiectorie de activitati indica legaturile dintre C-D si toate fazele procesului de inovare.
Cea de-a patra traiectorie a inovarii descrie alimentarea procesului de inovare pe baza fondului
de cunostinte existente si prin cercetare originala. Ultima traiectorie a inovarii reprezinta
feedback-ul de la produsele inovarii spre stiinta, adica oportunitatile deschise de inovatii pentru
progrese in cercetarea stiintifica; aceasta traiectorie semnifica faptul ca noile echipamente sau
instrumente inovative stimuleaza stiinta.
Meritul modelului de inovare cu legaturi in lant este ca prin cele cinci traiectorii diferite ale
procesului sunt indicate diferitele surse ale inovarii care ilustreaza adevarata diversitate si
complexitate a proceselor de inovare.
166

Modele matematice ale procesului de inovare
O inovatie I k se poate defini ca o inventie T s (I k ) avand cel putin un anumit succes comercial
M s (I k ). Notiunea de inovatie I k se defineste prin urmatoarea ecuatie:
I k = T s (I k )&M s (I k )
în care T s este succesul tehnologic,iar M s -succesul comercial al I k .
O inovatie I k trebuie sa aiba caracter de noutate, sa fie fezabila si sa imbunatateasca, cel putin
intr-o anumita masura, tehnologia existenta.
A obtine un succes comercial inseamna, in termeni economici, ca costurile totale T c (I k ) pentru a
produce inovatia I k sunt mai mici sau egale cu profiturile comerciale respective obtinute M p (I k ) :
T c (I k )< M p (I k )
Pentru modul de inovare "technology-push", probabilitatea succesului inovatiei P s este produsul
dintre probabilitatea succesului tehnologic (T s ) si probabilitatea succesului comercial (M s ) pentru
acea tehnologie, adica:
P s (I p )= P s (T s (I p ٭((‏ P s (M s (I p )ǀ T s (I p ))
Pentru modul de inovare "market-pull", probabilitatea succesului inovatiei este proportionala cu
produsul dintre probabilitatea succesului comercial si probabilitatea succesului tehnologic
pentru acea piata, adica:
P s (I p) )= P s (T s (I p )ǀ M s (I p ٭((‏ P s (M s (I p ))
Pentru ca un proiect de inovare I p (I k ) sa ajunga la o inovatie potentiala I k este necesara o
succesiune de N pasi, numerotati de la 0 la N: I p0 (I k )...I pN (I k ).
Model de dezvoltare de tip spirala
Modelul de dezvoltare de tip spirala concepe dezvoltarea produselor ca o reprezentare in
spirala, in care fiecare bucla reprezinta o faza a procesului. Procesul de dezvoltare de tip spirala
este convenabil pentru dezvoltarea produselor software, acest proces functioneaza usor cu
proprietatile emergente si solutiile partiale ale unui software, asa cum sunt interfete, algoritmi
sau succesiuni alternative de evenimente.
Principiul dezvoltarii de tip spirala este un model evolutiv de dezvoltare a sistemelor. Acest
model combina natura iterativa a prototiparii cu abordarea sistematica a fazelor procesului.
Fiecare faza a procesului de dezvoltare se termina cu evaluarea riscului si construirea unui
prototip care este o versiune de lucru a software-ului. Versiunea completa si finala va fi produsa
numai dupa un numar adecvat de iteratii (bucle in spirala). Fiecare prototip este utilizat pentru a
determina dacă proiectul trebuie sa fie continuat, stopat sau inapoiat la fazele precedente.
167

Modelul in spirala consta, principial, din sase activitati-cadru: 1) Comunicarea cu clientii; 2)
Planificarea; 3) Analiza riscului; 4) Ingineria; 5) Construirea si instalarea; 6) Evaluarea de catre
clienti.
a) Comunicarea cu clientii: aceasta faza consta din sarcini care stabilesc comunicarea efectiva
dintre dezvoltator si client.
b) Planificarea (dezvoltarii) consta din sarcini care definesc resursele, limitele de timp si alte
informatii referitoare la proiect.
c) Analiza riscului se concentreaza pe evaluarea riscurilor tehnice si de management.
d) Ingineria consta din sarcini care construiesc reprezentarile software-ului.
e) Construirea si instalarea consta din sarcini care urmaresc construirea, testarea, instalarea
software-ului si asigura suportul pentru client.
f) Evaluarea de catre clienti implica sarcini pentru obtinerea feedback-ului de la clienti pentru
evaluarea reprezentarilor software-ului creat in timpul fazei de Inginerie si instalat in timpul fazei
de Construire si Instalare.
Modelul prevede ca firmele sa poata dezvolta produse efectuand sondarea segmentelor de
piata potentiale cu "prototipuri", dupa care are loc învătarea din erori, modificarea si sondarea
din nou.
Modelul de tip spirala este util pentru proiecte care implica elemente de risc ridicat, proiecte
mari si complexe. Pentru proiecte cu elemente riscante este benefic sa se deruleze o serie de
iteratii, pentru reducerea riscurilor.
Modelul elicei triple
Modelul "elicei triple" a relatiilor universitate-industrie-guvern constituie un model neo-evolutiv al
procesului de inovare, este un model pentru analiza inovatiei intr-o economie bazata pe
cunoastere.
Modelul elicei triple este caracterizat prin trei dimensiuni. Prima dimensiune este transformarea
interna in fiecare dintre elice, ca de exemplu dezvoltarea legaturilor laterale dintre companii, prin
aliante strategice sau asumarea de catre unele universitati a misiunii de dezvoltare economica.
A doua dimensiune este influenta interactiunilor reciproce a unei elice asupra alteia. A treia
dimensiune este crearea unei noi suprapuneri a retelelor trilaterale si a organizatiilor, din
interactiunea celor trei elice, formata cu scopul de a ajunge la noi idei si formate pentru
dezvoltarea "high-tech".
Modelul integreaza activitatile din trei "sfere institutionale": cercetare, industrie si stat. Prima
categorie este compusa din cercetatori implicati in aplicarea noilor concepte, modele si
instrumente pe care le dezvolta, precum si universitati care concep programele lor educationale
orientate spre formarea noilor competente ale viitorilor absolvenți. A doua categorie este
constituita din factori de decizie din industrie (antreprenori, investitori, manageri executivi). A
treia categorie este formata din factorii de decizie din institutiile legislative si executive ale
168

statului, care reglează in mod legal conditiile pentru functionarea industriei, centrelor de
cercetare si universitatilor, aloca fonduri publice pentru C-D si pentru educatie.
Au fost identificate trei forme principale ale modelului elicei triple. In modelul "Elicea tripla I",
cele trei sfere (universitate, industrie si guvern) sunt definite institutional. Interactiunile realizate
peste granitele sferelor sunt mediate de organizatii cum sunt birouri de legătura cu industria,
centre de transfer de tehnologie si birouri de contractare. In "Elicea tripla II", elicele sunt definite
ca diferite sisteme de comunicatii, constand din operarea pietelor, inovatii tehnologice si control
la interfete. In modelul "Elicea tripla III", sferele institutionale (universitate, industrie, guvern) isi
asuma fiecare rolurile celorlalte, universitatile preluand un rol cuasi-guvernamental, ca
organizator al inovarii regionale sau locale.
Abordarea sistemica a procesului inovarii trebuie sa considere cel putin urmatoarele puncte
cheie ale unei afaceri:
- Care sunt noile oferte create ale companiei - O „platforma” este un set de componente
comune, un ansamblu de metode sau de tehnologii care servesc pentru construirea de blocuri
pentru un grup de produse sau servicii. Inovarea unei platforme presupune exploatarea a ceea
ce este comun, folosind modularitatea pentru a crea diverse seturi de oferte derivate mai ieftin
si mai rapid decat daca acestea ar fi fost concepute ca produse distincte;
- Cine sunt consumatorii pe care compania ii deserveste. Consumatorii pot fi persoane
fizice sau juridice care folosesc sau consuma produse ale companiei. A inova pe aceasta
directie presupune ca firma sa gaseasca noi segmente de clienti sau sa identifice noi cerinte ale
acestora. Firma trebuie sa reconsidere si modul in care consumatorii vad, simt, asculta si
firmele competitoare. A inova pe aceasta directie inseamna ca firma sa regandeasca modul in
care se realizeaza interfata cu consumatorii si sa caute care sunt preferintele mai noi ale
vechilor consumatori, precum si care sunt preferintele noilor clienti. O problema de urmarit este
sa se afle ce apreciaza consumatorii la ceilalti competitori si cum s-ar putea crea noi produse
care sa fie preferate de consumatori, in loc sa aprecieze actualele produse ale competitorilor;
- Care sunt procesele si metodele, nou abordate, de desfasurare a afacerii. Trebuie sa se
reanalizeze configuratia activitatilor desfasurate pentru realizarea activitatilor de concepere,
productie si desfacere. A inova pe aceasta directie presupune ca firma sa reproiecteze
procesele de productie pentru ca acestea sa devina mai eficiente, cu un ciclu de timp mai scurt,
si sa fabrice produse de o calitate superioara. Asemenea schimbari pot insemna si realocari ale
unor etape de proces. Trebuie, de asemenea, sa se reanalizeze modul in care se desfasoara
activitatea pe lantul de aprovizionare. Pe aceasta directie se poate inova restrangand scurgerea
de informatii prin acest lant, sau prin schimbarea structurii si intensificarea colaborarii cu
participantii din lant, prin atragerea acestora in calitate de coparticipanti;
- In ce puncte de desfacere vor fi prezentate noile oferte pe piata. Punctele de desfacere
sunt, in principal, canalele de distributie. Pentru a inova pe aceasta directie, firma trebuie sa
identifice noi mecanisme de piata pentru a evidentia valoarea nou creata, sa dezvolte noi
169

sisteme de stabilire a pretului, pentru a valorifica noile observatii facute asupra modului de
interfatare client-firma.
Inovarea organizationala poate presupune regandirea obiectivului principal al activitatii firmei
sau redefinirea rolului anumitor membri ai colectivului, responsabilitatile acestora si mijloacele
de stimulare utilizate.
Intr-un proces de inovare trebuie sa se analizeze in permanenta care sunt efectele strategiei de
inovare asupra competitorilor. Concluziile trase in urma acestei analize pot conduce la
identificarea de noi oportunitati si prioritati asupra carora firma trebuie sa se concentreze in
etapa imediat urmatoare. Daca o companie reuseste sa identifice si sa repuna in valoare o
dimensiune a procesului inovarii neglijata anterior, se pot schimba bazele competitiei in
desfasurare si sa se lase in urma unii competitori intr-un evident dezavantaj.
Viziunea i2bc
PEOPLE LED INNOVATION
Aceasta metodologie dezvoltata de i2bc propune o noua metoda de solutionare a nevoilor
umane zilnice, bazata pe cunostintele si tehnologiile deja existente. Modelul urmareste
participarea activa a oamenilor care au un anumit rol intr-un cadru real, prin proiecte inovatoare
care produc beneficii directe in spatiul social.
Oamenii isi definesc propriile nevoi ca punct de pornire pentru proiecte si participa de
asemenea la generarea de solutii practice, impreuna cu alti agenti interesati, garantand astfel
eficienta tehnologica si sociala.
Conform motto-ului “innovate daily life, innovate life daily”, i2bc utilizeaza metodologia PLI
pentru a porni de la oameni, de la nevoile lor zilnice si de la mediile unde isi desfasoara
activitatile curente; masurile adoptate vizeaza crearea Spatiilor Sociale de Inovare, producerea
unui mediu de lucru colaborativ si dinamic, orientarea initiativelor de cercetare-dezvoltareinovare
catre generarea de valori reale pentru oameni si mediile in care acestia traiesc.
Dezvoltarea conceptuala a PLI se bazeaza pe : tehnici si experiente ale altor initiative de
inovare si metodologii legate de participarea utilizatorilor in procesele de design si validare a
produselor si serviciilor.
170

