Razboiul-pentru-independenta-nationala-1877-1878-documente-militare_1971

https://biblioteca-digitala.ro

Aldea


războiul

pentru

independenţă

naţională

(1877-1878)

•

documente militare



războiul

pentru

independenţă

naţională

1877-1878

•

documente militare

Volum realizat de :

dr. DAN BERINDEI,

colonel LEONIDA LOGHIN,

locotenent-colonel GHEORGHE STOEAN

E d i t u r a m i I i t a r ă e B u c u r e ş t i, 1 9 7 1



CUVîNT ÎNAINTE

Statul romfo modern, format în anul 1859, prin dubla alegere a lui

Alexandru Ioan Cuza, a pus, prin însăşi crearea sa, problema dobîndirii

independenţei naţionale. „Este evident - scrisese alarmat în anul 1861 ministrul

de externe al Austriei habsburgice - că Unirea nu face decît să deschidă

drumul spre o completă independenţă a Daco-României." 1 In anul

cînd Alexandru Ioan Cuza, domnul Unirii, a fost înlăturat din fruntea Principatelor

Unite, Într-o broşură apărută la Paris se consemna faptul că „independenţa

României este acum o chestiune înscrisă în dreptul public european

şi Europa trebuie să se pronunţe în această privinţă" 2• Europa însă

nu şi-a spus cuvîntul deschis decît după ce evenimentele şi, pentru noi, acţiunile

Întreprinse aveau să demonstreze inutilitatea stăpînirii otomane în

Balcani şi îndeosebi necesitatea obiectivă a independenţei naţionale a statelor,

a eliberării de sub jugul de secole al Imperiului otoman. Incepînd cu dc-

ceniul al 8-lea poziţia statului român faţă de Poartă a fost mai mult consolidată,

încercîndu-se îmbinarea proiectului de cucerire a independenţei cu

proiectul desăvîrşirii unităţii statale În timpul guvernării liberal-radicale. De

asemenea, se încercase dobîndirea independenţei şi prin negocieri, aqiunile

cele mai importante, în acest sens, fiind întreprinse În anui 1873 de către Vasile

Boerescu, pe atunci ministru de externe 3• În preajma izbucnirii noii crize·

orientale era evident că obţinerea independenţei naţionale era o chestiune

de timp, ea impunîndu-se drept cea dintîi năzuinţă a poporului român, care

se cerea neîntîrziat concretizată.

Răscoala din Bosnia şi Herţegovina din vara anului 1875 a redeschis

criza orientală, pe fundalul căreia şi problema cuceririi independenţei

României devenise iminentă. Redeschiderea crizei orientale era neîndoielnic

un moment hotărîtor nu numai pentru poporul român, ci pentru toate popoarele

sud-estului Europei, pentru procesul lor de eliberare naţională şi de

constituire în state de sine stătătoare. După o lungă perioadă de neutralitate,

după negocieri diplomatice şi politice, România a ales în primăvara anului

1 R. V. Bossy, L' Autriche et Ies Principautes Unies, Bucureşti, 1938, p. 208.

2 La Panslavisme, le prince Couza, la Roumanie, la Russie. Paris, 1866, p. 45.

8 Dan Berindei, Cucerirea independenţei Romhiei (1877-1878), Buureşti, 1967.

p. 17-21.


V

1877 calea cuceririi independenţei prin arme, după ce, în prealabil, căutase

să evite vărsarea de sînge, determinînd Imperiul otoman să-i recunoască pe

cale diplomatică neatîrnarea.

Războiul pentru cucerirea independenţei se înscrie în istoria României

Ga un eveniment marcant, prin care procesul de eliberare naţională a

statului român a atins unul din punctele sale culminante. Actul istoric de la

9 mai 1877, cînd, prin votul reprezentanţilor săi, poporul român şi-a proclamat

independenţa, s-a Împletit cu lupta vitejească a zecilor de mii de

soldaţi şi ofiţeri, care au dovedit Europei dreptul la viaţă liberă al naţiunii

lor. Evenimentele militare din 1877-1878, participarea României la războiul

ruso-n1rc, lupta ostaşilor români alături de armata rusă, împreună cu

voluntarii bulgari şi cu ostaşii sîrbi, se înscriu ca acte marcante în istoria

sud-est europeană şi ele reprezintă, totodată, unul din momentele cele mai

de seamă ale istoriei poporului român. De aceea, documentele militare elaborate

de comandamentele române în timpul desfăşurării acţiunilor militare

constituie un izvor preţios pentru cunoaşterea acestui moment culminant al

istoriei naţionale. Ele reprezintă reflectarea unui efort colectiv, a luptei cu

armele în mîini a naţiunii române pentru împlinirea uneia dintre năzuinţele

ei fundamentale : neatîrnarea statului. 4

Volumul de faţă reprezintă o culegere a documentelor ce ni s-au părut

cele mai semnificative privind evenimentele militare din 1877-1878. Nu este

o ediţie exhaustivă a materialului editat - redat În bună măsură în ampla

colecţie Dornmente privind istori.i, României. Războiul pentru independenţă,

vol. I, partea I şi volumele II-IX -, ci este rezultatul unei selectări care a

avut scopul de a strînge laolaltă documentele prin care se ilustrează aspectele

principale şi caracteristice ale războiului. De altfel, documentelor selectate din

amintita colecţie li s-au adăugat altele din „Monitorul oastei" sau din culegerea

de documente în limba rusă : C6opHHK MaTepHanoa no pyccKo-Typeu;KoH:

aoH:ae 1877-1878 rr. Ha lianKaHcKoM IlonyocTpoae.

4 Pentru războiul de independenţă vez,i : Nichita Adăniloaie, Unele probleme privind

războiul de independenţă, 1877-1878, În : „Studiiu, X, 1 957, nr. 6; Idem, 90 de ani

de la cucerirea independenţei de stat a României. In: „Lupta de clasă", 1967, nr. 4; Idem,

Contribuţia maselor populare la susţinerea războiului de independenţă, În: „Studii", XX,

1967, nr. 3 ; Idem şi I. Gh. Cupşa, Războiul pentru independenţa naţională a României.

1877-1878, Bw:ureşci, 1967 ; Dm Berindei, Cucerirea independenţei României (1877-1878),

Bocureşti, 1967 ; Vasile Ma.ciu, Cu privire la războiul pentru independenţa României, În :

„Studii", X, 1957, nr. 4; Idem, Comment la Roumanie a conquit son independance, în: „Revue

Roumaine d'Histoire", 1965, nr. 3 ; Idem, Condiţiile interne ale prorlamării independenţei

României, Bucureşiti, 1967 ; Vasile Netea, La guerre d'independance. de 1877 - ex·

pression de la solidarite du peuple roumain, în : „Revue Roumai.nc d'Histoire" 1966, nr. 4.

Pentru operaţiile militare : N. Adăniloaie, La participation de l'armee roumaine a la guerre

russo-turque de 1877-1878, fo : „Revue Roumaine d'Histoire", 1962, ,n,r. 1 ; ld 'm, Contribuţii

privind luptele de la Rahova şi Smîrdan 1877-1878, în : „Studii", 1 %2, n-. 5 ; VJadimir

Diculescu, Aprovizionarea armatei române în timpul războiului d1 independenţă,

în : Studii şi materiale de istorie modernă, vo1. lII, 11963 ; I. Focşeneanu şi N. Ciachir,

Acţiuni militare ruso-româno-bulgare în războiul din 1877-1878, 1957 ; Leonida Loghin şi

Constantin Ucrain, Plevna 1877, Bucureşti, iJ.967; V. Mihordea, Echiparea armatei şi finanţarea

războiului pentru independenţă, în: Studii şi materiale de istorie modernă,

voi. III, 1963.

VI


In unele note, informaţia din documentele redate in extenso a fost

completată prin rezumarea datelor cuprinse în alte documente, care n-au

mai fost incluse în volum. S-au operat, totodată, o serie de uniformizări în

textul rezumatelor, urmărindu-se ca denumirea funcţiilor, a organelor de

comandă, precum şi a gradelor să corespundă nomenclaturii şi Anuarului

armatei din epocă. Atît în textul rezumatelor, dt şi în textul documentelor,

În numerotarea marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor s-au utilizat numai

cifrele arabe. De asemenea, În rezumate s-au completat numele comandanţilor

şi s..,au indicat funcţiile de comandă, chiar şi atunci cînd aceste

date nu apăreau în textul documentelor respective. In redarea textelor s-a

respectat ortografia curentă şi s-au completat în paranteze ascuţite unele lipsuri

evidente din documente ori s-au menţionat, prin puncte, unele eliminări.

În sfîrşit, prin note, În subsol, s-au făcut precizări referitoare La unele erori

constatate În documente. Introducerea de faţă, rezumatele ample, notele,

indicele de persoane şi indicele de denumiri geografice au menirea de a facilita

utilizarea culegerii În condiţiile cele mai optime. Lectura volumului

oferă o viziune de ansamblu, asupra problematicii fundamentale a evenimentelor

militare din 1877-1878 şi reprezintă un auxiliar preţios pentru Înţelegerea

mai profundă, prin mijlocirea documentelor concrete, a importantului

moment isuoric.

Cele 574 de documente cuprinse în culegerea de faiă desfăşoară, în

succesiunea lor cronologică, firul evenimentelor procesului de cucerire a m

dependenţei României.

Ca urmare a redeschideri1i problemei orientale statul român începe să

fie preocupat de pregătirea de luptă a ostaşilor săi. Concentrările de trupe,.

organizarea unităţilor în cadrul diferitelor arme, creditele nece'>are chel tuielilor

militare 5 caracterizează o primă etapă, care, pe plan politic, este etapa

neutralităţii şi care a fost folosită pentru o mai temeinică pregătire militară

în vederea intrării în luptă atunci cînd căile diplomatice pentru dobîndirea:

independenţei aveau să se arate nerodnice şi, cînd din punct de vedere militar

şi politic, avea să fie găsit momentul cel mai prielnic. Deşi nu s-a ajuns

încă la o efectivă mobilizare a armatei 6, armata română a fost pusă, din

apăra neutralitatea 7, care apărea ca o

vara anului 1876, În situaţia de a

neutralitate activă. De altfel, în luna iunie 1876 a .avut loc primul incident

de frontieră româno-otoman 8. Cu toate acestea mobilizarea armatei este dezminţită

9, deşi pregătirile militare n-au încetat, ci, dimpotrivă, s-au accentuat

atît în privinţa dotării, cît şi a instruirii 10• În toamna anului 1876 au

avut loc manevre şi cu ocazia aceasta au fo9t concentrate trupele permanente

şi teritoriale împreună cu rezervele lor 11•

La 8 noiembrie 1876 a fost adresat armatei un înalt ordin de zi cu

prilejul concentrării efectivelor de război, arătîndu-se că împrejurările pot

5 Doc. 1-6.

6 Doc. 7.

7 Doc. 8-9.

8 Doc. 10.

8 Doc. 11.

10 Doc. 12-13.

11 Doc. 14-18, 21-22.


VII

chema armata la îndeplinirea celor mai mari destine 12• S-a continuat opera

de reorganizare 13 şi dotare 14 şi s-au creat, totodată, noi unităţi 15• Un decret

a stabilit chemarea temporară sub arme a ofiţerilor aflaţi în neactivitate 1 6 ,

iar la sfîrşitul lunii noiembrie 1876 Marele stat major a luat măsuri pentru

recunoaşterea zonei Bucureşti-Giurgiu, spre a e putea face faţă în condiţiile

cele mai optime unui atac otoman 17•

În ciuda negocierilor pe care Dimitrie Brătianu le-a Întreprins la Constantinopol

la sfîrşitul anului 1876, noua constituţie a Imperiului otoman

trecea România printre „provinciile privilegiate", nerecunoscîndu-i astfel deplina

autonomie şi neluînd În seamă dorinţa de independenţă a românilor.

Cînd s-a discutat În Adunarea deputaţilor noua lege fundamentală otomană,

prim-ministru României a declarat răspicat că „niciodată sabia lungă a lui

Baiazet şi Mahomet nu a putut să pătrundă în munţii României, unde

cutează să străbată Midhad paşa cu constituţia lui" 18• Ca urmare a poziţiei

Imperiului otoman au Început lucrările de fortificaţii la Calafat şi s-au creat

apoi, în februarie 1877, noi unităţi de artilerie 19 , luîndu-se totodată mă-

uri pentru dotarea dorobanţilor cu cizme în locul opincilor nepotrivite unei

campanii 20•

Curentul antiotoman s-a intensificat în România la Începutul anului

1877, cînd de fapt a Început o nouă radicalizare a politicii externe româneşti,

după ce timp de şase luni linia neutralistă a lui Nicolae Ioncu, care

se retrăsese din guvern, fusese dominantă. Devenise evidentă inevitabilitatea

războiului. Deşi, din motive financiare, se trimiteau o parte din ostaşii contingentelor

mai vechi în concediu, pentru „a se face toate economiile putincioase"

21, în acelaşi timp, erau prelungite cursurile şoolilor de subofiţeri 22 ,

pentru a se asigura o pregătire temeinică acestora şi a se continua opera

ele reorganizare a armatei 23• La Calafat se ridicau noi fortificaţii 24, iar Brigada

1 din DiviZ'ia 1 primea ordin la 10 martie 1877 de a respinge cu forţa

orice agresiune otomană 25 (de altfel, la Giurgiu, bărci otomane încercau să

acosteze pe malul românesc) 2s.

Evenimentele se precipitau. La 31 martie 1877 guvernul român a luat

hotărîrea de a mobiliza armata, iar în ziua următoare, scriind agentului ţării

de la Viena, I. Cîmpineanu, considera războiul „tot atît de inevitabil

cît şi iminent". M. Kogălniceanu a preluat din nou Ministerul de Externe,

12 Doc. 24.

13 Doc. 20.

u Doc. 25.

15 Doc. Zl.

18 Doc. 23.

17 Doc. 26.

u Dan Berindei, Cucerirea independenţei Rominiei (1877-1878), Bucureti, 1967,

p. 34-35.

u Doc. 34-35.

20 Doc. 36-38.

21 Doc. 39.

22 Doc. 40.

2s Doc. 43, 45, 48.

24 Doc. 41.

2s Doc. 44 ; vezi şi doc. 50.

28 Doc. 47.


VIII

iar generalul Alexandru Cemat este numit m1mstru de război 27• La 4 aprilie

1877 s-a semnat convenţia cu Rusia pentru trecerea armatelor ·acesteia spre

Dunăre 28, iar ministrul de război adresează un ordin de zi armatei 29• La 6

aprilie 1877 se decreta mobilizarea armatei permanente şi teritoriale şi se

organiza Marele Cartitr General. De asemenea, intra în vigoare „Regulamentul

asupra rechiziţiunilor mil1t:ue" 30 • ln zilele următoare a Început deplasarea

unor unităţi române spre Dunăre 31, pentru a fi gata de a riposta acţiunilor

otomane şi pentru a acoperi marşul unităţilor ruse spre sud. In acelaşi

timp s-au luat măsuri pentru completarea lipsurilor în muniţii şi echipament

32 şi pentru verificarea armamentului 33 • Se făcea, de aiemenea, o

mai temeinică organizare a serviciilor de informaţii 34• ln timp ce comandantul

Diviziei 4 primea ordinul Ministerului de Război de a respinge orice

Încercare otomană de trecere a Dunării 35, M. Kogălniceanu cerea gerantului

agenţiei diplomatice de la Constantinopol să raporteze care erau intenţiile

Imperiului otoman în privinţa mutării teatrului de război pe malul stîng al

Dunării 36•

La începutul ultimei decade a lunii aprilie 1877 artileria otomană a

început să bombardeze malul românesc al Dunării 37 - localităţile Brăila,

Calafat, Bechet, Olteniţa, Călăraşi -, ceea ce a determinat să fie date noi

ordine şi luate alte măsuri, pentru a se asigura o imediată ripostă în cazul

unor debarcări otomane pe malul stîng al Dunării 38 • La 26 aprilie artileria

românească de la Calafat a răspuns energic bombardamentului otoman, trăgînd

asupra localităţii Vidin 39. La 4 mai generalul George Lupu, comandantul

Corpului 1 armată, ordona colonelului Mihail Cerchez, comandantul

Diviziei 1, să organizeze şi să execute incursiuni dincolo de Dunăre 40•

Acest ordin marca o nouă fază în de5făşurarea evenimentelor, mai ales după

ce parlamentul hotărîse starea de război cu Imperiul otoman şi ne găseam

în preajma proclamării independenţei. De altfel, cu o zi Înaintea proclamării

independenţei, Diviz·ia 2 a luat măsuri pentr.u executarea unor incursiuni

împotriva unităţilor otomane de pe malul drept al Dunării 41, iar la 9 mai

Divizia 4 acţiona În acelaşi sens 42 •

„Aşadar - a declarat la 9 mai 1877 În faţa Camerei M. Kogălniceanu

-

[ ... ] noi sîntem o naţiune liberă şi independentă." Dar, conştient de

zi Doc. 51.

28 Doc. 54.

2 8 Doc. 53.

ao Doc. 57-59, 61 ; vezi şi doc. 68, 83, 106.

a 1 Doc. 62, 67, 72, 73.

3! Doc. 69.

aa Doc. 71, 78.

34 Doc. 74. La 27 a.prilic era reorganizat şi servidul sanitar al armatei (doc. 93).

Vezi şi doc. 103.

35 Doc. 64.

38 Doc. 65.

37 Doc. 82.

ae Doc. 84, 85, 88, 89, 90 etc.

38 Doc. 94 ; pentru muniţia de artilerie consumată : doc. 134.

40 Doc. 108.

41 Doc. 116.

4: Doc. 119


IX

faptul că proclamarea neatîrnării trebuia să fie confirmată în faţa Europei

prin dovedirea capacităţii românilor de a exista constituiţi Într-un stat neatîrnat,

M. Kogălniceanu mai adăuga : „Noi trebuie să dovedim că sîntem

naţiune vie, trebuie să dovedim că avem conştiinţa misiunii noastre, trebuie

să dovedim că sîntem în stare să facem şi noi sacrificii pentru ca să păstrăm

această ţară şi drepturile ei pentru rnpiii noştri şi această misiune în momentul

de faţă este Încredinţată fraţilor şi fiilor noştri care mor la hotare r ... ]". 4:i

În ziua următoare a fost adresat armatei un îndemn de luptă, amintindu-se

ostaşilor că erau „urmaşii eroilor de la Rovine şi Călugăreni" şi că numele

lor vor fi înscrise „pe frontispiciul edificiului independenţei române'' 44•

Între timp se continuau deplasările unităţilor româneşti spre şi de-a

lungul Dunării 45, iar comandamentele începeau să primească primele rapoarte

privind rezultatele recunoaşterilor şi incursiunilor executate pe malul drept

al fluviului 46• Colonelul Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii 1 din Divizia

2 preconiza chiar - Încă de la 14 mai - o eventuală trecere a Dunării

de către trupele de sub ordinele sale 47, ceea ce marca depăşirea fazei

de incursiune. De altfel, patru zile mai tîrziu, comandantul Diviziei 1 transmitea

instrucţiuni comandanţilor săi de brigăzi În vederea formării unui corp

expediţionar 48. Făcîndu-se ecoul cercurilor Înaintate, oficiosul liberal radical

„Românul" ,scria, la 14 mai, că „dorinţa noastră cea mai vie este de a vedea

armata noastră trecînd Dunărea şi mergînd să contribuiască la nimicirea unei

dominaţiuni devenită odioasă lumii Întregi". Necesităţile militare au impus

grăbirea promovării la gradul de sublocotenent a elevilor şcolilor militare 49

şi, totodată, s-a procedat la dotarea regimentelor de dorobanţi cu puşca

Krnka 50•

Dornică de a-şi consfinţi prin arme independenţa proclamată, România

a căutat să-şi asigure o participare militară la conflagraţie, dar În condiţii În

care individualitatea ţării şi a armatei ei să fie recunoscută. În primăvara

anului 1877 cercurile conducătoare ţariste nu se arătau însă favorabile unei

cooperări cu armata română la sud de Dunăre, crezînd că forţa militară a

Rusiei era suficientă pentru a duce la înfrîngerca Imperiului otoman. De

aceea, propunerile pe care le-a făcut Carol I, În Înţelegere cu guvernul, ţarului

Rusiei, arătînd printre altele că „aşteaptă de la război asigurarea independenţei

ţării", s-au lovit de răspunsuri evazive. Dar, cel puţin pe teritoriul naţional,

armata română a fost departe de a fi inactivă 51 ; ea a asigurat apărarea

pe Întreaga frontieră dunăreană, în aşteptarea atingerii liniei fluviului

de către armata rusă, iar apoi s-a deplasat în Oltenia 52, unde armata rusă

nu a mai trebuit să-şi disloce unităţile sale. In ultima decadă a lunii mai 1877

43 Doc. 117.

44 Doc. 120.

45 Doc. 123, 124, 129, 130, 131, 135, 136.

46 Doc. 121.

47 Doc. 132.

48 Doc. 140.

49 Doc. 128.

56 Doc. 133.

51 Vezi, Între altele, jurnalele de mişcări ale unor unităţi : doc. 159, 160, 16Z, 163

165, 166, 171, 179 etc.

52 Doc. 143-144.

X


punctul de comandă al Corpului 2 armaită a fost 1>tabilit la Caracal, în timp

ce generalul George Lupu, comandantul Corpului 1 armată, se găsea la Calafat

53•

Măsurile ce au fost luate privind stabilirea drepturilor de pensie pentru

cei răniţi în luptă şi pentru familiile celor căzuţi în război 54, decretul privind

condiţiile de decernare a „Virtuţii militare" 55, preluarea comenzii întreh.;i

armate, la 31 mai 1877, de către Carol I 56, precum şi respingerea a noi

incursiuni otomane arătau că intenţiile României continuau a fi acelea ale

unei participări cît mai active la operaţiile militare şi cooperarea armatei române

cu armatele ruse la sudul Dunării.

ln preajma forţării Dunării de către trupele ruse În dreptul localităţii

Zimnicea - după cc În prealabil o primă trecere a fluviului fusese făcută În

dreptul Brăilei, în noaptea de 9 spre 10 iunie - artileria română (şi îndeosebi

cea de la Calafat şi Bechet) 57, a Întreprins un puternic bombar<lament

asupra poziţiilor otomane de pe malul opus. În zilele următoare, după ce În

noaptea de 14 spre 15 iunie, trupele ruse începuseră trecerea Dunării, evenimente

ca suspendarea concediilor 58, ca şi dotarea ostaşilor cu cărţi de identitate

pe hîrtie pergament, pentru identificarea lor În caz de cădere în luptă 59

erau măsuri care indicau că Marele Cartier General al armatei române se

aştepta încă de pe atunci la o eventuală trecere a trupelor române la sudul

Dunării. Marele Cartier General a fost stabilit În localitatea Poiana 60, iar o

parte din unităţile Diviziei 1 au primit ordinul de a ocupa ostroave În zona

Calafat 6t. La sfîrşitul lunii iunie şi în prima decadă a lunii iulie incursiunile

unităţilor române peste Dunăre au fost intensificate 62• De asemenea, artileria

românească de la Islaz şi Turnu Măgurele a dat un puternic sprijin armatei

ruse de vest În acţiunea ei de cucerire a localităţii Nicopol 63.

La 11 iulie, după ce la 7 iulie primul atac asupra Plevnei al armatei

ruse de vest e5uase, colonelul George Slăniceanu, şeful statului major al armatei

române, transmitea generalului George Manu, comandantul Diviziei 4.

ordinul de a da întregul sprijin armatelor ruse „chiar în Bulgaria", de a intensifica

acţiunile de recunoaştere pe malul drept al Dunării şi chiar de a

forma eventual un cap de pod 64, generalul George Manu luînd măsuri în consecinţă

65. La 15 iulie, Diviziei 4 i 1>e transmiteau instrucţiuni privind operaţiile

pc care urma să le întreprindă peste Dunăre, „fie chiar la Plevna",

iar la 16 iulie primele unităţi rom:îneşti treceau Dunărea şi debarcau la

53 Doc. 148, 149.

5 Doc. 147.

55 Doc. 152 ; vezi şi rcguilamcntul .legii privind instituirea ordinului .Steaua Romaniei"

(doc. 213).

58 Doc. 164.

57 Doc. 183, 185, 186, 194.

58 Doc. 191.

59 Doc. 190.

60 Doc. 199.

61 Doc. 197, 200.

62 Doc. 216, 218, 221, 226.

83 Doc. 219, 220, 227.

61 Doc. 228. 229.

65 Doc. 230, 231.

XI


Nicopol. .,Primul vapor a dus Înainte drapelul român comunica locţiitorul

lui M. Kogălniceanu agenţilor diplomatici ai României -, muzica intonînd

imnul naţional român 66". Era un moment istoric : începutul participării

directe a unităţilor româneşti la operaţiile militare ce se desfăşurau în

Peninsula Balcanică, operaţii care trebuiau, Între altele, să asigure recunoa5-

terea independenţei României.

Cea de-a doua bătălie pentru Plevna, din 17 iulie 1877, care va marca

un nou eşec, a dus la o accelerare a participării efective a României la ·acţiunile

din dreapta Dunării. După sosirea primelor unităţi româneşti la Nicopol

şi după preluarea cetăţii 67 s-a impus grabnica trecere la sudul fluviului

a celorlalte unităţi ale Diviziei 4 68, iar Divizia 3 a fost îndreptată i

ea În aceeaşi direcţie 69• Generalul Alexandru Radovici, comandantul Corpului

2 armată, a primit ordin la 19 iulie de a trece la Nicopol, pernt'ru a fi

În mijlocul trupelor 70,

ceea ce sublinia încă o dată semnificaţia evenimentului.

De data aceast::i nu mai era vorba de o incursiune şi nici de stabilirea

unui cap de pod, ci de începutul operaţiilor militare sud-dunărene ale armatei

române. La 23 iulie 1877 a fost constituită armata de operaţii, destinată

a acţiona În dreapta Dunării, iar armata de observaţie a fost pusă sub comanda

generalului George Lupu 71•

ln timp ce la sudul Dunării se constituia armata română de operaţii

au început convorbirile menite a asigura „individualitatea" armatei române

în operaţiile militare comune ce urmau să fie Întreprinse la Plevna. în acest

scop s-au purtat negocieri în ziua de 4 august 1877 la Marele Cartier General

Rus de către prim-ministru I. C. Brătianu, însoţit de colonelul George

Slăniceanu. Noile condiţii, precum şi evenimentele militare ce avuseseră loc

au determinat cercurile militare ţariste să renunţe la fuziunea unităţilor române

în armata rusă şi au acceptat ca armata română să-şi păstreze individualitatea.

Divizia 4 şi-a Început înaintarea spre Plevna sub ordinele colonelului

Alexandru Anghelescu, iar generalul George Manu a primit comanda artileriei

armatei de operaţii. La 10 august 1877 unităţi ale Diviziei 4 au participat

pentru prima dată la lupte date în jurul Plevnei 72• Două zile mai tîrziu

Divizia 3, comandată de colonelul George Anghelescu, începea, la rîndul

ei, să treacă Dunărea, încheind operaţiile de trecere la 16 august 73• Divizia

de rezervă, comandată de colonelul Mihail Cerchez, a fost destinată şi

ea operaţiilor sud-dunărene. între timp, Carol I se deplasează la Gorni Studen

- unde se afla Marele Cartier General Rus -, „În urma unor noi stăruinţe

ale împăratului" 74, pentru a definitiva statutul armatei de operaţii române.

După aceasta s-a format Armata de vest a frontului aliat ruso-român, În-

XII

88 Doc. 236.

01 Doc. 239, 240, Z42, 261.

68 Doc. 241, 246, 249, 250, 252, 253, 259, 269.

66 Doc. 243, 244, Z45, 257, 262, 267, 271, 272.

10 Doc. 247 ; vezi şi doc. 265.

71 Doc. 260.

72 Doc. 285.

1a Doc. 284, 289, 292, 293.

74 Doc. 294.


trînd în componenţa ei şi Corpurile 4 şi 9 din armata rusă. Comanda Armatei

de vest a fost încredinţată lui Carol I, avînd ca şef de stat major pe generalul

rus Zotov. Prin aceasta problema privind cooperarea celor două armate,

dezbătută timp de cîteva luni între cele două părţi, era rezolvată într-un

mod satisfăcător. De altfel, situaţia mifoară impunea o neîntîrziată acţiune

a trupelor române asupra Plevnei. „Indispensabil ca armata ta română

oriunde ar fi ea - scria Marele Duce Nicolae lui Carol I - să treacă imediat

Dunărea şi să meargă înainte asupra Plevnei pentru a ataca pe turci [ . .. ].

Trupele care au şi trecut Dunărea trebuie să înainteze fără întîrziere 75".

La 19 august 1877 generalul Alexandru Cernat preia comanda Armatei

de operaţii române incluse în Am1ata de vest româno-rusă 76 şi, în aceeaşi zi,

se iau măsuri pentru trecerea peste Dunăre a Diviziei de rezervă 77• Momentul

solemn al apropiatei intrări în acţiune a Armatei de operaţii române a

fost marcat printr-un înalt ordin de zi, în care se explica necesitatea operaţiilor

militare la sudul Dunării şi se cerea ostaşilor ca prin lupta şi jertfele

lor să redea României ,,rangul ce a a11t altădată şi care i se cuvine între

naţiunile europene". „Faceţi dar - se sc'ria în încheiere - să fîlfîie din nou

cu glorie drapelul românesc pe < Împurile de bătaie, unde strămoşii voştri au

fost secole Întregi apărătorii legii şi ai libertătii." 7s

în ultima decadă a lunii august unităţile române au ocupat dispozitivul

de luptă ce li s-a fixat în jurul Plevnei 79, iar după ce s-au Întreprins

recunoaşteri so, la 26 august 1877, a început bombardarea Plevnei în vederea

pregătirii celei de-a treia bătălii pentru cucerirea cetăţii st. în proclamaţia

dată la 27 august 1877 se arăta că „după secole de slăbiciune şi de înjosire

naţională" fusese reluată „arma În mînă". „Intrînd În Bulgaria - se arăta

în proclamaţie - noi intrăm în partea activă a unui răzbel pe care nu l-am

dorit, nu l-am provocat, pe care cu toţii am cercat să-l delăturăm, dar pe

care, o dată fiind nevoiţi a-l primi, vom şti a-l purta cu curajul şi statornicia

unui popor care are conştiinţa drepturilor sale, care are virtutea de a le

susţine." 82 în ziua de 27 august 1877 unităţi ale Diviziei 4 au executat un

atac încununat de succes, ocupînd un redan situat la 900 m de reduta Griviţa

sa, iar în zilele următoare au fost date dispoziţiile pentru pregătirea

acţiunilor care urmau să se desfăşoare la JO august pentru cucerirea Plevnei s4•

In cea de-a treia luptă pentru cucerirea Plevnei, deşi aceasta nu s-a soldat

cu ocuparea În Întregime a cetăţii, s-a evidenţiat bravura ostaşilor români,

prin care se justifica dreptul la independenţă al României. Rapoartele

cu privire la rezultatele luptelor şi tabelele cu pierderi În oameni şi materiale

dovedeau eroismul ostaşilor şi ofiţerilor români, dar, În acelaşi timp, ele

75 Doc. 305.

78 Doc. 301, 306.

77 Doc. 302.

7 Doc. 307.

79 Doc. 313, 3ZO; mai vezi şi doc. 31 2 şi 314.

80 Doc. 316.

8 1 Doc.

82 Doc. 318.

e3 Doc. 321, 322, 323, 384.

a4 Doc. 324, 326, 327.

31 7.


XIII

scoteau în evidenţă faptul că oper,_aţiile militare În zona Plevnei aveau să

mai dureze 85• Lucrul acesta urma să fie, de altfel, confirmat la 6 septembrie

1877, cînd trei batalioane au atacat cu multă impetuozitate reduta Griviţei,

dar n-au putut-o cuceri 86• „Parcă îi văd şi acum - evoca un martor

atacul oştenilor români - cu căciulile lor cu pene lungi de curcan, cu corpul

înclinat înainte, cu arma În cumpănă alergînd spre şanţurile turceşti ca un

singur om. Nu era unul care să meargă mai încet sau să şovăiască." 87

În etapa următoare s-a căutat să se îmbunătăţească dispozitivul operativ

în jurul Plevnei 88 şi să se amenajeze drumurile de acces 89• S-au Întreprins

o serie de aeţiuni cu trupele de cavalerie pentru a izola Plevna de exterior

90, respingîndu-se, în aceli timp, toate atacurile otomane 91• La 7octombrie

Divizia 4 a încercat din nou cucerirea Griviţei 2, dar, şi de data

aceasta, cele două atacuri date, cel de-al doilea efectuat la căderea nopţii, nu

au dus, cu tot avîntul eroic al atacatorilor, la cucerirea redutei 92• Acest nou

eşec a determinat comandamentul Armatei de vest să ia hotărîrea Încercuirii

complete a Plevnei şi a supunerii ei prin asediu. De altfel, încă din a doua

jumătate a lunii septembrie, venind la Plevna, generalul genist rus Totleben,

vestitul apărător al Sevastopolului, arătase că altă cale nu putea exista pentru

cucerirea cetăţii.

La 12 octombrie 1877 unităţile comandate de generalul rus Gurko, cucerind

localitatea Gorni Dubnik, au desăvîrşit încercuirea Plevnei. Tot atunci

o brigadă românească de călăraşi a ocupat localităţile Gorni şi Dolni Etropol.

Operaţiile cavaleriştilor români s-au bucurat de aprecierile ofiţerilor

ruşi. La 18 octombrie generalul rus Arnoldi 93 îi comunica lui Carol I că

unităţile româneşti acţionaseră cu „o precizie şi o repeziciune minunată, executînd

mai ales toate recunoaşterile fără cea mai mică greşeală" 94• Întreaga

Armată de vest se pregătea acum pentru lupta finală 95, căderea Plevnei devenind

inevitabilă o dată cu desăvîrşirea încercuirii ei. Paralel, sub ordinele

colonelului George Slăniceanu, acţiona un corp În zona Vid-Isker 96• La 2S

octombrie 1877 generalul Alexandru Cernat, comandantul Annatei de operatii

române, a luat măsuri pentru strîngerea „cercului În jurul Plevnei" 97•

În această vreme corpul comandat de colonelul George Slăniceanu se apro·

pia de Rahova, la cucerirea căreia au acţionat, pe lîngă corpul comandat de

colonelul George Slăniceanu, şi un corp comandat de generalul rus Meyendorf

şi un corp de pe malul stîng al Dunării, comandat de generalul George

85 Doc. 328, 329, 330, 331, 332, 33J, 338, 343, 344, 346, >67, 369, 382.

88 Doc. 347, 348, 351, 356, 357, 360, 361, 371, 382.

87 Gheorghe Sabin, Amintiri din războiul independenţei, Bucureşti, 1912, p. 109.

88 Doc. 364, 365, 378.

89 Doc. 366.

90 Doc. 376, 385, 386, 392.

91 Doc. 379.

92 Doic. 387, 388, 389, 391, 397, 411.

93 Vezi şi doc. 407.

94 N. Iorga, Războiul pentru independenţa României, Bucureşti, 1927, p. 10.

95 Doc. 404, 408, 417, 418, 423, 425, 432.

98 Doc. 405, 416, 419, 421, 433.

97 Doc. 426.

XIV


Lupu, şi care a pătruns primul în cetatea evacuată de inamic 98• De la Rahova

operaţiile unităţilor româneşti din această zonă au fost extinse 99, astfel

că Li. 17 noiembrie 1877 se raporta despre ocuparea localităţii Lom Palanka

100 •

Între timp, la Plevna, complet Încercuită, se făceau ultimele pregătiri

pentru lupta finală. La 9 noiembrie 1877 armata care încercuia Întinsul complex

fortificat al Plevnei a fost Împărţită în şase seeţii 1 01 , prima - cea mai

mare - încredinţată oştenilor români şi comenzii generalului Alexandru Cernat,

iar Divizia 4 română şi unităţi de cavalerie româneşti au intrat în componenţa

seeţiei 4, comandată de generalul rus Ganeţki. S-a fixat o nouă ordine

de bătaie a armatei 102 , iar generalul Alexandru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, a dat instrueţiuni unităţilor în subordine pentru respingerea

oricărei Încercări otomane de a sparge Încercuirea 1 03• La 26 noiembrie

1877 au apărut primele ştiri privind apropiata încercare de ieşire din încercuire

a lui Osman paşa, comandantul cetăţii Plevnei, iar două zile mai tîrziu

armata asediată, împărţită În două eşaloane, a intrat în aeţiune. Primul

eşalon - alcătuit din circa 20 OOO de oameni - a Încercat să-şi deschidă

drumul spre Sofia, în acest scop vrînd să străpungă seeţia 2 ruso-română.

Deşi iniţial eşalonul a repurtat unele succese, acţiunea s-a soldat pînă la urmă

cu un eşec, datorat În parte şi trupelor române din prima seeţie, care au pus

în dificultate cel de-al doilea eşalon otoman, Împiedicîndu-1 să susţină efortul

de luptă al celui dintîi. Românii au ocupat Griviţa 2, apoi au cucerit

redutele de la Opanez. Întreaga armată otomană a Început să depună armele,

însuşi Osman paşa, rănit, s-a predat colonelului român Mihail Cerchez,

remiţînd apoi sabia generalului rus Ganeţki 1 04•

După ce s-a organizat escoarea prizonierilor otomani 1 05, au fost înălţaţi

în gradul de generali de divizie generalii de brigadă Alexandru Cernat

şi Ion Grigore Ghica, iar la gradul de generali de brigadă coloneii Mihail

Cerchez şi George Anghelescu 106• La 2 decembrie 1877 a avut loc o impresionantă

paradă a trupelor ruse şi române, trecute în revistă de ţarul Alexandru

II. Carol I, comandantul Armatei de vest, a dat un ordin de zi cu

prilejul căderii Plevnei, iar generalul Alexandru Cernat a regrupat Armata

de operaţii în vederea înapoierii ci în ţară 10 7• În timpul acesta sînt iniţiate

şi dezvoltate operaţii în direcţia localităţilor Vidin şi Belogradcik 108 • La 10

decembrie 1877 a fost cucerită localitatea Arcer Palanka, iar la 29 decembrie

1877 armata română a reuşit să întrerupă legătura dintre Vidin şi Belogradcik.

La 11 ianuarie 1878, localitatea Belogradcik era înconjurată din toate

părţile de unităţi româneşti. Tot în acele zile cele mai importante forţe ale ro-

9B Doc. 434, 435, 436, 437, 439, 441, 442, 44 3, 445, 446, 447, 453, 460, 465.

99 Doc. 449, 450, 451, 452, 454.

100 Doc. 438, 463, 464.

101

Doc. 444.

102 Doc. 470.

1oa Doc. 471, 472 ; Vezi şi doc. 473, 474.

101 Doc. 477, 479, 480, 481, 482, 483, 494.

m Doc. 485, 488, 490, 500.

11}8 Doc. 487, 486.

107

Doc. 491.

1oe Doc. 495 ; vezi şi 496.


xv

mânilor - Diviziile 1, 2 şi 4 - Începeau lupta pentru cucerirea puternicului

sistem fortificat al Vidinului. Apărat de o garnizoană de 15 OOO de ostaşi

şi de o puternică centură de redute şi de şanţuri, în care erau înglobate

un număr de localităţi şi care înconjurau la o distanţă de circa 5 km zidurile

puternice ale cetăţii propriu-zise, Vidinul prezenta un sistem de fortificaţii

greu de cucerit 109• Cu toate acestea, ostaşii români au reuşit să ocupe,

printr-un impetuos atac, la 12 ianuarie 1878, aproape toate localităţile cuprinse

în liniile de fortificaţii exterioare, în partea de sud a cetăţii, iar apoi

au declanşat un puternic atac Împotriva celor trei redute otomane aşezate la

marginea satului Smîrdan, În partea de vest a liniei de fortificaţii exterioare

a Vidinului. Redutele au fost cucerite şi victoria de la Smîrdan a confirmat

încă o dată Europei capacitatea de luptă a armatei române. La 14 ianuarie

1878 operaţia de încercuire a Vidinului era Încheiată şi, în perioada următoare,

cetatea Vidinului a fost supusă unui neîncetat bombardament, care nu

s-a Încheiat decît la 23 ianuarie, cînd ostilităţile au încetat pe toate fronturile

110 • Vidinul şi Belogradcikul au fost ocupate la 12 şi respectiv la 13 februarie

1878 de armata română. În baza condiţiilor armistiţiului impuse Imperiului

otoman ea a rămas în aceste cetăţi timp de mai bine de o lună

de zile 1 1 1.

în urma puternicei ofensive a armatei ruse spre Constantinopol, la 19

ianuarie 1878 Imperiul otoman a semnat armistiţiul. Deşi încă de la 2 ianuarie

guvernul român însărcinase pe colonelul Eraclie Arion să-l reprezinte

la negocierile armistiţiului şi la preliminariile păcii 112, prezenţa trimisului

român n-a fost însă acceptată de Imperiul ţarist. La o lună după semnarea

armistiţiului ruso-turc a fost încheiat Între cele două imperii tratatul de pace

de la San Ştefano, prin care, Între altele, era recunoscută independenţa României.

Neatîrnarea statului român a fost recunoscută o jumătate de an mai

tîrziu, la 1 iulie 1878, şi de Con)?;resul de la Berlin 1 1 3 •

În partea finală volumul conţine d0-::umente referitoare la încheierea

războiului. Unităţile româneşti sînt readuse În ţară 114 şi chiar s; cele din

zona de frontieră trec la „exerciţii obişnuite", „preliminariile păci! fiind subscrise"

115 • La 4 februarie 1878 este decretată încetarea stării de răzbu1 în

judeţele de graniţă 116 , iar la 12 februarie 1878 generalul Nicolae Haralambie

dă un ordin de zi cu prilejul desfiinţării Corpului de vest 117• Armata se

pregăteşte să treacă „pe picior de pace", dar Între timp se iau măsuri de organizare,

care marchează însemnătatea ei în cadrul noului stat independent,

pe care ea era menită să-l apere. La 26 februarie 1878 este instituit Comitetul

consultativ permanent pe lîngă Ministerul de Război us, iar la 31 martie

109 Doc. 501, 502, 503, 505, 506, 507, 509, 510, 511, 512.

110 Pentru ultmele operaţii vezi: doc. 517, 518, 520-529, 531-54:, 562, 563.

111 Doc. 548-550, 555, 558.

112 Doc. 513, 514, 519.

113 Dan Berindei, Cucerirea independenţei Rom.iniei (1877-1878), Bucureşti, 1967,

p. 78 şi 79.

114 Doc. 55!.

11 5 Doc. 553.

1 18 Doc. 557.

117 Doc. 559.

118 Doc. 561.


XVI

1878 este sancţionat, prin decret, bugetul Ministerului de Război pe anul

1878 119, ale cărui cifre evidenţiază importanţa ce i se acorda acestui minister,

avînd în vedere pregătirea şi înzestrarea armatei în scopul apărării independenţei

n:aţionale. La 19 mai trupele de călăraşi sint organizate în două

divizii active -1.20 .

Volumul mai cuprinde tabelele centralizatoare privind sumele datorate

de stat pentru rechiziţii 1 21, precum şi ofrandele primite de la populaţie

pentru armată în timpul desfăşurării războiului 122• La 5 iunie 1878 un decret

sancţionează regulamentul privind instituirea medaliei comemorative

„Apărătorii independenţei", care urma a fi conferită „tuturor militarilor şi

asimilaţilor de orice grad ce au luat parte În campania din 1877 şi

1878 [„.]" 1 23 • Io sfîrşit, la 29 iulie 1878, printr-un decret, armata era „pusă

pe picior de pace" începînd cu data de 5 august 1878 124 •

Culegerea de faţă, prezentînd înmămmcheate documentele militare menite

să evidenţieze momentul istoric al războiului de independenţă, în desfăşurarea

şi problematica sa complexă, îşi va îndeplini, nădăjduim, menirea de a

pune la îndemîna celor interesaţi mărturiile vii şi directe ale evenimentelor

desfăşurate în anii 1877-1878, asamblate într-un tot, din care se pot desprinde

atît o viziune de ansamblu, cît şi detalii edificatoare asupra procesului istoric

al cuceririi independenţei. Prin aceasta lucrarea îşi va dovedi utilitatea.

AUTORII

118

Doc. 566.

120

Doc. 570.

121

Doc.

572.

n2 Doc. 573.

123

Doc. 571.

114

Doc. 574.



REZUMATUL DOCUMENTELOR

1. Sinaia, 8 septembrie 1875. Decret pentru concentrarea rezerviştilor în vederea __ _

manevrelor de toamnă. 3

2. Bucureşti, 30 decembrie 1875. Decizie a Ministerului de Război relativă la stabilirea

cadrelor şi efectiv61or unui regiment de .ardlerie. . 4

3. Bucureşti, 30 decembrie 1875. Deci2'Jie a Ministerwlui de Război relativă la stabilirea

caidrelor şi efectivelor unui batalion de geniu. . 7

4. Bucureşti, 5 februarie 1876. Lege oeferitoare la deschiderea unui credit de

4 OOO OOO lei pentru aprovizionarea armatei cu muniţii, echipament şi alte

materiale. 9

5. Bucureşti, 24 februarie 1876. Lege pentru chemarea sub arme a 15.000 tineri

din contingentul anului 1876. 10

6. Bucureşti, mai 1876. „ Talou de efecti'Vul trupei cu schimburi a regimentelor şi

escadroanelor de dlăraşi" 11

7. Bucureşti, 12 iunie 1876. Miniistrud de externe, M. Kogă.ln-i.ceanu, indică agenţilor

diplomatici ai României 5ă dezmintă zvonul referitor fa mobilizarea armatei. . 13

8. Bucureşti, 15 iunie 1876. Ministrul de externe, M. Kogăilniceanu, icere Ministerului

.de Război concentrarea unui ·corp de armată la hotarele româno-sîrbe, În

vede.ea apărării neutr.alităţii ţării. 13

9. Bucureşti, 20 iunie 1876. Ministrul de externe, M. Kogălniceanu, comuni.că lui

I. Gr. Ghica, agentul .diplomatic al României 1a Constantinopol, hotărîrea fermă

a ţării de a impune respectarea neutralităţii sa1e. 1-1

10. Bucureşti, 24 iunie 1876. Ministrul de război, colonelul George Slăni.ceanu, semnalează

Ministerului de !Externe .atacaxea cu focuri de armă, trase de Ia bordul

a trei vase otomane, a unor dorobanţi români, şi-i cere isă intervină. 14

11. Bucureşti, 6 iulie 1876. Ministrul de externe, M. Kogăllniicea.nu, cere agenţilor

diplomatici .ai României isă .dezmintă şei.rea mobilizării armatei. . 15

12. Bucureşti, 7 iulie 1876. Caimera deputaţilor aprobă chemarea sub .amne a unei

părţi din rezervele armatei. 15

13. Bucureşti, 20 septembrie 1876. Decret pentru deschiderea unui credit de

20 OOO lei pentru cheltuieli legate de „confecţionarea muniţiei de resbel, reparaţii

de arme etc". 16

Pag.

XIX


14. Bucureşti, 24 septembrie 1876. Consiliul de Miniştri aprobă concentrarea trupelor

permanente şi teritoriale - cu rezervele dor - pentru instrucţie şi manevre,

deschizîndu-se În acest scop un credit de 200 OOO lei. 17

15. Bucureşti, 25 septembrie 1876. Minterul de Externe anunţă agenţilor diplomatici

ai României concentrări·le de trupe în vederea manevrelor. 17

16. Bucureşti, 29 septembrie 1876. Ministerul de Interne cere prefecţilor să-şi dea

Întreg concursul "pentru adunarea rezerviştilor". 18

17. Craiova, 29 septembrie 1876. Generalul George Lupu, comandantu-I Diviziei 1,

anunţă Ministerului de lnter:i.e că "trupele concentrate nu au bani". 18

18. Bucureşti, 8 octombrie 1876. Raport a.I Ministerului de Război - a.probat de

Carol I - privind dislocarea regimentelor de infanterie de linie şi batalioanelor

de vînători, după Încetarea concentrării. 1 S

19. Bucureşti, 9 octombrie 1876. Ordinea .de bătaie a armatei române. 19

20. Bucureşti, 16 octombrie 1876. Ordin aJ ministrului de război, .colonelul George

Slăniceanu, privind administraţia, subzistenţa şi serviciul spitalicesc al trupelor

nÎn timpul de [ ... ] se vor afla în manevre". . 27

21. Bucureşti, 18 octombrie 1876. Decret pentru deschiderea unui credit de 25 OOO lei

"pentru întimpinarea •cheltuielhlor de :transport cu trupele concentrate". 34

22. Bucureşti, 4 noiembrie 1876. Expunere de motive şi proiect de lege, adoptat de

Adunarea deputaţilor, privind deschiderea unui credit suplimentar de 400 OOO lei

pentru

cheltuieili•le necesare •Concentrării a·rmatei.

23. Bucureşti, 6 noiembrie 1876. Decret pentru .chemarea temporară

ofiţerilor, medicilor, veterinarilor şi ofiţerilor de intendenţă şi

aflaţi În neactivitate.

24. Bucureşti, 8 noiembrie 1876. !nalt ordin de zi adresat armatei cu

centrării efectivelor de război.

25. Bucureşti, 19 noiembrie 1876. Aproba.rea ·de către Senat a creditului

lei a·cordat Ministerului de Război .pentru nevoile armatei.

26. Bucureşti, 22 noiembrie 1876. Marele Stat-major ordonă maiorufoi

sub

arme

administraţie

prilejul conde

4 OOO OOO

Iacob Lahovari

să execute o ·recunoaştere de detaliu Între Bucureşti şi Giurgiu în vderea

preîntîmpinării unui atac otom::m dinspre Dunăre. 39

27. Bucureşti, 26 noiembrie 1876. Raportu!! colonellll!ui George Slăniceanu, ministrul

de război, şi decretlll! pentru crearea a Încă opt regimente de dorobanţi, precum

şi dislocarea celor 16 regimente de dorobanţi, aHate în •compunerea diviziilor

teritoriale. 40

28. Bucureşti, 23 decembrie 1876. Documentar publicat în "Monitorul Oa.stei" privind

organizara armatei .Imperiului otoman. . 50

29. Cr;iiova, 2 ianuarie 1877. Comandantul Diviziei 1, generalul George Lupu, comunică

colonelului Oe.con Sa.chelarie, aflat '1a Calafat, că un batalion din RegimentU'!

4 linie, care va sosi '1a Calafat, urmează să fie folosit la .lucrările de

fortificaţii. 58

30. Calafat, 4 ianuarie 1877. Medicul şef de brigadă, dr. Şerbănescu, raportează

comandantului brigăzii .de!lpre grelele condiţii ale soldaţilor care focrau la

fortificaţii. 59

31. /Craiova/, 15 ianuarie 1877. Genera•lul George Lupu, comandantul Diviziei 1,

transmite comandantului Brigăzii 1 ordinUil pr.ivind desconcentrarea rezerviştilor

din contingentul anului 1869. 60

34

36

37

3S

XX


32. Bucureşti, 18 ianuarie 1877. Decret pentru numirea comandanţilor regimentelor

de dorobanţi. 60

33. Bucureşti, 24 ianuarie 1877. Decret referitor la numirea ofiţerilor comandanţi de

batalioane şi companii de dorobanţi, după noua organizare a armatei. 61

34. Bucureşti, 5 februarie 1877. Colonelul George Slă.nice:mu, rn.i,nisuuJ de război,

propune foi Carol I c.rearea a Încă două regimente de artilerie. 74

35. Bucureşti, 5 februarie 1877. Decret referitor la crearea a două noi regimente

de artilerie şi la dislocarea unităţilor de artilerie. 76

propune lui Carol I dotarea dorobanţilor cu dzme. 76

37. Bucureşti, 12 februarie 1877. Decret pentru ,dotarea dorobanţilor cu cizme.

77

36. Bucureşti, 12 februarie 1877. Colondlll George Slăniceanu, mBnistrul de război,

38. Bucureşti, 15 februarie 1877. Decizie a Ministerului de Război relativă la dotarea

unităţilor de dorobanţi cu cizme. 78

39. [Craiova}, 20 februarie 1877. Divizia 1 ordonă Brigăzii 1 trimiterea În concediu

a ostaşilor din contingentul anului 1874, pentru "a se face toate economiile

putincioase". 79

40. Bucureşti, 21 februarie 1877. Decizie a Ministerului de Război relativă la prelungirea

cursurilor "fără Întrerupere pînă la 1 octombrie" la şcolile de subofiţeri

În anul şcolar 1876-1877. 80

41. Craiova, J martie 1877. Gener.ailul George Lupu, comandarntul Diviziei 1, transmite

instr uqiuni maiorului Barbu Ba:sarab, din Statul-major al diviziei, pentru

completarea fortificaţiilor de la Calafat. 80

42. Bucureşti, 8 martie 1877. Decret prin care se sancţionează articolul 66 bis, adiţional

la legea organizării pute-rii armate, relativ la îndeplinirea muncilor agricole

în contul rezerviştilor. 81

43 Bucureşti, 8 martie 1877. Decret pr.ivind noua rcputiţie a ofiţerlor de artilerie. 82

44. [Craiova}, 10 martie 1877. Comandantul Diviziei 1, generalul George Lupu,

dă ordmc comandamuilui B,rigăzii 1, colonelul Otton Sacheilarie, 1disloca-tă la

Cahfat, de a riposta cu forţa oricărei agresiuni otomane. 85

45. Bucureşti, 12 martie 1877. Decizie a Ministerului de Război privind fixarea

cadrelor permanente aile regimentelor de călăraşi. 86

46. Bucureşti, 18 martie 1877. Decret pentru recrutarea contingentului anului 1877. 88

47. Giurgiu, 21 martie 1877. Colone'luI Constantin Formac, comandantul Brigăzii de

cavalerie, comunică Ministerului de Justiţie tentativele de acostare ale unor

bărci otomane pe malul românesc. 89

48. Bucureşti, 21 martie 1877. Decret relativ la fixarea numărului ordonanţelor

permanente

49. F.L., 2 aprilie 1877. Colonelul Ion Logadi, comandantul Diviziei 2, dă dispoziţii

comandanţilor de brigăzi în vederea ţinerii saie fa curent cu organizarea şi

administraţia corpurilor de trupă aflate sub ordinele Ior şi cu evenimentele curente.

50. Bucureşti, 2 aprilie 1877. Ministerul de Externe împuterniceşte pe agentul României

Ja Constantinopol să ceară guvernuJ.ui otoman respectarea teritoriului

RomS.niei, în .caz ,contrar guvernul român fiind silit să ooncen.treze ·trupe fo

locurile ameninţate.

51. Bucureşti, 2 aprilie 1877. Deoret pentru numirea generalului Alexandru Cernat

în funcţia de mini5tru de răzJboi. .


89

90

91

92

XXI

52. Roman, J aprilie 1877. Prefectul judeţului Roman, Georgescu, raportează Ministerului

de Interne măsurile luate pentru trimiterea rezerviştilor concentraţi la

unităţile lor. 92

53. Bucureşti, 4 aprilie 1877. Ordin de zi către armată, dat de generalul Alexandru

Cernat, cu prilejul preluării conducerii Ministerului de Război. 93

54. Bucureşti, 4 aprilie 1877. Textul Convenţiei militare româno-ruse şi anexelor ei. 94

55. Bucureşti, 5 aprilie 1877. M. Kogăill!liceanu, ministrul de externe, cere aigenţilor

dtplomatici ai României să atragă atenţia "puterjlor garante" asupra pregătirilor

de invadare făcute de Imperiu1 otoman şi aswpra consecinţelor lor. . 103

56. Burnreşti, 5 aprilie 1877. Colonelul Era.clie Adon, eful Secţiei de artilerie,

propune Ministerului de Război măsuri urgente pentru completarea regimentelor

de artilerie cu personaJul şi caii necesari. 104

57. Bucureşti, 6 aprilie 1877. Decret pentru mobHizarea armatei 'permanente şi

teritoriale. I 05

58. Bucureşti, 6 aprilie 1877. Generalul Alexandru Cemat, ministrw de război, cere

sprijinul Ministerului 'de Interne pentru efectuarea mobilizării armatei . 106

59. Bucureşti, 6 aprilie 1877. Decret pentru fixarea componenţei Marelui Cartier General

şi a comandamentelor marilor unităţi din armata activă. 106

60. Bucureşti, 6 apriiie 1877. Decret pentru mwirea comandanţilor miliţiilo: din

diviziile teritoriale. 109

61. Bucureşti, 6 aprilie 1877. Decret pentru intr:trea în vigoare a "Regulamentului

asupra rechiziţiunilor militare". 109

62. Bucureşti, 7 aprilie 1877. Generalul Alexandru Radovici, comandantul Corpu-lui

2 armată, ordonă Diviziei 3 să trimită 1a Giurgi'll o parte din unităţile sale. 117

63. Bucureşti, 7 aprilie 1877. Jurnail a! Consiliului de Miniştri pentru deschiderea

unui credit de 1 088 OOO lei necesar acoperirii cheltuielilor militare. 118

64. Bucureşti, 9 aprilie 1877. Ministerul! de Război ordonă colonelului George Roznoveanu,

comandantul Diviziei 4, să respingă orice Sncercare otomană de trecere

a Dunării, la Olteniţa. 119

65. Bucureşti, 9 aprilie 1877. M. Kogăilni,ceanu, ministru de externe, ·cere Iui Grigore

Ghica, girantul agenţiei României .de la Constantinopol, .>ă r:lporteze care

sînt intenţii1le Imperiului otoman referitoare da o cventuaJă mutare a teatrului

de război la nord de Dunăre.

12 O

66. Bucureşti, 11 aprilie 1877. Deoret pentru <Constituirea cadrelor batalioanelor şi

escadroanelor de miliţie. I 20

67. Băileşti, 13 aprilie 1877. Colonelul Mihail Cerchez, comanda.nrul Diviziei 1, stabileşte

comandantului Regimentuilui 2 călări, zona de cantonare şi dispozitivul

unităţii sale pe Dunăre. 1 2

68. Bucureşti, 14 aprilie 1877. Ordin de zi a!l colonelului George Slăniceanu, şeful

Statll'lui-major al armatei, referitor fa organizarea pe secţii şii funcţiooarca Marelui

Cartier General al armatei. . 122

69. Bucureşti, 15 aprilie 1877. Generafol .Ailexandru Radovici, comandantul Corpului

2 armată, ordonă comandantwui Diviziei 3 urgenta ·compietare a ilipsurvlor

de muniţii şi echipament. . 125

70. [Jilava], 17 aprilie 1877. Coilonelul Eustaţiu Pen.covici, şeful de Stat-major al

XXII

Corpului 2 armată, comunică Divizilor 3 şi 4 re.partiţia •Î,n cantonamente a

unităţilor. 1 26


71. Budeşti, 17 aprilie 1877. Colonelul George Manu, coana.ndantul Div!Ziei 4, raportează

comandantului Corpului 2 armată măsurile foate •pentru verifica.rea şi unificarea

armamentului Ja unităţile din subordine. 127

72. Craiova, 18 aprilie 1877. Generalul George Lupu, comandantul Corpului 1 armacă,

comunică colonelului Mihail Cer.chez, b Poiana, dispoziţiile s:tle privind dislocarea

unităţilor. 127

73. Craiova, 18 aprilie 1877. Generalul George Lupu, comandantul. Corpului l armată,

stabileşte Brigăzii 2 din Divizia 2, itinerariul de urmat şi dispozitivul unităţilor

pe cantonamente. 123

74. Bucuresti. 18 aPrilie 1877. Colonelul George Slăniceanu, şeful Statului-major al

armatei. dă instruqiuni, într-un or.din .de zi, ,privind rectificarea hărţilor militare,

itinerariile şi culegerea de informaţii. 129

75. Poiana, 20 aprilie 1877. Divizia 1 indică Brigăzii 2 noua linie a avanposturilor

·pe Dunăre şi dă instrucţiuni privind aprov.iziona·rea unităţii. 130

76. Bucureşti, 21 aprilie 1877. Colonelul George Anghelescu, comandantul, ad-interim.

al Diviziei 2, comunică colonelului Ion Logadi numirea În funcţia de comandant

al Diviziei Z şi-i 1:1ransmite ordinea de bătaie a Co11pului 1 .armată. 131

77. F. L., 21 aprilie 1877. Generalul Alexandru Radovici, comandantul Corpului 2

armată, dă instruqiun, printr-un ordin de zi, unităţilor subordonate privind

instrueţia şi pregătirea de foptă. 134

78. Craiova, 21 aprilie 1877. Generalul George Lupu, comandantul Cocpului 1 armată,

raportează Ministerului de Ră!Zboi situaţia muniţiilor .de arcilerie. 135

79. [Jilava], 22 aprilie 1877. Generalul Allexandru Radovici, comandmcul Copului

2 armată, transmite ordine colonelului George Anghelescu, ·comandantul Diviziei

3, privind probabila ei trecere În Oltenia. 136

80. [Craio'Z-'a, 22 aprilie 1877). C'.orpul 1 armată ordonă Diviziei 2 să schmbe

cantonamentele Brigăzii 1. 136

81. jilava, 22 aprilie 1877. Comandantul Diviziei 3 transmite unităţilor sale ordinea

de bătaie a diviziei. 137

82. Bechet, 22 aprilie 1877. Comandantul punctului Bechet comunică Ministerelor de

Externe şi de Război bombar.darea vaselor de pe Jiu de către artileria otomană

şi încercarea de abordare a acestor vase. 13 8

83. Bucureşti, 22 aprilie 1877. Legea "a.supra rechiziţiunilor militare". 138

84. Bucureşti, 23 aprilie 1877. Gener.alui A·lexandru Cernat, ministrul de război,

ordonă comandantului garnizoanei Calafat să ia măsuri pentru o imediată ·ripostă

în situaţia dnd ar fi atacat de turci. 148

85. Calafat, 23 aprilie 1877. Divizia 11 ordonă Regimentului 1 călăraşi să-şi mute

comanda la Cetate şi să supravegheze malul Dunării între gura Drimei şi Golenţi,

luînd măsurile de rigoare În caz de atac otoman. 148

86. Bucureşti, 24 aprilie 1877. Decret relativ fa avansarea colonelului Nicolae Hara-

:lambie la gradul de general de brigadă fo corpul miliţiilor. 149

87. Bucureşti, 24 aprilie 1877. Decret privind avansarea colonelului George Manu la

gradul de general de brigadă. 149

88. [Jilava}, 25 aprilie 1877. Genera;lul Alexandru Radovid, comandantul Corpului

2 armată, ordonă Diviziei 3 să înainteze spre Dunăre şi să opună l!'ezistenţă fo

cazul unui atac otoman. 150

ll9. [Jilava}, 25 aprilie 1877. Generalul Alexandru Radov.ici, comandantul Corpului

2 armată, ordonă Diviziei 4 să trimită La Olteniţa o baterie de an:ilerie şi două

escadroane de călăraşi. 151


XXIII

90. Jilava, 25 aprilie 1877. Colonelul George Anghelescu, comandantul Diviziei 3,

dă marii sale unităţi ordinul de marş spre Călugăreni. 151

91. Budeşti, 26 aprilie 1877. Colonelul George Roznoveanu, comandantul Brigăzii

de cavalerie, raportează teleg·rafic genera.Ju'iui George Manu, comandantu'1 Diviziei

4, situaţia din sectorul Olteniţa. 152

92. Bucureşti, 26 aprilie 1877. Generai!U1! Alexandru Radovici, comandantu•! Corpului

2 armată, odonă Diviziei 4 să trimită Regimentul 14 dorobanţi h Piatra Olt,

pentru ca tmpreună cu Regimentul 7 1li nie să formeze o brigadă de infanterie. 153

93. (Bucureşti), 27 aprilie 1877. Ordin de zi al Mare1ui Ca11t.ier Genera:! referitor

la organizarea servi,cioufoi sanitar în armată. 153

94. Calafat, 27 aprilie 1877. Colonelul Mihail Ceix:hez, ·comandantul Diviziei 1, raporrează

comandantului Corpuilui 1 armată rezu>lta.tul ragerilor executate de artileria

română asupra Vidinului. 156

95. Bucureşti, 27 aprilie 1877. Dec.ret !Prin care colone'lul George Slăni<:eanu, şeful

Statului-major al armatei, este IÎnsăroi nat să semneze ordinele "generale şi

particulare". 157

96. Bucureşti, 28 aprilfr 1877. Dimitri Stuar.t, agentul diplomatic al Rusiei, anunţă

Ministerului de Externe ai României sosirea locotenentului-căpitan de airtilcric

Ivanov, cu un transport de material artilerrstic şi muniţie şi propune folosirea

sa şi a însoţitoriilor săi pentru servicile armatei române. 153

97. Cetate, 28 aprilie 1877. Ordbn de zi al] colondului Matei V:lă.descu, comandantul

Brigăzii 1 din Divizia 2, pentru organizarea liniei de ava!liGP05turi Între Cetate

şi Magl:ivit. 159

98. ( Olteniţa ) , 28 aprilie 1877. Locotenent-<olonelul Perntz, comandantul detaşamentului

din Olteniţa, nportează Corpului 2 armată despre schimbul de focur.i de

artilerie cu turcii din Turtucaia. 160

99. Bucureşti, 29 aprilie 1877. Decret prin care se sanqioncază legea votată de corpurile

legiuitoare rdativă la constituirea În corpuri active a miliţiilor În caz

de mobilizare. 161

100. Calafat, 30 aprilie 1877. Generalul George Lupu, comandantul Corpului .1 armată,

aduce la cunoştinţă colonelului Mihail Cen:hez sectoru.\ de bază care a fost

încredinţat Diviziei 1. 162

101. (Calafat, 30 aprilie 1877). Generalul George Lupu, comandantu•! Corpului 1

armată, transmite telegrafic instruqiuni colonelului Ion Logadi, coma.ndanlul

Diviziei 2, în Jegătu·ră cu mişcarea orupelor marii safo unităţi. 163

102. Jilava, ( sfîrşitul lui ) aprilie 1877. Colonelul George Anghelescu, coma;n.dantul

Diviziei 3, precizează Brigăzii l noua pozi\ie care i se stabileşte şi misiunile

ce le are de îndeplinit. 163

103. ( Calafat) , 1 mai 1877. Generalul George Lupu, comandantul Corpului 1, armată,

stabileşte locul pe care trebuie să-l ocupe medicii i ambulanţele pe clmpul

de luptă. 165

104. Olteniţa, 3 mai 1877. LocotenentU'l Constantin Fotino, coma.ndanml Bateriei 4

din Regimentul 3 artilerie, raportează că soldaţii săi au fost atacaţi de w·rci pe

cînd lucrau la amenajarea poziţiei ba.teriei. 165

105. ( Moţăţei) , 3 mai 1877. Comandantul Diviziei 2, colonelul Ion Logadi, face

cunoscut Diviziei 1 modul cum şi-a realiza·t dispozitivul de luptă pe mailul Dunării. 166

106. Burnreşti, 3 mai 1877. Circulară a Direqici personalului din Mnisterul de

Război, către prefeqii de judeţe, relativă 1la rechiziţiile ·pentru armată. 166

XXIV


107. Bucurejti, 4 mai 1877. Colonelul George Slăniceanu, şeful Statului-major al armatei,

ordonă maiorului Zamfir Gheo.rghiu, comandantu1l ba.talionului de geniu, să

se deplaseze Ja Calafat. 167

108. Calafat, 4 mai 1877. Generalul George Lu.pu, comandantul Corpuilui 1 armată,

ordonă colonelului Mihaj.l Cerchez, conundantu•I Diviziei 1, să organizeze şi să

execute incu·rsiuni În dreapta Dunării, pe ·teritoriu ocupat de forţele otomane. 168

109. Bucurf!fti, 5 mai 1877. Ministerul de Război aduce la cunoştinţa colonelului

George Slăniceanu, şefo! Statufo.i-major, numirea colonelului Constantin Barozi

În funcţia de subşef al Statului-major. 168

110. (Negotin, 5 mai 1877). Colonelul Horvatovici, comandantul trupolor sîrbcşti

din Negotin, informează pe colondul Mihail Cerchez, comandantul Div.iziei 1,

asupra efectivelor şi foqe'ior otomane din zona Vidin. 169

111. Galicea Mare, 6 mai 1877. Colonelul Ion Logadi, comandantul Divizii 2,

comunică colonelului .Contantin Budişteanu, aflat Ja Negoiu, că unitatea sa va

fi schimbată cu Regimentul 8 'linie. 169

112. Caracal, 6 mai 1877. Colonelul Grigore Cantili, comandantul Brigăzii 1 din

Divizia 4, ordonă comandantu'lui· detaşamentului de fa Bechet să raporteze "orice

canonade nu încercări din 1partea turcilor". 170

113. Calafat, 7 mai 1877. Geneirailul George Lupu, comandantul Corpului 1 armată,

ordonă ca Divizia 2 să trimită un batalion şi o jumătate de escadron fa Severin. 170

114. Calafat, 7 mai 1877. Gener.a!lul George Lupu, comandantul Corpului 1 armată,

ordonă ca!onefolui Matei Vilădescu, comandantul! B.rigăzii 1 din Divizia 2, să ia

toate măsurile rpentru protejarea vasului "Ada". 171

115. Calafat, 8 mai 1877. Generalul George Lupu, comandantul Corpului 1 armată,

comunică unităţilor În subordine tabelu!! cu ordinea de bătaie a cartieru:lui Corpului

1 armată. In anexă : tabelul. . 171

116. Galicea Mare, 8 mai 1877. Colonelul Ion Logadi, ·Comandantul Diviziei 2, ordonă

colonelului Matei V:lădescu, comandantul Brigăzii 1, să execute incursiuni în

drearpta Dunării pe teritoriul ocupat de trupele otomane. 173

117. Bucurefti, 9 mai 1877. Dicurs rostit ide M. Kogălniceanu, ministru de externe,

anunţînd proclamarea independenţei. ln anexă : moţiunea Adunării deputaţilor

.pl'in care se proclamă independenţa României. 173

1l8. Ploieşti, 9 mai 1877. Nepokoitchitzki, şeful Statului-major al armatei ruse, cere

lui Plagino, comi·sar general pe lîngă armata rusă, numirea unor comisari români

pe lîngă corpurile de armată ruse venite în Români·a. 1 76

119. Caracal, 9 mai 1877. Colonelul Grigo•e Cantili, comandantu-I Brigăzii 1 din

Divizia 4, dă ordin maiorului Nicol.ae Ion, comandantul detaşamentului din

Bechet, să execute incursiuni în dreapta Dunării, pe teritoriul ocupat de trupele

otomane.

120. Bucureşti, 10 mai 1877. Inailt ordin de zi dat cu pridejul intrării în luptă

a României. 177

121. Salcia, 10 mai 1877. Locotenentul Poenaru, din Regimentul 4 călăraşi, raportează

colonelului Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii 1

din Divizia 2, rezultatul

recunoaşterii executate rpe malul Timocului. 178

122. Calafat, 11 mai 1877. Generalul George Luipu, •ComandantuJ CorpuJui 1 armată,

ordonă colonelului Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii 1

din Divizia 2, să

captureze sau să distrugă vasele otomane pregătite .pentru a fi folosite la o

debarcare În dreptul Gîrlei Mari. 179

176


xxv

123. Bucureşti, 11 mai 1877. Colonelul George Slăniceanu, şeful Statului-major al

armatei, comunică generalului Alexandru Radovici, comandantul Corpului 2

armată, modificăriile ordinului de m?.rş al Diviziei 4. 180

124. ( Galicea Mare ) , 12 mai 1877. ColonelUJl Ion Log:idi, tCOillandantul Diviziei 2,

aduce la cunoştinţa oolonelulu·i Matei VJăde.scu, comandantuJ! Brigăzii 1, că Regimentele

5 şi 6 doroba.nţi vor ocupa 11inia Obîrşia - Cetate. . 181

125. Bucureşti, 12 mai 1877. Decret privind formarea unui regiment de miliţieni călări. 182

126. Vrata, 12 mai 1877. Căpitanu!! Bereşteanu raipottează 1oolonedului Matei Vlădescu,

.comandantul Brigăzii 1 din Divizia 2, împrejurările bombardării unui lagăr

otoman, de rpe mailul drept al Dunării. 182

127. Fîntîna Banului, 13 mai 1877. Maiorul G. A. Ulescu raportează cdlondului Matei

VJădescu, comandantul Brigăzii 1 din Divizia 2, tentativa unui vas otoman

de a aborda malul rom:î.nesc al Dunării. 183

128. Bucureşti, 13 mai 1877. Generalul Alexandru Cernat, ministru de război informează

Corpul 2 armată asurpra deciziei luate privind grăbir.ea 1promovării la

gradul de sublocotenent a devilor şcolifor mi'iitare. 184

129. Slatina, 14 mai 1877. Colone:luI Dimitrie Gramom, comandantu[ Brigăzii 2 din

Divizia 3, cere telegrafic aprobarea Corpului 2 armată pentru utiJizarea, de către

coloana a II-a, a .căiii ferate pc distanţa Slatina - Craiova. 185

130. Roşiori de Vede, 14 mai 1877. Colonelul George Anghelescu, comandantul Diviziei

3, raportează Conpuilui 2 armată modul de executare a marşului de către

trupele sale spre Dunăre. 185

131. Obîrşia, 14 mai 1877. Ma.ioruJ Constantin Ene, comandantuI Regimentului 6 dorobanţi,

.raportează colonelului Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii 1 din Divizia

2, executa·rea maqu!lui de ia Maglavit la Obîrşia. 186

132. [Cetate], 14 mai 1877. Colonelul Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii 1 din

Divizia 2, raportează generalului George Lu,pu, comandantul Corpului 1 armată,

asupra pregătirilor millitare otomane pe maluJ drept al Dunării între Sakia -

Pristol şi Gura Timocului ·Şi asupra unei eventuale treceri a Dun3rii de către

trupde de sub ordineile '5aile. 187

133. Bucureşti, 15 mai 1877. Miniterul de Război, prin colonelul Dumitrescu Maican,

trimite la Caracal arrrne tip Krnka, cu muniţia respectivă, Regimentelor 13, 14,

15 · şi 16 dorobanţi. 188

134. [Calafat], 15 mai 1877. Comandantul artileriei divizionare foaintează Diviziei 1

tabelul cu muniţia de artilerie consumată iJa 26 aprilie 1877. 189

135. Maglavit, 15 mai 1877. Maiorul Ioan Bălăceanu, .comandaintul Regimentuilu.i 7 dorobanţi,

r.aiportează colonelului Mihail Holban, comandantul Brigăzii 2 din

Divizia 2, modul

în care a executat ocuparea dispozitivului avantip0sturilor

pe malul Dunării, între Moreni şi Golenţi. 189

136. Băileşti, 15 mai 1877. Colonelul George Anghe!lesou, comandantul Diviziei 3,

comunică colonelului Ion Loga.di, comandantul Diviziei 2, poziţiile marii sale

unităţi. 190

137. Calafat, 15 mai 1877. GeneirauI George Lupu, comandantul Corpului 1 armată,

previne tdegrafic pe colonelul Ion Loga.di, comandantul Diviziei 2, că se aşteaptă

o iminentă invazie otomană. 1 91

138. Bucureşti, 18 mai 1877. Genera!luil Aexandrn Radovici, comandantul Corrpului 2

armată, ordonă colonelului George Anghe'J.OS'cu, comand.a.ntul Diviziei 3, ă se pună

imediat în marş şi să-şi fixeze cartierul la Băileşti. 191

XXVI


139. [Poiana}, 18 mai 1877. Colonelul Eraclie Arion, şeful Secţiei artillerie din Sta..tulmajor

al armatei, transmite recomallldări În 1legătură cu tragerile ide .amilerie. 191

140. [Calafat}, 18 mai 1877. Colonel.ul Mihail Cerchez, comandantul Diviziei 1, dă

instrueţiuni comandanţi'1or săi de brigăzi privind formarea unui corp expediţionar. 192

141. [Calafat], 19 mai 1877. Ordin de zi a.I generalului George Lupu, comandantul

Corpului 1 armată, privind aplicarea convenţiei de la Geneva ireferitoare la

protejarea răniţilor. 193

142. [Negoiu}, 19 mai 1877. Căpitanul Valter Mără.cineanu, comandantul unui detaşament

din Regimentul 8 CTini·e, ra.pru.tează, În detaliu, măisurle de siguranţă pe

care le foase în satul Negoiu. 194

143. Bucureşti, 19 mai 1877. Generalul Alexandru Radovici, comandantul Corpului 2

airmată, comunică Diviziei 4 dispoziţiile pentru dislocarea ei În Oltenia. 195

144. Bucureşti, 19 mai 1877. Genera.Iul Aexandru Radovici, comanda.ntUI! Corpului 2

armată, ordonă ofiţerilor din cartierul său general să se pregătească să plece din

Bucureşti la 21 mai. 196

145. [Bucureşti], 20 mai 1877. Colonelul George Ange•lescu, comaindantul Regimentului

2 artlilerie, raportează şefuCTui de Stait-major al armatei itinerariul ·de deplasare

al subunităţilor de fa Bucureşti la Cadafat. . 197

146. F. L., 21 mai 1877. Colonelu:} Ion Loga.di, comandantuCT Diviziei 2, comunlică coloneludui

George Anghelescu, comandantu! Diviziei 3, dispunerea unităţilor şi

subunităţilor sale 197

147. Calafat, 21 mai 1877. Ordin de zi al generailului George Lupu, comandantul

Corpu.lui 1 armată, referitor la dreptu·riJe de rpensie pentru cei răniţi În luptă şi

pentru familiile celor căzuţi în război. 198

148. Calafat, 21 mai 1877. Generalul George Llllpu, comandantul Corpului 1 armată,

avertizează pe colonelu'1 Ion Logadi, coma.n.da.ntul Diviziei 2, despre o eventuală

debarcare a turcilor fa Calafat. 199

149. Caracal, 22 mai 1877. Gener)lul Alexandru Radovici, comandantul Co1pului 2

armată, comunică unităţilor şi marilor unităţi stabi'1irea la Caracal a

punctului

de comandă al corpului. 199

150. Cetate, 22 mai 1877. Colonefo:I ilon Loga.di, comandantul Diviziei 2, cere precizări

Corpu!lui 1 armată în legătură cu dislocarea unităţillor sale. 200

151. [Caracal], 23 mai 1877. Corpul 2 armată raiportează Marelui Cartier General

situaţia efectivelor sale, precum şi număru'! cailJ.or. 200

152. Bucureşti, 24 mai 1877. Decret relativ la acordarea medaliei "Virtutea militară"

În timp de război. 201

153. Bucureşti, 25 mai 1877. Lege pentru deschBderea unui cr.edit suplimentar de

892.400 lei ·necesar Minrsterului de Război. 202

154. Băileşti, 27 mai 1877. Colonelul George Anghe<lescu, comandantu•! Diviziei 3,

raportează Corpului 2 armMă situi4ia efectiveilor ·unităţilor sale, rprecum şi numărul

cailor. 203

155. Islaz, 28 mai 1877. Colonelul Grigore Cantili, comaindantul .B rigăzii 1, cere generailului

George Manu, comandantul Diviziei 4, să aprobe ca un batalion din

Regimentul 5 linie d se dep'1aseze la. Gîrcov rpentru a avea batalioanele adunate

nUnul Jingă aitll'J". 204

156. [Calafat, 28 mai 1877]. Mişcălile Regime111tU1lui 4 dorobanţi Între 3 apr.iilie şi

10 mai 1877. . 204


XXVII

157. Bechet, 28 mai 1877. Locotenent-colonelul Constantin Lepădatu, comandantul

detaşamentului de la Bechet, raportează Corpului 2 armată împrejurările respingerii

a 100 başibuzuci care debarcaseră ipe teritoriul romS.n. 205

158. Calafat, 29 mai 1877. Generalul George Lupu, comandantul Corpului 1 armată,

ordonă colonelului Ion Loga.di, comandantul Diviziei 2, ca unităţile sale să aibă

un registru de activitate zilnică. 206

159. [Calafat, 29 mai 1877 }. Mişcările Regimentului dorobanţi Între 5 aprilie şi

29 mai 1877. 207

160. Calafat, {29 mai 1877 }. Mişcările Regimentului 3 dorobanţi între aprilie şi

29 mai 1877.

207

161. Bechet, 30 mai 1877. Locotenent..colonelul Constantin Le?ădatu, comandantul

detaşamentului de Ja Bechet, raportează colonelului Grigore Cantili, comandantul

Brigăzii 1 din Divizia 4, măsurile luate pentru respingerea cetei de başibuzuci

care debarcase din nou În portul Bechet. . 208

162. [Calafat, 30 mai 1877 J. Mişcările Regimentului 4 linie Între aprilie şi

29 mai 1877. 209

163. [Ciuperceni, 31 mai 1877]. Mişcările Regimentului 1 Jinie Între 4 aprilie şi

31 mai 1877. 209

164. ( Calafat ) , 31 mai 1877. Ordin de zi al Diviziei 1 prin care 'Se anunţă ică domnitorul

Carol a preluat comanda armatei. 21:>

165. [Calafat, J iunie 1877}. Maiorul Mihail Popescu, comandantul artileriei Diviziei

1, raportează eşalonului superior asupra activităţii subunităţilor sale Între

18 aprilie şi 1 iunie 1877. 210

166. [Crucea de Piatră, 1 iunie 1877}. Maiorul lvanovici, comandantul Batalionului 4

vînători, raportează eşalonului superior asupra a.ctivităţii

subunităţilor sa.le În

luna mai 1877. 211

167. Caracal, 1 iunie 1877. Maiorul Alexandru CarcaJeţeanu, şeful de stat major al

Diviziei 4, comunică colonelului Grigore Cantili, comandantul Brigăzii 1, să

asigure jonqiunea ·CU Divizia 3. 212

168. [Bucureşti], 1 iunie 1877. I. C. Brătianu, prim-mm1stru, cere Ministeru.lui de

Război să se riposteze .Ja incursiunile trupelor otomane. 212

169. Caracal, 1 iunte 1877. Generalul A1 exandru Radovici, comandantul Corpului Z

armată, ordonă comandantului Diviziei 3 să riposteze fa incursiunile trupelor

otomane. 213

170. Bucureşti, 2 iunie 1877. Inalt ordin de zi pentru citarea maiorului Ion Murgescu,

care s-a distins în aqiunea navală fotreprinsă în noaptea de 12 mai. . 214

171. [Islaz, 2 iunie 1877 }. Divizia 4 Înaintează Corpului 2 armată jurnalul .activităţii

sale Între 12 apl'iilie şi 24 mai 1877. . 214

172. Bucureşti, 3 iunie 1877. Genera:lul A!lexandru Cernat, ministrul de război, anunţă

generalului Alexandru Radovici, comandantul Coripului 2 armată, că a repartizat

corpului său 2 OOO de corturi. 22}

173. {Cetate}, 5 iunie 1877. Colonelu'! Ion Logadi, comandantul Diviz.iei 2, raportează

generalului George L1>pu, comandantul Corpului 1 .armată, despre trecerea unor

subofiţeri din Tegimentele de linie în cele de dorobanţi. 224

174. Calafat, 6 iunie 1877. Generalul George Lupu, comandantul Corpului 1 armată,

raportează Marelui Cartier General situaţia lucrărilor de fortificaţii din

Vidin, executate de turci şi propune bombardarea lor 225

XXVIII


175. [Bucureşti], 7 iunie 1877. Colonelul George Slăniceanu, şeful de Stat-major al

armatei, informează pe generalul Alexandru Radovici, comandantul Corpului 2

armată, asupra condiţii'lor de acces a străinilor în zona de operaţii a armatei. 225

176. {Salcia], 7 iunie 1877. Colondul Ion Logadi, comandantul Diviziei 2, comunică

unităţilor subordonate misiunille <:e '1e reveneau. 226

177. Salcia, 8 iunie 1877. Colonelul Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii 1 din

Divizia Z, ordonă Regirnentufoi 5 dorobanţi să se deplaseze de la Salcia la

Gîrla Mică. 227

178. F.L., 8 iunie 1877. Comanda,ntw Regirnentului 5 dorobanţi raportează Diviziei 2

că a format un bata:lion 1din tllÎ11Jdul dorobanţaor, ,pcmru un regiment de linie. 227

179. [Dessa, 11 iunie 1877]. Cdlonelul Nicolae Dimitrecu, ·comandantw Regimentului

1 călăraşi, consemnează aqiunile efectuate de subunităţile sale Între

1-1 1 iunie 1877, inol\15'Îv izgonirea a 100 de otomani. 228

180. [Calafat, 11 iunie 1877 J. Maiorul Ştefan Burileanu, comandantul Regimentului

dorobanţi, consemnează a.cţiuni!le subunităţifor sale Între 1 şi 11 iunie 229

181. [Calafat], 11 iunie 1877. Colondul Otton Sa.chelarie, comandantul Brigăzii 1,

.raportează .:olonedului Mihaii Cerchez, comandantul Diviziei 1, că a aprobat ca

patru ofiţeri şi 40 ostaşi să efectueze o incursiune peste Dunăre. 229

182. F.L., 13 iunie 1877. LocotenentUI Serafim, din Regirnentul 3 ilinie, ra,portează colonelului

Matei Vlădescu, coma,11Jda,ntul Brigăzii 1 din Divizia 4, scufundarea unei

bărci tuşti În dreptU!I pichetului Florentin. 230

183. Calafat, 14 iunie 1877. Generalul George Lupu, comandantul Co11Puilui 1 arnna·tă,

comunică colonelului Mihail Cerchez, comandantul Div.iziei 1, începerea bombardării

Vidinului. 231

1.84. Calafat, 14 iunie 1877. Maiorud Ivanovici, comandantul Batalionului 4 vînători,

raportează rolonelului Otton Sa.chelarie, •Comandant..U BI'igăzii 1 .din Divizia l,

rezultatul in<:ursiunii executate 'la. sud de Dunăre. 232

185. Bechet, 15 iunie 1877. Colonelul Grigore Borănescu, comandantu l Brigăzii 2 din

Divizia 4, raportează telegrafic Marolui Cal'tier General şi Mini.oiterului de Război,

despre bombardamentul de artiilerie executat asupra poziţiilor otomane. 233

186. Calafat, 15 iunie 1877. Genera.Iul George Lupu, comandantul Corpului 1 a,rmată,

comunică te<legrafic Marelui Cartier Genera.I şi Min·isterului <le Război efectul

bombardamentului executat asupra Vidinului. 234

187. [Caracal], 15 iunie 1877. Corpul 2 armată ordonă colonelului Grigore Canti:li,

comandantul Brigăzii 1 din D.iviizia 4, să dea Întreg concursul armatei ruse. 234

188. {Islaz, 15 iunie 1877]. Jurnalul de operaţii al Diviziei 4, Între 24 mai şi 15 iunie. 235

189. Bucureşti, 16 iunie 1877. Decret privind deschiderea unui credit extraordinar

de 50 OOO lei „pentru înfiinţarea a una sută •corturi mari de ·ambulanţă". 236

190. {Bucureşti], 17 iunie 1877. Colonelul George Slă.nianu, şefo! Statuilui-major al

armatei, comunică Diviziei 3 di1>poziţiile pr.ivind dotarea ostaşilor cu „cărţi de

identitate" ·În copul de a 1putea fi identrficaţi 1în .caz .de .că.dere în foptă. 237

1911. Bucureşti, 17 iunie 1877. Coloneluil George Slăni.ceanu, eful Statului-major al

armatei, comunică gener.ailuJ.ui George Lupu, comand:Lntul Corpului 1 armată,

ordinul de sus.pendare a co.ncecLiilor. 238

192. {Bucureşti], 17 iunie 1877. M. Kogăllniceanu, minoitru ide externe, .recomandă

comandanţilor trupelor române pe corespondentu:! ziarului nStockholms Dagblad". 233


XXIX

193. Islaz, 18 iunie 1877. Căpitanul Constantin Lupaşcu, comandant de baterie din

Regimentw 3 artilerie, raportează maioru•lui Alexandru Fălcooianu, comandantul

artileriei divizionare din Divizia 4, despre un schimb de focuri cu

artileria

otomană. 239

194. Bechet, 18 iunie 1877. Colonelul Grigore Borănescu, comandantu'! Brigăzii 2 din

Divizia 4, ra.portează detaliat generaiJ.uilui George Manu, comandantul diviziei,

despre bombardarea Rahovei, 1n ztlele de 14 .şi 15 iunie. 239

195. Gara Piatra, 18 iunie 1877. Locotenent-<eolonelud A11Jton Costiescu raportează Ministerului

de Război asupra expedierii armelor i ca.r.tuşelor Krnka Diviziilor

3 şi 4. 241

196. Bucureşti, 19 iunie 1877. Colonellll! George Slăniceanu, şeful Statului-major al

armatei, transmite generailu1ui George Manu, coma:ruiantul Diviziei 4, ordinul

de a prijini trupele ruse concentrare în zona Gura Oltului - Flămînda. 241

197. Calafat, 19 iunie 1877. Colonelul Mihail Cerchez, comandantul Diviziei 1, transmite

colonelului Alexandru Papadopol, comanda.mul Brigăzii 2 din Divizia 1,

dispoziţiile privin.d ocuparea unui ostrov pe Dunăre. 242

198. Bucureşti, 19 iunie 1877. Generafol AJ!exandru Cernat, ministrul de război, cere

lui Mihar! Kogă.Jniceanu, ministru1! de externe, să intervină pe Ungă guvernul rus

pentru a aproba ·trecerea pe teritoriul Rusiei a unui .tra.nsport de arme pentru

Rominia. . 243

199. Bucureşti, 20 iunie 1877. Colonelul George Slăni.ceanu, şeful Statului-major al

armatei, comunică generalului George Manu, comandantul Diviziei 4, stabilirea

Ma.re.lui Cartier Genera:! la Poiana. 244

200. Calafat, 20 iunie 1877. Colonellud MihaiJ Ceochez, .comandantul Diviziei 1, dă

dispoziţii icolondlll!ui Alexandru Papadopod, comandantUil Brigăzii 2, pentru ocuparea

unor ostroave din zona Cafafat. 244

201. Islaz, 21 iunie 1877. Generalul George Manu, comandantul Diviziei 4, ordonă

colonelului Grigore Cantili, comandantul Brigăzii 1, ca Regimentele 5 şi 7 să

ocupe zona dintre g·ura Boazului şi Flărnînda. 245

202. Islaz, 21 iunie 1877. Generailuil George Manu, comandantul Diviziei 4, ordonă

colone!UJ!ui Grigore Borăne9cu, comandantul Brigăzii 1, să trimită subunităţi ale

Regimentului 13 la Grojdibod şi Celei. 245

203. Bucureşti, 22 iunie 1877. Cdlonelul Eraelie Arion, de fa Sta.cui-major al armatei,

intervine pe Jî.ngă Min•isterua .de Război pentru aoorda·rea unei pensii mamei sergentului

C. Pope5eu, ucis de un proieotiil otoman. 246

204. Bucureşti, 23 iunie 1877. Decizie a Ministerului de Război pentru aprobarea

"Regulamentului provizoriu pentru serviciU!l gurilor de foc de icoastă" - de

15 cencimet.ri şi textili! regulamentului. 246

205. Cetate, 23 iunie 11/77. Colonefol Ion Loga.di, comandantul Diviziei 2, raportează

generalului George Lupu, comandantul Corpului 1

armată, cum sînt dislocate

unităţi'le diviz.iei.

206. Calafat, 24 iunie 1877. Colone:IW. Emano!l Bocea.nu, şeful de Stat-major al

Corpului 1 arma.tă, cere coJonelullui Ion Loga.di, comandantu.! Diviziei 2, să

raporteze situaţia dislocării unităţilor sa.Je Între Gruia şi Golenţi. 249

207. Bucureşti, 25 iunie 1877. Decret pentru deschiderea unui credit extraordinar de

790 600 ei "pe şeama Ministerului de Resbeil". 251

208. Bucureşti, 25 iunie 1877. Deoret pe11Jtru deschiderea. unui credit de 106 900 .Jei În

vederea a.chiziţionării a 5 OOO de corturi din Serbia. 252

249

XXX


209. [Caracal], 25 iunie 1877. Generalul George Manu, comandantul Diviziei 4, dă

ordine colonelului George Rosnoveanu, comandantul Brigăzii de cavalerie, privind

dispozitivul de luptă al unităţilor de sub comanda sa. 253

210. Bucttrefti, 26 iunie 1877. Decret referitor I.a deschiderea unui credit de 10 OOO lei

„pentru poliţia militară şi pentru cheltuieli de orice altă natură necesare Marelui

Cartier Genernl". 254

211. Negotin, 27 iunie 1877. ( olonelul Horvatovici, comandantul trupelor sîrbe din

Negotin, transmite infor.muţii colone1ului Mihail Cerchez, comandantu,\ Diviziei 1,

afilat la Callafat, asupra n.işcări.Ior trupelor otomane. 255

212. Turnu Măgurele, 27 iunie 1877. Colonelul Grigore Cantili, comandantul Brigăzii 1,

informează pe generalul George Manu, comandantU'l Diviziei 4, asupra bombardării

unor monitoare şi b::iterii inamice. 255

213. Bucurefti, 28 iunie 1877. Textul Regukunentului pentru aplicarea legii privind

instituirea ordinului „Steaua României". 156

214. Turnu Măgurele, 29 iunie 1877. Colonel.lui Grigore Candli, comandantul Brigăzii 1,

raportează generafolui George Manu, comandantul Diviziei 4, despre vizita făcută

la avanposturi şi baterii de generalul rus Stolîpin. 26 1

215. /Cetate/, 30 iunie 1877. Ordin general adresat Djviziei 2 de colonelul Ion Logadi,

numit Intenden general al armatei. 261

216. Salcia, 1 iulie 1877. Colonelul Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii 1, .raportează

Diviziei 2 asupra incursiunii executate ,de un detaşament pe ma.Iul drpr

al Dunării În noaptea de 30 iunie. 262

217. Moţăţei, 2 i11lie 1877. Colonelul Grigore Ipătescu, romandantul Brigăzii 1, raportează

colonelului George Anghelescu, .comandantul Diviziej 3, că Regimentul

8 linie s-a deplasat la Rast pentru a schimba Regimentul 10 dorobanţi. 263

218. f Islaz], 3 iulie 1877. Locotenent-colonelul Alexandru Fotea raportează telegrafic

Marelui Cartier General rezultatele incursiunii executJJte pe malul drept al Dunării

de un detaşament comandat de focotenentul Stănescu. 263

219. Turnu Măgurele, [J iulie J87i]. Generalul George Manu, comandantul Diviziei 4,

raportează telegrafic Marelui Cartier General asupra ·cooperării artileriei diviziei

cu trupele .ruse la atacul localităţii Nicopol.

264

220. Turnu Măgurele, 4 iulie 1877. Ordinul de zi al generailului George Manu, comandantul

Diviziei 4, dat cu prileju,\ cuceririi iiocalităţii Nicopol. 265

221. Poiana, 5 iulie 1877. Colonelu!! George Slăniceanu, şeful Statului-major al armatei,

ordonă colonelului George Anghelescu, comandantul Diviziei 3, să execute, mpreună

cu colonelul Nicolae Dabija, o recunoaştere În zona Tibru - Palanka,

în vederea trecerii trupelor române în Bulgaria. 266

222. Băilefti, 6 iulie 1877. Ordin de zi al genera'lului Alexandru Radovici, comandantul

Corpului 2 armată, prin care sînt evidenţiate unităţile din 5ubordinea sa cc s-au

distin. în acţiunile de luptă de la Rast. 267

223. Bucurefti, 6 iulie 1877. Colonelul George Slăniceanu, şefo! Statului-major al

armatei, dă instrucţiuni general·ului George Manu, comandantul Diviziei 4,

privind concursul ce trebuie să•l dea armatei ruse în acţiunile de peste Dunăre . 267

224. Poiana, 6 iulie 1877. Colonelul George Slăniceanu, şeful Statului-major al armatei,

transmite marilor unităţi instruqiuni privind culegerea informaţiilor, referitoare la

inamic, prin prizonieri, dezertori, spioni şi prin alte surse. 268

225. [Poiana], 7 iulie 1877. Carol I dă explicaţii lui Mihail Kogălniceanu, ministru

de externe, în legătură cu problemele cooperării cu armata rusă.

27'1

XXXI


226. Turnu Măgurele, 8 iulie 1877. GeneraJul George Manu, comandantul Diviziei 4,

raportează Marelui Canier General rezultatele recunoaşterilor efectuate de ofiţerii

săi pe malul drept al Dunării. 272

227. Turnu Măgurele, 9 iulie 1877. Colonelul Grigore Cantili, com:rndantu.l Brigăzii

1 din Divizi.a 4, raportează generalului George Manu, comandantu:! Diviziei 4,

aqiunile de sprijin.iTe Întreprinse de unităţi,le sale cu ocazia trecerii Dunării de

către trupele ruse şi cu prilejul luptelor ,pentru cucerirea loca;liotăţii Ni·copol. . 272

228. [Poiana], 11 iulie 1877. Colonelu'! George Slăniceanu, foi Sta;tufui-major al

armatei, ordonă generalului George Manu, comandantul Diviziei 4, să dea Întreg

sprijinul armatei ruse, "chiar În Bulgaria". 281

229. Bucurejti, 11 iulie 1877. Colonelul George: Slăniceanu, şeful Statului-major al

armatei, recomandă generailului George Manu, comandantul Diviziei 4, intensificarea

acţiuni.Jor de recunoaştere pe mailul drept al Dunării şi eventuala formare

a unui cap de pod. 282

230. Turnu Măr;urele. 12 iulie i877. Generalul George Manu, comandantul Diviziei 4,

ordonă telegrafic colonelului Grigore Borănescu, comandantul Brigăzii 2, ca în

trei zile să...şi ·deplaseze unităţile iJa Turnu Măgurele. 28'

231. [Turnu Măgurele, 2 iulie 1877]. Gene.miluii George Manu, comandantul Diviziei 4,

dă dispoziţii co'loneluJui Gigore Canti'1i, comandantuil Brigăzii 1, pr·ivind concentrarea

diviziei fo zona Turnu Măgurele, sub comanda sa provizorie. 283

232. Poiana, 15 iulie 1877. Decret relativ la "Cadrele trenului echipaielor militare"

necesare din armata activă. In anexă : situaţia numerică. 284

233. Bucure1ti, 15 iulie 1877. ColoneluJ George Slăniceanu, şeful Statului-major al

armatei, transmite instruqiuni generafofoi George Manu, comandantul Diviziei 4,

orivind operaţiunile pe ca.re urma să le fotrClIJrindă peste Dunăre, »fie chiar

la Plevna". 285

234. Bechet, 16 iulie 1877. Ordin ·ciricular al colonelului Grigore Borănescu, comandantul

Brigăzii 2 din Divizia 4, privind marŞu! şi itinerarul unităţilor sale pe

direqia Dăbuleni - Corabia 286

235. Nicopol, 16 iulie 1877. Ge:ieralul George Manu, comandantul Diviziei 4, informează

pe generalul rus Aller despre trecerea unui detaşament rominesc la Nicopol. 287

236. Bucure1ti, 17 iulie 1877. M. Mitilineu, secretarul general al Ministerului de Externe,

comunică telegrfic agenţilor diplomatici ai Rominiei trecerea Dunării rle

către orimele unităţi romineşti. 288

237. Corabia, 17 iulie 1877. Colonelul Grigore Borănescu, coman<lantul Brigăzii 2,

raportează generalului George Ma.nu, comandantill. Diviziei 4, că brigada a sosit

la Corabia şi cere noi instrucţiuni. 281l

238. Poiana, 17 iulie 1877. Colonelul George Slăniceanu, şeful Statu1ui-major al armatei,

transmite instruqiuni Corpului 1 armată privind primire drapelelor.

În anexă : înaltul ordin de zi referitor la primirea drapelelor. 289

Z39. Turnu Măgurele, 17 iulie 1877. Genera.Iul George Manu, comandantul Diviziei

4, ra.portează telegrafic Marelui Cartier General despre convorbirea ce o

avusese ·cu generafo1l rus Kriidner, relativă 1a ·prelu·area de către trupele romine

a pazei prizonierifor turci de fa Ni-copoi. 290

240. Turnu Măgurele, 17 iulie 1877. Generalul George Manu, comandantul Diviziei 4,

raportează telegrafic Marelui Cartier Genera.1 despre trecerea pe malul drept

al Dunării a detaşamentului Nicopol şi cere noi instruqiuni. 291

XXXII


241 Nicopol, 18 iulie 1877. Colonelul George Rosnoveanu, comandantul detaşamentului

de la Nkopol, transmite generalului George Ma.nu, comandantul Diviziei 4,

scrisoarea generalului rus Stolîpin prin are aesta cere să i se trimită artilerie

rominească. In anexă : scrisoarea generalului Sto!îpin. 29 1

242. Turnu Măgurele, 18 iulie 1877. Generalul George Manu, comandantul Diviziei 4,

raportează telegrafic Marelui Cartier General despre Împrejurările luării În primire

a localităţii Nicopol şi depre iminenta încqpere a bătăliei pentru Nevna. 292

243. Poiana, 19 iulie 1877. Colonelul George Slăniceanu, şeful Statului-major ·al

armatei, ordonă ·coloneluJui George Anghelescu, comandantul Diviziei 3, s:i 'Înceapă

urgent deplasarea unităţilor sale. 29.3

244. Moţăţei, 19 iulie 1877. Ordin circular al Brigăzii 1 din Divizia 3, către unităţile

sale referitor la executarea marşului şi la preluarea poziţiilor Diviziei 4. 294

245. Poiana, 19 iulie 1877. Colonelul George Slăniceanu, şeful Statului-major al armatei,

anunţă pe generalul Alexandru Radovici, comandantul Corpului 2 armată,

despre dispoziţiile de m;irş transmise Diviziei 3. 294

246. Poiana, 19 iulie 1877. Colonelul Georg Slăniceanu, şeful Statului-major al armatei,

dă dispoz:ţii gener.llului Geor2;e J\fanu. comandantul Diviziei 4, pentru a

trimite încă un regiment În poziţiile de peste Dunăre. 295

247. Poiana, 19 iulie 1877. Colonelul George Slăniceanu, · şefei Statului-major .l l armatei,

transmite eneralu'1ui Alexandru Radovici, comand?ntul Corpului 2 armată,

dispoziţia de a trece la Nicopol, pentru a fi b mijlocul trupelor. 9; ·

248. Calafat, 20 iulie 1877. Generalul George Lupu, conundantul Corpui;ii 1 armată,

ordonă telegrafic colonelului Alexandru Anghelescu, comandantul Diviziei 2,

să bombardeze trupek turceşti din satul Novoselo şi „Întăririle de pe dealul

Florentin". 296

249. Poiana, 20 iulie 1877. Colonelul George Slăniceinu, şeful Statului-major al :irmatei,

comunică generalului George Manu, com?.ndantul Diviziei 4, să-şi trr>:că

toate unităţile dincolo de Dunăre şi să coopereze cu amlata rusă. 296

250. Turnu Măgurele, 2C iulie 1877. Generalul George Manu, comandan.tu.J Divi7.iei 4,

raportează Corpuilui 2 armată că a trecut la sud de Dunăre Regimentul 7 linie,

o baterie de artilerie şi cartierul săil general.

251. Calafat, 20 iulie 1877. Generalul George Lupu, comandantul Corpului 1 armată,

raportează Marelui Cartier General că a Început bombardarea Vidinului 297

252. Turnu Măgurele, 20 iulio? 1877. Generalul George Manu, comandantul Diviziei 4,

informează eşalonul sup:rior că unităţile sale oupă 100 km Într-o zonă lipsită

de comunicaţii poştale. 297

'3. Turnu Măgurele, 20 iulie 1877. Generalul George Manu, comandantul Diviziei 4,

informează pe generalul rus Stollpin asupra situa\iei unităţilor sale trPcute ).,

Ni copoi. 297

254. Cala/ at, 20 iielie 1877. Generalul George Lupu, comandantul Corpului 1 armata,

ordonă telegrafic colonelului Mihlil Holban să preia comanda Diviziei 2. 298

25c. [Cetate}, 20 iulie 1877. Colonelul Mihail Holban anunţă Divizia 2 despre punerea

sa îi:i marş. 298

256. Poiana, 20 iulie 1877. Ordin de zi privind unele modificări survenite în ordinea

de bătaie a armatei. 299

257. BăileftÎ, 20 iulie 1877. Colonelu.I George Anghelescu, coma,ndantul Diviziei 1,-

transmite trupelor ordinul de marş, pentru a prelua poziţiile Diviziei 4. 299

291)


XXXIII

258. Calafat, 21 iulie 1877. Generalul George Lupu, comandantul Corpului 1 armată,

informează pe colonelul George Anghelescu, comandantul Diviziei 3, asupra modului

cwn a fost executa.tă bombardarea Vidinu'lui şi asu.pra rez"\ihatetlor acestei

bombardări.

100

259. [Nicopol], 21 iulie UJ77. Generalul George Manu, comandantul Divizei 4, raportează

Marelui CaNier Generai că peste trei zille întreaga divizie va fi trecută

peste Dunăre. 301

260. Poiana, 23 iulie 1877. !nalt ordin de zi prin care se creează Annata de operaţii

şi Armata de observa,ţie, stabiJindu"'Se totodată elementelor lor componente. 301

261. Nicopol, 23 iulie 1877. Generailul rus Stoltpin aduce mulţumiri ·unor oriţeri din

Divizia 4 care au aqionat şi s-au distins în luptele de fa Nicopol. 303

262. Ianca, 23 iulie 1877. Ocdin :prin ca-re codonelul George Anghelescu, comandantul

Diviziei 3, mod;.fu:ă itineraru! Brigăzii 1 pentru zile-le de 24 şi 25 iulie. 304

263. Poiana, ZJ iulie 1877. Ordin de zi a1l colonelului George Slăniceanu, şeful Sroluimajor

ail arma,tei, privind organizarea coloanelor de muniţii ale marillor !llll·Î,tăţi. 304

264. [Poiana], 23 iulie 1877. Carol I telegrafiază lui M. Kogălniceanu, ministru de

extsrne, că s-a cerut concursul diviziilor româneşti de către comandamentul rus. 305

265. Nicopol, 24 iulie 1877. Generalul Alexandru Radovici, comandantuI Corpului Z

armată, a.nunţă Diviziei 4, că a preluat comanda Întregii garnizoane de la

Nicopol. JOl'i

266. Seicoviţa, 25 iulie 1877. Colonelul Grigore Cantili, comandantul avangărzii Di ·

viziei 4, raportează comandantului diviziei, cdlondul Alex:mdru Anghelescu, cum

şi-a dus la îndeplinire misiunile ce i-au fost încre<linţa.te. 307

267. [Islaz, 26 iulie 1877]. Ordin circula.r pentru punere.a în marş a trupe!lor Diviziei

3 spre Corabia. 308

268. [Poiana], 27 iulie 1877. Ca.col I dă noi explicaţii lui M. Kogălniceanu, ministru

mandamentului nis.

de externe, privind trecerea Dunării de către unităţile româneşti, la cererea co-

309

269. Kalî Cişme, 31 iulie 1877. CofoneluI Alexandru Anghele-scu, comandantul Diviziei

4, comunică genera.J:ului rus Zotov situaţia şi repartiţia .unităţilor sa!le.

In anexă : situaţia efectivelor diviziei. 309

270. Turnu Măgurele, 1 august 1877. Generaluil Alexandru Radovici, comandantul

Coripuhlli 2 armată, anunţă pe colonelul George Anghelescu, comandantul Diviziei

3, despre menţinerea provizorie a colonelului Nicohe Dabija în funcţia de

comandant al artileriei divizionare. 311

271. Craiova, 1 august 1877. Colonelul George Slăniceanu, şeful Statuilui-major .i.l

armatei, comunică colonefo[ui George Anghelescu, comandantul Diviziei 3, să

ocupe zona Între Celei, Corabi-a şi Dabova. 312

27Z. Corabia, 1 august 1877. Colonelul George Angheles<:u, comandantul Diviziei 3,

informează pe colonelul Grigore Ipătescu, comandantul Brigăzii 1, despre dislocarea

unităţiloc diviziei. 312

273. Turnu Măgurele, 1 august 1877. Colonelul Alexandru Anghelescu, comandantul

Divrziei 4, soli·oită Mareiui Cartier General trupe de geniu.

.!74. F.L., 3 august 1877. Marele Duce Nicolae cere domnitorului Carol I să-şi precizeze

poziţia privind operaţiile ce intenţionează să fie Întreprinse de armata

română la sud de Dunăre şi mai ales către Plevna.

275. [ Kalî Cişme], 4 august 1877. Colonelul Alexandru Anghelescu, comandantul

Diviziei 4, cere colonelului George Rosnoveanu, comandant•1l trupelor romS.ne

313

31 l

XXXIV


din Nicopol, să informeze pe genera.foi rus St!îpin asupra unor mişcări de

trupe române din Nicopol. 315

276. Nicopol, 4 august 1877. Colonelul George Rosnoveanu, comandantu•! Brigăzii

de cavalerie din Divizia 4, cere coloneluiui Ailexandru Anghelescu, comandantul

Diviziei 4, să i se !l'edea. comanda cava.leriei diviziei, Întrudt funcţia sa de

comandant al garnizoanei Nioopol a încetat o dată cu preluarea cetăţii de

către trupele ruse. 311>

277. [Craiova}, 4 august 1877. Generalul Nicolae HaraJlambie, comandantul Diviziei

1 teritoriale, comunică maiorului Obedeanu dispoziţiile privind instruirea

dorobanţi'lor şi miliţienilor. 317

278. Nicopol, 5 august 1877. Extras din jurnalul de opeaţii al Diviziei 4 privind

direcţia ei de înaintare spre Plevna. 317

279. Nicopol, 5 august 1877. Cdlonelul George Roonoveanu, comandant al detaşamentufoi

din Nic.opol, cere instrucţiuni colonelului Alexandru Anghele.scu, comandantul

Diviziei 4, privind misiunile viitoare aie unor subunităţi române. 318

280. [Paris, 6 august 1877 J. Ştiri publicate În "Memorial diplomatique" rprivind acţiunile

armatei române.

2&1. [Corabia, 6 august 1877 J. Marele Stat-major dă dispoziţii colonelului Mihail

Cerchez, comandantul Diviziei de rezervă, să trimită un regiment lu. Corabia

în vederea construirii podului peste Dunăre. 319

282. Paradim, 6 august 1877. Generalul ru> Zotov transmite instrucţiuni generilului

Alexandru Anghelescu, comandantul Diviziei 4, privind noile poziţii pe care

trebuia să le ocupe unităţile diviziei. 319

283. Simnic, 6 august 1877. Decret privind chemarea În armata activă a ofiţeri1lor şi

asimilaţilor din administraţia centrală a Mini5terulvi de Război. 320

Z84. Corabia, 11 august 1877. Marele Cartier General ordonă .colone!Ullui George

Anghelescu, comandantul Diviziei 3, să !Pregătească în timp scurt Brigada de

cavalerie, aflată sub comanda colonelului Cons!iantin Formac, pentru a fi trecută

peste Dunăre. 321

285. Turski Trestenik, 12 august 1877. Colonelul George Rosnoveanu, coman.dantul

Brigăzii de cavalerie, raportează calondk.Jlui Alexandru Anghelescu, comandantul

Diviziei 4, despre <:emportarea Regimentului 3 călăraşi Într-o luptă În preajma

Plevnei. 321

286. Corabia, 12 august 1877. Colonelul Eraclie Arion, comandantul trupelor de arti

!el'ie şi geniu de rezervă, ordonă maiorului Zamfir GheO!l'ghiu, comandaintul

Batalionului de geniu, să contruiască un pod peste Dunăre şi altul peste Isker. 322

287. /Corabia}, 13 august 1877. Colonelul Mihail Cerchez, comandantu!! Diviziei de

rezervă, ordonă colonelului Vlădescu,

comandantul Brigăzii 3, să-şi deplaseze

brigada la Celei. 323

288. Corabia, 13 august 1877. Ordin de zi al Marelui Cartier Genera! prin care stabiileşte

unele reguli în legărură cu desfăşurarea luptelor viitoo„re. 324

28·9. Corabia, 14 august 1877. Extr·as din jumafol de orperaţii al Diviziei 3, pcivind

ord:ne°Je primite pentru trecerea ei integrală dincolo de Dunăre. 325

290. F.L., 14 august 1877. Starul-major al Armatei de vest transmite instrucţiuni Brigăzii

de cavalerie penliru parea poziţiilor În preajma Plevnei. 326

291. F.L., 14 august 1877. Statu!l-<lllajor al Armatei de vest dă instrucţiuni Diviziei 4,

pentru schimbarea dis.pozitivului şi îi stabiileşte misiuni în eventualitatea unui atac

otoman. 326

3111


XXXV

292. Corabia, 14 august .. 1877. Colonelul George Slă.niceanu, şeful Statului-major al

armatei, precizează misiunile Diviziei 3, după trecerea ei integrală la sud de

Dunăre. 327

293. Golenţi, 15 august 1877. Colonelul Constantin Formac, comandantul Brigăz:i de

cavalerie din Divizia 3, ' ra.portează genera.1uJu.i rw; Zotov că a ocwpait a'\"anpostude

din faţa localităţilor Golenţi şi Brest, stabilind legătura cu Divizia 4. 328

294. Grădinile, 16 august 1877. Carol I informează pe ministrul I. Cîmpineanu că se

deplasează fa Cartierul General Rus, la invitaţia Împătamlui Rusiei.

32R

Z95. Corabia, 16 august 1877. Colonelul George Slăniceanu, şefo! Statului-ma,jor al

armatei, transmite unităţilor extrase din Regulamentul serviciului podului de trecere

a trupelor peste Dunăre. 328

296. Bresleniţa, 17 august 1877. Şeful de Stat-major al Diviziei 4, -comunică generalului

rus Zotov dispozitivul unităţilor diviziei. 331

297. Corabia, 17 august 1877. Colonelul George Slăniceanu, şeful Statului-major al

armatei, comunică telegrafic generafolui rus Zotov poziţiile ocup:iite de Divizia

3 română. D2

298. F.L., [17 august 1877]. Generalul rus Zotov comunică colonelului George Slăniceanu,

şeful Statului-major al armatei, poziţiile pe care urmau să le ocupe trupele

române la sud de Dunăre. 332

299. Corabia, 17 august 1877. Colonelul George Slăniceanu, şeful Statului-major

al armatei, ordonă colonelului George Anghelescu, comandantul Diviziei 3, si

ocupe cu unităţile sale ambele maluri ale rîului Isker. 333

300. Ghighen, 18 august 1877. Colonelul George Anghelescu, comandantul Diviziei 3,

dă unităţilor ordinul de marş spre Plevna, indicîndu-le detaliile referitoare Li

constituirea coloanelor şi ordinea de deplasare a acestora.

301. Corabia, 19 august 1877. Ordin de zi al generalului Alexandru Cernat, ministru

de război, prin care face cunoscut trupelor că a luat comanda Armatei de

operaţii române.

302. Corabia, 19 august 1877. Ordin de zi referitor .la trecerea Dunării, La 20 august,

de către Arma.ta de rezervă română. 336

303. Corabia, 19 august 1877. Colonelul George Slăniceanu, şeful Statului-major al

armatei, ordonă ca trupele lo.:otenent-colonelului Grădişteanu să ocupe localitatea

Rakovip, iar trupele colonelului Constant:n Parmac ă se menţină în Monteviţa. 337

304. Corabia, 19 august 1877 Generalul Alexandru Cernat, comandantul Armatei de

operaţii române, informează '.Pe generalul rus Zotov asupra deplasării Diviziei 3

·

pe mal! drept al Vidului. .

305. F.L., 19 august 1877. Marde Duce Nicolae cere lui Carol I ca armata român

să actioneze de urgenţă În direqia Plevnei. 338

306. Corabia, 20 august 1877. Decret privind numirea generalului Alexandru Cernat

în funqia de comandant al Armatei de operaţii române.

307. Corabia, 20 august 1877. lnaJt ordin de zi În legătură cu trecerea armatei române

la .sud de Dunăre. 339

308. Koilovce, 21 august 1877. Generalul Alexandru Cernat, comandantul Armatei

de operaţii, comunică generalului Nicolae Har:o.lambie, comandantul Diviziei 1

teritoriale; -desfiiritarea .comandamentelor de corpuri" şi că „ toată oştirea română

. nu . va forma necît o s:ngură armatr. 310

3JI

335

338

3.1')

XXXVI


.09. f KoilovceJ, 22 augu.<t 1877. Generalul Alexandru Cernat, comandantul Armatei

de operaţii, propune lui Carol I să fie completate funcţiile libere din Statulmajor

general al armatei. 341

31 O. Brezlani, 24 august 1877. Ordin de zi al generaluJ.ui Alexandru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, privind evidenţierea. ostaşilor şi ofiţerilor care se .

vor distinge în luptă.

311. Radeniţa, 24 august 1877. Marele Duce Nicolae cere domnitorului Carol să

mpravegheze, cu cavaleria din flancul stîng al armatei sale, comun:caţia spre

Sofia.

312. Breslani, 24 august 1877. Generalul Alexandru Cerna.t, comandantul Armatei de

operaţii, dă instrueţinni diviziilor şi brigăzilor În legătură cu comportarea lor

in marş şi În luptă. 342

313. Poradim, 25 august 1877. Carol I ordonă generalului Alexandru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, ocuparea dispozitivului de luptă ln preajma Plevnei

de către Divizia 4 şi · înlocuirea acesteia, În Iocalitatea Verbiţa, cu Divizia dP.

rezervă. 344 .

314. f Koilovce], 25 august 1877. Ordin de zi al generalului Alexandru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, pentru încadrarea funcţiilor in Marele Cartier General.

315. Bucureşti, 26 august 1877. Comunicat al .guvernului privind p;.iblicaea de buletine

militare de îndată ce armata română va intra "tn acţiune". 34S .

316. Riben, 26 august 1877. Colonelul Victor Creţeanu raportează generalului rus

Zotov rezulta.tul recunoaşterilor excicutate in ziua de 25 august În preajma Plevnei. 34 5

317. Turme Măgurele, [27 august 1877 ]. Comunicat pri vind continuarea bombardării

trupelor otomane ·din Plevna. :\47

318. Paradim, 27 august 1877. Pro clamaţia dată de Carol I către armata română

înainte de Începerea bătăliei pentru Plevna. 34&

319. Turnu Măgurele, 28 august 1877. Com!micat oficial de pe teatrul de operaţii

de la Plevna, În legătură •CU luptele desfăşurate la 27 august 1877. 351 ·

320. Verbiţa, 28 august 1877. Colonelul Mihail Ce.rchez, comandantul Diviziei de rezervă,

ordonă colonelu•lu! Matei Vlădescu, comanda.nt de briv.dă, să ocupe noi

poziţii de luptă În apropierea Plevnei. 35?

321. Verbiţa, [28 J august 1877. Generalul Alexandru Cernat, comandantul Armate.i

de operaţii, raportează Marelui Cartier General despre re.zultatul luptelor din

27 august duse de Divizia 4 şi despre noul ei dispozitiv de luptă. 3.5?

322. [Griviţa], 28 august 1877. Maiorul Dimitrie Leca, comandantul Batalionului 1

din Regimentul 13 dorobanţi, raportează colonelului ·Petrovanu, comandantui

regimentului, modul cum• s-a desfăşurat •lupta din ziua de 27 august, pentru cucerirea

unor poziţii în preajma Griviţei.

323. Verbiţa, 29 august 1877. Ordin de zi al genera'lului Alexandru Cern:it, comandantul

Armatei de operaţii, privind decoraţiile acordate trupelor române de .ţarul

Rusiei pentru lupde din 27 august, iprecum şi decorarea drapelului Regimentului

13 dorobanţi. 355

324. [VerbiţaJ, 29 augusr 1877. Colonelu'1 Mihail Cerchez, _ comandantul Diviziei de

rezervă, dă dispoziţii de detaHu comandanţilor de brigăzi Sn legătură cu modul

de desfăşurare a luptelor . 35,:;

325. [Griviţa], 29 august 1877. CdloneluJ Alexandru Anghelesou, comandantul Diviziei

4, citează prin ordin de zi ambulanţele medicale militare şi ambulanţa Co.

mitetului doamnelor din Iaşi, pentru devotamentul lor pe cîmpul de luptă. 357

34 t

342

34-1

3H


XXXVII

326. [Poradim], 29 august 1877. Ca.rol I, comandantul Armatei de vest, dă marilor

unităţi ordin.ul de luptă pentru aqiunile care urmau să se desfăşoare la 30 august

în zona Plevnei. 358

3Z7. Verbiţa, 29 august 1877. Generafol Alexandru Cernat, comandantu.I Armatei de

ope'raţii, dă mari.lor unttăţi rom5.ne ordinul de luptă pentru cucerirea redutei

Griviţa.

328. F.L., 30 august 1877. Tabelul cu pierderile suferite de Divizia 3 în aucu·l dat

asupra Griviţei în ziua de 30 august 1877. 361

329. [Griviţa], 31 august 1877. Locotenent-colonelu>! George Miiildărescu, comandantul

Reg:imentului 10 dorobanţi, raportează colonelului Grigore lpătu, comandantul

Brigăzii 1 din Divizia 3, despre comportarea În luptă a trupelor şi jenfele

unităţii safte în aqiunile de fa 30 august 1877. 362

330. 7.v_alincea, 1 septembrie 1877. Văcărescu, mareşalul Cuqii, cere generalului

Alexandru Cernat, comandantul Armatei de operaţii, listele celor morţi şi răniţi

În luptele din 30 august 1877. 364

331. [ln faţa Plevnei], 1 septembrie 1877. Locotenent-colonelul Constantin Poenaru,

comandantul Regimentului 8 lin.ie, ra.ponează colonefolui Grigore Ipătescu, comandantul

Brigăzii 1, despre desfăşurarea luptclor de la Griviţa şi evidenţiază

osta.Şi şi ofiţeri din regiment. 364

332. [ln faţa Plevnei], 1 septembrie 1877. Colonelul Grigore lpătescu, comandantul

Brigăzii 1, ra.portează comandantului Diviziei 3, modul cum au acţionat în

luptele din 30 august trupele de sub coma.nda sa. 367

333. [ln faţa Plevnei], 2 septembrie 1877. Colonefol George Anghe'lescu, comandantul

Diviz.iei 4, propune generailuJui Alexandru Cernat ca maiorul Candiano Popescu

să fie avansat la gradul de locotenent-colonel, pentru faptele saile de arme

În luptele de la Griviţa. .

334. Verbiţa, 2 septembrie 1877. Generalul Allexandru Cernat, comandantul Armatei

de operaţii, dă dispoziţii colonelului Alexandru Anghedescu, comandantul Diviziei

3, cum să fie folosite În viitor bateriile de artiiel'ie din faţa Griviţei. 371

335. Verbiţa, 2 septembrie 1877. GencraJuil Alexandru Cernat, conundantul Armatei

de operaţii, numeşte comandant al artileriei de rezervă pe locotenent-colonelul Caţp. 371

336. [ln faţa Plevnei], 2 septembrie 1877. Coiloneluil George Anghelesou, comandantul

DiviZJiei 4, propune generailului Alexandru Cernat, comandantu'i Armatei de operaţii,

să se acorde domnului Sachmann, corespondent al mai multor ziare străine,

decoraţia "Steaua Rom5.niei" clasa 5-a. 372

337. Kalişovăţ, 2 septembrie 1877. Comandantul Regimentului 12 dorobanţi, transmite

colonelului Grigore Ipă.tescu, comandantul Brigăzii 1

din Divizia 3, informaţii

culese de la un ofiţer dezenor turc privind forţele otomame din PJevn.a. 372

338. Bucureşti, [2 septembriie 1877]. "Buletinul• de pe teatrul aeţiunilor militare referitor

la luptele de la Griviţa din 30 aug>.ist. 373

339. Verbiţa, 2 septembrie 1877. Ordin de zi a:! generafofoi Alexandru Cernat, comandantul

Arma.tei de operaţii, privind numirea unor ofiţeri în Marele Canier

Generat 374

340. F.L., 3 septembrie 1877. General!Uil rus Kriidner, comand.aintu.l Corpului 9 armată

rus, transmite ordinul lui Carol I, comandantului Armatei de vest, prm

care fixează dispozitivele unităţilor ruseşti în jurul Plevnei. 375

35q

370

:XXXVIII


341. Bucureşti, J septembrie 1877. Mihail Kogălniceanu, ministru de externe, dă dispoziţii

lui c.allimachi-Catargi, agentul diplomatic la Paris, să trateze cu guvernul

francez aichiziţionarea a 50 OOO puşti. 376

342. Verbiţa, J septembrie 1877. GeneraJull Alexandru Cernat, comanda.ntu1 Armatei

de operaţii, raportează lui Carol I că tUl'ICii nu rectă convenţia de la Geneva

şi trag în brancardierii romAni care încea.rcă să a.dune răniţii de pe dmpul

de •luptă. 377

343. Bucureşti, [J septembrie 1877]. „iBuletin• oficial cu informaţii În legătură cu

desfăşurarea luptelor din ziua de 30 august. 377

344. Bucureşti, 3 septembrie 1877. „Buleci.n" of.iciail în care sînt enumeraţi otiţerii

romini morţi şi răniţi În luptele din ziua de 30 august. 378

345. [ln faţa Plevnei, 3 septembrie 1877]. Coloneluil Grigore Lpătesou, comandantul

Brigăzii 1, raportează coloneluilui Alexandru .Angheilescu, comandantul Diviziei 3,

că, a.vi.nd mari pierderi în urma ata.cului din 30 august, nu poate ocupa in bune

condiţii reduta Alexandru. 379

346. Poradim, 5/17 eptembrie 1877. lnalt ordin de zi În legătură cu aducerea la Bucureşti

a trofeelor cucerite în fapta de fa 30 august 1877. • 380

347. Verbiţa, 5 septembrie 1877. Ordin de zi al genera!\.ului A1exandru Cernat, comandantul

Armatei de opera.ţii, În legătură cu ata.c:uil <Preconizat a se da la

6 septembrie. 381

348. Poradim, 6 septembrie 1877. Carcil I ilifonnează telegrafic pe Marele Duce

Nkalae despre ataeum dat împotriva redutei Griviţa Z.

3112

349. [Bucureşti, 6 septembrie 1877]. „Buletin• cuprinzî.nd Jism completă .a militarii

din Diviziile 3 şi 4, morţi şi răniţi În luptele date Între 30 august şi 4 o;eptembrie. 382

350. Bucureşti, 6 septembrie 1877. Informaţii din „Moniteur Univers:il" referitoare l:i

starea de spirit :i poptilaţiei şi a armatei romAnc.

1114

351. Poradim, 7 septembrie 1877. Comunicat referitor la lupteJe din 5 spre

6 septembrie. 385

352. F.L., 7 septembrie 1877. Locotenent-colonelul Serghie Voinescu, şeful de Statmajor

al Diviziei 4, comunică Diviziei 3, ordinuil Marefoi Ca.rtier Generad referitor

Ia constituirea rezervei generale comună ambelor divizii. 385

353. [ln faţa Plevnei/, 7 septembrie 1877. Comandantuil Batalionului 3 vînător.i pro

pune comandantului Brigăzii 2 din Divtizia 3, aVtansarea şi decorarea ma.i multor

ofiţeri şi subofiţeri. 386

354. Turnu Măgurele, 7 septembrie 1877. '1. C. Brătianu, ministru de război, ad-intrim,

comunică generailuLui Alexandru Ceirnat, comandantuil Armatei de operaţii,

cantităţile de muniţii de artilerie ce i s-au repartizat. 387

355. Poradim, 8 septembrie 1877. Carol J COIIW:ll!il:ă telegrafic Marelui Duce Nicolae

informaţii priv:ind luptele daite de Briga.da de roşiori la 4 şi 5 septembrie. 3R8

356. Verbiţa, 8 septembrie 1877. Ordin de zi a1 generaluilui A1lex.andru Cer·nat prin

care Regimentul 15 dorobanţi este citat pentru faptele de eroism dovedite în

luptele din 6 septembrie. 388

357. Verbiţa, 8 septembrie 1877. Mareile Cartier Gener.al informează Minsterul de

Război asupra pierderilor 5uferite în luptele din ziua de 6 septembrie şi cere

să se trimită Armaei de operaţii fascine, spirt, cojoace, obiele, corturi etc. 389

358. Verbiţa, 9 septembrie 1877. Generailul Ailelllandru Cemat, comandantul! Armatei

de operaţii, ·raportează lui Carol I, comandantul Armatei de vest, men;ul QperaţiilO!l"

militare din 8 septembrie. 389


XXXIX

359. Verbiţa; 9 septembrie 1877. Generalul Alexandru Cernat, comandantul Armatei

de operaţii, propune lui C:irol I, comandantul Armate.i de vest, constituirea

Diviziei 2 a.ctive. 390

360. F. L., 9 septembrie 1877. Lista ofiţerilor morţi şi răniţi în htpta de Ja Grivip

din ziua de 6 septembrie. 391

36 1. Verbiţa, 10 septembrie 1877. Ordin de zi al generalului Alexandru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, prin care citează, pentru ,fapte de arme, pe

lorntenent-colonelul Serghei Voinescu şi pe căpitanul Moise Groza. 392

362. [ln faţa Plevnei], 10 septembrie 1877. Colonellll! Alexandru Anghele!icu, comandantul

Diviz.iei 4, propune generalU'lui Alexandru Cernat, comandantul Armatei

de oper.aţii, avansarea maiorului Dimitrie Macri şi numirea sa în funqia de

comandant de regiment. 392

363. F. L., 10 septembrie 1877. Maiorul Nicolae Schina, comandantul Batalionului 3

vînători, propune comandantului Brigăzii 2 din Divizia 3, pe medicul Clement

Eracli pentru a fi decorat cu ,.Steaua României".

364. Tabăra Verbiţa, 11 septembrie 1877. Marele Cartier General însărcinează pe colonelul

George Slăniceanu cu "organizarea apărării poziţiifor dintre Osmol şi Vid". 393

365. Verbiţa, 11 septembrie 1877. Ordin de zi al generalu:Iui Alexandrn Cernat,

comandantul Armatei de operaţii, prin care stabileşte dispozitivu'! operativ al

armatei române din jurul Plevnei în ve,cierea operaţiilor urmăware

3-66. [Verbiţa, 12 septembrie 1877]. Generalu Alexandru Cernat, comandantul Armatei

de operaţii, transmite instruqiuni colone.Ju.Jui Mihail! Cerchez, comandantul

Diviziei 2 · active, pentru Întreţinerea drumurilor din zon;i sa de acţiune. 39

367. [VerbiţaJ, 13 septembrie 1877. Colonelul Constantin Budişteanu, comandantul Brigăzii

2 din Divizia 2 actiYă, propune pe dr. Corvin spre a fi recompensat, pentru

faptele de arme s:lvîrşite În ziua de 30 august. 3%

368. Tabăra Vel"biţa, [13] septembrie 1877. Generalul Alexandru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, ordonă colonelului Alexandru Anghelf'SCU, comandantul

Diviziei 4, să înainteze lista de propur.eri pentru avansări. 396

369. Verbiţa, 1J septembrie 1877. Generailul Alexandru Cernat, comandantw! Armatei

de operaţii, comunică mareplului curţii, căpitanului T. Văcărescu, numărul de

morţi şi de răniţi În luptele din zilele de 30 şi 31 august. 397

370. Cetate, 14 septembrie 1877. Colonelul Mihail Holban, comandantul Diviziei Z

din Corpul de observaţie, ordonă Regimentu.lui 2 călăraşi să. se deplaseze în marş

forţat la Turnu Măgurele.

371. [Verbiţa], 15 septembrie 1877. Ordin de zi al generalului Alexandru Cernat,

comandantul Armatei de operaţii, privind decoraţiile conferite cu prilejul luptelor

din 6 septembrie.

372. [ln faţa Plevnei], 15 septembrie 1877. Ordin de zi al colonelului Alexandru

Anghelescu, comand:mtu1 Div.iziei 4, pentru numirea maiOTului Constantin Crătunescu

în funcţia de comandant al fortului Grivip. 399

373. Verbiţa, 15 septembrie 1877. Ordinul .circular al generalului Alexandru Cernat,

comandantul Armatei de operaţii, privind denumirea redutelor din juru.I P.levnei,

precum şi numele comand:l\ilor lor.

374. Plevna, 18 septembrie 1877. General1l rus Zotov, şeful de Stat-major al Armatei

de vest, roagă - din ·ordinul Marelui Duce Nicolae - pe Carol I ca, la

19 septembrie, -artileria "să nu execute trageri, pentru a Îngădui accesul unui par-

lamcn_tar În tabăra otomana. 400

\Q\

.194

397

398

\QCI

XL


375. Dolni-Etropol, 20 septembrie 1877. Colonelu! Constantin Forniac, comandantui

Brigăzii de călăraşi, raportează colone'1ufoi George Anghelcscu, comandantul Diviziei

3, despre aqiunile d luptă ale brigăzii desfăşurate Între 10 şi 1 9 septembrie

1877. 401

376. Verbiţa, 26 septembrie 1977. Gen-eralul Alexandru Cernat, coman.dantul Anmatei

de operaţii, raportează lui Carol I asupra acţiunilor cavaleriei şi despre situaţia

armatei otomane din Plevna.

377. [ln faţa Plevnei/, 26 septembrie 1877. Ordin drrufar nr. 12 5 dat de colonelul

Nkolae Dona, comandantUI Brigăzii 2 din Divizia. 4, privind îni.locuirea unor

subunităţi din poziţiile de luptă.

378. fV"erbiţa/, 27 septembrie 1877. Colonelul Eraclie Arian, şeful Secţiei artilerie din

Marele Cartier General, raportează dispozitivul artileriei româneşti din jurul

Plevnei 404

379. Paradim, 27 septembrie 1877. Comunicat referitor la rezultatul unui atac al trupelor

otomane dat Împotriva poziţiilor romineşti din jurul Plevnei.

380. Verbiţa, 28 septembrie 1877. Generalul Aiexandru Cernat, comandantul Armatei

de operaţii, raportează lui Carol I evenimentele petrecute pe frontul român

în ziua de 27 septembrie 1877. 406

381. Verbiţa, 1 octombrie 1977. Generalul Alexandru Cernat, comandantul Armatei

de operaţii, transmite generalului rus Makarov informaţii, cu·lese de la un tînăr

bulgar, privind scăderea mor?.Jufoi trupelor otom:i.ne din Plevna. 407

)82. Verbiţa, J octombrie 1877. Maiorul Iacob Lahovari, şeful Seqiei operaţii din

Armata de operaţii, înaintează Marelui Cartier General tabelul cu unităţile

române care au parti,cipat la i!uptele din 30 august şi 6 septembrie.

363. Verbiţa, 2 octombrie 1877. Generalul Alexandru Cernat, comandantul Armatei

de operaţii, raporteai.ă lui Carol I, comandantul Armatei de vest, despre

01qiunile Întreprinse în zilele de 11 şi Z octombrie.

364. Verbiţa, 2 octombrie 1877. Ordin de zi aJ generalului Alexandru Cern:it, comandantul

Armatei de operaţii, pentru citarea căpitanilor Pruncu ·şi Botez, evidenţiaţi

În luptă la 27 august 1877.

385. Verbiţa, 4 octombrie 1877. Ordin de zi al generalului Alexandru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, cu pnv1re la decorare.a unor ofiţeri şi subofiţeri

din Bripda de cavalerie. 410

386. Verbiţa, 4 octombrie 1877. Ordin de zi al generalului Alexandru Cernat, comandantul

Arma!ei de operaţii, cu plivire la decorarea. unor ofiţeri şi subofiţeri din

corpul de cavalerie evidenţiaţi În luptele date În Junile august şi septembrie. 411

387. F. L., f.7 octombrie 1877 J. Maiorul Constantin Crătunescu, din Regimentul 4 artiler:e,

raportc;iz colonelului Henr'.ch Herkt, cofnandantul artileriei din Divizia 4.

despre desfăşur.rea unor atacuri Împotriva redutei Griviţa 2. 412

388. Verbiţa, 8 octombrie 1877. Generalul Alexandru Cernat, comandantul Armatei de

opera1ii, raportează lui Carol I despre desfăşurarea luptelor din ziua de 7 octombrie

pentru cucerirea Griviţei 2. 414

389. Por.ulim, 8 octombrie 1877. Carol I, comandantul Armatei de vest, informează

telegrafic pe Marele Duce Nicolae despre rezultatul luptelor din ziua de 7 oe„

tornbrie 1877. . 415

390. Verbiţa, JO octombrie 1877. Ordin de zi al generalului Alexaridru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, privind dispozitivul şi ordinea de bătaie ale armatei

române din faţa Plevnei. 416

·

40::?

4C3

4n5

4C7

40q

409


XLI

391. Verbiţa, 10 octombrie 1877. Lista ofiţerifor morţi şi răniţi în luptele de la 7 octombrie

'1877. 419

392. Trestenik, 11 octombrie 1877. GeneraJu.l rus Arnoidi dă oodonelului Constantin

Formac, oom.anidantul Brigăzii de că1ăra.şi, ordinul de 1uptă fo legătură cu acţiunae

preconizate Împotriva tNpelor Otomane din zona Gorn.i şi Teli.ş. 419

393. Verbiţa, 11 octombrie 1877. Ordin de zi a:! generailului Alexandru Carnat, coman·

dantul Armatei de operaţii, privind aqiuni1le ce urmau să fie ntreprinse de

arma.ta romS.nă la 12 octombrie. 420

394. Verbiţa, 11 octombrie 1877. Ordin circular al colonelului Eraclie Arion, şeful

Secţiei artilerie a Marellui Cartier General, privind construărea de magazii şi adăposturi

pentru muniţiile de artilerie şi de infanterie. 421

395. F. L., 12 octombrie 1877. Colonelul George Slăn.iceanu, comandantul Corpului de

pe Vid şi Isker, prezintă foi Card! I organizarea şi situaţia Corpului de pe

Vid şi Isker. . 422

396. Verbiţa, 1J octombrie 1877. Genera[u1 Alexandru Cernat, comandantu! Armatei

de operaţii, ra.portează lui Carol I modul cum a fost organizat şi s-a desfăşurat

atacul simulat a.I trupelor romine din ziua de 12 octombrie. 423

397. Verbiţa, 13 octombrie 1877. Genera.il.uil Alexandru Ce.mat, comandantul Arma.tei

de operaţii, propune lui Carol I pentru decorare

rpe locotenent-colonelul Grigore

Ion i pe căpitanul Dumitru Nicolae, distinşi jn luptele d:n ziua de 7 octombrie

1877. 424

398. Mahaleta, 14 octombrie 1877. ·c.odonelul Gheorghe Arion, comandantul Regimentu.lui

6 călăraşi, .ra.portea.ză colloneilu1ui Constantin Forma.c, comandantui Brigăzii

de cavalerie din Div.izia 3, despre aqiunile Întreprinse de regiment pentru

ocrotirea locuitorilor bulgari atacaţi de başibuzuci. 425

399. Verbiţa, 14 octombrie 1877. Ordin de z.i al genera1lului Alexandru Cernat, comandantul

.Air:matei de operaţii, .anunţ!nd schimbările efectuate fa conducerea Statului-major

şi a .unor mari ·unităţi. 426

400. F. L., 15 octombrie 1877. Generalul rus Totleben cere Jui Carol I ca artileria

romhă să deschidă "un foc de sprijin" în ziua de 16 octombrie. 427

401. Verbiţa, 16 octombrie 1877. Genera.liJI Alexandru Cemat, comandantul Armatei

de operaţii, raiportea.ză asup11a situaţiei Diviziei 4

trimisă pe malul stîng a,J

Vidului. 428

402. Verbiţa, 16 octombrie 1877. Căpitanul Mihail 0 A1giu raportează maiorului Panait

Vartiade, comandantul Divizionului 1 din Regimentul 2 artilerie, despre

bombardarea ·poziţiilor bateriiilor otomane de la Bucov. 42&

403. [VerbiţaJ, 17 octombrie 1877. Generalul A.Jexandru Cernat, comandantul Armatei

de operaţii, încredinţează provizoriu colonelului Grigore Borănescu comanda

Diviziei 4, dată la dispoziţia generall.u!lui rus Arno1di.

404. F. L., 17 octombrie 1877. Generia.1Ul. Allex.andru Cornat, comandantul Armatei

de operaţii, transmite generalului rus Arno1di ordinele ilui Caroll I, comandantul

A11matei de vest, 1privind apărarea IPOZiţiilor de la Etropol şi Gorni Etropol.

405. Ghighen, 17 octombrie 1877. Colonelul. George Slănkoonu, comandantul Coi;pului

429'

429'

de pe Vid şi Isker, transmite ordine locotenent<olonelului Gheorghe Mălădărescu,

comandantul Regimentuilui 10 dorobanţi, în :legătură cu recunoaşterea ce um1ează

s-o facă în zona Vidin.

430

XLII


406. [ln faţa Plevnei/, 17 octombrie 1877. Colonelul Alexandru Gramont, comandantul

Brigăzii 2, ipropune pentru decorare colon-edului George Anghelescu, comandantul

Diviziei 3, ofiţeri, subofiţeri şi wldaţi ce s...au evidenţiat În .Juptă.

407. Paradim, 18 octombrie 1877. Ca.rod I, comandantul Armatei de vest, informează

pe Marele Duce Nioco1ae despre desfăşurarea aicţiunifor Corpu:lui de cavailerie

romano-rus comandat de generalul rus Arnoldi. 432

408. [Verbiţa], 18 octombrie 1877. Generalul Alexandru Cernat, comandantul Armatei

de operaţii, ra.portează lui Card! I că a vizitat lucrările genistice a:le Diviziei 4,

şi-i comunică rezultatul insipecţiei. 432

409. [Verbiţa}, 18 octombrie 1877. Colonellul Miharl Cehz, comandantul Divizioi 2,

raiportează generailului Alexandru Cernat, comandantul Armatei de operaţii,

părerea sa privind cucerirea redutei Griviţa 2. 433

410. [Gorni EtropolJ, 19 octombrie 1877. Citanul Moise Groza, şeful de Statmajor

al Brigăzii 1 din Divizia 4, fau cunoscut că brigada intră din nOI.! sub

ordinele

diviziei.

411. Bucureşti, 19 octombrie 1877. Lista ofiţerilor morţi şi răniţi În uiptele din

ziua de 7 octombrie.

412. Bucureşti, 20 octombrie 1877. Decreit de nurn.iire a colonelului Ştefan Făkoianu

în funqia .de şef al Statwlui-major ai! Armatei de operaţii. 436

413. Gorni Etropol, 20 octombrie 1877. Colonelul Grigore Borănescu, comanda.ntwl

Brigăzii 2 din Divizia 4, rapor.tează generaJufo.i ·rus GUJTko ocuparea poziţiilor

de la est de Gorni Etropol. 436

414. fin faţa lui Doini EtropolJ, 20 octombrie 1877. Că.pitanu1 Mofoe Groza, şeful

de Stat-major al Brigăzii 1 din Divizia 4, comunică unită\ilor brigăzii poziţiile

de l uptă. 437

415. [Gorni Dubnik, 20] octombrie 1877. Colonelul George Anghelescu, comandantul

Diviziei 3, propune pentru decorare generailu'1ur A'1exandru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, doi 0fiţeri care s-au distim În luptele de la Gorni Dubnik

şi Teliş.

416. Rahova, 20 octombrie 1877. Colonellll! Pavel Cernovodeanu, comandantul Brigăzii

de cavailerie din zona Vid-lsker, rapor.tează 'generailului George Lupu, comandantul

Corpului de observaţie, rezultatul recunoaşterii sale făcute la Lom Palanka. 439

417. Paradim, 22 octombrie 1877. Decret 1pentru deschriderea unui credit de 4 OOO OOO le.i

Ministerului de Război. 440

418. Nicopol, 22 octombrie 1877. Ordin de zi' al generaJlulu.i D. Racoviţă prin care

anunţă că a preluat comanda Diviziei 4. • 441

419. Paradim, 23 octombrie 1877. CarOil I, comandantul A1"1!11atei de vest, informează

telegrafic .pe Marele Duce Nicola.e despre rezuiltatul inspeqiei saie fă.cute dincolo

de Vid.

420. Doini Etropol, 23 octombrie 1877. Citanul Moi'se Groza, şeful de Sta.t-major

al Brigăzii 1 din Divizia 4, transmite unele indicaţii maiorului George Cuciuc referitoare

la intrarea batalionului de sub comanda sa în avanposturi. 442

421. Ghighen, 24 octombrie 1877. Codonedu:I George Silăniceanu, comandantu1! Copului

de pe Vid şi Lsker, ordonă locotenent-colonelul Gheorghe Măildărescu, comandantul

Regimentului 10 dorobanţi, să ocupe cu unitatea sa localitatea Beşlii. 443

422. Paradim, 25 octombrie 1877. Decret pentru desehiderea unui credit în vederea

baterii unei medalii comemorative pentru trecerea Dunării. 443

43:l

434

435

438

441


XLIII

423. Poradim, 25 octombrie 1877. Decret pentru deschiderea unui credit în vederea

acoperim che!tuie'li!lor armatei pe fona octombrie 1877. 444

424. Poradim, 25 octombrie 1877. Decret pentru deschiderea unui credit extraordinar

d„ l OOO OO O lei in wdere.1 acoperirii cheltuielilor de . transporturi pe căile ferate. . 44S .

425. Poradim, 25 octombrie 1877. Decret pentru deschiderea unui credit necesar rnmpărării

a 30 OOO kg. "pulbere de artilerie şi infanterie". 446

426. Verbira, 25 octombri 1877. Măuri luate de generalul Alexandru Cernac, comandantul

Armatei de operaţii, rpentru strîngerea .cercului În jurul Plevnei"

427 . . {Nicopol], 26 octombrie 1877. Ordin de zi al generafolui D. Racoviţă, către

Divizia 4, .pentru ocuparea poziţiilor Între Doini Etropol şi Dimirkioi. 448 .

428. Verbiţa, 26 octombrie 1877. Ordin de zi al generafolui Alexandru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, referitor h primirea

dezertorilor din al"mata

otomană de la Plevna. 450·.

429. F. L., 28 octombrie 1877. Tabel cu situaţia armamentului şi muniţiei Diviziei 4. 450·

430. Verbiţa, 29 octsmbrie 1877. Generalul A'1cxandru Cernat, comandancui Armatei

de operaţii, raportează Jui Carol I despre creşterea numărului cetăţenilor bulgari

care ies din Plevna şi se prezintă comandamentului român. 451

431. /Comi Etropol], 31 octombrie 1877. Locotenent-coionelul Al. Candiano-Popescu,

din corpul de miliţie, cere generalului D. R acoviţă, comandantul Diviziei 4,

trecerea sa În rînduri1e armatei permanente.

432. [Susurlu], 2 noiembrie 1877. Generalul D. Racoviţă, comandantul Diviziei 4,

raportează generalului Alexandru Cernlt, comandantul Armatei de operaţii, despre

aqiunile de luptă ale armatei romhe în zona Susurlu.

433. Poradim, 3 noiembrie 1877. Decret pentru deschiderea unui ·credit extraordinar

de 259 500 •lei în vederea cumpărării de material de artideric necesar armatei

mobilizate.

434. Ghighen, 3 noiembrie 1877. Colonelul George Slăniceanu, comandantu! Corpului

dintre Vid şi Isker, ordonă medicului Vasile Popescu, şeful ambulanţei, să se

îndrepte spre Rahova. 454

435. Ghighen, 3 noiembrie 1877. Colonelul George Slăniceanu, comandantul Corpului

dintre Vid şi Isker, ordonă maiorului Constantin Ene să dc.pl:mzc bateriile de

artilerie spre R2.hova.

436. Ghighen, 3 noiembrie 1877. Colonelul George Slănice:mu, comandantul Corpului

dintre Vid şi Isker, ordonă colonelului George Măldirescu, comandantul Regimentului

10 dorobanţi, să pornească cu trupele s:ile spre Rahova. 455-

437. Ghighen, 4 noiembrie 1877. Colonc:lul George Slăniccanu, comandantul Corpului

dintre Vid şi Isker, raportează generalului rus Gurko măsurile luat in vederea

atacului asupra Rahovei.

438. Poradim, 5 noiembrie 1877. Carol I transmite .telegrafic Marelui Du.:c Nicolae

informaţii privind mişcări de trupe otomane În preajma Sofiei. . 457

439. Ghighen, 5 noiembrie 1877. Coloneilul George"Slăniceanu, · com:tndạntul Corpului

ti:ncrc Vid si Isker, odonă iocotenent-colonelului Gheorghe Măldărescu s'.i

execute unele deplasări de trupe în vederea cuceririii Rahovei. -457

440. Susurlu, 8 noiembrie 1877. Generalul D. Racoviţă, comand:-.ntl!I Diviziei 4, dă.

instrueţiuni unităţilor în subordine În vederea respingerii unui eventual atac inamic.

441 . Cala fat, 9 noiembrie 1877. Colonelul Mihail Holban. comandantul Diviziei 2 rlin

Corpul de ooservaţie, comunică comandantului Diviziei 1, că trupele turceşti au

evacuat Rahova. ;459

.

446

45 l

452'

45J

45.f

-456

45P.

XLIV


442. Bechet, 9 noiembrie 1877. Generalul George Lupu, comandantul Corpului de ohservaţie,

raportează telegrafic Marelui . Cartier General că a luat În primire

Rahova.

443. Bechet, 9 noiembrie 1877. Generalul George Lupu, comandantul Corpului d

observaţie, raportează lui Carol I pierderile suferite de armata română În

luptele de la Rahova. . 460

444. Verbiţa, 9 noiembrie 1877. Carol I primeşte comanda J.rmatei româno-ruse din

jurul Plevnei şi ordonă împărţire.a acestor trupe În şase seqii de luptă. 460

445. F. L., 9 noiembrie 1877. Genera,lul rus Meyendorf raportează lui Carol I despre

cucerirea Rahovei. 461

446. Corabia, 9 noiembrie 1877. Colonelul George Slăniceanu, comand:intul Corp•Jlui

dintre Vid şi Iskcr, r:iportează generalului Alex:i.ndru Cern:it, comandantul Armatei

de operaţii, despre luptele care au avut [oe aproape de localitatea Selanovcea. 462

447. F. L., 10 noiembrie 1877. Ordin de zi al colonelului George Slăniceanu, comandantul

Corpului dintre Vid şi Isker, prin care evidenţiază comportarea vitejească

a trupelor de sub comanda S?. C\1 prilejul cuceririi Rahovei.

448. Rahova, 10 noiembrie 1877. Generalul George Lupu, comandantul Corpului de

observaţie, ordonă colonelului Pavel Cernovodenu, com:indantul Brigăzii de

cavalerie, noi misiuni în urma cuceririi Rahovei. 46 3

449. /Rahova!, JO noiembrie lb77. Gener:ilul George Lupu, comandantul Corpului de

observatic, comunică colonelului Pavel Cernovodeanu că brigada sa

intr:l În

compunerea Corpului de observaţie. 464

450. Rahova, 13 noiembrie 1877. Generalul George Lupu, comandantul Corpului de

observaţie, dă a:ltc dispoziţii colonelului Pavel Cernovodeanu, comandantul Brigăzii

de cav:ileric din Divizia 1.

451. Rahova, 14 noiembrie l!J77. Ordin de zi referitor la componenţa şi organizarea

Corpului de observaţie în urma contopirii sale cu unităţile din fostul detaşament

de la Vid. 465

45:.!. f Koduslui], 14 noiembrie 1877. Colonelul Pavel Cernovodeanu, comandantul

Brigăzii de cavalerie din Divizia 1, dă ordinul de zi prin care anunţă că ia comanda

tnipelor din garnizoana Koduslui şi staibileşte măsurile de siguranţă. 466

453. Rahova, 16 noiembrie 1877. Genera.Iul George Lupu, comandantul CClrpului de

observaţie, raportează det?.ilat Mareilui Cartier General Împrejurările ocupării

Rahovei. 467

454. F. L., 16 nozenbrie 1877. Căpitanul Căplescu, din Regimentul 8 călăraşi, raportează

colonelului Pavel Cernovodeanu, cornanda.nrul Brigăzii de cavalerie din

Divizia 1, că t1rcii ;.u evacuat Lom Palanka şi s-au retras spre Vidin. 471

455. Rahova, 17 noiembrie 1877. Generalu! George Lupu anunţă, prin ordin de zi,

unităţilor din subordine, numirea

generalului Nicolae Haralambie În functia de

comandant al Corpului de observaţie. 472

456. [Gruia, 17 noiembrie 1877 J. Ordinul de zi al gener:ilului Nicolae Haralambie

prin care aduce la cunoştinţa trupelor ·că a luat comanda Corpului de observaţie. 472

457. [Gruia, 17 noiembrie 1877 J. Ordin de zi ad generalului Nicolae Haralambie.

privind numirea colonelului D. Lcca în funcţia de comanda,nt al Diviziei 3 din

Corpul de observaţie.

458. Lom Palanka, 17 noiembrie 1877. ·Colonelul Dumiuescu raportează colonelului

Pavel Cernovodeailu, comandantul Brăzii de c:tv;i.lerie din Divizia

1, că a

ocupat Lom Palanka. . 473

60

463

46

473


XLV

459. Calafat, 17 noiembrie 1877. Colonelul Alexandru Anghelescu, comandantul Diviziei

4, raportează Ministerului de Război ocuparea localităţii Lom Palanka. . 474

460. Bacău, 17 noiembrie 1877. Certifica.tul de deces al maiorului Constantin Ene

căzut În luptă la Rahova. 474

461. Verbiţa, 18 noiembrie 1877. Generalul Alexandru Cernat, comandantul Armatei

de operaţii, raportează lui Carol I despre ocuparea poziţiilor de la Susudu de

dtre Brigada Borănescu şi despre situaţia trupelor inamice din Plev;:ia. 475

462. Gruia, 18 noiembrie 1877. Ordin <le zi al generalului Nicolae Haralambie,

comandantul Corpului de observaţie, privind numirea şefului de Stu-major al

Corpului de observaţie, locotenent-colonelul Serghie Voinescu, În funqia de comandant

al Regimentului 6 dorobanţi. 476

4fŞ3. [Gruia], 18 noiembrie 1877. Generalul Nicolae Haralambie, comandantul Corpului

de observaţie, dă ordin cOl!onelului Pa1vell Cernovodeanu, comandantul Brigăzii de

cavalerie din Divizia l, să ocupe Lom Palanka. 477

464. Bogat, 18 noiembrie 1877. Ma.rele Duce NjcoJae infonnează telegrafilc pe generalul

Gorceakov despre ocuparea ocailităţii Lom Palanka de către trupele române. . 477

465. Bucureşti, 20 noiembrie 1877. Lista ofiţerilor morţi şi răniţi În luptă la Rahova

În ziua de 7 noierabrie 1877.

466. [Kaţamuniţa, 20 noiembrie 1877]. Generalul D. Racoviţă, comandantul Diviziei 4,

dă trupelor sa.Ie instrucţiuni :referitoare h comportarea lor În cazul unui atac

din partea inamicului. 47S

467. [Cibru Palanka], 20 11oiembrie 1877. Ordin de zi al colonelului Pavel Cernovodeanu,

comandantul Brigăzii de cavalerie din Divizia 1, prin care comunică unităţilor

sale zonele de cantonare şi dă instruqiuni pentru organizarea avanposturilor

i a serviciului poştal. 480

468. Calafat, 21 noiembrie 1877. Ordin circular al Corpului de observaţie prin care

se anunţă Diviziile 1 şi 2 că vor intra sub comanda generalului George Slăniceanu,

coma.ndantul Carpului dintre Vid şi Isker. 481

469. [Calafat, 21 noiembrie 1877]. Ordin de zi' al generafolui George Lupu privind

numi·rea locotenent-colonelului Dimitrie Dimitrescu-Maican În funqia de şef de

Stat-major al Diviziei 3 din Conpul de observaţie. 482

470. Poradim, 22 noiembrie 1877. Ordin de zi dat de Carol I cu privire la noua

ordine de bătaie a armatei. 482

471. Verbiţa, 23 noiembrie 1877. Ordin de zi al generalului Alexandru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, adresat comandanţilor de divizii privind respingerea

unei eventuaile Î1l1Cerc3.ri de ieşire din încercuire a armatei otomane din Plevna.

472. Verbiţa, 23 noiembrie 1877. Ordin de zi al generalului Afe.x11ndru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, prin care stabileşte ca Divizia 3 5ă execute un

exerciţiu de alarmare în legătură cu pregătirea resipingerii unei eventuale ieşia:i a.

armatei otomane din Plevna. 485

473. [ Kaţamuniţa], 24 noiembrie 1877. Generalul D. Racoviţă, comandantul Diviziei 4,

ordonă colonelului Grigore Borănescu, comandantul Brigăzii 2, să ia măsuri faţă de

o eventuală Încercare de iire a trupelor otomane din Plevna. 486

474. [Griviţa], 24 noiembrie 1877. Ordin de zi aJ. colonelului Mihai.I Cerchez, coma.ndantul

Diviziei 2, prin care ordonă mă.suri pentru apărarea redutei Griviţa şi

pentru a. preveni o ieşire a armatei otomane din Plevna. 487

478

4U

XLVI


475. I Lom Palanka], 28 noiembrie 1877. Colonelul Pavel Cernovodeanu, comandantul

Brigăzii de cavalerie din Divizia 1, o.rdonă Regimentelor 2 şi 11 călăraşi noi

cantonamente şi dă instruqiuni În vederea executării unor recunoaşter.i. 488

476. Turnu Mă.v.urele. 29 noiembrir 187i Locotenent-colonelul Sergiu Candiano, comandanwl

garnizoanei Turnu Măgurele, telegrafiază generalului Nicolae Haralambie,

comandantul Corpului 2 din Armata de QPeraţii, vestea căderii Plevnei. 489

477. Calafat, 29 noiembrie 1877. Colonelul George Slăniceanu, comandantul Diviziei

de rezervă, telegrafiază generaluilui Nicolae Haralambie, comandantul Co11pului 2

din Armata de operaţii, desipre acţiunile arntaJtei otomane de la Vidin şi degpre

căderea Plevnei. 489

478. Bucureşti, 29 noiembrie 1877. Mini&terul de Război anunţă generailuLui Ailexandru

Cernat, comandantul Corpufoi 1 din Armat'a de operaţii, numiri de noi comandanţi

în garnizoanele Nicopol, Rahova şi la comanda Diviziei 1 te.ritoria.!e. 490

479. Verbiţa, 29 noiembrie 1877. Genem1J.uil Alexandru Cernat, coma.ndanrul Corpului

1 din Armata de operaţii, comunică gene.ralului Nicolae Haralambie, omandantul

Corpului 2 armată, det.ailii privind căderea Pllevnei.

480. Verbiţa, 29 noiembrie 1877. Ordin a:l generailului Ailexandru Cemat, comandantul

Corpului 1 din A11Illa.1:a de operaţii, privind strfogerea tuturor capturilor de

armament şi muniţii În localitatea P!leV1!1.a. 491

481. Verbiţa, 29 noiembrie 1877. Generalul AJexandru Cernat, comandantul Corpului

1 din Armata ,de operaţii, raportează foi Carol I modul cum s-au desfi4urat

luptele pentru cucerirea Pilevnei.

482. Griviţa, 29 noiembrie 1877. Calonelui Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii 1

din Divizi.a. 2, raportează colonelului Mihail Cerchez, coma.ndanrul Diviziei 2,

despre contribuţia unităţilor sale l.a cucerirea Pllevnei şi face propuneri pentru

decorare.

483. Griviţa, 29 noiembrie 1877. Maiorul Constantin TeJ!eman, comand<:tntu! Regimentului

4 linie, raportează comandanrului Brigăzii 2 din Divizia 2, despre ..:omribuţia

subunităţilor sa:le la cucerirea Plevnei şi face propuneri pentru decorare.

484. [Bucov], 29 noiembrie 1877. Locotenent-colonelul Ion Racoviţă, ... -omandantul

Regimenrului 12 dorobanţi, raportează colonelului Alexandru Graanont, comandanru!l

Brigăzii 2 din Divizia 3, despre l.upteJ!e duse de cegiment la Bucov şi

propune ofiţeri şi ostaşi pentru recompensare. 498

485. [Verbiţa], 30 noiembrie 1877. Genera1lu1 A1lexandru Cerruir, comandantui Corpului

1 din Armata de operaţii, dă ordine în legătură ou

escortarea prizoniec.iior

otomani ce urmau să fie trimişi În România. 499

486. Poradim, 1 decembrie 1877. Decret relativ Ja Înaintarea la gradul de generali

de divizie a generalillor de brigadă Alexandru Cernat şi Ioan Grigore Ghica. 500

487. Poradim, 1 decembrie 1877. Decret privind Înaintarea la gradul de generali de hrigadă

a coloneilor Mihail C.erchez şi George Anghebcu. 500

488. Poradim, 1 decembrie 1877. Ina!t ordin de zi referitor la formarea unei noi

divizii pentru escortarea prizonierilor turci şi ntru reorganizarea Corpului 1

a.rmată din Armata de operaţii. 501

489. Plevna, 2 decembrie 1877. Colonelul Mihai,! Cerchez, comandantul Diviziei 2,

r01«X>rtează geaeraJului Alexandru Cernat, comandantul Corpului 1 din Armata de

operaţii, măsurile luate pentru repartizarea şi transporrul. prizonierifor otomani. 50.l

490. Plevna, 2 decembrie 1877. Ordin de zi dat de Carol I cu prilejul cuceririi

cetăţii Plevna. 504

49

491

494

49'>


XLVII

491. {Lom Palanka], J decembrie 1877. Colonelul Pavel Cernovodeanu, comandantul

Brigăzii d: cavaler'.e .din Divizia 3, anunţă numirea locotenent-colonelului Pereţ

în fnnqia de comandant al garnizoanei Lom Palanka.

492. Verbiţa, ° 3 decembrie 1877. Generah1l Alexandru CernM, comandantul Corpului I

din Armata de opernţii, ordon.ă unde măsuri în vederea pregăitirii unităţllor sale

pentru trecerea lor În revistă. 506

93. Plevna, 4 decembrie 1877. Generaluil MihaÎ'! Cel"Chez, com:rndanml Diviziei Z,

propune generalu.lui AJexandru Cernat, comandantul Copului I din Amata de

operatii. recompensarea colonelului Eraclie Arion, ful Si!cfei artilerie din :\larele

Cartier G(.,.1er::d, pentru fapte de arme În luptde din ziua de 28 noic'l11brie. S06

494. [Verbiţa], 5 decembrie 1877. Ordin circwlar al generalului Alexandru Cern:it,

comandantul Corpului 1 din Armata de opera1ii, pentru regruparea Armatei

de operaţii în vederea înapoierii În ţară. . 507

495. [Verbiţa], 5 decembrie 1877. !nalt ordin de zi referitor la regru.parca Armatei

de operaţii.

496. [Verbiţa], 5 decembrie 1877. Generailul Alexandru Cernat, commdanwl Armatei

de operaţii, indică generalului Carol Davila, inspector gncr.11 ;ii Sen·iciului

sanitar, unele măsuri organizatorice privind scrvidul sanitar.

497. [Calafat], 6 decembrie 1877. Colonelul George Slăniccanu, com:>.ndantul Diviziei

de rezervă, anunţă constituirea Diviziei de rezervă din diviziile cc c găsesc

la Calafat şi Cetate. . 514

498. Nicopol, 8 decembrie 1877. Colonelul Alexandru Coslin5ki, comandantu! militar

al oraşului Ncopol, raportează Mardui Cartier General despre Întreruperea comunic.\ţiei

intre Nicopol şi Turnu .Măgurele, În urma deteriorării podului de vase. · 515

499. Arcer Palanka, 9 . decembrie 1877. Mairul T1iutu, comandant d divizion d:n

Regimentul 8 călăraşi, raportează colonelului Pavel Cernovodcanu, comandantul

IVigiiz'.i de cavalerie din Divizia 1 , că a ocup:tt Arcer Palanka.

5IS

500. Plevna, 12 decembrie 1877. Genera!lul Mihail Cerchez, comandantul Diviziei 2,

comunică Marelui Cartier General că a .fost încheiată trimiterea prizonierilor

în ţară. 516

501. Lom Palanka, · 14 decembrie 1877. Colonelul D. Lecca, comandantul Diviziei 1,

ordonă colonelului Pavel Cernovodeanu, comandantul Brigăzii de cavalerie, să 1a

comanda avangărzii unită\ilor ce urmează să opereze spre Belogradcik. 516

502. Rahova, 17 decembrie 1877. Generalul George Anghelescu, comanda111tul Diviziei 4,

ordonă colonelului Otton Sachelarie, comandantul Brigăzii 1, să ocupe poziţii ipc

rîul Lom În vederea Încercuirii loc:ilidţii Vidin. În anexă : itinerarul de deplasare

al diviziei. 517

503. Burnreşti, 19 decembrie 1877. Generalul Alexandru Cemat, comandantul Armatei

de operaţii, face cunoscut gener.Jfolui Nicolae Har?Jambie, com:>.ndantul Corpului

de vest, şi colonelului Ştefan Făkoianu, şeful St."..tUJlui-major al armatei, di9poz'.ţiile

lui Carol I pentru deplasarea trupelor spre localităţile Vi din i Belogradcik.

504. Nicopol, 20 · decembrie 1877. Gencrailul Mihail Cerchez, comandantul Diviziei 2,

raportează Marelui Cartier Genera.I că a Început mişcarea unităţilor sailc din

Nicopol spre Rahova. 51?

505. Lom Palanka, 22 decembrie 1877. Colonelul Ştefan Făkoianu, şeful Statului-major

al armatei, transmite generalului Nicolae HaraJambie, comandantul Corpului de

vest, misiunile ce-i revin În vederea izolării grupăr'.i turceşti de la Belogradcik.

soi;.

50$

514

51 g

.519

XLVIII


506. [Calafat], 25 decembrie 1877. Colonelul George Slăniceanu, comandantul Diviziei

de rezervă, raportează lui I. C. Brătianu, ministrul de război, ad-interim,

despre masive deplasări de trupe turceşti din V.idin spre 'Ar.cer. 520

507. Arcer Palanka, 25 decembrie 1877. Locotenent-colonelul August Gorjan, comandantul

avangărzii Diviziei 1, raportează colonelului D. Lecca, comandantu'! Diviziei

1, respingerea prin luptă a unui atac otoman la Sahri Paşachioi. 521

508. Lum Palanka, 25 decembrie 1877. Colonelul Ştefan Fălco:anu, şeful Statului-major

al armatei, comunică generalului Nicolae Haralambie, comandantul Corpului de

vest, modul de organizare a serviciului sanitar al acestui corp.

,2.

509. [Vitbolj, 26 decembrie 1877. Colonelul D. Lecca, comandanrnl Diviziei 1, dă

Brigăzii de cava:lerie misiunea să ocupe locailităţile Gladniţ şi Kusoviţa.

510. T11rnu Măgurele, 29 decembrie 1877. I. C. Brătianu, ministru de război, ad-interim,

comunică colonelului Ştefan Fălcoianu, şeful Statului-major al armatei ordinur

privind trecerea Diviziei 2 în rezerva trupelor care operează spre Vidin. :>24

511. Vitbol, 1 ianuarie 1878. Generalul Niolae Haralambie, comandantul Corpului

de vest,' transmite urări de Anul Nou trupelor Diviziei 1.

'.!·1

512. Vitbol, 2 ianuarie 1878. Colonel! D. Lecca, comlndantul Diviziei 1, dă colonelului

Cruţescu, comandantul Brigăzii 1, ordinul de marş pentru a ocupa localitatea

Belarada.

