26.04.2013 Views

la patrie dal friûl la patrie dal friûl la patrie dal friûl

la patrie dal friûl la patrie dal friûl la patrie dal friûl

la patrie dal friûl la patrie dal friûl la patrie dal friûl

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

turisim su lis cretis<br />

Puescj li che <strong>la</strong> passion le fâs di parone<br />

e si fevele par fur<strong>la</strong>n, talian, inglês e… nepalês<br />

cualchi grup di scout, ancje 700 chilis di <strong>la</strong>tis". Un<br />

jutori cumò lu à cjatât te Comunitât montane de Val<br />

Cjanâl Cjanâl <strong>dal</strong> Fier. "Il president - al conte - al à dit<br />

che o ai buinis ideis e, cuntun progjet specific, forsit o<br />

rivarìn a vê un contribût. Dut câs al mancje un seri<br />

sisteme di promozion di chescj lûcs, che a son cetancj<br />

biei e a podaressin jessi mieçs straordenaris par un<br />

turisim di cualitât".<br />

IL PLUI ALT DAL FRIÛL_Caterina Tamussin, 36<br />

agns, e gjestìs il ricès Marinelli, il plui alt <strong>dal</strong> Friûl, a<br />

2120 metris, a Forcele Moraret, a<br />

cjaval tra i comuns di Paluce e Fors<br />

Davôtri (ma al è in Comun di<br />

Paluce), sot <strong>dal</strong> Coglians (2780<br />

metri), "il plui alt <strong>dal</strong> Friûl-Vignesie<br />

Julie - e marche - ancje se a son in<br />

pôcs a savêlu". Il ricès al è stât fat sù<br />

tal 1901, e di proprietât de Saf, al è<br />

gjestît de famee di Caterina di 32<br />

"Il contrat al è rinovât di<br />

stagjon in stagjon, si che<br />

no tu sâs nancje se tu âs<br />

di fâ cualchi investiment<br />

o no, parcè che cuissà se<br />

tu podarâs gjoldilu l'an<br />

che al ven."<br />

agns in ca. Jê lu à cjapât dai gjenitôrs, "par afiet de mê<br />

tiere e par amôr de mont - e dîs - stant che gjestî un<br />

ricès vuê nol è facil". Al è di stâi daûr a dute <strong>la</strong><br />

burocrazie "<strong>la</strong> stesse che a àn i albiercs di Lignan, ma<br />

cun altris dimensions e in altris condizions<br />

ambientâls", e dîs Caterina, sburtant par "une<br />

semplificazion o une cierte flessibilitât". Dal Pas di<br />

Mont di Crôs a rivin todescs e austriacs, une vore,<br />

invezit di Culine di Fors Davôtri a rivin sù turiscj<br />

talians e fur<strong>la</strong>ns. "Chei che si fermin a durmî a son<br />

une vore mancul di une volte - e dîs Caterina - ancje<br />

se o vin cincuante jets, in cjamaris di 6, di 4 e di 2, e e<br />

je ancje une cjamare cun 14 jets". Mancul comitivis di<br />

une volte, "dome cualchi predi che al puarte i zovins<br />

de parochie"; i clients a son parsore i 30 agns: i zovins<br />

al pâr che no sedin atrats de mont. "Rivâ achì al coste<br />

fadie, ma no vuelin jessi colegâts cul bus navete" e<br />

scherce Caterina, ricuardant che tal ricès no je <strong>la</strong><br />

television e che "<strong>la</strong> int e je costrete a fevelâ cun chel<br />

che i sta dongje te taule, ancje parcè che o sin nô, par<br />

solit, a metiju un vicin di chel altri". Il stîl <strong>dal</strong> ricès al<br />

è "fâ comunitât", par fâ sintî lis personis ben, intun<br />

ambient cjalt e curât, fûr par fûr "alpin", dut di len, e<br />

cun <strong>la</strong> mobilie fate di marangons di Fors Davôtri. Par<br />

afiet de sô tiere e cu <strong>la</strong> volontât di valorizâ i prodots<br />

tipics, si cîr di <strong>la</strong>vorâ cu lis fuarcis di chenti. I prodots<br />

de taule a son <strong>dal</strong> lûc: luianie <strong>dal</strong> becjâr di Fors, scuete<br />

di malghe, jerbis di bosc cjapadis sù tal paîs, lidric di<br />

mont, foncs cjapâts sù de int <strong>dal</strong> puest.<br />

CULINOT, NEPALÊS E INGLÊS_Al Marinelli si fevele<br />

fur<strong>la</strong>n. "Jo o feveli il 'culinot' cu <strong>la</strong> 'o' - e conte<br />