Figura de mai jos prezinta evolutia paradigmelor inovarii care au prioritizat relatia cu utilizatorul:
ESdIS reprezinta un model evoluat de “Laborator al Vietii”, concept promovat de Uniunea
Europeana (www.openlivinglabs.eu), unde oamenii sunt protagonistii reali ai procesului de
inovare. Spatiile Sociale de Inovare sunt considerate o parte instrumentala, care, impreuna cu
alte elemente, definesc o noua filosofie a inovarii nu “pentru” oameni, ci “de la” oameni.
Modelul People Led Innovation prezinta o serie de caracteristici si atribute, grupate in Factori
PLI, 5 de baza si 2 aditionali, care sunt aplicabili doar in anumite tipuri de solutii. Toti factorii
sunt ilustrati in figura urmatoare:
ESdIS reprezinta un model evoluat de “Laborator al Vietii”, concept promovat de Uniunea
Europeana (www.openlivinglabs.eu), unde oamenii sunt protagonistii reali ai procesului de
inovare. Spatiile Sociale de Inovare sunt considerate o parte instrumentala, care, impreuna cu
alte elemente, definesc o noua filosofie a inovarii nu “pentru” oameni, ci “de la” oameni.
171

Modelul People Led Innovation prezinta o serie de caracteristici si atribute, grupate in Factori
PLI, 5 de baza si 2 aditionali, care sunt aplicabili doar in anumite tipuri de solutii. Toti factorii
sunt ilustrati in figura urmatoare:
Inovare eficienta si sustenabila
“Doar una din 3000 de idei introduse in procesul de cercetare-dezvoltare-inovare reuseste sa
genereze o valoare economica sau sociala. Din patru euro investiti, doar unul va genera profit.
In orice caz, procesele de cercetare si inovare presupun asumarea de riscuri iar carentele care
pot aparea conduc la regres economic si dependente. Insa, acest tip de rezultat este
inacceptabil, in special cand finantarea provine din fonduri publice, cum este cazul tarii noastre.
Companiile sunt victimele urmatoarei realitati: daca nu inoveaza intr-o maniera eficienta, isi
pierd competitivitatea si dispar de pe piata.
172

Ce inseamna eficienta? Sa plecam de la un exemplu din domeniul sanitar. Sa presupunem ca
descoperim un antibiotic nou care in cadrul laboratorului se dovedeste eficient in stoparea
cresterii unei bacterii. Dovedim, de asemenea, ca fabricarea, distributia si vanzarea sa sunt
viabile si putin costisitoare. Ar putea fi eficient. Insa, pana nu este incercat in medii reale, nu se
poate spune ce efecte are; este necesara, deci, verificarea eficientei.
In cazul inovarii are loc ceva asemanator. Avem o tehnologie si se decide aplicarea ei intr-un
mediu teoretic. In laborator functioneaza. Este fabricata la un pret scazut si lansata pe piata.
Insa, se va cumpara? In 3 din 4 cazuri, nu. Una din cauzele eficientei scazute a procesului de
cercetare-dezvoltare-inovare deriva din noul despotism tehnologic: prezumtia ca stim ceea ce
este mai bine pentru oameni, fara sa tinem cont de parerile acestora. Nu ar fi mai bine sa
decidem impreuna cu ei pentru cine si pentru ce anume ar fi dispusi sa plateasca? Doar asa near
fi clar ce tehnologii sa utilizam.
Astazi, pentru o economie sustenabila, nu mai este de ajuns sa inovam, ci trebuie sa facem
acest lucru intr-un mod eficient; este necesara implicarea cetatenilor in toate procesele de
cercetare-dezvoltare-inovare, nu doar la final, cand marketing-ul excesiv stimuleaza o nevoie,
uneori inexistenta, sau putin relationata cu problemele reale.
Intreprinderile si administratiile nu trebuie sa raspunda doar la aspecte etice ci si la provocari
legate de lipsa de competitivitate. In Regiunea Andalucia, incepe sa li se acorde acestor
aspecte atentia cuvenita. Un sfert din initiativele nationale, sustinute si de Uniunea Europeana,
se regasesc in cadrul regiunii noastre.
I2BC a sustinut prima intalnire a Spatiilor Sociale pentru Inovare, ca parte a proiectului
european in care suntem lideri.Mai ramane sa depasim obstacolele crizei economice care ne
impiedica sa vedem oportunitatile reale ale viitorului.”
Julio Lorca Gomez
Director General [i2bc]
173

CAPITOLUL 4: EXPERIENTA SPANIOLA
Extremadura, Badajoz
Organizatie gazda: Universidad Extremadura - (Departamentul de Transfer Technologic catre
Intreprinderi)
Are rolul de a:
- Contribui la dezvoltarea si promovarea unei imagini a universitatilor care sa fie recunoscute
pentru contributia lor la dezvoltarea socio-economica si la procesul de modernizare
antreprenoriala;
- Colabora cu administratia centrala si cu alti agenti sociali si economici in definirea
mecanismelor si procedeelor care favorizeaza relatia Universitate-Intreprindere;
- Potenta dezvoltarea si profesionalizarea departamentelor similare din alte universitati ca
structuri specializate pentru promovarea si gestionarea ofertei tehnologice;
- Impulsiona functionarea in retea prin dezvoltarea de actiuni, instrumente si servicii de interes
comun.
STUDII REZULTATE :
Domeniul 1. Strategii Inovative, Programe de finantare a inovarii
STUDIU 21. STRATEGIA DE INOVARE REGIUNEA EXTREMADURA VS STRATEGIA DE
INOVARE A REGIUNII NE
1. EXTREMADURA:
In februarie 1995 a fost creat FUNDECYT, - Fundatia pentru Dezvoltarea Stiintei si Tehnologiei
in Extremadura. In acest sens, in 1998, Guvernul Extremadura aproba primul Plan Regional
pentru Investigarea si Dezvoltarea Tehnologiei in Extremadura, ca instrument pentru
coordonarea planificarii politicii stiintifice si a dezvoltarii tehnologice regionale, dirijata in mod
special spre diverse centre stiintifice ale Universitatii Extremadura si spre centrele tehnologice.
In anul 1998, Directia generala de promovare antreprenoriala si Industriala a initiat modelul unui
program regional de inovare.
Ca si continuare a politicii de coordonare a Guvernului Extremadura, de cand a fost initiat primul
Plan Regional de Investigare Extremadura, se pune in practica Planul Regional IV de
174

Dezvoltare Regionala si Inovare in Extremadura (IV PRI+D+i,2010-2013). Pentru atingerea
obiectivelor s-au trasat linii prioritare de actiune pentru urmatoarele arii strategice: industria
agroalimentara, stiintele sanatatii, dezvoltare durabila, energie, materiale si resurse naturale,
societate, patrimoniu si teritoriu, tehnologia informatiei si comunicarii.
Pentru a atinge obiectivele Planului Regional IV C + D + i, efortul bugetar pe care Consiliul
Regional intenţionează să-l efectueze ar trebui să crească cu 82,2% fata de costurile Planului
Regional anterior de la 208.6 milioane € prevăzute pentru punerea în aplicare a Planului
Regional III, la 380 milioane € pentru perioada 2010-2013 în Planul Regional IV, pentru C+D+i.
Nu sunt incluse bugetele destinate diversilor Agenti Publici ai SECTI (Universitatea din
Extremadura si Serviciul de Sanatate al Regiunii) pentru dezvoltarea funcţiilor lor Cercetării şi
Inovării, a cărui buget va creşte efortul public pentru I + D + i, la un total de 740 M €.
Distributia finantarii obtinuta din Fonduri proprii ale Comunitatii Autonome (47%), FEDER (21%),
Fondul Social (6%), Cooperare Transfrontaliera (2%) si de la Stat (22%) va fi destinata
dezvoltarii:
- Programului de Formare, Integrarea si Mobilitate a Resurselor Umane (23%),
- Programul de Generare de Cunostinte (22%),
- Programul de Infrastructura si Echipamente stiintifice (26%),
- Programul de Promovare a Activitatii Antreprenoriale in C+D+i (21%),
- Programul de Transfer si Distributie de Cunostinte si Cultura Stiintifica (6%).
Pentru Guvernarea Planului IV va fi necesara suma de 2,4 milioane Euro, ceea ce reprezinta
0,6% din finantarea Planului.
Ca si continuare a politicii de coordonare a Guvernului Extremadura, de cand a fost initiat primul Plan
Regional de Investigare Extremadura, se pune in practica Planul Regional IV de Dezvoltare Regionala si
Inovare in Extremadura (IV PRI+D+i,2010-2013). Pentru atingerea obiectivelor s-au trasat linii prioritare
de actiune pentru urmatoarele arii strategice: industria agroalimentara, stiintele sanatatii, dezvoltare
durabila, energie, materiale si resurse naturale, societate, patrimoniu si teritoriu, tehnologia informatiei si
comunicarii.
Extremadura dispune doar de 625 intreprinderi inovatoare. Extremadura a ajuns sa detina de la 46.501
companii in 1999 la 67.852 în 2008, cu o creştere de aproape 30 % mai mare decât media naţională care
175

- PHARE CES 2001:
o Incubatorul de afaceri pentru IMM-uri din Botosani;
o Centrul Economic Bucovina, Suceava;
- PHARE CES 2002:
o Centrul de afaceri Tutova-Bârlad, judetul Vaslui
- PHARE CES 2004-2006:
o Centru de Resurse pentru Afaceri – Vaslui;
o Centru Expozitional Moldova Iasi
Parcurile industriale care au primit autorizare de functionare sunt:
- Parc Industrial Mecanica Ceahlau, judetul Neamt;
- Parc Industrial Botosani, constituit prin asociere SC Electromining SA, SC Electrocontact
SA, SC Mecanica SA.
De asemenea, se remarca si infiintarea primului cluster inregistrat in Regiune “ASTRICO NORD-EST”,la
sfârsitul anului 2006. Clusterul activeaza in domeniul textil, promovând interesele a 7 firme cu activitate
de productie si comercializare de tricotaje, având ca suport SC RIFIL S.A.
Se constata ca in anul 2006 in Regiunea Nord Est cheltuielile efectuate din fonduri publice (62,26%) detin
o pondere mult mai mare fata de cele efectuate de intreprinderi (31,06%), situatie diferita fata de perioada
2000-2004 când in Regiunea Nord-Est cheltuielile private erau de peste 50%. In ceea ce priveste
repartitia cheltuielilor C&D pe regiuni, se remarc a trendul ascendent al ponderii cheltuielilor efectuate in
Regiunea Nord-Est de la 4,92% in anul 2003 la 5,52% in anul 2005. De asemenea, Regiunea Nord-Est
se situeaza pe locul 4 in ceea ce priveste ponderea cheltuielilor CD pe regiuni.
Activitatile de cercetare-dezvoltare continua sa se desfasoare, in cea mai mare parte, in sectorul public
(peste 60%).
In regiune exista numeroase unitati de cercetare: unitati CD, institutii de invatamânt superior, statiuni
agricole si agenti economici.
In acest context, in perioada 2001-2006 in Regiunea Nord-Est s-au infiintat 12 Centre de Excelenta in
cadrul urmatoarelor universitati: Universitatea Al.I. Cuza Iasi, Universitatea Tehnica Gh. Asachi Iasi si
Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T Popa Iasi. De asemenea, in perioada 2001-2006 CNSIS a
recunoscut 79 de centre de cercetare in Regiunea Nord-Est, localizate in cadrul Universitatii Al.I. Cuza
Iasi, Universitatii Tehnice Gh. Asachi Iasi, Universitatii de Medicina si Farmacie Gr.T Popa Iasi,
Universitatii din Bacau si Universitatii „Stefan cel Mare” din Suceava. In România exista 7 parcuri
tehnologice si stiintifice, distribuite neuniform in cele opt regiuni. In momentul de fata, doar 5 dintre ele
sunt operationale, printre ele numarându-se Parcul TEHNOPOLIS Iasi si Parcul Industrial HIT Hemeiusi.
Sursele de finantare disponibile pentru activitati de inovare in Regiunea Nord-Est sunt:
I. Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice
Principalele linii de interventie privind inovarea, care vor fi luate in calcul in elaborarea strategiei
sunt:
- Axa Prioritara 1: Un sistem inovativ si eco-eficient de productie
1. Investitii productive si de mediu si pregatirea pentru concurenta pe piata a intreprinderilor, in special a
IMM-urilor;
2. Furnizarea de instrumente de finantare inovative: micro credite, capital de risc, etc.)
3. Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil.
- Axa Prioritara 2: Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologic a si Inovare
1. Parteneriate C&D intre universitati/institute de cercetare si intreprinderi pentru generarea de rezultate
direct aplicabile in economie;
2. Investitii in infrastructura CDI;
179