;13, Bucureşti, 2 ianuarie 1878. Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind trimiterea

colonelului Eraclie Arion la Kazanlik, pentru a negocia,· cu reprezen tanţii Rusiei

şi ai Turciei, condiţiile armistiţiului şi preliminariile păcii. 525

514. Bucureşti, 2 ianuarie 1878. M. Kogălniceanu, minitru de externe, dă instruqiuni

coionelului Eraclie Arion În legătură cu misiunea diplomatică ce i-a fost încredinţată

· 52b

515. Bucureşti, 3 ianuarie 1878. !nalt ordin de zi pentru lăsarea la vatră a trupei '

Regimentului 13 dorobanţi, avîndu-se În vedere comportarea ei vitejească. 528

516. Lom Palanka, 4 ianuarie 1/J78. Colonelul Ştefan Făkoianu, şeful Statului-major

al armatei, cere colonelului George Slăniceanu, ·comandantul Diviziei de rezervă,

trimiterea peste Dunăre a recruţilor Diviziilor 2 şi 4. , '29

517. Nazîr Mahala, 6 ianuarie 1878. Ordin circular al Diviziei 4 prin care se stabilesc

cantonamentele unităţilor în jurul Vidinului. ;29

518. [Calafat], 8 ianuarie 1878. Colonelul George Slăniceanu, comandantul Diviziei

de rezervă, dă instrucţiuni în legătură cu bombardarea trupelor otomane din Vidin. 530

C:.1<1. Kazanlîk, 10 ianuarie 1818. Colonelul Eraclie Arinn raportează Ministerulm de

Externe convorbirile pe care le avusese la Marele Cartier Rus cu Marele Duce

Nicolae în problema participării Rominiei la tratative :;3C ·

520. Nazîr Mahala, 11 ianuarie 1878. Ordinul generalului Nicolae Haralambie, comandantul

Corpului de vest, pentru pregătirea trupelor în vederea ocupării

unor poziţii în jurul cetăţii Vidinului.

53:'.

521. Belarada, 11 ianuarie 1878. Colonelul D. Lecca, comand.ntul Diviziei 1, dă

trupelor ordinul pentru cucerirea localităţilor Rupcea şi Novoselo.

53 I

522. F. L„ 11 ianuarie 1878. Generalul Mihail Cerchez, comandantul Diviziei 2, dă

ordin circular unităţilor sale în vederea atacului ce urma să fie dat În ziua

de 12 ianuarie 187S. 535

523. Nazir Mahala; 11 ianuarie 1878. Generalul George Anghelescu, comandantul Diviziei

4, dă ordin circular trupelor în vederea luptelor care urmau să se desfăşoare-

În • zonele Novoselo şi Tatargik.

53;-

523

525


XLIX'

524. Bucureşti, 12 ianuarie 1878. Generalul Alexandru Cernat, comandantul Armatei

de operaţii, ordonă colonelului Mihail Holban, comandant de brigadă din Divizia

de rezervă, să bombardeze intens Vidinul. 539

525. [Calafat], 12 ianuarie 1878. Colonelwl George Slăniceanu, comandant'..d DiYiziei

de rezervă, raportează Ministerului de Război că trupeJe generailului Nicolae Haralambie

au ocupat satele Tatargik, Rupcea şi Raianovcea. 53?

526. F. L., [JJ ianuarie 1878}. Coloneilul NiCOtlae Dona, comandantui Brigăzii 2, raportează

colonelului D. Lecca, comandantu! Diviziei 1, felull în care trupele sale

au ocupat focalităţile Rupcea şi Rai.anovcea. 540

527. [Calafat, 1J ianuarie 1878J. Colonelul Mihail Holban, comandanuul provizoriu al

Diviziei de rezervă, raportează colonelului George Slăniceanu, la Bucureşti, că

tru,pele române au ocupat localităţi.rle Tatargik, Rupcea şi Raianovcea, iar artileria

diviziei a bombardat viguros Vidinul. 5·11

528. F. L., JJ ianuarie 1878. Ordin de zi al generalului Mihai.I Cerchez, comandantul

Diviziei 2, prin care mulţumeşte

zilele de 12 şi 13 ianuarie 1 878.

trupelor pentru vitejia arătată fn luptă În

529. [GîrceJ, 1J iamtaric 1878. Gene.raliul Mihail Cerchez, comandantul Diviziei 2,

dă inst·ruqiuni colonelului Pavel Cernovodeanu, comandantu!! Brigăzii de cavalerie,

privind aqiunile unităţilor sale în preajma VidmuJui. 54i

HO. F. L., [14 ianuarie 1878J. Activitatea Regimentului 3 călăraşi în perioada

mai 1877 - ianuar.ie 1878. 542

531. F. L., 14 ianuarie 1878. Căpitanul Tănăsescu, comandantul Escadronului 4,

raportează locotenent-colonelului Pereţ, comandantul Regimentului 8 călăraşi,

despre şarja executată În preajma localităţii Smîrdan. 555

532. [BelaradaJ, 14 ianuarie 1878. Ordin de zi ai! colonelului D. Lecca, comandantul

Diviziei 1, prin care stabileşte cantonamente'le ce urmau oă fie ocupate de

unităţille sale În zona locailităţilor Rupcea şi Raianovcea.

533. [&saJ, 14 ianuarie 1878. c.ollonelul Ştefan Sişman, comandantul Regimentului 8

dorobanţi, raportează colonelului Ma.tei Vlădescu, comanda.o.tul Brigăzii 1

Divizia 3, despre o încercare

.

a unui

locailitatea Călăraşi.

din

detaşament otoman de a înainta spre

534. [BelaradaJ, 14 ianuarie 1878. Colonelul Cruţescu, comandantuil Brigăzii 1 din

Divizia 1, raportează cd!oneilului D. Lecca, comandantul Diviziei 1, despre

luptele desfăşurate în ziua de 12 ianuarie 1878. 558

535. F. L., 14 ianuarie [1878}. Statul-major al Diviziei Z aduce la cunoştinţa colonelului

Pavel Cernovodeanu, comandantu! Brigăzii de cavailerie, că Regimentul

8 călăraşi, de sub comanda locotenent-colonelului Pereţ, a primit ordin să ocupe

localitatea Kerumbek şi să execute recunoaşteri. 559

'i36. [Trnek, 14 ianuarie 1878J. Colonelul Argentoianu, şeful de Stat-major al Diviziei

4, fixează .punctele de cantonament a:le unităţilor diviziei.

.B7. Calafat, 15 ianuarie 1878. Statul major al Diviziei de rezervă dă ordin locotenentului-colonel

Dimitrescu Maican, comandantul bateriilor de coastă, să Înceapă

bomba.ridarea intensă a trupelor otomane din Vidin. 562

538. Kapitanovce, 15 wnuarie 1H78. Generalul Mihail Cerche7., comandantul Diviziei 2,

dă un ordin 'Circular în vedeirea intrării trupeJlor în noul dispozitiv de a.părare,

in<licîndu-se şi care anume !oralităţi să fie ocupate. ;6}

54 I

56

557

5o0

L


539. /Calafat, 16 ianuarie 1878]. Statul-major al Diviziei de rezervă raportează

Ministerului de Război despre bombarda·rea forţelor otomane din Vidin şi despre

încercuirea cetăţii de către trupele romane. 564

540. [Arcer Palanka], 16 ianuarie 1878. Seqia de geniu a Marelui Cartier General

transmite instrucţiuni unităţilor de geniu din cadrul diviziilor care asediază Vidinul. 565

541. Galicea, 16 ianuarie 1878. Gene.ralul .Mexandru Ceirnat, comandantul Armatei de

operaţii, comunica generalului Nicolae Haralambie, comandantul

Corpufoi de

vest, că a ordonat Batia:!ionului 2 vînători să treacă Dunărea pe la Ciuperceni.

542. Nazîr Mahala, 16 iariuarie 1878. Generalul Nicolae Haralambie, comandantul

Corpului de vest, ordonă Diviziei de rezervă să Înceteze pentru o zi bombardarea

Vdinului.

543. /Gîrce], 17 ianuarie 1878. Colonelul Pavel Cernovodeanu, c.omandantul Brigăzii

de cavalerie din Divizia 1, stabileşte cantonamentele unităţilor sale. 571

544. Belarada, 17 i.inuarie 1878. Ordin de zi al generalului Nicolae Haralambie, comandantul

Corpului de vest, prin care aduce mulţumiri trupelor sale pentru comportarea

lor vitejească În luptele 'de la Smîrdan. 572

545. f Nazîr Mahala], 17 ianuarie 1878. Generalul Nicolae Haralambie, , comandantul

corpului de vest, dă misiuni de . foc artileriei Diviziei de rezervă. 57}

546. f Belarada], 18 ianuarie 1878. Generalul Nicolae Haralambie, comandantul Corpului

de vest, dă instrueţiuni Diviziei de rezervă pentru bombardarea trupelor

otomane din Vidin în zilele de 18-20 ianuarie. 573

547. Belarada, 19 ianuarie 1878. Generalul NiJColae Haralambie, comandantul Corpului

de vest, dă noi inmuqiuni Diviziei de rezervă pentru bombardarea trupelor otomane

din Vidin În zilele de 20-22 ianuarie. 574

548. Belarada, 23 ianuarie 1878. Geneira:lul NKodae Haralambie, c.omandantul Corpului

de vest, ordonă telegrafic încetarea focului pe frontul de la Vidin. 574

549. [ Kapitanovce], 24 ianuarie 1878. Generalul Mihail Cerchez, comandantul Diviziei

2, ·comunică unităţilor în subordine ordinul de încetare a focU1lui în urma

încheierii annistiţiului.

550. R upcea, 24 ianuarie 1878. Codonelul D. Lecca, comandantul Diviziei 1, comunică

comandanţilor săi de brigăzi că vor fi ocupate localităţile Vidin şi Beiogradcik. 575

551. /Lom Palanka], 25 ianuarie 1878. Ordin circular al generalului Mihail Cerchez,

comandantul Diviziei 2, privind cantonamentele unităţilor saJe în urma încheierii

armistiţiului. '76

552'. Bucureşti, 27 ianuarie 1878. Generalul D. Racoviţă, comandantul Diviziei 3,

ordonă colonelufoi Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii 1, să trimită Regimentul

3 linie fa Bucurti. 577

553. /Călăraşi/, 28 ianuarie 1878. CdlonelLul Matei Vdă.descu, comandantUl Brigăzii 1

din Divizia 3, dă ordin unităţilor din subordine să treacă la „exerciţiile ob4-

nuite", în urma încheierii armistiţiului.

554. Bucureşti, JO ianuarie 1878. Lista ofiţerilor morţi în 1uptele din zilele de 30, 31

august ; 6 şi 7 septembrie 1877. 57ţ

555. f BUlureşti], 31 ianuarie 1878. I. C. Brătianu, ministrul de război, ad-interim,

telegrafiază generaduLui Allexandru Cernat, comandantUl Armatei de operaţii, că

trupele române vor ocupa localităţi>le Vidin şi BelQgradcik. 579

556. Nazir Mahala, 31 ianuarie 1878. Generadul Alexandru Cemat, comandantul

Armatei de operaţii, comunică generafolw Nicolae Haralambie, comandantul

Corpului de vest, că sediul Marelui Cartier General a fost mutat la Calafat. 579

570

571

575

5i7


LI

557. Bueureşti, 4 februarie 1878. Decret pentru încetarea starii de război În' unele

judeţe ale ţării. 580

SS:S. Ru.pcea 11 februarie 1878, Locotenent-colonelul Băicoianu, şeful de Stat-major al

Diviziei 1, dă dispoziţii Brigăzii 2 pentru intrarea în Vidin. 580

559. [Nazîr Mahala}, 12 februarie 1878. Ordin de zi dat de generalul Nicolae Haralambie

cu prilejul desfiinţării Corpului de vest şi prin c:ire aduce mulţumiri trupelor

.pentru comportarea lor vitejească pe clmpul de luptă. 581

560. Bucureşti, 25 februarie 1878. Legea pentru fixarea datei trecerii armatei pe picior

de război În vederea stabilirii drepturilor ofiţerilor. 582

561. B11cureşti, 26 februarie 1878. Decizie ministerială pentru formarea C001itetului

consultativ permanent pe lîngă Ministerul de Răi.boi. 583

562. Bucureşti, 11 martie 1878. Ordin de zi al generalului Alexandru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, prin care citează pe generalul Mihail Cerchez, comandantul

Diviziei 2, şi alţi ofiţeri ce s-au evidenţiat în luptele de la Smîrdan 584

563. Bucureşti, 11 martie 1878. Ordin de zi al generalului Alexandru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, prin care face cunoscut decorarea drapelelor Regimentelor

4, 6 ljnie şi 9 dorobanţi .

564. B11cureşti, 16 martie 1878. Decret pentru înaintarea sergentului C. Bălăceanu

la gradul de sublocotenent pentru fapte de curaj şi bravură dovedite pe cîmpul

de luptă. 585

565. Bucureşti, JO martie 1878. Ordin de zi al generalului Alexandru Cemat, comandantul

Armatei de operaţii, prin care citează pe căpitanul Teodor Boldescu

pentru fapte de br:ivură dovedite pe cîmpul de luptă. 586

566. Bucureşti, 31 marlie 1878. Bugetul Ministerului de Război pe anul 1878 şi Decretul

pentru sancţionarea unui eredit suplimentar de-;chis Ministerului de Război.

în anexă : tablou de repartiţie a creditului. 587

567. Bucureşti, J aprilie 1878. Lege pentru fixa.rea contingentului anului 1878. 626

568. Bucureşti, 9 aprilie 1878. !nalt ordin de zi pentru citarea căpitanului Crimif!eanu,

comandant de baterie, distins În luptele de la Op:mez. 627

569. Bucureşti, 9 aprilie 1578. !nalt ordin de zi pentru citarea dpitanului de pontonieri

· Io:in Vasiliu, distins În timpul războiuiui. 628

570. Bucureşti, 19 mai 1878. Decret pentru organizarea călăraşilor În două divizii active. 629

571. Bi4curejti, 5 iunie 1878. Decret pentru saneţionarea regulamentului relativ la

instituirea medaliei comemorative „Apărătorii independenţei". 630

572. Tabel centralizator aJ sumelor d:itorate de sta.t pe.ntru despăgubirea obiectelor

rechiziţionate fără plată În virtutea legii din 24 aprilie 1877. 632

573. Tabel cu ofrandele primite de stat pentru trebuintele armatei române În

anii 1877 şi 1378. . 634

574. Sinaia, 29 iulie 1878. Decret pentru trecerea armatei pe picior de pace, Începînd

cu ziua de 5 august 1878. 636

584


DOCUMENTE



1

Sinaia, 8 septembrie 187 5

Decret pentru concentrarea rezerviştilor

în vederea manevrelor de toamnă

Avînd în vedere legea organizării puterei armate din 27 martie 1872

ş1 cea din 12 martie 187 4 ;

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul

de Rezbel, sub no. 7. 356,

Am decretat şi decretam :

Art. I. Trupele permanente şi o parte din armata teritoriala vor fi

concentrate prin diviziile lor teritoriale pentru executarea exercir.iunilor

militare şi a manevrelor de toamna pe timp de 15 zile începîndu-se aceasta

de la 4 octombrie viitor.

Art. II. La aceste concentrări se va chema a lua parte rezerviştii din

clasa anului 1870 şi 1871.

Art. III. Gardele orăşeneşti vor fi chemate a ţine garnizoanele pe

timpul ce trupele vor fi concentrate.

Art. IV. Ministru de Rezbel va fixa prin ordine speciale, timpul cînd

trupele trebuiesc a fi concentrate prin fiecare divizie, precum şi acela al

convocărei gardelor orăşeneşti.

Art. V. Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Rezbel

este însărcinat cu executarea acestui decret.

Dat în Sinaia, la 8 septembrie 1875.

CAROL

Ministru Secreta,r de Stat fa Df1Par:tamentul de Rezbel,

General de divizie FLORESCU

Documente privind istoria Rom5.niei. Războiu'! pentru indndenţă, voi. I, partea a II-a,

p. 22-23.

3


...

..

2

Bucureşti, 30 decembrie 187 5

Decizie a Ministerului de Război relativă la stabilirea

cadrelor şi efectivelor unui regiment de artilerie 1

Conform bugetului pe anul 1876, cadrele ŞI efectivele unm regiment

de artilerie se vor compune din :

OAMENI

CAI

Numirea gradelor

/\

"i5

.,,.__ "

V.

....l .,.,

"' ....l

·.: .!! " <

" "

"' ·-

"a=

-

.!: e e·;;

o

o · .:::

<'U

:;-

... "' ...

.., " o

... o "' " ...

.!:

f

<

...

o

O::<ICERI

Colonel... 1 1 3 3

Locotenent-colonel ... 1 1 2 2

Maior ... 2 2 4 4

Căpitani şi administra- { comptabili 2 9 18 18

...

";? tori clasa I de baterii 7

Locotenenţi ... 7

'.E Sublocotenenţi şi admi- { ajutori de

7 7 7

:fl

nistratori ci. III comptabili 2 16 16 16

"

de baterii 14

..

Medici { de regiment clasa I 1 1

"'

de divizion clasa I 1 1

Farmacist de divizion clasa II I 1

Veterinar de regiment clasa I sau a II I 1

Prrot ...

...

TRUPA

Subchirqrgi ... I I 1 1

. Subveterinari.„ 1 1 I 1

Adjutanţi suboficeri ... 2 2 2 2

"' Vahmaister (sergent-major) ... 1 I 1 1

...

:fl Sef artificier (sergent-major) ... 1 1 1 1

::; Su bşefi artificieri (sergenţi) „. 2 2 2 2

<.)

Trompet-major „. 1 1 1 I

A se reporta „ „ 40 9 50

54

9 63

1 Prin decizii ministeriale anterioare - din 16 şi 17 decembrie 1875 - se stabiliseră

noi criterii privind efectivele trupelor cu schimburi ale regimentelor de dorobanţi şi călăraşi

(„:Monitorul Oastei", nr. 1 din 20 ianuarie 1876, p. 1-27)


TABEL (continuare)

OAMENI

CAI

Numirea gradelor

"în- :.::.

·c.!!

:@

o:;

-

-;o

·s

„

V

..-1 „ ..-1

„ < „

<

c.

"E,.;.::

'""'

8 '""'

1:-::

"

o " " o

<·o f:; '""' "CI "CI '""'

(urmare) Report ...

40

9 50

54

9 63

.5

'tl

...

r::

;a

""

til

-

"'

:;

r::

o

...

::I

p;

'tl

r::

;:::

r::

;a

""

;

-

"'

:;

r::

o

...

::I

p;

TRL'PA

{

Sergent-major ...

{u,;„

secretari ...

Sergenţi

magazioneri ...

infirmier ...

Maiştri

armurier ...

I

de scrimă ...

/

croitor ...

şelar 11i curelar ...

""ctML..

infirmieri ...

potcovari ...

B<ig„Hori

0<mo<i0<L.

I

. . de scrimă ...

uvnen

croitori ...

\

şelari şi curelari ...

armurieri ...

Soldaţi

{

croitori„.

uvrieri cismari„.

şelari şi curelari„.

1

2

2

1

I

1 10

1

1

2

I

1

1 10

I

3

I

2

20

12 36

2

>Ol

..

"'

"'

...

""

;;

"

tJ

·;:

tJ

...

"'

..o

Sergent-major„.

Sergenţi-furieri„.

Sergenţi ...

Brigadieri-furieri ...

Brigadieri ...

Artificieri ...

Soldaţi

trompeţi ...

conductori ...

servanţi călări...

ferari...

lemnari ...

curelari ...

potcovari ...

1 1 I

1 1 1

6 6 6 li

I 1 1 I

9 9 4 4

6 6 4 4

2 2 2 2

40 40 50 50

40 40 36 36

2 2

2 2

2 2

2 2

A se reporta ...

40

180 22 1

54

64 50 168

::>


...

TABEL ( eontinuare)

OAMENI

CAI

Numirea gradelor

f\

""'

.!!

o

„

'°":;:.

_„ V

....i

. ....i

„_

„ < „ „

"a::= "' î

<

..

. ] a

:. !: '"'

·> "

"

„ o

" „ o

o= <"<l .. .. 'l:J 'l:J '"'

(urmare) Report ... 40 1 180 221

1 baterie

54

64 50 168

Truptl

Cai

...

..

Sergenţi-majori ... 1 1 6 6 6 6

Sergenţi-furieri ... 1 1 6 6 6 6

Sergenţi ... 6 6

36 36 36 36

..,

Brigadieri-furieri ..• 1 1

6 6 6 6

"'

Brigadieri... 9 4

54 24 24

i:::

o Artificieri ... 6

36 36

s

trompeţi 2

12 12

·;:::

34

„ conductori

"'

servanţi 34

.c

Soldaţi ferari 2

c:D

lemnari 2

50

curelari 2 12 12

potcovari 2 12 12

TOTAL ... 102 63 40 792 833

1

54

204 204 - 300 300

204 204

12 12

12 12

54 142 350 546

„Monitorul Oastei", nr. 1 din 20 ianuarie, 1876 , p. 39-40


Bucureşti, 30 decembrie 187 5

3

Decizia Ministerului de Război relativă la stabilirea

cadrelor şi efectivelor unui batalion de geniu

Conform bugetului pe anul 1876, cadrele şi efectivele batalionului de

geniu se vor compune din :

Numirea cadrelor

Oficeri Amp!.

şi <aoiaţi>

asimila ţi civili

Trupă TOTAL

Cai

O FI CERI

Locotenent-colonel .. .

adjutor .. .

2

3

{ comandantul şcoalei trupă

·

Că pi "t am

de companii ...

I

5

7

Locotenenţi şi administra- { comptabili

tori clasa II

de companii

2

5

7

Sublocot. şi adminisr.

clasa III

{ adjutor la îmbrăcăm.

de companii

I

IO

II

2

Medic de regiment clasa II ...

Guard de geniu clasa II ...

Preot ...

TRUPA

"iii'

e

ol

..

Ul

Subhirurgi...

Subfarmacişti...

Adjutant suboficer ...

Sergent-major vacmaister ...

Sergent cornist ...

Caporal cornist...

A se reporta ...

28

6 35

8

7


TABEL (continuare)

Numirea cadrelor

Oficeri Amp!,

şi <aoia\i>

asimilaţi civili

Trupă TOTAL

Cai

(urmare) Report ....

28

6

35

8

TRUPA '

Sergent-major ...

{ secretari ...

Sergenţi · magazioneri ...

furieri ...

(de scrimă ...

armurier ...

Maiştri lemnar ...

croitor.„

cismar ...

Secretari .. .

Infirmier .. .

armurieri ...

I

lemnari ...

Caporali uvrieri

croitori. ..

cismari ...

armurieri ...

I

lemnari

Sol'daţi uvrieri

croitori ...

cismari ...

.

Sergenţi-majori ..

Sergenţi-furieri ...

I Sergenţi...

l Caporali ...

4 companii

de săpători,

mineri,

telegrafie şi

drum de fier

Cornişti .. .

Soldaţi...

companie

1

1

8

16

4

110

2

I

1

4

1

2

14 32

12

4

4

32

64

16

440

9

companie

de pontonieri

Sergenţi-maj ori ...

Sergenţi-furieri„.

Sergenţi... ·

Brigadieri...

Maiştri bri!!"adieri ...

Trompeţi ...

Sold;i.ţi...

TOTAL ...

„).fonitorul Oastci", nr. 1 din 20 ianuarie 1876, voi. I, p. 41-42.

140

28

1

1

6

6

12

2

80

722 86

8


4

Bucureşti, 5 februarie 1816

Lege referitoare la deschiderea unui credit de 4 OOO OOO .Iei

pentru aprovizionarea armatei cu muniţii,

echipament şi alte materiale


de Rezbel, sub nr. 268 ;

In virtutea articolului 93 din Constituţiune,

Am sancţionat şi sancţionăm :

LEGE

Art. 1. Se deschide Dlui Ministru secretar de Stat la Departamentul

de Rezbel un credit exvaordinar de 4 OOO OOO lei asupra _exerciţiului 1876,

pentru aprovizionarea de muniţiuni, echipament, ambul nţe şi altele necesare

armatei.

Art. 2. Acest credit se va acoperi luîndu-se 3 050 OOO lei din suma

votat prin legea de la 4 februarie 1875, restul de 950 OOO, se va acoperi

prin un împrumut de la casa de depuneri şi consemnaţiuni, ce ministerul

este autorizat a face numai cînd se va efectua cheltuiala ce va trece peste

cele 3 050 OOO.

Art. 3. Ministerul de Rezbel este autorizat a vinde armele şi materialele

care. nu mai sînt necesare armatei, iar produsul vînzărilor se va

vărsa la casa de depuneri şi consemnaţiuni spre a servi numai. la îmbunătăţirea

armanentului şi muniţiunilor.

Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor, în şedinţa de la

26 ianuarie anul curent, şi s-a adoptat cu majoritate de 58 voturi contra a 15.

Secretar,

N. MOSCU

Preşedinte,

DIMITRIE GHICA

:,r

Această lege s-a votat de Senat, în şedinţa sa de la 31 ianuarie anul 1876,

i s-a adoptat cu majoritatea de treizeci şi şapte voturi, contra trei;

Secretar,

ŞTEFAN BELU

Vitepteşedin te,

AL. C>RASCU

- 9


Ordonăm ca legea de faţă să fie învestită cu sigiliul Statului şi publicată

prm Monitorul Oficial.

Dată în Bucureşti, la 5 februarie 1876.

CAROL

Ministru Secretar de Stat

la Departamentul Justiţiei,

At LAHOVARI


Ja Departamentul de Rezbel,

General de divizie FLORESCU

eMonitorul Oficial", nr. 28 din 7/19 februarie 1876, panea oficială, o. 705 ;

Documente privind istoria României. Războiul pentru independen-ţă, voi. I, partea a II-a,

p. 114.


5

Lege pentru chemarea sub arme a 15 OOO tineri

din contingentul anului 1876


de Rezbel nr. 1.252, pe lîngă care Ne supune spre sancţionare legea

pentru contingentul anului 1876, votată de Corpurile legiuitoare ;

In virtutea art. 93 din Constituţiune,

Am sancţionat şi sancţionăm ;

Am promulgat şi promulgăm ;

LEGE

Art. I. Din clasa anului 1876 se va chema un contingent de 15 OOO

tineri, din care :

6 OOO pentru armata permanentă

6 600 pentru dorobanţi

2 400 pentru călăraşi

Pentru completarea efectivelor bugetare în care rămîn goluri în armata

permanentă şi cea teritorială, prin trecerea În rezervă a oamenilor din clasele

anilor 1872 şi 1868.

Art. II. Recrutarea se va face şi contingentul se va chema conform

legei asupra recrutării din anul 1864, şi conform cu cele prevăzute de legea

organizării puterii armate.

10


Această lege s-a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa sa din

9 februarie 1876, şi s-a adoptat cu majoritate de cincizeci şi nouă voturi

contra douăzeci şi două.

Preşedinte,

DIMITRIE GHICA

(L.S.A.D.)

Secretar,

N. MOSCU

Această lege s-a votat de Senat în şedinţa sa de la 16 februarie 1876,

t s-a adoptat cu majoritate de treizeci şi nouă voturi contra a două.

Vi<:epreşedinte,

Ai. ORASCU

(L.S.S.)

Secretar

G. STANULESCU

Facem cunoscut şi ordonăm ca cele de faţă învestite cu sigiliul Statului

şi trecute în „Monitorul .Oficial", să fie adresate autorităţilor administrative

şi judeciare spre a le înscrie în registrele lor şi a le observa Întocmai ;

iar miniştrii Noştri de rezbel şi justiţie sînt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire

a decretului de faţă.

Dat în Bucureşti, la 24 februarie 1876.

CAROL

Ministru de Jusniţie,

Al. LAHOVARI

General de dirvizie FLORESCU

Minitru de Resbel,

.Monitorul Oastei", nr. 8 din 24 martie 1876, voii. I, p. 177-178.

Bucureşti, mai 1876

6

"Tablou de efectivul trupei cu schimburi a regimentelor

şi escadroanelor de călăraşi"

Trupa unui schimb ordinar

Efectivul

:;

;;

„

El

1

p:;

Numirea e scadroanelor

w w

-

.!! „

„

;; .,, .,. ;; .,.

„ "'

bD

!l'

o ·;

;B J

„ 2

i:Q

"' „

O!

"'

8 „ Oi

t" .!!!' .,,

o

Ul Ul !-< u Ul !-< ;& !-<

·;

u

I

Escadronul-Mehedinţi 2 4 1 41 38 20 36 8 380 444

Escadronul-Dolj 3 5 1 58 38 24 44 8 496 572

Escadronul-Romanaţi 2 3 I 34 40 30 16 24 8 280 328

Escadronul-Olt 2 3 1 30 36 26 12 20 8 232 272

49

48

296

376

220

180

Totalul regimentului


11

;::

8

·;n

!>:

3 .

4

6

7

8

Numirea

escadroanelor

Escadronul -Argeş

Escadronul-Gorj

Escadron ul-Vîlcea

Totalul regimentulu i

Escadronul-Ilfov

Escadronul-Vlaşca

Escadronul-Teleorman

Escadronul-Ialomiţa


Escadronul-Muscel

Escadronul-Dimtoviţa

Escadron ul-Prahova

Escadronul-Buzău


Escadronul-Brăila

Escadronul-Covurlui


Escadronul-Putna

Escadronul-Rîmnicu Sărat

Escadronul-Tecuci

Escadron ul-Tutova


Escadronul-Fălciu

Escadronul-Vaslui·

Escadronul-Iaşi

Escadron ul-Botoşani

Escadronul-Dorohoi


Escadronul-Suceava

Escadronul-Neamţu

Escadronul-Roman

Escadronul-Bacău


-------

-- --- ---

T.upa 'm:d s.:himb ord: •. ar

I-

I I

I ·t

"

"' o.

"'

E „

-;;

.:.c

"'

I

f I

E

o

di

o

·;;

I-< r.n I-< u

I ii :I :I ii I I ill

I 6J 12I 31 129 j 150

3 5 45

1 30 36 26

I 30 36 26

2 3 I 30 36 26

54 34

44

'

f

'6

di

;;

c.

Tabel

Efectivul

(continuare)

o o Ol

r.n I-< u

!i " E

'

-;;

o "'

ţ

[ 2c 484 320

16 32 324 380 248

20 32 8 360 420 280

24

J 36 1 81 420

44

16 32

12 24

12 24

500

320

228

8 .300

I 3 34 40 3C 12 2-1

264 308 204

4 I

I 41 48 38 20 32

356 416 272

3 1 f2 58 38 20 36

400 464 308

I 2 4 I 37 44 34 16 32 8 324 380 248

164 I 190 3211344 11568 j 1032

38

24 180

1

220

62 I

400 I 464 1 292

3 I 50 30 IG 20 300 344 224

2 4 I 41 48 38 2'.l 32

324 380 248

1 3 I 31 36 26 8 20

212

2 2 J 35 40 30 12 20 8 240

248 160

280 180

1! 12j 41 151 \ 174 11241 56J 92! 32J1016 J1252 J 812

I 3 I 31 36 f 26

20 sl 180 216 144

1 3· '35. 40 30

2. 52

1

58 38

44

2 3 I 38 I ' 8 2'.l 200' 236 148

34 16 2-1 320 368 240

12 24 2-18 292 180

12 20 8 240 280 176

I

38

44

34

J

576 380

376 248

272 168

344 224

81 151 5J 194 I 222 \ 1621 561 JOsj 4011186 j 1392 j 888

I 30 36 26 12 20 240 280 176

34 40 30 12 20 220· 260 168

2 40 46 26 12 20 240 280 176

21 3 1 34 40 30 12 20 8 156 296 192

Totalul a 8 regimente

„Monitorul Oas t ei", nr, 15 di n 27 mai 1876, val. I, p. 328.

12


7

Bucureşti, 12 iunie 1876

Ministrul de externe, M. Kogălniceanu, indică agenţilor

diplomatici ai României să dezmintă zvonul referitor

la mobilizarea armatei

S-a răspîndit zvonul că Guvernul rom:in ar avea intenţia să mobilizeze

armata. Această ştire este inexactă ş1 răuvoitoare ; sunteţi autorizat a da

cea mai categorică dezminţire.

KOGĂLNICEANU

Documente ofo:ia.!e. Neutralitatea României, Bucureşti, 1876 ; Docwnente privind itoria

României, Războiul pentru independenţă, voi. I, partea a Il-,a, p. 183 (originalul in limba

franceză).


8

Ministrul de externe, M. Kogălniceanu, cere Ministerului

de Război concentrarea unui corp de armată la hotarele

româno-sîrbe, în vederea apărării neutralităţii ţării

Domnule Ministru, sunt informat că duşmăniele probabil or să Înceapă

în rnrînd între Imperiul Otoman şi Între Serbia. În asemenea caz, mai

mult de cît ori şi cînd, trebuie ca neutralitatea Rom:iniei să fie asigurată

şi apărată. Prin urmare rogu-vă, Domnule Ministru, 5ă bine-voiţi a lua

măsuri spre a se apăra partea frontierei noastre dunărene situată În faţă cu

frontiera sîrbească, şi tot-odată a face a se concentra un corp de armată la

punctul unde Dunărea intră în hotarele serbo-rom:ine, de esemplu la Gruia,

sau unde veţi socoti mai nimerit, spre a se putea de acolo respinge orice

atac direct sau indirect s-ar face neutralităţii noastre.

Primiţi etc.

KOGĂLNICEANU

Documente ofi.cia'le. Neutrafoatea României, Bucureşti, 1876, p. 32 ;

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. I, partea a II-a,

p. 186.

5 - R1zboiul pentru independenţă natională - c. JC67

13



9

Ministrul de externe, M. Kogălniceanu, comumca

·lui I. Gr Ghica, agentul .diplomatic .al României.

la ·Constantinopol, botărîrea fermă a ţării

de a impune respectarea neutralităţii sale

Aprob cuvintele dvs. Rezistaţi cu hotărîre. Cereţi categoric neutralizarea

Dunării Între Negotin şi Vîrciorova şi declaraţi că sîntem neclintiţi

În hotărîrea noastră de a impune respectarea neutralităţii noastre.

Dacă vi se vorbeşte despre intenţia Serbiei de a ataca insula Ada-Kale,

răspundeţi că am obţinut asigurarea Serbiei că nu va ataca dinspre partea

Dunării, rămînînd În această zonă În defensivă. Vom concentra chiar azi un

corp de observaţie la Gruia.

KOGĂLNICEANU

Documente oficiale. Neutralitatea României, Bucureşti, 1876 , p. 49 ;

i)ocumente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. I, parcea a II-a,

p. 216 (originalul În limba franceză).


10

Ministrul de război, colonelul George Slăniceami,

semnalează Ministerului de Externe atacarea cu focuri

de armă, trase de la bordul a trei vase otomane,

a unor dorobanţi români şi-i cere să intervină 1

Domnule ministru,

Comandantul Companiei 5 din Regimentul 3 dorobanţi, îmi raportează

că la 22 crt. la ora 11112 din zi, după ce a vizitat pichetul 12 (ostrovul

Ramadan) eşind prin debuşeul ce duce drept În Dunărea Mare, fiind

însoţit de un ofiţer şi 4 soldaţi luptători, deodată se pomenesc că trage cu

focuri asupra lor din cele trei bastimente turceşti de rezbel ce staţionează

în mijlocul Dunării în dreptul pichetului suscitat. Glonţul a trecut foan<!

aproape de căpitan, dar n-a atins pe nimeni.

1 In aceei zi, M. Kogălniceanu protestează printr-o notă adresa.tă guvernatorului

genera.I de la Rwciuc Împotriva agresiunii. La 27 iuJ!ie guvernatorul va dispunde arătÎnd că

marinarii otomani respingeau Învinuhrea şi asigumnd că nnici un act de a.cest fel nu se va

produce din partea marinarilor flotilei imperialea.

14


Văzînd această agresmne neaşteptată, luntrea s-a Întors pe debuşeul

de unde venise.

Supunînd. cazul apreţiaţiunii dvs, vă rog, Domnule Ministru, să binevoiţi

a interveni la timp, spre a înlătura pe viitor conflicte grave ce s-ar

putea naşte din cauza unor asemenea incurii mai cu seamă În timpul de faţă.

Binevoiţi a primi Încredinţarea Înaltei mele consideraţii.

Ministru,

SLANICEANU


p. 236-237, 304.

Bucure.şti; 6 iulie 1876

11

·· · i •

Ministrul de ·eterne, M.· .oglninu, cere agenţilor

diplomatici ai· României să dezmintă ştirea mobilizării

armatei

Dezminţiţi prin z1are afirmaţia că Romania îşi mobilizează armata

şi că îşi cheamă rezervele sub drapel. Guvernul s-a mărginit a cere corpurilor

legiuitoare să legitimeze chemarea unei foarte mici părţi a rezervelor destinate

pentru micul corp de observaţie situat în faţa graniţei sîrbe pentru

a apăra neutralitatea ţării.

Ministrul Afacerilor Străine,

KOG A LNlCEANU

Arhiva Ministerului Aface.rifor Externe, dosrUil nr. 16, p. 142 (originalul În limba franceză)

Bucureşti, 7 iulie 1876

12

Camera deputaţilor aprobă chemarea sub arme a unei părţi

din rezervele armatei 1

D. Ministru de Resbel retrae proectul de lege ce a fost prezentat

pentru chemarea rezervelor armatei şi fiindcă deja a fost chemată o parte

1 La 16 iulie M. Kogălniceanu cx.plică agentului diplomatic al României fa Belgrad

că proiectul de lege pentru concentrarea rezerve.lor destinate corpului de observaţie fusese

retras "fiindcă a dat loc la interpe.lări" (Dooument-e privind istoria României. Războiul

pentru independenţă, voi. I, partea a II-a, p. 284).


15

a rezervei, D. Ministru solicită de la Cameră un loc de indemnitate întru

acesta.

D. Preşedinte pune la vot cererea Dlui ministru şi Camera cu unanimitate

acordă bilul de indemnitate.

Documente privind istoria Romh·iei. Războiul pentru independenţă, voi. I, partea a II-a,

p. Z72.

BucureftÎ, 20 septembrie 1876

13

Decret pentru deschiderea unui credit de 20000 lei

pentru cheltuieli legate de „confecţionarea muniţiei

de resbel, reparaţii de arme etc."

[ ... ] Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat de la

Departamentul de Rezbel, cu nr. 5651 ;

Văzînd jurnalul Consiliului Miniştrilor Încheiat în şedinţa de b

17 septembrie 1876, sub nr. 1 ;

1n puterea articolului 25 din legea comptabilităţii generale a statului,

Am decretat şi decretăm :

Art. 1. Jurnalul Consiliului Miniştrilor, citat mai sus, este aprobat

de Noi.

Art. 2. Se deschide pe seama Ministerului de Rezbel, un credit suplimentar

de lei 20000, la capit. 15 art. 33 al budgetului pe anul 1876, cu care

să se poată face faţă cheltuielilor indispensabile la confecţionarea muniţiei

de rezbel, reparaţii de arme etc.

Art. 3. Această sumă se va regula prin compturi şi se va acoperi din

creditul de 500000 lei, acordat prin legea de la 29 iulie 1876 pentru dechiderea

de credite suplimentare i extraordinare.

Art. 4. şi cel din urmă. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul

de Rezbel este însărcinat cu aducerea la îndeplinirea decretului

de faţă.

Dat în Bucureşti la 20 septembrie 1876

CAROL

eMonitorul 031Stei", nr. 216 din 29 octombrie 1876, p. 5297 ;

Documente privind istoria României. Ră.zboiul pentru independenţă voi. I, partea a II-a,

p. 362.

16


14

Bucureşti, 24 septembrie 1876

Consiliul de Miniştri aprobă concentrarea trupelor

permanent·e ... şi teritoriale - cu rezervele lor - pentru

instrucţie şi manevre, deschizîndu-se în acest scop

un credit de 200 OOO lei

Consiliul a autorizat pe Domnul Ministru de Rezbel a concentra tru··

pele permanente şi terit0riale pentru instrucţie şi manevre, chemînd în

acelaşi timp şi rezervele lor, iar pentru Întîmpinarea cheltuielilor acestor

concentrări, a Încuviinţat deschiderea unui credit suplimentar de lei 200 000

adică la capit. IV art. 14, infanterie 93 OOO art. 15, cavalerie 6 200 art. 16,

artilerie i 2 400 art. 17, geniu 6 200 la cap. VII art. 23, dorobanţi 55 800

şi art. 24, călăraşi 26 400 din S. extraordinar de lei 500 OOO.

Documente privind iscori1 României. Războiul pentru independenţă, voi. I, partea a II-a,

p. 365.

Bucureşti, 2 5 septembrie 1876

15

Ministerul de externe, anunţă agenţilor diplomatici ai României

concentrările de trupe în· vederea manevrelor

Guvernul a hotărît să se facă concentrări de trupe în vederea manevrelor

de toamnă, conform legii. Această concentrare este cu atît mai îndreptăţită

în actualele împrejurări cu cît trebuie să fim gata pentru orice

eventualitate.

N. IONESCU

Documente oficiale. Neutralitatea României, Bucureşti, 1878, p. 36 ;

Documente privind istoria României. Războiul pentru indpendenţă, voi.

p. 365 (originalul În limba franceză).

I, partea a II-a,

17



16

Ministerul de Interne cere prefecţilor să-şi dea 1 întreg

concursul „pentru adunarea rezerviştilor"

În urma cererii făcută de d. Ministru de Rezbel, vă invit să daţi tot

concursul Dvs. autorităţilor militare, în marginile legilor în fiinţă, pentru

adunarea rezerviştilor.

Documente privind istoria Romhiei. Războiul pentru independenţă, voi. I, partea a II-a,

p. 367.

Craiova, 29 septembrie 1876

17

Gener.alui George Lupu, comandantul Diviziei I, anunţă

Ministerului de Interne că „trupele concentrate nu au bani" 1

Trupele concentrate nu au bani. Casierii refuză plata mandatelor

din cauza nesosirii delegaţiei Ministerului de Finanţe. Unii din furnizorii

cari au hrănit pînă acum trupele pe credit, nu voiesc a mai da. Rog regulaţi

cele de cuviinţă .

General de brigadă LUPU,

Documente privind istoria Rom.iniei. Războiul pentru independenţă, voi. I, partea a II-a,

p. 368.

Bucureşti, 8 octombrie 1876

18

Raport al Ministerului de Război - aprobat de Carol I -

privind dislocarea regimentelor de infanterie de linie

şi batalioanelor de vînători după încetarea concentrării

!naltă rezoluţie.

„Se a:probă"

CAROL

f . .. ] Am onorul a ruga pe Măria-Voastră ca, după încetarea concentrării

din anul curent, regimentele infanteriei de linie şi batalioanele de

1 La 30 septmbrie, Ministerul de Interne intervine pe 'iÎngă ceJ de Finanţe pentru

rezolvarea situaţiei semnalate de generaJcl Lupu (Documente privind istoria României.

Războiul pentru independenţă, voi. l, 1Pantea a LI-a, p. 372).

18


vînători să ocupe garnizoanele ce se fixează mai jos, acesta În scopul de a

face ca numerotaţia corpurilor de trupă să corespundă cu aceea a diviziilor

militare teritoriale, care de acum înainte vor deveni circumscripţiuni .fixe

de recrutare pentru aceste trupe.

DIVIZIA 1

Regimentul 1 de linie, garnizoana Craiova,

Regimerttul 2 de linie, provizoriu, garnizoana Bucureşti,

Regimentul 1 de vînători, garnizoana Piteşti.

DIVIZIA 2

DIVIZIA 3

DIVIZIA 4

Regimentul 3 de linie, garnizoana Bucureşti,

Regimentul 4 de linie, idem,

Batalionul 2 de vînători, idem.

Regimentul 5 de linie, garnizoana Brăila,

Regimentul 6 de linie, garnizoana Galati, •

Batalionul 3 de vînători, provizoriu, grnizoana Ploieşti.

Regimentul 7 de lnie, garnizoana laşi,

Regimentul 8 de linie, provizoriu, garnizoana [ .. . ],

Batalionul 4 de vinători, provizoriu garnizoana Focşani.

8 octombrie 1876

[ ... ] Ministru de Stat da Deipartamentul de Rezbel,

Colonel SLANIGEANU

"Monitonil Oastei", nr. 31 din octombrie 1876, p. 755.


19

Ordinea de bătaie a armatei 1

[ ... ] A vînd în vedere decretul nr. 18 80 ;


de Rezbel, sub nr. 8638,

1 Iniia•l, la 1 octombrie, aceea.şi ordine ide bă.taie fusese fixată pentru Diviziifo 1 şi 3

printr-un decret, purtind acelaşi număr, datat : Si·naia, 1 ocrombrie 1876 ("Monitorul Oastei",

nr. 31 din 16 octombrie 1876, p. 745-752).


19


Art. 1. Armata concentrată în anul curent va fi sub a Noastră

comandă.

Art. 2. Ordinea de bătaie a armatei este precum urmează :

Marele Cartier General

Şef de Stat-major General, colonel Slăniceanu George, Ministru Nostru

de Rezbel.

Sub-şef de Stat-major, colonel Barozzi Constantin.

:Secţia topograticâ

Ofiţerii diferitelor staturi-majoare

Locotenent-colonel Dona Nicolae, capuan Brătianu Constantin, locotenent

Groza Moise, locotenent Culcer Vladimir.

Secţia operaţiunilor- militare

Maior Băicoianu Serghe, maior Lahovari Iacob.

Secţia artileriei

Colonel Arion Eraclie, maior Dimitrescu Dimitrie Maican.

:Secţia gemulm

Locotenent-colonel Poenaru Constantin, ma10r Gheorghiu Zamfir.

:Secţia admimstrativa

Intendent Corănescu Constantin, adjunct clasa I Balaban Nicolae.

:Secţia sanitară

Inspector general al serviciului sanitar, Davila Carol.

Marele pretor şi comandant al Cartierului General, locotenent-colonel

Algiu Ion.

Adjutanţii domneşti şi ofiţeri de ordonanţă

Colonel Greceanu Ioan, locotenent-colonel Schina Alexandru, locotenent-colonel

Filiti Constantin, maior Singurof Alexandru, maior Schina

Nicolae, căpitan Casimir Emil, căpitan Vlădoianu Nicolae.

20


Adjutanţii şefului de Stat-major general

Căpitan Magheru Romulus, căpitan Bogdan Nicolae.

Ofiţeri de ordonanţă

Căpitan Costescu Alexandru, locotenent Baldovici Nicolae, locotenent

Dimitrescu Gr. Braboveanu.

Comandant Gendarmilor, căpitan Zosima Grigore.

Un pluton de gendarmi călări.

DIVIZIA 1

Comandantul diviziei, general Lupu Gheorghe.

Şef de Stat-major, locotenent-colonel Gramont Dimitrie.

Ofiţerii Statului-major ai diviziei

Maior Popescu Mihail, căpitan Boldescu, locotenent Atanascscu Grigore,

un locotenent sau sublocotenent din trupele călări.

Intendenţa diviziei, subintendent Ghiurghiu Anton.

Medicul diviziei, medic principal clasa II, Vercescu Ioan.

Un pluton de 24 călăraşi.

Brigada 2 de infanterie

Comandant, colonel Cerchez Mihail.

Ofiţer de ordonanţă, locotenent Tomescu Teodor.

Trupa

Regimentul 4 de linie.


tsrigada I de mtanter1e

Comandant, colonel Sachelarie Otton.

Ofiţer de ordonan\ă, locotenent Segărceanu Brutus.

Trupa

"Batalionul 4 de dnători.

Regimentul 1. de dorobanţi.


21

Brigada de cavalerie

Comandantul brigadei, colonel Cernovodeanu Pavel.

Un ofiţer de ordonanţă, un locotenent sau sublocotenent din regimentul

brigadei.

Trupa

Regimentul 1 de călăraşi.


Artileria

Comandant, maior Carp Ioan.

Două baterii din Regimentul . 2 artilerie.

O coloană de muniţiuni.

Geniu

Un batalion de gemu.

Serviciul sanitar

O ambulanţă divizionară.

DIVIZIA 2

Comandantul diviziei, general Zefcari Alexandru.

Şef de Stat-major, maior Voinescu Serge.

Ofiţerii Statului-major ai diviziei

Căpitan Geanoglu Scarlat, locotenent Tătărăscu Nicolae, locotenent

Paladi Teodor, locotenent Lahovary Nicolae.

Intendentul diviziei, subintendent Apostoliadi Constantin.

Medicul diviziei, medic principal clasa II Petrescu Zaharia.

Pretor, maior Lupu Teodor.


Brigada 2 ·

Comandant, colonel Holban Mihail.

Ofiţer de ordonanţă, căpitan Candiano Constantin.

22


Trupa

Batalionul 2 de vînători.


Regimentul 4 de dorobanţi.

Brigada 1

Comandant, colonel Costaforu Vasile.

Ofiţer de ordonanţă, căpitan Căpitănescu Constantin.

Trupa

Batalionul 1 de vînători.





Comandant, colonel Formac Constantin.

Ofiţer de ordonanţă, un locotenent sau sublocotenent din regimentul

brigadei.

Trupa



J\rt1Jena

Comandant, locotenent-colonel Coslensky Alexandru ; adjutant, maior

Garbarsky Alexandru.

Ofiţer de ordonanţă, un locotenent sau sublocotenent din artilerie.

Trupa

5 baterii din Regimentul 2 de artilerie.

O coloană de muniţiuni.

Geniu

Un detaşament de geniu.


23

erv1c1ul sanitar


DIVIZIA 3

Comandantul diviziei, general Radovici Alexandru.

Şef de Stat-major, colonel Gramond Alexandru.

Ofiţerii Statului-major ai diviziei : maior Fălcoianu Alexandru, căpitan

Băicoianu Nicolae, locotenent Botez D. Diculescu, un locotenent

sau sublocotenent din trupele călări.

Intendentul diviziei, adjunct clasa I Profiriu Constantin.

Medicul diviziei, medicul principal clasa IT Stavrescu George.

Pretor, maior Lupu Lascăr.

Un pluton de 24 de călăraşi.

Brigada 2

Comandant, colonel lpătecu Grigore.

Ofiţer de ordonanţă, locotenentul Bălan Temistocle.

Trupa



Brigada 1

Comandant, colonel Anghelescu George.

Ofiţer de ordonanţă, căpitan Borănescu Ioan.

Trupa

Batalionul 3 vînători.

Regimentul 2 linie.

Un batalion din Regimentul 4 dorobanţi.

Cavaleria

Comandant, colonel Arion Gheorghe.

Un regiment de călăraşi.

2 escadroane din Regimentul 5 de călăraşi.

4 escadroane din Regimentul 4 de călăraşi.

24


Arttlena

Comandant, colonel Herkt Enrich.

Adjutant, maior Agarici Ştefan.

4 baterii din Regimentul 1 de artilerie,

1 coloană de muniţiuni.

emu

O secţie din batalionul de geniu.

erv1cml samtar


DIVIZIA 4

Comandantul diviziei, general Cernat Alexandru.

Sef de Stat-major, colonel Pencovici Eustaţiu.

Ofiţerii Statului-major ai diviziei : maior Gîrleanu Emanoil, căpitan

Botez Ioan, sublocotenent Savopolu George, un locotenent sau sublocotenent

din trupele călări.

Intendentul diviziei, medicul principal clasa II Otremba Gustav.

Pretor, locotenent-colonel Arion Apostol.


Hrigada de intantcrie

Comandant, colonel Logadi Ioan.

Ofiţer de ordonanţă, locotenent Lambrino Alexandru.

-- '

'

Trupa





Comandant, colonel Mavrichi Nicolae.

Ofiţer de ordonanţă, un locotenent sau sublocotenent din regimentul

brigadei .

25


T rup a



Artileria

Comandant, locotenent-colonel Dabija Nicolae.

Adjutor, maior Pascu Şerban.

Trei baterii din Regimentul 1 de artilerie.

Geniu

Un detaşament de geniu.

:Serv1cmJ sanitar


Rezerva de artilerie şi marele parc

Comandant, colonel Anghelescu Alexandru.

Adjutor, locotenent-colonel Pastia Mihail.

Intendenţa rezervei, adjunct clasa I. Vrabie Constantin.

Ofiţer de ordonanţă, un locotenent sau sublocotenent din artilerie.

Trupa

Şase baterii de artilerie.

Una coloană muniţiuni.

Rezerva cavaleriei

Comandant, colonel Creţeanu Victor.

Ofiţer de ordonanţă, un locotenent sau sublocotenent de cavalerie.

Trupa

Regimentul 1 de roşiori.

Regimentul 2 de roşiori.

Rezerva de ambulanţă.

26


Art. III. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Rezbel


Dat la Bucureşti, la 9 octombrie 1876.

CAROL

Ministru Sccrntar <le Stat .Ia Departamentul de 'Rezbel,

Colonel SLĂNICEANU

"Monitorul Oficial", nr. 226 din 10/22 octombrie 1876, p. 5545-5547 ;

Documente privind istoria României. Războiul penuu independenţă, voi. I, partea a II-a,

p. 381-387.


20

Ordin al ministrului de război, colonelul George Slăniceanu,

privind administraţia, subzistenţa şi serviciul spitalicesc

al trupelor „în timpul cît [ ... ] se vor afla în manevre"

In tiimpul cît trupele se vor afla În manevre, vor avea în vedere, pe

Ungă dispoziţiile regulamentelor În vigoare şi următoarea instrucţie :

ARTICOLUL I

Administraţia şi subzistenţa

1. La plecarea fiecărui corp se va forma consiliuri de administraţie

eventuale pentru partea activă şi consiliuri centrale pentru depozite, conform

art. 7 şi 17 din regulamentul de administraţie.

Numele membrilor din ambele consiliuri de administraţie se va menţiona

într-un proces-verbal transcris în registrul de deliberaţie.

Un nou registru de deliberaţie al consiliului eventual va arăta numele

membrilor ce-l compun şi care vor subscrie procesul de instalare.

2. La consiliul central vor rămine toate registrele cele vechi, care se

ţin la casier şi ofiţerul de îmbrăcăminte. Adjutorul casierului care merge la

partea activă, va ţine registrele menţionate la pagina 59 din regulamentul de

administraţie şi controalele ţinute de locot.-colonel şi carnetul casei. Adjutorul

ofiţerului cu îmbrăcămintea va ţine un registru de primiri şi consumaţii )i

cont deschis cu compani,i le pentru echipament, precum şi livretul de justificarea

primirii echipamentului şi un control general de arme de a 3-a şi a

4-a categorie.


27

3. Fiecare companie, escadron şi baterie din armata permanentă va lu.t

livretul de detail, foile matricole, foile de pedepse şi controalele nominale

ale rezerviştilor.

Fiecare companie şi escadron din armata teritorială va lua controlul

nominal al oamenilor concentraţi, foile matricole şi de pedepse. Corpurile în

general vor mai lua : bilete de intrare În spital, bonuri de distribuţie, foi

de pretă şi celelalte imprimate necesare.

4. Partea activă va lua efectele strict necesare în timpul manevrelor„

precum şi un acont din casa corpului egal cu solda şi hrana trupei şi solda

ofiţerilor pe una lună.

5. Atribuţiile comisiei de îmbrăcăminte. vor fi îndeplinite de consiliul

de la partea centrală care îngrijesc ·pentru echiparea recruţilor şi expedierea

efectelor cerute la partea activă.

6. Oamenii din armata ter.itorială şi rezervele vor avea aceeaşi soldă

şi hrană ca armata permanentă. N-au drept Ia prima jurnalieră a masei

individuale.

7. În timpul manevrelor, În marş sau în staţie, subsistenta trupelor şi

furajul cailor, acolo unde se dă În natură, se va aproviziona de către consiliurile

de administraţie sau şefii de corpuri care n-au consiliu ; ofiţerii

plătitori sînt agenţii consiliilor pentru aprovizionare. Aprovizionarea se va

face În limitele tarifelor următoare :

lN DIVIZIA 1 şi 4

8. Hrana unui om pe . fără deosebire de grade din armata perm:i

nentă şi teritorială, bani 50.

Furajul unui cal din corpurile călări şi armatei permanente, bani 90.

La călăraşi, bani 80.

lN DIVIZIA 2 şi 3

Hrana unui om, bani 50.

Furajul unui cal din corpurile călări a11mată permanentă, leu L

Furajul la călăraşi, bani 90.

9. Raţia de hrană a unui om de Oflice armă se compune din :

1050 grame pîine,

400 grame carne de vacă,

140 grame legume, precum : cartofi, linte, fasole etc. sau

30 grame orez,

7 grame sare,

7 grame ceapă,

7 grame ardei sau piper,

7 grame oţet,

50 grame rachiu.

10. Alimentele arătate aci se pot înlocui la caz de trebuinţă după

ordinul comandantului de divizie, spre exemplu : pîinea proaspătă prin pes-

28


meţi sau mămăligă ; carnea iprm cîmaţi, brînză, peşte şi alte alimente, însă

în liimitele tarifei.

Cînd economiile ordinarului permit, corpurile sînt autorizate a da cîte

una litră vin de om pe fiecare zi de marş sau manevră obositoare.

11. Raţia unui cal se compune :

La armata permanentă kilograme 5

Călăraşi 5

Fîn Orz Pae

Comandanţii de divizie pot autoriza înlocuirea fînului (cînd lipseşte)

prin orz şi vice-versa, sau a se da ovăz în loc de orz, dacă se poate fără

a trece peste tarifă.

12. Tarifa În bani a hranei oamenilor şi a furajului cailor arătată la

punctul 8 va începe din ziua cînd se va indica prin osebit ordin ; pînă

atunci rămîne alocaţia actuală.

13. Trupele În timpul manevrelor, tn marş sau În staţie, sînt autorizate

a avea de rezervă alimente de hrană pentru 4 zile, din care parte asupra

oamenilor şi iparte în trăsuri cînd sînt în marş.

14. Ofiţerii de toate gradele au dreptul la raţiile de hrană prevăzute

în legea soldelor, ele se vor plăti în bani prin foaie cu margine, iar ofiţerilor

fără trupă prin mandate individuale, sau colective, după numărul ofiţerilor

prezenţi În aceeaşi clasă, conform art. 120 din regulamentul soldei. Această

alocaţie pentru raţiile ofiţereşti va servi la masa ofiţerilor.

15. Mandatele se vor ordonanţa de intendenţă din articolul soldei

corpului din care fac parte ofoţerii de trupă, iar pentru cei fără trupă din

articolul... 1

16. Furajul ofiţerilor din infanterie şi din corpurile fără trupă se va

aloca în bani ca şi În gamizoană, după tarifa bugetară.

17. Corpurile călări din armata permanentă vor cumpăra furajul din

banii ce vor avea asupră-le din capitolul soldei şi în urmă vor fi rambursate

prin mandate ordonanţate de intendenţă, după prezentarea actelor în regu!ă

din capitolul respectiv al bugetului. La călăraşi se va justifica prin facturi

care se vor anexa la foile de zile (trimestriale) pentru alocaţie. Potcovitul

cailor la călăraşi se va plăti din masa generală.

18. Costul sacilor de distribuţie şi alte mici cheltuieli relative la prepararea

hranei sînt în sarcina ordinarului ; justificarea se va face prin

livretul de ordinar.

19. Pentru fiertul hranei se acordă 2 bani şi jumătate de om pe zi,

acolo unde nu se primesc lemne în natură, sau un kilogram de lemne cînd

se dau în natură.

Costul lemnelor cumpărate se va ordonanţa de către intendenţă după

creditele ce se vor deschide asupra capitolului Încălzitului.

20. In caz cînd trupa ar trebui să stea la bivuac, precum serviciul de

avantposturi şi 'În toate cazurile unde n-ar avea alt adăpost decît cortul,

2

2

1 Lipsă în original.

6 - R3cbo;u( pentru independenţă naţională - c, 1067

29


se acordă 2 bani .de om pe zi pentru paie de aşternut şi lemne de foc. Corpurile

vor fi rambursate de intendenţă de suma cheltuită din capitolul încălzitului.

21. Cheltuielile de ederagiu la trupe se vor face din ordinar, iar nefiind

economii se vor face din masa generală.

22. Pentru cheltuielile de cancelarie la cartierele generale al fiecărei

divizii, cu toate serviciile, se acordă 100 lei pe lună şi pentru şefii de brigadă

30 lei, care se vor ordonanţa de intendenţă din articolul... 1 •

23. Pentru cancelariile regimentelor de dorobanţi şi călăraşi se autoriză

cincisprezece lei pe lună, iar pentru companiile şi escadroanele acestor corpuri

3 lei de fiecare.

ARTICOLUL II

Serviciul spitalicesc

24. În timipul marşului şi În manevre, bolnavii pnmesc cele dintîi îngrijiri

la ambulanţe.

Serviciul administrativ al ambulanţelor este divizat în două părţi.

Partea <înt>îi se compune din personalul şi materialul ce posedă fiecare corp

de trupă şi a II-a din personalul şi materialul disponibil al diviziei ca rezervă,

pentru complectarea trebuinţelor ce nu se pot satisface de ambulanţele corpurilor.

25. În marş, bolnavii se primesc la ambulanţa corpului de trupă fără

nici o formalitate. Dacă omul e greu bolnav, atunci după ce se ţ>anseiază

se trimite la ambulanţa divizionară însoţit de un bilet făcut după modelul

102 din regulamentul spitalelor, bolnavii uşori se trimit fără bilet.

26. în aceste bilete, medicii vor nota neapărat : numele bolnavului,

corpu din care face parte, boala lui şi pansamentul făcut în momenf.ul

evacuării.

27. Pentru înlesnire, medicii vor avea un port-file, unde fiecare foaie

reprezintă un bilet de spital după modelul care s-a dat ordin a se imprinu

care se vor distribui la timp.

28. Medicii pun biletul de spital al bolnavului Într-un loc al efectelor

de îmbrăcăminte, spre a se găsi la ajungerea la ambulanţa divizionară.

29. Dacă bolnavii se trimit la ambulanţa divizionară sau la un spital,

fără bilete, fie din lipsa de timp a medicilor ·de la corpuri sau alte Împrejurări,

atunci ele se fac de către contabilii serviciilor unde se primesc (ambulanţa

divizionară sau spitale), spre a se putea îndeplini scriptele cerute de

contabilitate.

30. În timpul cînd manevrează trupele, medicii de la ambulanţele corpurilor

trimit ca şi În marş pe bolnavi la :imbulanţa divizionară cu bilete

de intrare in spital. Bolnavii de la ambulanţa divizionară, care nu se pot

Întoarce la corpuri ca vindecaţi se evacuează la unul din spitalele cele mai

apropiate însotiţi de hiletele de intrare .:u ::are au venit. Dacă au venit fără

bil te, ele se fac de contabilu! ambulanţei divizionare după cum s-au spus

mai sus.

1 Lipsă în textul original.

-- ----

30


:Pentru evacuare de la un spital la altul (sau cle la un punct de evacuare)

se vor însoţi bolnavii de bilete de ieşire model No. 103, din regulamentul

spitalelor.

31. Cfod bolnavii din cauza boalei nu pot vol'\bi, se vor c.1mplecta

datele din biletul de iintrare în spital după livretul individual, sau în lipsă

pe cît se poate, după mărcile puse pe efecte sau după ştiinţele adunate de la

camarazii săi prezenţi.

32. Ambulanţele fiind destinate a urma trupele în toate mişcările lor,

trebuie a evacua cît se poate mai iute pe bolnavi pentru a face loc celor din

nou veniţi.

Pentru acest scop se vor organiza spitale temporare pe măsură C': îna·

intează trupele.

33. Spiitalele temporare sînt eşalonate În urma trupelor ele servesc şi ca

puncte de evacuare, şi sînt aşezate la distanţă de etape pînă la spitalele unde

bolnavii sînt aşezaţi definitiv ; se alege de preferinţă ca puncte de evacuare,

staţiile drumului de fier.

34. Cînd trupele sînt În staţie, bolnavii sînt trataţi În infil'\meriile regimentare

; acei greu bolnavi sînt evacuaţi la spitalele temporare sau permanente

ce sînt mai apropiate, ca şi cel de la ambulanţele diivizionare.

35. În fiecare seară şefii serviciilor ambulanţei divizionare şi a spitalelor

temporare trimit statului-major al diviziei la adresa intendentulUii şef,

o situaţie nominală de toţi bolnavii intraţi, rămaşi evacuaţi şi morţi în 24 ore,

pennru a se comunica coripurilor de unde fac parte oamenii, spre a li &e

Înscrie mutaţia.

36. Pentru înlesnirea contahilităţii şi pentru ca corpurile să fie la curent

de poziţia oamenilor, vor îngriji ca după terminarea manevrelor în fiecare zi,

mai înainte de a intra În cartierul lor, să pună a se face apelul oamenilor şi

pentru toţi cei ce lipsesc, care se presupun a fi la ambulanţă, să meargă dacă

se poate sergenţii furieri spre a-i · vedea şi a cerceta de muniţia lor, şi a da

relaţiile necesare asupra stării lor civile care sînt necesare pentru acei greu

bolnavi a căror bilete nu s-au putut complecta.

37. Serviciile ambulanţelor şi al spitalelor temporare, cînd trimit bolnavii

pentru evacuare la alt stabiliment, sînt obligate a asigura transportul şi

îngrijirea bolnavilor pînă la staţia viitoare, din mijloacele puse la dispoziţia

lor.

38. Pentru cheltuielile de hrană, de salubritate şi curăţenie, de ecleraj,

de transport etc. contabilii ambulanţelor divizionare şi de la spitale vor primi

cîte un avans din capitolul spitalelor proporţionat cu trebuinţele a 15 zile.

Pentru cheltuielile ce vor face, contabilii după efectuarea· serviciului, prezintă

acte justificativ intendenţei, formate În dublă expediţie separate după natura

cheltuielii pe articol bugetar care se vor ordonanţa după creditele ce se vor

deschide. În acest mod acontul să fie complect la dispoziţia serviciului pînă

la terminarea manevrelor.

39. Pentru hrana bolnavilor de la spitalele temporare şi punctele de

evacuare se autoriză aceeaşi tarifă În bani ca la COl'\puri.

40. Contabilii de la ambulanţele divizionare şi de la spitalele permanente,

pentru efecte, mobilier şi materiile necesare îngrijirii bolnavilor. Pentru


31

alimentele de hrană se va ţine un livret de nutriment, ca la spitalele permanente.

41. Pentru materiile de consumaţie jurnalieră precum medicamente, de

ecleraj, de salubritate etc. care nu se trec în livretul de nutriment cînd nu se

vor putea justifica prin factura furnizorului, este destul procesul-verbal făcut

în ziua cînd s-au efectuat cumpărăturile. Procesul va fi subscris de medicul

şef al serviciului şi contra-semnat de contabil.

42. Cheltuielile vor fi trecute în fiecare zi Într-un registru jurnal după

modelul ţinut la spit:ale.

43. Pentru consumaţiile de materii ('.are nu dau loc la cheltuieli vor

fi justificate pe cît se poate după formele arătate în reglementul de materii.

Cînd Împrejurări neprevăzute Împiedică îndeplinirea acestor formalităţi, justificarea

se va face prin ordine date şi procese-verbale sub-scrise de şeful

serviciului şi contabil.

44. Cheltuielile de transport vor fi sprijinite de ordinul (în copie) al

comandantuluj diviziei.

45. Justificarea definitivă a cheltuielilor de hrană a bolnavilor se va

face la încheierea conturilor trimestriale, conform regulamentului spitalelor.

46. Materialurile de aşternut, medicamente, instrumente chirurgicale şi

alte efecte spitaliceşti, necesare infirmeriilor şi ambulanţelor corpurilor se

vor da de la depozitul ambulanţei divizionare.

Pentru complectarea materialului necesar la depozitul di·;izionar, precum

şi la spitalele temporare, administraţia centrală, va lua măsurile de aprovizionare

după avizul ce va primi la cimp de la comandantul de divizie.

Despre bolnavii vindecaţi şi despre morţi.

47. Bolnavii vindecaţi la ambulanţa divizionară se întorc la corpurile

lor cu toată muniţia fără bilet de ieşire. Cînd însă au stat o noapte atunci

sînt însoţiţi de un bilet de ieşire model 103 ca la spitalele permanente.

Cînd bolnavii ies din spitale temporare, atunci sînt însoţiţi de bilete

după modelul de mai sus.

48. Administraţia spitalului de unde iese bolnavul îi înlesneşte mijloacele

de transport pînă la corp, iară pentru eliberaţi ca reformaţi sau în concediu,

le dă mijloace pînă la vatra lor.

49. Toate cheltuielile făcute de administraţia spitalului pînă la destinaţia

unde oamenii trebuie să ajungă, vor fi rambursate de intendenţa din capitolul

transporturilor.

50. Comandantul diviziei dă ordin, ca să numească locul unde se depun

armele şi muniţia rămasă de la morţi, reformaţi sau trimişi în concediu

de convalescenţă.

51. Pentru cei morţi, contabilii ambulanţelor divizionare precum şi acei

de la spitalele temporare îndeplineSIC funcţiile de ofiţeri ai stării civile, arătate

În codul civil la art. 81 pînă la 84.

Pentru aceasta vor avea registre după modelul ţinut de ofiţerii stării

civile. Plătitor1ii corpurilor de trupă, ţin asemena registre pentru cazurile de

moarte ce s-ar întîmpla în corp. Registrele sînt numerotate, parafate şi subsnise

de intendent.

32


52. Pentru ofiţerii fără trupă şi funqionarii ataşaţi la cartierul general,

acrul de încetare din viaţă se dresează de intendent, conform art. 81 din.

codul civil.

53. Actele de încetare din viaţă se tr·imit de către corpuri şi serviciuri

intendentului spre a se conforma art. 82, din codul civil ; iară obiectele

de valoare rămase şi care se cuvin moştenitorilor se depun unde comandantul

diviziei hotărîşte spre păstrare pînă cînd se va da în primire moştenitorilor.

54. Cînd bolnavii voiesc a face tratamente, contabilii spitalelor, ambulanţelor

şi corpurilor, dau toate înlesnirile pentru îndeplinirea celor prevăzute

la cap. V, titlul 2, canea III-a din codul civil.

55. Pentru morţii în sp.itale şi la ambulanţe se trimit corpurilor, d<!

·

către administnţia acelor servicii, bilete de ieşire model nr. 103.

56. Îngroparea morţilor se va face totdeauna seara la apusul soarelui

şi dimineaţa În zori de ziuă, la locul hotărît de şeful statului major, în Înţelegere

cu medicul şef.

57. Cheltuielile de Îmnormfotare sînt acele obişnuite În garmzoane.

Contabilul va fi rambursat prin mandat de intendenţă, după prezentarea

actelor, aşa cum s-au prevăzut la paragraful 38.

Direcţia şi controlul serviciului spitalicesc.

58. Direeţia serviciului spitalicesc În toate detailurile sale tehnice şi

administrative este în saroina medicilor şefi de serviciu sub autoritatea medicului

şef al diviziei. Intendenţa militară este însărcinată cu controlul, asupra

Întrebuinţării fondurilor şi materiilor. Ea are dreptul a da instruqiile necesare

pentru regularea conturilor şi întrebuinţarea fondurilor şi materiilor, cînd ar

găsi abateri de la prescripţiile reglementare.

59. Ambulanţa divizionară formează un singur serviciu aparte cu doi

contabili, unul pentru materiile farmaceutice, lengeria de pansament, obiectele

i trăsurile de ambulanţe şi altul pentru păstrarea şi mînuirea fondurilor,

materialul de aşternut, a mobilierului şi celelalte necesare bolnavilor, care

nu sînt Încredinţate celuilalt contabil. Acest din urmă contabil este însărcinat

şi cu conturile bolnavilor şi hrana lor.

Ambii contabili sint sub autoritatea medicului şef al serviciului.

60. Cînd ambulanţa diviz.ionară va fi împărţită eventual În mai multe

seqii pe cîmpul de manevră, contabilitatea va fi centralizată la partea principală

a ambulanţei.

61. Spitalele temporare şi punctele de evacuare vor avea ca şi ambu-·

lanţele divizionare doi contabili ; iară cînd importanţa servioiului va permite

se va reduce la un contabil. Aceasta se va regula ·de medicul şef în Înţelegere

cu intedentul.

62. Administraţia infirmeriilor regimentare va fi ca în garnizoană.

63 . Medicul şef al diviziei va cere comandantului diviziei mjloacele

de care are trebuinţă, pentru complectareti personalului şi a mater.ialului spitalicesc.

6-L Pentru trăsurile la care vor avea drept trupele În timpul manevre-

lor se va da un ordin special.

Ministru de Resbe-1, ColoneJ SLANICEANU

.Monitorul O:mei", nr. 32 din 19 octombrie 1876, vdl. I, p. 761-767.


3J

21


Decret pentru deschiderea unui credit de 25 OOO lei

„pentru întîmpinarea cheltuielilor de transport

cu trupele concentrate"

[ ... ] Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul

de Rezbel, sub nr. 2846 ;

Văzînd jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 1, Încheiat în şedinţa de la

15 octombrie ;

Am decretat şi decretăm ;

Art. I. Jurnalul Consiliului de Miniştri se aprobă.

Art. II. Se deschide un credit suplimentar de lei 25 OOO, la capitolul

12, art. 30 al bugetului armatei pe 1876, din paragraful de 500 OOO lei,

pentru întîmpinarea cheltuielilor de transport cu trupele concentrate.

Art. III. şi cel din urmă, Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul

de Rezbel este Însărcinat cu executarea acestui decret.

Dat în Bucureşti, la 18 octombrie 1876.

CAROL

Ministru Secretar de Stat fa Departamentul de Rezbel,

Colone<l SLANICEANU

Montorul Oficia,!", nr. 235 din 21 octombrie/.2 noiembrie 1876, p. 5690 ;

Document privind istoria României. RăzboiuJ pentru independc-nţă, voi. I, partea a II-a,

p. 390.

Bucureşti, 4 noiembrie 1816

22

Expuner·e de motive şi proiect de lege, adoptat de Adunarea

deputaţilor, privind deschiderea unui credit suplimentar

de 400 OOO lei pentru cheltuielile necesare concentrării armatei

Domnilor deputaţi,

Comitetul delegaţilor însărcinaţi a se ocupa cu examinarea proiectului

de lege prezentat de Domnul Ministru de Rezbel relativ la deschiderea unui

credit de 400 OOO lei trebuitori pentru acoperirea cheltuielilor făcute pînă

la 1 noiembri, atît cu concentrările militare din acest an, cît şi cu acele

34


ale corpului da observaţiune de pe linia Dunărei ; luînd în deliberare proiectul

şi cercetînd în acelaşi timp resursele cu care să poată acoperi suma

cerută, cu onoare vin, prin organul subscrisului, a vă aduce la cunoştinţă

rezultatul discuţiunilor urmate În chestiune.

Oportunitatea mişcărilor militare, fiind pe deplin cunoscută prin votul

ce aţi dat în şedinţa precedentă, comitetul delegaţilor a considerat creditul

de care e vorba ca o cunoştinţă necesară a acelui vot.

Cît pentru chestiune financiară, Dstră cunoaşteţi că, Încă din sesiunea

extraordinară trecută, Adunarea a votat mai multe legi (şedinţele din 5, 6,

7, 9 şi 16 iulie) În virtutea cărora s-a realizat asupra exerciţiului de patru

luni (începînd de la 1 august) o economie de 1 750 232 lei 32 bani, asemenea

ni s-a mai comunicat de către D. Ministru de Finanţe că, pe baza legii

din 6 august 1876, Dsa a mai realizat În diferite serviciuri ale Ministerului

său, asupra exerciţiului de pe ultimul trimestru, o economie de lei 113 550,

bani 50, care sumă adunată către cifra de mai sus, face peste tot 1 863 782

lei şi 82 bani.

Asupra acestei sume pînă acum s-au deschis două credite şi anume :

unul de 500 de mii lei acordat pentru credite suplimentare şi extraordinare

prin legea de la 27 iulie 1876 şi altul de 400 OOO lei prin legea de la 2 august

1876, pentru plata procentului bonurilor de tezaur.

Scăzîndu-se dar suma acestor credite din cifra realizată prm economii,

cum s-a arătat mai sus, rezultă un excedent de economu în sumă de

963 782 lei 82 bani, care rămîn disponibili.

Asupra acestora comitetul a fos.t de opiniune a se acorda deschiderea

creditului cerut de D. Ministru,, pentr;u are sfîrşiţ vi. se . sµpui:ie spre aprobare

alăturatu] proiect de lege · rn ,'modificările a<Jmise în . .

sinul d,elegaţilor.

Raportor,

A. VIZANTI

PROIECT DE LEGE

Art. I. Se acordă Domnului Ministru de Rezbel un credit suplimentar

de 400 OOO lei pentru cheltuielile concentrărilor armatei pînă la l noiembrie

1876 şi acele ale corpului de observaţiune de pe linia Dunării, împărţit

la capitolele şi articolele următoare :

La cap.

IV art. 14 60 OOO lei

" " VII „ 23 130 OOO „

„ VII

" 24 120 OOO „

„ „ IX „ 27 15 OOO „

„ X „ 28 50 OOO „

" „ XII „ 30 10 OOO „

„ XIV „ 32 15 OOO „

400 OOO lei


3

Art. II. Acest credit se va a:::operi din economiile realizate asupra exerciţiului

anului 1876, după legile din 10, 21, 23 iulie şi 6 august anul curent.

Raportor,

A. VIZANTJ

Neluînd nimeni cuvîntul se pune la vot luarea în consideraţiune a proiectului

şi se adoptă.

Art. 1 şi 2 se adoptă fără discuţiune.

Se pune la vot proiectul de lege în total ş1 rezultatul scrutinului este

cel următor :

Votanţi . .

Majoritatea absolută

Bile albe pentru .

Bile negre contra

74

38

71

3

"Monitorul Oficialu, nr. 250 din 10 noiembrie 1,876, p. 6044 ;


p. 420-421 .

Bucurefti, 6 noiembrie 1876

23

Decret pentru chemarea temporară sub arme a ofiţerilor,

medicilor, veterinarilor şi ofiţerilor de intendenţă

şi administraţie aflaţi în neactivitate

[ „.] Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul

de Rezbel, sub nr. 9.605 ;


Art. I. Ofiţerii, medicii, veterinarii, farmaciştii şi ofiţerii de intendenţă

şi administraţie, aflaţi În neactivitate pentru orice categorie, vor fi chemaţi

de către Ministerul de Rezbel după trebuinţa ce se va simţi pentru a îndeplini

temporar o funcţiune în armată cu ocazia concentrării trupelor.

Art. II. Pe timpul cît aceşti ofiţeri vor fi chemaţi a face vreun serviciu,

vor avea dreptul la solda si accesoriile prevăzute gradului lor.

Art. III. şi cel din urmă. Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul

de Rezbel este însărcinat cu executarea ordonanţei de faţă.

Dat în Bucureşti, la 6 noiembrie 1876.

CAROL

Minitru Secretar de Stat la Departamentul de Rezbel,

Co!onel SLANICEANU

„Monitorul Oficial", nr. 2'5 2 din 12 noiembrie 1876, p. 6089-6090 ;

Documente privi;-id istori1 României, Războiul pentru independenţă, voi. I, p1rtca a II,-a

p. 425.

J6


24


înalt ordin de zi adresat armatei cu prilejul concentrării

efectivelor de război

Ostaşi!

Vă mulţumesc pentru graba cu care aţi răspuns la chemarea sub arme

din anul acesta, organizaţia diviziilor active cu efectivele de răsboiu, vă dă

ocaziunea pentru prima oară de a executa exerciţiile şi mişcările militare în

condiţiunile cerute de 1serviciul în campanie.

Profitaţi clar de această întrunire pentru a face cea mai întinsă aplicare

a regulamentelor tactice şi a completa instrueţia individuală ca să deveniţi

apţi pentru toate serviciile la care puteţi fi chemaţi.

Organizaţia mixtă a marilor unităţi, tactice, va înlesni mult instrueţia

corpurilor de dorobanţi, care nµ mă înd01esc că printr-o stăruitoare aplicare

vor şti a dobîndi validitatea corpurilor de linie, ce trebuie a le servi de

model.

Cantonarea trupelor în oraşele cele mai însemnate ale ţării făcută în

îndoitul scop de a vă procura bunul ,trai şi de a nu mai împovăra satele şi

cătunele, care pînă acum suportau sarcinile de asemenea natură, vă impune

cea mai corectă conduită.

Am fost fericit a constata Însurm tn fiecare divizie dragostea cu car

aţi fost primiţi pretutindeni, căutaţi a fi totdeauna vrednici de această

solicitudine.

Ofiţeri!

Nu uitaţi că împrejurările pot chema o armată la îndeplinirea celor

mai mari destinuri. Profitaţi dar de toate ocaziunile pentru a complecta calităţile

militare ale soldatului nostru prin instrueţiunea cea mai mgnpta ;

numai astfel veţi avea conştiinţa datoriei împlinită către ţară, care ş1-a pus

toate speranţele În noi.

Din parte-mi voi fi totdeauna fericit de a împărţi ostenelile noastre.

CAROL


p. 440-441.


37


25

Aprobarea de către Senat a creditului de 4 OOO OOO lei

acordt · Ministehilui · de· Război pentru nevdile' · 'arateî

Domnilor senatori.

.i

;1 ·

Proiectul de lege prin care se deschide Domnului Ministru de Rezbel

un credit extraordinar de 4 milioane lei, pentru completarea armăturii şi a

muniţiei de rezbel necesare armatei, votat de onor, Adunarea Deputaţilor în

şedinţa de la 9 noiembrie 1876, şi prezentat din deliberarea Senatului cu Domnescul

mesagiu no ..... .. ... 2.

Secţiunile .Dstră luîndu-1 În cercetare, l-au admis toate În unanimitate,

afară de D. Iorgu Radu, care. l-a respins. D. Negrea l-a primit însă cu condiţiunea

ca armătura să nu fie cumpărată „prea tîrziu", după trebuinţă şi

D. Apostol Grăjdănescu s-a abţinut de la vot.

Comitetul delegaţilor, compus din Dnii Ştefan Bellu, N. Manolescu,

Colonel Călinescu, V. Gudgiu şi subscrisul, Întrunindu-se sub preşedinţia Domnului

Colonel T. Călinescu, în ziua de 19 noiembrie curent, În număr complet

l-a admis În unanimitate şi fără nici o modificare, numind pe subscrisul

raportor, care vă roagă a-l vota şi Dstră.

Raportor, G. LECA

LEGE

Art. 1. Se deschide Domnului Ministru Secretar de Stat la Departamentul

de Rezbel un credit extraordinar de 4 OOO OOO lei pentru completarea

armăturii şi muniţiei de rezbel necesare armatei.

Art. 2. Pentru acoperirea acestui credit, Ministerul de Finanţe este

autorizat a emite bonuri de tezaur în condiţiunile legii din 2 Mai 1876.

Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor, În şedinţa sa din

9 noiembrie 1876 şi s-a adoptat cu majoritate de şase zeci şi şapte voturi,

contra a patru.

(L.S.A.D.)

Preşedinte, C. A. ROSETTI

Secretar, Maior R. MIHAIU

Această lege s-a votat de Senat, în şedinţa sa de la 19 noiembrie

1876 şi s-a adoptat cu majoritate de cincizeci voturi, contra a patru.

Vicepreşedinte, M. KOGĂLNICEANU

Secretari : N. CĂMARĂŞESCU, St. BELLU

1 La 25 noiembrie Adunarea deputaţilor votează credite sup>limentare "pentru acoperirea

cheltuielilor de concen ria, .

p tru fur ,:i i . i slda . ofiţerilor din activit te" chemaţi

sub arme (Documente pnvmd 11Storia Romame1. Razbo1ul ,pentru mdependemţa, voi. 1,

partea a II-a, 'P· 46S-470).


38


D. Vice-Preşedinte declară discuţiunea generală deschisă şi neluînd m

mem cuvîntul, se pune la vot luarea în consideraţiune şi se primeşte.

Art. 1 şi 2 se citesc şi se primesc fără discuţiune.

Se pune la vot prin bile legea în total şi rezultatul votului este cel

următor :

Votanţi . .

Majoritatea absolută

Bile albe .

Bile negre.

D. Vice-Preşedinte Kogălniceanu. Prin urmare proiectul este primit.


p. 461-462.

54

28

50

4

Bucurefti, 22 noiembrie 1876

26

Marele Stat major ordonă maiorului Iacob Lahovari să execute

o recunoaştere de detaliu între Bucureşti şi Giurgiu

în vederea preîntîmpinării unui atac otoman dinspre Dunăre

Domnule maior,

Vi se face cunoscut că sînteţi însărcinat cu recunoaşterea zonei de teren

cuprinsă între Bucureşti şi Giurgiu pe deoparte, iar pe de alta în dreapta şi

stînga liniei ferate la cîte o distanţă de 15 km. ln această recunoaştere veţi

avea ca ajutoare pc căpitanul Magheru şi locotenetul Grozea.

Puteţi Întrebuinţa în recunoaştere calea ferată şi trăsuri.

Pentru cheltuiala ci! veţi face veţi prezenta conturi în regulă.

Recunoaşterea aceasta trebuie făcută În îndoitul scop, adică la ceea cc

priveşte topografia (servindu-vă de harta austriacă, căutînd pe cît se va putea

a completa şi verifica acea hartă).

Iar 2, în ceea ce priveşte statistica (productele, populaţia, diferitele

mijloace de transport, locuinţă, furaj, apă etc. etc.).

Această recunoaştere va trebui să serve pentru cazul cînd fiind atacaţi

de inamic venind de peste Dunăre, am voi să luăm ofensiva, retrăgîndu-ne

spre Bucureşti şi aceasta să împiedice înaintarea inamicului.

Veţi studia dar :

1) Descrierea generală a acestei părţi de pămînt, situaţia lui geogr::t

fică (bazinul sau valea în care e), aspectul general.

Liniile principale ale thalvegurilor şi de împărţeală a apelor ; fisionomia

generală a lui (netedă sau accidentată, limpede sau cu păduri, uscat:l

sau mocirloasă), felul pămîntului, clima şi locuitorii.


39

2) Căile de comunicare, direqia, natura şi starea lor de întreţinere.

Timpul probabil în care se pot parcurge distanţele în diferite epod

i mai cu seamă în anotimpul actual.

Rolul ce pot avea aceste căi de comunicare în operaţii sau dacă pot

deveni linii de operaţii.

3) Se va studia cursul de apă al Sabarului, Argeşului, Neajlovului,

lărgimea, adîncimea, iuţeala şi tot ce poate contribui la importanţa lor.

Puntele de trecere, podurile, fie plutitoare, fie stătătoare, vadurile, rolul ce

pot avea în operaţie - fie În ofensivă, fie în defensivă.

4 ) · Se vor studia locurile principale locuite din aceste zone, care ar

putea avea vreun rol în apărare, fie ca posturi de cîmp, fie ca întăriri momentane,

fie ca sprijin de trupe în linie de bătaie sau ca posturi înaintate

pentru a Întîrzia apropierea inamicului.

5) Poziţiile militare care se pot afla pe acest teren, descriindu-se cu

atenţie extremităţile, faţa, interiorul lor şi spatele şi mijloace artificiale.

6) Se vor studia pădurile şi defileurile, ară tîndu-se natura, marginile,

interiorul şi rolul lor, comunicările dintr-însele şi orice detaliuri care nu pot

figura pe plan.

Vă atrag atenţia mai cu seamă asupra malului stîng al Dunării În

dreapta şi stînga oraşului Giurgiu, la cîte 20 km.

Linia înălţimilor de la Frăteşti, înălţimile de la Călăugăreni şi Sabar.

Veţi studia dacă plecînd de la Giurgiu, o armată inamică va putea

găsi cu înlesnire o altă linie de operaţie decît calea ferată şi calea naţională.

Veţi studia dacă o trecere a Dunării nu s-ar putea împiedica chiar de

pe mal, ţinînd cont de multele iezere şi limitarea prin aruncarea a punţilor

unde putea debarca spre vad.


p. 463-464.


27

Raportul colonelului George Slăniceanu, ministrul de război,

şi decretul pentru crearea a încă opt regimente de dorobanţi,

precum şi dislocarea celor 16 regimente de dorobanţi aflate în

compunerea diviziilor teritoriale 1

[ ... ] Organizaţia actuală a dorobanţilor reprezintă inconveniente ce

în mare parte au întîrziat dezvoltarea acestei arme. ln adevăr teritoriul unui

t La 2S decembrie, colonelul George Slă.niceanu dă un ordin comanda.nţi<lor diviziilor

teritoriale privind organizarea regimentelor de dorobanţi, cadrele lor permanente, aşeza-ca

ofiţerulor, efoctive •CU schimbuil ("Monitorul Oastei", nr. 1 din 12 ianuarie 1877, .p. 10-38).

40


regiment cuprinzînd astăzi patru judeţe, din cauza acestei mari întinderi

de teritoriu, administraţia şi comandamentul acestor regimente nu se p0ate

exercita cu toată vigoarea şi prin urmare rezultatele unei asemenea organizaţiuni

nu pot fi mulţumitoare.

Subsemnatul, fiind preocupat de a pregăti şi grăbi organizaţia infanteriei

teritoriale Într-un mod care să ne garanteze mai bine o mai grabnică

mobilizare şi un număr mai considerabil de forţe, ceea ce nu se poate obţine

decît urmărind numărul regimentelor şi dîndu-le mai multe mijloace pentru

instrucţia şi organizaţia lor.

Pentru aceste motive, şi pînă cînd resursele noastre financiare ne vor

permite ca fiecare judeţ al ţării să reprezinte un regiment de dorobanţi.

Am onorul a supune la aprobarea Măriei Voastre alăturatul proiect de decret,

care cuprinde organizaţia teritorială a dorobanţilor în 16 regimente şi

care este a se pune în aplicare de la 1 ianuarie viitor 1877.

Mai tîrziu, vor avea onoare de a supune la aprobarea Măriei Voastre,

atît numirea comandanţilor acestor regimnente, cît şi pe ofiţerii superiori şi

inferiori trebuincioşi organizaţiei de faţă.

[ ... ] Miniistru Secretar de Sotat la Departamentu.I de Rezbel,

Colonel SLĂNICEANU

No. 10.162


de Rezbel, sub no. 1 O 162


Art. I. Se creează opt regimente de dorobanţi, peste cele opt care există

astăzi.

Art. II. Organizaţia teritorială a acestor 16 regimente în batalioane

şi companii, va fi după cum urmează :

A I-a DIVIZIE TERITORIALA MILITARA

1-iul regiment dorobanţi

Reşedinţa Craiova

Cuprinde /"udeţe\e Mehedinţi şi Dolj

1-iu batalion Mehedinţi

Reşedinţa Turnu-Severin

1-a companie Vîrciorova, (cu reşedinţa la Vîrciorova) se compune din

plaiul Cloşani şi plasa Motru de Sus.

2-a companie Turnu-Severin, (cu reşedinţa la Turnu-Severin} se compune

din oraş cu plăşile Ocolu şi Motru de Jos.

3-a companie Gruia, (cu reşedinţa Gruia) se compune din plăşil

Blahniţa şi Cîmpul.

4-a companie Dumbrava, (cu reşedinţa la Guardiniţa) se compune din

plasa Dumbrava.

2-lea batalion Dolj .

Reşedinţa Craiova


41

5-a companie Craiova, (reşedinţa Craiova) se compune din oraşul Craiova

şi plăşile Amăradia, Jiul de Sus, Dumbrava şi Ocolul.

·

6-a companie Calafat, (reşedinţa Calafat) se compune din plasa Cîmpul.

7-a companie Balta, (reşedinţa la Bistriţa) se compune din plasa Balta.

8-a companie Bechet, (reşedinţa Bechet) se compune din plasa Jiu de Jos.

2-lea regiment dorobanţi

Reşedinţa Rîmnicu Vîlcea

Cuprinde judeţele Gorj şi Vîlcea

1-iul batalion Gorj

Reşedinţa Tîrgu-Jiului

1-a companie Vulcan, (reşedinţa la Buliga) se compune din plaiul

Vulcan.

2-a companie Novaci, (reşedinţa la Drăgoeşti) se compune din plaiul

Novaci.

3-a companie Tîrgu-Jiu, (reşedinţa Tîrgu-Jiu) se compune din oraşul

Tîrgu-Jiu şi plăşile Ocolu şi Jiului.

4-a companie Amaradia, (reşedinţa la Cărbuneşti) se compune din

plasa Amaradia şi Gilortul.

2-lea batalion Vîlcea

Reşedinţa Rîmnicu-Vîkei

5-a companie Cozia, (reşedinţa Rîu-Vadului) se compune din plaiul

Cozia.

6-a companie Rîmnicu Vîlcea, (reşedinţa Rîmnicu-Vîlcea) se compune

din plăşile Horez, Otăsău, Ocol şi oraşul Rîmnicul Vîlcea.

7-a companie Olteţu de Sus, (reşedinţa Pleşoiu) se compune din plasa

Olteţu de Sus.

8-a companie Drăgăşani, (reşedinţa Drăgăşani) se compune din plăşile

Olteţu de Jos şi Oltu.


Reşedinţa la Slatina

Cuprinde judeţele Romanaţi şi Olt.

1-iul batalion Romanaţi

Reşedinţa Caracal

1-a companie .Balş, (cu reşedinţa Balş) se compune din plăşile Olteţu

ş1 Oltu de Sus.

2-a companie Caracal, (reşedinţa Caracal) se compune din plasa Ocolu

şi oraşul Caracal.

3-a companie Balta, (reşedinţa Grol"dibod) se compune din plasa Balta.

4-a companie Islaz, (reşedinţa Is az) se compune . din plasa Olteţu

de Jos.

2-lea batalion Oltu

Reşedinţa Slatina

42


5-a companie Oltu, (reşedinţa Cîmpu-Mare) se compune din plasa Oltu.

6-a companie Vedea, (reşedinţa Negreni), se compune din plasa Vedea.

7-a companie Slatina (reşedinţa Slatina) se compune din plasa Mijlocu

ş1 oraşul Slatina.

8-a companie Şcrbăneşti, (reşedinţa Drăgăneşti) se compune din plasa

Şerbăneşti.


Reşedinţa la Piteşti

Cuprinde judeţele Argeş şi Muscel

1-iul batalion Argeş

Reşedinţa Piteşti

1-a companie Leoviscea, (reşedinţa Suiciu) se compune din plasa Leov1scea.

2-a companie Curtea de Argeş, (reşedinţa Curtea de Argeş) se compune

din plăşi le Argeş şi T opologu.

3-a companie Piteşti, (reşedinţa Piteşti) se compune din plasa Oltu,

plasa Piteşti şi oraşul Piteşti.

4-a companie Cotmeapa, (reşedinţa Costeşti) se compune din plăşile

Cotmeana şi Gălăşeti.

2-lea batalion Muscel

Reşedinţa Cîmpu-Lung

5-a companie Cîmpu-Lung, (reşedinţa Cîmpu-Lung) se compune din

plaiul Nucşoara şi oraşul Cîmpu-Lung.

6-a companie Giuvala, (reşedinţa Popu Dîmboviţei) se compune din

plaiul Dîmboviţei.

7-a companie Rîurile, (reşedinţa Miceşti) se compune din plasa Rîurilc.

ş1 Podgoria.

8-a companie Argeşul, (reşedinţa Bîrseşti) se compune din plăşile Argeşu

A II-a DIVIZIE TERITORIALA MILITARA


Reşedinţa Giurgiu

Cuprinde judeţele Teleorman şi Vlaşca

1-iul batalion Teleorman

Reşedinţa Turnu Măgurele

1-a companie Turnu Măgurele, (reşedinţa Turnu Măgurele) se compune

din plasa Călmăţui şi oraşul Turnu Măgurele.

2-a companie Zimnicea, (reşedinţa Zimnicea) se compune din plasa

Marginea.

3-a companie Roşiori de Vede, (reşedinţa Roşiori de Vede) se compune

din plasa Tîrgul.


4J

4-a companie Teleorman, (reşedinţa Balaciu) se compune din plas:i

Teleorman.

2-lea batalion Vlaşca

Reşedinţa Giurgiu

5-a companie Giurgiu, (reşedinţa Giurgiu) se compune din plasa Marginea

şi oraşul Giurgiu.

6-a companie Călugăreni, (reşedinţa Călugăreni) se compune din plasa

Cîlniştea.

7-a compame Neajlov, (reşedinţa Obedeni) se compune din plasa

Neajlovu.

8-a companie Glavaciocu, (reşedinţa Poeni) se compune din plas.\

Glavaciocu.


Reşedinţa Buc.ureşti

Cuprinde judeţul Ilfov şi oraşul Bucureşti

1-iul batalion Bucureşti

Reşedinţa Bucureşti

1-a companie Roşu, se compune din culoarea de Roşu şi Galben.

2-a compan e Albastru, se compune din culoarea Albastru

3-a compame Negru, se compune din culoarea Negru

4-a compame Verde, se compune dir. culoarea Verde

2-lea batalion Ilfov

Reşedinţa Bucureşti

5-a companie Dîmboviţa, (reşedinţa Pantelimon) se compune din plăşile

Dîmboviţa şi Motiştea.

6-a companie Snagov, (reşedinţa Buftea) se compune din plasa Snagov.

7-a companie Sabaru, (reşedinţa Domneşti) se compune din plasa Sabaru.

8-a companie Olteniţa, (reşedinţa Olteniţa) se compune din plăşile

Olteniţa şi Negoeşti.


Reşedinţa Ploieşti

Cuprinde judeţele Dîmboviţa şi Prahova

1-iul batalion Dîmboviţa

Reşedinţa Tîrgu-Vemi

1-a companie Petroşiţa, (reşedinţa Petroşiţa) se compune din plaiurile

Dîmboviţa şi Ialomiţa.

2-a companie Tîrgu-Vestei, (reşedinţa Tîrgu-Vestei) se compune din

plăşile Dîmboviţa, Dealu şi oraşul Tîrgu-Vestei.

3-a companie Găeşti, (reşedinţa Găeşti) se compune din Plasa Cobia.

44


4-a companie Titu, (reşedinţa Titu) se compune din plăşile Bolintinn

ş1 Ialomiţa.

2-lca batalion Prahcva

Reşedinţa Ploieşti

5-a companie Ploieşti, (reşedinţa Ploieşti) se compune din plăşile Tîrgşorul,

Filipeşti, Cîmpu şi oraşul Ploieşti.

6-a companie Bucovul, (reşedinţa Bucovul) se compune din plăşilc

Podgoria şi Cricovul.

7-a companie Bratocea, (reşedinţa Bratocea) se compune din plaiul

Teleajenu.

8-a companie Predeal. (reşedinţa Predeal) se compune din plaiul

Prahova.


Reşedinţa Buzău

Cuprinde judeţele Buzău şi Ialomiţa

1-iul batalion Buzău

Reşedinţa Buzău

1-a companie Facia-Chei, (reşedinţa Facia-Chei) se compune din plaiurile

Buzău şi Pîrscov.

2-a companie Buzău, (reşedinţa Buzău) se compune din plăşile Sărata,

Cîmpu şi oraşul Buzău.

3-a companie Mizil, (reşedinţa Mizil) se compune din plasa Tohani.

4-a companie Slănicu, (reşedinţa Cărpineni) se compune din plaiul

Slănicu.

2-lea batalion Ialomiţa

Reşedinţa Călăraşi

5-a companie Călăraşi, (reşedinţa Călăraşi) se compune din plasa Borcea

şi oraşul Călăraşi.

6-a companie Gura-Ialomiţa, (reşedinţa Gura-Ialomiţa) se compune

din plasa Balta.

7-a companie Slobozia, (reşedinţa Slobozia) se compune din plasa Ialomiţa.

8-a companie Urziceni, (reşedinţa Urziceni) se compune din plasa Cîmpu.

A III-a DIVIZIE TERITORIALA MILITARA


Reşedinţa Brăila

Cuprinde _judeţele Brăila şi Rîmnicu Sărat.

1-iul batalion Brăila

Reşedinţa Brăila

1-a companie Brăila, (reşedinţa Brăila) se compune din oraşul Brăila.

7 - Războiul pentru independenţl naţionall - c. 1067 4:,.


2-a companie Vădeni, (reşedinţa Brăila) se compune din plasa Vădeni.

3-a companie Balta, (reşedinţa Gura-Gîrliţei) se compune din plasa

Balta.

2-lea batalion Rîmnicu Sărat

Reşedinţa Rîmnicu Sărat

4-a companie Rîmnicu Sărat, (reşedinţa Rîmnicu Sărat) se compune din

plăşile Rîmnicu de Jos, Grădiştea şi oraşul Rîmnicu Sărat.

5-a companie Marginea de Jos, (reşedinţa Măicăneşti) se compune din

plasa Marginea de Jos.

6-a companie Cucu, (reşedinţa Cucu) se compune din plăşile Oraşul

şi Marginea de Sus.

7-a companie Rîmnicu, (reşedinţa Dimitreşti) se compune din plasa

Rîmnicu şi din plasa Rîmnicu de Sus.


Reşedinţa Focşani

Cuprinde judeţele Putna şi Tecuci

1-iul batalion Putna

Reşedinţa Focşani

1-a companie Focşani, (reşedinţa Focşani) se compune din plăŞileBilieşti,

Gîrlile şi oraşul Focşani.

2-a companie Vrancea, (reşedinţa Tichiris) se compune din plaiul

Vrancea.

3-a compame Soveja, (reşedinţa Soveja) se compune din plaiul Zăhrăuţi.

4-a companie Adjud, (reşedinţa Adjud) se compune din plasa Răcăciuni.

2-lea batalion Tecuci

Reşedinţa Tecuci

5-a companie Tecuci, (reşedinţa Tecuci) se compune din plasa Nicoreşti

şi oraşul Tecuci.

6-a companie Bîrlad, (reşedinţa Iveşti) se compune din plasa Bîrlad.

7-a companie Berheciu, (reşedinţa Găiceana) se compune din plasa Berheciu.

8-a companie Zeletinu, (reşedinţa Podu-Turcului) se compune din plaa

Zeletinu.

46


Reşedinţa Galaţi

Cuprinde judeţele Covurlui, Cahul şi Bolgrad-Ismail

1-iul batalion Covurlui

Reşedinţa Galaţi

1-a companie Galaţi, (reşedinţa Galaţi) se compune din oraşul Galaţi.


2-a companie Prutu, (reşedinţa Umbrăreşti) se compune din plasa Prutu.

3-a companie Siretu, (reşedinţa Şerbeşti) se compune din plasa Siretu.

4-a companie Horincea, (reşedinţa Bereşti) se compune din plasa Hormcea.

2-lea batalion Cahul

Reşedinţa Cahul

5-a companie Cahul, (reşedinţa Cahul) se compune din plasa Contangalia.

6-a companie Cotu-Morii, (reşedinţa Mingir) se compune din plasa

Cotu Morii.

7-a companie Tigheciu, (reşedinţa Capaclia-Nouă) se compune din plasa

Tigheciu.

3-lea batalion Bolgrad-Ismail

Reşedinţa Bolgrad

8-a companie Bolgrad, (reşedinţa Bolgrad) se compune din plasa lsmail

ş1 oraşul Bolgrad.

9-a companie Reni, (reşedinţa Reni) se compune din plasa Cahul-Prutu

ş1 oraşul Reni.

10-a companie Chilia, (reşedinţa Chilia) se compune din plasa Domeniile

Statului şi comunele Chilia, Vîlcov, Tusla şi Niculaevca.

11-a companie Ismail, (reşedinţa Ismail) se compune din oraşul Ismail.


Reşedinţa Bîrlad

Cuprinde judeţele Tutova şi Fălciu

1-iul batalion Tutova

Reşedinţa Bîrlad

1-a companie Bîrlad, (reşedinţa Bîrlad) se compune din plasa Tîrgul

ş1 oraşul Bîrlad.

2-a companie Tutova, (reşedinţa Pueşti) se compune din plăşile Tutova

şi Pereschivu.

3-a companie Semila, (reşedinţa Tunseşti) se compune din plasa Semila.

4-a companie Corodu, (reşedinţa Baloşeşti) se compune din plasa Corodu.

2-lea batalion Fălciu

Reşedinţa Huşi

5-a companie Huşi, (reşedinţa Huşi) se compune din plasa Prutu şi oraşul

Huşi.

6-a companie Podoleni, (reşedinţa Scopceni) se compune din plasa Podoleni.

7-a companie Mijlocu, (reşedinţa Hoceni) se compune din plasa Mijlocu.

8-a companie Crama, (reşedinţa Budeşti) se compune din plasa Crasna.


47

A IV-A DIVIZIE TERITORIALA MILITARA


Reşedinţa Iaşi

Cuprinde judeţele Iaşi şi Vaslui

1-iul batalion laşi

Reşedinţa Iaşi

1-a companie laşi, (reşedinţa Iaşi) se compune din plăşile Copou, Stavnicul

şi oraşul Iaşi.

2-a companie Turia, (reşedinţa Bivolari) se compune din plasa Turia.

3-a companie Tîrgu Frumos, (reşedinţa Tîrgu Frumos) se compune din

plăşile Bahlui şi Cîrligătura.

4-a companie Sculeni, (reşedinţa Sculeni) se compune din plăşile Braniştea

şi Codru.

2-lea batalion Vaslui

Reşedinţa Vaslui

5-a companie Vaslui, (reşedinţa Vaslui) se compune din plăşile Mijlocu,

Crasna şi oraşul Vaslui.

6-a companie Negreşti, (reşedinţa Negreşti) se compune din plasa Fundurile.

7-a companie Stemnicu, (reşedinţa Buhăeşti) se compune din plasa

Stemnicu.

8-a companie Racova, (reşedinţa Racova) se compune din plasa Racova.


Reşedinţa Roman

Cuprinde judeţele Roman şi Bacău

1-iul batalion Roman

Re5edinţa Roman

1-a companie Roman, (reşedinţa Roman) se compune din plasa Moldova

şi oraşul Roman.

2-a companie Siretul de Sus, (reşedinţa Doljeşti) se compune din plasa

Siretul de Sus.

J-a companie Fundul, (reşedinţa Dămineşti) se compune din plasa

Fundul.

4-a companie Siretul de Jos, (reşedinţa Porceşti) se compune din plasa

Siretul de Jos.

2-lea batalion Bacău

Re5edinţa Bacău

5-a companie Bacău, (reşedinţa Bacău) se compune din plăşile Bistriţa

de Sus, Bistriţa de Jos şi oraşul Bacău.

6-a companie Tîrgu Ocna, (reşedinţa Tîrgu C?cna) se compune din

plasa Tazlău de Jos şi oraşul Tîrgu Ocna.


7-a companie Comăneşti, (reşedinţa Comăneşti) se compune din plasa

Tazlău de Sus.

8-a companie Oituzu, (reşedinţa Oituzu) se compune din plasa Trotuşu.


Reşedinţa Piatra

Cuprinde judeţele Neamţu şi Suce.ava

1-iul batalion Neamţu

Reşedinţa Piatra

1-a companie Piatra, (reşedinţa Piatra) se compune din plasa Piatra

ş1 oraşul Piatra.

2-a companie Mijlocu, (reşedinţa Bărcăoani) se compune din plasa

Mijlocu. .

3-a companie Neamţu, (reşedinţa Tîrgu Neamţ) se compune din plasa

De-Sus.

4-a companie Prisăcani, (reşedinţa Prisăcani) se compune din plăşile

Muntele şi Bistriţa.

2-lea batalion Suceava

Reşedinţa Fălticeni

5-a companie Fălticeni, (reşedinţa Fălticeni) se compune din plasa Şomus

şi oraşul Fălticeni.

6-a companie Moldova, (reşedinţa Bărăşti) se compune din plasa Moldova.

7-a companie Paşcani, (reşedinţa Paşcani) se compune din plasa Siretul.

8-a companie Dorna, (reşedinţa Doma) se compune din plasa Muntele.


Reşedinţa Botoşani

Cuprinde judeţele Botoşani şi Dorohoi

1-iul batalion Botoşani

Reşedinţa Botoşani

1-a companie Ştefăneşti, (reşedinţa Ştefăneşti) se compune din plăşile

Ştefăneşti, Jijia şi Meletinu.

2-a companie Botoşani, (reşedinţa Botoşani) se compune din plasa Tîrgul

şi oraşul Botoşani.

3-a companie lţcani, (reşedinţa Tîrgu-Burdujeni) se compune din plasa

Siretul.

4-a companie Coşula, (reşedinţa Frumuşica) se compune din plasa Coşula.

2-lea batalion Dorohoi

Reşedinţa Dorohoi

5-a companie Dorohoi, (reşedinţa Dorohoi) se compune din plăşile Coşula,

Berhumet şi oraşul Dorohoi.


4.9

6-a companie Mamorniţa, (reşedinţa Mamorniţa) se compune din plasa

Herţa.

7-a companie Rădăuţi, (reşedinţa Rădăuţi) se compune din plăşile Prutu

de Jos şi Prutu de Sus.

8-a companie Başeu, (reşedinţa Săveni) se compune din plasa Başeu.

Art. III. Organizaţiunea de faţă se va pune în aplicare cu începere

de la 1 ianuarie anul 1877.

Art. IV şi cel din urmă. Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul

de Rezbel, este însărcinat cu executarea decretului de faţă.

Dat în Bucureşti, la 26 noiembrie 1876.

Ministru de Rezbel,

colone i SLANICEANU

CAROL

"Mon.itocu! Oastei", nr. 34 din 22 noiembrie 1876, voi. I, p. 810-822 ;

Documente privind istoria Rominiei. Războiul ipentru independenţă, voi. I, partea a II-a.

p. 479-488.

Bucureşti, 23 decembrie 1876

28

Documentar publicat în „Monitorul Oastei" privind organizarea

armatei Imperiului otoman

După legea din 1869, forţa generală a Imperiului otoman cuprinde

trei elemente :

I. Armata permanentă (Nizam Ichtjat),

II. Redifii,

III. Armata sedentară (Hijade).

Armata permanentă se împarte în :

I. Armata activă sau (Nizam),

II. Rezerva (Ichtjat).

Serviciul în armata activă e de 4 ani pentru infanterie şi 5 ani pentru

cavalerie şi artilerie. Este de 2 ani În rezervă pentru infanterie şi 1 an pentru

cavalerie şi artilerie.

Rezerva (Ichtjat) se compune din soldaţii care şi-au terminat timpul de

serviciu în armata activă. Guvernul are facultatea de a trece în armata permanentă

pe măsură ce se iveşte necesitatea, sau de a o Întrebuinţa ca corpuri

de armată, în acest din urmă caz ee comandată de ofiţerii redifilor.

Ea poate fi chemată sub drapele pentru a restabili liniştea pe un punct

oarecare din interiorul ţării.

Redifii care se pot compara cu landverul prusian sînt împărţiţi în

două stări. Serviciul în fiecare stare este de 3 ani. Prima stare se compune

50


din soldaţii care şi-au îndeplinit timpul de serv1C1u În armata acuva şi rezerva

ei, precum şi de tinerii pe care sorţul nu i-a desemnat pentru armata

permanentă. Fac parte din a doua stare, acei care au terminat cei 3 ani de

serviciu în întîia stare, cît şi aceia care s-au exonarat de serviciu.

Armata sedentară (Hijade) în care serviciul este de 8 ani, se compune

din soldaţii care au ,terminat cei 6 ani de serviciu în cele două stări a redifilor.

Ea n-are nici o organizare. Nu e concentrată niciodată. Este menită

ca în timp de resbel să servească de landstum, sau să completeze batalioanele

stării a doua de redifi.

Din cele expuse, rezultă că în Turcia serviciul militar obligator este

de 20 ani şi fiindcă începe de la 20 ani împliniţi se termină la 40 ani asemenea

Împliniţi.

După legea din 1869 asupra organizării forţei armate, efectivul armatei

active (Nizam) pe picior de resbcl ar fi de 150 OOO oameni, rezerva ei

(Ichtjat) care primeşte pe fiecare an cîte 1/4 din soldaţii nizamului este de

75 OOO oameni ; întîia stare de redifi se urcă la 120 OOO oameni cifră rotundă,

sau 120 batalioane cîte 1 OOO oameni fiecare ; a doua stare are un acelaşi

efectiv ca Întîia stare ; armata sedentară (Hijade) se urcă la 300 OOO oameni

În fine imperiul ar putea în timp de resbel să puie pe picioare aproape

800 OOO oameni.

Acesta este cam amag1toare, armata activă nici în timp de pace nici

În timp de resbel, nu a ajuns nici nu va ajunge la cifra însemnată mai sm.

Legea recrutării este cam vicioasă. Pînă acum nu a dat contingentul

anual de 37 OOO oameni. Abia poate să dea 27 pînă la 30 OOO oameni. Plecînd

de aci efectivul armatei active poate fi evaluat la 120 OOO, iară acel

al rezervei la 60 OOO. înitîia stare a redifilor referindu-ne la constatări ulterioare

făcute chiar de guvern este aproape de 90 OOO de oameni iară în

a doua stare pe care ministerul o dă ca o forţă al cărui efectiv este egal

cu al Întîiei stări, poate fi mai mult ca un mijloc pentru guvern în caz de

necesitate, decît ca o forţă de apărare serioasă, căci nu are cadre ofiţereşti

şi mare parte din aceşti redifi sînt fără instrucţie militară.

Armata sedentară. Este o instituţie care nu există decît pe hîrtie. Ca.

astfel, ea nu poate figura În activul trupelor imperiului.

Prin urmare forţa armată a Turciei este :

Armata activă (Nizam)

Rezerva (Ichtjat)

Întîia stare a redifilor

120 OOO

60 OOO

90 OOO

Adăo6înd şi a doua stare

a red1filor

Total

270 OOO

90 OOO

Total

360 OOO

Ne rămîne acum să scrim care sînt calităţile militare respective a tuturor

acestor forţe de apărare atît din punctul de vedere al instrucţiei lor

mi li tare cît şi al so lidită ţii.


51

Rezerva armatei compusă numai de soldaţii care şi-au făcut termenul

în armata activă, toţi deprinşi cu meseria lor şi deopotrivă instruiţi, toţi în

floarea vîrstei (de 25-26 ani) are la cel mai înah grad condiţiile morale,

intelectuale şi fizice care o pun în fruntea celo.rlal·te instituţiuni. Nu e nici

una care să i se poată compara. După dînsa vine armata activă, pentru

cuvînt că din 4 contingente din care se compune, numai soldaţii din al treilea

şi al patrulea an, au toată tăria şi aptitudinile militare cerute.

Intîia stare a redifilor este o linie de apărare care îşi are şi ea importanţa

sa. Cele 2/3 din efectivul ei se compune de vechi soldaţi (acei din armata

şi rezerva ei) şi 1/2 din oameni care nu au nici o instrueţie militară.

Aceşti din urmă fac parte din clasa tinerilor pe care sorţul nu i-a trimis sub

drapele.

Legea actuală a organizării armate nu-şi va produce efectele sale decît

în 1878.

Recrutarea. Numai Musulmanii sînt chemaţi la serviciul militar, creş-

tinii sînt scutiţi. Ei plătesc pentru această scutire o taxă unitară bedel.

Fiecare corp de armată se recrutează în circumscripţia sa teritorială pe

district de batalion.

Toţi oamenii valizi cu începere de la 20 ani împliniţi sînt chemaţi să

tragă sorţ pentru contingentul anual. Această operaţie se face primăvara.

Toţi aceia care în urma sorţului nu sînt chemaţi a face parte din armata permanentă,

trec numaidecît în întîia stare a redifilor. lnlocuirea este iertată

şi se face prin contract individual plătind o sumă oarecare determinată de

lege fiecare se poate scuti de serviciu, atÎ:t în nizami cît şi în întîia stare a

redifilor. Toţi care s-au înlocuit şi s-au scutit de serviciu acciv, sînt matriculaţi

în starea a doua a redifilor. Armata se recrutează şi din voluntari,

doară aceşti din urmă nu se bucură de nici un privilegiu. Sînt scutiţi de

serviciu, tinerii pentru afaceri de familii, cei cu oricare incapacităţi fizice,

preoţii, magistraţii, profesorii, ulemalele, locuitorii din Constantinopole, ai

insulei Creta şi din cîteva alte părţi ale Imperiului. Recrutarea se face într-un

mod neregulat. Contingentul anual ar trebui să fie de 37 500 oameni, adică

1/4 din efectivul armatei regulate, care conform tablourilor reglementare e

de 150 OOO oameni după cum am arătat. Cu o mare anevoinţă însă ajung

la 27-30 OOO oameni. Cu toate acestea luînd de normă cifrele oficiale, vedem

că populaţia musulmană a Turciei europeană şi de Asia care poate

fi la 17 OOO OOO suflete, dă 2 oameni pentru 1 OOO suflete ; iară dacă calculăm

toate forţele chemate în timp de resbel, ne dă 5 oameni pentru 1 OOO

suflete.

lMPĂRŢIREA TACTICA A ARMATEI

Circumscripţie teritorială

Armata este Împărţită în 6 corpuri de armată. Un corp de armată cuprinde

cam 7 regimente de infanterie de cite 3 batalioane, 6 batalioane de

vînători, 4 regimente de cavalerie, 1 regiment de artilerie. în timpi obişnuiţi

nu sînt nici divizii nici brigade, se formează numai cînd sînt concen-

52


trări. Atunci o brigadă cuprinde : 2 regimente şi o divizie, 2 brigăzi, fiecare

corp de armată face parte dintr-o divizie teritorială militară (ordu). Pentru

aceasta Turcia de Europa şi de Asia este Împărţită în 6 circumscripţii

teritoriale militare, din care 3 în Europa şi 3 în Asia. Fiecare circumscripţie

este împărţită după numărul normal al regimentelor corpului de armată,

În divizii numite districte de regiment, şi fiecare din aceste districte se subîmparte

În districtele de batalion. Districtul de batalion este unitatea teritorială.

In principiu este stabilit că corpul de armată să-şi ia contingentul

anual din circumscripţia respectivă. Dar fiindcă toată greutatea serviciului

cade asupra populaţiei musulmane, şi fiindcă aceea a Asiei este mult mai

mare decît aceea a Europei, este o aberare silită de la această regulă, pentru

cele 3 corpuri de am1ată ale circumscripţiilor din Europa. Ele se recrutează

după cum vom vedea în parte din Asia.

Cele 6 corpuri de armată teritorială se Împart după cum urmează :

1-iul corp (garda) la Constantinopole şi Creta, se recrutează în N .O.

şi în interiorul Asiei mici.

Al 2-lea corp În Bulgaria cu cartierul general la Sumla, se recrutează

parte În Bulgaria din populaţia musulmană şi parte În nordul Asiei mici.

Al 3-lea corp În Macedonia, Epir, În Bosnia, În Tesalia În cartierul

ge _

n ral la Bibola (Monastir) se recrutează în Macedonia şi în S.0. Asiei

1111Cl.

Al 4-lea corp În Armenia, unde se şi recrutează, cartierul general la

Erzcrum.

Al 5-lea corp În Siria, unde se recrutează, cartierul general la Damasc.

Al 6-lea corp în Iran, unde se recrutează, cartierul general la Bagdad.

în fiecare circmmcripţie sînt cadre . ofiţereşti pentru rezervă (Ichtjat)

şi pentru Întîia stare a redifilor.

INFANTERIA

Infanterie se compune din 41 regimente (alai) de 3 batalioane (tabur)

fiecare din cîtc 8 comp :mii (boluck) şi din 38 batalioane de vînători sînt

comandate de majori (bimbaşi). Ele sînt organizate şi armate ca infanteria,

numai instrucţia lor mai îngrijită. În timp de pace din cauza concediurilor

nelimitate ce se dau, efectivul unui batalion nu Întrece 400 oameni, în timp

de resbel efectivul regimentelor şi al batalioanelor de vînători se crede a fi

de 135 554 oameni, În care intră şi staturile majore ; dar în realitate infanterie

în timpurile obişnui te nu se urcă decît la 70 OOO oameni, iară în timp

de resbcl la 90-100 OOO.

Armătura. Pînă în anul 1866 infanteria de linie era armată cu puşca

Enfield. Această armă a fost transformată după sistemul Snider, se încarcă

pe la culată, bate la 1 400 paşi, calibrul este de 5,7 linii engleze ; glonţul

este conic. În anul 1873 guvernul a decis înlocuirea ei cu puşca Henry

Martigny, sistem Peabody implificat, după cum e adoptat de armata engleză.

Calibrul acestei puşti este de 4,5 linii engleze. Traiectoria ei este

mai întinsă dccît a armei Snider, prin urmare justiază şi bătaia mare.


53

Uniforma. Uniforma armatei s-a schimbat de Sultanul Abdul-A.zis, ea

fusese copiată după acea europeană ; a înlocuit-o cu o alta care se apropie

mai mult de costumul naţional. Soldatul de infanterie poartă spenţer albastru

(mintean) cu pasmanterii roşii, o vestă albastră (jelek) fără guler, un

pantalon de aceeaşi culoare larg, croitură turcească numit şalvar, un centuron

de piele înegrită, botine cu nojiţe culoare pielei ; o manta cenuşie

şi fes.

CA VALERIA (SU ARI)

Cavaleria se compune din 25 regimente, din care 1 de cerchezi şi 2

de cozaci, fiecare regiment are 6 escadroane de cîte 136 oameni călări. Cele

2 regimente de cozaci nu au dat decît 4 escadroane.

În timp de resbel numărul rimentelor rămîne acelaşi. Se măresc numai

numărul oamenilor prin chemarea succesivă din rezervă şi redifi ; însă

în orice caz escadronul nu Întrece numărul de 180 oameni.

Plecînd de la aceste date efectivul reglementar ar trebui să fie de

23 442 oameni, cuprinzind şi statele majore a celor 25 regimente ; dară să

nu uităm că această cifră e supusă la control. După cum am spus la infanterie

ei se bazează pe ceva fictiv. Fixînd-o la 19 OOO oameni ne apropiem

de adevăr.

Armătura. Cavaleria este înarmată cu sabie şi un pistol revolver. Regimentele

de cozaci au încă lancea. Cîteva escadroane din regimentele de

linie au carabina revolver Wincester. Regimentul de cerchezi este înarmat

cu sabia naţională, cu o puşcă cu percuţie şi un pumnal (Camas).

Uniforma. Cavaleria regulată este îmbrăcată ca şi infanteria, se deosebesc

numai prin alte pasmanterii, în loc de botine soldatul de cavalerie

are cisme cu pinteni. Cerchezii port haina albastră Închisă cu paspual galben,

pantalonul roşu, căciulă de blană neagră şi cisme cu pinteni. Cozacii

cu un pantalon negru, spenţer i vestă roşu închis şi cisme cu pinteni.

Şeile cavaleriei regulate sînt ca cele ungureşti.

ARTILERIA-GENIU

Sînt 6 regimente artilerie de cîmp şi 1 de rezervă, fiecare regiment

ar trebui să aibă 15 baterii de cîte 6 tunuri fiecare, din aceste 6 baterii

uşoare pe jos : 6 baterii de calibru mare asemenea pe jos şi trei baterii călăreţe

; însă deocamdată rimentul nu se compune decît de 12 baterii. Acest•

6 regimente de artilerie de cîmp au 432 tunuri, iară regimentul de rezervă 72.

Armătura. Artileria are tunuri sistem prusian de oţel, Încărcîndu-se

pe la culată calibru 4 şi 6.

Fiecare regiment este personalul necesar pentru o baterie de munte

şi o baterie de mitralioase. Bateria de munte se compune din tunuri mici

sistemul Withworth ; iară cît pentru mitralioase, guvernul turc a adoptat

pe cele americane sistem Gattling care bate la 1 400 metri. Au fost fabricate

la Viena, Karlsruhe şi Essen. Tot ceea ce e lemn a fost făcut la Constantinopole,

dară se vede că materialul întrebuinţat era verde, căci cea mai mare

parte din afete şi roate au plesnit şi s-au deulat.

54


Stabilimentele existînde pentru fabricarea şi facerea materialului ş1

muniţiunilor de resbel, nu pot răspundc'indestul cerinţelor armatei.

De aceea şi guvernul s-a văzut silit a aduce din străinătate.

La Top-bane, mahala din Constantinopole este o fonderie de tunuri

prea bine montată şi care merită o atenţie specială, într-însa se toarnă tunuri

de asediu şi de cetate în bronz şi de fontă. Se fabrică şi proiectile eculente

pentru tunurile de campanie pentru diferitele sisteme ce are artileria,

asemenea şi cartuşe pentru puşti.

Acest stabiliment se conduce acum de Hallil-Paşa, ofiţer capabil, energic

i de o mare activitate. De la un timp mai cu seamă această fonderie

lucrează neîncetat noaptea şi ziua.

Este un arsenal la Zatburn şi altul la Kirkaatch. Pudrăria este la

Maerikoi şi la Asatly nu departe de Constantinopole. La Rasgrad şi la Nekerjub

este cîte o salpetrieră, iară la Iudschirly o rafinărie de pucioasă.

Toate aceste stabilimente sînt puse sub înalta direqiune a unui general

de artilerie.

Lucrătorii care lucrează în ele formează 2 batalioane. Şefii fiecărei

meserii sînt toţi englezi sau germani.

Geniu. Corpul de geniu se compune din batalioane de cîte 4 companii

fiecare, cu cîte 141 oameni. Este sub comanda unui general de brigadă (Liva).

Un ce Ele observat la acest corp, că armata turcă nu are echipaje de poduri.

Regimentele de cetăţi. Este încă un corp special numit al 7-lea corp

de artilerie de garnizoană pentru cetăţi. Se compune din 3 regimente din

care 2 pentru Dardanele i 1 pentru Bosfor. Mai tîrziu s-a ridicat la 10 regimente.

Această dispoziţie însă a rămas neexecutată ; căci celelalte 7 regimente

Încă nu există. Ele trebuia să fie Împărţite astfel : 3 pentru cetăţile

Mării de Marmara, 2 pentru acelea ale Bulgariei şi Bosniei, 1 pentru sudul

Rumcliei şi 2 pentru insulele Arhipelagului.

Uniforma. Uniforma artileriei este aceeaşi cu aceia a infanteriei nu

se dosebeştc decît prin pasmanterii. Soldatul de artilerie călăreaţă are cisme

cu pinteni.

REMONTAREA

Vorbind în general, caii armatei au toate calităţile cerute pentru serviciul

unei cavalerii uşoare. Ceea ce-i lipsesc sînt caii de ham. în 1860, generalul

Conte de Konscielsky introdusese un sistem de remontă ca cel din

Prusia, însă după 2 ani s-a părăsit.

Se întoarseră iarăşi la vechiul sistem adică a cumpăra cai de la particulari

pe măsură ce se simţea necesitate în armată.

Pentru artilerie erau depozite de remontă în Rumelia şi în Anatolia,

dară s-au desfiinţat şi ele, rămînînd ca să-şi remonteze şi ea.

O parte din cai se cumpără În Ungaria, Transilvania şi Basarabia. Cu

toate astea se Încredinţează că se va înfiinţa herghelii militare, una la Sumla

i guvernămîntul Dunării şi cealaltă la Tchiffteler în guvernămîntul Kutahia.

Solda (maasch), hrana, (tain) şi echipament. Solda soldatului este aceeaşi

pentru toate armele şi este de 25 lei turceşti pe lună. Soldaţii aşteaptă

adesea cite 6 şi 9 luni pînă să-şi primească solda ; dar ca răsplată sînt bine


55

hrăniţi. Se hrănesc de 2 ori pe zi abundent şi bine, pe fiecare zi primesc

cîte o pîine. 1n marş şi În campanie tainul este îndoit. Ofiţerii inferiori

sînt rău plătiţi. Ar putea zice că servesc pentru nimic. Solda mensuală de

exemplu a unui căpitan abia se urcă la 350 lei turceşti, adică aproape 80

lei de-ai noştri, iară un locotenent 250 lei sau 50 lei de-ai noştri ; este

adevărat însă că li se dă hrană fie În natură, fie În bani. Locotenentul primeşte

un tain ca şi acela al soldatului. Căpitanul o raţie dublă şi începînd

de la acest grad, tainurile cresc pînă la acela de Muşir (Mareşal).

Fabricile Imperiale care sînt la Eyub aproape de Constantinopole şi

la lsmail, dau pînzeturi şi postavuri, fesuri, pături, etc. pentru îmbrăcămintea

şi echipamentul trupei. însă fiindcă nu pot corespunde la toate trebuinţele

armatei, guvernul completează ceea ce-i lipseşte prin adjudecaţii. Armata

permanentă nu are magazii pentru îmbrăcăminte şi echipament, pentru rezervă

şi redifi ar trebui să fie la fiecare stat maior de batalion un depozit

de echipament şi uniforme, dar această dispoziţie se vede că a căzut, căci

un mare număr de reşedinţe nu au depozite.

La Beyeos pe coastele Asiei, peste drum de Thcrapia este o fabrică

de ulei care ocupă 300 lucrători şi se face piei de prima calitate. Încălţămintea

soldatului este bună, solidă şi bine făcută.

Este regulă a se da fiecărui soldat pe an 2 haine, 2 perechi pantaloni

de postav, 2 perechi pantaloni de vară, 2 fesuri, 4 tichii de pînză, 2 cămăşi,

2 perechi ismene şi încălţăminte, la fiecare trei ani i se dă o manta. Această

Împărţeală se face prea neregulat. Ofiţerii sînt şi ei echipaţi, li se dă însă numai

materialul şi sînt datori a şi le face cu paralele lor.

Î n campanie armata se serveşte de corturi rotunde de 10 sau 15 persoane

; sînt 80 corturi de batalion.

INTENDENŢA

Nu este organizat mei un serviciu de intendenţă. Tot ceea ce în altă

parte este de domeniul acestei instituţii ; aci este centralizat la ministerul

de resbel. 1n capul diviziei însărcinată cu acest serviciu este un impiegat

civil.

TRENUL

Armata turcească nu are un serv1c1u regulat de tren. în marş şi În

campanie se face rechiziţie de cai, de căruţe cu boi şi bivoli. Pentru serviciul

ordinar fiecare companie are un cal. Pentru transportul corturilor fiecărui

batalion se dă 20 cai socotind cîte 4 corturi de cal.

INSTITUŢII MILITARE

Imperiul are 5 şcoale pregătitoare : la Constantinopole, Adrianopol,

Monastir, Damos şi Brusa. Guvernul voeşte a mai crea Încă una în curînd.

Astfel, fiecare circumscripţie teritorială va fi înzestrată cu o şcoală.

56


Şcoala pregautoare după cum arată numele, pregăteşte elevi pentru

şcoala de resbel care e la Constantinopole. In acest oraş mai este Încă o

şcoală de artilerie şi una de medicină.

Şcoala de resbel Întemeiată în 1830, pe modelul aceleia de la St. Cyr

este menită a forma ofiţeri pentru stat-major, infanterie, cavalerie şi corpurile

veterinare. Cursurile sînt de 4 ani ; însă pentru elevii care se hotărăsc

pentru stat-major sînt 5 ani.

Şcoala de artilerie formează ofiţeri pentru artilerie şi geniu.

RECRUTAREA SUBOFIŢERILOR ŞI OFIŢERILOR

Ierarhia

Subofiţerii se recrută din soldaţi. Promoţiile se fac de şeful de regiment

şi de batalion. Numirea ofiţerilor se face de consiliul superior după

propunerea comandantului armatei. Cea mai mare parte din ofiţeri ies din

rîndurile armatei.

Reglementul stabileşte înaintarea ofiţerilor pe vacanţele ce se află.

Pînă la gradul inclusiv de comandant de companie sau escadron, înaintarea se

face pe regiment ; se face pe corp de armată pentru majori şi comandanţi de

batalioane ; iară pentru celelalte grade se face pe toată armata.

Pentru a trece de la un grad la altul, trebuie .în infanterie să şeadă

cineva J ani sub-locotenent, J ani locotenent, 1 an ca căpitan pentru a trece

major şi J ani pentru a ajunge locotenent-colonel, colonel. Aceste termene

sînt mai mici pentru cavalerie şi artilerie. Se reduc la jumătate pentru elevii

şcoalelor militare. Elevii din şcoalele militare intru ca locotenenţi în armată,

iară acei care au dat examen pentru stat-major trec ca căpitani.

Ierarhie. Vom începe cu cei mai sus în grad şi care au titlul de paşă ;

Generalismul (Serdar-Ekrem), mareşal (Muşir), general de divizie (Terek),

general de brigadă (liva).

După aceea vin ofiţerii superiori care au titlul de bey ; colonel (Miri

Alai), locot.-colonel (Kaimacam), major (Alai Emini), comandant de batalion

(Bimbachi).

După aceştia vin alţi ofiţeri care nu se bucură ·de nici un titlu ; v1cemajor

(Kologas), comandant de companie (luz Başi), 1-iu locotenent (Mulazimî

Eirel), [al] 2-lea locotenent (Mulazimî Zani).

Subofiţeri. Sergent-major (Baş-ceauş), sergent (Sira-ceauş), caporal (Om

Bosi), furier (Buyuk Emini).

SERVICIUL SANITAR

La Constantinopole sînt 8 spitale militare.

Fiecare regiment de infanterie are 1 medic, 1 farmacist şi'' pentru fie··

care batalion 1 medic asistent şi farmacist. La fiecare regiment de cavalerie

este ataşat 1 medic, 2 asistenţi, 1 farmacist şi 2 veterinari.


57

STAT-MAJOR (ERKEM HARB DAIRESSI)

Stat-majorul general al armatei se compune :

1 general de divizie şef

6 generali de brigadă

56 colonei, locot.-colonei, comandanţi de batalioane

36 majori

48 căpitani sau comandanţi de companie.

147 total.

Stat-majorul unui corp de armată se compune de 1 general ca şef,

de 1 ofiţer de stat-major ca sub şef şi 6 ofiţeri de stat major .

• Monitorul Oastei", nr. 36 din 23 decembrie 1876, voi I, p. 854-862.

Craiova, 2 ianua-rie 1877

29

Comandantul Diviziei I, generalul George Lupu, comumca

colonelului Otton Sachelarie, aflat la Calafat,

că un batalion din Regimentul 4 linie, care va sosi

la Calafat, urmează să fie folosit la lucrările de fortificaţii i

Domnule colonel,

Conform ordinului telegrafic al d-lui Ministru de Război nr. 11.134, vă

fac cunoscut că azi a pornit un batalion din Regimentul 4 linie pentru Calafat.

Acest batalion va fi sub ordinele Dv. şi-l veţi întrebuinţa la lucrările

de fortificaţie. El va sosi în Calafat la 5 ianuarie curent, dacă drumul nu va

fi greu, ca să-i interzică marşul.

Faceţi cunoscut şi maiorului Popescu.

Comand. diviziei,

Genecal de brigadă LUPU

Documente privind istoria Romhiei. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 3.

1 Tot pentru fortificaţiile de la Calafat vezi : Documente pr.ivind i·storia României.

Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 18-19.

58


Calafat, 4 ianuarie 1877

30

Medicul şef de brigadă, dr. Şerbănescu, raportează

comandantului brigăzii despre grelele condiţii

ale soldaţilor care lucrau la fortificaţii 1

Domnule colonel,

Higiena are un rol imens nu numai cînd armatele sunt concentrate,

dar chiar şi în campanii, ea poate lupta cu succes contra cauzelor energice,

ce tind a diminua energia vitală a soldatului, interes destul de mare, pentru

conservarea efectivului maselor de soldaţi, această problemă de fiecare zi arc

oluţiunea sa în previziunile lucide ale higienistului, În activitatea productivă

a administraţiunei şi În Înţelepciunea şefilor.

Domnule colonel, ca să viu la scopul de care doresc a vorbi, nu am

.decît, ca medic şef al brigadei şi ca medic ce am însoţit trupa în tot timpul

actualei concentrări să vă relatez că soldaţii ţării noastre mai mult decît ai

Qricărei naţiuni au trebuit să braveze ploaia, frigul, ninsoarea, culcarea cu

hainele ude (în lipsă de alte învelişuri), marşurile forţate şi îndelungate, serviciul

de siguranţă al frontierei Dunărei, să străbată terenuri mocirloase, să

locuiască fîn] sate înzestrate de bălţi ca Gruia, trist suvenir, sau mai bine zis,

focariu al efluviilor, marecazurilor din care cauză mai toţi soldaţii au suferit

de friguri, privindu-i de rezistenţa vitalitatea înfloritoare ce o posedau.

înainte de 21 iunie anul cspirat. Astăzi pe lingă susmenţionatele cauze s-au

adaugat şi lucrările de fortificaţiune ce din nenorocire, pentru ghinionul lor

timpul tocmai acum a devenit destul de rău, a lucra de la orele 7 dimineaţa

pînă la 10112, şi de la 12 pînă la 5 seara, aproape ziua întreagă, sunt opt

ore de lucru şi se întrebuinţează tot acei soldaţi fără întrerupere, în frig i

într-o sferă de humiditate continuă, cred că este mult zic, aceasta căci chiar

tn răsboaiele cele exterminatoare, lucrările de apărare se fac fără Întrerupere,

însă lucrătorii înlocuiţi alternativ, avînd un repaus cel puţin de două zilr.:

pentru mîna de lucru.

Domnule colonel, pentru un moment nu pot a vă arăta decît că numărul

bolnavilor a crescut simţitor În aceste din urmă zile, mai cu osebire între

dorobanţi, care stau mai toată ziua cu picioarele în apă. Opinca care este

minunată la gerul uscat, ea este cu totul contrarie la frigul umed, căci se

îmbibă de apă substanţa ci şi obiala de flanelă, aşa că soldatul stă continuu

cu picioarele reci, şi ude, trist isvor al tuturor maladiilor, adăugind la aceasta

-şi munca obositoare şi în condiţiunile atmosferice actuale care :

Beaumont zice că ştie la om ca şi la animale, desfăşurarea exagerată

de forţe ajunge prin a aduce :>tarea tifoidă.

Domnule colonel, gîndul meu a cugetat la trebuinţele imperioase si

reazemul ce ţara aşteaptă de la soldat. Odată această conviqiune cîştigată,

1 La 11 ianuarie 1877 locotcnent-cofonelu1 Dănescu ra.poruază uzura îmbrăcăminţii

-şi încălţămintii Regimentul 1 de dorobanţi, a căror înlocuire era imperios reclamată.

{Documcme privind istoria Romlniei. Războiul pentru independenţă, voi. U, p. 30.)


59

sunt sigur că şi d-stră veţi binevoi a cădea de acord cu 1nine ca sa nu se

uzeze forţele soldatului pînă cînd cade şi să devie inapt pentru serviciu

căzînd greutatea asupra celor ce rezistă mai mult, suntem în ajunul sosirii

unui batalion din reg. 4 de linie, vă rog regulaţi cel puţin două schimburi

pentru lucrul fortificaţiunilor, aşa că cu modul acesta totdeauna un schimb

se va afla în repaus o zi, pe lîngă aceasta este de dorit a se da soldaţilor în

ziua cînd lucrează cîte o litră de vin dimineaţa şi una seara.

Medic şef .cJe brigadă, Dr. ŞERBANESCU

Documente privind istoria Rominie.i. RăzboiU'! pentru independenţă, voi. II, p. 11-12.

/Craiova/, 15 ianuarie 1877

31

Generalul George Lupu, comandantul Diviziei I, transmite

comandantului Brigăzii I ordinul privind desconcentrarea

rezerviştilor din contingentul anului 1869

Domnule colone l ,

1n conformitatea ordinului d-lui Ministru de Războiu Nr. 219 daţi

ordin trupelor de sub comanda Dvs., ca oamenii de rezervă şi cari fac parte

din clasa anului 1869 să fie trimişi pe la vetrele lor şi totodată trecuţi tn

miliţie.

Acestor oameni li se vor da foi de drum spre a merge cu calea-ferată

pînă la staţia cea mai apropiată de frontiera judeţului unde îşi are domiciliu,

dîndu-li-se totodată solda şi hrana pînă în ziua sosirii lor la domiciliu.

Aceasta am comunicat şi intendenţei.

Comandanrul .diviziei,

General de brigadă LUPU

Documell>1:e privind istoria Rominiei. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 36.

Bucureşti, 18 ianuarie 1877

32

Decret pentru numirea comandanţilor regimentelor de dorobanţi

Văzînd decretul din 26 noiembrie 1876, relativ la organizarea a 16 regimente

de dorobanţi ;


de Resbel, no. 396 ;

60



Art. I. Numim comandanţi de regimente de dorobanţi, pe ofiţerii supenon

al căror nume urmează :

Colonel Sachelarie Oton, la întîiul regiment

„ Papadopolu Alexandru, la al doilea regiment

Locotenent-colonel Herfner George, la al treilea regiment

„ Gorjan August, la al patrulea regiment

„ Dona Nicolae, la al cincilea regiment

Colonelul Costa-Foru Vasile, la al şaselea regiment

„ Holban Mihail, la al şaptelea regiment

Locotenent-colonel Sişman Ştefan, la al optulea regiment

Colonelul Gramont Alexandru, la al noulea regiment

Locotenent-colonelul Măldărescu George, la al zecelea regiment

„ Holban Nicolae, la al unsprezecelea regiment

„ Racoviţă Ioan, la al doisprezecelea regiment

Colonelul Dimitrescu Nicolae, la al treisprezecelea regiment

„ Logadi Ioan, la al patrusprezecelea regiment

Locotenent-colonel Fotea Alexandru, la al cincisprezecelea regiment

„ Lepădatu Constantin la al şasesprezecelea regiment.

Art. II. Aceşti comandanţi de regimente vor intra de îndată în funcţiunile

prescrise prin ordonanţa de faţă contînd În corpurile şi serviciurile

unde se găsesc de astăzi, pînă în ziua punerii în aplicare a bugetului pe

anul 1877.

Art. III şi cel din urmă. Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul

de Resbel este însărcinat cu executarea acestui decret.

Dat în Bucureşti, la 18 ianuarie 1877.

Ministru de Resbel,

Colonel SLANICEANU

CAROL

.Monitorul Oasei", nr. Z din 29 ianul.l"Îe 1877, vol. I, p. 43-44.


33

Decret referitor la numirea ofiţerilor comandanţi de batalioane

şi companii de dorobanţi, după noua organizare a armatei

A vînd în vedere organizarea în 16 regimente a dorobanţilor ;

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat al Departamentului

de Resbel, no. 647 ;


Art. I. Personalul ofiţerilor la batalioanele şi companiile din regunen

tele de dorobanţi este numit după cum urmează :

8 - Războiul pentru independenţă naţională - c. 1067 61


1-iul llEGIMENT DOROBANŢI

1-iul batalion, Mehedinţi

Maior Burileanu Ştefan, din I-iul regiment dorobanţi

l-a comp. Vîrciorova

2-a con p. Turnu Sevenn

3-a comp. Gruia

4-a comp. Dumbrava

2-lea batalion, Dolj

I

I

Căpitan Chivu George, idem

Locotenent Christescu Toma, idem

Sublocotenent Ionescu Niculae, idem

Căpitan Merişescu Constantin, idem

Locotenent Verdescu Constantin, idem

Sublocotenent Bădescu Iosef, idem

Căpitan Iablonski Alexandru, idem

I

Locotenent Radovici Nicolae, idem

Sublocotenent Cuculescu Ioan, idem

{

Locotenent Prundeanu Ioan, idem

Sublocotenent Florea Ioan, idem

Maior Vasilescu Ioan, din 1-iul regiment dorobanţi

5-a comp. Craiova

6-a comp. Calafat

i-a comp. Balta

8-a comp. Bechetu

I

I

I

{

2-lea REGIMENT DOROBANŢI

1-iul batalion, Gorj

Căpitan Bălănescu George, idem

Locotenent Dimitrescu George, idem

Sublocotenent Pascu George, idem

Căpitan Teodor Guillom, idem

Locotenent Stănescu Vasile, idem

Sublocotenent Bernescu Ioan, idem

Căpitan Carapancea George, idem

Locotenent Popescu Christache, idem

Sublocotenent Rădulescu Constantin, idem

Locotenent Drăgoescu Nicolae, idem

Sublocotenent Eliad Nicolae, idem

Maior Cuciuc George,

{

din al 2-lea regiment dorobanţi,

Căpitan Tetoianu Nicolae, idem

1-a comp. Vulcanu Locotenent Alexandrescu Vasile, idem

Sublocotenent Teodorescu Ilie, idem

62


2-a comp. Novaci

3-a comp. Tîrgu Jiu

4-a comp. Amaradia

I

Căpitan

I

J

l

Gărdescu Constantin, idem

Locotenent Andreescu Sava, idem

Sublocotenent Ipceanu Dimitrie, din

ment dorobanţi

1-iul regi-

Căpitan Popescu Christache, din al 2-lea regiment

dorobanţi

Locotenent Dănescu Ioan, din 1-iul regiment dorobanţi

Locotenent Stănescu Nicolae, din al 2-lea regiment

dorobanţi

Sublocotenent Stănciulescu Nicolae, din 1-iul regiment

dorobanţi

2-lea batalion, Vâlcea

Maior Macri Dimitrie, din al 2-lea regiment dorobanţi

5-a comp. Cozia

6-a comp. Rîmnicu

Vîlcea

7-a comp. Olteţu de

Sus

8-a comp. Drăgăşani

{

{

J


1-iul batalion, Romanaţi

Căpitan Avramescu Alexandru, idem

Sublocotenent Predescu Tache, idem

Căpitan Moisescu Achil, idem

Locotenent Culcer Vladimir, idem

Sublocotenent Pleşoianu, idem

Căpitan Antoniu Ioan, din 1-iul regiment dorobanţi

Locotenent Oltenescu Iosif din al 2-lea regiment

l

dorobanţi

{ Locotenent Paciurea Constantin, idem

Maior Petrescu Ioan, din 1-iul regiment dorobanţi

1-a comp. Balş { Locotenent Ionescu George, idem

2-a comp. Caracal

Căpitan Mateescu Mihail, idem

{

Sublocotenent Scărişoreanu Ioan, idem

3-a comp. Balta { Locotenent Petrol Nicolae, idem


63

4-a comp. Islaz

2-lea batalion, Olt

I

Căpitan Munteanu Nicolae, idem

Locotenent Graure Radu, idem

Sublocotenent Constantinescu Mihai, idem

Maior Guriţă Titus, din 1-iul regiment dorobanţi

5-a comp. Olt { Locotenent Vercescu Petre, idem

6-a comp. Vedea

Căpitan Costinescu Constantin, idem

{

Locotenent Dimitrescu Constantin, idem

7-a comp. Slatina { Căpitan Lecca Grigorie, idem

8-a comp. Şerbăneşti { Locotenent Manolescu Teodor, idem


1-iul batalion, Argeş

Maior Ciornei Dimitrie, din al 2-lea regiment dorobanţi

1-a comp. Leoviştea

2-a comp. Curtea de

Argeş

J-a comp. Piteşti

4-a comp. Cotmeana

I

I

I

l

2-lea batalion, Muscel

l

Căpitan Florescu Alexandru, idem

Locotenent Ionescu George, idem

Sublocotenent Godeanu Pantelimon, idem

Locotenent Dosache George, idem

Sublocotenent Voinescu Tănase, din al 3-lea regtment

dorobanţi

Căpitan Cataţ Emanoil, din al 2-lea regiment dorobanţi

Locotenent Groza Moise, din 1-iul regiment dorobanţi

Căpitan Carabelea Ştefan, idem

Locotenent Segărceanu Ioan, din al 2-lea regiment

dorobanţi

Maior Giurescu Dimitrie, din al 4-lea regiment dorobanţi

5-a comp. Cimpu

Lung

64

l

Căpitan Bălănescu Constantin, idem

Locotenent Hiotu Constantin, idem

Sublocotenent Balş George, idem


6-a comp. Giuvala

7 -a comp. Rîurile

8-a comp. Argeş

I

Căpitan Cruţescu Mihail, idem

Locotenent Rotaru Enache, idem

Sublocotenent Topan Ioan, idem

{ Sublocotenent Spiroiu Constantin, idem

J

l

Căpitan Stoenescu Dimitrie, din 1-iul regiment dorobanţi

Locotenent Bordeanu Pavel, din al 4-lea regiment

dorobanţi


1-iul batalion, Teleorman

Maior Cioran Traian, din al 3-lea regiment dorobanţi

1-a comp. Turnu

Măgurele

2-a comp. Zimnicea

3-a comp. Roşiori de

Vede

4-a comp. Teleorman

I

I

I

{

Căpitan Scriban Ioan, idem

Locotenent Ionescu Constantin, idem

Sublocotenent Gănescu Nicolae, idem

Căpitan Hasnaş George, idem

Locotenent Marotineanu Petre, idem

Sublocotenent Nicolaide Constantin, idem

Căpitan Stătescu Pavel, din al 5-lea regiment dorobanţi

Locotenent Oprea Vasile, din al 3-lea regiment

dorobanţi

Sublocotenent Duţescu Ioan, idem

Locotenent Seinescu George, idem

Sublocotenent Boteanu Mihail, idem

2-lea batalion, Vlaşca

Maior Maican Constantin, din al 3-lea regiment dorobanţi

5-a comp. Giurgiu

6-a comp. Călugăreni

1 Căpitan Caracaţ Alexandru, idem

Locotenent Verbiceanu Vasile, idem

Sublocotenent Arian George, idem

{

Căpitan Amărăescu George, idem

Locotenent Malaxa Dimitrie, idem


6S

7-a comp. Neajlovu

8-a comp. Glavaciocu

{ Căpitan Dunca Ioan, idem

Locotenent Moroianu Stavri, idem

{ Locotenent Costache Ioan, idem


1-iul batalion, Bucureşti

Maior Ene Constantin, din al 3-lea regiment dorobanţi

l-a comp. Roşu

2-a comp. Albastru

3-a comp. Negru

4-a comp. Verde

{ Căpitan Vintilă Eremia, idem

Locotenent Iliescu Nicolae, idem

Sublocotenent Turnavitu Constantin, idem

{

f

l

Locotenent Sişman Constantin, idem

Sublocotenent Lucac:iu Scarlat, idem

Căpitan Marinescu George, idem

•

Locotenent Coronescu Zalomit, din al 8-lea regial

3-lea regi-

ment dorobanţi

{

Sublocotenent Vlădescu Ştefan, din

ment dorobanti

Căpitan Dobrovici Nicolae, idem

Locotenent Gheorghiadi I. Obedenaru din al 5-lea

regiment dorobanţi

2-lea batalion, Ilfov

Maior Ionescu Nicolae, din al 3-lea regiment dorobanţi

5-a comp. Dîmboviţa

6-a comp. Snagov

7-a comp. Sabaru

8-a comp. Olteniţa

66

{ Căpitan Vanghele Constantin, idem

Locotenent Costescu Ştefan, idem

Sublocotenent Mateescu Ioan, idem

{ Locotenent Stănescu Constantin, idem

I

l

{

Căpitan Dona Pompiliu, din al 5-lea regiment dorobanţi

Locotenent Georgescu Mihail, din al 3-lea regiment

dorobanţi

Sublocotenent Popescu Dimitrie, idem

Căpitan Poenaru Constantin, idem

Locotenent Moroiu George, idem

Sublocotenent Teodorecu Ioan, idem



1-iul batalion, Dîmboviţa

Maior Bălăceanu Ioan, din al 4-lea regiment dorobanţi

1-a comp. Petroşiţa

{

2-a

3-a

4-a

comp. Tîrgu-

Vestei

comp. Găeşti

comp. Titu

2-lea batalion, Prahova

I

Căpitan Petrescu Ioan, idem

Locotenent Tomescu Teodor, idem

Sublocotenent Cojocăreanu Alexandru, idem

Căpitan Georgescu Christache, idem

Locotenent Ionescu Teodor, din al 3-lea regiment

dorobanţi

l

Sublocotenent Codreanu George, din al 4-lea regiment

dorobanţi

{ Locotenent Toporanu Scarlat, idem

{ Locotenent Tomescu Dimitrie, idem.

Maior Capşa Mihail, din al 4-lea regiment dorobanţi

5-a comp. Ploieşti

{ Căpitan Nicolescu Petre, idem

Locotenent Bibănescu Anton, idem

Sublocotenent Constantinescu Miltiade, idem

Locotenent Mălinescu Mihail, idem

6-a comp. Bucovul

{

Sublocotenent Protopopescu Ioan, din corn. Ploieşti

Căpitan Georgescu George, din al 4-lea regiment

dorobanţi

7-a comp. Bratocea Locotenent Nicolescu Alexandru, idem

Sublocotenent Kiriţescu Alexandru, idem

8-a comp. Predeal


1-iul batalion, Buzău

I

{

Căpitan Strîmbeanu Grigore, idem

Locotenent Ionescu Dimitrie, idem

Sublocotenent Constantinescu Nicolae, idem

Maior Vasilescu Mihail, din al 4-lea regiment dorobanţi

Căpitan Baidac Ioan, idem

1-a comp. Faţa-Chei Locotenent Stancu Ilie, idem

Sublocotenent Lupu George, idem

I


67

2-a comp. Buzău

3-a comp. Mizil

4-a comp. Slănic

2-lea batalion, Ialomiţa

I

l

l

Căpitan Vasilescu George, idem

Locotenent Vasilovsky Constantin, idem

Sublocotenent Rădulescu Tănase, idem

Căpitan Cărbunescu Grigore, idem

Locotenent Christodorescu Grigore, idem

Sublocotenent Ostian Vasile, idem

Locotenent Dimitriu Iorgu, idem

Sublocotenent Constantinescu Mihail Dancov,

idem

Maior Dimitrescu Grigore, din al 3-lea regiment dorobanţi

5-a comp. Călăraşi

6-a comp. Gura-Ialomiţei

7-a comp. Slobozia

8-a comp. Urziceni


1-iul batalion, Brăila

I

l

I

I

Căpitan Vretta Alexandru, idem

Locotcaent Rămniceanu Ioan, idem

Sublocotenent Constantinescu Niculae, idem

Căpitan Ionescu Titus, idem

Locotenent Verescu George, idem

Sublocotenent Alexandrescu Vasile, idem

Locotenent Drăguşin Marin, idem

Sublocotenent Oprişan Mihail, din al 4-lea regiment

dorobanţi

Locotenent Constantinescu N., din al 3-lea regiment

dorobanţi

Sublocotenent Cotoşman D., din al 4-lea regiment

dorobanţi

Maior Stroja Ioan, din al 5-lea regiment dorobanţi

1-a comp. Brăila

2-a comp. Vădeni

3-a comp. Balta

I

Căpitan Eliad Ioan, idem

Locotenent larea Zamfir, idem

Sublocotenent Copcea Ioan, idem

{ Sublocotenent Mincu Dimitrie, idem

{ Căpitan Handoca Grigore, idem

68


2-lea batalion, Rîmnicu Sărat

Maior Nicolescu Petre, din al 6-lea regiment dorobanţi

4-a comp. Rîmnicu { Căpitan Ionescu Panait, idem

Sărat

5-a comp. Mărgi- { Locotenent Rădescu Dimitrie, idem

neanca de Jos

6-a comp. Cucu { Locotenent Georgia Constantin, idem

{ Locotenent Christescu Ioan, din al 5-lea

7-a comp. Rîmnicu

dorobanţi

regiment


1-iul batalion, Putna

Maior Şonţu George, din al 6-lea regiment dorobanţi

l-a comp. Focşani

{ Căpitan Stavrescu Ioan, idem

Sublocotenent Pastia George, idem

2-a comp. Vrancea

J-a comp. Soveja

4-a comp. Adjud

I

{

2-lea batalion, Tecuci

I

Căpitan Vîlcescu Ioan, idem

Locotenent Grigoriu Petre Dimitrie, idem

Sublocotenent Tincă Dimitrie, idem

Căpitan Cracalia Leon, idem

Sublocotenent Purcărescu Florea, idem

Locotenent Ene Ioan, din al 6-lea

dorobanţi

Sublocotenent Papazoglu Petre, idem

Maior Negruţi George, din al 6-lea regiment dorobanţi

regunem

5-a comp. Tecuci { Căpitan Manolescu Nicolae, idem

Căpitan Bengescu Dimitrie, din al 5-lea regiment

6-a comp. Bîrlad dorobanţi

{ Locotenent Nicolau Constantin, din al 6-lea regicomp.

Berheciu ment

7-a dorobanţi

8-a comp. Zeletinu { Locotenent Stănescu Chivu, idem


69

1-a comp. Galaţi

2-a

3-a

4-a


1-iul batalion, Covurlui

Maior Ghidionescu Grigore, din al 5-lea regiment dorobanţi

comp. Prutu

comp. Siretu

comp. Horincea

{

C::ăpitan Ionescu George, idem

Sublocotenent Lepădatu Vasile, idem

{ Locotenent Mihăilescu Haralambie, idem

{ Căpitan Vasilescu Constantin, idem

{ Locotenent Ungureanu Radu, idem

2-lea batalion, Cahul

Maior Lupoianu Alexandru, din al 5-lea regiment dorobanţi

5-a comp. Cahul { Căpitan Grigoriu Constantin, idem

6-a comp. Cotu Morii { Locotenent Brînzoiu Dimitrie, idem

7-a comp. Tigheciu

Căpitan Cantoniar Antipa, idem

{

Sublocotenent Aldea Emanoil, idem

3-lea batalion, Bolgrad-Ismail

Maior Teodorescu Constantin, din al 5-lea regiment dorobanţi

S-a comp. Bol grad

{ Căpitan Macri Enache, idem

Locotenent Arabu Ioan, idem

9-a comp. Reni { Locotenent Stoenescu Dimitrie, idem

10-a comp. Chilia { Locotenent Argeşeanu Christache, idem

11-a comp. Ismail

Căpitan Tino Ştefan, idem

{

Locotenent Georgescu Teodor, idem


1-iul batalion, Tutova

Maior Lipan George, din al 6-lea regiment dorobanţi

1-a comp. Bîrlad

{ Căpitan Belici Anton, idem

Sublocotenent Borşan Pavel, idem

70


2-a comp. Tutova

.J-a comp. Semila

4-a comp. Corodu

I

{

{

Căpitan Băicoianu Nicolae, din al 5-lea regiment

dorobanţi

Locotenent Ionaş Florea, din al 4-lea regiment dorobanţi

Locotenent Urianu Vasile, din al 5-lea regiment dorobanţi

Locotenent Sişman Constantin, din al 6-lea regiment

dorobanţi

2-lea batalion, Filciu

Maior Ciuhureanu Constantin, din al 7-lea regiment dorobanţi

5-a comp. Huşi

{ Căpitan Băicănoiu Constantin, idem

Sublocotenent Alexandrescu Vasile, idem

Căpitan Lupaşcu Constantin, idem

6-a comp. Podoleni Locotenent Busuioc Grigore, idem

Sublocotenent Boerescu Nicolae, idem

I

7-a comp. Mijlocu { Locotenent Diamandescu Xenofont, idem

8-a comp. Crasna

Locotenent Manoiliu Vasile, din al 5-lea regiment

{

dorobanţi


1-iul batalion, Iaşi

Maior Petrovici Ioan, din al 7 -lea regiment dorobanţi

1-a comp. laşi

2-a comp. Turia

.J-a comp. Tîrgu-Frumos

4-a comp. Sculeni

{ Căpitan Dimitriu George, idem

Locotenent Cernat Nicolae, idem

{

I

{

Locotenent Kiriac Panait, idem

Sublocotenent Lelescu George, idem

Căpitan Botez Panait, din al 3-lea regiment

dorobanţi

Locotenent Olănescu Ion Atanasie, din al 7-lea regiment

dorobanţi

Căpitan Lipan Constantin, idem

Locotenent Ştefănescu Vasile, idem

71


2-lea batalion, Vaslui

Maior Lecca Dimitrie, din al 7 -lea regiment dorobanţi

5-a comp. Vaslui

{ Căpitan Andronescu Grigore, idem

Sublocotenent Budişteanu Ioan, idem

6-a comp. Negreşti { Căpitan Sterie Lascăr, idem

7-a comp. Stemnicu { Locotenent Costăchescu Constantin, idem

Căpitan Pretorian Ioan, din al 7-lea regiment

8-a comp. Racova dorobanţi

Locotenent Nicolescu Constantin, idem


1-iul batalion, Roman

I

Maior Arabu Ioan, din al 8-lea regiment dorobanţi

l-a comp. Roman

2-a comp. Siretu de

Sus

3-a comp. Fundul

4-a comp. Siretu de

Jos

{ Căpitan Petrovici Ioan, idem

Sublocotenent Giosan Ioan, idem

{

I

I

Sublocotenent Nicolacvici Ioan, din al 7-lea regiment

dorobanţi

Căpitan Merişescu Pandele, din al 8-lea regiment

dorobanţi

Locotenent Lămotescu Emanoil, idem

Căpitan Costin Nicolae, din al 7-lea regiment dorobanţi

.

Locotenent Atanasiu Dimitrie, din al 8-lea regiment

dorobanţi

2-lea batalion, Bacău

Maior Drăghici Dimitrie, din al 8-lea regiment dorobanţi

5-a comp. Bacău

6-a comp. Tîrgu Ocna

7-a comp. Comăneşti

8-a comp. Oituzu

{ Căpitan Panu Alexandru, idem

{

{

Căpitan Buşilă Dimitrie, idem

Căpitan Macarie Dimitrie, idem

Locotenent Frunză Constantin, idem

{ Locotenent Păpurică Ştefan, idem

72



1-iul batalion, Neamţu

Maior Burchi Nicolae, din al 8-lea regiment dorobanţi

1-a comp. Piatra

2-a comp. Mijlocu

J-a comp. Neamţu

4-a comp. Prisăcani

{ Căpitan Cachi Ene Emanoil, idem

{ Sublocotenent Paul Ioan, idem

l

l

Căpitan Rusu Ioachim, idem

Locotenent Leonte George, idem

Sublocotenent Artopan George, idem

Căpitan Benescu George, idem

Locotenent Ştefănescu Teoharie, idem

Sublocotenent Dănescu Alexandru, idem

2-lea batalion, Suceava

Maior Ioan Nicolae, din al 8-lea regiment dorobanţi

'5-a comp. Fălticeni

{>-a comp. Moldova

{

7-a comp. Paşcani {

{

Căpitan Hatcek Hugo, idem

Sublocotenent Dimitriu Ioan, idem

Locotenent Ioan Iancu, idem

Sublocotenent Dmboviceanu Nicolae, idem

Locotenent Dimitriu Tănase, idem

Căpitan Vasilescu George. idem

8-a comp. Doma Locotenent Nicolaevici Ioan, idem

Sublocotenent Valentineanu George, idem


1-iul batalion, Botosani

I

Maior Stam a tin Iacob, din al 7 -lea regiment dorobanţi

1-a comp. Ştefăneşti

2-a comp. Botoşani

j Căpitan Lăzărescu Nicolae, idem

Locotenent Popescu George, idem

Sublocotenent Coman Teodor, idem

{

Căpitan Codrescu Nicolae, idem

Sublocotenent Lupaşcu Dimitrie, idem


73

3-a comp. Jţcani

I

Căpitan Negoescu Petre, idem

Locotenent Gociu Mihail, idem

Sublocotenent Culiţă Nicolae, idem

4-a comp. Coşul a { Locotenent Ştefanov Vasile, idem

2-lea batalion, Dorohoi

Maior Jipa Alexandru, din al 7-lea regiment dorobanţi

5-a comp. Dorohoi

6-a comp. Mamorniţa

{

7-a comp. Rădăuţi

I

8-a comp. Başeu

I

{

Cpitan Alexandrescu Dim. Ureche, idem

Locotenent Nădejde Enache, idem

Sublocotenent Mihălcescu Anton, idem

Căpitan Degeratu George, idem

Locotenent Tănăsescu Christache, idem

Căpitan Antonescu Matincă, idem

Locotenent Diupont Eugenie, idem

Sublocotenent Vuculescu Dimitrie, idem

Locotenent Buican Stroe, idem

Sublocotenent Vasilescu Grigore, idem

Art. II. Aceste numiri se vor considera făcute pe ziua punerii în aplicare

a bugetului pe 1877.

Art. III. şi cel din urmă. Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul

de Resbel este însărcinat cu executarea ordonanţei de faţă.

Dat în Bucureşti, la 24 ianuarie 1877.

Ministru <ie Resbel,

Colane'! SLĂNICEANU

.Monitorul Oastei", nr. 2 din 29 ianuarie 1877, vdl. I, p. 43-56.

CAROL

Bucureşti, 5 febrnarie 1877

34

Colonelul George Slăniceanu, ministrul de război, propune

lui Carol I crearea a încă două regimente de 1artilerie

f ... ] Perfecţionările aduse materialului de artilerie au dat acestei arme în

ultimele războaie un rol preponderent. Într-adevăr condiţiunile resbelului sînt

foarte diferite astăzi, mai cu seamă din punctul de vedere tactic, maşina tinde

74


<lin ce în ce a se substitui pe cîmpul de bătaie aeţiunilor omului şi a face

din război mai mult o ştiinţă decît o artă. Ultimele resbele ne demonstrează

aceasta În modul cel mai incontestabil, căci mai toate luptele au fost adevărate

lupte de artilerie.

Aceste consideraţiuni încă de la venirea mea la minister mi-au dat

cele mai mari preocupări cînd am văzut de aproape situaţiunea artileriei

noastre ; am căutat a completa materialul trebuincios şi a face posibilă cd

puţin punerea în mişcare a tunurilor perfecţionate ce avem. Pregătind încă

numai materialele nu era de ajuns pentru a putea mobiliza în timp de resbel

<> artilerie numeroasă, căci unitatea tactică nu se putea improviza.

Afară de aceasta, forma teritoriului nostru reclamă ca diferitele regiuni

militare să fie prevăzute cu toate elementele ce reclamă repedea lor pregătire.

Este neapărat doară ca fiecare din cele pa•tru diviziuni militare să aibă artileria

sa, depozitele sale, numai astfel forţele noastre militare pot dobîndi o

organizare care să le permită de a putea fi repede concentrate şi puse în linie,

condiţiuni e'>enţiale, la care trebuie să satisfacă astăzi orice organizaţie militară.

Bazat pe aceste considerente, şi avînd în vedere micul raport, în care

se găsea artileria noastră astfel cum este astăzi în raport cu celelalte elemente

ale puterii armate, am onoare a propune Măriei-Voastre crearea încă a două

regimente de artilerie pe lingă cele două existente, ca astfel fiecare regiune

să-şi aibă artileria sa. Prin această organizaţiune În 4 regimente vom avea

!n timp de pace toate unităţile prin care să putem pune În aeţiune toate tunurile

ce avem. Personalul şi caii fiecărei baterii fiind redus în timp de pace

Ia strictul indispensabil pentru administraţia instrucţiei. Prin acest mod nu

vom fi constrînşi a improviza baterii la trebuinţă, ci numai a complecta per

·sonalul necesar, prin chemarea rezervelor sub arme.

Această organizaţiune rezemată pe sistemul de rechiziţionare al cailor

"trebuincioşi, trăsurilor de artilerie, este singurul mod întrebuinţat astăzi în

armatele modeme, care permite a concilia reducerea cheltuielilor în timp de

pace şi posibilitatea de a putea improviza o armată numeroasă în timp de

f'esbel.

Predominant în toate aceste consideraţiuni, şi de greutăţile ce am întîmpinat

chiar cu ocazia ultimelor concentrări, de a organiza artileria annatei

concentrate, atunci cînd am cerut Adunării deputaţilor aceste modificaţiuni

în organizarea artileriei cu ocaz,iunea votării bugetului pe anul curent.

Camera în patriotismul său n-a rezistat a face acest sacrificiu, pentru a da

t:oată soliditatea cuvenită forţelor noastre militare.

Viu dar cu cel mai profund respect a propune Înaltei saneţiuni a Măf'iei-Voastre

alăturatul proiect de decret.

No. 550

[„.]Ministru Secretar de Stat la Departamentul de Resbel,

Colonel SLANICEANU

.Monitorul Oastei", nr. 6 din 18 martie 1877, voi. I, p. 145-146.

75


35


lJecret referitor la crearea a două noi regi.mente de artilerie

şi la dislocarea unităţilor de artilerie

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Ministerul

de Resbel No. 550 ;


Art. I. Se înfiinţează încă două regimente de artilerie pe lîngă cele

două existente.

Art. II. Fiecare regiment va fi compus din şase baterii, din care una

călăreaţă şi cinci montate.

Art. III. Aceste regimente, destinate a forma artileria diviziilor militare

teritoriale din care fac parte, vor avea reşedinţa în modul următor :

1-iul regiment de artilerie, la Craiova

2-lea regiment de artilerie, la Bucureşti

3-lea regiment de artilerie, la Focşani

4-lea regiment de artilerie, la Roman.