Caterina -, ma si fevele ancje par nepalês e inglês<br />

cuntun amì vignût a cjatânus. Lu ai cjatât intune<br />

spedizion alpinistiche sui Vot mil <strong>dal</strong><br />

Dhau<strong>la</strong>giri, fat cu <strong>la</strong> mê amie Nives<br />

Meroi". La grande Nives e je di cjase al<br />

Marinelli che, in sumis, al è un piçul ma<br />

valit presidi fur<strong>la</strong>n: i gjestôrs, oltri a<br />

Caterina a son Monica (30 agns) e David<br />

(24 agns), di domenie a viestissin cul<br />

custum fur<strong>la</strong>n, "un pôc adatât par che al<br />

sedi pratic, ma cui scarpets tai pîts". Stâ<br />

tal ricès, de metât di Jugn fintremai ae<br />

fin di Setembar, "e je<br />

une sielte di vite", e<br />

marche Caterina, che e<br />

zonte: "Dal pont di<br />

viste economic o sin<br />

peâts al timp". Lis<br />

provisions a rivin al<br />

Marinelli ogni dì cul<br />

furstrade, "ma ogni an<br />

o vin di meti a puest <strong>la</strong> strade a nestris<br />

PRAVISANO<br />

"Nô, i crodìn pardabon", al dîs Nilo Pravisano,<br />

president de associazion "Assorifugi" <strong>dal</strong> Friûl-<br />

Vignesie Julie, che al è ancje il gjestôr <strong>dal</strong> ricès<br />

"De Gasperi", a 1170 m. li <strong>dal</strong> C<strong>la</strong>p Grant (intal<br />

comun di Prât) in Cjargne. "I ricès di chenti a<br />

son naturalmentri un presidi di culture fur<strong>la</strong>ne e<br />

a ufrissin une vetrine <strong>dal</strong> Friûl a nivel talian e<br />

internazionâl", al continue. "Nô o <strong>la</strong>vorìn in rêt e<br />

o fasìn dut il pussibil par lâ indevant cuntun<br />

progjet coletîf e di solidarietât - al conte<br />

Pravisano -; o sin ancje colegâts cui ricès <strong>dal</strong><br />

Belumat". I gjestôrs dai ricès di mont a voressin<br />

"une garanzie di continuitât pe nestre ativitât, il<br />

ricognossiment e <strong>la</strong> tutele de nestre cualitât<br />

Il ricès De Gasperi<br />

ANTONELLA LANFRIT E ALBERTO ROCHIRA<br />

spesis, parcè che il Comun no lu fâs". Par chel che al inten i turiscj, e je une<br />

"selezion naturâl": no ducj a rivin a frontâ i 800 metris di dislivel che a separin il<br />

ricès To<strong>la</strong>zzi, dulà che si rive in machine, <strong>dal</strong> Marinelli. "La plui part che e rive achì<br />

e sa ce che e cjate e ce che e vûl: pal solit a cirin <strong>la</strong> tipicitât" che, e dîs Caterina, e<br />

<strong>la</strong>rès valorizade miôr. "Dispès - e zonte - o voi tal ufici turistic di Fors - ma o cjati<br />

pôc materiâl di promozion des nestris monts. Pecjât, i nestris ospits lu metaressin<br />

tal sac". Mâl ancje i segnâi stradâi."In Trentin a mostrin ancje i lâts plui piçui - e<br />

achì nancje il Coglians, che e je <strong>la</strong> mont plui alte de regjon. Ejarque al varès di<br />

pensâ ancje a chestis robis". E va ben <strong>la</strong> promozion fate in cjase, specie cui sîts<br />

Internet, e insieme cul Cjadovri, par mieç di Assorifugi che il ricès Marinelli al è<br />

cjapat dentri. "Insieme cul Cjadovri o promovìn iniziativis di cualitât, come Note e<br />

Parole in rifugio - e siere Caterina - che a otegnin simpri un bon sucès di public".<br />

A.RO.<br />

«I ricès presidi di culture fur<strong>la</strong>ne, cumò o spietìn <strong>la</strong> leç»<br />

professionâl e - al dec<strong>la</strong>re Pravisano - un miôr<br />

rapuart di co<strong>la</strong>borazion cu <strong>la</strong> rêt regjonâl <strong>dal</strong><br />

turisim, ancje cul jutori <strong>dal</strong> public, che al fâs<br />

alc, ma al varès di fâ alc di plui par noaltris".<br />

Pravisano al conte che <strong>la</strong> associazion e à<br />

depositât in Regjon un progjet legis<strong>la</strong>tîf za fa trê<br />

agns, cul obietîf di rafinâ <strong>la</strong> professionalitât dai<br />

gjestôrs ancje cu <strong>la</strong> istituzion di une liste e cun<br />

iniziativis di formazion e di inzornament par dut<br />

il setôr. "O spietìn <strong>la</strong> leç - al dîs Pravisano - e<br />

intant o lin indevant cul nestri progjet di<br />

comunicazion metût adun cun lis nestris<br />

fuarcis".<br />

<strong>la</strong> <strong>patrie</strong> <strong>dal</strong> <strong>friûl</strong> _ LUI 2007 _ 5

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!