3. Sprijin CDI pentru intreprinderi.
- Axa prioritara 3: Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele public si privat
1. Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei TIC
2. Dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor publice electronice
3. Dezvoltarea e-economiei
- Axa Prioritara 4: Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea sustenabila a sectorului energetic
1. Imbunatatirea eficientei energetice.
2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie. Investitii in actualizarea, reabilitarea si construirea de
noi capacitati de productie prin valorificarea surselor de energie regenerabile: biomasa, hidroenergie,
energie solara, energie eoliana si geotermala, biocombustibili si alte resurse.
3. Reducerea impactului negativ de mediu. Investi tii in instalatii care reduc nivelul noxelor.
II. Programul Operational Regional 2007-2013
Axa prioritara care va fi luata in considerare la elaborarea strategiei regionale de inovare este:
- Axa prioritara 4 – Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local
1. Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala.
2. Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea pentru noi activitati.
3. Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor.
III. Programul Operational Interregional INTERREG IV C 2007-2013
IV. Programul Operational de Cooperare Transnationala pentru Sud-Estul Europei (SEE) 2007 –
2013
V. Programul Cadru 7 (PC7)
PRIORITATI ALE STRATEGIEI DE INOVARE A REGIUNII NE:
1. Imbunatatirea capacitatii de cercetare dezvoltare inovare a institutiilor din regiunea nord-est in scopul
cresterii competitivitatii economice regionale
2. Dezvoltarea capacitatii intreprinderilor de a fi inovative, inclusiv prin imbunatatirea infrastructurii de
sprijinire a afacerilor
3. Dezvoltarea culturii antreprenoriale inovative in regiunea nord-est
4. Imbunatatirea resurselor umane
CONCLUZII:
- Conditiile geografice si istorice au determinat o serioasa ramanere in urma, din punct de
vedere socio-economic, a Regiunii Nord-Est
- Regiunea Nord-Est are cel mai scszut PIB pe locuitor din Romania şi UE
- Cresterea economica lenta inregistrată în Regiunea Nord-Est in perioada 2002-2005, situatia
imbunatatindu-se in anul 2006 cand PIB regional a crescut cu 5,6%, inferioară tostusi celei inregistrate la
nivel national (7,0%).
- Numărul companiilor private a avut o evoluţie ascendenta in Regiunea Nord-Est, de la 36.688
unitati in anul 2000, ajungand pana la 49.325 de unitati in 2005, reprezentand 11,13% din totalul
companiilor la nivel national;
- Numărul de IMM-uri la 1000 locuitori a crescut de la 12,18 IMM/1000 locuitori la nivelul anului
2013,1 IMM/1000 locuitori in anul 2005, dar este inca cel mai redus comparativ cu celelalte regiuni;
- Repartiţia regionala a intreprinderilor pe sectoare ale economiei respecta distributia
nationala;
- Infrastructura de baza pentru sprijinirea afacerilor s -a dezvoltat in ultima perioada, dar este
insuficient valorificata;
- Serviciile de consultanta specializata pentru dezvoltarea afacerilor sunt inca insuficient
dezvoltate şi utilizate de catre companii;
- Ponderea scazuta a investiţiilor straine in Regiunea Nord-Est, reprezentând doar 0,1% din
totalul ISD la nivelul anului 2005;
180

- Activitatea de comert exterior a Regiunii Nord-Est inregistreaza cresteri in ultima perioada,
in anul 2005 fiind de 19,46%, superioara cresterii nationale de 17,53%;
- finanţarea sectorului de cercetare-inovare în proporţie de 60,26% din fonduri publice - 2005;
- numărul de salariati din cercetare dezvoltare a inregistrat in ultimii ani o evoluţia
ascendenta,ajungand în 2005 la 3704 de salariaţi;
- receptivitate scazuta a agentilor economici pentru realizarile cercetarii-dezvoltarii-inovarii;
- numarul de intreprinderi avand ca domeniu principal de activitate cercetarea dezvoltarea
este de 40, iar numarul de intreprinderi cu activitate de inovare este de 688 (13,30% din nivelul naţional)–
2005;
- lipsa unei comunicări între părţi şi, în consecinţă, a unor parteneriate care să permită
dezvoltarea acestui sector;
- transferul tehnologic şi de inovare către economie este într-un stadiu incipient de dezvoltare,
deoarece infrastructura de specialitate pentru difuzarea, transferul şi valorificarea rezultatelor
CDI este încă în proces de formare.
PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A STRATEGIEI DE INOVARE A REGIUNII NORD-EST:
Studiul comparativ dintre regiunea Extremadura din Spania si Regiunea NE din Romania aduce fata in
fata doua regiuni, care in aria geografica a tarii de care apartin reprezinta cele mai slab dezvoltate zone.
Aceasta se traduce intr-un interes mai mare al autoritatilor si entitatilor locale pentru cresterea capacitatii
inovative a intreprinderilor din aceste regiuni, in vederea cresterii economice ulterioare a zonelor, in
ansamblul lor.
In ceea ce priveste regiunea NE, exista o serie de puncte care pot fi imbunatatite sau adoptate in vederea
stimularii aplicarii inovarii de catre intreprinderile si centrele specializate in aceasta directie:
1. Stabilirea unor programe la nivel local care sa stimuleze cooperarea dintre Universitati –
intreprinderi inovatoare si societate, in vederea dezvoltarii unor proiecte commune;
2. Punerea la dispozitite a unor spatii (fabrici parasite, cladiri nefolosite) aflate in proprietatea
administratiei publice in vederea dezvoltarii unor proiecte inovatoare;
3. Scoaterea la concurs a proiectelor de arhitectura pentru reabilitarea si adaptarea acestor cladiri la
nevoile si cerintele unui spatiu in care sa se dezvolte proiecte de inovare;
4. Desfasurarea de seminarii pe tema inovarii, precum si organizarea de concursuri in care sa fie
implicati tinerii care au proiecte inovatoare;
5. Alocarea de resurse pentru domeniul cercetarii dezvoltarii;
6. Promovarea acestui concept prin actiuni organizate de companii si foruri specializate care sa
implice agentii din diverse arii de actiune;
STUDIU 22. PROGRAME DE FINANTARE A INOVARII IN REGIUNEA EXTREMADURA
FEDR si FSE
Axa prioritara
1. Dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere(aproximativ 5,4% din total fonduri)
1. contribuie la creşterea competitivităţii economice
2. cresterea eficacitatii a sistemului regional al stiintei si tehnologiei
181

3. cresterea nivelului tehnologiei de informatie si comunicatie si dezvoltarea acestei tehnologii ca
fiind o axa fundamentala a economiei bazate pe cunoaştere.
2. Dezvoltarea afacerilor si inovare(aproximativ 18.1% din total fonduri)
Principalul obiectiv este sa protejeze companiile existente si sa se creeze conditii favorabile pentru
expansiunea acestora.
3. Mediu natural, resusele de apa si prevenirea riscurilor (aproximativ 26,7% din total fonduri)
Obiectivul strategic este protejarea si conservarea biodiversitaţii, îmbunătăţirea infrastructurilor
hidrologice, colectarea deseurilor,prevenirea riscurilor si poluarea.
4. Transport si energie(aproximativ 30.5% din total fonduri)
1.imbunatatirea infrastructurii de transport si integrarea regiunii intr-o retea nationala de comunicatie
2.promovarea si imbunatatirea retekei de comunicatie cu teritoriile
invecinate
3.promovarea accesibilitatii in cadrul regiunii.
5.Dezvoltarea locala si urbana (aproximativ 11.7% din total fonduri)
-implementarea proiectelor noi in mediul urban in orasele din Extremadura si conservarea locurilor
istorice, artistice, naturale si culturale mostenite.
6. Infrastructura sociala (aproximativ 7.5% din total fonduri)
- .garantarea accesului la sistemul educational si de sanatate.
7.Asistenta tehnica (aproximativ 0.1% din total fonduri )
- .implementarea programului
Domeniul 2. Parteneriatul public-privat si transferul de know-how
STUDIU 23. FISA DE OBSERVATIE PRIVIND ACTIVITATEA DE NEGOCIERE
INTRODUCERE
In data de 07.06.2010, saptamana II, am asistat la o intalnire dintre Dl. Antonio Verde -
Directorul Parcului Stiintific si Tehnologic Extremadura si Dl. Carlos Gallarosa Porras,
reprezentantul Centrului de Cunoastere („Centro de Conocimiento”).
PREZENTAREA PARTILOR
Parcul Stiintific si Tehnologic este un centru de investigare de referinta in Extremadura, orientat
spre dezvoltarea unei investigari publice de exceptie, pentru orientarea economiei catre
182

domeniul inovarii. Avand ca baza cunoasterea stiintifica, tehnica si comerciala a specialistilor,
Parcul stiintific si tehnologic stabileste legatura dintre cercetare si noile intreprinderi inovatoare.
Orice intreprindere poate solicita includerea in Cercul Inovarii (program al Parcului Stiintific si
Tehnologic), devenind astfel intreprindere asociata Parcului, ceea ce ii va permite sa acceseze
o ampla oferta de servicii care ii vor facilita efortul inovativ si ii vor permite sa obtina rezultatele
dorite.
In acest sens, am asistat la negocierea dintre Parcul Stiintific si Tehnologic si Centro de
Conocimiento, intreprindere inovatoare care activeaza in domeniul biomedicinei, care solicita
includerea in Cercul Inovarii.
Reprezentantii ambelor parti s-au intalnit in cadrul Parcului Stiintific si Tehnologic si au derulat
discutiile referitoare la avantajele si dezavantajele unei asocieri, in vederea derularii unor proicte
comune. Practic, in aceasta rundă de discutii s-a expus modul in care fiecare dintre cele parti
priveste ideea unei posibile asocieri.
DESFASURAREA NEGOCIERII
Centro de Conocimiento a inceput negocierea prin a expune motivele pentru care includerea sa
in parcul Tehnoclogic ar adiuce beneficii de ambele parti: legatura cu firme din domeniul
medicinei, farmaciei, biomedicinei, posibilitatea de a derula proiecte in domeniul cercetarii in
biomedicina la care Parcul Stiintific sa fie asociat, proiecte a caror rezultate pot face obiectul
unor brevete si patente, ce vor putea fi valorificate ulterior.
Reprezentantii Parcului Stiintific si tehnologic, avand depuse si alte candidaturi din partea unor
firme inovative similare, erau interesati sa afle cat mai multe detalii despre capacitatea inovativa
a firmei si posibilitatile reale de a dezvolta proiecte in domeniul inovarii in biomedicina, bazanduse
pe elemente reale: personal specializat in cercetare, echipamente de ultima generatie pe
care le detine centro de Conocimiento, alte proiecte derulate in trecut in acest domeniu si
rezultatele obtinute.
Dupa ce au fost expuse aceste aspecte, reprezentantii Parcului Stiintific si tehnologic au
prezentat oferta lor de servicii pentru firmele inovatoare cu care se asociaza in cadrul Cercului
Inovarii:
- Conexiune de date de mare viteza: inclusiv la baza de date a Universitatii Extremadura,
prin intermediul fibrei optice. Acest serviciu este important pentru derularea proiectelor Centro
de Conocimiento, avand in vedere accesul la datele unor cercetari derulate de Univeristate in
colaborare cu alte centre de cercetare si care pot facilita derularea proiectelor viitoare ale
Centrului;
- Informare si consiliere in vederea obtinerea subventiilor si a finantarii publice pentru
proiecte de inovare;
- Legaturi cu foruri superioare, avand in vedere participarea Parcului in proiecte derulate
la nivel european si national;
183