Art. IV. Ministru Nostru Secretar de Stat la Ministerul de Resbel>



Ministru de Resbd,

Colonel SLANICEANU

.Monitorul Oastei", n·r. 6 din 18 mar.tie 1877, val. I, p. 146.

CAROL


36

Colonelul George Slăniceanu, ministrul de război,

propune lui Carol I dotarea dorobanţilor cu cizme

[ ... ] Experienţa făcută mai mult timp a constatat că opincile ce poartă

dorobanţii ca încălţăminte este viţioasă din punctul de vedere nu numai că în

timp ploios oamenii sînt necontenit cu picioarele ude, dar şi în privinţa solidităţii

lasă mult de dorit, astfel că la marşuri pe piatră şi şosele, ele se degradează

în scurt timp încît oamenii rămîn desculţi.

Pentru înlăturarea nnui asemenea rău, subscrisul este de părere, ca

opincile de pe broşura de uniformă [ce] se dă dorobanţilor, să se suprime şi să

76


se înlocuiască cu cisme ca la infanterie de linie, şi ele să nu se Întrebuinţeze

de oameni decît în marşuri militare şi în concentrări mari anuale, iar în orice

alt serviciu ordinar, dorobanţii, vor Întrebuinţa încălţămintea lor, precum

se urmează şi cu celelalte efecte de mic echipament ; cu acest mod nu numai

că se va garanta mai bine cismele ce se vor da de minister, astfel că la orice

chema.re vor fi bine încălţaţi, dar şi cheltuielile ce se făcea cu Încălţămintea

lor se vor împuţina.

Dacă şi Măria-Voastră, veţi binevoi a primi această propunere, Vă rog

cu tot respectul a subsemna alăturatul proiect de decret.

[.„] Ministru Secretar <le Stat la Departamentul de Resbel,

Colonel SLANICEANU

Nr. 1.135

.Monitorul Oastei", nr. 5 din 28 februarie 1877, voi. I, p. 115-116.


37

Decret pentru dotarea dorobanţilor cu cizme


de Resbel, No. 1135 ;

Am decretat i decretăm :

Art. I. Se suprimă art. VI. de la titlul 2, din broşura de uniformă a

dorobanţilor relativ la purtarea opincilor de către dorobanţi.

Art. II. în viitor se va da dorobanţilor ca încălţăminte cîte una pereche

cisme ca ale infanteriei de linie pe termen de trei ani, socotindu-se de la

data punerii lor în serviciu.

Art. III. Cismele nu se vor Întrebuinţa de dorobanţi decît numai la

marşuri militare şi concentrări mari anuale, iar în orice alte serviciuri ordinare,

dorobanţii vor întrebuinţa încălţămintea lor, precum se urmează şi cu

celelalte efecte de mic echipament.

Art. IV. Ministru Nostru Secretar de Stat la Ministerul de Resbel este

însărcinat cu executarea ordonanţei de faţă.


Ministru de Resbcl,

Colonel SLANICEANU

CAROL

.Monitorul Oastei", nr. 5 din 28 februarie 1877, voi. I, p. 116.

9 - Rlzboiul pentru independenţi naţională - c. 1067


38


Decizie a Ministerului de Război relativă la dotarea

unităţilor de dorobanţi cu cizme

Pentru punerea În aplicare a dispoziţiilor cuprinse În înaltul decret

No. 252, din anul 1877, relativ la înlocuirea opincilor la dorobanţi cu cisme

.ca şi la trupa de infanterie de linie ;

Decid ce urmează :

1. Pentru fiecare regiment de dorobanţi se fixează numărul de una

mie şase sute perechi cisme ca minimum număr ce trebuie să aibă în orice

t11np spre a le distribui ca încălţăminte oamenilor de trupă în caz de

-concentrări.

Cismele fixate în acest articol vor fi conservate la companu, repartizate

în număr egal la fiecare, sub răspunderea comandanţilor de companii,

.care nu le vor da pe oameni deoît în urma unui ordin şi în cazurile .fixate

prin art. 3, din citatul Înalt decret.

2. Pentru constatarea termenului de serviciu, cismele distribuite la

companiile de dorobanţi, cînd se vor pune întîia oară în serviciu li se vor

.aplica pe carîmbi data punerii în serviciu.

Forma timbrului a se aplica va fi astfel : (R.3-C.7-1877 Luna 5).

3. Cismele puse în serviciu nu se vor înlocui decît după împlinirea

termenului. în cazul cînd în diferite Împrejurări, cismele nu se vor purta,

.astfel că după expirarea termenului sînt încă bune se vor menţine în serviciu,

deducîndu-se cele găsite bune din numărul acelor ce urmează a se înlocui.

4. Deşi şi prin art. I din decizia de faţă s-a hotărît ca cismele să fie

date la companii, sub răspunderea căpitanilor, consiliurile de administraţie

îru;ă ale regimentelor de dorobanţi nu sînt scutite, prin aceana de responsabilitatea

ce le-o dă art. 52 alin. 7 din regulamentul de administraţie şi

.contabilitate ale corpurilor de trupă,, în caz de pierderi sau stricăciuni ak

-cismelor, sînt datoare a lua toate măsurile şi priveghia executarea pentru

-conservarea lor în bună stare. Pentru aceasta se şi autoriză a plăti din masele

generale de Întreţinere capit. 2, cheltuielile ce ar necesita pentru unsul cismelor

atît din magaziile companiilor cît şi ale regimentelor.

Domnii comandanţi ai divizjilor teritoriale şi intendenţii militari din

divizii sînt însărcinaţi a observa executarea deciziei de faţă.

Mini:mu de Resbel,

Colonel SLANICEANU

.Monitorul Oastei", nr. 5 din 28 februarie 1877, voi. I, p. 136-137.

7·8


/Craiova/, 20 februarie 1877

39

Divizia I ordonă Brigăzii I trimiterea în concediu a ostaşilor

din contingentul anului 1874, pentru „a se face toate

economiile putincioase"

Domnule colonel,

Din cauza dificultăţilor financiare urmînd a se face toate economiile

putincioase ;

Pentru acest motiv, în conformitate cu ordinul Nr. 1457 al d-lui

Ministru de Răsboiu, vă rog a da ordin ca Regimentul 4 de linie şi Batalionul

4 vînători să intre de îndată în efectivul redus al bugetului pe anuf

1877 şi care efectiv a fost trimis de divizie acestor corpuri cu ordinul Nr. 467

din 31 Ianuarie.

ln consecinţă Regimentul 4 de linie şi Batalionul 4 vînători vor trimite

în concediu oamenii din clasa anului 1874.

Intre oamenii concediaţi poate să fie excepţiune şi oamenii din alte

clase cari s-ar găsi în condiţiuni de familie sau de sănătate de a fi trimişi

pe la casele lor.

Pentru sergenţii şi caporalii ce ar fi sosiţi peste cei prevăzuţi în bugetul

anului 1877 şi pentru a completa cadrele necesarii lor, iar prisosul după

mur.are se va trimite în concediu. De aceea dar vă rog a prezenta urgent

diviziei o listă de numărul sergenţilor şi caporalilor din aceste două corpuri

ce ar prisosi peste efectivul bugetar al anului 1877 spre a o avea în vedere

ca pe data ce se va primi ştiinţe de la regimentele de dorobanţi de numărul

acestor grade cari le sînt trebuincioase şi despre care deja li s-au dat ordin

să ia dintre ei numărul ce trebuie şi restul să-l trimeată în concediu.

Gradele inferioare trimise în concedii, în virtutea dispoziţiilor de mai

ms, urmînd a se ţine în seamă că aceste concedii sînt dMe din oficiu, li se

va da hrană pentru numărul zilelor trebuincioase soldatului spre a ajunge

la locuinţa sa.

Asemenea li se vor da îmbrăcămintea şi hainele cele vechi.

Se va observa încă a fi transportaţi cu drumul de fier toţi aceia cari

sînt la mari depărtări de domiciliul lor.

(Pentru aceasta s-a dat) ordin intendenţii ca pentru aceia ce-i veţi

găsi d,vs. în asemenea condiţiuni şi pentru care îi veţi cere foile de drum

necesarii, să vi le pună pe dată la dispoziţie.

Aceste concedii sînt fără termen şi prin urmare oamenii la plecare vor

fi înştiinţaţi că sînt datori a fi totdeauna gata de a veni la cea dintîiu

chemare.

Aceste dispoziţiuni vor începe a se executa de îndată ce trebuiesc a fi

terminate cel mult pînă la 25 curent.

Să fie bine Înţeles că efectivele trupelor fixate prin noul buget trebuiesc

a fi menţinute astfel ca numai numărul oamenilor ce sînt la soldă şi

hrană să nu treacă peste activul redus al bugetului pe 1877.


79

Ştiinţa pentru sergenţii şi caporalii [ce] prisosesc peste efectivul bugetar

al anului 1877 la Regimentul No. 4 şi Batalionul 4 vînători pentru o mai

grabnică lucrare o veţi da-o prin telegrafie.

p. Comand. diviziei,

Maior OPRESCU

Documente pivind istoria Romaniei. Războiul pentru independenţă, voi.

II, p. f2-63.


40

Decizie a Ministerului de Război relativă la prelungirea

·

cursurilor „fără întrerupere pînă la 1 octombrie"

la şcolile de subofiţeri în anul şcolar 1876-1877

A vînd în vedere că din cauza concentrărilor cursurile şcoalei subofiţerilor

au început la 7 februarie 1877, în loc de 1 septembrie 1876 ;

A vînd în vedere că dacă anul scolastic curgător s-ar termina pentru

această şcoală la 1 iulie viitor, timpul nu ar fi suficient ca cursurile să se

predea elevilor conform programei adoptate.

Decid :

1. Cursurile şcoalei subofiţerilor se vor preda În anul 1877, fără întrerupere

pînă la 1 octombrie, cînd se va termina anul scolastic (şcolar).

2. Anul scolastic 1877-1878 va începe pentru şcoala subofiţerilor la

15 octombrie viitor.

Ministru de Resbel,

Colonel SLANICEANU

"Monitorul Oasteim, nr. 6 din 18 martie 1877, voi. I, p. 178.

Craiova, 3 martie 1877

41

Generalul George Lupu, comandantul Diviziei 1, transmite

instrucţiuni maiorului Barbu Basarab, din Statul-major

al diviziei, pentru completarea fortificaţiilor de la Calafat

In conformitatea ord. ministerului Nr. 1102 Dvs. sînteţi ataşat la

Stat-majorul diviziei, . misiunea Dvs. va· continua la Calafat pînă la noi ordine.

Tot prin acel ordin vi se hotărăşte ca soldă numai indemnitatea de

misie 12 lei pe zi cuvenită ofiţerilor.superiori.

80


Lucrările ce veţi avea a executa la Calafat sînt următoarele :

1. Veţi îngriji ca toate bateriile construite· să se · păstreze în bună stare

pentru care veţi cere D-lui comandant al trupelor din Calafat ccirvoadelc

necesare.

2. Părţile ce veţi ·judeca ca mai slabe din cauza terenului nisipos veţi

lua măsuri a se îmbrăzda.

3. Veţi pune în executare cele prescrise prin instrucţiile date de către

directorul lucrărilor de întărirea Calafatului cu Nr . ... 1 în privinţa nivelmentului,

complectînd această lucrare pe tot circuitul oraşului Calafat şi la o

depărtare de centru de la 2-3 Km.

în această privinţă s-a dat ordin comandantului trupelor din Calafat

a vă pune la dispoziţie ofiţerii şi ·trupa de care veţi avea necesitate, cunoscînd

că sînteţi pus la ordinele D-sale, atît prin executarea lucrărilor cu care·

sînteţi însărcinat prin prezentul ordin, dt şi oricare alte ordine vă va da.

Comandantul diviziei,


Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 70-71 .

Bucurefti, 8 martie 1877

42

Decret prin care se sancţionează articolul 66 bis, adiţional

la legea organizării puterii . armate, relativ la îndeplinirea

muncilor agricole în ·contul rezerviştilor


de Resbel Nr. 2144, pe lîngă care Ne supune spre saneţionare legea relativă

la art. 66 (bis) adiţional la legea organizării puterii armate, votată de

Corpurile legiuitoare ;

In virtutea art. 93 din Constituţiune,

Am sanqionat şi sanqionăm :

Am promulgat şi promulgăm ce urmează :

LEGE

Art. 66 (bis) adiţional la legea organizării puterii armate.

Cînd chemarea rezervelor s-a făcut pentru un timp mai lung de 15 zile ;

dacă chemarea s-a făcut pe timpul muncilor agricole, comuna este însărcinată

cu executarea acestor lucrări, pînă la maximum de 1 O pogoane pentru

o familie, căreia rezervistul era singurul sprijin, pe răspunderea consiliului

comunal. Pentru cei fără pămînt, meseriaşi şi fără mijloace de vieţuire a

familiilor lor, comuna este însărcinată cu asigurarea mijloacelor .

de vieţuire.

1 Lipsă în textul odgina.J.


81

Călăraşii, dorobanţii şi miliţienii ţinuţi sub arme peste 30 zile în permanenţă,

se bucură de toate drepturile acordate rezerviştilor prin aliniatul

precedent.

Această lege s-a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa din 13 decembrie

1876, şi s-a adoptat cu majoritate de patruzeci şi trei voturi, contra

a treizeci şi trei.

Preşedinte,

C. A. ROSETTI

(L.S.A.D.)

Secretar,

C. CLIMESCU

Această lege s-a votat de Senat în şedinţa de la 3 martie 1877, şi s-a

adoptat cu majoritate de treizeci şi două de voturi contra a cinci, fiind şi

o abţinere de la vot.

(L.S.S.)

Vice-preşedinte,

IOAN GHICA

Secretar,

GHERMANI

Facem cunoscut şi ordonăm ca cele de faţă, învestite cu sigiliul Statului

şi trecute în Monitorul oficial, să fie adresate autorităţilor administrative

şi judiciare, spre a le înscrie în registrele lor şi a le observa Întocmai,

iar Miniştri Noştri Secretari de Stat la Departamentele de Resbel şi Justiţie

sînt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a decretului de faţă.

Dat în Bucureşti, la 8 martie 1877.

Ministru de J ustiţi·,

Cl.MPINEANU

CAROL

.Ministru de Resbel,

Co1onel SLANICEANU

„:\lonitorul Oast1i", nr. 6 d:n 18 martie 1877, voi. I p. 166-167.

Bucureşti, 8 martie 1877

43

Decret privind noua repartiţie a ofiţerilor de artilerie



82


Avînd în vedere bugetul pe anul 1877, şi decretul Nostru No. 212 din

5 februarie 1877 ; ·


Art I. Pe ziua de 1 martie, ofiţerii de artilerie se mută şi se aşează

în următorul mod :

REGIMENTUL 1

Comandant : colonel Dunca Iulius

Maiori.: Christodorescu Scarlat şi Popescu Mihail

Căpitani : Crimineanu Vasile, Idescu George, Petrescu Cristachc, Zănescu

Alexandru, Costăchescu George.

Locotenenţi : Bereşteanu Ioan, Romanescu George, Dănescu Elefterie, Paalega

Radu.

Sublocotenenţi : Baldovin Ioan, Vasiliu Constantin, Tănăsescu George, larea

Alexandru, Popovici Grigore, Dragomirescu Ioan.

Contabili : administrator el. II Georgescu Nicolae, din intendenţa

Craiova, administrator el. III Bejescu Constantin din Regimentul 2 de .do

robanţi, Botez Constantin din Regimentul 2 de artilerie.

REGIMENTUL 2

Comandant : colonel Arion Erade

Maiori : Horbasky Alexandru şi Teii Alexandru

Căpitanii : Fotino Dione, Algiu Mihail, Borănescu Niculae, Vartiade Panait,

Rentz Nistor.

Locotenenţi : Calenderu George, Nicolau Emanai!, Mavrocordat George,

Mavrocordat Nicolae.

Sublocotenenţi : Vasiliu Petre, Porfeni Vasile, Coronescu George, Bălăceanu

Alexandru, Dimancea Haralambie, Roşianu Constantin.

Contabili : administrator el. I Vlădescu Mihail din intendenţa Bucureşti,

administrator ci. III Popescu Dimitrie din intendenţa Bucureşti, Mhail

Constantin din Regimentul 2 de artilerie.

REGIMENTUL 3

Comandant : colonel Herkt Enric

Locotenent-colonel Pastia Mihail

Maiori : Pascu Şerban

Căpitani : Stoica Nicolae, Alexandrescu Constantin, Tomescu Vasile,

Lupaşcu George, Giurăescu Ioan.

.

Locotenenţi : Fotino Constantin, Stoica Ştefan, Dănescu Ioan, Ştefănescu

Nicolae.

Sublocotenenţi : Urlăţeanu Alexandru, Popescu Dimitrie, Plănescu Ioan,

Văleanu George, Pană Ştef an, Tiedmain Ioan, Stroescu George.


83

Contabili administrator el. I. Roşca Mihail · de la spitalul militar

din Galaţi, administrator clasa II Cantoniar Constantin din corpul flotilei,

administrator clasa III Mihăilescu George, din Regimentul 1 de artilerie.

REGIMENTUL 4

Comandant : colonel Angelescu Alexandru

Locotenent-colonel : Dabija Nicolae

Maior : Agarici Ştefan

Căpitani : Crătunescu Constantin, Albu Epaminonda, Boteanu Romulus,

Somănescu Ioan, Georgescu Nicolae.

Locotenenţi : Crăiniceanu Christache, Bunescu Nfrolae, Văgai Alexandru,

Ghiţescu Matei, Drăgoescu Liviu.

Sublocotenenţi : Savapolu George, Popovici Nicolae, Dimitriu George,

Păun George, Dimitriu Nicolae.

Contabili : administrator clasa II Pretorian Arghir, din Regimentul 7

de călăraşi, administrator clasa III Malaxa Mihail, din intendenţa Galaţi,

Gheorghiaşi Nicdlae, din Regimentul 1 de artilerie.

ARSENALUL ARMATEI

Director : locotenent-colonel Coslinsky Alexandru

Subdirector : căpitan Buescu Vasile

Locotenenţi : Găman Anastase, Drăgulescu Alexandru, Perdicari Ioan,

Paraschivescu George, Grecescu Constantin.

PYROlHECNIA

Director : maior Carp Ioan

Subdirector : căpitan Grămăticescu George

Locotenenţi : Manolescu Alexandru, Cucu Nicolae, Paraschivescu Mihail.

PULBERĂRIA

Director : maior Robescu Alexandru

Subdirector : căpitan Hepites Vergiliu

Sublocotenent : Stroescu Michail

POMPIERI

Divizia 1 teritorială

Bateria Craiova : Comandant, locotenent Niţescu Mihail

Secţia Turnu Severin : locotenent Tupagu Ioan

Seqia Piteşti : locotenent Puică Nicolae

84


Uivizia 2 teritorială

Comandantul divizionului : D i miuescu Dimitrie Maican

Căpitan iMtfuctor : Horezeanu Constantin

Locotenent : Nanu George

Sublocotenent : Constantinidi Ioan.

'

. .;

BATERIA PLOIEŞTI

Căpitan : Pandele Dimitrie

Divizia 3 teritorială

Secţia Brăila : locotenent Livezeanu Mihail

Secţia Bîrlad : locotenent Petrovici Constantin, în locul locotenentului

Buiculescu Dimitrie, care se mută la Regimentul 12 dorobanţi, Compania

l Bîlflad.

Uivizia 4 teritorială

Comandantu] divizionului : maior Ghenovici George

Bateria Iaşi : căpitan Bolintineanu Alexandru

Seqia Botoşani : sublocotenent Sterie George

Bateria Roman : căpitan Bujoreanu Ct>nstantin

Bateria Roman : sublocotenent Hartular George

Art. II. Ministru Nostru Secretar de Stat la Ministerul de Resbel,


Dat în Bucureşti, ]a 8 martie 1877.

Ministru de Resbel,

Colonel SLANICEANU

CAR.OL

.Monitoru.I Oa5tri, nr. 6 din 18 martie, 1877, vol. I, p. 169-171.

/Craiova/, 10 martie 1877

44

Generalul George Lupu, comandantul Diviziei I, dă ordine

colonelului Otton Sachelarie, comandantul Brigăzii I, dislocată

la Calafat, de a riposta cu forţă oricărei agresiuni otomane

Am primit raportul Dvs. Nr. 22 la care mă grăbesc D-le colonel a

vă răspunde.


ss:

Cu toate că probabilităţile sînt spre pace însă Dvs. nu trebuie să uitaţi

mei un moment că postul ce vă este încredinţat este un post de onoare şi

fotr-un caz dat trebuie pă toată stăruinţa a-l menţine. ln aceia ce se

atinge de debarcări pe teritoriul nostru de trupe, ordinul Nr. 57 din 31 ianuarie

în care se prescrie că orice încercare de trecere de bandiţi, sau de trupe

neregulate, trebuie respinsă cu forţa armată.

l•poteza că veţi primi vreo somaţie de la comandamentele trupelor

turceşti de a evacua posturile Calafatului, cu toate că nu este probaltilă, însă

în orice caz răspunsul Dvs. nu poate fi altfel decît un refuz care se poate

complini prin aceia că aţi cerut instruqiile guvernului, după care veţi putea

da un ră.spuns categoric şi aceama numai pentru a dştiga timpul, în caz să

nu voiască a aştepta, veţi opune forţa.

Apreciind îndestul misiunea delicată ce veţi avea într-un caz ca să nu

înceapă ostilităţile - m-am aresat Dlui Ministru de rezbel spre a-1 cere

instrucţii precise pentru cazuri dnd s-ar ivi necesitate.

Cu toate că ministerul mi-a trimis un fond destinat pentru informaţii

peste Dunăre, însă prin ordinul Nr ... . 1 mi-a interzis a mai face vreo cheltuială

Am expus ministerului cererea Dvs. în faţa trebuinţei ce se simte şi pe dată

ce voi primi un răspuns vi-l voi comunica.

·

Documente privind istoria României. RăzboiUI] pentru independenţă, vot II, p. 77-78.


45

Decizie a Ministerului de Război privind fixarea cadrelor

permanente ale regimentelor de călăraşi

Văzînd bugetul Ministerului de Resbel pe anul 1877 ;

Am decis ceea ce urmează :

Art. I. Cadrele permanente ale regimentelor de călăraşi, sînt fixate după

cum se prevede În tabela aci alăturată.

Art. II. Comandanţii diviziilor teritoriale, şefii regimentelor de călăraşi

şi şefii intendenţelor divisionare, vor priveghea la executarea decizii.mei

de faţă.

Ministru de Resbel ,

C.olone'I SLA NICEANU

1 Lipsă în textul original

86


ANEXA

CADRELE PERMANENTE

Ale unui regiment de călăraşi

Stat

ma10-

rul

1 colonel sau locotenent-colonel, comandant al regimentului

1 maior ajutor

1 căpitan

1 locotenent

1 sublocotenent

4 căpitani

4 locotenenţi

4 sublocotenenţi

I contahili

pentru

escadroane

La al 4-lea rt!giment

sînt :

3 căpitani, 3 locotenenţi

şi 3 sublocotenenţi,

iar la al 5-lea

regiment sînt 6 căpitani,

6 locotenenţi şi 6

sublocotenenţi.

La 1-iul, 3-lea şi al

7-lea regiment sînt cite

5 locotenenţi şi 5 sublocotenenţi.

TRUPA

Micul

Statma1or

I

2 sergenţi, secretari la regiment

1 sergent trompet al regimentului

2 brigadieri, secretari la regiment

Pentru

escadroane

4

\ J

brigadieri.

sergenţi-maj. La al 4-lea .reg. sînt 3, iar l.i. reg. 5 sînt 6 s.-maj.

12 sergenţi. La al 4-lea reg. sînt 9, iar la al 5-lea sînt 27 sergenţi.

8 brigadieri. La al 4-lea reg. sînt 6 şi la al 5-lea reg. sînt 22

8 soldaţi trompeţi. La al 4-lea reg. sînt 6 şi la al 5-lea reg.

sînt 12.

150 soldaţi, numai pentru Regimentul al 5-lea şi pentru esc.i

droanele Cahul, Bolgard şi Ismail cite 50 de fiecare escadron.

Ministru de Resbed,

colonel SLANICEANU

„Monitorul Oa.stei•, nr. 7 din Z6 martie '1877, voi. I, ·!'· 201 .

87



46

Decret pentru recrutarea contingentului anului 1877


de Resbel, No. 2557, pe lîngă care Ne supune spre sancţionare legea

pentru contingentul anului 1817, votată de corpurile leguitoare ;

1n virtutea articolului 93 din Constituţiune ;

Am sancţionat şi sanqionăm ;

Am promulgat şi promulgăm :

LEGE

Art. I. Din clasa anului 1877, se va chema un contingent de patrusprezece

mii de tineri din care :

5 OOO pentru armata permanentă

2 OOO pentru călăraşi

7 OOO pentru dorobanţi

Art. II. Recrutarea se va face şi contingentul se va chema conform

legei asupra recrutării şi conform cu cele prevăzute de legea organizării

puterii armate.

Această lege s-a votat în Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 8 martie

1877, şi s-a adoptat cu majoritate de 47 voturi, contra 14, fiind şi 2

abţineri de la vot.

(L.S.A.D.)

Preşedinte,

C. A. ROSETTI

Secretar,

B. LAŢESCU

Această lege s-a votat de Senat în şedinţa de la 12 martie anul 1877,

şi s-a adoptat cu majoritate de 33 voturi contra 8.

Vice--preşedinte,

KOGĂLNICEANU

(L.S.S.)

Secretar.

A. NEGRUŢI

Facem cunoscut şi ordonăm ca cele de faţă învestite cu sigiliul Statului

şi trecute în Monitorul oficial, să fie adresate autorităţilor administrative

şi judiciare spre a le înscri în registrele lor şi a le observa Întocmai, iar

88


Miniştri Noştri de Resbel şi Justiţie sînt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire


. .


CAROL

Ministru de Justiţie,

CIMPINEANU

Ministru de Resbel,

Colonel SLANICEANU

"Monbtoru;l Oastei", nr. 8 din 10 apri[ie 1877, vo.I. I, ,p. 232-233.

Giurgiu, 21 martie 1877

47

Colonelul Constantin Formac, comandantul Brigăzii de cavalerie,

comunică Ministerului de Justiţie tentativele de acostare

ale unor bărci otomane pe malul românesc

Dlui Ministru Justiţiei, Buc(ureşti)

Astă noapte la ora 1 şi 30 s-au ivit Între Smîrda şi Malul Roşu 4 bărci

negre pline cu turci mai avînd 2 la spatele lor. Pichetul de Călăraşi văzînd

că acele hărci se apropie de mal ca la 100 m pentru a debarca, a tras 4 salve

într-înii, silindu-i a lua direcţia Malului Roşu unde se află un alt pichet mai

tare. Aceştia văzînd intenţia turcilor de a debarca, pe de o parte au dat de

ştire aici în Giurgiu iar pe de alta au tras mai multe salve puindu-i în posiţia

de a se retrage. îndată la primirea acestei ştiri imediat a fost trimis un escadron

de călăraşi pentru susţinerea avantposturilor, în urmă s-au dat alarma

pentru a pune sub anne întreaga garnizoană Giurgiu. Au stat sub anne fiecare

corp pînă a sosit ştire pozitiv că turcii s-au retras cu desăvîrşire. ln momentul

acesta domină liniştea pretutindeni.

c.oma.nda.nt

FORMAC

Documente privind istoria Rominiei, Războiul pentru indeipendenţă, voii. II, p. 86.


48

Decret relativ la fixarea numărului ordonanţelor permanente

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul.



89,

..


Art. I. Numărul ordonanţelor permanente se fixează la doi soldaţi pentru

generali şi la unul pentru ofiţerii superiori şi inferiori.

Art. II. Ofiţerii asimilaţi, care nu fac parte din corpurile de trupă, nu

au drept la ordonanţele permanente.

Art. III. Ordonanţele permanente ofiţereşti, vor asista odată pe săptămînă

la exerciţiuri şi vor fi prezenţi la corpurile lor la inspecţiile ce se vor

face de Noi, de ministru de resbel, de comandanţii de divizii, şi vor lua parte

la manevrele de brigadă şi de divizie, precum şi la marşurile militare cînd vor

fi Întrunite mai mult de un regiment.

Art. IV. Dacă vreo ordonanţă permanentă se va absenta de la corp în

cazurile specificate în articolul precedent şi dacă absenţa provine din cauza

ofiţerilor la care este în serviciu acesta va pierde dreptul la o asemenea ordonanţă,

pe timp de trei luni.

Art. V. Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Resbel,



Ministru de Resbel,

C.Oloncl SLANICEANU

"Monitoru•! Castei", nr. 8 din 10 aprilie 1877, p. 2}6.

CAIROL

F. L., 2 aprilie 1877

49

Colonelul Ion Logadi, comandantul Diviziei 2, dă dispoziţii

comandanţilor de brigăzi în vederea ţinerii sale la curent

cu organizarea şi administraţia corpurilor de trupă

aflate sub ordinele lor şi cu evenimentele curente

Domnii şefi de brigade şi serviciuri sînt invitaţi de îndată a lua următo

arele dispoziţiuni :

liu. Vor trimite pînă în 24 ore la cancelaria diviziei tablouri de localităţile

unde sînt staţionate corpurile sau cancelariile de sub ordinele D-lor,

iar pentru corpurile ce sînt cartiruite În oraşe, se vor prezenta tablouri nominale

de D-nii ofiţeri, indicînd În dreptul numelui fiecăruia, strada şi Nr. casei

unde este cartiruit.

2lea. Dnii şefi de brigacle vor dispoza a trimete fiecare zi cîte un sergent

şi un caporal de ordonanţă.

Ordonanţele de la Brigada de cavalerie, vor fi călare.

90


3lea. Vor trimete în fiecare zi la orele 10 dimineaţa situaţiile jurnaliere

pe brigade.

4lea. Domnii şefi de brigadă, vor dispoza a trimete la cancelaria diviziei,

cîte un furier de fiecare brigadă - aceşti furieri vor fi permanenţi.

5lea. Ori ce ordine s-ar primi la brigade sau la diferite servici uri, direct

de la domnul comandant al Corpului 1 de la Marele Cartier General ni se

va copia imediat În copie.

6lea. lmi vor raporta despre orice s-ar întîmpla În raionul brigăzii sau

în diferitele serviciuri.

7lea. Domnii şefi de brigade şi serviciuri vor prezenta pînă la 22 curent,

raport detailat de toate mutaţiile corpurilor, atît în personal cît şi în material,

în limitele bugetare şi reglementare.

De vedere vor subscri şi vor scoate copie.

ComandamUJ! diviziei,

Colonel LOGADI

Documente privind istoria României. Războiul pentru ndepen:denţă, vad. II, p. 104-105.

Bucureşti, 2 aprilie 1877

50

Ministerul de Externe împuterniceşte pe agentul României

la Constantinopol să ceară guvernului otoman respectarea

teritoriului României, în caz contrar guvernul român

fiind silit să concentreze trupe în locurile ameninţate

Concentrarea trupelor turceşti pe tot litoralul Dunării şi mai ales la

Vidin, ca şi pregătirile pentru trecerea Dunării au produs o mare nelinişte pc

tot malul românesc. În faţa emoţiei locuitorilor şi În faţa cererilor lor adresate

guvernului de a veghea asupra securităţii lor, sîntem obligaţi, pentru a

linişti spiritele şi pentru a împiedica imigrarea în interior, să concentrăm trupe

pe locurile care par să fie ameninţate. Pentru a ne cruţa toate sacrificiile cerute

de această concentrare turcă, Vă dăm însărcinarea de a merge în numele guvernului

Alteţei Sale la Ministerul Afacerilor Străine, pentru a obţine asigurarea

că teritoriul nostru nu va fi invadat.

CIMPINEANU

Documente oficiale, 1878, p. 73 ;

Documente privind .istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 104, (originalul

in limba fram:eză).

91


51


Decret pentm numirea generalului Alexandru Cernat

în funcţia de ministm de război

Văzînd demisiunea ce Ne-a înfăţişat D. colonel G. Slăniceanu din postul

de ministru de resbel,

Am decretat şi decretăm ce urmează :

. Art. I. Demisiunea D-lui colonel Slăniceanu este primită.

Art. II. D. general Al. Cemat, este numit Ministru al Nostru Secretar

de Stat la Departamentul de Resbel.

Art. III. Pr*dintele Consiliului Nostru de Miniştri, este însărcinat cu

aducerea la îndeplinire a acestui decret.

Dat în Bucureşti, la 2 aprilie 1877.

CAROL

Nr. 747

Preşedintde Consiliului Miniştrilor,

I. C. BRA TIANU

.Monitorul Oastei", nr. 8 din 10 a.prjlie 1877, vol. I, p. 229.

Roman, 3 aprilie 1877

52

Prefectul judeţului Roman, Georgescu, raportează Ministemlui

de Interne măsurile luate pentm trimiterea rezerviştilor

concentraţi la unităţile lor

Domnule ministru,

Dl. Ministru de Resbel prin telegrama Nr. 2980 comunică că armata de

linie şi cea teritorială a primit ordine a se concentra şi că autorităţile administrative

şi comunale să pună cea mai mare diligenţă spre a înlesni diferitelor

corpuri mijloacele de transport şi locuinţă atît în timpul mersului pentru concentrare

cît şi în timpul operaţiilor militare.

Imediat am comunicat aceasta autorităţilor administrative şi comunale

din judeţ, dînd ordine a publica prin comune, că atît oamenii în congedii

cît şi rezerviştii hotărîţi din anul trecut să pornească de îndată la corpurile lor.

92


De la pnmana urbei Roman am primit adresa Nr. 910 de pe care am

onoare a vă comunica anexată aici întocmai copie şi vă rog să binevoiţi a da

dezlegarea ce cere primăria în privinţa mijloacelor de transport.

Primiţi vă rog, D-le ministru, asigurarea profundului meu respect.

Prefect,

GEORGESCU.

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi . II, p. 106-107.


53

Ordin de zi către armată dat de generalul Alexandru Cemat,

cu prilejul preluării conducerii Ministerului de Război

Chemat prin înalta încredere a M.S. Domnitorului la acest minister, mă

prezint înaintea D-voastră fără de nici un prejudiciu şi fără alte merite, dedt

experienţa unui serviciu de 26 ani neîntrerupţi, pe care o pun cu cea mai mare

bunăvoinţă la dispoziţia D-voastră.

Dacă în nişte împrejurări atît de grave ca cele de astăzi m-am decis a

primi această mare sarcină, este că contez a avea tot concursul sincer şi leal

din partea D-lor (ofiţeri ), care nu pot mai bine a corespunde la misiunea

D-lor şi Încrederea ce M.S. Domnitorul şi ţara au pus totdeauna în armată,

decît îndeplinindu-şi fiecare conştiincios şi cu zel îndatoririle serviciului

ce-i incumbă.

Activitatea şi energia sînt mai necesare astăzi decît oricînd, spre a putea

da o mai mare impulsie şi o mai repede desvoltare instrueţiei şi formării soldatului

nostru, insuflîndu-i-se acea disciplină adevărat militară, care face pe

om a merge cu abnegaţie pînă la sacrificiul vieţii sale. Din parte-mi, mă voi

sili ca, prin dreptatea şi imparţialitatea ce voi pune în toate actele mele, să

atrag confienţa şi stima tuturor camarazilor mei.

[ ... ] Ministrul de R.esbel,

'General de brigadă CERNA t·

„Monitorul Oficial", nr. 75 din 5/17 aprilie 1877, p. 2287 ;

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 110-1 1 [.

10 - Rlizboiul pentru iodepeadeaţl naţională - c. 1067

' 9 )



54

Textul Convenţiei militare româno-ruse şi anexelor ei

Lucrînd de acord cu celelalte mari puteri, pentru a ameliora condiţiunile

de existenţă ale creştinilor supuşi dominaţiunii Sultanului, guvernul Imperial

al Rusiei a atras atenţiunea Cabinetelor garante asupra necesităţii de a asigura

într-un mod eficace executarea reformelor cerute de la Poartă.

Pentrucă excitarea musulmanilor şi slăbiciunea învederată a guvernului

otoman nu lasă a se spera măsuri serioase de executare din partea autorităţilor

turce, o intervenţiune militară din afară poate deveni necesară. în cazul cînd

dezvoltarea ulterioară a afacerilor politice În Orient ar sili pe Rusia a asuma

această sarcină şi a dirige armata sa în partea Turciei din Europa, Guvernul

Imperial, dorind a respecta invincibilitatea teritorială a Statului Român, a

convenit de a încheia cu Guvernul Alteţei Sale Domnului Carol I o conventiune

specială relativă la trecerea trupelor ruse prin România.

Prin urmare, au fost designaţi ca plenipotenţiari :

Din partea Majestăţii Sale Împăratului tuturor ruşiilor, baronul Dimitri

Stuart, consilier de Stat, agent diplomatic şi consul general al Rusiei în Rominia,

cavaler al ordinului St. Vladimir clasa III, al St. Anei clasa II, al St. Stanislas

el. II, şi al ordinelor străine : Leul şi soarele clasa II cu placă, Medgidie

clasa III, Muntenegru clasa II cu placă şi al Crucei de ofiţer al Mîntuitorului ;

Din partea Alteţei Sale Domnul României, D. M. Kogălniceanu, Ministrul

Său al afacerilor străine, Mare cruce a ordinului St. Ana clasa I, al Coroanei

de fer clasa I, al Vulturului Roşu clasa I, al Medgidiei clasa I etc.

Cari, după ce şi-au preschimbat deplinele lor puteri, găsite În bună şi

regulată formă, s-au învoit asupra articolelor următoare :

Articolul I

Guvernul Alteţei Sale Domnului României Carol I asigură armatei ruse

care va fi chemată a merge în Turcia, liberă trecere prin teritoriul României

i tratamentul rezervat armatelor amice.

Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de trebuinţele armatei ruse,

de transportul său precum şi pentru satisfacerea tuturor trebuinţelor sale,

cad naturalmente În sarcina Guvernului Imperial.

Articolul II

Pentru ca mcmn inconvenient sau pericol să nu rezulte pentru România

din faptul trecerii trupelor ruse pe teritoriul său, Guvernul Majestăţii Sale

Imperatorul tuturor Rusiilor se obligă a menţine şi a face a se respecta drepturile

politice ale Statului Romin, astfel cum rezultă din legile interioare, şi

tratatele existente, precum şi a menţine şi a apăra integritatea actuală a

României.


Articolul Ill

Toate detaliurile relative la trecerea trupelor ruse, la relaţiunile lor cu

autorităţile locale, precum şi toate învoielile cari ar trebui să fie luate pentru

acest sfîrşit, vor fi consemnate într-o convenţiune specială care va fi încheiată

de delegaţii ambelor guverne, şi ratificată în acelaşi timp ca şi cea de faţă, şi

va intra în lucrare de îndată.

Articolul IV

Guvernul Alteţei Sale Domnului României se obligă a obţine pentru

Convenţiunea de faţă precum şi pentru cea menţionată la art. precedent rati-

ficarea cerută de legile române şi a face imediat executorii stipulaţiunile cuprinse

întrînsa.

Drept aceea, plenipotenţiarii respectivi au pus pe Convenţiunea de faţă

semnăturile lor şi sigiliul armelor lor.

Făcut în Bucureşti, la 4/16 aprilie, anul graţiei una mie optsute

şaptezeci şi şapte.

(L.S.)

(L.S.)

(Semnat) Baron DIMITRI STUART

Agent diplomati.c şi consul genera.I al Rusiei În Români,a.

(Semnat) M. KOGALNICEANU

Ministrul afacerifor străine al României

Această convenţiune, dimpreună cu legea care se anexează, s-a votat de

Adunarea deputaţilor, în şedinţa din 16 aprilie 1877 şi s-a adoptat cu majoritate

de şaptezeci şi nouă voturi, contra a douăzeci şi cinci.

(L.S.S.)

P.reşedinte, C A. ROSETTI

Secretar, L. CARABA TESCU

Această convenţiune, dimpreună cu legea la care se anexează, s-a votat

de Senat în şedinţa de la 17 aprilie anul 1877, şi s-a adoptat cu majoritate

de patruzeci şi unu voturi, contra a zece.

(L.S.S.)

Vicepreşedinte, D. BRA TIANU

Secretar, G. LECCA

Pentru executarea articolului III al Convenţiunei, încheiată astăzi, subsemnaţii

plenipotenţiari au convenit de a regula convenţiunea specială de

faţă învoielile relative la trecerea trupelor Imperiale ruse, precum şi raporturile

lor cu autorităţile locale.


95

Articolul l

Guvernul român acordă armatei .ruse uzul căilor ferate, comunicaţiilor

fluviale, drumurilor, poştelor şi telegrafelor României, şi pune la dispoziţiunea

a resursele materiale ale ţării, pentru necesităţile de aprovizionare, de furajuri

şi de transport, după modul şi condiţiunile stipulate în articolele ce urmează.

Articolul II

Relaţiunile autorităţilor militare ruse cu autorităţile locale se vor face

prin mijlocirea comisarilor speciali români numiţi spre acest sfîrşit. Un comisar

general român va fi delegat pe lingă comandantul cap al trupelor ruse

pentru toată durata trecerii lor prin România.

Articolul III

Comisarii români vor fi căpuiţi de toate datele (donnees) relative la resursele

materiale (precum furajuri, aprovizionamente, cărăuşie, paie, încălzit

etc.), ce poate procura ţara în parcursul trupelor ruse, atît în lungul căilor

ferate, cît şi pe ţărmurile Prutului şi Dunării, cu indicaţiunea preţurilor aproximative

a acestor obiecte la punctele unde vor trebui a fi predate, a cantităţilor

ce ar putea fi date şi a epocilor la care predarea lor ar fi cu putinţă.

Articolul IV

Autorităţile militare ruse, după ce vor lua cunoştinţă de datele menţionate

în articolul precedent şi vor decide cantităţile de producte ce le vor fi

necesare şi punctele unde vor trebui a fi predate, se vor Înţelege cu comisarii

rotnâni asupra 'modului de predare. Prin urmare aprovizionamentele se vor

face pentru contul armatei ruse, sau de către autorităţile române cu preţurile

convenite, sau cu concursul lor, prin susmenţionata comisiune, cumpărare

directă etc.

Articolul V

Se va procede tot asfel pentru toate achiziţiunile care ar fi necesare

pentru campament, bivuac, transportul trupelor, bagajelor lor, materialului

şi muniţiunilor de resbel, precum şi pentru furniturile spitalelor ambulanţelor

şi farmaciilor. Autorităţile române vor înlesni satisfacerea acestor trebuinţe.

Articolul VI

Guvernul român pune la dispoziţiunea armatei ruse toate căile ferate

ale ţării pentru transportul său, acel al materialului, al bagajelor şi aprovizionamentelor

ce o însoţesc, precum şi acelora al căror transport ar pute fi

96


necesar mai · tîrziu. Pentru aceste transporturi, · armata imperială va fi pe

deplin asimilată armatei principare şi se va bucura de aceleaşi drepturi şi

prerogative ca aceasta din urmă, în tot ce priveşte obligaţiunile companiil'or

drumurilor de fer în privinţa trupelor şi altor condiţiuni · şi detaliuri stipulate,

pentru transport\:lrile militare, prin caetele de însărcinări ale companiilor, şi

legile şi regulamentele în vigoare în România. Cît pentru tarif ele de transport,

guvernul român se obligă a priori pentru o reducţiune de patruzeci la sută

asupra tarifelor ordinare şi se rezervă de a regula detaliurile acestei chestiuni

printr-o Înţelegere ulterioară cu companiile.

Io ceea ce priveşte însă cheltuielile şi plăţile adiţionale, precum înregistrări,

manipulaţiuni şi altele, se va proceda după cum se practică pentru

transporturile militare rom:ine.

Articolul VII

Ministrul lucrărilor publice al României va da, asupra cererei şefului

comunicaţiilor militare ruse, ordinele şi instrucţiunile necesare administraţiilor

căilor ferate române, pentru a asigura cu cel mai mare succes şi celeritate

posibilă transportul armatei Imperiale cu materialul, bagajele, aprovizionamente

etc., după un plan ce va trebui a fi hotărît mai dinainte precum se va

stipula mai la vale. Trenurile militare vor avea prioritatea asupra tuturor

celorlalte trenuri, exceptîndu-se trenul poştă şi fără prejudiciu pentru transporturile

trupelor române. La trebuinţă numărul trenurilor ordinare de călători

va putea fi provizoriu redus, şi circulaţiunea trenurilor de mărfuri chiar · p

deplin oprită, în caz de necesitate.

Articolul VIlI

Pentru transportul trupelor imperiale şi. al materialului lor pe linia

Iaşi-Ungheni, care are aceeaşi lărgime ca drumurile de fer ruse, o unitate i,

continuitate a condiţiunilor tehnice a mişcărei se vor stabili în urma unei Înţelegeri

Între ambele administraţiuni, pentru a se evita orice întîrziere sau

transbordament, la frontieră.

Articolul IX

Pentru a obţine unitatea necesară în serviciul liniilor române spre asigurarea

transportului celui mai grabnic şi celui mai regulat al armatei ruse cu

bagajele ei, muniţiuni, material de resbel şi aprovizionamente de orice fel„

se va institui, sub direcţiunea Ministerului lucrărilor publice, un consiliu central,

compus de delegaţii diferitelor companii, care posedă părţi din reţeaua

română. Un comisar numit de şeful comunicaţiilor militare a armatei imperiale,

va fi delegat pe lîngă Ministerul lucrărilor publice pentru a facilita

raporturile cu autorităţile militare ruse.


97'

Mişcarea şi serviciul pe toate liniile reţelei române se vor face provizoriu

sub direcţiunea imediată a consiliului central, ale cărui dispoziţiuni

ministrul lucrărilor publice le va face a concorda cu exigenţele şi trebuinţele

ce-i vor fi exprimate de şeful comunicaţiilor militare, în privinţa transporturilor

în chestiune.

Articolul X

Direeţiunea superioară şi privegherea transporturilor armatei imperială

vor aparţine şefului comunicaţiilor militare al acestei armate. Pentru a asigura

regularitatea şi continuitatea serviciului acestor transporturi, el va lucra prin

mijlocirea comisarului român, delegat ad-hoc pe lîngă dînsul, şi va provoca

pnn organul său toate măsurile necesare pentru acest sfîrşit.

Articolul XI

Şeful comunicaţiilor militare va avea facultatea de a cere, prin mijlocirea

comisarului român, delegat pe lîngă dînsul sau prin propriul său delegat

pe lîngă consiliul central, executarea tuturor lucrărilor necesare pentru sporirea

şi securitatea mişcării atît pe linii cît şi în gări, şi materialul rulant, precum

platforme, rampe, căi de garaj, îmbraşamente auxiliare, gări provizorii, apropiaţiuni

de vagoane de mărfuri şi trucuri pentru transportul oamenilor, cailor

şi materialului etc. Toate cheltuielile ocazionate prin aceste lucrări vor fi în

sarcina annatei ruse ; modul executării lor va fi regulat între ministrul lucrărilor

publice şi şeful comunicaţiilor militare al armatei ruse.

Articolul XII

În caz de urgenţă, şeful comunicaţiunilor militare va avea facultatea, în

urma unei Înţelegeri prealabile cu comisarul român, a înlocui prin mijloacele

de care dispune tot ceea ce ar lpsi şi ar ameninţa să împiedice mişcarea armatei

ruse. Va putea face de a se suspenda imediat de către comisarul român şi a cere

de la ministrul lucrărilor publice depănarea impiegaţilor şi agenţilor subalterni

a căror rea voinţă ar putea da temeri de primejdii.

Articolul XIII

Dacă trebuinţele de comunicaţiune ale armatei ruse ar face necesare construirea

pe teritoriul român a unui nou tronşon (tronchon) sau îmbraşament

de cale ferată, lucrările vor fi executate prin îngrijirea autorităţilor militare

ruse, cu cheltuiala guvernului imperial. Guvernul român va înlesni aceste lucrări

şi se va însărcina cu îngrijirile necesare pentru a asigura armatei ruse dreptul

de a se bucura timpurariu de terenurile indispensabile pentru instalarea acestor

tronşoane sau ambraşamente pe bazele adoptate în România pentru lucrările

de utilitate publică. Cînd aceste linii vor deveni inutile, materialurile mobile

98


întrebuinţate la construirea lor vor fi la dispoziţiunea guvernului rus; iar lucrările

executate vor deveni proprietatea guvernului romin fără nici-o remuneraţiune.

Articolul XIV

Exploatarea reţelei române se va face de către companiile şi administraţiile

existente, sub direcţiunea consiliului menţionat la art. IX al Convenţiunii

de faţă. Companiile vor fi îndemnizate pentru toate transporturile

efectuate după . tariful care se va stabili conform articolului VI. Aceste companii

vor fi asemenea despăgubite de stricăciunile care ar putea fi comise

în materialul lor prin greşala trupelor ruse.

Articolul XV

Planui transportului trupelor, livretele de mersul trenurilor militare,·

formele şi detaliurile rechiziţiunilor de transport, documentele de contabilitate

şi de control, termenele şi modul plăţii, precum şi raporturile de stabilit

în timpul transportului, Între trupele ruse şi agenţii locali ai căilor ferate

romine, vor fi regulate imediat clupă încheiera Convenţiunii de faţă de către

comisarii ad-hoc. Companiile şi administraţiunile căilor ferate vor fi datoare

de a le procura toate documentele şi materialele necesare pentru compunerea

acestui plan, a livretelor de mers şi detalil1rile de serviciu şi de a le da cel

mai mare concurs. Toate chestiunile .de detaliu,. regulate de către aceşti comisari

. şi consemnate Într-o instruqiune specială care . va fi aprobată de şeful

comunicaţiilor militare ale armatei imperiale şi de comisarul român, delegat

pe lîngă dînsul, vor fi obligatorii atît pentru trupele ruse cît şi pentru

impiegaţii căilor ferate.

Articolul XVI

În timpul pasagiului armatei imperiale, toate crimele şi delictele care

ar fi comise, de impiegaţii căilor ferate cu intenţiunea de a împiedica sau

de a opri transportul trupelor sau de a pune în pericol securitatea trenurilor

militare vor fi pedepsite după legile române existente şi cu aceeaşi rigoare

ca cum ar fi dirijate contra armatei romine.

Artiolul XVII

Guvernul romin acordă armatei ruse uzul poştelor şi telegrafelor Statului

şi companiilor căilor ferate cu acelaşi titlu cu care se bucură autorităţile

române ale căror cheltuieli nu sînt trecute în bugetul Statului. Prin urmare

depeşele oficiale ruse vor avea prioritatea asupra corespondenţei private.

Pentru a nu împiedica serviciul ordinar al telegrafelor; armata rusă va avea

facultatea, oriunde trebuinţa se va simţi, de a lega cu cheltuiala sa stîlpii telegrafici

ai Statului şi ai companiilor un fir telegrafic al ei şi de a aşeza aparate


99

pentrn uzul său particular. Aceste fire vor fi pazite şi conser:vate ·după cum ·

sînt firele române Şi fără altă cheltuială particulară. pentru armata rusă căreia .

însă vor rămîne reparaţiunile.

Articolul XVIII

Se va stabili la spatele armatei ruse o linie şi puncturi .de etape (etapes)

excepdndu-se oraşul Bucureşti unde nu vor fi trupe ruse. Este bine $nţeles că

trupele nu se vor opri decît . acolo unde vor fi silite de trebuinţclc;: odihnei sau .

de obstacole independente de voinţa lor, şi numai pentru timpul strict necesar

spre acest sfîrşit. ln lungul liniei şi punctelor de. etape precum şi pe linia mişcării

trupelor se vor P\ltea aşeza magazii şi depozite de hrană, furajuri, aprovizionamente

de orice natură, cuptoare pentru pîine şi pesmeţi, bucătarii

pentru preparaţiunea hranei trupelor, etc. Locurile necesare pentru acest sftrşit

vor fi angajate de comisarii armatei ruse cu concursul comisarilor români,

cu aceleaşi condiţiuni ca şi pentru trebuinţele Statului. Se va preceda tot astfel

în ceea ce priveŞte achiziţionarea materialelor necesare pentru construirea şi

instalarea ziselor stabilimente.

Articolul XIX

Bolnavii şi răniţii armatei ruse vor fi trataţi şi îngrijiţi tn stabilimente

sanitare organizate pentru acest sftrşit de comunicaţiune şi de etape, ori unde

comandantul-cap rus va găsi ·indispensabil, afară de oraşul Bucureşti, şi pc

eh se va putea afară de centrurile mari de populaţiune, exceptîndu-se spitalurile

pentru răniţi. Autoritătile române vor da concursul lor şi vor acorda

toate înlesnirile pentru instalarea stabilimentelor sanitare precum şi pentru

închirierea edificiilor necesare pentru asemenea 1ntrebuinţare. Ia localităţile

unde nu s-ar ăsi spi.-le ruse, bolnavii vor putea fi admişi provizoriu, tn

marginile posibilului în stabilimentele sanitare române, plătindu-se cheltuielile

de Întreţinere şi de tratament.

Articolul XX

ln localităţile unde o oprire s-ar recunoaşte necesară în timpul trecerii

trupelor ruse, în condiţiunile stipulate prin articolul XVIII, aceste trupe

se vor bucura de înlesnirlle de locuinţă şi campament ce li se vor procura

prin îngrijirile aurtorităţilor locale. Dacă prin acest fapt ar deveni necesare

retribuţiuni ele vor fi regulate printr-o Înţelegere Între comisarii respectivi.

Articolul XXI

Pe linia de comunicaţie a armatei imperiale, În localităţile unde necesitţile

militare ar reclama numirea de comandanţi de etape ruse, aceşti comandanţi

vor comunica cu autorităţile locale prin mijlocirea comisarilor români,

prevăzuţi la articolul II.

100


Articolul XXIl

Armata ru5ă va avea facultatea de a stabili poduri şi comunicaţiuni

fluviale la punctele unde se va recunoaşte necesar şi de a face lucrările indispensabile

pentru a asigura şi protege aceste treceri. Guvernul român va pune,

pentru acest sfîrşit, la dispoziţiunea armaitei ruse bărcile, baielurile · etc., ce-şi

va putea procura şi pe cît trebuinţele armatei sale îi vor permite, precum

şi cantitatea necesară de lemne de con9trucţie . şi alte materiale cu retribuune

echitabilă.

Articolul XXIII

Toate plăţile de efectuat cu ocaziunea trecerii trupelor ruse prin România,

atit guvernului princiar cît şi companiilor căilor ferate şi ' particulare,

vor fi calculate pe baza unităţii monetare române sau franceză. Se vor

putea face sau în numără·toare, sau prin bonuri în regulă, enianînd de la

comandantul armatei imperiale şi plătibile de casele acestei armate, în termen

de do\lă luni cel mult. Forma bonurilor, termenii, modul şi locurile de plată

şi de control, vor fi regulate şi aduse la cunoştinţa publicului în urma unei

Înţelegeri Între comandantul-cap al armatei rusă şi comisarul general român.

Articolul XXIV

Guvernul român acordă 6uvernului rus pentru durata şederii trupelor

imperiale în Rominia şi dincolo de Dunăre, libera importaţiune pe teritoriul

său fără plată de drepturi, şi liberul transit al tuturor articolelor şi obiectelor

de aprovizionare, de furnitură, de material şi de muniţiuni de resbe! ,

destinata uzului armatei imperiale, şi chiar. acelora a căror intrare în România

s-ar găsi prohibită prin regulamentele române.

Articolul XXV

Dacă s-ar întîmpla dezerţiuni din trupele ruse în timpul trecerii lor

prin România, autorităţile princiare vor da concursul lor pentru dovedire

şi arestarea cupabililor asupra indicaţiunilor ce li se vor da de autorităţile

militare ruse. Dezertorii arestaţi vor fi predaţi în mîinile comandanţilor militari

ruşi cei mai apropiaţi de locul unde arestarea a fost efectuată.

Articolul XXVI

Toate cazurile şi diferendurile care s-ar putea ivi cu ocaziunea trecerii

trupelor ruse prin România şi care n-ar fi p_revăzute prin Convena de

· .:"'' ,

/-i.. !dc u

toi

) Constn tin

B

- -


irJl;rci:;;;;c.J

faţă, vor fi regulate într-un cornuri acord prin comisarii numiţi ad-hoc de

comandantul-cap al trupelor ruse şi comisarul general român.

Drept aceia Plenipotenţiarii respectivi au pus Convenţiunea suplimentară

de faţă semnăturilor lor şi sigiliurile armelor lor.

. Făcută în înd'!it .

exemplar, în Bucureşti, la 4 aprilie, anul graţiiei una

mie opt sute şaptezeci ş1 şapte.

(smnnat) Baron D. STUAR T

Agent diploma.tic şi · c0!15ul generaJI al Rusiei în România ·

(semnat) M. KOGALNICEANU

Ministrul afa.cerilor străine În România

Această convenţiune dimpreună cu legea la care se anexează, s-a votat

de Adunarea _deputaţilor, şi s-a adoptat cu majoritate de şaptezeci şi nou.ă

voturi, contra a douăzeci şi cinci.

(L.S.A.D.)

Preşedinte, C. A ROSETTI


Această Convenţiune, dimpreună cu legea la care se anexează, s-a votat

de Senat, în şedinţa din 17 aprilie 1877, şi s-a adoptat cu majoritate de patruzeci

şi unu voturi, contra zece.

Vicepreşedinte, D. BRA TIANU

(L.S.S.)

Secretar, G. LECCA

In momentul de a purcede la semnătura şi preschimbarea exemplarelor

Convenţiunii speciale, regulînd învoielile relative la trecerea trupelor imperiale

ruse prin România, subsemnaţii Plenipotenţiari ai Majestăţii Sale Imperiului

tuturor Rusiilor şi al Alteţei Sale Domnului României declară prin

prezentul, că scutirile acordate prin art. XXIV guvernului Rusiei nu se vor

putea Întinde asupra tutunurilor şi tabacurilor, al căror monopol în România

este concedat unei companii străine. Prin urmare, dacă guvernul rus doreşte

ca trupele imperiale, cu ocaziunea trecerii lor prin principat, să se bucure de

favoruri excepţionale pentru tutunuri şi tabacuri, autorităţile ruse se vor Înţelege

direct cu ·regia tutunurilor, pentru ca această administraţiune să nu poată

formula contra guvernului român nici-o cerere de daune şi interese, bazată

pe violarea drepturilor de monopol ce-i este concedat.

Făcută În îndoit exemplar, în Bucureşti, la 4 (16) aprilie, anul graţiei

una mie opt sute şaptezeci şi şapte.

(Semnat) Baron STUART

(Semnat} M. KOGALNICEANU

102


Această declaraţie, dimpreună cu legea la care se anexează, s-a votat

de Adunarea deputaţilor, în şedinţa de la 16 aprilie 1877, şi s-a adoptat cu

majoritatea de şaptezeci şi nouă voturi, contra douăzeci şi cinci.

(L.S.A.D.)

Preşedinte, C. A. ROSETII


Această declaraţiune, dimpreună cu legea la care se anexează, s-a votat

de Senat, în şedinţa sa de la 1 7 april.ie 1877, şi s-a adoptat cu maiontate

de patruzeci şi unu voturi, contra zece.

(L.S.S.)

Vicepreşedinte, D. BRĂTIANU

Secretar, G. LECCA

Ordonăm ca legea de faţă să fie învcstiită cu sigiliul Statului ş1 publicată

prin Monitorul Oficial. 1

Dată În Bucureşti, la 21 aprilie 1877,

(L.S.St.)

CAROL

Mj.nistru Secretar de 5.tat

la De:partamencul Afuer.iilor Străine,

M. KOGALNICEANU


fa Danamentwl Justiţiei,

I. C1MPEANU

.Monitorul Oficial", din 22 aipri.Jie/4 mai 1877, p. 2671-2675 ; Documente privind istoria

României. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 111-121.


55

M. Kogălniceanu, ministru de externe, cere agenţilor

diplomatici ai României să atragă atenţia „puterilor garante"

asupra pregătirilor de invadare făcute de Imperiul Otoman

şi asupra consecinţelor lor

Ne vine din toate părţile ştire că turcii se pregătesc să invadeze România

pentru a ocupa mai multe puncte ale teritoriului nostru, de a distruge căile

ferate şi de a ocupa chiar Bucureştiul reşedinţa guvernului. Acest svon este

1 Convenţia este promu:lgată :printr-o lege cupri·nzînd un singl!r articol : "Convenţiunile

încheiate Între România şi Rusia În vederea trecerii ·prin Rominia a armatei, s1nt

aprobate".


1 03

mai mult sau mai puţin confirmat de o convorbire a agentului României la

Constantinopol, cu· Savfet-Paşa, care a avut loc recent cu ocazia cererii

adresate acestuia din urmă, de a ne cruţa· de relele războiului, renunţînd la

trecerea Dunării.

ln faţa acestei ştm, noi apelăm la puterile garante care ştiu cît de

corectă a fost conduita noastră într-un timp cînd acţiunea din partea noastră

ar fi putut avea consecinţe funeste pentru Turcia. La sfaturile puterilor, noi

am păstrat cea mai strictă neutralitate aproape un an întreg şi cu preţul celor

mai mari sacrificii.

Noi ne adresăm astăzi aceloraşi puteri rugindu-le de a face presiuni

asupra guvernului otoman pentru ca România să nu devină teatru de războiu.

Invadarea României prin armată şi bazbuzucii turci nu poate fi justificată

prin trecerea armatei ruseşti, aşa cum se crede la Constantinopol.

Armata rusă nu va trece prin ţara noastră decît cu asentimentul mai mult

sau mai puţin tacit al puterilor. Noi nu putem face ceea ce Europa nu face.

Dacă însă noi nu ne putem opune trecerii armatelor ruseşti, Turcia nu poate

fi pentru aceasta în drept să mute în. România teatrul de războiu. Noi vom

fi siliţi să luăm hotărîri în disperarea noastră atunci cînd puterile ne părăsesc

în momentele critice şi cînd lasă ca Turcia să-şi realizeze ameninţările.

Vă rog să vedeţi imediat pe Excelenţa Sa ministrul afacerilor străine,

de a-i expune gravitatea situaţiei şi de a-i cere o intervenţie energică în sensul

prezentei. Guvernul Alteţei Sale prinţul Carol contează mult pe sprijinul

guvernului pe lîngă care sînteţi acreditat pentru a evita relele şi calamităţile

unui războiu.

Aştept răspunsul Dv. urgent.

KOGALNICEANU

Docu.mente oficiale, Bucureşti, 1878, p. 7-4 ;

Documente privind istoria Rominiei. Războiul pentru inde;pendenţă, voi. II, p. 121-122

(originalul în limba franceză).


56

Colonelul Arion Eraclie, şeful Secţiei de artilerie, propune

Ministerului de Război măsuri urgente pentru completarea

regimentelor de artilerie cu personalul şi cu caii necesari

Văzînd că regimentele de artilerie sînt foarte întîrziate în mobilizarea

lor atît în oameni cît şi în cai, considerînd că chiar dacă le-ar veni rezervele

înscrise în totalitatea lor, încă nu ar putea ajunge la efectivul de război. Că

este neapărat trebuincios ca cele dintîi trure ce şi-ar lua poziţiile să fie

însoţite de artilerie.

104


Că., tot atît .d·e neapărat .este şi formarea coloanelor de mumţ1uni nu

numai în trăsuri dar şi în posJilitatea ,mobilizării lor că deosebit de toate

acestea trebuie să se organizeze şi parcurile mari sau depozitele de aprovizionamente

care să alimenteze coloanele de muniţii pe măsura consumaţiunii

cartuşelor ce le transportă.

Subsemnatul în urma discuţiunii ce a avut loc între membrii cartierului

general are onoarea a vă supune măsurile cele mai nimerite pentru a ajunge

la scopurile precedente :

1. Toţi miliţienii ce aparţin artileriei să se încorporeze în trupele de

artilerie, baterii, şi coloanele de muniţii.

2. Pe măsură ce sosesc la regimentele de artilerie oamenii şi can sa se

<iea ordine a se completa pe rînd bateriile, încît o baterie complectă să poată

imediat pleca fără a aştepta formarea celeilalte.

3. Că odată cu bateriile să se dea personalul şi caii necesari cel puţin

la cîte o secţie din coloana de muniţiuni. Toate coloanele ·de muniţii.mi să

aibă trăsurile încărcate, aşezate în parcuri şi gata a fi înhămate îndată ce

ar avea caii şi oamenii.

4. Să se ia imediat măsuri a se instala parcuri de rezervă, aşezîndu-se

muniţiuni în cutii de lemn, gata a fi puse în care sau căruţe de rechiziţii, a

se prescrie şi personalul necesar a unei gărzi şi cel puţin un ofiţer de parc.

Documente privind istoria Rominiei. Războiul pentru independenţi, voi. II, p. 124.

Bucurefti, 6 aprilie 1877

57

Decret pentru mobilizarea armatei permanente şi teritoriale


de Resbel, Nr. 3292 ;

Văzînd jurnalul Consiliului de Miniştri cu Nr. 3, din 5 aprilie 1877 ;


Art. I. Armata permanentă ş1 cea teritorială cu rezervele lor, este

mobilizată.

Art. II. Miliţiile după trebuinţa ce se va simţi vor fi organizate în

corpuri active spre a lua parte la această mobilizare.

Art. III. Gardele orăşeneşti sînt chemate pe timpul concentrării tru-·

pelor, să facă serviciurile prevăzute prin lege.

Art. IV. Un decret special va determina comp1.merea unităţilor tactice

precum şi comandamentele lor.


1.05

Art. V. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Resbel



CAROL

Nr. 787

Ministru de Resbol,

General de brigadă CERNAT

Documente privrnd istoria României. Războiul pentru independenţă, vol. II, p. 127.


58

Generalul Alexandru Cemat, ministrul de război,

cere sprijinul Ministerului de Interne pentru efectuarea

mobilizării armatei

Domnule ministru,

Am onoarea a vă ruga să binevoiţi a da ordine prefecţilor, subprefecţilor

şi primarilor spre a pune toată stăruinţa pentru strîngerea rezervelor şi

concediaţilor.

Primiţi vă rog, Dle ministru, asigurarea prea osebitei mele consideraţii.

Ministru,

General CERNAT

Docwnente privind moria României. Războiul pentru i,ndependenţă, voi. II, p. 125.

lJucureşti, 6 aprilie 1877

59

Decret pentru fixarea componenţei Marelui Cartier General

şi a comandamentelor marilor unităţi din armata activă

Cursul evenimentelor desfăşurindu-se în jurul Ţării Noastre într-un mod

grav şi ameninţător, este de prima Noastră datorie a ne pune tn poziţiune

de a înlătura pericolele ce ar putea naşte din mersul lor pentru România.

Spre acest sfîrşit, luăm Inşine comanda armatei ; şi

In vederea raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul

de Resbel, sub No. 4.849.

106



Art. I. Comandamenwl şt personalul armatei active este supă cum

urmează :

MARELE CARTIER GENERAL

Şef de Stat-major : Colonel Slăniceanu George

Ofiţerii

diferitelor

state-majore

Adjutanţi

Domneşti

Ofiţeri

de

ordonanţă

I

l Maior

{ Căpitan

Colonel Dona Nicolae

Maior Brătianu Constantin

} Secţia topografică

Maior Căpităneanu Constantin

Locotenent-colonel Poenaru Constantin }

Secţia operaţii\op

Maior Lahovari Iacob

militare

Căpitan Magheru Romulus

Colonel Arion Eracle, şeful secţiei artileriei

Maior Gheorghiu Zamfir, şeful secţiei geniului

Intendent Corănescu Constantin, şeful intendenţei

Inspector general al serviciului sanitar al }

.

S cc ţ ta

"

arm <;i- te 1 : D ·1 C l

. <i: v1 a aro . . sanitară

Medic prmc1p. ci. I. Theodon Iuhus

Colonel Greceanu I„ comand. cartierului general

Locotenent-colonel Sahia Alexandru, marele pretor

Locotenent-colonel Filitis Constantin

Singurof Alexandru .

Maior Sachina Nicolae

Căpitan Vlădoianu Nicolae

Costescu Alexandru

Căpitan Bogdan Nicolae

Locotenent Culcer Vladimir

CORPUL 1 DE ARMATĂ

Ofiţerii statuluimajor

{ Maior

Comandant : General de brigadă Lupu George

Şef de Stat-major : Colonel Boteanu Emanoil

Basarab Barbu

Maior Gigurt Petre

Căpitan Boldescu Teodor

Ofiţeri de

ordonanţă

{ Trei ofiţeri inferiori luaţi din trupele corpului de armată sau din

miliţii.

Comandantul artileriei : Colonel Dunca Iulius

Intendentul corpului : Subintendent Giurgiu Anton

Medicul corpului: Medic principal clasa I Fotino Androcles

Pretor : Maior Mitescu Constantin

Divizia 1

Divizia 2

Comandant : Colonel Logadi Ion

Şef de Stat-major : Locotenent-colonel

Voinescu Serghie

Ofiţer de Stat-major : Maior Borănescu

Ioan

Comandant : Colonel Cerchez Christodor


Algiu Ioan

Ofiţer de Stat-major : Căpitan Bălan

Temistocle

107


Ofiţeri de ordonanţă : doi ofiţeri inferiori

·

-luaţi din div.

Medicul diviziei : Med. princ. ci. II Petrescu

Zaharia

Intendent : Subintendent Apostoliade

Constantin

Pretor : Un căpitan

Brigada 2 de

infanterie

Comandant :

Colonel Holban

Mihail

din călăraşi

Brigada I de

infanterie

Comandant :

Colonel Vlădescu

Matei

Un ofiţer de ordonanţă

ordonanţă

Un ofiţer de


Comandant : Colonel Creţeanu Victor


Ofiţeri- de ordonanţă : doi ofiţeri· inferion

luaţi din div.

Medicul diviziei: Vercescu Ion

Intendent : adjunct clasa I Nestor Ioan

Pretor: Un căpitan din călăraşi

Brigada 2 de

infanterie

Comandant :

Colonel

Papadopolu

Alexandru

Un ofiţer de

Brigada I de

infanterie

Comandant :

Colonel Sachelarie

Oton.

Un ofiţer de

ordonanţă

ordonanţă


Comandant: Colonel Cernavodeanu

Un ofiţer de ordonanţă.

Pavel

Ofiţerii statuluimajor

Ofiţeri

de ordonanţă

CORPUL 2 DE ARMATĂ

Comandant : General de brigadă Radovici Alexandru

Şef de Stat-major : Colonel Pencovici Eustaţiu

{ Maior Girleanu Emanoil

Căpitan Candiano Constantin

Căpitan Tătărescu Nicolae

{ Trei ofiţeri inferiori luaţi din trupele corpului de armată.

Comandantul artileriei : Colonel Herkt Enrich

Intendentul Corpului : Intendent Cămărăşescu Alexandru

Medicul corpului : Medic principal clasa II Otremba Gustav

Pretor : Maior Teliman Constantin

Divizia 4

Comandant: General de brigadă

Manu George

Şef de Stat-major: Maior Caracaleţianu

Alexandru

Ofiţer de stat major: Căpitan Botez Ioan


luaţi din div.

Medicul diviziei : de reg. el. Georgescu

Şerban

Intendent: Adjunct el. I. Vrabie Constantin

Pretor: Un căpitan din călăraşi

Brigada 2 de Brigada I de

infanterie

infanterie

Comandant : Colo- Comandant: Colonel

nel Borănescu Gri- Cantili Grigore

gore

Un ofiţer de or- Un ofiţer de ordodonanţă

nanţă


Comandant : Colonel Rosnoveanu George.


Divizia 3

Comandant: Colonel Anghelescu George


Mărculescu George

Ofiţer de stat major : Căpitan

Geanoglu Scarlat


luaţi din div.

Medicul diviziei : Stavrescu George

Intendent : subintendent Tamara George

Pretor: un căpitan din călăraşi

Brigada 2 de

infanterie

Comandant : Colonel

Gramont Alexandru

Un ofiţer de ordo-

Brigada I de

infanterie

Comandant: Colonel

Ipătescu Ggrigore

Un ofiţer _de ordonanţă

nanţă

Brigada de cavalerie ,

Comandant: Colonel Formac Constantin


Monitorul Oastei", nr. 11 din 22 mai, 1877 voi. I, p. 341-344.

„

108


60


Decret pentru numirea comandanţilor miliţiilor din diviziile

teritoriale


de Resbel, nr. 3290.


Art. I. Colonelul Haralambie Nicolae, este numit comandant al miliţiilor

din Divizia 1 teritorială.

Art. II. Colonelul Costaforu Vasile, este numit comandant al miliţiilor


Art. III. Colonelul Dimitrescu Niculae, este numit comandant al miliţiilor


Art. IV. Colonelul Mavrichi, este numit comandant al miliţiilor din

Divizia 4 teritorială.

Art. V. Aceste funqiuni se vor retribui din creditele ce se vor deschide

pentru concentrările de estimp, la capitolul personalului statului-major general.

Art. VI. Se \'a pregăti de Ministrul Nostru de Resbel un regulament care

va determina atribuţiunile acestor comandanţi şi modul de pregătire al batalioanelor

de miliţii pentru a putea fi gata a lua parte la mişcările armatei

concentrate.

Art. VII. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Resbel

este însărcinat cu punerea în executare a dispoziţiunilor prezentului decret.

Dat În Bucureşti, la 6 aprilie 1877.

Ministru de Resbe.J.


CAROL

.Monitorul Oatei", nr. 9 din 19 aprilie 1877, voi. I, p. 263.


61

Decret pentru intrarea în vigoare a „Regulamentului asupra

rechiziţiunilor militare"

[ ... ] A vînd În vedere jurnalul Consiliului de Miniştri, din 5 aprilie,

anul una mie opt sute şaptezeci şi şapte ;


109

Asupra raportului Mi1:istrului Nostru Secretar de Stat la D;:partamentul

de Resbel, sub Nr. 3286,


REGULAMENT ASUPRA RECHIZIŢIUNILOR MILITARE

TITLUL I

DREPTUL DE RECHIZITIUNE ŞI OBIECTELE DE RECHIZIŢIONAT

Capitolul I

Condiţiuni generale în care se poate exersa dreptul de rechiziţiune

Art. 1. în caz de mobilizare parţială sau totală a armatei, ministrul de

resbel hotărăşte, în condiţiunile determinate prin regulamentul de faţă, epoca

cînd Începe pe o parte sau pe teritoriul ţării obligaţiunea pentru locuitori de

a da prestaţiuni în natură, necesare pentru a completa insuficienţa aprovizionamentelor

armatei, adunate prin mijloacele ordinare ale administraţiunii

războiului.

Art. 2. Prestaţiunile dau drept la despăgubiri egale cu valoarea lor,

afară de cazurile speciale determinat:! prin aliniatul I al articolului 8 din

regulamentul de faţă.

Art. 3. Dreptul de a face rechiziţiuni aparţine autorităţilor militare.

Rechiziţiunile sînt totdeauna formulate în scris şi subsemnate.

Ele determină felul şi cantitatea prestaţiunilor impuse, ziua şi locul predării,

şi pe cît va fi cu putinţă durata lor.

Nimeni nu poate fi silit a da un obiect dacă în momentul cererii nu-l

posedă.

Orice rechiziţiune implică rl!sponsabilitatea pecuniară a aceluia care ''

ordonă fără prejudiciul dispoziţiunilor art. 4 3.

Se va da totdeauna o chitanţă de primirea obiectelor rechiziţionate.

Art. 4. Instrucţiuni ministeriale vor determina condiţiunile de executare

a regulamentului de faţă în ceea ce priveşte denumirea autorităţiilor,

cu dreptul de a ordona sau a face rechiziţiuni, formularea acestor rechiziţiuni

şi limitele în care trebuiesc a fi făcute.

Capitolul II

Despre prestaţiunile de rechiziţionat

Art. 5. Cele mai indispensabile furnituri [ale] armatei sîn t :

1. Cuartiruire la locuitori a oamenilor, cailor şi celorlalte animale în

localurile disponibile, precum şi clădirile trebuincioase pentru personalul ·

materialul serviciilor de orice natură aparţinînd armatei ;

110


2. Alimentele de hrană pentru ofiţeri şi soldaţi ;

3. Încălzitul pentru armată, furajul pentru cai ş1 alte animale, paele

de aşternut pentru trupele bivuace sau cantonate ;

4. Morile şi cuptoarele ;

5. Hamurile şi trăsurile de orice natură dimpreună cu personalul ;

6. Animalele de tot felul trebuincioase atît transportului cît şi alimentaţiunii

trupelor :

7. Căile ferate cuprinzînd · atît materialul de tot fel ul cit şi personalul

şi clădirile ce-i aparţin ;

8. Materialul, sculele, instrumentele şi aparatele pentru construqia sau

reparaţia căilor de comunicaţiune şi în general pentru executarea oricărei

lucrăr.i militare ;

9. Călăuzele, conductori, precum şi oameni trebuincioşi pentru toate

1 ucrările ce diferitele servicii ale armatei au a executa ;

10. îngrijirea bolnavilor sau a răniţilor pe la locuitori ;

11. Bastimentele sau îmbarcările ce se găsesc pe rîuri, gîrle, lacuri ş1

canale ;

12. Efectele de îmbrăcăminte, echipament, campament, harnaşament,

armătură şi de culca>t, medicamentele şi mijloacele de pansament ;

13. Toate celelalte obiecte şi serviciuri a căror Întrebuinţare ar fi neapărată

interesului armatei.

Prestaţiunile prevăzute la paragraful 1, 2 şi 3 ale articolului de faţă

şi la art. 26 din acest regulament sînt singurele care pot fi rechiziţionate În

timp de pace În cazuri de concentrări de trupe pentru exerciţiuni mari, manevre,

sau cînd o parte din trupe se mobilizează pentru restabilirea ordinei

în vreo localitate.

În cazurile prevăzute de precedentul aliniat, rechiziţiunile sînt locale

şi nu se vor face decît atunci cînd administraţiunea războiului, va simţi

necesitatea în interesul armatei de a recurge la măsurile excepţionale ale re·

chiziţiunii din cauza anevoinţii de a preîntîmpina trebuinţele armatei după

regulile ordinare.

Art. 6. Rechiziţiunile relative la Întrebuinţarea stabilimentelor indmtriale

pentru trebuinţele arătate la articolul precedent şi în caz de război nu

pot fi făcute decît după un ordin special al ministrului de război sau al comandantului

unei armate.

Art. 7. În caz de urgenţă, după ordinul ministrului de război se poate

proceda prin rechiziţiune la strîngerea aprovizionamentelor necesare subsistcnţei

locuitorilor din pieţele de război.

Art. 8. Rechiziţiunile prevăzute la paragraful 1, al art. 5 din regulamentul

de faţă, nu dau dreptul la nicio indemnitate atît în timp de pace

cît şi de război.

Hrana trebuincioasă pentru ofiţeri şi trupe precum şi paele de culcat

dau întotdeauna drept la indemnitate.


111

TITLUL II

DESPRE EXECUTAREA RECHIZIŢIUNILOR

Capi.toiul IJI

Despre rechiziţiunile relative la locuinţă, hrană, echipament de tot felul

şi orice alte obiecte şi serviciuri trebuincioase armatei

Art. 9. Orice rechiziţiune privitoare obiectelor enumerate de acest capitol

trebuie să fie adresată comunei.

Cu toate acestea, dacă nici un membru al municipialităţii nu se gă

.>eşte la reşedinţa comunei sau dacă o rechiziţiune este urgentă şi trebuie a

se face pe un punct depărtat de la reşedinţa comunei şi este peste putinţă

de a notifica În regulă, rechiziţiunea poate fi adresată de autoritatea militară

de-a dreptul locuitorilor.

Rechiziţiunile făcute Într-o comună nu trebuie să treacă peste resursde

aflate pe teritoriul său.

Art. 10. Primarul asistat, afară de cazuri de forţă majoră sau de o

extremă urgenţă, de doi membri ai consiliului comunal şi de doi din locuitorii

cei mai impuşi din comună, face repartiţia între locuitori a prestaţiunilor

cerute şi Între contribuabili, chiar cînd aceştia nu locuiesc în comună.

Această repartiţie este obligatorie pentru toţi aceia care sînt numiţi

Într-însa.

Se va da de către pnmar, la fiecare dintr-înşii o chitanţă de prestaţiunile

furnizate.

Primarul va lua măsurile trebuincioase ca în caz de lipsă a oncarui

locuitor sau contribuabil, repartiţia în ceea ce-l priveşte pe acesta, să se

execute.

în loc de a proceda prin facerea unei repartiţiuni, primarul dacă găseşte

de trebuinţă, poate în socoteala comunei să aprovizioneze direct şi să

predea prestaţiunile cerute ; cheltuielile ce provin din această operaţiune, sînt

imputate asupra resurselor generale ale bugetului comunal, fără ca să fie

trebuinţă de o autorizaţiune specială.

În nici un caz primarul nu va putea cuprinde În repartiţie stabilimentele

religioase sau ospitaliere, proprietăţile Statului sau ale judeţului situate în

comună precum şi nici un obiect sau clădire aparţinînd companiilor drumurilor

de fer şi care servă la exploatare.

Art. 11. Proprietarii, căpitanii sau patronii bastimentelor, vapoarelor

şi îmbarcaţiunilor de orice natură sînt datori, după primire unei 1rechiziţiuni,

de a pune aceste bastimente, vapoare sau ambarcaţiuni la dispoziţiunea autorităţilor

militare, care are drept de a dispune în interesul servjciului şi chiar

de a rechiziţiona Întregul său personal sau o parte dintr-însul.

în apele maritime aceste rechiziţiuni se vor face prin intermediul administraţiunii

flotilei, în punctele ţărmurilor unde ea este reprezentată şi după

ordinele speciale ale Ministerului de Război.

112


Capi.tolul IV

Despre rechiziţiunile relative la cai şi trăsuri

Art. 12. Recensămîntul cailor şi iepelor, de la vîrsta de 6 ani în sus,

se va face În toţi anii de la 1 la 20 ianuarie, în fiecare comună de o comisiune

compusă din primar, doi membri ai consiliului comunal şi doi locuitori

din cei mai impuşi. Vîrsta unui cal sau iarpă se socoteşte de la 1 Ianuarie

al anului naşterii.

Art. 13. În fiecare an şi la epocile ce se vor fixa dinainte de autoritatea

militară, comisiuni mixte numite în fiecare judeţ, de către ministrul

de războiu, procedează pe cît se va putea în fiecare comună În prezenţa primarului,

la inspeqia şi la clasarea cailor şi iepelor trecute în recensămînt,

precum şi acelea ce s-ar găsi neînscrise şi care ar Întruni condiţiunile necesare

pentru acest serviciu.

Art. 14. Animalele recunoscute proprii pentru vreunul din serviciile armatei,

sînt clasate după categoriile stabilite În buget, după preţul hotărît pentru

cumpărarea anuală a remonţilor.

Comisiunea procedă în urmă la tragerea la sorţi Între animale de dife.

rite categorii.

Art. 15. Sînt scutiţi de rechiziţiune în caz de mobilizare şi nu sînt

trecuţi pe lista de clasare pe categorii :

1. Caii aparţinînd Capului Statului ;

2. Caii funqionarilor ce sînt datori să aibă pentru serviciul Statului ;

3. Armăsarii aprobaţi sau autorizaţi pentru reproduqiune ;

4. Iepele care sînt constatate pline, sau care au mînz, sau recunoscute a

fi destinate pentru reproduqiune ;

5. Caii şi iepele care nu au Încă vîrsta de 6 ani ;

6. Caii administraţiei poştelor sau aceia cari îi Întreţine pentru serviciul

său prin contracte particulare ;

7. Caii trebuincioşi pentru a asigura serviciul tuturor transporturilor

necesare în timp de război mai cu seamă aceia ai drumurilor de fier.

Art. 16. Un tablou certificat de preşedintele comisiunii mixte şi de primire

care să arate semnalmentele cailor clasaţi, nr. sorţilor precum şi numele

proprietarilor lor, este trimis comandantului escadronului de călăreţi din judeţ.

O copie de pe acest tablou rămîne depus la primărie pînă la clasamentul

viitor.

Art. 17. Contingentul animalelor de furnizat în caz de mobilizare din

fiecare judeţ, pentru a completa efectivele cailor de trupă prin trecerea după

picior de pace pe acela de război, este fixat pe judeţe de Ministerul de Război

ţinînd socoteală pentru fiecare categorie de resursele constatate de comisiunile

mixte la inspeqia anuală precum şi de rezultatul posibil al mutaţiilor

sau al pierderilor de prevăzut.

Acest contingent este împărţit de către prefect pe plăşi şi comune durpă

resursele fiecărei categorii.

Această repartiţie se modifică numai în caz de mobilizare.


113

Art. 18. Cînd mobilizarea este ordonată, comunele sînt datoare de l

furniza caii rechiziţionaţi în virtutea articolelor precedente şi de a-i trimite

la capitala judeţului la data fixată de autoritatea militară.

Pentru acest sfîrşit primarii, după primirea ordinului de mobilizare,

anuntă pe locuitori că toate animalele clasate şi prezente în comună, precum

şi acelea care au fost introduse de la cea din urmă clasare şi care nu

sînt cuprinse În cazurile- de scutire, trebuesc a fi aduse înaintea comisiunii

instituită prin art. 12, care este îndată convocată de primar.

Comisiunile examinează din nou caii şi celelalte animale de rechiziţionat,

după ultimul tablou de clasare dresat de comisiunea mixtă, eliminează

provizoriu pe aceia care nu mai îndeplinesc condiţiunile cerute, înscrise la finele

tabloului pe cele din nou aduse, trăgînd maiu la sorţi Între aceste animale

dacă numărul lor pe categorii ar trece peste zece.

Toţi caii precum şi celelalte animale clasate şi alese de comisiune pentru

a fi predate armatei se vor trimite prin îngrijirea pr:imăriei la reşedinţa

judeţului comisiunii militare prevăzută la art. 19 al regulamentului de faţă.

La numărul fixat de Ministerul de Război prin repartiţie se va adăuga

încă zece cai la sută din aceia care urmează pe lista de tragere la sorţi, spre

a putea comisiunea militară din fiecare judeţ, după examinarea cailor trimişi

de fiecare comună, să elibereze pe aceia care nu ar mai fi buni de serviciu.

Caii recunoscuţi neapţi de serviciu se vor lua înapoi de comune.

Caii şi celelalte animale eliminate provizoriu de comisiunea comunală

ca ne mai fiind buni de serviciu, dacă numărul sorţului i-ar fi destinat armatei,

se vor trimite în acelaşi timp cu ceilalţi comisiunii militare care singură

va putea pronunţa definitiva lor excludere.

Art. 19. Comisiunea mifoară prevăzută la articolul precedent se va

numi de către Ministerul de Război şi va avea drept misiune de a examina

caii aduşi de comune şi a-i trimite pe la corpurile ce se vor destina.

Art. 20. Pr0prietarul unui animal cuprins în contigentul de furnizat

de fiecare comună are dreptul de a cere comisiunii militare înlocuire acelui

animal cu un altul necuprins În acel contigent dar aparţinînd aceleaşi categorii

şi îndeplinind condiţiunile cerute pentru serviciu.

Art. 21. Afară de caii care pot fi luaţi din comune în virtutea regulamentului

de faţă autoritatea militară are dreptul de a rechiziţiona trăsuri

şi atel juri spre a asigura mijloacele de transport în caz de mobilizare a

armatei.

Aceste mijloace de transport cuprind trăsuri trase cu boi sau cu cai

avînd hamurile În bună stare.

Caii pentru atelajuri sînt cuprinşi prin deducere din contingentul ridicat

în virtutea regulamentului de faţă.

Art. 22. Recensămîntul şi clasarea trăsurilor precum şi rechiziţionarea

şi trimiterea lor la corpuri se vor face conform celor prevăzute la art. 12,

13, 14, 16, 17, 18, şi 19 din regulamentul de faţă pentru cai.

Condiţiunile ce trebue să îndeplinească trăsurile pentru a fi luate în

serviciul militar se vor prescri de ministrul de război prin deciziune min!sterială.

114


Pentru construirea atelajurilor tragerea la sorţi se face Între caii de

tras clasaţi de comisiunea mixtă prevăzută la art. 13.

Hamurile sînt furnizate de proprietarii cailor în bună stare. Se pot

rechiziţiona şi trăsuri fără atelajuri.

An. 23. Sînt scutite de rechiziţiune În caz de mobilizare, trăsurile

afectate pentru serviciul poştelor, acelea care aparţin companiilor drumurilor

de fer şi servind la exploatare precum şi acelea care sînt special afectate pentru

tranportul persoanelor.

Aceste trăsuri nu Înt trecute pe starea de recensămînt.

Art. 24. Extimaţia trăsurilor şi hamurilor se va face de com1s1unea

mixtă prevăzută la art. 13.

Preturile ce va fixa vor fi obligatorii.

Acele trăsuri care nu vor întruni În momentul rechiziţiunii aceleaşi

condiţiuni ca în momentul estimaţiei, se vor apreţui a doua oară de comisiunea

militară, prevăzută la art. 19.

Preţul ce se va plăti va fi acel fixat de această din urmă comisiune. In

caz de contestare se va recurge la comitetul permanent, care decide fără apel.

Art. 25. Rechiziţiunea trăsurilor înhămate, făcîndu-se în scopul de a

complecta mijloacele de transport ale armatei, sînt plătite şi vor aparţine administraţiunii

războiului.

Art. 26. Pentru convoiurile auxiliare şi temporare trebuincioase armatei

atît în timp de pace, în caz de mobil·izare sau concentrare a armatei sau a o

parte din armată, în marşuri şi chiar de scli:imbări de garnizoană a trupelor,

trăsurile trase cu boi sau cai se vor lua din comunele cele mai apropiate şi

nu mai mult decît 24 ore. Preţul chiriei se va fixa pe kilometru de către comisiunea

prevăzută la art. J4, odată cu tarifele generale.

Rechiziţiunile pentru acest sfîrşit se vor dresa primarilor de către comandantul

trupelor.

Art. 27. Trăsurile şi animalele clasate care nu vor fi fost luate, pre

Cl'm şi toate acelea care nu au fost clasate, pot fi rechiziţionate conform regulamentului

de faţă.

Capitolul V

Despre rechiziţiunile relative Ia căile ferate

Art. 28. În cazurile prevăzute de art. 1 al regulamentului de faţă şi

numai pentru cazul de război, companiile căilor ferate sînt datoare a pune

la dispoziţiunea Ministerului de Război toate resursele În personal şi material

de care el va avea trebuinţă, pentru a asigura transporturile militare.

Personalul şi materialul astfel rechiziţionat, poate fi Întrebuinţat pe

toate liniile, fără a se ţine socoteala de linia din care face parte, atît înăuntru

cît şi afară de baza de operaţiune.

Art. 29. Autoritatea militară poate asemenea să ia de la companii,

prin rechiziţiuni şi pe preţul cu care au fost plătite combustibilele, materiile

grase şi alte obiecte care ar fi trebuincioase pentru serviciul căilor ferate în

campam<::.


115

Art. 30. Dependinţele gărilor şi ale căilor, cuprinzîndu-se biurourile şi

firele telegrafice ale companiilor care pot fi trebuncioase administraţiei războiului,

se pun asemenea, prin rechiziţiune, la dispoziţia autorităţilor militare.

Rechiziţiunile vor fi adresate de către autoritatea militară şefilor de gări.

Art . . H. Rechiziţiunile prevăzute la art. 28, 29 şi 30 ce preced, vor fi

făcute după formele ce se vor determina prin instrucţiunile ministeriale, care

vor prevedea indemnităţile la care dă drept.

Regulamentul astăzi existînd asupra transporturilor pe calea ferată, V;l

fi revăzut şi completat pe bazele regulamentului de faţă.

Art. 32. 1n timp de război tramporturile comerciale încetea.ză de drept

pe liniile ferate situate Între baza de operaţiuni şi armată.

Această suspendare nu dă drept la nici o indemnitate.

Art. 33. Comunele nu pot cuprinde în repartiţiunea prestaţiunilor ce

sînt rechiziţionate de a furniza nici un obiect aparţinînd companiilor drumurilor

de fer.

TITLUL III

DESPRE REGULAREA INDEMNIT A ŢILOR

Capitolul VI

Regularea indemnităţilor datorite pentru prestaţiunile rechiziţionate

În virtutea regulamentului de faţă

Art. 34. În prevederea rechiziţiunilor de făcut în virtutea regulamentului

de faţă, pentru trebuinţele cele mai obişnuite armatei, Ministrul de

Război numeşte în fiecare judeţ cîte o comisiune mixtă însărcinată de a fixa

în fiecare an preţul indemnităţilor cuvenite pentru prestaţiunile de furnizat.

Aceste comisiuni vor alcătui tarife generale pentru obiectele de furnizat,

care se vor publica în Monitorul oficial, şi vor fi obligatorii atît pentru

autoritatea militară cît şi pentru locuitori, luîndu-se de bază la plata indemnizaţiilor.

Art. 35. Prestaţiunile al căror preţ nu s-ar pllltea stabili de comisiunea

mixtă prin tarife generale alcătuită conform articolului precedent, se vor

estima în momentul rechiziţiunii de către comitetul permanent al judeţului.

Dacă vreun obiect, din cauză de imposibilitate, nu s-ar putea estima

nici în momentul rechiziţiunii, el se va estima În urmă, cel mult În termen

de o lună de la rechiziţiunea lui.

În cazurile prevăzute în prezentul articol, estimaţiunea se va face luîndu-se

drept normă preţul ce a avut acea prestaţiune cu şase luni de zile înainte

de rechiziţiune.

Ministerul de război va putea reforma fără apel, deciziunile comitetelor

permanente.

Art. 36. Primarul comunei unde s-a făcut rechiziţiunea trimite intendentului

mili1tar o copie legalizată a ordinului de rechiziţiune, Împreună cu

toate bonurile date de corpuri de furniturile făcute. Aceasta liberează un

116


mandat primarului, care se va plăti la cas1ena judeţului sau a armatei cel

mult în termen de trei luni.

Primarul îndată ce a primit banii îi împarte fiecăruia, după fumiturile

ce a dat.

Art. 37. În timp de pace, prestaţiunile prevăzute la art. 26 se vor

plăti în bani şi îndată ce transportul s-a efectuat de către corpuri şi servicii.

Cap i·toluJ VII

Dispoziţiuni relative la marile manevre

Art. J8. Indemnităţile ce pot fi alocate în cazuri de daune aduse proprietăţilor

private prin trecerea sau staţionarea trupelor în marş, manevre

şi operaţii combinate, sub pedeapsa de a perde dreptul, să fie reclamate de

către cei În drept la primăria comunei în cele trei zile care urmează după

trecerea sau plecarea trupelor.

O comisiune mixtă în fiecare corp de armată sau fracţie de corp de

armată operînd izolat, va proceda la estimarea daunelor.

Dacă această evaluaţie este primită, suma fixată este plătită pe dată.

În caz de neunire, reclamaţia este adresată sub formă de apel la comitetul

permanent al judeţului, care statuiază cu drept de recurs la curtea

de apel.

Instrucţiunile ministeriale vor determina compoziţiunea şi modul de

a funqiona al comisiunii.

Art. 39. şi cel din urmă. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul

de Răzbel este însărcinat cu executarea acestui decret.


CAROL

Ministru Secretar de Stat fa Deipartarnent ll de Răzbel,

General de bria.dă CERNAT

Nr. 789

Documente privind istoria Romlniei. Războiul pentru independenţă, voi. li, p. 128-1 36.

Bucure,ti, 7 aprilie 1877

62

Generalul Alexandru Radovici, comandantul Corpului 2 armată,

ordonă Diviziei 3 să trimită la Giurgiu

o parte din unităţile sale

Porniţi la minut Regimentul 6 călăraşi la Giurgiu, pe şoseaua Bucu··

reşti-Giurgiu într-un singur etap. Regimentul 2 infanterie şi bateria artilerie


117

vor lua. trenul la gara Jilava şi vor porni asemenea îndată la Giurgiu. Veţi

primi imediat şi ordinul În scris.

Comandantuil Corpului 2 armată,

General RAOOVICI

Documente privind itoria României. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 141.


63

Jurnal al Consiliului de Miniştri pentru deschiderea

unui credit de I 088 OOO necesar acoperirii cheltuielilor militare 1

CONSILIUL MINIŞTRILOR

Jurnal

Consiliul Miniştrilor, În şedinţa sa de astăzi, 7 aprilie 1877, deliberînd

asupra referatului D-lui Ministru de Resbel Nr. 969, prin care cere deschiderea

unui credit extraordinar de lei 1088000 pentru acoperirea cheltuielilor

necesare cu ocazia mobilizării trupelor în luna curentă ;

A vînd în consideraţie urgenţa cerută pentru a se completa cit mai

grabnic trebuinţele armatei.

Consiliul aprobă deschiderea acestui credit pentru cheltuielile arătate

în referat ş1 anume :

Plata raţiilor de hrană cu venite ofiţerilor,

soldelor din 1872 . .

Plata materialului de echipament şi efecte

s-ar putea înfiinţa în luna curentă . .

conform legii

Lei

spitaliceşti ce

Diferite transporturi şi misii în interesul mobilizării

Plata soldelor şi accesoriilor ofiţerilor de diferite grade ce

trebuie a se numi în serviciu spre completarea cadrelor armatei,

conform legii din 1874 .

Furajul pentru numărul de 5 832 cai ai artileriei ce trebue

a se hrăni peste numărul prevăzut în buget, precum şi pentru

furajul a 3.000 cai ai călăraşilor concentraţi, în total cai

8.832 a căror furaj costă cu aproximaţie

Plata lemnelor pentru fertul hranei în concentrare, pentru

lemnele necesare la facerea focurilor în bivuac precum şi paele

de aşternut tot În timpul bivuacului la trebuinţe

Pentru cheltuieli neprevăzute

Lei .

58 OOO

250 OOO

200 OOO

120 OOO

100 OOO

60 OOO

300 OOO

1 088 OOO

1 La 8 31Prlie, printr-un decret domnesic, s-a >deschis creditu') extraordinar, urmînd

ca Uilterior să se obţină aprobarea Corpurilor Legiuitoare (Documente privind istoria României.

Războiul pentru independenţă, voJ. II, p. 148.).

118


în total un milion optzeci şi opt mii rămînînd ca îndată după deschiderea

Corpurilor Legiuitoare să li se prezinte un proect de lege pentru

încuviinţarea acestui credit şi crearea resurselor necesare spre acoperirea lui.

Dispoziţiile aici cuprinse se vor aduce la îndeplinire de către D. ministru

de resbel prin Înţelegere cu D. ministru de finanţe după domneasca

aprobare.

Minitri : I. C. BRA TIANU, M. KOGALNICEANU, I. DOCAN,

G. CHIŢU, I. ClMPEANU, generai! CERNAT,

Nr. 2

"Monitorul Ofi.:i1l", din 13/25 a.prilie 1877, p. 2463 ; Doumcnte privind istoria Români.ei.

Războ-iU1! :pentru independenţă, voi. II, p. 150.

64

811cure1ti, 9 aprilie 1877

Ministerul de Război ordonă colonelului George Roznoveanu,

comandantul Diviziei 4, să respingă orice încercare otomană

de trecere a Dunării, la Oltenita

Fiţi deştepţi în contra oricărei debarcări Olteniţa.

Ţineţi-mă în curent de ce se petrece acolo. A vizaţi Borănescu şi Boteanu.

La caz de înaintare de năvălitori spre Budeşti, ţineţi-l în respect.

În caz de înaintează din Negoeşti spre Aprozi Vasilaţi, Borănescu să

iasă înainte. Raportaţi orice s-ar petrece extraordinar 1.

Documente privind i.>toria României. Ri\zboiul pentru independenţă, voi. II, p. 163.

1 La 11 aprulie, Roznoveanu raporta că În aceeaşi zi două vase de război turceşti

constrînseseră pe .ofiţerwl ipunctufo.i" de la Olteniţa să se retragă. (Do-cwnente privind

istoria Români.ei. Războiul pentru independenţă, voii. II, p. 197).


119


65

M. Kogălniceanu, ministru de externe, cere lui Grigore Ghica,

girantul agenţiei României de la Constantinopol, să raporteze

care sînt intenţiile Imperiului otoman referitoare

la o eventuală mutare a teatrului de război la nord de Dunăre

Căutaţi să aflaţi şi spuneţi-mi imediat dacă turcii şi-au propus să ocupe

Calafatul 1 şi celelalte oraşe de pe mal şi dacă pot muta teatrul de război

pe teritoriul nostru. Ni se afirmă aici că un corp de 30 OOO de başibuzuci ar

fi destinat pentru Rominia şi că Turcia are drept obiectiv chiar Bucureştiul.

(ori

KOGALNICEANU

Documente Oficiale, Bucureşti, 1878, p. 78-79 ;

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 156

ginalul în limba franceză).


66

Decret pentru constituirea cadrelor batalioanelor

şi escadroanelor de miliţie

A vînd În vedere legea organizării puterii armate ;



1 ln aceeaşi zi, M. Kogălniceanu ,propunea Rusiei, prin intenm<"diul ag .

cutuol i României

fa Petersburg, eventu.a.!a neutraJjzare a Calafatului spre a se eYÎta o invazie otomană

(Documente pr.ivjnd istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 154),

dar generalul George Lupu, pentru a preîntÎmpina ori-ce încercare otomană, comunică generalului

Mihai') Cerchez, coman.danwl brigăzii de la Calafat, că .i se trimit în ajutor Regimentele

1 şi 2 căllăraşi (Ibidem, p. 164). Dar, totodată, se a.precia ca prudentă retragerea

din Calafat .spre Băileşti şi Galii.cia a majorităţii unităţilor din Că!li!raşi (Ibidem, p. 173-

174), Jucru conrnnioat de M. Kogăllniceanu agentului României de '1a Viena (Ibidem, p. 183),

ceea ce a provocat retragerea cetăţenlor din oraş .cu toată .stăruinţa pusă de a-i face să

rămînă" (Ibidem, p. 178). Dar Ila 15 apri'lie, mjnis,truil de război <:omunica .colonelului

Mihai1l Cerchez să nu e mai retragă (Ibidem, p. 239). La 19 air>rilie Divizia 1 sublinia

necesitatea reocupării Calafatullw, .căci altfel trupele cantonate h lZ kilometri nu ar putea

sosi ila timp 1pre a opri o debarcarea (Ibidem, IP· .286). În IS'fîrşit, la 21 a.prlie, Divizia 1

primeşte ordinul ca În timpul nopţii să intre în Calafat şi ;ă ocupe poziţiile .mai nime

·ite spre a Întîmipina şi împiedica pretutindeni orice căJ1car a •teritoriui!uiu (Ibidem, :p. 331-

:'32). ln zi'lla următoare, colonefol Mihail Cerchez raportează generailului George Lupu repartizarea

unităţilor saJe În Cafafat şi Împrejurimi (l.l>dem, ,p. 352) şi dădea ordin Brigăzii I

să Împiedice debarcările la Cafafat şi treceri·le ·pe r.ialll'l opus al Dunării (Ibidem, p. 356).

120



Art. I. Pentru fiecare judeţ sînt constituite cadrele unui batalion de

miliţii ; capitala Bucureşti va forma un batalion.

Aceste cadre de miliţii pentru fiecare batalion vor cuprinde numărul

de grade prevăzut pentru un batalion din armata permanentă şi astfel cum

se specifică În alăturatul tablou.

Art. II. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Resbel,



Ministru de Resbel,

General de brigadă CERNAT.

CAROL

TABLOU CU CADRELE UNUI BATALION DE MILIŢII

Total

Numirea gradelor

Oli teri

Asimila

li

Trupă

Oameni

Cai

Ofiţeri

Statul

major

Maior şef de batalion

Căpitan şef de companii

Locotenent de companii

Sublocotenent de companii

Medic de batalion clasa I

Medic de batalion clasa II

Farmacist de batalion clasa II

1

4

4

12

1

1

1

1

4

4

12

1

1

1

2

Trupa

Micul

statmajor

{

Adjunct subofiţer

Sergent cornist

Caporal cornist

Compania

4

J Sergenţi-majori

Sergenţi

Furieri

l caeorali

To oşari şi cornişti

Soldaţi

Total general

21

3

4

32

4

64

16

250

373

4

32

4

64

16

250

397

2

Efectivul unei companii active de miliţii va fi de 250 grade inferioare.

„Monitorul Oastei", nr. 10 din 4 mai 1877, voi. I, p. Jt13-}14.

121


Băileşti, 13 aprilie 1877

67

Colonelul Mihail Cerchez, comandantul Diviziei I, stabileşte

comandantului Regimentului 2 călăraşi, zona de cantonare

şi dispozitivul unităţii sale pe Dunăre

Trei escadroane din regimentul ce comandaţi, cu ştabul regimentului

vor fi cantonate în satul Cioroiu, patrulele vor rămîne la Băileşti la cartierul

general al diviziei, de la care va primi ordinele de serviciu ce are de luat.

Întregul regiment va primi furajul cailor şi pîinea trupei de la Băileşti, iar

carnea, verdeţurile, vinul şi rachiul va îngriji singur a şi le procura.

Regimentul ce comandaţi avînd a acoperi flancul stîng al diviziei, vă

rog a îngriji, domnule colonel, ca prin avantposturi reglementar aşezate şi

o patrulare vigilentă făcută să acoperiţi drumurile ce duc la Negoiu, la Catane

şi la Bistreţ.

A vantposturile Dv. se vor ţine într-o necontenită legătură cu avantposturile

de infanterie aşezate înăuntru Băileştilor făcînd dese recunoaşteri Îna

intea frontului ce ocupaţi. În toate zilele la orele 8 dimineaţa veţi face să-mi

parvie raportul Dv. asupra modului cum se execută măsurile de siguranţă,

cu observaţiile ce aveţi a face asupra recunoaşterilor ce s-au făcut, trebuintelor

ce aveţi pentru trupă etc. Acest raport nu vă va dispensa ca În caz

de trebuinţe să încunoştinţaţi la moment.

Comand. diviziei,

Col. CERCHEZ

Documente privind istori;; României. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 222.


68

Ordin de zi al colonelului George Slăniceanu,

şeful Statului-major al armatei, referitor la organizarea

pe secţii şi funcţionarea Marelui Cartier General al armatei

Ordin de zi pe armată Nr. 1

1. Marele Cartier General al Armatei este Împărţit În şase serv1c1un :

1. Seqia operaţiunilN militare

.., „ topografie

122


3.

„

artilerie şi gemu

4. administrativă

5. sanitară

6.

„ pretoria tul

2. Ofiţerul cel mai înalt al fiecărei secţii dirijă lucrările ca şef de serviciu,

păstrează corespondenţa cu corpurile respective şi cu ministrul de război,

Întocmind un singur dosar pentru toată secţia, redactează ordinele speciale

şi ordinele generale de resortul secţiei, care vor fi apoi transcrise în

cartea de ordine a comandantului armatei autografiate şi expediate corpurilor

de armată, sau diviziilor active.

3. Ordinele date pe cîmpul de bătae sau În marşuri pri\'itoare la micări

de trupe, sau cantonamente nu vor fi transcrise În cartea de ordine, ci

vor rămînea În copie în carnetul ofiţerului ce l-a adus. Aceste ordine siînt

apoi adunate de secţia operaţiilor militare spre a servi la istoricul zilnic, sau

periodic al campaniei.

4. Toate ordinele se dau În scris. Ele sînt scrise pe foaia ruptă din

carnetul ofiţerului de ordonanţă şi duse sub plic închis pe care se scrie numele

destinatarului, ziua, ora şi minutul plecării şi aliura cu care trebuie să

meargă ordonanţa. Primitorul trebuie să subscrie pe plic însemnînd, ziua,

ora şi minutul primirei. Acest plic este păstrat de ofiţer în carnetul său ca

chi,tanţă, spre a fi dat secţiei respective, Împreună cu copia ordinului.

Ordinele pot fi expediate şi prin ordonanţă călare.

5. Toate ordinele emană de la Măria sa Domnitorul care exercită comanda

armatei active .

. 6. Ordinele generale şi particulare sînt subscrise de şeful de stat major

al armatei şi contra semnate de şeful respectiv. Şefii de serviciu sau ofiţerii

superiori ai Marelui Cartier General; pot subscrie din înalt ordin toate

comunicările şi ordinele subsecvente, privitoare la execuţia dispoziţiilor şi ordinelor

generale.

7. Toate ordinele vor fi redactate în stil de telegramă. Un ordin este

bine redactat cînd nu se poate scoate un cuvînt fără ca să devie neînţeles.

8. Toate direcţiile se vor însemna În ordin prin punctele cardinale ferindu-se

de a zice În dreapta, În stînga, în jos, dincolo sau dincoace.

9. Orice ofiţer al Marelui Cartier General care' primeşte pe teren un

ordin, înscrie în carnetul său ordinul pe care îl subscrie ofiţerul superior care

l-a dat, îl trece în copie pe marginea foii, detaşînd foaia cu ordinul o pune

în plic şi î:l duce singur, sau îl trimete singur prin ordonanţă călare, după

cum i se va fi ordonait. Ofiţerii miliţieni care s-ar găsi eventual la cartierul

general, precum şi toţi ofiţerii cari ar fi prezenţi pe teren la Statul-major

al armatei, pot fi întrebuinţaţi cu ducerea ordinelor scrise la trupe. Se exceptează

de la această măsură ofiţerii streini cari ar asista la luptă.

10. Toţi ofiţerii care merg la trupe cu ordine, În apropierea trupei la

care merg, vor pune calul în pas şi se vor feri de a arăta grabă sau emoţiune,

păstrînd totdeauna sînge rece şi linÎŞte spre a nu se putea descoperi scopul

însărcinărei după singura lor înfăţişare.


12J

11. Toţi ofiţerii Marelui Cartier General vor fi Întrebuinţaţi conform

atribuţiunilor secţiunei din care fac parte. În caz de neajungere, sau de lipsă

vor fi întrebuinţaţi, fără deosebire la toate serviciurile.

12. Păstrarea secretului absolut al operaţiilor şi mişcărilor proiectate

fiind prima condiţie a succesului oricărei întreprinderi militare. Orice ofiţer

se va abate de la observarea riguroasă a acestei prescrieri, chiar În cazurile

cînd n-ar fi consecinţă, va fi tradus Înaintea consiliului de război.

U. Şeful Cartierului General are drept atribuţii tot ce se raportă la

instalarea şi securita•tea Cartierului General. El dirijă strămutarea lui pe deosebitele

puncte şi organizează în acord cu pretorul toate măsurile de sigu-

ranţă precum şi cele reclamate de cerinţă de a putea porni în orice momem

tot personalul şi bagajele. El are la ordinele sale un ofiţer însărcinat ca vachmeister

al Cartierului General pentru conducerea trăsurilor serviciului poştal,

jandarmeria pentru escorta şi serviciul de siguranţă.

14. Toate raporturile corpurilor active vor fi adresate marelui cartier

general al armatei. Ele vor fi primite de ofiţerul ce va face funcţia de secretar

şi distribuite apoi deosebitelor secţii. Fiecare secţie va lucra pe raportul

primit copia răspunsului şi va expedia ordinul necesar, conform celor

prescrise la art. 2.

15. Fiecare secţie a Cartierului General va primi În fiecare zi o situaţie

exactă de la corpurile de armaită sau divizii, relativă la personal, material,

sau mişcări, ce intră în atribuţiile seqiei, conform modelelor ce se vor

trimite de diferite servicii ale comandantului, cari vor fi expediate corpurilor

de armată şi diviziilor active. Tot asemenea se vor trimite Cartierului

General, toate datele şi încunoştiinţările cari sînt trebuincioase pentru îndedeplinirea

celor ce se va prescrie la art. 16.

16. în fiecare duminică Marele Cartier General al armatei va stabili

o situaţie generală, cuprinzînd şase diviziuni corespunzătoare celor şase secţii

ale comandamentului.

Prin secţia I. Mişcarea personalului şi cailor ; mişcările trupelor din

săptămîna trecută, menţionînd diferitele incidente şi frontul de operaţii din

ziua din urmă, numărul prizonierilor inamici, detaşamente şi patrule mari.

- Prin secţia li. Rezultatul descoperirilor şi recunoaşterilor din săptărnîna

trecută, situaţia inamicului, punctele ocupate de efectivele sale ; resursele

sale de tot felul ; pierderile ce au încercat În săptămîna trecUJtă ; mijloacele

sale de apărare artificială, obstacole de învins ; topografia poziţiei

sale, starea morală, proectele inamicului şi scopurile lui presupuse.

Prin secţia li/. Mişcarea personalului, cailor şi materialului artileriei

şi geniului, muniţiuni consumate, aflate asupra trupei, în coloana de muniţiuni

şi în depozitele armatei ; lucrările de fortificaţie efectuate, poduri stabilite,

distruse, linii telegrafice şi distribuţia materialului de geniu ; căi de

comunicaţii, restabilite şi acele ce sînt a se înfiinţa sau distruge ce resurse

urmează a se crea ; material căzuit în mina inamicului ; material pierdut sau

ditrus ; material luat de inamic.

124


Prin secţia IV. Mişcarea subsiistenţelor pentru oameni şi cai, conţinutul

fiecărui dep0zit ; mijloace de alimentare ale corpurilor de trupă, resurse cumpărate

şi rechiziţionate ; natura subsistenţelor resurse a se crea, aprovizionamente

distruse sau pierdute.

Prin secţia V. Mişcarea personalului şi materialului ambulanţelor şi spitalelor

; locul ocupat în cea din urmă zi ; resursele medicale şi alimentare ;

mişcarea bolnavilor În cursul săptămînei ; resurse a se crea.

Prin secţia V I. Mişcarea oamenilor închişi pentru delicte şi crime ; recensămîntul

prizonierilor inamici şi locul spre care au fost îndreptaţi pentru

internare, informaţiuni luate de la spioni şi dezertori (spre a fi -transmisă

secţiei II), natura măsurilor de siguranţă luate atît în interesul armatei cît

şi al populaţiilor din localităţile în cari operează armata ; tabloul proceselor

şi sentinţelor date, conform codului de justiţie militară ş.a.

17. D-nii comandanţi ai corpurilor de armată şi diviziilor active vor

organiza comandamentul corpurilor de armată şi a diviziilor conform prescripţiilor

stabilile pentru Marele Carrier al Armatei în Bucureşti 14 aprilie

1877.

Sef de Stat-major,

Colonel SLANICEANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 229-232.


69


ordonă comandantului Diviziei 3 urgenta completare

a lipsurilor de muniţii şi echipament

Domnule comandant,

Daţi ordin imediat şefilor de corpuri din acea divizie a interveni şi a

înainta direct Direcţiei 2 din Ministerul de Război, stări de cerere de toate

lipsurile de muniţii şi echipament ce ar avea ; în caz nu li se eliberă, conform

ordinului O-ului ministru, şefii de corpuri, vor face aceasta cunoscut, personal

D-lui ministru.

Puneţi în vedere şefilor de corpuri că orice lipsuri de muniţii vom

constata îi voiu trage la răspundere deoarece sînt preveniţi de modul cum

are a se complecta.

Comandantul C.Orpului 2 armată,

General RADOVICI

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 238.


125

70

!Jilava/, 17 aprilie 1877

Colonelul Eustaţiu Pencovici, şeful de Stat-major al

Corpului 2 armată, comunică Diviziilor 3 şi 4 repartiţia în

cantonamente a unităţilor

Tablou de primele cantonamente ce vor ocupa trupele din al 2-le:i

corp de armată.

Cartierul General al Corpului 2 armată : Jilava.

Divizia 3

Cartierul general :

. Măgurele

Brigada 1 : comandament şi bivuac

Măgurele şi Oteteleşeanu

Brigada 2 : comandament şi bivuac .

Măgurele, Asanu şi Fili peşti

Brigada de cavalerie : comandament ş1 bivuac

Copăceni

Artileria divizionară şi artileria de rezen-ă : comandament ş1 bivuac Odăile

ş1 Jilava

Geniu şi ambulanţa :

Jilava

Divizia 4

Cartierul general :

Brigada 1 : cantonament ş1 bivuac

Brigada 2 : cantonament ş1 bivuac

Brigada de cavalerie : comandament ş1 bivuac

Artileria diviziei : comandament ş1 bivua

Geniu şi ambulanţa :

Toate coloanele de mumţ1uni ale corpului, la

Budeşti

Bereşti

Buciumeni

Budeşti ş1 Negoieşti

Gru.ia

Gruia

Bucureşti

Şef de Stat-major,

Colond PENCOVIVI


126


71

Budeşti, 17 aprilie 1877

Colonelul George Mano, comandantul Diviziei 4,

raportează comandantului Corpului 2 armată măsurile luate

pentru verificarea şi unificarea armamentului

la unităţile din subordine

Domnule general,

Conform ordinului D-voastră circular No. 59 am instruit prin ordin

de zi trupele care au în corpurile lor 2 feluri de arme a le unifica prin

.:ereri directe de la stabilimentul de artilerie de a li se da arme de acelaşi fel ;

astfel sper că, afară de Reg. 7 linie, Batalionul 2 vînători şi detaşamentul

de geniu, toate celelalte trupe de infanterie vor avea aproape Întregul lor

efectiv sub arme armat cu puşca cu ac.

Trebueşte însă să Yă comunic că Regimentul 16 dorobanţi pe care l-am

inspectat pînă acum precum Reg. 5 linie nu au ace de rezervă şi nici un

mijloc de reparare a armelor ce s-ar strica, fiind lipsiţi de armurier.

Asemenea trupele, ce au primit acuma pentru prima oară arme cu ac,

nu au avut ocazia nici de a trage cu dînsele, nici a cunoaşte mînuirea lor.

Comandantul Diviziei 4 active,

Colonel G. MANU

Şef de Stat-major,

Maior CARACALIŢEANU

Documente privind 1srona Roma'1iei. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 264.

Craioi:a, 18 aprilie 1877

72

Generalul George Lupu, comandantul Corpului I armată,

comunică colonelului Mihail Cerchez, la Poiana,

dispoziţiile sale privind dislocarea unităţilor

Vă fac cunoscut că pentru a aşeza trupele am luat dispoziţiunile următoare

: Diviziunea 1, Statul-major - Poiana, Brigada 1, Statul-major - Poiana,

Bat. 4 de vînători - Poiana, Reg. 4 infanterie - Poiana, Reg. 1 dor-0-

banţi - Poiana, Reg. 4 dorobanţi - Poiana, Brigada 2, Statul-major - Băileşti,

Reg. 1 de infanterie - Băileşti, Reg. 2 dorobanţi - Băileşti, Reg. 3


127

dorobanţi ramme Slatina din ordin superior ; pentru a evita Însă un marş,

se va ivi ocaziunea favorabilă veţi cantona Reg. 4 infanterie în locul Regimentului

1 şi le veţi schimba între dînsele cînd veţi crede mai nimerit. Artileria

divizionară, 3 baterii - Poiana, detaşamentu geniu - Poiana, Brigad.1

de cavalerie, Stat-major - Poiana, Reg. 1 - Golenţiu, Maglavit, Cetatea,

Reg. 2 - Dessa ; 2 bat. de tunuri au plecat astăzi de aici şi vor fi mîine

Poiana. Veţi şti că Brigada 1 din Diviziunea 2 a luat în acelaşi timp poziţiunea

următoare : Statu-major Brigadă - Galicea Mare, Reg. 3 infanterie -

Galicea Mare, Bat. 1 vînători - Rudari, Reg. 5 dorobanţi - Caraula, Reg. 6

dorobanţi, Bat. 1 - Galicea Mare, Bat. 2 - Giubega. Tot astăzi am pornit

pentru Poiana detaşamentu de geniu al Diviziunii 1, mîine va porni asemenea

un batalion din Regimentul 4 dorobanţi ce se află în Craiova. Luaţi măsuri

în ceea ce vă priveşte pentru executarea acestui ordin. Colonelului Sachelarie

am dat direct ordin.

Documente privind istoria României. Războiul pentru independe-nă, voi. II, p. 276.

Craiova, 18 aprilie 1877

73


stabileşte Brigăzii 2 din Divizia 2, itinerariul

de urmat şi dispozitivul unităţilor pe cantonamente

Domnule colonel,

Mîine 19 aprilie curent, la orele 10 a.m., după ce brigada Dvs. va

fi trecută de r:oi în revistă, Ya porni cu destinaţie pentru (a se) aşeza în

cantonamentele următoare :

Statul-ma/"or al brigăzii

Batalionu 1 vînători

Regimentul 3 linie

Regimentul 5 dorobanţi


Itinerariul este următorul :

Galicea Mare

Rudari

Galicea Mare

Caraula

{ Batal. 1 Galicea Mare

Batal. 2 Giubega

19 aprilie - din Craiova la Radovanu

20 aprilie - din Radovanu la Giubega şi Galicea Mare

21 aprilie - din Galicea la Rudari şi Caraula

Batalionul 1 vînători, pentru două zile, încă, rămîne în Craiova, nefiind

definitiv echipat.

128


Veţi lua toate măsurile ca trupa să primească hrană de la intendenţă

de aicea, pe trei, sau patru zile.

Pentru transport şi toate celelalte necesaru, vă veţi adresa asemenea

Intendenţei. Un ofiţer de Stat-major vă va arăta locul unde va fi brigada

mîine aşezată.

Comandantul Corpului 1 armată,

General de brigadă G. C. LUPU

Documente privind istoria Romniei. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 281.


74

Colonelul George Slăniceanu, şeful Statului-major al armatei,

dă instrucţiuni, într-un ordin de zi, privind rectificarea

hărţilor militare, itinerariile şi culegerea de informaţii

Ordin de zi pe armată

No. 3.

Pentru executarea celor cuprinse la art. 16 aliniatul al 3-lea din ordinul

de zi pe armată No. 1, D-nii comandanţi ai corpurilor de armată şi divizii

active, vor înainta Marelui Cartier General, descoperirile făcute În recunoaşterile

ordonate şi infonnaţiile atingătoare de poziţia, de mişcările inamicului sau

de topografia terenului ce el ocupă conform celor ce se prescrie mai jos.

Art. 1. Rectificarea Cartei şi Crochiuri. Carte distribuită corpurilor

este aceea lucrată pe scara 1/57.60.

Statele-majore ale marilor unităţi sînt îndatorate a rectifica deosebirile

ce vor constata Între arătările cartei şi realitate.

Pentru deosebirile relative la înfiinţări sau desfiinţări de sate, de

şarete, de căi ferate, de accidente remarcabile, Statele-majore vor Înainta

şi Marelui Cartier General un crochiu lucrat pe pînză de calc şi pe aceeaşi

scară ca Carta, care să conţie detaliile solului astfel cum sînt ele actualmente.

Pe aceste crochiuri se vor însemna, prin semnele convenţionale din

atlasul topografic şi trupele ce s-ar afla În acele părţi.

Lucrările speciale ordonate de diferiţi şefi relative la recunoaşterea inamicului

şi a poziţiei sale, a resurselor sale de apărare artificiale sau obstacolelor

ce are a învinge, se vor trimite Marelui Cartier General În fiecare

săptămînă.

Crochiurile terenului, pe care a avut loc o luptă, se vor înainta deodată

cu raportul care relatează acea luptă. Ele vor fi lucrate pe o scară de patru

ori mai mare decît aceea a carte adică 1/14.400. Celelalte schiţe trebuin-


129

cioase la lucrările de recunoaştere vor putea fi lucrate pe scara de 1/28.8\JJ.

Toate crochiurile vor fi făcute pe pînză de calc.

Art. 2. ltinerarii. Se va adopta ta regulă generală, ca fiecare porţiune

de trupă ce merge în recunoaştere, sau ca detaşament spre inamic, să facă

Întotdeauna itinerariul drumului ce parcurge şi să noteze pe dînsul mai cu

seamă accidentele terenului care pot fi favorabile, sau defavorabile în timpul

retragerei, precum şi locurile a căror capacitate de rezistenţă va trebui crescută

prin lucrări artificiale care să serve într-un mers retrograd.

Aceste itinerarii vor fi lucrate pe scara de 1/28.800 şi după un model

simplu cuprinzînd trei coloane. Cea din mijloc va conţine desenul şi forma

terenului, executat cu mîna liberă, iar cele după margini, observaţii generale

şi particulare relative la starea de viabilitate a căilor paralele, la accidentele

mai depărtate, la gradul de securitate al trupei şi operaţiuni militare din

punctul de vedere general şi particular totdeauna în suposiţia că ar putea

deveni teatrul unei aeţiuni.

Art. J. lnformaţiunile. 1n starea de repaos, serviciul de siguranţă al

trupelor, va aduna toate reclamaţiunile căpătate direct sau indirect asupra :

posiţiunei ocupate de inamic, efectivelor sale, starea sa morală şi proectele

sale. Aceste reclamaţiuni se vor transmite şi M.C.G. cînd pot avea o importanţă

imediată.

In tot cazul ele vor fi păstrate la arhiva diviziei, sau corpurilor de

armată. Descoperirile al căror scop se raportă la aflarea forţelor inamicului

şi a disposiţiilor sale de luptă în care se va căuta mai cu seamă a preciza

bine locul ocupat de cavaleria, artileria şi parcurile inamicului, se vor comunica

imediat şi Marelui Cartier General.

Dat la Marele Cartier General al Armatei, în Bucureşti la 18 aprilie 1877.

Şef de Sta.t-major,

Co.fond G. SLANICEANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru indep(lndenă, vdl. li, p. 282-283.

Poiana, 20 aprilie 1877

75

Divizia 1 indică Brigăzii 2 noua linie a avanposturilor

pe Dunăre şi dă instrucţiuni privind aprovizionarea unităţii

Mîine Joi 21 crt. Reg. 1 de linie va pleca din Băileşti la Goloneţ

unde se va aşeza ştabul regimentului avînd un batalion detaşat la Maglavit.

îndată sosit acolo, Reg. se va acoperi prin avanposturi despre Dunăre, întinzîndu-se

de la Maglavit la dreapta, pînă la Moşia Teodor în stînga, avînd una

din gardele sale mari lîngă şoseaua ce de la Goloneţ duce la Calafat.

130


Acest regiment îşi va trage subzistenţa din Calafat, oraş cu fabricare

zilnică de 4 OOO pîini ; carnea va căuta însă a şi-o procura cumpărînd vite

f ăr a se lua prin rechiziţie. Din depozitul de la Băileşti va putea lua

pîinea pe 2 zile.

Bolnavii Reg. precum şi bagajele netrebuincioase, de va fi avînd, vor

rămînea în Băileşti. Din cauza depărtării la care acest corp se află de Dv.

el va primi ordinele direct de la cartierul general al diviziei.

Marşul Reg. va fi regulat ca mîine 21 curent orele 6 seara întregul

Reg. să-şi fi luat cantonamentele sale.

Reg. 2 dorobanţi \'a rămînea acolo şi cu cea mai mare atenţie se va

ocupa de instrucţia sa.

Documente privind istoria României. Războiul 1pcntru independenţă, voi. II, p. 303.


76

Colonelul George Anghelescu, comandantul, ad-interim,

al Diviziei 2, comunică colonelului Ion Logadi numirea

În funcţia de comandant al Diviziei 2 şi-i transmite

ordinea de bătaie a Corpului I armată

Domnule colonel,

Conform ordinului Ministerial No. 3937, am onoare a vă face cunoscut

că D-tră sînteţi numiţi comandant al Diviziei 2 din Corpul 1 armată 1,

comandat de Dl. General Lupu Gh. Totodată Yi se Înaintează un tablou

de trupele ce compun Corpul 1 armată.

Comandantul ,diviziei, ad-interim,

Colonel ANGHELESCU

ANEXĂ

Tabel de ofiţerii ş1 corpurile de trupă din Corpul 1 armată

Corpul 1 armată

Comandant : general de brigadă Lupu Gheorghe.

Şef de Stat-major : colonel Boteanu Emanoil.

Ofiţerii Statului-major : maior Basarab Barbu, căpitan Gigîrtu Petru,

căpitan Boldeanu Teodor.

1 în aceeaşi zi, com:Llldantul Conpului 1 armată dă imt.ruqiuni colonelului Ion Logadi

privind, îndeosebi, problemele subsisitenţei. (Documente privind istoria Romhiei.

Răzhoiul pentru independenţă, voi. II, p. 322).


131

Ofiţerii de ordonanţă : trei ofiţeri luaţi din trupele corpului de armată

sau din miliţii.

Comandantul artileriei : colonel Dunca Iulius.

Intendentul corpului : Giurgiu Anton.

Medicul corpului : medic principal el. I Fotino Androcles.

Pretor : maior Mitescu Constantin.


Divizia 2

Comandant : colonel Logadi Ion.

Şef de Stat-major : locotenent-colonel Voinescu Serghie.

Ofiţer de Stat-majOl' : căpitan Borănescu Ion.

Ofiţeri de ordonanţă : doi ofiţeri inferiori luaţi din trupele diviziei.

Medicul diviziei : medic principal Petrescu Zaharia.

Intendent : Apostoliade Constantin.

Pretor : un căpitan din călăraşi.

Divizia 1

Comandant : colonel Cerchez Cristofor.

Şef de Stat-major : locotenent-colonel Algiu Ioan.

Ofiţer de ordonanţă : doi ofiţeri inferiori luaţi din trupele diviziei.

Medicul diviziei : Bercescu Ioan.

Intendent : Nestor Ioan.

Pretor : un căpitan din călăraşi.

Divizia 2. Brigada 2 infanterie

Comandant : colonel Holban.


Trupa

Regimentul 6 linie.

Regimentul 7 dorobanţi.


132


Comandant : colonel Vlădescu Matei.



Trupa

Batalionul 1 vmatori.

Regimentul 3 linie.




Comandant : Papadopol Alexandru.


Trupa

Regimentul 4 linie.




Comandant : colonel Sachelarie Oton.


Trupa


Regimentul 1 linie.




•

Comandant : colonel Cernovodeanu Pavel.

Ofiţer de ordonanţă, un ofiţer inferior.

Trupa

Regimentul 1 călăraşi.


Artileria

Trei baterii de artilerie din Reg. 1 artilerie.

O coloană muniţiuni.

Geniu

Un detaşament geniu.

O secţie ambulanţă.

133


Divizia 2


Comandant : colonel Creţeanu Victor.

Ofiţer de ordonanţă, un ofiţer inferior.

Trupa

Regimentul 1 roşiori.



Artileria

Trei baterii de artilerie dil"l Reg. 1 artilerie.

O coloană muniţiuni.

Geniu

Un detaşament geniu.

O seqie ambulanţă.

Rezerva de artilerie a Corpului 1 armată

Regimentul 2 artilerie.

Documente privind i storia României. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 319-321 .

•

F. L., 21 aprilie 1877

77

Generalul Alexandru Radovici, comandantul Corpului 2

armată, dă instrucţiuni, printr-un ordin de zi, unităţilor

subordonate privind instrucţia şi pregătirea de luptă 1 ·

Ordin de zi

A vînd în vedere că trupele prin felul organizării noastre militare nu

posed destulă instrucţie pentru diferitele faze ale unei campanii şi mai cu

seamă asupra serviciului de ;iguranţă pe care se reasemă toată securitatea

1 ln a.:eeaşi zi, ·colonelul George Anghe-lf'scu, -com:md a.mul Diviziei 3, <lă la rlndul

său un ordin circular privind instruqia şi pregătirea de luptă. (Docwnente privind istoria

României. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 326-327).

134


t:r.c1 armate, atît în mar. cît şi În repaos, D-nii comandanţi ai diviziilor

«ctive vor considera trupele de sub comandele (lor) în cantonament, ca în

presenţa inamicului, şi vor lua În consecinţă toate măsurile pentru a aplica

cu cea mai mare scrupulozitate prescripţiile serviciului în campanie, constatînd

exacta sa aplicare prin mijloacele prescrise, de rond şi patrule cu care ocazie

se vor sili a distinge pe acei oameni de toate gradele care au mai multă

aptitudine pentru a Împlini această sarcină în faţa inamicului.

Cunoştinţa oamenilor pentru diferite serviciuri spre a-i Întrebuinţa la

ocasie, este cea dintîi datorie a celor care comandă.

Atît În cantonamente cît şi în marşuri, cînd timpul o va permite, D-nii

comandanţi ai diviziilor trebuie să se ocupe cu instrucţia oamenilor şi mai

cu seamă a dorobanţilor şi călăraşilor. Brigăzile fiind concentrate la un loc,

vor profita de regimentul armatei permanente luînd de la acesta pentru

exerciţiul trupelor teritoriale, sergenţi şi ofiţeri.

Atrag mai cu seamă atenţia a-lor comandanţi de divizii asupra tragerii

în ţintă. Oamenii, care n-au făcut tirul, vor trage cite 15 cartuşe.

In inspecţiile ce am făcut am observat clupe acum că se sustrag de

către corpuri un număr mare de oameni În rîndul luptătorilor.

Vă invit cu deosebire de a face ca pe viitor să nu ramie din rîndul

luptătorilor decit ce este reglementar, tot omul ce este chemat urmînd să

fie în front.

Comandantul Conpului 2 armată,

General RADOVICI


Craiova, 21 aprilie 1877

78


raportează Ministerului de Război situaţia muniţiilor

de artilerie

Pentru tun aseminea şi mortiere am gata trei mii proectile diferite feluri,

iar cartuşe trei mii cinci sute optzeci şi şase. Nu avem dar mai mult <le

fiecare tun decit cite o sută treizeci şi opt obuze. Binevoiţi ordona trimiterea

urgent restul de praf de tun socotit cite trei sute cincizeci fiecare tun şi cite

trei sute fiecare mortier.

Genera.I de brigadă LUPU

Dcx:umente privind istoric1 României. RăzboiuJ pentru independenţă, voi. II, p. 335.


135

79

/Jilava}, 22 aprilie 1877


transmite ordine colonelului George Anghelescu,

comandantul Diviziei 3, privind probabila ei trecere

în Oltenia

Domnule colonel,

Este probabil că Corpul 2 să treacă curînd În Rominia-mică. Această

mişcare are să se facă conform cu alăturatul itinerariu ce vă anexez pentru

tot corpul. Anunţfodu-vă din vreme despre aceasta, vă invit ă avizaţi după

acum la măsurile pregătitoare pentru acest marş, fără însă a pune În executare

nimic, ziua începerii mişcării fiind a vi se face cunoscută prin al 2-lea

ordin. Veţi face Încă cunoscut aceasta confidenţa! şefilor de corpuri dacă

veţi crede de cuviinţă spre a lua şi ei măsurile necesare. Marşul ce avem a

Întreprinde, nu este greu, luînd însă în considerare că serviciile de transport

şi îndestularea nu sînt încă bine definite şi organizate, o să aveţi negreşit şi

dificultăţi.

Faceţi, Domnule colonel, astfel, ca să ne poată ajunge ce avem.

Din ordinul generalului comandant.

Şef de Stat-major,

Colonel PENCOVICI

Documente privind mon:i. României. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 340-341.

/Craiova, 22 aprilie 1877 J

Către Divizia 2,

80

Corpul I armată ordonă Diviziei 2

să schimbe cantonamentele Brigăzii I

Daţi ordine pentru ca cantonamentele actuale ale Brigăzii 1 din divizia

dv-stră să se modifice În modul următor :

La satul Moţăţei veţi cantona Batalionul 1 de vînători, Regimentul 4

călăraşi şi bateria de artilerie ce pleacă mîine şi care are deja ordine pentru

noua sa destinaţie.

În satul Galicea Mare, Regimentul 3 de linie şi 5 dorobanţi şi cartierul

Brigăzii 1.

136


1n satul Băileşti (Reg. ) 6 dorobanţi.

Această modificare cu începere chiar de mîine 23 aprilie.

Această brigadă va fi ordonată ca la orice chemare din partea colonelului

Cerchez, În ajutor, să meargă îndată acolo unde i se va prescrie ; iar

În caz de trecere din partea turcilor pe la Cetate, sau prin Împrejurimi,

incumbă misia acestei brigade ca la cea d'întîi înştiinţare ce va primi de la

Escadronul de călăraşi din Cetate, a merge asupra acestei localităţi spre a

respinge trecerea, bineînţeles că în asemenea caz brigada urmează a lucr:i

împreună cu Divizia 1 care ea însăşi va lua măsuri pentru sosirea pe terenul

de atac.

Aceste dispoziţii s-au comunicat şi Diviziei 1.

General de brigadă LUPU.

Conform cu originalul, col. LOGADI.

Docwnente privind istoria României. Războiul ,pentru indeipendenţă, voi. II, p. 340.

Jilava, 22 aprilie 1877

81

Comandantul Diviziei 3 transmite unităţilor sale ordinea de

bătaie a diviziei

DIVIZIA 3

Comandant : colonel Anghelescu Gheorghe

Şef de Stat-major : locotenent-colonel Mărculescu Gheorghe

Ofiţer de Stat-major : Căpitan Geanoglu Scarlat. Ofiţeri de ordonanţă,

doi ofiţeri inferiori luaţi din trupele diviziei.

Medicul diviziei : Stavrescu Gheorghe.

Brigada 2 infanterie

Comandant : Gramont Alee.

Un ofiţer inferior de ordonanţă

Trupa

Batal. 3 vînători

Regim. 2 infanterie

Regim. 12 dorobanţi

Un batal. din Reg. 11 dorobanţi

Brigada 1 infanterie

Colonel Ipătescu Gheorghe

Un ofiţer inferior de ordonanţă.

Trupa

Regim. 8 linie

Regim. 9 dorobanţi

Regim. 10 dorobanţi

137



Comandant : colonel Formac Constantin

Un ofiţer inferior de ordonanţă

'I ' J

Trupa

Regim. 5 călăraşi


3 baterii de artilerie din Regim. 3 artilerie

1 coloană muniţiuni geniu

Un detaşament geniu

O secţie ambulantă.

p. con fol'lllitate,

CăoitaJJ MANOLE

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, vol. II, p. 3H.

Bechet, 22 aprilie 18i7

82

Comandantul punctului Bechet comunică Ministerelor

de Externe şi de Război bombardarea vaselor de pe Jiu

de către artileria otomani şi încercarea de abordare

a acestor vase

Turcii din nou începură cu tunurile în vasele de pe apa Jiului din susul

comunei Bechet şi au pornit armata cu luntrile pe Jiu şi Malul Jiului spre

acele vase. Vă comunic spre ştiinţă.

Comandant al punctului Bechet,

Că.pit:m D. GHEORGHIU

Documente piv'.nd istor:a R07!1bici. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 362.


83

Legea „asupra rechiziţiunilor militare"


de Resbel, sub No. 4548, pe lîngă care Ne supune spre sancţionare; legea

'

asupra rechiziţiunilor militare, votată de Corpurile Legiuitoare ;

138


· In virtutea art. 93 din Constituţiune ;



LEGE ASUPRA RECHIZIŢIUNILOR MILITARE

TITLUL I

DREPTUL DE RECHIZIŢIUNE ŞI OBIECTELE DE RECHIZIŢIONAT

Ca:p itolul I

Condiţiuni generale În care se poate exersa dreptul de rechiziţiune

Art. 1. 1n caz de mobilizare parţială sau totală a armatei Ministerul de

Resbel hotărăşte, cu aprobarea prealabilă a Consiliului de Miniştri, în condiţiunile

determinate prin legea de faţă epoca cînd începe pe o parte sau

pe tot teritoriul ţării obligaţiunea pentru locuitori de a da prestaţiuni în

natură, necesare pentru a complecta insuficienţa aprovizionamentelor armatei,

adunate prin mijloacele ordinare ale administraţiunii resbelului.

Art. 2. Prestaţiunile dau drept la despăgubiri egale cu valoarea lor,

afară de cazurile speciale determinate prin aliniatul I al articolului 5 din

legea de faţă.

Art. 3. Dreptul de a face rechiziţiuni aparţine autorităţii militare.

· Rechiziţiunile sînt totdeauna formulate În scris şi subsemnate.

Ele determină felul şi cantitatea prestaţiunilor impuse, ziua şi locul

predării, şi pre cît va fi cu putinţă, durata lor.

Nimeni nu poate fi silit a da un obiect dacă în momentul cererii

nu-l posedă.

Orice rechiziţiune implică responsabilitatea pecuniară a Statului către

pf:'"Opriet;irul lucrului rechiziţionat, rămînînd acel care o ordonă responsabil

căt.re Stat qespre legalitatea ordinului dat.

Se va da totdeauna o chitanţă de primirea obiectelor rechiziţionate .

. , . Art. 4. Un regulament de administraţiune publică va determina condiţiunile

de executare ale legii de faţă în ceea ce priveşte denumirea autorităţilor

cu dreptul de a ordona sau a face rechiziţiuni, formularea acestor

rechiziţiuni şi limitele în care ele trebuiesc a fi făcute.

Capitolul II

Despre prestaţiunile de rechiziţionat

Art. 5. Cele mai indispensabile furnituri fale] armatei sînt :

1. Cartiruirea la locuitor a oamenilor, cailor şi celorlalte animale în

localurile disponibile, precum şi clădirile trebuincioase pentru personalul şi


139

materialul serviciurilor de orice natură aparţinînd armatei ; fără prejudiciul

dispoziţiunilor legei speciale ;

2. Alimentele de hrană pentru ofiţeri şi soldaţi ;

3. Încălzitul pentru armată, furajul pentru cai ş1 alte animale, paiele

de aşternut pentru trupele bivuacate sau cantonate ;

Morile şi cuptoarele ;

5. Hamurile şi trăsurile de transport de orice natură dimpreună cu

personalul ;

6. Animalele de tot fel ul trebuincioase atît transportului cît şi alimentaţi

un ii trupelor ;

7. Căile ferate cuprinzînd atît materialul de tot felul cît şi personalul

şi clădirile ce-i aparţin ;

8. Materialul, sculele, instrumentele, maşinile şi aparatele pentru construcţia

sau reparaţia căilor de comunicaţiune şi, în general, pentru eicecutarea

oricărei lucrări militare ;

9. Călăuzele, conductorii, precum şi oamenii trebuincioşi pentru toate

lucrările de diferitele servici uri ale armatei au a executa ;

10. îngrijirea bolnavilor sau a răniţilor pe la locuitori ;

11. Bastimentele sau îmbărcările ce se găsesc pe rîuri, gîrle, lacuri

ş1 canale ;

12. Efectele de îmbrăcăminte, echipamente, campament, harnaşament,

armătură şi de culcat, medicamentele şi mijloacele de pansament.

Prestaţiunile prevăzute la paragraful 1, 2 şi 3 ale articolului de faţă i

la art. 25 din această lege sînt singurele care pot fi rechiziţionate, În timp

de pace, în cazuri de concentrări de trupe pentru exerciţiuri mari sau manevre.

în cazurile prevăzute de precedentul aliniat, rechiziţiunile sînt locale şi

nu se vor face decît numai atunci cînd administraţiunea resbelului va simţi

necesitatea, În interesul armatei, de a recurge la măsurile excepţionale ale

rechizitiei din cauza anevoinţei de a întîmpina trebuinţele armatei după regulele

ordinare.

Art. 6. Rechiziţiunile relative la Întrebuinţarea stabilimentelor industriale

pentru trebuinţele arătate la articolul precedent şi în caz de resbel, nu pot fi

făcute decît după un ordin special al ministrului de resbel sau al comandantului

unei armate.

Art. 7. ln caz de urgenţă, după ordinul ministrului de resbel, se poate

proceda prin rechiziţiune la strîngerea aprovizionamentelor necesare subzistenţei

locuitorilor din pieţele de resbel.

Art. 8. Rechiziţiunile prevăzute la paragraful I al art. 5 din legea de

faţă nu dau drept la nici o indemnitate în timp de resbel.

Hrana trebuincioasă pentru ofiţeri şi trupă precum şi paiele de culcat

dau Întotdeauna drept de indemnitate.

140


TITLUL II

DESPRE EXECUTAREA RECHIZIŢIUNILOR

Capitoil u III

Despre rechiziţiunile relative la locuinţă, hrană, echipament de tot felul

şi orice alte obiecte şi serviciuri trebuincioase armatei.

Art. 9. Orice rechiziţiue privitoare obiectelor enumerate de acest capitol

trebuie să fie adresată comunei.

Cu toate acestea, dacă nici un membru al municipialităţii nu se găseşte

la reşedinţa comunei, sau dacă o rechiziţiune este urgentă şi trebuie a se

face pe un punct depărtat de la reşedinţa comunei şi este peste putinţă de a o

notifica în regulă, rechiziţiunea poate fi adresată de autoritatea militară d-a

dreptul locuitorilor.

Rechiziţiunile făcute Într-o comună nu trebuie să treacă peste resursele

aflate pe teritoriul său.

Art. 1 O. Primarul, asistat, afară de cazuri de forţă majoră sau de o

extremă urgenţă, de doi membri ai consiliului comunal şi de doi locuitori cei

mai impuşi din comună, face repartiţia Între locuitori a prestaţiunilor cerute

şi Între contribuabili, chiar cînd aceştia nu locuiesc în comună.

Această repartiţie este obligatorie pentru toţi aceia care sînt numiţi

Într-Însa. ln nici un caz repartiţiunea nu va putea covîrşi maximum de a

treia parte din productele proprietarului moşiei, arendaşului sau oricărui

l0cuitor din comună.

Se va da de către primar, la fiecare dintr-înşii, o chitanţă de pretaţiu-

nile furnizate, tăiată dintr-un registru cu matcă.

Primarul va lua măsurile trebuincioase ca, îp caz de lipsă a oricăruia

locuitor sau contribuabil, repartiţia în ceea ce-l priveşte pe acesta să se execute.

În loc de a proceda prin facerea unei repartiţiuni, primarul, dacă găseşte

de trebuinţă, poate în socoteala comunei să se aprovizioneze direct şi să predea

prestaţiunile cerute ; cheltuielile ce provin din această operaţiune sînt imputate

asupra resurselor generale ale bugetului comunal, fără ca să fie trebuinţă de o

autorizaţiune specială.

În nici un caz primarul nu va cuprinde În repartiţie stabilimentele religioase

sau ospitaliere, proprietăţile Statului sau ale judeţului situate În comună,

precum si nici un obiect sau clădire aparţinînd companiilor drumurilor de fier

şi care servă la exploatare.

Art. 11. Proprietarii, căpitanii sau patronii bastimentelor, vapoarelor şi

îmbarcaţiunilor de orice natură sînt datori după primirea unei rechiziţiuni de

a pune aceste bastimente, vapoare sau ambarcaţiuni la dispoziţiunea autorităţilor

militare, care are dreptul de a dispoza în interesul serviciului şi chiar

de a rechiziţiona întregul său personal sau o parte dintr-însul.

în apele maritime aceste rechiziţiuni se vor face prin intermediarul administraţiunii

flotilei, în punctele ţărmurilor unde ea este reprezentată şi după

ordinele speciale ale Ministerului de Resbel.


141

Capitolul IV

Despre rechiziţiunile relative la cai şi trăsuri

Art. 12. Recensămîntul cailor şi iepelor, de la vîrsta de şase ani în sus,

se va face în toţi anii, de la 1 la 20 ianuarie În fiecare comună, de o comisiune

compusă din primar, doi membri ai consiliului comunal şi doi locuitori din cei

mai impuşi. Vîrsta unui cal sau iapă se socoteşte de la 1 ianuarie al

anului naşterii.

Art. 13. În fiecare an, şi la epocile ce se vor fixa mai dinainte de autoritatea

militară, comisiuni mixte, numite în fiecare judeţ de către ministru de

resbel, procedează, pe cît se va putea în fiecare comună, în prezenţa primarului,

la inspecţia şi la clasarea cailor şi iepelor trecute în recensămînt precum

şi acelea ce s-ar găsi neînscrise şi care ar întruni condiţiunile necesare pentru

serviciu.

Art. 14. Animalele recunoscute proprii pentru vreunul din serviciurile

armatei, sînt clasate după categoriile stabilite în buget, după preţul hotărît

pentru cumpărarea anuală a remonţilor.

Comisiunea procedă în urmă la tragerea la sorţi Între animalele de

diferite categorii.

Art. 15. Sînt scutiţi de rechiziţiune În caz de mobilizare şi nu sînt trecuţi

pe lista de clasare pe categorii :

1 - Caii aparţinînd Capului Statului ;

2 Caii funcţionarilor ce sînt datori să aibă pentru serviciul Statului ;

3 - Armăsarii aprobaţi sau autorizaţi pentru reproduqiune ;

4 - Iepele care sînt constatate pline, sau care au mînz sau recunoscute

a fi destinate pentru reproducţiune ;

5 - Caii şi iepele care nu au încă vîrsta de 6 ani ;

6 - Caii administraţiei poştelor sau aceia care-i Întreţine pentru serviciul

său, prin contracte particulare ;

7 - Caii trebuincioşi pentru a asigura serviciul tuturor transporturilor

necesare în timp de resbel, mai cu seamă aceia ai drumurilor de fier, precum

şi acei ai agenţilor puterilor străine.

Art. 16. Un tablou, certificat de preşedintele comisiunii mixte şi de

primar, care să arate semnalmentele cailor clasaţi, Nr. sorţilor precum şi

numele proprietarilor lor, este trimis comandantului escadronului de călăraşi

din judeţ.

O copie după acest tablou rămîne depusă la primărie pînă la clasamentul

viitor.

Art. 17. Contingentul animalelor de furnizat În caz de mobilizare din

fiecare judeţ, pentru a complecta efectivele cailor de trupă prin trecerea

după picior de pace pre acela de resbel, este fixat pe judeţ, de Ministerul de

Resbel, ţinînd socoteală pentru fiecare categorie de resursele constatate de

comisiunile mixte la inspecţia anuală precum şi de rezultatul posibil al mutaţiilor

sau al pierderilor de prevăzut.

Acest contingent este împărţit de către prefect Împreună cu comitetul

permanent pe plăşi şi comune după resursele fiecăruia categorii.

142


Această repartiţie se notifică numai în caz de mobilizare.

Art. 18. Cînd mobilizarea este ordonată, comunele sînt datoare de a

furniza caii rechiziţionaţi în virtutea articolelor precedente şi de a-i trimite

la capitala judeţului, la data fixată de autoritatea militară.

Pentru acest sfîrşit primarii, după primirea ordinului de mobilizare,

anunţă pe locuitori că toate animalele clasate şi prezente în comună, precum

şi acelea care au fost introduse de la cea din urmă clasare şi care nu sînt

cuprinse În cazurile de scutire, trebuiesc a fi aduse înaintea comisiunii instituită

prin art. 12, care este îndată convocată de primari.

Comisiunile examinează din nou caii şi celelalte animale de rechiziţionat,

după ultimul tablo\jP de clasare dresat de comisiunea mixtă, eliminează provizoriu

pe acelea care nu mai îndeplinesc condiţiunile cerute, înscrie la finele

tablourilor pe cele din nou aduse, trăgînd mai Întîi la sorţi între aceste animale,

dacă numărul lor pe categorii ar trece peste zece.

Toţi caii precum şi celelalte animale clasate şi alese de comisiune pentru

a fi predate armatei, se vor trimite prin îngrijirea primăriei la reşedinţa

judeţului comisiunii militare prevăzută la art. 19 al legei de faţă.

La numărul fixat de Ministerul de Resbel prin repartiţie se va adăuga

încă zece cai la sută din aceia care urmează pe lista de tragere la sorţi, spre

a putea comisiunea militară din fiecare judeţ, după examinarea cailor trimişi

de fiecare comună, să elimineze pe aceia care nu ar mai fi buni de serviciu.

Caii recunoscuţi neapţi de serviciu se vor lua înapoi de comune.

Caii şi celelalte animale eliminate provizoriu de comisiunea comunală

ca ne mai fiind buni de serviciu, dacă numărul sorţului i-ar fi destinat

armatei, se vor trimite În acelaşi timp cu ceilalţi comisiunii militare, care

singură va putea pronunţa definitiva lor excludere.

Art. 19. Comisiunea militară prevăzută la articolul precedent se va

numi de către Ministerul de Resbel şi va avea drept misiune de a examina

caii aduşi de comune şi de a-i trimite pe la corpurile ce se vor destina.

Art. 20. Proprietarul unui animal cuprins În contingentul de furnizat

de fiecare comună are dreptul de a cere comisiunei militare înlocuirea acelui

animal cu un altul necuprins În acel contingent dar aparţinînd aceleiaşi categorii

şi îndeplinind condiţiunile cerute pentru serviciu.

Art. 21. Afară de caii care pot fi luaţi din comune în virtutea legei

de faţă, autoritatea militară are dreptul de a rechiziţiona trăsuri şi atelaje

spre a asigura mijloacele de transport în caz de mobilizare a armatei.

Aceste mijloace de transport cuprinde trăsuri trase de boi sau cai

avînd hamurile în bună stare.

Caii pentru atelajuri sînt cuprinşi prin deducere din contingentul ridicat

În virtutea legei de faţă.

Art. 22. Recensămîntul şi clasarea trăsurilor precum şi rechiziţiunea 5i

trimiterea lor la corpuri se vor face conform celor prevăzute la art. 12. 13,

14, 16, 17, 18 şi 19 din legea de faţă pentru cai.

Condiţiunile ce trebuie să îndeplinească trăsurile pentru a fi luate în

serviciul militar se vor prescri de ministrul de resbel prin deciziunea ministerială.


143

Pentru constituirea atelajurilor, tragerea la sorţi se face Între caii de

tras clasaţi de comisiunea mixtă prevăzută la art. 13.

Hamurile sînt furnizate de proprietarii cailor, în bună stare. Se poate

rechiziţiona şi trăsuri fără atelajuri.

Art. 23. Sînt scutite de rechiziţiune, În caz de mobilizare. trăsurile

afectate pentru serviciul poştelor, acelea care aparţin companiilor drumurilor

de fier şi servind la exploatare precum şi acelea care sînt special afectate

pentru transportul persoanelor.

Aceste trăsuri nu sînt trecute pe starea de recensămînt.

Art. 24. Estimaţia trăsurilor şi hamurilor se va face de conusiunea

mixtă prevăzută la art. 13.

Preţurile ce va fixa vor fi obligatorii.

Aceste trăsuri care nu vor întruni în momentul rechiziţiei aceleaşi condiţiuni

ca în momentul estimaţiei, se vor apreţui a doua oară de comisiunea

militară prevăzută la art. 19.

Preţul ce se va plăti va fi acel fixat de această din urmă comisiune. ln

caz de contestare, se va recurge la comitetul permanent, care decide fără apel.

Art. 25. Rechiziţiunea trăsurilor inhămate, făcîndu-se În scopul de a

completa mijloacele de transport ale armatei, sînt plătite şi vor aparţine

administraţiunei resbelului.

Art. 26. Pentru convoiurile auxiliare şi temporari trebuincioase armatei,

atît în timp de resbel cît şi în timp de pace, în caz de mobilizare sau

concentrare a armatei sau a o parte din armată, în marşuri şi chiar de

schimbări de garnizoană a trupelor, trăsurile trase cu boi sau cai se vor

lua din comunele cele mai apropiate, şi nu mai mult decît pentru 24 ore.

Preţul de chirie se va fixa pe kilometru de către comisiunea prevăzută la

art. 34, o dată cu tarifele generale.

Rechiziţiunile pentru acest sfîrşit se vor adresa primarilor de c(ă;tire

comandantul trupelor.

Art. 27. Trăsurile şi animalele clasate care nu vor fi luate, precum şi

toate acelea care nu au fost clasate, pot fi rechiziţionate conform legei de faţă.

Capitolul V

Despre rechiziţiunile relative la căile ferate

Art. 28. în cazurile prevăzute de art. 1 al legei de faţă şi numai pentru

cazul de resbel, companiile căilor ferate sînt datoare a pune la dispoziţiunea

Ministerului de Resbel toate resursele în personal şi material care el va avea

trebuinţă, pentru a asigura transporturile militare.

Personalul şi materialul astfel rechiziţionat poate fi întrebuinţat pe toate

liniile, fără a se ţine socoteală de linia din care face parte, atît înăuntru cît

şi afară de baza de operaţiune.

Art. 29. Autoritatea militară poate asemenea să ia de la companie,

prin rechiziţiuni şi pe preţul cu care au fost plătite, combustibilele, materiile

144


grase şi alte obiecte care ar fi trebuincioase pentru serviciul căilor ferate

în companie.

Art. 30. Dependinţele gărilor şi ale căilor, cuprinzîndu-se birourile şi

firurile telegrafice ale companiilor, care pot fi trebuincioase administraţiei

resbelului, se pun asemenea, prin rechiziţiuni, la dispoziţia autorităţii militare.

Rechiziţiunile vor fi adresate de către autoritatea militară şefilor de gare.

Art. 31. Rechiziţiunile prevăzute la art. 28, 29 şi JO, ce preced, vor fi

făcute după formele ce se vor determina printr-un regulament de administraţiune

publică care va prevedea şi indemnităţile la care dă drept.

Regulamentul astăzi existînd asupra transporturilor pe calea ferată va

fi revăzut şi complectat pe bazele legei de faţă.

Art. 32. În timp de resbel, transporturile comerciale încetează de drept

pe liniile ferate situate între baza de operaţiuni şi armată.

Această suspendare nu dă drept la nici o indemnitate.

Art. 33. Comunele nu pot cuprinde în repartiţiunea prestaţiunilor ce

sînt rechiziţionate d-a furniza nici un obiect aparţinînd companiilor drum

urilor de fier.

TITLUL III

DESPRE REGULAREA INDEMNITAŢILOR

Capitolul VI

Regularea indemnităţilor datorate pentru prestaţiunile rechiziţionate

în virtutea legei de faţă

Art. 34. în prevederea rechiziţiunilor de făcut în virtutea legei de faţă,

pentru trebuinţele cele mai obişnuite armatei, Ministerul de Resbel numeşte în

fiecare judeţ cite o comisiune mixtă însărcinată de a fixa în fiecare an preţul

indemnităţilor cuvenite pentru prestaţiunile de furnizat.

Aceste comisiuni vor alcătui tarife generale pentru obiectele, de furnizat,

care se vor publica în "Monitorul Oficial" şi vor fi obligatorii atît pentru

autoritatea militară cit şi pentru locuitori luîndu-se de bază plata in-·

demnităţilor.

Art. 35. Prestaţiunile al căror preţ nu s-ar putea stabili de comisiunea

mixtă prin tarifa generală alcătuită conform articolului precedent, se vor

estima în momentul rechiziţiunei de către comitetul permanent al judeţului.

În cazurile prevăzute în prezentul articol, estimaţiunea se va face

luîndu-se drept normă preţul mediu ce a avut acea prestaţiune în trei ani

consecutivi dinainte şi în aceeaşi lună în care ar avea loc rechiziţiunea.

Art. 36. Primarul comunei unde s-a făcut rechiziţiunea trimite intendentului

militar o copie legalizată a ordinului de rechiziţiune împreună cu

toate bunurile date de corpuri de furniturile făcute. Acesta liberează un mandat

primarului, care se va plăti la casieria judeţului sau a armatei, cel mult

în termen de trei luni.


145

Primarul, îndată ce a pnm1t banii, îi Împarte fiecăruia, după furniturile

ce a dat.

Art. 37. În timp de pace, prestaţiunile prevăzute la art. 26 se vor plăti

În bani şi îndată ce transportul s-a efectuat de către corpuri i serviciuri.

Cap i,toil ul VII

Dispoziţiuni relative la marile manevre

Art. 38. Indemnităţile ce pot fi alocate În cazuri de daune duse proprietăţilor

private prin trecerea sau staţionarea trupelor în marşuri, manevre

şi operaţii combinate, trebuiesc, sub pedeapsa de-a pierde dreptul, să fie

reclamate de către cei În drept la primăria comunei, în cele trei zile care

urmează după trecerea sau plecarea trupelor.

O comisiune mixtă, în fiecare corp de armată sau fraqie de corp de

armată operînd izolat, va proceda la estimarea daunelor.

Dacă această evaluaţie este primită, suma fixată este plătită pe dată.

În caz de neunire, reclamaţia este adresată, sub formă de apel, la comitetul

permanent al judeţului, care statuează cu drept de recurs la curtea de apel.

Un regulament de administraţiune publică va determina compoziţiunea

şi modul de a funcţiona al comisiunii.

TITLUL IV

DISPOZIŢIUNI PENALE

Art. 39. În cazurile prevăzute de al 2-lea paragraf la art. 9 din prezenta

lege, sau cînd prestaţiunile nu sînt furnizate în termenele prescrise, şi dacă

această întîrziere provine din rea voinţă sau din neglijenţa municipalităţii,

autoritatea militară face de oficiu repartiţiunea între locuitori. În acest caz,

primarul sau acela care îndeplineşte funcţiunile poate fi condamnat la o

amendă de la 20 pînă la 200 lei.

Pe timp de pace oricine va părăsi serviciul pentru care este rechiziţionat

personal, este pasibil de o amendă de la 5 la 20 lei.

Pierderea cailor şi trăsurilor provenind din dezertare nu va fi în sarcina

statului.

Art. 40. Proprietarii de trăsuri, cai, iepe şi alte animale trebuincioase

armatei, care nu se vor conforma cu dispoziţiunile prezentei legi, sînt pasibili

de o amendă de la 20 pînă la 400 lei.

Aceia care cu ştiinţă vor fi făcut declaraţiuni false, vor fi supuşi la o

amendă de la 100 pînă la 1 OOO lei.

Luarea prin rechiziţiune se va face fără a aştepta pronunţarea judecăţii

asupra amenzn.

Art. 41. Proprietarii de cai, iepe şi alte animale sau trăsuri sînt datori să

declare mutaţiile provenite în intervalul a două recensăminte şi în termen

146


de o lună, trăsurile sau animalele ce posed şi care au fost clasate sau care sînt

susceptibile de a fi.

În caz cînd dînşii nu vor face la timp declaraţiile prevăzute În articolul

de faţă, vor fi pasibili de o amendă de la 5 la 20 lei.

Art. 42. Pronunţarea amenzilor prevăzute la articolele 39, 40 şi 41, ce

preced, se diferă instanţelor judiciare ordinare.

Art. 4.3. Orice militar, care în materie de rechiziţiune abuzează de puterea

ce-i este acordată, sau care refuză de a da chitanţă de cantităţile furnizate,

este pedepsit cu pedeapsa Închisoarei, conform celor prevăzute la art. 188

din codul de justiţie militară.

Orice militar care face rechiziţiuni fără să fi avut calitate este pedepsit,

dacă rechiziţiunile s-au făcut fără violenţă conform cu cele prescrise de aliniatul

5 al art. 241 din codul de justiţie militară.

Dacă însă rechiziţiunile sînt făcute cu violenţă, el este pedepsit conform

cu cele prescrise de art. 24.3 din acelaşi cod.

Toate acestea fără prejudiciul restituirii obiectelor la care el poate

fi condamnat.

Art. 44. Această lege are a fi aplicabile numai în timp de resbel.

Această lege s-a votat de Senat, în şedinţa sa de la 19 aprilie 1877, ş1

s-a adoptat cu majoritate de treizeci şi şapte de voturi, contra a trei.

Vice-preşedinte.

D. BRATIANU

!L.S.S.)

Secretar,

St. BELLU

Această lege s-a votat de Adunarea deputaţilor, în şedinţa de la 20 aprilie

1877, şi s-a adoptat cu majoritate de şasezeci şi nouă voturi contra a opt.

(L.S.A.D.)

Preşedinte,

C. A. ROSETI!

Secretar.

A. VIZANTI.

Facem cunoscut şi ordonăm ca cele de faţă, investite cu sigiliul Statului

şi trecute În „Monitorul Oficial", să fie adresate autorităţilor administrative

şi judiciare, spre a le înscrie în registrele lor şi a le observa întocmai ;

iară Miniştri Noştri Secretari de Stat la Departamentele de Resbel şi Justiţie

sînt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a decretului de faţă.


CAROL


I. CtMPINEANU

Ministru de Resbel,


.Monitorul Oastei, nr. 9 din 19 aipriJie 1877, p. 301-312.

147


Biecureşti, 2J aprilie 1877

84

Generalul Alexandru Cemat, ministrul de război, ordonă

comandantului garnizoanei Calafat să ia măsură pentru

o imediată ripostă în situaţia cînd ar fi atacat de turci

Luaţi măsuri ca la caz de vre-o încălcarea ţărmului nostru 5ă fiţi în

stare a opune rezistenţă ripostînd la atacurile ce s-ar face trupelor noastre

de către turci, Înştiinţînd la moment atît pe minister cum şi pe şefii trupelor

mai în apropiere de Dvoastră, spre a nu fi surprinse în poziţiile lor.

:Ministru,

Gener:1;l CERNAT

Doclll!l1ente privind mon:i României. Războiul pentru independcnii, voi. II, p. 367.

Calafat, 23 aprilie 1877

85

Divizia I ordonă Regimentului I călăraşi să-şi mute comanda

la Cetate şi să supravegheze malul Dunării între gura Drimei

şi Golenţi, luînd măsurile de rigoare în caz de atac otoman

Domnule comandant !

Astăzi chiar veţi face a se transporta ştabul regimentului ce comandaţi

la Cetate, unde cu cea mai mare îngrijire, veţi supraveghea tot malul Dunării

de la gura Drimei pînă spre Golenţi, făcînd ca prin dese patrulări să fiţi în

curent. de ceea ce se petrece chiar dincolo de Drincea spre Salcia şi Prata.

Vă fac cunoscut că în urma Dvoastră la Moţăţei se află Reg. 4 de călăraşi

Şi un batalion de vînători, aceste corpuri au ordin a veni în ajutorul Dvoastră

ori cînd le-aţi face direct cunoscut că sînteţi ameninţaţi ; trebuie însă să fiţi

foarte prudenţi şi să nu cereţi ajutor decît atunci cînd În adevăr Înşivă v-aţi

încredinţat că a veţi să fiţi atacat de forţe superioare.

1n vale de Cetate la port se află un podeţ, peste baltă, luaţi măsuri ca

în caz de năvălire acel podeţ să fie îndată ridicat, - las la prudenţa Dvoastră

ca nişte asemenea măsuri să nu fie cu precipitare luate, ţineţi-mă necontenit

în curent de tot ce se petrece În faţa Dvoastră.

Documente privind ;sroria României. Războiul pentru îndependenă, voi. II, p. 375.

148


86


Decret relativ la avansarea colonelului Nicolae Haralambie

la gradul de general de brigadă în corpul miliţiilor


de Resbel No. 4671 ;


Art. I. înălţăm la gradul de general de brigadă în miliţii pe :

Haralambie Nicolae, colonel de la 1864, mai 22, În fonqiunea ce ocupă

de comandant al miliţiilor din I-ia divizie militară teritorială.

Art. II. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Ministerul de Resbel este

însărcinat cu executarea acestui decret.


Miniistru de Resbel,

Genera.I de brigadă CERNAT

CAROL

„Monitorul Oastei", nr. 11 din 22 mai 1877, p. 346-347


87

Decret privind avansarea colonelului George Manu la gradul

de general de brigadă




Art. I. înălţăm la gradul de general de brigadă pe :

Manu George, colonel de la 1867, iunie 8, la vacanţa aflată în statul

major general.

Art. II. Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Resbel



Ministru de Resbel,


CAROL

„Monitorul Oastei", nr. 1 l din 22 mai 1877, p. 345-346.


149

/Jilava}, 25 aprilie 1877

88


ordonă Diviziei 3 să înainteze spre Dunăre

şi să opună rezistenţă în azul unui atac otoman 1

Domnule colonel,

Imediat veţi lua următoarele dispoziţii : Regimentul 6 călăraşi, Regimentul

2 infanterie, 1 baterie din Regim. 3 aflate la Jilava vor porni imediat

la Giurgiu, chiar azi 25 aprilie. Regim. 6 călăraşi, pe jos, urmînd şoseaua

Bucureşti-Giurgiu într-un singur etap. Regimentul 2 infanterie şi bateria de

artilerie, cu calea ferată. Direqia căii ferate va pune imediat tren la dispoziţie.

Restul trupelor din Divizia 3 care se află în cantonamentul de pe Sabar,

vor porni în ziua de 26 aprilie spre a ocupa o nouă poziţie înainte de coama

Băneasa-Frăţeşti-Stăneşti. Aceste trupe vor merge pe jos pe şoseaua Bucureşti-Giurgiu

Într-o singură coloană, făcînd două etapuri şi vor ocupa în

seara de 26 aprilie satul Călugăreni, bivuacînd aici. A doua zi 27 aprilie, vor

ocupa poziţiile următoare :

Brigada 1 la Stăneşti

Brigada 2 la Frăteşti şi Daiţa.

Am dat ordin a porni mîine încă 2 baterii precum şi Regimentul 5 călăraşi

pe care îi veţi dispune astfel :

Bateria 1 şi Escadronul 1 călăraşi, ataşat la Brigada 1 la Ştefăneşti.

Bateria 1 şi Escadronul 1 din Regimentul 5, ataşat la Brigada 2 - Dăiţa.

2 escadroane din Regimentul 5 călăraşi, la Turbatu, acoperind frontul

şi ţinînd comunicare cu avantgarda.

Trupele de avantgardă de la Giurgiu vor lua toate dispoziţiile pentru

a răspunde prin focuri, dacă trupele otomane vor trage asupra lor încercînd

a asvîrli abuzuri în oraşele otomane după malul drept al Dunării ; în caz de a

fi atacaţi, vor resista. Dacă vor fi atacate cu forţe prea superioare, se vor

retrage luptînd, îngrijind a avea liniile lor de retragere asigurate pentru a

nu pierde materialul lor.


General RADOVICI

Documente privind istoria României. Războiul rpentru independenţă, voi. II, ip. 396.

l în aceeaşi zi, comandantul diviziei bănui.se o a.prapiată deplasare În direcţia Slatinei.

(Documente privind istorja României. Războiul pentru independenţă, voi. II, - 393).

150


89

/Jilava/, 25 aprilie 1871

Generalul Alexandru Radovici,

comandantul Corpului 2 armată,

. ordonă Diviziei 4 să trimită la Olteniţa

o baterie de artilerie şi două escadroane de călăraşi

Domnule colonel,

Veţi porni imediat la Olteniţa l(una) baterie de artilerie şi două escadroane

de călăraşi din al 7 -lea sau al 8-lea (Regiment).

Divizia 3 cu începere de mîine ocupă o nouă poziţie înainte pe coama

Băneasa-Frăteşti-Stăneşti, avînd avantgarda în Giurgiu.

Trupele de avantgardă ce se duc la Olteniţa vor lua toate dispoziţiile

pentru a răspunde prin focuri dacă trupele otomane vor trage asupra lor,

încercînd a asvîrli obuse în oraşele otomane după malul drept al Dunării.

în caz de a fi atacate, vor resista ; dacă vor fi atacate cu forţe superioare

se vor retrage luptînd, îngrijind a avea liniile lor de retragere asigurate

pentru a nu pierde materialul lor.

Comandantul Corpului 2 armată ,

General RADOV:ICI

Documente privind istoria Rominiei. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 399.

90

Jilava, 25 aprilie 1811, ora 22,30

Colonelul George Anghelescu, comandantul Diviziei 3,

dă marii sale unităţi ordinul de marş spre Călugăreni

Ordin de marş

Mîine 26 aprilie la orele 8 dimineaţa luarea supei. Divizia se va pune în

marş pentru Călugăreni pe o singură coloană în ordinea următoare : prin Copă

<:enii de Argeş, urmînd calea naţională.

A vantgarda sub comanda maiorului Scheleti, compusă din al 3-lea

vînători şi batalionul din al 2-lea dorobanţi, vor preceda grosul coloanei,

la 1 COO paşi.


151

Grosul coloanei va urma în coloană În ordinea următoare :

Regimentul 9 de dorobanţi,

Regimentul 8 de linie şi


Frontul coloanelor va fi semi pluton cu distanţele prescrise în serviciul

de campanie : 10 paşi între subîmpărţiri, 20 paşi între batalioane şi 40 între

brigade. Toate trăsurile corpurilor împreună cu ambulanţele vor urma imediat

coada coloanei în ordinea în care sînt eşalonate şi· trupele în coloană.

Pentru trăsurile de transport vă veţi conforma ordinului circular relativ

la administraţia şi contabilitatea trupelor, articolele 66 şi 67, adresîndu-vă

imediat autorităţilor locale. Pentru menţinerea ordinei trăsurilor şi ca ariergardă,

Regimentul 10 dorobanţi va detaşa un semi pluton, comandat de un

ofiţer pentru acest serviciu.

Dnii comandanţi ai brigăzilor vor regula orele de plecare ale corpurilor

cei CClmand, astfel ca ele să nu stea sub arme mult timp, puindu-se în

marş succes1 v.

Comand. diviziei,

Colonel ANGHELESCU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voL II, p. 397-398.

Budeşti, 26 aprilie 1877

91

Colonelul George Roznoveanu, comandantul Brigăzii de

cavalerie, raportează telegrafic generalului George Mann,

comandantul Diviziei 4, situaţia din sectorul Olteniţa 1

Antegarda compusă de trupele ordonate prin ordinul telegrafic Nr. 56

a ajuns astăzi dimineaţa, orele 71;2, la Olteniţa şi s-a cantonat : artileria şi

călăraşii în satul Olteniţa, iar vînătorii în marginea oraşului despre sat în apropiere

de trupele călări. Noaptea trecută şi astăzi toată ziua linişte complectă

atît pe Dunăre cit şi pe malul turcesc. Pînă acum nici un indiciu că turcii

să voiască a ataca, sau a trece. Comandantul antegardei a luat dispoziţiuni

pentru aşezarea tunurilor în baterie în dosul digului din faţa Turtucaiei. Lucrările

necesare se vor efectua la noapte ; înainte de ziuă tunurile vor fi aşezate

şi la caz vom putea riposta. Trupele au hrană şi furajul trebuitor.

Colonel ROSNOVEANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, vol. II, p. 405-406.

1 Trupele porniseră spre Olteniţa În timpul nopţii (Documente privind istoria României.

Războiul penm1 independe!lţă, voL II, p. 405).

152


92

Bucurefti, 26 aprilie 1877


ordonă Diviziei 4 să trimită Regimentul 14 dorobanţi

la Piatra Olt, pentru ca împreună cu Regimentul 7 linie

să formeze o brigadă de infanterie

Domnule general,

Conform ordinului Marelui Cartier General al Armatei cu Nr. 24, veţi

dispune ca mîine 27 ale curentei, să plece cu calea ferată la Piatra lîngă

Slatina Regimentul 14 dorobanţi (3 batalioane).

Acest regiment va avea destinaţia a forma brigadă cu al 7-lea Regiment

de linie şi va fi sub ordinele colonelului Cantili, pornind pe jos din Piatra

la Caracal.

S-a scris intendentului Corănescu a face cele cuvenite pentru transportare:i

cu calea ferată, cu care vă veţi pune în înţelegere despre ora plecărei.

Revista de detail ordonată de subsemnatul pentru mîine nu se mai face.

îmi veţi anunţa însă ora plecărei pentru a inspecta acest regiment la gară

în momentul cînd se va îmbarca în tren.


Genera.! RADOVICI

Documente privind istorii României. Războiul pentru indpendenţă, voi. II, p. 407.

( Bucurefti), 2 7 aprilie 1877

93

Ordin de zi al Marelui Cartier General referitor

la organizarea serviciului sanitar în armată

Marele Cartier General

al Arm:iti

ORDIN DE ZI No. 6

Organizaţiunea serviciului sanitar al armatei este basată pe unităţile

tactice ale armatei.

Fiecare regiment din armata permanentă şi fiecare batalion de vînători

posedă ambulanţă volantă formată din un paner cu obiecte de pansa-


153

ment, o cutie cu instrumente de chirurgie opt saci cu objecte de primul pansament,

un sac de sergent, opt tărgi Peroy şi o mică farmacie portativă.

Fiecare medic de regiment şi de batalion are sacul său cu objecte de

primul pansament.

Asemenea sînt înzestrate cu o ambulanţă volantă şi regimentele de

dorobanţi şi călăraşi, cu diferenţa de instrumente şi operaţiuni şi de farmacie,

lăsînd ca acestea să fie luate, după trebuinţele ivite de la regimentele armatei

permanente.

Medicii armatei permanente, avînd o mai mare experienţă, organizaţiunea

este astfel incit medicii regimentelor armatei teritoriale să fie puşi în

contact cu medicii respectivi ai regimentelor de armată permanentă în cas

de aqiune.

Fiecare diviziune militară activă posedă o ambulanţă complectă, constînd

din : trei trăsuri mari, două trăsuri mici pentru transportul răniţilor

şi patru furgoane pentru transportul materialului de ambulanţă şi efecte

spitaliceşti avînd şi un personal medical şi sanitar special, pus sub direcţiunea

medicului şef de serviciu al ambulanţei.

Medicul şef al diviziei este consiliarul technic al comandantului şef al

diviziei şi şef medical şi administrator al serviciului sanitar al diviziei.

El este sub ordinile medicului şef al corpului de armată, dator a urma

pe comandantul diviziei, dirige serviciul sanitar după ordinele ce primesce

de la comandantul diviziei şi de la medicul şef al corpului de armată şi regulează

erviciul sanitar al diviziei.

Ambulanţa divizionară are un medic şef de serv1cm special, care la

trebuinţă' poate fi luat dintre unul din medicii regimentelor din divizia

respectivă.

El are sarcina serviciului medical al ambulanţei şi are imediat sub

ordinele sale tot personalul medical şi al sanitarilor ambulanţei divizionare.

Aceste ambulante divizionare sînt organizate astfel încît pot funcţiona

În seqiuni cu totul isolate, În cazul de angajare a unei părţi numai din trupele

divizionare.

Fiecare corp de armată posedă o ambulanţă constituită din : două

trăsuri mari pentru transportul răniţilor şi patru furgoane pentru transportul

materialului de ambulanţă, avînd şi un personal medical şi sanitar special,

pus sub direqiunea medicului şef de serviciu al acestei ambulanţe.

Medicul şei al corpului de armată este consiliarul technic al comandantului

şef de corp de armată şi totdeodată şeful medical şi administrativ

al Întregului corp de armată. El este dator a urma pe comandantul şef şi a

dirigc serviciul sanitar al corpului de armată.

Ambulanţa corpului de armată este considerată ca o ambulanţă de

rezervă pentru ambulanţele divizionare spre a fi dirijată către locul unde va

fi trebuinţă urgenţă sau extraordinară.

Această ambulanţă are un medic şef de serviciu special, care deocamdată

poate fi luat dintre unul din medicii regimentelor corpului de armată

154


respectiv. El este însărcinat cu dirijarea serviciului medical al ambulanţei

corpului de armată şi are imediat sub ordinele sale tot personalul medical şi

sanitar al acestei ambulanţe.

În ceea ce concernă statistica şi raporturile de starea sanitară a trupelor

unui corp de armată, ele se vor face pe cale erarhică de la medicii

corpurilor de trupă la cei de brigadă şi aceştia la medicul şef al diviziei,

aceştia la medicul şef de corp de armată şi în fine aceştia la Marele Cartier

General al Armatei (Secţia 5 sanitară). Medicii şefi de serviciu ai ambulanţelor

divizionare le trimet medicilor şefi de divizie, medicii şefi de serviciu

ai ambulanţelor corpului de armată, spitalelor de etapă şi spitalelor temporare,

vor trimete medicului şef al corpului de armată.

Afară de aceste ambulanţe, s-a organizat o ambulanţă centrală a Cartierului

General şi o ambulanţă de rezervă.

Pe lingă una din aceste ambulanţe vor fi ataşate şi seqiunile ambulanţei

„Crucea Roşie" avînd acestea toată autonomia sub şeful său special.

Bolnavii şi răniţii de la aceste două din urmă ambulanţe vor fi evacuaţi

la spitalele temporare, de etape şi garnizoane, ce se vor înfiinţa în timp după

exigenţele serviciului.

Pentru evacuaţiunea răniţilor prin căile ferate, se vor organiza spitale

de etapă pe la staţiunile cele mai principale ale căilor ferate, luîndu-se pentru

îndeplinirea serviciului zilnic ca medici şefi de etapă, medicii care funcţionează

la diferitele staţiuni de gare şi căi ferate. Materialul spitalicesc al spitalelor

acestor etape, se va lua din comunele urbane prin Înţelegere cu consiliul

comunal şi judeţean, din rezerva spitalelor judeţene.

În modul acesta, căutarea răniţilor pe cîmpul de luptă este asigurată la

prima linie în proporţie cu materialul ce posedă în ambulanţe.

Pentru spitalele temporale, unde se va căuta bolnavii şi răniţii, rezultat

al concentrării sau rezbelului, aceştia nu pot fi primiţi în casele luate cu

chirie în interiorul oraşelor, dar numai în casele cu totul izolate afară de

centrul populaţiunilor sau mai deosebit în barace speciale.

Este de cea mai mare importanţă din punct de vedere hygenic atît

pentru bolnavii armatei, cît şi pentru populaţiunile civile, ca această măsură

să fie executată cu cea mai mare rigoare şi pentru armata noastră cum s-a

procedat pentru cea rusă.

Cîmpurile unde trebue stabilite barace pentru armata noastră vor fi

arătate la timp de comandamente.

Dat la Marele Cartier General în Bucureşti 1877, aprilie 27.

Şef de Stat-major,

Colonel SLANICEANU

Şefo! Sec.ţiei sanitare,

Inspector General DA VILA

Documente privind istoi.i României. Războiul pentru independenţă, vo!. II, p. 427-429.


155

94

Calafat, 27 aprilie 1877

Colonelul Mihail Cerchez, comandantul Diviziei I, raportează

comandantului Corpului I armată rezultatul tragerilor

executate de artileria română asupra Vidinului

Domnule general,

Am onoarea a vă face cunoscut rezultatul canonadei ce s-au urmat, ien

26 aprilie Între bateriile noastre de la Calafat şi bateriile turceşti de la Vidin.

Canonada după cum prin telegraf am adus la cunoştinţa Dvoastră, a început

la 2 1/ 4 de către bateriile turceşti din cetate ; Înainte de a ordona începerea

focului artileriei noastre am aşteptat a se trage şase focuri din partea turcilor

pre a mă încredinţa că în adevăr asupra noastră sînt cele îndreptate ; cele

îmîi cinci căzuse în Dunăre, al şaselea a căzut alăturea cu nişte lucrători, ocupaţi

cu construirea unei noi baterii ; îndoiala atunci nu mai era cu putinţă şi

nu se putea să trecem noi de agresori, am ordonat dar începerea focului. lntîile

focuri au fost cam cu precipitare trase, ceea ce se explică prin felul junilor

::ifiţeri de artilerie, care doreau a răspunde la obuzele ce li se aruncase de peste

Dunăre : am trebuit a merge în fiecare baterie pentru a modera această aprindere

păgubitoare de muniţie şi prejudiciabilă eficacităţei tirului care nu Întîrzie

a se regula şi a arunca în mijlocul oraşului Vidin proiectile ce au făcut desigur

pierderi pe care nu le-am putut aprecia decît după eclatarea proiectilelor care

s-au văzut după fum că au eclatat în oraş. ln definitiv am dreptul a crede că

tragerea a fost satisfăcătoare. După raportul ce am primit de la comandantul

artileriei maior Popescu s-au tras de toate bateriile noastre 130 lovituri, pe care

numitul maior prin un raport le va arăta comandantului artileriei corpului de

armată, specificînd cît a tras fiecare baterie. Bateriile turceşti au tras cam un

acelaşi număr de proiectile, care nu au rănit nici un om şi nu au distrus nimic

la bateriile noastre ; trei case şi bolta bisericei greceşti au fost numai străbătute,

mai multe alte au fost atinse, fără a fi stricate. După proiectile, calibrele

turceşti sînt de... şi de... cent. Cît a ţinut focul atitudinea trupelor expuse

a fost corectă, confusie nu a fost, fiecare era la postul său. Întreaga brigadă

de infanterie, afară de batalionul de avantposturi, era bine defilată şi aştepta

în bivuac în repaos, căci rolul rău nu s-ar fi început decît dacă o debarcare

ar fi fost încercată. Focul a încetat cu totul la 5 1/4• Modificările ce a adus

aceasta în cantonamentele tnipelor noastre a fost chemarea unui bat. de la

Pisc la Poiana spre a-l avea mai aproape, trimiterea unei seqii din artilerie

156


călăreaţă la Ciuperceni, unde Regt. 1 de linie se afla dus după un ordin ce

cu o zi înainte îi dădusem, spre a se opune la orice tentativă de trecere în

::.cea parte. Un bat. a înaintat spre bateria Mihai Bravul spre a susţine avantposturile

la trebuinţă. Noaptea a fost liniştită, o ploaie destul de mare

ţinut toată noaptea şi astăzi pînă la nouă ore, făcînd să sufere mult trupele.

Focul nu s-a reînceput astăzi ; eu nu am crezut bine a lua iniţiativa pînă ce

muniţiuni suficiente nu ne-ar sosi ; atunci cred că am fi în condiţii a răsbuna

toate insultele turceşti, care căzînd nu a făcut explozie, mai multe se

află În acest caz ceea ce explică puţinul efect ce au focul lor.

a

Comand. Div. 1 active,

Colonel CERCHEZ

Documente privind moria României. Războiu pentru independenţă, vol. li, p. 439-440.

95


Decret prin care colonelul George Slăniceanu,

şeful Statului-major al armatei, este însărcinat să semneze

ordinele „generale şi particulare"




Art. Unic. Colonel George Slăniceanu, şeful statului major al armatei,

va subscrie din ordinul Nostru toate ordinele generale şi particulare, relative

la comandamentul armatei.

Ministru Nostru Secretar de Stat la Ministerul de Resbel, este însărcinat

cu executarea acestui decret.


Ministru de Resbel,


CAROL

.Monitorul Oastei", nr. 11 din 22 mai 1877, p. 345.


157

IJucureşti, 28 aprilie 1877

96

Dimitri Stuart, agentul diplomatic al Rusiei, anunţă Ministerului

de Externe al României sosirea locotenentului-căpitan de artilerie

Ivanov, cu un transport de material artileristic şi muniţie

şi propune folosirea sa şi a însoţitorilor săi

pentru serviciile armatei române

Locotenentul căpitan de artilerie din garda imperială Nicolae Ivanov

a sosit astăzi la Bucureşti escortînd un convoi de 20 de tunuri de asediu,

12 mortiere cu accesoriile lor, 9410 proiectile şi 4 vagoane praf de puşcă,

adică 1057 puduri. Din numărul acestor tunuri patru piese cu accesoriile

lor şi 1136 proiectile au fost depozitate la Brăila în urma telegramei domnului

Ministru Preşedinte.

Domnul Ivanov are misiunea de a se pune la dispoziţia comandanţilor

de artilerie romS.nă pentru a arăta, dacă este nevoie, întrebuinţarea tunurilor

mari şi modul de a se servi de ele.

Guvernul nostru a trimis în acelaşi scop, odată cu căpitanul Ivanov,

pe subofiţerii de artilerie Cercasov şi Golaico şi pe maiştrii Schaum, Kurnossy,

Mahnoveţi şi Colţov care sînt foarte bine versaţi în construirea de proiectile.

Aducîndu-vă la cunoştinţă cele ce preced, vă rog, Domnule Ministru,

să binevoiţi a da dispoziţiile necesare pentru ca tunurile, mortierele, proiectilele

şi praful de puşcă care se găsesc acum în gara Tîrgovişte 1, să fie primite

sub chitanţă ce va fi eliberată căpitanului Ivanov.

In caz că guvernul romS.n ar găsi util de a profita de serviciile căpitanului

Ivanov şi ale artileriştilor care îl însoţesc, veţi binevoi, Domnule Ministru,

să indicaţi localitatea unde el ar trebui să plece împreună cu artileriştii

săi precum şi persoanele cărora ar trebui să se prezinte. Piesele de asediu,

necesitînd ridicarea prealabilă de platforme, este indispensabil a construi mai

întîi pe acestea din urmă, iar pînă atunci a depozita piesele într-un loc sigur.

Afară de acestea, proiectilele nefiind încă umplute, este de cea mai mare

importanţă de a profita de intervalul în care se vor construi platformele,

pentru a pregăti proiectilele. Căpitanul Ivanov este foarte familiarizat cu tot

ceea ce priveşte întrebuinţarea pieselor de asediu şi este gata să pună cunoştinţele

sale în serviciul guvernului roman.

Cred că este de datoria mea să adaug că la Iaşi se găsesc În prezent căpitanul

de artilerie Soşanschi şi subofiţerul pirotehnician Molocicov care

escortează un transport de 25 de mii de puşti şi 3 600 OOO cartuşe cerute

de guvernul roman. Ofiţerul acesta aşteaptă dispoziţiile guvernului princiar

pentru a remite celui în drept transportul ce i-a fost încredinţat.

Mă folosesc de această ocazie pentru a reînoi, Domnule Ministru, asigurările

înaltei mele consideraţii.

STUART


158

1 Actu:i.l.i Gară de Nord din Bucureşti.


Cetate, 28 aprilie 1877

97

Ordin de zi al colonelului Matei Vlădescu, comandantul

Brigăzii I din Divizia 2, pentru organizarea liniei

de avantposturi între Cetate şi Maglavit

ORDIN DE ZI No. 45

Pentru a regula odată pentru totdeauna exacta funcţionare a liniilor

noastre de avantposturi, se ordonă cele ce urmează :

1. întreaga linie de observare, care pentru infanterie începe de la

extrema dreaptă a satului Cetate şi se tem1ină la extrema stingă a satului

Maglavit, cu începere de la 29 aprilie curent, se va împărţi în două zone

distincte.

2. Prima zonă care se va supraveghea de I-iul de vînători şi al 3-lea

de infanterie, începe de la satul Cetate şi se termină la jumătate distanţa

ce desparte Moreni de Hunia.

A doua zonă, care se va păzi de Reg. 5 şi 6 dorobanţi, începe din acea

parte şi se termină la extrema stîngă a satului Maglavit.

3. Pentru aceste două zone va concura pe rînd cîte un batalion care

urmează a se schimba la fiecare 24 ore.

4. La 29 aprilie va intra în serviciu batalionul de vînători pentru

prima zonă, şi un batalion din al 5-lea dorobanţi pentru a doua.

La 30 aprilie un batalion din al 3-lea de linie, pentru prima zonă şi

un alt batalion tot din al 5-lea de dorobanţi pentru a doua.

Batalioanele ce sînt a intra în serviciu se vor aviza ierarhic totdeauna

în ajun de către brigadă, spre a se ţine o regulă fixă şi constantă.

5. Fiecare batalion va trimite în anteposturi două companii păstrînd

pe celelalte două ca corp principal ; şeful de batalion, este în acelaşi timp

şi şeful anteposturilor din batalionul său.

6. Fiecare companie va fumiza două grade mari destinate a da pichetele

şi santinelele îndoite, astfel că batalionul de serviciu nu va avea decît

patru garde cu 12 santinele îndoite. Sentinelele se vor schimba regulat din

două în două ore.

7. În conformitate cu serviciul în campanie se vor organiza patrulele

de rînd şi posturile de examinare. Nimeni nu poate nici intra, nici ieşi, fără

ordinul Înscris al comandantului brigadei.

8. Toate prescripţiunile din regulamentul asupra serviciului în campanie,

Întrudt se atinge de siguranţă, se vor observa cu stricteţă, orice abatere

va fi aspru pedepsită.

9. Orice eveniment se va transmite de urgenţă prin şeful avantposturilor

la brigadă.


159

Un raport detailat se va îndrepta brigadei înainte de schimbarea serviciului

de 24 ore de către comandantul anteposturilor.

10. Santinelele nu vor provoca pe nimeni, dar la orice agresiune vor

răspunde cu vigoare ; nu este liber să circule pe fluviu nici un fel de ambarcaţiune.

11. De fiecare gardă mare şi corp principal vor fi cîte doi călăreţi pentru

transmiterea mai repede a raporturilor ce se vor face. Aceşti călăreţi

se vor schimba şi dînşii la fiecare 2'4 ore.

12. Pichetele, gărzile mari şi corpul principal vor bivuaca fiecare la

locul hotărît de şeful anteposturilor. Se vor alege pentru toate acestea locurile

cele mai favorabile păstrînd principiul ·stabilit de a putea vedea fără a

fi văzut.

13. Distanţa Între santinele nu va fi mai mică de un kilometru ;

noaptea această distanţă se va putea micşora activîndu-se în acelaşi timp

şi serviciul patrulelor.

14. Călăraşii vor stabili vedete de la Cetate şi pînă la Salcia, conforrnîndu-e

pentru aceasta iarăşi cu principiile stabilite în serviciul dP

campame.

15. Ora intrării în serviciu a batalionului hotărît pentru anteposturi

este invariabil la ora 11 înainte de amiază.

Comandantul Brigăzii 1 din Di,·iziJ. 2,

Colonel VLĂDESCU

Documente privind istoria Rominiei. Războiul pentru independen{ă, voi. II, p. 450-45Z.

(Olteniţa ) 28 aprilie 1877

98

Locotenent-colonelul Peretz, comandantul detaşamentului

din Oltenita, raportează Corpului 2 armată despre schimbul

de focuri de artilerie cu turcii din Turtucaia

Situaţia fiind gravă de aceea l-am chemat. La ora 6 bateriile turceşti

au aruncat 6 obuze în direcţia bateriilor noastre şi a punctului unde se află

compania vînători. Eclatînd la mică distanţă, pe de o parte am depeşat colonelului

Rosnoveanu, iar eu am alergat la baterii dînd ordin a începe focuri

şi a bombarda Turtucaia, conform ordinului ce am de la general Manu.

Turcii au ripostat cu energie, însă fără nici un succes pînă acum. Obusele

noastre au aprins mai multe case în centrul Turtucaiei. Turcii au trimis o

şalupă canonieră care bate bateria noastră în eşarpă, dar pînă acum nici un

pericol. Canoniera (bombardează) de o oră şi 20 minute. Voiu lua dispoziţii

a ne retrage, numai cînd voiu vedea că sîntem în pericol de a pierde bateria,

160


sau dnd turcii vor debarca în număr considerabil, cac1 cunoaşteţi că nu

avem decît o companie de vînători şi 200 călăraşi. Aştept ordinul ca la

caz de forţă majoră încotro să mă retrag ? Bombardarea continuă cu vigoare.

Comar.dantul detaşamentului ·de la Okeniţa,

Lt. Col. PERETZ


Hucureştz, 2'J aprilie 1877

99

Decret prin care se sancţionează legea votată

de Corpurile legiuitoare relativă la constituirea

în corpuri active a miliţiilor în caz de mobilizare


de Resbel sub No. 5006, pe lîngă care Ne supune spre sancţionare legea

relativă la constituirea în corpuri active a miliţienilor, în caz de mobilizare,

votată de Corpurile legiuitoare.

În virtutea art. 93, din Constituţiune ;


Am promulgat şi promulgăm ce urmează.

LEGE

Art. I. La caz de mobilizare a armatei în timp de resbel miliţiile vor

fi mobilizate şi constituite în corpuri active.

Art. II. Cadrele şi efectivele în ofiţeri şi trupe vor fi după cum sînt

prevăzute pentru trupele permanente şi după trebuinţele ce ar cere constituirea

diferitelor unităţi tactice.

Art. III. Ofiţeri trebuincioşi pentru miliţiile mobilizate se vor lua

dintre ofiţerii armatei permanente şi teritoriale, precum şi dintre ofiţerii

miliţieni.

Art. IV. Toate dispoziţiile contrarii legii de faţă sînt şi rămîn desfiinţate.

Această lege s-a votat de Adunarea deputaţilor În şedinţa de la 22 apnlie

1877, şi s-a adoptat cu majoritatea de 60 voturi, contra a 3.

(L.S.A.D.)

Preşedinte,

C. A. ROSETTI

Secretar,

A. V:IZANTI

161


Această lege s-a votat de Senat în şedinţa de la 26 aprilie anul 1877,

şi s-a adoptat cu majoritate de 27 voturi, contra a 4.

(L.S.S.)

Vicepreşedinte,

D. BRATIANU

Secretar,

N. CAMARAŞESCU

Facem cunoscut şi ordonăm ca cele de faţă investite cu sigiliul statului

şi trecute în „Monitorul Oficial" să fie adresate autorităţilor administrative

şi judiciare spre a le înscri în registrele lor şi a le observa întocmai ; iar

Miniştrii Noştri Secretari de Stat la Departamentele de Resbel şi Justiţie sînt

însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a decretului de faţă.


CAROL


I. CIMPINEANU

Ministru de Resbel,

Genera.I de briga.dă CERNAT

.Monitoru'! Oa.stei", m. 11 dLn 22 mai 1877, p. 371-372.

Calafat, JO aprilie 1877

100


aduce la cunoştinţă colonelului Mihail Cerchez

sectorul de pază care a fost încredinţat Diviziei I

Domnule comandant,

Vi se face cunoscut că divizia Dv. este însărcinată cu paza frontierei

pre zona Golenţi-Rastu. A vantposturile Dv. care totdeauna se vor ţine în

cea mai intimă legătură cu avantposturile Diviziei 2 care este însărcinată

cu paza zonei Golenţi-Gruia şi Rastu-Bechet vom începe chiar de la stînga

satului Golenţi unde se stabileşte garda mare a avantposturilor Diviziei 2 şi

vom merge pînă la Rastu pe care-l vom ocupa. Dv. sînteţi responsabil de

buna pază a frontierei pre această zonă şi vă invit a lua măsurile cele mai

nimerite pentru asigurarea ei. Totdeodată veţi pune la dispoziţia comandantului

Diviziei 2 un escadron călăraşi din Regimentul 1 care va rămîne

ataşat la acea divizie pînă la al 2-lea ordin.

Gd . . corpului,

Gral. LUPU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi . Il, p. 500.

162


101

(Calafat, 30 aprilie 1871)


transmite telegrafic instrucţiuni colonelului Ion Logadi,

comandantul Diviziei 2, în legătură cu mişcarea trupelor

marii sale unităţi

Răspuns ordinului Nr. 1660. Este foarte Înţeles. ln Galicea nu va

rămînea nimic. Trupele vor porni fiecare pe rînd, fără a se aştepta una pe

alta. Dacă Regimentul 6 de linie este împărţit, va porni al 7 !ea de dorobanţi.

Trei escadroane vor rămîne, vor face patrularea liniei A. pînă vor veni alte

trupe să le schimbe. Afară de aceasta, trebuie să execute şi ordinul următor :

Cu Regimentul 6 şi bateria de artilerie din Băileşti, care baterie va porni

spre Moţăţei, după ce va termina această misie cu colonelul Arion. Trebuie

să faci toate putinţele ca aceste trupe să fie mîine dimineaţă acolo.

Colonelul Arion a şi pornit de aci pentru Rast. Colonelul Cerchez Îţi

aduce un ordin în această noapte, confidenţial.

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. li, p. 509.

102

Jilava, ( sfîrşiwl lui ) aprilie 1817


precizează Brigăzii I noua poziţie care i se stabileşte

şi misiunile ce le are de îndeplinit

Domnule comandant,

Ajuns în cantonamentul ce ocupaţi, făcînd o recunoaştere zonei ce

ocupaţi veţi lua toate măsurile de siguranţă.

Misiunea Dvs. actualmente este de a opri pînă la concentrarea diviziei

o trecere inamică ce ar veni din direcţia Giurgiu, Slobozia, Malul de Jos,

luînd o poziţiune de apărare Într-un loc ales de mai înainte de Dvs. şi

pentru aceasta pentru cît timp veţi ocupa poziţiune veţi căuta ca prin


163

patrulele de cavalerie să fiţi contiriuti în legătură cu brigada vecina, cantonată

în Baia, Frăteşti, supraveghind şi recunoscînd toate drumurile ce

conduc pe frontul şi flancurile cantonamentului ce ocupaţi despre Dunăre.

Comunicînd subsemnatului toate descoperirile ce aţi făcut, atrag atenţiunea

Dvs. asupra serviciului de eclerori şi asupra modului cum trebuiesc

făcute recunoaşterile şi repostările care sînt consecinţa lor, ordonînd tuturor

şefilor de patrule şi ofiţerilor însărcinaţi cu această misiune a nu relata

decît adevărul fără exageraţie ; în redacţia raporturilor vor deosebi precis

ce au văzut singuri, din cele dobîndite prin informaţiuni de la prizonieri,

sau locuitori.

în aceste raporturi şefii patrulelor vor arăta şi starea drumurilor şi

toate obstacolele sau accidentele de teren ce au întîmpinat.

Ca să vă facilit misiunea vă comunic poziţia ce ocupă trupele din

această divizie.

Regimentul 2 de linie cu Regimentul 6 de călăraşi, un escadron de

linie cu Regimentul 6 de călăraşi, un escadron de roşiori şi o baterie de artilerie

ca avangardă ocupă Giurgiu cu misiunea de a observa ; cu patrule de

cavalerie şi posturi de infanterie, toată linia Dunării de la Oinacu la Slobozia

şi Malul de Jos.

Brigada 2 cu un escadron din al 5-lea de călăraşi ocupă Baia-Frăteşti,

cu Statul-major la Frăteşti ; un escadron de cavalerie ocupă Turbatul, cu

misiunea de a ţine un contact continuu înnre avantgardă şi grosul diviziei.

Veţi priveghea cu vigilenţă prin posturi de infanterie şi cavalerie punctele

următoare :

Drumurile ce conduc de la Giurgiu direct la Stăneşti şi de la Giurgiu

spre Vieru, cu un post de cavalerie aşezat înapoia pădurii aiflate între aceste

două drumuri.

Punctul de joncţiune ale drumurilor , Giurgiu, Stăneşti şi Ghisdaru

Vieru.

Drumurile Giurgiu, Odivoia şi Slobozia-Vieru ; Odivoia printr-un post

de cavalerie situat în afara pădurii Marincuţa. Un detaşament de infanterie

cu 2 călăreţi va ocupa Ghisdaru-Stăneşti.

Linia de retragere în cazul unui atac cu forţe superioare din direcţia

Vieru-Odivoia va fi Onceşti la Frăteşti de Sus.

Statul-major al diviziei va fi la Giurgiu. Intendenţa şi ambulanţa rămîn

la Frăteşti.

Pe timpul absenţei mele am autorizat pe colonelul Gramont a subscrie

toate actele de natură administrativă.

Comand. diviziei,

Colonel G. ANGHELESCU

Documente privind istoria României. Războiul pentru ind"pendenă, vol. LI, p. 516-517.

1G·l


(Calafat), 1 mai 1877

103


stabileşte locul pe care trebuie să-I ocupe medicii şi ambulanţele

pe cîmpul de luptă

Domnule comandant,

tn interesul serviciului veţi face cunoscut tuturor şefilor de corpuri, ca

în timp de luptă, medicii de corpuri urmează trupele la limita bătăii puştii,

iar ambulanţele divizionare urmează diviziile la limita bătăii tunului. Aceasta

spre a evita orice neînţelegere.

Comand:rntul Corpului l,

General LUPU


Olteniţa, J mai 1877

104

Locotenentul Constantin Fotino, comandantul Bateriei 4

din Regimentul 3 artilerie, raportează că soldaţii săi

au fost atacaţi de turci pe cînd lucrau la amenajarea poziţiei

bateriei

Domnule maior,

Eri 2 mai anul 1877 pe cînd soldaţii lucrau la terasamente, un pluton

de turci după ce s-au ascuns în nişte şanţuri pe malul opus, au început a

trage focuri de plutoane asupra oamenilor ce lucrau la bateria ce D-l General

Manu ordonase a se fac·e în dig. Soldatul Ochiană Costache ce se găsea în

acel loc a fost rănit de un glonte ce i-a traversat umărul stîng. îndată a fost

trarn:,port la infirmeria avantgărzii divizionare unde a rămas în căutare.

După declaraţia medicului, cazul nu prezintă vreo gravitate.

Acestea cu onoare le supun la cunoştinţa D-voastră pentru a regula

cele de cuviinţă.

Comandantul Bateriei 4,

Locot. FOTINO



165

105

(Moţăţei), 3 mai 1877

Comandantul Diviziei 2, colonelul Ion Logadi, face cunoscut

Diviziei I modul cum şi-a realizat dispozitivul

de luptă pe malul Dunării

După noile dispoziţii ale D-lui comandant al Corpului 1 relativ la paza

fruntariei am dispozat ca D-l colonel Budişteanu să păzească linia de la

Rast la Negoiu şi D-l colonel Creţeanu de la Negai pînă la Jiu.

Buna pază reclamă imperios ca lanţul de avantposturi al diviziei D-vs.

să fie în strînsă legătură cu acel al diviziei mele, mă cred dator a vă informa

de dispoziţiile de mai sus şi a vă ruga să ordonaţi comandantului avantposturilor

de la Rast să combine dispoziţiile de legătură cu acele ale diviziei mele.

De dispoziţiile ce veţi crede a se mai lua în comun, vă rog a mă informa

spre a ordona dispoziţiile în consecinţă.

Documente priv ind istori:i României. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 554.

Bucure,tti, 3 mai 1877

106

Circulară a Direcţiei personalului din Ministerul de Război

către prefecţii de judeţe, relativă la rechiziţiile pentru armată

ln Yirtutea art. 34 din legea de rechiziţie şi conform art. 11 şi 12 din

regulamentul acestei legi, comisiunea mixată pentru rechiziţiuni se va compune

din D-voastră, ca preşedinte ; D. primar al comunei de reşedinţă,

un D. membru al comitetului permanent şi ofiţerul comandant al garnizoanei

de acolo, membri ; care comisiune o veţi convoca de îndată. Vă recomand

D-le prefect ca această comisiune, în cel mai scurt timp posibil, pe

de o parte să-mi comunice tablouri în care să se arate cantitatea de producte

şi vite pentru hrana armatei, cu indicarea localităţilor unde se află,

iar pe de altă să se ocupe cu alcătuirea tarifei prevăzută de art. 34 al legii

care tarifă mi se va înainta îndată ce va fi terminată spre a se publica prin

„Monitorul oficial".

166


Nu veţi pierde din vedere D-le prefect că trebuinţele armatei fiind mari

i resursele bugetare nepermiţînd cheltuieli aşa de însemnate, aplicarea legii

de rechiziţiune este urgent reclamată . pentru întreţinerea trupelor, pentru

care vă rog a pune toată activitatea D-voastră, spre a mi se comunica cît de

neîntîrziat ştiinţele ce vă cer în privinţa resurselor alimentare din acel

judeţ. Repartiţiunea ce va trebui a se face pe fiecare judeţ, o voi comunica

D-voastră după ce voi primi acele relaţii.

în privinţa preţurilor tarifei, vă recomand a nu pierde din vedere

ultimul aliniat al art. 35 al legii.

Primiţi etc.

P. Ministru de Resbl,

FALCOIANU

.Monitorul Oa.stei", nr. 11 din 22 mai 1877, p. 388.

Burnreşti, 4 mai 1877

107


ordonă maiorului Zamfir Gheorghiu, comandantul batalionului

de geniu, să se deplaseze la Calafat

Domnule maior,

Astăzi veţi regula prin Înţelegere cu D-l intendent al Cartierului

General, colonel Coronăscu, plecarea batalionului de geniu sub comanda

D-voastră la Calafat unde sîn·t lucrări de executat. Veţi lua cu D-voastră

tot materialul afară de pontoane care se vor expedia cu un ordin special.

Veţi lăsa la Craiova trăsuri.le nemontate, transportînd la Calafat uneltele

de lucru cu care de boi.

Complectarea În cai care vă este necesară se va termina la Craiova.

Pînă la Craiova veţi merge cu calea ferată plecînd cel mai tîrziu la 6 mai

silindu-vă Însă a pleca la 5 mai.

Şef de Stat-major,

Colonel. SLANICEANU



167

108

Calafat, 4 mai 1877


ordonă colonelului Mihail Cerchez, comandantul Diviziei I,

să organizeze şi să execute incursiuni în dreapta Dunării,

pe teritoriul ocupat de forţele otomane

Domnule colonel,

Turcii au făcut în mai multe rînduri incursiuni asupra teritoriului

nostru, dînd foc, făcind jaf şi luînd grîne şi vite, arzînd tot ce le ia

Înainte cu un cuvînt devastînd tot pe cît le-a fost prin putinţă ţara noastră.

Vă autorizez pe D-voastră a executa asemenea incursiuni pe teritoriul turc

spre a ataca posturile turceşti, a ridica aprovizionări, dacă va fi posibil şi

a captura vasele lor ; se va evita orice încăierare mare şi se vor retrage la

timp spre a nu încerca mari pierderi : se vor alege pentru aceste ex:pediţiuni

oameni hotărîţi, cu sînge rece şi de bună voe. Se va lucra totdeauna cu

multă prudenţă ; dacă vor trebui fonduri pentru astfel de exipediţiuni, cereţi-mi

telegrafic spre a vă trimite . . '\ceste toate după ordinul Marelui Cartier

General Nr. 28.

Com:indantul Corpului 1 arm:ttă,


Documente privind 1stona României. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 580.

Bucureşti, 5 mai 1877

109

Ministerul de Război aduce la cunoştinţa colonelului George

Slăniceanu, şeful Statului-major, numirea colonelului Constantin

Barozi în funcţia de subşef al Statului-major

Domnule colonel !

Am onoarea a vă face cunoscut, că prin înaltul decret sub Nr. 1040

de la 30 aprilie, anul curent, Domnul colonel Barozzi Constantin, din Corpul

de Stat-major, s-a numit subşef de Stat-major al Armatei.

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. II. p. 585.

168


110

(Negotin) 5 mai 1871

Colonelul Horvatovici, comandantul trupelor sîrbeşti din

Negotin, informează pe colonelul Mihail Cerchez, comandantul

Diviziei I, asupra efectivelor şi forţelor otomane

din zona Vidin

Trupele din Vidin după informaţiile din Serbia.

Spre cetate se află 12 tabere a 500 oameni .

La Calmegda afară din cetate 1 poziţie 30 rab. a 500

La Calmegda afară din cetate 2 poziţii 3 tab. a 500 .

In Belerada (pe deal Diiu) 7 tab. a 500 .

6 OOO

15 OOO

1 500

3 500

Pe portu de lingă Diiu de la 3 pînă la 4 baterii artileria cetăţii. Pe

graniţa Serbiei sînt trei regimente cerchezi, cavalerie 3 escadroane în Vidin.

Başabuzucii s-au transformat în armată regulată. In port se află un monitor

cu două tunuri, un vapor de lemn cu 4 tunuri, 7 şeici cu pînze.

Documente privind istoria României. Rhboiul pentru indt_'pendenţă, voi. II, p. 588-589.

Galicea Mare, 6 mai 1877

111

Colonelul Ion Logadi, comandantul Diviziei 2, comumca

colonelului Constantin Budişteanu, aflat la Negoi,

că unitatea sa va fi schimbată cu regimentul 8 linie 1

Astăzi Regimentul 8 linie vine acolo să vă schimbe. Predaţi posturile

şi porniţi cu Regimentul Dvs. la Moţăţei.

Comandantul Diviziei 2,

Colonel LOGADI


1 In aceeaşi zi, colondu.'1 George Anghel•!scu, comandantul Diviz.iei 3, ordonă colo·

neluiJui I1păte.Ku să plece cu Regimentul 8 "la Piatn, lîngă Slaoina m folosind ca.ie a forată

i lmbarcîndu-se la Frăteşti. (Documente privrnd istori:i României. Războiul pentru independe.nţă,

voi. II, p. 61 8).


169

112

Caracal, 6 mai 1877

Colonelul Grigore Cantilli, comandantul Brigăzii I

din Divizia 4, ordonă comandantului detaşamentului

de la Bechet să raporteze

"orice canonade sau încercări din partea turcilor"

Pentru ca Marele Cartier să fie imediat înştinţat de orice canonade

sau încercări din partea turcilor, pe viitor veţi şti că, cînd se va întîmpla

ceva la un punct, veţi raporta, la moment începerea acţiunei, Marelui

Cartier General, subsemnatului şi generalului Lupu la Calafat. ln cursul

acţiunei veţi face un nou raport şi la finele ei altul.

Colonel CANTILLI

Documente privind istoria României. Războiu1 ipentru independenţă, vol. II, p. 599.

Calafat, 7 mai 1877

113


ordonă ca Divizia 2 să trimită un batalion şi o jumătate

de escadron la Severin

Din ordinul Măriei Sale, trimiteţi un batalion şi o jumătate escadron

la Severin. Din Calafat trimet o baterie de 9 tot cu destinaţia pentru Severin.

Daţi itinerariu trupelor cel mai direct la Severin.

Comunicaţi-mi-I şi mie pe dată, spre a-1 da bateriei de aici, a şti unde

să se Întîlnească. Comanda acestor trupe va fi a şefului de batalion. Batalionul

va fi din trupele din Galicea. Cavaleria din escadronul ce aveţi acolo

pentru poliţie.

General LUPU


170


114

Calafat, 1 mai 1811


ordonă colonelului Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii I

din Divizia 2, să ia toate măsurile pentru protejarea

vasului „Ada"

1n curînd va trece pe aici, venind de la Severin, Yaporul „Ada".

Feriţi-vă de a-l ataca, protejaţi-l şi daţi-i ajutor dacă va cere.

In caz de ar fi atacat de turci, protejaţi-l cu energie, trăgînd asupra

turcilor.

Comandantul Corpului 1,


Documente privind itoria României. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. '35.

115

Calafat, 8 mai 1811


comunică unităţilor în subordine tabelul cu ordinea de bătaie

a cartierului Corpului I armată. în anexă : tabelul

ORDINUL No. 1 616

După ordinul D-lui Ministru de Război, făcîndu-se mai multe modificări

în personalul ofiţerilor Cartierului General al Corpului 1 armată, ni

se transmite un tablou nominal de toţi domnii ofiţeri ce fac actualmente

serviciul la acest cartier spre a-1 face cunoscut corpurilor şi serviciilor de

sub ordinele O-vs.

Comandantuil corputlui,


171


!ANEXA]

Lista de personalul ce compune Statul-major al Corpului 1 armată.

D. general de brigadă Gh. Lupu -- comandantul Corpului 1 armată.

Stat-major

Artileria

Colonel Emanoil Boteanu, şef de Stat-major la Corpul

1 armată.

Maior Barbu Basarab.

Maior Petru Gigîl"tu , funcţie de subşef de Stat-major.

Maior Argetoeanu, miliţian de Stat-major.

Căpitan Teodor Boldescu, ofiţer de Stat-major.

Căpitan Glogoveanu Alexandru, ofiţer miliţian adjutant

ataşat pe lîngă persoana generalului comandant.

Căpitan Gheorghe Tudoriu.

Locotenent Grigore Tănăsescu.

Sublocotenent Mihail Boteanu, ofiţer de ordonanţă.

{ Colonel Iulius Dunca, şef artileria corpului.

Locotenent-colonel Horbatki, şef al parcului Calafat.

Jntendenţa

Pretori atul

Serviciul

sanitar

Tren

Escorta

{ Subintendent Anton Giurgiu, intendent al corpului.

Maior Petre Baldovici, pretor al oficiului.

Medicul principal ci. II, Zaharia Petrescu, medicul

corpului.

Medicul Batalionului 1, Mihail Stănescu

„ 2, Ion Corvin

„ „

3, Antoniu

Veterinar (ul) Diviziei 1, Persu.

{ Locotenent Ghelberiţă, ofiţer miliţian, şeful trenului

Cartierul General .

{ Sublocotenent Dobriceanu, şeful Plutonului de escortă

călăraşi din Regimentul 1 călăraşi escadron-Doljiu.

Şef de Stat-major,

Colonel BOTEANU

Documente priYind istoria Românie3. Războiul pentru independenţă, voi.

II, p. 652-653.

172


Calicea Mare, 8 mai 1877

116

Colonelul Ion Logadi, comandantul Diviziei 2, ordonă

colonelului Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii I, să

execute incursiuni în dreapta Dunării, pe teritoriul ocupat

de trupele otomane

Domnul comandant al Corpului 1 armată, prin ordinul No. 1.412,

motivat de ordinul No. 28 al Marelui Cartier General, mă autoriză a uza de

represaJii în contra turcilor care În mai multe riînduri au făcut incursiuni

pe teritoriul român, jefuind vite şi grîne, dînd foc şi devastînd tot ce întîl·

neau în ţara noastră.

La rîndul meu vă autorizez pe D-voastră a executa asemenea incursiuni

pe teritoriul turc spre a atăca posturile turceşti, a le lua aproviziuni, dacă

va fi posibil şi a captura vasele lor.

Se vor alege pentru aceste expediţiuni, oameni de bună voe, dar hotărîţi

şi cu sînge rece.

Le veţi recomanda a evita orice încăerare mare şi a se retrage la timp

spre a evita mari pierderi.

Dacă aveţi necesitate de fonduri, spuneţi-mi prin telegraf sau raport

expres suma care vă trebue spre a mijloci la corpul de armată pentru a

ni se da.

Comandantul Diviziei 2 activă,

Colonel LOGADI

Şef de Stat-major,

Lt. Colond G. VOINESCU

Documente privind istoria Ro:nâniei. Războiul pentru ndependenţă, voi. II, p. 6;4-655.


117

Discurs rostit de M. Kogălniceanu, ministru de externe.

anunţînd proclamarea independenţei. în anexă : moţiunea

Adunării deputaţilor prin care se proclamă independenta

României

D. M. Kogălniceanu, Ministru de Externe .

. „ D-lor, şi Camera şi Senatul, la interpelările D-lor Stolojan şi Fălcoianu,

au recunoscut că sîntem în stare de resbel, au recunoscut că sîntem

deslegaţi de legăturile noastre cu lnalta Poartă şi că acele legături sînt rupte

mai întîi de către înalta Poartă.

15 - Răi-bC'iul pentru independenţă naţională - c. 1067 173


.. .In starea de resbel cu legăturile rupte, ce sîntem ? Sîntem independenţi

; sîntem naţiune de sine stătătoare (Aplause). Însă, D-lor, aci se

opreşte travaliul nostru ? aci se opreşte misiunea noastră ? Am ajuns la scopul

urmărit nu de azi, ci pot zice, de secole şi mai cu deosebire urmărit de

la 1848 Încoace ? Mai întîi de toate, D-lor să ne facem întrebare : Ce am

fost înainte de declararea resbelului ? Fost-am noi vasali ai Turciei ? Fost-am

noi independenţi către Turcia ? Fost-am noi provincie turcească? Avut-am noi

pe Sultanul ca suzeran ? Străinii au zis aceasta ; noi nu am zis-o niciodată.

Noi nu am fost vasali. Sultanul nu a fost suzeranul nostru. Însă, era ceva.

Erau nişte legături sui generis, nişte legături care erau slabe cînd rom:1nii erau

tari ; nişte legături cari erau tari cînd românii erau slabi (Aplause generale).

Încercările Turciei, pretenţiunile Turciei în contra noastră, dacă în

adevăr nu sporeau cel puţin se repetau necontenit şi mai mult în scris, căci

în fapt nu se puteau face, pentru că Turcia slăbea din ce în ce mai mult, şi

numai cînd slăbea socotea de cuviinţă a-şi arăta puterea către noi cari ne

credea slabi. ln acest mod rezistenţa Turciei ni s-a manifestat mai cu seamă

în aceşti din urmă 20 de ani, nevoind să intre în înţelegere cu noi spre a

preface acele legături sui generis, cari nu mai sînt ale secolului actual şi

cari, dacă nu mai erau de folos pentru noi, nu mai erau de folos nici pentru

Turcia. Rezultatul a &wedit aceasta (Aplause).

D-lor, eu nu voi să fac procesul Turciei ; aceasta este treaba oamenilor

de stat şi cari sînt în guvern, şi cari au fost, şi cari astăzi iau parte

în parlamentul otoman. Ei sînt datori să vadă că au greşit cînd au răspuns

pururea şi Într-un mod sistematic cu non possumus la toate cererile noastre.

Aceasta este ceea ce ne-a adus pe noi în trista necesitate de a îndrepta

armele noastre în contra armelor turceşti îndreptate asupra noastră ; aceasta

ne-a adus în trista necesitate că, precum pe noi ne pîra Poarta şi ne învinovăţea

că am trădat interesele imperiului, că am rupt buna credinţă, să

declarăm şi noi la rîndul nostru că, fiind că tunul raţionează şi pune în

aplicaţiune ameninţările cuprinse în nota din 2 Mai a lui Savfet-paşa, asemenea

şi noi am făcut recurs la tun, şi tunul nostru răspunde tunului otoman

(Aplause). Ne întrebaţi acum ce sîntem ? Sîntem în stare de resbel cu turcii ;

legăturile noastre cu înalta Poartă sînt rupte şi cînd va fi ca pacea să se

facă, nu cred că un singur rom:1n va mai consimţi ca Rom:1nia să reintre

în poziţiunea ei de mai Înainte, rău definită, hibridă şi jignitoare atît intereselor

Rom:1niei cît şi intereselor . .. 1 (Aplause).

Aşadar, D-lor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara

în faţa reprezentanţei naţionale că noi sîntem o naţiune liberă şi independentă.

(Aplause îndelung repeţite}. însă, D-lor, acum încep greutăţile,

fiindcă noua noastră condiţiune cu definirea independenţei noastre într-un

mod mai determinat şi mai absolut trebuie să fie acceptată de Europa. Aci

este cestiunea, aci se reclamă patriotismul, aci se reclamă prudenţa, aci se

reclamă sîngele rece. Eu, cît pentru mine, nu m-am îngrijit de loc de notele

lui Savfet-paşa (Aplause) ; dar foarte mult m-am îngrijit de acele cuvinte,

zise la tribuna parlamentului din Londra, că Rom:1nia face parte integrantă


174


din imperiul otoman şi că armata otomană poate trece Dunărea. Aceste cuvinte

m-au îngrijit. Dar ce să facem ? Să stăm morţi ? Nu, D-lor, căci morţilor

nimeni nu le poate ajuta ; nimeni nu comptează cu morţii. (Aplause

prelungite). Noi trebuie să dovedim că sîntem naţiune vie, trebuie să dovedim

că avem conştiinţa misiunii noastre, trebuie să dovedim că sîntem în

stare să facem şi noi sacrificii pentru ca să păstrăm această ţară şi drepturile

ei pentru copiii noştri, şi această misiune în momentele de faţă este încredinţată

fraţilor şi fiilor noştri cari mor la hotare. (Aplause prelungite).

... Aşadar trebuie să dovedim că, dacă voim să fim naţiune liberă şi independentă,

nu este 'Pentru ca să neliniştim pe vecinii noştri, nu este pentru ca

să fim un popor de îngrijiri pentru dînşii ; din contra, şi încă mai mult decît

pînă acum, să arătăm că sîntem o naţiune hotărîtă să ne ocupăm de noi,

să ne ocupăm de naţiunea noastră, să ne ocupăm de dezvoltarea ei, de dezvoltarea

bunei stări morale şi materiale, iar nicidecum ca să îngrijim, ca să neliniştim

pe cineva. Noi voim să fim bine cu toate puterile, şi cu Rusia şi cu

Austria, şi chiar cu Turcia ; şi cu Turcia vom face legături nouă, ... iar nu să

rămînem în acele legături ca pînă astăzi, care nu mai au raţiunea lor de a fi.

Mă rezum D-lor : voim să fim independenţi, pentru că voim să trăim

cu viaţa noastră proprie, pentru că nu voim să mai pătimim pentru greşelile

altora, pentru că voim ca la gurile Dunării de jos să fim ·.m bulevard !n contra

resbelului (aplause) .

... în.că odată vă declar, D-lor, În numele guvernului, că noi ne privim

ca în resbel cu Poarta, că legăturile noastre cu Poarta sînt rupte, că guvernul

va face tot ce va fi cu putinţă ca starea noastră de Stat independent şi de sine

stătător să fie recunoscută de Europa la viitoarea pace, pe care şi guvernul şi

Dv., şi ţara întreagă o doreşte să o vadă cu o oră mai înainte. (Aplause

prelungite).

[A NEXA]

Camera, mulţumită de explicările guvernului asupra urmărilor ce a

dat votului ei de la 29 aprilie anul curent.

la act că resbelul între Rominia şi Turcia, că ruperea legăturilor noastre

cu Poarta şi independenţa absolută a Rominiei au primit consacrarea

lor oficială.

Şi, contînd pe dreptatea Puterilor garante, trece la ordinea zilei

(aplause prelungite).

Necerînd nimeni cuvîntul, moţiunea se pune la vot prin apel nominal,

şi rezultatul este cel următor :

Votanţi

Abţineri

79

2

"Monitoru! Oficia]", nr. 118 din 27 mai 1877, p. 3449-3453 ;

Docwnenre privind i·storia României. Războiul pentru independenţă, voi. II, p. 667-669.


175

118

Ploieşti, 9 mai 1877

Nepokoitchitzki, şeful Statului-major al armatei ruse,

cere lui Plagino, comisar general pe lîngă armata rusă,

numirqa unor comisari români pe lîngă corpurile de armată

ruse venite în România

Excelenţă,

ln urmarea adresei domniei voastre Nr. 11 am onoare a vă ruga să

binevoiţi a numi comisari :

Pe dl. Rosseti Bălănescu pe lîngă comandantul Corpului 2, Prinţul

Şahovscoi la Galaţi, D-l Marzesco, pe lîngă comandantul Corpului 9, Baronul

Criidner la Slatina. D-l Arghiropulo pe lingă comandantul Corpului 8,

Generalul Radetsky la Jilava. D-l Cornesco pe lingă comandantul Corpului

12, generalul Vannovsky la Mihăileşti. Alăturînd înştiinţările adresate în

această privinţă domnilor comandanţi respectivi, vă rog Excelenţă, să binevoiţi

a avea în vedere încă trei domni comisari pentru alţi trei şefi de

armată, clupe sosirea cărora, nu vom lipsi a vă comunica.

Cît despre îndatoririle comisarilor ce se numesc, domniile lor vor

binevoi a da armatei imperiale concursul legal spre a satisface nevoile şi

trebuinţele ei.

Primiţi vă rog, domnul meu, încredinţarea înaltei mele consideraţiuni.

NEPOKOITCHITZKI

Documrnte privind istoria României. Războiul pntru independenţă, voi. ltl, p. I {originafol

În limba franceză).

Caracal, 9 mai 1877

119

Colonelul Grigore Cantili, comandantul Brigăzii 1 din

Divizia 4, dă ordin maiorului Nicolae Ion, comandantul

· detaşamentului din Bechet, să execute incursiuni în dreapta

Dunării pe teritoriul ocupat de trupele otomane

Domnule maior,

Turcii au făcut în mai multe rînduri incursiuni asupra teritoriului

nostru, dînd foc, făcînd jaf şi luîndu-ne grîne şi vite, arzînd tot ce le ieşia

înainte, cu un cuvînt devastînd tot pe cît le-a fost prin putinţă ţara noastră.

176


Vă autorizez pe D. Voastră a ecsecuta asemenea incursiuni pe teritoriul

turc, a ataca posturile turceşti, a ridica aprovizionări, dacă va fi posibil

a captura vasele lor. Se va evita orice încercare mare, şi se vo·r retrage la

timp spre a nu încerca mari pierderi. Se va alege pentru aceste espediţiuni

oameni hotărîţi, cu sînge rece şi de bună voie, esceptîndu-se miliţieni călări.

Se va lucra totdeauna cu multă prudenţă şi dacă vor trebui fonduri pentru

asemenea espediţiuni, cereţi-mi telegrafic spre a vă trimete.

Aceste toate conform ordinului No. 1412 al comandantului Corpului 1

armată, bazat pe cel cu No. 28 şi 34 ale Marelui Cartier General.

Comandantul brigadei,

Colonel, CANTILI

Documente privind ;st0ri:i României. Războiul pentru independenţă, voi. III, p. 9-10.


120

Înalt ordin de zi dat cu prilejul intrării în luptă a României

îNALT ORDIN DE ZI

Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi,

În momentele grave prin care trece ţara noastră, Romania întreagă

are ochii ţintiţi asupra voastră, ea pune în voi toate speranţele sale.

ln ora luptei, aveţi înaintea voastră faptele bătrînilor oşteni romini ;

aduceţi-vă aminte că sînteţi urmaşii eroilor de la Rovine şi de la Călugăreni.

Drapelul sub care luptaţi este în mijlocul vostru însăşi imaginea Patriei.

Urmaţi-l, dară vitejeşte, şi cînd odată laurii păcii vor reînverzi pe

munţii şi cîmpiile Rom.iniei, Patria, cu recunoştinţă, va Înscrie numele bravilor

ei apărători pe frontispiciul edificiului independenţei rom:ine.

Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi,

Domnul vostru vă urmăreşte cu mîndrie. El În curînd va fi în mijlocul

vostru, în fruntea voastră. Cauza ce vă este încredinţată este o sfîntă

cauză. Cu noi dar va fi Dumnezeu, cu noi va fi victoria.

Dat în Bucureşti, astăzi 1 O Mai, anul 1877.

Ministru de Resbel,

General de brigadă CERNA T

0Monitorul Oastei", nr. 11 din 22 mai 1877, p. 341.

CAROL


177

121

Salcia, 10 mai 1877

Locotenentul Poenaru, din Regimentul 4 călăraşi,

raporte:ază colonelului Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii 1

din Divizia 2, rezultatul recunoaşterii executate pe malul

Timocului

Domnule colonel,

Terminînd recunoaşterea pentru care am fost ordonat a o face conform

ordinului obiect al acesteia şi pe care îl anexez pe lîngă aceasta în copie,

am onoare a supune cunoştinţei Domniei Voastre următoarele :

La 7 curent plecînd, am trecut noaptea Dunărea pe la Gruia În Serbia

la Radoivăţ, de unde îndreptîndu-mă la Negotin (pentru) a obţine voia

autorităţilor de acolo, a doua zi la 8 aflînd că se găseşte aci Dl. Colonel Horvatovici,

comandantul superior al diviziei trupelor sîrbe de Timoc, m-·am

şi prezentat arătîndu-i însărcinarea misiei mele ; a avut multă bunăvoinţă ca

împreună cu Dl. Lt. Colonel Michkevic, şeful Statuluimajor (al) armatei

de Timoc, să-mi explice dîndu-mi următoarele informaţiuni cunoscute de dînşii

pînă în aceeaşi zi, asupra trupelor turceşti :

în fortăreaţă la Vidin, sînt ca la 12 batalioane. În afară de fortăreaţă,

spre Serbia, sînt ca la 30 batalioane în dreapta cărora se mai găsesc încă 3

batalioane şi mai sus şi înapoi la Belerada (Cula) Adlya, 7 batalioane, două

escadroane de cavalerie şi 2 sau 3 baterii de cîmp, tunuri Krupp.

La Florentin se găsesc ca la 2 batalioane, iar la Novesela se află acum

sosite două batalioane cu tunuri.

La frontiera sîrbă, pe Timoc, nu se află concentrată nici o trupă turcească

sau sîrbă.

Serviciul de avantposturi se execută mai mult prin patrule de cerchezi

de către 2, 3 şi 4, din pichet În pichet, la care se găsesc încă 4 oameni, din

care 3 călări şi unul pe jos „zaptier jandarm".

în urma acestor informaţiuni, cerind a-mi da voie spre a mă duce la

frontieră pe Timoc, am şi obţinut-o punîndu-mi de dispoziţie şi un om.

Ajuns aici de unde observînd cu binoclul după înălţimile ce se găsesc

mai cu seamă la dealul (Visolca) Visoca, pînă unde chiar am şi fost, înălţime

de unde se poate vedea mai bine limba de pămînt recomandată în special

a fi recunoscută, n-am putut descoperi nici cu vederea, nici prin cercetările

ce am făcut oamenilor de pe acolo, trupe turceşti prin apropiere.

Terenul, însă se află accidentat atît de păduri cît şi de vii şi represintă

mai multe văi după care ar putea avea loc ascunderi de trupe fără să fie

văzute.

178


Timocul fiind debordat pe luncile ce îi fac cursul său, are o lăţime întinsa

şi neregulată ; cursul îi este foarte iute. Obişnuit, această apă nu se

află astfel, ci din timp în timp, cînd plouă sau se topeşte zăpada la munte.

Locotenent POENARU

Documente privin.d istoria României. Războiul pentru indeipe11Jdenţă, voi. III, p. 21-22.

Calafat, 11 mai 1817

122


ordonă colonelului Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii I

din Divizia 2, să captureze sau să distrugă vasele otomane

pregătite pentru a fi folosite la o debarcare

în dreptul Gîrlei Mari

Informaţii pozitive ne dau de ştire că turcii concentrează puteri mari

pe malul drept al Dunării, Între Salcia, Pristol şi Gura Timocului şi că pe

acolo pozitiv vor Încerca trecerea, avînd pentru aceasta pregătit mai din

vreme în dreptul Gîrlei Mari ca la 150 vase, ascunse în dreptul insulei, visa-vis

de Gîrla-Mare.

Trebuie dar neapărat a le sfărîma aceste vase, pentru care .reţi executa

următoarele : Batalionul 1 vînători, una baterie de artilerie i un escadron

de călăraşi vor porni pe dată cu destinaţia pentru Gîrla şi pentru a

nu se afla de către locuitori destinaţia acestor trupe, aceia ce ne-ar putea

trăda, itinerariul va fi următorul.

Din Cetate la Izîncea, din Izîncea direct la Gîrla.

Ca instrucţie generală, se pot da următoarele desluşiri : trebuie a se

observa în ce cantitate sînt aşezate acele vase, adică se află ele la malul turcesc,

sau ascunse la malul insulei ?

ln acest din urmă caz ar fi poate uşor trecînd noaptea în insulă a le

da foc, sau ceea ce ar fi şi mai bine, dacă s-ar putea a le trage la malul

nostru. Pentru această operaţie, care trebuie făcută noaptea, e de prisos a

mai recomanda secretul cel mai absolut. Se va observa mai întîi de cu ziua

dacă în apropierea lor se află baterii aşezate, În care caz bateria noastră trebuie

aşezată astfel a nu fi expusă la focul lor, ci a le lua de eşarpă dacă

aceasta va fi cu putinţă. Ea nu va avea de scop decît a apăra retragerea oamenilor

noştri din insulă, sau a sfărîma cu ghiulele sale bărcile dacă n-ar fi

altfel cu putinţă distrugerea lor, ceea ce la ultima extremitate şi în caz că

vasele să fie aşezate la malul opus şi inabordabil, să tenteze operaţia spargerii

lor prin foc şi salve.


179

ln asemenea operaţie surprinderea este singura şansă de succes. De aceea

toate observaţiile şi dispoziţiile trebuiesc luate mai înainte ca trupele Jă fie

sosite pe localităţile din apropiere pentru ca să nu se dea nici un indiciu

inamicilor despre scopul acestei operaţii. O parte din oameni trecuţi în inulă

vor fi adăpostiţi pentru a întreţine focul şi a apăra retragerea acelor ce vor

încerca incendierea vaselor. Materiile inflamabile vor fi cumpărate sub cel

mai mare secret şi contez pe măsurile prudente, dar energice ce veţi lua pentru

conducerea acestei Întreprinderi la succesul ce interesează Corpul de Armată

în genere şi brigada Dvs. în special.

îmi veţi comunica de urgenţă orice veţi crede necesar pentru reuşita

acestei întreprinderi şi obstacolele ce le prezintă întreprinderea ei.

Puteţi lua luntri, sau vase din orice localităţi şi a le trimite cu trăsuri.

Maiorul Gigurtu, ofiţer de Stat-major al corpului de armată, este însărcinat

a însoţi această coloană şi se pune la ordinele Dvs.

Veţi da ordine să nu mai fie cu nici un chip permisă trecerea nici de

la noi dincolo, nici de acolo la noi, ca cu acest mijloc să fim apăraţi de

. . .

once sp1onaJ.

Comandantul corpului,


Documente privind istoria României. Războiul peotru indapen-denă, voi. III, p. 46-47.

Hucureştz, 11 maz 11577

123


comunică generalului Alexandru Radovici, comandantul

Corpului 2 armată, modificările ordinului de marş al Diviziei 4

Domnule general,

Ordinul de marş se modifică În modul următor În ceea ce pri'veşte Divizia

4.

Trupele rămase din Divizia 4 se vor împăflţi În două coloane. Cea dintîi

compusă din :

180

Reg. 5 nfanterie

Reg. 8 călăraşi

Bateria 3 din Reg. 3

Coloana doua compusă din :

Reg. 16 dorobanţi

Reg. 7 călăraşi

Bateria 4 din Reg. 3 artilerie

l

l

f


va pleca la 14 mai

va pleca În ziua de 15 mai

Ambulanţă divii21ionară şi altă baterie din Reg. 3 art. dacă va f·i gata.

Itinerariul şi etapurilc rămîn aceleaşi fixate prin oroinul de marş.

Batalionul 2 vînători şi Rcg. 2 roşiori rămîn în Bucureşui pînă la a·l doilea

ordin. Reg. 5 infanterie va lăsa muzica sa în "Bucureşti.

Şef de Stat-major,

Colonel SLANICEANU

Documen.ie privind ist0ria României. Războiul pentru in.dendenţă, voi. III, .p. 34-35.

124

(Calicea Mare), 12 mai 1877

Colonelul Ion Logadi, comandantul Diviziei 2, aduce

la cunoştinţa colonelului Matei Vlădescu, comandantul

Brigăzii I, că Regimentele 5 şi 6 dorobanţi vor ocupa

linia Obîrşia - Cetate 1

Domnule colonel,

Vă anunţ că după dispoziţiile D-lui comandant al corpului de armată

Regimentele 5 şi 6 dorobanţi vor ocupa linia Obîrşia-Cetate, adică cel dintîi

la Cetate, cu paza pînă la Hunia şi cel de al doilea la Obîrşia cu avant;posturi

şi santinele spre Cetate şi Cuşmir.

Pentru aceasta am recomandat D-lui şef de Stat-major a merge pe linia

Hunia-Golenţi, a face recunoaşteri şi a schimba Regimentele 5 şi 6 dorobanţi.

Asemenea am ordonat şefilor acelor corpuri ca îndată ce vor fi înlocuiţi, să

Înainteze pe linia Cetate-Obîrşia. Regimentul 6 va păzi linia pînă la Hunia.


Colonel LOGADI

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. III, p. 68-69

1 În aceeaşi zi, coiloneh1J Matei Vlădescu ordonă Reg;mentului 5 dorobanţi să se pună

la dispoziţia colonelului Vlădescu (Documente privind istoria Rominiei. Războiul pentru

i11dependenţă, voi. III, p. 150).


181

/3ucureşt1, 12 mai UJ17

125

- - ,. c

_}_'.*„ ·- „

Decret privind formarea unui regiment de miliţieni călări

A vînd în vedere legea pentru armate :


de Resbel, No. 5691 :


Art. unic. Sînt formate cadrele unui regiment de miliţieni călări, cîte un

escadron în fiecare divizie teritorială militară.

Aceste cadre sînt fixate Întocmai după cum este prevăzut, prin legea

puterii armate, pentru un regiment de cavalerie de linie.

Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Resbel este


Dat în Bucureşti, la 12 mai 1877.

Ministru de Resbel,

General de briga.dă CERNA T

.Monjtorul Oasteiu, nr. 11 din 22 mai 1877, p. 383.

CAROL

Vrata, 12 mai 1871

126

Căpitanul Bereşteanu raportează colonelului Matei Vlădescu,

comandantul Brigăzii I din Divizia 2, împrejurările

bombardării unui lagăr otoman de pe malul drept al Dunării

Domnule colonel,

În urma ordinului ce am avut, trupa a fost pusă În marş la o oră. La şase

ore şi un cuart, bateria susţinută de compania de vînători ocupă poziţiunea

dominantă din faţa lagărului turcesc.

La 61;2 focurile au început. Cel dintîi, care a fost dirijat În limitele

tablei de 3700 m., a fost scurt, obuzul căzînd În apă lîngă malul turcesc. Al

doilea pînă la al cincilea au fost dirijate în prevederea unei distanţe atingînd

de la 4500-5000 m ; nu s-a putut zări eclatarea, dar s-a auzit zgomotul.

Rezultatul a fost punerea pe goană a vreo 30-40 turci, care erau pe parapet,

iar restul prin corturi ; aceştia cu toţii ieşind dintre corturi ; o parte s-au

refugiat în norajul cel mic dinapoi şi în stînga, observînd lagărul, iar cealaltă

pe o înălţime în dreapta, foarte depărtată.

182


Am lăsat 15 minute interval ca să dăm timp artileriei lor dacă ar fi

avut-o s-o pună în acţiune, dar nevăzînd nimic din partea lor, am continuat

tirul cu al 6-lea, al 7-lea şi al 8-lea obuz avînd înălţătorul ca pentru piese

bătînd cu efect dincolo de 3700 m.

Rezultatul a fost tot ca La cele dintîi. Cele două din urmă obuze ne-au

servit spre a ne asigura de justeţea tirului ; pentru aceasta, am vizat pichetul

turcesc din faţa celui al nostru numit Cioara, cu înălţătorul La Limita 3700 m.

Obuzele au eclatat drept înaintea acelui pichet şi dacă am mai fi avut

permisiunea să mai tragem cîteva Lovituri, apoi distanţa era perfectamente

apreciată.

Din toate acestea reese : 1. că turcii stabiliţi în aceste corturi din Lagăr

nu sînt nici cît o companie de ale noastre ; 2. că nu posed artilerie nici întrunul

din cele două noraje ce au de partea Lagărului şi 3-a că distanţa pînă

la ei de unde tunurile noastre pot trage, este dincolo de patru kilometri.

Terminînd această misiune specială, detaşamentul şi-a Luat ordinea de

marş şi la ora 8 seara a fost intrat în satul V ratta, unde ne găsim cantonaţi,

avînd ordinul ca mîine La ora 5 dimineaţa să pornim spre Gîrla-Mare.

De la deschiderea focului şi pînă la terminare, compania ocupa poziţiuni

înapoia pieselor şi profitînd de toate sinuozităţile terenului.

Ea este divizată în tiraliori înapoia flancurilor pieselor ; în susţineri

.şi reservă, toate bine adăpostite şi fracţionate în subîmpărţiri mici.

în tot acest interval de timp, DL. maior Comăneanu a asistat, avînd cu

sine pe medicul batalionului.

Căpitan BEREŞTEANU

Documente privind istoria Rom.iniei. Războiul pentru independenţă, voi. III, p. 69-70.

Fîntîna Banului, 13 mai 1877

127

Maiorul G. A. Ulescu raportează colonelului Matei Vlădescu,

comandantul Brigăzii 1 din Divizia 2, tentativa unui vas

otoman de a aborda malul românesc al Dunării 1

Domnule colonel,

Am onoare a vă raporta următoarele :

Aseară la ora 7, am primit raportul comandantului gărzii No. 1, pichetul

No. 1, că în susul Dunării s-au auzit bubuituri de tunuri care înumărîndu-Le

s-au ridicat pînă La numărul de 10.

1 Pentru <t!te tentati•ve, vezi raiportuil a•celluiaişi din 1'5 mai 1;877 .(Documente .privind

itoria Rom.iniei. Războiul pentru independenţă, voi. III, p. 1127-128).


183

Astă noapte la ora 11;2 am auzit detunături de arme la garda No. 1,

în urma cărora am primit un raport verbal de la acea gardă că nu s-a dirijat

spre malul stîng al Dunării, după care am trimis o companie din corpul

principal al avantposturilor, sub comanda D-lui căpitan Pîrcălabu, care îmi

raportă că pînă a ajuns la garda No. 2, totul era terminat şi nu se mai auzea

nici o armă.

lntrebînd pe comandantul gardei de ceea ce se petrecuse, i s-a raportat

că focurile se dau de la garda mare No. 1. D-l sublocotenent Ciubureanu,

comand. gardei No. l, raportează că o barcă mare care aproximativ avea un

număr de 150 oameni, venea din sus şi căuta a se dirija la dreapta santinelei

No. 1. Santinela observîncl aceasta, a tras focuri asupra-i. Comandantul gărzii

a condus garda de la malul Dunării şi observînd că În adevăr este un vas

care se dirija spre partea stingă a Dunării, a luat poziţie şi a deschis un foc

viu asupra acelui vas care în urmă a schimbat direqia lăsîndu-se cu iuţeală

spre partea dreaptă a Dunării.

Santinela No. 2, care deservea bine aceasta, după un foc bine dirijat,

asigură că omul de la cîrmă a fost lovit mortal, căci a dispărut şi s-a văzut

că vasul a luat altă direqie.

Aceasta am onoare a vă raporta.

Maior G. A. ULESCU

Documente privind 1stori:i României. Războiul pentru independenţă, voi. III, p. 92-93.

13ucureştz, 13 mai 1877

128

Generalul Alexandru Cernat, ministru de război, informează

Corpul 2 armată asupra deciziei luate privind grăbirea

promovării la gradul de sublocotenent a elevilor

şcolilor militare

Avînd în vedere lipsa cea mare de ofiţeri de care suferă corpurile de

trupă ;

Considerînd că elevii anului I din şcolile militare de infanterie şi cavalerie

şi aceia din al 2 !ea al şcolii de subofiţeri posedă cunoştinţe îndestulătoare

funqiei de sublocotenent,

Decidem :

Elevii din anul I al şcoalei de infanterie şi cavalerie şi acei ai anului al

2-lea al şoalei subofiţerilor vor depune esamen pentru materiile ce au urmat

cît au stat în şcoală.

Esamenele vor începe la 25 mai curent. Odată cu elevii şcoalei subofiţerilor,

subofiţerii din corpuri vor depune aseminea esamen după acelaşi

184


program. Elevii cari vor obţine nota medie satisfăcătoare şi vor îndeplini şi

celelalte condiţiuni, vor fi propuşi la înaintarea în gradul de sublt.

·Subofiţerii din corpuri ce vor depune esamen se vor clasifica cu elevii

şcoalei subofiţerilor şi se vor bucura de aceleaşi drepturi dacă vor îndeplini

aceleaşi condiţiuni.

Ministru de Rezbel,


Documente privnd istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. III, p. 93.

Slatina, 14 mai 1877

129

Colonelul Dimitrie Gramont, comandantul Brigăzii 2 din

Divizia 3, cere telegrafic aprobarea Corpului 2 armată pentru

utilizarea, de către coloana a 11-a, a căii ferate pe distanţa

Slatina-Craiova

Coloana II mergînd prin Slatina, la Băileşti a ocolit. Rog mijlociţ1

darea drumului de fier din Slatina la Craiova, aceasta fiind mult mat avantajoasă

în toate punctele.

Coma.nd. Brigadei 2,

Colond GRAMONT

Documente privind ist::>ri1 României. Războiul pentru independenţă, voi. III, p. 118.

Koş1ori de Vede, 14 mai 1877

130


raportează Corpului 2 armată modul de executare a marşului

de către trupele sale spre Dunăre

.De la coloana I nu am nici o relaţiune decît că a plecat spre Slatina

neputînd trece Oltul la Drăgăneşti, aceasta după informaţiunile luate la


185

biroul telegrafic din Alexandria. Am telegrafiat la Slatina comandantului

coloanei să-mi comunice itinerariul ce a luat.

Itinerariul coloanei II şi III este cel următor : coloana 2-a, 13 Văleni,

14 Greci, 15 Slatina, 16 repaos, 17 Balş, 18 Craiova, 19 repaos, 20 Radovan,

21 Băileşti.

Coloana III acelaşi itinerariu cu una zi În urmă.

Pîinea trupelor se trimite la 16, la Slatina pe trei zile ş1 la 19 mat pe

trei zile la Craiova. Efectivul este acelaşi.

Documente privind ist0ria României. Războiul pentru independenţă, voi. III, p. 118.

Obîrşia, 14 mai 1877

131

Maiorul Constantin Ene, comandantul Regimentului 6 dorobanţi,

raportează colonelului Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii I

din Divizia 2, executarea marşului de la Maglavit la Obîrşia 1

Domnule colonel,

După cum am avut onoare a vă raporta, la 13 curent - conform ordinului

Div. 2 No. 503 - regimentul plecînd din Maglavit la 13, 71;2 pe seară

pentru Obîrşia, am intrat În cantonament la orele 2 noaptea.

Trupa a plecat tîrziu din cauză că avantposturile din Golenţi d-abia

la 6 ore au fost schimbate de Reg. 7 dorobanţi.

Marşul trupei a fost încet din cauza unei ploi torenţiale.

Binevoiţi, vă rog, a-mi da ordine.

Comandantul Regimentului 6 dorobanţi,

Maior ENE

Documente privind mona României. Războiul pentru independe-nţă, voi. III, p. 116.

1 Cu o zi foainu, maioruil Constantin Ene anunţa:se din Magilavit colonelului Matei

Vlădescu iminenta depfasare a unităţii sale re Obîrşia (Documente privind istoria României.

Războiul pentru independenţă, voi. III, p. 96).

186


132

/Cetate/, 14 mai 1877

Colonelul Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii I din Divizia 2,

raportează generalului George Lupu, comandantul

Corpului I arfl\ată, asupra pregătirilor militare otomane pe

malul drept al Dunării între Salcia - Pristol şi Gura

Timocului şi asupra unei eventuale treceri a Dunării de către

trupele de sub ordinele sale

Ordinul Dvs. confidenţial de sub No. 1665 s-a executat. Pe toată întinderea

cuprinsă Între Salcia-Pristol şi Gura Timocului, n-am Întîlnit nici una

din acele preparative care ar da a presupune că o trecere este imilnentă.

Satele de pe lîngă Dunăre şi cele de pe Timoc pînă la Bregova nu sînt ocupate

de nici o trupă şi n-am văzut pe ţărmul opus cea mai mică luntre sau

ascunse după insule nici tabăra întărită capabilă de a duce pe inamic pe pămîntul

nostru.

Tabăra Întărită de la Florentin, despre care v-am raportat cu o altă

ocaziune, chiar dînsa are mai multe corturi decît soldaţi. Am bombardat-o

în seara de 12 mai între orele 6 şi 7 de pe înălţimile de lîngă Vratta. La al

doilea tun, o companie ce constituia singura forţă armată În acele localităţi

a luat-o la fugă părăsind tabăra şi lăsînd şi toate bagajele. Parte din corturi

le-am dărîmat şi am dobîndit astfel convingerea că tabăra de la Florentin nu

era ah[ ceva] decît o sperietoare.

Astăzi însă, examinfod din nou această tabără, am văzut mai multă

mişcare Într-Însa ; mi s-a raportat de la anteposturi că în timpul noptii garnoana

s-a minat cu artilerie şi cavalerie. Am văzut caii daţi la iarbă, ceea

ce indică sau o lipsă complectă de furaj, sau că trupele călări sînt din cele

neregulate. Tabăra este legată cu Vidinul printr-o linie telegrafică.

Nuvelele ce se dau fiind adesea contradictorii, nu trebuiesc primite dccît

cu multă reservă, cu toate acestea se zice că În valea Panzovei, prin care

trece drumul ce conduce spre Vidin, sînt 15000 de turci şi că se lucrează la

mari uvrage de fortificaţiune.

Am dat ordin să se adune şi să se pună sub o bună pază toate luntrele

de pe ţărmul nostru.

Nu putem însă conta pe aceste vase, fiind foarte rele şi degradate.

Întrucît priveşte luntrele de pe la pichete sînt lăsate în cea mai mare

părăsire, astfel că ne lipsesc toate mijloacele pentru a întreprinde oarecar;:

operaţiuni pe ţărmul inamic.

O recunoaştere este indispensabilă a se face de către Statul-major al

corpului între Gîrla Mare, Pristol şi Gruia.

Numai aici - după părerea mea - o trecere dincolo s-ar putea face

cu succes şi lucrînd cu vigoare În mai puţin de 48 ore, ne-am face stăpîni pe

înălţimile ce domină Vidinul.


187

Văd însă în aceasta un singur desavantaj : acela de a ne găsi prea

aproape de frontiera sîrbă.

Acest desavantagiu însă desigur dispare îndată ce mişcările noastre ar

obţine un deplin succes.

Comandantul Brigăzii 1 din Div. 2 activă,

Colonel VLADESCU

Doc\lllente privind istoria României. Războiul pentru independenţi, voi. III, p. 115-116.


133

Ministerul de Război, prin colonelul Dumitrescu Maican,

trimite la Caracal arme tip Krnka, cu muniţia respectivă,

Regimentelor 13, 14, 15 şi 16 dorobanţi

Nr. 4738

Prin delegatul arsenalului armatei s-a trimis la Caracal una sută patrnzeci

şi opt (148) lăzi cu arme Krnka şi cinci sute nouăzeci şi opt (598) lăzi

cu cartuşe de răsboi. După sosirea acestei armături şi muniţiune prin înţelegere

cu comandantul Diviziei 4 activă luaţi urgente dispoziţiuni pentru

primirea şi distribuirea lor corpurilor notate mai jos : Una mie (1000) puşti

Kmka se vor da Regim. 13 dorobanţi, una mie cincizeci (1050) idem Regim. 14

dorobanţi, patru sute nouăzeci şi patru (494) idem Rgt. 15 dorobanţi, una

mie şese sute (1600) idem Regt. 16 dorobanţi. Pentm fiecare armă se vor da

'ma sută treizeci (130) cartuşe din care treizeci (30) cartuşe se vor Întrebuinţa

la instrucţia tirului şi deprinderea oamenilor cu acest sistem de arme.

Ca accesorii pentru această armă se vor da :

La fiecare 10 arme una răsucitoare.

La fiecare 5 arme un ştergător cu perie şi

[la fiecare] 100 [arme] două chei d-arcuri (una mare şi una mică). După

definitiva distribuire a armelor Krnka sau treptat cu distribuirea lor veţi

dispoza d-a se lua de la acele regimente de dorobanţi armele cu ac No. 1867

dimpreună cu accesoriile şi muniţiunea şi se vor da în primire guardului el. II

Rădulescu, delegatul arsenalului, care are ordin a le aduce în Bucureşti. Aceste

arme şi muniţiuni se vor ambala în lăzile în care s-au trimis armele şi muniţiunea

Krnka, iar în cazul cînd lăzile nu vor fi suficiente veţi dispoza a se

înfiinţa lăzi care să poată suporta transportul cel puţin pînă la Bucureşti,

sau veţi întrebuinţa mijloacele ce credeţi Dv. de cuviinţă ; aceasta în scop

d-a nu se pierde mult timp. Pe măsură ce vor primi aceste corpuri armele şi

188


mumţ1unea Krnka veţi da ordine a se înregistra cu ele în registrele de arme

şi a prezenta procese verbale pentru armele Md. 1867 ce vă varsă. Pentru

executarea Întocmai a dispoziţiilor acestui ordin veţi raporta de urmare.

Din ordin

Directorul serviciului,

Lr. colonel D. DUMITRESCU MAICAN

Documente privind :storia României. Războiul rpentru independenţă, vol. !II, p. 126.

/Calafat}, 15 mai 1877

134

Comandantul artileriei divizionare înaintează Diviziei I

tabelul cu muniţia de artilerie consumată la 26 aprilie 1877

Tabel cu consum[ ul ] muniţiei f de] artilerie

Muniţiunea consumată la 26 aprilie 1877.

Bateria 1 călăreaţă a tras 60 focuri.

Bateria 2 montată a tras 33 focuri.


La 30 aprilie (asupra bastimentului)



La 15 mai


în total 101 obuze ordinare de 8 cm. şi 40 de 9 cm.

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, vol. III, p. 120.

Maglavit, 15 mai 1877

135

Maiorul Ioan Bălăceanu, comandantul Regimentului 7 dorobanţi,

raportează colonelului Mihail Holban, . comandantul Brigăzii 2

din Divizia 2, modul în care a executat ocuparea dispozitivului

avantposturilor pe malul Dunării, între Moreni şi Golenţi

În urma ordinului dlui comandant al Diviziei 2 activă, transmis mie de

către maiorul Capşa din regimentul ce comand, astăzi la ora zece de dimineaţă,

acest regiment a ocupat linia de avantposturi pe malul Dunării, înce -

16 - R:tboiul penru independenţă naţională - c. 1067 189


pînd din dreapta satului Moreni pînă la 11;2 Km. În stînga satului Golenţi

spre Calafat.

Ocupaţia s-a făcut astfel :

Batalionul 1 :

O companie din acest batalion ocupă linia din faţa satului Moreni,

unde se află avant;posturile din Cetate şi pînă la stînga satului Hunia. O

altă companie ocupă linia din stînga satului Hunia şi din dosul satului Maglavit

pe linia Dunării pînă aproape de satul Golenţi, iar două companii din

acest batalion sînt cantonate În satul Maglavit unde este şi ştabul Batalionului

1 precum şi al regimentului.

Batalionul 2 :

Ocupă cu două companii linia dintre Maglavit şi Golenţi pînă aproape

de Calafat, iar două companii, corpul principal al avantposturilor acestui

batalion, sînt cantonate în satul Golenţi unde este şi ştabul Batalionului 2.

Santinelele sînt aşezate toate pe malul Dunării pe părţi dominante şi

pe cît s-a putut am căutat de a le ascunde de vederea inamicului. Ele sînt

puse la distanţă de 250 pînă la 300 m. una de alta.

Am format după trebuinţă garde mari, posturi de observare şi posturi

de patrulare.

Din raporturile ce am primit pînă acum de la 5efii de avantposturi nu

s-a văzut nici o mişcare pe partea opusă a Dunării.

Maior BALACEANU

Documenre privind Istoria României. Războiu.! pentru independenţă, voi. III, p. 12S.

Băileşti, 15 mai 1877

136


comunică colonelului Ion Logadi, comandantul Diviziei 2,

poziţiile marii sale unităţi

Dispoziţia de a ocupa Moţăţei cu Brigada 1 infanterie şi una baterie,

este ordonată de comandamentul Corpului 2. emanat cred, de la Marele

Cartier General. Mă mir cum nu s-a comunicat această dispoziţie şi comandantului

Corpului 1. Ca să putem fi în contact, vă comunic poziţiunile ce

va ocupa Divizia 3. Brigada 2 cu restul artileriei divizionare şi stat-majorul

diviziei : Băileşti, Brigada de cavalerie : Bistreţul. Vă rog comunicaţi-mi ' şi

O-vs. poziţiunile ce ocupaţi.

Colonel ANGHELESCU

Documente privind istoriJ. României. Războiul pentru independenţă, voi. III, p. 123.

190



137


previne telegrafic pe colonelul Ion Logadi, comandantul

Diviziei 2, că se aşteaptă o iminentă invazie otomană

Fiţi cu priveghere şi vedeţi toată linia a fi deşteaptă, căci noi aici sîntem

ameninţaţi în astă noapte de o invazie turcească.

Răspunde-mi de primirea acesteia.

General LUPU

Documente privind }sioria României. RăzbojuiJ ipent.ru indeipen.denţă, voi. III, p. 122-123.


138


ordonă colonelului George Anghelescu, comandantul

Diviziei 3, să se pună imediat în marş şi să-şi fixeze cartierul

la Băileşti

Veţi porni pe drumul cel mai scurt. Brigada 1 infanterie la Moţăţei,

Brigada 2 la Băileşti, iar Brigada de cavalerie la Bistreţu. Asemenea o baterie

de artilerie la Moţăţei. Cartierul diviziei la Băileşti. Ordin detailat veţi

primi prin poştă. Răspundeţi de primirea acestui ordin.


Generai! RADOVICI

Documente privind istoria României. Răz.boiuJ pentru independenţă, voi. III, p. 194.

/Poiana/, 18 mai 1877

139

Colonelul Eraclie Arion, şeful Secţiei artilerie

din Statul-major al armatei, transmite recomandări în legătură

cu tragerile de artilerie 1

Se va stabili pe crochiuri speciale, poziţia relativă a fiecărei baterii în

raport cu Vidinul de unde să se vadă exact distanţa de la această baterie la

1 Vezi şi ordinu·! din 19 mai 1877 pentru reglementa.rea coooiţiilor de tragere (Documente

pr.ivind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. III, p. 214-215).


191

obiectivul ei. - Se va prezenta exact obiectiYul fiecărui tun, sau acelaşi obie.:

tiv după circumstanţe, pentru mai multe tunuri şi chiar pentru mai multe

baterii.

A se pune în vedere comandanţilor că cu cît loviturile mai multor

tunuri vor fi concentrate asupra aceluiaşi obiectiv, cu atît efectul moral şi

material este mai însemnat decît dacă loviturile ar fi Împrăştiate. - A se

instrui mai bine oamenii în ceea ce priveşte nu numai manevra, dar atitudinea

în timpul focului, fiecare neîndeplinindu-şi decît datoria sa fără a se preocupa

de vecinii săi sau de evenimentele ce s-ar petrece în baterie. - A se recomanda

cu deosebire comandanţilor de baterii să caute a avea în mînă bateriile

lor şi prin exemplul lor să inspire autoritate celor ce comandă. - Regularea

pe rînd a tragerii fiecare baterie, trăgînd pe rînd numai cu cite una şi

observînd cu îngrijire rezultatul fiecărei trageri . .,...-- Stabilirea pentru aceasta

a unui observator în regulă, de unde prin semne de convenţie să se arate

tragerea fiecăruia, astfel ca pentru regularea aceluiaşi tun să nu se tragă o a

2-a lovitură, fără să nu se fi cunoscut rezultatul celei clintii. - Observatorul

va trebui să cunoască din vreme, obiectivul asupra căruia se regulează

tragerea.

Aceasta bine Înţeles mai cu osebire la început cînd nu se ştie bine distanţele

şi modul cum funcţionează pig. In urmă la vreo bombardare generală

se vor face aceleaşi verificări nuinai din cînd În cînd pentru a rectifica erori.

Este de cea mai mare însemnătate ca pc un crochiu mic, ce trţ:buie să

posede fiecare comandant de baterie, să se însemneze regulat punctele unde

ar fi căzut proiectilele înainte, pentru a se constata astfel tragerea anume a

fiecărei din bateriile adverse.

Se va alcătui un desen care se va completa pe măsură ce se vor lua

informaţii, se vor face recunoaşteri sau se vor demarşa baterii, drumul rcprezentînd

toate bateriile turce dirijate spre Calafat spre a se şti numărul

tunurilor acelor baterii şi calibrul lor dacă la observarea loviturilor se va putea

aduna anume proectilul întreg ce ar fi căzut de la un tun de unde s-a observat

sigur că a plecat tragerea, ·

Şeful Seqiei artileriei,

Colonel ARION

Documente privind mor11 României. Războiul pentru independenţă, voi. III, p. 192.

/Calafatf, 18 mai 1877

140

Colonelul Mihail Cerchez, coandantul Diviziei I,

dă instrucţiuni comandanţilor săi de brigăzi privind formarea

unui corp expediţionar

ln prevederea formărei unui corp expediţionar s-a dispus ca din timp

să se pregătească un al treilea batalion pe lîngă fiecare regiment de linie.

Regimentele de dorobanţi din fiecare brigadă urmează a da oamenii tre-

192


buitori acestui batalion care va avea şi el efectivul de 800 oameni, aleşi dintre

cei mai instruiţi, cei mai sănătoşi, de preferinţă dintre cei neînsuraţi şi la neajungere

dintre cei însuraţi fără copii ; pe cît se poate aceşti oameni se vor

lua dintre acei ce de bună voe s-ar oferi, explicîndu-le că condiţiile lor de

serviciu nu se vor schimba Întru nimic prin ataşarea lor pe lîngă corpurile

de linie. Sergenţii şi caporalii ce se vor numi în acest batalion vor fi dintre

cei mai energici şi mai disciplinaţi şi după completul regulamentar de cadre.

Veţi Întocmi un contl1ol nominal de toţi aceşti oameni şi mi-l veţi

înainta neîntîrziat fiindu-vă cunoscut că acest batalion nu se va forma decît

după un al 2-lea ordin, dar atunci în cîteva ore să fie fără nici o greutate

constituit. Efecte de campament, armătură, echipament, vor avea în complect

chiar dacă ar trebui să ia aceste efecte de la oamenii ce rămîn în corpurile

din care se detaşează. În acelaşi timp îmi veţi prezenta şi un tablou nominal

de ofiţerii ce vor avea comanda (diferitelor) unităţi ale acestui batalion.

Documente privind isteria României. Războiul pentru independenţă, vol. III, p. 191-19t.

/Calafat], 19 mai 1877

141

Ordin de zi al generalului George Lupu, comandantul

Corpului I armată, privind aplicarea convenţiei de la Geneva

referitoare la protejarea răniţilor

ORDIN DE ZI PE CORPUL 1 ARMA TA

Guvernul român aderînd la convenţiunea de la Geneva a luat angajamentul

de a recunoaşte ca neutre şi prin urmare a proteja şi respecta ambulanţele

cu bolnavi şi răniţi fie ele ale unei puteri amice, sau inamice ; semnul

distinctiv admis pentru aceste ambulanţe constă în o cruce roşie aplicată pe

cîmp alb. Această cruce roşie pe cîmp alb se află pusă pe fanioanele infirmeriilor,

ambulanţelor şi spitalelor, atît pe uscat cît şi pe apă. În timpul nopţii

toate acesie localuri sînt însemnate cu o lanternă roşie aşezată alături cu fanionul

cu cruce roşie. O asemenea cruce este purtată de tot personalul medical

şi sanitar însărcinat cu tratarea şi îngrijirea bolnavilor şi răniţilor În timp de

rezbel. Ea este purtată pe o brăţioară la braţul stîng, sau pe chipiu. Prin

urmare în orice luptă atît localurile cu material spitalicesc Însemnate cu

această cruce, cît şi personalul medical şi sanitar ce vor purta o asemenea

cruce, nu va fi atacat, ci va fi respectat şi protejat.


193

Veţi face ca acest ordin de zi să fie citit trupelor, explicîndu-li-se în

ceea ce-i privesc dispoziţiile convenţiunei publicată în „Monitorul Oastei"

No. 18 din 1875.

Dat în Calafat, la 19 mai 1877, la Cartierul General a întîiului Corp

de armată.

Coma.ndancul Corpului 1 armată,

General de b11igadă LUPU

Documente privind istoria României. Război111l pen,t.ru indeperuienţă, voi. ICI, p. 194.

f Negoiuf, 19 mai 1877

142

Căpitanul Valter Mărăcineanu, comandantul unui detaşament

din Regimentul 8 linie, raportează, în detaliu, măsurile

de siguranţă pe care le luase în satul Negoiu

Domnule colonel,

Conform ordinului domniei-voastre Nr. 100, am schimbat batalionul

din Regimentul 6 care ocupă satul Negoiu. Măsurile de siguranţă luate de

numitul batalion le-am mai modificat oarecum, căci nu mi se păreau destul

de suficiente. Iată în scurt oarecare detailiuri :

Compania 2 aşezîndu-se în marginea de jos a satului, formează din

tot efectivul ei o singură gardă mare, care dă 10 santinele îndoite, acoperind

tot perimetrul satului .. . 1

Schimburile acestor 10 santinele Împărţite în două, sînt aşezate la 100

paşi Înapoia centrului santinelelor. Aceste schimburi servesc totdeodată şi ca

susţineri, pentru santinelele lor. Aceste santinele sînt În legătură la dreapta

cu postul deta.şat de 9 oameni ce se află pe movila 13, care post detaşat

se pune în comunicaţie noaptea prin santinele, intermediare cu santinelele

de la satul Rast.

In stînga, santinelele sînt sprijinite de obstacole insurmontabile provenite

din inundaţie. Totdeodată această parte este des patrulată de către roşiorii

aşezaţi în satul Bistreţu care îşi împing patrularea pînă în acest sat

Negoiu.

La amîndouă capetele satului pe uliţa cea mare am pus cite un post

la examinare : cel din dreapta tare de 12 oameni, avînd misiunea a patrula

în timpul nopţii toată partea dreaptă a cîmpului pînă la santinelele avantposturilor

aşezate la satul Rast.

Garda mare cu restul de oameni disponibili formînd trei schimburi de

patru explorează, în timpul nopţii, terasamentul peste podeţele S şi D tot

terenul practicabil de dinaintea santinelelor.

1 Lipsă în textul origina'l.

194


Aceste sînt deocamdată, domnule colonel, dispoziţiile ce am luat, dacă

mai modifică ceva, vă voi anunţa.

Totdeodată am onoarea a vă face cunoscut, că am somat cu energie

pe locuitorii care au vite în bălţi de a le trage către uscat în timp de 48 ore.

Unii din ei au început a-şi scoate vitele. Sper că poimîine seară toate să fie

scoase.

Domnule colonel, conform ordinului dumneavoastră astăzi, la orele 11,

am primit la satul Rast, compania 3, pe care o avem disponibilă, cu ordin

de a schimba escadronul de călăraşi şi a se pune în legătură cu santinelele

avantposturilor noastre.

Mîine mă voi duce în recunoaştere la satul Rast, care, după informatiile

ce am luat, se află la vreo 7-8 km. de satul Negoiu, unde voiu inspecta

şi modifica la trebuinţă măsurile de siguranţă luate.

Pentru ca să vă puteţi orienta mai bine, am onoare a vă înainta, odată

cu aceasta şi un crochiu al localităţii satului Negoiu.

Comandantul deta.şamentulu.i din Regimentul 8 linie,

Căpitan V. MARACINEANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. III, p. 201-202.


143


comunică Diviziei 4 dispoziţiile pentru dislocarea

ei în Oltenia

Domnule comandant,

Conform ordinului M.C.G. Nr. 57, am onoare a vă comunica că Corpul

? armată strămutat în România Mică va fi cantonat după cum se descrie mai

JOS :

Cartierul General al corpului la Caracal. Două baterii din rezerva de

artilerie la Caracal. Ambulanţa Corpului de armată şi coloana de muniţiuni

·

la Caracal.

DIVIZIA 4 ACTIV A

Cartierul General al diviziei la Caracal. Brigada 1 de infanterie la Bechet,

Corabia şi Islaz. Artileria divizionară cite una baterie la fiecare punct.

Regimentul 3 călăraşi provizoriu detaşat unde este astăzi. Brigada 2

infanterie la Caracal. Brigada de cavalerie, Reg. 2 roşiori, Reg. 7 călăraşi la


195

Caracal. Regimentul 8 călăraşi la Piatra. Ambulanţa divizionară şi coloana

de muniţiuni la Caracal. ·

Sînteţi invitat dar a dispoza de urgenţă ca trupele din divizia D-vs. să

se îndrepte în marşul lor spre localităţile desemnate mai sus.

Divizia 3 activă este la Băileşti şi Moţăţei '. Cu această ocazie am

onoare a vă comunica că ceea ce priveşte serviciul de siguranţă să ţineţi cont

de obstacolul Dunării prezentînd el însuşi de5tulă securitate armatei şi ca

coma!1danţii de trupe să ştie a profita de aceasta spre a nu prăpădi trupe şi

cai făcind abuz de detaşamente de oameni risipiţi.

Daţi instrucţii detailate pentru aceasta comandanţilor acelor corpun.


General RADOVICI

Documente privind istoria României. Războiul pentru in<lependenţă, voi. III, p. 209.


144


ordonă ofiţerilor din cartierul său general să se pregătească

să plece din Bucureşti la 21 mai

ORDIN CIRCULAR

Cartierul general al acestui corp, urmînd a porni tn dimineaţa de 21

curent, domnii ofiţeri jos notaţi se vor afla sîmbătă dimineaţa la orele 71;2 la

gara Tîrgovişte 2 împreună cu bagajele d-lor, caii se vor trimite la arătata

gară la orele 7u2 dimineaţa.

Colonel Pencovitz, Colonel Herct, Colonel Dabija, Intendant Cămărăsescu,

medic primar clasa II Otremba Broftu, Maior Teleman Ulisse, Lt. Polizu,

Subl. Nisipeanu, Sublt. Gîţă, subit. Papazogilu.

Comandantul Corpuilui 2 armată,

General RADOVICI

Documente privi•nd istoria României. Războiul 1pentru 1in-dependenţă, voi. III, p. 215.

1 Pentru deta!lii vezi ord·inul trammis Diviziei 3 (Documente privind istoria României.

Răziboiirl pentru indiependenţă, voii. III, p. 208).

2 Actuala gară de Nord din Bucureşti.

1%


145

/Bucureştij, 20 mai 1877

Colonelul George Angelescu, comandantul Regimentului 2

artilerie, raportează şefului de Stat-major al armatei

itinerariul de deplasare al subunităţilor

de la Bucureşti la Calafat

Domnule colonel,

La ordinul Dvs. cu No. 57, am onoare a vă face cunoscut că am regulat

pornirea bateriilor din regiment în modul următor : coloana de muniţii

cu efectiv de 296 oameni şi 337 cai va porni din Bucureşti în ziua de 22 mai

şi va fi în Calafat în ziua de 5 iunie. Bateria 1 călăreaţă cu efectiv de 172

oameni şi 212 cai, va porni din Bucureşti în ziua de 23 mai şi va fi în Calafat

în ziua de 6 iunie. Bateria 2 montată cu efectiv de 160 oameni şi 154

cai va porni din Bucureşti în ziua de 24 mai şi va fi în Calafat În ziua de

7 iunie. Maior Tell a primit ordin a porni în ziua de 21 mai cu calea ferată,

prin Craiova la Calafat spre a lua comanda celor două baterii din acest regiment

ce se află acolo. Subsemnatul voiu porni îndată ce bateria va ajunge

la Craiova, lăsînd pe colonelul Holban la cele din urmă trebuinţe ale regimentului.

Comandantwl Regimentului 2 :utilerie,

Colonel ANGELESCU

Documente privind istoria României. Războiu:! pentru independenţă, voi. III, p. 229-23C.

F.L., 21 mai 1877

146

Colonelul Ion Logadi, comandantul Diviziei 2,

comunică colonelului George Anghelescu, comandantul

Diviziei 3, dispunerea unităţilor şi subunităţilor sale

Domnule colonel,

Am onoare a vă comunica că divizia va ocupa următoarele poziţii :

Cartierul general al diviziei şi brigadelor de la Cetate.

Trupele sînt cantonate la Severin : 1 bat., 1;2 esc. şi o baterie.

La Gîrla Mare, un bat., 1 escadron şi o baterie.

197


La Salcia 2 escadroane.

De la Cetate pînă la Golenţi 12 bat., 2 baterii şi 5 escadroane.

Comand. Diviziei 2,

Colonel LOGADI

Documente privind istoria Rominiei. Războiul pentru independenţă, voi. III. p. 242.


147

Ordin de zi al generalului George Lupu, comandantul

Corpului I armată, referitor la drepturile de pensie

pentru cei răniţi în luptă şi pentru familiile celor căzuţi în război

ORDIN DE ZI PE CORPUL 1 ARMA TA

Subofiţeri, caporali, soldaţi,

Astăzi cînd ţara ne-a chemat la arme pentru apărarea ei, cînd fiecare

din noi este gata a-şi vărsa sîngele pentru păstrarea moşiei strămoşeşti, pentru

a feri părinţii, femeile, fiicele şi surorile noastre de sălbăticia duşmanilor,

astăzi trebuie să vă aduc aminte procedura legii pentru acei ce, îndeplinindu-şi

cu vitejie această sfîntă datorie, ar căpăta răni sau beteşuguri, or ar

muri pe cîmpul de luptă, adevărat cîmp de cinste al soldatului ; legea din

1865 hotărăşte pensie de 600 lei toată viaţa, aceluia ce a căpătat În luptă

vreo rană sau beteşug, ori pentru scăparea unui tovarăş în pericol ; asemenea

hotărăşte pensie 300 lei pe an soţiilor celor morţi în rezbel.

"-stfel ţara recunoscătoare fiilor săi cei viteji care merg la hotare pentru

apărarea ei, aşteaptă cu mîndrie să răsplătească pe toţi după faptele şi

meritele lor.

Să ne îndeplinim dar datoria, dar fără teamă de ceea ce lăsăm Înapoi,

siguri fiind că familiile noastre, pe lîngă cinstea cc vor dobîndi pentru

faptele noastre, vor avea şi hrana asigurată pe toată viaţa.

Dat În Calafat, la Cartierul General al I-iului Corp de armată, azi

21 mai 1877.

Comandantul Corpului,

GenerJl de brigadă LUPU

Documeme privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi . III, p. 234.

198


148

Calafat, '21 mai 1877


avertizeaă pe colonelul Ion Logadi, comandantul Diviziei 2,

despre o eventuală debarcare a turcilor la Calafat

Marele Cartier General m-a chemat chiar acum la telegraf şi mi-a comunicat

următoarele :

După informaţiuni autorizate Osman Paşa a proectat o trecere la Calafat

Întorcînd poziţia ; este de neapărat a exercita o privighere de aproape

asupra mişcărilor ce vedeţi şi mai cu seamă a vă garanta contra unei surprinderi

de noapte. Divizia 3 va ocupa cu o brigadă Moţăţeii şi cu o alta Băileşcii.

Luaţi dar dispoziţii astfel încît distanţele de parcurs pentru executarea

planului defensiv să nu expună trupele la lupte inegale în timp îndelungat.

Daţi ordin Regimentului 1 de roşiori de a avea şase cai pregătiţi pentru

Măria Sa şi Statul-major, la Poiana. Aceşti cai se vor aduce apoi pe punctul

unde va sosi Măria Sa, în caz cînd ar fi ameninţat de agresiunile turcilor.

Prin urmare fiţi cu băgare de seamă asupra poziţiilor din faţa zonei, cu a

cărei apărare sînteţi însărcinat. Luaţi dispoziţiile ce veţi crede mai bine

pentru a ne conforma spiritului ordinului citat. Nu Împărţiţi trupa mult şi

căutaţi a avea o masă compactă cu care să puteţi cădea asupra locului unde

se va întîmpla trecerea.

General LUPU

Documente privind istoria României. Războiul pentru. indepen.denţă, voi. III, p. 246.

Caracal, 22 mai 1877

149


comunică unităţilor şi marilor unităţi stabilirea la Caracal

a punctului de comandă al corpului

Se face cunoscut că Cartierul General al Corpului 2 armată s-a stabilit

în Caracal în ziua de 22 mai.

Comandantul Corp. 2 a.rmată,

Generai! RADOVICI

Docwnente privind istoria României. Răziboiul pentru in.depen<denţă, voi. III, p. 252.


199

Cetate, 22 mai 1877

150

Colonelul Ion Logadi, comandantul Diviziei 2, cere preazan

Corpului I armată în legătură cu dislocarea unităţilor sale

Astăzi 22 mai 7 ore seara, am primit ordinul O-vs 1971 şi-l voi executa.

Rog ordonaţi unde să cantoneze trupele din diviziunea mea, de care

nu se face menţiune În ordinul 1971, precum Regimentele 5, 6, 8 dorobanţi,

1 vînători, al 6-lea linie. Astăzi am la Severin un batalion dorobanţi,

1 baterie şi t/2 escadron călăraşi.

La Gîrla Mare, 1 batalion vînători, 1 baterie şi un escadron călăraşi.

La Golenţi-Maglavit, 1 regiment dowbanţi.

La Salcia, un escadron călăraşi.

La Cetate, Regimentele 3 şi 6 linie 5 şi 6 şi un batalion din al 8-lea

dorobanţi, 1 baterie, 1 escadron roşiori şi 1 escadron călăraşi.

La Bistreţ, sau pe drum spre Cetate, 3 escadroane roşiori.

Dispozarea trupelor după ordinul O-vs îmi schimbă dispoziţiile 1

vederile.

La Severin am o jumătate escadron : de unde să mai trimit altul şi cu ce

să fac serviciul de ordonanţă şi corespondenţă, cînd voiu trimite cele 4 escadroane

de care dispui la localităţile ce-mi însemnaţi, căci la Cetate nu-mi

rămîne nici un călăraş. Aştept răspuns urgent.

Lt. colonel LOGADI


/Caracal], 23 mai 1877

151

Corpul 2 armată raportează Marelui Cartier General situaţia

efectivelor sale, precum şi numărul cailor

Conform ordinelor O-vs efectivele trupelor din acest corp sînt :

Cartierul corpului : ofiţeri 14, trupă 24, cai 38.

În Divizia 3. Cartierul diviziei : ofiţeri 7, trupă 7 ; Regimentul 8 m

fanterie : ofiţeri 24, trupă 1380, cai 11.

Regimentul 1 O dorobanţi : ofiţeri 20, trupă 111 C, cai 3.

Regimentul 12 dorobanţi : ofiţeri 16, trupă 813, cai 2; batalionul din

Regimentul .1 1 dorobanţi : ofiţeri 15, trupă 714, cai 1.

200


Regimentul 2 infanterie : ofiţeri 32, trupă 1667, cai 9 ; Regimentul 9

dorobanţi : ofiţeri 18, trupă 1407, cai 4 ; Batalionul 3 vînători : ofiţeri 20,

trupă 649, cai 4 ; Regimentul 5 călăraşi : ofiţeri 14, trupă 1766, cai 323 ; Regimentul

6 călăraşi : ofiţeri 12, trupă 480, cai 504.

Artileria Diviziei 3 : ofiţeri .3, trupă 137, cai 128.

Ambulanţa diviziei : 3 ofiţeri, trupă 61, cai .34 ; trenul şi ad-ţia : ofiţeri

7, trupă 13, cai 15.

Divizia 4. Cartierul diviziei : ofiţeri 9, trupă 24, cai 13 ; Regimentul

13 dorobanţi : ofiţeri 16, trupă 654, cai 2 ; Regimentul 14 dorobanţi : ofiţeri

16, trupă 1134, cai 1 ; Regimentul 7 linie : ofiţeri 38, trupă 1314, cai 5 ; Batalionul

2 vînători : ofiţeri 17, trupă 982, cai 7 ; batalionul din Regimentul

15 dorobanţi : ofiţeri 12, trupă 494 ; Regimentul 16 dorobanţi : ofiţeri 14,

trupă 1536 ; Regimentul 5 linie : ofiţeri 32, trnpă 1230 ; Regimentul 2 roşiorii

: ofiţeri şi trupă 462, cai 450 ; Regimentul 7 călăraşi : ·ofiţeri 13, trupă

478, cai 407 ; Regimentul 8 călăraşi : ofiţeri 13, trupă 513, cai 443.

Artileria: Diviziei : ofiţeri 9, trupă 372, cai 184 ; ambulanţa Diviziei 4 :

ofiţeri 5, trupă 34 ; trenul : trupă 9, cai 14 ; Regimentul 4 artilerie : ofiţeri 34,

trupă 930, cai 510.

Totalul Corpului 2 armată : ofiţeri 457, trupă 20367, cai 2860.

Documente privind istoria României. Războiul pentru indpendenţă, voi. III, p. 290-29 1


152

Decret relativ la acordarea medaliei „Virtutea militară"

în timp de război

'A vînd În vedere legea organizării puterii armate ;

Avînd în vedere regulamentul medaliei militare ;

Avînd În vedere şi jurnalul Consiliului de Minişui din 19 mai 1877

No. ·1.

· Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul

de R,ebel, No. 6175 ;

, Am decretat şi decretăm :

Art. unic. 1n timp de resbel, medalia militară cu deviza „Virtutea militară"

instituită prin legea organizării puterii armate, este acordată atît gradelor

inferioare cît şi ofiţerilor şi asimilaţilor, de capul Statului în urma unui

fapt meritoriu şi de curaj pus în ordinul de z"

Aldea

Consf.:inti i:

l1blie1eci "1rsena.ă

Nr. C. Jllr


Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Resbel este însărcinat



CAROL

Ministru de Resbel,

Genera'! de brigadă CERNA T

"Monitorul Oa.stciU, nr. 13 din 30 ill'llie 1877, p. 407-408.

Bucureşti, 2 5 mai 18i7

153

Legea pentru deschiderea unui credit suplimentar

de 892.400 lei necesar Ministerului de Război


de Resbel, sub No. 1.822 ;

Adunarea deputaţilor a votat şi Noi, în puterea art. 93 din Constituţiune,


LEGE

Art. 1. Se deschide D-lui Ministru de Resbel un credit suplimentar de

lei 892.400, asupra exerciţiului 1877, necesar pentru plata soldei şi hranei

oamenilor (grade inferioare), care s-au chemat în luna aprilie din rezervă la

armata permanentă şi teritorială, pentru completarea efectivelor de mobilizare,

care credit este împărţit la capitolele şi articolele următoare.

Lei

La Cap. IV, art.

"

"

" ., "

"

.,

" "

„

1 O, jandarmi

11, vînă tori

12, infanterie

roş10n

14, artilerie

15, geniu

16, trupele de

17, dorobanţi

18, călăraşi

13,

administraţie

1 200

52 900

196 500

8 OOO

69 300

13 200

15 800

487 300

48 200

Total

892 400

202


Art. 2. Acest credit se va acoperi din suma de 10.000.000 lei, votată

de Adunare pentru trebuinţele armatei.

Această lege s-a votat de Adunarea deputaţilor, în şedinţa de la 10 mai

1877, şi s-a adoptat cu majoritate de 69 voturi, contra a 1.

(L.S.A.D.)

Preşedinte,

C. A. ROSETII

Secretar,

M. GHELMEGEANU 1

.Monitorul Oficial", nr. J.:.1 din 31 mai 1877, p. 3511.

Documente privind istoRomh:ei. Războiul pentru independenţă, vo:. III, p. 297-298

,, .,,,

Băileşti, 27 mai 1811

154


raportează Corpului 2 armată situaţia efectivelor unităţilor

sale, precum şi numărul cailor

Ordinul telegrafic No. 678 cu onoare vă spune :

Cartierul General al diviziei : 4 ofiţeri superiori, 1 ofiţer inferior, 6 cai ;

Brigada 2 infanterie : 1 ofiţer superior, 1 inferior, 3 cai ; Batalionul 3 vînători

: 1 ofiţer superior, 18 ofiţeri inferiori, 660 oameni, 5 cai, 4 trăsuri ;

Regimentul 2 infanterie : 4 ofiţeri superiori, 24 inferiori, 1563 oameni, 9 cai ;

Regimentul 8 infanterie : 9 ofiţeri superiori, 14 inferiori, 1336 oameni 5i

7 cai ; Regimentul 1 O dorobanţi : 3 f ofiţeri] superiori, 17 [ofiţeri ] inferiori,

1158 oameni, 5 ca:i ; Batalionul din 11 dorobanţi : 1 ofiţer superior, 12 inferiori,

672 oameni, 4 cai ; Regimentul 12 dorobanţi : 3 ofiţeri superiori, 16 inferiori,

827 oameni, 4 cai ; Brigada de cavalerie : 1 ofiţer superior, 1 inferior,

3 cai ; Regimentul 5 călăraşi : 1 ofiţer superior, 13 inferiori, 376 oameni,

311 cai, 3 furgoane ; Regimentul 6 călăraşi : 2 ofiţeri superiori, 7 inferiori,

330 oameni, 330 cai, 4 furgoane.

Bateria 2 şi 6 din 3 artilerie : 6 ofiţeri inferiori, 285 oameni, 255 cai,

12 tunuri, 12 kesoane, 3 care de baterii, 2 care de roate, 2 forje, 2 furgoane ;

administraţia şi trenul : 7 ofiţeri inferior!, 51 trupa, 17 cai, 3 furgoane ; ambulanţa

: 4 ofiţeri superiori, 62 oameni, 33 cai, 13 trăsuri de ambulanţă şi

2 furgoane.

Colonel Gh. ANGHELESCU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, vol. III, p. 329-330.

1 Supusă aprobăirii la U mai, legea este sanqionată şi promulgată la 25 mai 1877.


203

155

l slaz, 28 mai 1877

Colonelul Grigore Cantili, comandantul Brigăzii 1, cere

generalului George Manu, comandantul Diviziei 4, să aprobe

ca un batalion din Regimentul 5 linie să se deplaseze

la Gîrcov pentru a avea batalioanele adunate „unul lingă altul"

Răspuns ".'\r. 585. Rog a.probaţi ca batalionul din [Reg.] 5 flinie]ce vine,

;.ă meargă la Gîrcov în locul celui din 7. Astfel Regitul 5 are batalioar.ele

unul lîngă altul şi al 7 este adunat. Dacă aprobaţig răspundeţi îndată

spre a-i trimite ordin să se ducă direct la Gîrcov, şi a-mi arăta pe ce

drum vine.

Cu schimbarea aceasta, rog arătaţi ce trupe fac parte din brigada mea,

căci la Dăbuleni am din Regimentul 14 şi la Bechet din al 13-lea şi 15-lea.

Binevoiţi a preciza toate spre a nu fi conflicte de atribuţiuni şi de cantonament

şi apoi nu ştiu cum să mai ţin jurnalul brigăzii.

Colonelul

CANTILI

Documente priYind istoria Romaniei. Războiul pentru independen\ă, voi. III, p. 370-371.

/Calafat, 28 mai 1877]

156

Mişcările Regimentului 4 dorobanţi între 3 aprilie şi 10 mai 1877

Tablou de mişcările Rgt. 4 dorobanţi, în luna aprilie şi mai

3.IV. Se concentrează regimentul în Piteşti, avînd numai 7 companii,

1-a ncsos'Îtă. 5.IV. Rgt. în Piteşti cu 8 companii ; 10.IV. rgt. pleacă cu

trenul la Craiova ; 11.IV. soseşte şi Bat. 2. 12.IV. rgt. în Craiova, 13.IV.

Bat. 2 pleacă la Radoveni, la 14.IV. soseşte în Băileşti ; la 16.IV. pleacă la

brigada la Golenţi, la 17.IV. soseşte la Poiana. 19.IV. Bat. 1 pleacă cu 3 companii

la Întorsura. 20.IV. la Galicea Mare, 21.IV. întrunit cu Bat. 2 în

Brigada 1 activă. 21.IV. regimentul În Poiana şi noaptea pleacă spre Calafat.

22.IY. rgt. în tabăra Calafat. 4 mai Bat. 2 cantonat În Calafat, 8 mai Bat. 1

cantonat în Calafat. De la 1 O rnai-27 întregul Regiment 4 dorobanţi e canto·

nat în Calafat.

Documente privind istori1 României. Războiul penuu independenţă, voi. III, p. 373.

204


157

Bechet, 28 mai 1877

Locotenent-colonel Constantin Lepădatu, comandantul

detaşamentului de la Bechet, raportează Corpului 2 armată

împrejurările respingerii a 100 başibuzuci care debarcaseră

pe teritoriul român 1

Domnule colonel,

Conform ordinului telegrafic ce am primit cu Nr. 779 de la D-l General

Radovici, comandantul Corpului 2 de armată, de a raporta În detaliu lmprejurările

luptei de ieri, am onoare a vă supune În cunoştinţă acele împrejurări,

rugînd.u-vă să binevoiţi a face să parvie urgent domnului general. Eri 27 mai

curent, ora 61/4 după masă, cîteva bărci pline cu başibuzuci îmbrăcaţi În

diferite uniforme şi avînd în capul lor unul îmbrăcat în negru, pe care-l

presupun a fi fost un ofiţer şi toţi aproximativ ca în număr de 100, au trecut

Dunărea, În două caiace mari, pe care le-a lăsat pe malul nostru al Dunărei.

De aici în nişte mici bărci au străbătut o strîmtoare care une;te vărsăturile de

apă cu Dunărea şi în fine s-au instalat pe o insulă În dreptul comunei Călăraşi,

în jos de Bechet, ca la 4 kilometri. Pe acea insulă erau cîteva stoguri de

pai, o turmă şi un păzitor de porci, un om ca de 50 de ani, de loc din comuna

Călăraşi, anume Gheorghi Margu.

Instalaţi acolo şi protejaţi de stoguri urmăreau negreit vite, au incendiat

dteva stoguri fîn care au stat cîteva ore În flăcări. A vizat despre

aceasta la moment s-a pus în marş compania 4 din Batalionul 1 dorobanţi [din]

R.gt. 15 comandată de căpitan Ion Nailacu şi doi ofiteri, care în marşul cel

mai forţat au parcurs acea distanţă şi s-au coborît la mal ; vărsăturile de

apă care separă însă malul de acea insulă pe care turcii debarcaseră, a făcut

acţiunea companiei imposibilă căci dacă ar fi dat focuri ar fi stricat muniţia

zadarnic. Astfel am fost siliţi să asvîrl În urmărirea lor un ploton de 28

călăraşi, conduşi de Slocot. Oprişan ; aceştia cu un calm şi un curaj care

fac în adevăr onoare regimentului au intrat şi avansat În apă pînă-n sus de

burta calului şi au şi deschis un foc bine nutrit contra turcilor. Turcii din

partea lor repostară nu mai puţin, dar strînşi de aproape de focul carabinelor

de călăraşi au părăsit locul unde se instalase, se sui în bărci ; străbătură

îndărăt strîmtoarea şi eşiră la malul Dunărei, unde aveau şlepurile ; un foc

rar din partea călăraşilor îi mai urmărea şi din cînd În cînd ei mai ripostau.

ln urma lor pe acea insulă s-a găsit cadavrul păzitorului de porci, el purta

o tăietură profundă la gît, falca desfăcută În două părţi, o Împunsătură la

picior şi alta după cap ; cadavrul s-a ridicat şi predat primăriei comunei Călărai

de unde făcea parte. Turcii n-au putut lua nici o vid şi-n fine au

1 La 29 mai 1877, 1Joc0tenent-coloneJul Lepă.datu, comandantul dt-taşamentului Bechet,

ra.ponează respingerea unei noi acţiuni otomane (Documente privind istoria României. Războiul

pentru independenţă, vol. III, p. 380).

17 - Războiul pentru indepeDden1ă na1ională - c. 1067 205


abandonat malul nostru trecînd la ei în jos ceva de Rahova. N-am de semnalat

nici o pierdere sau rănire de partea noastră, toate proiectilele turcilor treceau

cu mult mai sus peste capetele oamenilor noştri. Terminînd îmi fac o datorie

alăturîndu-vă un tablou de numele a 6 călăraşi care au desfăşurat un curaj

marcant şi de bun exemplu pentru toţi călăraşii, căci apropiaţi mai mult de

turci, schimbau cu mult sînge rece proiectile cu ei ; cu toate că Întregul ploton

şi Sl. Oprişan s-au condus ţinîndu-se la toată înălţimea. Compania de dorobanţi,

comandatul şi ambii ofiţeri au avut asemenea o atitudine corectă şi

dacă n-au intrat în aqiune era imposibilitatea apei destul de mare ca să

se poată trece de oameni armaţi. D. maior N. Ioan asemenea cu două bărci

şi 20 oameni a încercat să-i atace de flanc, dar cu toată tragerea ce au făcut a

fost imposibil să se apropie la distanţa bătăii puştei, din cauză că a dat de

noroi. Aci este locul să atrag atenţiunea D-voastră asupra comunelor Dăbuleni

şi Călăraşi unde opiniez de a se cantona cel puţin cîte 2 companii de infanterie,

mijloc prin care nu numai că ne-am întări linia de apărare dar am

avea acolo trupe gata la moment să înfrunte încercările turcilor în viitor.

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. III. p. 357-358.


158


ordonă colonelului Ion Logadi, comandantul Diviziei 2, ca

unităţile sale să aibă un registru de activitate zilnică

Domnule colonel,

Conform ord. de zi Nr. 11 al Marelui Cartier General al armatei vă

fac cunoscut a da ordine şi a face ca toate corpurile de trupă să ţie cite un

reg,istru în care se va detalia istoricul corpului de la Începutul concentrărilor

arătînd zi cu zi marşul corpului şi orice accidente va fi Întîlnit şi toate

împrejurările extraordinare, conţiind pentru aceasta şi istoricul detaşamentului

corpului. Asemenea registre se vor ţine şi de Statul-major al diviziei. Ele vor

fi ţinute cu cea mai mare exactitate mai cu seamă în ceea ce priveşte datele

urmînd a se controla în cele din urmă cu registrul operaţiilor militare ţinut

la Marele Cartier General, după corespondenţa următoare.

Comanda corpului,

Genera.I de brigidă LUPU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. III, p. 388-389

206


159

f Calaj al, 29 mai 1877 J


Tablou de localităţile ocupate zilnic de Rgt. 1 dorobanţi, de la 5 aprilie la

29 mai 1877.

Bat. 1 de la 5.IV.-10.IV. la Craiova, 11.IV.-12.IV. la Radovan,

13.IV.--14.IV. la Băileşti, 15.IV. - 21.IV. la Poiana, 22.IV.-30 la Calafat.

Bat. 2 de la 5.IV.-1 3.IV. la Craiova, 14.IV.-15.IV la Podari, 16.IV.-

18.IV. la Ra.dovan, 19.IV. la Băileşti, 20.IV.-21.IV. .

la Poiana, 22.IV.-30.IV.

la Calafat.

Batal. 1. 1.V. în bivuac, 2.V. avantposturi la Mihai Bravul, 3.V.--4.V.

în bivuac, 5.V. avantposturi Calafat, 6.V.-29 fo bivuac, face corvezi.

Bat. 2. 1.V.-29.V. face corvezi şi alternează cu serviciul de avantposturi

la Calafat.

Comand. Regimentului 1 dorobanţi,

Maior BURILEANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. III, p. 394.

Calafat, /29 mai 1877/

160


Tablou de localităţile ocupate zilnic de Rgt. 3 dorobanţi de la 1 aprilie 1877

la 29 mai 1877

Batal. 2 de la 2.IV. la 25.IV. la Slatina, 26.IV. la Piatra, 27.IV. la

Văleni, 28.IV. Caracal, 29.IV. Brastavăţ, 30.IV. Redea.

Bat. 1 la 3.IV. la Caracal, 4.IV. la Brîncoveni, 5.IV.-27.IV. la Slatina,

28.IV. la Brîncoveni, 29.IV. la Caracal, 30.IV. la Leu.

Batal. 2. la 1.V. la Leu, 2.V. la Podari, 3.V. la Giubega, 4.V, la Goleaţi,

5.V. la Calafat pînă la 7.V. 8.V. la tăerea nuelelor la pichetul Nr. 9

i transportul lor la parcul artileriei, 9.V.-11.V. Calafat, 12.V. la tăerea

nudelor la pichetul Nr. 9 şi transportul lor la parcul artileriei, 12.V. Calafat


207

cantonament, 13.V. avantposturi Calafat, 14.V. avantposturi Calafat, 15.V. în

bivuac la bateria Mihai Bravul, 16-18.V. la lucru la Bateria Independenţa.

19.V.-20.V. În bivuac între bateria Mihai Bravu şi Ştefan cel Mare, 21.V.

avantposturi Calafat, 22.V.-26.V. avantposturi Calafat, 27.V. în bivuac între

Calafat şi Poiana.

Bat. 1. 1.V. la Leu, 2.V. la Podari, 3.V. la Giubega, 4.V. la Golenţi,

5.V.-9.V. în bivuac la Bat. Mihai Bravul, 10.V. avan-posturi Calafat, 11.V.

în bivuac bat. M. Bravu, pînă la 15.V. 16.V.-29.V. la Calafat.

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. [[[, p. 39;.

Bechet, 30 mai 1877

161

Locotenent-colonelul Constantin Lepădatu, comandantul

detaşamentului de la Bechet, raportează colonelului Grigore

Cantili, comandantul Brigăzii 1 din Divizia 4, măsurile luate

pentru respingerea cetei de başibuzuci care debarcase din nou

în portul Bechet 1

Domnule colonel,

Peste cele ce am avut onoarea a vă raporta prin telegrame, astăzi la

8 ore, o bandă ca 100 turci au debarcat din nou În portul Bechet, au a\·ansat

pe şosea pînă aproape de podul stricat şi au deschis focuri asupra santinelelor

noastre care ripostînd i-au constrîns a se retrage, însă continuă a 5ta tot pe

malul nostru În portul Bechetului. Cîţiva tiraliori au avansat pe şosea ca să-i

atragă, pe cînd două plotoane cu doi ofiţeri i-am trimis pe malul Jiului pînă

la vaporul Clotilda ca să-i ia pe flanc şi-n spate. Vă voi ţine în curent. Rog

comunicaţi-mi cînd credeţi că aparatul telegrafic se va stabili În cartierul

general al Dv.

Comand. Det. Bechet ...

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă voi. [[[, p. 408.

' La 31 mai, Corpul 2 armată impută comandantului deta.şament!.ll!ui de ia Bechet

faptu·! că başibuzucii fuseseră ăsaţi să se Întoaircă "nevătămaţi" (Documente privind istaria

Rominiei, Răiz.boiul pentru .independenţă, voi. HI, p. 442), dar în aceeaşi zi, locotenentcolonelu·l

Lepăda.tu ex.pune greilele Împrejurări n ·care se găsea unitatea sa i ce-re să se răsplătească

"devotamentu! ofiţerilor" (Ibidem, voi. III, p. 448).

208


162

/Calafat, 30 mai 1877/

Mişcările Regimentului 4 linie între 1 aprilie şi 29 mai 1887

Tablou de mişcările Regimentului 4 infanterie şi localităţile ocupate de Ia

l aprilie la 2'J mai 1877.

1.IV.-9.IV. concentrat la Caracal, 10.IV. porneşte din Calafat la

Băileşti, l.IV.-14.IV. la Băileşti, 15.IV. marş de la Băileşti la Poiana prin

Golenţi, 16.IV. sosit Poiana, 17.IV.-20.IV. cantonament la Poiana, 21.IV.

seara pleacă spre Calafat, 22.IV. sosit la Calafat, 23.IV-30.IV. bivuac

Calafat, 1.V.-29.V. la Calafat în bivuac.

Comand. Regimentului 4 linie,

Locot.-col. NICOLAU

Documc:i:e privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. III, p. 424.

/Ciuperceni, 31 mai 1877/

163

Mişcările Regimentului 1 linie între 4 aprilie şi 31 mai 1887

Tablou de localităţile ocupate în timpul marşului de la ziua plecărei din

Hucurcşti plnă la 31 mai 1877, de către Kegimentul 1 lime

Aprilie

4 Bucureşti, 5-14 Craiova, 15 Hanu Greci, 16-17 Perişoru, 18-19

Băileşti, 20 Golenţi, Maglavit, Crucea de piatră, 21-25 Golenţi şi Crucea

de piatră, 26 Ciuperceni.

Mai

De la 26 şi pînă la 31 mai a staţionat în com. Ciuperceni. In Ciuperceni

a ocupat linia Dunării de la Ostrov din stînga Calafatului şi pînă la

Canapa (pichetul No. 14). în noaptea de 30 aprilie a oprit pe linia avantposturilor

sub vaporul Clotilda. In ziua de 15 mai a fost trecut în revistă de

M.S. Domnitorul.



209

164

/Calafat/, 31 mai 1877

Ordin de zi al Diviziei 1 prin care se anunţă că domnitorul

Carol a preluat comanda armatei

ORDIN DE Zl No. 31

Conform ordinului telegrafic al D-lui Ministru de Războiu, Măria Sa

Domnitorul, luînd comanda Armatelor, se face cunoscut trupelor.

Documente privind ;stori1 României. Războiul pentru independenţă, voi. III, p. 450.

/Calafat, 1 iunie 1877 J

165

Maiorul Mihail Popescu, comandantul artileriei Diviziei 1,

raportează eşalonului superior asupra activităţii

subunităţilor sale între 18 aprilie şi 1 iunie 1877

Tablou de activitatea artileriei Div. 1

Bateriile 1 călăreaţă, a 2-a şi a 6-a din Regt. 1 artilerie s-a destinat a

forma artileria Diviziei 1 active, anexîndu-i-se şi o coloană de muniţiuni de

43 chesoane. Bateria a 2-a a făcut parte din coloana de observaţie întocmită

pentru a ocupa malul stîng al Dunărei in timpul războiului turco-sîrb. La 18

aprilie Bateriile 1 călăreaţă şi a 6-a montată au pornit din Craiova şi la 20

aprilie a sosit în Poiana unde se află şi bat. a 2-a. La 21 aprilie noaptea, bateriile

au pornit spre Calafat unde au sosit la orele 2 din noapte şi au ocupat :

Bateria 6 poziţiunea Carol, Bateria 1 şi 2 poziţiunea Ştefan. Bateriile au stat

în aste poziţii. La 25 aprilie din ordinul d-lui comandant al diviziei, s-a început

construcţia unei baterii cu vederea spre Ciuperceni şi destinată a forma

dreapta unei linii de apărare dinspre Ciuperceni. La 26 aprilie s-a deschis cel

dintîi foc din Vidin şi cele dintîi lovituri au fost îndreptate asupra platoului

cuprins între Bateria Ştefan şi Bateria 26 Aprilie (numită astfel căci cel dintîi

foc al vrăşmaşului a fost dirijat asupra-i).

Bateriile din poziţiile indicate mai sus au ripostat îndată, fiind secondate

şi de Bateria 5 din Rgt. 2 artilerie (rezerva corpului de armată) care

ocupa poziţiunea Mircea. Focul de o parte şi de alta a durat de la 2I/2 ore

210


pînă la 6 ore seara. La 1 mai bateria călăreaţă s-a destinat corpului detaşat

la Ciuperceni care avea o secţie detaşată încă de la 26 aprilie. La ... 1 sosind

Bateria 5 din rezerva corpului a înlocuit pe Bateria 2, care din acea zi, a ocupat

poziţiunea Elisabeta.

La 30 aprilie noaptea s-a deschis focuri asupra bastimentului Clotilda,

care s-a şi nămolit la Ciuperceni. Bateria Carol şi Elisabeta singure au tras

asupra bastimentului, deschizîndu-se focurile din Vidin bateriile Mircea şi

Ştef an au ripostat şi dînsele. La „. 1 mai, armîndu-se bateria Elisabeta cu tunuri

de 15 cm, Bateria 2 s-a retras în bivuac. La 18 mai Bateria 1 călăreaţă

s-a reîntors la Cabfat, fiind înlocuită la Ciuperceni de către bateria a 3-a din

rezervă. La 19 mai s-a mai detaşat o secţie din Bateria 6 la Ciuperceni. La

15 mai, cu ocazia sosirei M.S. Domnitorului, s-a ordonat deschiderea focurilor

asupra Vidinului. Numai Bateria 6 ce ocupa poziţiunea Carol a tras împreună

cu tunurile de 15 cm, aşezate în Bateriile Elisabeta şi Mircea ; la aceasta turcii

au ripostat. La 22 mai, Vidinul a deschis focuri asupra lucrătorilor de la

Bateria Independenţa şi Ii s-a ripostat de bateriile Elisabeta şi Mircea. Astăzi

1 iunie bateriile divizionare ocupă poziţiunile următoare : Bateria 6, cu 4

tunuri Bateria Carol iar o secţie o are detaşată la Ciuperceni. Bateria 1

călăreaţă şi a 2-a montată se află aşezată în bivuac.

Comand. Artileriei &vizionare,

Maior POPESCU

Documente ·privind istoria României . Războiul ipent.ru indl\pendenţă, voi. III, p. 461-462.

/Crucea de Piatră, 1 iunie 18i7 J

166

Maiorul I vanovici, comandantul Batalionului 4 vînători,

raportează eşalonului superior asupra activităţii subunităţilor

sale în luna mai 1877

Tablou de diferitele localităţi ce a ocupat zilnic Bat. 4 vînători, de la 1-31

mai,

format conform ordinului Brigadei 1 din Divizia 1 activă, Nr. 72 din

28 mai 1877

t.V.-14.V. Corpul a stat în bivuac, executînd şcoala de soldat şi companie,

şi a alternat cu celelalte corpuri serviciul de avantposturi şi la lucrarea

fortificaţiilor la diferite uvraje de fortificaţii ce s-au făcut.

15.V. Compania 3 fiind gardă de onoare la cartierul M. S. la ora ...

1

s-a început bombardarea Vidinului. Comp. 1, 2 şi 4 au stat în bivuac. Din

1 Lipsă În textuJ original.


211

obuzele trase de bateriile turceşti, unul a căzut aproape de bivuac, care eclatînd

nu s-a întîmplat nici un accident.

16.V. în bivuac, 17.V.-21.V. în bivuac, concurînd la lucrările de fortificaţii

şi avantposturi. 22.V. fiind batal. la lucru la Bateria Independenţa la

ora 6 turcii au tras asupră-le trei tunuri din care una, eclatînd aproape, a rănit

un soldat.

23.V.-25.V. în bivuac, 26.V. s-a retras În bivuac la 2 kilometri înapoia

Calafatului. 27.V.-31.V. Comp. 2 la Crucea de Piatră în avantposturi.


M:iior IVANOVICI

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. ILI, p. 465-466.

Caracal, 1 iunie 1877

167

Maiorul Alexandru Carcaleţeanu, şeful de Stat-major

al Diviziei 4, comunică colonelului Grigore Cantili,

comandantul Brigăzii I, să asigure joncţiunea cu Divizia 3

Domnule colonel,

Vă fac cunoscut că cel mai înaintat post al Diviziei 3 este aşezat la

Măceşu de Jos, unde un escadron de călăraşi este destinat a priveghea linia

Nedea, Jigheru, Zavalu. Daţi ordine comand. detaşamentului de la Bechet a

se pune în comunicaţiune cu flancul stîng al trupelor din Divizia 3.


Din ordin şef. de Sta.t-major,

Maior CARCALEŢEANU

Documente privind istoria României , Războiul pentru indepe11denţă, voi. ICI, p. 482.

[Bucureşti/, 1 iunie 1877

168

I. C. Brătianu, prim-ministru, cere Ministerului de Război

să se riposteze la incursiunile trupelor otomane

încontinuu primesc de la prefecţii după malul Dunării ştiri de prădăciuni

zilnice din partea turcilor.

212


Verbal v-am rugat, şi prin aceasta repet rugac1unea mea, ca să sponţ1

a se organiza ca sistemă modul cum să simtă turcii că nu pot prăda în

Romani a fără revanşă.

I. C. BRA TIANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru incV.!lpendenţă, voi. III, :p. 484.

169

Caracal, 1 iunie 1877


ordonă comandantului Diviziei 3 să riposteze

la incursiunile trupelor otomane 1

Domnule comandant,

Diferiţi comandanţi de pe Dunăre, raportează din cînd în cînd că turcii

încearcă pe alocuri a trece Dunărea în bărci pentru a comite tîlhării şi jafuri

tn ţară şi că pe dată ce avantposturile noastre îi zăresc deschid foc asupra lor

şi anunţîndu-le astfel primejdia ce-i aşteaptă ei se retrag.

Este de regretat că aceşti comandanţi de detaşamente n-au ştiut a profita

de aceste ocaziuni pentru a căpăta mai bune rezultate.

Daţi prin urmare ordin că oricînd se va vedea asemenea tîlhării, oamenii

noştri să se ambuscheze, să-i lase să debarce şi apoi să sară asupra lor,

întruniţi în forţă, căutînd mai ales a face prizonieri.


General RADOVICI


1 La 26 mai, Stat1.d-an:i.jor intervenise rpe lingă Ministerul de Război pentru dotarea

unităţilor cu bărci (Documente privind istoria României. Războiul pentru inde:pendenţă

voi. III, p. 500).


213


170

Înalt ordin de zi pentru citarea maiorului Ion Murgescu, care

s-a distins în acţiunea navală întreprinsă în noaptea de 12 mai

ÎNALT ORDIN DE ZI Nr. 15

Maiorul Murgescu din Corpul flotilei, luînd parte, În noaptea de 12 mai,

la expediţiunea întreprinsă de către locotenenţii Dubaschof şi Tchertokoff din

marina imperială rusă în contra unui monitor inamic pe care l-au scufundat,

a dat probe în această împrejurare de mult curaj şi sînge rece şi a reprezentat

bine armata română.

Acest fapt se aduce la cunoştinţa armatei.

Prezentul ordin se va citi la apelul de dimineaţă, la toate corpurile

de trupă.

Dat în Bucureşti, la Marele Cartier General, la 2 iunie 1877.

Din inalt ordin

Şeful Statului-major general,

Colonel SLANICEANU

"Moniitorul Oastei, nr. 13 din 30 iunie 1877, p. 405 ;

Doc lllente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. 11'1. p. 499-500.

/Islaz, 2 iunie 1877/

171

Divizia 4 înaintează Corpului 2 armată jurnalul

activităţii sale între 12 aprilie şi 24 mai 1877

Marşurile şi operaţiunile Diviziei 4 active

Divizia 4 activă, constituită prin decretul domnesc Nr . .. . .. 1 se compune

din două brigade de infanterie, 1 brigadă de cavalerie, 3 baterii de

artilerie, 1 companie de geniu, 1 detaşament de tren şi ambulanţă şi o coloană

de muniţiuni. Divizia este comandată de către dl. general Manu, avînd ca şef

de Stat-major pe maiorul Carcaleţeanu.

1 LÎP5ă in textul original.

214


Brigada 1 infanterie, comandată âe dl. colonel Cantili, compusă din

Batal. 2 vînători, Reg. 7 de linie, Reg. 14 dorobanţi (8 companii) şi 1 batalion

din Reg. 15 dorobanţi.

' Brigada 2 infanterie, comandată de colonelul Borănescu compusă din :

Regim. 5 de linie, Regim. 13 dorobanţi (6 companii) şi Regim. 16 dorobanţi.

Brigada de cavalerie, comandată de colonel Rosnoveanu, compusă din Regim. 2

de roşiori, Regim. 7 şi 8 călăraşi. Artileria divizionară comandată de lt. colonel

Pastia, compusă din bateriile . .. . .. 1 din Regim. 3 artilerie. Compani i

de geniu, comandată de căpitanul ......; 1 o secţie tren . .. 1 o secţie de ambulanţă

. ... . . ; 1 coloana de muniţii ...; 1 Medicul şef al diviziei, Georgescu

Şerban ; Intendentul şef al diviziei, Bengescu George ; Pretorul, cpt. miliţian

E. Văcărescu.

12 aprilie 1877. Trupele diviziei venind din diferite direcţiuni se concentrează

în Bucureşti în cantonamente prin satele de prin prejurul oraşului.

15 aprilie. Regimentul 5 de linie porneşte la Buciumeni pe drumul

Olteniţei ; noaptea o petrece la Orăşti. Dînsul are ca misiune de a priveghea

drumul Olteniţa-Bucureşti.

16 apr}lie. Regimentul 5 de linie soseşte la Buciumeni. Regimentul 8

de călăraşi porneşte din Bucureşti la Negoeşti prin drumul Olteniţei. Noaptea

o petrece la Călnău. Dînsul va priveghea drumul Olteniţa-Bucureşti punîndu-se

în comunicaţiune cu Reg. 5 de linie. Batalionul 2 de vînători porneşte

din Popeşti (sat în apropiere de Bucureşti} la Budeşti în drumul Olteniţei,

aşezîndu-se acolo şi a observa şoseaua Olteniţa-Bucureşti. Dînsul are ca

misiune să împiedice, în Înţelegere cu Reg. 7 de călăraşi din Budeşti, trecerea

defileului de la Budeşti, a unui inamic ce ar voi să înainteze spre Bucureşti.

Se va pune În comunicaţie şi cu Reg. 5 de linie aflat la Buciumeni. Regimentul

7 călăraşi porneşte din Bucureşti : la Budeşti, dînsul va concura cu

batalionul de vînători la aipărarea defileului de la Budeşti ; se va pune în comunicaţie

cu Reg. 8 călăraşi din Negoieşti şi cu (Reg. ) 5 de linie din Buciumeni.

17 aprilie. Batal. 2 de vînători şi Reg. 7 călăraşi sosesc în Budeşti.

18 aprilie. Regimentul 16 dorobanţi şi Bateria 4 pornesc la Gruiu ;

vor petrece noaptea la Orăşti.

19 aprilie. Regim. 16 dorob. şi Bateria 4 sosesc la Gruiu.

25 aprilie. Măria Sa Domnitorul trece în revistă trupele pe platoul

Cotroceni, Regim. 7 de linie, Regimentul 13 dorobanţi, Regim. 14 dorobanţi,

batalionul din 15 dorobanţi, o baterie divizionară şi Regim. 2 de roşiori, ambulanţa

divizionară. Trupele aşezate pe 2 linii ; în 1-a linie, infanteria În

linie de bătae în coloane de batalioane pe companii ; 2-a linie cavaleria şi

artileria ; cavaleria în coloană de regiment pe escadron, iar artileria în coloană

pe secţii, ambulanţa în a 3-a linie.

26 aprilie. Regimentul 7 de linie porneşte cu calea ferată la Caracal

punîndu-se provizoriu sub ordinele generalului Lupu, comandantul Corpului

1. O companie din al 2-lea vînători porneşte din Budeşti la Olteniţa ;

Batena 4 porneşte din Gruiu la Olteniţa, 2 escadroane din al 8-lea de călăraşi

porneşte din Negoeşti la Olteniţa. Toate aceste trupe sînt puse sub ordinele

1 Lipsă în textul origi.na,l.


215

lt. col. Peretz, comandantul Regimentului 8 de călăraşi, căruia i s-a dat orciine

a proteja oraşul Olteniţa şi a răspunde cu focuri la încercările inamicului.

27 aprilie. Regimentul 7 de linie soseşte la Brîncoveni. Regimentul 14

şi batalionul din al 15-lea dorobanţi, pornesc seara cu calea ferată la Caracal şi

împreună cu al 7-lea de linie, formează brigada mixtă sub comanda colonelului

Cantili.

28 aprilie. Regimentul 7 de linie soseşte în Caracal. Regimentul 14 şi

bat. din 15 dorobanţi la Osica.

lntîia zi a bombardamentului de la Olteniţa.

La orele J1;2 după amiază se angajează o vie canonadă Între tunurile

turceşti din fortul Turtucaia şi între tunurile Bateriei 4 din Olteniţa ; şi

temîndu-se că turcii în urma acestei canonade să nu Încerce o debarcare,

căreia nu s-ar fi putut rezista numai o companie de vînători, comandantul

diviziei, care se află actualmente în Olteniţa, dă imediat ordinul ca cele 3

companii de vînători din Budeşti şi restul Regimentului 8 de călăraşi din

Negoeşti să înainteze şi să ia poziţiune la Olteniţa ; iar Regimentul 7 de

călăraşi să înainteze pînă la Negoeşti ţinîndu-se în comunicaţie cu Olteniţa

prin pichete ; în cursul zilei, de la orele J1;2, au început tunurile din Turtucaia,

trăgînd 7 obuze, bateria noastră aşezată şi retranşată la digă, a ripostat

la focurile din Turtucaia ; astfel s-a încins canonada între amîndouă părţile

pe lingă care s-a mai adăugat şi focul dintr-un monitor turcesc postat pe

Dunăre care lua în eşarpă bateria noastră ; focurile au ţinut pînă la 71;2 seara ;

s-au tras din partea noastră 200 lovituri, artileria otomană 450.

28 aprilie. Seara la 71;2 focul a încetat de amîndouă părţile. Bateria

s-a tras de la malul Dunării În deal, lăsînd vînătorii şi călăraşii spre a nu

fi surprinşi de o debarcare.

29 aprilie. Bateria 3 porneşte din Bucureşti ajungînd seara la Budeşti.

Batalionul 2 de vînători şi restul Regimentului 8 călăraşi sosesc la Olteniţa.

Regimentul 16 dorobanţi porneşte din Gruiu la Olteniţa ; un batalion din

al 5-lea de linie înaintează pînă la Negoeşti. 1n această zi nu s-a reînceput

focul turcilor. Din partea noastră nu s-a făcut nici o agresiune. După raporturile

primite şi inspecţiile făcute, se constată mişcări de trupe din Turtucaia

în josul Dunării. Monitorul stă încă sub coasta Turtucaii. Pentru a se asigura

că trupele eşite din Turtucaia n-ar fi destinate pentru o debarcare În josul

Olteniţei s-a trimes o recunoaştere spre Ulmeni. Trupa noastră s-a purtat

în lupta de la 28 aprilie foarte bine. Am avut vreo patru răniţi uşor, printre

care şi un ofiţer din artilerie. Ca material, a fost un tun şi o rotiţă degradată.

Direcţia artileriei otomane era foarte bine luată.

30 aprilie. Măria Sa Domnitorul soseşte la Olteniţa spre a inspecta

trupele. Pentru primirea Măriei Sale, trupele au fost aşezate pe platoul dintre

oraş şi Dunăre, acele care erau destinate pentru avantposturi au stat la locurile

lor.

Bateria 3 comandată de căpitan Lupaşcu soseşte în Olteniţa care ia

comanda Bateriei 4. Bateria 3 [o] pune în dreapta Bat. 4 protejîndu-se de

diguri. 1n această zi se află în Olteniţa 2 baterii artilerie, batalionul de vînători

şi Reg. 8 de cavalerie sub comanda locot.-colonel Peretz, iar Regimentul 16

dorobanţi urma a sosi în curînd.

216


ln pnvmţa conduitei de ţinut pe viitor, s-a dat ordin comandantului

trupelor a le întrebuinţa fără a se opune la o trecere eventuală a trupelor

otomane pe teritoriul rominesc, şi a le combate dacă nu vor fi mai supe

rioare În număr ; la din contră, se va bate în retragere spre Budeşti. Trupele

din brigada mixtă sub comanda colonelului Cantili compusă din Regim. 7 de

linie, Reg. 14 şi 15 dorobanţi şi 13 dorobanţi sînt împărţite în chipul următor

: 1 batalion din al 7-lea de linie pe marginea Dunării avînd două companii

la Islaz şi 2 la Corabia, Reg. 14 şi 15 dorobanţi şi cu al doilea batalion

din al 7-lea în Caracal ; Regimentul 13 dorobanţi la Piatra, 4 baterii din

Regimentul 14 de artilerie, 2 la Bechet şi 1 la Corabia şi 1 la Islaz, Reg . .3

călăraşi ataşat la brigadă şi avînd escadroanele pe marginea Dunării 1 Bechet,

1 Corabia, 1 Islaz şi 1 Caracal.

1 mai. O companie din Reg. 15 dorobanţi porneşte la Bechet, 3 companii

În Amărăşti ... (1 Mai).

2 mai. Regimentul 7 călăraşi porneşte în zori de ziuă din N egoieşti

i sosesc seara în Olteniţa Împreună cu Regimentul 16 dorobanţi. Seara au

fost foi J . a avantpost_,u i • un

.

t nar uşor rănit. .. . • "' . .

Turcn fac pregaun serioase de batem m malurile Dunaru. Pentru

această zi şi pentru zilele următoare s-au dat următoarele dispoziţiuni pentru

iguranţă şi a întîmpina la orice eventualităţi. Batalionul de vînători face

garda la podul peste Argeş şi alternează cu vedetele cavaleriei din al 7-lea

călăraşi, avînd însărcinarea a se ţine în curent de toate ce se petrec pe malul

de la Argeş şi pe malul stîng al Dunării spre Chirnogi. Misiunea sa este de

a împiedica o debarcare În acea parte şi a vesti despre o încercare de asemenea

natură.

ln caz de retragere se va împreuna cu trupele din Olteniţa şi după

trecere,a peste pod va distruge podul după Argeş. Regimentul 7 călăraşi

făcînd retragerea sa spre Radovan după ce ar fi împiedicat năvălirea inamicului

spre podul de la Argeş.

Regimentul 8 de călăraşi va trimite în toate zilele 2 plotoane În recunoaştere

spre Ulmeni şi dincolo de Ulmeni pînă la Spanzov 1, mergînd pe

dt se poate pe malul stîng al Dunării şi observînd tot ce se petrece În partea

dreaptă a Dunării, seara se va opri în apropiere de Olteniţa pe drumurile

ce conduc de la Dunăre fie spre Olteniţa fie spre Bucureşti, spre a le ţine

sub o priveghere continuă.

Regimentul 5 de linie, 1 batalion. soseşte la Olteniţa, batalionul al 2-lea

În Bucureşti. Regimentul 15 dorobanţi (1 batalion) intră În Bechet.

3 mai. ln tot cursul zilei infanteria turcă a tras contra avantposturilor

noastre la Olteniţa, acestea le-au ripostat.

A doua zi a bombardamentului Olteniţei.

Pentru a se Încredinţa de numărul tunurilor din Turtucaia şi dacă

lucrările de terasament făcute de turci erau numai simple şanţuri de adăpost

pentru trăgătorii lor sau amplasamente de baterii s-a deschis focul din bateriile

noastre la 61/2 ore seara, la care turcii nu au răspuns decît din fortul

Turtucaia cu 3 tunuri de un calibru mai mare decît tunurile noastre ; la

această luptă au luat parte şi vînătorii din avantposturi. S-a schimbat Între

1 Spanţov.


217

ambele parp, pînă înserat, vreo 50-60 focuri de artilerie. Obuzele turceşti

de astă dată eclatau şi efectul lor a fost mai simţitor în contra clădirilor

de la vamă, în contra trupei nul. Focurile noastre au fost îndreptate mai

mult contra. fortului, şi poate să se fi produs ceva stricăciuni căci deşi

înălţimea fortului era desavantajoasă calibrului nostru de cîmp, obuzele eclatau

deasupra lui. S-a evitat a se trage în Turtucaia. Bateria 3 a deschis astăzi

focul pentru întîia oară ; atitudinea tunarilor este de lăudat.

4 mai. A treia zi a bombardamentului Olteniţei.

Regimentul 7 călăraşi se inistalează la Chimogi. La opt ore ş1 1umătate

dimineaţa un monitor turc însoţit de un şlep a venit din direqia Brăilei şi

a ancorat pe malul turcesc ca la 1800 m sub aclăpostul curbei malului ; la

1l3/4 fortul a început canonada pentru a apăra trecerea monitorului şi . a

şlepului contra focurilor noastre. Bateriile noastre au tras mai multe focuri

într-însul şi a primit cîteva sfărîmături de obuze, asemenea s-a tras şi contra

fortului Turtucaia şi a grupelor de tiraliori turci. Tiraliorii noştri luptau

asemenea. contra tiraliorilor turci ale căror gloanţe băteau pînă la malul

nostru ; din partea noastră numai vînătorii puteau răspunde focului .a,: arma

cu ac neavînd o bătaie aşa de lungă. Focul a durat aproape 1 oră şi4. Nici

o pierdere nu am avut şi nici o stricăciune la material ca şi la parapetele bateriilor.

Bateria căpitanului Lupaşcu s-a distins în această zi, prin precizia

tirului izbutind a pune focul în fortul Turtucaia. Tot în această zi la Islaz

s-au schimbat focuri de artilerie între bateria noastră de acolo şi acele

turceşti din ... 1

5 mai. Iarăşi bombardament de amîndouă părţile ; neposedînd detaliuri

asupra acestor lupte, brigada mixtă fiind în acel timp sub ordinele Corpului 1

armată se trec acestea numai ca memoriu. Reg. 13 dorobanţi intră de la

Piatra în Caracal.

6 mai. Atît pentru asigurarea serviciului de avantposturi şi al celui de

artilerie din Olteniţa, cum şi pentru o supraveghere mai eficace şi linia de

conduită de urmat în caz de retragere s-a dat de către domnul comandant al

diviziei un ordin precizînd şi indidnd chipul cum toate acestea trebuiesc executate.

lntregul serviciu de pe marginea Dunării să fie dirijat de către un maior

care se va schimba la fiecare 24 ore. lndatoririle maiorului de serviciu sînt

următoarele : 1. Maiorul de serviciu este personal responsabil de poliţia,

disciplina trupei puse acolo sub ordinele sale şi de aplicarea serviciului În

campanie în toată întinderea sa. El dirijează serviciul diferitelor arme ce se

află acolo. 2. Semnalează măsurile de siguranţă ce trebuiesc din nou luate

în contra unei apropieri sau debarcări a inamicului, stăruind ca serviciul

întregii linii de-a lungul Dunării să fie o realitate. 3. Face a se înainta

raporturile primite de la avantposturi, comandantului diviziei ; luînd cunoştinţă

de ele şi adresează însuşi raporturi pentru cazuri mai grave, însă numai

după ce faptele expuse vor fi bine observate şi verificate prin însuşi persoana

sa. 4. Serviciul de avantposturi se compune deocamdată dintr-o companie

din Regim. 5 de linie, 60 oameni vînători, şi din 4 tunuri de fiecare

baterie. Compania din Regimentul 5 dă 2 garde mari cu un pichet de subţinere,

cea clintii se întinde de la flancul drept al Bateriei 3 pînă la malul

1 Lirp5ă în textul origi.naL

218


Argeşului, iar cea de a doua, de la flancul stîng al Baterei 4 pînă dincolo de

şoseaua ce duce la carantină. Santinelele acestor garde vor păzi în timpul

zilei · dinaintea digului, iar în timpul nopţii chiar pe malul Dunării. Vînătorii

nu vor fi întrebuinţaţi decît mai în special în luptele de tiraliori şi vor fi

intercalaţi prin urmare în timpul focurilor printre santinelele infanteriei. 5.

Maiorul de serviciu va priveghea ca comunicatiile în interiorul lucrărilor

noastre să fie în tot minutul practicabile, astfel că în tot minutul să se poată

efectua treceri de trupe, cai şi trăsuri fără cea mai mică întîrziere. 6. Garda

de noapte a bateriilor va fi compusă pentru fiecare baterie de către un ofiter

de artilerie şi de către servanţii fiecărei seqiuni ; ofiţerii fiecărei baterii vor

concura pentru acest serviciu care va dura cîte 24 ore. 7. Maiorii de serviciu

vor da toate relaţiile atingătoare de serviciul lor, la inspeqia de zi sau de

noapte ce se va face, ei vor fi îndatoraţi a nu părăsi în timpul celor 24 ore

de serviciu, cordonul Dunării. 8. La alannă toţi servanţii secţiunii a 2-a din

fiecare baterie, precum şi căpitanul comandant, se vor transporta imediat

la bateriile lor, rămînînd ca parcul fiecărei baterii să fie comandat de al 3-lea

şef de secţie, care la un asemenea caz va pune imediat să îmbarce întregul

parc şi să aştepte astfel ordinele ce le va primi. 9. La cele 4 tunuri a fiecărei

baterii se vor afla rotiţele cu rotaşii şi mijlocaşii lor În timpul nopţii ; dacă

santinela avantposturilor ar anunţa o încercare de debarcare ei vor înhăma

tunurile, se vor retrage pe sub dig, fie în dreapta fie în stînga, pe unde siguranţa

va fi mai mare, la parcul bateriei, mergînd În coloană rărită. 10. Pentru

a da de veste mai repede la caz de debarcare comandantul avantposturilor

va îngriji a-şi procura de la comandamentul fortului nişte rachete de semnale,

pe care le va ·aprinde, sau în lipsa lor va face un maiag de paie muiate în

păcură căreia îi va da foc la un asemenea caz. Acest semnal va fi observat

de un pichet de trei oameni aşezaţi la capul şoselei spre oraş şi luaţi din

compania ce intră noaptea ca post de subtinere, de la jumătatea şoselei.

Acest pichet pe lîngă care va fi şi un călăraş, va aduce ştire la Cartierul

<;eneral după semnalul dat. 11. Pe lîngă corpul de la avantposturi, în fiecare

seară va intra pînă la ziuă o companie din al 16-lea cu trupă de susţinere la

jumătatea şoselii şi la stînga ei. 12. La o cercare de debarcare de trupe, maiorul

cie serviciu adunîndu-şi garda se va îndrepta spre punctul unde s-a anunţat

încercarea şi trupa acolo va trage focuri izolate şi de sal vă, la necesitate se

va lupta cu baioneta contra năvălitorului.

Compania de la mijlocul drumului va Înainta în ajutorul lui. 13. Plutonul

de vînători care face garda la podul peste Argeş şi alternează cu vedetele

cavaleriei din al 7-lea călăraşi, are însărcinarea a se ţine în curent di!

tot ce se petrece pe malul drept al Argeşului şi pe malul stîng al Dunării spre

Chirnogi.

Misiunea sa este de a împiedica. o debarcare în acea parte şi a vesti

divizia după o asemenea încercare. La caz de retragere se va împreuna cu

trupa din Olteniţa şi după trecera peste podul peste Argeş îl va distruge.

. Regimentul 7 călăraşi făcîrid retragerea sa spre Radovani, după ce

Gr fi împiedicat năvălirea inamicului peste podul Argeş. 14. Regimentul 8 de

călraşi va trimete în toate zilele un semiescadron în recunoaştere spre Ulmeni

şi dincolo de Ulmeni pînă la Spanţov, mergînd pe cît se poate pe malul

stîng al Dunării, şi observînd tot ce se petrece în partea dreaptă a Dunării.


219

Seara se va opri în apropiere de Olteniţa pe drumurile ce conduc de la

Dunăre, fie spre Olteniţa fie spre Bucureşti spre a se ţine sub o supraveghere

continuă.

8 mai. Un batalion din Regimentul 14 de dorobanţi pornesc la Corabia.

9 şi 10 mai. Trupele din Olteniţa primesc ordinul a părăsi poziţiile

ocupate acolo, se retrag spre Bucureşti şi predau poziţiile trupelor ruseşti şi

se dă următorul ordin de zi de marş :

1. în cursul nopţii tunurile din baterii se vor ridica şi se vor împreuna

la parcul bateriei.

A vantposturile vor rămîne în poziţiunile lor pînă la al 2-lea ordin ;

ele nu se vor schimba în noaptea aceea. A vantgarda, formată dintr-un batalion

din al 16-lea dorobanţi şi un escadron din al 8-lea călăraşi, va fi sub

comanda lt. colonelului Boteanu, va merge trecînd prin Budeşti şi Gruiu şi

se va opri noaptea la hanul lui Mihai Viteazul unde va bivuaca aşezînd

avantposturi spre flancul drept şi stîng. Corpul principal compus din celelalte

trupe Împreună cu Regimentul 7 din Chirnogi va urma avantgarda la o distanţă

de doi kilometri şi va fi sub ordinele colonelului Borănescu. Corpul

principal va detaşa cîte un escadron din al 7-lea de călăraşi pe flancul drept

şi stîng care vor servi de ecleori.

Artileria va urma după infanterie şi cavaleria va închide coloana,

lăsînd un escadron din al 7-lea în ariergardă la 400 metri. Bagajele trupelor

vor fi primite Înaintea avantgardei şi se vor opri fiecare la locurile de bivuac

a fiecărui corp. Corpul principal petrece noaptea în Gruiu în partea satului

dinspre Bucureşti, trupele vor face repausele prescrise de regulament În cursul

marşului şi vor ridica trecînd prin Nagovici, Budeşti depozitele ce vor fi

lăsate acolo.

Cavaleria se va reaprO\'iziona În Budeşti cu fîn din depozitele de acolo,

pentru o zi.

2. A doua zi la 10 mai 7 ore dimineaţa trupele vor porni În aceleai

condiţiuni spre Bucureşti şi se vor opri la ultimul canton Înainte de Văcăreşti

în coloana de marş, unde avantgarda şi cavaleria risipită se vor reîmpreuna

la trupele lor, unde se vor şi opri.

Toate carele se vor pune în coada coloanei şi înainte de intrarea în

Bucureşti ele se vor directa sub conducerea unui sergent din fiecare corp

pe drumul cel mai scurt la cartierul fiecărui corp. La orele 3 după amiază

în ziua de 10 mai toate trupele vor fi aşezate, În poziţiune de rendez-vous,

la cantonul pe şoseaua înainte de Văcăreşti.

Medicul şef al ambulanţei divizionare în ziua de 9 mai va evacua spitalul

după pornirea trupelor din Olteniţa şi va ajunge la 10 mai În Bucureşti,

petrednd noaptea 1 la Orăşti. ln Bucureşti va face ca bolnavii să se transporte

la Spitalul Central înconjurînd oraşul pe şoselele din prejurul lui.

13 mai. Măria Sa Domnitorul a trecut în inspecţie pe platoul de la

Cotroceni, trupele ce s-au întors de la Olteniţa, împărţind medalia militară

ofiţerilor şi gradelor inferioare, care s-au distins prin curajul şi devotamentul

lor cu ocazia bombardamentului de la Olteniţa. Trupele erau aşezate pe două

linii cu faţa către Cotroceni. Infanterie în linia l, artileria şi cavaleria în

a 2-a linie, ambulanţa la 40 paşi înapoia centrului liniei a 2-a. Linia 1 comandată

de colonelul Borănescu se compunea din Bat. 2 vînători, Reg. 5 linie

220


şi Reg. 16 dorobanţi. În linia a 2-a Bateriile 3 şi 4 şi Regimentul 7 şi 8 călărai,

comandată de colonelul Rosnoveanu.