- Acces la reteaua de transfer de tehnologie a Asociatiei Parcurilor Stiintifice si
Tehnologice din Spania;
- Studio TV unde firmele inovatoare isi pot inregistra rezultatele cercetariilor;
- Acces la serviciile de securitate si mentenanta.
Dupa ce au fost expuse ambele puncte de vedere, runda de discutii a continuat cu abordarea
unor aspecte legate de cheltuielile implicate de deschiderea unui birou al Centro de
Conocimiento in cadrul Parcului Stiintific si tehnologic: chiria lunara si taxa asocierii.
In urma discutiilor purtate si a punctelor de vedere expuse de ambele parti, se va lua decizia de
asociere sau nu intre cele doua entitati participante.
OBSERVATII:
- Discutia dintre cele doua parti a fost purtata pe un ton amiabil, avand in vedere ca acest
proiect implica avntaje reciproce evidente,
- Nu au fost folosite tehnici de negociere consacrate, avand in vedere ca subiectul
discutiei nu implica un castig financiar de pe urma unei tranzactii cu finalitate imediata ci mai
mult colaborarea intre doua entitati din domeniul cercetarii si inovarii
- Dupa expunerea celor doua parti, au fost trase concluziile, actiune care se poate finaliza
cu semnarea contractului de asociere.
STUDIU 24. METODOLOGIA DE STUDIU SI INSTRUMENTELEUTILIZATE PENTRU
IDENTIFICAREA OFERTEI DE INOVARE IN REGIUNEA EXTREMADURA
Conceptul si procesul de inovare
Inovarea este o activitate complexă, diversificată, implicând mai multe componente, faze şi
legaturi precum procesul si rezultatul inovarii si modelele de inovare utilizate in cadrul acestuia.
1. Procesul inovarii este reprezentat de activitatea care include cercetarea, proiectarea,
producţia şi distribuţia, ca etape principale într-un sistem de interacţiuni, cu schimburi între
diversele funcţiuni şi diverşi participanţi, ale căror experienţe, cunoştinţe şi capabilităţi sunt
îmbogăţite şi au ca rezultat o inovaţie.
Procesului inovării este un proces sistemic, general care parcurge patru faze:
184

- conceperea unei idei, fundamentată ştiinţific (generată de spirit creativ, inspiraţie,
copiere, cercetare-dezvoltare)
- transpunere industrială printr-un parteneriat calificat cercetare-industrie (preferabil
privată) ceea ce implică finanţare şi un anumit proces tehnologic, o nouă formă de prezentare, o
nouă structură funcţională, o nouă formă organizatorică, noi metode de gestiune şi organizare a
muncii etc.
- impactul cu succes pe piaţă a rezultatului procesului inovării (un nou produs, serviciu, o
nouă formă de prezentare, o nouă structură funcţională, o nouă formă organizatorică, noi
metode de gestiune şi organizare a muncii etc.) prin intermediul unei reţele de valorificare
naţională şi/sau internaţională
- o protecţie puternică, eficientă şi extinsă a elementelor de proprietate intelectuală.
şi trebuie să constituie o oportunitate pentru crearea de noi beneficii prin implementarea
rezultatului unui proces care asigură unei acţiuni o creştere a valorii intelectuale adăugate.
Un proces de inovare poate avea succes doar daca este asimilata o noua cunostinta in
conditiile concrete din companie, generand valoare prin unul din urmatoarele moduri:
generarea de flexibilitate şi eficienţă operaţională;
atragerea de noi grupuri de clienţi sau intrarea pe o nouă piaţa globală extinsă;
îmbunătăţirea modului de satisfacere a cerinţelor clienţilor;
oferirea de noi produse sau noi servicii;
redefinirea procesului de fabricaţie sau a modelului afacerii.
2. Inovarea - ca rezultat - se concretizează într-un nou produs, proces, procedeu sau serviciu.
Inovarea include toate măsurile ştiinţifice, tehnice, organizatorice, comerciale şi financiare
necesare pentru a asigura succesul realizării dezvoltării şi comercializării materialelor şi
produselor noi sau îmbunătăţite, a procedeelor noi sau perfecţionate, sau pentru introducerea şi
aplicarea unui nou serviciu social.
Pentru a fi mai pragmatici am putea privi inovarea ca transformarea unei idei, în :
• un produs nou sau îmbunătăţit, lansat pe piaţă;
• un procedeu operaţional (tehnologic) nou sau îmbunătăţit, utilizat în industrie sau alte
activităţi economice;
• un nou tip de serviciu social;
• un nou tip de organizare a unei activităţi.
Modele de inovare
185

1. Modelul liniar Idee -> Invenţie -> Inovaţie -> Piaţă.
La nivelul firmei, modelul “lanţurilor de legături”, (chain-link model), pleacă de la apariţia unei noi
oportunităţi de piaţă şi/sau a unei invenţii apărute în domeniul ştiinţific sau tehnologic, urmată
de un proiect pentru noul proces sau produs, care duce secvenţial la producţie şi piaţă.
In prezent, procesul de inovare este recunoscut ca fiind caracterizat de permanente interacţiuni
şi feed-backuri.
Modelele interactive, care diferă substanţial de cele liniare, subliniază efectele de feed-back
dintre fazele din aval şi amonte ale modelului liniar, precum şi numeroasele interacţiuni între
ştiinţă, tehnologie şi procesul de inovare în fiecare fază a acestuia.
Modelul neliniar a pus în evidenţă natura interactivă a procesului de inovare şi cerinţele de
investiţii pe care el le implică la scară naţională.
S-a considerat că sintagme ca “procesul de inovare” sau “activitatea de inovare” sunt mult mai
adecvate să exprime faptul că separarea tradiţională dintre descoperirea ştiinţifică, invenţie,
inovaţie şi transfer de tehnologie, nu mai există.
2. Modelul interactiv de inovare combină două tipuri diferite de interacţiuni:
• procese care au loc în cadrul unei firme sau unui grup de firme cuplate într-o reţea;
• relaţii dintre o firmă şi sistemul ştiinţei şi tehnologiei (în sens larg), în cadrul căreia
aceasta operează.
Instrumente si metodologii de identificare a ofertei de inovare in Regiunea Extremadura
Regiunea Extremadura, este una dintre primele regiuni din Spania unde s-au pus în aplicare
noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării adoptand modelul de inovare ca model
reprezentativ pentru dezvoltarea sa. Astfel, in anul 1998, datorită proiectului european
INFODEX proiect pentru dezvoltarea Societatii Informationale în Extremadura, Cosiliul Regional
Extremadura s-a angajat pe un drum ambiţios, care a condus la dezvoltarea gnu-LinEx
proiectului şi crearea unui embrion de ecosistem al inovării la începutul anului 2002.
Cele trei domenii de cercetare au fost:
1) domeniul politic, care a subliniat importanţa unor strategii pentru dezvoltarea societăţii
informaţionale la nivel local;
2) domeniul ştiinţific şi tehnic, care a subliniat importanţa dezvoltării aplicaţii digitale şi servicii
bazate pe software-ul liber;
3) domeniul multidisciplinar, care a identificat necesitatea de a efectua un model de dezvoltare
economică în care tehnologia sa furnizaze un mijloc de transfer de cunoştinţe pentru societate.
In Regiunea Extremadura, dezvoltarea modelului de dezvolatare a economiei are la baza
planuri regionale pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare.
186

Prin Decretul din 1995 se încurajează dezvoltarea Universitatii din Extremadura care a crescut
la un numar total de aproape 26000 de studenţi, din care aproximativ 30% in domeniul ştiinţei şi
inginerie. Fundamentala a fost si decizia de a crea Comisiei Interdepartamentale de Ştiinţă şi
Tehnologie din Extremadura (CICYTEX), împreună cu dezvoltarea planului de cercetare din
Extremadura, care defineşte principalele axe în jurul cărora ar trebui sa se contureze politica
ştiinţei regionale, stabilind un instrument principal de coordonare şi planificare.
O alta evolutie inregistrata in structurara şi consolidarea a ştiinţei şi tehnologiei a fost
elaborarea şi aprobarea Planului Regional de Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare,
instrumentele cheie, pentru punerea în aplicare a politicilor regionale.
Planuri Regionale de Stiinţă şi Tehnologie se bazează pe premisa fundamentală că dezvoltarea
economică, se realizeaza prin promovarea dezvoltării tehnologice şi a inovării în domeniu,
incluzând, de asemenea şi o dimensiune socială care vizează facilitarea accesului la
cunoastere in Extremadura.
Planul Regional de Dezvoltare a Stiinţei-Tehnologiei-Afacerilor şi Societatii, includea un
program general pentru dezvoltarea societăţii informaţionale prin stabilirea, in cadrul priorităţilor
sale orizontale dezvoltarea infrastructurii digitale şi a sistemelor, alfabetizarea tehnologică şi
dezvoltarea de servicii online pentru anumite sectoare.
In doar peste zece ani Extremadura a devenit un centru mondial de referinţă pentru dezvoltarea
de aplicaţii şi servicii bazate de software liber şi a atras industrii internaţionale pe teritoriul lor
prin acorduri de cooperare.
Agenţii de interfaţă în ştiinţă-tehnologie-societate
În orice sistem de ştiinţă – tehnologie – economie, este esenţială cifra de catalizatori sau agenţi
de interfaţă. Rolul lor principal este de a promova stabilirea de relaţii între ceilalţi jucători din
sistem. În această categorie intra rolul jucat de către Fundaţia pentru Dezvoltarea Ştiinţei şi
Tehnologiei (FUNDECYT), înfiinţată în 1995 ca o iniţiativă comună a Junta de Extremadura,
Universidad de Extremadura, Caja de Ahorros de Badajoz şi Caja Extremadura.
FUNDECYT, acţionează ca un canal de comunicare între universităţi şi R & D, in Extremadura,
avand roulu de a contribui la exploatarea economică şi industrială şi tehnologică a progreselor
ştiinţifice din regiune.
În acţiunile specifice FUNDECYT implicaîntreprinderi, instituţii publice şi departamente
universitare, prin următoarele modalităţi: dezvoltare de proiecte industriale, difuzarea de
tehnologii, tehnologie de analiza a nevoilor şi participarea la proiecte europene. Rolul său a fost
consolidat în dezvoltarea societăţii informaţionale a crescut, iar acum a numărat printre
responsabilităţile sale de management proiectul gnuLinex, în jurul căruia a dezvoltat conceptul
de FLOSS236 si initializat ecosistemului de inovare pe care se bazează Extremadura.
Trebuie subliniat si potenţialul agentului de interfaţă CENATIC, Centrul pentru Aplicarea
Tehnologia Informatiei si Comunicare si Free Software, capacitatea sa de acţiune la nivel
187

naţional şi activitatea sa de atragere de capital privat si public. Printre companiile patronate de
CENATIC237, s-au numarat Bull, Sun Microsystems şi Principatul Asturias.
Planurile regionale de dezvoltare din Extremadura, existente între anii 2001 şi 2004, au
subliniat importanţa combinarii cererii pentru inovaţii tehnologice cu dezvoltarea şi
competitivitatea la nivel mondial în domeniul ştiinţei, tehnologiei, afacerilor în regiune.
Au existat numeroase dezechilibrelor care au afectat structura de producţie din Extremadura, in
ceea ce priveste capacitatea (infrastructură, de producţie), de patrundere a sa pe pieţele
externe.
Efectul polarizant al Junta de Extremadura a fost esenţială pentru dezvoltarea de alte vârfuri ale
triunghiului cunoaşterii, iniţial foarte slab dezvoltate în regiune.
Caracteristica distinctivă a modelului din Extremadura, este capacitatea reală de a crea ceva
pornind de la o strategie de guvernare, ai ajungand la un model de dezvoltare al societăţii
informaţionale la nivel local, .
Modelul din Extremadura a fost dezvoltat în trei faze principale, care au permis în ansamblul
său, obţinerea un rezultat concret si incontestabil de succes la nivel regional, naţional şi
internaţional.
In cadrul planului regional de dezvoltare al Extremadurii pentru perioada 2007-2013 guvernul
provinciei a urmarit includerea in plan a diferite programe care sa vina sa asigure dezvoltare
ofertei si instrumentelor inovarii .
Dintre acestea se pot aminti :
1. Ajutor pentru recrutarea de doctoranzi de catre UEX şi de catre centrele regionale
Tehnologice – acest ajutor este destinat să încurajeze incheierea de contracte permanente,
intre UEX şi OPC-uri regionale şi CT, doctoranzii care doresc sa se ocupe de cercetare, de
consolidarea cercetării în curs de dezvoltare sau de lansarea de noi linii.
2. Ajutor pentru integrarea cercetătorilor, specialiştilor şi a managerilor de proiect de
cercetare şi dezvoltare in companii - Aceste subvenţii sunt destinate incurajarii cercetătorilor de
corporatii, tehnologi şi manageri pentru a efectua activităţi de C+D+i. Beneficiarii vor fi
întreprinderile care angajează personal care sa aiba o formare ştiinţifică şi tehnologică sau de
conducere ale C+D+i lin cadrul Universitatii sau a unui centru de cercetare şi tehnologie.
3. Subprogram de formare de resurselor umane pentru excelenţă în C+ D + i de catre
UEX – program de pregătirea resurselor umane pentru Excelenţă în C+D+ i a UEX, este
destinat a ajuta cercetătorii juniori de la Universitatea din Extremadura de a începe cariera în
domeniul cercetării şi de a dobândi fondurile necesare pentru a beneficia de stabilizare în cadrul
sistemului C+D+i, conducerea activităţilor sale în primul rând în cadrul cererilor de cercetare
efectuate de către sectorul de producţie din Extremadura.
Acest program are ca obiective specifice:
188