14 mai. Marşul trupelor diviziei din Buc. la Caracal. Trupele diviziei

aflate în Bucureşti, afară de Batal. 2 de vînători şi Regim. 2 roşiori, pornesc

spre Caracal în două coloane în zilele şi cu etapele următoare :

Coloana I comandată de colonelul Borănescu şi compusă din : Reg. 5

linie (muzica lăsînd-o în Bucureşti) ; Regim. 8 călăraşi şi Bateria 3 din Reg . . '\

artilerie, porneşte din Bucureşti la 14 mai spre Caracal observînd etapele

următoare : la 14 mai Priscienii peste Argeş, la 15 mai, Vadulat ; la 16 mai

Talpa ; la 17 mai la Balaci ; la 18 mai, repaus ; la 19 mai, Stoicăneşti ; la

20 mai, Caracal prin Drăgăneşti pe Olt.

15 mai. Coloana a 2-a sub comanda colonelului Rosnoveanu compusă

din Reg. 16 dorobanţi, Reg. 7 călăraşi şi Bateria 4 din Regim. 3 artilerie pornesc

din Bucureşti la 15 ale curentei, din Bucureşti spre Caracal cu etapele

următoare : la 15 mai la Priscieni ; la 16 la Vadulat ; la 17 la Talpa ; la 18

Balaci ; la 19 repaus ; la 20 Stoicăneşti ; la 21 Caracal prin Drăgăneşti pe Olt.

Marşul coloanelor se va executa după prescripţiile tactice, formînd

avantgardă şi corp principal şi detaşînd un escadron de călăraşi în flancheri

pe stînga.

În timpui marşului dacă coloana se apropie de vreun cantonament sau

bivuac rusesc, şeful coloanei trimite pe un ofiţer Înainte pentru a anunţa pe

comandantul coloanei, cantonamentului sau bivuacului despre trecerea coloanei

şi nu va urma marşul declt după Întoarcerea ofiţerului trimes. Traversînd

un cantonament rusesc, trupele vor merge strînse şi în bună ordine,

dind onorurile prescrise pentru întîlnirea detaşamentelor. Corpurile se vor

aproviziona singure astfel ca să aibă hrană pentru oameni şi furaj pentru

cai, 2 zile asupra oamenilor şi 2 zile în trăsuri ; pîinea se va preda în natură.

Bagajele coloanei vor merge adunate sub direcţia unui ofiţer şi a unei

garde de poliţie, vor pleca de cu noapte, astfel ca să preceadă în fiecare etapă

coloana cel puţin de 6 ore. Marşul pînă la Balaci s-a executat clupe prescripţiile

şi etapele de mai sus, însă din cauza revărsării apelor Oltului neputîndu-se

trece pe la Drăgăneşti, coloanele s-au îndreptat la Caracal prin Greci,

Slatina, Bnncoveni şi Caracal, ajungînd coloana 1 la 22 mai şi coloana a 2-a

la 23 mai producînd o întîrziere de 2 zile pînă la destinaţie. Trupele au

parcurat zilnic distanţa de la 40-45 kilometri, considerată În marşurile militare

ca marşuri forţate şi care au fost foarte vătămătoare pentru regimentele

de Călăraşi căci din cauza harnaşamentului neproporţionat cu talia şi cu

slăbiciunea cailor, fiecare regiment a avut cîte 60-70 cai răniţi În spinare ;

oamenii au suferit şi dînşii lăsînd mulţi hoinar zi În urmă.

16 mai. Bateria 5 porneşte din Bucureşti la Caracal în ziua de 16 mai

urmînd aceleaşi etape cu coloanele şi soseşte în ziua de 23 mai în Caracal.

Regimentul 2 roşiori porneşte în ziua de 21 mai cu trei escadroane la

Galicea Mare şi făcînd etapele următoare : la 21 mai la Tătăreşti ; la 22 mai

la Titu ; la 23 mai, Găeşti ; la 24 mai la Piteşti ; la 25 mai, repaus ; la 26 mai,

Coloneşti ; la 27 mai la Slatina ; la 30, 31 mai, repaus ; la 1 iunie, Radovanu ;

la 2 iunie Galicea Mare.

I - Războiul pentru independen1ă naţionali - c. 1067

221


23 mai. Regimentul 2 de roşiori trece sub ordinele Corpului 1 armată,

iar Regimentul 3 de călăraşi, cum şi detaşamentul mixt din Islaz, Bechet,

Corabia şi Caracal încetează de a mai fi sub ordinele Corpului 1 armată intrînd

sub comanda directă a diviziei. Cartierul General al Corpului 1 armată

şi al diviziei se instalează în Caracal.

Operaţiunile săv:îrşite de detaşamentul din Islaz pînă la intrarea sa

sub ordinele diviziei.

3 mai. Bateria îşi construeşte un retranşament pe malul Dunării ; infanteria

şi cavaleria dă avantposturi pe linia Dunării de la Gura Oltului

pînă la satul Gîrcov.

4 mai. Un monitor turcesc venind dinspre Nicopole pe la orele 1 1;2 după

amiază trece prin faţa bateriei fără a o ataca, se opreşte în faţa pichetului

Nr. 10 în dosul ostrovului din dreptul satului şi deschide focul asupra pichetului

; cel dintîi proectil străpunge pichetul şi omoară pe serg. major din

Comp. 4 Regimentul 3 dorobanţi, anume Florea Blejan.

Comandantul bateriei scoate tunurile din ambrasuri şi le aşează pe

malul Dunării, împărţindu-le pe secţiuni : 1 secţie în dreptul pichetului,

comandată de lt. Nicolau, a 2-a în stînga celei a 2-a comandă de s. lt. Savopol.

Cîte trele secţiuni încep focul contra monitorului ; canonada de amîndouă

părţile ţinînd 2 ore şi I/2• Monitorul a avut coşul lovit şi catargul

frînt. Proiectilele monitorului în număr de 30 au căzut toate în jurul bateriei,

10 făcînd explozie şi unul a căzut în Învelitoarea magaziei de producte a

proprietăţii, în dosul căreia se afla parcul bateriei precum şi cai la conovăţ ;

nu s-a făcut nici o stricăciune. Bateria a tras 60 de focuri primind pentru

întîia oară botezul focului ; ofiţerii şi trupa au arătat curaj şi sînge rece.

5 mai. Colonelul Cantili, comandantul brigăzii, sosind în Islaz ordonă

deschiderea focului în contra a 2 tunuri aşezate de turci, în timpul nopţii,

în stînga satului turcesc Simovitz 1 şi în dreptul bateriei noastre. S-a tras 4

proiectile, iar turcii 16. Nici o pierdere.

8 mai. Dimineaţă bateria deschide focul contra unui retranşament la

care lucrau turcii şi care-l începuse În timpul nopţii, după dteva focuri lucrătorii

părăsesc lucrarea. Pe la 4 după amiază apare pe înălţimea din faţă

4 tunuri ce voiau a se aşeza în baterii, tunurile noastre deschid focul . şi le

Împrăştie.

14 mai. Dimineaţă un monitor venind dinspre Nicopole şi trecînd pe

dinaintea bateriei, aceasta deschide focul la distanţă ca la 3000 metri, la care

monitorul răspunde continuîndu-şi drumul în susul apei. Monitorul eşind din

raza ambrasurilor comandantul bateriei scoate 2 secţii afară din baterie şi-l

urmăreşte cu focuri pînă ce ese din bătaia tunurilor. Bateria fiind deschisă

pe dreapta şi în pericol de a fi luată în flanc se începe construcţia unui flanc

drept cu lucrători de infanterie ; pe cînd lucrarea este aproape terminată,

turcii deschid focuri de pe culmea dealului la care răspunde cu vigoare bateria

şi, după cîtva timp, focul încetează.

17 mai. S-a tras 9 obuze asupra turcilor lucrînd la nişte retranşamente.

222

1 Samovit.


22 mai. În noaptea de 21 spre 22, pe la orele 111;2 noaptea fiind ploioasă

şi întunecoasă, locotenentul Dumitrescu fiind de rond observă pe cursul

apei Între pichetele 9 şi 10 mai multe lumini (vase) care se apropiau de malul

nostru. O patrulă de recunoaştere trase asupra acelor lumini la care li se răspunse

imediat. Lt. colonel Polizu, înştiinţat de aceasta, vine la baterie, dă

ordin comandantului a fi gata şi se pune în capul unui pluton de călăraşi şi

al unei companii de infanterie şi porneşte la focul luptei, în care interval de

timp vasele turceşti se retrăseseră.

24 mai. La 8 dimineaţa apare un monitor venind dinspre Nicopole ;

ajungînd în faţa bateriei, monitorul aruncă cîteva proiectile, în acelaşi timp

un detaşament de infanterie inamică, ese din cazarma din deal şi se dirijează

pre satul Simovici 1 , seqia din dreapta trage două focuri asupra acestei companii

care se împrăştie îndată. Bateria inamică deschide un foc viu şi precis

asupra seqiunilor noastre, mai multe proiectile căzură pe baterie şi în parapet

din care unul răsturnă la pămînt pe s. locot. Savopol acoperit de ţărînă fără

a suferi ceva.

Docwnente privind istoria României. Războiud pentru independenţă, voi. III, p. 501-510.


172

Generalul Alexandru Cemat, ministrul de război,

anunţă generalului Alexandru Radovici, comandantul

Corpului 2 armată, că a repartizat corpului său 2000 de corturi

Din numărul de 5 OOO corturi ce sînt sosite la Severin şi care se transportă

la depoul de îmbrăcăminte din Craiova am hotărît a se da trupelor

de sub comanda dv. 2 OOO, iar restul de 3 OOO Corpului 1 armată. Comunicîndu-vă

aceasta vă rog a repartiţiona numărul de 2 OOO corturi corpurilor

acelora ca au strictă necesitate, cărora le veţi da ordin ca cu stări de cereri

vizate de intendenţă şi aprobate de dv. să trimită delegaţi a primi corturile

cc le veţi fixa de la depoul de îmbrăcăminte din Craiova ; despre împărţire.i

acestor 2 OOO corturi veţi trimite ministerului un tablou spre a se trece asupra

corpurilor ce le-au primit.

Minwu,

Generat! CERNA T

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, vdl . III, p. 518.

1 Samovit.


223

[Cetate/, 5 iunie 1877

173

Colonelul Ion Logadi, comandantul Diviziei 2, raportează

generalului George Lupu, comandantul Corpului I armată,

despre trecerea unor subofiţeri din regimentele de linie

în cele de dorobanţi

Domnule general,

Prin ordinul dv. Nr. 1.369, bazat pe acel al ministerului No. 572,

îmi recomandaţi a da de la regimentele de linie la cele de dorobanţi cite

2 sergenţi şi 2 caporali de fiecare companie. Acest ordin l-am comunicat imediat

d-lor şefi de brigade spre executare, indicîndu-le repartiţia ce aveau a

face din 5 batalioane de linie la 8 batalioane de dorobanţi.

Comandantul Brigadei 2 prin raportul No. 180 Întreabă dacă acele

cadre trebuie să fie dintre cadrele permanente sau dintre rezervişti.

Supuindu-vă acest raport la cunoştinţă sub No. 470, dv., prin ordinul

No. 1650, îmi recomandaţi ca acele cadre să fie numaidecît din oameni permanenţi,

iar nu din rezervişti şi că oamenii ce trec la dorobanţi peste efectivul

de 1600 să se treacă la corpurile care au un efectiv mai mic.

Am căutat a executa ordinul însă am întimpinat trei cazuri legale

care se opun acestei dispoziţii.

I. După ordinul de concentrare din aprilie al ministerului şi al Diviziei

2 teritorială precum şi după ordinul de zi acordait de minister, efectivul

regimentelor de dorobanţi este de 1.136 oameni şi toate regimentele afară de

al 8-lea au un efectiv mai mic decît complectul fixat, precum vă puteţi

încredinţa din situaţia jurnalieră. Asemenea au descomplete cadre.

II. Regimentele de linie deşi nu ating completul de 1700 oameni ce li

s-a acordat de minister, au însă cadre din rezervişti mai mult decît completul

regulamentar, iar din permanenţi lipsă încă.

Dar chiar dacă ar avea cadre permanente peste complet, tot nu s-ar

putea muta dorobanţii, căci la acele corpuri nefiind alocaţii de masa individuală

nu ar avea cu ce să plătească masa acestor oameni.

III. Dorobanţii ce trec peste complet la al 8-lea se pot da cu înlesnire

la un alt regiment de dorobanţi fiind acelaşi element.

Dindu-se cadre din regimentele de linie la efectivul de 1636 şi prisosul

nu s-ar putea trece la trupele de linie, tot pe considerentul de mai sus.

Pentru a împăca toate trebuinţele şi a evita orice confuzie sînt de părere

ca ... cadre ce prisosesc la corpurile de linie să treacă definitiv la dorobanţi.

Ca dorobanţii ce prin această mutare ar trece de efectivul de 1.636 oameni

să se dea cu preferinţă la corpurile de dorobanţi care ar avea un efectiv

mai mult, dar prisosul să se ataşeze la linie puindu-i În subsistenţă.

IV. Pentru hainele necesare oamenilor ce trec de la linie la dorobanţi,

căci corpurile nu dispun de haine şi muniţii, decît pe efectivul de 1636 oameni,

ministerul să ordone să dea acelor corpuri de la depourile armatei pînă la

un efectiv de 1.650.

224


De veţi binevoi a aproba părerea mea, vă rog a-1111 da ordine ş1 a

mijloci la minister pentru muniţii şi alocare de hrană.

(Comandantul Diviziei 2,

Colonel LOGA DI)

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. I II, p. 548-549.

Calafat, 6 iunie 1877

174

Generalul George Lupu, comandantul Corpului 1 armată,

raportează Marelui Cartier General situaţia lucrărilor

de fortificaţii din Vidin, executate de turci, şi propune

bombardarea lor

Lîngă fortul nord al Vidinului turcii construind întăriri au aşezat pînă

acum şase tunuri de mare calibru şi se prepară a mai aşeza trei afară de cele

patru ce sînt În fort şi vă sînt cunoscute ; asemenea la bastionul nord al fortăreţei

au mai pus încă trei tunuri ; sînt de idee a trage din cînd în cînd

pentru a împiedica lucrarea ; să luaţi dispoziţiunile cuvenite însă dacă după

aceasta ei vor începe o bombardare serioasă nu am praf decît pentru o sută

douăzeci lovituri de tun de asediu ; rog arătaţi dacă a sosit şi ce e de făcut ;

Bateria Independenţa e deja armată cu douăsprezece mortiere, azi şi mîine

vom aşeza şi tunurile ; în două zile va fi definitiv gata afară de cazarmă

care se poate face şi în urmă.


Documente privind istoria Romanjei. Războiul pentru independenţă, vol. III, p 569.

/Bucureşti], 7 iunie 1877

175

Colonelul George Slăniceanu, şeful de Stat-major al armatei,

informează pe generalul Alexandru Radovici, comandantul

Corpului 2 armată, asupra condiţiilor de acces a străinilor

în zona de operaţii a armatei

Domnule general,

Persoanele străine armatei nu pot circula în interiorul cantonamentelor

sau poziţiilor armatei decît dacă posed o autorizaţie subsemnată de comandantul

Marelui Cartier General rus sau de un şef superior rus sau o auto-


225

rizaţie a Marelui Cartier General român. Jurnal·iti străini au de la Marele

Cartier imperial o placă pe care trebuie s-o poarte la braţul stîng şi s-o justifice

prin fotografia lor contra semnată de colonelul Hasenkampf ; cei autorizaţi

de cartierul general român au fotografia lor contrasemnată de şeful

de stat-major al armatei române.

Şef de Stat-<IT1ajor,

Colonel SLANICEANU

Documente privind istoria Rom:iniei. Războiul pentru independenţă , voi. III, p. 578.

/Salcia/, 7 iunie 1877

176

Colonelul Ion Logadi, comandantul Diviziei %, comunică

unităţilor subordonate misiunile ce le reveneau

Domnule comandant,

Conform ordinului D-lui comandant al Corpului No . .. . 1 dispun următoarele

:

Reg. 7 dorobanţi va face serviciul de avantposturi de la Golenţi pînă

la flancul drept al satului Huna, adică flancul despre Cetate.

Reg. 8 dorobanţi, de la Hunia pînă la flancul stîng al satului Fîntîna

Banului.

Regimentele 6 de linie, 5 şi 6 dorobanţi, de la flancul stîng al Fîntînii

Banului, pînă la jumătatea distanţei dintre Cetate şi Salcia.

Regimentul 3 linie pe distanţa ce-a făcut şi pînă astăzi.

Escadronul 2 Mehedinţi va face patrulări în dreapta şi stînga satului

Sakia, ca să lege posturile de infanterie, însă în dreapta numai p1nă la

Gîrla Mare.

Asemenea, va procura - ca şi în trecut - oameni de corespondenţă.

Batalionul 1 vînători va face serviciul ca şi în trecut.

Escadroanele din Regimentul 4 călăraşi din Gîrla Mare, vor face patrulări

pe distanţa Între Gruia şi Vrata.


Co1oneol LOGADI


1 Upsă în textul orig;n:!!l.

226


177

Salcia, 8 iunie 1877

Colonelul Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii 1 din Divizia 2,

ordonă Regimentului 5 dorobanţi să se deplaseze de la Salcia

la Gîrla Mică

REGIMENTUL 5 DOROBANŢI,

ln conformitate cu ordinul Div. Nr. 1.077, în ziua de 9 iunie, după

supa de dimineaţă, veţi porni din Salcia spre a ocupa Gîrla Mică (Vratta).

După sosirea Dv. în acea localitate, veţi stabili avantposturile pe linia

Dunări cuprinse între pichetul Cioara şi pînă la pichetul de la Crucea lui

Irbaşiu.

Sînt dator să vă trag a D-vs. atenţiune asupra supravegherii acestei localităţi

deoarece sînt informat că un mare număr de başibuzuci au să treacă

fluviul spre a comite diferite furturi şi prădăciuni.

Vă invit, dar, a regula ca pichetele de la Cioara Nr. 6 şi Crucea lui

Irbaşiu, să fie păzite prin detaşamente tari.

[Comandanrul Brigăzii ,1, Divizia 2 activă,

Colonel VLĂDESCU]


F. L., 8 iu11ie 1877

178

Comandantul Regimentului 5 dorobanţi raportează Diviziei 2

că a format un batalion din rîndul dorobanţilor,

pentru un regiment de linie

Domnule comandant,

Conform ordinului circular al D-vs. Nr. 377, am onoare a vă raporta

că din dorobanţii acestui regiment, am ales pentru formarea unui al treilea

batalion, la regimentele de linie un număr de 800 oameni dintre care 606

neînsuraţi, 155 însuraţi fără copii şi pînă la completarea numărului de 800,

39 oameni Însuraţi şi cu copii. Totodată am onoarea a nota pe contra pagină

situaţia pe companii şi grade a batalionului ales pentru infanterie cît şi situatia

regimentului, rugîndu-vă a observa lipsa de grade şi a dispune darea pînă


227

la complect, dintre rezerviştii ce are Regimentul 6 de infanterie, peste efectivul

gradelor. Totodată vă rog să binevoiţi a mijloci a se autoriza regimentul

ca gradele ce i se vor mai da pînă la complectare să treacă peste efectivul

de 1.636 autorizat de minister.

Comandantul Regimentului,

Colonel ....


179

f Dessa, 11 iunie 1877/

Colonelul Nicolae Dimitrescu, comandantul Regimentului 1

călăraşi, consemnează acţiunile efectuate de subunităţile sale

· între 1-11 iunie 1877, inclusiv izgonirea a 100 de otomani

Tablou de localităţile ce a ocupat zilnic regimentul de la 1 la 11 iunie

de Regimentul 1 călăraşi

De la 1 la 11 iunie, Stat-majorul regimentului cu Escadronul 1 Dolj,

3 Romanaţi şi 5 mixt, Întrunit În Brigada 1 cavalerie este cantonat În

satul Dessa.

Istoricul regimentului de la 1-11 iume. Regimentul în cursul zilelor

de la 1 la 11 iunie inclusiv a continuat serviciul de antiposturi pe linia Dunării

de la Canapa pînă la pichetul No. 20. In dimineaţa de 10 iunie ora 7/t

comandantul gardei mari No. 3 locotenentul Theodorini, înştiinţat de sublocotenentul

Popescu, comandantul gardei No. 4, că în acea parte apăruse ca

la o sută briganţi turci, porneşte grabnic cu 30 călăreţi şi sosind la garda

mare No. 4 detaşează aci 20 şi continuă pînă la stînga ultimei vedete a

acestei garde. Aci se Întruneşte cu sublocotenentul Popescu, care cu 15 călăreţi

urmărea fugarii în retragere, şi-i goneşte peste Dunăre Întrebuinţînd lupta.

pe jos. Fugarii din Ostrov descarcă o salvă şi mai multe focuri asupra noastră,

cînd erau la vreo 600 metri separaţi de dînşii printr-o baltă impracticabilă.

După o oră soseşte din comuna Rast căpitanul Negel cu un detaşament de

40 de oameni din Regimentul 5 călăraşi, sub a căror pază era punctele pc

care operaseră tentativele agresorilor, după c.ire locotenentul Theodorini rei

la postul său.

Comandantul regimentului,

Colonel DIMITRESCU

Documente privind istoria României. RăZJboiul pentru independenţă, voi. III, p. 662-663.

228


/Calafat, 11 iunie 1877 J

180

Maiorul Ştefan Burileanu, comandantul Regimentului 1

dorobanţi, consemnează acţiunile subunităţilor sale între

I şi 11 iunie

Tablou de mişcările Regimentului 1 dorobanţi, de la 1 iunie 1877

Batal. 1. 1.VI. Compania 2 la Crucea de piatră şi 258 oameni la lucrul

la Independenţa. 2.VI. Compania 3 şi 4 la lucrul la drum acoperit. 3.VI.

bivuac, 4.VI. avantposturi Calafat, 5.VI.-6.VI. bivuac, 450 oameni din care

150 cu armele la Independenţa, 80 la lucru la Renaşterea, 40 la bateria

Mircea şi 200 la fortificarii Independenţa, restul În bivuac. 8.VI.-9.VI.

bivuac, 10. VI. Comp. 4 la lucrul, de la 8 ore ... la Mircea, 11.VI. 150 oameni

din Comp. 4 la lucrul la Bateria Mircea.

Batal. 2. 1.VI. avanposturi Calafat, 2.VI. bivuac 326 oameni la lucrul

la Independenţa, 3.VI. 560 oameni la lucrul acoperit şi bateria Independenţa,

4.VI. Comp. 8 la Crucea de piatră, 5.Vl.-6.VI. bivuac, 7.Vl.-8.VI. bivuac,

9. VI. avanposturi, 10. VI. 600 oameni la lucrul la Redută restul În bivuac,

11. VI. Întregul ba.talion la Renaşterea şi Independenţa.

La 9 iunie ora 13 a.m pe cînd Batalionul 2 sub comandă maior Vasilescu,

se afla în avanposturi, a început bombardarea Vidinului mai întîi cu

o salvă trasă de Bateria Carol după care urmînd focul şi din celelalte baterii,

turcii au răspuns prin focul de artilerie şi astfel comanda (sic) a durat pînă

la ora 6.30. Nici un om din avantposturi nu a fost atins. La 11 iunie la ora

5,45 p.m., pe cînd Batalionul 2 era la lucru, la Bateriile Renaşterea şi Independenţa,

turcii au tras o salvă de 4 tunuri asupra lucrătorilor, la care răspunzînd

şi bateriile noastre, canonada a durat o oră de ambele părţi.


Maior BURILEANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru indeipendenţă, voi. III, p. 667.

/Calafat/, 11 iunie 1877

181

Colonelul Otton Sachelarie, comandantul Brigăzii 1,

raportează colonelului Mihail Cerchez, comandantul Diviziei 1,

că a aprobat ca patru ofiţeri şi 40 ostaşi să efectueze

o incursiune peste Dunăre

Domnule colonel,

Căpitanul Mavrodin şi sublocotenenţii Manolescu Ioan din batalionul

de vînători, Spiroiu şi Berea din Regimentul 4 de dorobanţi, auzind că astă


229

noapte mai mulţi cerkezi trecînd din sus de Cetate şi omorînd pe mai mulţi

iărani şi în urma acestui fapt retrăgîndu-se Între satele aflate la stînga Vid.inului,

au hotărît ca astă seară să facă o recunoaştere într-acele două sate,

voind a răsbuna în orice mod pe românii omorîţi, luînd cu dînşii şi 40 soldaţi

spre a-i posta în insula ce se află peste drum de aceste două sate spre

a le acoperi retragerea. Pe dată ce mi-au făcut această cerere am şi trimis la

D-v., însă negăsindu-vă le-am aprobat plecarea dîndu-le instrucţii şi povăţuindu-i

a fi cu cea mai mare băgare de seamă ; a Întrebuinţa cel mai mare

sînge rece, neexpunînd oameni, luînd cu dînşii şi pe medicul Manolescu. Totodată

am încunoştiinţat avantposturile Calafat, Crucea de Piatră, Golenţi,

Maglavit spre a nu trage în dînşii şi Ia caz de retragere să-i protejeze.

C:Oman.d. Briigadei 'l,

Colonel SACHELARIE

Documente prvind ii;toria Românjei. Răzhoiul !Pentru independenţă, voi!. III, p. 670-671.

F. L., 13 iunie 1877

182

Locotenentul Serafim, din Regimentul 3 linie, raportează

colonelului Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii I din

Divizia 4, scufundarea unei bărci turceşti în dreptul pichetului

Florentin

Eri seară pela ora 8, am trimis trei posturi înaintate, unul în ostrovul

Florentin, unul 1n stinga satului Floretin - dat de garda No. 1, şi unul în

dreptul satului Isen.

Toate au avut ordin de a se aşeza vis-a-vis de pichetele turceşti, întreţinînd

cîte o santinelă îndoită fiecare post, deosebit de cît o patrulă care

să circule o distanţă în dreapta şi în stînga santinelei.

Toate aceste posturi înaintate în ostrov, aveau de consemn de a observa

felul serviciului de noapte ce se face Ia inamic.

Pînă la 1 1;2 noaptea, o luntre cu 6 turci, pornind de la pichetul Florentin

turc a luat-o în sus ajungînd cam în mijlocul apei şi cu multă repez1crnne

au lăsat luntrea în josul apei, dîndu-i o direcţie pe lîngă ostrovul

nostru.

230


Această luntre era urmărită dn ochi de postul înaintat ce-l aveam în

ostrov şi care era comandat de sergentul Barbu Alexandru. Acest sergent

a avut prudenţa pînă ce s-a apropiat luntrea la 200 paşi şi avind trupa strfosă,

i-a tras o salvă de focuri, la care turcii i-au răspuns cu trei focuri. Sergentul

i-a mai repetat a doua şi a treia salvă şi după cea din urmă, s-au auzit ţipete

din luntre, luntrea balansîndu-se grozav şi după cinci minute a pierit în

matca apei.

Turcii au dat multe focuri în urmă de la pichetul lor şi chiar şi acum

trag focuri din pichetul de la Florentin, focuri de salve.

Dela noi s-au dat 70 focuri în astă noapte.

Postul înaintat de la Florentin s-a retras în pichet îndată după scufundarea

bărcii turceşti, iar celelalte două posturi s-au retras la 4 ore dimineaţa.

S-a observat că turcii dorm în pichet de unde-şi aşează santinelele noaptea.

Patrule fac foarte dese noaptea de la un pichet la altul şi de la 12 noaptea

pînă la ziuă unu şi două patrule călări din sat pînă la santinele. S-a putut

încă constata că dorm în pichet, căci pe la ora 11/2, cînd se dădeau focuri la

Florentin, cei de la Iseno au aprins luminarea în Pichet.

Expediat ora 5 dimineaţa.

Locotenent SERAFIM

Documente privind istoriJ. României. Război·ul pentru independenţă, voi. Ilil, p. 726-727.


183


comunică colonelului Mihail Cerchez, comandantul Diviziei I,

începerea bombardării Vidinului

Astăzi 14 crt. ora 12 ziua se va începe bombardarea ; o ora ş1 Jumătate

mai Înainte de Începerea bombardării, veţi face ca trupele de sub comanda

D-v. ce le aveţi în Calafat, să vie ş1 să se aşeze tot acolo unde s-a aşezat cu

ocazia bombardării de la 9 crt.


Generai de brigadă LUPU

Documente privind istoria României. Războiu'[ pentru independenţă, voi. III, p. 746.


231

/Calafat/, 14 iunie 1877

184

Maiorul I vano viei, comandantul Batalionului 4 vînători,

raportează colonelului Otton Sachefarie, comandantul Brigăzii l

din Divizia I, rezultatul incursiunii executate

la sud de Dunăre

Domnule colonel,

Am onoare a raporta D-voastră ca m noaptea de 12-13 crt. caplt.

:'viavrodin, însoţit de 51 grade inferioare din acest corp, conform autorizaţiei

date de D-l comandant al diviziei, au trecut pe teritoriul turcesc spre a surprinde

pichetul ce este situat vis-a-vis de Crucea de Piatră. La ora 1 seara

trecînd Dunărea au debarcat mai sus de el spre a-l lua de la spate, ferindu-se

de un atac de front şi avansînd în direcţia pichetului ce vine spre nord ca

la 200 metri au făcut recunoaştere, În urmă s-au îndreptat spre pichet aci

fiind împiedicaţi de a mai înainta din cauza unui şanţ plin de apă şi nămol

a cărei adîncime era mare - constatată prin sondaj - a fost silit a se opri ;

distanţa ce mai rămăsese pînă la el nu era mai mare de 300 metri ; aci fiind

surprins de santinela inamică pe la orele 335' dimineaţă au fost siliţi a Începe

focurile. Pichetul turcesc deşi la orele 8 seara era păzit numai de 12 oameni

însă în cursul nopţii a fost întărit de un număr aproximativ de 300 oameni

din cauza focului ce se urmase mai înainte Între o patrulă de recunoaştere a

noastră şi o trupă inamică. Focul a durat pînă la ora 4 şi 10 minute fiind

bine îndreptat şi executat, pe cînd se urma focurile dincolo de Dunăre văzîndu-se

la inamic că era prea vii şi într-un număr mare am dat ordin căpitanului

Christescu ce era de serviciu la Crucea de Piatră ca un semi ploton

să tragă 4 focuri de salvă asupra pichetului spre a le atrage atenţiunea (fiind

dinstanţa mare) aceasta însă le-a făcut un mare rău crezînd că sînt atacaţi

în faţă s-au pus în dezordine făcîndu-i a părăsi poziţia rer.răgîndu-se spre sat

rămînînd a-i proteja numai un lanţ de tiraliori şi un număr de soldaţi cavalerie

ca la 30 ce se apropiase a ataca trupa noastră în flancul drept. Oamenii

noştri au făcut retragerea în regulă urmîndu-şi focurile, la îmbarcare au

fost susţinuţi prin focuri de 14 oameni ce erau lăsaţi la mal expre pentru

acest scop, retragerea pe apă s-a făcut asemenea În regulă prin focuri, bărcile

eşalonate fiindcă defila pe dinaintea lanţului lor de tiraliori ; focurile au

încetat mai întîi de la ei. ln această expediţie căpitanul Mavrodin a fost

însoţit de sit. Ghica din escadronul al 4-lea călăraşi Oltu şi sublocot. Berea

din Rgt. 4 de dorobanţi. Subsemnatul care am dirijiat această trecere fiind

dată responsabilitatea asupra-mi, am urmărit toate mişcările acestui detaşament

şi sînt în cea mai mare convingere că atît căpitanul Mavrodin, şeful acestei

expediţii, cît şi sublocot. Berea şi Ghica au avut un bun curaj expunîndu-se

pentru Încurajarea oamenilor a lucra cu arma chiar În linia de tiraliori ;

trupa s-a condus bine, după raportul primit s-au distins mai mult sergenţii

232


rilipescu Ion, Borcanu Pandele, Furcă Gheorghe, Patrulescu Gheorghe şi Pleşor

Vasile ; caporalii Ion Marin, Iliescu D-tru şi Hristescu Păun ; soldaţii

Georgescu Matei, Ionescu Barbu, Vulpe Ion, Gheorghe D-tru al II, Dumitrescu

Radu, .Micu Stan şi Marinescu Marin. Asemeni recomand cu plecăciune

pe soldaţii din Regimentul 1 dorobanţi care au condus bărcile şi la îmbarcare

au susţinut prin focurile lor retragerea oamenilor, aceştia sînt după cum urmează

: Ion Ion, Florea Nicolae, Stancu Niţă, Ion Thudor, Şerban Ion,

Florea Nicolae, Barbocan Marin, Scapu Florea, Marin Ion si Florea Ion.

Pierderi şi răniţi nu am avut nici unu ; s-a observat că în faţ.., pichetului se

afla trîntiţi doi soldaţi care se presupune că au fost morţi şi un al treilea

s-a ridicat şi transportat lîngă pichet. 1n urma acesteia fiind însărcinat de

D-l comandant al diviziei a mă încredinţa mai bine dacă au fost pierderi

sau răniţi la inamic, am primit asigurări din partea căpitanului Christescu

din Rgt. 4 de linie şi a gradelor inferioare ce era sentinele şi îndatoraţi chiar

de mine a observa orice mişcare, că după retragerea noastră de la Crucea

de Piatră mai tîrziu s-a făcut o groapă lîngă pichet şi s-ar fi asvîrlit În ea

cadavre dar cîţi n-au putut distinge bine. Asemenea s-a ridicat de 4 soldaţi,

răniţi care asemenea nu le-au putut constata numărul. Aceasta am onoarea a

le supune cunoştinţei D-tră rugindu-vă să binevoiţi a aprecia meritele ca în

urmă să poată da cursul legal.


Maior I va novici

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, ml. III, p. 746-748.

Bechet, 15 iunie 1877

185

Colonelul Grigore Borănescu, comandantul Brigăzii 2 din

Divizia 4, raportează telegrafic Marelui Cartier General şi

Ministerului de Război despre bombardamentul de artilerie

executat asupra poziţiilor otomane

MARELUI CARTIER GENERAL. MINISTRU RESBEL

Turcii care toată ziua la bombardarea de astăzi n-au voit să ră9pundă,

la 6 ore şi un quart au început a trage cu furie. Pe dată am dat ordin să le

riposteze. Am tras 38 obuze, pînă cînd tunurile lor au încetat cu totul. Nu

s-a îndmplat la noi nici un accident. Perioada aceasta din urmă a durat trei

quarturi de oră.

Colonel BORANESCU

Documente privind istoria României. Războiul pentru iru:leipendenţă, voi. IV, p. 1.


233

186



comunică telegrafic Marelui Cartier General şi Ministerului

de Război efectul bombardamentului executat asupra

Vidinului 1

MARELUI CARTIER GENERAL ŞI D. MINISTRU DE RESBEL.

Focul a încetat la 3 ore după amiază. Moara, ambrasuri, vase în pon

ş1 mai multe case au fost distruse. Niciodată pînă acum tirul nostru n-a fost

aşa de bine îndreptat şi cred că nu s-a făcut mare rău Vidinului ca astăzi.

1n curînd vă voi face raportul detailat.

Comand Corp 1,


Documente privin-0 istoria României. Războiul pent.ru independenţă, voi. IV, p. 1.

/Caracal/, 15 iunie 1877

187

Corpul 2 armată ordonă colonelului Grigore Cantili,

comandantul Brigăzii I din Divizia 4, să dea întreg concursul

armatei ruse

Răspund depeşilor Nr. 413 şi Nr ... 2

Daţi tot concursul ce vi se va cere de comandanţii armatei imperiale,

aceasta conform ordinului Marelui Cartier General.

Documente privind istoria României. Războiu•! pentru indeipeclenţă, voi. IV, p. 27.

1 Artileria otomană a bombardat la rîndul ei, În aceea.şi zi, Calafatul (Documente

priv in.d istoria României. Războiul pentru indl'pendenţă, voi. IV, p. 9).

2 Lipsă rn tex[ul original.

234


f Islaz, 15 iunie 1877 f

188

Jurnalul de operaţii al Diviziei 4 între 24 mai şi 15 iunie

24 mai. Comandantul corpului de armată, comandantul diviziei cu

staturile-majore, pornesc din Caracal spre a inspecta poziţia trupelor de pe

toată marginea Dunării. În urma recunoaşterii malului Dunării, s-a luat

măsuri a întări toată linia trimiţînd trupe din Caracal care au şi pornit la

noile lor destinaţii în ziua de 30 mai.

Batalionul 2 din Regimentul 7 de linie porneşte la Moldoveni lîngă

Islaz, făcînd 1-a etapă la Rusăneşti. Batalionul 2 din al 14-lea dorobanţi

porneşte la Corabia şi detaşînd de acolo două companii la Grojdibod, Escadronul

Vlaşca asemenea la Corabia. Regimentul 12 dorobanţi din Ostroveni

trimite două companii la Dăbuleni.

27 mai. Io ziua de 27 mai, dimineaţa, ca la 100 başibuzuci au trecut

Dunărea în două caiace mari în dreptul comunei Călăraşi, la 5 km. mai jos

de Bechet, debarcînd pe malul nostru au lăsat caiacele lor şi în nişte mici

bărci au străbătut vărsăturile de apă şi s-au instalat pe o insulă în dreptul

Călăraşilor, pe care se afla mai multe clăi de fîn, turmă de porci, vite şi un

păzitor şi au dat şi foc la fîn căutînd a lua cu dînşii vitele. La vederea fînului

în flăcări, comandantul detaşamentului din Bechet, lt. colonel Lepădatu,

trimite o companie din Regimentul 15 dorobanţi comandată de căpitanul

Năstase ; vărsăturile de apă dinaintea insulei au Împiedicat compania de a se

apropia îndestul spre a putea deschide focurile. S-a trimis atunci în urmărirea

turcilor un pluton de 28 călăraşi sub comanda sit. Oprişan ; aceştia trec

vărsăturile de apă, se apropie de turci şi deschid focurile la care ripostau

turcii ; însă aceştia strînşi de aproape de călăraşi părăsesc locul, se sue în

bărci şi ies la malul Dunării, unde aveau caiacele. Pe insulă s-a găsit cadavrul

păzitorului. Turcii n-au luat nici o vită. Din partea noastră n-a fost

nici o pierdere.

29 mai. La 5 ore dimineaţa 2 bărci cu turci au debarcat pe malul

nostru în dreptul Bechetului şi au aprins nişte case ale pescarilor. S-a trimi>

înaintea lor un pluton şi 2 ofiţeri care prin noroi şi apă au străbătut pînă la

dînşii ; turcii văzîndu-se urmăriţi, s-au îmbarcat şi au pornit spre malul lor ;

s-au schimbat cîteva focuri de arnîndouă părţile.

30 mai. Restul Regimentului 7, al 14-lea dorobanţi şi Escadronul de

Vlaşca ce erau în Caracal au pornit la destinaţiile lor. La 4 ore dimineaţa o

bandă de turci au debarcat în ostroavele din direcţiunea comunelor Ostroveni

şi Orăşani şi au măcelărit doi pescari din acele ·comune. Turcii au fugit

urmăriţi de un detaşament din al 13-lea dorobanţi ; nici o pierdere.

31 mai. Pe la 9t/2 dimineaţa o bandă de turci trec din Rahova în portul

Bechet. Luînd drumul şoselei ce duce la oraş, avannposturile noastre i-au

respins ; la 111;2 apărură din nou, tot pe aceeaşi direcţiune ; pe lîngă nr.upelc

din avantposturi s-a mai trimis încă 2 companii pe malul stîng al Jiului spre

a-i lua în flanc ; în urma acestor arneninţăn, turcii s-au retras cu desăvîrşire.

Aceste încercări din partea turcilor, în dife.rite direcţiuni, erau făcute în

scopul de a cunoaşte numărul foqelor se ocupau Bechetul. La ora 11 dimi-


235

neaţa o seqie turcească din faţa Islazului a deschis focuri în contra artileriei

noastre, la care s-a răspuns îndată ; de amîndouă părţile s-a tras cîte 6 focuri ;

nici o pierdere.

2 iunie. Batalionul din al 6-lea linie ce era în Moldoveni porneşte

la Gîrcov, sat Între Corabia şi Islaz. Batalionul 1 din al 5-lea de linie escortează

o baterie rusească cc merge la Corabia rămînînd acolo.

3 iunie. La 6 seara, o barcă condusă de 3 turci depune pe malul Dunării

în portul Bechet pe acei 13 indivizi din comuna Ianca, care au fost

luaţi si trecuţi peste Dunăre împreună cu vitele lor acum 18 zile în urmă.

5 iunie. 2 companii din al 14-lea dorobanţi de la Corabia merg la

Dăbuleni, iar companiile din al 13-lea dorobanţi ce erau acolo intră în

Bechet. O incursiune din partea turcilor În dreptul satului Hotaru, În apropiere

de Grojdibod, spre a lua vite din unul din ostroavele noastre din lacul

Padina, un detaşament din Grojdibod În luntri, conduşi de primarul comunei,

au respins banda turcească care nu a putut lua nici o vită. Din partea noastră

nici o pierdere.

6 iunie. Un regiment de infanterie turcesc cu o baterie (de) artilerie

şi o mică coloană de muniţiuni, sau de previziuni, pornind din Rahova la

Corabia pe drumul de lîngă marginea Dunării, bateriile noastre din Bechet,

le-au pus pe goană dincolo de malul Rahovei.

9 iunie. Batalionul 2 din al 3-lea linie, merge la Gîrcov ; ajuns acolo

batalionul din al 7-lea de linie va trece la Islaz. Batalionul 1 din al 16-lea

dorobanţi din Caracal, merge Ia Ostroveni, ajuns acolo Regim. 13 dorobanţi

din Ostroveni intră în Bechet. Comandantul Brigăzii 2, colonel Borănescu,

ia comanda trupelor din Bechet.

10 iunie. Bateria 5 merge la Islaz.

14 iunie. Din ordinul Mării Sale Domnitorul, bateriile după marginea

Dunării încep focul pe toată linia de Ia ora 12 din zi şi-l continuă pînă la

16 iunie seara.

15 iunie. Batalionul 1 din al 7-lea de linie din Islaz este trimis la

Gura Oltului, 2 companii din al 5-lea de linie de la Gîrcov se apropie

de Islaz.

Documente p-rivind istoria Român!ri. Războiul pe:itru independenţă, voi. IV, p. 29-31.


189

Decret privind deschiderea unui credit extraordinar

de 50 OOO lei "pentru înfiinţarea a una sută corturi mari

de ambulanţă"


de Resbel, No. 2816.

236


Văzînd jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 1, încheiat în şedinţa din

16 iunie, anul curent ;

A vînd în vedere art. 2 şi 3 din legea votată de Corpurile legiuitoare

şi sancţionată cu decretul nr. 111 O ;

în puterea art. 29 din legea contabilităţii generale a Statului ;


Art. I. Jurnalul Consiliului de Miniştri citat mai sus, este aprobat

de Noi.

Art. II. Se deschide pe seama ministerului de resbel, un credit extraordinar

de lei 50 OOO asupra exerciţiului 1877, pentru înfiinţarea a una sută

corturi mari de ambulanţe, servind ca spitale mobile în timpul acţiunii

trupelor.

Art. III. Acest credit se va acoperi din creditul de 10 milioane acordat

guvernului prin legea votată de Corpurile legiuitoare şi sancţionată cu decretul

nr. 1110, pentru trebuinţele ministerului de resbel.

Art. IV. Miniştrii Noştri, Secretari de Stat la Departamentele de Resbel

şi Finanţe sînt însărcinaţi cu executarea acestui decret.

CAROL

Mi·nÎlstru de Finanţe,

1. C. BRATIANU

Mirustru de Rezbel,


"Monitorul Oastei", nr. 15 din 10 august 1877, p. 602-603.

f Bucureşti], 17 iunie 1877

190


comunică Diviziei 3 dispoziţiile privind dotarea ostaşilor

cu „cărţi de identitate" în scopul de a putea fi identificaţi

în caz de cădere în luptă

Constatarea Într-un mod pozitiv a identităţii celor căzuţi în luptă procură

nu numai statisticei medico-militare un material important, dar este mai

cu seamă o datorie către familiile acestora.

După experienţa dobîndită în războaiele din urmă, cele mai bune mijloace

pentru această constatare, este ca fiecare oştean să poarte cu sine cartea

sa de identitate. Pentru armata noastră ele s-au confecţionat pe hîrtie pergament,

avînd astfel destulă soliditate şi putîndu-se îndoi spre a fi îmbrăcate

în cîte o punguliţă de pînză şi astfel atîrnă pe piept sub cămaşe.

Aceste cărţi s-au înaintat medicilor şefi de corpuri ai diviziei respective.

Vă pun aceasta în vedere, însă luaţi măsurile cuvenite pentru grabnica

19 - Războio1 pentru independen1ă naţională - c. 1067 237


lor distribuire în toate corpurile de trupe de sub comandamentul Dv. În acelaşi

timp veţi da ordine ca corpurile să îngrijească a-şi confecţiona punguliţele de

pînză ce · vor trebui pentru fiecare militar, şi a se umplea rubricile acelor

cărţi, scriindu-le în mod cît se poate mai limpede.

Din · înalt ordin,

Şef de Sta.t..major,

Colonel SLANCCEANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru indeipeooenţă, vol. CV, p. 66.


191


comunică generalului George Lupu, comandantul

Corpului 1 armată, ordinul de suspendare a concediilor

Concediurile sînt suspendate. Văzîndu-se multele cereri de permisie.

Acordaţi O-vs cîte 3 sau 4 zile în cursul săptămînii viitoare, acelora care

au interese foarte grave.

Şef de Stat-major,

Colonel SLANCCEANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă. voi. CV, p. 70.

/Bucureşti/, 17 iunie 1877

192

M Kogălniceanu, ministru de externe, recomandă

comandanţilor trupelor române pe corespondentul ziarului

„Stockholms Dagblad"

Noi, Ministru· Secretar de Stat la Departamentul Af. Străine, rugăm pe

d. comandanţi ai trupelor romine să binevoiaă a autoriza, Întrudt convenienţele

strategice vor permite, pe d. Gustav Bjorlin, locotenent în Statulmajor

Swedez, corespondinte militar al jurnalului „Stockholms Dagblad"; ca

să viziteze cantonarea trupelor noastre şi chiar să urmeze operaţiunile lor.

Această pernus1e nu este valabilă decît pe termen de două zeci zile

de la data ei.

M. KQALNCCEANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. lV, p. 66-67.

238


193

Islaz, 18 iunie 1877

Căpitanul Constantin Lupaşcu, comandant de baterie

din Regimentul 3 artilerie, raportează maiorului

Alexandru Fălcoianu, comandantul artileriei divizionare

din Divizia 4, despre un schimb de focuri cu artileria otomană

Domnule comandant,

Astăzi 18 c., la orele 91/4 a.m., inamicul a deschis focul asupra bateriilor

noastre la care li s-a răspuns imediat şi după 4 lovituri s-a pus inamicului

o ambrasură afară din serviciu de către Jocot. Drăgulănescu, comandantul

Bateriei Dragoş Vodă, după care a şi încetat focul din această parte.

Focul s-a continuat din bateria din stînga de inamic la care i s-au

ripostat şi după un interval de o oră şi 25, focul a încetat de amîndouă

părţile.

Consumîndu-se în total un No. de 14 obuze de noi, iar inamicul a consumat

un No. de 18, din care 6 nu au eclatat. La noi nu au fost nicio pierdere

precum şi nicio degradare.

Pentru care cu onoare se aduce la cunoştinţa dvs.

Comandantul bateriei,

Căpitan LUPAŞCU

Documente privind itoria Rom.iniei. Războiul pcintru inoependenţă, voi. IV, p. 89-90.

Bechet, 18 iunie 1877

194

Colonelul Grigore Borănescu, comandantul Brigăzii 2 din

Divizia 4, raportează detaliat generalului George Manu,

comandantul diviziei, despre bombardarea Rahovei în zilele

de 14 şi 15 iunie

Domnule general,

1n ziua de 14 iunie, la 6 ore dimineaţa, primesc ordinul telegrafic cu

nr. 1138 de la d-1 general Radovici, comandantul Corpului 2 armată, prin

c·are îmi ordonă ca conform ordinului Marelui Cartier General să deschid în

?Îua de 14 iunie, ora 12 amiază, foc de artilerie asupra inamicului, căutînd

a-i face cel mai mare rău şi a distruge tot ce se va putea pe malul lor.


239

Mi se ordonă că să trag cît de rar ca să nu consum mai mult de două

obuze de fiecare tun toată ziua. În ziua de 15 iunie mi se ordonă ca să continui

bombardarea aranjînd un foc de tun sau maximum 1 1;2 (de) tun, trăgînd

cît se poate de puţin, compensînd numărul focurilor prin precizie. îndată

ce am primit acest ordin, am luat dispoziţie şi am executat mutarea din satul

Bechet a întregii infanterii în cantonament. Am scos asemenea la cîmp

toate infirmeriile din Bechet şi am transportat depozitul de mălai la cîmp,

cît a fost în saci.

Infanteria am aşezat-o pe cîmp la 6 paşi distanţă între şiruri şi adăpostită

după dealu,ri. La 12 ore artileria noastră a început focul. După al

treilea tun al nostru, artileria turcă începe şi ea primele sale obuze, le trage

asupra infanteriei eşalonate şi care se putea zări de dînşii din cauza marei

(înălţimi) cu care malul drept al Dunării ne domină. Silit am fost ca sub

focul inamicului să mai retrag infanteria în urmă căci obuzele turceşti băteau

la distanţe prodigioase de peste 7 kilometri. Artileria noastră în acest interval

continuă a trage la fiecare cuartă de oră, un tun, vizînd mai cu seamă

Rahova.

Conacul aşa numit Palatul autorităţii ; după ce artileria turcească a

tras vreo opt obuze În armata eşalonată pe cîmp afară din Bechet, şi-a

îndreptat tirul asupra bisericii din Bechet, a trimes peste 14 obuze din care

au lovit casa proprietăţii dărămîndu-i coşul, (a lovit în apropiere alte 2 case

unde Înainte ofiţerii îşi aveau popota) au lovit chiar casa, Într-un colţ, în

care mai înainte se afla infirmeria artileriei.

Biserica a rămas însă nelovită.

Din partea noastră multe obuze au eclatat în mijlocul Rahovei ; s-a

putut observa aceasta de la enorma distanţă ce ne despartă că conacul a fost

spart la fereastra 3-a din stînga noastră, la etajul de sus. Incendii însă nu

s-au văzut nicăieri din cauză că Bateria Crătănescu, calibru 8,70, nu posedă

bombe incendiare. Astfel în ziua de 14 s-au prelungit pînă la ora 51i2 după

care trupele au intrat În bivuac (15 iunie). După ce aceleaşi dispoziţii s-au

fost luat În privinţa eşalonării şi aşezării trupelor din bivuac. La 12 ore

precis bombardamentul începu trăgînd asemenea din cuart în cuart de oră,

însă lucru neînţeles văd că după al 6-lea foc al nostru, artileria turcească

nu ripostă. Am crezut un moment că artileria din ziua precedentă plecase.

Pe la ora lt/2 zăresc pe deal o coloană de marş în care disting 2 batalioane

de infanterie, 2 escadroane cavalerie şi 8 tunuri. Către acelaşi moment

căpitanul Crătunescu din baterie zărise şi el aceeiaşi coloană, îmi comunică

ca să încetăm puţin focul spre a vedea dacă nu c'umva cele 8 tunuri sosite

nu se pun şi ele În baterie.

Am suspendat bombardarea pînă la ora 4 c.înd apoi am început-o iaraş1

şi la 5t/2 terminîndu-se cele 18 obuze, am ordonat intrarea trupelor în bivuac.

Mă simţeam închietat şi nu 5tiam la ce să atribui absoluta tăcere a artileriei

turceşti şi în tot timpul bombardamentului nostru din ziua de 15 iunie, însă

pe cînd trupele mergeau spre bivuac, pe la 6 ore deodată mă pomenesc cu

vreo 8 obuze îndreptate asupra trupelor care intrau în bivuac, din care vreo

două au ajuns la distanţa prodigioasă de 8 kilometri. :

: Bateriile noastre ·ripostară pe dată trăgînd ca la 40 obuze în bateria

turcească şi am tot dreptul a crede că a andomajat-o mult din cauza că în

240


acea noapt şi (hiar în dimineaţa zilei de 16 turcii au lucrat necontenit la

repararea e1.

Aceasta fiind raportul detailat al bombardamentului din 14 şi 15 iunie,

am onoare a vi-l supune la cunoştinţa Domniei Voastre.

Com<1ndantul Brigăzei 2,

Colonel BORANESCU

Do;:umenre privind 1stor1:i României. Războiul pentru independenţă, vol. IV, p. 100-101.

Gara Piatra 1, 18 iunie 1877

195

Locotenent-colonelul Anton Costiescu raportează Ministerului

de Război asupra expedierii armelor şi cartuşelor Krnka

Diviziilor 3 şi 4 2

Azi expeduit toate armele şi cartuşele Kmka cuvenite Diviziei 4, iar

cartuşele armelor cu ac vărsate de coloana acestei divizii chiar ieri seara

pornit la Bucureşti din Craiova ; În loc de 285 lăzi cu cartuşe Kmka pentru

coloana de muniţiuni a Diviziei 3 venit azi din Bucureşti nu s-a trimis decît

275 lăzi ; coloana de munitiune a Diviziei 4 n-a sosit încă din Bucureşti.

Lt. colonel COSTIESCU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, Yol. IV, p. 101-102.


196


transmite generalului George Mann, comandantul Diviziei 4,

ordinul de a sprijini trupele ruse concentrate

în zona Gura Oltului-Flămînda

Trupele Ruse dintre Olt şi Flămînda au a opera în altă parte 2266, 8423

6217, 1815, 8624. Veţi trimite provizoriu Regimentul 7 de linie pentru a sus-

1 Piatra Olt.

2 La 19 iunie, tot '1ocotenent-colonelul Anwn Costiescu raportează, tot din Piatra

Olt, asupra distribuirii armelor şi cartuşelor Peabody (Documente privind istoria Rom.iniei.

Războiul pentru independentă, vol. IV, p. 109).


241

ţine bateriile ruse 9809 de poziţiune ce sînt stabilite între gura Oltului şi

Flămînda şi a lega Între dînsele aceste puncte fortificate. La Islaz veţi compensa

apărarea cu trupe din Caracal. Trupele noastre vor urma a susţine

bateria de poziţie stabilită la Corabia.

Totodată veţi cerceta şi raporta cum s-au petrecut lucrurile în ziua de

15 iunie căci Comandamentul rus 989 în trei rînduri a cerut începerea bombardamentului

şi abia a treia oară s-a satisfăcut cererea.

Această întîrziere a ocazionat pierderi regretabile.

M. Sa Domnitorul a fost foarte contr:iriat de această lipsă de exactitate

·întru împlinirea ordinelor precise ce sînt date de mult în privinţa concursului

ce trebue a se da îndată în orice ocaziune de această natură cărora numai

gravitatea nu le lipsea şi aşteaptă raportul Domniei voastre.

Din ordinul M. A. Domnitorului,

Şeful Sta.rului-ma.jor,

Colonel SLĂNICEANU

Documente privind istoria României. RăzboLul pentru independenţă, vol. IV, p. 103-109.


197

Colonelul Mihail Cerchez, comandantul Diviziei I, transmite

colonelului Alexandru Papadopol, comandantul Brigăzii 2

din Divizia I, dispoziţiile privind ocuparea unui ostrov pe

Dunăre

Domnule colonel,

în astă noapte la orele 2 după m. nopţeÎ 2 companii din Reg. 4 conduse

de maiorul Teliman vor ocupa Ostrovul din dreptul pichetelor Nr. 9 şi 10.

La ora unu din noapte maiorul Cuciuk cu 50 oameni se va Întîlni cu maiorul

Teliman între pichetul 9 şi 10 şi vor regula ca din Brigada 2 de la garda

pichetului No. 10 să intre în Ostrov 50 oameni sub comanda unui ofiţer care

să ocupe partea din dreptul santinelei a 3 unde începe paza brigadei D-stră,

10 oameni vor rămîne la pichetul Nr. 10. Maiorul Nicolescu se va Înţelege

asupra trecerii şi mijloacelor de recunoaştere în ostrov a santinelelor cu maiorul

T eliman pentru a evita orice neînţelegeri Între soldaţi. Veţi recomanda

oamenilor cea mai mare tăcere pentru a nu se afla de turci dl ostrovul este

242


ocupat de noi. Prescripţiile serviciului în campanie se vor aplica cu toată

rigoarea. Această expediţie se va conduce de colonelul Sachelarie. Trecerea

acestor 50 oameni se va face cu 4 luntre ce aveţi acolo.

Ocuparea ostrovului din punct de vedere că este pericol pentru artileria

fndep. Renaşterea şi a comunicaţiilor.

Col. CERCHEZ

Documente privind istoria României. Războiul pent.ru independenţă, voi. IV, p. 111.

198


Generalul Alexandro Cernat, ministml de război, cere lui

Mihail Kogălniceanu, ministml de externe, să intervină pe lingă

guvernul ms pentm a aproba trecerea pe teritoriul Rusiei

a unui transport de arme pentru România 1

Domnule ministru,

Pentru trebuinţele armatei s-a comandat la d. Broadwell, fabricant în

CarJ.sruhe (Baden) şase mii (6000) cutii mitralii pentru tunurile de 8 c., patru

mii (4000) mitralii de 9 cm. şi 12 afete. Pentru aducerea acestei muniţiuni În

ţară sînteţi cu onoare rugat, d-le ministru, să binevoiţi, a mijloci pe lîngă

guvernul imperial al Rusiei pentru a permite libera trecere prin teritoriul acestui

imperiu.

Această furnitură va ieşi din Prusia pe la locurile frontierei Modrzejov

şi va intra pe la biroul frontierei Sasnovice, pentru ca în sfîrşit să intre în

România pe la Ungheni, onorînd şi pe subscrisul de dispoziţiunile ce veţi

binevoi a lua.

Primiţi, vă rog, domnule ministru, asigurarea osebitei mele consideraţiuni.

M.inistru,

General CERNAT

Documente privind i.storia României. Războiu·) pentru independenţă, voi. IV, p. 114-115.

1 L'l 17 iunie, Ministerw de Externe comuniicase Ministerului de Război că Austro

Ungaria nu permiitea treocerea ;prin teritoriul ei a u·nor arme destinate României (Documente

privind istoria Romaniei. Războiul pentru independenţă, vdl. IV, p. 78).


243

199



comunică generalului George Manu, comandantul Diviziei 4,

stabilirea Marelui Cartier General la Poiana

Cu începere de la 27 curent, Marele Cartier General va fi stabilit la

Poiana.

Şef de Star-major,

Colonel SLANICEANU

Documente privind isroril României. Războiul pentru independenţă, voi. IV, p. 123.


200

Colonelul Mihail Cerchez, comandantul Diviziei 1, dă dispoziţii

colonelului Alexandru Papadopol, comandantul Brigăzii 2,

pentru ocuparea unor ostroave din zona Calafat 1

Ostrovul din faţa pichetului ::\" r. 9 şi ostrovul Calafat sînt deja ocupate

de către Regt. 4 de linie ; faceţi tot posibilul ca în cel mai scurt timp

să ocupaţi D-tră ostrovul din faţa pichetului Nr. 10 ca să puteţi acoperi

flancul stîng al trupelor din ostroavele ocupate. Am însărcinat cu alt serviciu

pe maiorul Cuciuk ; îi veţi face observaţii şi îi veţi arăta că sînt nemulţumit

de procedeul său ; urma să mă înştiinţeze dacă nu a putut sta în ostrovul

acela din cauza noroiului ; în campanie se pot întîmpla împrejurări neprevăzute

care să Împiedice executarea unor dispoziţii ; aceste Împrejurări urmează

să fie imediat cunoscute şefului ce a ordonat mişcarea.

<Col

CERCHEZ>

Documente priv!nd isrori.i Rom:îniei. Războiul pentru independenţă, voi. IV, p. 133.

1 In aceei zi, colonelul Alex1ndru Papado.pol ordonă lucrări de Îrtărire a 11nor

ostroave (Documente privind istoria RomânLei. Războiul pentru independenţă, voi. IV,

p. 134).

244


201


Generalul George Mano, comandantul Diviziei 4,

ordonă colonelului Grigore Cantili, comandantul Brigăzii I,

ca Regimentele 5 şi 7 să ocupe zona dintre gura Boazului

şi Flămînda

Domnule colonel,

Aduceţi Întregul Regiment 5 la Islaz ocupînd cu dînsul şi Regimentul 7,

zona între gura Boazului (Valea Ursei) pînă la Flămînda, comunicîndu-mi

dislocarea ce veţi fi făcut de la Valea Ursei prin Corabia pînă la Celeiul

exclusiv ; se va stabili de D-vs. Regimentul 14 pe care l-am înlocuit cu începerea

din Celeiu în susul Dunării de trupe din Brigada 2.

Comandamentul D-vs. se va Întinde pînă la Celeiul exclusiv. La posturile

ţinute de trupele D-vs. peste Olt, comandantul lor va lua Înţelegere cu

::omandantul superior al trupelor ruse din Măgurele, iar direeţiunea · acestor

trupe, administraţiunea şi comandamentul lor, vor depinde de D-vs.

La 27 (iunie) Marele Cartier se stabileşte la Poiana.

Subsemnatul, cu începere da astăzi 21, mă voiu afla la Caracal.

în privinţa îndestulării trupelor din Măgurele sau <de> peste Olt,

\'oiu căuta a (se) da direct de comisia de rechiziţie din Teleorman, iar pînă

atunci va fi asigurată prin depozitul sucursalei din Islaz.

Gen. MANU

Documente privind istoru României. Războiui pentru independenţă, voi. IV, p. 137-138.


202


ordonă colonelului Grigore Borănescu, comandantul Brigăzii I,

să trimită subunităţi ale Regimentului 13 la Grojdihod şi

Celei 1

Trimiteţi restul Regimentului 13 pentru a ocupa 2 companii Grojdibodu

şi cu 2 Celeiu, în Bechet ne soseşte mîine restul Nr. 16 ; comandamentul bri-

1 Colonelul Grigore Borănescu tr:insmite ordine În consecinţă Regimentului 13 (Documente

privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. IV, p. 138).


245

gadei se va Întinde pînă Ia Celei inclusiv ; cartierul Domnitorului la 27 Poiana

; astă seară sînt Caracal.

General MANU

Documente privind istoria României. Războiu pentru independenţă, v0'1. IV, p. 138.

Bucureşti, 22 iunie 1877.

203

Colonelul Eraclie Arion, de la Statul-major al armatei, intervine

pe lingă Ministerul de Război pentru acordarea unei pensii

mamei sergentului C. Popescu, ucis de un proiectil otoman

Domnule ministru,

Cunoaşteţi că cu ocaziunea bombardării Vidinului în ziua de 15 iunie

sergentul rezervist Popescu Constantin din I-iul de artilerie, a fost tăiat în

două de un proiectil.

Acest om lasă o mamă, văduvă fără nici o rezervă, căci dînsul o hrănea ;

ar fi de mare efect moral pentru trupă şi tot de odată umanitar dacă aţi

binevoi să interveniţi unde aţi crede mai nimerit, ca mumei acestui sergent,

cu locuinţa în comuna Roşca, plasa Jiului, districtul Gorj, să i se acorde o

pensie viageră cît de modestă, destul numai a servi pentru existenţa ei.

pt. Şef de Stat-major general,

Colonel ARION

Documente privind istoria R omâniei. Războiul pentru independenţă, vol. IV, p. 158.

Bucureşti, 23 iunie 1877.

204

Decizie a Ministrului de Război pentru aprobarea

„Regulamentului provizoriu pentru serviciul gurilor de foc de

coastă" - de 15 centimetri şi textul regulamentului

A vînd în vedere că pentru serviciul la gurile de foc de 15 centrimetri,

nu există un regulament.

246


Considerînd urgentă necesitate ce se stmte de un asemenea regulament

în timpul de faţă.

Aprob provizoriu regulamentul pentru serviciul gurilor de foc de coastă;

următor :

Regulament provizoriu pentru serviciul gurilor de foc de coastă

ln viitor comandanţii de baterii vor întrebuinţa următoarele reguli pentru

serviciul tunurilor de 15 centimetri. Instrucţii ulterioare vor completa modul

întrebuinţării tunurilor în diferite circumstanţe.

Pentru serviciul tunurilor de 15 se cere : 7 oameni, 6 servanţi şi un şef

de tun, cu toate acestea se dă 10 oameni pentru fiecare tun, ceilalţi 3 fiinrl

întrebuinţaţi la magaziile de iarbă şi proiectile. Servanţii din dreapta au

număr fără soţ, cei din stînga, cu soţ ; l, 3, 5, servanţi din dreapta, 2, 4, 6

servanţi din stînga.

Servanţii se echipează în modul următor : No. 1 are cordiţă, Nr. 2

cutia cu stupile, şeful de tun are giberna în care se aşează 10 şurupuri cu

capse şi 10 cuie opritoare.

La comandamentul, echipaţi-vă.

Servanţii merg de se aşed de-a dreapta şi de-a stînga tunurilor în ordinea

numerelor şi se echipează după cum s-a prescris ; No. 6 îngrijeşte de

tocul său port-ghiulea ; No. 5 de port cartuş.

Exerciţiul tunului se face în 4 comandamente :

1-iul comandament, ştergeţi.

2-lea servant deschide obturatorul, al 4-lea servant ia ştergătorul, îl

moaie în găleata cu apă, îl scutură bine şi ajutat de al 6-lea, al 3-lea şi al

5-lea servant îl bagă în tun avfod grijă a-l ţine în sensul tunului 1, după

ştergere îl scoate afară învîrtindu-1 după terminare, al 2-lea servant depune

ştergătorul la loc, servanţii iau locurile obţinute, al 2-lea servant şterge obturatorul

cu cîrpa şi întîiul bagă străpungătorul în canalul luminei străpungînd

de două ori pentru a se asigura că este liber.

2-lea comandament, încărcaţi.

1-iul timp, No. 6 ia port ghiuleaua şi ajutat de No. 3 introduce în el

proiectilul indicat de şeful secţiei, avînd grijă a-l aşeza astfel ca cuiul opritor

fals să fie în sus, amîndoi conduc port ghiuleaua la tun şi oprind de urechile

fondului patrat, No. 3 deschide capacul, şeful de tun scoate şurupul cu capsă

şi cuiul opritor şi avînd grijă ca vîrful să fie în sus, No. 4 împin!!:e proiectilul

în ţeavă cu aşezătorul pînă dnd a ieşit din port ghiuleaua, atunci No. 3 ţine

proiectilul cu palma stingă, No. 6 scoate port ghiuleaua şi o duce la locul

1 După fiecare 5 focuri se va şterge întreaga ţeavă cu ştergătorul ul '1ung.


247

său, No. 4 continuă a împinge proiectilul pînă la semnul făcut pe coada aşezătorului,

No. 6 aduce un cartuş care se află în cartuşieră şi îl dă numărului

3 care-l bagă în tun, No. 4 îl Împinge cu aşezătorul pînă cînd fundul

cartuşului a ajuns la partea dinapoi a inelului de închidere, No. 1 observă

aceasta şi strigă destul cînd cartuşul a ajuns la locul său.

2-lea timp, No. 2 Închideţi obturatorul avînd grijă a-l strînge bine cu

ajutorul minerului găurit, No. 4 ţine aşezătorul în ţeavă pînă cînd No. 2 a

închis obturatorul, No. 1 străpunge cartuşul cu străpungătorul pe care-l lasă

la lumină pînă la punerea stupilei.

3-lea comandament, ochiţi.

No. 3 şi 4 se armează cu pîrghiile de îndreptare şi le angajează mb

coada carului tunului (afetului fostului). Şeful de tun face semn servanţilor a

pune tunul în direcţia ţintei asupra căruia i s-a comandat să tragă, după ce a

pus tunul în direcţie, se duce la tun ia poziţiunea cea mai înlesnitoare şi pune

înălţătorul la distanţa arătată prin ajutorul No. 2 care mînuieşte şurupul de

ochire şi No. 3 şi 4 care au pîrghiile de îndreptare.

Şeful îndreptează tunul exact la distanţa şi direcţia comandată, după

aceasta se retrage scoţînd înălţătorul pe care-l aşează la locul destinat, No. 3

şi 4 scot pîrghiile de îndreptare angajate sub coada afetului şi le aşează afară

din penele opritoare, No. 3 şi 5, No. 4 şi 6 aşează penele opritoare în direcţia

roţilor.

După ochire, servanţii se retrag de la tun şi se reazămă de parapet, şeful

de tun în caz cînd tragerea se face asupra unui bastiment, se pune în direcţia

liniei de cătare şi prin ajutorul pîrghiilor de îndreptare mînuite de No. 3 şi 4

dă tunului direcţia cuvenită.

4-lea comandament, tun foc. ·

După arătarea tunului, 1-iul servant scoate străpungătorul, al 2-lea servant

introduce stupila în canalul luminii şi agaţă cîrligul cordiţei în ochiul

stupilei şi după cuvenitul foc, No. 1 smuceşte tare de mosorul cordiţei.

îndată ce tunul a luat foc, servanţii pun tunul în poziţiunea de mai

înainte, No. 2 şi 6, 1 şi 5 împingînd la roate, 3 şi 4 prin pîrghii angajate sub

mancvele afetului şi dispozează tot pentru continuarea focului.

Dacă exerciţiul este de voie, îndată după foc, No. 2 deschide obturatorul

pentru ştergere şi răspîndirea gazelor.

Ministru de Resbel,


.Monitorul Oastei", nr. 14 din 31 iulie 1877, p. 542-544.

248


205

Cetate, 23 iunie 1877.

Colonelul Ion Logadi, comandantul Diviziei 2, raportează

generalului George Lupu, comandantul Corpului I armată,

cum sînt dislocate unităţile diviziei

Depeşei Nr. 5 3 răspund :

ln Severin nu mai sînt trupe. Au fost, şi după ordinul Corpului Nr. ... 1

provocat de acel al Marelui Cartier General Nr. .. 1 s-au întors încă de la

15 curent.

Vă rog specificaţi, ce dorobanţi să las la Severin.

Trupele mele sînt :

La Gruia, 2 companii din al 5-lea dorobanţi, o baterie şi un pluton

călăraşi.

La Gîrla Mare, Batalionul 1 vînători şi 2 escadroane din al 4-lea călăraşi.

Pe Vrata, Regimentul 5 dorobanţi şi o baterie.

La Salcia, Regimentul 3 linie şi al doilea escadron din 1 călăraşi.

La Cetate, Regim .6 dorobanţi, Regim. 6 linie, una baterie şi un esca

<l ron călăraşi.

La Fîntîna Banului şi Hunia, 7 companii din Regiment. 8 dorobanţi, ifr

a 8-a companie la Craiova.

La Maglavit şi Golenţ, al 7-lea dorobanţi.

Documente privind istoriJ României. Războiul pentru independentă, voi. IV, p. 18ll-189.

'

.

Calafat, 24 iunie 1877.

206

Colonelul Emanoil Boteanu, şeful de Stat-major

al Corpului I armată, cere colonelului Ion Logadi,

comandantul Diviziei 2, să raporteze situaţia dislocării

unităţilor sale între Gruia şi Golenţi

Domnule colonel,

Avînd necesitate spre a cunoaşte într-un mod detailat şi anume diferitele

detaşamente ce prin depeşa Nr. 1497 îmi arătaţi că aveţi, vă rog a specifica

în dreptul fiecărui punct interogatoriu şi parantez, numirea companiei,

1 Liă în textul original.


249

a bateriei, sau a regimentului din care face parte, după cum se specifică pe

arătatul mai jos tablou, spre a se prezenta Măriei Sale un tablou sinoptic de

aşezarea anume a tuturor trupelor Corpului 1. Astfel trupele Dvs. sînt aşezate

în modul următor ; (vezi schiţa).

Sînteţi rugat a da cît se poate mai grabnic detaliuri în dreptul fiecărei

trupe spre a putea forma complect tabloul în chestiune.

p. Comand. corpului 1,

Din ordin,

Şef de Stat-major,

Colonel BOTEANU

Documente privind istoria Rom.iniei. Războiul pentru independenţă, voi. IV, p. 199-200.

Anexă la documentul nr. 206

(DJSPOZITIVUL TRUPELOR DIVIZIEI 2. 1

o

Gruia

O Gîrla Mare

o

V rata

O Salcia

o Cetate

{ Două

companii din Reg. 5

dorob.

o baterie

I


a se numi companiile : a 3-a

(d)n I-iu1] căilăraşi)

a se numi regimen·NI, calibru şi

comaruiantUI : caiibrul 8 bronz,

Locot. Bereşteanu

un ,piluron Călăraşi (din ce escadron ? diin ce Regim. ?)

I

un batalion vînători

două escadroane din al 4-foa Regim. Cilăraşi (a se arăta

care anume escadron)

{ Regim. 5 dorob.

o baiterie, a 5-a din I-iul ca!libru 9 oţel, Căipitan Crimine

anu.

{

l

Regimentul 3 linie

Al treilea escadron din I-iul Regiment călăraşi

Regimentul 6 linie


o baterie, a 4-.a din I-iul calibru, 8, bronz

căpitanului Izescu

I escadron (Nu e$te menţionat regimentul)

sub comanda

O

O

O

O

I

Fîntîna Banului - A se arăta dte companii şi care sînt la Fîncîna Banu.lui.

Hunia - 3 companii din Regimentul 8 dorobanţi.

Maglavit - I-iul batalion din Reg. 7 dorobanţi

Golenţ - Al doilea batalion din Regim. 7 dorobanţi

Calafat

1 Schiţa este o reproducere aproximativă a originalului din arhivă.

250


207

Bucurefti, 25 iunie 1877.

J;)ecret pentru deschiderea unui credit extraorcţinar de

790 600 Iei „pe seama Ministerului de Resbel" 1


de Resbel, No. 2687.

Văzînd jurnalul Consiliului Miniştrilor încheiat în şedinţa de la 16 iunie

1877 No. 4.

Avînd în vedere art. 2 şi 3, din legea votată de Corpurile Legiuitoare

şi sancţionată cu decretul No. 1110 ;

In puterea art. 29 din legea contabilităţii generale a Statului ;

. Am decretat şi decretăm :

Art. I. Jurnalul Consiliului de Miniştri citat mat sus, este aprobat

de Noi.

Art. II. Se deschide pe se11ma Ministerului de Resbel un credit extraordinar

de lei 790600 asupra exerciţiului 1877, pentru îndeplinirea cheltuielilor

arătate în jurnalul şi necesare armatei concentrate în luna iunie şi care

credit se va uni atît prin conturi cît şi în ordonanţări cu cel deschis pe luna

mai prin l"egea de la 5 mai şi sancţionată cu decretul nr. 1089.

Art. III. Acest credit se va acoperi din creditul de zece milioane, acordat

guvernului prin legea votată de Corpurile Legiuitoare şi sancţionată cu

:decretul nr. 1110, pentru trebuinţele Ministerului de Resbel.

Art. IV. Miniştri Noştri Secretarul de Stat la Departamentele de .Resbel

ş1 Finanţe sînt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a acestui decret.

Dat în Bucureşti, la 25 iunie 1877.

CAROL

Miniscru de Finanţe,

I. C. BRATIANU

Ministru de Resbel,

Genera:! de brig:i.dă CERNAT

wMonitorul Oastei, nr. 15 din 10 august 1877, p. 599--4>00 ; Documence privind .istori1

Rorniniei. Războill!l pentru independenţă, voi. IV, p. 229-Z30.

1 Jurnadul Consiliului de Minişcri destina a.ceastă sumă îmbrăcăminţii, hranei şi medicamentelor

osita.şilor şi de a;emenea - 200 OOO lei - plăţii unor materiale de artilerie

(Documente privind iscoria Rominiei. Războiuil ,pentru independenţă, voi. IV, p. 230-231)


251

208

Bucmeşri, 25 iunie 1877

Decret pentru deschiderea unui credit de 106900 lei

în ···derea achiziţionării a 5000 de corturi din Serbia 1

Arnpra rapl'rtului . r:!"iterului Nostru Secretar de Stat la Departamentul

de Resbel no. 268 ;

Văzînd jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 3 încheiat în şedin\a din

16 iunie anul curent ;

A vînd în vedere art. 2 i 3 din legea votată de Corpurile Legiuitoare

ş1 sancţionată cu decretul nr. 1110 ;

ln puterea art. 29 din legea contabilitătii generale a Statului ;


Art. I. Jurnalul Consiliului de Miniştri citat mai sus este aprobat

de Noi.

Art. II. Se deschide pe seama Ministerului de Resbel un credit extra

ordinar de lei 106900, asupra exerciţiului 1877, pentru cumpărătoarea de la

· e;uvernul sîrb a 5000 corturi individuale şi contractarea altor 5000 corturi

individuale şi 100 ofiţereşti.

Art. III. Acest credit se va acoperi din creditul de 10 milioane acordat

guvernului prin legea votată de Corpurile legiuitoare şi sancţionată cu decretul

nr. 1110, pentru trebuinţele Ministerului de Resbel.

Art. IV. Miniştri Noştri Secretari de Stat la Departamentul de Resbel



CAROL

Ministru de Fina.nţe,

I. C. BRA TIANU

Ministru de Resbel,

Generai) de brigadă CERNAT

.Monitorul Oastei", nr. 15 din 10 august 1877, p. 601-602 ;

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. IV, p. 228.

1 Tn aceeaşi zi, prin alt decret, s-a deschis un credit de SO OOO lei "pentru înfiinţa.rea

a 100 corturi mari de ambulanţe, servind ca spitaJe mobile În timpul acţiuni·i trupelor"

(Documente privind istoria Români.ei. Războiul pentru independenţă, voi. IV, p. 226-227)

252


209

/Caracal], 25 iunie 1877.

Generalul George Manu, comandantul Diviziei 4, dă ordine

colonelului George Rosnoveanu, comandantul Brigăzii de

cavalerie, privind dispozitivul de luptă al unităţilor

de sub comanda sa

Luni 6 ore de dimineaţă veţi expedia din tabără Reg. 2 călăraşi la

Bechet prescriind a face marşurile În două zile, oprindu-se ziua 1 la Amărăşti

şi se pune, sosind În Bechet, sub ordinele colonelului Borănescu, comandantul

Brigăzii 2.

Tot la aceeaşi oră şi zi veţi porni Regimentul 8 călăraşi la Corabia,

unde va ajunge în 2 zile, oprindu-se l zi la Brastăvăţ şi unde se va pune sub

ordinele D-stră care veţi lua comanda trupelor din Corabia şi veţi avea sub

paza D-stră zona dintre Celei şi Gîrcov. Misiunea detaşamentului de a apăra

fruntaria română în contra încălcărilor vrăjmaşe, de a apăra bateria rusească

de la Corabia şi care este pusă asemenea sub ordinele D-stră, şi de a veni

în ajutorul detaşamentelor diviziei din stînga şi dreapta D-stră la trebuinţă

şi încă celui din stînga comandat de la Gîrcov în jos de către colonel Cantili

a cărui rezistenţă este în Turau-Măgurele, iar a celui din dreapta de 11

Celei În susul Dunării, comandat de col. Borănescu, a cărui rezistentă este

Îr.• Bechet.

Cu aceste detaşamente vă veţi ţine în comunicaţie pentru a vă ajutora

d111 parte-le, dacă veţi fi atacat.

La caz de a nu putea rezista din cauza forţelor inamice, vă veţi retrage

du_pă imprejurări spre unul din aceste flancuri ale diviziei. Cartierul General

al subsemnatului deocamdată este în Caracal.

Reg. 3 de călăraşi, care va fi staţionat după sosirea Dvs. în Corabia cu

un escadron detaşat la Islaz, se încadrează în Brigada de cavalerie şi-i veţi da

ordin În consecinţă.

Reg. 7 şi 8 adunîndu-şi toate răspîndirile în ziua plecării afară din detaşările

.... luînd cu dînşii chiar partea ambulantă între Caracal şi Corabia,

se vor aşeza la punctele arătate mai sus în bivuac căutînd a pune caii în

apropiere în grădini la umbră. Caii bolnavi ai regimentelor se vor lua cu

dînsele oprindu-i a face la nevoie etape mai scurte şi îngrijindu-se de fîn,

iar harnaşamentele lor, prin care.

Detaşamentul D-stră din Corabia va fi dar compus din 1 baterie de

4 tunuri, Reg. 8 călăraşi şi Batal. 2 de vînători, iar pînă la sosirea acestora,

din Batalionul 14 dorobanţi, care apoi va primi din parte-mi o altă destinaţie.

Din regimentul Dvs. la Măgurele pentru a vă împreuna cu acel ce se

află În Măgurele, escadronul Zabniţa ce soseşte cu coloanele toate În Islaz

20 - Războiul pentru independen\ă na1ională - c. 1067 253


va sta acolo pînă la sosirea escadronului Ilfov din Bechet la Islaz după ordine

ce a primit, cînd apoi îl va trage tot la Măgurele, rămînînd detaşat în Islaz

numai escadroanele Ilfov. Despre serviciul Dvs. în Măgurele veţi primi ordin

de la comandantul brigadei d-lui col. Cantili.

General MANU

Documente privind istoria R.omânii. Răzbe>iu•l pentru independenţă, voi. IV, p. 209.

Bucureti, 26 iwzie 1871.

210

·.Decret referitor la deschiderea unui credit de I O OOO lei

„pentru poliţia militară şi pentru cheltuieli

d price altă natură necesare Marelui Cartier General"

Asupra raportului Ministerului Nostru Secretar d ' e Stat la Departamentul

de Resbel nr. 2898 ;

.

Văzînd jurnalul Consiliului de Miniştri sub nr. 5 încheiat în şedinţa din

25 iunie 1877 ;

A vînd în vedere art. 2 şi .3 din legea votată de Corpurile Legiuitoare

·

şi saneţionată cu decretul nr. 1110 ;

. ln puterea art. 29 din legea contabilităţii generale a Statului ;


Art. I. Jurnalul Consiliului de Miniştri citat mai sus, este aprobat de Noi.

Art. II. Se deschide pe seama· Ministerului de Resbel, un credit extraordinar

de lei 10 OOO asupra ·exerciţiului 1877, pentru întimpinarea cheltuielilor

Pecesare armatei în timpul campaniei, precum : pentru poliţia militară şi

pentru cheltuieli de orice altă natură necesare Marelui Cartier General.

· Art. III. Acest credit se va acoperi din creditul de 10 milioane acordat

guvernului prin legea votată de Corpurile Legiuitoare şi saneţionată cu decretul

nr. 1110, pentru trebuinţele Ministerului de Resbel.

·

Art. IV. Miniştrii Noştri, Secretari de Stat la Departamentele de Resbcl



CAROL

Ministru de Finane,

I. C. BRĂTIANU

.Ministru de Resbel,

Gener:i.l de brig;tdă CERN AT

Docume n te privind istorii R6mâniei. Războiul pentru independenţă, voi. IV, p. 239.

254


211

Negotin, 27 iunie 1877.

Colonelul Horvatovici, comandantul trupelor sîrbe

din Negotin, transmite informaţii colonelului Mihail Cerchez,

comandantul Diviziei I, aflat la Calafat,

asupra mişcărilor trupelor otomane

Efectivul trupelor din Vidin este mult micşorat. Campamentul este în

apropiere de (partea ) din faţă din direqia Viloga-Smîrdan. Celălalt campament

nu există la Belarada. La Lom Palanca nu sînt trupe dar la Dobridor

sînt şase mii de soldaţi. Osman Paşa vine adesea la Vidin de la Rahova şi

provizoriu îl înlocuieşte Mustafa Paşa. Faceţi cunoscut despre aceasta şi d-lui

Slănăiceanu. Dv. aiţi distrus moara turcească din fonăreaţă şi ei o ridică sub

pămînt acum. Binevoiţi a informa Cartierul General rus asupra următoarelor

noutăţi recente : încă patru batalioane turceşti de la Niş şi trei de la Pirot

au plecat spre Sofia acum patru zile şi de asemeni generalul de divizie Medala-Paşa.

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. lV, p. 250 (originalul


Turnu .Măgurele, 27 iunie 1877.

212

Colonelul Grigore Cantili, comandantul Brigăzii I,

informează pe generalul George Manu, comandantul Diviziei 4.

asupra bombardării unor monitoare şi baterii inamice

Astă seară s-au tras vreo 30 lovituri în direcţia monitoarelor turceşti şi

în bateriile învecinate ; în total astăzi peste 100 focuri. Colonelul de artilerie

a arătat maiorului Fălcoianu că astfel are să urmeze în toate zilele şi că

peste două sau trei zile va fi bătae mare urmînd însă astfel cu bătae nu

voi.u 5480 2459 7559 1050 6615 2219 2459 mai avea muniţiuni ; dacă

aprobaţi sînt de opinie ca cele 8247 1312 7483 2302 7933 de la lsbiceni

să se mute aici şi vă rog a face un aproviz:ionament 7000 - 107 1029 2006

mai mare ca să nu fim expuşi la bănuieli.

7483 7559 5508 5242 7138 2418.

1 Textul nu a putut fi descifrat În Întregime.


255

în pnvmţa bateriilor eu n-am luat nici o măsură de transportarea sau

schimbarea lor. În astă seară încă colonelul Sesovoi a cerut să se mute 4 piese

de 9 dintr-un loc în altul şi să fie înlocuite cu altele de 8 cee;i ce \-a executat.

Colonel CANTILI

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. IV, p. 251-252.

Bucureşti, 28 iimie 1877

213

Textul Regulamentului pentru aplicarea legii

privind instituirea ordinului „Steaua României"

REGULAMENT

PENTRU APLICAREA LEGEI RELATIVA LA INSTITUIREA ORDINEI

STEAUA ROMANIEI

TITLUL I

FORM_\ DECORA ŢIUNEI ŞI CHIPUL DE-A O PUR TA

Art. 1. Decoraţiunea Steaua României este o cruce de smalţ albastru

înconjurată de raze purtînd deasupra coroana domnească. Centrul crucei este

de smalţ roşu înconjurat cu ramuri de stejar verzi, avînd pe o parte vulturul

cu deviza : „in fide Salus" iară pe cealaltă parte cifra Domnitorului.

Art. 2. Crucea cu smalţ albastru este de argint pentru cavaleri şi de

aur pentru ofiţeri, comandatori, marii ofiţeri şi marii cruci.

Diametrul este de 40 mm pentru cavaleri şi ofiţeri şi de 60 mm pentru

·

comandatori şi mari ofiţeri.

Art. 3. Cavalerii poată decoraţiunea atîrnată de o cordea moarată roşie

cu marginile albastre închise fără rozetă pe partea stîngă a pieptului ; ofiţerii

o poartă la acelaşi loc şi cu aceeaşi cordea, însă cu rozetă.

Comandatorii poartă decoraţiunea la gît, legată cu o cordea moarată

roşie cu margini albastre, însă mai lată decît a ofiţerilor şi a cavalerilor. Marii

ofiţeri poartă pe partea st'ngă a pieptului o placă sau o stea cu opt raze _

îndoite diamantate peste tot de argint cu un diametru de 90 mm.

Pe stea se află crucea ca la celelalte ·grade, avînd vulturul în centru cu

deviza : „in fide lus" ; ei poartă afară de aceasta şi decoraţiunea la gh

de comandatori.

Marii Cruci poartă o cordea lată moarată roşie cu margini albastre

închise în formă de eşarfă, trecînd pe deasupra umărului drept şi la vîrf ul

căreia este legată o cruce ca aceea a comandatorilor, avînd însă un diametru

1'i6


de 70 mm. Ei poartă pe partea stingă a pieptului o placă întocmai ca aceea

a marilor ofiţeri cu un diametru de 95 mm.

Pentru militari, forma decoraţiunii este tot ca cea pentru civili, cu diferenţa

numai că fiecare clasă are pe decoraţiune două spade încrucişate.

TITIUL II

ADMITEREA ŞI ÎNAINTAREA ÎN ORDINE

· Art. 4. în timp de pace, spre a fi cineva admis în ordinea Steaua

României, trebuie să fi îndeplinit cu distincţiune 18 ani de funcţiuni civile

sau militare.

Art. 5. Nimeni nu poate fi admis în ordine, decît în indiul grad

de Cavaler.

Art. 6. Spre a fi numit la un grad superior, este indispensabil să se fi

trecut prin gradul inferior adică :

1. Pentru gradul de ofiţer, trei ani în acel de cavaler.

2. Pentru gradul de comandator, doi ani în acel de ofiţer.

3. Pentru gradul de Mare ofiţer, trei ani în acel de comandator.

4. Pentru gradul de Mare cruce, cinci ani în acel de Mare ofiţer.

Art. 7. Fiecare campanie se socoteşte îndoit militarilor pentru evaluarea

anilor ceruţi de art. 1 O şi 12, însă nu se poate socoti niciodată decît o campanie

Într-un an, afară de cazuri excepţionale care trebuiesc determinate printr-un

decret special.

Art. 8. În timp de resbel, faptele strălucite şi rănile grave pot dispensa

de condiţiunile cerute prin art. 10 şi 12 pentru admiterea sau înaintarea în

ordinea Steaua României.

Art. 9. În timp de pace ca şi în timp de resbel, servicele extraordinare

în funcţiunile civile sau militare, ştiinţe şi arte şi în genere în toate ramurile

activităţii umane pot asemenea dispensa de condiţiunile prescrise pentru admiterea

şi înaintarea în ordine.

Art. 1 O. în cazurile prevăzute pentru dispensa menţionată în articolele

precedente, faptele strălucite, rănile sau serviciile extraordinare trebuiesc constatate

În mod explicit în decretul de numire.

Propunerile vor trebui să explice cu amănuntul fapta pentru care se cere

decoraţiunea. Ele vor fi transmise pe calea erarhiei ministrului de externe care

le va prezenta Capului Statului.

Art. 11. Afară de cazurile extraordinare menţionate la precedentele

articole, nu se vor face numiri sau înaintări în ordine, decît la 1 ianuarie şi

la 1 O mai şi numai în marginile vacanţelor ce vor exista în ordinea.

Art. 12. În luna care precede fiecare din aceste epoci, ministrul de externe

va redijia lista vacanţelor, conform art. 5 şi va lua ordinele Domnitorului

pentru împărţirea ce este a se face între diferitele ministere.

Art. 13. După înştiinţarea ce le va trimite ministrul de externe, miniştrii

îi vor adresa liste de persoanele pe care le vor găsi că au meritat această

distincţiune. Aceste liste vor fi însoţite de raporturi explicative.

257


Art . . 14. Din adunarea acestor liste, ministrul de externe va forma un

corp de decrete pe care le va supune aprobării Domnitorului.

Aceste decrete de numiri şi înaintări pentru funcţionarii civili şi persoane

particulare vor fi contrasemnate de ministrul de externe, iară pentru

militari, decretele vor fi contrasemnate şi de ministrul de resbel.

Art. 15. Miniştrii, după fiecare numire sau înaintare, expediază scrisori

de însoţire la toate persoanele numite în ministerele lor.

Art. 16. Nimeni nu va putea purta decoraţiunea gradului la care a fost

numit sau înaintat decît după îndeplinirea tuturor formelor prescrise, afară

nuai dacă Domnitorul ar fi singur decoraţiunea.

TITLUL III

MODUL DE RECEPŢIUNE AL MEMBRILOR ORDINE!

Art. 17. Marii Cruci şi Marii ofiţeri primesc din mîinile Capului Statului

decoraţiunea lor.

Art. 18. In caz de împiedecare, ministrul de externe pentru civili ş1

ministrul de resbel pentru militari, se va delega de Domn să proceadă la

această predare.

Art. 19. Miniştri de externe şi de resbel, fiecare în competenţa sa, numesc

pentru a procede la recepţiunile cavalerilor, ofiţerilor şi comandatorilor

un membru de un grad cu acel al recipiendarului.

Art. 20. Militarii de orice grad şi armă vor fi primiţi în modul prescris

mai sus, Însă la paradă.

Art. 21. Nu se va putea purta cu ordinea Steaua României nici o altă

ordine străină, fără autorizarea Capului Statului ·transmisă prin ministrul de

externe. Autorizările pentru a purta ordinele străine sînt contrasemnate de

ministrul de externe.

TITLUL IV

BREVE IT ŞI PREROGATIVE

Art. 23. Brevetele învestite cu semnătura Domnitorului şi vizate de miniştrii

respectivi se vor libera tuturor membrilor ordinei Steaua României

numiţi sau înaintaţi.

Se va percepe de către ministrul de externe cu titlul de drept al cancelariei

ordinei următoarele .taxe :

Pentru brevetele ordinei Steaua României :

Pentru cavaler

Pentru ofiţeri

Pentru comandator

Pentru mari ofiţeri

Pentru mari cruci

25 lei

50 "

80 "

100 "

200 "

Gradele inferioare militare şi străinii sînt scutiţi de aceste taxe.

258


Art. 24. Pentru toţi cavalerii şi ofiţerii purtînd decoraţiunea în mod

aparinte, soldaţii sub arme vor lua la umăr. Pentru celelalte grade superioare

se va prezenta arma.

Art. 25. Marii cruci sînt asimilaţi cu generalii de divizie.

Marii ofiţeri cu generalii de brigade.

Comandatorii cu coloneii.

Ofiţerii cu căpitanii şi

Cavalerii cu locotenenţii şi sublocotenenţii.

Pentru fiecare grad, onorurile militare în viaţă ş1 la ceremoniile funerare

se vor da conform acestei clasificări.

TITLUL V

DISCIPLINA MEMBRILOR ORDINII

Art. 26. Calitatea de membru al ordinei Steaua României se pierde pentru

aceleaşi cauze care fac a se pierde _şi calimtea de <:etăţean român.

Art. 27.Drepturile şi prerogativele de membru al ordinei Steaua României

se suspendă pentru aceleaşi cauze care fac a se suspenda şi drepturile de

cetăţean român.

Art. 28. Miniştri jusuţ1e1 şi resbelului transmit ministrului de externe

copii după toate hotărîrile în materie criminale, corecţionale şi de poliţie, relative

la vreunul din membrii ordinii.

Art. 29. Ori de cîte ori se va face recurs în casaţiune contra unei hotărîri

dată în materie criminale, corecţionale sau de relativă la un membru,

procurorele generale pe lîngă curtea de casaţiune va înştiinţa, fără întîrziere,

pe ministrul justiţiei, care va încunoştinţa despre aceasta pe ministrul de

externe.

Art. 30. Procurorii generali pe lingă curţile de apel şi comisarii domneşti

pe lingă consiliurile de resbel nu pot executa nici o pedeapsă infamantă în

contra unui membru al ordinei, mai înainte ca acesta să fi fost degradat.

Art. 31. Pentru această degradare, preşedintele curţii de apel, după

rechizitorul procurorului sau preşedintele consiliului domnesc pronunţă îndată.

după cetirea judecăţii, formula următoare :

"Ai lipsit la onoare, declar, în numele membrilor ordinei Steaua României,

că ai încetat de a mai fi membrul ei".

Art. 32. Capii militari vor trimite ministrului de resbel o dare de seamă

de toate pedepsele grave de disciplină care au fost aplicate membrilor de sub

ordinele lor. Ministrul de resbel transmite copie după aceasta ministrului

de externe.

Art. 33. Casarea unui cavaler al ordinei, sub ofiţerii în activitate 1

trimiterea unui soldat cavaler al ordinei la compania de disciplină nu se

poate face, decît după autorizarea ministrului de resbel.

Ministrul nu poate da această autorjzare decît după ce a informat pe

ministrul de externe, caire va lua ordinea Capului Statului.


259

Art. 34. Capul Statului, după raportul ministrului respectiv, poate sus :

penda în tot sau în parte exerciţiul drepturilor şi prerogativelor, precum şi

pensiunea ce le este acordată şi chiar a exclude din rîndurile ordinei c me "'!

brii condamnaţi la o juridicţiune oarecare, cînd natura delictului şi gravitatea

pedepsei pronunţată contra lor cer aplicarea acestei măsuri.

TITIUL VI

ADMINISTRA ŢI UNEA ORDINE I

Art. 35. Administraţiunea ordinei este încredinţată ministrului de externe

în calitate de delegat al domnului, mare maistru al ordinei.

Ministrul de externe lucrează direct cu Capul Statului şi mare maistru.

Art. 36. Secretarul general al ministerului de externe dirijă lucrările

privitoare la ordinea Steaua Rom:1niei.

Art. 37. Toate ordinele străine sînt în atribuţiunile ministrului de externe.

El priveghează ca ordinele, atît al Stelei României cît şi străine, să fie

purtate în forma şi mărimea reglementate prin statutele lor.

Art. 38. Toate decretele relative la ordinea Steaua României sînt contrasemnate

de către ministrul de externe ; decretele date la militari sînt contrasemnate

şi de ministrul de resbel.

Art. 39. Ministrul de externe prezintă Domnitorului, după deliberarea

consiliului de miniştri :

1. Raporturile pentru numirea în ordinea Steaua României, proiectele

de decrete, regulamentele şi deciziunile privitoare la această ordină.

2. Candidaţii prezentaţi de miniştri, de alte persoane sau de dînsul

pentru numiri şi înaintări.

El primeşte instrucţiunile domneşti în privinţa ordinelor străine conferite

Românilor.

El transmite autorizarea de a le purta.

El dirijează şi supraveghează toate părţile administraţiunii ordinci, percepţiunile

de venituri, plăţile şi cheltuielile.

El pregăteşte proiectele de buget anuale care se supun spre ap.robare

Consiliului de Miniştri.

Art. 40. Curtea de conturi este însărcinată cu controlarea şi verificare.l

veniturilor şi cheltuielilor anuale ale ordinei.

Art. 41. Se va publica în toţi anii prin îngrijirea şi sub direcţiunea Ministerului

de Externe un anuar al ordinei Steaua României.

Art. 42 şi cel din urmă. Ministerul Nostru Secretar de Stat la Departamentul

Afacerilor Străine este însărcinat cu executarea decretului de faţă.

Dat În Bucureşti, la 28 iunie 1877.

Ministiru Secretar de Stat la

Departamentul Afacerilor Străine,

M. KOGĂLNICEANU

„Monitorul Oasrei", nr. lj din 10 august 1877, p. 572-576.

CAROL

260


Turnu Măgierele, 29 iunie 1811

214

Colonelul Grigore Cantili, comandantul Brigăzii I,

raportează generalului George Mano, comandantul Diviziei 4,

despre vizita făcută la avanposturi şi baterii

de generalul rus Stolîpin

Generalul Stolîpin a inspectat avantposturile şi bateriile. Mi-a exprimat

repetate mulţumiri în privinţa serviciului şi regularităţii ce a găsit. Am pus

de au tras cu un tun de 9 un şcluapnel şi un obuz ordinar. Amîndouă au fost

foarte bine ochiate pentru care au dat doi franci ochitorului. Este în admiraţie

asupra materialului nostru de artilerie, declarîndu-1 mai bun decît cel

rusesc. Ofiţerii i-au făcut cea mai bună impresie.

Colonel CANTILI

Documente privind istoria României. Războiul ixntru independenţă, voi. IV, p. 307-308.

[Cetate/, 30 iienie 1811

215

Ordin general adresat Diviziei 2 de colonelul Ion Logadi,

numit Intendent general al armatei 1

ORDIN GENERAL

Domnul Comandant al Corpului 1 prin depeşă îmi comunică că M. S.

prin înalt decret a binevoit a mă numi în funqia de Intendent General al

Armatei şi a mă înlocui în comandamentul Diviziei 2 prin domnul Colonel

Alexandru Anghelescu.

Părăsind acest comandament simt o datorie de conştiinţă a exprima sincerele

mele mulţumiri d-lor şefi de brigade, d-lui şef (al) Statului-major şi

d-lor şefi de corpuri şi serviciuri în special şi tuturor d-lor ofiţeri în general

pentru binevoitorul concurs ce fiecare mi-au dat în conducerea afacerilor şi

ierviciului acestei divizii.

1 în locul său a fost numit comandant al Diviziei 2 colonelul Alexandru Anghelescu

(Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. IV, p. 313).


261

D-lor ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi, astăzi mă despart de D-v.

cu cel mai viu regret, dar totodată cu profunda convicţie că m-aţi făcut să

cîştig în timp de 3 luni de conveţuire că prin tactul, disciplina şi simţămîntul

de patriotism de care sînteţi animaţi veţi da în curînd Domnitorului şi Ţării

Întregi probe eclatante de valoarea voastră şi veţi face a simţi că încrederea

ce o pun în d-vs este mai rinllt decît bine meritată. -

- La revedere, bravi camarazi, speranţa şi viitorul ţării, Dumnezeu să vă

protejeze şi să. vă întoarcă la că111inele voastre acoperiţi de .glorie.

Comandantul Diviziei 2.

Colonel LOGADI

Documente privind istoria României. Rhboiul .pentru independenţă, voi. IV, p. 327-328.

Salcia, 1 iulie 1877

216

Colonelul Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii 1, raportează

Diviziei 2 asupra incursiunii executate de un detaşament

pe malul drept al Dunării în noaptea de 30 iunie 1

Am onoare a vă aduce la cunoştinţă că în noaptea de 30 iunie cap1-

tanii Mihăescu şi Boşman Împreună cu 42 oameni din al 3-lea de linie însărcinaţi

de subscrisul să surprindă pichetul turcesc situat la vest de satul Issen,

s-ă se facă de se va putea întregul post prizonier.

Ajunşi la malul inamic pe la 2 şi jumătate noaptea, din lipsa unor bune

călăuze misiunea lor nu a putut fi îndeplinită cu succesul dorit. Santinela

dînd alarma, turcii au prins de veste şi au început a trage. Ar fi fost a contra

veni la ordinele mele dacă trupa angaja o luptă pe un teren ce nu'-i

era îndeajuns de cunoscut.

Cu tot insuccesul acestei Întreprinderi, ce se va repeta, de va fi posibil

chiar astă noapte, rezultă că spiritul în regiment este excelent şi că, numai a

înfrunta un obstacol atît de mare ca Dunărea şi aceasta În timpul nopţii,

expunîndu-se la loviturile unui inamic deprins cu războiul şi adăpostit de

minunatele sale poziţiuni, presupune mult curaj şi devotament din partea unor

oameni care pentru întîia oară în viaţa lor se găsesc în stare de război.

f. Colonel VLĂDESCU]


1 Vezi relatarea comandanruilui detaşamentului (Documente privind istoria României.

RăzboiUil pentru independenţă, voi. IV, p. 346).

262


Moţăţei, 2 iulie 1877

217

Colonelul Grigore lpătescu, comandantul Brigăzii 1, raportează

· . colonelului George Anghelescu, comandantul Diviziei 3,

că Regimentul 8 linie s-a deplasat la Rast

pentru a schimba Regimentul 10 dorobanţi

Domnule comandant,

Conform ordinului d-tră telegrafic cu Nr. 646, Regimentul 8 de linie

a plecat astăzi la 8 ore dimineaţă pentru Rast, pentru a schimba pe Regimentul

10 de dorobanţi.

Aceasta cu onoare se aduce la cunoştinţa D-vstră.

Comand:l!ltu'l Briigadei 1,

Colonel IP A TESCU

Docwnente priv>nd istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. IV, p. 364.

/Islaz/, 3 iulie 1877

218

Locotenent colonelul Alexandru Fotea raportează telegrafic

Marelui Cartier General rezultatele incursiunii executate

pe malul drept al Dunării de un detaşament comandat

de locotenentul Stănescu

Am onoare a raporta că astăzi, ora 2 după amiază, pe cînd patrulele

din trupele ruseşti se iveau pe înălţimile satului turcesc Simovitz 1, vis-a-vis

de Islaz, am dat ordin d-lui locotenent Stănescu a trece Dunărea cu o secţie

de soldaţi şi a face recunoaşteri.

După raportul ce mi-a adus sînt următoarele : trecut pe malul turcesc

a fost întîmpinat de românii din susnumitul sat. Aceştia i-au primit cu mare

entuziasm, dîndu-le mîncare şi vin şi rugîndu-i a-i lua pentru a nu cădea

victime îngrozitoarelor cruzimi turceşti. Pe urmă, întîlnindu-se cu trupele ruseşti,

pe înălţimi, au vizitat posturile şi bateriile evacuate de turci, unde au

găsit muniţiuni şi 1naterial de resbel. La Întoarcere a fost aclamat în urări

pentru Români şi rugindu-i a nu-i lăsa abandonaţi.

Comandmul trupelor,

Locor.-colonel FOTEA


1 Samovir.


263

Turnu Măgurele, /3 iulie 1877/

219

Generalul George Manu, comandantul Diviziei 4, raportează

telegrafic Marelui Cartier General asupra cooperării

artileriei diviziei cu trupele ruse

la atacul localităţii Nicopol

După cum v-am anunţat ieri, atacul Nicopolului a Început astăzi de

către corpul general. La trei ore din zi bateriile noastre au început a pregăti

atacul prin o bombardare vie, la care au răspuns cu o mare voiciune cele

12 tunuri din forturile şi înaintările din Nicopoli. Pe la 51;2 ore s-au ivit

primele trupe din corpul general dinspre sudul şi vestul Nicopolului. Acestea,

înaintînd treptat, au luat S.imovitn si Carcovitza dinspre vest şi toate împrejurările

Nicopolului dinspre sud şi est, făcînd la 8 ore seara să tacă focul

forturilor şi împresurînd Nicopole pînă la 9 ore seara din toate părţile,

restrîngîrd Într-un cerc forţat toate trupele din cetate şi toată armata turcă

din aceste părţi. Pe terenul cîştigat, pe care îl ocolise În toate părţile la

2 kilometri departe de Nicopole, trupele ruse au stabilit bivuacele lor şi cred

că atacul şi luarea Nicopolului va urma începînd mîine În revărsatul zorilor.

Această împresurare a forţat toate tunurile turceşti să părăsească pe la 5 ore

seara forturile Nicopolului, pentru a se uni cu armata turcă şi a apăra Nicopolea

în contra fortelor ruse în afară de cetate. Pe la 8 ore seara, turcii au

pus focul singuri unei magazii (de a) lor de iarbă din citadelă şi artileriştii

din forturi, văzînd trupele din citadelă părăsind-o, au sărit peste parapet,

pentru a se uni cu armata mobilă, astfel că focul din forturi a încetat. Ştiţi

că toată partea de nord a Nicopolului a fost atacată şi bombardată numai

de trupele noastre, numai vreo 4 obuziere şi 4 tunuri ruse participau dinspre

partea stîngă pe a şoselei la această bombardare, căci acele 4 tunuri ale lor

aveau lafitele lor de foc sparte, astfel încît focul lor Încetase de ieri şi

astăzi dimineaţă toată partea dreaptă a şoselei pînă la gura Oltului şi dincolo

de Islaz era dat ţinută numai de trupele noastre, adică o Întindere de peste

14 kilometri. A Început atacul nostru pe la trei ore dimineaţa şi am continuat

focul pînă la 9 ore seara.

Sînt cum nu se poate mai mulţumit de trupele noastre şi cred că criticul

cel mai aspru nu ar avea decît să se feliciteze de dînsele. Bravînd primejdia,

oştenii au lucrat cu bărbăţie, pot zice chiar cu eroism. Bateria Şoimănescu şi

şefii săi de secţie s-au distins pentru fapte care merită o deosebită menţiune ;

sub focul a 8 tunuri şi avînd o întindere descoperită de aproape 1 kilometru.

A mers după dorinţa ruşilor şi a schimbat poziţiunea bateriei pentru a ocupa.

O altă bravură le-a fost recompensată, căci din nenorocire nu aveau a deplînge

nici un accident, precum nici noi de toate focurile de tunuri şi puşti

ce am suferit.

264


Puteţi să vă închipuiţi marea consumaţiune de mumţmni ce s-a făcut ;

în acelaşi timp la vest de Nicopole se luptau trupele noastre de la Islaz, pînă

ce ruşii au luat acolo satul Simovitz.

Relaţii prin poştă.

General MANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, VQ[. IV, p. 384-385

Turme Măgurele, 4 iulie 1877

220

Ordinul de zi al generalului George Manu, comandantul

Diviziei 4, dat cu prilejul cuceririi localităţii Nicopol 1

Daţi ordinul de zi următor : Cetatea :\"icopoli a căzut din mîinil.!

turceşti pentru a intra în posesiunea amicilor noştri, oastea rusească. La lupta

contra acestei cetăţi trupe din această divizie au luat parte. Sînt mîndru a le

avea sub comanda mea şi asistînd în persoană la lupta de la 3 şi 4 iulie m-am

încredinţat că au binemeritat de la patrie, susţinînd cu onoare drapelul român,

necruţînd nici un fel de osteneală şi bravînd cu curaj toate pericolele, la care

erau expuse, îndeosebi bateria căpitanului Şoimănescu <le la cel din urmă

soldat pînă la comandantul său au avut o comportare eroică, trecînd sub

focul a 8 tunuri turceşti pe o cîmpie descoperită pentru a ocupa o nouă poziţie

ce i s-a ordonat. Mulţumesc colonelului Cantili, comandantul acestor

trupe, maiorului Fălcoianu, comandantul artileriei, căpitanul (ui) Şoimănescu,

Bateriei 5 din al 3-lea şi Bateriei Şoimănescu, Escadronului Teleorman şi le

prezint restului diviziei ca exemple de imitat, despre ceea ce sînt convins. Nu

voi lipsi a aduce purtarea acestor trupe la cunoştinţa Domnitorului, precum

s-a şi făcut de comandantul trupelor ruse care luptă lîngă noi, către Marele

Duce, pentru a distinge meritul dorit de fiecare. Să trăiască România.

(Notă) : S-a dat ordin de zi

Com1ndancul Diviziei,

Generil MANU

Documţnte privind istoria României. Războiul pe:mu independenţă, voi. IV, p . .>9! .

1 ln aceeaşi zi, generalu•! George Manu raporta telegrafic lui Carol I cucerrea localităţii

Niicopol, menţionînd co0iperarea Regimentelor 5 şi 7 linie, baterii·lor de artilerie şi

e!l<:adronului de călăraşi Teleorman, care au făcut ono:ire :i.rmatei române (Documente privind

istoria României. Războiul .pentru independenţă, vol. IV, p. 390-391) în ziu.a unnătoa.rl!,

generalul Alexandru Radovici, comandantul Corpului 2 armată, informa pe generalul Georg!

Manu că af1l.ase din zvon dcsp;e cucerirea Ni.copoiului. (Ibidem, p. 405).


265

Poiana, 5 iulie 1877

221


odonă colonelului George Anghelescu, comandantul Diviziei 3,

să execute, împreună cu colonelul Nicolae Dabija,

o recunoaştere în zona Ţibru-Palanka în vederea trecerii

trupelor române în Bulgaria

Domnule colonel,

Veţi executa o recunoaştere împreună cu dl. colonel Dabija în scopul

unei operaţiu ce veţi avea a dirija.

Această operaţiune: este :

Executarea·· unei ' recunoaşteri ofensive pe ţărmul drept al Dunării în

apropiere de Ţibru-Palanca spre a ne da seama de poziiţiunea şi de forţele

inamice în cea localtate, precum şi cunoaşte[ rea] întrucî.t acest punct ar fi

favorabil pentru o trecere a armatei romine în Bulgaria.

Veţi avea fo vedere următoarele puncte :

1. Alegerea unm p1mct de debarcare pe ţărmul drept, trecerea fădn;

du-se în bărci.

2. Alegerea unui p\lnct p ţărmul stîng pentru adunarea pe ascuns a

trupelor şi îmbarcarea lor.

3. A studia ce lucrări s-au făcut de inamic pe ţărmul drept în jurul

punctului ales.

4. Numărul trupelor de infanterie necesar operaţiunii.

5. Artileria necesară pe ţărmul stîng pentru aceste recunoaşteri ofen..:

sive şi apărarea retragerii, poi:iţiunea ce ar trebui să ocupe pe ţărmul stîng.

6. Consideraţiuni asupra operaţiunii de făcut spre a obţine un rezultat

s.imţitor, precum ridicarea unui post tare sau pătrunderea în Ţibru-Palanca

ridicarea de material sau proviziuni de război, luarea de prizonieri.

Această recunoaştere a d-tră trebue să rămîie cu totul secretă. Veţi

evita a fi remarcaţi de inamic şi în ceea ce priveşte trupele noastre trebuie

să păstraţi tăcerea cea mai absolută asupra scopului şi punctului unde o

faceţi, fiind responsabil de orice indiscreţiune.

Raportul în scris şi un crochiu repede asupra acestei recunoaşteri se

vor prezenta de d-tră în persoană la Marele Cartier General Poiana în seara

de .7 iulie cel mult.

Şef de Stat-major,

Coilonel SLANIOEANU

Documente ,privind istoria Rom.iniei. Războiul pentru independenţă, voi. IV, p. 416-417,

266


'

' '

222

Băileşti, 6 iulie 1877

Ordin de zi al generalului Alexandru Radovici, comandantul

Corpului 2 armată, prin care sînt evidenţiate unităţile

din subordinea sa ce s-au distins în acţiunile de luptă

de la Rast

ORDIN DE. ZI NR. 21

S-a scăpat din vedere în ordinul de zi Nr. 20 a se citi Regimentul 5

călăraşi, care la bombardarea de la Rast a luat o parte activă, dezvoltînd

mult CU[aj .şi energie· ·ş:i · 'Concurînd cu celelalte trupe, ' pentru care expri1i1

trupei şi ofiţerilor ac:el ui regiment deplina me;i mulţumire. , Asemenea mulţumesc

personal d-lor h. "colonel Măldărescu, comand. ' Regimentului 10 de

dorob., niaiol'ului - Paraa:hivescu, comand. Regiimemtilui · S călă'r'aŞi, · şi maiorului

ScheletJti, comand. Batalionului J de vînători, care au dat deosebire

probe de energie, unită cu ;îngele rece c e distinge " pe bunii comandanţi de

tmpe.

, r

Comandantul Corpului. 2,

General <RADOV:ICI>

DC1Cumente privind istori:i Român °·iei. Războiul pentru inde-pendenţă, voi. : IV, · p. 427.


223

Colonelul George Slăniceanu, şeful Statului-major •al armatei,

dă instrucţiuni generalului George Manu,

· comandantul Diviziei 4, privind concursul ce trebuie să-l dea

· · .

armatei ruse în acţiunii de p-:st . Dunăre

Dacă' vi se va .cere cele arătate. î telegrama D-stră de astaz1 veţi

răspunde că ordinul ce aveţi pînă acum ·vă prescrie a da concursul D-srră

pe· ţărmul stîng al Dunării numai pînă la luarea Nicoplului şi că aţi fost

prevenit că în curînd aveţi să vă întruniţi cu armata română dincolo de Jiu.


267

V cţi putea adăuga în conversa ţi un; particulare ce aveţi cu generalul

rus că armata română nu va putea c·:mduce pe prizonierii ce nu i-a făcut

dînsa. Ambulanţa poate da ajutor la Turnu. Mări:i Sa Domnitorul nu a

primit nici o cerere de asemenea natură de la Duce.

Şef de Stat-major,

Colonel SLANICEANU

Documente privind istoria Rom.iniei. Războiul pentru independenţă, vol. IV, p. 428.


224


transmite marilor unităţi instrucţiuni privind culegerea

informaţiilor, referitoare la inamic, prin prizonieri, dezertori,

spioni şi prin alte surse

A vînd în vedere însemnătatea ce au informaţiile exacte, asupra mişcam

şi situaţiei inamicului, se prescrie mai la vale mijloacele cele mai obişnuite

Întrebuinţate pentru a dobîndi asemenea ştiri, precum şi un sumar de

chestiunile principale ce se adresează prizonierilor, dezertorilor şi locuitorilor.

Pe cît este de mare însă însemnătatea informaţiunilor exacte, cu atît

este de primejdios de a regula Întreprinderile sale după informaţii false sau

inexacte. Cînd avem dar cel mai mic cuvînt de a bănui isvorul lor, est!'

mai prudent a le privi ca nule şi totdeauna mai bine În asemenea împrejurări,

a Întemeia mişcările sale pe propria sa inspiraţie.

Mijloacele principale Întrebuinţate în campanie, spre a dobîndi ştiri

aupra inamicului sînt, afară de patrule şi recunoaştl!rÎ :

1. Prizonieri

2. Dezertori

3. Locuitori

4. Spioni

5. Deosebite alte indice.

Afară de aceasta se mai pot dobîndi ştm prin interceptarea scrisorilor

şi a telegramelor sau controlarea acestora din urmă, aşezînd un parapet

telegrafic pe parcursul liniilor telegrafice inamice.

I. Prizonierii. Aaesea va fi fo:irte greu a dobîndi de la dînşii, mai cu

eamă în întîiele momente vreo ştire. Ei trebuiesc ·Întrebaţi îndeosebi, unul

cite unul, cu blîndeţe, Întrebuinţînd dibăcia, iar nu violenţa.

II. Dezertorii. Aceştia, dimpotrivă, vor fi mai totdeauna gata a spune

tot ce ştiu, dar trebuie a deoebi cu luare aminte pe acei cari ar fi dezer-

268


tat din ordin spre a răspîndi Înadins ştiri false. Principalele Întrebări ce

se adresează prizonierilor şi dezertorilor sînt următoarele :

1. Numărul regimentului sau batalionului, brigadei şi diviziei.

2. Numele comandanţilor acstor părţi de trupă.

3. Unde sînt Cartierele Generale.

4. Dacă trupele sînt în tabere, cantonamente sau bivuacuri.

5. Ce mă.suri de siguranţă s-au luat şi dacă acest serv1crn este bine

făcut. Dezertorii vor fi întrebaţi asupra chipului În care au străbătut linia

de siguranţă atît a armatei din care făceau parte cît şi acest-I-alte.

6. Dacă sînt Întăriri.

7. Ce trupe se aflau În dreapta şi în stînga trupelor lor. Depărtarea

la care se găseau, numărul şi poziţiile lor.

8. Dacă corpul său era în poziţ.ie sau În marş şi în ce direcţie.

9. Cum sînt formate coloanele şi din ce arme.

10. Sînt mulţi recruţi şi remonţi. Armata aşteaptă Întărire sau nu.

11. Dacă sînt mulţi bolnavi şi răniţi, cai şi oameni.

12. Dacă soldaţii iubesc pe ofiţerii lor. Cum stă disciplina.

13. Unde sînt magaziile şi depozitele, parcurile de artilerie şi de gemu.

14. Dacă hrana şi furajul sînt de ajuns. Ce s-a dat trupelor şi cailor

în cele din urmă zile. Se aşteaptă convoiuri sau nu. De unde şi cînd trebue

să sosească. Modul de aprovizionare.

15. Care erau cele din urmă ordine şi cele din urmă zgomote răspîndite

de oştire.

Se vor face apoi cîteva Întrebări privitoare în special armei sau serviciului

din care face parte prizonierul sau dezertorul.

a. pentru infanterie : starea armamentului şi a muniţiei de război ;

starea îmbrăcămintei şi a încălţămintei.

b. pentru artilerie : starea armamentului şi a muniţiei de război ; calibrul

tunurilor ; dacă sînt mitraliatrice ; numărul tunurilor în baterie, al

bateriilor În divizii şi corpuri de armată. Starea cailor şi a harnaşamentului

Unde sînt parcurile.

c. pentru cavalerie : Starea cailor şi a harnaşamentului.

d. pentru geniu : Ce serviciu de geniu se află În armată ; de ce material

dispune ; unde şi cum este Întrebuinţat. Unde sînt parcurile.

III. Locuitorii : Dintre locuitorii unei comune se va alege pentru a-i

întreba pe cei mai deştepţi şi mai În stare de a ne da lămuriri, precum

capul comunei sau primarul, dascălul, preotul, şeful poştei şi pe acei care

ar fi slujit de călăuze inamicului. Principalele Întrebări sînt :

1. Unde este inamicul ; cînd a trecut prin comună ; În ce număr era ;

din ce arme se compunea trupa ; de unde venea.

2. Ce măsuri de siguranţă lua În timpul marşului precum şi În timpul

opririlor.

3. În ce stare era ; dacă soldaţii şi caii păreau obosiţi ; în ce stare era

îmbrăcămintea, încălţămintea şi harnaşamentul.

4. Dacă erau trupe din armata regulată sau neregulată sau din miliţii.

5. Dacă inamicul se opreşte În bivuacuri ; ce recunoaştere ·trimite ;

ce cercetează aceste recunoaşteri ; dacă sînt dese, sau nu ; dacă vin regulat.



6. Ce drum duce la inamic ; dacă sîot mai multe şi În ce direcţie

merg, ·Starea lor. Starea drumului urmat de inamic şi stavilele ce pot în

tîlni ; păduri, rîpe, ape, poduri, defileuri.

7. Dacă a rechiziţionat ceva. Mijloacde de trai ce înfăţişează localitatea

şi ce se poate găsi de-a lungul drumului.

Aceleaşi Întrebări se pot face călătorilor. Aceştia mai pot încă spune

greutăţile ce au întimpinat pentru a străbate liniile sau coloanele inamice.

De aceea este bine obiceiul a nu-l lăsa pe călătorul care merge spre 10am1c

să treacă înaintea coloanelor.

IV. Spionii. Prin spioni se poate adesea avea mai multe ştm asupra

inamicului, dar Întrebunţarea lor este foarte anevoioasă, căci aproape toţi

făcînd această meserie pentru bani nu înfăţişează decît prea puţine garanţii

de Încredere. Ei sînt aleşi obişnuit printre cei cari pot fi mai puţin bănuiţi,

precum : preoţi, negustorii şi printre oamenii care au mai mult obiceiul unor

asemenea întreprinderi, precum sînt contrabandiştii. Spionii trebuie să fie

necunoscuţi unii altora, astfel ca spusele lor să poată fi controlate şi chiar

ei supraveghiaţi unii prin alţii.

Sînt adesea spioni plătiţi de amîndouă părţile. Aceştia sînt cei mat

buni, dar trebuie multă dibăcie pentru a se sluji de dînşii Spionii trebuiesc

pe atît de bine plătiţi cînd aduc ştiri bune, pe cît de aspru pedepsiţi, chiar

Împuşcaţi, pe dată ce sînt dovezi că sînt trădători.

Nu li se încredinţează decît treptat însărcinări din ce În ce mai grele,

după încrederea ce putem avea în ei şi Înţelepciunea ce arată. lnstruqiile

adevărate sînt totdeauna date verbal. În scris nu se dau decît instrucţiuni

false menite a înşela pe inamic. Se recomandă soldaţilor a se sfii de oameni

care ar încerca să-i facă să vorbească asupra unor amănunte privitoare la

oştire şi a păstra totdeauna tăcere în această privinţă.

V. Deosebite alte indice. Afară de aceste mijloace, sîot alte indice

care ne ipdt da cel puţin oarecare ipresuipuneri asUJpra mişcăriil.or şi intenţiilor

inamicului. Astfel distribuţii de încălţăminte, curăţirea armelor pot dovedi

pregătire de marş. Haine noi, găsi.te pe cîmp de luptă ne arată obiţnuit

sosire de trupe noi venite. Adunarea de prov.izii pe un cîmp oarecare

dovedeşte scopul de a strînge trupe acolo. Dacă lemne şi luntre sînt strînse

adunate pe o apă, într-un punct oarecare, se pregăteşte o trecere sau o demonstraţie,

dimpotrivă dacă asemenea material este distrus, dovadă de retragere.

După focurile unui bivuac se poate socoti aproximativ puterea trupei

ce ocupă, socotind de la 4 la 6 oameni fiecare foc. Dacă focurile sînt

însă numeroase, mici, şi puse astfel ca să fie văzute, dovadă că inamicul

este slab şi se pregăteşte a se retrage. Se poate socoti asemenea putere unei

trupe tăbăruite după numărul corturilor socotind după mărimea lor, de la

6 la 12 oameni de fiecare. Trebll'ie a se ţine comt însă că armata turcă, din

cauza slabelor sale efective, profită de aceste indicaţiuni spre a induce pe

inamic în eroare. Praful ce ridică o coloană în marş ne poate arăta direcţia

marşului şi chiar trupele din care este formată coloana ; astfel dacă coloana

este de infanterie, praful se ridică la o înălţime mică, iar dacă coloana

este din cavalerie, praful dimpotrivă se ridică sus ; dacă coloana este

compusă din trăsuri, înălţimea la care se ridică praful se schimbă în unele

270


locuri mai mare în altele mai mică. Direqia trupelor se poate judeca după

strălucirea armelor, care este mai mare dacă trupele inamice sînt cu faţa,

mai mică, dacă ele sînt cu spatele la noi. Dacă pe drumul urmat de o coloană

se văd multe urme de sînge, cîrpc sîngerînde, dovadă că sînt mulţi

răniţi, dacă sînt multe arme, răniţi ş.a. aruncate, dovadă că trupa este obosită

şi moralul ei slăbit.

Aceste reguli generale se pun în vedere ofiţerilor şi trupei spre a le

servi de normă în cea mai mare parte din cazurile ce se prezintă În campanie.

Aceasta nu împiedică ca fiecare după caz să caute a ghici şi a pătrunde

bine prin toate mijloacele ce inteligenţa şi priceperea pune la dispoziţia

sa spre a descoperi adevărul.

Dat la Poiana la Marele Cartier General al An11atei la 6 iulie 1877.

Din Înalt ordin,

Şef de Stat-major,

Colonel SLANIGEANU

Documente privind istoria Rominiei. Războiu.I pentru independenţă, vol. IV, p. 428-431.

[Poiana/, 7 iulie 1877

225

Carol I dă explicaţii lui Mihail Kogălniceanu, ministru de

externe, în legătură cu problemele cooperării cu armata rusă

Generalul Manu ne informează că În timpul conversaţiei pe care a

avut-o cu comandantul trupelor ruseşti care ocupă În prezent Nicopole i

s-a spus că dorinţa Marelui Duce Nicolae ar fi ca românii să vină să ocupe

Nicopole, să se însărcineze a escorta cei 7 OOO de prizonieri turci pînă la

frontiera rusească şi ca ambulanţele româneşti să aibă grijă de răniţii turci.

Am făcut să se răspundă generalului Manu că cu tot concursul pe care l-am

dat armatei ruseşti, noi nu vom putea să ocupăm Nicopole, deoarece eu

n-am consimţit să se ocupe Turnu-Măgurele de către armata mea decît în

mod provizoriu şi sub cerere scrisă a Marelui Duce Nicolae. Am făcut să

se adauge că demnitatea armatei române se opune ca ea să se însărcineze

de a conduce prizonierii pe care nu i-a luat ea ; armata română ar putea,

în afară de aceasta, să aibă nevoie la un moment dat ·de toate resursele

sale. ln ceea ce priveşte ambulanţele noastre, al căror material este destul

de restrîns, noi am fi Întotdeauna fericiţi să îngrijim în ele răniţi ruşi, dar

noi preferăm să nu le Încărcăm cu răniţi turci in detrimentul propriilor

noştri soldaţi. Binevoiţi a transmite textual prezenta telegramă generalului

Ghica în scopul de a atinge aceste diferite chestiuni în convorbirile sale cu

lgnatiev, insistînd asupra necesităţii în care ne aflăm de a şti cum vom


271

putea dispune de divizia noastră care ocupă acum Turnu-Măgurele cu titlul

provizoriu, aşa cum rezultă din corespondenţa dintre mine şi Marele Duce

Nicolae.

CAROL

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. IV, p. 433-4H

(originalul În limba franceză).

Turnu Măgurele, 8 iulie 1871

226


Marelui Cartier General rezultatele recunoaşterii efectuate

de ofiţerii săi pe malul drept al Dunării 1

Recunoaşteri făcute eri şi azi de ofiţerii noştri În dreptul Corabiei şi

Celeiului, constată că avantgarda (rusă) a ajuns (la) Iskanal. Satele Măgura,

Ghighin, Beşlii, Cruşovenii, cer de pe malul drept ajutorul nostru în

contra başibuzucilor ce-i jefuiesc. Am autorizat continuarea recunoaşterilor

ce se fac. Căpitanii Eremia şi Andronescu din 13 ( dorob. ) au readus din o

asemenea recunoaştere un şlep cu orz. L-am adăpostit la Celeiu şi aştept autorizarea

pentru distribuirea orzului la cai.

(Comandantul Diviziei 4 acuva,

General MANU)

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. IV, p. 45 1.


227

Colonelul Grigore Cantili, comandantul Brigăzii 1 din Divizia 4,

raportează generalului George Manu, comandantul Diviziei 4,

acţiunile de sprijinire întreprinse de unităţile sale

cu ocazia trecerii Dunării de către trupele ruse

şi cu prilejul luptelor pentru cucerirea localităţii Nicopol

Domnule general,

Afară de raporturile sumare ce am avut onorul a vă face spre a va

ţine în curent despre tot ce se petrece aproape zilnic În brigada ce coman-

1 Vezi şi rapoartele din aceeaşi daită (Documente privind istoria României. Războiul

pentru independenţă, voi. IV, p. 449-451).

272


daţi 1, mă cred dator a supune cunoştinţei domniei voastre, operaţiunile mai

principale ale brigăzii, în cursul celor din urmă săptămîni.

Acestea sunt : întîi, ajutorul dat de noi pentru scoborîrea plutelor

ruseşti după Olt în Dunăre şi al doilea, cooperarea noastră la luarea Nicopolei

şi bombardarea acestei cetăţi în timp de mai multe zile.

I

În seara de 14 iunie, Excelenţa Sa generalul Willyaminoff, comandantul

Diviziei a 31-a din armata rusă, mi-a adresat la Islaz unde mă aflam

atunci, o epistolă din ordinul Alteţei Sale Imperiale, Marele Duce Nicolai,

şi în urma Înţelegerei ce .Marele Duce avusese cu M. S. Domnitorul Nostru,

prin· care cerea să ne Înţelegem asupra cîtorva măsuri necesare a se lua printr-un

comun acord. Măsurile acestea se resumă În :

I. Ca bateriile ruseşti din Islaz printr-un foc bine nutrit să caute a

deturna atenţiunea inamicului şi să poată ajuta mai bine bateriile ruseşti ce

se aflau în stînga Oltului.

II-a. Ca pentru cîteva nopţi să acopere malul drept al Oltului spre

gurile sale printr-un lanţ de tiraliori care să poată ajuta trecerea pontoanelor

din Olt în Dunăre.

III-a. Ca să schimb cazacii de la Corabia prin numărul necesar de

trupe de sub comanda mea care păzeau ambarcaţiunile luate de armata rusă

acolo, precum şi bateriile ruseşti.

Am răspuns îndată E.S.D -ului general Willyaminoff, că am luat act

de cererea ce mi se face ; că baterii ruseşti nu sunt În Islaz, dar că bateriile

noastre vor da concursul cerut şi că toate cererile celălalte vor fi întocmai

îndeplinite.

Am dat ordin a se pune În baterie 4 tunuri de 8 centimetri de sub

comanda căpitanului Lupaşcu şi 4 tunuri de 9 centimetri de sub comanda

locotenentului Dănescu, amîndoi din Regimentul 3 de artilerie. Am trimis

la Gura Oltului al 2-lea batalion din Regimentul 7 de infanterie sub comanda

maiorului Jipa şi sub direcţiunea lt. colonelului Grigore Ioan, cu

ordin anume a nu se deschide focul înainte de a auzi pe malul stîng al Oltului

şi în tot cazul să nu ardă mai mult de 25 cartuşe de om, afară numai

dacă va fi atacat de turci pe teritoriul nostru, sau cînd aceştia ar căuta să

debarce la noi, cînd atunci va putea să întrebuinţeze numărul de cartuşe

necesar operaţiunei de făcut.

Am dat ordin la Corabia ca să se schimbe posturile de cazaci printr-un

detaşament din al 14-lea dorobanţi.

În acele momente era de faţă şi d-l general Radovici, care a luat cunoştinţă

atît de răspunsul meu făcut d-lui general Willyaminoff, cît şi ordinele

ce am dat şi le-a aprobat În totul.

Către opt ceasuri seara, bateriile noastre au deschis focul În contra

bateriilor turceşti din Semovitu si către 10 ore s-a început focul tiraliorilor

la gura Oltului şi au urmat amîndouă pînă la miezul nopţii, cînd d-l gene-

1 adică În subordinea Dvs.


273

ral Radovici, care se afla în baterie cu mine şi care dăduse ordin a se trage

pînă atunci cît se poate mai rar, cu toate că i-am spus că d-l general rus

cerea din contră un foc bine hrănit, a dat ordin a se înceta focul cu totul,

atunci faţă de colonelul Herckt, cu ofiţeri de artilerie şi cu medicul Dumitrescu,

ce se afla acolo din ordinul meu, am zis d-lui general Radovici, că,

fiindcă ne angajasem către generalul rus a executa Întocmai cererile sale, îmi

fac datoria a supune d-sale că eu nu eram de opinie a înceta focul, ci din

contră, focul nostru să se continue cît şi al ruşilor cu mai mul tă voiciune

şi că această datorie împlinită, d-sa ca şef, putea ordona ce va crede mai

nimerit. Domnul general Radovici, luînd în consideraţiune aceasta, a dat ordin

a se mai trage Încă 4 focuri la 1/2 oră, ceea ce s-a şi făcut la ora precisă,

sau puţin mai tîrziu pentru că căpitanul Lupaşcu trăsese un foc sau

două mai mult şi pentru care a fost aspru observat.

Focul de infanterie, însă, a continuat pînă la ziuă cu o intensitate suprinzătoare,

căci lt. col. Grigore Ioan, nesocotind ordinul atît de precis ce

i-am dat, în loc să consume numai cîte 25 cartuşe le-a tras toate cîte au

avut oamenii, astfel că despre ziuă, către două ore, maiorul Jipa îmi raportează

că nu mai avea cartuşe.

Pentru nesocotinţa cu care s-a urmat acolo, am rechemat pe lt. colonel

Grigore Ioan şi cu cea mai mare grabă, prin călăraşi călări, cu saci de

pesmeţi de gît, am trimis cîte 40 cartuşe de om din cele ce se aflau de rezervă

la regiment, astfel că trupa a fost reaprovizionată la timp şi putea

face faţă la orice eventualitate. Uşurinţa cu care a procedat D-l lt. colonel

Grigore Ioan, a supus-o încă de atunci cunoştinţei Domniei Voastre prin

osebit raport.

A doua zi de dimineaţă, 15 iunie, înainte de 6 ore, m-am dus la d-l

general Radovici şi am raportat cererea de a mă autoriza să încep focul mai

cu seamă că bateriile ruseşti din prejurul Turnului, trăgeau cu o mare profunzime

de focuri. Mi-a răspuns că avem nevoe să facem economii şi că nu

trebue să se deschidă focul, dar că peste ei puteam să trag şase lovituri însă

nu mai multe. După aceasta a trebuit să-l însoţesc în inspeeţia ce a făcut

cailor artileriei şi către 8, 1/2 sau 9 ore s-a întors la Caracal.

Către 11 ore d-l general Willyaminoff, mă Întrebă prin telegramă

de ce nu am deschis focul dimineaţa. La aceasta am răspuns că cauza de nu

s-a deschis este că d-l general comandant de corp de armată fiind fost prezent

cînd am primit epistola d-sale a crezut să interpreteze cererea sa În

sensul că focul trebuia să fie Întreţinut numai noaptea, dar că acum fiind

plecat îl voi deschide 1îndată, rugîndu-1 a-mi arăta dorinţele sale pentru

noaptea viitoare.

Consecvent acestui răspuns am dat ordin Bateriei 1 comandată de

locotenentul Dănescu a pune două piese În baterie spre Nicopole şi a trage

la 5 sau 6 kilometri în direcţia pichetului turcesc după malul stîng al rîului

Osma, în direeţia aceia fiind bateriile turceşti, în contra cărora bateriile ru-

seşti de la gura Oltului Întreţineau un foc din cele mai vii. Pentru seara,

spre satisfacerea cererilor generalului Willyaminoff, am dat ordin ca focurile

artileriei să urmeze, iar tiraliorii noştri după malul drept să nu deschidă

focul decît în cazul cînd turcii ar trage în contra lor, sau în contra plutoanelor

şi pontoanelor ce erau să se coboare În Dunăre din Olt. Astfel s-a

274


urmat şi în zilele celălalte. După trei zile de serviciu în partea aceea am

schimbat Batalionul 2 prin Batalionul 1 din Regimentul 7 sub comanda maiorului

Leon din cauză că serviciul era prea ostenitor, atît ziua cît şi noaptea

şi după alte trei zile pe acesta prin Batalionul 1 din Regimentul 5 de

infanterie sub maiorul Leon ; acesta din urmă, luînd posesiunea de partea a

cărei pază exercitase, şi avînd prin sine Însuşi să facă o recunoaştere spre

a face crochiul acelei părţi, a luat cu dînsul pe caporalul Trafor şi s-a dus

pînă la marginea Dunării, lîngă pichetul Nr. 11. In luciul Dunării era o

barcă turcească cu un ofiţer şi un soldat care îndată ce i-au zărit au tras

Într-Înşii fără a-i lovi şi amîndoi retrăgîndu-se după pichet au tras cîte un

foc, după care au căzut jos în barcă atît ofiţerul turc cît şi soldatul. Detunăwrile

acestea au atras atenţiunea bateriei după mal, care au tras un obuz

În contra-le ; una din spărturile lui a contuzionat pe maiorul Leon, braţul

stîng.

Cu trupele de infanterie de la Gura Oltului se trimitea pentru cîte 3

zile 24 călăraşi sub comanda locotenentului Dumitrescu şi sublocot. Ghiorghiu

care se \Schimbă Între dînşii.

Pentru serviciul făcut de trupele noastre în urma dispoziţiunilor acestea,

am primit mulţumiri repetate ale E.S.L. L. generalul Manoloff şi generalul

Willyaminoff, comandanţii Diviziilor 14 şi 31 precum şi E. S. generalul

Smioanicoff, şef de Stat-major al Corpului 9 armată, căci bateriile noastre

prin focu}ile lor, deşi la o mai mare depărtare, concurase de a face să

tacă bateriile turceşti pe care le băteau pe la spate, pe cînd artileria rusă le

bătea în faţă, precum şi a goni tiraliorii turceşti retranşaţi pe partea dreaptă

a Dunării la gura Osmei, şi de unde făceau mari pierderi servanţilor din

bateriile ruseşti. Tiraliorii în contra cărora trăgeau şi trupele noastre de infanterie

luîndu-şi eşarpă şi fără de care artileria rusă care nu-i bătea decît

în faţă n-ar fi putut să le facă nici un rău.

Chiar Al. S. Marele Duce Nicolae, făcîndu-mi distinsa onoare a mă

remarca la Siştov, unde Împreună cu D-voastră fusesem spre a studia podul

de 20 Linie, a binevoit să mă mulţumească pentru concursul ce trupele

noastre au dat la trecerea plutelor şi pontoanelor din Olt în Dunăre şi în

deosebi personal după ce mai întîi s-a informat cu deamănuntul de cauza

tăcerii bateriilor din Islaz, În dimineaţa de la 15 iunie şi de eficacitatea tirului

nostru În celălalte nopţi şi celălalte zile. Despre acest din urmă A.S.I.

primise raportul favorabil chiar de la generalii ruşi ce erau în Turnu.

II

In zilele de 24 şi 25 iunie, Regimentele 5 şi 7 de infanterie, sub comanda

lt. col. Petrovici şi Grigore Ioan, Escadronul de Teleorman sub comanda

căpitanului Helţ, Bateriile călăreaţă şi a 4-a din Regimentul 4 de

artilerie sub comanda căpitanilor Alexandrescu şi Şoimănescu şi Bateria 5

din Regimentul 3 de artilerie, de sub comanda locotenentului Dănescu, au

trecut toate Oltul şi sub comanda subsemnatului, au ocupat poziţiunile lăsate

de ruşi.

Am aşezat artileria În bateriile construite de ruşi pe malul stîng al

Oltului i pe Dunăre pînă aproape de şoseaua ce conduce de la Măgurele


275

la Dunăre şi le-am pus sub ordinele directe ale maiorului Fălcoianu, căruia

i-am dat instrucţiuni a lucra Întotdeauna în Înţelegere cu colonelul Lerosdi,

comandantul bateriilor ruseti din flancul drept şi cu care avea să conlucreze.

Am incredinţat flancul drept al liniei ce avem Însărcinarea să apăr la

Olt, Regimentului 7 de infanterie şi două companii din Regimentul 5, restul

de 6 companii din Reg. 5 le-am pus în satul Măgurele şi Flămînda pentru

paza artileriei de asediu ruseşti aflate în baterie, detaşînd o companie la

Lacul Porcului, struna mea stingă, pentru paza materialului lăsat de armata

rusă acolo şi pentru respingerea vreunei invaziuni parţiale de care colonelul

comandant al pontoanelor şi plutelor şi al materialului de marină, se temea.

La această companie s-a adăugat şi două mitraliere ruseşti.

Trupele romane sub comanda mea, formînd majoritatea trupelor destinate

apărărei acestei părţi, comandamentul localităţii îmi revenea de drept,

fără Însă a avea vreun amestec unui mic detaşament de cazaci, a artileriei

de poziţie rusă şi a cîtorva companii de saperi care coborau plutele din Olt

în Dunăre şi care făcea întîia staţie la Lacul Porcului. Pînă la 27 iunie,

ofiţerii cei mai mari În grad din armata rusă, aflaţi În Turnu Măgurele,

erau doi colonei de artilerie, unul de saperi şi altul de marină. La această

6pocă, însă, generalul Zefcari (era) tot în Turnu, Însoţind din ordinul A.S.I.

Marelui Duce pe generalul diviz.iei Stolîpin care mi-a spus cînd m-am prezentat

E. S. că era trimis aci spre a fi martor la izbînzile noastre şi a pune

o unitate în operaţiunile Ruso-Romane. însărcinarea ce a avut-o aţi putut-o

vedea singur, fiind martor la bombardarea Nicopolei şi la amestecul ce E.S.

generalul Stolîpin a avut.

îndată după sosirea în Turnu, a inspectat bateriile noastre deodată

cu cele ruse şi după inspeqie a venit .ă-mi arate mulţumirile sale pentru

perfecta bunăstare în care a găsit materialul de artilerie al nostru, ceea ce

îmi spunea că a făcut admiraţia sa, precum şi precizia cu care ochesc artileriştii

noştri. La încercarea ce a făcut în Bateria 5, sergentul Leonida a

fost recompensat de E.S. pentru precizia cu care a tras un şrapnel şi un

obuz asupra monitoarelor turceşti, fapt ce am avut onoare a se supune la

cunoştinţă prin osebit raport.

În ziua de 30 iunie, focul s-a deschis pe toată linia bateriilor noastre

În contra bateriilor turceşti, care a ţinut mai multe ore. Aici artileria noastră

a dovedit poate pentru întîia oară, armatei ruseşti, ceea ce este (în

stare) a face ; generalul Stolîpin mi-a arătat impresiunea sa printr-un ordin

de zi ce voia să dea pe bateriile noastre ca comandant al lor, chestiune ce

a fost supusă de mine cunoştinţei d-voastră şi În urma căreia s-a mulţumit

ca să trec În ordinul de zi ce voiu da eu pe brigadă, aprecierile sale.

N-aş putea mai bine recomanda purtarea trupelor noastre decît tran-

scriind aci expresiunile proprii ale generalului Stolîpin din acel ordin de zi

ce mi-au dat pe brigadă ; E.S. mi-a arătat În nenumărate rînduri deplina

sa satisfaqiune „Asupra modului cum călăraşii, infanteria şi mai cu seamă

artileria îşi îndeplinesc îndatoririle lor, atît de grele şi pline de pericol. Cu

ocazia aceasta în deosebi a arătat că-şi face o datorie să mulţumească d-lor

ofiţeri de toate gradele şi bravilor tunari, care au asistat la afacerea din 3C

iunie, căci a fost singur martor al bravurilor şi a ştiinţei militare a ofiţerilor

şi recunoaşte serviciile făcute de artileria romină, mai cu seamă de ma-

276


iorul Făkoianu, căpitanii Şoimănescu şi Alexandrescu, locotenenţii Ştefănescu,

Popovici şi Olănescu şi de sergentul Leonida ! A fost singur în stare

a aprecia purtarea acestor mari ostaşi fiind faţă cînd căpitanul Şoimănescu

a scos tunurile spre a trage mai bine În contra inamicului şi cînd sergentul

Leonida, sub ordinele locotenentului Popovici, a demontat un tun turcesc,

mi-a declarat cu multă satisfaqie că artileria romină este demnă de sfînta

cauză ce se apără.

În ziua aceea pe lîngă aceşti enumeraţi de generalul Stolîpin, la care

mă asociez şi eu a-i recomnda d-voastre, îmi fac o plăcere ai mai recomanda

pe sublocotenentul Dimitriu, care trăgînd salve de secţie, prin preciziunea

tirului a sfărîmat cu totul ambraţarele unei baterii turceşti, împiedicînd

prin aceasta continuarea focului şi demontînd un tun. Pe sublocotenentul

Arthur Hart, care a lucrat cu un tun în cîmp deschis în contra bateriilor

turceşti, dirijînd foarte bine focurile sale de anfiladă ; pe sergentul major

Niculescu George, sergentul Zaharescu Nicolae, brigadierul Văcărescu Ion

şi soldatul Bucătaru George, toţi din Bateria 4, Regimentul 4 şi sergentul

Racoviţă, caporalul Tempală şi soldatul Trifon din Bateria 5, Regimentul 3

de artilerie, pentru curajul şi preciziunea tirului ce au desfăşurat în ocazia

aceasta.

Ziua însă care mai cu osebire s-au distins trupele ce am onorul a comanda,

a fost ziua de 3 iulie cu ocazia atacului Nicopolei, dat pe malul

drept al Dunării de către armata rusească şi susţinînd de o baterie de la

Islaz şi din cele trei baterii ale noastre din valea Turnului pe malul drept

al Dunării, În unire cu bateriile ruse de la Măgurele ; cea de poziţie rusească

de la vii avînd efectul pieselor degradate şi a mai putut trage destul.

ln seara de 2 iulie, am dat ordin maiorului Fălcoianu a lua Înţelegere

cu colonelul Seşovoi, comandantul artileriei ruse de la flancul drept şi trăgînd

a susţine atacul armatei ruse, am dat asemenea ordin Regimentului 7

de infanterie ca să pue dt se poate mai mulţi oameni în tiraliori adăpostiţi

pe malul Dunării pînă aproape de şoseaua Turnul - Nicopole, să ţie

cît se poate mai apropiate rezervele acestor tiraliori de dînşii şi În loc de

cinci companii ce intrau zilnic În garda bateriilor să bage nouă companii,

lăsînd numai una la podul Oltişorului pentru garda parcului. Am dat asemenea

ordin Regimentului 5 să Întărească mai inuit trupele din Măgurele

şi să îndoiască gărzile bateriile de la Măgurele şi Flămînda şi am vestit pe

1 t. colonel Fotea la Islaz de bombardarea ce era să înceapă, prescriindu-i cele

ce avea să facă. La 2 ore de dimineaţă de 3 iulie toate acestea erau gata.

La aceeaşi oră colone'lul Seşovoi a cerut maiorului Fălcoianu să mute

piesele căpitanului Şoimănescu dintr-a noua baterie la extrema stingă a aripei

drepte, lîngă bateria de poziţie rusească, care nu putea funqiona cu

destulă energie, avînd două din trei piese afeturile sparte, dar în urmă renunţa

singur, vederat că se apropia ziua şi o asemenea îndrăzneaţă Întreprindere

ar fi putut produce multe pierderi, căci turcii nu erau să-i lasă să

parcurgă o distanţă de aproape trei kilometri sub focurile lor, fără a bate

din toate puterile.


277

Către 10 ore însă, văzînd slăbiciunea focurilor, a revenit cu cererea

de a se da ordin bateriei să ocupe o nouă poziţiune indicată.

1n două ore căpitanul Şoimănescu, străbătînd distanţa ce-l despărţea

de noua sa poziţiune, a putut aşeza piesă cu piesă cele patru tunuri în baterie,

sub focul a opt tunuri turceşti ce trăgeau cu tărie asupra sa din cinci

diferite baterii, ajutat acolo de Compania 8 din Regimentul 7 de ·infanterie

ce-i era destinată de gardă şi care a trebuit s-o urmeze. îndrăzneaţa această

faptă a făcut admiraţia puternicilor noştri coluptători şi sunt mîndru a

vă arăta că de la sublocotenentul Hart (Arthur), unul din cei mai tineri

ofiţeri, abia toţi eşiţi din şcoală şi pînă la cel din urmă soldat, au dat dovadă

de o adevărată vitejie, străbădnd ploaia de obuze ce li se arunc<\

de turci, fără cea mai mică ezitare. La 12 ore au început a răspunde bateriile

turceşti şi a ţinut focul pînă cătră 9 ore seara.

Obiectivul celorlalte baterii, erau asemenea bateriile turceşti, trăgînd

într-însele focuri concentrice, ceea ce a făcut să se strice mai multe ambrasuri

turceşti.

Bateria de la flancul nostru drept avea de obiectiv valea Osmei şi

bateriile după malul stîng de la gura Osmei care băteau în flanc şi apoi În

spate trupele ruseşti ce dădeau asaltul Nicopolei. Bateria aceasta a cauzat

desigur mari pierderi unui regiment de turci, care retrăgîndu-se după malul

stîng al Osmei pe malul drept şi înapoi peste un pod de gabioane ce

era făcut, a trebuit să treacă în două rînduri prin focurile şrapnelelor

noastre.

în toată această afacere, purtarea, atît a ofiţerilor de artilerie cît şi

a trupei, a fost admirabilă şi mai cu seamă punerea în noua baterie a căpitanului

Şoimănescu poate fi citat ca un fapt de arme strălucit.

Ofiţerii superiori ruşi ce au văzut trupele acestea în acţiune, nu încetau

de a-şi exprima Într-un mod simţit şi repetat admiraţia lor pentru tirul

şi purtarea fiecăruia. îmi fac, dar, o datorie a recomanda D-vs., pentru a

fi recompensate următoarele grade ofiţereşti şi grade de jos.

Voi Începe întîi cu acei ce au dreptul la o recompensă militară mai

mare, acei care au condus piesele şi le-au aşezat În baterie sub focurile inamicului.

Aceştia sunt : căpitanul Şoimănescu, sublocot. Arthur Harth şi N. Dimitriu,

sergenţii Racoviţă, Zaharescu Nicolae, Dumitriu Nicolae, Graur Nicolae

şi sergentul major Nicolescu George ; brigadierii Văcărescu Ioan, Florescu

Ioan şi Diaconu Lazăr ; soldaţii Grosu, Răduleţ Damian, Pîrvu Radu.

Berlan Cosma, Ioachim şi Toma Ioan, toţi din Bateria 4.

Aceiaşi recompensă merită şi locotenentul Olănescu din Bateria 1, Regimentul

3, care În două rînduri, sub focurile cele mai mari ale inamicului,

a străbătut linia de la flancul drept pînă la cel stîng, spre a transmite ordinele

D-voȧstră şi a da ajutor la aşezarea în poziţie acestei baterii ; precum

şi subchirurgul Chesim din escadronul trenului ataşat cu serviciul la

Bateria 1 din Regimentul 3 de artilerie, care a stat necontenit lîngă servanţi,

gata a le da întîiul ajutor.

278


Vin apoi s.ublocotenentul Marcu şi elevul Costiescu Matila, amîndoi

abia eşiţi din şcoală, care singuri cu bateria lor, şeful de baterie locotenentul

Dănescu îmbolnăvindu-se puţin după începere şi retrăgîndu-se în parc -

şi sub focurile cele mai viguroase ale inamicului - au ştiut conduce cu mult

curaj seqiile ce comandau ; locotenentul Ştefănescu, care atît în acea zi,

mai tîrziu cit şi în ziua de 30 iunie, a condus bateria aceasta în lipsa locotenentului

Dănescu bolnav.

Sunt dator a adăuga la lista acelor ce merită recompense pe maiorul

Făkoianu Alexandru, şeful artileriei din Turnu, căpitanul Alexandrescu, comandantul

Bateriei 1 din Regimentul 3, locotenentul Popovici din Bateria 4

a Reg. 4, sublocotenentul Pană din Bat. 5 a Reg. 3 şi sublocot. Hard Alexandru

din Bat. 1, care toţi au avut partea lor de merit prin tirul lor just

În contra bateriilor turceşti şi în contra turcilor ce treceau şi retreceau

Osma, precum şi prin direcţiunea cc dau focurilor.

Dintre gradele inferioare celorlalte două baterii, recomand D-voastră

pe sergenţii Ajocu, Bercea şi Burghelca şi pe brigadierul Ursache din Bateria

1 călăreaţă, precum şi pe sergentul Leonida Dascalovici şi Petrovici, brigadierul

Aurel şi soldatul Dudiu din Bat. 5, amîndoi din Regimentul 3 de

artilerie.

Bateria 3 din Regimentul 3 de artilerie, staţionată în Islaz, sub comanda

căpitanului Lupaşcu, a deschis şi dînsul focul în contra îna]ţimilor

Scivoritului, după care se ascundeau turcii luaţi În goană de ruşi, urmărindu-i

cu focurile lor pînă către gurile Osmei în care direcţie se retrăgeau.

Trupele de infanterie au dat deasemeni dovezi de curaj şi devotament,

spuindu-se cu multă nepăsare, ceea ce probă sentimentul militar al lor.

Astfel Compania 8 din Regimentul 7 de infanterie, sub comanda locotenentului

Antonescu, a dat dovezi de o adevărată bărbăţie, căci sublocotenentul

Parageni, sergentul major Ştefănescu, şi sergenţii Gheorghe Vasile,

Negru Lazăr, Stratulat Vasile şi Ticu Şerban ; caporalii Panciu Marin,

Grigoraş Nicolae, Uţă Ioniţă, Pascaru Ioan, Năstase George, Drăgaşi George,

Aeţu Alexandru, Mihalache Matei, Neacşu David, Enica George, Radu Badea,

au pus în ambrasură trei tunuri din Bateria Şoimănescu, ai căror cai

erau căzuţi în şanţuri, rămînînd tunurile expuse la lumină sub focurile ce

curgeau de la inamic, sustrăgîndu-le astfel de sub baterea tunurilor şi punîndu-le

în stare a deschide imediat focul.

Asemenea căpitanul Mihăiescu George, comandantul Companiei 7 din

Regimentul 7 locotenentul Georgescu Ştefan, în timpul bombardamentului de

noapte asupra bateriei noastre din dosul căreia se afla garda, au condus şi

aşezat linia de tiraliori pe malul Dunării dirijînd lucrarea şanţurilor şi sergentul

Severin Alexandru, caporalul Dumitriu George şi soldatul Irimiţa

Constantin, care s-au distins prin pricina focurilor cu ocazia retragerii turcilor

în contra cărora trăgeau cînd fugeau.

Căpitanul Popovici George, comandantul Companiei 5 din Regimentul

7 şi sublocotenentul Cocia Dumitru din ordinul meu au ieşit cu un pluton

pe marginea Dunării spre a ajuta prin focurile lor, focurile artileriei îndrep-


279

tate În contra turcilor ce treceau şi retreceau Osma, expuşi la focul infanteriei

turceşti după malul stîng al gurei Osmei ; sergentul Manoliu Vasile, caporalul

Bălţatu Ioan şi soldatul Croitoru Teodor s-au distins prin precizia

focului lor.

Căpitanul Gănescu Dumitru, comandantul Companiei 2 din Regimentul

7 de infanterie şi sublocotenentul Ionescu Fotache, au mers sub focul bateriilor

turceşti de s-au aşezat în tiraliori pe malul Dunării, unde şi-au făcut

îndată adăposturi de au tras în contra turcilor ce fugeau. Sergentul Pîrîianu

Simion, caporalul Vasian Nicolae şi soldatul Dragaşi Ioan, s-au distins prin

precizia focurilor trase asupra acestor fugari turci.

Căpitanul Davidescu (Mihail), comandantul Companiei 1 din Regimentul

7 dc: infanterie, a arătat un adevărat curaj, expunîndu-se de-a conduce

singur hrana atît a trupei cît şi a ofiţeI1ilor Companiei 8 care erau de gardă

la Bateria Şoimănescu, trecînd prin nenumărate obuze ce curgeau. Cu această

ocazie s-au distins prin curajul lor : sergentul adjutant Tîrnovski, sergentul

Condurache Nicolae şi caporalul Rusu George, din această companie.

Căpitanul Morţun, comandantul Companiei 7 din Regimentul 5 de

infanterie, sublocotenenţii Handoca Iustin şi Luchian, au mers de şi-au aşezat

compania de tiraliori pe malul Dunării sub focurile bateriilor turceşti, de

unde au Început a trage în contra lor după ce şi-au făcut adăposturile necesare

; sergentul major Gerlocescu, caporalul Anica George, soldatul Iorga

Andrei, s-au distins prin precizia focului lor.

Căpitanul Lipan George, comandantul Companiei 1 din Reg. 5 de infanterie

şi sublocotenentul Dumitriu Ioan, s-au distins prin respingerea prin

focuri a nişte bărci turceşti ce în trei rînduri consecutive, veniseră la materialul

de pontoane ruseşti În a căror pază le era dată ; precum asemenea sergentul

Mustaţă şi caporalul Huzum, care afară de ocazia aceasta în care

s-au distins, au prins nişte material rusesc scăpat pe Dunăre şi pentru care

am primit mulţumirile comandamentului marinei ruse de aici.

Sunt dator a semnala aici curajul maiorului Leon şi al locot. colonelului

Grigore Ioan, amîndoi din Regimentul 7 de infanterie, care s-au expus

mergînd sub focurile inamicului fără a fi îndatoraţi a face aceasta, numai

spre a se asigura de modul cum se execută ordinele ce se dau În privinţa

focurilor trupelor din Reg.imentul 7 ce erau În aeţirune şi cer D-voastre

ca aceşti ofiţel'i .superiori să fie recompensaţi.

I şi H 1ter'minate 111u ,pot <lecit să .supun D-voaistre, aît cle mulţumit am

fost de modul cum Regimentele 5 şi 7 de infanterie şi-au îndeplinit serviciul,

deşi acela făcut de Regimentul 7 întreg, de Companiile 1, 6 şi 7 din

Regimentul 5 a fost din cele mai penibile şi mai grele. Voioşia tuturor îmi

făcea o adevărată plăcere oridecîteor·i mergeam să-i văd.

Escadronul de călăraşi de Teleorman a avut asemenea un serviciu destul

de greu şi locotenentul Dumitrescu Guţă, din acel escadron, merită o

deosebită (recompensă) pentru neoboseala pentru care a dat necontenite

probe şi de devotamentul său pentru serviciu în diferitele recunoaşteri ce

a fost însărcinat să facă.

280


Regimentul 14 de dorobanţi sub comand. lt. colonelului Fotea a păzit

malul drept al Oltului la gurile sale şi linia Dunării de aici pînă la

Valea Ursei. În tot timpul serviciului făcut de acest regiment a fost foarte

mulţumitor şi în ziua de 3 iulie după ce ruşii ocupaseră satul Semaritul, a

trimis o recunoaştere de CÎţiva oameni, sub comanda locotenentului Stănescu,

În acel sat unde toţi au fost bine primiţi.

Restul regimentului de călăraşi şi-a îndeplinit asemenea datoriile cu

multă exactitate, făcînd servicii pe lîngă avantposturi şi de curieri.

Cu această ocazie sunt dator a vă supune la cunoştinţă, domnule general,

că, generalul Stolîpin a făcut, după cele ce mi-a spus, recomandaţiunile

sale către Marele Cartier General rusesc spre a obţine recompensă

pentru trupele noastre ce au dat ajutor atît la trecerea plutelor, cît şi la

bombardarea Nicopolei.

Nu pot termina, domnule general, fără a aminti Domniei Voastre,

raportul meu prin care vă supuneam la cunoştinţă alte două recunoaşteri

forţate ce căpitanii Romano şi Pruncu, amîndoi din Regimentul 5 de infant.erie,

au făcut În zilele de 7 şi 8 iunie În Insula Măgura din faţa satului

Daşova, dimpreună cu trupe de cazaci, unde au dovedit mult curaj şi devotament,

avînd a susţine mai mult timp focuri în contra turcilor ce trăgeau

cu forţe superioare În contra lor. Cu această ocazie, afară de aceşti

doi căpitani, s-au distins caporalul Ficţinescu Pavel şi soldatul Dragomir

Ene, amîndoi din Compania 5 a Regimentului 5 de infanterie.

Sper domnule general, că, l uînd În consideraţie devotamentul trupelor

ce am avut onorul să comandez veţi binevoi a cere să li se distribue„

recompensele ce merită pentru Încurajarea lor şi a altora.

<Comandantul Brigăzii 1 din Div. 4 activă,

C.olonel CANTILI)

Documente privind istoria României : Războiul pentru independenţă, voi. IV, 'P• 474- -484.

/Poiana/, 11 ii1lie 1877

228


ordonă generalului George Manu, comandantul Diviziei 4,

să dea întreg sprijinul armatei ruse, „chiar în Bulgaria"

Vedeţi îndată pe comandantul rus şi arătaţi că aveţi ordinul M. S.

DOilnnitorului de a ida tot ajutoruI ce vă cere, cu toate trupele Dstră. Tot

concursul ce vă va cere, chiar în Bulgaria. Luaţi măsuri de mişcarea diviziei

în acest scop.



281

229



recomandă generalului George Manu, comandantul Diviziei 4,

intensificarea acţiunilor de recunoaştere pe malul drept al

Dunării şi eventuala formare a unui cap de pod

înlocuiesc cifru prin limba germană. Doresc a şti dacă sînteţi în măsură

de a putea creşte importanţa recunoaşterilor pe malul drept, trimiţînd

detaşamente mai compacte.

Este invederat că mai înainte de a face asta, urmează să asiguraţi

hrana pe 5 sau 6 zile şi să aveţi şi bani. Aceste recunoaşteri, ocupînd cu

încetul teren dincolo, vor avea drept ţintă de a lua Rahova şi de a forma

aici un cap de pod.

Veţi întrebuinţa astfel toate trupele disponibile din divizie, căutînd

ca cu încetul să strecuraţi în aceste întreprinderi şi brigada de la Măgurele,

pretextul fiind astfel legitim, ruşii nu vor obiecta nimic. Voi trimite

proviziuni şi trăsuri, pînă atunci recunoaşteţi necontenit. Nu este probabil

să avem mijloace de trecere pe la Corabia. Va trebui să profităm de ale

ruşilor. Studiaţi combinaţiile cele mai nimerite. Proviziuni veţi găsi şi dincolo

cu bani. Ţineţi în curent zilnic cartierul general despre toate eventualităţile

şi mişcările armatei ruse şi ale trupelor noastre. Prin Înţelegere cu

comandantul rus puteţi strecura cu încetul brigada de acolo spre Corabia.

Rep. [ et ]. Comandantul rus ştiţi bine că dorea să trecem în Nicopole, cu

atît mai mult, dar acum nu va vedea cu ochi buni părăsirea chiar a oraşului

Turnu, cînd au fost respinşi la Plevna, prin urmare daţi ordin categoric.

Aşteptaţi rezultatul de la Plevna şi apoi faceţi demersurile necesare,

spre a dobîndi evacuarea treptată şi raportaţi rezultatul.

In cooperare se poate întîmpla ca uneori trupa noastră să fie sub comandantul

rus şi alte ori în al nostru. Se Înţelege că în Nicopole guvernatorul

va dispune de trupele de acolo, este însă de neapărat ca, operînd spre

Rahova sau alte puncte, să combinaţi ca Dstră să aveţi comandamentul,

chiar de aţi avea un sprijin de trupe ruse. Nu va fi lesne a combina toate

acestea prin Înţelegere cu comandantul rus, căruia veţi comunica turnurile

generale ale operaţiilor noastre. S-a dat ordin a se plăti toate şi a vi se

trimite trăsuri şi provizii uscate. Grăbiţi direct şi pe ministru. Alt mijloc

nu văd decît trecerea a cîte 1 tun pe plute, vedeţi dar cît linia noastră de

retragere este asigurată.

Odată la Nicopole, baza de operaţie a Diviziei va fi Nicopole.


282



230

Generalul George Manu, comandantul Diviziei 4,

ordonă telegrafic colonelului Grigore Borănescu,

comandantul Brigăzii 2, ca în trei zile să-şi deplaseze unităţile

la Turnu Măgurele 1

Veţi aduna toate trupele D-vs. imediat şi veţi veni cu dînsele, prin

Corabia la Măgurele. în Corabia veţi lăsa Reg. 16 şi două escadroane din

cele (ale) Reg. 7. La Bechet vă înlocuesc trupe din Divizia 3. Aflaţi la

Gîngiova, pe Jiu, cînd aceste trupe sosesc în Bechet. Marşul spre Măgurele

îl veţi face în trei zile. Raportaţi ziua pornirei.

G-ral MANU

Documente .privind istoria României. Războiu!! pentru independenţă, voi. IV, p. 537-538.

231

/Turnu Măgurele, 12 iidie 1877/

Generalul George Manu, comandantul Diviziei 4, dă dispoziţii

colonelului Grigore Cantili, comandantul Brigăzii I, privind

concentrarea diviziei în zona Turnu Măgurele,

sub comanda sa provizorie

Domnule colonel,

Mîine dimineaţă veţi aşeza trupele în Măgurele În bivuac, cunoscînd că

Întreaga divizie se concentrează în Măgurele şi trupele de infanterie reintră în

cadrele brigăzilor, în ordinea de bătae fixată de minister ; locul ales pentru

bivuacul infanteriei este înapoia satului Măgurele o cîmpie unde brigadele vor

fi aşezate una lîngă alta, conform regulamentului în campanie. Infanteria din

Măgurele o veţi aşeza astfel în bivuac încît să lase distanţele necesare pentru

trupele ce sunt a veni.

Flancul drept al aşezării ni se va indica de către dl Căpital'l Groza.

1 Ordine similare sînt transmise de generalul George Manu colonelului George Rosnovcanu,

comandantu'! Brigăzii de cav.a.lerie şi maiorului Alexandru Ca.ra.caleţeanu, eful Stawlui-major

al diviziei (Dooumente .privind istoria Român·iei. Războiul 1pentru in1dependenţă,

vdl. IV, p. BS, 541). In aceeaşi zi, colonellul George SJăniceanu, ş.efut Statui-major, dă

dispozitii Corpului 2 armată pentru a otrimite la Tur ll Măgurele pe colonelul Enrich Herkt

fo vederea asumării de către acesta a comandei artileriei Diivizid 4 (Jbidem, p. 539).


283

Am dat ordin ca Regimentul 14 să sosească mîine, precum şi batalionul

de vînători.

Bivuacul cavaleriei şi artileriei, la vii despre Olt. Veţi vesti dar la sosire

bateria ce vine astăzi din Isbiceni şi escadronul de călăraşi tot de acolo precum

şi mîine cele două baterii şi cele două escadroane ce vin de la Islaz a se dirija

imediat la locul de bivuac. Tot acolo se va directa mîine şi bateria aflată

în Măgurele.

Artileria se va pune În bivuac în coloană pe un front de trei baterii.

Frontul va fi spre Turnu şi coada coloanei dincoace de grădini. La flancul

drept al artileriei, Regimentul 3 şi 8 călăraşi în coloană de regiment cu flancul

drept spre Dunăre şi cu coloana astfel adăpostită de sălcii.

La flancul stîng al artileriei, se vor trage în coloană de escadroane cele

două escadroane ale Regimentului 7 cînd va sosi.

Coloana de muniţie ce soseşte mîine, se va pune în cantonamente la

marginea oraşului despre Lizza, iar restul ambulanţei divizionare se va Împreuna

cu secţia ce se află în oraş.

Dumneavoastră pînă la concentrarea întregii divizii, susţineţi comandantul

trupelor aflate în Măgurele.

<Comandantul Diviziei 4 activă,

General MANU>

Documente .priv.ind istoria Romaniei. Războiul pentru independenţă, Voi. IV, p. 548-549.


232

Decret relativ la „Cadrele trenului echipajelor militare"

necesare din armata activă. În anexă : situaţia numerică

A vînd în vedere legea puterei armate :


de Resbel Nr. 11, 144 ;


Art. unic. Cadrele trenului edhipajelor militare trebuitor armatei active

sînt aprobate de Noi astfel cum sînt coprinse în tabloul litera T aci alăturat.

Ministru Nostru Secretar de Stat la Ministeml <le Resbel este Însărcinat


Dat în Poeana, la 15 iulie 1877.

Ministru de Resbeil,


.Monitorul oastei•, nr. 15 din 10 a.ugust 1'877, p. 609.

CAROL

284



CADRELE TRENULUI ECHIPAJELOR MILITARE

Oameni

Cai

Oameni

Cai

Numirea cadrelor

Maior comand.

trenului

Căpitan comand.

Locotenenţi

Sublocotenenţi

Medic Bat.

ci. 2-a

Veterinar

divizion ci. 2-a

-

... ...

" c.

"

:§

o < ţ

I - I -

1 - -

1 - -

2 - -

- 1 -

- 1 -

3

o

I-<

t:.

1:!

.;

o

I 2

1 2

I 2

2 2

1 1

1 1

Trupă

" "

o

IE

o

_/_

I escadron

- --

- -

- - -

Trupă

3

o

.,.

"'

...

...

1:!

c. -;;;

.; :§

"

o

.;

"

I-< I-< o

o < ţ o

I

2

7 escadroane

2 7 - - 7 14 - - I

2 7 - - 7 14 - '

- 1

2 14 - - 14 - -

14

I - 7 - 7 7 - -

1 - 7 - 7

7 -

-

-;;;

o

I-<

14

1 14

1 14,

I

7

7

Ji

o

Trupa

Sergent-major

Sergent-furier

Sergenţi

Brigadieri

Lucrători

Potcovari

Trompeţi

- - 1

- - 2

- - 12

- - 48

- - 6

- - 4

- - 4

1 -

2 -

12 -

48 -

6 -

4 -

4 -

I -

2 -

12 -

- -

- -

- -

- -

I - - 7 7 - 7 -

2 - - 14 14 - 14 -

12 - - 84 84 - 84 -

- - - 336 336 - - -

- - - 42 42 - - -

- - - 28 28 - - -

- - - 28 28 - - -

Soldaţi - - 400 400 - - - - - - 2800 2800 - - 5 600 5 600

1

11

I

=I

„Monitorul oastei", nr. 15 din IO august 1877, p. 610.

Bucure1ti, 15 iulie 1877

233


transmite instrucţiuni generalului George Manu, comandantul

Diviziei 4, privind operaţiile pe care urma

să le întreprindă peste Dunăre, „fie chiar la Plevna" 1

Bechetul va fi ocupat cu trupe din Băileşti, ca să puteţi dispune de cele

din Diviz.ia 4. La Corabia lăsaţi un detaşament dt va mai fi trebuinţă. În

1 Vezi .raporitul din aceea.şi 21i al generalului George Manu către Marele Cart.ier

General şi cel căte colondu!l George Slăniceanu în problema operaţiilor din dreapta Dunării

(Documente privind istoria RomS.niei. Războiul pentru independenţă, Voi. IV,

p. 592-594).

22 - Rlzboiul pentru independen1I na1ionall - c. 1067 285


pnvmţa concursului ce aveţi a da, el nu se margmeşte numai la ocuparea

Nicopoli, veţi coopera mai departe, fie chiar la Plevna, în marşul spre Isker.

Veţi căuta a fi în forţă, fiind un punct principal luarea Rahovei de către

trupele noastre, în sensul scheletului general al operaţiilor, ce cunoaşteţi încă

de cînd eraţi în Bucureşti.

Răspundeţi dacă ruşii fac un pod şi la Nicopoli şi dacă au material

pentru a-l face ?

La Turnu nu se face pod, nici linia telegrafică nu este înfiinţată. Material

nu au aci, comunicaţia se face aci cu bărcuţe şi cu plute.

Dl. ministru Brătianu vine acolo mîine spre a regula partea aprovizionamentului

şi trenului. în momentul ce veţi primi răspunsul cartierului general,

comunicaţi pe dată şi aci.

Vă rog a cifra depeşele parţial, spre a nu fi întîrziere în lucruri.

Bine, vă mai adaug că Iskerul este un rîu mare a cărui trecere cred că

va prezenta dificultăţi fără material de pod. Iskerul se trece prin vad. Posed

recunoaşteri exacte şi artileria poate trece prin vad. Cînd veţi trece la Nicopole

cum va trece artileria şi cavaleria ?

Documente privind istoria Romaniei. Războiul pentru independenţă, vol. IV, p. 594-595 .

Bechet, 16 iulie 1877

234

Ordin circular al colonelului Grigore Borănescu,

comandantul Brigăzii 2 din Divizia 4, privind marşul

şi itinerarul unităţilor sale pe direcţia Dăbuleni - Corabia

ORDIN CIRCULAR

Mîine 17 curent urmînd ca Brigada 2 din Divizia 4 activa sa se pună

în marş, ordon următoarele : 1. Astă seară 16 iulie, la ora 9 seara toate carele

brigăzii (afară de carele de bagaje ale d-lor ofiţeri) precum şi ca.rele cu

bucătăriile corpurilm: de infanterie numai vor fi strînse şi gata de marş pe

linia principală a satului Dăbuleni. După ce se vor inspecta şi se vor aşeza pe

corpuri cu gardele necesare din fiecare corp de infanterie pentru carele acelui

corp, domnul s. locotenent Tabără din Regimentul 7 călăraşi, le va pune în

marş sub comanda sa la ora 10 din noapte şi le va conduce la Corabia, unde

va fi întîia etapă a zilei de 17 iulie ; fiecare corp o dată cu pornirea carelor

sale va trimite şi un sergent sau hussier pentru a îngriji de cuartirele d-lor

ofiţeri ai corpului lor. Carele cu bucătării se vor opri din această coloană

îndată ce vor ajunge la satul Grojdibod, unde vor prepara supa oamenilor de

286


dimineaţă şi unde vor adăsta acolo sosirea infanteriei. 2. Mîine dimineaţă se va

wna zorile la ora 31;2 dimineaţa. La 4 ore 5e va suna general-marş, la

4 1;2 adunarea şi toate corpurile de infanterie se vor strînge în ţinuta de marş

pe linia principală a satului Dăbuleni avînd flancul drept în dreptul casei d-lui

arendaş. Trupele de infanterie vor fi aşezate după ordinea numerică a regimentelor

lor adică : I. Reg. 13 dorobanţi, apoi al 15-lea şi în fine al 16-lea

regiment. Cele 2 companii din Reg. 13 dorob. vor face serviciul de avangardă.

Supa de dimineaţă se va lua în satul Grojdibod, iar finele etapei de mîine va

fi la Corabia. Atrag luarea aminte a tuturor şefilor de corpuri, de companii,

plutoane, secţii şi căprării, ca în timpul marşului să nu permită amalgamarea

diferitelor fracţiuni de trupe între dînsele. Cavaleria escortînd cele 2 baterii

de artilerie vor porni [sic] la ora 7 1;2 dim. din Dăbuleni şi finele etapei va fi

asemenea la Corabia.

Coma.ndantul Briga.dei 2,

Colonel BORANESCU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 14.

Nicopol, 16 iulie 1877

235


informează pe generalul rus Aller despre trecerea

unui detaşament românesc la Nicopol

Excelenţă,

Conform dorinţei exprimate de Cartierul General al A.S. Imperiale

Marele Duce Nicolae şi ordinelor pe care le-am primit de la A.S. Principele

domnitor, am onoarea să vă vestesc că în clipa cînd vi se va Înmîna această

scrisoare, un detaşament de trupe rom:lneşti, compus din trupe arătate mai jo

şi comandat de colonelul de cavalerie Rosnovanu, a şi debarcat la Nicopoli

pentru a forma garnizoana acestei fortăreţe. Acest detaşament este chemat să

ajute apărarea şi garnizoana rusească care se găseşte în această fortăreaţă,

conform instrucţiilor şi dispoziţiilor pe care Excelenţa Voastră, ca guvernator

va binevoi să le ia şi să le comunice detaşamentului nostru la vreme şi în scris.

Trupele din care se compune detaşamentul sunt următoarele ... 1

Instruqiile pe care le-oam dat comandantului trupelor noastre, cu privire

la relaţiile ce trebuie să aibă cu trupele M.S.I. a Rusiei, sunt acelea a

două armate prietene ... , dîndu-şi una alteia onorul şi supunerea datorită gradelor

superioare.

1 Specificarea lor lipseşte În textul original.


287

Rog mult pe Excelenţa Voastră a binevoi să ia măsuri pentru ca legătura

Între Turnu şi Nicopoli să fie cît mai grabnic şi mai sigur stabilită, pentru

ca aprovizionarea trupelor noastre şi relaţiilor lor cu Romania să fie asigurată.

Hrana trupelor noastre, în caz contrar, aş ruga pe Excelenţa Voastră să

dea ordine Intendenţii imperiale ca să le-o procure. Din partea mea, am intervenit

pe lîngă autorităţile romaneşti, să uşureze pe cît e cu putinţă, marinei

imperiale, mijloacele de a stabili comunicaţia cerută.

Cartierul meu general e pentru moment la Turnu Măgurele şi cînd restul

diviziei va hotărî mişcări ulterioare, mă voi grăbi să aduc la cunoştinţa Excelenţei

Voastre locul unde-l voi stabili. Cînd Cartierul A.S. Imperiale va hotărî

că trupele romaneşti pot fi retrase din Nicopoli, Excelenţa Voastră să binevoiască

să mă anunţe.

Documente privind istoria Rom.lnici. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 15-16

(originalul În limb franceză).


236

M. Mitilineu, secretarul general al Ministerului de Externe,.

comunică telegrafic agenţilor diplomatici ai României

trecerea Dunării de către primele unităţi româneşti

Trecerea Dunării întîrziată din lipsă de vapoare ; a fost efectuată la

Nicopole ieri sîmbătă şi continuă astăzi. Primul vapor a dus înainte drapelul

roman, muzica executînd imnul naţional roman.

M. MITILINEU

Documente oficia.le, Bucureşti, 1876, p. 136 ( Ol'iginafol în 1mba franceză) ;

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 1 8.

Corabia, 17 iulie 1877

237

Colonelul Grigore Borănescu, comandantul Brigăzii 2,

raportează generalului George Mann, comandantul Diviziei 4,

că brigada a sosit la Corabia şi cere noi instrucţiuni

Am sosit cu brigada la 7 ore seara (la) Corabia ; aici las Regimentul 16

dorobanţi şi două escadroane din Regimentul 7 călăraşi conform ordinului.

288


Aflu că pe la Islaz nu se poate trece Oltul fiind podul luat, adăst ordinul

pe unde să dirijez brigada ca să trec Oltul, avînd şi două baterii (de) artilerie.

[Notă :] S-a cornunocat col. Borănescu pe unde să se îndrepte.

Colonel BORANESCU



238


transmite instrucţiuni Corpului I armată

privind primirea drapelelor.

în anexă : înaltul ordin de zi referitor la primirea drapelelor

Domnule comandant,

Veţi ordona ca primirea drapelelor să se facă în fiecare corp de trupă

în faţa trupei, conform regulamentelor în vigoare.

Cînd drapelul va fi sosit, înainte ca el să intre la locul ce trebuie să

ocupe în front, şeful corpului va citi alăturatul ordin de zi.

Din înalt ordin,

Şef de Stat-major generai!,

Colonel SLANICEANU



ANEXA LA DOCUMENTUL NR. 238

înalt ordin de zi nr. 29

către regimentul de dorobanţi şi de artilerie

Dîndu-vă drapelul corpului vă încredinţez onoarea Rominiei pe care

o pun astfel sub scutul curajului, devotamentului şi abnegaţiei voastre.

Pentru prima oară se prezintă solemna ocaziune de a primi drapelul

în preziua mergerii pe cîmpul de onoare, căutaţi a-l încununa de o nemuritoare

glorie.

Nu uitaţi niciodată că drapelul este simbolul Patriei, cea mai mare

onoare pentru voi este de a vă da viaţa pentru a-l apăra şi a-l păstra în


289

mîinile voastre, făcîndu-1 pururea să fîtfîie peste toate obstacolele ce va

învinge vitejia voastră.

!Dat la Marelle Cartier General, Poiana, la 17 iuil:ie 11 877.

Pentru conformitate,

Colonel BAROZZI

Arhiivwe Statului Bucureşti, fondul M. St. M., dosarul! nr. 432, fila 415.


239


telegrafic Marelui Cartier General despre convorbirea

ce o avusese cu generalul rus Kriidner, relativă la preluarea

de către trupele române a pazei prizonierilor turci de la Nicopol

Nr. 1096

îndată după luarea cetaţn Nicopole, la 4 iulie, pe la 12 ore din zi,

subsemnatul pe platoul drumului ce duce la Plevna, îndărătul cetăţii Nicopolului

am felicitat pe generalul Kriidner pentru luarea Nicopolului şi l-am găsit

ocupat cu prizonierii turci. Generalul, după ce mi-a mulţumit pentru felicitări,

mi-a vorbit că am a mă ocupa de prizonierii turci, pe care îi va debarca pe

partea stingă ; dînsul avînd ordine a merge înainte spre Plevna, nu va putea

lăsa trupă multă Nicopolului. Că prin urmare trupele române vor avea a intra

acolo.

În această primă conversaţie am evitat să răspund relativ la cererea sa

şi am căutat a schimba subiectul convorbirii. întors la Turnu am trimis

noaptea depeşa No. 870. In toată ziua de 5 iulie ofiţerii ruşi de aci vorbeau

despre conducerea prizonierilor turci şi despre trecerea noastră la Nicopole.

La 6 iulie dimineaţa şi înainte de a primi instrucţiunile d-stră, am primit

comunicarea oficială şi în scris a generalului Kriidner, prin care zice că-mi

transmite ordinele ce-mi dă Cartierul Marelui Duce, de a ocupa Nicopole

cu trupe române, ceea ce v-am făcut imediat cunoscut cu Nr. 870. Răspunzînd

generalului Kriidner că, neavînd primit încă instrucţiunea d-stră, nu pot încă

a-i da răspuns la cererile ce-mi făcea.

În scrisoarea oficială nu mai vorbea de prizonieri şi nici nu mai era

nevoie, căci la 6 iulie au fost ruşii respinşi de la Plevna şi că temîndu-se atunci

a păstra 6000 prizonieri în Nicopole a şi început a evacua cite (1000) o mie,

două mii pe zi pe la Şiştov.

Genera;! MANU

Documente privind istoria României Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 26-27.

201" _,..,



240


telegrafic Marelui Cartier General despre trecerea pe malul

drept al Dunării a detaşamentului Nicopol şi cere noi

instrucţiuni

Nr. 1007

Extra urgenţă

În cursul zilei de astaz1 au trecut Dunărea Regimentul 8 călăraşi şi

trenul regimentelor de infanterie. Mîine tirece Regimentul 3 călăraşi tennin

astfel trecerea detaşamentului Nicopolului. Nu ştiu dacă să încep a trece artileria

sau să păstrez pentru moment întreaga diviziune şi după noi dispoziţiuni

ale d-voastră, pe cît mi-a arătat d-l Brătianu.

Lucrurile la Plevna nu sînt asigurătoare despre cîte am putut afla.

General MANU

Docwnente privind istoria României. Război ll pentru independenţă, voi. V, p. 27.


241

Colonelul George Rosnoveanu, comandantul detaşamentului

de la Nicopol, transmite generalului George Manu, comandantul

Diviziei 4, scrisoarea generalului rus Stolîpin prin care acesta

cere să i se trimită artilerie românească.

În anexă : scrisoarea generalului Stolîpin

Domnule general,

Am onoarea de a vă trimite alăturat scrisoarea generalului Stolîpin prin

care vă cere de a-i trimite artilerie.

El spune că se poate transporta pe podurile cu care s-a transportat cavaleria,

numai că tunurile să fie îmbarcate deosebit.

Pînă acum nu ştiu nimic de la Plevna - de astă dimineaţă, orele 5,

Nicopole este pus în stare de asediu.

Comandantul detaşamentului din Nicopol,

Colonel ROSNOVEANU

Documente pri,vind rstoria României. Războiul pentru independenţă, vol. V, p. 35.


291


ANEXA LA DOCUMENlUL NR. 24 1

Generalul rus Stolîpin cere generalului Manu sprijinul

artileriei româneşti

Domnule General,

Vă mulţumesc pentru energia cu care aţi trecut trupele. Am mare nevoie

de tunuri şi cum pontonul este destul de solid pentru a le putea transporta, rog

pe Excelenţa Voastră, să-mi trimită.

Rugindu-vă să credeţi în sentimentele cele mai distinse ...

STOLIPIN

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 36 (originaJul

în limba franceză).

242



telegrafic Marelui Cartier General despre împrejurările

luării în primire a localităţii Nicopol şi despre iminenta

începere a bătăliei pentru Plevna

Nr. 1129

Confidenţial

De noapte se termină trecerea Regimentului 3 călăraşi şi completez astfel

detaşamentul cc l-am făgăduit oficial ca garnizoană Nicopolei. În acelaşi timp,

am asigurat peste Dunăre hrana trupei de 3400 oameni pentru 4 zile şi sper

ca în fiecare zi să o pot întreţine cu resurse trimise din Turnu şi transportate

cu bărcile şi podul umblător rus. Acum mă ocup ca ruşii să stabilească o comunicaţie

neîntreruptă, rechiziţionînd odgoane pentru a putea aşeza un pod

umblător, care să poată servi la trecerea restului Diviziei 4 artilerie. Este însă

probabil că mai Înainte voi trece şi o baterie ce mi se reclamă de generalul

Stolîpin. Mîine seară aştept şi restul diviziei care a ajuns pînă În Moldoveni.

Rog să faceţi tot posibilul pentru a ni se da aici o comunicaţie prin mijloace

române, fie prin bărci sau un vapor român cu şlepuri pus la dispoziţia diviziei.

292


Astăzi ne aşteptăm la începerea luptei de la Plevna, dar se vede că a

remis încă, cac1 am fost în persoană pentru a inspecta poziţiunile ocupate de

trupele noastre, pînă la 6 km dincolo de Nicopole spre Plevna, şi nu am auzit

niciun foc de tun.

In Nicopole nu a rămas decît o baterie rusă, un regiment de cazaci şi un

regiment de infanterie.

Trupele noastre s-au aşezat în modul următor : Un batalion din '.'>

înaintea Nicopolului spre gura Osmului ; celălalt la 6 km înaintea Nicopolului

la un pod peste Osmu În drumul Plevnei, ce găsiţi lesne pe harta Regimentului

14, ţine gărzile din cetate, oraş şi pe înălţimile dinspre frontul Est al

cetăţii şi oraşului Nicopolului. Regimentul 8 călăraşi face patrule şi recunoaşteri

între Osmu şi Vidin, în unire cu cazacii. Regimentul 13 a intrat astăzi în

bivuace la Nicopole. Acest oraş s-a golit de răniţii şi prizonierii turci. Eri seară

s-a cărat cu un vapor spre Zimnicea puşti şi muniţiuni luate turcilor, dar s-au

eliberat locuitorii turci ai oraşului, care pînă acum se ţinuseră închişi sub pază.

Eu mîine trimit o recunoaştere spre a studia drumurile ce duc peste Osmu prin

Circoviaa în direcţiunea ScinoV:Îţului, spre a cunoaşte mişcările ce aş avea să

fac cu divizia. În Turnu luasem astăzi cu trupele poziţiuni, astfel că pe de o

parte să ajut garnizoana Nicopolului în contra atacului turcilor la caz de

succes al lor, iar pe de alta, a apăra oraşul Turnu, dacă garnizoana avînd a se

retrage spre Şistov turcii ar voi să Încerce a debarca În Turnu.

Bătălia de la Plevna e iminentă.

General MANU

Documente privind istoria României. Războiul .pentru independenţă, voi. V, p. 37-38.


243


ordonă colonelului George Anghelescu, comandantul Diviziei 3,

să înceapă urgent deplasarea unităţilor sale

nTST.OCAREA DIVIZIEI .l

Grăbiţi plecarea astfel ca să se efectueze chiar în cursul zilei de mîine.

Din înalt ordin,

Şef de Stat-major,

Colonel SLĂNICEANU



293

M oţăţei, 19 ittlie 1877

244

Ordin circular al Brigăzii I din Divizia 3 către unităţile

sale referitor la executarea marşului şi la preluarea

poziţiilor Diviziei 4

Nr. 449

Extra urgent

ORDIN CIRCULAR

Mîine 20 curent la 9 ore dimineaţa, brigada se va afla sub arme pe linia

principală a satului, flancul drept spre Băileşti, flancul stîng spre cantonamentul

Regimentului 12 dorobanţi.

Supa se va lua la 7 ore ; la 9 1/4 trupele se vor pune În marş pentru

Băileşti, unde se vor afla seara şi de unde a doua zi brigada va continua drumul

spre a ocupa poziţiile Diviziei 4.

Domnii comandanţi de regimente, vor îngriji şi procura carele de transport

din Moţăţei şi comuna Dobridor.

Bolnavii ce nu pot face marşul cu regimentul, se vor trimite la Galicea.

Documente privind istoria Roma,niei. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 39.


245


anunţă pe generalul Alexandru Radovici, comandantul

Corpului 2 armată, despre dispoziţiile de marş transmise

Diviziei 3

Am dat ordin de marş Diviziei 3 spre a ocupa linia Dunării Islaz - Corabia

- Bechet. Vă previu despre aceasta fiindcă d-v aveţi un ordin anterior.

Din înalt ordin,

Şef de Stat-major,

Colonel SLANICEANU

Documente privind istoria Romaniei. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 41.

294


246



dă dispoziţii generalului George Mano, comandantul Diviziei 4,

pentru a trimite încă un regiment în poziţiile de peste Dunăre

Daţi încă un regiment conform cererei ce (v-a) făcut comandantul rus,

comunicaţi imediat orice ştiinţă 1•

Şef de Stat-major,

Colonel SLANICEANU

Documente privind istoria Romlniei. RăzboiUI .pentru inJeipendenţă, voi. V, p. 41.

247

Poiana, 19 iulie 1877, ora 7 3/4 seara


transmite generalului Alexandru Radovici, comandantul

Corpului 2 armată, dispoziţia de a trece la Nicopol,

pentru a fi în mijlocul trupelor

Veţi porni îndată cu Statul-major al Dv., imediat şi fără un minut de

zăbavă la Nicopole, unde trupele din corpul Dv. se găsesc în preziua unei

încercări, care cere cel mai mare eroism şi abnegaţie pentru a răspunde la

înalta misiune ce au a în<lepl•ini. Prezenţa Dv. în rîndurile acestui post de

onoare este indispensabilă şi mîine să raportaţi de acolo. Din ordinul M. S.

Domnitorului.

Documente privind istoria Romlniei. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 43.

1 Răspuns : "Maelui Cartier General Nr. ·1021 (din) 1877 iulie 19. Am îmbarcat

astă noapte Regimentul 7 linie pentru Nicopoli. La 5 ore trece şi o baterie. Cartierul meu

<am să-I> mut b Nicopoli. Afară de cele comunicate prin conversaţiunea telegrafică,

nimK:a nou. Recunoaşterea ce am trimis nu poate veni dedt mtine".


295

Calafat, 20 iulie 1877

248


ordonă telegrafic colonelului Alexandru Anghelescu,

comandantul Diviziei 2, să bombardeze trupele turceşti

din satul Novoselo şi „întăririle de pe dealul Florentin"

Puneţi pe dată a se bombarda trupele sosite la Novoselo, dacă se poate

fără a strica satul şi să bombardeze întăririle de pe dealul „Florentin". Tragerea

va fi rară şi va dura cît soarele va fi favorabil. Ţineţi-mă la curent cît

va ţine tragerea.



249

Colonelul George Slăniceanu, şeful Statului-major

al armatei, comunică generalului George Manu, comandantul

Diviziei 4, să-şi treacă toate unităţile dincolo de Dunăre

şi să coopereze cu armata rusă

Veţi lua dispoziţii pentru trecerea Întregei Divizii 4 pe malul drept. Ea

va coopera cu armata rusă la Plevna sau unde va fi cerută.

Şeful Statului-major,

Cdlonel SLANIOEANU

Documente privind iscoria României. RăzboiuJ !Pentru independenţă, voi. V, p. 65.


250


raportează Corpului 2 armată că a trecut la sud de Dunăre

Regimentul 7 linie, o baterie de artilerie şi cartierul său general

Astă noapte am îmbarcat Regim. 7 linie ; la 5 dimineaţa trecut o baterie

şi cartierul meu general la Nicopol.

General MANU

Documente privind istoria României. Războilli! pentru independenţă, voi. V, p. 65.

296



251


raportează Marelui Cartier General că a început

bombardarea Vidinului

Bombardarea Vidinului a început la 8 ore şi 1/4.

General de brigadă

LUPU

Documente privind istoria României. Războiul pentni independenţă , voi. V, p. 66.

Turnu Măgurele. 20 iulie 1877

252


informează eşalonul superior că unităţile sale ocupă I 00 km

într-o zonă lipsită de comunicaţii poştale

La nr. 1780 divizia ocupă o Întindere de 100 kilometri, În mare parte

lipsită de comunicaţie poştală.

Secretul pe iulie pînă la sosirea celui dat D--v şi a i:elui dat de Cartierul

General l-am dat după autorizarea D-v şi a fost unul şi acelaşi în

toată divizia, pînă cînd a venit cel dat de Marele Cartier.

General .MA.NU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, vol. V, p. 66.


253


informează pe generalul rus Stolîpin asupra situaţiei

unităţilor sale trecute la Nicopol

Excelenţă,

Am onoarea a vă comunica că în urma cererii pe care aţi binevoll

să-mi adresaţi şi după ce am primit ordinul cartierului nostru general În

noaptea aceasta a trecut la Nicopole Regimentul 7 linie şi În cursul zilei

297


bateria călare a Regimentului 3 artilerie va efectua trecerea. Aceste trupe

sunt destinate să mărească garnizoana din Nicopole, intrînd sub comanda

colonelului Rosnoveanu, comandant al detaşamenrul.ui român, şi sunt puse

la dispoziţia Excelenţei Voastre pentru apărarea punctului Nicopole. Colonelul

Cantili a primit comanda brigăzii de infanter>Î.e care se află la Nicopole.

Regimentul 7 linie este comandat de către locotenent-colonelul Grigore

Ion, bateria de artilerie, de către căpitanul Alexandrescu.

Io acelaşi timp am onoarea de a vă anunţa că detaşamentul de la

Nicopole era cel mai avansat din trupele diviziunii ; am transferat cartierul

meu general în acest oraş.

General G. MANU

Documente privind istoria Rominiei. Războiul pentru independen. vol. V, p. 66 (originalul

în limba franceza).


254


ordonă telegrafic colonelului Mihail Holban

să preia comanda Diviziei 2

Conform ordinului D-lui ministru de resbel, colonelului Anghelescu

fiindu-i încredinţat alt serviciu, divizia va fi comandată pînă la noi dispoziţii

de colonel Holban, cel (mai) vechi colonel din divizie.

GeneraJ LUPU

Documente privind istoria Rominiei. Războiu1 pentru independenţă, voi. V, p. 120.

/Cetate/, 20 iulie 1877

255

Colonelul Mihail Holban anunţă Divizia 2

despre punerea sa în marş

Circulară

Vă fac cunoscut că, conform ordinului Marelui Cartier General, parte

din această divizie sau chiar şi Întreagă are să fie pusă în marş în curînd.

Luaţi măsuri în consecinţă.

p. Comandantul Diviziei <.2 >.

COltonel HOLBAN

Documente privind i.storia Rom4.niei. Războitil pentru .independenţă, voi. V, p. 72.

298



256

Ordin de zi privind unele modificări survenite în ordinea

de bătaie a armatei

ORDIN DE ZI NR. 37

Se face cunoscut pe armată următoarele modificări făcute la organizarea

ei prin înaltul Decret din 20 iulie curent.

Generalul Manu Gh., comandantul Diviziei 4 active, este numit comandant

al Diviziei 2 active.

Colonel Anghelescu Al„ comandantul Diviziei 2 active, se trece comandant

al div\ziei 4 active.

Lt. colonel Pilat C., subşef de Stat-major al Corpului 1 armată, se

numeşte şef de Stat-major la Corpul 2 armată.

Colonel Pencovici E., şef de Stat-major la Corpul 2 armată, se numeşte

comandant al Brigadei 2 din Divizia 1.

Colonel Papadopolul Al., comandantul Brigadei 2 din Divizia 1 v..i.

relua comanda Regimentului 2 dorobanţi.

Dat În Poiana la Marele Cartier General al Armatei în 20 iulie 1877.

Din Înalt Ordin,

Şef de Stat-major,

Colonel SLANICEANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 72-73.

Băileşti, 20 iulie 1877

257

Colonelul George Anghelescu, comandantul Divizie 3,

transmite trupelor ordinul de marş, pentru a prelua

poziţiile Diviziei 4

ORDIN DE MARŞ

Conform ord. Marelui Cartier General, Divizia 3, afară de Brigada

de cavalerie care rămîne pînă la al 2-lea ordin în poziţiile ce ocupă, urmînd

a înlocui Divizia 4, la 20 iulie trupele se vor pune în marş succesiv

cu mai multe coloane, după itinerariul aci jos însemnat.

Coloana principală formată din Regim. 9, 10, 11 şi 12 dorobanţi,

artileria divizionară, de rezervă, coloana de muniţiuni, ambulanţa şi trenul,

în ziua de 21 pînă la Amzuleşti, trebuind să meargă În o singură coloană.

Regimentele din Brigada 1 precedate de un batalion ca avantgardă, se

va pune în marş la 4 ore dimineaţa. A vantgarda cu 20 minute înainte. Cele

din Briga.da 2 la 41;2 ore dimineaţa. Artileria, coloana de muniţii şi am-

299


bulanţă la 6 ore În ordinea următoare : bateriiile divizionare, Bateria 1 călăreaţă

din Regimentul 4, coloana de muniţiuni, ambulanţa.

Pe tot timpul marşului, trupele vor pleca la 4 ore dimineaţa. Artileria

cu 2 ore mai tîrziu.

În timpul marşului, şeful ambulanţei divizionare va detaşa la brigade

cîte 2 trăsuri de ambulanţă, care Împreună cu farmaciile corpurilor, vor

urma imediat după coloanele la care sunt ataşate.

Toate trăsurile de bagaje escortate de un semi-ploton din a 2-a brigadă

sub comanda unui ofiţer, vor urma în urma coloanei la distanţă de un

cuart de oră, eşalonate În modul următor. Bagajele ofiţerilor înainte, trăsurile

de subsistenţă, Înapoi.

Ţinuta trupelor în marş va fi cea de campanie, trupa în mantale, ofiţerii

În bluze ; se va permite oamenilor În timpul zilei a fi deschiaţi la doi

nasturi şi a gît. Tot timpul marşului d-nii ofiţeri vor fi la locurile lor,

căutÎJld a menţine ordinea În coloană, a nu pierde distanţele şi a nu permite

11imănui a ici din front fără voie, decît la staţie.

Conform serviciului În campanie, la toate staţiile intermediare afară

de marca staţie, oamenii se vor repauza În drum fără a face piramide sau

depune sacul. Trupele ajunse la staţie, vor cantona şi nu se vor aşeza În

bivuac dccît numai în localităţile unde nu vor putea cantona aşezîndu-se

h marginea satdor.

Brigadei 1

Brigadei 2

Comandantul artileriei

Medicul divizionar

Comand. diviziei,

Colonel <GH.> ANGHELESCU

Documente privind istoria Romi.niei. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 86-87.


258

Generalul George Lupu, comandantul Corpului 1 armată,

informează pe colonelul George Anghelescu, comandantul

Diviziei 3, asupra modului cum a fost executată bombardarea

Vidinului şi asupra rezultatelor acestei bombardări

Astăzi la ora 1 după amiazi am deschis focul asupra fortăreţei Vidinului.

Bombardarea s-a continuat pînă la ora 6 seara. Tirul nostru a fost prea bine

dirijat. Mai multe baterii de ale lor s-au făcut a tăcea ; s-au văzut mai

multe focuri Vidin şi case sfărîmate. Focul nostru s-a deschis asupra lucrătorilor

şi s-au văzut cu siguranţă mai mulţi răniţi şi morţi. Tirul inamicului

asupra noastră nu ne-a făcut alte pierderi decît a străpunge şapte case din

Calafat. N-avem niciun mort, nici rănit.

General LUPU

Documente privind istoria Rom1niei. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 94.

300


/Nicopol], 21 iulie 1877

259


raportează Marelui Cartier General că peste trei zile întreaga

divizie va fi trecută peste Dunăre

Recunoaşterea făcută de maiorul Caracaleţeanu şi căpitan Văcărescu

pînă la Cartierul General al Corpului 9 constată că după lupta de la 18,

turcii îşi ocupă poziţiile lor mai dinainte. Cartierul General este la T restenik.

Cele' ITliai multe trupe la 4 kilometri Înainte. Avangarda la Bulgăreni.

Turcii erau în număr mult superior trupelor ruse, compuse însă din diferite

detaşamente, astfel că nu se aşteaptă la ofensivă din partea lor, poziţia fiind

foarte tare întărită, trebuind a o ataca cu tunuri de asediu. Am trecut garnizoana

propriu zisă a Nicopolei şi am pus-o sub ordinele generalului Stolîpin,

dind pentru moment pe colonelul Rosnoveanu şi Cantili. De noapte, am început

trecerea restului diviziei, aşa încît peste 3 zile cred să-l am adunat aici.

Eu voi merge, cred, mîine, pentru :i lua Înţelegere cu generalul Kriidner, spre

a vedea ce cere de la trupele noastre. Pînă atunci voi ocupa poziţiuni Între

aripa dreaptă a ruşilor şi aripa stingă a garnizoanei Nicopoli. Rog foarte mult

stabiliţi o comunicaţie română Între Nicopole şi Turnu, căci numai astfel aş

putea garanta hrana trupei. Sunt aproape sigur că mijloacele ruse se retrag

de aci pentru o altă destinaţie şi atunci suntem În imposibilitatea de a transporta

ceva peste Dunăre.

Gener2! MANU

Documente privind itoria României. Războiu] pr n:ru independenţă, voL V, p. 99.


260

Înalt ordin de zi prin care se creează Armata de operaţii

şi Armata de observaţie, stabilindu-se totodată elementele

lor componente

î'.':ALTUL ORDIX DE ZI

Considerînd trebuinţă de a se Împăni armata activă în armată de operaţiune

şi în armată de observaţie, ordonăm cele ce urmează :

Art. I. Corpul 2 armată rămîne astfe

23 - Războiul pentrn indcpenden\ă naţională - c. 106

Aldea

Constantin

Bibliotecă personală

.Nr.1frL!l-

301


Art. II. Din Corpul 1 armată se vor lua trupe spre a constitui o reiervă

generală precum urmează :

Infanteria. Comantlant : colonel Cerahez Hristodor. Şef de Stat-major :

Lt. Colonel Algiu.

Brigadă 1 Comandant : colonel Oton Sachelarie.

Trupă

I


Regim. 1 de linie.

Regim. 7 dorobanţi.

Brigadă 2. Comandant : colonel Budişteanu.

Trupă

I

Reg. 4 linie.

Reg. 6 dorobanţi.

Reg. 8 dorobanţi.

Brigadă 3. Comandant : colonel Vlădescu Mate[.

Trupă

I


Reg . . 1 linie.

Reg. 5 dorobanţi.

Cavaleria de rezervă. Comandant : colonel Creţe.mu.

Trupă

I

Reg. 1 roşiori.

Reg. 2 roşiori.

Reg. 4 călăraşi.

Artileria de rezerviz. Comandant : colonel Arion Eracl[t:.

Bateriile Nr. 1, 2 şi 6 din Reg. 1 - comandate de lt. colonel Carp.

Bateriile Nr. 1, 2 şi 6 din Reg. 2 - comandate de maior Vartiadi.

Batalionul de geniu sub comanda maiorului Ghiorghiu.

Pontonierii. Comandant : căpitan Vasiliu.

Art. III. D-l g-ral Manu, comand. Div. 2 activă, 5e numeşte comand.

artileriei Armatei de operaţie.

Art. IV. Armata de observaţie este sub comanda generalului Lupu 5i

este împărţită după cum urmează :

Divizia 1. Comand:rnt : colonel Pencovici Eustaţie.

Şef de Stat-major : Carcaleţianu Alexandru.

302

Trupă

f Reg. 1 dorobanţi.

Reg. 2 dorobanţi.

l Reg. 3 dorobanţi.

Bateriile Nr. 3, 4 şi 5 din Reg. 1.

Reg. 1 călăraşi.


Divizia 2. Comand. : col. Holban Mihail. Şef de Stat-major : maior

Borănescu Ion.

I

Reg. 6 linie.

Reg. 4 dorobanţi.

Trupă Bateriile Nr. 3, 4 şi 5 din Reg. 2.

l Reg. 2 călăraşi.

Un detaşament de geniu va rămîne la Calafat.

Dat la Marele Cartier General din Poiana la 23 iulie 1877.

CAROL

Şef de Stat-major,

Cdlone SLANICEANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 118-119


261

Generalul rus Stolîpin aduce mulţumiri unor ofiţeri din

Divizia 4 care au acţionat şi s-au distins în luptele de la Nicopol

Am arătat dispoziţiunile şi zelul cu care s-au executat ordinile atît

în garnizoană cît şi în avantposturi Alteţii Sale Marele Duce Nicolae Nicolaevici,

Comandantul şef al armatei imperiale, pentru care am primit prin

telegraf mulţumirile sale şi subsemnatul la rîndul său mulţumesc :

Generalului Manu, şeful Diviziei 4

Colonelului Setleski, şeful artileriei

Colonelului Rosnoveanu, şef Brig. cavaleriei

Colonelului Procoped, şef Arondisment civil

Lt. colonel Gulicov, şef Reg. Castro-scamo

Lt. colonel Petrovan, şef Reg. 5 de linie

Lt. colonel Polizu, şef Reg. 3 călăraşi

$i la toţi ceilalţi ofiţeri ce fac parte din garnizoană ş1 din raionul

cetăţii.

Genera,lul-locotenent STOLIPIN

Documente ·privind istoria României. RăzboiuJ rpenwu in<iQPendenţă, vOll. V, p. 122-123

(originalul În limba rusă).


303

Ianca, 23 iulie 1877

262

Ordin prin care colonelul George Anghelescu,

comandantul Diviziei 3, modifică itinerariul Brigăzii I

pentru zilele 24 şi 25 iulie

Domnule comandant,

După ordinul Marelui Cartier General trupele din Divizia 3, avînd

a se concentra pe malul drept al Oltului Împrejurul Islazului, itinerariul

Brigăzii 1 pentru zilele de 24 şi 25 Iulie, se modifică după cum urmează :

Regimentul 8 infanterie Islaz

Regimentul 10 dorobanţi Islaz

Regimentul 12 dorobanţi cîte un batalion Islaz şi Corabia

Cartierul General al brigăzii, 25, Islaz

Cartierul General al diviziei, 24, Corabia, 25, Islaz, 26 Turnu Măgurele.

Comand. diviziei,

Colonel ANGHELESCU

Documente privind istoriJ României. Războiul pentru independenă, voi. V, p. 12+.

Poiana, 2J iulie 1877

263

Ordin de zi al colonelului George Slăniceanu,

şeful Statului-major al armatei, privind organizarea

coloanelor de muniţii ale marilor unităţi

ORDIN DE ZI NR. 39

În urma înaltului ordin de zi Nr. 38 coloanele cu muniţiuni a Diviziei

1 şi 2 active -e vor Împărţi În coloană de muniţiuni a rezervei generale a Armatei

de operaţiuni şi în coloana de muniţiuni a Armat<:i de ob>.:rvaţie În

modul următor :

1). Coloana de muniţiuni a Diviziei 1 active compusă din trăsurile

următoare sub comanda căpitanului Niţescu, ajutat de locotenent Variam va

forma coloana întîi de muniţie a acestei rezerve cu personalul i caii necesari.

Trăsurile ce vor compune această coloană sunt :

304


Nouă chesoane cu muniţii complete pentru tunurile de 9. Şaseprezece

chesoane cu muniţiuni complete pentru tanurile de 8.20 chesoane cu cartuşe

Peabody, 3 chesoane cu cartuşe de cavalerie.

2). Coloana de muniţiuni a Diviziei 2 active compusă din trăsurile

următoare sub comanda căpitanului Pandele, ajutat de sublocotenentul Pandelescu,

va forma coloana II a acestei rezerve.

Trăsurile ce vor compune această coloană sunt :

4 care de parc cu obuze pentru tunurirle 9.3 care de parc la obuze

pentru tllnurile de 8.2 furgoane cu cartuşe de 9 mm, 2 furgoane cu cartuşe de

8 mm, 4 furgoane cu cartuşe Peabody, 4 chesoane Cil cartuşe de cavalerie.

3). Restul trăsurilor de muniţiuni din coloana Diviziei 1 adică : 3 chesoane

rn m::niţiuni complete pentru tunurile de 9.6 chesoane cu muniţiuni

complete pentru tunurile de 8.4 cheso3ne cu cartuşe Peabody, 33 chesoane

::u cartuşe K rnka, 1 cheson cu muniţie de cavalerie, vor forma sub comanda

sublocotenentului Ţ upagu coloana I de muniţiuni a Armatei de observaţiuni.

4). Restul trăsurilor cu muniţiuni din coloana Diviziei 2, un car de parc

cu obuze oe 9.1 chesoane de parc cu obuze de 8.1 furgon cu cartuşe pentru

obuzele de 9.3 furgoane cu cartuşe Peabody, 2 chesoane cu cartuşe de cavalerie,

vor forma sub comanda sublocotenentului Parapeanu coloana II de

muniţiuni :t Armatei de observaţie. în con>ecintă, domnul general Lupu va lu1

de urgenţă toate dispoziţiunile cuvenite pentru constituirea acestor coloane în

modul prescris prin ordinul de faţă, îngrijind de a face să se completeze toate

muniţiunile de război, tot personalul şi caii la trăsurile coloanei rezervei generale

a Armatei de operaţie ce sunt a se pune În mişcare. Pentru acest sfîrşit

se va lua deocamdată pentru complectare toate trebuincioasele de la coloanele

de muniţiuni ce rămîn la Armata de observaţie, a căror complectare o va cer.:

pe dată la minister.

Dat În Poiana la Marele Cartier General al armatei la 23 iulie 1877.

P. Seful seqiei de artilerie

Lt. wl . R. COSTESCU

Din înalt ordin,

Şef de Stat-major,

Colonel SLĂNICEANU


/Pc·icmaf, 23 i11lie 1877

264

Carol I telegrafiază lui M. Kogălniceanu, ministru de externe,

că s-a cerut concursul diviziilor româneşti de către

comandamentul rus

Divizia 4 a înaintat către Plevna, unde armata rusă Întîmpină man

dificultăţi ; Divizia 3 şi trupe de Întăriri trebuie să urmeze ; pentru a vă

ţine în curent colonelul Slăniceanu vă trimi5ese copie de pe scrisoarea pe care


305

generalul Kriidner a a.dresat-o generalului Manu d!n ordinul M arel ui Duce

Nicolaie pentru a cere trecerea (trupei ) române pe ţărmul drept al Dunării.

Vă rog să nu divulgaţi acest document, care trebuie pă>trat cu titlu absolut

confidenţial.

CAROL

Documente privind ist0ria Românîei. Rfaboiul penru independenţă, voi. V, p. 138.


265


anunţă Divizia 4 că a preluat comanda întregii garnizoane

de la Nicopol

Domnule comandant,

Ordinul Nr. 1836 comunicat Dv. la 23 curent se modifică în modul

următor :

1. Comanda tuturor trupelor atît române cît şi ruseştii destinate pentru

apărarea cetăţii Nicopoli se va exersa de subsemnatul.

2. Detaşamentul format din două regimente dorobanţi, 2 baterii de 8

centimetri şi un escadron călăraşi, care în lipsa colonelului Borănescu se puse

sub direcţia superioară a colonelului din armata imperială Sedleţchi ca cel mai

vechi din ofiţerii superiori, acum cu Întoarcerea colonelului Borănescu la postul

său se vor comanda de către d-sa.

Bine Înţelegîndu-se că direcţia inferioară aparţine celui mai vechi

ofiţer.

Comand. Corpului 2,

General RADOVICI

[Apostila comandantului Diviziei 4]

Col. Borănescu îndată, după primirea acestui ordin, poate lua comanda

trupelor de pe platoul din faţa Nicopolei, compuse de Reg. 14 şi 16 dorob.,

două baterii de 8 cm şi un escadron de călăraşi. Asupra operaţiilor ce veţi

avea a executa, veţi lua ordinele mele subsemnatul şi ale generalului-locotenent

Stolîpin.

[Adaus de altă mînă]

La dosar fiind schimbate aceste dispoziţii.

Documente privind i1St0ria României. Războiul ipentru ·independenţă, voi. V, p. 145.

306


265

Seicoviţa, 2 5 iulie 1877

Colonelul Grigore Cantili, comandantul avangărzii Diviziei 4,

raportează comandantului diviziei, colonelul Alexandru Anghelescu,

cum şi-a dus la îndeplinire misiunile ce i-au

fost încredinţate

Domnule colonel,

In urma ordinului d-voastră Nr. 2, prin care mă Însărcinaţi cu comandamentul

avangardei, făcînd recunoaşterile necesare îndată după sosirea mea

aici, am onorul a vă supune la cunoştinţă măsurile ce am luat.

Am Însărcinat Brigada de cavalerie cu paza rîuh,i Vid, de la gurile

sale pînă la satul Riben şi de aici la Breslani spre a se pune în legătură cu

avangarda armatei imperiale.

Am dat ordin ca de la Breslani să se trimită un post pe drumul cel mare

Nicopoli-Plevna cu singura însărcinare, să poată anunţa pe d-voastră şi pe

subsemnatul cît mai urgent În cazul cînd turcii ar putea forţa acel drum şi

s-ar îndrepta spre Nicopole.

Am dispozat asemenea să se împingă punctele spre Isker În direcţia

Rahovei, aşezînd de se poate chiar posturi dincolo de Vid.

Bateria călăreaţă şi batalionul de vînători s-au aşezat În înălţimile din

dosul satului Şiacova, cea dintîi cu însărcinarea a lua poziţiuni de unde să

poată bate drumul Plevnei-Găureni şi înălţimile din faţă, iar batalionul cu

ga rda a sa şi cu Însărcinarea a apăra trecerea peste acest drum la stînga

bateriei.

Regimentul 7 de infanterie s-a aşezat în valea din dreapta înălţimilor

pe care este aşezată bateria călăreaţă, cu însărcinarea a apăra drumul Plevna

Găureni din dreapta bateriei.

Am dat asemenea ord1nele necesare, ca toate corpurile să recunoască drumurile

pe care ar putea să se facă retragerea asupra satului Muselim Selo, la

caz de trebuinţă.

Comandantul avantgardei,

Coloneil CANTILLJ

Documente privind Îll.toria României. Războiul pentru independenţă, vol. V, p. 156.


307

267

/Islaz, 26 iulie 1877/

Ordin circular pentru punerea în marş a trupelor Diviziei 3

spre Corabia

ORDIN CIRCULAR

Divizia 3 avînd a se concentra la Corabia, mîine 27 iulie, la 5 ore dimineaţa,

trupele cantonate la Islaz, Racoviţa, şi Moldoveni se vor pune în

marş pentru Corabia pe două coloane pînă la Gîrcov, unde se va lua supa

de dimineaţă. Batalionul 3 vînători în timpul marşului va forma coloana la

Brigada 1.

De la Gîrcov, trupele Brigăzii 1 vor preceda pe acelea ale Brigăzii

a 2(-a) la o 1;2 oră.

Toată coloana va fi sub comanda Colonelului Ipătescu.

Pînă la Gîrcov, ambulanţa şi trenul divizionar vor intra În coloană în

urma Brigăzii 1 în ordinea următoare : ambulanţa, tren, trăsurile cu bagaje

şi subzistenţă.

De la Gîrcov, ele vor veni în urma coloanei în aceiaşi ordine.

Ambulanţele şi formaţiile corpurilor În tot timpul marşului vor urma

îndată după corpurile lor.

Pentru escorta trăsurilor atît la plecare, pînă la Gîrcov, cît şi de la

Gîrcov pînă la Corabia, comandanţii coloanelor vor numi un detaşament cu

un ofiţer care să menţină ordinea. Trăsurile de bagaje se vor eşalona În coloană

în ordinea (în) care sunt eşalonate trupele din coloană.

Detaşamentul de escortă pe tot timpul marşului va escorta trăsurile

cu oameni armaţi cu tot echipamentul, ca şi trupa, fiind cu totul oprit a pune

armele în trăsură.

Ţinuta trupei va fi mantale, ofiţerii în bluze.

La marea staţie, coloanele vor bivuaca la marginea satului, şeful coloanei

trimite un ofiţer care să recunoască terenul care să fie În apropiere.

Pe tot timpul marşului, ofiţerii merg În front.

Nu se va permite soldaţilor a sta decît la staţie şi În apropiere, căutînd

a nu rămîne Înapoia coloanei.

Comandantul Brigăzii l va cere primăriei din Islaz trăsurile trebuincioase

brigadei sale.

Batalionul 1 ambulanţă.

Batalionul Brigăzii 2 va cere trăsurile pentru Regimentul 9 ş1 Batalionul

2 dorobanţi.

p. Comand. diviziei,

Lt. Colonel MARCULESCU

Documente privind istoria Rominiei. Războiul tpenotru independenţă, voi. V, p. 169-170.

308


/Poiana/, 27 iulie 1877

268

Carol I dă noi explicaţii lui M. Kogălniceanu, ministru de

externe, privind trecerea Dunării de către unităţile româneşti,

la cererea comandamentului rus

Trecerea generalului Manu pentru a ocupa Nicopole n-a fost ordonată

decît după reversul ruşilor care au întîlnit forţe superioare la Plevna i la

stăruinţele personale ale împăratului. Această trecere, fiind efectuată în faţa

armatei J"useşti şi la cererea ei, nu are nimic comun cu trecerea pe care noi

am fi putut să o încercăm în faţa du5manului, trecere care ar necesita În

mod forţat torpile şi alte mijloace despre care s-a făcut menţiune în telegrama

adresată de către marele nostru cartier general generalului Nepocoiciţchi.

CAROL

Documente privind istoia României. Razboiul pentru independenă. voi. \", p. 177 (orig;

nalul în limba franceză).

Kali-Ciime, 31 iulie 1877

269

Colonelul Alexandru Anghelescu, comandantul Diviziei 4,

comunică generalului rus Zotov situaţia şi repartiţia unităţilor

sale. În anexă : situaţia efectivelor diviziei

Ca răspuns la ordinul Excelenţei voastre, dat la Poradim la 28 iulie/9

august, am onoare a vă prezenta situaţia alăturată referitoare la compunerea

Diviziei 4 române, aşa cum mi-au fost date dispoziţiile, aşteptînd în

prezent instrucţiuni precise din partea Excelenţei voastre.

1) Avangarda diviziei aflată sub ordinele colonelului Cantili, al cărui

cartier este situat În localitatea Bresleniţa (Brislan), este formată din : 3 batalioane

de infanterie (Batalionul 2 vînători şi Regimentul 7 linie format din

două batalioane), al 3-lea, al 8-lea şi două escadroane din al 7-lea călăraşi,

total 10 escadroane, o baterie călăreaţă de 8 cm (căpitanul Alexandrescu).

Aceste trupe cu excepţia celui de al 3-lea şi al 8-lea călăraşi, aflate sub

ordinele Excelenţei sale generalul Lascarev, se află În bivuacul de pe

înălţimile de la nord localitatea Bresleniţa. 2) Grosul diviziei, sub ordinele

mele directe, se compune din ."\ batalioane (al 5-lea de linie întărit cu două

batalioane şi un batalion din al 13-lea dorobanţi), 3 baterii echipate din care

una de 9 cm (căpitan Dănescu) şi 2 de 8 cm (căpitanii Simionescu şi Lupaşcu).

Aceste trupe se află în bivuac la 7 kilometri înapoi pe marea comunicaţie ce


309

duce de la Nicopole la Plevna (aproape de întîlnirea celor două comunicaţii

Nicopole, Plevna şi Nicopole, Mecica). 3) !napoia grosului la 5 kilometri sub

ordinele lt. colonel Boteanu : un batalion din al 16-lea dorobanţi, o baterie

de 8 cm (locotenent Jaboreanu). Aceste trupe au misiunea să păzească cele

două poduri de pe Osma de pe înălţimea Musilunkioi. 4) Pe înălţimile din

vecjnătatea localităţii Nicopol la 1sud est : un batalion din al 15-lea dorobanţi,

o baterie de 9 cm (căpitanul Bunescu), care se află în curs de trecere

pe malul drept al Dunării. Aceste trupe vor fi date provizoriu sub ordinele

colonelului din armata imperială Sedleschi. 5) La Gavrin, pe Vid : un batalion

din al 16-lea dorobanţi avînd misiunea să acopere În cooperare cu

călăraşii i!reapta diviziei. 6) ln garnizoana Nicopole al 14-lea dorobanţi,

1 escadron din al 7-lea călăraşi. 7) Un escadron din al 7-lea călăraşi este destinat

pentru executarea serviciului de corespondenţă Între Nicopole şi Marele

cartier general al armatei imperiale.

Sper că îndată ce Divizia 3, care a primit ordinul să se deplaseze, va

sosi la Turnu Măgurele, domnul general comandant al Corpului 2 roman va

bine voi să detaşeze o brigadă pentru paza localităţii Nicopole astfel ca eu

să-mi pot retrage trupele mele din garnizoană, pentru ca de la bun început

să pot spori efectivele forţelor şi să pun în acelaşi timp la dispoziţia Excelenţei

voastre încă 4 batalioane, 2 baterii şi un escadron.

Şeful meu de Stat-major, purtătorul prezentului raport, are ordinul să

dea Excelentei Yoastre toate informaţiile pe care le veţi crede utile. Semnează

colonelul comandant al diviziei, A. Anghelescu.

C6opHHK MarepHa.11oa 110 pycaKO-rypeuKOH aoime 1877- 1 878 rr. Ha EiaJJKaHcK01

BOJJyOCTpOBe, T. 32, TIJID"l orpaq>HH coepeoKJIJllBOCTb>, fleTep6ypr, 1902 r., crp. 285 (în con•

tinuare sursa se va cita astfel : C6opHllK MarepHa.OB no py<:cxo-rypeu;KOH BOHHe 1877-

1878 rr. Ha D3JJK8JICJ<OM nonyocrpoBe) .

Destinaţia trupelor şi

serviciiJor


DetaI

___ ii---1 Combatanţi

.

__

_

Ofiţeri l Trupă I Cai Ofiţeri I Trupă I Cai

SITUA TIA UECTIVELOR DIVIZIEI 4 ROMÂNE

State majore 9

Brigada

7 Hn;e 36

Reg. 14 dorobanţi 27

Reg. 15 dorobanţi

1

(un singur batalion) 20

infanterie

Rog;mentul

I

Reg.

Batalionul 2

vinători 15

Total 107

{ 5 Hn;, 37

Brigada

Reg.

2 13 dorobanţi

infanterie

(6 companii) 26

Reg. 16 linie 27

Total

90

331

I

2751

1 108.

I

4881

6881

3 5921

1 599

1 041

1 562

4 202[

·:I 5,

5 1

8 1

68 /

14

10

13

i

34 1 168 1

26 971 '

17 447

658

14

91 / 3 244 1

33 1 479

26

27

945

1 490 I

86 I 3 9141

3

5

5

8

21

14

10

13

37

(de

Căruţe

artilarie)

36 guri de foc

din

care

24

de 8 cm şi 12

de 9 cm; 36

chesoane, 6

forje şi 8 căruţe

de baterie

310


Brigada

de

cavalerie

Artileria

Destinaţia trupeior şi

serviciilor

{ Reg. 3 călăraşi

Reg. 7 călăraşi

Reg. 8 călăraşi

{ Reg.

Total

3 utilede

(3 baterii)

Reg. 4 artilerie

(3 baterii)

Trenul echipaj elor

Serviciul de ambulanţe

Total

TOTAL GENERAL

Anexă la documentul nr. 269 (continuare)

1 --

I

Detalii

j

Combatanţi

I

I

Ofiţeri

I

I

I -- ----<

Trupă I Cai i Ofiţeri I Trupă I Cai

2961

423 i

I

21 526 20 427 423

16 462

16 402 296

15 472 353 15 436 353

I

I 52 I I 4601 I 072 i 51 I

I 265 1

I

I 290 I

I

I 072

I

I

I

li

I

5301

411 li 482 411

JO 4951 408 10 458 408

I

21 I 0251 8191 21 940 1 819

12 111 151

I

8 70 50 I

I I

I

1

o 3601 2 061 I 249 1 9 3631 1 949

Căruţe

3 furgoane,

6 trăsuri,

4 furgoane de

ambulanţă. şi

7 brancarde

pe roate

N. B. Scăzînd din totalul combatanţilor cifra bolnavilor şi dispăruţilor : 4 ofiţeri,

204 oameni din trupă, 258 cai, rămîn : 245 ofiţeri, 9159 oameni din trupă, 1691 ca:.

C6opHHK MarepHaJJos no pyoaKo-ryperu.Koit soft:He 1877-1878 rr. Ha BaJJKaHCKOM

CTOJJYOCl'pOBe, T. 32, CTp. 286.

Turnu Măgurele, 1 august 1877

270


anunţă pe colonelul George Anghelescu, comandantul Diviziei 3,

despre menţinerea provizorie a colonelului Nicolae Dabija

în funcţia de comandant al artileriei divizionare

Conform ordinului Marelui Cartier General, colonelul Dabija va ră-

1nîne provizoriu co1nandantul artileriei Divtiziei 3 pînă se va întruni corpul.

Comand. Corpului 2 armată,

General RADOVICI

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 247


311

271

Craiova, 1 august 1877


comunică colonelului George Anghelescu, comandantul

Diviziei 3, să ocupe zona între Celei, Corabia şi Dabova

Divizia 3 va ocupa zona Între Celei-Corabia-Dabova pînă spre Gîngiova.

Iar rezerva generală va ocupa zona Între Ianca-Celei exclusiv. Comunicaţi

acest ordin coloneilor Cerchez, Arion şi Creţianu.

Colonel SLANICEANU

Doc1mente privind istoria României . Războiul pentru independen1ă, \'Ol. V, p. 247.

272

Corabia, 1 august 1877


informează pe colonelul Grigore lpătescu, comandantul

Brigăzii I, despre dislocarea unităţilor diviziei

Domnule comandant,

Din ordinul Marelui Cartier General, trupele acestei divizii se vor aşeza

în cantonamente de mîine 2 august.

Zona acestei divizii este : Celei, Corabia, Daşova, Siliştioara şi Gîrcov.

Brigada 1 cu Stat-majorul brigăzii se va cantona în Celei.

Brigada 2 se va cantona în Siliştioara şi Gîrcov cu Stat-majorul brigadei

în Siliştioara.

Stat-majorul diviziei, intendenţa, ambulanţa şi trenul în Corabia Nouă.

Brigada de cavalerie în Corabia Veche.

Batalionul 3 de vînători, bateriile de artilerie şi coloana de muniţie

fn Daşova.


312



273


solicită Marelui Cartier General trupe de geniu

Am cea mai strictă şi urgentă necesitate de trupe de geniu. Vă rog trimiterea

unei companii cu uneltele necesare şi materialul telegrafic.

Comand. Diviziei 4 active,

Colonel ANGHELESCU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, ,·ol. V, p. 250.

F. L., 3 august 1877

274

Marele Duce Nicolae cere domnitorului Carol I

să-şi precizeze poziţia privind operaţiile ce intenţionează

să fie intreprinse de armata română la sud de Dunăre

şi mai ales către Plevna 1

Luminăţia voastră,

Ca o completare la scrisoarea mea din 2.„ august consider necesar ;ă

comunic luminăţiei voastre propunerea mea asupra rolului pe care ar putea

să-l aibă acea parte din armata dvs. care va fi trecută pe malul drept al Dunării

la Nicopol.

Forţe importante ale turcilor, concentrate în apropiere de Plevna, impun

necesitatea de a se trimite Împotriva lor o masă de trupe tot atît de însemnată,

avînd asemenea efective încît, neţinînd seama de poziţia, puternic fortificată,

turcii ar putea fi respinşi din locurile pe care le ocupă şi împinşi atît cît ar

fi necesar ca să nu stînjenească operatiile viitoare.

Armata dv. poate avea a participare activă În toate operaţiile care Yor

fi întreprinse în acest scop într-un viitor apropiat.

Eu am comunicat deja prin Ministerul de Război, col. Cernat, acel.::

considerente pe baza cărora am făcut propunerea, pentru ca direcţia pe car

1 Ciorn:l român-2-13..;ă, nes;?mnatl

2 L;psă ;n textul origin,1!.


313

ar acţiona armata dv. în aceste operaţii să fie executată prin Nicopol ; trecerea

în acest loc se poate efectua sub acoperirea cetăţii deja ocupată de

către noi, fără nici un fel de obstacole, iar podul construit Între Turnu Măgurele

şi Nicopol va constitui drept o comunicaţie sigură atît pentru garnizoan.B

cetăţii cît şi pentru armata dv. care va acţiona pe malul drept al

Dunării.

Eu n-am primit încă din partea luminăţiei voastre o comunicare precisă

asupra numărului precis de trupe din armata dv. pe care consideraţi că

ar fi posibil să o trimiteţi pe malul drept al Dunării, precum şi anume cînd

vor sosi aceste trupe la Nicopol.

1n orice caz, eu menţionez că partea din armata dv. care va trece Dunărea

pentru a se alătura trupelor ruseşti va avea în timpul acţiunilor, următorul

scop :

Trupele dv., aşa după cum era specificat în scrisoarea mea precedentă,

să fie repartizate pentru garnizoana Nicopol, constituind extrema flancului

drept al trupelor ruseşti care sînt concentrate şi urmează să fie îndreptate

spre Plevna. Fortăreaţa Nicopol avînd importanţă pentru operaţiile viitoare,

aceste trnpe vor fi îndreptate pe o cale directă de la Nicopol la :Plevna, iar

iniţial vor trebui să ocupe un dispozitiv lingă Bresleaniţa, acţionînd dinspre

nord şi nord-est a poziţiei întărite a turcilor de la Plevna. Acolo, ele urmează

să pregătească o poziţie puternic întărită pentru a preîntîmpina orice situaţii

neprevăzute şi avînd legătură cu fortăreaţa.

După aceasta, în raport de numărul de trupe, care va fi trimisă de dv.

prin Nicopol, acestea fie că se vor limita numai la acţiuni defensive împotriva

armatei turceşti, constituind flancul drept al coloanei operative.

Pînă la sosirea trupelor care urmează a fi trecute pe malul drept al

Dunării, Divizia 4 română trebuie să se lmiteze la asigurarea drumului

de la Plevna la Nicopol În scopul de a opri ofensiva chiar şi a unor forţe

superioare turceşti, dacă acestea s-ar îndrepta spre Nicopol, pînă cînd foqele

principale ale trupelor ruseşti vor sosi pentru a-i ataca pe turcii care atacă

Nicopolul.

După aceasta, misiunea imediată şi direcţia vor fi de către şeful Detaşamentului

de vest al armatei, sau personal de către mine, dacă voi veni să

comand personal.

Pentru elaborarea concepţiilor pentru trecerea la acţiuni hotărîtoare,

trebuie să primesc o comunicare precisă asupra numărului exact de trupe pe

care intenţionaţi să le trimiteţi la Nicopol şi Plevna, cine anume le va comanda,

cînd anume vor sosi şi vor executa trecerea.

fo ceea ce mă priveşte pe mine personal, în această problemă, eu

cred - în vederea evitării unor defecţiuni În desfăşurarea operaţiilor militare

prin împrăştierea (dispersarea) forţelor, ar fi cel mai indicat ca la Calafat

să rămînă ... 1 şi pentru paza malurilor Dunării în amonte de Jiu numai o

1 În original este indescifrabil.

314


divizie, iar trei divizii să fie tnnuse pentru a acţiona la periferiile Nicopolului

; din aceste divizii, să fie destinate trei sau patru regimente, împreună

cu două sau trei regimente de cavalerie pentru paza bateriilor de baraj d.:

lingă Corabia şi pentru garnizoana Nicopol, iar restul să fie trimise pentru a

acţiona împreună cu trupele ruseşti.

Fără a intenţiona să-mi impun părerea, totuşi vă rog ca hotărîrea pi!

care o va lua luminăţia voastră să-mi fie comunicată Într-un termen cît mai

scurt, dat fiind faptul că intenţionez să trec Într-un viitor apropiat la acţiuni

hotăritoare şi de aceea este natural ca aş dori să cunosc, data şi la ce cooperare

pot să contez din partea armatei dv.

C6opHHK M3Tep'H13Jioe i!IO pyCOKO-T}'ll€'L\KOH eoi'ure 1877- 1878 rr. Ha 6a.1KaHcK0'1

nOJJyocrpoee, T. 35, CTp. 33-34.

275

/Calî-Cime/, 4 august 1877


cere colonelului George Rosnoveanu, comandantul trupelor

române din Nicopol, să informeze pe generalul rus Stolîpin

asupra unor mişcări de trupe române din Nicopol

D-lui colonel Rosnoveanu

Sunteţi invitat a comunica Excelenţei sale d-lui general locotenent Stolîpin

că, în conformitate cu instrucţiunile ce am primit de la Excelenţa sa

generalul-locotenent Zotov, vor rămîne pentru paza cetăţii Nicopoli două batalioane

din Reg. 14 dorobanţi şi un escadron de călăraşi.

Am dat ordin deadreptul batalionului din Reg. 15 dorobanţi a părăsi

poziţia ce ocupă pe platoul din faţa Nicopolei pentru a se Întruni la grosul

diviziei.

Batalionul din Reg. 16 dorob. aflat la podul de la Muselimselo ari!

ordin de a se Întruni cu celălalt batalion de la Găureni. Batena de 8 cm, de la

podul de la Muselimselo se va retrage pe platoul din faţ·a Nicopolei şi va fi

la dispoziţia d-lui gen. locot. Stolîpin.

La Găureni, din cauză că este probabil să am necesitate de cît mai multă

artilerie, nu pot trimite din bateriile ce am aici.

Documente privind istori:i României. Războiul pentru independenţi, vol. V, p. 296.


315

276

Nicopol, 4 august 1877

Colonelul George Rosnoveanu, comandantul Brigăzii

de cavalerie din Divizia 4, cere colonelului Alexandru

Anghelescu, comandantul Diviziei 4, să i se redea comanda

cavaleriei diviziei, întrucît funcţia sa de comandant al

garnizoanei Nicop 11 a încetat o dată cu preluarea cetăţii de

către trupele ruse

Domnule comandant,

Am onoare a vă aduce la cunoştinţă că În urma înlocuirii trupelor

române din cetatea şi tîrgul Nicopolii prin trupele imperiale ruse, aşezarea

acelor trupe pe platoul din faţa cetăţii şi numirea în locul meu ca comandant

al garnizoanei din Nicopoli, a Jocot. colonelului Gulaieff, comandantul regimentului

de infanterie Costroma, sunt silit a părăsi şi eu cetatea, neputînd

sta fără nici un comandament în cetatea sau tîrgul Nicopolii ocupate numai

cu trupe imperiale ruse.

Precum cunoaşteţi, am fost numit de că-tre predecesorul Domniei Voastre,

general Manu, comandantul detaşamentului trupelor române care compuneau

garnizoana Nicopolii şi în urmă, d-l comandant al cetăţii, gral-Jocot.

Stolîpin mai mă însărcinase cu serviciul de comandant al garnizoanei, al cetăţii

şi tîrgului Nicopolii. Astăzi detaşamentul de trupe române nemaiocupînd

garnizoana Nicopolii şi nemaiavînd niciun comandament, vă rog să binevoiţi

a-mi da ordinele ce veţi găsi de cuviinţă în privinţa poziţiunii mele, rugindu-vă

de a-mi permite să iau iarăşi serviciul de comandant al brigadei de cavalerie

din divizia ce comandaţi şi care post îl am prin înalt decret domnesc.

Cred că veţi binevoi a aproba cererea inea şi vă rog a-mi face cunoscut

cit mai îngrabă deciziunea d-voastră.

Comandantul Brigăzii de cavalerie

.din Divizia 4 activă,

Colonel ROSNOVEANU


316


/Craiova/, 4 august 1877

277

Generalul Nicolae Haralambie, comandantul Diviziei 1

teritoriale, comunică maiorului Obedeanu dispoziţiile

privind instruirea dorobanţilor şi miliţienilor

Conform ordinului Ministerului de Rezbel Nr. 10965 sunteţi concentrat

pe ziua de 1 august şi chemat a priveghea armarea şi instrucţia dorobanţilor

i miliţienilor din satele Ploşca, Cîrna, Măcieşul de Jos, X edea, Gighera, Zanlu,

Ostroveni, Becherul, Călăraşi, Dăbuleni, Potelu, Hotaru, Grojdibod,

Gura Padinii, Orbea şi Corabia.

Reşedinţa D-vs. \'a fi În Bechet.

În fiecare comună ministerul a mai concentrat cîte un sergent ca şef

de garnizoană precum şi cite un cornist şi toboşar. Vi se ordonă ca îndată

după pornirea acestuia, să porni\i la reşedinţă îndată şi a lua toate măsurile,

atît pentru instrucţia oamenilor, cît şi pentru apărarea acestor comune. Totdeodată

vi se anexează În copie ordine instructive ce s-au dat şefilor de garnizoană

locali şi aştept de la energia şi inteligenţa D-vs. atît instrucţia oamenilor

cît şi apărarea comunelor să fie la înălţimea evenimentelor actuale, făcînd

astfel ca autoritatea D-vs. să fie simţită pe toată linia ce comandaţi.

l'\umai prin inspecţii dese făcute de Dvs. şi de ofiţeri, D-n. veţi isbuti

din misiunea ce vă încredinţează, de aceia vă şi autorizez ca acele inspecţii

să se facă cu căruţa de rechiziţie.

Prin raportul confidenţial din trei în trei zile, mă veţi ţine în curent

de tot ce va merita a-mi atrage atenţiunea şi a-mi arăta defectele ce aţi găsit

în această rază precum şi mijloacele practice de a le îndrepta.


General de brigadă HARALAMBIE

Documente p.rivind moria Romanici. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 300.


278

Extras din jurnalul de operaţii al Diviziei 4 privind

direcţia ei de înaintare spre Plevna

Trupele din Divizia 4, care alcătuiau garnizoana acestei cetaţ1, pornesc

înainte şi toată divizia execută o mişcare înainte spre Plevna, pe Vid.


2 - Războiul pentru independen1ă na1iona!ă - c. 1067


317


279

Colonelul George Rosnoveanu, comandant al detaşamentului

din Nicopol1 cere instrucţiuni colonelului Alexandru Anghelescu,

comandantul Diviziei 4, privind misiunile viitoare

ale unor subunităţi române

Domnule comandant,

Guvern ( at) orul cetăţii, dl. general locotenent Stolîpin, prin nota de

astăzi Nr. 94 îmi comunică că Escadronul 1 din Regimentul 7 călăraşi, care

era lă1sat pentru serviciul garnizoanei Nicopoli şi care avea oameni detaşaţi

pe malul român al Dunării pentru serviciul poştei şi telegraf (ului) din Turnu,

urmînd a fi înlocuit cu cazaci din Sotnia Nr. 4 din Regim. de Don Nr. 34,

trebuie a se trimite imediat la locul lor.

Vă rog, domnule comandant, a-mi da eiuvenitele ordine, unde trebuie

trimis acel escadron şi prin ce să se înlocuiască serviciul care se făcea de călăraşi

pe malul român al Dunării şi la telegraf.

Asemenea vă rog a dispoza ce trebue să fac cu bateria de artilerie care

este pe deal dinaintea cetăţii Nicopoli, fiindcă d-l comandant al cetăţii mi-a

declarat cînd i-am raportat înlocuirea bateriei de 9 cm prin bateria de 8 cm

că nu are nicio dispoziţie de luat pentru ea.

Comandantu! Detaşamentului şi Brigăzii de cavalerie

Colonel ROSNOVEANU

Documente privind istoria României. Războiu'! pentru independenţă, voi. V, p. 315.

/Paris, 6 august 1877 J

280

Ştiri publicate în „Memorial diplomatique" privind acţiunile

armatei române

ROMANI A

Participarea românilor la campania din Bulgaria devine din ce în ce

mai efectivă. Divizia 2 2 a armatei lor a trecut Dunărea şi va fi în curînd

1 De altfol, ln aceeaşi 2lt, colonelul George Rosnoveanu 1 fos.t rechemat la comanda

Brigăzii de cavalerie (Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă,

voi. V, p. 318).

2 De fapt, Divizi,1 4 trecus.e cea dintîi la sudul Dunării.

318


urmată de restul forţelor romineşti. Principele Carol a semnat un decret

chemînd sub arme 12000 de oameni din miliţie şi şi-a stabilit cartierul lui

general la Corabia aproape de Calafat. Actualmente se găseşte un corp românesc

la N1copoli sub ordinele colonelului Anghelescu, şi un altul În faţa Plevnei,

sub comanda generalului Manu. Se crede că grosul forţelor româneşti este

însărcinat să facă o deversiune pe stînga şi În spatele lui Osman Paşa.

p. 323 (ori

Documente privind istoria României. Războiu] pentru independenţă, voi. V,

ginalul În Emba franreză).

/Corabia, 6 august 1877 J

281

Marele Stat-major dă dispoziţii colonelului Mihail Cerchez,

comandantul Diviziei de rezervă, să trimită un regiment

la Corabia în vederea construirii podului peste Dunăre

Vă rog să daţi ordin unuia din regimentele de sub comanda Dv., a veni

la Corabia a se pune la dispoziţia colonelului Arion, pentru a-l întrebuinţa la

diferite lucrări relative la construirea podului, faşinaje, terasamente sau altele.

Regimentul va bivuaca. Se poate să fie ocupaţi timp de 5 sau 6 zile. Vor veni

chiar mîine ziua.


Paradim, 6 augiist 1877

282

Generalul rus Zotov transmite instrucţiuni generalului

Alexandru Anghelescu, comandantul Diviziei 4, privind noile

poziţii pe care trebuie să le ocupe unităţile diviziei

Avînd intenţia să operez cu cavaleria asupra comunicaţiilor inamicului.

am onoare a prescrie Excelenţei Voastre să dispună înaintarea diviziei române

şi a lua următoarele poziţiuni :

1) Un batalion cu o jumătate de baterie, trebue să ocupe Riben, pentru

a apăra vadul care se găseşte acolo şi pentru a forma un punct de sprijin

pentru incursiunile cavaleriei.


319

2) Două batalioane cu o baterie trebue să ocupe ruinele satului circasienilor

Calişovaţ.

3) Gr·osul forţelor diviziei trebuie să fie concentrat la Bryslan.

4) Două batalioane conform ordinului meu anterior, trebue să rămînă

la Nicopole la dispoziţia generalului Stolîpin.

Poziţiile la Riben şi la Calişovaţ trebue să fie bine alese şi fortificate,

pentru ca detaşamentele care se găsesc acolo să poată respinge un atac, chiar

viguros, din partea turcilor.

Voi avea onoarea să aştept un raport de la Excelenţa Voastră asupra

executării acestui ordin.

Comandantul Corpului

Occidental al Armatei actuale,

Locotenent Genera.I ZOTOV

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voL V, p. 335.

Simnic, 6 august 1877

283

Decret privind chemarea în armata activă a ofiţerilor şi

asimilaţilor din administraţia centrală a Ministerului

de Război

Asupra raportului Ministerului K ostru Secretar de Stat la Ministerul de

Rezbel, No. 11.529.

Considerînd necesitatea ce este de ofiţeri spre completarea cadrelor armatei

activă.


Art. I. Ofiţerii şi asimilaţii din administraţia centrală a resbelului, sînt

chemaţi a face parte din armata activă.

Art. II. Ministm Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Resbel

este autori2'at a numi pe acei ofiţeri care clupe gradul şi arma lor, vor fi însărcinaţi

a îndeplini un serviciu în interesul :amu tei act! ve.

Dat în Simnic, la 6 august 1877.

Ministru de Resbel,

Genera.I de brigadă CERNAT

"Monitorul 01stci", nr. 20 din 6 octombrie 1877, p. 699.

CAROL

320



284

Marele Cartier General ordonă colonelului George Anghelescu,

comandantul Diviziei 3, să pregătească în timp scurt

Brigada de cavalerie, aflată sub comanda colonelului

Constantin Formac, pentru a fi trecută peste Dunăre

Domnule comandant,

Am onoare a vă ruga să daţi ordin imediat colonelului Formac ca mîine

dimineaţă să treacă la Turnu Măgurele cu brigada sa şi să fie preparat pentru

trecerea brigăzii sale peste Dunăre. Maiorul de Stat-major Lahovary îi va

aduce la Turnu Măgurele instruqii pentru această operaţie şi cele ulterioare

ur.de-1 va însoţi. Va lua cu sine bateria călăreaţă care i s-a ataşat. Regimentul

4 călăraşi are ordin a fi asemene::t la Turnu Măgurele, avînd a urma mişca:-ea

brigăzii Formac 1• V cţi prevesti intendenţa de această m:şcare, pentru a

înlesni mijloacele de hrană. Veţi da ordin unui ofiţer din artileria diviziei

ce comandaţi a fi gata diseară avînd a porni în recunoaştere călare pentru

5 zile. Asemenea ordin veţi da 5i căpitanulU'i de Stat-major Brăteanu Dimitrie

Din ordin,

pt. Şeful Statului-major general,

Colonel BAROZZI


285

Turski Trestenik, 11 august 1877

Colonelul George Rosnoveanu, comandantul Brigăzii de

cavalerie, raportează colonelului Alexandru Anghelescu,

comandantul Diviziei 4, despre comportarea Regimentului

3 călăraşi, într-o luptă în preajma Plevnei

Domnule comandant,

Am onoare a vă aduce la cunoştinţă, În urma celor ce v-am raportat

de la Tresteni1c, că eri 1 O curent la orele 4 dimineaţa generalul Lascaroff, comandantul

diviziei, primind ordin de la generalul leitenant Zotoff, de a

1 Vezi şi documentuA nr. 842 din : Documente privind istoria României. Războiul

pentru independenţă, voi. V, p. -427.


321

veni la Turschi Trestenic cu divizia sa, luase toate dispoziţiile pentru întoarcere,

cînd, pe la orele 6, avantposturile au fost atacate de către o coloană de

turci compusă din infanterie, cavalerie şi artilerie, eşiţi din Plevna. După o

luptă de 2 ore, turcii au fost siliţi să se retragă În desordine dinaintea focului

viu al artileriei ruse, lăsînd pe cîmp un mare număr de morţi şi răniţi. Generalul

Lascaroff ar fi urmărit pe inamic, dacă n-ar fi primit ordin de la

generalul Zotoff, comandantul corpului de armată, de a veni îndată la cartierul

său. Prin atitudinea sa Regimentul 3 călăraşi şi-a atras mulţumirile generalului

Lascaroff din partea armatei imperiale ; au fost în toată expediţia

3 morţi şi 7 răniţi.

Comand. brigăzii,

Colond ROSNOVEANU

Docwnente privind istoria României. Războiul pmtru independenţă, voi. V, p. 420


286

Colonelul Eraclie Arion, comandantul trupelor de artilerie

şi geniu de rezervă, ordonă maiorului Zamfir Gheorghiu.

comandantul Batalionului de geniu, să construiască

un pod peste Dunăre şi altul peste Isker1

Domnule maior,

în conformitatea ordinului Marelui Cartier de astăzi vă invit ca să

dispuneţi următoarele :

1. Compania de pontonieri va echipa pentru trecerea Dunării 30 pontoane

cu toate accesoriile sale În armamente şi personal, 6 portiere asemenea

pentru transportul trupelor călări a unei baterii şi materialul de pod ce se

va stabili mai jos. Aceste pontoane şi portiere cel mult la 4 ore astăzi se vor

afla dispuse sub malul din dreptul baterii ruseşti, dispozînd ambarcarea lesnicioasă

pentru intrarea trupelor şi trăsurilor În pontoane şi portiere. Transportul

se va face fără Întrerupere pînă la trecerea unei brigade de infanterie,

două escadroane, unei baterii montate şi materialului necesar unui pod de

căluşi pe Ischer de o întindere aproximativă ca la 40 metri.

2. Veţi da ordinile necesare Companiei de pontonieri ca mîine dimineaţă

la 5 ore să înceapă construeţia podului pe Dunăre.

1 In aceeaşi zi, colonelului Grigore Ipătesru i se ordonă a proteja cu brigada sa stabilirea

podului peste Dunăre. (Documente tprivind istoria României. Războii.I.I pentru în.dependenţă,

voi. V, p. 432).

322


3. Un detaşament de geniu din compania ce veţi crede mai nimerit,

armat cu toate uneltele necesare, va trece Dunărea odată cu materialul sus

menţionat adică 10 căluşi, 50 grinzi, 200 podine, lemne de ghindagiu, frînghiile

şi scoabele necesare pentru ca imediat şi cel mai tîrziu pînă mîine dimineaţă

să stabilească un pod peste Ischer În locul unde a fost podul pe vase

ce s-a distrus de turci.

4. Detaşamentul sau compania care ar fi trecut dincolo, după terminarea

podului pe Ischer şi cu materialul în fascine şi gabioane ce i-aţi fi dat,

va stabiJ.j podiscele sau panerele pe viroagele cuprinse pe valea Dunărei, malul

drept, între capul podului şi satele Gigheni şi Brest.

5. Toate aceste lucrări se vor executa fără a Întrerupe terminarea drumurilor

ce se lucrează pe malul stîng.

Comandantul trupelor artileriei

şi geniului de rezervă,

Colonel ARION

Documente privind moria României. Războiul pentru independenţă, vol. V, p. 434.

/Corabia], 13 august 1877

287

Colonelul Mihail Cerchez, comandantul Diviziei de rezervă,

ordonă colonelului Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii 3,

să-şi deplaseze brigada la Celei 1

Domnule colonel,

Mîine 14 august la ora 51;2 de dimineaţă brigada ce comandaţi va pleca

spre Celei.

Batalionul 1 de vînători va lăsa încă compania detaşată la Gînjova

pînă la al doilea ordin, celelalte trei aveau ordin a se afla astă seară la Potel.

în satul Celei, brigada se va cantona. în caz însă cînd toate trupele acelei

brigăzii nu ar Încăpea, veţi pune Regimentul 3 sau Întreg sau parte, În bivuac

în partea despre Corabia. Transportul bagajelor se va face cu căruţele ce vă

trimite astăzi intendenţa, neputÎndu-se lua alte care de rechiziţie. îndată ce

mîine veţi sosi în Celei, veţi da ordine ca fiecare corp să trimită un delegat

la intendenţă pentru a primi instrucţii relativ la trăsuri şi alte chestii administrative.

Pentru mîncarea de dimineaţă se poate da brînză. Mămăliga se

1 In aceeaşi zi, el ordonă coloneilului Otton Sachelarie, comandantul Brigăzii 1, să

se deplaseze de la Gura Padinei iJa Sliştioara (Documente privind istoria României. Războiu

pentru independenţă, voi. V, p. 448-449).


323

poate găti, de aici, sau pe drum, sau la staţie. Oamenii să nu mănînce

mai tîrziu de ora 1 O.

Recomand o aspră priveghere asupra trăsurilor de bagaje În drum.

Comand. diviziei,

CRISTODUL CERCHEZ

Documente privind i.stori:i României. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 449.

A V

tnsa

Corabia, 1J august 1877

288

Ordin de zi al Marelui Cartier General prin care stabileşte

unele reguli în legătură cu desfăşurarea luptelor viitoare

ORDIN DE ZI NR. 43

Reglementele tactice prescriu regulele generale după care trupa trebuie

să fie condusă în lupte, modul cum şefii subalterni trebue să conducă focurile

pentru a înlătura risipa muniţiunilor şi legătura tactică ce trebuie pururea să

existe Între elementele aflate pe acelaşi cîmp de bătaie. Sunt însă oarecari

lucruri care aparţin cu totul armatelor în parte, care ţin de tradiţiunile sale,

de temperamentul său, de organizaţia sa, care într-un cuvînt interesează personal

pe o armată şi cari, deşi nu-şi au locul în reglementele tactice, constitueisc

însă un factor principal de care trebuie să se ţină seamă la conducerea

în luptă.

Urmînd a intra În acţiune în curînd, este neapărat a vă atrage atenţiunea

asupra cîtorva consideraţiuni ce trebuie să aveţi În vedere În cele mai

multe cazuri, făcînd ca trupa ce comandaţi să se familiarizeze din vreme

cu dînsele.

1. În teza generală, ordinea de bătae ce veţi adopta pentru unitatea chemată

a intra în luptă, va fi astfel încît să prezinte un corp de bătaie şi două

de rezervă. Prin acest mod, şeful va fi totdeauna în poziţie sau a restabili de

mai multe ori echilibrul rupt, sau a avea trupe proaspete, pentru a profita

de victorie.

2. Oamenii să se deprindă a nu trage la distanţe mari decît în mase

inamice şi a păstra totdeauna cartuşele pentru distanţele acele unde sunt sigure

de foc. Dacă această măsură este prevăzută în toate reglementele, apoi

în războiul de faţă ea este neapărată, de vreme ce soldaţii turci ştiu a profita

de toate adăposturile şi a face şanţuri adăpost pretutindeni cu multă înlesnire.

324


3. Studiul terenului pe care urmează a se face lupta, trebue făcut mat

cu seamă din punct de vedere al adăpostirei trupei angajate şi rezervei, nepierzînd

din vedere că armata turcă are obiceiul a trage prea multe focuri

şi la distanţe destul de mari.

4. Armata jună trebuie a fi mai bine ţinută În mînă de către ofiţeri,

pentru a zădărnici impresiunile cele rele ce totdeauna se comunică cu înlesnire.

Este neapărat a preveni pe toţi că turcii au obiceiul în timpul luptei a întrebuinţa

zbierăte sălbatice, ca mijloc de a-şi creşte puterea, răspîndind spaima.

5. Trupele expuse vor sta culcate şi ofiţerii călări ; vor putea descăleca

pe cînd vor sta pe loc.

6. În timpul luptei diferiţi şefi de părţi, regimente, brigade şi divizii,

vor raporta în scurt la şefii lor direcţi, la fiecare cuart de oră, sau la trebuinţă

şi mai des, despre mersul luptei.

7. Este cu dcsăvîrşire oprit a părăsi rîndurile pentru ridicarea răniţilor.

Ofiţerii sanitari vor asigura acest serviciu, ridicînd pe răniţi, îndată ce au

căzut, astfel ca în caz de retragere să nu rămîie niciunul În mîna inamicului.

Aceşti ofiţeri de toate gradele sunt răspunzători de executarea acestei măsuri.

Dat în Corabia la Marele Cartier General, la 13 august 1877.

Din înalt ordin,

Şef de Stat-major,

Colonel SLANICEANU

Documente privind istori.l Rom5.niei. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 447-448.

289


Extras din jurnalul de operaţii al Diviziei 3

privind ordinele primite pentru trecerea ei integrală dincolo

de Dunăre

Se dă ordin restului Diviziei 3 a trece Dunărea prin aceleaşi mijloace

ca Brigada l, punîndu-se la dispoziţie şi Regimentul 4 călăraşi spre a ocupa

poziţiile Gigen, Gigen-Mahala şi Beşlii.

Ea va trebui să trimeată recunoaşteri spre sud la Slavoniţa, Krusceven

şi Bragov, iar spre apus pe drumul Vidin, OstrtJva, Rahova. Pe stînga ea se

va lega cu recunoaşterea trimisă între Vidin şi Isker, compusă din brigada

Formac.



325

F. L., 14 august 1877

290

Statul-major al Armatei de vest transmite instrucţiuni Brigăzii

de cavalerie pentru ocuparea poziţiilor în preajma Plevnei

Urmare la ordinul Alteţii sale imperiale. Marele duce Nicolae, am onoare

a vă ordona : cu 4 regimente de cavalerie aflate sub ordinele dv., la care se

va adăuga regimentul de călăraşi pe care l-aţi trimis generalului Lascarev,

veţi ocupa poziţie la Brest şi vă veţi instala avantposturile Între Isker şi Vid

pe direcţia Riben spre Gigen. Patrulele dv. trebuie să fie atente Îr.i. mod

deosebit în jurul Plevnei şi pe direcţia Rahova. Dacă turcii înaintează cu

forţe superioare, Excelenţa voastră îl va anunţa pe colonelul Anghelescu la

Creta care a primit ordin să aţioneze cu dv. şi să nu permită turcilor„. 1•

C6opHHK '1neptta.10e no pycCKo-TypeuKott eoăHe 1877- 1 878 rr. Ha 6a.1KaHCK001

no.yocrpoee, T. 35, crp. 226.

F. L., 14 august 1877

291

Statul-major al Armatei de vest dă instrucţiuni Diviziei 4,

pentru schimbarea dispozitivului şi îi stabileşte misiuni în

eventualitatea unui atac otoman

Pentru a uşura trecerea armatei române la Corabia, care va avea loc

mîine şi poimîine, am onoare a vă transmite Excelenţei voastre următorul

ordin : detaşamentele corpului dv. care ocupă Riben şi Cerchez-Selo îşi vor

părăsi locurile lor şi vor merge cu toate forţele imediat la Creta şi se vor

stabili cu două brigăzi de cavalerie română, pe comunicaţiile care vin de peste

Dunăre. Dacă În urma recunoaşterilor pe care le vor executa cavaleria se va

constata că turcii Înaintează dinspre Plevna ori dinspre Rahova cu forţe considerabile,

atunci dv. va trebui să treceţi Vidul şi să acţionaţi cu cavaleria

împotriva acestora pentru a nu le permite să împiedice trecerea pe la Corabia.

CoopHHK MaTefl'.INIJJoe 110 p)OC(lKO-rypeuKott soii.He 1877- 1 878 rr. Ha Ba.rJ.KaIHCKOM

n-0nyOCTpoee, T. 35, CTp. 225.

1 Documentul este neterminat.

326


292



precizează misiunile Diviziei 3, după trecerea ei integrală

la sud de Dunăre

Domnule colonel,

Divizia 3 activă va trece Întreagă Dunărea prin mijloacele cu care a

trecut întîia brigadă şi se va posta pe malul drept al Iskerului Între Slavoviţa

şi Gigen, ocupînd această localitate ca o poziţiune defensivă atît contra inamicului

ce ar putea veni despre malul stîng al Iskerului, cît şi contra unei

încercări despre Sud.

Veţi studia dar această localitate din toate punctele de privire. Pe

lingă aceasta, misiunea diviziei ce comandaţi, constînd deocamdată Întru a da

cea mai complectă securitate regiunei dintre Dunăre şi şira de înălţimi ce se

întinde de la Isker la Vid, trecînd prin Gigen-Mahala, Brest şi Giulenţ, veţi

ocupa în forţă şi malul stîng al Iskerului spre Beşii, formînd un cap de pod

care să se puie în poziţie de a opera pe ambele maluri ale Iskerului. Veţi recunoaşte

terenul Între T restenik şi Iloroviţa şi toate drumurile care de la I sker

merg spre Plevna. Acestea din urmă prin recunoaşteri secrete.

Veţi face a se studia cursul Iskerului, locurile de trecere prin vaduri şi

veţi Împinge recunoaşterile de cavalerie, totodată, În sus pe drumul de pe

malul drept al Dunării între Veşti şi Ostrova pînă la o distan\ă cuvenită,

căutînd prin toate mijloacele posibile a avea ştiri despre mişcările inamicului

spre Isker, efectivele sale şi felul trupelor.

Veţi trimite raporturi zilnice Cartierului General, despre explorările Dv.,

precum şi asupra poziţiilor exacte, ocupate de trupe şi mişcările ce execută.

Nu veţi pierde din vedere că ocuparea acestor prime poziţii constituie

def ensa principală a podului ce se asvîrle peste Dunăre la Silişti oara şi car.:

formează obiectivul principal al Dv. pînă la noi dispoziţiuni, trebuind a-l apăra

cu orice preţ, fără a fi distrat prin aceasta de la celelalte însărcinări ce aveţi.

Sunteţi prevenit că linia Vidului pînă la Riben este ocupată de trupele

noastre şi că o recunoaştere compusă din Brigada de cavalerie a Diviziei 3 a

primit ordin a explora terenul Între Isker şi Vid pînă spre Trestenik, descoperind

avantposturile inamice.

Din înalt ordin,

Şef de Stat-major,

Colonel SLĂNICEANU

Docwnente privind moria României. Războiu.I pentru independenţă, voi V, p. 462.


327

Golenţi, 15 august li77

293

Colonelul Constantin Formac, comandantul Brigăzii de cavalerie

din Divizia 3, raportează generalului rus Zotov că a ocupat

avanposturile din faţa localităţii Golenţi şi Brest,

stabilind legătura cu Divizia 4

Am onoarea a raporta Excelenţei voastre că am primit ordinul nr. 17

expediat de la Cartierul general de la Paradim. Eu am instrucţiuni speciale de

la Marele Cartier General al Alteţii sale principele Rominiei, care corespund în

principiu cu acelea cuprinse în ordinul nr. 17. Mi-am stabilit avanposturile

mele în fata localităţilor Golenţ şi Brest. Am luat legătura cu comandantul

Diviziei 4 romane.

C6opHHK 1a1ep11a.oa no pyccxo-1ypeuxoii EOiiHe 1877-1 878 rr. Ha 5a,1Kaac.KoM

no.1yOCTpOBC T. 35, crp. 239.

Grădinile, 16 august 1877

294

Carol I informează pe ministrul I. Cîmpineanu că se deplasează

la Cartierul General Rus, la invitaţia împăratului Rusiei

în urma unor noi străduinţe ale Împăratului, m-am decis să mă duc

chiar la Cartierul General Rus să profit de timpul ce-mi rămîne liber pînă la

isprăvirea podului.

CAROL

Dc:-..i;nr:::c privind istoria României Războiul prntru independenţă, voi. V, p. 472.


295


transmite unităţilor extrase din Regulamentul serviciului

podului de trecere a trupelor peste Dunăre

ORDIN DE ZI NR. 44

Se anexează extract din regulamentul serv. podului pe Dunăre la Siliştioara-Măgura,

pentru a se executa întocmai de toţi comandanţii de trupe şi

în genere de oricine ar trece pe pod. Vă chem atenţiunea Dvs. mai cu osebire

328


asupra dispoziţiunei că comandantul podului fiind singur răspunzător de siguranţa

şi poliţia lui, orice ofiţer, de orice grad trebuie să se supună dispoziţiilor

:e ar lua pentru trecere, nefăcînd nicio opunere. Comandantul podului este

autorizat (art. 9) a Împiedica cu forţa pe oricine ar căuta să treacă fără a

urma recomandaţiile sale, privitoare regulelor de păzit în timpul trecerii.

Art. 8. Siguranţa podului la trecerea trupelor

La fiecare trecere de trupe m:ii numero:ise, pichetul de gemu va fi întărit,

după cererea comandantului podului, cu trupe auxiliare de infanterie

luate din garda podului. In fiecare ponton se vor pune cite 2 oameni, unul

la fiecare capăt ; deasemeni şi de fiecare căluş puşi pe capetele capelei. Pentru

fiecare 8-12 pontoane, se va numi cite un sergent, sau caporal. La intrarea

podului stă comandantul podului, avînd cu sine cîteva ordonanţe, iar la ieşirea

podului şi dealungul lui, dacă este trebuinţă, se pun sergenţi de geniu spre a

cuprinde cu ochiul tot podul. Comandantul podului convine cu sergenţii de

geniu pentru darea de semnale cu drapelul sau altfel, cînd vreun pericol ar

impune oprirea coloanelor ; dacă în cursul trecerii oscilaţiunile pontoanelor

sunt mult pronunţate şi apa nu este adîncă, se impune stabilitatea prin înfigerea

căngilor în fundul apei.

Prin micile intervale ce despart coloanele, se fac mici reparaţiuni parapet

şi ghindage. Dacă vreun soldat din pichetul podului observă vreun pericol

în continuarea trecerii, ridică rama sau cangea În sus, semnul care se comunică

dearîndul pînă la comandantul podului.

Art. 9. Dispoziţiuni comune trecerii trupelor

La trecere trebue să domnească cea mai mare linişte şi tăcere ; orice

semnale, comandă sau muzică sunt cu desăvîrşire oprite, pentru ca ordinele

comandantului podului şi ajutoarelor sale să fie auzite şi Înţelese. Trupele trebuie

să-şi ia formaţiunea În care au să se treacă podul, cel puţin cu 100 paşi

de intrarea podului pe taraşi, sau acel pe vase şi să şi-o schimbe numai după

ce coada coloanei a trecut la 100 paşi de ieşirea podului. Tot ce ar cauza o

oprire în marş, se va evita cu deosebire.

Toate recomandaţiunile făcute de comandantul podului asupra regulelor

de păzit la trecerea podurilor trebue executate Întocmai, poliţia şi siguranp.

podului fiind sub răspunderea Cd-tului podului. La caz de a întîlni vreo piedică

de la cei ce trec, oricare ar fi gradul lor, comandantul podului este în

drept a opri trecerea, chiar cu garda ce are la ordinele sale. În cursul unei

treceri de pod, nu pot trece în sens contrariu, decît oamenii din pichetul podului.

De la această regulă nu se va abate decît pentru cauze de mare fortJ.

majoră. Opririle pe pod sunt cu totul interzise, dacă vreo îmorejurar" recb111 \

să oprească coloana, atunci comandantul podului, comandează : „stai" şi toate

trupele angajate pe pod se opresc. Comanda „stai" se repetă din oamenii din

pichet, postaţi dealungul podului.


329

i\rt. 10. Trecerea Infanteriei

Infanteria trece În secţiuni de 4 oameni pe front. Capul fiecărui batalion

intră pe pod rupînd pasul şi continuă astfel pînă ce coada coloanei a

ieşit de pe pod ; toţi ofiţerii călări descalecă, caii urmînd batalionul, cîte 2 la

cavalerie. Dacă vreun ofiţer trebue să-şi aibă calul pe celălalt mal odată cu

ieşirea capului coloanei, îl pune să meargă în coada batalionului precedent ;

2 batalioane care se succedă, păstrează între ele distanţa de 30-50 paşi după

lungimea podului, măsuraţi de la caii batalionului dinainte, pînă la capul batalionului

ce urmează. Comandantul podului măreşte aceste distanţe cînd crede

de cuviinţă.

Art. 11. Trecerea Cavaleriei

Cavaleria trece podul, cite 2 călăreţi descalecă şi duc caii de dîrlogi.

Caii merg alăturea prin mijlocul podului cu călăreţii din afară. Escadroanele

au Între ele 1 O paşi, regimentele de la 30-50 paşi distanţă. Descălecatul se

face la 100 paşi înainte de intrarea podului, iar reîncălecatul după ce coada

coloanei s-a depărtat cel puţin de 100 de paşi de ieşirea podl.!lui. Încălecatul

i descălecatul trebuc să se facă astfel încit să nu se producă vreo oprire tn

trttere. Toţi caii sloibozi urmează coada regimentului. Ei sunt formaţi într-un

escadron deosebit şi sunt privegheaţi de aproape. Trapul nu este permis ni

(iodată pe pod. În trecerile izolate, pot călăreţii trece podul şi călare.

Art. 12. Trecerea Artileriei

Artileria trece podul în coloană de tun fiecare tun sau trăsură, la distanţă

de 1 O paşi, alinia ( t \ la pas.

Conducătorii rotaşi merg călări spre a-şi stăpîni mai bine caii şi ţin

mijlocul podului. Înaintaşii şi mijlocaşii descalec conducind caii, ajutaţi fiind

de servanţi. La trebuinţă, servanţii artileriei merg la 2 paşi înapoia tunului.

Servanţii din bateriile călăreţe descalec şi merg cite 2 ca şi cavaleria, 5 paşi

în urma tunului. Înaintaşii fiecărui tun următor se ţin la 5 paşi de servanţii

tunului precedent. Bateriile îşi iau distanţa Între dînsele de 1 O paşi socotiţi de

la cei din urmă cai slobozi ai bateriei precedente pînă la înaintaşii săi.

Art. 13. Trecerea trenurilor, bagajelor şi vitelor slobode

Trenul trupelor ţine în marş locul ce i s-a determinat de şefii respectivi

şi defilează în aceeaşi ordine ca artileria. Orice trăsură se va strica în trecere

se va descărca sau se va uşura îndată de oamenii ce o însoţesc, astfel încît

să-şi continue drumul fără a cauza opriri În marşul coloanei. Boi sau alte vite

330


libere se eşalonează în grupuri de cite 10 capete cel mult cu intervale de două

sau trei travele între două grupuri, astfel ca să nu se grămădească pe pod.

1n niciun caz nu se va opri cei ajunşi la marginile podului a ieşi la ţărm.

Cînd dintr-o cauză oarecare este nevoie a se opri trecerea, ea să \e facă în

partea dinspre intrarea podului şi niciodată în aceea a ieşirii.

Dat în Corabia la Marele Cartier General al Armatei la 16 august 1877.

Şef de Sta.t-major al arma.tei,

Col. SLANICEANU

Documente privind istoria României. Răz.boiul pentru independenţă, vol. V, p. 475-477.

Bresleniţa, 17 august 1877

296

Şeful de Stat-major al Diviziei 4 comunică generalului rus

Zotov dispozitivul unităţilor diviziei

Excelenţă, Am onoarea a vă aduce la cunoştinţă că În urma avizului

Excelenţei sale generalul Lascarev şi a ordinului Excelenţei voastre de astăzi

orele 9 şi 20 minute dimineaţa, Divizia 4 se pune În marş la orele 11.

La ora 3 după amiază grosul diviziei compus din 5 batalioane de infanterie

şi două baterii de artilerie au ocupat bivuacurile din faţa localităţii

Brislan (Bresleniţa) călare pe drumul Brislan-Calişovăţ şi Brislan-Coilovcea.

Rezerva, compusă din două batalioane de infanterie şi o baterie de artilerie

în faţa localităţii Bresleniţa, supraveghind comunicaţia de la Bresleniţa la

Riben putînd fi mişcată la nevoie fie spre dreapta fie spre stînga grosului.

Avangarda ocupă încă vechia sa poziţie, adică la Calişovăţ. Ea a fost întărită,

în urma cererii comandantului său cu batalionul de vînători şi o baterie călăreaţă

care se găseau la Riben, astfel că forţa sa este de trei batalioane 5i

două baterii.

Cred că mi se poate aproba această concentrare a tuturor forţelor avangardei

cu atît mai mult cu cît am primit avizul avangardei Diviziei 3 români!

prin care ea a înaintat pînă la înălţimea localităţii Demirkioi, ceea ce face să

nu am motive de nelinişte pentru dreapta mea. Toate celelalte dispoziţii cuprinse

În ordinul Excelenţei voastre vor fi executate punctual. Voi avea onoarea să

vă ţin la curent cu tot ceea ce se va petrece în viitor. Din ordinul comandantului

Diviziei 4 române. Semnează : cd!. N.

C6opHHK MaTep-HaJIOB TIO pyccKO·TYJ>ellKOH BOHHe 1877-1 8i8 rr. Ha 5a.1iKaHCKOl1

noJ1yOC1p0Be, T. 35, CTP. 262.


331

297

Corabia, li august 1877

Colonelul George Slăniceanu, şeful de Stat-major al armatei

comunică telegrafic generalului rus Zotov poziţiile ocupate

de Divizia 3 română

Divizia J compusă din 12 batalioane, 6 baterii, 5 escadroane ocupă poziţiile

formate de cele două maluri ale rîului Isker şi înălţimea care se întinde

Între Beşii, Gigen, Mahala-Slave, lacul Dice şi Cruşeven, supraveghind comunicaţia

Rahova spre \'idin şi comunicaţia Isker spre Braga Krucovice cu o

brigadă de cavalerie : două regimente se află În interior Între Brest-Trestenik

cu misiunea indicată în scrisoarea precedentă ; podul stabil va fi gata vineri.

Şeful de Stat-major al armatei române,

Colonf"l

SLĂNICEANU

C6opH11K 1arnp11;a.10E ·110 pyccKo-rypeui.:oi"1 ao1'lHe 187î-1 8Î8 rr. Ha BaJIKaHcKOM

noJJyOCrpOB€, T. 35, Crp. 4Î5.

F. L., /17 august 1877]

298

Generalul rus Zotov comunică colonelului George Slăniceanu,

şeful Statului-major al armatei, poziţiile pe care urmau

să le ocupe trupele române la sud de Dunăre

Şeful de Stat-major al armatei active mi-a comunicat la 14 august, cu

nr. 1029 : Alteţea sa imperială Marele Duce :\icolae a ordonat ca trupele române,

pînă la sosirea Alteţii sale imperiale, să rămînă în mod provizoriu sub

coman·da mea în vederea stabilirii unităţii necesare în operaţiile contra Plevnei.

în conformitate cu acest ordin al marelui duce şi aşteptînd momentul favorahil

pentru a rciua ofensiva contra armatej de la Plevna am onoare a ordona

Excelenţei voastre să ocupaţi cu trupele române următoarele poziţii : 1) Divizia

4 română (12 batalioane, 12 escadroane, 6 baterii) rămînînd sub ordinele

generalului Stolîpin trebuie cu grosul său să ocupe Brislan, avînd la Calişovăţ

o avangardă tare de trei batalioane şi două baterii şi două batalioane la Nicopole.

Trei regimente de călăraşi ataşate acestei divizii în mod provizoriu vor

face parte din Divizia 2 cavalerie rusă sub ordinele generalului Lascarev. Divizia

4 acoperind comunicaţia spre NiCllpole va asigura în acelaşi timp legătura

armatei cu Corpul de occident al armatei ruse. 2) Divizia 3 (13 bata-

D2


lioane, 5 baterii) va acoperi podul de peste Dunăre ocupînd o poziţie binealeasă

în împrejurimile localităţii Gigen ; poziţia aleasă va trebui să fie în -

rărită pentru ca divizia să se poată apăra viguros Împotriva unui atac şi să

fie la adăpost Împotriva unui atac cu forţe importante superioare. 3) Rezerva

armatei (17 batalioane, 5 baterii) va ocupa o poziţie la Riben pe malul drept

al Vidului, avînd o avangardă de 3 batalioane şi o baterie pe malul stîng al'

rîului. Este necesar ca poziţiile infanteriei din rezervă, pe cele două maluri ale

Vidului şi la Riben să fie de asemenea bine Întărite. Destinaţia rezervei va fi

să acţioneze pe cele două maluri ale Vidului, în raz de mişcări agresive ale·

turcilor împotriva podului, sau împotriva Diviziei 4 sau împotriva trupelor

ruse din Corpul de occident. 4) Douăzeci de escadroane de cavalerie, ataşat

rezervei si Diviziei 3, cu două baterii de artilerie călăreaţă, vor forma o re

zervă mobilă, dispusă pe malul stîng al Vidului la Riben. Această cavalerie

va stabili avantposturile sale si patrulele sale Între Vid şi Isker şi va aeţiona

în acelaşi timp asupra comunicatiilor inamicului prin razii dirijate asupra şoselei

ce duce de la Plevna la Sofia. Incursiunile cavaleriei pot fi susţinute de

detaşamente, mai puţin puternice de infanterie de la rezervă.

lată în general, dispoziţiunile pentru trupele române pînă la momentul'

favorabil pentru începerea ofensivei pentru toată linia de la dreapta armatei ;

detaliile de execuţie ale acestui program pentru diferite corpuri vor fi trasate

de Statul-maior general al armatei române. 5) Cartierul general al trupelor

române va fi la Riben.

C6opHHK i aTeptt.aJJos no pyccKo-TypellKOH soime 1877- 1878 rr. Ha BaJtKaHCK01

Do,1yoc-rpOBC, T. 35, CTp. 474.


299


ordonă colonelului George Anghelescu, comandantul Diviziei 3,

să ocupe cu unităţile sale ambele maluri ale rîului lsker

Domnule colonel,

Valea Iskerului constituind un drum pentru inamicul ce ar veni despre

ve;t, avînd de obiectiv baza noastră de operaţie, veţi ocupa ambele maluri

ale Iskerului, precum urmează :

1 brigadă Între Ghigen-Mahala şi Slavoviţa, observînd drumul spre

Racoviţa.

1 brigadă între Beşii şi Krusceven, aceasta avînd drept misiune, pe

lîngă de a concura la apărarea poziţiei Împreună cu brigada de pe maul

:is - R3zboiu! pentriJ indcpencienţă naţională - c. 1067


3JJ

<drept, de a observa totodată drumul Rahovei ce trece prrn Vădin-Ostrova,

.avînd un post de observaţie la Brogar.

Pentru a constitui poziţia defensivă pe ambele maluri, este neapărat

a avea puncte de trecere de pe im mal pe altul. "Veţi lua dar dispoziţii pentru

a se recunoaşte bine vadurile şi a cere mijloace, În caz cînd nu le-aţi

·găsi pe teren.

lntormaţiile ce le veţi avea despre inamic pot Însă a cere modificarea

dispoziţiei precedente de a lăsa cîte o brigadă pe fiecare mal şi de a constitui

apărarea unui mal mai tare decît a celuilalt. Dumneavoastră dispuneţi

aceasta după modul cum aţi aprecia, pe ştiinţele pozitive ce veţi primi despre

inamic. Toate aceste urmÎnd a fi făcute pentru a asigura aripa dreaptă

a bazei noastre de operaţie contra oricărei eventualităţi şi cu orice preţ prevăzînd

şi cazul cînd divizia va fi pornită spre sud şi calculînd strictul trupelor

necesare a rămÎne Între Krusceven, Beşlii şi Ghighen-Mahala, spre a asigura

această apărare cel puţin pentru un timp, pÎnă cînd trupe noui să

poată veni În ajutorul lor. Studiaţi şi puneţi În executare sistemul de întăriri

ce se poate stabili pe înălţimile deasupra Ghighen-Mahala şi Beşlii, pentru

a apăra gura Vaiei Iskerului şi accesul către podul de pe acest rîu.

Pregătiţi un depou de fascine şi gabioane care să poată întrebuinţa

.după Împrejurări.

Şef de Stat-major,

Colonel SLANICEANU


Ghighen, 18 august 1877

300


.dă unităţilor ordinul de marş spre Plevna, in:dicîndu-le detaliile

referitoare la c-0nstituirea coloanelor şi ordinea

de .deplasare a acestora

După informaţiile date de Marele Cartier General, o trupă inamică

<lin Plevna avînd intenţiunea a se rabate spre Dunăre, divizia, la ora 9 dimineaţa

astăzi, se va pune În marş pentru Mitroviţa, spre a ataca pe inamic,

împreună cu Divizia 4 care este deja avizată şi care ocupă Calişovăţ-Riben.

Regimentul 4 călăraşi este deja în mers spre Trestenic spre a acoperii

marşul Diviziei 4 şi a face joncţiunea cu Brigada de cavalerie. care ocupă

deja acel punct. Trupele pÎnă la Brest vor merge În trei coloane puindu-se

În marş "la 9 ore dimineaţa şi dirijîndu-se din bivuacurile ce le ocupă drept

la .Brest.


De la Brest, di"izia se va forma Într-o coloană dirijîndu-se spre Mitroviţa

prin Zlotcea, Camarovo, eşalonate după cum se indică, aci jo:.

Comandant : colonel lpătescu

{ Un escadron roşiori.

Vîrful l5n batalion din Reg. 8 linie.

Avangarda

Corpul principal

Grosul

avangardei

. .\mbulanţa Diviziei

I

J

Bateria 2 din Reg. 3 artilerie.

Batalionul 2 din Regim. 8 linie.

Regim. 12 dorobanţi.

Comandant : coloneT Gramont.


Bateria 6 din Regim. 3 de artilerie.

l


Regimentul 2 'de linie .

Trenul echipajelor, bagajele şi trăsurile de subsistenţă vor rămînea

înapoi pînă la un al doilea ordin, transportîndu-se la Ghighen. Oamenii

vor avea pesmeţi şi hrană uscată pe două zile, În saci, lăsînd marmitele

înapoi cu bagajele. În marş, le vor da vin oamenilor, toţi oamenii vor

avea apă În bidoane.

Comandantul diviziei în marş, va merge cu grosul avangardei.

Corpul principal al diviziei din trupele din coada coloanei va detaş;:r

o ariergardă formată de o secţie pentru a supraveghea ca nimenea să nu

rămîie înapoi. Pentru oamenii ce vor cădea În marş, fiecâre corp va lua

cîte patru trăsuri care vor urma în coada coloanei, În urma ambulanţei.

Comandantul Diviziei 3 activă,

Colonel ANGHELESCU

Dornmente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 503-504 .

•


301

Ordin de zi al generalului Alexandru Cernat,

ministru de război, prin care face cunoscut trupelor

că a luat comanda Armatei de operaţii române

Ostaşi !

Măria Sa Domnitorul mi-a încredinţat comanda Corpului de armată

romin, ce iace parte din Armata de vest.


335

Luînd această comandă, fac apel la devotamentul şi curajul vostru,

.:-a cu toţi să ne împlinim măreaţa datorie, ce ne impune iubirea de ţară

ii drapelul !

Trăiască Măria Sa Domnitorul !

Trăi ască România !



302

Ordin de zi referitor la trecerea Dunării, la 20 august,

de către Armata de rezervă română 1

ORDIN DE ZI NR. 46

Mîine 20 august rezerva armatei avînd · a executa trecerea Dunărei,

-se ordonă urmă to a rele :

La 11 ore dimineaţa, rezerva infanteriei, gata de marş În bluze, se

va afla în linie de bătaie, batalioanele formate În coloană de companie în

·gloată, avînd flancul stîng rezemat pe şoseaua care de la Siliştioara duce la

pod. Alinierea getierală paralelă cu Dunărea.

Rezerva de cavalerie se va afla la flancul drept al infanteriei, la distanţă

de 100 metri. Ea va fi În linie de bătaie În coloană de plutoane pe

-escadroane.

Artileria Diviziei 3 şi acea a rezervei se va aşeza pe platoul dintre

Daşova şi Siliştioara, astfel ca flancul drept să fie aproape de rampa

Daşova.

Batalionul de geniu şi Regimentul 6 dorobanţi nu vor lua parte la

trecerea din acea zi, rămîind însărcinaţi cu terminarea lucrărilor şi paza

podului. Trenul va rămînea în bivuacuri la Corabia nouă, organizat pe brigăzi

pe locul care a fost ocupat de artileria Diviziei 3. Fiecare şef de brigadă

va orîndui un comandant de tren al brigăzii date şi al escortei ce fiecare

corp lasă la trenul său.

Coloanele de munitiuni . vor rămîne În parc, avînd a primi ordine

speciale.

Trăsurile de subsistcnţă ale Diviziei 3, vor rămîne asemenea În parc

ş1 vor porni În urma unui ordin special.

1 La 22 august, şeful de Stat-major al armatei de vest cere genera:lului Alexandru

Cernat <ă trimită Divjzia de rezervă la Koilovce.

Coop!l'llK MaTepHaJioe no pyccKo-rypeiu<oif eoliHe 1877- 1878 rr. Ha BaJ1KaHcK01

flo.,1yocrpoee, T. 35, CTp. 419.

3.'6


Restul ambulanţei Diviziei 3 şi acea a corpului de rezervă se va aşeza

la flancul stîng al artileriei pe platoul Daşova, Siliştioara.

Trecerea se va efectua în ordinea următoare :

I. Brigada 1 din infanteria de rezervă.

Artileria Diviziei 3.

Restul ambulanţei Diviziei 3.

Brigada 2 din infanteria de rezervă.

Brigada 3 din infanteria de rezervă.

Artileria de rezervă.

Brigada de cavalerie.

Ambulanţa rezervei.

Coloanele de muniţiuni.

Trenul.

Ambulanţele Marelui Cartier General.

Etapurile şi destinaţiunea se vor fixa prin ordin special.

Toate trupele vor fi în bluze, afară de infanteria de linie care va fi

cu mantalele.

Ofiţerii de asemenea în bluze cu eşarfă.

Dat în Corabia la Marele Cartier General al Armatei, la 19 au -

gust 1877.

Din îna.lt ordin,

o. Şef de Stat-major general,

Colonel BAROZZI

Documente privind istoria României. Razboiul pentru independenţă, voi. V, p. 524-525.


303


ordonă ca trupele locotenent-colonelului Grădişteanu

să ocupe localitatea Rakoviţa, iar trupele colonelului

Constantin Formac să se menţină în Monteviţa

Domnule colonel,

Am primit raportul D-voastră expediat de la Ghighen în seara de

18. Răspunsul este ordinul următor : Veţi da ordin d. lt. colonel Grădişteanu

a ocupa Racoviţa, iar colonel Formac a se menţine la Monteviţa.

Vor Întreţine relaţii prin recunoaşteri şi patrule şi se vor acoperi cu avantposturi

înaintate. Trestenik este pentru moment afară din zona ce trebue

ocupată. Vor evita orice atac sau a provoca pe inamic ; în caz <le a fi atacaţi

prin forţe superioare se vor retrage : colonel Formac pe Valea Vidinului

spre Golenţ ; lt. colonel Grădişteanu pe Valea Iskerului spre Ghighen

înştiinţînd îndată.


337

Măria Sa este informat că lt. colonel Grădişteanu ar fi dat ordin ;:i

se incendia casele musulmanilor la Koşoveni. Îmi veţi face un raport detai-

1at în această privinţă.

Şef de Stat-major,

Colonel SLANICEANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. V, p 529.


304

Generalul Alexandru Cernat, comandantul Armatei de operaţii

române, informează pe generalul rus Zotov

asupra deplasării Diviziei 3 pe malul drept al Vidului

Divizia 3 care se află la Gigen a primit ordin să se deplaseze la Creta

pe malui drept al Vidului şi să &usţină aripa dreaptă a Armatei de vest,

-cerere făcută prin Excelenţa voastră sau prin colonelul Anghelescu Alexan

.dru. Avangarda sa va fi la Riben. Această divizie va fi la Creta în ziua de

20 august ; În aceeaşi zi trecerea rezervei la Corabia va fi Începută ; rezerva

va urma Divizia 3. Podul va fi însfîrşit transportat la Nicopole.

Comandanrul a.rmarei române,

General CERNAT

C6opttHK \i arepua.11oa no pyccKo-rypel\KOH aoiiHe 187î-1878 rr. Ha Ea.1KaHcKo\1

CToc1yocrpoae, T. 35, Cîp. 475.

F. L., 19 august 1877

305

Marele Duce Nicolae cere lui Carol I ca armata română

să acţioneze de urgenţă în direcţia Plevnei

De la orele trei dimineaţa, astăzi 1 9 august, turcii atacă Zgal iţ .

a ş1

Pelişat. Indispensabil ca armata ta română ori unde ar fi ea să treaca unedio.t

Dunărea şi să meargă Înainte asupra Plevnei pentru a ataca pe turci.

Înştiinţează pe Zotov de direcţia şi ora începerii marşului. Trupele care

au şi trecut Dunărea trebuie să Înainteze fără Întîrziere.

Docwnente privind istoria României. Războiul pentru inderit"ndentă, voi. V, p. 511-512.

338



306

Decret privind numirea generalului Alexandru Cernat

în funcţia de comandant al Armatei de operaţii române:

NR. 1772

... Văzînd raportul Ministrului Nostru preşedinte al Consiliului, sub

No. 528.


Art. I. General Cemat, Ministrul de Războiu, este numit comandant

al Armatei române de operaţiune, pe timpul cît Voi comanda ambele armate

în faţa Plevnei.

Art. II. Pe timpul cît d. General Cernat va lipsi peste frontieră„

d. preşedinte al Consiliului de Miniştri va face interimul Ministerului de·

Războiu.

Art. III şi cel din urmă. Miniistru Nostru preşedinte al Consiliului este


Dat în Corabia, la 20 august 1877.

Preşedintele Consiliulu: Miniştrilor,

I. C. BRA TEA NU

CAROL

.Monitorul Oficial", nr. 190 din 24 august 1877, p. 5.175 ;

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. · V, p. 535.


307

înalt ordin de zi în legătură cu trecerea armatei române

la sud de Dunre

Oşteni,

îNAL T ORDIN DE ZI (NR. 49)

A trecut anul de dnd lupta de p ' este Dunăre Între turci ş1 creşttm

pune În primejdie hotarele noastre. Pentru a le apăra, ţara a făcut apel la

voi. La glasul ei, v-aţi părăsit căminele cu avîntul oamenilor care au conştiinţă

că de devotamentul lor atîrnă fiinţa statului român. Pe cît timp oştirile

operau În depărtare şi noi nu eram ameninţaţi decît de năvălirile unor

cete de jefuitori, ne puteam ţine numai În apărarea ţărmurilor. Acum însă

răzbelul s-apropie de hotarele noastre şi dacă turcii ar fi Învingători, este


339

-invederat că ar oă văii cu toţii asupra ţării, aducînd cu dînşii măcelul, pră

.darea şi pustiirea.

În această poziţiune, ca să scăpăm ţara de sălbateciile năvălitorilor

-este de datoria noastră a merge să-i combatem pe chiar ţărmul lor. Oşteni

români, voi ştiţi cît de niult a suferit patria noastră pe timp de peste 200

.ani, în care vi se răpiseră mijloacele de a mai apăra bărbăteşte, pe cîmpul

-de bătae, drepturile ei. Astăzi aveţi ocaziunea de a arăta din nou vitejia

voastră şi Europa Întreagă stă cu ochii ţintiţi spre voi. Înainte dar cu inim:i

românească şi lumea să ne judece după faptele noastre.

Reîncepem astăzi luptele glorioase ale străbunilor, alăturea cu numeroasele

şi bravele armate ale uneia din cele dintîi puteri din lume. Armata

română deşi mică se va distinge, sunt sigur, prin bravura şi disciplina

ei. Ea va reda astfel României rangul ce a avut altădată şi care i se cuvine

·între naţiunile europene.

Aceasta este şi credinţa augustului Împărat al tuturor ruşilor, de aceia

nu numai românii se luptă alături cu ruşii pe acelaşi cîmp şi pentru acelaşi

scop, dar încă comanda superioară a ambelor armate despre Plevna îmi este

încredinţată mie.

Aceasta este onoare care se resfrînge asupra voastră, asupra ţării. Fă

.ceţi, dar, să fîlfîie din nou ou glorie drapelul românesc pe dmpurile de

hătae, unde strămoşii voştri au fost secole întregi apărătorii legii şi ai libertăţii

. .

Înainte dar, oşteni români, înainte cu bărbăţie şi în curînd vă veţi

întoarce În familiile voastre, În ţara voastră liberă, prin voi Înşivă, acoperiţi

de aplauzele Întregii naţiuni.

Dat în Corabia la M.C. General al Armatei la 20 august 1877.

CAROL

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 544-54.5.

Koilovce, 21 august 1877

308

Generalul Alexandru Cernat, comandanţul Armatei de operaţii,

comunică generalului Nicolae Haralambie, comandantul

Diviziei I teritoriale, desfiinţarea „comandamentelor

de corpuri" şi că „toată oştirea română nu va forma

decît o singură armată"

Domnule general,

Am onoarea a vă comunica pnn Înaltul decret Nr ..... ..... 1 că toată

<lştirea romnă nu va forma decît o singură armată.

1 Lipsă în textul original

J40


Comandamentele de corpuri şi celelalte nu mai exist. Domnia voastră

sunteţi însărcinaţi de a supraveghea şi activa instruqia tuturor recruţilor şi

miliţienilor din Romania. Vă rog dar daţi ordin tuturor ofiţerilor care compuneau

Stat-majorul acelui corp, de a se prezenta imediat la Marele Cartier

al Armatei, care este la Muselim Selo.

Comandantul Corpului armatei,

General CERNAT

Documente privind iscoria României. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 547.

f Koilovcej, 22 augmt 1877

309

Generalul Alexandru Cernat, comandantul Armatei de operaţii,

propune lui Carol I să fie completate funcţiile libere

din Statul-major general al armatei

[ . .. ] Diferitele funcţiuni ale Stat-majorului gener al al armatei rămînî

_

n? vacante, rog pe Măria Voastră să binevoiască a aproba următoarele

num1n :

Colonelul Constantin Barozzi şef al Stat-majorului general al armatei.

Locotenent colonel Constantin Pilat, subşef de Stat-major general.

Colonelul Herckt, mare pretor al armatei şi Lt. colonel Costesrn, comandant

al !vtarelui Cartier General.

[Rezoluţie :] Se aprobă.

Com:mdantul armatei,

General de brigadă CERN AT

Documente privind istoria României. Războiul ,pentru independenţă, voi. V, p. 560.

Breslani, 24 august 1877

310

Ordin de zi al generalului Alexandru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, privind evidenţierea ostaşilor

şi ofiţerilor care se vor distinge în luptă

ORDIN DE ZI NR. 51

Una din cele mai frumoase datorii ale şefilor este aceia de a recunoaşte

meritul şi curajul oamenilor ce comandă în .campanie. Această dato-

341


rie devine încă mai mare, cac1 atunci trebuie să ceară tuturor tot devotamentul

şi curajul de care sunt capabili.

Vă invit, dar, d-lor comandanţi, ca În urma fiecărei întîlniri cu inamicul

să faceţi imediat înaintările la gradul de caporali şi sergenţi, cari vor

fi arătat prin energie şi curaj că sunt apţi a conduce trupa.

Veţi prezenta asemenea pentru celelalte recompense onorifice pe ofiţeri

sau gradele inferioare care le vor fi meritat, arătînd faptul care face

motivul recomandării.

Acest ordin se va citi la apelul de dimineaţă şi seara În timp de trei

zile, la toate corpurile de trupă.

Comandantul Armatei active,

General CERNAT

Documente privind istoria Roṃiniei. Războiul pentru independenţă, voi V, p. 582-583.

Radeniţa, 24 august 1877

311

Marele Duce Nicolae cere domnitorului Carol I să

supravegheze, cu cavaleria din flancul stîng al armatei sale

comunicaţia spre Sofia

Sînt fericit că am sosit la Radeniţa. Ce veşti ai asupra inamicului.

Este indispensabil ca cavaleria de la flancul tău drept să vegheze în toate

zilele cu punctualitate ce se petrece pe comunicaţia spre Sofia.

NICOLAE

C6opllUIK MBTepHanoa DO pyccxo-'Jj'peu;«>H BOAHe 1877-1878 IT. Ha 6anKBHCKOM

nonyoCTpOBe, T. 41, C'l'p. 15.

Breslani, 24 august 1877

312


dă instrucţiuni diviziilor şi brigăzilor în legătură

cu comportarea lor în marş şi în luptă

Domnii comandanţi de divizii şi de brigăzi vor avea În vedere şi vor

face cunoscut trupelor următoarele prescripţiuni relative la detaiurile conducerei

trupelor În marş şi În lupte :

J42


Art. 1. Trupele fiind acum în apropiere de inamic vor avea totdeauna

baionetele la armă.

Art. 2. ln ori ce luptă trupa va fi în mantale ; chipiurile desvelite,

ofiţerii în mantale sau tunici cu eşarf.

Art. 3. în orice poziţiune unde o trupă va sosi, comandanţii însoţiţi

de ofiţeri ·de Stat-major şi de şeful artileriei vor face imediat recunoaşterea

terenului şi vor ordona executarea tranşeelor pentru infanterie şi

baterii pentru artilerie, aceste lucrări trebuesc executate de orice detaşament

în toate poziţiunile ce le vor ocupa.

•

Art. 4. Serviciul de avantposturi se va executa În toate detaiurile

sale şi cu mare vigoare. În caz că paroh şi răspumul să nu parvma la corpuri,

comandantul detaşamentului o va da Însuşi, prevenind imediat Cartie-

rul General.

Art. 5. În c:iz de ar fi îndoială asupra siguranţii mersului unui ordin

sau raport. se va trimite în dublu expediţie pe cîmpul de luptă ; aceasta

este totdeauna de rigoare.

Art. 6. Trupele în avantposturi nu dau onoruri, însă cînd pe lîngă

bivuacurile lor va trece un ofiţer general al armatei noastre sau al armatei

ruse, oamenii vor eşi la rînd, fără arme făcînd faţă ofiţerului general pînă

ce trece : nu se va da nici un semnal pentru aceasta, ci numai comanda

verbal. În niciun caz nu se va Întrebuinţa semnale cu gornişti sau toboşari

chiar pentru tiraliori care vor lucra cu comanda verbală şi fluere.

1\ rt. 7. În orice bivuac, toate trăsurile trenului şi subsiztenţelor se vor

forma '.n parc Într-ur: singur loc Înapoia bivuacului aşezîndu-se regulat În

1 inic de bă rac cu trăsurile de artilerie, însă cu oiştile Întoarse la linia de retragere.

Nu va fi tolerat ca niciun corp să aibă trăsuri În apropierea bivuacului

său. Oamenii vor merge În regulă la parc spre a primi distribuţiile.

'în fiecare divizie sau coloană se va numi de către comandant un ofiţer şef

al trăsurilor care va fi responsabil de buna ordine a trenului.

Art. 8. In caz că trupele să aibă a ocupa poziţiuni înapoia celor ce

au avut trenul, se va dirija înapoi pe căi laterale fără ca, sub niciun cuvînt,

chiar cu riscul de a-l pierde, să nu ocupe linia de retragere a armatei,

care trebue să fie totdeauna liberă. Niciodată nicio trăsură de tren nu

va merge pe dînsa.

An. 9. Trenul şi coloana de muniţiuni trebuesc ţinute departe de

cîmpul de luptă. îndată ce trupele intră în zona de acţiune probabilă, vor

lăsa trenul şi coloana de muniţiuni Înapoi la o jumătate de zi marş.

Art. 10. Marele Cartier General va avea pe cîmpul de luptă un fanion

tricolor pentru semn de recunoaştere.

Dat în Breslani la 24 august 1877.


General CERNAT

Documente privind istoria Rominiei. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 583-584.


343

Poradim, 2 5 august 1877

313

Carol I ordonă generalului Alexandru Cemat, comandantul

Armatei de operaţii, ocuparea dispozitivului de luptă

în preajma Plevnei de către Divizia 4 şi înlocuirea acesteia,

în localitatea Verbiţa, cu Divizia de rezervă

.

La primirea acestui ordin veţi executa următoarele dispoziţiuni :

1) Divizia 4 va înainta de Li Verbiţa la Griviţa unde ea va ajunge

la ora 6 seara. Va ocupa poziţiile alese fiind precedată de artilerie. Aceste

poziţii sînt Între şoseaua care merge de la Plevna la Bulgăreni şi drumul

care duce de la Griviţa la Verbiţa. Veţi plasa la Griviţa 8 baterii înafară

de bateriile divizionare care vor fi completate prin bateriile de rezervă.

Divizia 4 se va pune imediat În legătură la flancul său stîng cu brigada

din Corpul 9 rus care formează flancul drept al acestui corp.

Cavaleria generalului Lascarev a primit ordin să ocupe poEiţia în spatele

Diviziei 4 şi a flancului drept al Corpului 9 rus.

De îndată ce aceste trupe ale Diviziei 4 vor sosi pe poziţiile indicate

ele vor Începe să se fortifice chiar din această noapte. .

Trei regimente de călăraşi vor ocupa poziţiile dintre Verbiţa şi Vid

1n faţa fortificaţiilor inamicului.

2) Divizia de rezervă se va afla În această seară la orele 6 la Verbiţa

unde va ocupa poziţiile Diviziei 4. Rezerva va detaşa 4 batalioane la Peliştad

pentru a întări rezerva generală a armatei aliate. Itinerariul pe care-l

vor urma aceste 4 batalioane de la Kuilovcea la Peliştad va fi prin Zgalinţ.

Nici o coloană nu se va pune În mişcare decît însoţite de călăuze.

3) Divizia 3 va apăra poziţiile sale pînă la un nou ordin.

CAROL

C6opamc MaTepH 3JIOB no PYCCKO-TypelJ,ICoii: BOii:He 1 877 - 1878 IT.

OCTpOBe, T. 41, CTp . 28.

Ha lia.JJKaHCKOM Ilony

f KoilovceJ, 25 augwt 1877

314


Armatei de operaţii, pentru încadrarea funcţiilor

în Marele Cartier General

Domnul lt. colonel Costiescu, comand:>.ntul coloanelor de muniţiuni,

pe lîngă această funcţiune, se numeşte şi comandant al Marelui Cartier General

al Armatei, cu atribuţiunile prevăzute prin instrucţia respectivă.

Domnul maior Teliman se numeşte ajutorul marelui pretor al Marelui

C::artier General.

344


Domnul locotenent Dimitrie Călinescu se numeşte ajutorul comandantului

Marelui Cartier General.

Plutonul de călăraşi va trece sub comanda d-lui sublocotenent Dumitrescu,

comandantul plutonului de jandarmi.

Domnul căpitan Costiescu se numeşte şeful convoiului Marelui Cartier

General.

La orele 12 din zi, toţi domnii ofiţeri ai Marelui Cartier General, vor

veni în cancelaria Marelui Cartier, spre a lua cunoştinţă de ordinele ce se

vor da.

Dat la Marele Cartier General al Armatei În 25 august 1877.

Comandant al .rmatei,

General CERNAT


Bucureşti, 26 august 1877

315

Comunicat al Guvernului privind publicarea de buletine

militare de îndată ce armata română va intra „în acţiune"

Unele ziare invită pe guvern să publice zilnic prin Monitor buletine

despre faptele armatei romine.

Aceasta pînă acum nu s-a făcut, din simpla cauză că armata romină

n-a intrat Încă în aqiune, avînd d'abia timpul de a-şi ocupa poziţiunile.

îndată ce fapte se vor produce, guvernul nu va lipsi de a publica

prin Monitor dări de seamă exacte şi îndestulătoare.

Pînă atunci, publicul este rugat să nu dea crezămînt la feluritele

tiri false care se colportă În oraş cu o uşurinţă ce nu poate fi decît desaprobată.

(Comunicat)

.Monitorul Oficial", nr. 193 din 27 august 1877, p 5232 ;

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. \", p. 612.

•

Riben, 26 august 1877

316

Colonelul Victor Creţeanu raportează generalului rus Zotov

rezultatul recunoaşterilor executate în ziua de 25 august

în preajma Plevnei

Excelenţă ! Recunoaşterea pe care aţi avut onoarea să mi-o încredintaţi

prin ordinul Alteţii sale, prinţul domnitor pe direqia Riben, Dubnik

fiind terminată, am onoare a raporta Excelenţei voastre :


345

Am fost însoţit în această expediţie de colonelul armatei imperiale

Macheiev, din Statul-major.

Cu toate că ordinul dumneavoastră a fost dat la 23 august eu nu

l-am primit decît la 25 la orele 11 dimineaţa şi la 11 şi jumătate am plecat

cu toată coloana compusă din : 4 escadroane din Regimentul 3 călăraşi,

3 din Regimentul 5, 2 din (Regimentele) 6 şi 7 roşiori ; alte escadroan

ale acestor regimente fiind detaşate la Cartierul General român sînt folosite

în serviciul de avantposturi.

La ora 12, după ce am luat toate măsurile necesare pentru siguranţa

marşului, coloana a trecut Vidul dirijîndu-se spre Trestenik. După o oră de

marş am Întîlnit la dreapta cormmicaţia care duce de la Riben spre Rahova

şi am detaşat un escadron În această direcţie pentru a supraveghea şi

păzi spatele nostru. La 2 şi jumătate coloana a sosit la Trestenik ; la ora

3 la ieşirea din sat au fost detaşate două escadroane pe direqia Etropol

pentru a asigura flancul nostru drept şi a observa de mai aproape poziţia

inamilui. La ora 7 şi jumătate coloana s-a pus În marş pentru a sosi la

Riben la 1 şi jumătate dimineaţa.

Coloana principală, pentru a merge la Dubnik, a lăsat mult spre stînga

localitatea Etropol şi pe înălţimile de lîngă acest sat a întîlnit linia telegrafică

(care ducea) de la Plevna la Rahova şi Vidin pe care am tăiat-o. La 5 km

mai departe noi am întîlnit o coloană de 30 căruţe pe drumul de la Plevna

la Mahaleta : căruţele goale erau conduse de bulgari şi rechiziţionate de mai

bine de o lună de turci. Ei au plecat dis-de-dimineaţă din Plevna şi se reîntorceau.

Luîndu-le interogatoriul ei mi-au răspuns : că turcii au multe trupe

În Plevna fără a le şti Însă numărul exact, ei ziceau că În Împrejurimi există

zece tabere aproape toate în afara oiaşului ; ei ar fi auzit c.ă de cîteva zile

trupele care au fost dirijate la Lovcea au revenit cu 600 căruţe pline de morţi

şi răniţi şi cea mai mare parte din oameni erau fără arme şi încălţăminte. Ei

7iceau, de asemenea, că trupele nu pleacă din Plevna, ci din contră vin din

Sofia, că cavaleria este puţin numeroasă şi nu numără mai puţin de 1 SOJ

cai ; pîinea nu lipseşte în oraş. înaintînd 8 kilometri am zărit două sate

Dubnicul de Sus şi Dubnicul de Jos şi înainte de a Înainta pentru a trece

printre aceste două localităţi la aproximativ 2 kilometri coloana s-a oprit

i două escadroane de roşiori au plecat pentru a recunoaşte satul Dubnicul

de Jos. La Întoarcerea lor ei au raportat că în sat există o coloană de căruţe

escortată de un batalion şi două escadroane de cavalerie. Cînd au văzut

escadroanele noastre toată coloana a intra în sat cu excepţia a două plutoane

<.:are s-au dispus În trăgători, iar cele două escadroane ale noastre trimise în

recunoaştere le-au forţat să se retragă în sat înainte de sosirea acestora ; în

sat batalionul de infanterie primise ordinul de luptă. Atingîndu-ne atunci

scopul recunoaşterii şi în urma recomandării colonelului Macheie-v cele două

escadroane au revenit la coloană.

După un repauz de aproximativ o oră noi am reînceput drumul spre

Riben. În timpul acestui marş de Întoarcere nu am fost deranjaţi de inamic

ceea ce probează că toate trnpele turceşti sînt concentrate la Plevna fără să

fie rămase în altă parte (împrejurimi).

346


La reîntoarcerea în Trestenik înainte de a intra în sat cele două escadroane

dirijate la Etropol ne-au ajuns. Ofiţerul superior care avusese comanda

a raportat că el a traversat satul neocupat şi că fortificaţiile care se presupuneau

că erau făcute pentru tunuri erau dezarmate ; cu ajutorul ţăranilor el

a distrus o parte din linia pe care noi o tăiasem deja la dreapta şi că ţăranii

au spus că ea a Început să fie restabilită de vreo trei zile. După traversarea

satului el s-a dirijat spre Dubnicul de Jos şi a zărit În marş o coloană man•

îndreptîndu-se spre Plevna şi el a plecat să se întîlnească cu infanteria care

a început de departe un foc de tiraliori la care el a considerat necesar să nu

răspundă din cauza distanţei mari şi acest ofiţer s-a retras fără să poată

observa direcţia marşului coloanei asupra Plevnei şi ne-a ajuns la Trestenik.

În plus însăşi ofiţerul a raportat încăodată că interogînd ţăranii din Etropol

aceştia i-au spus că se aşteaptă la Plevna un paşă cu o parte din armata

tlătută la Lovcea.

Detaşamentul lăsat în observare pe comunicaţia Rahova n-a avut nimic

de semnalat.

Terminînd am onoarea a vă declara că după aprecierile -mele sînt convins

că În Plevna prin spatele inamicului se introduc, de pe direcţia Sofia,

În oraş rezerve de toate felurile În trupe şi materiale şi concluzionez că turcii

n-au încă intenţia să părăsească această poziţie.

Vă doresc sănătate Excelenţă etc.

Colonel CRETIANU

C6opHHK Marepuanos ns pyccKo-rypeuKoil: soil:ae 1877-1878 rr. aa EanxaHCKOM Ilonyocrpose,

r. 41, crp. 41 -43.

317

Turnu Măgurele, /27 august 1877/

Comunicat privind continuarea bombardării trupelor otomane

din Plevna

BULETIN DE LA TEATRUL RESBELULUI

7 ore 15 minute scara 1877

De ieri sa început bombardarea Plevnei pe toată ljnia, de trupele

româno-ruse, care a avut loc În prezenţa M. S. Împăratului Rusiei. Se continuă

şi astăzi cu multă violenţă. Peste puţine zile atacul definitiv. Toate

trupele române, şi mai cu seamă artileria, ieri au început focul cu curagiul

şi sîngele rece al trupelor bătrîne.

Cartierul Măriei Sale se va apropia încă mai mult de Plevna, în moment.ul

atacului definitiv.

"Monitorul Oficial", nr. 195 din 30 august 1877, p 5265 ;

Documente privind istoria României. Războiu1 pentru independenţă, voi. V, p. 624.


347

Poradim, 27 august 1877

Proclamaţia dată de Carol I către armata română

înainte de începerea bătăliei pentru Plevna

Români !

După două secole de slăbiciune şi de înjosire naţională, voi astaz1 aţi

reluat arma în mină. Oştirile ţării au trecut Dunărea. Puindu-mă în fruntea

apărătorilor drepturilor şi independenţei patriei, simt trebuinţă de a-mi împărtăşi

cugetările şi speranţele cu naţiunea, care mi-a încredinţat destinele

sale. Intrînd în Bulgaria, noi intrăm în partea activă a unui război, pe care

nu l-am provocat, pe care cu toţii am cercat să-l delăturăm dară pe care,

odată fiind nevoiţi a-l primi, vom şti a-l purta cu curaj şi statornicia unui

popor, care are conştiinţa drepturilor sale, care are virtutea de a le

susţinea !

încă de pe cînd au început neînţelegerile politice Între Imperiul Rusiei

şi între Poarta Otomană, neînţelegeri care pînă în sfîrşit aveau să provoace

în Orient războiul de faţă, îngrijindu-ne de complicaţiunile şi nenorocirile

ce cearta între puternicii noştri vecini avea să aducă asupra ţării noastre,

şi guvern şi Camere am stăruit pe lîngă toate marile puteri europene ca ele

să afle mijlocul de a chezăşui României, pe timpul marelui conflict, drepturile

unei binefăcătoare neutralităţi, pe care tot ele ni le asigurase în timpul

păcii.

Din nenorocire, stăruinţele noastre au rămas zădărnicite. Marile puteri

nu s-au crezut în pozitiune de a ne feri dînsele de pericolele unui război,

pe care noi singuri încă mai puţin îl putem depărta de la hotarele noastre.

Cu toată prudenţa ce guvern şi naţiune am arătat În aceste îngrijitoare

împrejurări şi aceasta numai şi numai că doar am putea a ne feri de a fi

învăluiţi în conflictul oriental, Poarta nu a voit să ţină seama de greutăţile

poziţiunei României şi Înt îiele ei loviri au fost îndreptate În contra noastră.

Ea a bombardat oraşele noastre deschise, a făcut goana vaselor noastre

de comerţ pînă înăuntrul porturilor noastre, şi, spre a le desfiinţa cu mai

mare iuţeală, a întrebuinţat pînă şi petrolul ; ea astfel a nimicnicit comerţul

nostru maritim şi fluvial. Satele noastre, holdele şi averea populaţiunilor

noastre dunărene au fost date prada rapacităţii başibuzucilor şi cerkezilor,

sute de oameni nevinovaţi şi nearmaţi au fost luaţi în robie, parte ucişi şi

mutilaţi, în fine un război de cruzime şi de barbarie s-a Întins asupra ţărmurilor

noastre de la Calafat pînă la Marea Neagră.

În faţa acestei dureroase stări de lucruri, Corpurile noastre legiuitoare

s-au rostit în unicul mod potrivit cu demnitatea, cu drepturile şi cu interesele

tării. Am rupt vechile legături rău definite cu Înalta Poartă, am proclamat

independenţa absolută a României, şi la lovirile ce ni se adresase î.n inod

neleal şi barbar, am răspuns printr-o francă declaraţie de război. Au trecut

de atunci mai mult de trei luni. Doritori de a cruţa ţara cît se va putea mai

3-48


mult de relele războiului, am căutat în tot acest interval de timp, a ne ţine

în defensivă, a ne mărgini numai în a apăra pe cît e cu putinţă hotarele noastre,

cu toate că devastaţiunile şi cruzimile de-a lungul Dunării din zi în zi

luau proporţiuni mai Întinse.

Toate le răbdam, fiindcă speram că războiul izbucnit între Rusia şi

Turcia va ajunge h un curînd sfîrşit, fiind că credeal!l că moderaţiunea ar:l

tată de noi ne va crea titluri precumpănitoare la regularea condiţiunilor păcii

de către marile puteri europene.

Din nenorocire Însă războiul de dincolo de Dunăre se prelungeşte peste

aşteptare ; acest război capătă din partea musulmanilor un caracter din ce

în ce mai înverşunat şi mai fanatic în contra creştinilor şi într-acest timp

soarta României din zi în zi se înăspreşte mai mult.

Dacă Europa întreagă, din cauza războiului, sufere stagnaţiunea în

mai toate ramurile activităţii sale economice, apoi mai cu dinadinsul România

încearcă toate anevoinţele acestui război, căci putem zice că, prin poziţiunea

noastră geografică, 0oi îi purtăm mai toate sarcinile. De aceea, pe nimeni

efectele dezastroase ale luptei nu ating mai mult decît pe ţara noastră.

Şi chiar aşa stînd cu arma la braţ, pe cînd numai oştirile imperiale

ruse ar continua a susţine lupta sîngeroasă, nu este mai puţin adevărat că

tot pămîntul nostru ar suferi mai mult, fie în avuţia publică, fie În avuţia

particulară.

Cu cît această stare de lucruri ar deveni mai înfricoşată, cînd armatele

turceşti s-ar vedea tn înlesnicioasa poziţiune de a lua ofensiva şi de a transporta

teatrul războiului În însuşi cuprinsul hotarelor noastre !

Este dar de datoria noastră de a pune toate forţele noastre spre a

împiedeca o asemena teribilă eventualitate. Expuşi a pierde prin pasivitatea

noastră chiar şi ceea ce mai posedăm, neavînd nici o garanţie că Turcia ar

face o deosebire între războiul defensiv şi între războiul ofensiv, datori a

coopera pe lîngă armatele imperiale ruse, pentru ca cu orice preţ să grăbim

finitul acestui război, acţiunea ne este reclamată de Împrejurări, dictată de

interesele noastre naţionale şi economice, imperios impusă de însuşi simţămîntul

de conservaţiune !

Români, ace,astă-. dură extremitate, iară nu ambiţiune personală, nu

pofta de glorie sau de cuceriri, ne scoate din poziţiune defensivă. Bulgaria

este pustiită, populaţiunile ei creştine sînt date pradă cruzimii oardelor nedisciplinate

ale Asiei, războiul de exterminaţiune este declarat la tot ce poartă

numele de creştin ; nu avem nici un temei de a crede că mulţumită pasi.vităţii

noastre egoistice, o soartă mai bună ar aştepta pe România, cînd succese

statornice ar pune armatele turceşti în putere de a călca pămîntul românesc !

lntrucît timp vor sta în picioare cetăţile turceşti de la Ada-Kale pînă la

Măcin, păstrate nu spre a împiedica treceri de armate străine, nu spre a

ţine piept altor cetăţi inamice, ci numai spre a bombarda oraşele noastre

deschise spre a nimicnici comerţul internaţional şi local de pe marele nostru

fluviu ; întrucît timp un regim de umanitate şi de legalitate nu va fi stabilit

în Bulgaria, pînă cînd drepturile şi demnitatea omului nu vor fi asigurate

şi creştinilor din Turcia, România nu poate, nu are drept a se şti în pace.

6 -

Rizboiul pentru independenţă na1ională - c. 1067 349


a se crede ferită de prezenţa şi de viitoare catastrofe ! La înlăturarea acestor

rele, cari o ameninţă în toată ziua, în toată ocaziunea, la statornicirea în

vecina Bulgarie a unei stări de lucruri reclamate de justiţia şi civilizatiunea

modernă, are dar şi România datoria de a contribui pe cît îi comportă forţele

şi mijloacele ei ! Aceasta i se impune de trecutul ei glorios, de interesele

cele mai sacre ale prezentului, de asigurarea viitorului său !

Şi apoi, au noi românii nu sîntem creştini, au interesele Orientului nu

ne privesc şi pe noi ? Au În marea cestiunea a emancipării creştinilor răsăriteni

n-avem şi noi dreptul şi datoria de a zice un cuvînt, de a da un concurs,

de a coopera la o mîntuitoare soluţiune ? Numai meschinul egoism, numai

oarba pasivitate trebuie să fie politica naţiunii noastre ? Dară izolîndu-ne din

marea luptă, dară nedînd sprijin acelora ce se luptă pentru o cauză de umanitate

şi de dreptate, iară România, prin însuşi aceasta, În ora pericolului nu

se dezbracă de dreptul de a reclama concursul altora ? Trebui-va ca pururea

să ne rezimăm pe urmele altora, şi nici odată să contăm pe propriile noastre

forţe, pe propria noastră vitalitate ?

Romini ! După stăruinţele a rrei ge1eraţiuni, după suferinţele şi sacrificiile

părinţilor noştri, şi mulţumită generoasei protecţiuni a ma:-ilor !)uteri

europene, Statul Român s-a format. A sosit acum timpul ca acest Stat să

dovedească şi el Europei, prin energia şi abnegaţiunea tuturor claselor societăţii

sale, şi mai ales prin braţul fiilor săi, că România are vitalitate, că ea

are forţe proprii ale sale, că ea are conştiinţa misiunii sale la gurile Dunării,

că ea are bărbăţia de a o putea împlini !

Puterile europene creştine au avut destule ocaziuni de a aprecia, că

românii ştiu a cumpăni aspiraţiunile lor În marginile prudenţei politice ! Acum,

prin participarea armatei noastre la război, prin valoarea şi disciplina ei,

a venit momentul să le dovedim că România este şi poate fi un element

inteligent şi solid, spre a contribui la întemeierea ordinei şi stabilităţii în

Orient. Toate aceste consideraţiuni de mare valoare sînt atîtea datorii pentru

naţiunea noastră ca şi noi să intrăm în luptă, ca şi noi să punem umărul, ca

şi noi Împreună să lucrăm la curmarea unui război care, cu cît se va prelungi,

cu atît mai mult va seca forţele noastre morale şi materiale.

Deci, pentru apropiata dobîndire a păcii mult dorite, pentru Întemeierea

solidă a drepturilor noastre de naţiune liberă şi de sine stătătoare,

pentru Întărirea stimei şi Încrederii către noi a natiunilor străine, invocînd

numele marilor noştri domni eroi, odată energici apărători al creştinătăţii în

Orient, luînd exemplu de la bătrînele noastre oştiri care în timpurile de glorie

au preumblat triumfătoare drapelele române de la Marea Neagră, pînă la

ţărmurile Mării Baltice, noi am trecut Dunărea !

Invocînd pe D-zeu, În mîna căruia este soarta bătăliilor, bătrîni şi

tineri, oşteni ai României, noi ştim ce naţiunea aşteaptă de la braţul nostru.

Domn, ofiţeri şi soldaţi, noi ne vom face datoria.

Români ! alăturea cu drapelul augustului Împărat al tuturor Ruşilor,

pe care stă stris : Emanciparea popoarelor creştine din Orient, să înălţăm

şi noi drapelul nostru care poartă semnul de viaţă de sine stătătoare, semnul

de independenţă al Statului Român !

350


Iubirea, cu care veţi susţinea şi îmbărbăţi pe fraţii şi fiii voştri, care

au trecut Dunărea spre a afirma vitalitatea şi forţa Rom:iniei, va înzeci avîntul

şi valoarea lor.

Cu deplină dară încredere în concursul unanim şi necurmat al tuturor

claselor naţiunii, şi în convingerea că vă veţi îndeplini toţi cu sfinţenie,

de la mic la mare şi în orice împrejurare, datoriile voastre către patrie, noi

intrăm făţiş în luptă, înălţînd vechiul strigăt cu care mai ades au Învins

părinţii voştri :

„Înainte cu D-zeu, pentru ţara noastră, pentru legea noastră".

Dat în Cartierul Nostru Domnesc la Poradim, la 27 august 1877.

CAROL

Preşedintele Consiliului Miniştrilor şi ad-interim fa Resbel, I. C. BRĂTIANU

Ministrul Afacerilor Străine, M. KOGĂLNICEANU

Ministrul Cultelor şi Instrueţiunii Publice, G. CHITU

Ministrul Justiţiei şi ad-interim la Fmanţe, I. CIMP'INEANU

Ministrul Agricu.!turii, Comerţului şi Lucrări:lor puhlice, P. S. AURELIAN

nMonitonrl Oficial", nr. 195 din 30 august/11 septembrie 1877, p. 5263-5265 ;

Documente privind istoria României. Războiu pentru inde.pendenţă, vol. V, p. 626-629.

319


Comunicat oficial de pe teatrul de operaţii de la Plevna,

în legătură cu 1uptele desfăşurate la 27 august 1877


Ieri bombardamentul poziţiunilor inamice a urinat cu mai multă v101-

ciune decît ziua precedentă ; 14 baterii rom:ine erau În activitate ; Măria Sa

a asistat cîtva timp la focul din bateria 14, însoţit de general Cernat, s-a dus

la cartierul Majestăţii Sale Împăranului care sosise în ajun. Seara la 5 ore,

Divizia 4 (Alexandru Angelescu) voind să Înainteze mai mult bateriile sale,

a avut un angajament viguros cu inamicul.

Au luat parte la această luptă Regimentul 13 de dorobanţi şi un batalion

din al 5-lea de linie. Sub focul neîntrerupt al unei redute inamice, trupele

noastre au Înaintat şi au ocupat un retranşament.

Pierderile noastre sunt : un soldat mort şi vreo 30 răniţi, între care

căpitanul Morţun şi sub-locotenentul Hartel. Canonada va urma astăzi.

"Monitorul Oficial", nr 195 din 30 august 1877, p. 5265 ;

Documente privind istori:i României. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 640-641.


351

Verbiţa, 28 august 1877

320


ordonă colonelului Matei Vlădescu, comandant de brigadă,

să ocupe noi poziţii de luptă în apropierea Plevnei

Domnule colonel,

Divizia urmînd a-şi lua poziţii între Divizia 3 şi 4 astăzi la 3 ore d.a.

veţi face ca corpurile din brigada ce comandaţi, ridicînd corturile de pe

platoul Verbiţa, să-şi aşeze tabăra pe platoul din stînga acestei poziţii, în

aceiaşi ordine în care se află aci. Orice mişcare s-ar ordona În urmă cu trupele,

se va face lăsînd corturile Întinse şi raniţele sub corturi.

îndată după sosirea trupelor În noua tabără, toate căruţele corpurilor

sub comanda administratorului Vlădescu din Regimentul 8 dorobanţi se vor

duce în urmă la 3 kilometri, pe drumul pe care se află aşezată linia veche

telegrafică a turcilor în direqia Bryslan.

Vă rog faceţi ca oamenii să aibă asupra lor rele două zili" ele h:·ană,

afară de astăzi, şi ca restul aprovizionărilor ce se află în căruţe, să fie trimis<!

i'napoi după cum s-a zis mai sus ; cu căruţele ce ar rămîne slobode, veţi face

a se transporta în urma trupelor, scările şi fascinile lucrate.

Cele 4 trăsuri cu bagajele ofiţerilor vor putea rămîne În urma taberii

fiecărui corp, dar îndată ce trupele s-ar mişca, toate acele bagaje, dimpreună

cu corturile ofiţereşti să se ridice În acele căruţe şi să se trimeată înapoi la

parcul bagajelor, astfel ca În tabără să nu rămîie decît corturile şi raniţele

trupei, cari uşor se pot lua de către oameni.

În prevederea unei mişcări, mîine veţi face ca supa să fie dis de dimineaţă

gata, iar pentru supa de seară se va distribui carne friptă.


Colonel CRISTODUL CERCHEZ


Verbiţa, /28 J august 1877

321

Generalul Alexandru Cemat, comandantul Armatei de operaţii,

raportează Marelui Cartier General despre rezultatul luptelor

din 27 august duse de Divizia 4 şi despre noul ei dispozitiv

de luptă

[ „.] Eri la orele 4 p.m„ Divizia 4 primind ordin a Înainta avantposturile

sale dincolo de bateriile ce stabilise, ca astfel să fie mai aproape d

reduta inamică, lt. colonel Voinescu a pornit cu un batalion din (Reg.

352


13 dorobanţi forţe de 800 oameni şi a fost susţinut de \'Jl batalion din al

5-lea de linie.

Cînd a voit să ocupe creasta, focurile infanteriei au început cu multă

vioiciune şi a ţinut 2112 ore, după care creasta s-a ocupat şi oamenii s-au retranşat.

S-a început a se construi şi o baterie care va bate reduta inamică

cu multă eficacitate. Cu această ocazie am avut 63 răniţi din care 2 ofiţeri ;

căpitan Morzon din (Reg. ) 3 de artilerie şi 15 morţi. Trupa a înaintat la

foc cu multă vigoare şi bărbăţie. Astă noapte turcii au încercat să respingă

poziţiile înaintate ocupate de Divizia 4 dar au fost respinşi. Fusiliada la

avantposturi, începînd cu multă vioiciune, atît la Divizia 4 cît şi la a 3-a, a

fost pusă sub arme, însă după raporturile, văzînd că nu sunt decît lupte de

avantposturi, totul a reintrat în linişte.

Avantposturile Diviziei 3 şi ale Rezervei, aşezate la dreapta Diviziei .\

.au avut cîte un soldat rănit.

Şef de Stat major general,

Colonel BAROZZI

Comandantul armatei,

General CERNAT

Documente pr.ivind istoria României. Război Ul] pentru independenţă, voi. V, p. 64 L

/Griviţa/, 28 august 1877

322

Maiorul Dimitrie Leca, comandantul Batalionului I

din Regimentul 13 dorobanţi, raportează colonelului Petrovanu

comandantul regimentului, modul cum s-a desfăşurat lupta din

ziua de 27 august, pentru cucerirea unor poziţii în preajma .

Griviţei

Domnule comandant,

Cu onoare vin a vă Înainta raporturile comandanţilor de companii din

batalionul ce comand de rezultatul luptei ce au avut loc eri în 27 ale curentei

la luarea poziţiei din faţa Griviţei - şi totodată a face şi apreciaţiunile mele

asupra cursului acestei lupte.

îndată după primirea ordinului de la dl. colonel Voinescu, şeful statului

major Divizia 4, dădui ordin Companiei 1 a căpitanului Botez a facel o

diversie spre dreapta prin valea ce se face în acea parte, formînd dreapta ;

Compania 4 a căpitanului Irimia prin tufărişul de pe coastă, centru ; Compania

3 a căpitanului Andronescu pe platou, stînga, iar a 2 cu drapelul, a

locotenentului Dimitriu, rezervă.


353

în astfel de formaţie cele dintîi 3 companii acoperite de tiraliori se

asvîrliră cu cea mai mare repeziciune pe poziţia arătată, ocupînd creasta

platoului ce predomină fortul Griviţa, apărat de mai multe semiluni şi de o

mică redută situată în stînga, ce se luasă cu asalt de către Compania 3.

Văzînd focul tare şi Compania 4 angajată prea mult, aruncai şi Compania

2 cu locotenentul Dimitriu, pentru a întări lanţul, trecînd drapelul la

Compania 6 din Batalionul 2 conform ordinului D-vtră.

Astfel, batalionul deveni stăpîn pe platou ; dădui semnalul oprirei, confonn

ordinelor ce aveam de la dl. colonel, de a nu ne angaja prea mult.

După 2 sau 3 ore de luptă, intră pe linie şi Compania 5 cu maiorul

Macri pentru a o Întări ; văzînd Însă că stînga batalionului meu era slabă în

faţa focului violent al turcilor, alergai la dl. maior larea ce era destinat a

mă susţine şi îi cerui ajutor, care pe dată se şi puse în mişcare spre stînga.

În acest timp, oamenii începînd a sfîrşi din muniţie, conform ordinului

Dvs., companiile se retranşează în cea mai mare ordine prin Regimentul 5

de linie.

Aceasta se petrece Între orele 7 şi 9, de la 9 ore însă conform ordinului

din nou dat, patru companii reocupară iarăşi acea poziţie, însă mai la dreapta,

alăturea cu batalionul din al 5-lea, unde petrec pînă a doua zi dimineaţa,

susţinînd poziţia în contra încercărilor turcilor făcute în acea noapte.

Domnule colonel, în tot cursul acestei lupte, care ţinu peste 4 ore,

conduita trupei şi a ofiţerilor a fost admirabilă, de un curaj şi sînge rece

nespus.

Începînd cu comandanţii de companii, toţi 4, pentru mine, atît în conducerea

tiiupei cît şi în curajul lor personal, nu se pot compara c;u nil'jtc

ofiţeri, cari pentru prima oară văd focul.

Căpitanul Andronescu mai tot timpul luptei l-am văzut călare alergînd

de la redută ce o ocupase, la susţinere şi de la susţinere la rezervă.

Locotenentul Dimitriu, comandantul Companiei 2, ofiţer din şcoală cu

vechime pe al 6-lea an, prea inteligent, cu un sînge rece nespus, luase toate

dispoziţiunile de apărare, în care timp căzuse calul de sub el.

Căpitanul Botez, comandantul Companiei 1, care suferise cele mai multe

pierderi, conduse trupa asemenea cu multă inteligenţă şi prevedere, făcură

mult rău turcilor. Căpitanul Iremia comandantul Companiei 4, s-a purtat

asemenea cu nu mai puţin de un curaj de admirat.

Tot ce am de adăugit este că sublocotenentul Rosnovanu, ofiţer miliţian

ataşat la divizie, auzind de luptă, au alergat la Compania 2, de unde

îăcea parte, conducînd plutonul d-sale cu un curaj şi sînge rece remarcabil.

Asemenea L. L. Neniţescu, tot ofiţer miliţian, s-a condus de minune

şi ar trebui să fie recompensaţi ca unii ce s-au distins mult.

Nu mai puţin sublocotenentul Bidescu, ofiţer de ad1ninistraţie, din propria

sa voe au luat comanda unui pluton din Compania 3 şi a fost cel dintîi

.:are a intrat în redută, singura recompensă pentru el ar fi de a trece Între

ofiţerii de trupă, după dorinţa ce mi-a exprimat.

354


Nu uit pe doctorul Vilara care în ploaia gloanţelor urmărea batalionul

dînd tot ajutorul răniţilor.

În privinţa celorlalte grade ofiţereşti, raporturile comandanţilor de companii

detailează totul.

Aceasta cu onoare vă aduc la cunoştinţă, rămînînd ca Dvs. a aprecia

şi a interveni pentru recompensa celor ce au bine meritat.

Pierderile ce au suferit acest batalion sunt 5 morţi, 6 dispăruţi şi

36 răniţi.

Comandantul Batalionului 1,

Maior LECCA

Documente privind istoria Romhiei. Războiul penuu independenţă, voi. V, p. 645-646.


323

Ordin de zi al generalului Alexandru Cemat.

comandantul Armatei de operaţii, privind decoraţiile

acordate trupelor române de ţarul Rusiei

pentru luptele din 27 august, precum şi decorarea

drapelului Regimentului 13 dorobanţi 1

Ostaşi,

Majestatea Sa împăratul tuturor ruşilor apreciind valoarea ce au arătat,

în ziua de 27 august, Regimentul 13 dorobanţi, Batalionul 2 din Regimentul S

de linie şi toate bateriile armate În număr de 14 din Regimentele 2, 3 şi 4,

a purtit un toast În sănătatea armatei române şi a binevoit pentru a răsplăti

bravura soldaţilor noştri să dea de fiecare companie cîte două cruci Sf. Gheorghe,

iar Bateria 3 din Regimentul 3, care a luat poziţia cea mai Înaintată,

4 cruci.

Cu această ocazie, M. S. Domnitorul a binevoit a decora drapelul Regimentului

13 dorobanţi cu Steaua României.

Dat la Verbiţa la Marde Cartier General al Armatei, la 29 august 1877_

ComandantuJ a.rma.tci,

General CERNAT

cumt>nre privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. V, p 653-654

1 Vezi şi Ordinul de zi al şeneralului Alexandru Anghelescu, comandantul Diviziei

(Documente privind istoria Romaniei. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 655).


35S

/Verbiţa/, 29 august 1877

324


dă dispoziţii de detaliu comandanţilor de brigăzi

în legătură cu modul de desfăşurare a luptelor

Domnule colonel,

în luptele ce vom avea probabil de susţinut, găsesc de cuviinţă a însemna

mai dinainte, ordinea În care se va urma, ori de cîte ori trupele vor

avea de atacat retranşamente duşmane. Orice abateri de la cele prescrise

mai jos, se va face prin ordin special.

Divizia va forma 6 linii, distanţate, conform regulamentelor :

1. Prima Linie se va compune din tiralior,i, care nu vor avea altă ţintă

decît a trage În apărătorii duşmani ; această linie va Înainta treptat şi cu

toate precauţiunile adăpostitoare pînă va ajunge pe glacisul Întărirei atacate.

Aci se va culca pe glacis şi va continua a trage în duşmani cu preciziune şi

înverşunare.

2. A doua linie va cuprinde asemenea un lanţ de tiraliori, care vor

purta arma în bandulieră şi cite o fascină sau două sub braţul liber sau scări

pentru escaladarea parapetului. Rolul lor nu se va mărgini numai În a duce

fascinele la locul necesar, ci din timp în timp .se vor opri şi vor trage în

duşmani, adăpostindu-se oarecum În dosul fascinelor. Ajungînd la distanţa

uşor de parcurs în pas gimnastic, vor înceta focul şi trecînd iute glacisul,

vor arunca în şanţ fascinele în aşa mod ca din distanţă în distanţă să se

poată forma punţi pentru trecerea şanţului.

Odată acest scop atins, această linie se va Întoarce pe glacis şi luînd

loc în intervalele primii linii, se va conforma acţiunii acesteia. La executare:i

tuturor acestora, şefii de plutoane şi semi-plutoane respectivi, vor pune toată

atenţiunea.

3. A treia linie se va compune din trupe de susţinere, avînd tăria proporţională

a lanţurilor ce susţin, precum şi şirurile rărite între ele.

4. A patra linie va cuprinde rezervele respective.

5. Linia 5-a se compune din coloane de companii distanţate între ele

după Împrejurări şi localitate, ţinîndu-se în limitele necesităţilor la care vor

fi chemate a concura.

6. Linia şasea va fi formată din coloane de atac, care fiind afară din

zona periculoasă, nu vor avea a se teme de focurile duşmane. ln<lată ce

vor intra în zona periculoasă această linie de coloane de atac se va preschimba

în linie de coloane de semi-batalioane sau companii cu intervale mici.

Acestea decise în principiu, vă rog a recomanda tuturor d-lor ofiţeri

a se pătrunde cit mai mult de utilitatea lor şi a le executa Întocmai. Nu mă

îndoesc că fiecare din noi îşi va face cu sfinţenie datoria, putînd mai dinainte

spera în succesul armelor noastre.


Colonel CRISTODUL CERCHEZ

Documente privind istoria României. Războiul pentru indendenţă, voi. V, p. 652.

356


325



citează prin ordin de zi ambulanţele medicale militare

şi ambulanţa Comitetului doamnelor din Iaşi pentru

devotamentul lor pe cimpoi de luptă

ORDIN DE ZI

Am constatat cu plăcere că în timp de 4 zile continue şi mai ales în

ziua de 27 august, personalul serviciului medical a lucrat neobosit şi nu s-a

cruţat nici sub focul cel mai viu. E o datorie pentru mine de a-i arăta mulţumiri

în faţa trupei diviziei. Devotamentul şi curajul personalului sanitar

este o Încurajare pentru trupe. Purtarea acestui personal face onoare medicului

şef al diviziei.

Profit de această ocazie pentru a îndeplini o datorie de recunoştinţă

către secţiunea Comitetului damelor din Iaşi pentru ajutorul răniţilor.