- Facilitarea integrarii resurselor umane (universitare, predoctoral şi postdoctorale) in
cadrul grupurile UEX de cercetare;
- Promovarea integrarii cercetătorilor şi tehnologilor in sectorul productiv din Extremadura;
- Facilitarea incorporarii in grupurile de cercetare in centrele de C+D+I de prestigiu a
cercetătorilor din UEX;
- Permite încorporarea în grupuri de cercetare a UEX a tehnicienilor si managerilor de
proiect pentru a facilita gestionarea C+D+i.
4. Programul Contract de finanţare stabilit pentru şcoli publice de către Junta de
Extremadura - Centrele pentru Cercetare şi Tehnologie propuse pentru a participat la nominativ
pot primi o subvenţie pentru funcţionare, care ar trebui să fie cuprinsa în bugetul Juntei de
Extremadura. Amploarea acestei subvenţii depinde contractul si de programul de finantare,
asumate de către beneficiar, care, printr-o serie de indicatori de performanţă şi de impact pot fi
evaluate din punct de vedre al respectarii obiectivelor stabilite.
5. Planul de infrastructură şi de echipamente ştiinţifice pentru Centrele pentru C+D+I si
Parcul Stiintific si Tehnologic din Extremadura - Fiecare dintre centrele de R+D+i ale Junta de
Extremadura au un plan pentru infrastructurile şi instalaţiile tehnologice ştiinţific în cadrul
Planului său strategic, în care descrie situaţia iniţială cu îmbunătăţirea propusa şi reînnoirea
echipamentelor pentru C + D + i. Planul prezinta, grupurile de cercetare si companii private care
vor beneficia in urma indeplinirii sale, liniile de muncă, precum şi protocolul de funcţionare a
infrastructurii, care abordează aspecte referitoare la întreţinere, standardele, exploatarea
sistematică şi utilizarea în comun a acestora. Finanţarea pentru acest plan se va face din
fondurile aprobate la semnarea contractului său. Elaborarea si dezvoltarea sa trebuie să fie
obligatorie pentru orice acţiune privind accesul la infrastructurile ştiinţifice şi tehnologice şi de
echipamente. Acesta trebuie să fie, de asemenea, inclus în Catalogul de infrastructura ştiinţifică
şi tehnologică a Junta de Extremadura.
6. Ajutor pentru recrutarea de specialişti de infrastructură, pentru UEX şi Centrele
Tehnologice Regionale - acest ajutor este destinat pentru a încuraja utilizarea în comun a
infrastructurii de cercetare de UEX şi Centrele Tehnologice ale Consiliul din Extremadura, atât
de către membrii sistemului din Extremadura C + D + i, cat si de sectorul privat din
Extremadura, să promoveze utilizarea optimă şi eficienţa prin angajarea full-time de personal
care să le monitorizeze. Aceste subvenţii sunt destinate pentru UEX, IPO si CT regionale care
dispun deinstalaţii mari incluse în Catalogul de infrastructura a sistemului de proiecte C & D al
Extremadura şi să demonstreze disponibilitatea datelor pentru membrii diferiti din sectorul public
sau privat . Ajutorul este destinat pentru recrutarea de personal ştiinţific şi tehnic dedicat
utilizării eficiente a infrastructurii tehnologice şi ştiinţifice, pentru buna functionare a dezvoltarii
tehnicelor complexe şi / sau exploatarea şi întreţinerea infrastructurii.
In regiunea Extremadura pot fi identificate o serie de organisme care incearca sa asigura
realizarea in cele mai bune conditii a procesului de inovare, cautand sa gaseasca solutii la
nevoile si la cerintele in continua schimbare ale pietei. Dintre aceastea putem enumera :
189

1. Fundatia pentru Dezvoltarea Stiintifica si Tehnologica din Extremadura
FUNDECY analizeaza nevoile de inovare ale sistemului productiv prin intermediul unor grile de
indicatori de evaluare a potentialului inovativ al firmelor prin punerea la punct a unei metodologii
de auditare care să permită companiilor intervievate sa actioneze concret inspre dezvoltarea
competitiva. Instrumentele utilizate in cadrul analizelor efectuate sunt, in functie de dimensiunea
domeniului cercetat, chestionarele, interviurile (fata in fata), prezentarea exemplelor de succes.
2. Serviciul de Informaţii C+D+i - punct de referinţă al Modelului Innoveex
Acesta are rolul de a identifica toate resursele şi suportul legat de C+D+i, la nivel regional,
naţional şi european, in primul rand in ceea ce priveste finantarea. Scopul acestui serviciu este
acela de a oferi un punct de referinta asupra firmei unde se poate obtine o informatie clară şi
concisă despre problema respectiva asigurandu-se pe cat posibil consiliere in vederea obtinerii
unui grad ridicat de satisfacere a cererii. Acest serviciul a creat baze de date pe seama
informatiilor adunate si a realizat analize financiare pentru diferite proiecte ale firmelor de
C+D+i, asigurand orientarea către resursele cele mai adecvate şi sprijin pentru viabilitatea lor.
3. Reţeaua de Agenti de Sprijin pentru Inovare
Această reţea lucreaza in colaborare cu clusterele sectoriale regionale cu scopul de a identifica
societăţi cu potential de inovare si de a le integra prin intermediul clusterului din sectorul sau în
modelului regional, pentru a putea accesa serviciile si resursele pe care clusterul le ofera.
Agentiii isi desfasoara munca prin intermediul unor vizite direct la intreprinzatori. In acest fel,
agentul cunoaşte realitatea companiei, poate face un diagnostic a nevoilor sale şi, astfel, o
poate orienta spre serviciile si resursele modelului INNOVEEX ce o pot ajuta. Pe de alta parte,
agentii desfasoara si o activitate de promovare a Modelului Regional de Inovare prin intermediul
discutiilor fata-in-fata cu intreprinzatorii si alte grupuri de interese. In 2009 au avut loc 19 intalniri
de promovare a Modelului si 206 vizite la companii.
4. Sistemul de supraveghere strategică din Extremadura
Sistemul se constituie intr-o retea de observatoare sectoriale care furnizeaza companiilor
informaţii din mediu cu scopul de a identifica amenintarile si oportunitatile si pentru a le permite
sa ia deciziile adecvate in strategia de afaceri pe care o adpota. Clusterul este responsabil cu
gestionarea observatoarelor in sectorul sau de activitate. Responsabilul cu inovarea din cadrul
cluster-ului stabileste continutul, sprijina si promoveaza supravegherea firmelor din cadrul
cluster-ului, gestioneaza inregistrarea de utilizatori, acorda permisiuni, acces la conţinut şi
instrumente, intocmind baze de date.
5. Catalogul Grupurilor de Cercetare din Extremadura
Grupurile inscrise in acest catalog trebuie sa fie constituite din minim patru cercetatori si sa
indeplineasca conditia conform careia 33% din cercetatorii grupului sa detina titlul de Doctor. In
prezent Catalogul cuprinde un numar de 187 Grupuri de Cercetare. Important de stiut este
faptul ca domeniul cu cele mai multe grupuri inscrise este cel al Stiintelor Sociale, Economice si
Juridice, urmat de cel al Stiintelor Vietii.
190

STUDIU 25. OFERTA DE INOVARE A REGIUNII EXTREMADURA
INNOVEEX – Modelul regional de inovare promovat de Guvernul Regional Extremadura.
Obiectivul principal este de a revitaliza mediul antreprenorial din Extremadura pentru a-l face
mai competititiv, prin incurajarea intreprinderilor in alocarea de fonduri pentru cercetare si
dezvoltare.
INOVEEX este un model integrat de implementare a cresterii si dezvoltarii companiilor prin
inovare, bazandu-se pe cooperarea dintre diferiti agenti economici care iau partre la
implementarea inovarii, in care clusterele reprezinta unitatea de baza a sistemului.
Sistemul inovativ aplicat de regiunea Extremadura implica o serie de elemente care se
constituie in oferta catre intreprinderile si céntre interesate in domeniul inovarii cum ar fi:
- Pentru domeniul tehnologic:
• Parcul Stiintific si tehnologic
- Pentru domeniul agroalimentar:
• CENSYRA Centrul de Selectie si reproducere animala
• Centrul de cercetare agrara "Finca La Orden-Valdesequera”
- Pentru agricultura ecológica:
• Centrul Regional de Acuicultura “las Vegas del Guadiana”
• CTAEX centrul tehnologic alimentar din Extremadura
• Statia Enologica Almendralejo
• NTAEX Institutul Tehnologic Agroalimentar Extremadura
• Laboratorul Agroalimentar si de analiza a rezidurilor de Extremadura
- Pentru domeniul sanatatii:
• CCMIJU Centrul de chirurgie de minima invaziune Jesús Usón
• FUNDESALUD
191

- Pentru domeniul energiei, materialelor si resurselor naturale:
• CETIEX Centrul Tecnologic Industrial Extremadura
• ICMC-IPROCOR Institutul Lemnului si carbonului vegetal
• INTROMAC Institutul Tecnológic pentru roci ornamentale si materiale de constructie
- Pentru sectorul IT:
• CENATIC. Centrul National de Referinta pentru aplicarea tehnologiilor informarii si
comunicarii;
• CENITS. Supercomputer Lusitania;
• Centrul Tecnologic FEVAL;
• CETA-CIEMAT- Centrul pentru Tehnologii Avansate din Extremadura.
- Pentru Societate, Patrimoniu si Teritorii:
• FUNDECYT Fundatia pentru dezvoltarea stiintei si tehnologiei in Extremadura;
• Institutul de Arheologie din Merida .
O scurta caracterizare a celor mai reprezentative :
1.Parcul Stiintific si Tehnologic Extremadura (PCTEX) – are ca principall obiectiv incurajarea
transferului de rezultate ale cercetarii de la Sistemul Regional de Stiinta si Tehnologie la
sectorul antreprenorial, incurajand crearea de noi intreprinderi tehnologice si contribuind la
dezvoltarea tehnologica a regiunii Extremadura.
2.Centrul de Chirurgie Minim Invaziva Jesus Uson - Caceres – Infiintat in anul 1996 de catre
Guvernul Regional, Universitatea Extremadura si Consiliul Regional Caceres; este o institutie
dedicata formarii si investigarii in domeniul chirurgiei minim invazive. Obiectivele principale sunt
crearea unui centru care sa cuprinda toate specializarile. In acest sens s-a intocmit un proiect
“La ciudad de la salud y la innovacion” prin care se doreste crearea unui spital care va avea ca
si specializare chirurgia laparoscopic.
3.Centrul de Inovare Diego Hidalgo (Fundacion Maimona) – centru se sprijina inovarea in
secorul antreprenorial pentru imbunatatirea competitivitatii prin crearea de spatii pentru
cercetare si dezvoltare.
192

4.Gabinette de Initiativa Hoven – este un nou model de dezvoltare bazat pe capacitatea de a
crea a tinerilor intreprinzatori si care este promovat de catre Universitatea din Extremadura.
Domeniul 3. Proiecte inovative si analiza capacitatii inovative a unei companii
STUDIU 26. METODOLOGIA DE FACILITARE SI GESTIONARE A TRANSFERULUI
REZULTATELOR CERCETARII TEHNICO-STIINTIFICE DIN CADRUL UNIVERSITATII
EXTREMADURA
In Regiunea Extremadura modelul de dezvoltarea regionala are la baza modelul inovarii de tip
« Triple Helix ». Pe acest model se fundamenteaza Sistemul Stiintei, Tehnologiei si Inovarii in
Extremadura. Centrele generatoare de noi cunostinte sunt :
1. Universitatea Extremadura
2. Serviciul Sanitar Extremadura
3. Organismele Publice de Cercetare
Acestea colaboreaza intre ele prin intermediul Planurilor Regionale de Cercetare si sunt
intermediarii transferului de rezultate ale cercetarii stiintifico-tehnice catre mediul socioeconomic.
Universitatea Extremadura este o universitate autonoma care si-a inceput activitatea inca din
anul 1973, avand centre in orasele Badajoz, Caceres, Merida si Plasencia. In cadrul universitatii
functionaza Departamentul de Transfer Tehnologic catre Intreprinderi (SGTRI).
SGTRI a fost creat in baza acordului Consiliului Regional Extremadura pentru a functiona ca
instrument de canalizare a ofertei tehnologice, stiintifice si umaniste din partea UEX spre
sectoarele socio-economice si de productie. Inca de la inceput acest departament a reprezentat
un sistem suport pentru cercetare si pentru facilatarea transferului de constinte catre exterior
(medii socio-economice) avand rol de a intermedia relatiile intre acestea.
Din acest motiv, au fost stabilite legaturi intre grupurile de cercetatori din UEX si cele din alte
universitati, centre publice sau private de cercetare, Centre Tehnologice, Unitati de Investigare
si Dezvoltarea a Firmelor. Printre functiile departamentului se numara :
- identificarea si difuzarea ofertei stiintifice si tehnice din cadrul UEX ;
193

- stabilirea, facilitarea si dezvoltarea de relatii intre universitate si solicitanti de rezultate
tehnico-stiintifice, public sau privat ;
- facilitarea si getionarea transferului rezultatelor de cercetare tehnico-stiintifica in numele
universitatii catre actvitatile corespunzatoare ;
- inceheierea de conventii, contracte si proiecte de cercetare ;
- informarea cercetatorilor si grupurilor de cercetatori asupra ofertelor de finantare publica
pentru proiecte si burse ;
- gestionarea drepturilor de proprietate industriale obtinute in urma rezultatelor de
cercetare desfasurate in cadrul universitatii ;
- organizarea de seminarii, reuniuni intre grupurile de cercetatori si agenti economici ;
Activitatea de cercetare
1. Grupuri de cercetare si cercetatori
In anul 2008 in catalogul grupurilor de cercetatori din UEX erau inregistrate 200 de grupuri care,
la randul lor erau alcatuite din 1948 de cercetatori din domenii precum biologie si conservare,
dezvoltarea rurala si locala a zonelor de frontiera, dezvoltarea sustenabila si planificarea
teritoriala , fiziologie chimie analitica si sanatate comunitara. Domeniile cu cel mai mare numar
de cercetatori sunt stiintitific – 451, social – 214, biomedicina – 176.
2. Linii si proiecte de cercetare
Numarul total de proiecte de cercetare si colaborari finantate in 2008 au fost de 555 in valoare
de 35.919.532 euro. Grupurile de cercetatori care au obtinut majoritatea finantarilor au fost din
domeniul stiintei si tehnologiei, imunofiziologiei si sanatatii.
3. Teze de doctorat
Numarul tezelor de doctorat a fost de 74, majotitatea temelor avand ca tematica Stiintele vietii,
Stiinte tehnologice, Stiinte medicale.
4. Patente
A fost inregistrat un numar de 11 patente. Grupul specializat in stiinta materialelor a obtinut cel
mai mare numar de patente – 3.
5. Carti, pulbicatii diverse, articole in reviste din domeniul stiintei.
6. Comunicari in cadrul congreselor nationale si intenationale.
194

Parcul Stiintific-Tehnologic (PCTEX)
In cadrul parcului isi desfasoara activitatea un numar de firma inovatoare care au posibilitatea
de colabora cu centrele de cercetare stiintifica, transferul rezultateor de cercetarilor tehnicostiintifice
fiind facilitat.
Fundatii si alte Organizatii implicate in procesul de promovare, transfer de cunostinte si
intermediere:
1. Fundatia pentru Dezvoltarea Stiintei si Tehnologiei in Extremadura (FUNDECYT)
Stabileste legaturi in domeniul stiintific si tehnologic intre Universitate, diversele organisme de
C+D+i din regiune, intreprinderi si Administratie. In acelasi timp, dezvolta studii de analiza si in
materie de C+D+i, referitoare la dezvoltarea mediului de afaceri si internationalizare.
2. Fundatia pentru Formare si Investigare a Specialistilor din sistemul sanitar din
Extremadura (FUNDESALUD), compusa din:
- Scoala de Studii in Stiintele Sanatatii
- Fundatia de Studii Romanice
- Consortiu Istoric – Artistic – Arheologic al Orasului Merida
- Fundatia Universitate – Societate din cadrul Universitatii Extremadura
Are rolul de a intermedia legatura dintre Universitatea Extremadura si agenti economiciin
vederea promovarii si a protejarii studiilor si cercetarilor de interes comun, promovarea relatiei
dintre UEX si firme prin facilitarea formarii profesionale si integrarea propriilor absolventi in
mediul de afaceri. De asemenea, actioneaza ca si Centru de Informare si Coordonare a
intreprinderilor care au decis sa colaboreze cu Universitatea.
3. Reteaua Unitatilor de Transfer din Extremadura:
Subordonata Directiei Generale de Inovare si Competitivitate Antreprenoriala din cadrul
Consiliului Regional, promoveaza colaborarea intre agentii din mediul economic si stiintificotehnologic
din cadrul SECTI. In prezent exista 5 Birouri De Transfer al Rezultatelor Investigarilor
(OTRI) in Extremadura, care activeaza in cadrul UEX, FUNDECYT, CCMI, INTROMAC si
CTAEX, avand ca misiune promovarea generarii de cunostinte in mediul academic pentru a fi
transferate in societate.
Aceste Birouri au fost infiintate pentru sustinerea relatiilor dintre sectorul stiintific
(reprezentat de universitatile publice si private si alte birouri publice de cercetare) si sectoarele
economice productive. Cooperarea între diferiţi membri ai retelei OTRI şi interacţiunea lor in
cadrul retelei sunt specificate în grupuri de lucru.
Recomandari privid procesul de inovare :
195

• implicarea a cat mai multor organisme publice si private in acest sistem si transferul
infomatiilor si a metodologiei de lucru si la alte institutii similare ;
• stabilirea unor strategii si directii de lucru in sprijinul transferului rezultatelor C+D+i
inspre mediul de afaceri;
• crearea unei culturi inovative si promovarea conceptului in mediile implicate in acest
domeniu: universitati, mediu public, mediu privat incercand totodata de a intra pe noi piete de
actiune;
• gasirea unor modalitati noi si viabile de finantare, atragerea de noi resurse financiare
care sa care sprijine devoltarea acestei verigi din lantul inovarii.
STUDIU 27. FISA PROIECT CREA – BUSSINES – IDEA
Titlu: Cluster virtual de creativitate antreprenoriala
Benefiaciar principal: Agentia de Dezvoltare Regionala de La Rioja
Persoana de contact : Javier Urena Larragan
Beneficiari :
1. Fundatia pentru Dezvoltarea Stiintei si Tehnologiei in Extremadura
2. Fundatia Institutul de tehnologie
3. Institutul de Dezvoltare din Madrid
4. Camera de Comert si Industrie Gers
Durata : 21 de luni
Data start : 01.04.2009
Data finalizare : 31.12.2010
Costul total al proiectului : 1.530.441,26 euro
Ajutor FEDER: 1.147.830,97 euro
Rezultate:
• Ghid de bune practici in materie de creativitate antreprenoriala in format PDF
196

• Manualul creativitatii antreprenoriale format PDF
Rezumatul proiectului
Avand in vedere noul context al globalizarii, regiunile trebuie sa dezvolte politici economice
competitive bazate pe cunoastere. In acest contest, talentul creativ este elemental principal care
genereaza cunoastere si inovare precum si baza de creare de noi intreprinderi. Acest proiet
doreste sa creeze un mediu favorabil pentru generarea si aplicarea de idei de afaceri inovatoare
in toate regiunile participante, prin intermediul de actiuni generatoare de forta de munca si de
retele care sa permita aparitia in mod natural a unui custer virtual de creativitate
antreprenoriala.
Acest cluster se vrea a fi un instrument care sa impulsioneze dezvoltarea de noi tehnici de lucru
si de sprijin bazat pe impulsul creativitatii orientate spre infiintarea si consolidarea
intreprinderilor din domeniul tehnologic.
Intreprinderile care au nevoie de a incorpora inovatii pentru a fi mai competitive vor fi obiectivul
acestor actiuni.
Pentru indeplinirea acestui obiectiv se va crea o retea de colaborare intre organismele
intermediare si autoritatile de sprijin in inovare si creare de intreprinderi din regiunile
participante. Aceasta retea va identifica punctele tari si slabe existente in fiecare zona si va
stabili sinergia si complementarietatea intre initiativele existente, cu scopul de obtine un sistem
integral de sprijin inovativ si adaptat nevoilor reale din fiecare zona. Acest sistem va fi compus
din mecanisme si metodologii de lucru orientate spre creativitate, generare de idei de afaceri,
consolidare si extindere a intreprinderilor existente. In acelasi timp, se vor pune la dispozitie
spatii de intalnire intre intreprinzatori, firme, entitati de sprijin, agentii locale si, se vor incheia
acorduri de colaborare cu organisme intermediare si firme specializate. Toate acestea
sensibiliza peste 270 de firme din regiunile implicate in proiect, creandu-se astfel noi posibilitati
de dezvoltare a ideilor inovatoare si a tehnicilor antreprenoriale.
CRE-BUSSINESS-IDEA urmareste sa ofere urmatoarele produse :
1. Banca de idei de afaceri transregionala ;
2. Cluster Virtual de creativitate antreprenoriala, viitor sprijin pentru firmele bazate pe
creativitate;
3. Ghid de bune practici la nivel international ;
197

4. Harti regionale si o harta globala cu entitatile furnizoare de creativitate antreprenoriala si
de sprijin pentru crearea, consolidarea si expansiunea de firme in regiuneile participante in
proiect ;
5. Manual de creativitate si creare intreprinderi.
OBIECTIVE
A fi creativ, a fi intreprinzator, a fi inovativ – a invata sa creezi o companie
Obiectivul este de a sprijini noile initiative de afaceri si de a ajuta firmele sa-si diversifice liniile
de afaceri in sectoarele traditionale urmarindu-se imbunatatirea competitivitatiipe piata.
In mod concret, priectul se centreaza pe :
• Stabilirea bazelor pentru crearea unui sistem integral de generare a creativitatii care sa
sustina ideile de afaceri;
• Schimbul de experienta plecand de la analiza cunoasterii in profunzime a bunelor
practici la nivel international privind bazele de potentare a creativitatii antreprenoriala.
• Stabilirea de retele de lucru in colaborare care, placand de la nivel regional vor ajunge la
unul transnational ;
• Valorificarea intreprinzatorului atat la nivel profesional cat si la nivel social.
CUI SE ADRESEAZA CREA-BUSSINESS-IDEA:
• Intreprinderilor mici si mijlocii cu nevoi de inovare ;
• Posibililor intreprinzatori : absolventi din anii terminali de master, doctoranzilor,
absolventilor de diferite specializari profesionale ;
• Organismelor intermediare precum centre tehnologice, univsersitati si firmei de
consultanta pentru crearea de noi intreprinderi ;
• Intreprinderilor specializate in domeniul inovarii;
• Organismelor si entitatilor publice europene ;
• Tuturor persoanelor cu initiative de afaceri.
ACTIVITATI
198