Devotamentul este cu atît mai meritoriu, căci este voluntar. Am constatat

însă cu părere de rău că pe cînd personalul Ambulanţei divizionare

i al secţiunii damelor din laşi lucra în ziua de 27 sub foc, fără Întrerupere,

medicul şef şi personalul sanitar al Regimentului 5 linie nu s-a arătat pe

cîmp deşi a fost chemat de mai multe ori şi de şeful de stat-major, care comanda

trupele pe cînd (erau în atac). Al 2-lea (Batalion) de vînători s-ar fi purtat

ca Regimentul 5 de linie şi 13 de dorobanţi. Batalionul 2 vînători nu s-a

arătat pe cîmpul de luptă pe cînd a fost chemat să prelungească dreapta

dorobanţilor. Comandantul lui a dat dovezi de puţină inimă şi încă mai

puţină cunoştinţă de regulile tactice. Nădăjduiesc că aceasta a fost o greşală

din întîmplare şi că în viitor va căuta ocazia să recîştige stima mea şi a fraţilor

de arme. Mă folosesc de acest prilej ca să arăt În faţă Întregii di vizii

vrednica purtare a artileriei Într-un timp de patru zile neîntrerupt de acţiune,

aceasta face onoare atît trupei cit şi colonelului Herckt, şeful ei care a

condus-o cu inteligenţă şi bravură.

Prezentul o:rdin de zi se va citi în faţa trupelor astăzi la apelul de

-seară de către şefii de trupă în persoană.

Dat la Cartierul divizie dinaintea Griviţei la 29 august 1877.


Colonel A. ANGHELESCU



357

/Paradim/, 29 august 1877

326

Carol I, comandantul Armatei de vest, dă marilor unităţi

ordinul de luptă pentru acţiunile care urmau să se desfăşoare

la 30 august în zona Plevnei

ORDIN DE BAT AIE PENTRU TRUPELE CORPULUI

DE ARMATĂ DE LA APUS

1. Pentru mîine 30 august este hotărît atacul general al taberei Întărite

Plevna, şi în consecinţă :

2. în zorii zilei toate bateriile vor deschide focul cel mai viu împotriva

fo11tifii.::aţiilor, foc care se va continua pînă la orele 9 de dimineaţă. La

orele 9 focul trebue să înceteze în mod spontan pe toată linia. La orele 11

focul artileriei trebue să reînceapă şi să dureze pînă la ora unu după prînz.

De la ol"ai 1 la orele 2 şi jumătate focul trebue iarăşi să fie suspendat la

toate bateriile. ,La orde două şi jumătate, o violentă can-0na1dă trebue să

fie din nou dirijată contra duşmanului şi numai bateriile care prin focul lor

pot opri marşul trupelor care atacă, trebue, atunci cînd e nevoe, să oprească

focul lor.

3. La orele 3 după amiază, trebue să înceapă mişcarea care prececiează

atacul. Armata română trebue să atace fortul .situat la nord. Pentru

a coopera la acest atac, o brigadă din Corpul 9 cu două baterii de patru, trebue

să înainteze de la Griviţa pentru a proteja stînga armatei române de orice

tentativă a rezervelor inamice. Două batalioane din această brigadă trebue

să atace fortul de la nord în acelaş timp cu annata română, dar din panea

sud-vest.

4. Restul trupelor din Corpul 9 vor opera Între Griviţa şi Radişova.

5. Corpul 4 se va îndrepta asupra taberei Întărite la est de Plevna,

susţinut de rezerva principală.

6. Comandantul Corpului de la apus se va afla aproape de rezerva

principală.

7. Detaşamentul prinţului Imeritinschi va ataca cetatea Întărită, urmînd

şoseaua de la Suşa la Plevna.

S. Cavaleria generalului Leontiev acoperind aripa noastră stingă şi operînd

către şoseaua Sofiei, va încerca să facă legătura cu cavaleria generalului

Lascarev.

9. Brigada de călăraşi a colonelului Rosnoveanu trebue să continue a

proteja flancul drept al armatei române.

10. Regimentul de husari din Kiev va rămîne pe şoseaua Bulgăreni

Plevna, avînd misiunea de a uni trupele Corpului 9 cu acelea ale armatei

A

romane.

358


11. în ceia ce priveşte ţinuta, trăsurile, ambulanţele, spitalele ambulante,

hrana pentru două zile pe care o au soldaţii asupra lor, se va urma

instrucţiunile date în ordinul de bătaie din 26.

12. Ordinile complimentare vor fi date pe cîmpul de luptă.

13. Trei ofiţeri de fiecare corp trebue să-mi fie trimişi În calitate de

ofiţeri de ordonanţă.

Comandantul Corpului de Occidcn t

al Armatei, <CAROL>

Şef de Stat-major, <ZOTOV>

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, vol. V, p. 658-659.


327

Generalul Alexandru Cemat, comandantul Armatei de operaţii,

dă marilor unităţi române ordinul de luptă pentru cucerirea

redutei Griviţa

Mîine 30 august, Corpul de armată romftn va da asalt redutei celei

mari care se află în faţa poziţiilor sale.

Divizia 4 va da pentru atac o coloană de 4 batalioane sub comanda

unui comandant special ; această coloană va fi adunată În vîlceaua ce se

află în dosul aripei drepte ale poziţiilor sale înaintate la ora 5 dimineaţa.

Divizia 3 va da asemenea o coloană de 4 batalioane care trebuesc să

fie adunate În aceiaşi vîlcea la dreapta coloanei Diviziei 4 la ora 12 din zi.

Batalioanele acestei coloane vor fi aduse pe rînd la un ceas şi jumătate interval

unul de altul, astfel ca la ora 12 din zi să fie toate adunate în ?.isa

vîlcea.

",\ ceastă coloană va avea un comandant special.

Formaţiunea coloanelor de atac va fi după cum urmează : cel dintîi

batalion În tiraliori, avînd Între ei plutoanele care vor duce scările, fascinele,

gabioanele, sacii de pămînt ; aceste plutoane vor avea puşca În bandulieră

şi nu trebuc niciod:nă să tragă. Cel de al 2-lea batalion se va urca la asalt

format În patru coloane de companie pe o singură linie. Batalioanele 3 şi 4 v or

urma În coloana de atac sub comanda imediată a comandantului coloanei.

Coloanele formate de aceste două din urmă batalioane trebue să urmeze

imediat şi să dea asalt cu orice preţ dacă coloanele de companie ale liniei întîia

nu reuşesc.

Trebue să se facă cunoscut tuturor oamenilor ce compun coloanele că

pierderile vor fi neînsemnate dacă ajung la redută fără a se opri şi fără a

trage, dar că pierderile vor fi mari dacă oamenii se opresc în drum şi mai

cu seamă dacă trag. Tiraliorii trebue să Înainteze fără a trage şi nu vor începe

focul decît cînd vor fi ajuns pe drumul acoperit la marginea şanţului ; ei vor


359

trage atunci asupra inamicului care se află pe parapet, în acest timp coloanele

de lucrători se scoboară în şanţuri şi pregătesc suirea cu uneltele pe care le

au. Se va întrebuinţa pentru aceasta, afară de fascine, gabioane şi celelalte

toate unelte de care vor putea dispune corpurile.

Coloanele de compănii, destinate să de (a) asaltul, se scoboară imediat

În şanţuri şi urcă parapetul.

îndată ce focul vrăjmaşului devine tare, toţi ofiţerii trebue să strige :

„înainte" şi să alerge pînă la drumul acoperit in marginea şanţului. Tiraforii

trebue să rămînă tot pe drumul acoperit şi să ochiască bine pe inamicul care

se apără pe parapet.

Direcţiunea coloanelor este cunoscută şefilor de coloane, coloana Diviziei

3 va avea m. 1 ; coloana Diviziei 4 va avea .nr. 2. În acelaş timp, o coloană

rusească şi trei batalioane se va urca la asalt dinspre partea satului

Griviţa. Pentru a proteja flancul drept al asaltului şi a bate rezervele inamice,

care ar sosi redutei, Divizia 3 va da încă o coloană de trei batalioane sub

un şef special, care va primi instrucţii pentru punctul de plecare şi direcţiunea

marşului, sau această coloană se va aduna la punctul de plecare, la

o oră care se va fixa înainte.

Cele trei batalioane ale Diviziei 4, care se află retranşate În poziţiunea

înaintată, vor rămîne în tiraliori în poziţiunile lor. Divizia 3 va lăsa în

poziţiunile înaintate ce ocupă acum la dreapta celor ale Diviziei 4 un singur

batalion În tiraliori.

Artileria Diviziei 4 va trage cît va putea mai multă vreme, observînd

progresele atacului prin ofiţeri călări înaiintaţi. Artileria Diviziei J va putea

trage pînă fa momentul atacului şi În urmă va acoperi cu focurile sale tot

spaţiul înapoia redutei.

Restul infanteriei Diviziei 4 va ocupa o poziţie pe marginea viilor care

sunt la stînga artileriei sale din centru şi se vor fortifica prin tranşee. Cel

din urmă batalion al Diviziei 3 va acoperi flancul drept al diviziei sale.

Divizia de rezervă şi artileria de rezervă vor lăsa un batalion şi o baterie

de 8 cm. În poziţia fortificată Înainte de Verbiţa. Două batalioane vor rămîne

În bivuacul actual al rezervei, iar restul ·diviziei şi al artileriei de rezervă

(două baterii) se vor massa pe punctul arătat Între Divizia 3 şi 4.

Brigada de cavalerie În tot cursul zilei va Împinge recunoaşteri tari

spre Vid, cu direcţiunea Opanez şi Susurlui. Batalioanele care ocupă Ribenul,

Calişovăţ şi Creta se vor ţine gata a apăra poziţia Riben-Calişovăţ, În cazul

de a fi atacaţi de vrăşmaşi.

Este expres ordonat ca toţi ofiţerii a nu lăsa postul lor pentru a privi

mişcarea atacului.

Este de asemena expres ordonat ca niciun luptător să nu se ocupe de

răniţi, aceştia vor fi ridicaţi de către sanitari şi infirmieri care vor urmn

imediat. Toţi oamenii trebue să fie bine hrăniţi şi să aibă cu dînşii pîine, brînză

pe două zile, apa în bidoane, vor avea toate cartuşele cu dînşii, vor fi în

tunici, fără raniţi şi fără mantale, cu chipiuri albe. Dorobanţi mantale. Divii

zia 4 va trimite supa coloanei sale, la locul unde s-a ordonat a se aduna.

Mă voi afla înaintea rezervei de infanterie, între Divizia 3 şi 4 de l

·

orele 121;2 înainte.

360


Reduta fiind luată, şefii de coloană nu vor lăsa înăuntru dedt numărul

necesar de oameni pentru a ocupa linia de foc a redutei şi vor masa rezervele

pe flancurile sale întărindu-le imediat.

Bateriile înaintate ale Diviziei 4 se vor pune imediat în redută şi pe

flancurile sale. Restul artilerriei Diviziei 4 va căuta poziţiuni Înainte pe

flancurile redutei, lăsînd una sau două baterii În poziţiunile unde pot mai

hine bate terenul înainte. Trupele şi trăsurile de baterii vor fi reaprovizionate.

Trenul şi coloanele de muniţiuni se vor conforma ordinului de zi Nr. 50.

Momentul atacului se va da mîine.

Dat în Verbiţa, la Marele Cartier General, la 29 august 1877.


General CERN AT


F. L., 30 august 1877

328

Tabelul cu pierderile suferite de Divizia 3 în atacul dat asupra

Griviţei în ziua de 30 august 1877

Regimentul 8 infanterie

Total

Total

Regimentul 10 dorobanţi. Morţi

Regimentul 3 artilerie


Regimentul 5 călăraşi

Total

10 ofiţeri inferiori morţi

21 subofiţeri morţi

36 caporali morţi

286 soldaţi morţi

342 morţil

2 ca morţi şi unul rănit

3 cai

1 ofiţer superior, 2 ofiţeri inferiori

18 sub-ofiţeri, 40 caporali

380 soldaţi Total 433 2

2 morţi

1 mort

1 rănit

784 3 morţi (ofiţeri ş1 trupă)

4 cai morţi

Documente privind ·istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. V, p. 669.

1 Corect 353

2 Idem 441

3 Idem 797

.Ml



329

Locotenet-colonelul George Măldărescu, comandantul

Regimentului I O dorobanţi, raportează colonelului Grigore

Ipătescu, comandantul Brigăzii I din Divizia 3, despre

comportarea în luptă a trupelor şi jertfelor unităţii sale în

acţiunile de la 30 august 1877

Domnule colonel,

În ziua de 30 august, Regimentul 10 dorobanţi, comandat de subsemnatul,

luă parte la lupta din acea zi, conform dispoziţiunilor d-voastră, în

modul următor :

,

Batalionul 1, comandat de maiorul Şanţu, forma l-a linie de bătae, împreună

cu un batalion din Regimentul 8 linie. La batalionul maiorului Şanţu

s-a mai ataşat Compania 7 din Batalionul 2 astfel forţa acelui batalion era

de 5 companii.

În a 2-a linie era Batalionul 2 comandat .de maiorul Lipan. Dispoziţi:<

<le luptă a celor 5 companii comandate de maiorul Şanţu era astfel :

Compania 1 şi 3 cu tiraliorii şi susţinerile lor formau I-a linie de bătae :

Compania 2, 4 şi 7 erau ordonate a conduce pînă la şanţurile redutei ce atacam

fascinele şi scările pentru asalt. Aceste companii aveau arma În bandulieră.

D-voastră cunoaşteţi cîmpul de bătae ce s-a găsit pe platou după intrarea

În luptă a celor 5 companii. Batalionul 2, trimis în susţinere, conform ordinului

d-tă, era aproape de a intrn În luptă, mer!'(înd cu cea mai mare repeziciune

prin ploaia de gloanţe şi obuze şi neoprindu-se decît cînd a avut ordinul

de a se retrage, retragere care a avut loc după ce Divizia 4 pronunţase

:-etragerea ei. Modul după cum s-a luptat regimentul ce comand, d-voastră

puteţi să-l apreciaţi din enormele pierderi ce a avut în ofiţeri şi soldaţi.

Regimentul 10 a intrat în luptă cu ·un efectiv de 3 ofiţeri superiori

i 17 ofiţeri inferiori, iar trupa În număr de 1 070 oameni de toate gradele.

Din cele 5 companii care aveau un efectiv de 650 oameni, la apelul ce li

s-a făcut, s-au găsit Întorşi pînă seara 320 oameni.

Din cele 3 companii ale Batalionului 2, care intrase în luptă cu un

efectiv de 420 oameni, s-au găsit la apel Întorşi 240 oarg.eni, prin urmare

cele cinci companii care formau întîia linie de bătae au pierdut 330 oameni

şi cele 3' companii din al 2-lea batalion, care au mers în susţinere au pierdut

240 oameni ; pierderile În total ale regimentului sunt : 1 ofiţer superior mort :

asemenea 2 ofiţeri inferiori morţi ; un ofiţer superior contuzionat şi 8 ofiţeri

inferiori răniţi. Ofiţerul superior mort este maiorul Sonţu, ofiţerul superior

contuzionat este maiorul Lipan. Ofiţerii inferiori morţi sunt : căpitanul Cracalia

şi locotenent Chivu Stănescu. Ofiţerii inferiori răniţi sunt : căpitanul

Vălcescu Ion şi căpitanul Manolescu Nicolae, locotenenţii Eni Ion, N eculau

362


Constantin, Georgievici ; sublocotenenţii Shincera Dumitru, Eleutherescu Mihail

şi Paciurea Nicolae. Acest din urmă şi locotenentul Georgievici grav

răniţi. Prin urmare din numărul de 20 ofiţeri cu care regimentul a intrat în

luptă, au rămas 8 ofiţeri de toate gradele, iar 12 morţi sau răniţi, după cum

am arătat mai sus.

Vă raportez, cu onoare, că toate gradele ofiţereşti şi de trupă şi-au făcut

datoria cu multă onoare şi bravură, regretînd din suflet moartea maiorului

Şonţu şi a căpitanului Cracalia şi locotenentului Chivu Stănescu.

Ofiţerii rămaşi si care nu sunt răniţi, scăpaţi, ca prin minune, din

ploaia gloanţelor, s-au distins asemenea În luptă.

Numele lor îl citez d-voastră aci spre cele de cuviinţă. Ei sunt : căpitanul

Bengescu Dimitrie şi Inescu Petre, locotenentul Grigoriu Petre, sublocotenentul

Goleşcianu Vasile, Paleologu Dimitrie, Georgescu Ion şi Dumitrescu

Radu.

Gradele inferioare sergenţi majori, sergenţi şi caporali răniţi merită

recompensa ce veţi binevoi a face să li se dea. Aceste grade care au luptat

cu o mare bravură prin punerea lor afară din serviciu a lăsat regimentul

fără cadre. Între aceştia s-au distins : sergenţii majori Răducanu Mihai, Bolberiţia

Constantin, Vlădescu Dimitrie, Petrariu Mihai, sergenţii Timotei Ghitia,

Cotescu Constantin, Costescu Alexandru, Iancovescu Ion, Manolescu Const.,

Ţenescu Nicolae, Popescu Ion şi Afroditescu Pompei. Aceste grade menta,

domn.ule colonel, a fi Înaintaţi, mai cu seamă În simţitoarea lipsă ce arc

regimentul în grade ofiţereşti.

Gradele inferioare sergenţii Ciolpanu Ion, Bara Costache, Mathei Simion,

Bulgaru Constantin, Vasiliu Vasile, Chivu Nicolae, Viţa Nicolae, Merchea

Ion, Dînculici Ion, Teodorescu Iordache, Lupuşor Postolache, Rusescu Ştefan,

itrea Smarandache, Dimitriu Ilie, Tafta Simion, Iliescu Dimitrie, Neagu

Stan, Pecetescu Nicolae, Vasiliu D., Bogan Ion ; caporalii : Jugărescu Stoian,

Constantinescu D., Evghenie Tudor, Harnia D., Tudosie Ion, Badea Grigore,

)tefănescu Hristea, Roşu Gh., Bolocan Andrei, Ungureanu Ion, Dd.mba T.,

Mardare Nicolae, Buiai Vasile, T rică D., Bejenaru Vasile, Zamfir Badea,

Honog Toader, Beldescu Toader, Focşa Vasile, Vasiliu Ion, Popa Ion, Şerban

Drăghici, Lazăr Petre, Borangic Toader.

Afară de gradele ce am onoare a nota d-voastră mai sunt Încă care

s-au distins în luptă, atît răniţi cît şi nerăniţi pentru care voi forma un tablou

în care se vor trece şi toţi soldaţii distinşi În luptă, pe care îl voi înainta cu

un deosebit raport cît de urgent. Din toţi oamenii regimentului rămaşi nerăniţi

în luptă, am format un singur batalion, care se poate urca la forţa de

peste 500 combatanţi, astfeL din 8 companii am format 4, rămînînd a se

face noi controale pentru această nouă organizaţie. Sunt sigur, domnule colonel,

că d-voastră care aţi condus de aproape lupta de la 30 august, aţi

putut vedea dacă Regimentul 10 de dorobanţi şi-a făcut datoria, conform

ordinelor ce a primit pentru a intra În luptă.

Comaadantul Regimentului 10,

Lt. co'ione'l MALDARESCU

Documente privind istoria Romhiei. Războiu! pentru independenţă, val. V, p. 681-682.


363

Zgalincea, 1 septembrie 1877

330

Văcărescu, mareşalul Curţii, cere generalului Alexandru Cemat,

comandantul Armatei de operaţii, listele celor morţi

şi răniţi în luptele din 30 august 1877

Din ordinul Măriei Sale Domnitorul sunteţi rugat a trimite urgent, pînă

mîine dimineaţă la Cartierul Măriei Sale, o listă nominală de ofiţerii morţi

şi răniţi în lupta de la 30 august, precum şi numărul subofiţerilor şi soldaţilor

morţi şi răniţi în acea zi, spre a publica prin „Monitorul Oficial".

Marcplul Curţii,

VĂCĂRESCU

Documente privind istoria Rom.iniei. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 9.

331

fin faţa Plevnei], 1 septembrie 1877

Locotenent-colonelul Constantin Poenaru, comandantul

Regimentului 8 linie, raportează colonelului Grigore

lpătescu, comandantul Brigăzii I, despre desfăşurarea

luptelor de la Griviţa şi evidenţiază ostaşi

şi ofiţeri din regiment

Domnule colonel,

CONFIDENŢIAL

Asupra luptei ce a avut loc la 30 august, am onoarea a vă raporta cele

următoare în ce priveşte comanda ce-mi era încredinţată.

îndată ce am primit ordinul d-voastră de a Începe mişcarea, am dat

ordin maiorului Şonţu de a porni cu batalionul său şi a înainta cu linia de

tiraliori repede pînă la marginea şanţului redutei care se credea după instrucţii

la 300-400 metri, îndată ce va ajunge, va deschide focul şi va fi

urmat de coloanele cu fascine, la o distanţă ca de 200 m, urmat de coloane

de atac de sub comanda căpitanului Mărăcineanu cu Batalionul 2 din regimentul

ce comand. Înaintînd cu oamenii din batalioanele dispuse astfel, am

mers pînă la o distanţă ca de 1 OOO metri sub un foc viu de infanterie din

36-4


redută şi de artilerie din bateriile din dreapta redutei ; am mers repede crezînd

şanţurile redutei În apropiere, cînd la 1 OOO metri, În loc de a da peste

redută, mă văd în marginea unei văi şi fiindcă aveam ordin de a ataca reduta

cu orice preţ, am scoborît cu trupele ca la 300 metri parcurgînd valea care

avea o lărgime de vreo 200 metri şi urcîndu-mă pe cealaltă parte pentru a

ajunge la redută am văzut că latura ce venea spre noi era pe un escapament

; a trebuit atunci a dirija atacul spre latura din dreapta unde este şi

intrarea, văzînd încă că suferisem mult de focul inamic, v-am raportat i

aţi dat ordin a ne mai susţine două companii din Regimentul 10 dorobanţi,

cînd ajunşi aproape de redută prin frumosul exemplu al căpitanului Mărăcineanu

şi al maiorului Şonţu, care au căzut chiar În apropierea redutei, am

văzut că focurile turcilor au Început pe la spate şi văzînd că şi tiraliorii

care venea despre Divizia 4 se retrag, v-am raportat, cînd şi aţi ordonat

adunarea regimentului sub protecţia focului Batalionului 2 din Regimentul 8.

Batalioanele acestea două, adică 5 companii din Regimentul 1 O dorobanţi,

fiindcă acele două nu se scoborîse de tot În vale, au suferit foarte mult, precum

şi Batalionul 1 din Regimentul 8, care a pierdut toţi ofiţerii morţi, afară

de sublocot. Cugler, care s-a Întors cu vreo 200 oameni, restul batalionului.

Batalionul 1 a intrat în luptă cu un efectiv de 695 combatanţi şi a

pierdut morţi, răniţi 303 ; din numărul de 9 ofiţeri s-a Întors numai cu unul,

6 anume morţi. Din Batalionul 2 cu acelaşi efectiv răniţi şi cu morţi 40 oameni

şi 2 ofiţeri.

1. Căpitanul Mărăcineanu Valter, care comanda batalionul.

2. Căpitanul Panu, comandantul Companiei 3.

3. Sublocot. Horcea din Compania 1.

4. Sublocot. Ulescu din Compania 1.

5. Locotenent Surcă din Compania 2.

6. Sublocot. Nancovici din Compania 4.

Dintre ofiţerii răniţi ai Batalionului 1 sînt următorii :

1. Căpitan Dumitrescu, comandantul Companiei 1.

2. Sublocot. Dimitrescu, Compania 3.

3. Locotenent Teleman, comandantul Companiei 4.

4. Sublocot. Stanciu din Compania 4.

Din Batalionul 2 sînt 2 ofiţeri uşor răn1ţi ş1 anume . căpitan Sişman şi

căpitan Dobrovolschi.

Acesta este rezultatul luptei ; conform ordinului anterior al Marelui

Cartier General, am onoare a vă recomanda pentru recompense : în ceea ce

priveşte pe subsemnatul le-am şi făcut Între gradele inferioare, pentru ofiţeri

:11n onoare a vă recomanda :

1. Pe Jocot. Teeman, Li gradul de căpitan.

2. Locot. Constantinescu; idem.


365

Recomand de asemenea la o recompensă pe subit. Cugler care singur

a scăpat din Batalionul 1. Pentru gradul de sublocot. am onoare a recomanda

pe sergentul adjutant Ghenoiu greu rănit şi pe sergentul adjutant

Zotoviceanu din Batalionul 2.

Elevul din şcoala militară, Se lacolo George şi

ccvul ·din şcoala militară, Tocilescu.

Sergentul Stoinescu.

Sergentul Graur Ioan.

Sergentul Stil peanu Vasile.

Am onoare a recomanda şi pe medicul batalionului clasa I Petrescu

la înaintare pentru activitatea cu care lucra, precum şi pe medicul Popescu

Va,ile, medic din regiment clasa 2-::i, la o recvmpensă asemeni pentru marea

sa activitate.

Am onoare a recomanda pentru Înaintare la gradul de locotenent pe ;

Sublocot. Dimitrescu

Sublocot. Stanciu

Sublocot. Rusenescu

Sublocot. Brătăşanu

Sublocot. Şerbănescu.

Pentru diferite recompense am onoare a vă recomanda pe toţi ofiţerii

răniţi din ambele batalioane precum şi pe maiorul Maca, comandantul Batalionului

2 care a avut o atitudine încuraj·atoare, ca cap al batalionului său,

amneni şi -pe ofiţerii din Batalionul 2. Deosebit de asta mai sînt şi gradele

şi soldaţii răniţi al căror nume nu se poate cunoaşte fiind ridicaţi de diferite

5eqii de ambulanţe şi pe cei ce urmează :

Sergentul Vasilache Teodor

Spiru Gheorghe, soldat

Andrei Gheorghe, soldat

Stanciu Mircea, soldat

Popa Nicolae, soldat

Minzală Ion, soldat

Gheorghe Neagu, soldat

Sergentul Constantinescu Ilie

Sergentul Ionescu Florea

Caporalul Oprescu Dumitru

Soldatul Dumitru Iancu

Soldatul Şelaru Apostol

Soldatul Constantin Gheorghe

Soldatul Cocoloş Dragon

Soldatul Gheorghe Constantin

Soldatul Stanciu Vasile

Caporalul Marin Ilie

Caporalul Cireş Nicolae

366

l brancardieri

J răniţi

Caporalul Şerbănescu Matei

Caporalul Dianu Marin

Caporalul Gheorghe Mihalache

Caporalul Dragoş Constantin

Soldatul Crangă Ştefan

Soldatul Roşu Tănase

Soldatul V rabie Vîrlan

Soldatul Năstase Ioan

Soldatul Nicolae Gheorghe

Soldatul Veveriţă Ioniţă

Soldatul Tachescu Ilie

Soldatul Petre Ioan

Caporalul Diaconescu Ioan

Caporalul Gheorghe Constantin


Caporalul Marin Gheorghe

Caporalul Pelmuş Constantin

Soldatul Petre Ioan

Soldatul Tudor Mihai

Soldatul Ungureanu Ioan

Soldatul Butoiu Ilie

Soldatul Furiaşu Martin

Deosebit de aceştia este şi sublocot. miliţian Brociner, avansat de o lună

de zile şi care a obţinut două răni. Pentru ceilalţi răniţi voi avea onoare a

raporta cînd voi primi relaţie de la ambulanţă. Pentru gradul de căpitan

am onoare a vă aduce aminte că locotenentul Botez Diculescu este cel mai

vechiu care merită recomandaţia la avansare.

Pc lîngă acestea am onoare a vă raporta ca m tot regimentul se află

numai doisprezece ofiţeri prezenţi, ofiţeri inferiori, şi un singur şef de batalion.

Pentru complectarea cadrelor Batalionului 1 o voi face cu greutate

numai ca avansările recomandate să se facă de urgenţă, fiindcă Batalionul l

nu are decît 2 ofiţeri prezenţi şi acei 12 indispensabili la Batalionul 2.

p. conformitate,

locotenent M. FLORESCU

Comandantul Regimentului 8,

Lt. colonel C. POENARU

Domniei Sale d-lui Colonel IPATESCU, Comand. Brigadei 1 din Divizia 3

Docurrfente privind iswria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 3-5.

332

f În faţa Plevnei/, 1 septembrie 1877

Colonelul Grigore lpătescu, comandantul Brigăzii I,

raportează comandantului Diviziei 3 modul cum au acţionat

în luptele din 30 august trupele de sub comanda sa

Domnule comandant,

Însărcinat prin Domnia Voastră a comanda coloana Nr. 1 (din dreapta}

destinată a da asaltul redutei pe care mi-o designaserăţi, precum şi drumul

ce trebuia să urmeze coloana, am luat dispoziţiile următoare :

Coloana fiind compusă de Regimentul 8 de linie (2 batalioane) şi 10

dorobanţi asemenea ; am dispus coloana pentru atac astfel : 1-iul eşalon 2 batalioane

din amîndouă regimentele, dispus :

I. Două companii din al 10-lea care le-am dispus în o pînză de

tiraliori.


367

2. La .30 sau 40 paşi în urmă, .3 companii din 10 pe o linie în mici

detaşamente, în rîndul 1-iul faşine, în al doilea scări. Acest detaşament era

sub ordinele maiorului Şanţu din 10 dorobanţi.

Batalionul 1 din 8 linie, format În 8 coloane mici pe o singură linie

şi la mici intervale, sub comanda căpitanului Nicolae Walter Mărăcineanu.

Acest batalion urma la 8 paşi după linia plotonului de faşine şi avea misiunea

a da asaltul redutei. Întregul acest detaşament l-am pus sub ordinele lt.

colonelului Poenaru din 8 linie .

.3. Eşalon. Rezerva compusă din Batalionul 2 din 8 linie şi 2 din 10

dorobanţi, aceasta numai de .> companii, una fiind dată mai mult maiorului

.)onţu pentru ducerea faşinelor. Aceste batalioane erau dispuse pe o linie în

2 coloane de atac, la interval Între dînsele. Aceste batalioane le-am pus sub

ordinele lt. col. Măldărescu de la 10 dorobanţi. La ora unu după amiază am

primit ordinul de a merge şi a ocupa poziţia apropiată. Am fost condus pe

acea poziţie de căpitan de Stat-major Brătianu, carele arătîndu-mi direcţia

de mers a coloanei s-a dus la rezervă la Brigada 2 pentru care a vca instrucţiuni

din parte-vă. La două ore am primit ordinul Dvs. de a da asaltul poziţiei

; la orele 3 însă de a-mi regula mişcarea pe Divizia 4 şi a nu începe

atacul înaintea ci.

Ajuns pe poziţia de adăstare, mi-am dispus trupele cum am arătat mai

sus. Am trimis pe Jocot. Botez pe înălţimile din stînga ca să observe mişcarea

Div;ziei 4, iar o patrulă înaintea mea ca să recunoască reduta din ce parte

anume prezintă colţul (unghiul mort). Sublocotenent Stanciu însărcinat cu

aceasta mi-a răspuns, după observaţiile sale, e spre dreapta noastră.

Adăstînd pînă la ora 31/4 şi neprimind nicio ştire de mişcarea Diviziei

4, am rechemat pe locot. Botez, <:are mi-a răspuns că nu a văzut nimic.

Auzind Însă în acea parte o împuşcătură, repede am pus trupele în marş

la _;i/4. După instrucţiunile ce-mi comunicaserăţi, reduta urma a se afla de

poziţia Înaintată ce ocupam la 350-400 metri. Coloana a mers Însă •.m

kilometru mereu sub focul inamicului şi ajunsă aici, l-a coloană a dat peste

o vale largă de 600 la 700 metri, mergînd În pantă şi 300 metri de partea

noastră, teren descoperit, iar panta despre redută mai scurtă, fiind repede şi

acoperită de tufăriş mărăcinos care Împiedeca mersul oamenilor, fără a-i putea

asrnnde de focul apărătorilor redutei şi de focul forturilor Învecinate. În

momentul cînd am văzut valea la care nu mă aşteptam, am văzut imposibilul

reuşitei noastre, însă gîndindu-mă că mişcarea ce fac concordă cu alte două

mişcări de aceiaşi natură, care ar lipsi de ansamblu de nu aş executa ordinul

cu puncwalitate, am pornit înaintea întîiului eşalon cu mersul mai viu, păstrînd

al doilea lingă creastă. Trupa a mers În ordine perfectă pînă în fundu!

văii, aci însă întîmpinînd acel mărăciniş care-i Împiedeca mişcarea, a oblicat

la dreapta pe unde terenul era puţin mai practicabil. În acel timp, căzînd

maior Şonţu care conducea 1-iul b::nalion din 10 dornbanţi şi tiraliori, căzînd

şi o mare parte d:n ofiţeri şi trupă a înaintat mai încet şi formaţia a

suferit, astfel că s-a amestecat cu plotoanele Batalionului 1 din 8 linie, care

mergeau cu avîntul cel mai mare sub impulsia comandantului său căpitan

Mărăcineanu care s-a ţinut mereu călare în capul trupei pînă la 20 metri de

368


redută, unde a căzut mort. Aceste două batalioane au înaintat în un singur

grup, pînă la oarecare apropiere de redută, pierderile lor însă erau enorme,

Yalea era semănată de morţi şi răniţi. Pe timpul cînd aceste bataiioane înaintau,

se vedea pe dincolo de vale, În stînga noastră, Înaintînd o trupă de

infanterie În direqia redutei, depărtată de ea, cam la 400 metri. Văzînd că

acea trupă Înaintează, am crezut că este Divizia 4 şi am dat ordin Batalionului

2 din 1 O, să Înainteze În vale şi să susţie pe ai noştri În direcţia

redULei. Abia însă al 10-lea intrase în marginea de sus a văii, că am văzut

trupa care ataca În stînga, retrăgîndu-se precipitat şi în neregulă. V!izînd

în a.:el timp că În spatele batalioanelor noastre înaintate, se arată o coloană

inamică care a deschis focuri în spate, văzînd însă că totul era pierdut i

nicio speranţă de reuşită, nici din partea trupelor Diviziei 4, care se retrăgeau

precipitat, am dat ordin a suna adunarea regimentelor, dispunîndu-mă a lua

o poziţie cu rezerva spre a le proteja retragerea -contra coloanei ce-i ameninţa,

însă care !ll a înaintat, urmărind numai prin focuri înaintarea trupei a părţii

avansate, un grup ca de 30 oameni a mers pînă lingă redută în care a căutat

a pătrunde prin intrarea care este la faţa despre dreapta noastră. Locot.

Surcă şi sublocotenent N ancovici din al · 8-lea, au fost cimorîţi chiar lîngă

parapet. Adjutantul Batalionului 1 din 8 ce luase un fanion în mînă spre a-l

împlînta pe redută, a căzut rănit lingă şanţ. Acest brav sergent se află în

ambulanţă, fiind adus de nişte tovarăşi care-l găsiseră adăpostit lingă nişte

morţi în rîpă, pînă unde isbutise a se tîrî.

În urmă, după ce am mai raliat o parte din oameni, am pus trupa în

retragere, focul fiind foarte tare şi spre a scăpa cel puţin restul. Oamenii

s-au retr<.s în regulă, cu pas lin, fără a se debanda şi strîngînd rîndurile în

un moment, din cauza şrapnelelor şi focului de mitralie cu care eram bătuţi,

rîndurile începînd a se rări, am dat ordin a opri batalionul din al 8-lea,

care era singurul intact, l-am întors pe front, l-am aliniat sub foc şi ln urmă

l-am pornit în retragere compact, fără ca nimeni să murmure sau să caute

a se schimba.

Trupa sub foL a fost admirabilă, a mers înainte în linişte, fără sg"mot

şi fără murmur, deşi cădeau cu zecile la fiecare pas. Rezerva a stat masată

aproape 1,30 ore sub o ploaie de şrapnele şi mitralie fără ca un singur om

să-şi părăsească locul.

Corpul ofiţerilor acestor două regimente şi-a făcut datoria În con'jtiinţă

şi cu prisos, eprizînd pericolul. Vi-i recomand Domniei Voastre, În special ;

toţi s-au purtat bine, toţi merită a fi recompensaţi.

Ofiţerii superiori şi anume lt. col. Măldărescu de la 1 O dorobanţi, lt.

col. Poenal"u de la 8 linie, maiorul Maca de la 8 linie şi Lipan de la 10 dorobanţi

şi-au făcut toţi datoria, ţinîndu-se mereu în picioare în faţa trupelor.

Recomand Domniei Voastre, În special, direct pe h. Botez Dicules.cu

Dumitru, adjutantul brigadei (din 8 linie). Acest ofiţer în tot timpul aqiunei

s-a \inut călare, comunicîndu-mi ordinele la trupe, sub o ploaie de gloanţe

şi obuze. Acest ofiţer are 7 ani de grad, are instrucţia ofiţer al şcoalei militare.

Alătur Domniei Voastre pe lingă aceasta, două rapoarte ale comandanţilor

Regimentelor 8 linie şi 10 dorobanţi în care se menţionează pentru fiecare


369

regiment, în special, efectivele anterioare şi prezente, pierderile în murţi ş1

răniţi, recompensele ce cer, precum ş1 avansările pentru complectarea efectivelor.

Comandantul brig:idei,

Colont>l IP Ă TESCU

Documente privind istoria României. Războiul pentru indopendenţă, vol. VI, p. 23-26.

333

f ln faţa Plevnei/, 2 septembrie 1877


propune generalului Alexandru Cernat ca maiorul Candiano

Popescu să fie avansat la gradul de locotenent-colonel,

pentru faptele sale de arme în luptele de la Griviţa 1

Domnule general,

Maiorul Candiano Popescu ataşat la Stat-majorul Diviziei 4 activă,

a solicitat onoarea de a conduce bat:tlionul de vînători la asaltul redutei, şi

cum acest batalion se arătase în două rînduri slab în foc din cauza puţinei

energii a comandantului său, l-am împrumutat batalionului în două asalturi.

Acest batalion a fost pus în capul coloanei de asalt şi sub comanda maiorului

Candiano a înaintat viguros În contra redutei. Deşi primele atacuri au iost

repinse, cum era natural să fie, maiorul Candiano la rînd de mai multe ori

şi-a arhorat În redută cu dînsul drapelul român, odată cu Regimentul 14 dorobanţi.

Din partea unui om care avea o poziţie însemnată în ţară, şi care n1

era nevoit să fie la armată, această conduită e mai mult decît meritorie.

Maio ; li.1 Candiano a dat .dar probe de o abnegaÎie şi de un derntament fără

maq;m1.

·

Crez că e de un bun exemplu pentru armată de a se recompema imediat

acrele de eroism. Acestea sunt chiar prescripţiile d-voastră.

În consecinţă, Yă rog să binevoiţi a-l înainta la gradul de locotenent

colonel.

Cu această ocazie 11111 permit a vă aduce la cunoştinţă că Batalionul 2

vînători care di1n corpul pe care comptam mai puţin pînă a::i, din cau Lă

a două greşeli consecutive, a recîştigat stima Întregei divizii şi el poate chiar

servi de exemplu.

Comand. Di,·:z:ei 4,

Col. ANGHELESCU

Uocumcme priv:nd itor:a Român:ei. Războiul pentru indcpendflnţă, vol. VI. p. 26.

1 La 3 sciptcmbric ·1 877, generailul Alexandru Ccrnat propune lui Carol I 1na1ntarca

În grad a maiorului C-.ndiano Popescu. (Documente privind istoria României. Războiul

pbmu indc.pendenţă, vol VI, p 42).

370


l'erbiţa, 2 septembrie 1877

334


dă dispoziţii colonelului Alexandru Anghelescu, comandantul

Diviziei 3, cum să fie folosite în viitor bateriile

de artilerie din faţa Griviţei

Domnule comandant,

Bateriile construite în apropiere de fortul ce s-a atacat În ziua de

.3:: august, adică aceia a căpitanului Crăiniceanu şi cele ce se află în dreapta

sa, \;or rămîne mascate, fără a trage, decît atunci cînd se va decide atacarea

fortului sau cînd inamicul văzîndu-le ar trage asupra lor chiar deacum ;

din contră, bateriile Stoica şi cele aşezate lîngă dînsa, vor bombarda chiar

de mîine forturile şi bateriile ce se află în dreapta (despre aceste baterii) de

fortul ce s-a atacat ; va urma bombardarea rar dar justă Împiedicînd lucrările

ce se vor face de turci În aceste forturi.

Bateriile apropiate de fort vor continua astă „oapte şi mîine a termina

bateriile lor, a îngroşa parapetul şi lua toate dispoziţn111ile unei bune acoperiri.

Com:mdantul arm?.tei <CERNAT>

Documente priv:nd istoria Românie;. Războiul pentru independenţă, vol. VI, p. 27.

Verbiţa, 2 septembrie 1877

335


numeşte comandant al artileriei de rezervă

pe locotenent-colonelul Carp

' . , , ' ' I

' • ' •

ORDIN DE ZI NR . . 56

Colonel 1\rion, care pînă acum îndeplina la Marele Cartier G-ral al

Armatei funcţia de şef de Secţie de artilerie şi comandant al rezervei de artilerie

, este desărcinat de aceasta din urmă funqie, rămînîr.d acum ca şef al

Secţiei de artilerie, iar comandant al artileriei de re.<"ervă se numeşte lt. colonel

Carp.

Dat la Verbiţa la Marele Cartier G-ral al Armatei la 2 septembrie 1877.


Generai! CF.RNAT

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 28.


371

336



propune generalului Alexandru Cernat, comandantul Armutei

de operaţii, să se acorde domnului Sachmann, corespondent

al mai multor ziare străine, decoraţia „Steaua României",

clasa 5-a

Domnule general,

Domnul Sachmann, inginer şi corespondent special al ziarului „Allgemeine

Zeitung" din Augsburg, „Bund" din Berna şi gazeta de Leibach urmează

neîntrerupt operaţiunile Diviziei 4, de mai bine de o lună de zile. ln tot acest

timp, a ţinut un limbaj favorabil politicii române şi încurajator pentru armata

noastră. Pe lingă aceasta, în diferite ocazii mi-a oferit serviciile lui şi nu s-a

cruţat nici în focul cel mai viu. Cred că dacă i-aţi acorda ordinul „Steaua

României" clasa 5-a, aceasta ar fi de un bun efect, căci pe lingă răsplata bine

meritată ar fi o încurajare pentru alţi corespondenţi care ne sunt binevoitori.


Colonel ANGHELESCU


K.zZişovăţ, 2 sepLembrie 1877

337

Comandantul Regimentului 12 dorobanţi, transmite colonelului

Grigore lpătescu, comandantul Brigăzii I din Divizia 3,

informaţii culese de la un ofiţer dezertor turc

privind forţele otomane din Plevna

Domnule comandant,

În ziua de .JO august, de către un cazac rus s-au gă-sit pe cîmp în apropiere

de Colişevăţ un ofiţer turc, ce vine din Plevna dezertat în dimineaţa

zilei de 30 august. Acest ofiţer posedă gradul de căpitan din arma infanterie

nizami.

Am crezut necesar a-l chestiona despre toate aflate în Plevna şi cazul

pentru care a dezertat.

372


Asupra forţelor turceşti ce sunt În Plevna m1-a arătat că au 72 batalioane

infanterie a 800 oameni, efectiYul unuia, ceea ce dă un efectiv de

57600, din aceştia cunoaşte el că la 5 mii sau 6 sunt bazbuzuci şi cerchezi,

iar alaltă armată regulată nizami.

Trăsuri în totul cu cele din forturi au 80. Din numărul trupelor ce se

află în Plevna cu ocazia luptelor date de armata rusească şi a noastră, crede

că 10000 lipseau, morţi, răniţi şi dezertori.

Acest ofiţer a diserat că batalionul În care era el În ziua de 27 a fost

distrus de focurile artileriei ; În acea zi vreo 4 batalioane au fost perdute,

căci transportau din forturile ce se atacau nişte material la un loc lîngă oraş

unde se făcea bîlci şi în mersul cu materialul au venit cîteva obuzuri şi au

eclatat asupra lor şi arma tervalului ce iară le-au produs mari pierderi. Compania

ce el comanda, nu au mai rămas decît 7 oameni.

L-am chestionat asupra comunicaţiei cu Sofia şi Vidinul ; mi-·a răspuns

că cam de la 22 august nu mai au comunicaţie cu aceste pichete crezînd că

trebuie să fie Plevna înconjurată din toate părţile.

în privinţa hranei şi ajutoare din aceste prin alte aseminea Însă nu mai

primeau, dar au în Plevna magazii de pîine îndestulătoare pentru cîtva timp,

acest timp nu ştia cît le va ajunge.

L-am Întrebat dacă armata lor are cunoştinţă că trupele ruseşti operează

asupra Plevnei cu ale noastre ; m._a răspuns că din jurnalele lor ştiau că noi

am ,dat ajutor ruşilor cu 200 OOO oameni şi că pînă În ziua de 27 august

n-au ştiut că şi armata noastră operează asupra Plevnei.

Despre poziţiile forturilor · mi-a arătat că orice fort se va lua de tru·

pele noastre, acel fort poate fi bătut de forturile neluate.

Ofiţeri străini în trupele de la Plevna au inglezi, numai, forturile însă

sunt făcute de ofiţeri turci avînd şi ei ofiţeri de geniu şi de Stat-major.

In ziua de 31 acest ofiţer l-a adus patrula de cazaci la comand. cavaleriei

ce-şi are cartierul spre Nicopoli.

Lt. colonel

Documente privind istoria Rom.iniei. Războiul pentru independenţă, voi VI, p. 29-30.

Bucureşti, f 2 septembrie 1877 J

338

„Buletitiul" de pe teatrul acţiunilor militare

referitor la luptele de la Griviţa din 30 august


După ştiri private, şi cari au trebuinţe de o mai departe confirmare, în

ziua de 11 septembrie /30 august armata ruso-română de dimineaţă a Început



373

bombardarea şi la 3 ore după amiază a început asaltul tăriilor turceşti. După

o luptă crîncenă în care ruşii şi românii s-au purtat ca leii, marea redută

Griviţa, care domină toate poziţiunile fortificate ale turcilor, a fost luată cu

asalt. Românii s-au luptat sub ochii Împăratului Alexandru. Ei de trei ori

au fost mers la asalt, soldaţii avînd scări de lemn spre a se urca pe contraescarpe.

Ofiţerii s-au luptat ca simpli soldaţi, În capul trupelor. Pierderile

sunt însemnate. Detaliurile ne lipsesc. Raporturi oficiale sunt pe drum, fiindcă

telegraful pînă la Cartierul General domnesc d-abia mîine va fi gata.

Atît se ştie că au luat parte la luptă Diviziile trei şi patru.

Regimentele de dorobanţi s-au distins îndeosebi. Împăratul şi ataşaţii

militari străini făcu cel mai mare elogiu despre bravura trupelor române.

Ofiţerii morţi ar fi maiorul Şonţu şi căpitanul Walter. Acest din urmă a

plantat cel Întâiu fanionul pe retranşament. Maiorul Şonţu a căzut mort În

fruntea batalionului de atac. Se spune că colonelul Candiano Popescu

(Alexandru) este grav rănit .

• Monitorul Oficial", nr. 198 din 2/14 septembrie 1877, p. 5296 ;

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 36-37


339

Ordin de zi al generalului Alexandru Cemat, comandantul

Armatei de operaţii, privind numirea unor ofiţeri

în Marele Cartier General

ORDIN DE ZI NR. 55

Se face cunoscut că prin Înaltă aprobare din 22 august sunt numiţi şefi

de Stat-major general ai Armatei :

Colonel Barozzi, şef de St. M. G-ral

Subef de St. M. G., Li. col. Pibt.

Mare pretor, colonel Herkt

C-dantul M. Cartier, Lt. col. Costescu Anton

Dat la lagăr Verbiţa, la M.C.G. al Armatei la 2 septembrie 1877.


General CERNAT

Documente privind istoria României Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 37.

374


340

F. L„ J septembrie 1877

Generalul rus Kriidner, comandantul Corpului 9 armată rus,

transmite ordinul lui Carol I, comandantul Armatei de vest,

prin care fixează dispozitivele unităţilor ruseşti

în jurul Plevnei

În vederea viitoarelor operaţiuni contra lagărului întărit al Plevnei, comandamentul

armatei de occident a ordonat trupelur armate a lu.t dispuziţiunilc

următoare :

Trupele române, ca şi mai înainte, vor ocupa poziţiunile actuale, răzămînd

flancul lor sdng pe reduta de la Griviţa, care este ocupat de o garnizoană

de trupe române, numindu-se un comandant al redutei după chibzuinţa

generalului Cernat.

Corpul 9 să se concentreze în poziţiuni, cu flancul drept spre reduta de

la Griviţa, cel stîng spre drumul din Pelişat la Plevna.

Corpul 4 va ocupa înălţimile de la Radişevo.

Spre îndeplinirea acestei dispoziţiuni a comandantului armatei de occident,

ordon trupelor corpului încredinţat mie, în raionul ce li s-a încredinţat,

să se aşeze În următorul chip.

1. Divizia 31 va ocupa frontul Întregii poziţiuni a corpului, astfel ca

Brigada 1 a acestei divizii ce formează flancul drept, ocupînd la dreapta de

la pîrîul Griviţa pînă la reduta din Griviţa, intrînd În legătură cu armata

română, iar Brigada 2 din Divizia 31, ce formează flancul stîng al liniei de

bătaie, ocupînd întinderea din stînga pîrîului Griviţa pînă la drumul Pelişat

Plevna, legîndu-se cu flancul drept al Corpului 4.

În raionul ocupat .de Brigada 1 a Diviziei 31 de infanterie, si.: vor aşeza

la poziţie a 3-a baterie.

Din Brigada 31 de artilerie şi Bateria 1 din Brigada .l de artilerie, Bateria

4 din Brigada 31 de artilerie se va aşeza după partea de rezervă a Regimentului

de infanterie 122 Tambovsky.

La extremul flanc drept, se va aşeza Regimentul 121 de infanterie (de

Penza) şi alături cu dînsul pînă la pîrîul Griviţa, Regimentul 122 de infanterie

(Tambovsky).

De la pîrîul Griviţa în stînga pînă la flancul drept, a cincea baterie de

dmp. Regimentul 123 de infanterie (Koslovski), iar înainte la drumul Pelişat

Plevna, Regimentul 124 de infanterie (Vorang). La acestea Regimentul 12.3

va detaşa o companie pentru acoperirea imediată a bateriei de asediu, iar din

Regimentul 124 cîte o jumătate de companie pentru susţinerea fiecăreia din

cin•:i baterii de cîmp 9.


375

Regimentele din linia de bătaie se vor ocupa la moment de organizarea

de retranşamente În poziţiunile lor, atît pentru tiraliori cit şi pentru rezerve,

conform ordinelor date în această privinţă.

In rezerva generală, în dosul liniei de baterie, se vor aşeza : Brigada 1

din Divizia 5 infanterie, cu Bateriile 5 şi 6 din Brigada 5 de artilerie în vîlcca,

pe drumul Griviţa-Sgalice (la fîntînă), niţel mai înainte de fosta baterie de

asediu de 8 tunuri, iar Regimentul 20 de infanterie (Galiţ) cu Bateria 5 din

Brigada 5 de artilerie şi cu Bateria 6 din Brigada 31 de artilerie cu companiJ.

de săpători În dosul înălţimii, unde se află bateria de asediu cu 12 tunuri.

Infanteriile divizionare din Diviziile 5 şi 31 infanterie se vor aşeza în

vîlcea, împreună, În dosul Regimentului 20 (Galiţ).

Eu cu Statul-major rămîn În locul ocupat mai înainte, adică pe înălţimea

unde se afla mai înainte bateria de asediu cu 12 tunuri.

Originalul l-am iscălit.


General-leitenant KRODNER

Şeful Statului-major al Corpului 9

(nesemnat)

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 40-4 1.

341


Mihail Kogălniceanu, ministm de externe, dă dispoziţii

lui Callimachi-Catargi, agentul diplomatic la Paris,

să trateze cu guvernul francez achiziţionarea a 50000 puşti

Aflu că guvernul francez posedă puşti Peabody În număr de cincizeci

mii şi la preţul de 36 franci puşca. Informaţi-vă pe lîngă cei în drept în ce

condiţiuni putem avea aceste puşti fie direct, fie printr-o terţă persoană.

Răspundeţi imediat.

KOGALNICEANU

Documente privind istoria României. Răz,boiul pentru independenţă, vol. VI, p. 51 (originalul


376


342



raportează lui Carol I că turcii nu respectă convenţia

de la Geneva şi trag în brancardierii români care încearcă

să adune răniţii de pe cîmpul de luptă 1

[ . ..] După raporturile d-lui comandant al Diviziei 3 şi a d-lui comandant

al Brigadei 2 din Divizia 3 ar fi existînd mai mulţi răniţi în apropiere

de retranşamentele turcilor. Pentru ridicarea acestor răniţi s-a trintes În ziua

de 1 şi 2 septembrie o secţiune de sanitari brancardieri, arborînd drapelul

Crucea Roşie din Geneva, alături de drapelul cu semiluna. Turcii din redută

şi din retranşamente, văzînd pe aceşti sanitari, au ridicat şi dînşii drapelul alb,

dar la apropierea sanitarilor l-au dat jos şi au Început a trage cu focuri în ei ;

un glonte a lovit mîneca unui sanitar şi oamenii s-au retras, văzînd mulţimea

focurilor ce se trăgeau asupra lor.

Aceasta fiind o violare a Convenţiunei internaţionale din Geneva, am

onorul a o supune la cunoştinţa înălţimei Voastre, rugîndu-vă să binevoiţi a

interveni să se respecte această Convenţiune de către armata inamică.


General CERNAT


343

Bucureşti, / 3 septembrie 1877 J

„Buletin" oficial cu informaţii în legătură cu desfăşurarea

luptelor din ziua de 30 august


Spre completarea ştirilor despre asaltele d:ne la Plevna tn Z!Ua d;:

30 august, de către trupele rosiene şi române, putem adăogi că în acea zi,

seara tîrziu, s-au luat două redute turceşti, din care una numai de către trupele

1 ln aceeaşi zi, M. Kogălniceanu a comuni·cat agenţilor diplom:nici români informaţiile

privind nercspecrarea convenţiei de b Geneva de dtre turci. (Documente privind isroria

României. Răzl:>oiu•l pentru indt'pendenţă, voi. VI, p. 59).


377

romine. Luarea redutei celei mari Griviţa s-a făcut de două regimente rosiene

şi de 12 batalioane. româneşti. O altă redută a fost atacată de români ; deşi

trupele noastre au fost respinse, oamenii de ştiinţă asigură că şi această redută

trebue să cadă îndată ce armatele aliate vor începe a o bombarda din reduta

Griviţa, ce acum este în mîna trupelor ruso-române. Consecinţa este că căderea

Plevnei nu mai este decît o cestiune de timp. Ultima redută luată nu mai

este decît de 800 metri departe de oraşul Plevna.

Pierderile românilor sunt însemnate, însă nu sunt aşa de mari În proporţiune

cu formidabila Întărire a redutelor şi a retranşamentelor din jurul

Plevnei, cari se pot compara cu Întăririle de la Sevastopol şi de la Di.ipel din

Danemarca. Numărul morţilor este aproape de două sute, Între cari sunt zece

ofiţeri. Numărul răniţilor se apropie de 1000 între care sunt 30 ofiţeri.

Detaliele şi numele ne lipsesc încă.

Regimentul 10 de dorobanţi şi Batalionul 2 de vînători au avut cele

mai mari pierderi.

nMonitorul Oficia:!", nr. 199 din 3/15 septembrie 1877, p. 5313 :

Docummte privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 54.


344

.,Buletin" oficial în care sînt enumeraţi ofiţerii români

morţi şi răniţi în luptele din ziua de 30 august

BULETIN DE L\ TEATRUL RESBELULUI

După rapoartele primite pînă acum, pierderile noastre sunt de 1300

pentru Divizia 3 şi 4 atît morţi cît şi răniţi. Trupele, În tot timpul aqiunei,

au dat probă de cel mai mare devotament şi abnegaţiune ; s-au luptat ca nişte

croi. Moralul lor este excelent.

După cum am arătat, una din redute a fost luată ; rămîne încă una,

însă aceasta se va asedia În regulă ; deja s-au construit două baterii şi alte

retranşamente de apropiere ; trupele noaHre sunt foarte aproape de dînsa.

Pentru purtarea trupelor primim continuu felicitări şi laude atît din

partea străinilor cît şi a Majestăţii Sale.

Regimentul 14 de dorobanţi s-a distins foarte mult ; el a fost care a

intrat întîiu în redută. Cu drept cuvînt ne putem mîndri că am început a ne

afirma în faţa Europei şi a o convinge că românii sunt o naţiune e.roică.

Din ofiţerii superiori, maiorul Şonţu este mort, maiorul Lipan rănit ;

ofiţeri inferiori 10 morţi şi 30 răniţi. Căpitanul Walter 1 a murit împlîntînd

378


fanionul pe retranşament ; maiorul Şanţu a muru la atac în fruntea batalionului.

Ofiţerii răniţi În ultimele lupte sunt : sublocot. Handoca Costin, Regimentul

5 de infanterie. Căpitan Cocoş Marin, Batalionul 2 de vînători. Sublocotenentul

Paciurea, Regimentul 1 O de dorobanţi. Sublocotenentul Christodorescu

Gr., Regimentul 14 de dorobanţi. Sublocotenentul Gheorgheovici Gr.,

Regimentul 10 de dorobanţi. Sublocotenentul Nicolae Constantin, Regimentul

1 O de dorobanţi. Sublocotenentul Ene Ioan, Regimentul 1 O de dorobanţi.

Sublocotenentul Crăoiunescu Ştefan, Regimentul 2 de infanterie. Sublocotenentul

Merişescu Ioan, Regimentul 9 de dorobanţi. Sublocotenentul

Constantin Ioan, Regimentul 2 de roşimi. Sublocotenentul Măcărescu Dim.,

Regimentul 5 de infanterie. Sublocotenentul Dimitrescu Petre, Regimentul 8

de infantel'ie: Sublocotenentul Dimitrie Const„ Regimentul 13 de dorobanţi.

Sublocotenentul Brociner Mauritz, Regimentu! 8 de infanterie. Căpitan Vâlcescu

I., Regimentul 10 de dorobanţi. Sublocotenentul Ionescu Fotache, Regimentul

7 de infanterie. Sublocotenentul Bălteanu, Regimentul 6 de infanterie.

Căpitan Manolescu, Regimentul .10 de dorobanţi. Căpitanul Maican, Batalionul

2 de vînători, Căpitanul Morţun, Regimentul 5 de infanterie. Căpitanul

Costin, Regimentul 1 O de dorobanţi. Sublocotenentul Marcu, Regimentul 5

de infanterie. Locotenentul Mateescu, Regimentul 5 de infanterie. Sublocotenentul

Dincă D., Regimentul 1 O de dorobanţi. Sublocotenentul Hartel Al.,

Regimentul 3 de artilerie. Căpitanul Dimitrescu, Regimentul 7 de infanterie.

Locotenentul Pastia George, Regimentul 5 de infanterie. Sublocotenentul Elefterescu,

Regimentul 10 de dorobanţi. Căpitanul Codrescu, ReJ?;imentul 16 de

dorobanţi. Căpitanul Samurcaş, Regimentul 14 de dorobanţi. Sublocotenentul

Mănescu G., Regimentul 5 de infanterie. Elevul din şcoala militară Albu, Batalionul

2 de vînători.

Ofiţerii, afară de trei, au răni fără gravitate.

"Monitorul Oficial", nr. 200 din 4/16 se.pteimbrie 1877, p 5329-5330 ;

Documente privind istoria României. Războiul pentru independentă, voi. VI, p. 55-56.

345

/ ln faţa Plevnei, 3 septembrie 1877 J

Colonelul Grigore lpătescu, comandantul Brigăzii I,

raportează colonelului Alexandru Anghelescu, comandantul

Diviziei 3, că, avînd mari pierderi în urma atacului din

l O august, nu poate ocupa în bune condiţii reduta Alexandru

în urma ordinului Dvs. de a ocupa reduta Alexandru cu un batalion

ş1 tn caz de atac a susţine acel batalion cu încă alte 3 batalioane a brigadei,

am onoare a vă supune la cunoştinţă că în urma luptei de la 30 august


J79

Reg. 10 dorobanţi este reformat pe un singur batalion de 7CO oameni cu

6 ofiţeri ; că din lipsă de oameni şi mai ales din lipsa ofiţerilor, acest regiment

nu se poate forma În 2 batalioane ; iar din Regimentul 8 linie care a pierdut

din 23 ofiţeri prezenţi 10 morţi şi răniţi, nu se pot forma decît 6 companii,

astfel că brigada în loc de a compta 4 batalioane; nu are În realitate decît

10 companii (2I/2 batal.), iar nu 4. Rog a mijloci a se mai Întări cu un

batalion ; altfel serviciul devine foarte penibil. Vă supun la cunoştinţă că

am făcut 3 tururi de serviciu de cîte 3 companii. Reduta se va ocupa cu o

companie şi jumătate, iar restul din batal. de una companie şi jumătate o va

susţine ; iar în caz de atac voi împuternici cu restul brigadei, adică cu 7 companii

ce rămîn în bivoacă. Vă mai supun la cunoştinţă că aceste companii din

cauza lipsii de ofiţeri nu pot fi conduse decît slab, aceasta spre evitare de

respon sa bi li ta te.

Comand. Brigăzei 1,

Colonel IP A TESCU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 56-57.

Paradim, 5/17 septembrie 1877

346

înalt ordin de zi în legătură cu aducerea la Bucureşti

a trofeelor cucerite în lupta de la 30 august 1877

Ostaşi !

1NALT ORDIN DE ZI CATRE ARMATA ROMÂNA

în ziua de 30 august, virtutea voastră a Încununat steagurile rom:lne.

Regimentul 14 de dorohanţi şi Batalionul 2 de vînători, împreună cu trei batalioane

din glorioasa armată imperială rusă, au luat din mîinile inamicului

reduta ce el apăra cu atîta Înverşunare, şi un drapel şi trei tunuri au fost

cucerite de trupele noastre.

Aceste trofee, eu ordon a se trimite în capitala ţării, şi a se păstra acolo

ca o veşnică dovadă a vitejiei armatei rom:ineşti. Drapelul se va aşeza deocamdată

n arsnal, pînă se va hotărî definitiY locul unde trebuie să se

păstreze.

Iar tunurile luate de la vrăşmaş, după ce se vor aşeza în ambele părţi

ale statuii lui Mihai Viteazul. Umbra măreaţă a gloriosului Domn va vedea

astfel că oştenii rom:lni au rămas pînă astăzi fii ai eroilor de la Călugăreni.

Cel de al treilea tun se va aşeza înaintea marelui corp de gardă de la

palatul Domnesc spre a fi pururea pentru brava noastră armată, un glorios

·

exemplu de imitat.

380


Dat în domnescul nostru Cartier General al armatei de occident, În

Poradim, la '::1/17 septembrie 1877.

CAROL

.Monirorul Oastei", nr. 21 din 17 octombrie 1&77, p. 717 ;

Documente privind istori:t României. Războiu'! pentru independenţă, voi. VI, p. 80.


347

Ordinul de zi al generalului Alexandru Cernat,

comandantul Armatei de operaţii, în legătură cu atacul

preconizat a se da la 6 septembrie

ORDIN DE ZI NR. '::17

al Comandantului Armatei, General Cernat

Mîine 6 septemvrie, toate baterii1le de artilerie instalate în tranşeile deschise

în apropiere de redută, vor deschide focul asupra redutei, căutînd a

mătura şanţurile cu şrapnele, a vătăma parapetul din partea paralelilor deschise

de către trupele Diviziei 4 şi a lovi în interior printr-un tir plongeand.

Bateriile după coamă ale Diviziei 3 vor contrabate bateriile inamice şi lagărul

întărit aflate în dosul redutei.

La ora 11 dimineaţa, focul bateriilor din jurul redutei va înceta deodată

şi se va da asaltul imediat de către trupele adunate în acest scop ; artileria

din deal va urma focul asupra terenului aflat în dosul redutei şi bateriei de

la Bucov.

Pentru asalt, Divizia 4 va da un batalion, Divizia 3 un altul şi brigada

de infanterie de rezervă Nr. 1 un al 3-lea batalion ; cel clintii se va ·aduna

la ora 9 dimineaţa în paralela cea mai Înaintată ; cel de al doilea va fi adunat

în paralela a doua la ora 10 împreună cu batalionul din rezervă, căutînd a

nu fi văzute de inamic în această mişcare. La momentul focetăni focului artileriei,

batalionul aflat în paralela cea mai apropiată se va repezi Întreg desfăşurat

în tiraliori, asupra redutei fără a trage foc, decît cînd vor fi sosiţi la

marginea şanţului, aci vor trage asupra apărătorilor redutei.

Batalionul 2, format În patru coloane de companie va ieşi din paralela

doua la acelaş moment şi va înainta asupra paralelei dinainte, de unde se va

repezi cu pas gimnastic la atac. Batalionul de rezervă va ocupa paralela cea

mai înaintată, gata a da asaltul, dacă cele două dintîi nu reuşesc.

Trupele din redută şi din şanţurile Diviziei 3 vor trage focuri asupra

apărătorilor redutei sau tiraliorilor inamici ce vor putea zări încă de la ora

6 dimineaţa, însă un foc rar, spre a nu consuma muniţie multă.

La momentul atacului, Divizia 3 va scoate ca demonstraţie o companie

în tiraliori pe muchea văii care desparte bateriile sale de redută ; această com-


381

panie va trage focuri numai asupra apărătorilor inamici, aflaţi în şanţuri,

căci dacă ar da asupra celor de pe parapet ar risaa ca să lovească pe cei din

coloana noastră de atac, restul trupelor Diviziei 3 şi 4 vor rămînea în po

.ziţiile lor sub arme. Rezerva la ora 10 se va pune sub arme În bivuacul său,

trimiţînd numai două batalioane În întăririle de la Verbiţa. Comandantul coloanei

de atac se numeşte d. colonel Sachelarie.

Dat în bivuacul Marelui Cartier General, Verbiţa 5 septembrie 1877.

Comandantul arm::iti,

General CERNAT

Documente privind 1storn României. Războiul pentru independenţă, \'Ol. VI, p 72-73

348

Paradim, 6 septembrie 1877, ora 11.05

Carol I informează telegrafic pe Marele Duce Nicolae

despre atacul dat împotriva redutei Griviţa 2

Astăzi, marţi la ora unu şi jumătate după-amiază, trupele rornâne au

atacat reduta nr. 2 ; după patru asalturi consecutive rămase fără rezultat, au

trebuit să se retragă. Soldaţii români care au ajuns pînă la parapetele redutei

s-au bătut cu vitejie. Nu cunoaştem încă cifrele exacte ale pierderilor noastre.

CAROL

Ha fianKaHCKOM ITonyocT

C6opHHK MaTepuanos no pyccKo-TypeuKoli soliHe 1877-1878 rr.

poe e, T. 43, cTp. 41.

f Bucureşti, 6 septembrie 1877 J

349

„Buletin" cuprinzînd lista completă a militarilor

din Divizia 3 şi 4, morţi şi răniţi în luptele date între 30 august

şi 4 septembrie

BULETIN DE LA TEATRLL RESBELULUI

Publicăm mai jos lista wmpletă a morţilor, răniţilor şi dispăruţilor în

luptele de la Plevna, începînd de la 30 august şi pînă în ziua de 4 septembrie.

Aceste pierderi sunt făcute atît în luarea poziţiunilor de la Plevna, cît şi în

păstrarea lor în contra diverselor atacuri ale inamicului, care s-a încercat des

a le relua, fără a izbuti.

382


DIVIZIA 3

Ofiţeri răniţi

Maiorul Lipan, din Regimentul 10 de dorobanţi ; Căpitanul Vâlcescu

Ion, idem ; Căpitanul Manolescu Nicolae, idem ; Căpitanul Dimitrescu, din

flegimentul 7 de linie ; Căpitanul Sişman, din Regimentul 8 de linie ; Căpitanul

Dobrovolski, idem ; Locotenentul Teleman, idem ; Sublocotenentul Ene

Ion, din Regimentul 10 de dorobanţi ; Sublocotenentul Nicolau C., idem ;

Sublocotenentul Georgevici, idem ; Sublocotenentul Tinca Dim., idem ; Sublocotenentul

Elefterescu Mihail, idem ; Sublocotenentul N. Paciurea, idem ;

Sublocotenentul Dimitrie Petre, din Regimentul 8 de linie ; Sublocotenentul

Stanciu, idem ; Sublocotenentul Mărăşescu, din Regimentul 9 de dorobanţi ;

Sublocotenentul Brociner Mauriciu, din Regimentul 8 de linie ; Sublocotenentul

Crăciunescu, idem.

Ofiţeri morţi

Maiorul Şonţu, din Regimentul 10 de dorobanţi ; Căpitanul Mărăcineanu

1, din Regimentul 8 de !iilie ; Căpitanul Panu Alexandru, idem ; Căpitanul

Cracalia, din Regimentul 10 de dorobanţi ; Locotenentul Chivu Stănescu,

idem ; Sublocotenentul Horia, din Regimentul 8 de linie ; Sublocotenentul

Ulescu, idem ; Sublocotenentul larea, idem ; Sublocotenentul Marcovici,

· ·

idem.

Grade inf erioar

Răniţi : 404 ; morţi şi dispăruţi : 511.

DIVIZIA 4

Ofiţeri răniţi

Căpitanul Codrescu Nicolae, din Regimentul 16 de dorob<rnţi ; Căpitanul

Popovici Nicolae, din Regimentul 5 de linie ; Căpitanul Maican, din

Batalionul 2 de vînători ; Căpitanul Cocoş, idem ; Căpitanul Costin, din Regimentul

14 dorobanţi ; Căpitanul Samurcaş, idem ; Căpitanul Monun, din

Regimentul 5 de linie ; Locotenentul Pastia, idem ; Locotenentul Mateescu,

idem ; Locotenentul Marinescu, idem ; Sublocotenentul Măcărescu, idem ; Sublocotenentul

Georgescu, din Batalionul 2 de vîntători ; Sublocotenentul Dimitriu

Ioan, din Regimentul 5 de linie ; Sublocotenentul Marcu, idem ; Sublocotenentul

Mănescu, din Regimentul 5 de linie ; Sublocotenentul Aurelian, idem ;

Sublocotenentul Handoca, din Regimentul 5 de linie ; Sublocotenentul Ionescu

Fotache, din Regimentul 7 de linie ; Sublocotenentul Neniţescu, ofiţer miliţian

; elevul A.lbu, din şcoala militară.

1 In volumul VI, p. 84 de nDocumen•te privind inoria României. Războiul IPCntru

independenţă", este trecut eronat Marineanu.


383

Ofiţeri morti

Căpitanul Roman Mihail, din Regimentul 5 de linie ; Căpitanul Buşilă,

din Regimentul 14 de dorobanţi ; Locotenentul Niculescu, din Batalionul 2 de

vînători ; Sublocotenentul Botescu, din Regimentul 5 de linie ; Sublocotenentul

Mihăcscu, din Batalionul 2 de vînători ; Sublocotenentul Cristodorescu, din


Grade inferioare

Răniţi : 700 ; morţi '.]i dispăruţi : 2n.

Toţi răniţii În general sunt uor răniţi, putîndu-se, după declaraţiunea

medicilor, tămădui în curînd şi fără infirmităţi.

Monitorul Oficial", nr. 201 din 6/1 8 septembrie 1877.

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 84-85:

Bucureşti, 6 septembrie 18i7

350

Informaţii din „Moniteur universal" referitoare

la starea de spirit a populaţiei şi a armatei române

N-a fost nicio luptă importantă În jurul Plevnei. Generalul Scobelev a

sosit aci aseară şi nu lipseşte niciodată de pe cîmpul de luptă cînd se aşteaptă

vreo bătălie. Astăzi a fost un cortegiu la Bucureşti pentru tran.sportarea la

arsenal a drapelelor turceşti luate la Plevna de către trupele române. Populaţia

română este cuprinsă de puternică minie Împotriva turcilor şi hotărîrile

tuturor claselor populaţiei sunt foarte războinice. Oamenii din miliţie şi din

rezervă chemaţi să intre În campanie răspund cu înflăcărare chemării şi par

hotărîţi să rivalizeze În bravură cu camarazii lor de la Plevna. Batalionul 2

ele vînători români, care a participat la asaltul marii redute, a intrat în luptă

Întărit cu 700 oameni şi se spune că a ieşit (din bătălie) numai cu 100 de

oameni valizi. Patru regimente de cavalerie de gardă au trecut azi prin Bucureşti

pentru a se uni cu armata.

Documente privind '.sroria Românii. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 85 (originalul

in limb:i franceză).

J84


351

Poradim, 7 septembrie 1877

Comunicat referitor la luptele din 5 spre 6 septembrie 1

În noaptea de 5 spre 6, turcii au făcut mai multe atacuri contra redute;

şi poziţiunilor ocupate de români, însă au fost respinşi cu mari pierderi. în

ziua de 6, după amiazi, românii au cercat, la rîndul lor, un atac contra redutei

celei mari, dar n-au putut izbuti a o ocupa. În această luptă, românii au

avut 300 oameni morţi şi răniţi ; ei au păstrat intacte toate poziţiunile lor_

"Monitorul Oficial", nr. 204 din 10/22 septembrie 1877, p. 5391 ;

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi VI, p. 98.

F. L„ 7 septembrie 1877

352

Locotenent-colonelul Serghie Voinescu, şeful de Stat-major

al Diviziei 4, comunică Diviziei 3 ordinul Marelui Cartier

General referitor la constituirea rezervei generale comună

ambelor divizii

Domnule colonel,

Vi se înaintează În copie ordinul ce l-am primit în această noapte de

la Marele Cartier General.

Reconstituiţi-vă divizia şi atît infanteria ce vă rămîne În rezervă cît 5i

bateriile care nu vor fi în poziţie le veţi ţine astfel ca să le aveţi în mină şii

să servă ca rezervă generală pentru ambele Divizii 3 şi 4. In caz de un atac

din partea turcilor, trupele din Divizia 3 care sunt În poziţie, au misiunea.

a proteja reduta ce se construe, iar rezerva generală a armatei are misia de

a apăra flancul drept spre Verbiţa şi Calişevat.

din ordinul

comandanrului Diviziei 4,

Lt. Colonel S. VOINESCU


1 Intr-un alt buletin se menţionează că românii dă.duseră „patru asalturi consecutive"

(Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, val. VI, p. 98)_


385

353

/ln faţa Plevnei], 7 septembrie 1877

Comandantul Batalionului 3 vînători propune comandantului

Brigăzii 2 din Divizia 3 avansarea şi decorarea mai multor

ofiţeri şi subofiţeri

Domnule colonel,

Corpul ce comand, În ziua de 28 august a primit ordin a intra În

avantposturi În poziţiile înaintate, faţă cu fortul cel mare, stînd pînă astăzi

în aceste poziţiuni. Vă este cunoscut, D-le comandant, că poziţiile cele mai

înaintate la 500-600 metri de fort s-au ocupat de acest batalion după iniţiativa

subscrisului, fiindcă Statul-major aşezase corpul aliniat cu Divizia -l

înapoi la 400 metri de poziţiile actuale şi că Divizia 4, bateriile Diviziei 3 si

restul brigăzii din care fac parte s-au aliniat după poziţiile ocupate de corpul

ce comand. Cu această ocaziune mi se impune de datorie a vă prezenta ofiţerii

ce au împlinit această lucrare. Astfel am onoare a vă recomanda pe locot.

Rosetti Ion a fi avansat la căpitan prin alegere, care cel întîi cu compania ce

comanda în lipsa căpitanului ce este ataşat cu serviciul la intendenţă, a deschis

şanţurile adăpost pe linia înaintată. Pe acest ofiţer l-am propus În mai

multe rînduri a fi înaintat la alegere, fără rezultat.

Căpitanul Celereanu Constantin, care a înlesnit deschiderea lucrării

Bateria Crăiniceanu - Într-un mod foane lăudabil, rog a-l recompensa cu

medalia Virtutea Militară.

După lupta din 30 august nu s-au putut scoate răniţii căzuţi sub fort

de::ît foarte anevoie, ·din cauza focului inamic ; atraşi însă de plîngerile lor,

am trimis două recunoaşteri pentru a scoate răniţii, astfel am reuşit a scoate

mai mulţi răniţi şi schingiuiţi care s-au predat regimentelor respective. Cu

ace:tstă ocazie s-au distins sergentul adjutant şef de ploton Ilic Constandin şi

sergenţii Balamac Ion şi Sava Negrea care cu riscul vieţii lor au scos mai

mulţi răniţi de sub focurile inamice. Pentru a Încuraja o asemenea purtare am

onoare a vă propune aceşti sergenţi pentru medalia Virtutea Militară.

Comandantul Batalionului 3 vinători,

Maior

Documente privind istoria Românjei. Războiul .pentru independenţă, voi. VI, p. 101-·102.

386

1 Lipsă În textul original.


354

Turnu Măgurele, 7 septembrie 1877

I. C. Brătianu, M:inistru de Război, ad-interim, comunică

generalului Alexandru Cernat, comandantul Armatei de

operaţii, cantităţile de muniţii de artilerie ce i s-au repartizat

Domnule general,

Spre răspuns la adresa Dv. cu Nr. 325 din 3 septembrie, mă grăbesc a

vă face cunoscut următoarele : de la 3 septembrie pînă astăzi vi s-a expediat

din depozitele de aici : 7656 obuze şi 3000 şrapnele de opt (8), 8350 obuze

d.;! nouă (9). Se mai află în depozite (din care sosesc necurmat aici) 19000

obuze şi 7000 şrapnele de 8, 7771 obuze de 9.

Vin încă din străinătate şi se fabrică în stabilimentul de artilerie : 3000

obuze şi 10000 mitralii de 8, 2000 pînă la 3000 şrapnele şi mitralii de 9. Pe

lîngă aceasta s-au mai comandat din nou : 25000 obuze şi 12000 şrapnele de 8,

12000 obuze şi 10000 şrapnele de 9.

Ceea ce reprezintă un total de muniţiuni pusă deja sau care are a fi

pusă la dispoziţiunea oştirii romine de la 3 septembrie de 54656 obuze, 19000 1

şrapnele şi 10000 mitralii de 8, 27771 2 obuze şi 12 pînă la 13000 şrapnele

şi mitralii de 9. Nu intră în acest cont cele 41226 proectile diferite de artilerie

ce s-au aflat asupra bateriilor şi a. coloanelor de muniţiu11i de la intr·area

în campanie pînă la 3 septţmbrie. Cum vedeţi, d-le general, diferenţa Între

cererea Dv. şi materialul în fiinţă sau recomandat este neînsemnată şi cred

că ele vor fi mai multe decît suficiente pentru toate trebuinţele armatei. Cît

pentru muniţiunile de infanterie şi cavalerie, cele în fiinţă sau În drum, sunt

aproape în proporţiunile indicate de D-voastră.

Cu toate acestea, D- le general, socotesc că n-ar fi de prisos să faceţi

recomandaţiile cuvenite ca muniţiile să se menajeze, pe cît este cu putinţă,

căci ştiţi că mijloacele Statului sunt foarte restrînse.

Ministru Preşedinte şi ad-interim la Războj,

I. C. BRĂTIANU

Documente privind istoria Romniei. Războiul [pentru independenţă, voi. VI, p 108.

1 Din cifrele indicate reiese 22000.

2 Idem, 28121


387

355

Paradim, 8 septembrie 1877, ora 2,30 noaptea

Carol I comunică telegrafic Marelui Duce Nicolae

informaţii privind luptele date de Brigada de roşiori

la 4 şi 5 septembrie 1

Am plăcerea să te anunţ că după raportul colonelului Creţeanu, comandantul

Brigăzii de roşiori, la 4 şi 5 septembrie au avut loc numeroase lupte

între cavaleria română şi cavaleria cercheză turcă ; turcii au fost puşi pe fugă,

lăsînd În urmă numeroşi morţi şi doi răniţi. Un steag inamic a rămas În

mîinile noastre. Pierderile noastre sînt neînsemnate.

C6opHIHK MaTepuanoa no pyccKo-rypeuKoft eoftHe 1877-1878 rr. Ha Ba.1KaHcK01

Oonyocrpo-ee, T. 43, CTp. 63.

356


Ordin de zi al generalului Alexandru Cernat

prin care Regimentul 15 dorobanţi este citat pentru faptele

de eroism dovedite în luptele din 6 septembrie

ORDIN DE ZI NR. 60

Cu ocaziunea asaltului dat redutei turce, în ziua de 6 sept„ am putut

vedea că, din trupele destinate a lua parte, (Regimentul) 15 de dorobanţi a

dat probe de curaj şi bravură de care nu mă îndoiam de acel regiment ; dacă

fac menţiunea specială prin ordin de zi de al 15 de dorobanţi, o fac ca să

serve de exemplu atît trupelor care au participat cu dînsul la luptă, cît şi

pentru cele ce În viitor vor fi chemate a lupta.

Mulţumind din nou Regimentului 15 de dorob„ îi doresc ca totdeauna

să arate acelaş avînt la atac, aceeaşi nepăsare înaintea pericolului şi aceeaşi

bravură În luptă. Se face cunoscut că M. S. Domnitorul, cu această ocaziune

1 Informaţii similare, În buletinul de ştiri cu aceeaşi dată (Documente privind istoria

României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 111).

388


a binevoit a acorda acestui reg. cîte 2 medalii Virtutea Militară de fiecare

compame.

Dat la Verbiţa la Marele Cartier General al Armatei la 8 septembrie 1877.

pt. conf.

Şeful Seqiei opera\iilor militare,

Maior I. LAHOVAR Y

Comandantu-! Arm:uei :ictivc.

Gener:t! CERN AT

Doumentc privind istoria României. Războiul pentru independen\ă, voi. VI, p 116- 117.


357

Marele Cartier General informează Ministerul de Război

asupra pierderilor suferite în luptele din ziua de 6 septembrie

şi cere să se trimită Armatei de operaţii faşcine, spirt,

cojoace, obiele, corturi etc.

Am onoare a vă comunica, că la luptele de la 6 septembrie oficial pînă

<\cum avem trupă : răniţi 314, morţi şi dispăruţi 196 ; ofiţeri răniţi 14, morţi 6.

Vă rog a ordona să se trimită cit se poate mai multe faşine de la Corabia,

a se trimite asemenea spirt pentru a se transforma în rachiu, a se

trimite toţi ofiţerii intendenţi Diviziei 4 neapărat şi imediat la corpul lor ;

pe lîngă aceasta avînd în vedere timpul cel rece, ce începe a se simţi, să trimiteţi

de urgenţă cojoace ori flanele pentru toată trupa, cit şi obiele de lînă

sau ciorapi de lînă, asemenea şi corturi, atît individuale cit şi ofiţereşti.

Documente .privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 118.


358

Generalul Alexandru Cernat, comandantul Armatei dţ operaţii,

raportează lui Carol I, comandantul Armatei de vest,

mersul operaţii.lor militare din 8 septembrie 1

[. : . ]În ziua de 8 septembrie, trupele care compun Corpul de armată

activ şi-au menţinut poziţiile dobîndite în zilele precedente şi au urmat lucrările

de geniu începute.

1 Carol I telegrafi:iză 1n rezumat Marelui Duce Nicolae inform:iţiile primite de h

generalul Cernat.


389

Aceste lucrări în ziua de eri au fost :

La Divizia 4 legarea paralelei a doua, deschisă la 150 metri de reduta

turcească, cu şanţul redutei Griviţa, astfel ca faţa nord a redutei Griviţa să

flancheze paralela.

La Divizia 3, reduta de la flancul drept, terminată şi a fost numită

reduta Alexandru. Azi s-a armat cu patru tunuri de 9 şi două companii de

infanterie ; alte două companii o flanchează. Divizia 3 urmează a-şi întări

flancul drept prin lucr.ări de fortificaţie.

La aripa dreaptă fonul situat înaintea satului Verbiţa a fost Început

şi lucrarea se urmează.

La Colişavăţ şi Riben, s-a Început construirea a două redute, care se

vor numi reduta Colişavăţ şi reduta Riben ; aceste două se lucrează de trupele

de infanterie, ce se află pe localitate după indicaţiile ce li s-au dat

de geniu.

La Riben, s-a terminat construirea unei baterii, care s-a şi armat cu

două tunuri de 9.

Nici un everiment n-a avut loc eri, timpul fiind ploios şi umed.

Noaptea pe la ora 91'2, trupe din Brigada Borănescu, voind a ridica

:norţii dinaintea paralelelor, au fost primiţi cu focuri de ale inamicului, la

care au răspuns, astfel s-au urmat Împuşcături timp de 15'.

De la cavaleria de peste Vid, am primit ştirea comunicată deja prin

telegraf Măriei Voastre, că se vedeau două coloane de infanterie cu artilerie

5i 2COO cerchfzi venind spre Plevna.

Mîine voi avea onoarea a supune Măriei Voastre, un plan al lucrărilor

făcute în jurul redutei inamice.

Comand. Armatei active,

<CFRNAT>

Documente privind istoria României. Ră.:zboiu pentru indl"pendcnţă, voi. VI, p. 122-12"\.


359


propune lui Carol I, comandantul Armatei de vest,

constituirea Diviziei 2 active 1

[ . . . ] Spre a înlesni relaţiile Comandamentului cu corpurile de rezervă,

pentru a avea unitate în comandă şi pentru ca Divizia de infanterie de rezervă

să poată opera ca o divizie constituită cu toate elementele necesare unei

1 Propunerea este sanqionată în ace1aş1 zi prin înaltul ordin de zi nr. 63. (Documente

privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 126--127).

390


operaţiuni militare, rog respectuos pe Măria Voastră, să binevoiască a subsemna

alăturatul proect de Înalt ordin de zi, pentru Întrunirea celor trei rezerve

de infanterie, artilerie şi cavalerie subt un singur comandant, formînd

„Divizia 2" a armatei de 'operaţie.

Comandantul va fi d. colonel Cerchez, dacă Măria Voastră binevoieşte

a aproba.

Documente privind istoria României. Războiuil ,pentru independenţă, voi. VI, p 126.

360

f. L„ 9 septembrie 1877

Lista ofiţerilor morţi şi răniţi în lupta de la Griviţa

din ziua de 6 septembrie

lată lista ofiţerilor căzuţi la 6 septembrie :

4 ofiţeri morţi : Maior Nicolae Io:m, căpitan Bogan, 3 vînător.i, căpitan

Năstase, 15 dorobanţi, locotenent Dim. Călinescu, vînători.

15 ofiţeri răniţi : maior Handoca, 9 dorobanţi ; căpitanii : Veropulo

Neagoe, 1 infanterie ; Davidescu şi Mihăescu, 7 infanterie ; Ionescu Panu,

Andronescu Gr., Hacik, Rusu 1 Ioachim, 9, 13 şi 15 dorobanţi ; locotenenţii :

Rădulescu Ioan, Macri Ioan i Georgc'cu Ştefan, l, 2 şi 7 infanterie ; sublocotenenţii

: Rădescu Dim., Nicolaevici Ioan, Niculescu G. şi Valintineanu, 9 şi 15

dorobanţi. Acest din urmă (Valintineanu) s-a considerat la început ca mort.

Lista soldaţilor morii, răniţi şi dispăruţi nu s-a completat Însă ; se va

publica peste cîteva zile.

Maior Nicolae Ioan şi Năstase, căzuţi răniţi, au fost ucişi cu topoarele

de nişte başibuzuci cari urmează trupa şi care ucid ca nişte călăi tot ce pot.

Morţii stau neîngropaţi şi astăzi, căci cîmpul de bătaie fiind situat Între

cele două părţi beligerante, turcii trag necontenit asupra ofiţerilor sanitari

care îşi expun viaţa ca să retragă pe răniţi cel puţin.

„Monitorul Oficial", nr 204 din 10/22 septembrie 1877, p. 5391-5.392 ;

Documente privind istori;i României. Războiul pentru independenţă, voL VI, p. 140.

1 In clocumentele citate este trecut eronat, Rupu.


391


361


comandantul Armatei de operaţii, prin care citează, pentru

fapte de arme, pe locotenent-colonelul Serghie Voinescu şi pe

căpitanul Moise Groza

ORDIN DE ZI NR. 65

În ziua de 6 septembrie, lt. col. Voinescu, Şeful de Stat-major al Div. 4,

căpitanul Groza, ataşat la st. major al aceleiaşi divizii, dînd probe de curaj

i energie în timpul atacului, se pun la ordinea de zi pe armată.

Acest ordin se va ceti la apelul de dimineaţă, înaintea trupei, în toate

corpurile de trupă.

Dat în tabăra Verbiţa, la 18 septembrie 1877, la Marele Cartier General.


General CERNAT

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi VI, p. 151.

362



propune generalului Alexandru Cernat, comandantul Armatei

de operaţii, avansarea maiorului Dimitrie Macri

şi numirea sa în funcţia de comandant de regiment

Domnule general,

Domnul maior Macri comandă Regimentul 13 (dorobanţi) cu distincţiune.

El l-a condus în lupta de la 27 august, tot el în noaptea de 27-28 a

cespins atacul turcilor, deşi o-avusesem încă timp să ne întărim în poziţiunile

cucerite ; în dimineaţa de 31, maiorul Macri a contribuit mult a ne păstra

reduta cucerită În ajun. Regimentul 13 dorobanţi sub conduita acestui ofiţer

este unul din acelea pe care contez mai mult şi pe care pierderile ce a suferit

în diferitele ocazii nu-l descurajează deloc. în consecinţă, am onoare a vă

ruga a-l avansa la gradul de lt. colonel şi a-i încredinţa definitiv unul din

regimentele de dorobanţi din această divizie rămase fără şef.

Comand. Diviziei 4,

Colonel ANGHELESCU


392


F. L., 10 septembrie 1877

363

Maiorul Nicolae Sebina, comandantul Batalionului 3 vînători,

propune comandantului Brigăzii 2 din Divizia 3 pe medicul

Clement Eracli pentru a fi decorat cu Steaua României

Domnule comandant,

Medicul corpului, Eracli Climent, arătînd un zel lăuclabil în îndeplinirea

datoriei sale, astfel că În ziua de 30 august, cînd s-a dat atacul redutei,

acest medic a stat singur toată noaptea în locul cel mai primejdios şi a pansat

răniţii Regimentului 8 linie şi 10 dorobanţi, ce necontenit i se aduceau şi este

de observat că medicul Climent deşi bolnav şi avînd tot dreptul a se retrage

pentru a-şi căta sănătatea în spital, cu toate acestea el a stat necontenit la

postul său, făcînd cu un zel lăudabil cele mai mari servicii armatei. În ziua

de 2 septembrie a fost trimis pentru a ridica răniţii din valea fortului de la

Plevna. Atunci a stat sub focurile inamicului care nu a respectat crucea roşie

i s-a retras după ordinul ce i s-a dat.

Această purtare a medicului Climent Erachi mă pune în plăcuta poziţiune

a-l recomanda dv. pentru a fi prezentat ca aspirant la Ordinul Steaua

României.

Comandantul Batalionului 2,

Maior S. <CHINA>

Documente privind moria României. Războiul 1pentru independenţă, voi. v'! p. 158.

364

Tabăra Verbiţa, 11 septembrie 1877

Marele Cartier General însărcinează pe colonelul

George Slăniceanu cu „organizarea apărării poziţiilor

dintre Osmol şi Vid"

Domnule colonel,

Sunteţi însărcinat cu organizarea apărării poziţiilor dintre Osmol şi Vid,

în toată zona cuprinsă Între cetatea Nicopoli şi pozi·iile armatei împrejurul

Plevnei.

•

D-l general Stolîpin rămîne cu comanda cetăţii Nicopoli şi veţi evita

1.. rice conflict cu acest comandament. Nu veţi cere domnului general Stolîpin

niciun ajutor pentru aceste lucrări, servindu-vă cu trupele române sau cu


393

locuitori fără plată. Poziţiile asupra cărora atrag atenţiunea d-voastră, sunt

poziţiunile înălţimilor de la Dzurakoy şi Muselim Selo ; poziţiunea Găureni

Creta, poziţiunea Breslani-Mecica.

Am onoarea a vă preveni că la Creta se află un batalion din al 12-lea

dorobanţi ; la Găureni 2 companii dorobanţi, la care se vor adăuga celelalte

2. companii ale batalionului rămase la Nicopoli.

Un regiment de dorobanţi, care soseşte de la Calafat se va aşeza : un

batalion la defileul Dzurakov şi Muselim Selo ; iar celalt batalion la Breslani.

Daţi ordine companiei . de pontonieri ca prin mijloacele locale să stabilească

două poduri În sus de Debova pe Osmol, spre a corespunde cu drumuri

care să urce pe platoul malului drept al Osmolului şi să dea apoi În drumul

direct al Nicopolului la Bulgăreni.

Am ştiinţă că unul din aceste poduri este deja făcut ; veţi verifin. Veţi

da ordine asemenea ca drumurile să fie reparate de către .locuitori, sau cu

ajutorul soldaţilor noştri. Veţi avea ca ajutor pe d. lt. col. Pastia.



365


com&dantul Armatei de operaţii, prin care stabileşte

dispozitivul operativ al armatei române din jurul Plevnei

în vederea operaţiilor următoare

ORDIN DE ZI NR. 67

1n prevederea unui atac al inamicului şi spre a se lua din vreme măsuri

de apărare pe întregul front, ocupat de armata română, se dă următorul ordin

de bătae :

Aripa stîngă formată de Divizia 4, căreia s-au trimis două companii

ruse şi două batalioane din Divizia 2, pe care le va avea cu totul sub ordine,

va păstra poziţiile sale actuale şi reduta Griviţa. Domnul colonel Anghelescu

Alexandru va comanda această zonă.

Centrul format de Divizia 3, întărită cu un batalion din Divizia 2, pe

care-l va avea cu totul sub ordine, va păstra poziţiile sale actuale, cuprinzînd

si reduta Alexandru. D-l colonel Anghelesq1 Gheorghe va comanda

această zonă.

Aripa dreaptă cuprinde zona Riben, Calişovaţ, Verbiţa pînă la reduta

Alexandru exclusiv.

394


Divizia 2, va tmmte între reduta Alexandru şi Verbiţa 5 batalioane şi

bJ.terii. Aceste trupe împreună cu trupele de la Riben, Calişovăţ şi brigada

Rosnoveanu, se vor afla sub comanda d-lui colonel Cerchez.

Restul Diviziei 2 va rămînea În bivuacul său actual. În fiecare fort sau

redută se va numi de către comandantul diviziei un comandant al tuturor trupelor

din interior, avînd responsabilitatea pazei sale.

Dat în tabăra Verbiţa la Marele Cartier General, la 11 septembrie 1877.

ComJndantul armatei,

General CERNAT

Documente privind istorii'. României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 163-164

366

/Verbiţa, 12 septembrie 1877/


tran.smite instrucţiuni colonelului Mihail Cerchez,

comandantul Diviziei 2 active, pentru întreţinerea drumurilor

din zona sa de acţiune

Domnule colonel,

Timpul fiind ploios şi drumurile ameninţînd a deveni impracticabile, trebuie

să profităm de toate mijloacele, spre a le pune În stare a ne servi la un

moment dat, fie chiar În timp de ploaie. Unul din mijloacele cele mai n.emerite

pentru a îndrepta drumurile, este a tăia crăci din tufişuri şi a le aşeza pe

drumuri cînd sun.t noroioase, astfel cînd drumul se usucă, calea devine mai

tare şi dobitoacele găsesc un drum de sprijin, mai ales la urcuşuri cînd drun1ul

devine lunecos: Daţi prin urmare ordine a se îndrepta drumurile din jurul

poziţiunei ce ocupaţi şi mai ales urcuşul de la Calişovăţ, care trebuie neapărar

a fi îndreptat cel dintîi. Întrebuinţaţi, asemenea pentru acest scop, pietriş luat

din ruinele de la Verbiţa. Profitaţi de păduricea ce se află În faţa fortului,

stâlpii indicând drumurile.

Comand.1ntul A rmatei active,

General CERNAT



395

/Verbiţaf, 13 septembrie 1877

367

Colonelul Constantin Budişteanu, comandantul Brigăzii 2

din Divizia 2 activă, propune pe dr. Corvin spre a fi recompensat,

pentru faptele de arme săvîrşite în ziua de 30 august

Domnule colonel,

în seara de 30 august, după atacul redutei făcut de Divizia 3, doctorii

de regiment Georgescu Dima, din Reg. 4 inf., şi Corvin, din al 6-lea Regiment,

sunt cei care, cu o activitate şi un devotament demn de toată lăuda, au căutat

pe răniţii acelei divizii. Aflu însă că medicul şef al Diviziei 3, în recomandaţia

sa, s-ar fi mărginit, nu ştiu pentru ce, a semnala numai pe Dr. Georgescu

Dima, fără a zice un cuvînt şi despre Dr. Corvin, care cu toate acestea chiar

după arătările celui dintîi, ar fi trebuit nu numai să nu fie uitat, dar încă

ă fi fost recomandat Într-un mod excepţional.

Aducînd aceasta la cunoştinţa Domniei Voastre, sunt sigur, domnule

colonel, că veţi face a se repara un act de injustiţie ce nu poate fi

decît descurajator.

Comandantul Brigadei 2,

Colonel BUDIŞTEANU

Documen.te privind itoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 193

368

Tabăra Verbiţa, f 13 J septembrie 1877


ordonă colonelului Alexandru Anghelescu, comandantul

Diviziei 4, să înainteze lista de propuneri pentru avansări

Domnule comandant,

în urma luptelor ce am avut a susţine de la 27 august pînă astăzi, s-a

ivit o pierdere simţitoare de grade ofiţereşti.

Prin urmare, fiind de absolută trebuinţă a se Împlini golurile lăsate în

corpuri, vă invit d-le comandant ;i-mi prezenta o lis!ă de sergenţii, sublocotenenţii

şi locotenenţii din divizia Dvs., care atît prin cunoştinţele lor cît şi

prin demnitatea lor, merită a fi Înaintaţi la gradul de sublocotenenţi, locotenenţi

şi căpitani.

396


îmi veţi trimite această listă personal cu observaţiile Dvs. directe asupra

valorii şi meritului fiecăruia, trimiţînd şi foile lor matricole.


Genera.I CERNAT



369


comunică mareşalului Curţii, căpitanului T. Văcărescu.

numărul de morţi şi de răniţi în luptele

din zilele de 30 şi 31 august

Domnule căpitan,

V::i rog a pune să se facă în „Monitorul Oficial" rectificarea următoare,

relativă la morţii şi răniţii din ziua de 30 şi 31 august ; cifra exactă a rănirilor,

martilor şi dspărutilor. rezultată din raporturile oficiale ale corpurilor

şi ambulanţelor pentru ziua de 30 şi 31 august este în total la 1975 ; din care

răniţi ofiţeri 38, trupă 1144 şi morţi şi dispăruţi ofiţeri 15, iar trupă 778 ;

diferenţa ce rezultă din cea publicată anterior este că aceea diferenţă aproximativă

şi luată după raporturile primite pe cîmpul chiar de luptă şi că pe

urr:oă au mai venit răniţi, care în prima zi nu putuse să se strlngă de pe cîmp.

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi .

VI, p. 199 --2CO.

Cetate, 14 septembrie 1877

370

Colonelul Mihail Holban, comandantul Diviziei 2 din Corpul

de observaţie, ordonă Regimentului 2 călăraşi

să se deplaseze în marş forţat Ia Turnu Măgurelt>

Conform ordinului Corpului de observaţie Nr. 672, motivat de ordinul

ministerului, regimentul re comandaţi va porni în marş fortat la Turnu Măgurele,

îndată ce detaşamentele ce aveţi spre Golenţi şi Gîrla Mare vor fi

schimbate de către detaşamentul de (Regimentul ) 1 de călăraşi şi se vor reuni

cu regimentul. Itinerariul ce veţi urma este cel următor : În întîia zi de marş


397

veţi ajunge la Bîrca, trecînd prin Băileşti ; a doua zi veţi trece rîul pe la Comoşteni

şi veţi ajunge seara în Dăbuleni ; a treia zi veţi merge sau la Corabia

sau la un alt sat care să vă (fie) mai aproape de trecerea Oltului ; în fine

a patra. zi seara veţi fi în Turnu Măgurele ; haltele mari şi mici dintre o

etapă şi alta le las la chibzuinţa D-stră.

îngrijiţi a vă aproviziona atît de hrana oamenilor cît şi de furaj pentru

patru zile. Căruţele trenului cu caii şi hamuri precum şi conductorii 10r, care

au fost puse la dispoziţia escadrcanelor, veţi ordona a le da În primire ad-torului

ci. I Vlădescu, şeful depoului de furaj, lăsînd-o chiar pe aceea ce aţi

avut-o primită de la intendenţa de Calafat. Trăsurile de care aveţi necesitate

pentru transport le veţi cere primăriei locale, conform art. 54 din Regulamentul

rechiziţiilor militare.

Documrntc privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 208.

/Verbiţaf, 15 septembrie 1877

371


comandantul Armatei de operaţii, privind decoraţiile conferite

cu prilejul luptelor din 6 septembrie

ORDIN DE ZI

Cu ocazia atacului din ziua de 6 septembrie, deosebindu-se prin bravura

lor ofiţerii jos notaţi, Măria Sa a binevoit a acorda medalia Virtutea Militară :

Căpitan Hacic din Regimentul 15 dorobanţi (rănit)

„ Rusu Ioachim

Locotenent Nicolaevici

Sublocotenent Nicolescu George

„

Nicolescu Valentin

Asemenea Măria Sa Domnitorul a binevoit a da :

Bateriei 1 din Regimentul 3 l

cîte două cruci şi patru mc-

.

Bateriei 3 din Regimentul 3

dalii, a se distribui la alegere

Bateriei 5 din Regimentul 4

Şi unei secţii din Bateria 3, Regimentul 3 ; 1 cruce şi 2 medalii, ca

unele ce au fost în întîia linie.

Precum si Batalionului 15 dorobanţi care a făcut atac, cîte 4 medalii de

fiecare companie.


General CERNAT

Document privind istori:i României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 221-2!2.

398


372

/În faţa Plevnei/, 15 septembrie 1877

Ordin de zi al colonelului Alexandru Anghelescu,

coma1!dantul Diviziei 4, pentru numirea maiorului Constantin

Crătunescu în funcţia de comandant al fortului Griviţa

[ORDIN DE ZI NR. 124]

Se face cunoscut că maiorul Crătunescu se numeşte comandant permanent

al fortului Griviţa. Autoritatea sa se întinde atît asupra redutei cît şi

asupra tranşeelor din stînga ei. Are deplină libertate a uza cum va crede

de cuviinţă de trupele destinate pentru garnizoana redutei şi a tranşeelor din

stînga, o poate întrebuinţa la lucru, ori de cite ori va crede necesar.

Comandanţii trupelor sunt datori a da lucrătorii ce li se vor cere.


Colonel ANGHELESCU

Documente privind istoria României_ :lăzboiul pentru i _

ndependenţă, voi. VI, p. 222.

V erbiţa, 15 septembrie 1877

373

Ordinul circular al generalului Alexandru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, privind denumirea redutelor

din jurul Plevnei, precum şi numele comandanţilor lor

ORDIN Cl"llCULAR NR. 74

Pentru a se arăta în mod desluşit în raporturi şi ordine fără eroare punctele

principale ale poziţiunei armatei, se ordonă următoarele : Reduta care a

fost luată de la inamic se Vd. numi Reduta Griviţa şi va avea Nr. 1 şi va

avea de comandant pe domnul maior Crătunescu 1•

Reduta care se atacă se va numi Nr. 2.

Reduta construită la aripa dreaptă a artileriei Diviziei 3, pe muchea

din fata poziţiilor inamice Bucov se va numi Reduta Alexandru, avînd de

comandant pe d-l maior Maca.

1 1n documentele citate ste trecut eronat, Comăne:mu.


399

Fortul construit Înaintea satului Verbiţa se va numi Fortul Verbiţa şi va

avea de comandant pe d-l maior lvanovici.

Reduta construită la Calişovaţ se va numi Reduta Calişovaţ şi va avea

de comandant pe d-nul căpitan Crimineanu din artilerie. Reduta construită la

Riben se va numi Reduta Riben şi va avea de comandant pe d-l maior

Ghidionescu.

Dat la tabăra Verbiţa, la Marele Cartier General, 15 septembrie 1877.


General CERNAT

Brigada 1 şi 2 infanterie şi artilerie şi geniul semnează.


Plevna 1, 18 septembrie 1877

374

Generalul rus Zotov, şeful de Stat-major al Armatei de vest,

roagă - din ordinul Marelui Duce Nicolae - pe Carol I,

ca la 19 septembrie, artileria să nu execute trageri,

pentru a îngădui accesul unui parlamentar în tabăra otomană 2

Alteţei Sale Principelui României

LA PORADIM,

Din ordinul Marelui Duce, comandantul şef, un parlamentar va fi

lrimis mîine dimineaţă la orele 10 în tabăra turcă la Plevna. Alteţa Voastră

va voi să mă autorizeze de a da ordin ca bateriile Dv. de artilerie să nu

deschidă focul mîine pînă la reînto:ircerea parlamentarului. În acest caz Măria

Sa va voi să transmită direct ordinul său, prin telegraf, generalului Cernat.

General ZOTOV

266 (ori

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p.

gi:naJul ln limba franceză1.

1 In original : De Plevna.

2 La 19 septembrie, colonelul Constantin Barozi, şeful Statului-major, comunică

colonelului Mihail Holban, comandantul Diviziei 2, ordinul de a nu deschide focul, pînă

la un al dotlea ordin. (Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă,

voi. VI, p. 275.)

400


375

Dolni-Etropol, 20 septembrie 1877

Colonelul Constantin Formac, comandantµl Brigăzii de călăxaşi,

raportează colonelului George Anghelescu, comandantul

Diviziei 3, despre acţiunile de luptă ale brigăzii, desfăşurate

între 10 şi 19 septembrie 1877 1

Domnule colonel,

Am onoare a vă raporta detaliile prm care această brigadă a trecut de

la detaşarea sa şi pînă azi.

La 10 septembrie, Regimentul 5 de călăraşi se găsea la satul Dimnic,

împreună cu Corpul de cavalerie al d-lui general Krîlof, iar Regimentul 6

călăraşi se găsea la satul Etropol, făcînd parte din Brigada de roşiori. La

ora 10 de dimineaţă a apărut în apropiere de Dumnic o coloană tare inamică,

aşezată în ordine de bătae. îndată Regimentul 5 a primit ordin a se pune în

dreapta unui regiment de ulani, formfod rezerva unui alt regiment ce <Se

găsea desfăşurat în tiraliori şi care opera contra inamicului. Această luptă a

<lurat pînă la ora 5 p.m., cînd s-a ordonat retragerea la satul Etropol. îndată

ce acest regiment ajunsese la Etropol, primeşte ordinul d-lui general Krîlof a

se reîntoarce în goana cea mai mare la Dumnic şi a ataca o altă coloană in.i

mică ce scoborîse din Plevna, venind în ajutorul celeilalte. Regimentul a şi

pornit şi îndată s-a şi desfăcut În tiraliori, începînd focul, unde a luptat pînă

la ora /1/2, respingînd pe inamic, acest regiment pentru a păstra linia de

avantp6sturi, acolo.

La 14 septembrie ambele regimente ce compun brigada subsemnatului

se găseau la Etropol unde ţineau linia de avantposturi, alternînd pentru acest

servici cu 6 escadroane de c.izaci. La ora 11 dimineaţa, linia de avantposturi

a fost atacată de inamic, unde îndată am şi primit ordin a trimite un regiment

din brigada mea a opera În aripa stîngă a bateriei ruseşti, iar cu celalt regiment

să susţin aripa dreaptă a bateriei. Regimentul 5 a fost trimis de a operat în

aripa stîngă iar Regimentul 6 a susţinut aripa dreaptă. Aceasta a durat pînă

la ora 5 1;2 cînd s-a ordonat retragerea.

La 19 septembrie am primit ordin a porni cu brigada şi a urma bateria

rusă, ce, Împreună cu 6 escadroane de cazaci, pornise spre satul Opanez.' La

ora 9 1;2 de dimineaţă, linia de avantposturi a fost atacată pe toată Întinderea

ei de numeroase trupe de infanterie şi cavalerie inamică ce-şi luase poziţiuni mai

din vreme. Dl. general Cernozubov, comandantul trupelor, a ordonat ca imediat

să pornesc cu brigada, În stînga bateriei sale, În faţa Opanezului, pentru

a începe atacul îndată după ocuparea acelei poziţiuni, ce a fost făcută cu b

mare anevoinţă, din cauza obuzelor ce toate erau îndreptate asupra noastră,

1 La 24 septembrie, colonelul George Anghelescu propune generalulu·i Alexandru Cernat

decorarea unor ofiţeri şi a unor grade inferioare din brigadă. (Documtnte privind istoria

Român iei . Războiul pentru independenţa, voi. VI, -36 1.i-----,

Aldea

Constantin

Bibliotecă personală

Nr '1.:C/.-11;;..

01


căzînd chiar în rîndurile escadronului. Două escadroane din Regimentul 6 s-au

şi risipit în flancheri, iar două din Regimentul 5 stăteau gata la aripa stingă a

acestui lanţ, păzind momentul favorabil pentru a năvăli. La ora 2 1/2, am primit

ordin a înainta cu toată brigada contra inamicului, cărora le venise ajutoare,

pentru a-i face să se retragă. Astfel lupta a durat pînă la ora 4 1;2, cînd am

primit ordin a mă retrage, protejînd artileria. Nu cred, domnule colonel, că

mai este de trebuinţă a vă mai descri curajul şi eroismul cu care s-au luptat

călăraşii din această brigadă, mai cu osebire că au avut a lupta cu infanteria

inamică, ale căror arme sunt mult mai perfecţionate decît carabinele noastre.

Cu această ocaziune, am onoare a vă înainta alăturatele tablouri de

călăraşii morţi şi răniţi, precum şi caii şi de ofiţerii şi gradele inferioare ce s-au

distins în luptele de la 1 O, 14 şi 19 septembrie, rugindu-vă să binevoiţi a

mijloci recompensa lor bine meritată.

Comandantul brigăzii,

Colonel FORMAC

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p.

306-3'.:7.

376



raportează lui Carol I asupra acţiunilor cavaleriei

şi despre situaţia armatei otomane din Plevna

[ ...] Eri 25 septembrie am primit raportul colonelului Creţeanu asupra

mişcărilor cavaleriei noastre, care operează dincolo de Vid.

Recunoaşterea ofensivă trimisă pe şoseaua Plevna-Sofia încă nu s-a

Întors, operînd spre a întîmpina, dincolo de Telis, la satul Radomircea şi în

legătură cu cavaleria generalului Lascareff, ce se găsesc la Cricon şi Cursivica,

noul transport de muniţiuni ce se pretinde a fi pornit de la Orhanie.

S-a înaintat în acelaşi timp cartierului un număr de patru prizonien,

soldaţi din armata regulată, provenind unul din garnizoana din Rahova şi

ceifalţi trei din Plevna.

Puncte! principale rezultînd cLln interogatoriul lor sunt : că În Rahova

ar fi o garnizoană de 2 OOO infanterie şi 5 tunuri, iar În Lompalanca

ca la un reg;ment de cavalerie.

Că apărătorii Plevnei sunt foarte slab raţionaţi, neprimind drept tot

nutrimentrul decît o jumătate pîine pe zi, iar carne nu se dă decît celor răniţi.

Că în Plevna, în oraş, nu se găsesc decît răniţi şi comandantul armatei cu

garda. Că trupele ar fi Într-o mizerie şi demoralizare complectă. Că numărul

trupelor intrate În urmă În Plevna ar fi fost de 24 tabere, ca la 30'.)

oameni fiecare şi că numărul total de trupe aflate ac.i ar fi de 85 tabre (a

300 oameni) şi vreo 95 tunuri.

402


Că proiectilele artileriei noastre le-ar fi făcut mare rău şi numărul rănit;ilor

este considerabil ; şi că muniţiunea de război ar fi fost transportată din

biserica creştină şi Împărţită În trei moschee, care se află una în faţa celeilalte,

două în dreapta şi stînga acelei biserici.


General CERNAT

Notă : La moment prime.se o !Scrm;oare de fa lt. codond Candiano de la Măgurele care

îmi anunţă că podul s-a dislocat şi că vor trebui CÎ.teva zile pentru a restabili comunicaţia.

Domnul General Gourky 1 se află aici ;

din ordin,

Maior LAHOVARY

Documente privind moria Romftniei. Războ:ul oentru ·independenţă. voi. VI, p. 371-372

377

[În faţa Plevnei/, 26 septembrie 1877

Ordin circular nr. 125 dat de colonelul Nicolae Dona,

comandantul Brigăzii 2 din Divizia 4. privind înlocuirea

unor subunităţi din poziţiile de luptă 2

ORDIN CIRCULAR NR. 125

Astăzi 26 septembrie la ora 1 fix trupele mai jos notate vor schimba pe

cele din tranşee şi redută ; 6 companii din Regimentul 5 linie vor ocupa paralelele

şi tranşeele cele mai Înaintate, dînd 100 oameni ca gardă ; tot din aceste

6 companii la bateriile după deal, în dreapta la intrarea în văgăună, 2 companii

din Batalionul 1 de vînători vor ocupa reduta, şanţurile şi bateria din

stînga, reduta nr. 1 (Griviţa) aşezînd un ofiţer ca observ:nor ; cu consemn dat

în ordinul precedent Regt. i3 dorobanţi şi bat. din 5 de dorobanţi, vor

trimite la ora 1 fiecare cîte 200 oameni pentru curăţirea tranşeelor ; aceşti

oameni se vor pune la dispoziţia ofiţerului de geniu. Trupele de linie vor alege

oamenii ce trimit în gardă din cei mai sănătoşi şi bine echipaţi, fără însă a

împuţina efectivul trebuincios pentru pază. Domnii ofiţeri care comandă unităţile

de gardă vor fi necontenit la posturi, aceasta se recomandă îndeosebi

Regt. 5 linie.

Comand. Brigadei 2,

Colonel DONA

Documente privind istoria Romftniei. Războiul _

pentru independenţă, voi. VI, p. 372-373.

1 Gurko.

2 Alt ordin circular dat la 28 se-ptembrie de colonelul Nicolae Dona. (Documente

privind istoria Romftniei. Războil'l pentru independenţă, voi. VI, p. 401 .)


403

!li

. 'l ii r::

/VerbiţaJ, 27 septembrie 1877

378

Colonelul Eraclie Arion, şeful Secţiei artilerie

din Marele Cartier General, raportează dispozitivul

artileriei româneşti din jurul Plevnei

Dispoziţia artileriei române în jurul Plevnei în ziua de 27 septembri 1877

DIVIZIA 4

1. În stînga redutei luate, Într-o baterie legată cu reduta pnn tranşeuri

de infanterie, trăgînd arnpra Bucovului :

2 tunuri de 8.

2. În interiorul redutei, trăgînd asupra redutei ce se atacă ş1 luînd în

anfiladă feţele ei :

2 tunuri de 8.

3. Înaintea paralelei a doua, trăgînd asupra oraşului ş1 lagărului din

pre Sud :

2 tunuri de 9.

4. Înapoiul întîiei paralele, trăgînd în reduta de ateicat :

4 tunuri de 8.

5. La dreapta poziţiilor Diviziei 4 şi Înaintea uvragi,tlui turc luat la

26 august, o baterie trăgînd după ore sau asupra redutei ce se atacă sau asupra

Bucovului :

2 tunuri de 8 sau de 9.

6. Date în serviciul unei baterii ruse :

2 tunuri de 9.

7. Două baterii de mortiere înaintea paralelei a 3-a asupra redutei. Tragere

În bombă şi în anfiladă :

2 mort;ere, 2 de 15 mm, 2 de 22 mm.

Resturile tunurilor Diviziei 4 stau în rezervă pentru a se desplumbui pe măsură

ce se scot din baterii : 16 tunuri.

DIVIZIA 3

1. În stînga, legîndu-se cu Divizia 4, o baterie la distanţa de 700 m de

reduta de atacat :

6 tunuri de 8.

2. În dreptul celei precedente şi la 650 metri de reduta de luat, bătînd

comunicaţia acestei redute cu Bucovul :

6 tunuri de 8.

3. în fortul din stînga Diviziei 3 ş1 Într-o baterie ce apără valea

Bucovului :

6 tunuri de 8.

404


4. În fortul Alexandru :

6 tunuri de 9.

5. În întăririle de apărare ale Diviziei 3 În faţa Bucovului şi la 1600 m.

de acesta :

6 tunuri de 9.

6 '.

6 baterie călpreaţă 1 d . etaşată la

_

brigada Rosnoveanu.

DIVIZIA 2

1. O baterie călăreaţă detaşată cu cavaleria peste Vid :

6 tunuri de 8.

2. În fortul Verbiţa :

6 tunuri de 9.

3. O baterie defensivă, ocupată de :

2 tunuri de 9.

Restul bateriei În bivuac :

4 tunuri.

4. O baterie la Calişovaţ.

5. Una la Riben.

6. Trei baterii în rezervă la Verbiţa.

Şe:f.uil Seqiei artilerie,

Colonel ARION

Documente privind istoria României. Războiul pentru ind"Pendenţă, voi. VI, p. 393-395.

Paradim, 27 septembrie 1877

379

Comunicat referitor la rezultatul unui atac al trupelor

otomane dat împotriva poziţiilor româneşti din jurul Plevnei

Ieri seară turcii s-au încercat de a ataca retranşamentele române ; e1

au fost respinşi, lăsînd pe cîmpul de bătaie un mare număr de morţi ş1

răniţi.

"Monitorul Oficial", nr. 220 din 30 septembrie/12 octombrie 1877, p. 5689 ;


1 Călăreaţă.


405


380


raportează lui Carol I evenimentele petrecute pe frontul român

în ziua de 27 septembrie 1877

[ ...] Ieri 27 septembrie, am primit raportul d-lui colonel Slăniceanu.

că a pornit din Creta şi Găureni la Riben ; un batalion din al 12-lea de dorobanţi,

6 companii din al 2-lea şi 3 companii din al 6-lea de dorobanţi ;

Batalionul 2 de dorobanţi care se găseşte deja la Riben, am dispus a porni

la Calişovaţ, spre a înlocui batal<ionul din Regimentul 12 acesta împreună cu

cel sosit de la Creta, din acelaşi regiment, am dat ordin a reintra în Divizia

3 spre a concura la serviciu cu trupele din acea diviziune, al cărei serviciu

se găseşte foarte impovărat, astfel că rămîn la Riben şase companii din

al 2-lea şi 3 companii din al 6-lea de dorobanţi.

Trupele care rămîn pe Vid sunt : la Găureni o companie din al 6-lea

dorobanţi, o companie de geniu şi o baterie de artilerie la Gulenţi ; al 8-lea

şi al 9-lea de călăraşi ; un escadron din acesta din urmă urmînd mai tîrz:u

a face serviciul de poştă. Regimentul 2 călăraşi, după sosirea sa, va rămîne

la Verbiţa, iar două companii din al 2-lea dorobanţi rămînînd însărcinate

cu serviciul postului la Măgurele-Nicopolis.

Lucrările ·de fortificaţiune ce au putut fi executate pînă astăzi sunt :

o linie de redute şi baterii pe şirul de coline care formează malul drept al

Vidului între Samovit şi Găureni.

Colonelul Creţeanu îmi raportează că o recunoaştere trimisă spre Dolni

Dumnik a găsit acest sat ocupat de inamic cu trupe de cîte trele armele şi

avantposturi de infanterie inamice aşezate la o depărtare de 1 500 metri de

ale noastre. Din acelaşi raport rezultă că o recunoaştere trimisă de generalul

C--e rnozubov din Dolni-Etropol spre Gorni-Dumnik a găsit acest sat asemenea

ocupat de inamic.

Doi prizonieri nizami ce au fost făcuţi În aceste recunoaşteri au declarat,

unul că ar face parte din o coloană de 6 OOO de oameni infanterie şi cavalerie

ieşiţi din Plevna şi că s-ar fi oprit aproape de Teliş, iar celălalt că

face parte din o coloană de 50 de tabere din care două călări şi vreo 15

tunuri, care ar veni dinspre Sofia şi că această coloană care s-ar compune

din 21-25 mii de oameni ar avea să intre astăzi sau mîine În Plevna.

în tranşeele Diviziei 3, am avut astă noapte doi morţi şi cinci răniţi.

Am onorul a Înainta în acelaşi timp Măriei Voastre tabloul ordonat

asupra diferitelor unităţi tactice, numele comandanţilor şi localităţilor unde

se găsesc dispuse.


General CERNAT

Şeful Secţiei operaţiilor,

Maior LAHOVARY


406


Verbiţa, 1 octombrie 1877

381


transmite generalului rus Makarov informaţii culese

de la un tînăr bulgar, privind scăderea moralului

trupelor otomane din Plevna

Excelenţă,

Am primit informaţiile asupra inamicului de la Plevna şi cred de datoria

mea să vi le comunic indicîndu-vă sursa pentru ca Dv. să Ic apreciaţi

la justa lor valoare.

·

Un tînăr bulgar călare pe cal a traversat liniile turceşti astăzi În plină

zi şi s-a oprit în faţa avantposturilor noastre făcînd următoarea declaraţie.

El susţine că populaţia civilă din Plevna ar fi zis că drumul spre Sofia ete

liber şi că se poate trece ; că timp de două zile populaţia civilă atît turcă

cît şi creştină evacuează oraşul ; că convoaiele de răniţi au părăsit oraşul

ieri după amiază şi în cursul nopţii de 30 spre 1 ; circulă zvonul în or:i1

că Osman paşa l-ar fi părăsit încă de ieri ; însfîrşit că trupele sînt demoralizate

şi artileriei îi lipsesc muniţiile ;

Fără să acordăm încredere completă acestor informaţii apreciez că ele

pot fi de folos Excelenţei voastre.

Comandantul armatei române,

General GERNAT

C6opnHK :\IarepHa.1os no pycc1<0-rypeuKoii nofiHe 1877- 1878 rr. Ha 6aTIKaH1CKm1

CTonyocTpOBe T. 46, CTp. 217-218.

Verbiţ11, 1 octombrie 1877

382

Maiorul Iacob Lahovary, şeful Secţiei operaţii din Armata

de operaţii, înaintează Marelui Cartier General tabelul

cu unităţile române care au participat la luptele

din 30 august şi 6 septembrie

TABLOU DE TRUPELE CE AU LUAT PARTE LA ATACURILE DIN ZILELE

DE 30 AUGUST ŞI 6 SEPTE..l\1BRIE

1n ziua de 30 august

Divizia 4 a dat 1 coloană de atac compusă :

Comandantul coloanei, colonelul Borăne>cu

Batalionul 2 vînători :

Comandant, Candiano Popescu


407

Batalionul 1 din Reg. 5 de linie :

Comandant, Maior larea

Batalionul 1 din Reg. 14. dorobanţi :

Comandant, Maior Arabu

Batalionul 1 din Reg. 16 dorobanţi :

Comandant, Maior A. Jippa

Divizia 3 a dat 2 coloane :

Coloana de atac :

Comandant, Colonel Ipătescu

Regimentul 8 de linie :

Comandant, Loc(!)tenent-colonel Poenaru

Şefi de batalioane : Maior Meca, Căpitan Valter Mărăcineanu (mort)

Rc3imentul 1 O dorobanţi :

Comandant, Locotenent-colonel Măldăresc.u

Şefi de batalioane, Maior Scmţu (mort), Maior Lipan (rănit)

Coloana de flanc :

Comandant, Cc.Ionel Gramont

Regimentul 'J dorobanţi :

Comandant, Locotenent-colonel Holban

Scfi de batalioane Maior Handoca

Ihtalionul 2 din Reg. 2 de linie :

Comandant, Maior Palhdi.

în ziua de 6 septembrie

Coloana de atac :

Comandant, Colonel Sachelarcie Otton

Batalionul din 15 dorobanţi :

Comandant, ·Maior Niculae Ion (mort)

lntîiul batalion din al 9-lea dorobanţi :

Comandant, Maior Handoca (rănit)

Batalion 2 din Reg. 1 de linie :

Comandant, Maior Bădulescu

In susţinere :

Regimentul 7 de linie :

Comandant, Locotenent-colonel Grigore Ion.

Şeful Seqiei operaţiilor,

Maior LAHOVARY

Documente privind istoria României. Războiul 1pentru independenţă, vot VI. p. 459-460.

408


383

V erbiţa, 2 octombrie 1877


raportează lui Carol I, comandantul Armatei de vest, despre

acţiunile întreprinse în zilele de 1 şi 2 octombrie

[ ... ] Ieri, 1 octombrie, s-au reînceput lucrările de apropiere în faţa liniilor

inamice şi s-a Început repararea stricăciunilor cauzate de ploi.

Am dat ordin ca astăzi să înceapă tirul mortierelor asupra redutei

Nr. 2.

S-au început azi dimineaţă observaţiunile cu scara, care se vor continua

în cursul zilei pe diferite puncte. Pe cit s-a putut observa pînă în acest

moment, pare că s-ar afla În şanţurile redutei inamice o caponieră 1, dar ca

traversele interioare nu ar avea importanţa ce se presupunea şi că nu există

un al doilea şanţ.

Astăzi merg în persoană a face o recunoaştere dincolo de Vid, pentru

a-mi da seama de situaţiunea din această parte.


General CERNAT

Documente privind istoria Romfoiei. " Războiul pentru "indepe111denţă, voi. VI, p. 490.


384


comandantul Armatei de operaţii, pentru citarea

căpitanilor Pruncu şi Botez,

evidenţiaţi în luptă la 27 august 1877

ORDIN DE ZI NR. 86

Căpitanul Pruncu din Regi mentul 5 de linie, di stingîndu-se mult În ziua

de 27 august , cînd a tîrît un tun ce fusese părăsit de atelajul său, cu oameni

din compania sa şi aceasta sub un foc din cele mai viu din partea inamicu-

1 Drum, jumătate subteran, acoperit n şainţul unei redute.


409

lui, apoi contribuind prin energia sa a respinge atacul turcilor În noaptea

de 27-28 august şi în fine luptîndu-se cu bravură în lupta de la 30 august.

Asemenea căpitanul Botez din 15 dorobanţi luînd parte distinsă În

lupta de la 27 august, apoi în recunoaşterea armată dirijată În contra for_

tului Nr. 2 bis în ziua de 4 septembrie, cînd a dat probe de multă bravură

şi dibăcie În conducerea trupei, fac aceasta cunoscut pe armată.

Acest ordin de zi se va citi în toate corpurile la apelurile de dimineaţă.

Dat la Verbiţa, la 2 octombrie 1877, la Marele Cartier General.


r.neral GER NAT

Documente privind itoria României. Războiul pentru independentă, voi VI, p. 495-496.


385


comandantul Armatei de operaţii, cu privire la decorarea unor

ofiţeri şi subofiţeri din Brigada de cavalerie

ORDIN DE ZI NR. 91

În urma luptelor ce Brigada de cavalerie compusă din al 5-lea şi al

6-lea Regiment de călăraşi, în zilele de 10, 11 şi 19 septembrie, a susţinut

cu inamicul, ofiţerii jos notaţi şi gradele inferioare distingîndu-se prin curajul

şi devotamentul lor, Măria Sa Domnitorul a binevoit a le acorda recompensele

următoare :

I. Medalia Virtutea Militară

Colonel Formac Constantin,

„ Arion Gheorghe

Maior Paraschivescu Alexandru

Comandantul Brigadei


„ 5 călăraşi

II. Ordinul Steaua României ci. V-a

Căpitan Drăgulănescu Atanasie

„

Negel Dimitrie

Reg. 5 călăraşi

" 5 "

410


Locotenent Dobrescu Ştefan

Reg: 5 călăraşi

Duca Gheorghe „

5 "

„

"

Ciurea Nicolae „

6 călăraşi

Cosimbe>cu „

6 călăraşi

"

Sublocotenent Manu Ion "

5 „

„ Bucşan Nicolae „ 6 „

Pentru 1 Sergent major

"

5 Sergenţi

4 Brigadieri

" 8 Soldaţi

l

J

Medalii

Dat la Verbiţa b 4 octombrie 1877

Comand. Armatei active,

General CERNAT

Documente privind istoria României. Războiul oentru independentă, voi. VI, p. 516-517.

386


Ordinul de zi al generalului Alexandru Cernat,

comandantul Armatei de operaţii, cu privire la decorarea unor

ofiţeri şi subofiţeri din corpul de cavalerie evidenţiaţi

în luptele date în lunile august şi septembrie

ORDIN DE ZI NR. 92

Cu ocazia luptei de la 28 august şi a succesivelor angajamente ce cavaleria

noastră a avut cu avantpO'sturile inamicului În zilele de 27 şi 30 august,

3, 4, 6, 8 şi 1 0 septembrie, distingîndu-se ofiţerii şi gradele inferioare

jos notaţi prin curajul şi devotamentul lor, Măria Sa Domnitorul a binevoit

a le acorda recompensele următoare :

I. Medalia Virtutea Militară

Colonel Creţeam1 Victor,

locotenent-colonel Kiriţescu Nicolae

Comandant Brigadă de cavalerie

„

Regiment 2 roşiori

411


II. Ordinul Steaua României ci. V

Maior Chrupenschi Sandu

din

„ Rasti Mihail „

,, Samurcaş Ioan „

Căpitan Murat Gheorghe „

„ Blarimberg Niculae „

" Baldovin Niculae

" M. G. Rusescu „

Locotenent Donescu Elef terie "

" Elefterescu Scarlat

Lambrino :\lexandru „

Viţu Ioan

Paladi Theodor

„

" Dumitraşcu :'.'Jăstase

„

" Vidraşcu Alexandru

" Sotir Ciurea "

Sublocotenent Constantin Ion (rănit)

„

Văcărescu Constantin

Florescu Alexandru

LI Sergenţi

12 Brigadieri

22 Soldaţi

Dat la Verbiţa la 4 octombrie 1877.

Regim. roş1on

„ „

„ „

„

„

„ „

„ călăraşi

artilerie

„ rOŞIOTI

„

„ „

„ „

„ „

„ călăraşi

roş1on

„ „

„ „

Comand. armatei,

General CERNAT

Documente privind istoria României. Războiul pentru independell'\ă, voi. VI, p. 517-518.

F. L„ /7 octombrie 1877 J

387

Maiorul Constantin Crătunescu, din Regimentul 4 artilerie,

raportează colonelului Henrich Herkt, comandantul artileriei

din Divizia 4, despre desfăşurarea unor atacuri

împotriva redutei Griviţa 2

În zma de 7 octombrie s-au încercat două atacuri consecuuve asupra

redutei tmceşti Nr. 2.

Întîiul atac a fost încercat prin surprindere. De patru zile înainte se

dedese atacuri false asupra redutei, În a cincia zi, 7 octombrie, la ora 12,35,

412


s-a dat semnalul de atac trupelor române printr-o salvă de patru mortiere ;

la acest semnal, trei batalioane destinate la atac trebuiau să înainteze în modul

următor : 1. un batalion clin Reg. 5 de dorobanţi şi întîiul batalion de

vînători ; 2. un batalion din al 5-lea de linie ; ca susţinere a celorlalte două.

La semnalul dat, cele dimii două batalioane au escaladat parapetul

tranşdei paralelei a 4-a ; au înaintat pînă la şanţul redutei turceşti, fără a

primi şi fără a da niciun foc, ajungînd la şanţ au fost văzuţi de santinele

turcrş'.i care au :;i dat alarma în redută trăgînd cinci focuri asupra trupelor

noastre at'Jnci numai au început a trage turcii cu vioiciune precum şi artileria

lor În trupele noastre care neputînd să mai reziste s-au retras în paralela

4-a unde urn:au a fi bătute de artileria turcă.

Acţizmea artileriei. Artileria era distribuită În modul următor pentru

a susţine atacul : o baterie mixtă mare de 14 tunuri dintre care 8 de 9 centimetri,

6 de 8 centimetri, la 900 metri de redută şi la 2 400 metri de bateriile

de la Bucov spre a bate şanţurile redutei, drumul acoperit de la redută

la Bucov şi a contrabate artileria inamică de la Bucov ; o secţie de 8 cm

în reduta Nr. 1, ocupată de români, spre a încrucişa focuri cu bateria mare

În şanţurile redutei Nr. 2 şi pe drumul acoperit de o secţie de 9 cm şi o

secţie de 8 cm spre a contrabate artileria inamică din Bucov şi drumul acoperit

era aşezată În stînga redutei Nr. 1. îndată după începerea focurilor

infanteriei turceşti, au început şi :irtileria lor din Bucov precum şi bateriile

din stînga şoselei ce ducea la Plevna a trage cu mare vioiciune asupra trupelor

şi par::i.lelelor noastre ; imediat toate bateriile noastre au răspuns printr-un

foc foarte viu artileriei inamice şi în mai puţin de o jumătate de oră

de o luptă de artilerie foarte vie, bateriile înaintate inamice din Bucov au

fost reduse la tăcere de bateriile noastre ; drumul acoperit era bine bitut,

ca trupele turceşti să se poată mişca pe el cu înlesnire precum şi abordurile

redutei, astfel că trupele noastre se găseau adăpostite în paralele la adăpost

de proiectilele artileriei inamice, afară de un mic număr de proiectile

ce veneau din bateriile inamice de la şosea care nu fuseseră încă stinse de

artileria rusă care se însărcinase cu aceasta.

Al doilea atac a fost încercat la 6 ore seara de forţă vie cu alte bataioane

de infanterie, care au voit singure ă meargă la atac şi cu aceleaşi

baterii pentru a-l susţine ; semnalul s-a dat la 6 ore 15' seara printr-o salvă

e patru mortiere ; nu au reuşit nici acest atac, deşi al 7-lea Regiment (nunai

un batalion) au mers parte din oameni pînă În redută chiar ; turcii fiind

stădată prea numeroşi, au respins trupele noastre.

Artileria, ca şi la întîiul atac, a susţinut foarte bine infanteria contraateriilor

inamice, contrabătîndu-le pînă la stingere şi neîncetînd focul decît

înd nu se mai putea viza din cauza nopţii.

Maior CRA TUNESCl 1

ocumente privind mona României. Războiul pentru independenţă, YOI. VI, p. 581-SllZ.


413

388



raportează lui Carol I despre desfăşurarea luptelor

din ziua de 7 octombrie, pentru cucerirea Griviţei 2

Raportul pe ziua de alaltăeri, 6 octombrie, nu l-am putut face eri,

fiind toată ziua de la ora 8 dimineaţa pe cîmp. în ziua de 6 raportasem

deja Măriei Voastre că se făcuse un atac fals asupra inamicului care răspunsese

slab, afară de focul bateriei celei noi, de care am făcut menţiune

În precedentele raporturi. Această baterie ne jena oarecum paralelele. Luasem

Înţelegere cu generalul rus Exten, spre a ne ajuta În contra baterii.

Ieri, 7 octombrie, în urma iniţiativei şi latitudinea ce am lăsat domnului

comandant al Diviziei 4, de a face atacul real în ziua şi momentul

ce va crede oportun, latitudine despre care am raportat verbal Măriei Voastre,

d-l comandant al Diviziei 4 luase pentru ziua de ieri toate măsurile

pentru a transforma atacurile false cu care se obişnuise inamicul într-un

atac real. Astfel, la ora 121;2 dimineaţa, adunase în paralela a 4:..a, Batalionul

1 de vînători şi batalionul din al 5-lea Regiment de dorobanţi aflîndu-se

În susţinere.

La acea oră, În urma unui semnal dat de două bombe trase cu mortierele,

Batalionul 1 de vînători şi batalionul din al 5-lea de dorobanţi au

trecut peste paralelă, înaintînd cu pas gimnastic. În acelaşi timp, oameni

aleşi Înaintau cu gabioane pentru a prepara escaladarea. Aceste batalioane

încă, primite de un foc foarte viu, au fost respinse În paralelă. Imediat cu

Începerea atacului, toate bateriile Diviziei 3 şi două baterii din Divizia 2

din extrema dreaptă, din care una nou stabilită, bătea a revers 1 bateriile

de la Bukova, au susţinut atacul printr-un foc foarte viu asupra bateriilor

inamice şi terenul din spatele redutei pe unde veneau rezervele. Trupe de

infanterie din Divizia 3 au tras focuri de infanterie asupra drumului acoperit

şi pieţelor de arme inamice. Focul de artilerie a ţinut timp de o oră

În urma acestui atac şi a trebuit să cauzeze mari pierderi inamicului care

s-a menţinut în redută şi În drumul acoperit ce duce ia Bukova.

Domnul comandant al Diviziei 4 a voit atunci să încerce un atac d

surprindere la Începerea nopţii.

Astfel, au adus Regimentul 7 de linie fntreg, in paralela a 4-a şi I

căderea soarelui, ora 61;4, la un semnal dat de şei, Regimentul 7 de linie

urmat de Batalionul 1 vînători, au mers înainte şi a1.1 intrat În şanţurile re

dutei pe care le-au stăpînit timp de o oră ; această împrejurare raportat

prea repede la Marele Cartier General, În absenţa mea, dîndu-i-se de cătr

comandantul diviziei chiar Înţelesul reuşitei atacului, a cauzat eroarea tele

1 Din spate.

414


grafiată Măriei Voastre. Trupele Însă n-au escaladat parapetul şi nu s-au

menţinut În şanţ. La ora 8 totul era reintrat în linişte şi trimisesem trei batalioane

ale colonelului Vlădescu pentru a susţine trupele Diviziei 4 În caz

de ofensivă a inamicului ; nefiind Însă trebuinţă de ele, au reintrat în bivuacul

lor foarte aproape de :icel al Diviziei 4. Artileria şi în atacul de seară

şi-a îndeplinit misiunea cu vigoare şi precizie.

Între ofiţerii răniţi avem pe locotenent colonel Grigore Ioan, comandantul

Regimentului 7 de linie, căpitan Groza contuzionat, sublocotenent

Papazoglu rănit, amîndoi din Stat-major ; căpitanul Toporan, căpitan Scriban,

locotenent 1\farotiţeanu, toţi din Regimentul 5 de dorobanţi ; locotenent

ul Oprea Vasile grav rănit, Regimentul 5 de dorobanţi ; locotenentul Iepureanu

din Batalionul 1 vînător.i ; căpitanul Dimitriu din al 5-lea de linie,

rănit În paralelă. Sunt ofiţeri răniţi În lupta de seară al căror nume nu-l

am Încă. Pînă la ora 11 noaptea, se ::tdunaseră cu totul şase sute răniţi aprnximativ.

Voi trimite Măriei Voastre chiar astăzi raportul medicului detailat

cu

toate numele.

Astăzi, în urma aprobării ce Măria Voastră a dat, voi schimba Divizia

4 cu Brigada 2 şi trei batalioane din Brigada 3 cu Divizia 2. Artileriile

acestor divizii vor rămîne în poziţiile lor actuale, trecîn<l provizoriu sub

comanda şefilor de divizie care se schimbă. D-l colonel Cerchez va comanda

trupele din divizia sa ce vor ocupa paralelele. Celelalte trupe rărnîn în po

ziţiunile lor. Divizia 4 va transporta bivuacul său Înaintea satului Verbiţa.

Părţile ce se lucrează nu sunt încă terminate, se reduc la scara planului

nostru, planul dat de către Statul-major rus spre a-l putea Împreuna şi

litografia pe o singură planşă. Ofiţerii secţiunii topografice sunt la Calişovaţ

şi Riben pentru terminarea acelei părţi.

Raţiunea soldaţilor c.are se compune de o litră 25 dr. carne, 350 dramuri

pîine 5i 24 bani pe zi. Nu erau în ţară decît aceleaşi cantităţi de carne

şi pîine şi numai 14 bani. S-au augmentat dar cu 10 bani, la intrarea În

campanie peste graniţă.

Comandantul Armatei act;ve,

General CERNAT

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p

582-584-

389

Paradim, 8 octombrie 1877

Carol I, comandantul Armatei de vest, informează telegrafic

pe Marele Duce Nicolae despre rezultatul luptelor

din ziua de 7 octombrie 1877

lată detaliile asupra luptei de ieri. După două zile trupele au primit

rdinul să facă demonstraţii şi atacuri false pentru a induce În eroare pe

narnic. Ieri la ora 12,30 patru batalioane au ieşit din paralela a 4'-a pen-


415

tru a ataca Reduta r. 2. Aceste trupe au fost întîmpinate cu un foc violent

de infanterie din reduta inamicului şi s-au retras pe paralelă. Comandantul

Diviziei 4 a încercat un al doilea atac de noapte şi la 6 şi jumătate

a pus în mişcare trei batalioane. Trupele s-au aruncat asupra şanţurilor redutei

inamicului unde timp aproape de o oră ele s-au menţinut făcînd eforturi

repetate pentru a se menţine stăpîni pe lucrare. Această circumstanţă a

făcut să cred că ea a fost luată efectiv ceea ce a dat naştere unui prim

raport eronat şi . eu m-am grăbit să vi-l transmit. Batalioanele noastre decimate

de focul mortierelor inamicului n-au avut succes definitiv. Pierderile

noastre sînt apreciabile : 2 ofiţeri ucişi, 20 de ofiţeri printre care şi comandantul

Regimentului 7 infanterie răniţi, aproape 200 de oameni morţi,

constatat pînă în prezent, 707 oameni răniţi. Pierderile inamicului sînt de

asemenea mari deoarece în afara focului plasat asupra cavaleriei executat

din paralelele noastre, a fost şi un foc foarte viu al bateriilor care au tras

prin spatele văii Bucova şi peste tot terenul unde-şi avea plasate rezervele

sale.

CAROL

C6opHHK MaTepHaJJoe no pyca<o-rypeuKoli Boit.He 1877-1878 .rr. Ha Ba.JiKaHCKOOI

flOJJYOCTJlOBe, T. 48, CTp. 68-69.


390

Ordinul de zi al generalului Alexandru Cernat privind

dispozitivul şi ordinea de bătaie ale armatei române din

faţa Plevnei

ORDJ;\J DE ZI NR. 95

În vederea operaţiilor viitoare trupele vor lua următoarele ordini de

bătaie pe ziua de mîine 11 octombrie.

I

Divizia 4, Brigada 1, compusă din 7 batalioane şi cu baterie de 8 cm

sub comanda Col. Cantili, avînd ca şef de Stat-major pe Lt. colonel Băico

ianu, se va afla marţi la 11 octombrie la ora 12 din zi la Riben, unde v

primi ordin special pentru operaţiunea ce va avea a executa ; va îngriji c

trecerea peste apa Vidu (lui) să fie pregătită pentru artilerie şi infanterie. Co

416


lonelul Cantili va avea încă sub ordinele sale trupele ce ocupă astăzi Ribenul

şi Demerkoi, fără a schimba poziţiunea celor de la Riben. Spre a sa

ştiinţă : se specifică că trupele din Demerkoi St!nt : 1 batalion din al 2 dorobanţi,

iar în Riben 4 tunuri În redută, două fixe de nouă cm., două de

8 cm. şi 3 companii de dorobanţi ce susţin reduta şi poziţiile ei, cele două

companii de dorobanţi ce se află înainte spre Caciamuniţa vor trece sub comanda

colonelului Sachelarie ; colonelul Papadopol va fi special Însărcinat

cu apărarea redutei şi poziţiunile de la Riben.

II

Batalionul din al 2-lea de dorobanţi Împreună cu cele 4 tunuri din reduta

Calişovaţ vor trece sub ordinele comandantului Diviziei 4. Acest batalion

va muta bivuacul la luneta Bucureşti, lăsînd o companie şi două tunuri

în reduta Calişovaţ sub ordinele căpitanului Crimineanu, celalalte două

tunuri le va pune, în baterii în luneta Bucureşti.

III

Brigada 2 a Diviziei 4 compusă din 6 batalioane va sta în bivuacul

sau actual. În ziua de 12 octombrie dimineaţa va schimba cu un batalion

pe Batalionul 4 vînători din furtul Verbiţa, acela reintrînd În brigada sa.

iar bateria din fortul Verbiţa va rămînea tot În acel fort. În caz de atac din

partea inamicului sau alarmă, această brigadă va aşeza două batalioane În

parapetele şi tranşeele dintre fortul Verbiţa şi reduta Alexandru, afară de

cel dintîi parapet din dreapta redutei Alexandru care se va baza pentru

trupele Diviziei J aşezînd şi o baterie între aceste parapete la locul ce se

află deja pregătit. Celelalte trei batalioane, împreună cu artileria ce rămîne,

vor sta În rezervă În urma acestei linii. întîia baterie de 8 cm. din această

divizie se va da d-lui colonel Sachelarie.

IV

Domnul colonel Sachelarie cu brigada sa şi cu o baterie ce i se dă

va ::.eza bivuacul său, mîine chiar, într-un punct favorabil între luneta Iaşi

şi luneta Turnu (cea construită în urmă), va lua sub comanda sa cele 2

companii de dorobanţi ce se află în dosul brigadei de cavalerie Rasnoveanu 1 ;

aceste companii le va aşeza pe muchia dealului de la Susurlu. D-nul colonel

Sachelarie formează astfel avangarda aripei drepte ; va instala tunuri În lunetele

Iaşi şi Turnu, va ocupa asemenea ·săgeata din sdnga lunetei Iaşi, cele

două lunete vor primi o garnizoană de cîte 2 companii fiecare, va forma

1 Rosnoveanu.


417

avantposturile din acea parte, păstrînd restul brigadei În rezervă, spre a îndmpina

pe inamic în atac ·de orice parte ar veni. D-nul colonel Sachelarie

este responsabil de păstrarea acelor uvraje şi poziţii.

V

Brigada R:isnovanu cu cele două secţii din bateria călăreaţă ce are, va

rămîne tot în poziţiile sale, acoperind aripa dreaptă a liniei Sachelarie ce formează

avantgarda, va raporta direct mie de orice Întîmplare şi va primi

instrucţiuni în privinţa operaţiilor direct de la Marele Cartier.

VI

Divizia 3 va apăra mai mtu reduta Alexandru şi terenul În dreapta

acestei redute, la săgeta ce se construeşte acum, precum şi întîiul parapet

5pre fortul Verbiţa. Pentru aceasta, spre a se avea o rezervă În deal, va

aduce în bivuac Înapoia şi-n dreapta redutei Alexandru încă un regiment

de 2 batalioane, afară de Regimentul 8 de linie care se află în acea poziţie.

Cu celelalte 6 batalioane ce-i rămîn va apăra lucrările ce a executat în

vale, mai cu seamă cele ce acoperă flancul drept şi bate lungul văii, avînd

În vedere că trebue să aibă totdeauna trei batalioane din cele din vale cum

şi o baterie În rezervă În mîna comandantului 1diviziei, ca la un caz de

atac din partea inamicului să le poată duce unde va fi trebuinţă ; totodată

pun în vederea comandantului Diviziei 3 că : punctul principal al poziţiei

sale este reduta Alexandru şi terenul din dreapta pe deal, fără a pierde din

vedere ajutorul ce aşteaptă Divizia 2 de la dînsul în cazul unui atac :li redutei

turceşti.

VII

Divizia 2, din 9 batalioane cc are la anipa stingă a armatei noastre, cu 3

batalioane va ocupa paralele şi reduta Nr. 1 ; 3 batalioane le va avea În susţinere

spre a apăra toate uvrajele şi poziţiile din acea parte. Cele din urmă

două batalioane şi 3 baterii vor fi în ziua de 12 octombrie în rezervă unde

a fost observatorul meu În ziua de 30 august, însă Înapoia muchei spre a

rămînea ascuns, astfel încît să se poată transporta pe punctul unde În caz de

atac voi ordona. În toate uvrajele se va face un depozit de cartuşe proporţional

cu numărul oamenilor ce formează garnizoana lor, fixate prin prezentul

ordin. Toţi comandanţii de divizii şi detaşamente vor stabili semnale

pentru a preveni noaptea repede despre un atac al inamicului.

Dat la Verbiţa la Marele Cartier General al armatei la 10 octombrie

1877.

Comandantul Arma.tei aoctive,

General CERN AT

Documente 1privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 608-610.

418



391

Lista ofiţerilor morţi şi răniţi în luptele de la 7 octombrie 1877

Ofiţeri morţi

Căpitan Gănescu D, din Regimentul 7 de linie ; sublocot. Lemnea D.,

din Regimentul 7 de linie.

Ofiţeri răniţi

Locot. colonel Grigore Ion, din Regimentul 7 de linie ; cap1tan Toporanu,

din Regimentul 5 de dorobanţi ; căpitan Dimitrie Neculcea, din Regimentul

5 de linie ; locotenentul Oprea Vasile, din Regimentul 5 de dorobanţi ;

locotenentul Epureanu, din Batalionul 1 de vînători ; locotenentul Ştefan V.

din Regimentul 13 de dorobanţi ; locotenentul Gafencu, din Regimentul 14

de dorobanţi ; locotenentul Tărşoreanu, din Regimentul 7 de linie ; locotenentul

Maroteanu P„ din Regimentul 5 de dorobanţi ; sublocotenentul Ionescu

Ion, din Regimentul 7 de linie ; sublocotenentul Scărlătescu, din Regimentul

13 de dorobanţi ; sublocotenentul Parapeanu C., din Regimentul 7 de

inie ; sublocotenentul Vasilescu Ion, din Regimentul 13 de dorobanţi ; sublootenentul

Găluşcă Eugen, din Regimentul 13 de dorobanţi ; sublocotenentul

·asilescu Grigore, din Regimentul 13 de dorobanţi ; sublocotenentul Dănescu

icolae, din Regimentul 14 de dorobanţi ; sublocotenentul Papazoglu, din

tatul-major al diviziei.

Monitorul Oficial", nr. 229 din 11/23 octombrie '1877, p. 5898 ;

ocumente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 610-611.

Trestenik, 11 octombrie 1877

392

Generalul rus Arnoldi dă colonelului Constantin Formac,

comandantul Brigăzii de călăraşi, ordinul de luptă

legătură cu acţiunile preconizate împotriva trupelor otomane

din zona Gorni şi Teliş

Mîine 12 la ora 6 şi un sfert dimineaţa trupele, comanda•te de adjuntul

generalului Gurko vor ataca poziţiile turceşti de la Gornik şi Teliş.

rupele comandate de mine trebuie să împiedice pe turci să ajungă la Gorni-


419

Dubnik şi Teliş (venind) de la Plevna, Dolni-Dubnik şi de lîngă Isker. Cu

acest prilej am dat comanda aripii mele stingi generalului Cernozubov ; eu

mă voi dirija către Dolni-Dubnik ; În ceea ce priveşte aripa dreaptă, vă este

încredinţată Dv. Veţi trimite deci mîine la ora 4 dimineaţa un regiment din

brigada Dv. spre sud de-a lungul cursului Iskerului, pe direcţia Kumakovici,

între Devenika şi şoseaua spre So.fia. Scopul acestei mişcări va fi de a bara

cu energie trecerea trupelor turceşti care intenţionează să vină spre Teliş.

Cu un alt regiment, avînd instalate posturile de observare potrivit indicaţiilor

adjutantului Majestăţii Sale colonelul Cerevin, veţi trimite la 4 jumătate

dimineaţa la Isker lingă localitatea Mahaleta şi veţi reveni prin Brenica

la Ienika ; fădnd această mişcare este absolut indispensabil ca Dv. să

executaţi cu aripa dreaptă mici recunoaşteri. Acest regiment are drept scop

ca în caz de reuşita luptei de la Gorni Dubnjk şi Teliş să execute urmărirea

inamicului care s-ar putea retrage spre Rahova, Gavore sau Kamenopol. În

caz că turcii se vor retrage masiv, dindu-vă posibilitatea să-i atacaţi, vă ordon

cu stricteţe să vegheaţi direcţia pe care se îndreaptă. Destinaţia Întregii

brigăzii este, În general, să apere flancul nostru drept. Brigada colonel ului

Cerevin, care va lua parte la atacul de la Gorni-Dubnik, va fi la stînga Dv

Pentru a vă uşura legătura un escadron din brigada colonelului Cerevin care

se află Între regimente, se va dirija spre sud de-a lungul Iskerului şi brigada

colonelulni Cerevin. Personal mă voi afla deasupra dealurilor care mărginesr

drumul de la Mahaleta la Plevna prin faţa localităţii Etropol. Înapoia acestor

înălţimi, Într-o viroagă se află o ambulanţă. îmi veţi face cunoscut ori de

cite ori este posibil tot ceea ce veţi constata şi observa. Consider că este util

să vă reamintesc că aştept de la brigada Dv. operaţiuni foarte energice.

General ARNOLD!

C6opHHK MaTep11a.1oa no pyc0Ko-1ypei.1Koi't eMrne 1877- 1878 rr. Ha 6a.1KaHcKo,1

OoJJyoCTpoee, T. 48, cTp. 20 1 -202.

Verbiţa. 11 octombrie 1877

393


comandantul Armatei de operaţii, privind acţiunile

ce unnau să fie întreprinse de armata română la 12 octombri

ORDIN DE ZI NR. 96

Pentru ziua de 12 curent se ordonă următoarele :

1. Toate trupele la ora 12 din zi vor fi sub arme gata de atac.

2. De la orele 7 dimineaţa pînă seara toate bateriile fără excepţie vo

deschide un foc viu, trăgînd cite 20 lovituri de fiecare piesă asupra fortif

420


caţiilor şi lagărul inamicului ; cu mortierele se va trage asemenea cîte 10

focuri de fiecare piesă asupra redutei .

.'\. Diviz.ia 2 va lua dispoziţii ca la ora 12 din zi să focă un atac fah

asupra redutei Nr. 2.

4. Bateria Algiu la ora 9 dimineaţa va înarma reduta Craiova ş1 va

trage şi ea cîte 20 focuri de piesă asupra Bucovului pînă la ora 51;2 seara,

cînd va intra În bivuacul său.

5. Brigada din Divizia 4, afară de trupele care ocupă fortul Verbiţa

şi luneta Bucureşti, se va afla la ora 12 din zi pe platoul din stînga Regimentului

8 de linie, la 200 metri în stînga lui, spre a fi trecută în inspecţie

de subsemnatul. Brigada Sachelarie, ocupînd poziţiile prescrise prin ordinul

de zi Nr. 95, va fi şi ea sub arme şi va detaşa un batalion pentru susţinerea

Bateriei Algiu. Regimentul 4 de călăraşi se va afla la 300 metri în stînga

brigadei din Divizia 4, urmînd asemenea a fi inspectată.

6. Regimentul 8 călăraşi de la Golenţi va trece Vidul şi se va duce la

Ghighen-Mahala pe Iskt>r


General CERNAT



394

Ordin circular al colonelului Eraclie .Arion, şeful Secţiei

artilerie a Marelui Cartier General, privind construirea

de magazii şi adăposturi pentru muniţiile de artilerie

şi de infanterie

ORDIN CIRCULAR

Din ordin, am onoarea a vă face cunoscut următoarele : diferitele lucrări

de întărire ce s-au construit pînă acum sunt : la Riben o redută pentru 3

companii şi 4 tunuri. La Calişovaţ o redută pentru 1 companie şi 2 tunuri şi

o lunetă numită Bucureşti pentru două tunuri şi trei companii. La Verbiţa

o redută pentru 6 tunuri şi un batalion ; pe lingă aceasta sunt : luneta Iaşi

şi luneta Turnu, fiecare pentru 2 companii şi 3 tunuri, precum şi reduta

Alexandru pentru 6 tunuri şi 4 companii. Sunteţi invitaţi ca fiecare din

D-stră, în interiorul întăririlor din raionul diviziei respective, potrivit ordinei

de bătaie, prescrisă prin ordinul de zi Nr. 95 din 10 ale curentei, să se

construiască fie în traverse, fie În parapete magazii sau cuiburi de adăpost

pentru muniţia de artilerie pe dimensiunea unei lădiţe de la rotiţe, pentru

fiecare tun, unde după terminarea lucrărilor, veţi şi depune această muniţiune.


421

Pe lingă aceasta vi se recomandă a lua dispoziţii pentru a depune în magazia

ce se constreşte de geniu la fiecare din aceste întăriri, muniţiunea de infanterie

proporţional cu numărul luptătorilor indicat mai sus în dreptul fiecărei

întăriri şi de categoria armelor acestor lucrători, socotindu-se de la 25-30

cartuşe de fiecare armă Peabody sau Kmka. Se observă că latitudinea de

la 25-JC cartuşe s-a decis în prevedere, de a se lăsa în Întregul său numărul

de pachete coprinse în fiecare lădiţă de lemn.

Şeful Seqiei de a.rti1erie,

Colonel ARION

Do.:umente privind :stana României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 629-630.

F. L., 12 octombrie 1877

395

Colonelul George Slăniceanu, comandantul Corpului de pe Vid

şi lsker, prezintă lui Carol I organizarea

şi situaţia Corpului de pe Vid şi lsker

[ . .. ] Am onoarea de a prezenta Măriei Voastre situaţiunea Corpului

de pe Vid şi Isker.

Comandamentul este organizat în modul următor :

Regimentele 2 şi 8 călăraşi formează Brigada 1 cavalerie sub comanda

colonelului Cernovodeanu.

Regimentul 10 de dorobanţi şi batalionul din întîiul dorobanţi sunt îmbrigadate

sub comanda: Lt. colonelului Măldărescu.

Batalionul din al 4-lea dorobanţi, batalionul din al 15-lea dorobanţi

şi compania din al 6-lea dorobanţi sunt îmbrigadate sub comanda maiorului 1•

Regimentul 9 călăraşi are numai un escadron la Cartierul General şi celelalte

duse la Giulenţ şi Mt1selim Selo pentru serviciul de etapuri şi poştal.

Brigada Lt. colonelului Măldărescu va fi stabilită mîine pe malul stîng

al Iskerului, la Beşii şi Kruscheven, avînd un post la Vidin. La această brigadă

vor fi ataşate şi două escadroane pentru a duce recunoaşterile dealului

pînă aproape de Rahova.

Cu această ocazie am onoarea a aduce la cunoştinţa Măriei Voastre că

patrulele noastre, pornite ieri din Ostr.ov spre Rahova, n-au mai întîlnit decît

o bandă de cerchezi care au fugit dinaintea lor spre Rahova, astfel că astăzi

mai tot ţărmul Între Isker şi Rahova se poate considera ca evacuat de turci.

Podul pe Isker a fost st:ibilit :istăzi f .„ 1


Colond SLANICEANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 637-638

1 Lipseşte numele maiorului În textul original.

422


396



raportează lui Carol I modul cum a fost organizat

şi s-a desfăşurat atacul simulat al trupelor române

din ziua de 12 octombrie

Ieri 12 octombrie, la ora 7 dimineaţa, tirul artileriei noastre asupra

poziţiunilor inamice a început. Avem în baterie 24 tunuri ale Diviziei 2 care

trăgeau asupra redutei şi lagărului Întărit Bucova, Împreună cu patru mortiere.

Divizia .3 avea asemenea .30 tunuri În baterie care trăgeau din tranşeele

ce ocupă şi din reduta Alexandru asupra lagărului întărit Bucova şi asupra

drumului acoperit prin care sosesc rezervele la reduta Nr. 2.

Divizia 2 avea 12 tunuri de 9 în baterie, la dreapta redutei Alexandru,

din care tma lua a revers 1 bateriile de la Bucova.

Trupele ocupau poziţiile fixate prin ordinul de zi Nr. 95, cunoscut

Măriei Voastre. Astfel, la aripa stîngă în paralelele şi pozitiunile lor de s1 1<finere

erau batalioanele Brigăzii 2 din Divizia 2, din care însă numai 2, cele

ale Regimentului 8 dorobanţi, se aflau, după ordinea serviciului de tranşee,

de gardă în paralele Înaintate. Batalioanele Brigăzii .3 aflate la aripa stîngă

(în număr de .3) cu 2 baterii erau În rezervă, pe muchea unde se aflase

observatorul meu în ziua de 30.

La centru trupele Diviziei 3 sub arme, ocupau cu 3 baterii lucrările

din vale, avînd -' baterii formate în coloană de atac în rezervă, iar 4 batalioane

lîngă reduta Alexandru, destinate a forma garnizoana acestei redute

şi apărarea dreptei sale, în caz de atac din partea inamicului.

La aripa dreaptă, brigada Sachelarie (5 batalioane) forma avantgarda

şi ocupa lunetele Iaşi, Tu rnu şi săgeata construită la sudul lunetei Iaşi. Această

brigadă era susţinută de o baterie de artilerie dată de Divizia 4.

Luneta Bucureşti, reduta Calişovaţ şi reduta Riben, aveau garnizoane

de artilerie şi infanterie prevăzute pr.in ordinul de zi nr. 9'i.

Brigada 2 a Diviziei 4, trimisese Batalionul 1 de vînători spre a forma

garnizoana permanentă a fortului Verbiţa. Celelalte batalioane fiind În rezervă,

Ic-am adunat la ora 12 pe platoul din stînga redutei Alexandru, împreună

cu Regimentul 4 călăraşi. Aci le-am trecut În revistă, puindu-le chiar

a defila înaintea mea, şi în urmă de au ocupat parapetele şi poziţia 1ntre

fonul Verbiţa şi reduta Akxandru.

La ora 12 din zi, trupele aflate în paralela 4-a au simulat un atac asupra

redutei Nr. 2, dînd salve de focuri de infanterie şi asvîrlind bombe cu mortierele.

Inamicul care toată dimineaţa observase mişcările noastre, fără a

răspunde la focul artileriei noastre a ripostat imediat prin focuri din redută

şi toate bateriile sale de la Bucova şi cea de lîngă şosea au tras cu vigoare ;

s-au văzut multe trupe inamice pregătite pe poziţiile lor, ceea ce mă face

1 Din spate


423

a crede că inamicul s-a aşteptat În adevăr la un atac real. La acest atac simulat,

am avut pe domnul colonel Budişteanu grav rănit În paralela 4-a ;

căpitanul Albu idem, locotenent Ostian contuzionat, locotenent-colonel Sişman

numai atins, un sergent şi 5 soldaţi morţi şi 11 sold:i.ţi răniţi.

La orele 3 după amiază atacul simulat s-a reînnoit În acelaşi mod şi

inamicul iarăşi care trecuse În tot intervalul, a reînceput un foc încă mai

violent. De astă dată am avut în paralele un soldat mort şi 16 răniţi. Trupele

Diviziei 3 au pierdut în această zi pe locotenentul Rosetti din Batalionul 3

de vînători, mort şi un soldat din al 9-lea de dorobanţi rănit.

Br;!!;ada Rosnoveanu în tot timpul zilei s-a arătat pe diferite puncte cJ

<1rtileria între Susurlu şi reduta Alexandru.

Au auzit spre Dubnik împuşcături şi focuri de artilerie. Azi dimineaţă

mi-au raportat că Dubnik şi Etropol sunt ocupate de trupele imperiale şi

române. Nu au precizat însă, dacă amîndouă sate Gorni şi Dolni-Dubnik

sunt ocupate.

Ne-au sosit astăzi călăraşi trimişi pentru a umple golurile. I-am repartit

între diferite regimente de călăraşi ce avem aci. Numărul lor total este de

227 oameni.

Au sosit asemenea mai mulţi ofiţeri de la depozitele din ţară pe care

i-am trimes la corpurile ce aveau mai mare lipsă.

N-am încă raportul exact al numărului de obuzuri cheltuit în ziua de

ieri ; voi trimite situaţia Măriei Voastre îndată ce va fi făcută de secţia

artileriei.

Ofiţerul superior însărcinat cu inspecţia poziţiunilor şi a bivuacurilor

era ieri maior Lahovary. Armata rusă a adunat la Riben multe trenuri, ceea

ce la un moment dat poate produce o mare aglomeraţiune. Ar fi bine a se

trece pe malul stîng al Vidului toate depourile lor.


General CERNA T

Documente privind istoria României. Războiul pentru independentă, voi. VI, p. 655-ti56

Veibiţa, 13 octombrie 1877

397


propune lui Carol I pentru decorare pe locotenent-colonelul

Grigore Ion şi pe căpitanul Dumitru Nicolae, distinşi

în luptele din ziua de 7 octombrie 1877

[ . .. ] Locotenentul-colonel Grigore Ion, şeful Regimentului 7 şi căpitanu)

Dumitru Nicolae din Regimentul 5 linie, distingîndu-se În atacul de la 7 în

contra redutei inamice, unde cel dintîi în capul regimentului său, iar cel de

424


al doilea în capul companiei sale, au fost răniţi amîndoi, Înaintînd cu mult

devotament, antrenînd trupa prin curajul şi energia lor, rog pe Măria Voastră

a le acorda ca recompensă Ordinul Steaua Rominiei.

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VI, p. 655

Mahaleta, 14 octombrie 1877

398

Colonelul Gheorghe Arion, comandantul Regimentului 6

călăraşi, raportează colonelului Constantin Formac, comandantul

Brigăzii de cavalerie din Divizia 3, despre acţiunile întreprinse

de regiment pentru ocrotirea locuitorilor bulgari

atacaţi de başibuzuci

Domnule colonel,

în ziua de 12 octombrie, conform ordinului Dv., am fost cu regimentul

ce am onoare a comanda (compus fiind de 142 oameni) la satul Tenica, unde

am ocupat bifurcaţia drumurilor ce conduc de la Rahova la şoseaua Sofiei

şi de la Mahaleta la Jenica, puind avantposturi pe toate înălţimile vecine

spre a nu fi surprins de nici o parte ; şi În toată ziua aceasta nu s-au ivit

trupe inamice din nici o parte. Toţi locuitorii satului Jenica, îndată după

sosirea noastră, s-au retras spre Mahaleta cu întregile familii, bagaje şi vite

pe motiv că başibuzucii În Nr. de 30-50 oameni vin de-i bat, jefuiesc, violînd

femeile şi fetele de la 10 ani În sus ; şi cu toate că le-am propus de-a

sta pe loc, dar pe de o parte fiind speriaţi, iar pe de al ta orofitînd de prezenţa

noastră, au golit, satul, căci astfel turcii nu-i lasă să fugă.

Seara pe la orele 7 avînd în vedere numărul restrîns de oameni ce posedam,

am fost silit a mă retrage din acea bifurcaţie cu 4 kilometri mai în

urmă la satul Strupen unde ocupînd o poziţie Înaltă, am Împrăştiat vedete

de trei părţi spre a nu fi surprins 5i astfel am petrecut toată noaptea în

linişte dimpreună cu refugiaţii bulgari. A doua zi, 13 octombrie, 8 ore dimineaţa,

iarăşi am reocupat menţionata bifurcaţie şi pe la orele 10 venind o

mulţime de locuitori din satul Cepica (18 kilometri departe de Jenica) care

reclamau că başbuzucii le devastează satul, bătînd şi violînd femeile şi fetele,

deşi nu aveam ordin a mai înainta, însă în interesul umanităţii şi la jalea

acelor locuitori, am fost silit a trimite pe Locot. Ciurea, Subit. Comisopulo

<limpreună cu 3 [rupt în text] însoţite şi de doctorul G. Păltineanu, medicul

regimentului, spre a Împrăştia acei başbuzuci şi a da ajutor locuitorilor spre

a se retrage din acel sat. La sosirea menţionatei comande, başbuzucii deschizînd

focuri de puşti s-au retras În goană iar unul dintre dînşii închizîndu-se


425

într-o casă trăgea focuri după fereastră în trupa noastră, iar în urmă fiind ocolit

nu s-a putut prinde, pînă ce nu a fost rănit la mînă, ameninţînd chiar atunci

cu un cuţit pe cei În a căror mină se afla. După ce medicul regimentului i-a

făcut îndată pansamentul, fiindu-i mina stingă zdrobită cu desăvîrşire, l-am

pornit în cura spitalului, iar arma de foc, cuţitul şi un măgar cu care se

servea la cutreierarea şi devastarea satelor, se Înaintează odată cu aceasta.

În urmă, pe cînd aproape toate familiile se retrăgeau pe jos din sat fiindu-le

carele 5i vitele luate de başbuzuci, sub protecţiunea trupei, s-a ivit pe o

înălţime vecină ca la 2 kilometri depărtare un Nr. ca de 70 turci călări

care au deschis îndată focuri asupra soldaţilor noştri ; atunci trupa noastră

s-a împrăştiat În tiraliori răspunzîndu-le cu vigoare şi înspăimîntindu-i, deoarece

după puţin timp s-au retras în pădurile vecine. După aceasta, toţi

locu;torii golind satul şi fiind deja pe drum spre Jenica, trupa noastră -„

adunat şi le-a protejat retragerea.