CREA-BUSSINESS-IDEA va dezvolta si va pune la dispozitiea intreprinderilor si a
intreprinzatorilor sprijin pentru obtinerea unui cadru favorabil genararii de idei noi, precum
manuale sau servicii specifice.
Una din activitatile proiectului consta in analiza bunelor practicil de creativitate existente in tari
de referinta in materie precum SUA, Irlanda sau Finlanda, elaborandu-se astfel un studiu
international cu ideile cele mai importante pentru crearea si consolidarea intreprinderilor din
domeniul tehnologic.
Este in curs de elaborare un Ghid de Bune Practici destinat organismelor intermediare din
regiunile implicate care va cuprinde initiative de referinta din mediul creativitatii.
De asemenea, se lucreaza la alcatuirea hartilor regionale precum si a Manualului de
Creativitate Antreprenoriala si cel al Crearii de Intreprinderi care, va cuprinde tehnici si
metodologii de lucru pentru facilitarea creativitatii antreprenoriale.
La acestea se adauga actvitatile pe care asociatii proiectului le vor organiza in regiuni :
seminarii, ateliere de lucru, mese rotunde intre intreprinzatori, intreprinderi si organisme de
sprijin.
Scopul infiintarii Incubatorului Virtual este acela de a oferi servicii de inalta calitate
intreprinzatorilor din domeniul tehnologic. Pentru a avea acces la informatii detaliate privind
aceste activitati, se poate contacta departamentul Evenimente din cadrul CREA-BUSSINESS-
IDEA.
REZULTATE
• Analiza sustenabilitatii infiintarii Clusterului Virtual de Creativitate Antreprenoriala ;
• Dobandirea de cunostinte optime privind posibilitatile de dezvoltare a intreprinderilor din
regiunile participante in cadrul proiectului ;
• Dezvoltarea de tehnici de lucru precum si de retele de lucru care pot imbunatati procesul
de creare de intreprinderi in domeniul tehnologic ;
• Colaborari intre organismele intermediare si unitatile regionale de consultanta in inovare
si creare de intreprinderi ;
• Sensibilizarea si formarea de intreprinzatori si intreprinderi in domenii inovative, prin
intermediul atelierelor de lucru ;
• Extinderea serviciilor de consultanta si in mediul rural.
199

STUDIU 28. FISA PROPUNERE PROIECT INOVATIV
Solicitant: SC AQUAPHYTEX
Regiunea: Extremadura, Spania
Perioada de activitate: societatea a fost infiintata in octombrie 2005, avand deja 5 ani de
activitate
Costuri si surse de finantare : costul total este de 300000 euro, aproximativ 70% din totalul
investitiei provine din capital propriu. Restul provine din fonduri publice de la Cabinetul pentru
initiativa tanara si sprijinirea intreprinzatorilor, Extremadura.
Obiective :
- popularizarea tehnologiilor »verzi »
- garantarea produselor oferite de societate
- oferirea de alternative reale solutiilor traditionale de obtinere a apei potabile
- contribuirea la imbuntatatirea mediului inconjurator si la dezvoltarea sustenibila a
planetei.
Descrierea propunerii de proiect:
AQUAPHYTEX este o firma tanara din Puebla de Alcocer (Badajoz), specializata in producerea
si comercializarea de plante macrofite pentru utilizarea lor ca drept mediu natural si ecologic de
depurare a apelor reziduale si contaminate. In ce priveste propunerea inovativa din partea
firmei, aceasta a fost sustinuta de Cabinetul pentru initiativa tanara si sprijinirea
intreprinzatorilor. Aceasta initiativa se bazeaza pe un sistem de regenerare si potabilizare a
apelor reziduale prin producerea industriala de plante macrofite.
Functionarea acestui sistem este complet eocologic, el constand in folosirea de plante microfite
care injecteaza oxigen in sistemul radicular al plantelor, unde creste fauna microbiana cea care
se hraneste cu deseurile contaminte din ape.Plantele microfite au cea mai mare densitate in
200

apa si, odata format covorul plutitor, oxigenul din aer este impins direct spre sistemul radicular,
creandu-se astfel o abundenta flora microbacteriana aerobica care degradeaza materia
organica. Materia organica se distruge fara a provoca mirosuri sau mal, mineralele si metalele
grele raman fixate pe plante sau e alte parti din structura lor. Nitratii sunt absorbiti in mod direct
de plante, acestea depreciindu-se.
Posibilii beneficiari:
Beneficiarii acestui proiect pot fi organismele publice sau private care doresc sa-si depureze
apele rezidulale si sa creeze un ecosistem. Printre organismele private pot fi : campingurile,
case si pensiuni de vacanta sau persoanele particularecare doresc sa curate apa in mod natural
si ecologic. Nu este necesara existenta unui spatiu amenajat, pentru un metru patrat de
persoana, costul fiind de 10 mai mic decat in cazul unei depurari treditionale.
Rezultate si impact observant:
Actualmente, au fost folosite in diferite locuri si plantatii din Spania (Valencia, Ciudad Real,
Palma de Mallorca sau alte locuri din regiunea extremena).
Caracterul inovator al acestei aplicatii ce apartine lui Pedro Degado, proprietarul firmei si a fost
recunoscut la nivel regional, national si international prin numeroase premii precum Euroawards
2005, Neex 2006 - cea mai buna intreprindere a anului din categoria Agricultura si mediu
inconjurator, premiul Tanarul intreprinzator 2006.
Rezultate au fost deja obtinute in diferite locuri din Spania, in toate cazurile, proiectele
construite pentru procesul de potabilizare fiind optime.
Aspectul inovator al acestui proiect este procesul de potabilizare a apelor reziduale prin
intermediul plantelor care filtreaza apele. Este o alternativa naturala si ecologica la sistemele
traditionale de depurare.
Aspectele cheie ale acestei initiative sunt :
- este un sistem care nu necesita consum de energie electrica ;
- este un sistem care nu elimina mirosuri, comparativ cu alte tehnologii de depurare a
apelor reziduale ;
- sistemul de depurare nu produce mal ;
- sistemul este eficace si nu depinde de statia de depurare ;
- nu necesita produse chimice ;
- permite regenerarea afluentilor pana la obtinerea calitatii initiale ;
- permite depurarea directa in lagune si iazuri naturale ;
201

- sitemul de depurare a apei cu ajutorul macrofitelor are aceeasi capacitate ca a unuia
clasic.
Aspecte de tinut cont in cazul unui posibil transfer:
In acest caz trebuie tinut cont de conditiile naturale ale terenului sau ale locului pentru a obtine
o productie adecvata de plante macrofite. Firma produce intensiv plantele in conformitate cu
conditiile climatice cerute.
Observatii si recomandari personale:
Metoda propusa este una inovatoare, recunoscuta la nivel regional, national si international, iar
scopul ei este de a crea un ecosistem, depurarea apelor reziduale efectuandu-se prin metode
naturale, nonchimice - plante macrofite.
Aceasta poate fi aplicata in conditii climatice diferite.
STUDIU 29. FISA PROIECT INOVATIV
1. Titlu proiect: Parcul Stiintific si Tehnologic din Extremadura
2. Initiatorii proiectului: Junta de Extremadura si Universidad de Extremadura care au
fondat in mai 2008 Fundaţia Parcul Ştiinţific şi Tehnologic din Extremadura, care a fost
constituita în scopul desfăşurării activităţilor necesare pentru promovare şi infiintarea Parcului
Ştiinţific şi Tehnologic din Extremadura.
3. Obiective generale: Parcul Stiintific si Tehnologic Extremadura isi propune sa devina
centrul de referinta si cercetare, contribuind la dezvoltarea madiului antreprenorial din
Extremadura. Crearea unui spatiu de legatura intre lumea stiintifica si mediul antreprenorial,
facilitand transferul de stiinta si tehnologie.
4. Obiective specifice:
a) Accesul la programele publice de finantare a companiilor, care sunt situate în Parcul Stiinţific
şi Tehnologic. Aceste subvenţii sunt în prezent împărţite în două apeluri:
- suport la aplicarea la proiectele de cercetare naţionale din cadrul Planului Naţional de
Cercetare Ştiinţifică, dezvoltării şi inovării tehnologice, 2008-2011;
- sprijinirea infrastructurii ştiinţifice şi tehnologice naţionale în cadrul Planului Naţional de
Cercetare Ştiinţifică, dezvoltării şi inovării tehnologice, 2008-2011.
202

) Acces la noi pieţe prin parteneriate strategice între parcuri. Parcul este parte din APTE şi
este membru al Asociaţiei Internaţionale de Ştiinţe Parcuri (IASP), facilitând astfel transferul de
tehnologie, îmbunătăţirea informaţiilor, relaţii şi contacte care pot fi utile pentru dezvoltarea
afacerilor şi creşterea prezenţei companii în consorţii europene mari si platforme tehnologice
c) Experţi parcului, în colaborare cu Cabinetul de Iniţiativa Joven1 lucreaza cu potenţialii
întreprinzători şi start-up-uri în toate aspectele legate de punerea în aplicare a ideii lor de
afaceri (aprecieri cu privire la validitatea ideii, analiza lantului valoric, daca este rentabila).
5. Obiectiv social: Sprijinirea crearii intreprinderilor tehnologice
6. Grup(uri) tinta vizate de proiect: Institutii a caror dezvoltare se bazeaza pe inovare
7. Activitati:
1. Activitati generale oferite de catre parc:
• Conectarea la o baza date de mare viteză .- Accesul la serviciile telematice din parc este
structurat prin cablarea clădirii, care la rândul său este conectat la reţeaua de date UEX prin
fibra optica;
• Control şi securitate .- Parcul Siinţific şi Tehnologic are un sistem de securitate format
dintr-un set de tehnici, umane şi organizaţionale, pentru a oferi protecţie împotriva riscurilor şi
ameninţărilor inerente în activităţile de toate tipurile ce se pot dezvolta în campus. Portari şi
paznici de securitate, masuri siguranţă impotriva incendiului, supraveghere cu camere video în
afara şi în interiorul incintei şi accesul controlat la facilităţile din parcul ştiinţific şi tehnologic
garantate 24 de ore pe zi pe tot parcursul anului;
• Servicii de intretinere .- Aceasta include toate serviciile necesare pentru întreţinerea în
stare perfectă a spatiului şi îngrijirea unor sectoare comune ale parcului ştiinţific şi tehnologic.
Cuprinde si curăţarea şi întreţinerea zonelor de parcare ale sediului actual al Parcului, dar pe
viitor zonele de grădini, drumuri, lacuri şi iazuri, mobilier, display-uri, de iluminat, etc pentru a
menţine în stare perfectă toate domeniile şi instalaţiile.
• Utilizarea INFRASTRUCTURII în comun .- Parcul Siinţific şi Tehnologic din Extremadura
pune la dispozitia companiilor şi organizaţiilor Parcul Cerc, fără nici un cost, o serie de
infrastructuri de uz comuncum ar fi: săli de întâlnire, fotocopiatoare, cafenea, centru de afaceri ,
parcare. De asemenea, acces preferenţial si avantajoas si la alte structuri comune precum salii
de clasă, sală de curs e-learning, sala de instruire teoretică şi videoconferinţe.
2. Activitati specifice oferite de catre parc :
Evaluare Tehnologica şi D + R + I
Parcul Siinţific şi Tehnologic din Extremadura ofera o gama de servicii de sprijin şi consiliere
tehnologie intreprinderile deja instalate . Din cadrul acestor servicii se pot menţiona
următoarele:
203

• Informaţii cu privire la diferite surse de informaţii şi asistenţă în momentul de a găsi
parteneri strategic;
• Informaţii şi sfaturi privind finanţarea publică a proiectelor de C+D+I;
• Sfaturi de finanţare şi subvenţii pentru C+D+I;
• Accesul la Asociaţia Reţeaua de Transfer Tehnologic a parcurilor ştiinţifice şi
tehnologice din Spania (APTE).
Parcul ofera un serviciu de orientare a companiilor sale asociate şi cu privire la nevoile de
formare ale lucrătorilor lor. În cadrul parcului, sunt organizate periodic cursuri, seminarii tehnice,
conferinţe, seminarii, intalniri de afaceri, etc la care membrii acestuia au acces prioritar şi
reduceri speciale. În mod similar, primim sprijin pentru organizarea de activităţi de formare
adaptate nevoilor fiecarei companii.
Dezvoltarea unei ideii de afaceri
Experţii Parului colaboreaza cu potenţialii întreprinzători ai intreprinderilor de iovare în toate
aspectele legate de punerea în aplicare a ideii lor de afaceri:
• Validarea ideii;
• Analiza lanţului valoric;
• Studii de fezabilitate tehnico -economica;
• Orientarea şi identificarea de pieţe potenţiale pe care sa intre:
• Analiza competitivitatii;
• Sprijin în dezvoltarea planurilor de afaceri;
• Consilierea necesara privind modelul de afaceri.;
• Modul de punere in aplicare si urmarirea unui proiect;
• Cautarea de surse primare de finanţare
Activitatea de Recrutare si Selectie a fortei de munca
Specialiştii Parcului Stiinţific şi Tehnologic Extremadura vor contribui la rezolvarea perioadele
de vârf de lucru şi la realizarea unei selecţie adecvată a personalului. În plus, companiile din
Parcul pot avea acces la un management centralizat care oferă stagii pentru studentii de UEX,
screening-ul de studenţi candidat, spaţiu permanent în web a Serviciului ocuparea forţei de
muncă pentru UEX anual de distribuţie a ofertei sale practici. În ceea ce priveşte angajarea de
absolvenţi de UEX, parcul de afaceri, va avea in vedere :
• Sprijin în procesul de selecţie a fortei de munca făcut de companie;
204

• Folosirea dacă este necesar, a facilităţlori parcului pentru desfăşurarea proceselor de
selecţie;
• Pune la dispozitie paţiu pentru difuzarea de posturi vacante în portalul de locuri de
muncă de UEX.
Alte servicii complementare
Pe lângă serviciile deja menţionate, Parcul va oferi în curând companiilor următoarele servicii
suplimentare: cooperarea de afaceri, servicii de traducere şi de formare lingvistică, servicii de
consiliere, servicii juridice, acces la biblioteci, sali de sport si UEx creşe, servicii de sprijinire a
cercetarii, telefonie IP
8. Parteneri:
Wireless Mundi - un producător de software pentru gestionarea globală a telecomunicaţiilor în
IMM-uri;
Quota Solutions - un producător şi furnizor de software de management pentru IMM-uri ca un
model de afaceri de software ca serviciu.
9. Rezultate asteptate: revitalizarea economiei prin incurajarea intreprinderilor de a folosi
ca masura de dezvoltarea inovarea in domeniul tehnologiei.
STUDIU 30. CANDIDATURA DE FINANTARE PENTRU UN PROIECT INOVATIV
IN-Tic este o aplicatie cu descarcare gratuita care permite persoanelor cu dizabilitati
(fizice, cognitive sau senzoriale) sa devina mai independente cu ajutorul unui sistem de sprijin
dirijat de un computer, avand posibilitatea de a personaliza toate functiile si programele raportat
la nevoile persoanei cu dizabilitati.
Prin crearea si configurarea tastaturii virtuale este posibil ca grupurile de persoane cu handicap
sa poate folosi calculatorul, sa aiba acces la Internet, sa comunice, sa efectueze aplicatii
specifice, jocuri, si altele.
Proiectul este initiat de Centrul de Informatica Medicala
Grupul tinta: proiectul isi indreapta atentia spre persoanele cu dizabilitati (fizice,
cognitive sau senzoriale) din toate categoriile de localitati (sate, orase, municipii). De
asemenea, se doreste obtinerea sprijinului din partea Comunitatii Autonome, Guvernului
Regional, Administratiei Centrale, companiilor publice si private si regiune.
205

IN-Tic se doreste a fi un sistem de sprijin pentru persoanele cu dizabilitati care sa faciliteze
accesul la tehnologia informatiei si a comunicatiilor.
Caracteristicile personalizate, accesul la computer si telefoane mobile, cu distributie gratuita, il
fac unic, pentru ca astazi nu exista nicio aplicatie cu aceste caracteristici disponibila pentru
grupurile de persoane cu dizabilitati.
Nevoia aparitie acestei aplicatii: dificultatile in ce priveste accesul la tehnologia
informatiei si comunicatiilor intampinate de catre anumite grupuri de persoane cu dizabilitati au
facut necesara aceasta aplicatie pentru consolidarea autonomiei lor personale.
Solutia propusa: prin crearea unei tastaturi virtuale este posibil ca un numar mare de
persoane cu dizabilitati sa poata utiliza calculatorul, sa aiba acces la internet, raspunzand astfel
nevoii de a comunica mai bine.
Detaliile aplicatiei:
Pentru a pune in practica aceasta aplicatie a fost necesara crearea a doua suporturi tehnice:
- un sistem de sprijin ce permite evaluarea si interventia in comunicare, cu numar limitat de
utilizari, prin intermediul unui dispozitiv de comunicare: un program ce poate folosi atat
calculatorul cat si telefonul mobil si care, prin intermediul unui touch screen, permite
dispozitivului sa vorbeasca. Proiectarea sistemului se va face cu sprijinul specialistilor tehnici si
este destinat in special persoanelor cu dificultati motorii.
- o aplicatie software care sa fie compatibila cu dispozitivele mobile (laptop) sau desktop si care
prin intermediul produselor ajutatoare, de ex mouse, sa se poata alege de pe ecran optiunea
dorita printr-o lovitura, un impuls, o adiere sau o simpla miscare a capului.
In plus, pentru a facilita atat accesul cat si manevrarea aplicatiei, programul instaleaza un set
complet de pictograme si o selectie de fisiere de sunet.
Aplicatia nu este aceeasi pentru toate grupurile de persoane cu dizabilitati, ci trebuie adaptata
diferitelor tipuri de necesitati, motiv pentru care se fac ajustari la elementele necesare pentru ca
utilizatorul final sa poata administra independent calculatorul.
Finantarea: public si privat
Dificultatile ce pot aparea tin strict de capacitatea utilizatorului de invatare si de maniera
in care descarca aplicatia. Nu este perceputa nicio taxa pentru descarcarea aplicatiei.
Observatii in urma analizarii proiectului propus:
1. Caracterul inovativ al proiectului este dat de urmatoarele:
- raspunde unor nevoi de comunicare si de facilitare a accesului la informatie si tehnologie
avansata, pentru o categorie de persoane aflate in dificultate.
206

- aplicatia oferita incorporeaza tehnologie de ultima ora, rezultata in urma cercetarilor
avansate obtinute in ultimii ani;
- caracteristicile personalizate, accesul la computer si telefoane mobile, fac acest sistem
sa fie unic pe piata, pentru ca la acest moment nu exista nicio aplicatie de acest gen, disponibila
pentru grupurile de persoane cu dizabilitati;
- necesita o stransa colaborare cu specialisti din domeniul medical dar si cu cei din
domeniul IT.
2. Avand in vedere aspectele mentionate, precum si interesul organizatiei de a dezvolta
metode si tehnici noi de comunicare ce vin in sprijinul persoanelor cu dizabilitati, dezvoltarea de
relatii intre serviciile de cercetare ale Centrelor din domeniul medical cu cele din domeniul IT, se
poate considera ca organizatia care a propus acest proiect spre a fi finantat are capacitate
inovativa.
Concluziile proiectului
Cercetarea stiintifica si tehnologica sunt doi factori cheie pentru cresterea competitivitatii
economice si intarirea sistemului Stiinta - Tehnologie - Companie - Societate prin: imbunatatirea
relatiilor dintre diferiti agenti economici, identificarea ariilor strategice in care regiunea are o
experienta buna, imbunatatirea si innoirea echipamentelor de cercetare, participarea la proiecte
internationale sau retele, obtinerea de profit din activitati de cercetare si imbunatatirea relatiilor
dintre universitati si companii prin intermediul parcurilor stiintifice.
Principalele concluzii ale acestui stagiu reflecta de fapt orientarea care trebuie avuta in vedere
de actorii regionali implicati in inovare:
- crearea de institutii de legatura intre mediul antreprenorial si cel universitar ;
- diseminarea informatiilor cu privire la inovare si la proiecte inovatoare pentru incurajarea
intreprinderilor in folosirea inovarii ca oportunitate de dezvoltare;
- promovarea conceptului de cluster ca si metoda de dezvoltare prin cercetare si
cunoastere.
Participantii la stagiu au desfasurat activitati practice in cadrul carora si-au pus in valoare
experienta in domeniul Managementului de Proiect si au invatat "on the job" impreuna cu
partenerii din organizatiile de primire cele mai potrivite metode de a se implica in procesul de
inovare si de transfer tehnologic de la nivelul sectoarelor public si privat.
Astfel, in urma stagiului, participantii au primit certificate Europass European Mobility care
atesta obtinerea urmatoarelor competente profesionale :
1. Cunostinte:
207

Strategia de inovare: definitie, constructie, stakeholderi, implementare
Procedee de analiza-diagnostic a capacitatii de inovare a unei companii
Transferul tehnologic: definitie, structuri, marketing, management
Procese de management al proiectelor
2. Abilitati:
La sfarsitul stagiului participantul trebuie sa fie capabil sa:
Stabileasca obiectivele unei strategii de inovare
Stabileasca obiectivele strategice ale unui proiect
Fundamenteze necesitatea şi fezabilitatea unui proiect
Pregăteasca o propunere de proiect
3. Competente profesionale adecvate ocupatiei Manager inovare:
Coordonarea culegerii de idei creative
Crearea unui sistem de gestiune a datelor privind ideile de inovare
Definire proiecte inovative
In urma proiectului, in data de 29.09.2010, expertii au participat la un Atelier de Lucru care a
avut ca obiectiv schimbul de bune practici intre cele 4 grupuri. Evenimentul s-a bucurat de
participarea a aproximativ 40 de persoane (beneficiarii proiectului, conducerea si personalul
Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est). S-au derulat prezentari pe grupuri, s-au
impartasit impresii si, impreuna cu conducerea Agentiei s-a analizat activitatea individuala a
participantilor in cadrul acestui stagiu si s-au evidentiat orientarile de viitor.
Mergand pe aceeasi linie, recomandarile pe care dorim sa le diseminam si sa le promovam in
cadrul acestui ghid de bune practici in randul actorilor relevanti care se implica in politicile si
strategiile de inovare la nivel regional, sunt urmatoarele:
• sprijin pentru punerea in aplicare a proiectelor comune de cercetare intre grupurile de
intreprinderi, universitati si centre de cercetare;
• sprijin pentru facilitarea unui transfer direct a rezultatelor di CD catre sfera de afaceri;
• sprijin pentru programele pentru investitii private in inovare, chiar si in invatamantul universitar
si sectoare de servicii, inclusiv stimulente pentru investitii in achizitionarea de servicii calificate;
208

• sprijin pentru spin-off-uri: crearea, extinderea si dezvoltarea intreprinderilor, prin mecanisme
financiare de inginerie si inclusiv prin masuri de sprijin pentru servicii strategice orientate spre
inovare;
• sustinerea programelor integrate de investitii pentru cercetare si inovare vizand incurajarea
proceselor de „business clustering”, prin forme de aliante strategice pe proiecte specifice,
crearea de retele si alte forme de cooperare;
• ajutoare pentru intreprinderile din cadrul C & D, care sa permita tehnologiilor cheie sa
patrunda si in sectoare hi-tech.
209