Aseară pe la 51/2 ore primind ordinul Dv. de a mă retrage la Mahaleta

am şi sosit la orele 103/ 4, iar toti acei locuitori ne urmau la o mică

distanţă. Cred de a mea· datorie ca în interesul umanităţii şi În favoarea

locuitorilor bulgari, să se trimită În acea parte trupe mai considerabile de

cavalerie spre a stîrpi başbuzucii, nre după spusa locuitorilor nu se urcă

mai mult ca la 4-500. Acesta este rezultatul misiunii ce am avut, pe care

vă rog a-l face cunoscut D-lui comandant al diviziei ruseşti precum şi celei

romine. Rugindu-vă totodată a-mi permite să recomand pe acei care s-au

distins, cu onoare mai adaug că ieri pe la orele 1 p.m., voind a mă pune în

comunicaţie cu Dv. am trimis prin Coinare la Devenica pe jos escadronul 3

cu 2 brigadieri, care n-au venit nici pînă acum necunoscînd nimic de soarta lor.


Colonel ARION

N. B. Chiar acum la orele 4 p.m. a sosit ser2entul dimpreună cu brigadierii.

Documente privind istoria Românie. Războiul pentru inde-pendenţă, voi. VI, p. 672-673.

Vcrbiţa, 14 octombrie 1877

399


Armatei de operaţii, anuntînd schimbările efectuate

la conducerea Statului-major şi a unor mari unităţi

ORDIN DE ZI NR. 97

Măria Sa Domnitorul Carol În urma raportului ministrului de resbel.

a ordonat următoarele schimbări pe care le aduce la cunoştinţa armatei :

426


Art. I. D-l colonel Anghelescu Alexandru, comandantul Diviziei 4, este

numit comandant al artileriei Corpului de observaţie 1 •

Art. II. D-l general Racoviţă, din neactivitate, este numit comandant

al Diviziei 4 active.

Art. III. D-l colonel Barozzi este numit Director al Ministerului de

Resbel.

Art. IV. D-l colonel Ştefan Fălcoianu este numit şef . de Stat-major

al Armatei active.

Art. V. D-l Lt. colonel Serghie Voinescu este numit şef de Stat-major

al Corpului de observaţie.

Art. VI. D-l colonel Boteanu Emanoil trece ca şef de Stat-major al

Diviziei 4 active.

Art. VII. Toţi aceşti d-ni ofiţeri vor porni imediat la destinaţiile d-lor.

D-l colonel Arion Eraclie va îndeplini funeţia de şef de Stat-major al artileriei,

iar dl. colonel Borănescu ca cel mai vechi În grad va comanda artileria

Diviziei 4.

Dat în Verbiţa la Marele C:utier General la 14 octombrie 1877.


General CERNAT

Documente privin1d istoria Rominiei. Războ!ul pentru independenţă, vol. VI, p. 681-682.

F. L„ 15 octombrie 1877

400

Generalul rus Totleben cere lui Carol I ca artileria română

să deschidă ,„un foc de sprijin" în ziua de 16 octombrie

îndrăznesc a vă supune spre urgenţă (rugămintea) ca bateriile romineşti

"ă deschidă un foc de sprijin, mîine 16 octombrie de la orele 8 dimineaţa

pînă la trei după amiază, la fel ca şi acela [focul - n.n.] executat la

12 octombrie.

Alteţa Voastră va binevoi să dea ordinele în consecinţă.

General TOTLEBEN

C6opHHK MaTepuarioe no PYCCKO·TYpeuKoA BOltHe 1877 -1878 rr. Ha JiaJIKaHCKOM Ilonyo

CTpose, Ţ. 49, CTp. 62.

1 Colonelului Iulius Dunca, pînă atunci ocupînd această funqie, i se dă aceea de

comaI11dant al ctrtiforiei Diviziei 4 (Documente privind istoria Rominiei. Războiul pentru

independenţă, vol. VII, p. 2).


427

401



raportează asupra situaţiei Diviziei 4 trimisă

pe malul stîng al Vidului

Excelenţă,

Trupele rom:lne tnm1se din nou de subsemnatul pe malul stîng al

rîului Vid se compun din 13 batalioane de infanterie, 3 baterii de artilerie.

1 companie de geniu şi 1 escadron de călăraşi sub comanda colonelului Borănescu

care şi-a stabilit bivuacul la Gorni-Etropol. Aceste trupe alcătuiesc Divizia

4, a noastră, care a fost folosită la diferite 'ltacuri asupra redutei Griviţa

şi în consecinţă am onoarea a preveni pe Excelenţa Voastră că efectivele

acestor batalioane sînt reduse în mod excesiv. Aceste trupe au ordinul 5j_ ocup:::

şi să fortifice poziţiile Între Gorni-Etropol, Dolni-Etropol şi În faţa local;

tăţii Dolni-Dubnik. Ele sînt În l<;!gătură cu cavaleria rnso-română a generalului

Arnoldi.

Rog Excelenţa Voastră să dea colonelului Borănescu, comandantul acestor

trupe, instrucţiunile şi dispoziţiile pe care le veţi aprecia ca necesare în

interesul apărării poziţiei.

Comandantul Armatei române,

General CERNAT

C6opHHK !l!aTep HaJIOB no ·pycc1<0-rypKOH aoH:He 1877-1878 rr. Ha Ba.'tKaHCKO\I

lloJYyOCTpoae, T. 49, CTp. 108.


402

Căpitanul Mihail Algiu raportează m1.1iorului Panait Vartiade,

comandantul Divizionului I din Regimentul 2 artilerie,

despre bombardarea poziţiilor bateriilor otomane de la Bucov

Domnule maior,

În urma ordinului primit la orele 2 şi 1/4 piesele fură aşezate în baterie

lîngă reduta Craiova lăsînd comanda d-lui locotenent Vasiliu conform ordinului.

Pînă la 3 ore (p.m.) bateria trase 19 focuri asupra bateriilor inamice

428


de la Bucov ; inamicul nu răspunse deloc ; o singură lovitură fu scurtă, toate

celelalte căzură în interiorul uvrajului inamic producînd chiar (la bateria

de 9 cm inamică) o mişcare În oameni, mişcare care s-a putut vedea foarte

bine chiar cu ochii liberi. La 3 ore locot. Vasiliu, conform ordinului, scoase

piesele din baterie, Întrebuinţînd pentru aceasta (pentru ca să nu fie văzută

mişcarea de către inamic) chiar pe servanţii pieselor. Bateria înhămată fu

pusă sub comanda d-lui Slt. Baronescu, iar eu cu dl. locot. Vasiliu plecai

pentru a face recunoaşterea ordonată împreună şi cu dl. colonel Cruţescu.

La 6 ore, seara bat ( eria) se reîntoarce la parc, unde a jun se la 7 ore seara.

v1oralul trupei a fost excelent.

Căpitan AlGIU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VII, p. 1.

/Verbiţaf, 17 octombrie 1877

403

Generalul Alexandru Cernat, comandantul Armatei de operaţii„

încredinţează provizoriu colonelului Grigore Borănescu

c:omanda Diviziei 4, dată la dispoziţia generalului rus Arnoldi

Întreaga Divizie 4, trecută peste Vid, este provizoriu sub ordinele Dvs.

Vă aflaţi sub ordinele generalului rus Arnoldi, căruia vă veţi prezenta adudnd

la cunoştinţă acest ordin.

Daţi ordin d-lui lt. colonel Carp ca Împreună cu căpitanul Crăiniceanu

să aleagă o nouă poziţie spre a bate podul şi să continuie această operaţie

:nîine.

nornmentc privind istoria României. Războiul pentru independentă, voi. VII, p. !!

F. I. „ 17 octombrie 1877

404


transmite generalului rus Arnoldi ordinele lui Carol I,

comandantul Armatei de vest, privind apărarea poziţiilor

de la Etropol şi Gorni Etropol

Excelenţă,

Din ordinul Alteţii Sale sererns11ne prinţul Românie'., comandant al

armatei de occident, am onoarea a preveni pe Excelenţa Voastră să ja măsurile

cele mai urgente pentru ca În Etropol şi Gorni Etropol să nu fie mai


429

puţin de 10 batalioane ; aceste trupe să se fortifice solid în aceste două localităţi

Întrudt există pericolul să Încerce cu eforturi mari să-şi creeze o ieştre

pe la sud de aceste două localităţi.

Genera CERNAT

C6opHHK MaTepHaJIHOB no pyccKo-TypeL11Coi!: eoi!:He 1877-1878 rr. Ha liaJIKaHCKOM IlonyocTpoee,

T. 32. CTp. 172.

Ghighen, 17 octombrie 1877

405

·Colonelul George Slăniceanu, comandantul Corpului de pe Vid

şi Isker, transmite ordine locotenent-colonelului Gheorghe

Măldărescu, comandantul Regimnetului I O dorobanţi,

în legătură cu recunoaşterea ce urmează s-o facă în zona Vadin 1

Domnule comandant,

MÎine 18 octombrie urmÎnd a se face o recunoaştere spre Vadin, sub

comanda maiorului Eni, veţi trimite chiar de astăzi un batalion de cel putin

3'50 de oombatanţi, care la ora 41;2 după amiază să se afle la K1ruşevan,

unde va petrece noaptea. Oamenii vor avea fiecare cîte 100 cartuşe, sanitari

şi cîteva căruţe din cele de rechiziţie.

Com1ndantwl COI'pufoi,

Colonel SLANICEANF

Documrnte priv.ind istoria României. Războiu1I pentru independenţă, voi. VII, p. 1 O.

406

fin jaţa Plevnei/, 17 octombrie 1877

Colonelul Alexandru Gramont, comandantul Brigăzii 2,

propune pentru decorare colonelului George Anghelescu.

comandantul Diviziei 3, ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi

ce s-au evidenţiat în luptă

Domnule comandant,

Brigada 2 se află din ziua de 3 august În avantposturi şi În bătaia

gloanţelor inamice În care timp mai mulţi din ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi

au avut ocaziune a se distinge şi prin urmare au dobÎndit dreptul de a fi

recompemaţi. Pe această bază am onoare a propune spre a se acorda medalia

1 în legătură cu aceeaşi recunoaştere mai vezi documentele 18, 19, 20, 22 (Documente

privind istoria. României. Războiuil pentru independen\ă, voi. VII, p. 9- l:J).

430


Virtutea Militară, celor ce urmează, rugîndu-vă să binevoiţi a mijloci şi pe

·

lîngă domnul comandant al armatei :

LocN. colonel Holban Nicolae, comandantul Regimentului 9 dorobanţi,

care în ;.-ileie de 30 şi 31 august s-a aflat necontenit înaintea regimentului,

asupra căruia veneau gloanţele inamice şi în tot timpul pînă astăzi se află

în corpul său în toate locurile unde poate, din acestea este mai expus.

Maiorul Skeletti Scarlat, comandantul Batalionuh1i 3 vînători, care necontenit

se află cu batalionul său unde poate, din acestea este mai expm.

Comandantul Corpului 2 de armată dl. general Radovici, prin ordinul de

zi nr ...' din iulie, mulţumeşte pe maiorul Skeletti care a luat parte la

bombardamentul de la Rast, ca omul ce a dat probe de energie unită O.!

distinge pe bunii comandanţi de trupă.

Maiorul Paladi Constantin din Regimentul 2 infanterie, care În ziua de

30 august comanda batalionul din Reg. 2, s-a aflat Întotdeauna cu partea

din batalion care era mai expusă la gloanţele inamice.

Căpitanul Celăreanu Constantin din Batalionul J vînători, pentru că

cu ocazia deschiderii retranşamentelor bateriei Crăniceanu s-a expus cu multă

abnegaţiune şi curaj la deschiderea paralelii.

Sublocotenentul Crăciunescu Ştefan din Regimentul 2 infanterie, care

În ziua de 30 august se afla înainte cu tiraliorii şi a fost rănit.

Sublocotenentul Cerchez Gheorghe din Regimentul 9 dorobanţi, care

la atacul de la 6 septembrie, după rănirea căpitanului Ionescu, comandantul

Companiei 3 şi a locotenentului Rădescu tot din această companie, rămîind

singurul ofiţer, a condus-o înainte.

Sergentul adjutant Ilie Constantin şi sergentul Balamat Ioan din Batalionul

J vînători, care după atacurile de la 30 şi 6 s-au expus în mai multe

rînduri, coborîndu-se în vale şi ridicînd din răniţii dorobanţi şi din Regimentul

8 infanterie. Cel din urmă a fost rănit în unele din aceste ocaziuni şi

se află la spital.

Doi soldaţi din Regimentul 2 infanterie, Andrei Alecu şi Lambru Constantin,

făcînd parte din compania răspîndită în tiraliori (30 august) şi s-au

deosebit prin curajul lor. Leşu Niţă sergent major din Regimentul 9 dorobanţi,

funqionînd ca · sergent adjutant, distingîndu-se În ziua de 6 septembrie, îndemnînd

pe soldaţi a porni înainte la atac şi aflîndu-se În tot timpul lingă

maiorul lfandoca, rănit lîngă dînsul.

Părpală Constantin din Regimentul 9 dorobanţi, rănit grav la avantposturi,

în momentul ce a căzut a strigat „să trăiască România", recomandînd

camarazilor săi ca să spună copilului său că şi el cînd va fi mare să

facă ca şi dînsul. Se află În spital : Sergentul Lepădat Dediu şi soldaţii Pache

Cristache, Crudu Oprea, Potaru Constantin din Regimentul 9 dorobanţi,

făcînd parte din Companiile 5 şi 7, care au atacat şi Înaintat în ziua de

6 septembrie fiind totdeauna Înaintea <;elorlalţi şi timulînd trupa în contra

inamicului.

Comandantul Brigadei 2,

Colond A. GRAMONT

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VII, p. 11-13



431

407

Poradim, 18 octombrie 1877

Carol I, comandantul Armatei de vest, informează

pe Marele Duce Nicolae despre desfăşurarea acţiunilor

Corpului de cavalerie româno-rus comandat

de generalul rus Arnoldi

Drept răspuns la scrisoarea pe care 1ni-ai adresat-o în legătură cu deta

'Şamentul român care a trecut Vidinul, nu pot decît să-ţi repet că acum două

zile detaşamentul compus din 14 batalioane şi 3 baterii de artilerie, din care

una călăreaţă se află la dispoziţia generalului Gurko. Trupele fiind sub ordinele

generalului Arnoldi acesta le-J. indicat poziţiile pe care să le ocupe.

Pînă În această seară el nu a făcut nici un raport asupra dispoziţiilor pe care

'l e-a primit. Din informaţiile pc care le-am cules personal cunosc că se lucrează

la două redute : una la est de Gorni Etropol pentru a bate comunicJ.ţia

Rahovei şi alta la 800 metri nord de Gorni Etropol pentru a bate platoul

şi drumul spre T restcnik. Există 5 batalioane şi 20 de tunuri din care o

baterie rusă la Doini Etropol care se şi află în baterie pentru a execuu

trageri pe comunicaţia care duce la Rahova. La Gomi Etropol, unde s-au

fortificat, se află 5 batalioane şi o baterie de 9 ; o secţie de artilerie ($te

plasată pentru a trage asupra podului de peste Vid, asupra şoselei Plevna

T eliş. Nu cunosc încă unde au luat poziţii alte 4 batalioane. în general informaţiile

asupra mişcărilor trupelor îmi vin cu întîrziere. Te rog să dai

ordin să nu se mai întîrzie mai mult şi să mă ţină la curent.

C6opHHK MaTepHanoe no pycxco-zypeuxoil: eoil:ue 1877 -1878 rr. na EarrxaucxoM IlonyoCTpoee

T. 32, CTP· 190.

408

/Vcrbiţa/, 18 octombrie 1877


raportează lui Carol I că a vizitat lucrările genistice

ale Diviziei 4 şi-i comunică rezultatul inspecţiei

Sosit acum din Gornea Etropol.

Am vizitat lucrările de apărare ale Diviziei 4 active ; ele vor fi terminate

mîine.

4.12


Divizia îşi are aprovizionamentele pe 5 zile ; la podul după Vid, tablierul

podului în parte dărîmat ; se va continua tragerea mîine.

Pe generalul Arnoldi nu am văzut. Era dus la Gorni Dubnik.

Am găsit pe maiorul Ligniţi. Mîine vom adresa Înălţimii Voastre în

amănunt poziţia şi crochiul lucrărilor Diviziei 4.

General CERNA T

Documente privind istoria României Războiul pentru independenţă, voi. VII, p. 24.

/Verbiţaf, 18 octombrie 1877

409

Colonelul Mihail Cerchez, comandantul Diviziei 2,

raportează generalului Alexandru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, părerea sa privind cucerirea

redutei Griviţa 2

Domnule general,

Am onoare a înapoia Domniei Voastre cele două propuneri de atac asupra

redutei nr. 2, propuneri ce aţi binevoit a-';lli trimite spre a lua cunoştinţă

de ele.

Aprecierile mele asupra acestor propuneri sînt :

1. Un nou atac asupra redutei nr. 2 ar fi acum o încercare tîrzie şi

sacrificiile de oameni ce s-ar face mi se par cu totul de prisos, pe cît timp

investimentul Plevnei este complet şi poate da speranţe unei curînde căderi

a poziţiilor turceşti. Un succes în această parte nu ar grăbi căderea Plevnei.

Un insucces ar da o nouă satisfacţie celor Împresuraţi. Amorul propriu al

unei armate nu constă în ocuparea unei poziţii, ci În ajungerea scopului

general ce-şi propune. Dacă acel scop este ajuns fără zadarnice jertfe, amorul

propriu cel mai susceptibil poate fi satisfăcut.

2. Dacă în toate acestea, luarea redutei ar fi găsită de trebuinţă pentru

reuşita planului general şi ajungerea scopului propus, eu cred că propunerea

ce face lt. colonel Carp 1 este singura ce se poate lua în consideraţie

cu oarecare modificări de detalii ce nu ar micşora Întru nimic meritul celui

ce o face.

Ora atacului mi se pare foarte nimerită, căci s-a observat că în adevăr

la aceea oră supravegherea apărătorilor este mai slabă.

1 Vezi Documente privind istoria României. Războiul pentru indtpendenţă, voi. VI,

p. 599-llOO.


433

Numărul celor ce atacă în întîiul rînd mi se pare mare pentru o surprindere.

Luare de gabioane de către acei oameni ar întîrzia marşul care În

asemenea întreprindere trebuie să fie foarte repede, iuţeala şi întunericul

sunt singurele paveze ale năvălitorilor, revolverele, săcurile şi puştile în bandulieră,

armele lor.

Al doilea rînd de năvălitori în loc de a purta saci de pămînt ar fi

mai nimerit să ducă scînduri de o lungime mai mare decît lăţimea şanţului

şi care să serve la trecerea acestui obstacol şi la escaladarea parapetului.

Alegerea din artilerie a 200 oameni este neadmisibilă căci ar jigni drepte

susceptibilităţi şi ar expune tunarii noştri care au atîtea alte ocazii de a-şi fa.:c

datoria În serviciuri la care nu pot fi înlocuiţi.

Comandantu! diviziei,

Colonel CRISTODOL CERCHEZ

Documente privind itoria României. Războiul pentru indeper!dnt:l, Yol. VI, p. 24-25.

410

fGJrni Etropolf, 19 octombrie 1877

Căpitanul Moise Groza, şeful de Stat-major al Brigăzii 1

din Divizia 4, face cunoscut că brigada intră din nou sub

ordinele diviziei

ORDIN DE ZI NR. 220

Se face cuno'icut corpurilor că, din ordinul Marelui Cartier General, brigada

intră iarăşi la comanda Diviziei 4 ; asemenea intră în brigadă Batalio

:rn! 2 vînători şi batalionul din 16 dorobanţi, sosite acum de la serviciul la

.:are au fost detaşate.

Batalionul din (Regimentul) 2 dorobanţi va ocupa cu toate 4 companii,

chiar de astă seară, cele două fleşe construite între satele Gorni şi Doini

Etropol. Pentru apărarea acestor uvraje, numitul batalion va rămîne reponsabil.

Din ordin, şeful de Stat-major al Brigăzii l,

Căpitan GROZA

Documente privind istoria României. Războiu:! pentru independenţă, vol. VII, p. 43.

434


411

Burnreşti, 19 octombrie 1877

Lista ofiţerilor morţi şi răniţi în luptele din ziua de 7 octombrie

Buletinul de la · teatrul resbelului publicat în „Monitorul Oficial'',

nr. 229 de la 11 ocrnmbrie, anul curent, nefiind complect, ministerul publcă

din nou lista ofiţerilor morţi şi răniţi de la 7 octombrie :

Ofiţeri morţi :

Căpitan Gănescu Dimitrie, din Regimentul 7 de linie.

Sublocotenentul Lemnea Dimitrie, din Regimentul 7 de linie.

Ofiţeri răniţi :

Locotenent-colonelul Grigore Ion, din Regimentul 7 de linie.

Căpitan Toporanu Scarlat, din Regimentul 5 de dorobanţi.

Căpitan Scriban Ion, din Regimentul 5 de dorobanţi.

Căpitan Dimitriu Nicolae Vasile, din Regimentul 5 de dorobanţi.

Căpitan Piteşteanu Alex, din Batalionul de geniu.

Căpitan Groza Moise, din corpul de Stat-major.

Locotenentul Ştefănescu Vasile, din Regimentul 13 de dorobanţi.

Locotenentul Marotineanu Petre, din Regimentul 5 de dorobanţi.

Locotenentul Epureanu Dimitrie, din Batalionul 1 de vînători.

Locotenentul Oprea Vasile, din Regimentul 5 de dorobanţi.

Locotenentul Gafencu Vasile, din Regimentul 14 de dorobanţi.

Locotenentul Tîrşoreanu Nicolae, din Regimentul 7 de linie.

Sublocotenentul Ionescu Ion, din Regimentul 7 de linie.

Sublocotenentul Scărlătescu, Filip, din Regimentul 13 dorobanţi.

Sublocotenentul Parageni Const. din Regimentul 7 de linie.

Sublocotenentul Vasilescu Ion, din Regimentul 13 dorobanţi.

Sublocotenentul Stamatopol Simion, din Regimentul 7 de linie.

Sublocotenentul Găluşcă Eugeniu, din Regimentul 13 dorobanţi.

Sublocotenentul Vasilescu Grigore, din Regimentul 13 dorobanţi.

Sublocotenentul Donescu Nicolae, din Regimentul 14 de dorobanţi.

Sublocotenentul Dinulescu Gheorghe, elev al Şcolii militare de infanterie

şi cavalerie, ataşat ca comandant de pluton În Batalionul 1 de vînători.

(Comunicat)

»Monitorul Oficial", nr. 2J6 din 20 octombrie 1877, p. 6007 ;

Documente privind istori'a României. Războiul] pentru independenţă, voi. VII, p. 46-48.


435

412


Decret de numire a colonelului Ştefan Fălcoianu în funcţia

de şef al Statului-major al Armatei de operaţii

Prin tnaltul decret No. 2073 de la 3 noiembrie 1877, d-nul colonel

Fălcoianu Ştefan, directorul general din administraţia centrală a resbelului,

s-a numit şeful Statulu:-major general al Armatei active în locul D-lui colonel

Barotzi Constantin, care s-a trecut director general în administraţia centrală

a resbelului, considerîndu-se aceste numiri pe ziua de 20 octombrie 1877.

"Monitorul Oficiat!", nr. 250 din 20 noiembrie 1877, voi. I, p. 864.

Gorni Elropol, 20 octombrie 1877

413

Colonelul Grigore Borănescu, comandantul Brigăzii 2

din Divizia 4, raportează generalului rus Gurko ocuparea

poziţiilor de la est de Gorni Etropol

Excelentă,

În conformitate cu ordinul pe care Excelenţa Voastră mi l-a trums

aseară prin căpitanul de stat major Groza, am onoarea a vă informa că

astăzi Brigada 2 a ocupat retranşamentele construite la est de localitatea

Gorni Etropol.

Pentru a completa apărarea primei linii ocupată de Brigada 1, sînt de

părere să se construiască o lunetă puternică întărită cu două tunuri, în dreapta

poziţiei micului mamelon. Dacă Excelenţa Voastră aprobă construcţia a::est<.!i

lunete rog să binevoiască a oroona . . Pînă în prezent n-am avut onoarea să

văd pe Excelenţa sa generalul Danilo care n-a sosit Încă la cartierul diviziei

sale.

Colonel BORANESCU

•

C6opHHK MaTepHanoe no pyccKo-Type1.1Koit eoltHe 1877 - 1878 rr. Ha lianKaHCKOM TionyocTpoee,

T. 32, cTp. 274.

436


414

/111 faţa lui Doini Etropolf, 20 octombrie 1877

Căpitanul Moise Groza, şeful de Stat-major al Brigăzii I,

din Divizia 4, comunică unităţilor brigăzii poziţiile de luptă

ORDIN DE ZI :'.'JR. 237

Art. 1.

Batalionul 2 vînători va ocupa astăzi satul Doini Etropol aşe;îndu-se

după movila din dreapta satului, astfel ca să poată fi adăpostit contra focului

din Opanez.

În această poziţie batalionul de vînăi:ori va rămîne responsabil pentru

apărarea satului susnumit, supraveghind totodată prin patrule, ca, casele

din sat să nu fie distruse sub nici un pretext, nici din partea oamenilor noştri,

nici din partea ruşilor.

Art. 2.

Secţia de arrilerie de 9 cm. de sub comanda că:pitanului Crimineanu,

fiind pusă sub ordinele mele, se va aşeza la morile din centrul poziţiei brigăzii,

pentru a bate podul de pe apa Vid. Artileria Întreagă aflată sub

ordinele mele va face imediat trecerea peste pîrîul dintre poziţia Gorni Etropol

şi satul Doini Etropol, care să poată servi la un caz de retragere.

Art. 3.

În avantposturi intră diseară 1 batalion din Regimentul 16 şi unul din

14 dorobanţi, retrăgîndu-se al 7-lea de linie şi un batalion din 16.

Batalionul de vînători va ocupa linia cu Compania 1 în faţa poziţiunilor

ce are şi cu alta poziţiunea din stînga satului Doini Etropol, trimiţînd

patrule pînă aproape de Vid În dreptul pădurei din faţa satului, care vor

avea drept misie de a se asigura dacă se adun sau nu trupe inamice pe acea

poziţiune ; flancul drept al liniei avantposturilor vînătorilor se va lega cu

·

flancul stîng al dorobanţilor.

Domnul lt. colonel Fotea va fi comandantul Întregului sistem de avantposturi.

Mîine dimineaţă, 21 octombrie, va rămîne la rezervă Batalionul 2 vînători

Întreg la flancul stîng şi un batalion din (Regimentul) 7 la flancul drept

al poziţiunei, iar celelalte trupe vor ocupa locurile lor.

Art. 4.

În fiecare dimineaţă, la orele 9, corpurile vor trumte regimentului

situaţia Model A, odată cu trimiterea furierilor la ordine, precum şi la 4 zile

situaţia celor prezenţi sub arme.

Art. 5.

Coloana de muniţie fiind la Gorni Etropol, corpurile vor căuta a se

ctproviziona cu numărul reglementar de cartuşe.


437

Art. 6.

Trupele care au raniţele lăsate la Trestenik, le vor aduce îndată lăsînd

acolo numai depozitele ce au acolo.

Din ordin

Şef de Stat-major,

Că.pitam GROZA

Documente privind istoria României. Războiu:l pentru i·ndependcnţă, voi. VII, p. 56-57.

415

/Gorni Dubnik, 20/ octombrie 1877


propune pentru decorare generalului Alexandru Cernat,

comandantul Armatei de operaţii, doi ofiţeri care s-au distins

în luptele de la Gomi Dubnik şi Teliş

Domnule general,

Comandantul Brigadci de cavalerie, prin raportul său cu nr. 255, îmi

aduce la cunoştinţă că În luptele de la Gorni Dubnik şi Teliş, unde brigada

de cavalerie apăra aripa dreaptă a operaţiunilor, căpitanii Alexandrescu Nicolae

din Regimentul 6 călăraşi şi Costescu Nicolae din Regimentul 5 călăraşi s-au

deosebit prin bravura lor şi distincţiunea cu care au executat diferitele şi

grelele misiuni ce le-au fost încredinţate, sub focurile inamice. Afară de a

ceasta, presupunîndu-se că trupe inamice pornite despre \Traca către Rahova,

spre a-şi mări contingentul cu acei aflători în localitatea din urmă, în scop

de a îndrepta un atac În spatele trupelor amice ce operau pe şoseaua Sofia,

căpitanii Alexandrescu şi Costescu, prin ordin special au fost însărcinaţi a

face o reninoaştere ofensivă cu două escadroane În acele părţi, pînă dincolo

de satul Altimir. Ei au cutreerat aproape 60 kilometri, au dat peste un escadron

de cerchezi pe care i-au fugărit, făcînd şi un prizonier, apoi s-au întors,

după o exploraţiune cu deamănuntul, dînd relaţiunile cele mai exacte şi împrăştiind

orice temere. Punînd baza cuvenită pe raportul comandantului br.igadei,

cunoscînd prin mine însumi pe numiţii căpitani care totdeauna ş-au

făcut datoria cu distincţiune, avînd în vedere că meritul trebueşte recompensat,

am onoare a vă ruga, domnule general, să binevoiţi a mijloci ca numiţii

-iistinşi ofiţeri să fie decoraţi cu ordinul Steaua Rominiei.


General · ANGHELESCU

Documente privind istoria României. Războiul :pentru independenţă, voi. VII, p. 59-60.

438


416

Rahova, 20 octombrie 1877

Colonelul Pavel Cernovodeanu, comandantul Brigăzii

de cavalerie din zona: Vid-Isker, raportează generalului

George Lupu, comandantul Corpului de observaţie,

rezultatul recunoaşterii sale făcută la Lom Palanka

Domnule general,

Eri 19 curent ducîndu-mă la Lom Palanka spre a mă asigura desprt!

cele ce se petrec acolo, am constatat următoarele :

Oraşul este mare, situat pe o coastă şi înconjurat de înălţimi. Are un

aspect frumos, uliţile şi cartierele regulate Într-un stil european. Toate cartierele

turceşti sunt devastate complet de . ... . .

1

la sosirea subscrisului o deputaţiune a oraşului a venit să solicite a se

trimite mai multă armată acolo pentru a asigura liniştea publică de temerile

'

ce au din partea turcilor .... . . t

O petiţiune adresată Dvs. mă grăbesc a o înainta odată cu aceasta.

Am găsit pe colonelul Dumitrescu care după ordinele ce zice că a avut

trecuse 1§0 miliţieni Între care şi pentru menţinere ordinii Lomului şi paza

fortului.

Puindu-i În vedere ordinul Dvs. primit ien orele 9 dimineaţa, toţi

miliţienii pînă mîine vor fi trecuţi înapoi pe malul stîng al Dunării, asemenea

s-au trecut lăzile cu cartuşe precum şi parte din materialul plutitor răma>

de la turci.

Vizitînd lucrările telegrafului şi politiei turceşti, am gas1t cinci maşm1

de abur agricole noi şi În foarte bună stare. O pompă de apă, două afete de

tun sistem vechi şi foarte degradate.

Toate acestea am dat ordin a se păstra şi a le asigura puindu-le o gardă.

Din informaţiuni ce am putut culege atît de la locuitorii din Lom Palanka,

cît şi nişte ţărani care alahăieci scăpase din Vidin spun că împreună cu

armata lor, care nu trece peste 5 OOO sînt închişi în cetate ; proviziuni de

mîncare, zice, au din abundenţă.

La Arcer-Palanka arată că nu sînt mai mll'lţi de 300 nizami, infanterie

şi aceştia stau gata a trece tot la Vidin. Populaţia turcească a fugit de mult

din Arcer.

O patrulă de roşiori, compusă din 2 soldaţi şi 1 sergent, sosind pe la

orele patru după amiază la Lom Palanka, îm raportează că două escadroane

de roşiori cu două tunuri fac o recunoaştere spre Belograckik.

Comandantul de la Loscovo raportează că o divizie de cavalerie, compusă

din Brigada de roşiori şi trei regimente de cavalerie ruseşti cu 5 baterii


439


de artilerie, sub comanda generalului Arnoldi a pornit ieri la orele 9 spre

Krivinski-Cerkez.

Lom Palanka prin poziţiunile stra-tegice ce o înconjoară, după părerea

mea devine un punct de mare importanţă, unde s-ar putea face chiar o

rezistenţă puternică. Prin urmare este indispensabil a se destina deocamdată

un regiment de infanterie, un regiment de cavalerie şi o baterie de artilerie.

Dacă Dv. veţi binevoi a aproba aceasta, mîine voi avea onoare a mă

prezenta în persoană la Rahova spre a primi ordine.

Cele două escadroane sunt foarte insuficiente, a putea ţine atît lanţul

de siguranţă al avantposturilor cît şi ordine în oraş.

Comandantul Brigăzii de cavalerie,

Colonel CERNOVODEANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VII, p. 62-63.


417

Decret pentru deschiderea unui credit de 4 OOO OOO lei

Ministerului de Război


de Resbel, sub nr. 6 440 ;

Văzînd jurnalul Consiliului Nostru de Miniştri, încheiat în şedinţa de

la 19 octombrie a.c., sub nr. l, 1•

Am decretat şi decretăm ce urmează :

Art. I. Jurnalul sus-zis este aprobat de Noi.

Art. II. Se deschide Domnului Ministru de Resbel un credit de patru

milioane (4 OOO OOO) lei, pentru întimpinarea cheltuielilor reclamate de trebuinţele

armatei, care credit se va acoperi din resursele tezaurului public.

Art. III. D. Ministru de Resbel este autorizat a cere Consiliului Miniştrilor

asupra acestui fond de patru milioane, deschiderea creditelor suplimentare

şi extraordinare, de care va avea trebuinţă şi cari În urmă se vor

supune aprobaţiunei Noastre.

Art. IV. lndată după deschiderea sesiunei viitoare a Corpurilor Legiuitoare,

expuindu-li-se motivele, li se va cere aprobarea tuturor creditelor

care se vor fi deschis asupra fondului sus-zis de patru milioane, precum şi

un bil de idemnitate.

p. 99.

1 Vezi Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VII,

440


Art. V. şi cel din urmă. Miniştrii Noştri Secretari de Stat la Departamentele

de Resbel şi Finanţe sunt însărcinaţi cu executarea ordonanţei de faţă.

CAROL


la Departamentul de Finanţe,

1 CIMPINEANU


ad-interim la Departamentul de Resbel,

T C. BRĂTI ANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VII, p. 98

Nicopol, 22 octombrie 1877

418

Ordin de zi al generalului D. Racoviţă prin care anunţă

că a preluat comanda Diviziei 4

ORDIN DE ZI NR. 129

Prin Înalt Decret fiind numit comandant al Diviziei 4 acuva, fac

cunoscut trupelor ce o compun că ieri, 21 octombrie, sosind la armată am luat

posesiunea comandantului diviziei.


Genernl RACOVIŢĂ



419

Carol I, comandantul Armatei de vest, informează telegrafic

pe Marele Duce Nicolae despre rezultatele inspecţiei sale

făcute dincolo de Vid

Am revenit în această dimineaţă din inspecţia mea de dincolo de Vid.

Fortificaţiile de la Gorni şi Doini Etropol sînt terminate şi barează în mod

eficace comunicaţia spre Rahova. O brigadă din Divizia de grenadieri a

ocupat ieri seară redutele lucrate de trupele romine, care s-au plasat imediat

la stînga grenadierilor ocupînd Doini Etropol. Tirul artileriei n-a putut încă


441

să distrugă podul fiind necesare la centru un număr dublu de tunuri. Cunosc

din sursă 'demnă de încredere că corpurile de armată ale lui Mehmet Ali

deşi operează în aparenţă contra Serbiei ele sînt destinate să facă o tentativă

disperată pentru a debloca pe Osman. Sper că atitudinea Serbiei va paraliza

această tentativă.

Ha 1iaJIK3HCKOM ITonyocT

C6opHHK MaTepHaJioB no pyccKo-TypeuKo:i!: BO:i!:He 1877- 1878 rr.

poBe, T. 52. CTp. 23 -24.

420

Doini Etropol, 23 octombrie 1877

Căpitanul Moise Groza, şeful de Stat-major al Brigăzii I

din Divizia 4, transmite unele indicaţii maiorului

George Cuciuc referitoare la intrarea batalionului

de sub comanda sa în avanposturi


Astă seară intră în serviciul de avantposturi batalionul din al 2-lea dorobanţi,

care va fi aşezat de dl. maior Cuciuc astfel ca flancul său drept să

stea în legătură cu ruşii, iar cel stîng cu al 2-lea de vînători.

D-l maior Cuciuc va distribui batalionul după cum urmează :

Şase plutoane vor forma vedetele şi gardelc lor mari, iar 2 plutoane

corpurile principale. Unul din aceste corpuri principale se va aşeza în dosul

movilei din flancul nostru drept, servind totodată şi ca susţinere a tunurilor

aflate acolo. Celălalt va sta în locul unde este ambulanţa Regimentului 7

de linie.

Yedetele vor fi instruite ca să oprească pe oncme care se va apropia

de ele şi se va trage numai cînd li se va refuza răspunsul.

Astă noapte s-a întîmplat ca vedetele de infanterie au tras asupra călăraşilor

dinaintea lor, ceea ce dovedeşte că n-au fost bine instruite.

Comandant al avanposturilor va fi dl. maior Cuciuc, care va sta la

movila din dreapta satului.

Batalionul de vînători va aşeza unul din corpurile sale principale la

movila de deasupra satului, care va servi totodată ca susţinere a bivuacului

de acolo.

Din ordinul d-lui comandant de brigadă.

Şef de Stat-ma.jor,

Căpitan GROZA

Documente privind istoria Rom5.niei. Războiul pentru independenţă, voi. VII, p. 116.

442


421

Ghighen, 24 octombrie 1877

Colonelul George Slăniceanu, comandantul Corpului de pe Vid

şi lsker, ordonă locotenent-colonelului Gheorghe Măldărescu,

comandantul Regimentului IO dorobanţi, să ocupe

cu unitatea sa localitatea Beşlii

Domnule comandant,

Ordinul ce v-am trimis ieri este foarte clar, zicîndu-vă că toată brigada

Dvs. să fie pe malul stîng al Iskerului. Ocupaţi negreşit mîine Beşlii, unde

vine şi un escadron din al 2-lea călăraşi. S-a dat ordin prin Regimentul S

călăraşi, nu numai a vă da în permanenţă escadronul căpitanului Piersiceanu,

dar a vă mai da încă un escadron cînd îl veţi cere ca ajutor indisepensabil.

Cu această ocazie vă pun În vedere că doresc să am ştiinţă cit mai nezăbovit

că tărîmul între Rahova şi Isker este măturat. Cred că lăsînd un bun şef de

batalion la Kruşeveni sau Vadin, vă puteţi stabili cartierul Dvs. în Beşlii,

după ce veţi îndeplini misiunea.


Colonel SLĂNICEANU



422

Decret pentru deschiderea unui credit în vederea baterii

unei medalii comemorative pentru trecerea Dunării



Văzînd jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 4, Încheiat în şedinţa de

la 17 octombrie 1877 ;

Avînd în vedere legea votată de Corpurile Legiuitoare ş1 sancţionată

<:u decretul nr. 1110 ;

Avînd în edere art. 29 din legea contabilităţei generale a Statului,


Art. I. Jurnalul Consiliului Miniştrilor, citat mai sus, se aprobă.


443

Art. II. Se deschide pe seama Ministerului de Resbel un credit extraordinar

de lei 21 840, asupra exerciţiului 1877, pentru plata costului medaliei

comemorative pentru trecerea Dunării de către armata noastră în campania

actuală.

Art. III. Acest credit se va acoperi din creditul de 10 milioane lei,

acordate guvernului, pentru trebuinţele Ministerului de Resbel, prin legea

votată de Corpuriile Legiuitoare şi sancţionată de Noi cu decretul nr. 1 110.

Art. IV. şi cel din urmă. Miniştrii Noştri Secretar.i de Stat la Departamentele

de Resbel şi Finanţe sînt însă'rcinaţi cu executarea ordonanţei de faţă.

CAROL

Ministru Secretar de Stait

la Departamentu de Finanţe,

I. CIMPEANU

Minis·tru Sec·retar de Stat

ad-intetim la D11partamellltwl de Resbd,

I. C. BRA TlANU

Documente privind istoria Rornniei. Războiul 1pentru independenţă, voi. VII, p. 136.


423

Decret pentru deschiderea unui credit în vederea acoperirii

chetuielilor armatei pe luna octombrie 1877 1



Văzînd jurnalul Consiliului de Miniştri, sub nr. 4, încheiat în şedinţa

de la 22 octombrie 1877,


Art. I. Jurnalul Consiliului de Miniştri, citat mai sus, este aprobat

de Noi.


de lei 638 420 bani 50, asupra exerciţiului 1877, pentru acoperire01

cheltuielilor ce urmează a se face În luna octombrie, pentru Întreţinerea armatei

pusă pe picior de resbel.

Art. III. Acest credit se va acoperi din creditul de 4 milioane lei, deschis

prin jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 1, Încheiat în şedinţa de la

19 octombrie şi decretat cu nr. 1992.

1 In aceeaşi zi, prin alt decret se deschide un credit de 775 99Z lei şi 38 bani pentru

acoperirea che!tuieli!or pe luna august 1877 (Documente privin.d istoria României. Războiul

pentru independenţă, voi. VII, p. 144).

444


Art. IV. şi cel din unnă. Miniştrii Noştri Secretari de Stat la Departamentele

de Resbel şi Finanţe sînt' însărcinaţi cu executarea ordonanţei de faţă.

CAROL


la Depanamentul de Finanţe,

I. CIMPINEANU

Ministru secretar de Stat


. I. C. BRĂTIANU

Documente privind istoria României. Războiwl pentru independenţă, voi. VII, p. 140-141.

Paradim, 2 5 octombrie 1877

424

Decret pentru deschiderea unui credit extraordinar de

I OOO OOO lei în vederea acoperirii cheltuielilor de transporturi

pe căile ferate

[ . ..] Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul


Văzînd jurnalul Consiliului de Miniştri sub nr. 1, încheiat în şedinţa

de la 22 octombrie 1877,



de Noi.


de lei 1 milion, asupra exerciţiului 1877, pentru a se achita societatea

acţionarilor căilor ferate romine de costul transporturilor de persoane şi

material militar efectuate cu drumul de fer În luni'le mai, iunie, iulie, precum

şi parte din august, cu ocazia punerii armatei pe picior de resbel.

Art. III. Acest credit se va acoperi din creditul de patru milioane,

deschis cu jurnalul Consiliului de Miniştri nr. l, încheiat în şedinţa de la

19 octombrie, şi decretat cu nr. 1 992.

Art. IV şi cel din urmă. Miniştrii Noştri Secretari de Stat, la Departamentele

de Resbel şi Finanţe sînt însărcinaţi cu executarea ord>manţei de faţă.

CAROL


la Departamentul de Finanţe

l. CIMPINEANU


ad-interim la Departamentul de Resbcl,

I. C. BRĂTIANU


J2 - Războiul pentru independen1ă na1ională - c. 1067 445


Poradim, 25 octombrie 1877

425

Decret pentru deschiderea unui credit necesar cumpărării

a 30 OOO kg „pulbere de artilerie şi infanterie"



Avînd în vedere jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 3 din 22 octombrie

1877,



oe Noi.


de lei 81 OOO asupra exercitiului 1877, pentru cumpărarea a 30 OOO kilograme

pulbere de artilerie şi infanterie.

Art. III. Acest credit se va acoperi din creditul de 4 milioane lei,

deschis prin jurnalul Consiliului Miniştrilor nr. 1 încheiat în şedinţa de la

19 octombrie, şi decretat cu nr. 1 992.

Art. IV. şi cel din urmă. Miniştrii Noştri Secretari de Stat la Departamentele

de Resbel şi Finanţe sun însărcinaţi cu executarea acestui decret.


la Departa:menruil de Finanţe,

I. CIMPINEANU

CAROL



I. C. BRA TlANU



426

Măsuri luate de generalul Alexandru Cernat, comandantul

Armatei de operaţii, pentru strîngerea _„ cercului în jurul

Plevnei"

De opt zile trupele de geniu au început construcţia unei galerii de

mină, pornind de la spatele paralelei 4-a ; lucrarea înaintează repede ; 35 m.

nu sunt lucraţi.

Pentru a strînge în de mai aproape cercul în jurul Plevnei o porţiune

ce ocupă armata noastră şi pentru ca diferite trupe să fie în poziţiunea a

apăra cu eficacitate localităţile ce sunt încredinţate, sau a se duce cu repeziciune

în ajutorul părţilor, pe unde inamicul ar încerca să pătrundă linia

de împresurare.

446


S-au luat următoarele dispoziţii :

1-a. Divizia 4 va urma a ocupa poziţiunile ce i s-au prescris prin

ordinul - .. . 1• Cavaleria Brigăzii Formac va întinde avantposturile sale

pînă la Vid, legîndu-se în acest punct cu dreapta vedetelor trupelor colonelului

Rîşnovanu ; d. general Racoviţă va cere aceasta de la comandantul

cavaleriei de pe malul stîng al Vidului.

2-a. Trupele puse sub ordinele d-lui colonel Rîşnovanu se compun din

brigada sa, de o baterie călăreaţă şi de 2 companii din Regimentul 2 dorobanţi

; vor ocupa regiunea dintre Vid pfoă la săgeata Opanez nr. 1 ;

cele două companii de dorobanţi vor fi În bivuac de deasupra Susurluiului,

iar 2 escadroane călăraşi şi o secţie artilerie călăreaţă vor bivuaca în spatele

liniei a 2-a de apărare, de care se va vorbi în urmă şi care se va indica d-lui

colonel Rîşnovanu de către un ofiţer al Marelui Cartier General ; secţia detaşată

la Riben o va aduce În locul ce ocupă bateria Algiu în faţa

Opanezului.

3-a. Brigada Sachelarie îşi va schimba bivuacul aşezîndu-se în spatele

liniei a 2-a de apărare, în locul unde se află acum un post călăraşi şi care

i s-au arătat de către şeful de Stat-major. Va construi următoarele uvraje :

ln stînga lucrării zisă reduta Craiova ... 1 şi ce formează înălţimile unui

puţ din vale, va construi pe creastă un retranşament în linia dreaptă.

Reduta Craiova se va transforma într-o lunetă, desfiinţîndu-se latura

dreaptă de la intrare şi dirijîndu-o În dreapta În , direcţia ce s-a arătat ofiţerului

Marelui Cartier General, însărcinat cu supravegherea lucrării. ln partea

dreaptă a acestei lunete, numită luneta Craiova, În poziţiunea semnată pe

teren, se va construi o săgeată mult deschisă la gît, astfel ca să bată văile

din faţă. În dreapta acestei lucrări, lîngă o ... 1 bine cunoscută se va construi

o altă săgeată avînd ... 1 pentru anilerie.

Mai în dreapta la locul desenat pe pămînt ofiţerului de la Marele Cartier

General, se va construi o lunetă cu direcţiile feţelor care s-au determinat

chiar pe teren, avînd o faţă spre luneta Craiova şi alta spre Vid.

O altă lunetă asemenea cu direcţiunile determinate pe teren pe înălţimea

ce este între satele Cacimuniţa şi Susurluiu.

Regiunea ce se încredinţează Brigăzii Sachelarie începe de la . săgeata

Opanez nr. 1 şi se întinde pînă la săgeata ce se află acum ridicată în dreapta

redutei Alexandru.

în avantposturile ce va ţine spre dreapta se vor Întrebuinţa şi trupele

de cavalerie, ce sînt astăzi în vedete, se va intercala însă posturi de infanterie,

care să permită a înainta lanţUl avantposturilor. Cu modul acesta brigadă

Sachelarie are în regiunea sa ca întîia linie de apărat toate lucrările de la

luneta Craiova pînă la săgeata Opanez nr. 1.

Uvrajele enumerate mai sus, ce sunt a se construi, formează a doua

linie de apărare.

4-a. ln fine lunetele Iaşi, Turnu, Bucureşti cu săgeţile lor formează adevărata

bază de apărat, avînd însă În spate sprijinul liniei forturilor Verbiţa



447

şi Calisovat şi Alexandru. Brigada Sachelarie părăsind lunetele Iaşi şi Turnu,

ele se vor ocupa de Batalionul 11 dorobanţi în modul următor : comandantul

batalionului va lăsa în reduta Calisovat numai un sergent şi 12 OliTleni, va

muta bivuacul întregului batalion între lunetele Iaşi, Turnu şi Bucureşti.

Seqia de artilerie din luneta Bucureşti va merge la brigada Sachelarie

unde i se va fixa în ... 1 poziţii.

Bateria ce ocupă fortul Verbiţa va lăsa În acest fort o seqie şi va duce

celelalte două În lunetele Iaşi şi Turnu.

S-a. Pentru Divizia 3 se aminteşte din nou că centrul său de apărare

este reduta Alexandru ; această divizie va avea Întotdeauna 3 batalioane din

Brigada Ipătescu, gata a merge în ajutorul Brigăzii Sachelarie.

Această divizie va întinde avantposturile lor pînă în faţa săgeţii din

faţa fortului Alexandru, micşorînd pentru aceasta numărul trupelor ce ţine

în tranşee.

6-a. Divizia 2 urmează a ocupa poziţiile ce are şi va dispune încă din

vreme patru batalioane, care la cea dintîi trebuinţă să poată fi duse

în dreapta.

7-a. Se prescrie în mod general că înaintea tuturor uvrajelor să se cureţe

terenul de comunicaţie cu Întărire vecine . .. 1 sau lagărele trupelor ce

formează garnizoanele uvrajelor, se vor aşeza totdeauna înapoi şi la o distanţă

de la 200 pînă la 300.

înaintea tuturor lucrărilor se vor construi adăposturi pentru tiraliori şi,

pe măsură ce timpul permite se vor executa de companii (tranşeuri) în care

·

se va lega uvrajele Între ele.


427

f Nicopol/, 26 octombrie 1877

Ordin de zi al generalului D. Racoviţă, către Divizia 4,

pentru ocuparea poziţiilor între Doini Etropol şi Dimirkioi

ORDIN DE ZI NR. 141

Conform ordinelor primite, divizia urmînd a ocupa poziţiunile Între

satele Doini Etropol şi Dimirkioi, se ordonă pentru aceasta următoarele :

1. Brigada de călăraşi Formac va avea În avantposturi patru pichete,

fiecare cîte 1.2 tiruri sub comanda unui ofiţer, în total 96 oameni trupă şi

patru ofiţeri ; un al cincilea ofiţer va fi însărcinat cu supravegherea Întregii


448


linii de avantposturi. Vedetele ce aceste pichete vor trebui să dea, se vor Întinde

din rîul Vid din punctul unde se află astăzi vedetele Brigadei Rosnoveanu

şi vor unna pe marginea acestui rîu pînă În dreapta satului Doini

Etropol, unde se vor lega cu linia vedetelor de cazaci.

2. Poziţiunile Brigadei Cantili. În urma liniei vedetelor de călăraşi se

vor aşeza avantposturi de infanterie, Brigada Cantili trimiţînd pentru aceasta

două companii care vor cuprinde linia de la stînga avantposturilor de grenadieri

şi pînă la jumătatea distanţei dintre satele Dimirkioi şi Doini Etropol

la un punct ce se va indica de Statul-major al diviziei. Înapoia liniei de avantposturi

şi se va aşeza spre a forma o linie de bătaie un batalion forte de

400 oameni, cu două companii risipite în tiraliori, iar celelalte două rezerve

pe linia bateriilor de artilerie. Satul Doini Etropol va fi ocupat de un batalion

care va avea o companie pe liziera satului, a 3-a înapoia satului În rezervă

şi a 4-a în redanul ce se va construi la movila din stînga satului ; ca

rezervă generală a liniei 1-a se va aşeza un batalion înapoia satului. Se va

căuta ca trupele În sat şi înapoi să fie acoperite de focurile Opanez. În a 2-a

linie se vor ocupa redanele unde se află astăzi Regimentul 5 dorobanţi,

aşez în du-se în fiecare cîte două companii, care vor ocupa şi tranşeele ce unesc

aceste redane, întinzîndu-se în stînga pînă în valea unde se află un puţ. Celelalte

trupe din această brigadă se vor aşeza în bivuac, înapoia redanului

din stînga sa.

3. Brigada Borănescu. Această brigadă ca şi întîia va avea asemenea

două companii avantposturi şi un batalion de 400 oameni în linie de bătaie.

2 companii în tiraliori şi 2 în rezervă, aşezate ca şi acele din cealaltă brigadă.

Ca rezervă generală a liniei 1-a va fi un batalion aşezat Înapoia centrului

liniei ocupată de brigadă.

în a doua linie vor fi şase companii, patru aşezate În Întăririle de la

Dimirkioi şi două în redanul ce se va construi între aceste întăriri şi acelea

ocupate de Brigada Borănescu se vor aşeza În bivuac înapoia liniei pe valea

care conduce la satul Trestenik.

4. Poziţiunile ce vor trebui să ocupe bateriile de artilerie se vor indica

de comandantul artileriei divizionare ; iar bivuacul său se va stabili Înapoi1

Brigadei Borănescu.

5. Brigada Formac va aşeza bivuac regimentelor sale unul Înapoia bivuacului

artileriei şi celelalte înapoia Brigadei Cantili. Secţia din coloana de

muniţie se va stabili În urma Brigadei Borănescu, înapoia cavaleriei pe valea

Trestenikului. Compania de geniu va bivuaca la stînga Brigadei Borănescu.

6. Terenul pe care se va stabili bivuacurile trupelor se va indica fiecărei

brigăzi şi arme, de către ofiţerii de stat major ai diviziei.

7. Trupele trebuie să se afle stabilite în aceste noi posturi, mîine 27 curent,

pînă la ora 2 din zi p.m.

8. Atît avantposturile, cît şi linia de bătaie formată de tiraliori cu rezervele

lor, trebuie să fie acoperite prin tranşele. Pentru a porni din vechile

lor poziţii, trupele vor primi la timp ordine verbale.

Comandantul Diviziei 4 active

Genera.A RACOVIŢA



449


428


Armatei de operaţii referitor la primirea dezertorilor

din armata otomană de la Plevna

ORDIN DE ZI NR. 126

Ordinul dat anterioramente a nu se mai pnm1 dezertori ce se vor prezenta

din Plevna este revocat. Măria Sa Domnitorul ordonă a se primi toţi

dezertorii armatei asediate.

Dat la tabăra Verbiţa la Marele Cartier General, la 26 octombrie 1877.

p. conformitate,

Secretarul cancelariei,

Maior CAPITANEANU


General CERNAT

Documente privind istoria Rominiei. Războiul pentru independenţă, vO'l. VII, p. 168.

F. L., 28 octombrie 1877

429

Tabel cu situaţia armamentului şi muniţiei Diviziei 4

Arme

Muniţiuni

i:

I

" Q.l- i:

" M " "'

1:

:i;.

ObS<>r\'aţii

" <0->

:.c

::> ·- " o

M " " :;:

:E :E .9 >

" =

i

- o -·-

M "' "

„ M > M

"" - "' " „ "- o „ " „.:

Cil C/l .C a: u.S ...i UM u.ci E

I

Se află la

Aceste muniţiuni

28 octombrie l 325 158 231 1283 159 276 84 122 l

Consumate

- - - - - - 18755 - 9Înt În corpurile

următoare

Distruse, pierdute

Regimentul 4

sau date altor

corpuri

- - - - - - 6000 călăraşi

-

Rămase 1325 158 231 1283 159

Regimentul

276 59 367 l

3

PJ"imitc

- - - - - - - -

căilăraşi

Totail În fiinţă 1325 158 231 l 283 159

Regimentul

276 59 367 l

7

călăraşi

Regimentul 2

p. COMANDANT ;;rrilerir

Maior Vartiadi

Documente privi.nd istoria Rom.lniei. Războiul pentru inde1pendeinţă, voi. VII, p. 184.

450



430


raportează lui Carol I despre creşterea numărului

cetăţenilor care ies din Plevna şi se prezintă

comandamentului român

[ . . .] Eri 28 octombrie s-au urmat lucrările de întărire la aripa dreaptă,

care încă nu sunt toate terminate, am dat însă ordin ca astă seară s::f· se

urmeze uvragiile principale din acea parte.

Lucrările subterane vor dobîndi importanţă mai considerabilă În urma

ordinelor şi instruqiunilor date de Excelenţa Sa general Totleben.

Numărul bulgarilor ce se prezintă la avantposturi creşte din zi În zi,

astfel eri s-au întîlnit 4 bulgari, care au ieşit chiar cu vitele lor ; ei au declarat

că în Plevna sunt foarte puţine proviziuni ; că porumbul costă un franc

bucata. Ei au fost aduşi cu care încărcate de făină şi pesmeţi tocmai de

la Sofia. .

Aceşti bulgari au lăsat să scape din interogatoriul lor, cum că în curînd.

cred că autoritatea militară din Plevna va scoate afară toată populaţiunea

bulgară, însă nevoind a mărturisi că şi ei au ieşit cu ştiinţa turcilor, au retractat

În parte cuvintele lor.

La avantposturile colonelului Rosnoveanu s-au prezentat 64 bulgari, care

nu au voit cu nici un chip a se Întoarce înapoi.

Rog respectuos pe Măria Voastră să binevoiască a-mi da ordine în vederea

eventualităţii unei ieşiri În masă sau În număr foarte mare a populaţiunii

bulgare.

Liniştea a fost complectă altmintelea înaintea poziţiunilor noastre.

Ofiţer superior de serviciu a fost ieri d. maior Căpităneanu.


General CERNAT


431

[Gorni Etropolf, 31 octombrie 1877

Locotenent-colonelul AI. Candiano-Popescu, din corpul

de miliţie, cere generalului D. Racoviţă, comandantul Diviziei 4,

trecerea sa în rîndurile armatei permanente

Domnule general,

în urma luării redutei Griviţa ce a avut loc la 30 august trecut, înălţimea.

Sa Domnitorul a binevoit a mă înainta la gradul de lt. colonel În mi-


451

liţie. Totdeodată, legea de înaintare în armată art. 41 vorbeşte a·stfel : În

timp de război şi în faţa inamicului miliţienii care au dobîndit un grad pentru

un fapt strălucit pus În ordin de zi al armatei, pot trece d'adreptul în cadrele

permanente ale armatei cu gradul cel mai mare dobîndit pe cîmpul de

bătae. Vă rog dar reectuos, domnule genera'l, ca în baza articolului citat

mai sus să interveniţi la autorităţile competente spre a fi însumat în cadrele

armatei permanente În cavalerie cu gradul de lt. colonel dobîndit pe cîmpul

de război.

Lt. colonel A.CANDIANO-POPCU


432

/Susurlu/, 2 noiembrie 1817

Generalul D. Racoviţă, comandantul Diviziei 4, raportează

generalului Alexandru Cernat, comandantul Armatei de operaţii,

despre acţionile de luptă ale armatei române în zona Susurlu

Domnule general,

Am onoare a supune că trupele din Brigada 2 de infanterie au ocupat

În timpul nopţii de la 30 spre 31 octombr1c înălţimile de la sud-estul satului

Susurlu şi compania de geniu, ajutată de o companie de grenadieri ruşi şi de

lucrători, a început a construi o lunetă care să acopere poziţia ocupată. în

ziua de 31 octombrie, Batalionul 1 de vînători a profitat de ceaţă înaintînd

santinelele sale chiar pe creasta dealului ce se află În faţa poziţiunii ocupate

de noi. Batalionul În această afacere a avut doi răniţi. Către seară cînd Regimentul

5 de dorobanţi a venit să schimbe pe vînători, Începîndu-se focul de

către inamic, regimentul a avut un om ucis. Eri 1 noiembrie aripa dreaptă

a avanposturilor noastre dinaintea satului Susurlu s-a întins pînă la moara

ce se află mai sus de moara satului Susurlu pe care au incendiat-o. Iar pentru

ca după ocuparea de către trupele acestei divizii a poziţiilor de !a sud-estul u

tului Susurlu legătura avantposturilor diviziei cu acele ale Brigadei Roznoveanu

s-a modificat cu totul ; în interesul unei bune paze vă rog să binevoiţi a da

ordin Brigadei Sachelarie de a lega linia avantposturilor sale cu linia avantposturilor

noastre de la Susurlu. Brigada de cavalerie Formac care acum e ataşată

pe lîngă Divizia 4 raportez că lipseşte cu totul de hrană atît pentru oameni cît

şi pentru cai şi că nu ştie la cine să se adreseze pentru îndestulare. Rog binevoiţi

a aproba ca această brigadă să fie hrănită de intendenţa Diviziei 4, deoarece

acuma face parte din această divizie, scutindu-se pre intendenţa acestei

divizii de a hrăni corpurile care nu mai fac actualmente parte din această

divizie. Celorlalte corpuri ale diviziei li s-au dat vite din acele trim.ise de

452


d. general Gurko. Pentru stabilirea unei bun comunicaţii peste rîul Vid, la

satul Susurlu am dat ordin companiei de gmiu d-a construi un pod, luînd

lemne din pădurile învecinate.


General RACOVIT A

Documente privind istoria Romaniei. Războiul pntru i!ldependenţă, voi. VII, p. 244.

Paradim, J noiembrie 1877

433

Decret pentru deschiderea unui credit extraordinar

de 259500 lei în vederea cumpărării de material de artilerie

necesar armatei mobilizate

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Dcpartarru:ntul

de Resbel, no. 67 32 bis.

Văzînd jurnalul Consiliului de Miniştri no. 2 Încheiat în şedinţa de la

27 octombrie 1877 ;


An. I. Jurnalul Consiliului de Miniştri citat mai sus, este aprobat de

Noi.

Art. II. Se deschide pe seama Ministrului de Resbel un credit extraordinar

de lei 259500 asupra exerciţiului 1877, pentru cumpărarea materialului de

artilerie următor :

6000 obuze cu inele stelate de 9 centimetri

6000 shrapnele acelaşi sistem

8000 focoase complecte de obuze de 8 centimetri

1200 focoase idem de obuze de 9 centimetri

1200 focoase idem de shrapnele de 8 centimetri

1 OOO focoase idem shrapnele de 9 centimetri .

.\rt. III Această chel tu ială se va acoperi din creditul extraordinar de

4000000 lei, deschis prin jurnalul Consiliului de Miniştri no. l, Încheiat În

şedinţa de la 19 octombrie 1877 şi decretat cu no. 1992.

Art. IV. Miniştrii Noştri Secretari de Stat la Departamentul de Resbel

şi Finanţe, sînt însărcinaţi cu executarea acestui decret.

Dat la Poradim, la 3 noiembrie 1877.

C:AROL

Ministru de Finanţe ad-interim,

I. CIMPINEANlJ

Ministru de R esbel ad-interim,

I. C. BRA TIANU

„Monitorul Oastei". nr. 26 din 25 noiembrie 1877, voi .

I, p. 85

453


434

Ghighen, 3 noiembrie 1877

Colonelul George Slăniceanu, comandantul Corpului

dintre Vid şi Isker, ordonă medicului Vasile Popescu,

şeful ambulanţei, să se îndrepte spre Rahova

Domnule medic,

. Vi se face cunoscut că sîmbătă la 5 noiembrie toate trupele ce compun

Corpul din Vid şi Isker se pun 1n marş pentru o expediţie în contra Rahovei.

Prin urmare Dumneavoastră împreună cu tot personalul şi materialul ce

compune ambulanţa Corpuh1i din Vid, veţi porni În aceeaşi zi şi la aceeaşi

oră cu compania de geniu. ltinerariul Dumneavoastră va fi acelaşi cu al geniului

pînă la satul Ostrov, unde veţi primi ordine ulterioare. Cred, domnule

medic, că veţi lua toate măsurile pentru ca serviciul În capul căruia vă aflaţi

să nu lase nimic de dorit.

Comand1ntul corpuJui,

Colonel SLANIOEANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă , voi. VII, p. 252-253.


435


dintre Vid şi Isker, ordonă maiorului Constantin Ene să

deplaseze bateriile de artilerie spre Rahova

Domnule comandant,

Vi se face cunoscut că sîmbătă la 5 noiembrie toate bateriile de artilerie

de sub comanda Dvs., vor porni la Vadin, împreună cu toată coloana de muniţii.

Ora plecării va fi 9 dimineaţa dnd va porni o brigadă de infanterie şi

un regiment de cavalerie.

Vi se face cunoscut că această expediţie are de scop pentru a ataca

Rahova, prin urmare veţi îngriji ca chesoanele bateriilor să aibă complet

muniţiunea reglementară.

Vi se face asemenea cunoscut a îngriji prin toate măsurile putincioase

ca un om să nu lipsească din maximul efectivului. Veţi îngriji asemenea a avei

aprovizionamente de hrană cel puţin pentru 4 sau 5 zile. Mîine, vineri l

ora 9, veţi veni la cartierul general al corpului.

454


Duminică la 6 noiembrie, toate bateriile Împreună cu coloana de muniţiuni

vor pleca din Vadin pentru Ostrov, unde se vor opri pentru a pnm1

ordine ulterior.


Colonel SLĂNICEANU

Documente privind ilitoria României. Războiul pentru independentă. voi. VII. p. 253-254.


436


dintre Vid şi Isker, ordonă colonelului Gheorghe Măldărescu

comandantul Regimentului 10 dorobanţi, să pornească

cu trupele sale spre Rahova 1

Domnule comandant,

Sîmbătă 5 noiembrie la 10 ore dimineaţa veţi porni toate trupele de infanterie

de sub comanda dumneavoastră care se găsesc pe lsker, la Vadin, unde

veţi petrece seara, iar trupa ce se găseşte deja În Vadin, va înainta în aceeaşi

zi la satul Ostrovo, unde va petrece seara dimpreună cu Regimentul 8 călăraşi,

căruia s-au dat ordine. în aceeaşi zi, seara, trupa din Ostrovo va fi sub ordinele

colonelului Pereţ. Sunteţi prevenit că întreprindem expediţiunea de a

ataca Rahova şi vă fac responsabili de orice lipsă ilegală din efectivul ce

urmează să aveţi prezent. În asemenea cazuri Împrejurările ar putea creşte

pînă la o crimă. Toleranţe sau neprevederi care ar împuţina efectivul fie

măcar cu un om. Veţi îngriji a lua subzistenţele În cît mai mare cantitate posibil

pentru 4 sau 5 zile şi cu mijloacele locale, spre a nu fi silit să mai detaşaţi

oameni.

A doua zi, duminică, veţi Înainta pînă la Selanovcea Împreună cu celelalte

trupe şi întîmplfodu-se să găsiţi pe inamic îl veţi ataca şi veţi ocupa

pentru seara o poziţiune adăpostită. Veţi adăsta însă sosirea mea la Ostrovo.

Este de o mare importanţă ca inamicul să nu bănuiască o mişcare serioasă a

noastră. Prin urmare din Ostrovo vor porni în direcţia Selanovcea, duminică,

sub comanda lt. colonelului Pereţ, chiar de dimineaţă, Regimentul 8 de călăraşi

şi cele două companii care v-au precedat la Ostrovo, ca o recunoaştere

care să eclereze pînă la Selanovcea spre a evita t.rupelor o încăierare serioasă

1 ln aceeaşi zi cotloneJuJ George Slăniceanu a odo11at Brigăzii de cavalerie să dephseze

la Ostrovo Regimentele 2 şi 8 călăraşi, în vederea aucării Rahovei (Documente privind

istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VII, p. 254-255).


455

în această localitate. Vă previn că sîmbătă vine şi aruileria la Vadin ş1

urmează cu Dvs. spre Ostrovo. Mîine, vineri, la ora 9 dimineaţa, veţi veni

la Ghighen dimpreună cu ofiţerul superior din Beşlii.


Colonel SLANICEANU

Documente ,privind istoria României. Războiul pentru •independenţă, voi. VII, p. 254.


437


dintre Vid şi Isker, raportează generalului rus Gurko

măsurile luate în vederea atacului asupra Rahovei

Excelenţă,

Demult aşteptam momentul de a putea Întinde regiunea noastră pînă În

Rahova pentru a putea sprijini dreapta noastră pe această puternică poziţie,

aşa încît am pus În execuţie cu cea mai mare grabă binevoitoare Dvs. invitaţie

care procură în acelaş timp trupelor mele ocazia unei operaţiuni importante.

De mîine chiar, 5 noiembrie, toate trupele mele, adică 6 batalioane, fiecare

cu un efectiv real de 3300 oameni, 10 escadroane cu un efectiv de 1000 de

cai cu 22 tunuri se vor pune în marş astfel încît se vor afla la 6 noiembrie

în jurul Rahovei.

Trebuie să mai spun Excelenţei Voastre că pe malul stîng la Bechet 1,

mai dispun încă de 400-500 oameni din infanterie şi 4 tunuri de 12, franceze,

încărcîndu-se pe gură, care vor coopera la atac.

Chiar azi voi vedea pe E. S. generalul a la suite baronul Meyendorff,

pe care am onoarea de a-l cunoaşte personal şi a cărui vedere îmi face ce:i

mai mare plăcere.

Mă folosesc de această ocazie pentru a ruga pe Excelenţa Voastră să

primească expresia Înaltei mele consideraţii.

Comaindantul lagărului de 'la Vid ş1

Colonel SLANICEANU

Iskrr

Documente privind istoria României. Războiul pentru inden.denţă, voi. VU, p. 268 (originalul


1 In documente "Pichet".

456


438

Paradim, 5 noiembrie 1877

Carol I transmite telegrafic Marelui Duce Nicolae informaţii

privind mişcări de trupe otomane în preajma Sofiei

În acest moment am primit informaţia că turcii îşi concentrează repede

trupe lîngă Sofia. Şapte batalioane sosite din Bosnia au părăsit Nişul pentru

a se concentra la Orhania, în timp ce o divizie a sosit de la Şipca, după ce

a traversat munţii. La Orhania, unde se află şi comandamentul lui Mehmet

Ali, se efectuează lucrări mari genistice. Sper că vei lua măsuri în consecinţă.

CAROL

C6opHHK MaTepna.os no pycc1rn-rypeuKoi1 BOiiHe 1877- 1878 rr. Ha 5a.1Kaa.cK0'1

OoJJyoCTpose, T. 53, CTp. 79.

Ghighm, 5 noiembrie 1877

439


dintre Vid şi Isker. ordonă locotenet-colonelului Gheorghe

Măldărescu să execute unele deplasări de trupe

în vederea cuceririi Rahovei 1

Domnule comandant,

Batalionul comandat de maiorul Mateescu în loc de a sta astă seară la

Vadin, va înainta pînă la Ostrovo; iar duminică 6 noiembrie, la ora 10 dimineaţa,

dimpreună cu trei escadroane din al 2-lea călăraşi va înainta spre Selanovcea

şi de aci luînd o călăuză va merge pe drumul din sudul Rahovei spre

gîrla Ogost, la podul de la Hîrleţ.

Acest batalion, deşi va trece pe sub Rahova, afară din bătaia focurilor,

va rări şirurile cînd va fi zărit de inamic spre a părea cel puţin de două ori

mai lung. Pentru aceasta el va merge prin flancuri, oamenii dintr-un rînd În

reptul intervalelor din celălalt rînd. Ajuns la Hîrleţ se va pune sub ordinele

. general Meyendorff.

Colone.[ SLANIOEANU

Documente privind istoria României. Războiu,[ pentru independenţă, vc>l. VII, .p. 278.

1 Ordinul e transmis şi co1onelului Pavel Cernovodeanu !n aceeaşi zi (Documente

rivind istoria României. Războiul pentru independenţă, voiJ.. VII, p. 279-280).


457

440

Susurlu, 8 noiembrie 1877

Generalul D. Racoviţă, comandantul Diviziei 4, dă instrucţiuni

unităţilor în subordine în vederea respingerii

unui eventual atac inamic

[ ... ] În caz de atac din partea inamicului pe toată linia p ozitiilor diviz,iei,

avantposturile după ce au rezistat pînă la ultima extremitate, _ se retrag

încet, acelea ale Brigăzei 1 către prima linie de bătaie se va fi preparat

prin tranşeu;i ; acele ale Brigăzii 2 către rezervele lor pe dealul din far,a

Susurluiului ; avantposturile care n-ar fi atacate vor rămîne pe loc pe atît pe

cît ele nu vor fi sforţate a se retrage prin marş ulterior al luptei. Vedetele

de cavalerie vor continua a supraveghea terenul Între brigade, dînd de ştire

de tot ce se petrece pe această zonă a terenului, mai cu seamă în timpul unei

lovituri de noapte ; pentru acest sfîrşit se vor afla Întotdeauna 2 plutoane în

vedete înapoia pun-ului . de joncţiune a avantposturilor brigadelor cu misiunea

de a ţine legătura între brigade şi de a da de ştire de ce se petrece în

intervalul Între ele, ori de cîte ori avantposturile uneia, fiind atacate, va fi

silite a se retrage ; şeful acestei vedete va trebui a înştiinta în acelaşi timp

Brigada de cavalerie şi pe comandantul diviziei, îndată ce s-ar arăta coloane

de inamic, care ar voi a pătrunde în spaţiul gol dintre brigade.

1. Brigada după retragerea avantposturilor sale va primi pc man11c pe

terenul ce şi-a preparat şi va rezista din toate puterile, cînd însă îi va fi

absolut imposibil a se mai ţine În linia 1-a se va retrage 'pre Tre,tenik. căutînd

a utiliza lucrările făcute în a 2-a linie şi dînd astfel ocazie Brigadei de

grenadieri ce este destinată a veni în ajutor, a lua pe inamic ; Brigada 2 dacă

nu este atacată în acelaşi timp cu cea 1-a va căuta a lua pe inamic în flanc

prin focurile bateriei şi a infanteriei sale pentru acest sfîrşit se va înainta

Într-o poziţie favorabilă de flancuri.

2. Brigada prin poziţiile ce ocupă are două obiective de apărat : 1) terenul

între brigadă şi Susurlu, 2) dealul acoperit de Susurlu. în primul caz

ea va merge înainte, desfăşurîndu-se pe platou, aproape de creastă, spre a

putea vedea tot terenul pînă la Vid, în direcţia Plevnei ; va primi pe inamic

cu tot focul infanteriei şi bateriei sale ; Brigada 1 dacă îi este posibil, îi va

veni în ajutor prin focurile sale de flanc. In caz însă, al unui atac pe dealul

Susurluiului, Brigada 2 se va apropia grabnic de sat spre a da ajutor, fără a

pierde însă din vedere, ceea ce s-ar petrece pe flancul său drept, căci s-ar putea

ca inamicul, esperînd a se scăpa cu materialul său, să se decidă a străbate

liniile noastre numai cu infanteria şi cavaleria sa, ceea ce i-ar da multă mobilitate

şi facilitate spre a străbate pretutindenea unde ar găsi terenuri libere.

ln această supoziţie, a doua Brigadă chiar înaintînd În ajutorul Susurluiului,

nu-şi va angaja toate rezervele, ci va lăsa două batalioane pe malul stîng al

Vidului spre a da ajutor Brigăzii de cavalerie, care cu artileria sa, va căta '

opri coloanele mobile inamice care ar încerca să se scape prin cîmpie. ·

458


Fiind de toate necesitate se va prevedea caz În care inamicul făcind

false atacuri spre Susurlu şi Dolni Etropol, spre a atrage toată atenţiunea i

rezervele brigăzilor spre acest punct să Încerce a străbate în grabă cu infanteria

şi cavaleria numai spaţiul liber Între brigade ; spre T restenik este de datoria

brigadei de cavalerie şi a bateriei de rezervă, de a opri cit se va putea

mai mult coloanele inamice, spre a da timp rezervelor brigadelor de a sosi

spre a le lua În flancuri şi a le forţa să se Întoarcă Înapoi ; pentru acest

sfîrşit la orice caz de alarmă în care linia avantposturilor diviziei va fi

atacată, Brigada de cavalerie se va întoarce repede cu bateria de rezervă pe

platou, în spaţiul dintre brigadc, la dreapta bivuarnlui actual al Brigăzii 2

unde va aştepta ordinele şefului diviziei, care va sosi la acelaşi loc ; cu toate

astea, şeful Brigadei de cavalerie în caz de surpriză sau de necesitate nu va

ezita de a opera din proprie iniţiativă, fiind de onoarea şi datoria oricărei

trupe de a nu lăsa pc inamic să străbată linia şi a da ajutor trupelor vecine

fără a pierde din vedere, cu toate acestea, ceea ce se petrece pc zona ce-i este

încredinţată.

Comandantul diviziei În caz de luptă se va afla pe platoul Între brigade,

b dreapta poziţiei ocupate actml de Brigada 2, avînd la dispoziţia

sa Brigada de cavalerie şi bateria de rezervă ; în acest loc vor trebui adresate

raporturile în timpul luptei şi va lăsa totdeauna ştiinţă de direcţia ce a luat,

cînd prezenţa sa va fi necesară În altă parte, spre a putea fi găsit cu înlesnire.

Spaţiul ·ocupat de divizie fiind excepţional întins, este indispensabil, ca

atît şefii de brigăzi, cit şi a corpurilor de trupe să cunoască cu deamănuntul

tot terenul din faţă-le şi În lături, pentru ca atît ziua cit şi noaptea să poată

mişca fără întîrziere În toate direcţiile unde va fi necesitate de ajutor.

Ambulanţa diviziei, În caz de luptă, se va Împărţi În două şi se1 va

stabili pentru Brigada 1 pe drum, Între Doini Etropol şi Trestenik, pentru

Brigada 2 la Dimirkioi.

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, vol. VII, p. 308-309.

Calafat, 9 noiembrie 1877

441

Colonelul Mihail Holban, comandantul Diviziei 2

din Corpul de observaţie, comunică comandantului

Diviziei I că trupele turceşti au evacuat Rahova

Domnule comandant,

Vă fac cunoscut că turcii au evacuat Rahova şi se retrag spre Lom şi

Vidin urmăriţi de romini ; daţi ordine ca trupele de pe linie să tragă asupra

lor ÎF1dată ce va zări Şi ţine în curent de ori şi ce mişcare s-ar zări din

partea lor.

Comandantul corpu'lui,

Colonel HOLBAN

Document privind istoria României Războiul pentru independenţă, voi. VII, p. 319.


459

Bechet, 9 noiembrie 1877

442

Generalul George Lupu, comandantul Corpului de observaţie,

raportează telegrafic Marelui Cartier General că a luat în

primire Rahova

Luînd posesiunea Rahovei, am instalat toate autorităţile autonome in

numele Măriei Voastre. Acestea au ş1 început a funcţiona. Trupele române au

fost primite cu aclamaţii.

General LUPU


Bechet, 9 noiembrie 1877

443

Generalul George Lupu, comandantul Corpului de observaţie

raportează lui Carol I pierderile suferite de armata română

în luptele de la Rahova

Respectuos supun Măriei Voastre diferitele grade căzute la luarea Rahovei.

Morţii şi răniţii sunt : ofiţeri morţi 4, grade inferioare 199 ; ofiţeri răniţi

5, grade inferioare 157.

Genera] de Brigadă LUPU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VII, p. 3ZCl

Verbiţa, 9 noiembrie 1877

444

Carol I primeşte comanda armatei româno-ruse din jurul

Plevnei şi ordonă împărţirea acestor trupe în şase secţii de lupt"

Din ordinul nr. 22.3 al Armatei active cu data de .3 noiembrie al înăltimei

Sole Imperiale Marele Duce Nicolae, comanda . nt şef, face cunoscut c

după ce s-a detaşat din Corpul de occident, trupa sub ordinele adj. generai

Gurkq şi lt. general Cartov, se va forma din trupele ruse şi române, ce s

găsesc împrejurul Plevnei sub comanda mea imediată, avînd drept ajutor p

generalul adj. Todleben şi ca şef de Stat-major al acestui corp pe lt. general

460


prinţ de Imerit ; aducînd aceste dispoziţiuni la cunoştinţa trupelor, ordon în

acelaşi timp a se despărţi poziţiunile noastre împrejurul Plevnei în seqiuni

puse sub ordinele ofiţerilor generali, după cum urmează :

Secţia 1, sub ordinele Generalului Cemat, de la ţărmul drept al Vidului

pînă la reduta Griviţa, adică pînă la flancul drept al actualelor poziţii ale

Corpului 9 trupe române.

Secţia 2, sub ordinele d-lui baron de Griidner, de la flancul drept al

actualelor poz,iţii ale Corpului 9 pînă la încrucişarea drumurilor de la Pelişat

la Plevna şi de la Tuceniţa la Griviţa, adică pînă la flancul drept al actualelor

poziţii ale Corpului 4.

Trupa 5 (afară de Regimentul 19 infanterie) şi Divizia 31 de infanterie

cu artileria lor (afară de Bateria 5 din Brigada 31).

Secţia 3, sub ordinele lt. general Zotoff, de la Încrucişarea drumurilor

sus indicate pînă la vîlceaua Tucenita, trupele Diviziei 2 de infanterie, Bateriile

4, 5 şi 6 din Brigada 2 artilerie, Brigada 2 din Divizia 30 infanterie,

Brigada 30 de artilerie şi Batalionul 12 de tiraliori.

Secţia 4, sub ordinele d-hii genenl Scobeleff, poziţiunile după şoseau:1

de la Plevna la Lovcea din vîlceaua de la Tuceniţa, pînă la reduta din dreapta,

ocupată de Divizia 3 de infanterie a gardei. Trupa Diviziei 16 infanterie cu

artileria ei, Brigada 1 a Diviziei 30 infanterie al 9, 10 şi 11 Batalion de tiraliori,

1, 2 şi 3 Baterii din Brigada 2 artilerie, Regimentul 9 şi Bateria 1 O de

cazaci de Don.

Seqia 5, sub ordinele d-lui lt. general Cataby, de la reduta din dreapta,

ocupată de Divizia 1 infanterie a gardei pînă la ţărmul drept al Vidului.

Trupa Diviziei 3 de infanterie de gardă, cu artileria ei, Regimentul 9 de

lăncieri de Bug.

Secţia 6, sub ordinele d-lui general Ganetschy, poziţii pe ţărmul stîng

al Vidului. Trupa Diviziei 2 şi 3 de grenadieri cu artileria lor, Regimentul 9

de husari de Kiew, Regimentul 9 de dragoni de Cazan, Bateria 16 călăreaţă,

Bateria 2 de cazaci de Don şi trupele române ce se găsesc pe ţărmul stîng

al Vidului.


General CERNA T

Comandantul Conpului de armate de occident,

CAROL

Documente privind iswfi.a României. Războiul pentru independenţă, voi. VII, p. 320-321.

F. L., 9 noiembrie 1877

445

Generalul rus Meyendorf raportează lui Carol I

despre cucerirea Rahovei

Am onoarea a anunţa pe Alteţa Voastră Serenisimă că turcii, convmş1

după asalturile din 7 curent că le este imposibil să se menţină În Rahova, au

evacuat-o. în această noapte ei au încercat printr-un efort îndîrjit să-şi des-

B - Războiul pentru independenţă naţională - c. 1067

461


chidă drum peste podul care a fost ocupat, pe linia de retragere a inamicului,

de către un batalion de dorobanţi. Toate atacurile turcilor extrem de violente

au rămas fără rezultat datorită apărării eroice a dorobanţilor sprijiniţi de cavaleria

şi artileria ruso-romină. Renunţînd de a deschide drumul peste podul

de la Rilec-Herlec şi avînd pierderi considerabile, inamicul favorizat de o

ceaţă deasă s-a retras prin vad pe direcţia Lom Palanka. Cavaleria rusoromină

cu o baterie a trecut la urmărire. Pînă la această oră cavaleria a capturat

de la inamic tot convoiul său de bagaje şi un transport de muniţii de

război compus din 150 căruţe.

În prezent oraşul şi poziţiile din jur sînt în întregime ocupate de trupele

ruso-romine. Pierderile noastre de astăzi sînt neînsemnate. Detaliile,

prm raport.

General ma.ior baron MEYENDORF

C6opHHK MaTepHaJioe no 1pycoI<o-rypeuKofl eoi.-ire 1877- 1878 rr. Ha 6a.1.KaHCK01M

OOJJyOCTpoee, T. 5.3, Cl'p. 183-184.

Corabia, 9 noiembrie 1877

446


dintre Vid şi Isker, raportează generalului Alexandru Cernat,

comandantul Armatei de operaţii, despre luptele

care au avut loc aproape de localitatea Selanovcea

Eri recunoaşterea noastră de un escadron şi jumătate înaintînd spre Rahova

a întîlnit patru escadroane de cerchezi inamici aproape de Selanovcea.

Micu nostru detaşament primi lupta fără şovăire şi reztsta o oră şi

jumătate focurilor inamicului fără nici o pierdere. Apoi se retrase În ordine

spre Ostrov.

Inamicul deşi mult mai numeros a atacat cu multă circumspeeţie manevrînd

cu scop de a învălui pe ai noştri.

Inamicul ne-a urmărit deaproape.

Colonel SLANICEANU


462


F. L., 10 noiembrie 1877

447

Ordin de zi al colonelului George Slăniceanu, comandantul

Corpului dintre Vid şi Isker, prin care evidenţiază

comportarea vitejească a trupelor de sub comanda sa

cu prilej ul cuceririi Rahovei

Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi ai corpului după Vid şi Isker,

creat în scopul de a executa operaţiunile militare al căror scop erau luarea

Rahovei, şi-a îndeplinit misiunea sa cu cea mai mare onoare şi patriotism,

mulţumită bravurei, abnegaţiunei şi devotamentului vostru.

Luptele de la 18 octombrie i 7 şi 9 noiembrie la care aţi luat parte cu

atîta avînt şi curaj, dovedesc pînă la evidenţă că Romania poate conta pe

vitejia voastră.

Exprim mulţumirile şi recunoştinţa mea Regimentelor 1 şi 4, 10 şi 15 de

dorobanţi, 2, 8 şi 9 de călăraşi, Bateriilor 3, 4 şi 5 din Regimentul 2 artilerie,

Bateriei teritoriale, Companiei de geniu şi Corpului medical.

înainte de a mă despărţi de voi, iubiţii mei camarazi cu care am împărtăşit

toate privaţiunile şi primejdiile războiului, îmi fac cea de pe urmă

datorie a vă conjura să persistaţi în a vă îndeplini şi pe viitor tot cu atîta

sfinţenie datoriile voastre către patrie, fără de a uita de a aduce omagiile

noastre şi a perpetua În inimile noastre suvenirul bravilor noştri camarazi,

care şi-au dat viaţa pentru consacrarea gloriei dobîndite.

Maior Giurescu, maior Ene, locotenent Bordeanu, locotenent Radovici

şi toţi bravii soldaţi morţi şi răniţi pe cîmpul de onoare, modul de eroism şi

abnegaţiune trebuie să devină pentru voi un obiect de cult veşnic, singura

răsplată demnă la care trebuie să aspire aceia pe care se sprijină existenţa şi

onoarea patriei.

Colonel SLANICEANU


Rahova, 10 noiembrie 1877

448


ordonă colonelului Pavel Cemovodeanu, comandantul

Brigăzii de cavalerie, noi misiuni în urma cuceririi Rahovei

Mîine 11 noiembrie Brigada de cavalerie va ocupa porţiunile următoare :

1. Un regiment la Koduslui va împinge continuu recunoaşteri pînă

la Ţibru r

2. 3 escadroane cu cartierul brigadei, la Hîrleţ.


463

3. Un escadron la Krus, Tatarselo, va împinge recunoaşteri la Belaslatina.

Veţi hotărî Dvs., ora pornirii trupelor, cătînd Însă ca cel mai tîrziu

după amiază să fie ocupate poziţiunile indicate În prezentul ordin. Ori pe

unde veţi trece veţi dezarma populaţia musulmană. Prezenţa inamicului va fi

semnalată d'odată şi Dv. şi subscrisului, imediat după apariţia sa. Păziţi-vă

cantonamentele cu multă circumspecţie.

General LUPI.I


/Rahova/, 10 noiembrie 1877

449


comunică colonelului Pavel Cernovodeanu că brigada sa

intră în compunerea Corpului de observaţie

Domnule colonel,

Vă fac cunoscut că cu începere de astăzi 1 O noiembrie veţi fi detaşat

de la Corpul de observaţie de pe Vid, unde aţi fost pînă acum şi veţi forma

brigada Corpului de observaţie de la Calafat, depinzînd direct de subscrisul.

General LUPU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. Vil, p. 335.


450


dă alte dispoziţii colonelului Pavel Cernovodeanu,

comandantul Brigăzii de cavalerie din Divizia I 1

În urma raporturilor Dvs., vă autoriz să strămutaţi cartierul brigadei

la Koduslui, unde vă trimit şi un batalion din Regimentul 1 dorobanţi sub

comanda căpitanului Merişescu.

1 ln aceeaşi zi, colone:lului PaveJ Cernovodeanu i se permite să Întreprindă recunoaşteri

(Documente privind istoria României. Războiu-I pentru independenţă, voi. VII,

p. 397) ; şi el raportează genera.lului George Lupu rezultatele recunoaşteriilor (Ibidem,

p. 399) ; la 14 noiembrie, colondul Pavel Cernovodeanu ra,porte.iză că turc.ii se p.regătesc

de rezistenţă la Lom Palanka (Ibidem p. 408).

464


Cu începere de mîine, Brigada de cavalerie va ocupa cantonamentele

următoare :

Un escadron la Ciber-Palanka } Aceste două escadroane vor

Un escadron la Valcidrama sta în continuă legătură

Trei escadroane la Koduslui

Un escadron la Lescova pe Ogost

Un escadron la Hîrleţ

Un escadron la Crus T atarselo

Veţi asigura dar poziţiunea Rahova surveghind arcul de cerc Ciber-Palanka-\-al

cidrama-Gornje, Gnoinica-Leşcova-Beloslatina.

La apariţia în forţă a inamicului pe Ciberul de Jos, primul punct de

rezistenţă al Dvs. va fi Koduslui, unde veţi da ordine batalionului de infanterie,

iar la apariţia inamicului în forţă dinspre sud, escadroanele din Leşcova

şi Krus Tatarselo 1 se vor retrage deadreptul asupra Rahovei.

General LUPU

Docwnente privind ist0ria României. Războiul pentru independenţă, voi. VII, p. 397.


451

Ordin de zi referitor la componenţa şi organizarea Corpului

de observaţie în urma contopirii sale cu unităţile

din fostul detaşament de la Vid

ORDIN DE ZI

Se face cunoscut tuturor trupelor din Corpul de observaţie că acest

Corp conform Înaltului Decret Nr . . .. 2 a primit o nouă organizare Întrunind

într-însul şi fostul detaşament de la Vid. El cuprinde trei divizii ; 1-a cea de

la Calafat, 2-a cea de la Cetatea şi 3-a cea de la Rahova. Prin acelaşi decret,

generalul Haralambie este numit provizoriu şef al detaşamentului de la Calafat

compus din Divizia 1 şi 2 şi păstrează şi comanda Diviziei 1 teritorială.

Toate aceste trupe fac parte din Corpul de Observaţie pus sub ordinele

domnului general Lupu.

p. Comandantul corpului,

Colonel A. ANGHELESCU

Documente privi·nid i9toria României. Războiul pentru independenţă, vOt!. VII, p. 408.

1 Cîretatan!iedo.

2 Liipsă În textul original.


465

f Kodusluif, 14 noiembrie 1811

452

Colonelul Pavel Cernovodeanu, comandantul Brigăzii de

cavalerie din Divizia I, dă ordin de zi prin care anunţă că ia

comanda trupelor din garnizoana Koduslui şi stabileşte

măsurile de siguranţă 1

ORDIN DE ZI

Art. I.

Subsemnatul fiind instalat aci, conform ordir:elor superioare, iau co ·

manda acestui cantonament. Aceasta o pun în Yederea domnilor comandanţi

de corpuri, de diferite arme spre cunoştinţă.

Trupele staţionate în acest cantonament se compun din : Regimentul 2

şi 8 călăraşi, un batalion din Regimentul 1 dorobanţi şi o companie din Regimentul

10 dorobanţi.

Art. II.

D. Maior Tăut, din Regimentul 8 călăraşi, mă va seconda în diferite

afaceri ale serviciului, avînd totdeodată şi Însărcinarea de comandant al avantposturilor.

Locotenentul Zissidi din Regimentul 2 călăraşi este însărcinat ca

pretor al cantonamentului pentru care sfîrşit va face poliţia cea mai viguroasă

şi va menţine buna ordine a cantonamentului.

Art. III.

Ca măsuri de siguranţă ale cantonamentului se dispun următoarele :

Pe fiecare zi va intra de serviciu o companie de infanterie şi un escadron

călăraşi. Atribuţiunile infanteriei sunt : a fixa trei case de arme în diferitele

extremităţi ale satului despre inamic, fiecare casă de arme va fi tare

de 20 oameni sub comanda unui sergent şi va da cîte două santinele în dreapta

şi în stînga a căror vedere va fi liberă afară de sat, spre inamic. Restul companiei

formează un pichet de susţinere. Călăraşii vor da 4 posturi înaintate,

care se vor aşeza la depărtare 1 kilometru şi jumătate maximum de sat, începînd

din malul Dunării şi descriind un arc de cerc înspre stînga, se vo·r

întinde pînă unde vor ajunge, cu distanţa Între ele de 2 km. Aceste posturi

vor fi tari de 9 oameni călări sub comanda unui brigadier. Pichetele 1 şi 3

vor fi comandate de sergenţi. Atribuţiunile sunt ca ele să aibă o vedere liberă

despre inamic, pentru care sfîrşit se vor plasa pe înălţimi, a patrula necontenit

atît ziua cît şi noaptea, intervalele Între dînsele, a împinge recunoaşte··

rile înainte pînă la 3 km, a nu lăsa să se strecoare nimeni printre dînsele fără

a fi văzut, cercetat şi pedepsit acela care ar călca consinia. precum a se ţine

în cea mai strînsă legătură cu santinelele de infanterie de la casele de arme.

1 La 15 noiembrie, colonelul Pave! Cernovodeanu arată ,necesităţi'le unit?.ţilor .de sub

comanda sa (Documente pri'Vind istoria Rom5.niei. Războiul pentru independenţă, voi. VII,

p. 429-430).

466


Restul escadronului va forma un pichet şi va sta la un loc cu cele de in·

fanterie, sub ordinele celui mai vechi comandant din aceste două pichete. Una

sau două case, care ar îndeplini condiţiunile favorabile pentru acest scop

adică : poate adăposti aceste două pichete, atît oameni cît şi cai, să fie în

centrul satului şi pe cît se poate în apropiere de cvanirul subsemnatului ;

9 oameni, în care intră şi un sergent şef din pichetul de călăraşi, vor fi destinaţi

pentru serviciul poştal. Toate aceste garde, pînă la alte dispoziţiuni, se

vor schimba la orele 12 fix.

Domnul maior Tăut este invitat a fixa chiar astăzi casele pentru cele

două pichete vorbite mai sus.

Art. IV.

Domnii şefi de corpuri sunt invitaţi a tnmlte, în toate zilele la orele

două după amiază la cvanira subsemnatului, furieri spre a copia ordinele.

C.otlonel CE.RNOVODEANU

Arhivele StatuJui, Bucureşti, fondull M. St. M., dosaruJ nr. 559 fila 47 ;

Documente privind istoria României. Războiu.J pen>tru independenţă, vol. VII, p. 410-41 1.


453


raportează detaliat Marelui Cartier General

împrejurările ocupării Rahovei

Conform prescripţiunilor D-lui I. C. Brătianu, ministru ad-interim la resbel,

aflîndu-mă la Bechet pentru a coopera cu trupele şi artileria de aici la luarea

oraşului întărit Rahova, luni 7 noembrie, pe la orele 9 şi 15 minute a.m. a

început bombardarea lagărului Întărit de către trupele noastre ce veneau despre

Isker ; îndată am început şi eu bombardarea cu tunurile din Bechet, trăgînd în

suburbia turcească, În bateriile inamice ce sînt construite pe colina deasupra

Rahovei pentru a bate Bechetul şi chiar asupra redutelor ce apără poziţiunile

turceşti despre poarta sud-est. Această bombardare s-a urmat pînă la orele

2 p.m., cînd am văzut că trupele colonelului Slăniceanu se apropie pînă la

40 de paşi de reduta din centru, luînd toate celelalte lucrări ce erau înaintea

acestei redute ; atunci pe dată am încetat focul asupra redutelor, pentru că

riscau a lovi şi pe ai noştri, am continuat iarăşi a trage asupra subuirbiei

turceşti pentru a face pe inamic să părăsească aceste locuri ; totdeodată am

dispus pontoanele ce aveam în postul Bechet, astfel ca să fie gata de a mă

trece cu trupele dincolo în momentul cînd voi auzi semnalul de atac general.

Trupele însă ajunse la 40 de paşi de redute au continuat cu succes focul în

aceste poziţii pînă la orele 71;2 seara, fără ca să se dea semnalul de atac ge-


467

neral, atac ce s-ar fi putut face în condiţiunile cele mai favorabile, inamicul

fiind deja cu totul slăbit. Văzînd că focul încetează din partea trupelor

noastre, am ordonat şi eu încetarea focului, neştiind deciziunile ulterioare ce

luase dl. colonel Slăniceanu în privinţa unui atac în timpul nopţii sau a

doua zi. Am dat ordin a se trage cîteva tunuri ca să vedem dacă nu răspunde

de pe malul drept artileria colonelului Slăniceanu sau a inamicului. Văzînd

însă că nu mi se răspundea nimica, dl. ministru Brătianu care sosise În Bechet

pe la orele 4, nu ştia nici dînsul nimic asupra motivului încetării focului fără

ca să fi încercat un atac general asupra poziţiunilor inamice.

Maiorul Murgescu comandantul flotilei căruia îi dedesem ordin de a

veni de la Nedeia cu şalupa Săgeaza, pentru a trece trupele la Rahova, în

momentul atacului soseşte În Bechet, la orele 4 p.m. şi-mi raportează ca la

doi kilometri în amont de Rahova, văzînd un post de roşiori, a abordat în

acel loc şi i-a Întrebat ce ştiu despre atac ; ei i-au răspuns că Ra:hova e înconjurată

de trupele noastre, că lupta urmează dar că ei nu cunosc rezultatul.

Acestea au fost toate ştiinţele ce am avut în ziua de 7 noembrie asupra

atacului din partea de sud-vest a Rahovei, ce noi, din cauza configuraţiei

terenului, nu puteam observa bine. Pe la orele 9 seara, am trimis pe căpitanul

Iatropol din Stat-majorul corpului cu o patrulă de infanterie cu misiunea de

a debarca la doi kilometri în aval de Rahova, a străbate pe dinapoia avantposturilor

ce colonelul Slăniceanu urma neapărat să aibă în giurui Rahovei,

a-l găsi pe dumnealui În persoană şi a-i face cunoscut atît instruqiile d-lui

ministru de resbel cît şi ale mele relativ la combinarea unui atac ce urm.1

neapărat să se dea a doua zi, marţi 8 noembrie. Căpitanul Iatropol, plecat în

seara de 7 noiembrie, s-a Întor.; a doua zi 8 în faptul zilei şi mi-a raportat

că după toate cercetările ce a făcut, n-a putut să găsească nici avantposturile

colonelului Slăniceanu, nici pe d-sa şi că un caporal cu doi soldaţi din patrula

sa ce-i trimisese în recunoaştere nu s-au mai Întors pînă În acel moment şi

dînsul neştiind ce au devenit oamenii a plecat fără a-i mai aştepta. În dimineaţa

zilei de 8 noembrie o ceaţă foarte intensă acoperea atmosfera şi pentru

că nu primisem încă nici o ştire de la colonelul Slăniceanu, presupuneam că

<linsul care cunoştea acum poziţiunile inamice în toate detaliurile lor, va profita

de această ceaţă pentru a da un atac general şi stau gata cu trupele mele

a trece În Rahova. Nu s-aude Însă nimic de pe malul drept, din contra, În

Rahova pare a domni cea mai mare tăcere şi linişte. Văzînd toate acestea,

fără ca să-mi pot explica cauza lor, precum nici motivul pentru care colonelul

Slăniceanu părea că a abandonat nişte poziţii pe care deja le ocupase

de jumătate, am ordonat lt. colonel Voinescu şi maiorului Murgescu ca să

facă cu vasul Fulger o recunoaştere pe Dunăre în susul şi în josul Rahovei,

pe mai mulţi kilometri, spre a căuta de a descoperi ceva. Pe cînd Fulgerul

plutea în acest scop pe Dunăre, se aud deodată strigătele caporalului şi soldaţilor

trimişi în recunoaşt·ere de căpitanul Iatropol, care se Întoarseră la mal

şi cereau să fie trecuţi la Bechet. Maior Murgescu trimite îndată un ponton

care-i ia şi-i aduce în Bechet. Caporalul adus Înaintea mea îmi raportează

următoarele : că nevăzînd nicăieri avantposturile române s-au dirijat drept

înaintea lor, pînă ce au dat de satul Selanovcea pe liziera căruia au Întîlnit

cîteva santinele române, care i-au spus că în acel loc se află colonelul Slăniceanu

cu trupele sale. Prezentat colonelului Slăniceanu, el i-a spus scopul

468


misiunii sale, dar d-sa i-a zis că nu poate ca să-i dea niciun răspuns nici verbal

nici în scris, deoarece nu-l cunoaşte şi că-l angajează să rămînă la Selanovcea

pînă la ziuă, cînd se va duce prin Corabia, căci Întorcîndu-se noaptea înapoi,

poate să fie prins de turci. Caporalul a arătat atunci că avînd ordin categoric

din partea generalului Lupu de a-i aduce ştiinţă despre colonelul Slăniceanu,

el trebuie să se Întoarcă imediat înapoi, ceea ce a şi făcut, luînd şi

o scrisoare a unui ofiţer din trupele colonelului Slăniceanu pentru un alt ofiţer

din Bechet, în care-i scria ca să-i trimită tutun şi-l făcea să Înţeleagă că trupele

române au părăsit În ziua de 8 noembrie poziţiile din jurul Rahovei,

dîndu-i oarecare detaliuri asupra luptei, asupra ofiţerilor morţi şi răniţi. Caporalul

mai arată că de la eşirea sa din Selanovcea şi pînă la sosirea la malul

Dunării de jos de Rahova, n-a dat peste niciun avantpost sau patrulă română.

Fulgerul însă continua a pluti liniştit de mai multe ori pe dinaintea Rahovei

şi ceaţa ridicîndu-se cam pe la orele 10, s-au văzut mai multe sute de turci

eşind din redute şi privind evoluţiile vasului fără să cerce a-l închieta Întru

ceva, ceea ce ne-a făcut să credem că nici ei nu erau Întru nimic închietaţi

din partea trupelor de la Selanovcea. Lt. colonel Voinescu şi maiorul Murgescu,

văzînd în cele din urmă că nu pot zări nicăeri trupele colonelului Slăniceanu,

s-au întors În Bechet şi astfel s-a petrecut ziua de marţi 8 noembrie.

Către seară însă dl. ministru Brătianu îmi spune că a primit din Corabia ştire

pozitivă de la lt. colonel Candiano cum că colonelul Slăniceanu a petrecut

ziua de 8 În Selanovcea şi că are intenţia ca a doua zi, 9 noembrie, să părăsească

această poziţie pentru a se întoarce la Ghighen şi că d-sa i-a dat ordin

tot prin lt. colonel Candiano ca să nu facă aceasta ci să Înceapă mîine atacul

din nou. Deosebit de aceasta, am trimis din nou îndată la Selanovcea pe maiorul

Obedeanu cu ordinul d-lui ministru Brătianu către colonelul Slăniceanu

în care-i prescria că a doua zi 9 noembrie să se înceapă din nou atacul contra

Rahovei.

1n ziua de 9 noembrie (miercuri) pe la orele 3 a.m. s-a auzit din nou

o fusiliadă intensă pe malul Dunării spre Lom şi ca la o distanţă de 6-7 kilometri

de Rahova. Am trimis îndată pe locotenentul Teodorini a face o

recunoaştere pe mal ul nostru în acea parte. A.cest ofiţer s-a Întors pe la

orele 61;2 a.m. şi mi-a raportat că din cauza negurei dînsul n-a putut observa

nimic dar că i s-a spus de către avantposturile noastre de pe malul Dunării

că se aud repeţite strigăte de ura urmate de salve de puşti. Aceasta probîndu-mi

îndestul că În acele locuri o luptă este angajată Între inamic şi trupele

noastre, ordonai ca trupele din Bechet să deschidă pe dată focul bateriilor

asupra Rahovei trăgînd cît se va putea mai des şi aceasta în scop de a ţine

pe inamic în suspensie ca să nu se poate duce asupra trupelor române ce probalmente

neştirea unui atac din partea turcilor, care veneau despre Lom pentru

a debloca Rahova. Ceea ce mă întărea mai mult în această idee este că

despre celelalte părţi ale Rahovei nu se auzea nimic şi prin urmare puteam

conchide că colonelul Slăniceanu şi-a concentrat toate forţele sale în acel loc,

unde părea ameninţat de forţe superioare. După cîteva focuri Însă, În loc de

a se vedea inamicul ripostînd se aud în Rahova strigăte şi vaete şi se observă

o mare confuzie ca şi cum turcii ar evacua în confuzie oraşul. îndată atunci

trupele aflate în Bechet sînt îmbarcate pe pontoane în care iau loc şi eu împreună

cu lt. colonel Voinescu, doctor Severin, maior Murgescu şi toţi cei-


469

!alţi ofiţeri de Stat-major şi făcînd să încetez-e focul artileriei, trecem la Rahova,

unde constat că acel tumult era strigătul şi mişcările locuitorilor creştini

care voiau să ne prevină să nu mai tragem focuri, căci turcii au părăsit

oraşul pe la orele 1 noaptea şi sînt în retragere.

Ajungînd pe mal, am trimis îndată pe lt. colonel Voinescu cu trupa

de a recunoaşte poziţiile împrejurul oraşului şi a ocupa Întăririle, iară eu,

însoţit de Statul-major şi aclamat de populaţiune care striga mereu (ura),

trăiască Rominia, trăiască Carol I, liberatorul Rahovei, am descins la arhimandritul

bulgar Constantin, care m-a primit foarte bine. Pe cînd ajungeam

la casa arhimandritului, am înrllnit coborind în oraş pe maiorul Rasti din

al 2-lea Regiment de roşiori cu 12 călăreţi, care mi-a raportat că în urma

luptei de infanterie ce s-a auzit la podul de pe Ogost şi care luptă urma încă,

şeful regimentului său, care se afla în Bucoviţa, l-a trimis cu un pluton a

face o recunoaştere spre Rahova ; dînsul apropiindu-se a tras cîteva focuri

asupra unei redute şi văzînd că nu-i răspunde nimeni, a ocupat cu o jumătate

pluton acea redută, iar cu cealaltă jumătate a intrat în oraş. lntrebîndu-1

ce ştie despre colonelul Slăniceanu, mi-a răspuns că aseară a aflat că dînsul se

află la Selanovcea şi că e decis să se retragă abandonînd ideea de a mai lua

Rahova, dar acum nu ştie pozitiv dacă mai e tot la Selanovcea sau s-a retras

la Ghighen. Aflînd aceasta, am scris pe dată un bilet în coprinderea următoare

: d-lui colonel Slăniceanu sau oricărui comandant romin care va avea

trupe Împrejurul Rahovei. Am ocupat Rahova, sînt aici cu trupele mele din

Bechet. Vino pe dată cu trupele d-tale şi-mi dă ajutor. Acest bilet l-am pornit

îndată pentru a găsi pe cel dintîi comandant romin. După aceea am invitat

pe locuitori a alege un consiliu municipal şi un poliţai, ceea ce au şi făcut

îndată, constatîndu-se printr-un proces verbal, astfel că de la primul moment

al ocupării a început a funcţiona un guvern bulgar şi regulat de a cărui iniţiativă

şi bune servicii am fost pînă acum foarte mulţumit.

Pe la orele 11 a.m. s-a întors dl. locotenent Teodorini şi mi-a raportat

că a găsit pe colonel Slăniceanu aproape de Selanovcea şi i-a dat biletul meu

chiar d-lui, iar la 12112 colonelul Slăniceanu dimpreună cu dl. general baron

de Mayendorff au venit În Rahova. Am făcut pe dată cunoscut colonelului

Slăniceanu că am ordinul Măriei Sale pentru a lua comanda superioară asupra

trupelor romine din Rahova, precum şi de a instala un guvern naţional bulgar.

Dl. general maior de Mayendorff m-a felicitat de ocuparea Rahovei,

pentru care i-am mulţumit, rugindu-l a-mi arăta dacă trupele sale au trebuinţă

de ceva pentru a da ordinele cuvenite.

După aceasta am căutat îndată a vizita cîmpul pe care luptaseră trupele

noastre precum şi întăririle ocupate de inamic, asemenea am căutai! a

mă informa de la ofiţerii care luaseră parte în luptă asupra diferitelor faze

ale acţiunii şi a mă convinge pe deplin de modul cum fiecare şi-a îndeplinit

datoria. Am constatat cu bucurie că în tot timpul acţiunii atît ofiţerii cît şi

trupele noastre au avut o conduită mai presus de orice elogii şi că toţi au

mers la atac cu o abnegaţie şi Într-o ordine admirabile. Am văzut locurile

unde trupele noastre s-au apropiat pînă la 40 de paşi de redute şi unde

s-au menţinut sub focul cel mai viu şi în adevăr că e foane regretabil că

dl. colonel Slăniceanu nu a avut trupa sa în mînă şi că n-au căutat să se

plaseze într-un loc mai favorabil, de unde să poată urmări fazele acţiunii şi

470


să dea ordinele cuvenite la timp, căci e mai mult decît sigur şi se poate constata

oricînd că dacă d-sa nu rămînea tot timpul În fundul unei văi, nu ar fi putut

să nu observe terenul ce cîştigase trupele noastre pe toată linia precum şi că

nu ar fi fost trebuinţă decît de un semnal de atac general pentru că soldaţii

noştri să se arunce asupra redutelor.

Tot imposibilitatea în care se afla de a vedea din fundul văii ce fac

trupele precum şi lipsa de comunicaţie cu dînsele, cred că e cauza că d-sa a

ordonat către seară părăsirea unor poziţii cîştigate cu atîta sînge şi bravură

şi retragerea aşa de depărtată de cîmpul de luptă. Tot asemenea se explică 5i

ideea că i-a venit după aceasta de a părăsi Rahova şi a se Întoarce la Ghighen.

Cel puţin din raportul generalului baron de Mayendorff se poate deduce ce

rezultate avantagioase ar fi avut trupele noastre în lupta cu garnizoana Rahova

ce se retrăgea spre Lom, dacă dl. colonel Slăniceanu În loc de a se retrage

pînă la Selanovcea ar fi bivuacat noaptea pe primele poziţiuni luate

inamicului.

Comandannul Corpului de observaţie,

Genera.I de Brigadă G. C. LUPU

Documente privind istoria României. Războiul "Xntru indei;>endenţă, voi. VII, p. 442-446.

J. L., 16 noiembrie 1877

454

Căpitanul Căplescu, din Regimentul 8 călăraşi, raportează

colonelului Pavel Cernovodeanu, comandantul Brigăzii

de cavalerie din Divizia I, că turcii au evacuat Lom Palanka

şi s-au retras spre Vidin 1

Domnule colonel,

Domnul sublocotenent fiind trimis pentru a recunoaşte dacă oraşul Lom

este în adevăr evacuat de turci, mi-a raportat că ieri, În ziua de 15, armata

a părăsit oraşul.

Numărul lor era la 2 OOO infanterie, afară de başibuzuci, al căror număr

se ridica la 400 şi 4 tunuri. Toată armata s-a îndreptat spre Vidin, prin Arcer

Palanka, fără a se opri În acest din urmă oraş.

Am onoare a vă raporta aceasta, rugindu-vă a-mi da ordin În consecinţă.

Comandantul esca.dronului,

Cpt. CĂPLESCU

Documente privind istoria României. Războiul pentru iru:leiE>endenţă, voL VH, p. 447.

1 Un ro:port similar este adresat colonelului Pavel Cernovodeanu de căpitanul Piersiiceanu

(Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voJ. VII,

p. 447-448).


471

455


Generalul George Lupu anunţă, prin ordin de zi, unităţilor

din subordine, numirea generalului Nicolae Haralambie

în funcţia de comandant al Corpului de observaţie 1

ORDIN DE ZI XR. 1560

Se face cunoscut trupelor şi serviciilor din Corpul de observaţie că prin

ordinul nr. 17269 al domnului ministru de război domnul general Haralambie

e numit comandant al Corpului de observaţie şi va lua comanda chiar cu

începere de astăzi.

Sef de Stat-major,

Lt. colonel S. VOINESCU

Comandantul Corpului de observaţii şi cetăţii Rahova,

General LUPU


/Gruia, 17 noiembrie 1877 J

456

Ordin de zi al generalului Nicolae Haralambie

prin care aduce la cunoştinţa trupelor

că a luat comanda Corpului de observaţie

ORDIN DE ZI NR. 8

În urma numim d-lui general Lupu, vechiul vostru şef, ca comandant

al cetăţii Nicopole, Măria Sa Domnitorul au binevoit a-mi Încredinţa comanda

Corpului de observaţie, stabilit pe malul drept şi stîng al Dunării.

Cunosc bravura voastră şi doresc ca şi pe viitor sentimentul datoriei să

fie tot aşa de adînc săpat în inimile voastre.

Fiţi siguri că din parte-mi îmi voi face datoria.

1 ln aceeaşi zi, generalul George Lupu raportează generalului Alexandru Cernat că

pleacă la Nicopol, unde urmează să preia funqia ide "comandant ide piaţău (Documente

privind istoria României. Războiul pentn1 independenţă, \"Ol. VII, p. 468).

472


Disciplina a ridicat în tot timpul armatele, vă o recomand cu deosebire.

Parte din trupe se află pe teritoriul Bulgariei, să nu uitaţi niciodată că populaţia

are dreptul la sprijinul vostru.

Comandantul 'corpului,

General HARALAMBIE

Documente privind IStoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VII, p. 468.

/Gruia, 17 noiembrie 1877 J

457

Ordin de zi al generalului Nicolae Haralambie privind numirea

colonelului D. Leca în funcţia de comandant al Diviziei 3

din Corpul de observaţie

ORDIN DE ZI NR. 9

Se face cunoscut că În conformitate cu înaltul Decret nr. . .. 1 dl. colonel

Leca este numit comandant al Diviziei 3 al acestui corp.

Dl. lt. colonel Dumitrescu Maican va adăsta osebit ordin pentru a porni

la noua sa destinaţie, la artileria Diviziei 4 din armata din faţa Plevnei.


General HARALA:-.IBIE

Documente privind istori:i României. Războiul pentru independenţă, vol. VII, p. 468.

458

Lom Palanka, 17 noiembrie 1877

Colonelul Dumitrescu raportează colonelului Pavel

Cernovodeanu, comandantul Brigăzii de cavalerie din

Divizia I, că a ocupat Lom Palanka

Am intrat în Lom cu un mic detaşament de 50 oameni. Porniţi imediat

trupa a ocupa completamente oraşul, grabnic. Răspundeţi.

Colonel DUMITRESCU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VII, p 469.



473

459



raportează Ministerului de Război ocuparea

localităţii Lom Palanka

Colonelul Dumitrescu îmi raportează că după şase zile de bombardament

consecutive ce au ţinut a'i'..tpra Lomului, turcii s-au refugiat spre Vidin. Ieri

seara a trecut la Lom cu un mic detaşament mixt compus din călăraşi, dorobanţi

şi miliţieni. Au recunoscut vecinătatea şi oraşul pe la cinci o·e scara.

Sosi la Lom şi un pluton de călăraşi În recunoaştere de la Cibru din

Regimentul 8. Astăzi va trece din nou la Lom cu un detaşament mai marc.

A luat dispoziţie a dat foc la toate pichetele turceşti pînă spre Canapa.

Au luat 10 bărci de la Lom, cu care se servă pentru trecere şi au făcut

şi trei prizonieri turci care rămăseseră În Lom.

Colonel ANGHELESCU


Bacău, 17 noiembrie 1877

460

Certificatul de deces al maiorului Constantin Ene

căzut în luptă la Rahova

PRIMĂRIA COMlJEI L'RBANE BACAU

Estract

din registrul actelor de morţi pe anul una mie opt sute şaptezeci ş1 şapte

ACT

DE INMORMINTARE

Anul una mie opt sute şaptezeci şi şapte, luna noiembrie 17, orele zece

dimineaţa. Actul de moarte al d-lui maior Constantin Enea, de religie ortodoxă,

În etate de patruzeci ani, de profesie comandantul Reg.imentului 6

474


de dorobanţi al jud. Ilfov, căsătorit cu d-na Maria Enea, născută Romano, în

etate: dd douăzeci şi şapte de ani, de profesie menajul casei, domicilintă

în Bacău.

Fiu al d-lui Mihalachi Enea şi al d-nei Joiţa Enea, domiciliaţi în comuna

urbană Bacău, unde şi defunctul a fost născut, a căzut în lupta dinaintea

Rahovei, în ziua de 7 noiembrie anul curent, pe la orele trei post meridiane

şi a murit ca împuşcat În comuna Selanovcea În Bulgaria, al cărui

corp s-a adus în Bacău de cel mai mic frate al defunctului dl. Petrachi Enea.

Martori au fost dumnealui Ion Stanciu în etate 54 de ani, de profesiune funcţionar,

moşul defunctului, frate cu mama sa, dumnealui Neculai Dumitraşcu,

în etate de 61 ani, moşul defunctului de pe consoartă şi dl Vasile Colini, în

etate de 36 ani, văr primar de pe mamă, de profesie proprietari, domiciliaţi

în Bacău, care au subscris împreună cu noi acest act, după ce li l-am citat

şi după ce am constatat moartea noi înşine, Iacovachi Constandiniu, ofiţer

actelor civile, asociat de dl. doctor Constantin Prodan, carele ramplasează

pe dl. medic verificator al morţilor din Bacău.

N. DUMITRAŞCU

I. STANCIU

Doctor C. PRODAN

Ofiţer IACO V ACHI CONST ANDINIU



461


raportează lui Carol I despre ocuparea poziţiilor

de la Susurlu de către Brigada Borănescu şi despre situaţia

trupelor inamice din Plevna

[ . . . ] În urma ordinului Măriei Voastre întreaga Brigadă Borănescu se

va instala astăzi pe înălţimea satului Susurlu, unde va ocupa întăririle ordonate

a se construi în acea parte şi va face bordee pentru instalarea definitivă.

Am dat ordin a se repara şi a se Însemna cu moşoroaie drumurile de

la Verbiţa şi de la Caciamuniţa la Susurlu.

Podul peste Vid la Caciamuniţa se va face pe căluşii ce avem gata

la Riben.

Lucrarea se va începe chiar astăzi.

Totul a fost altmintelea înaintea poziţiunilor noastre. Inamicul urmează

a nu răspunde artileriei noastre.

475


Eri au ieşit din Plevna 1 O nizami şi 1 O nedif i, aceşti din urmă formau

o secţie, care ne-a fost adusă de sergentul lor.

Aceşti dezertori declară că armata inamică suferă de foame şi de frig

că aprovizionamentele nu pot să ţie mai mult de 10 zile. Starea acest()T

oameni ni s-a părut foarte slabă. Unul din nizami a adus cu dînsul o pîine

pe care o alătur pe lîngă acest raport şi care este de calitate foarte bună deşi

mică, aceasta constituind raţia unui om pe zi.

Cîţiva din aceşti soldaţi erau îmbrăcaţi În haine cu totul noi, ceilalţi

erau În zdrenţe.

Alătur pe lingă acest raport situaţia subzistenţelor pe ziua de

17 noiembrie.

Ofiţer major de serviciu a fost maior Gheorghiu.

Şef de Stat-major,

Colonel FALCOIANU


General CERNAT

Documente privind istor:a României. Războiud pentru independenţă, vol. VII, p. 483-484.

Gruia, 18 nozembrie 1877

462

Ordin de zi al generalului Nicolae Haralambie,

comandantul Corpului de observaţie, privind numirea

şefului de Stat-major al Corpului de observaţie,

locotenent-colonelul Serghie V oinescu,

în funcţia de comandant al Regimentului 6 dorobanţi

ORDIN DE ZI NR. 1 O

Se face cunoscut că prin Înaltul Decret nr. ... 1 dl. Jocot. colonel Voinescu

Serghie, şeful Statului-major al Corpului de observaţie s-a numit comandant

al Regimentului 6 de dorobanţi.

Pînă la sosirea noului şef de Stat-major al Corpului, dl. colonel Voinescu

va continua a îndeplini funcţia de şef de Stat-major.


Generai HARALABIE

Do;:umente privind ;storia României. Războiul pentru independenţă, vol. VII, p. 483.

476

1 Lipsă în textul orii;inal.


463

/Gruia/, 18 noiembrie 1877

Generalul Nicolae Haralambie, comandantul Corpului de

observaţie, dă ordin colonelului Pavel Cernovodeanu,

comandantul Brigăzii de cavalerie din Divizia I, să ocupe

Lom Palanka

Domnule colonel,

Puteţi ocupa Lom Palanca. Veţi da însă ordin ca îndată ce se va semnala

inamicul, escadronul să se retragă fără angajament. Treceţi înapoi pe

malul stîng pe cei _) 8 militieni.

Treceţi de se poate şi tot materialul plutitor.

Pe negustorii despre care vcrbiţi, aduceţi-i la Dvs., şi după ce îi veţi

chestiona, dacă bănuiţi că au inteligenţe cu turcii, expediaţi-i la mine.

Nu găsesc pe hartă punctul Belogradisci.

Spuneţi dacă nu este Belogradcik ?

Daţi-mi orice ştiinţă veţi avea despre ruşi.

General HARALAMBIE

Documente privind istoria României Războiul pentru independenţă, vol. VII, p. 486.

464

Bogat, 18 noiembrie 1877

Marele Duce Nicolae informează telegrafic pe generalul

Gorceakov despre ocuparea localităţii Lom Palanka de către

trupele române

Romanii au luat Lom Palanca după 6 zile de bombardare. Garnizoana

turcească s-a retras la Vidin. După lupta de la 14 la Metchki şi Trestenic,

2500 cadavre turceşti au fost îngropate înaintea poziţiunilor noastre.

"Monitorul Oficia-], nr. 461 din 20 noiembrie 1877, p. 6537 ;

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, vol. VII, p. 485.

34 - Războiul pentru independen1ă na1ională - e. 1067 477


465


Lista ofiţerilor morţi şi răniţi în luptă la Rahova.

în ziua de 7 noiembrie 1877

MOR ŢI


Lista de ofiţeri morţi şi răniţi în lupta de la Rahova,

în ziua de 7 noiembrie 1877

Maior Ene Constantin, din Regimentul 6 de dorobanţi.

Maior Giurescu Dimitrie, din Regimentul 4 de dorobanţi.

Locotenentul Radovici Nicolae, din Regimentul 1 de dorobanţi.

Locotenentul Bordeanu Pavel, din Regimentul 4 de dorobanţi.

RĂNIŢI

Locotenent-colonel Măldărescu George, din Regimentul 10 de dorobanţi.

Maior Mateescu Ştefan, din Regimentul 8 de linie.

Sublocotenent Ghica S. Grigorie, din Regimentul 9 de călăraşi.

Sublocotenent Popescu Ioan, din Regimentul 1 de dorobanţi.

eMonitorul Oascei", nr. 28 din 20 noiembrie 1877, voi. I, p. <n o.

466

/ K aţamuniţ a, 20 noiembrie 18 77 f

Generalul D. Racoviţă, comandantul Diviziei 4,

dă trupelor sale instrucţiuni referitoare la comportarea lor

în cazul unui atac din partea inamicului 1

Instrucţie pentru caz de atac din partea inamicului

Noile retranşamente şi schimbări de bivuacuri ale trupelor modificînd

dispoziţiile de luptă de pînă acum se ordonă cele următoare :

Brigada 1 va avea a apăra tot terenul dintre D(olni) Etropol şi reduta

din nou construită, avînd în dreapta sa o brigadă de grenadieri, în stînga

1 Vezi şi instruqiunile pentru trupele din raionul Gorni Etropol (Documente privind


478


brigada rusă de la Dimirkioi, iar în spate Brigada de cavalerie Formac ;

pentru această apărare va avea un batalion în avantposturi, un batalion pe

liziera satului ; două batalioane în tranşeele de la sat şi pînă la redută ; un

batalion în redută, iar două batalioane În rezervă, care vor fi aşezate la un

loc ferit de focurile inamice în spatele centrului poziţiei. Bateriile din ambele

flancuri a brigadei vor sta zi şi noapte În poziţie, avînd bivuacuri În spatele

lor, la un loc potrivit.

ln caz de atac, avantposturile vor rezista cît le va permite puterile,

spre a da timp trupelor de a se pregăti pentru apărare şi apoi se vor retrage

repede asupra satului.

îndată ce avantposturile au demascat linia de foc, trupele de pe liziera

satului, din tranşee şi redută vor primi pe inamic printr-un foc din cele mai

violente, căutînd astfel a-l respinge şi a menţine poziţiile cu orice preţ. Întrebuinţarea

rezervei, bineînţeles, rămîne la facultatea comand. de brigadă.

Brigada de cavalerie Formac, care se va întruni la bivuacul actual al Regimentului

14 şi 16 dorobanţi se va arunca în masă asupra inamicului, cînd

acestuia i-ar fi succes de a împinge linia de apărare. Această linie de apărare

a brigadei se va ţine ocupată în permanenţă, dar pentru a nu obosi prea

mult trupele dispun ca : în tranşee ziua să fie 2 companii, noaptea 4 companii,

în redută ziua 1 companie, noaptea 2 companii, pe linia satului ziua 1 companie,

noaptea 2 companii (intrînd seara şi ieşind dimineaţa), iar în caz de

atac de cum s-a zis mai sus, batal. din avantposturi va rămîne intact întotdeauna.

Această brigadă în caz de a fi respinsă, se va retrage sub protecţia

cavaleriei spre Dimirkioi. Linia de la redută şi pînă la Vid va fi apărată de

brigada de rezervă rusă de la Dimirkioi.

Brigada 2 va apăra poziţiile dintre satele Susurlu şi Opanez începînd

de la Vid şi pînă la flancul drept al Brigadei Sachelarie, avînd ca punct de

sprijin cele 3 uvraje după linia sa de apărare. Pentru acest sfîrşit va dispune

trupele sale cum urmează : 2 batalioane la redută nr. 1 din care vor da

avantposturile dinaintea redutei şi va apăra coama dealului de pe linia re··

dutei, pînă În Vid, iar restul va stabili ca garnizoană a redutei un batalion În

centrul poziţiei, cu una companie în săgeata nr. 2 şi două companii în reduta

nr. 3, iar a 4-a companie în tranşee spre a ţine legătura Între aceste

uvraje şi trupele vecine ; un batalion la flancul stîng, care cu 2 companii va

ocupa tranşeele, iar alte 2 companii le va rezerva la susţinere ; 2 batalioane

ca rezervă în satul Susurlu. Ambele baterii după dealu Cacemuniţa va sta în

poziţii ziua şi noaptea. Cele două companii din brigadă care astăzi sunt la

baterii, la caz de atac vor ocupa tranşeele ce sunt a se face pe coasta dealului

Cacemuniţa dinaintea bateriilor, precum şi lunetele aflate pe această coastă.

1n caz de atac, avantposturile dinaintea redutei nr. 1 se va retrage repede

asupra redutei, companiile dintre uvrajele nr. 2 şi 3 se retrag În nr. 3, iar

la flancul stîng cele 2 companii de susţinere vor înainta spre a întări celelalte

două aflate În tranşeele pentru a putea întîmpina pe inamic cu un foc

bine nutrit pe toată linia şi a ţine poziţia pînă la extremitate. 1n acelaşi timp

unul dintre batalioanele de rezervă va fi dirijat prin valea Susurluiului spre

flancul stîng, pentru a-l susţine la caz de trebuinţă. Dacă însă trupele după

ultima lor rezistenţă vor fi respjnse, retragerea lor va fi spre dealul Caceamuniţa

la baterie, unde se vor ralia. Această retragere va fi protejată atît de


479

cele două companii dinaintea bateriilor cît şi de trupele colonelului Sachelarie,

care vor fi aşezate la timp pe dealul de la bifurcarea văilor, spre a lua

pe inamic în flancul său drept. lncît priveşte menajarea trupelor, d-nii comandanţi

de brigadă va aranja serviciul astfel ca cele două batalioane din

centru şi flanc să se schimbe alternativ prin batalioane de rezervă, iar cele

de la reduta nr. 1 fiind aproape de bivuacul lor, să rămînă în permanenţă,

ţinînd în servici pe lîngă avantposturile actuale 2 companii În redută şi o

companie pe coama dealului pînă la Vid, iar restul de un batalion În spatele

redutei în bivuac. Brigada de cavalerie Rosnoveanu la caz de atac va trece

imediat Vidul şi se va aşeza în spatele păduricei dinaintea Demirkioiului unde

va adăsta ordinele ulterioare. Ambulanţa diviziei În caz de luptă se va împărţi

în două, din care o parte se va aşeza În spatele Brigadei Cantili, la un

loc afară din focul inamic, iar cealaltă În satul Susurlu.

Şeful diviziei va sta În timpul luptei pe dealul Caciamuniţa, dreapta

bateriei, şi se va coborî În cîmpie, dacă atacul va fi dirijat în această parte.

Raporturile Însă se vor trimite la Susurlu. D-nii comandanţi de brigăzi vnr

dispolZa ca în redute şi chiar În tranşee să fie făcute oa recari rezerve ' de

cartuşe spre a le avea trupele tocmai în momentul crizei.

General RACOVIŢ A


467

f Cibru Palan.lea /, 20 noiembrie 1877

Ordin de zi al colonelului Pavel Cernovodeanu, comandantul

Brigăzii de cavalerie din Divizia 1, prin care comunică

unităţilor sale zonele de cantonare şi dă instrucţiuni

pentru organizarea avanposturilor şi a serviciului poştal

ORDIN DE ZI CIRCULAR >JR. 7

Conform ordinului d-lui general comandant al Corpului de observaţie

nr. 131, cu începere de mîine 21 curent regimentele ce compun această brigadă

vor ocupa cantonamentele următoare :

480

Regimentul S

Statul-major al regimentului i un escadron la Coduslui.

Două escadroane la Pragovela pe Cib:iriu.

Un escadron la Galica.


Regimentul 2

Statul-major al regimentului cu un escadron la Ciber Palanca.

Două escadroane la Lom Palanca.

Un escadron la Comastica pe drumul ce duce la Lom Palanca-Pragovela.

Escadronul de la Coduslui este Însărcinat a face serviciu poştal prin

releurile bine regulate Între Rahova şi cartierul brigăzii.

Escadroanele de la Lom Palanca pe lîngă serviciurile de siguranţă şi

menţinerea ordinei a oraşului va avea şi pe aceea de a Împinge recunoaşterile

pe cît va fi posibil spre Arcer Palanca.

Cartierul brigăzii va fi deocamdată la Ciber Palanca.

Toate escadroanele de la punctele Lom Palanca, lanţu de avantposturi

care vor căta a fi legate între dînsele şi a mă ţine în curent jurnalierul de

tot ce se petrece, bineînţeles că escadronul de la Galica, cazurile extraordinare

le va raporta în dubla expediţie în care nu va fi trimes direct la Rahova.

Fiindcă intervalul Între Pragovela şi Galica este mare, legătura între

dînsele se va face prin patrulări. Recunoaşterile se pot face de la fiecare punct

pînă la 10 km înainte, dacă circumstanţele permit, fără a se de. loc vreunui

pericol să pot înainta cu prudenţă şi mai departe„

Doresc ca serviciul poştal precum şi orice expediţie să se facă cu cea

mai mare regularitate şi iuţeala ce indică importanţa fiecărui convertiv

expediat.

Am avut regretul să observ adeseori multă moliciune în privinţa modului

cum s-a făcut în trecut serviciul nostru poştal.

Comandantul Brigadei de cavalerie,


Documente privind isotria României. Războiul pentru inde-pendenţă, voi. VII, p. 528-529.


468

Ordin circular al Corpului de observaţie prin care se anunţă

Diviziile I şi 2 că vor intra sub comanda colonelului

George Slăniceanu, comandantul Corpului dintre Vid şi Isker

CIRCULARA NR. 1590

Faceţi cunoscut trupelor din divizia dvs. sosirea la Cartierul Diviziei 1

a d-lui colonel Slăniceanu, care va lua comanda ambelor divizii din Corpul

de observaţie situate pe malul stîng al Dunării.

p. Comandantul corpului,

CO!lonel A. ANGHELESCU

Docwnente privind istoria României. Războiu pentru independenţă, voi. VII, p. 539.


481

/Calafat, 21 noiembrie 1877/

469

Ordin de zi al generalului George Lupu privind numirea

locotenent-colonelului Dimitrie Dimitrescu-Maican în funcţia

de şef de Stat-major al Diviziei 3 din Corpul de observaţie

ORDIN DF. ZI NR. 1591

Se face cunoscut că conform !naltului Decret nr . ... 1 lt. colonel Dimitrescu

Maican este confirmat în postul de şef de Stat-major al Diviziei 3 i

însărcinat totodată provizoriu şi cu comanda acestei divizii.

Brigada de călăraşi, comandată de colonelul Cernovodeanu, se pune

de-a dreptul la ordinele s.ubscrisul ui.

Comandantul Corpului de observaţie şi cetăţii Rahova,

General d! Brigadă LUPU

Documente privind istor;.1 Ro:nâniei. Războiul pmtru independenţă, voi. VII, 'P· 540.

Poradim, 22 noiembrie 1877

470

Ordin de zi dat de Carol I cu privire la noua ordine de bătaie

a armatei

ORDIN DE ZI NR. 30

Operaţiunile strategice necesitînd organizarea unui Corp de armată d

operaţiune pe malurile Dunării, armata activă este compusă precum urmează :

Corpul 1 ce face parte din armata de învestire a Plevnei conform ordinului

meu de zi nr. 29 continuă a fi pus sub comanda generalului Cernat,

avînd ca şef de Stat-major pe colonelul Fălcoianu. Acest corp este compus din

3 divizii şi anume :

Divizia 2 comandată de colonelul Cerchez avînd ca şef de Stat-major

pe lt. colonel I. Algiu.

Divizia 3 comandată de colonelul Anghelescu Gheorghe avînd ca şef de

Stat-major pe lt. colonel Mărculescu.

482



Divizia 4 comandată de generalul Racoviţă, avînd ca şef de Stat-major

pe Argintoianu.

Corpul 2 de operaţiuni pe malurile Dunării comandat de generalul Haralambu,

avînd ca şef de Stat-major pe lt. colonel Dimitrescu Maican.

Cetatea Nicopoli cu garnizoana ei este pusă sub comanda generalului

Lupu, avînd de ajutor pe lt. colonel Coslinsky. Oraşul Rahova cu forturile

lui şi garnizoana lui este pus sub comanda colonelului Mavriki.

Lt. colonel Pilat urmează a funqiona ca subşef de Stat-major al cartierului

meu. Aceasta se face cunoscut pe armată. Dat În Cartierul meu General

din Poradirn la 22 noiembrie 1877.

CAROL

Documente privind istoria României. Războiuil pentru independenţă, voi. VII, p. 549.

Verbiţa, 2 J noiembrie 1877

471


Armatei de operaţii, adresat comandanţilor de divizii privind

respingerea unei eventuale încercări de ieşire din încercuire

a armatei otomane din Plevna

Pentru stabilirea ordinei ce trebuie observată de trupele noastre în caz

de încercare de eşirea armatei lui Osman Paşa se prescrie domnilor comandanţi

de diviziuni următoarele dispoziţiuni :

1. Se stabilesc trei părţi de raliere ·generală a trupelor a căror mişcare

este subordonată ordinelor Cartierului General.

a. La fortul Marelui Duce Nicolae pentru trupele Diviziei 2.

b. La fortul Alexandru pentru trupele Diviziunei 3, unde se află ş1

Cartierul General.

c. înapoia redutei Craiova pentru trupele Brig. Sachelarie.

2. Diviziunea 2 osebit de batalioanele şi bateriile aflate în ocuparea poziţiunilor

şi susţinerea lor, care vor rămînea neclintite la posturile lor a vînd

a păra după ordinele ce se vor da, va avea 4 batalioane şi 2 baterii totdeauna

gata spre a se pune în mişcare la cel întîi apel. Diviziunea 3 osebit asemenea

de batalioane destinate pentru ocuparea şi susţinerea poziţiunilor sale şi care

vor rămînea neclintite la poziţiunile lor, vor avea 4 batalioane şi 2 baterii

totdeauna gata a se pune în mişcare la cel 1-iu apel. Brigada Sachelarie, în

fine lăsînd un batalion în avantposturi, un altul în retranşamentele dînamtea

şi în dreapta redutei Craiova, 2 companii pentru apărarea întăririlor după

muchea văii Susurlu şi 1 batalion de susţinere în reduta Craiova, va avea

totdeauna gata spre a se pune în mişcare la cel 1-iu apel 3 batalioane şi o


483

baterie la care se va mai adăoga un batalion din al 13-lea dorobanţi, bateria

de rezervă şi un escadron de călăraşi de la Verbiţa. Astfel pentru orice atac,

sau încercare de eşire a armatei din Plevna se vor afla gata şi spre a-l Întîmpina

12 batalioane şi 6 baterii osebit de Brigadele Cantili, Borănescu şi

Rosnoveanu din Diviziunea 4 şi de trupele aflate În poziţiuni Împreună cu

susţinerile lor.

3. La cel dintîi semnal de alarmă, trupele 10d1cate mat sus se vor

aduna în cea mai mare grăbire pe pieţele de raliere fixate fiecărei diviziuni

fără a mai aştepta ordine pentru aceasta. Batalionul din al 13-lea dorobanţi,

bateria de rezervă şi escadronul din al 4-lea călăraşi din Verbiţa se vor ralia

m.-ai întii cu fortul Alexandru de unde se va porni la cazul de trebuinţă.

4. Pentru a se înlătura orice întîrziere şi confuziuni, fiecare comandant

de diviziune va desemna în fiecare zi unul din comandanţii de brigadă sau

de regimente, care nu se vor depărta de bivuac şi care la cea dintîi alarmă

vor aduna şi vor lua comanda rezervei de infanterie şi artilerie indicată mai

sus, asemenea un ofiţer de stat major va fi de serviciu pe lîngă dl. comandant

a rcrvei. ln caz de alarmă, un ofiţer călare din fiecare diviziune va fi

trimis fără cea mai mică Întîrziere spre a primi şi transmite ordinele Cartierului

General la fortul Alexandru.

5. Cînd va trebui a se pune în mişcare rezervele fiecărei diviziuni, se

vor observa regulile următoare :

a. Diviziunea 2. Pentru orice ajutor ar trebui să dea seeţiunei a II-a

de investire, dl . ef de Stat-major va lua din timp ordinele d-lui general comandant

al acelei seeţiuni, spre a cunoaşte calea pe care trupele vor avea a

se transporta şi punctul unde vor urma a se duce.

Pentru orice ajutor va fi chemat a da la dreapta frontului de bătae,

drumul ce va trebui să parcure, va fi acela prin Valea Bucovului urcînd la

reduta Alexandru, de unde i se va indica direcţiunea ce va avea să urmeze.

b. Diviziunea 3. Rezerva aflată adunată la fortul Alexandru trebuind

a se transporta în ajutor la stînga frontului, va urma drumul prin Valea Bucovului

urcînd În deal la fortul Marelui Duce Nicolae, iar de acolo va urma

calea care se va indica Diviziunii 2 de către dl. general comandant al secţiunii

a II-a de investire. Pentru ajutorul ce ar trebui să se dea la dreapta

frontului de bătae, de la fortul Alexandru, infanteria va urma calea Carol I

deschisă acum din nou Între fortul Alexandru şi reduta Craiova pînă la platoul

Brigadei Sachelarie, iar artileria va urma calea care coboară în faţa lunetei

Iaşi spre a ajunge la Brigada Sachelarie în acelaşi timp cu rezerva de

infanterie ; de aici vor urma drumul care conduce la Caciamuniţa sau după

ordinele ce va primi.

c. Brigada Sachelarie. Pentru ajutorul ce ar fi chemat să dea În stînga

liniei, rezervele sale vor urma calea Carol I pînă la fortul Alexandru, iar de

aci după ordinele ce va primi. Pentru orice ajutor ce ar fi chemată să dea

la dreapta, rezervele vor urma calea spre Caciamuniţa, indicată prin stîlpi

telegrafici, ducîndu-se spre Susurlu, Caciamuniţa sau Dimirkioi, după ordinele

ce va primi.

d. Brigada Rosnoveanu Împreună cu bateria sa călăreaţă, care este reintrată

, Îlll Diviziunea 4, din care face parte după organizaţiune, va primi şi

executa ordinele d-lui general Racoviţă, comandantul acelei diviziuni.

484


e. Domnii comandanti de diviziuni vor îndatora pe toţi ofiţerii Stanilu!

major şi pe toţi connndanţii de brigadl 1 p:i.rcura de mai multe ori direqiunilc

ce trupele vor avea să urmeze spre a le putea cunoaşte şi a se putea dirija

chiar noaptea şi pe orice timp ar fi.

Dat la Verbiţa la Cartierul General al Armatei active la 2.l noiembrie

1877.

Comandantul ArmJtei active,

General CERNAT

Documente privind istori1 Rooiâniei. Războiul pentru independenţă, vol. VII, p. ;65-566.

Verbiţa, 2J noiembrie 1811

472


Armatei de operaţii, prin care stabileşte ca Divizia 3

să execute un exerciţiu de alarmare în legătură cu pregătirea

respingerii unei eventuale. ieşiri a armatei otomane din Plevna 1

ORDI>J DE ZI :-.rR. 165

Mîine 24 noiembrie trupek de rezervă ale Diviziunei J, acele ale Briga<lei

Sachelarie fixate prin ord. de zi nr. 164, batalionul din al U dorobanţi cu

bateria de rezervă Algiu şi un escadron din Regimentul 4 călăraşi vor executa

un marş pentru a merge în timpul cel mai scurt la Demirkioi şi a repeta

prin această mişcare ceea ce ar rxecuta În caz de o eşire a inamicului în acea

parte. Astfel la ora 8 di mi neaţa precis se vor ralia la reduta Alexandru cele

4 batalioane de rezervă ale Diviziei .l cu batalionul din al 1 J-lea dorobanţi,

cele două baterii de rezervă ale Diviziei J, cu bateria de rezervă Algiu şi un

escadron din al 4-lea regiment de călăraşi, toate sub comanda d-lui colonel

Anghelescu, comandantul Diviziei .l. La ora 8 precis vor porni spre Caciamuniţa

urmînd : infanteria, calea de noi deschisă şi numită Carol I pînă În

dreptul redutei Craiova, iar artileria, escortată de escadronul de călăraşi, prin

drumul ce coboară pe lingă luneta Iaşi, va ajunge în acelaşi timp pe platoul

unde se află bivuacul Brigadei Sachelarie ; iar de aci vor urma drumul ce

conduce la Caciamuniţa. La aceeaşi oră 8 de dimineaţă cele trei batalioane

1 Vezi şi ordinul adresat Brigăzii Sachelarie (Documente privind istoria României.

Războiul pentru independenţă, vol. VII, p. 567-568.


485

de rezervă ale Brigadei Sachelarie cu Bateria Nicolau se vor afla gata de marş

şi vor porni la aceeaşi oră spre Caciamuniţa ca avantgardă a trupelor colonelului

Anghelescu. Ele vor fi prin urmare tot sub ordinele colonelului Anghelescu,

care va lua comanda, îndată ce ambele coloane se vor întîlni la Demirkioi.

La Demirkioi trupele se vor aşeza În urma Brigadei Cantili în linie de

bătaie pe batalioane în gloate.

Seara, trupele se vor Întoarce în bivuacul lor. Dl. comandant al Diviziei

3 îmi va prezenta un raport asupra marşului, notînd cu îngrijire timpul

întrebuinţat pentru parcurs pe diferitele părţi ale căii. Vor lua poziţiile ce le

va indica dl. general Racoviţă, comandantul Diviziei 4. Trupele vor lua supa

de dimineaţă înainte de a porni şi seara cînd vor reintra În bivuac.

Dat la Verbiţa la Cartierul General al Armatei Romine la 23 noiembrie

1877.


General CERNAT


473

/Kaţamuniţaf, 24 noiembrie 1877

Generalul D. Racoviţă, comandantul Diviziei 4, ordonă

colonelului Grigore Borănescu, comandantul Brigăzii 2,

să ia măsuri faţă de o eventuală încercare de ieşire

a trupelor otomane din Plevna

Domnule colonel,

Doi ofiţeri turci care au eşit de la reduta Griviţa, anunţă că în această

noapte turcii vor face o eşire spre şoseaua Sofia. În consecinţă luaţi măsuri

ca trupele din brigada Dvs. să fie cu cea mai mare vigilenţă şi gata de cel

Întîi semnal sau ordin ce vi se va da.

Comandannul Diviziei 4,

C..neral RACOVIŢA

Documente privind istoria României. RăzboiuJ pentru independenţă, voi. VII, p. 617

486


474

{Griviţa/, 24 noiembrie 1811

Ordin de zi al colonelului Mihail Cerchez, comandantul

Diviziei 2, prin care ordonă măsuri pentru apărarea redutei

Griviţa şi pentru a preveni o ieşire a armatei otomane

din Plevna

ORDIN DE ZI NR. 12

în prevederea unui atac asupra redutei noastre, pentru a nu se întîmpla

nici o neînţelegere în apărarea ei, se ordonă cele următoare :

1. Batalionul din redută se va dispoza, ca cu o companie să se coroneze

parapetul, celelalte trei companii vor rămînea pentru apărarea interioară

a

redutei.

2. Batalionul din paralele se va dispoza :

1 companie în paralela nr. 6

2 companii în paralela nr. 4

1 companie în tranşeea cea mare a paralelei nr. 3 care conduce la

reduta noastră.

3. Toate celelalte companii vor rămînea În poziţiile lor şi îşi vor da un

concurs mutual.

4. ln cazul cînd atacul inamicului va fi dirijat asupra tranşeelor din

faţa bateriilor nr. 6 şi 7, imediat se vor trimite ca ajutoare două companii

din cele aflate în redută. Aceste companii vor fi înlocuite prin compania din

tranşeea cea mare a paralelei nr. 3.

5. în caz de eşire a inamicului asupra paralelei nr. 6, se va trimite un

pluton din paralela a 4-a prin tranşee de la flancul drept al cavalierului,

pentru a apăra ca inamicul să nu intre pe acolo în paralelele noastre şi a

ocupa drumul acoperit turcesc ce vine spre cavalier căutînd astfel a ataca în

flanc pe inamic.

6. După orice atac respins, două companii din cele aflate în tranşee

şi una din redută vor căuta să urmărească pe duşmanul gonit şi de va putea

să ocupe uvrajele lor, căutînd numai ca nici Într-un caz reduta şi tranşeele

noastre să nu fie cu totul golite de apărători, pentru a fi ele astfel la adăpostul

unei Întoarceri ofensive a inamicului.

7. La Întoarcerea în tranşee, comandantul va destina îndată rolul fiecărei

companii şi pluton în ceea ce priveşte apărarea redutei În Înţelegere cu

comandantul ei.

8. Abriurile se vor construi În apropierea locurilor unde sunt aşezate

companiile.


487

9. Domnii comandanţi ai tranşeelor şi redutei vor aviza imediat pe

divizie despre orice asemenea tentative din partea inamicului. Apărarea se

va face fără cea mai mică şovăire şi rezistenţa va fi pînă la cel din urmă om.


Colonel CERCHEZ

Documente privind isteria României. Războiu penuu independenţă, voi. VII, p. 618.

475

/Lom Palankaf, 28 noiembrie 1877


de cavalerie din Divizia I, ordonă Regimentelor 2 şi 8 călăraşi

noi cantonamente şi dă instrucţiuni în vederea executării

unor recunoaşteri

ORDIN CIRCULAR NR. 1 O

Conform ordinului d-lui comandant al Diviziei 3 din Corpul de observaţie,

nr. 13.l, pe ziua de 29 curent, escadroanele acestei brigăzi vor ocupa

cantonamentele următoare :


2 escadroane - Tatar-Mahala

1 escadron - Russovo

1 escadron - Lom Palanca, unde va fi şi Statul-major al regimentului.


1 escadron - Cerovina

1 escadron - Metcoveci

1 eo;cadron - Lom Palanca, unde \'a fi şi Statul-nujor al regimentului.

Un escadron la Coduslui, care va fi cel actual, rămîne tot pentru ser-

V'I Clu poştal Rahova-Lom. Stat-majorul brigăzii la Lom Palanca.

Escadroanele de la Tatar Mahala, Metcoveci, Cerovina şi Russovo vor

patrula terenul, începînd Între ele de la Dunăre spre stînga prin satele : Dobridol,

Corlevo, Sucoviţa şi Slavotin, legîndu-se În acest din urmă punct cu

cavaleria Diviziunei Arnoldi.

Toate escadroanele care formează 1-a linie, lanţul vedetelor va fi bine

legat Între dînsele şi prin raporturi bine explicate, mă vor ţine în curent de

toate mişcările sau descoperirile în partea inamicului.

488


Un escadron de la Dlogosevci, din Reg( imentul) 8 şi escadronul de b

Russovo din Regim ( entul) 2, aceste două escadroane sub comanda d-lui Maior

Tăutu, mîine 29 curent vor face o recunoaştere spre Arcer Palanca pentru a

se încredinţa în modul cel mai sigur dacă în Arcer Palanca sunt sau nu

trupe inamice.

Va face toate mijloacele posibile, în cazul că ar fi să ştie numai ce

armă, dacă este artilerie, cîte piese. Rezultatul acestei recunoaşteri se va înainta

mîine seară, alăturînd şi un crochiu de teren ce a parcurat cu toate detalurile.

Locul de întîlnire al celor două escadroane, vorbite mai sus, fiind

destinate la Dlogosevci, Regimentul 2 va da ordin la timp, astfel ca escadronul

de la Russovo să se afle negreşit mîine la orele 7 dimineaţa la Dlogosevci.

Colone: CERNOVODEANU

Documente privind istoria Româf!iei. Războiul pentru independenţă, voi. VII, p. 666-667.

476

Turnu Măgurele, 29 noiembrie 1877

Locotenent-colonelul Sergiu Candiano, comandantul garnizoanei

Turnu Măgurele, telegrafiază generalului Nicolae Haralambie,

comandantul Corpului 2 din Armata de operaţii, vestea

căderii Plevnei

Astăzi după o luptă sîngeroasă În care Osman Paşa a fost rănit, armata

din Plevna s-a predat fără condiţii la ora 6.

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţi, voi. VII, p. 703.


477

Colonelul George Slăniceanu, comandantul Diviziei de rezervă,

telegrafiază generalului Nicolae Haralambie, comandantul

Corpului 2 din Armata de operaţii, despre acţiunile

armatei otomane de la Vidin şi despre căderea Plevnei

Turcii construiesc noi redute În jurul Vidinului şi se aprov1z1onează cu

multă activitate. Cred că trebuie să lăsaţi latitudinea (a) se trage Într-Înşii

cînd se c;xne aceasta.


489

înştiinţările particulare pmmte astăzi dau ca pozitivă capitularea lui

Osman Paşa cu toată armata, eri fără condiţie, după o mare luptă.

Colonel SLANICEANU

Documente priYind istoria României. Războiul ·pentru independenţă, voi. VII, p. 703.


478

Ministerul de Război anunţă generalului Alexandru Cemat,

comandantul Corpului I din Armata de operaţii, numirea

de noi comandanţi în garnizoanele Nicopol, Rahova

şi la comanda Diviziei I teritoriale

Prin înaltul Decret nr. 2188, de la 27 curent, domnul general Lupu

George s-a numit comandant al cetăţii :!'\icopoli, d-nu colonel Mavriki

Nicolae s-a numit comandant al Rahovei şi d-nu colonel Pencovici Constantin

s-a numit provizoriu comandant al Diviziei 1 teritoriale militare.

Rog daţi ordinele cuvenite.

Din ordin,

p. Director de serviciu,

Cpt. EUST A ŢIU

Docurr.cntc privind istoria României. Războiul pentru independenţă, vOI!. VII, p. 704.


479

Generalul Alexandru Cernat, comandantul Corpului I

din Armata de operaţii, comunică generalului Nicolae

Haralambie, comandantul Corpului 2 armată. detalii privind

căderea Plevnei

Plevna în mîinile noastre ; trupele noastre s-au condus cu cea mai mare

bărbăţie, trei redute le-am luat cu asalt ; de la Opanez turcii au depus armele ;

peste 7000 prizonieri făcuţi de noi au defilat pe dinaintea Măriei Sale Domnitorului

cu mai multe tunuri. Entuziasmul trupelor la culme. Astă noapte stau

490


în Plevna cu Statul-major al meu. Arme, muniţiuni în număr considerabil,

nici unul nu a scăpat. Ocupăm aici locul lui Osman Paşa. Osman Paşa rănit,

prins.

General CERNAT



480

Ordin al generalului Alexandru Cernat, comandantul

Corpului I din Armata de operaţii, privind strîngerea

tuturor capturilor de armament şi muniţii în localitatea Plevna


Toate armele găsit prin redute sau pe cîmp aflate în depozite sau pe

la trupe sau pe la ofiţeri urmează a se duce la Plevna unde generalul Scobelef,

împreună cu colonelul Cerchez sînt însărcinaţi de Măria Sa Domnitorul a le

Împărţi Între ambele armate. Tot asemenea şi pentru tunuri. Luaţi imediat

energice măsuri ca mîine 30 noiembrie, toate armele, muniţiunile şi tunurile

să fie transportate În Plevna, purtîndu-le oamenii În lipsă de care. Aceasta

pe răspunderea Dvs. personală că nu se va mai găsi nicio armă sau munitiune

inamică pe la trupe, sau ofiţeri, fiind onoarea armatei în joc.


General CERNAT

Documente privind istoria României. Războiuil pE."ntru independenţă, voi. VH, p. 709-710.


481

Generalul Alexandru Cernat, comandantul Corpului I

din Armata de operaţii, raportează lui Carol I modul

cum s-au desfăşurat luptele pentru cucerirea Plevnei

[ ...] Ziua de 28 noiembrie va fi o zi memorabilă pentru armata de

Împresurare a Plevnei, ziua căderii ei În mîinile armatelor aliate ; îmi permit

a aduce respectuoasele mele felicitări M:.ijestăţii Sale Imperatorului şi înăitimii

Voastre.


491

În ziua de 27, după cum am avut onoare a comunica Măriei Voastre

prin diferite te:cgramc, fu,e,em încunoştinţat, atît de Brigada Sachelarie, cît

şi de Divizia 4 a generalului Racoviţă despre mişcările inamicului, care adunase

trupe spre gura Plevnei şi începuse construqiunea unui pod peste Vid,

sub proteqiunea Întăririlor de la Opanez.

Nu am lipsit îndată a dispoza aflarea rezervelor la locurile lor de bătae

pentru aşteptarea ordinelor de marş, prescriind ca trupele să doarmă îmbră·

cate şi caii cu harnaşamentele, iar avantposturile să fie cu îndoită priveghere.

Prescrisesem mai dinainte Diviziei 2 ca la cea dintîi mişcare a inamicului

pentru care s-ar da alarma, trupele din faţa redutei Griviţa Nr. 2 să înainteze

cu prudenţă şi în cazul cînd nu ar întîmpina o rezistenţă prea mare, să o

ocupe, iar în cazul cînd ar găsi reduta evacuată sau slab apărată, batalioanele

din tranşee, susţinute de acelea dinapoia lor, destinate pentru aceasta, să înainteze

cu repeziciune spre Bucova, atrăgînd după dînsele batalioanele din Divizia

3, pentru ca astfel acete trupe, făcîndu-se stăpîne pe Întăriturile inamicului

de la Bucova, să facă imposibilă orice reintrare a inamicului în poziţiunile

sale. Aceleaşi dispoziţiuni le-am recomandat colonelului Sachelarie în

privinţa întăririlor de la Opanez.

În ziua de 28 noiembrie, la ora 61,12 dimineaţa, primind depeşa Excelenţei

sale generalului Todleben, care-mi prescria trimiterea a patru batalioane

şi trei baterii în Demirkioi. în vederea unei ieşiri a inamicului, am dat ordinele

cuvenite Brigadei Sachelarie de a trimite trei batalioane, care, cu un batalion

din Verbiţa şi cu trei baterii, au pornit la ora 71 ;2•

La aceeaşi oră am primit încunoştinţarea comandantului Diviziei 2, că

În zorii zilei, simţind retragerea inamicului, a ocupat reduta nr. 2 şi că înaintează

trupele sale asupra întăriturilor Bucova.

În acel moment am pornit cu tot Statul-major la fonul Alexandru, spre

a dirija toate mişcările.

Maiorul Lahovary din Statul-major a fost. Însărcinat cu recunoaşterea

mişcării trupelor, atît spre Opanez, cît şi spre Demirkioi. Lt. colonel Berindei

a fost însărcinat cu recunoaşterea lucrărilor redutei şi celorlalte întăriri inamice

dinspre Bucova ; iar subscrisul se dirija spre Vid ; am dat ordin ca cele opt

batalioane de rezervă, care deja ocupau Bucova şi valea dinspre Opanez să

Înainteze cu repeziciune spre a lua pe inamic pe la spate.

Către ora 1 O parte din trupele Brigadei Sachelarie şi Brigada Borănescu

di11 Divizia -t ocupaseră deja trei redute pe înălţimile de la Opanez, care formau

întîia ]inie, una din ele dirijată spre Bucova şi două spre Opanez ; aceste

trupe 5chirnbau focuri dese cu inamicul, care se retrăsese în a doua linie de

redută -;pre a proteja ieşirea În valea Vidului.

în a..:cl moment am trimis în recunoaştere pe şeful meu de Stat-major

la reduta cea mare a Opanezului dinspre Bucova, spre a constata rezistenţa

inamicului şi a dispoza atacul în două redute ce rămăsese în mîinile inamicului.

În faţa acestei redute patru tunuri din nouă din Bateria Crimineanu,

sub comanda directă a maiorului Wartiade, executau descoperit un foc violent

asupra redutelor inamicului. Colonelul Fălcoianu a dat atunci ordin de

atac, m-a vestit şi am asistat la atac însumi, împreună cu generalul Manu

şi ceilahi ofiţeri ai Cuartirului General. Trupele compuse din Batalionul 2

din Regimentul 5 dorobanţi, Compania 2 din Batalionul 1, acelaşi regiment,

492


una companie din Regimentul 6 dorobanţi şi una companie din Regimentul 1

de linie s-au condus ub ccimanda şefilor lor 5i a colonelului Sachelarie ; cu ll

admirabilă bravură, ele s-au aruncat cu rezoluţiune asupra redutelor, în- .

fruntînd un foc violent, la care au răspuns cu bărbăţie şi coloanele noastre,

împresurîntl redutele ; apărătorii au depus armele, căzînd în mîinile noastre;

pe. acel punct numai aproape 2000 prizonieri, arme, muniţiuni şi trei tunuri. ·

În acelaşi timp, pe cînd trupele imperiale puneau în retragere pe inamic

car.o> apucase a trece Vidul, dirijîndu-se spre vest, coloanele Diviziei J şi 2

sosiseră la gura Plevnei.

După raporturile ce am primit de la Divizia 4, trupele Bri·gadel Cantili

şi rezervele trimise aşteptau sub arme ordinele domnului comandant al secţiunei

a 4-a de investire pentru ajutorul de dat.

Bateriile române, instalate înainte de Demirkioi, au susţinu( toată dimi-.

neaţa un foc violent, la care răspundeau bateriile inamice, ce rămăseseră la·

post şi la Opanez.

La ora 12 Brigada Cantili, precedată de ' Bateria călăreaţă Alexandrescu, '

Înainta spre şoseaua Sofia, spre a lua pe inamic în flanc ; inamicul respins

şi azvîrlit spre Vid, bătut în flanc de bateriile noastre, instalate pe poziţiunile

cucerite la Opancz şi închişi de toate părţile, arboră drapelul alb pe mai

multe puncte.

Dl. general Racoviţă cu raportul nr. 2387 de astăzi anunţă că a cules

pe urmele inamicului un drapel şi două baterii. Astfel încă de la ora 10 dimineaţa

oraşul Plevna era ocupat de trupele Diviziei 2 ; la ora 12, întăririle

Bucovului şi Opanezului erau În mîinile noastre, la ora 1, inamicul depusese

armele şi totul era terminat.

La ora 2, avînd fericirel a întîlni pe Măria Voastră la reduta Craiova,

unde se află coloana de rezervă a Diviziei J, Măria Voastră a binevoit a primi

defilarea prizonierilor luaţi la Opanez şi a tr.ece trupele în revistă, făcînd

·

intrarea Măriei Voastre în Plevna la ora J.

Măria Voastră a constatat însuşi entuziasmul ttupelor, mîndre de a-şi fi ·

făcut dator:ia cu bărbăţie sub.ordinele Măriei Voastre.

Noaptea de la 28 spre 29, Împreună cu Cuartierul meu General, am

petrecut în Plevna, pentru a priveghea îndeaproape buna ordine şi îndestulare

a trupelor.

În dimineaţa zilei de 29 la ora 8 primind ordinul Exelenţei sale general

Todleben, prescriindu-mi că îndată ce un cordon de cavalerie de sub comanda

generalului Ganeţschy va înconjura oraşul Plevna, trupele române să se re

tragă . în bivuacul lor ; am dat ordinele cuvenite domnilor comandanţi de

diviziuni şi am pornit la Verbiţa, spre a lua măsurile necesare pentru Întreţinerea

a aproape 9000 prizonieri şi a da ordinele de detail pentru reconsti·

tui rea trupelor.

La acest moment, primind raportul colonelului Cerchez, îmi comunică,

pe lîngă cele expuse mai jos, şi detaliurile următoare : la ora 91/2 dimineaţa

o deputaţiune bulgară, prezentîndu-se pe înălţimile Bucovului, a cerut ajutorul

trupelor noastre pentru apărarea oraşului care, părăsit de turci, era

expus a fi bîntuit de făcători de rele.

J5 - Războiul pentru independen1ă naţionalii - c. 1067

493


Dl. comandant al diviziunei a trimis îndată un batalion din Regimentul

6 linie, însărcinînd pe dl. lt. colonel Algiu ca comandantul piaţei pînă la

noi dispoziţiuni. Trupele acelei diviziuni, înaintînd pentru a ocupa şoseaua şi

înălţimile din spatele Plevnei, două baterii turceşti trăgeau asupra coloanelor

noastre şi în acelaşi timp lupta de încăierare între tiraliorii Regimentului 4

de linie şi trupele turceşti retranşate, pe loc gol de la coada Bucovului.

In acelaşi timp, cele trei baterii ale rezervei sosiră, luară poziţie pe muchia

Bucovului şi contrabătură atÎt În bateriile turceşti din spatele Plevnei, încît

trupele lor angajate ridicară steagul alb şi lepădară armele.

Trupele Înaintară atunci pînă la podul de pe Vid, aproape de care se

afla Însuşi Osman Paşa, care ceru a . vedea pe comandantul trupelor. Colonelul

Cerchez se prezentă şi găs1ndu-l rănit, comandă îndată o companie de

gardă din Regimentul 3 linie. îndată după aceea sosi dincolo de pod şi generalul

Ganeţchy cu trupele din Divizia 3 de grenadieri.

Numărul pierderilor necunoscîndu-l încă Într-un mod pozitiv, voi avea

onoarea a-l comunica Măriei Voastre prin raport special.

Şef de Stat-major genera;

Colonel F ALCOIANU

Comandantul Corpului 1,

Genera.I CERNAT


Griviţa, 29 noiembri. 1877

482

Colonelul Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii I din Divizia 2,

raportează colonelului Mihail Cerchez, comandantul Diviziei 2,

despre contribuţia unităţilor sale la cucerirea Plevnei

şi face propuneri pentru decorare 1

Domnule comandant,

Primind ordinul Domniei Voastre, pentru a înainta spre Bucov, În scopul

de a ataca spatele inamicului deja angajat în luptă pe linia Vidului, am plecat

din bivuac la orele 9U2 dimineaţa cu trupele rămase aici din Divizia 2 lăsînd

în ambele redute de la Griviţa al 2-lea batalion din al 6-lea Regiment

de dorobanţi.

Urmînd linia telegrafului, am lăsat Plevna în spate şi printr-o schimbare

de direcţiune, am ocupat poziţiune în faţa inamicului, avînd şoseaua ce

conduce la Vid la dreapta mea.

1 ln tabloul anexat se propun pentru decorare 286 ostaşi şi ofiţeri (Documente privind


494


Am trimis de îndată o companie din al 3-lea de linie în tirali»ri, smţinută

la dreapta pe şosea chiar de a 2-a companie, iar la stînga de a 3-a.

Ca rezervă urma a 4-a companie susţinută şi dînsa de al 2-lea batalion din

al 3-lea şi de un batalion din al 6-lea de linie. Prima mea grijă a fost să mă

ţin Într-o continuă legătură cu trupele din stînga şi din dreapta mea. Aripa

stîngă însă în timp de mai bine de două ore a fost cu totul descoperită deoarece

ruşii nu au sosit pe teren decît foarte tîrziu. .

Cu toate acestea am dus trupele înainte şi am dat ordin să se atace o

baterie inamică stabilită pe înălţimile de lîngă şosea, care a şi fost luată după

o slabă rezistenţă, ce nu ne-a pricinuit nici un rău. 1n acelaş timp, inamicul

arborînd drapelul alb, 5 batalioane au depus armele şi s-au predat în mîinile

noastre împeună cu 3 colonei, mai mulţi maiori şi 90 ofiţeri inferiori.

Cu această ocaziune al 3-lea de linie a luat un drapel cu inscripţiunea

„Ajutorul meu este Dumnezeu", 5 tunuri de munte, 15 tunuri de diferite calibruri,

ca la 350 cai şi mai multe mii de prizonieri.

Parte din aceste trofee am fost silit să le las pe cîmp, .împreună n

toţi prizonierii, ocupînd podul din . . . . . 1 rămînînd astfel numai cu drapelul,

cu tunurile de munte, cu 3 tunuri de campanie şi cu 150 de cai.

Ştiţi, domnule comandant, ce s-a întîmplat în urmă şi cum împreună

cu Domnia Voastră am pătruns pînă la Osman Paşa, pe care l-am găsit

rănit.

În urma acestor fapte de arme şi a statorniciei desfăşurată în tot

timpul acestei campanii de către . trupele ce comand, vin să vă cer pentru

dînsele răsplata ce li se cuvine după tabloul ce vă înaintez, pe lingă acest

raport.

Comandant de brigadă,

Colonel VLĂDESCU

Documente privind istoria României. Războiul pentru [ndependenţă, voi. VII, p. 717-718.

Griviţa; 29 noiembrie 1877

483

Maiorul Constantin Teleman, comandantul Regimentului 4 linie,

raportează comandantului Brigăzii 2 din Divizia 2

despre contribuţia subunităţilor sale la cucerirea Plevnei

şi face propuneri pentru decorare

Domnule comandant,

tn• ziua de 27 ale curentei în lupta în care a fost angajat regimentul,

după ce s-au părăsit întăririle Bucovului şi s-au luat dispoziţiile de luptă

ordonate de dl. comandant al diviziei, comanda regimentului rămînînd numai

1 Lipsă În textul orig;nal.

495


asuprămi, datoria îmi impurea să fac istoricul luptei precum ş1 să arăt

purtarea celor ce s-au distins în parte.

Regimentul avînd Batalionul 2 compus din Companiile 4, 5, 6 şi 8 comandat

de maiorul Stoilov în tiraliori şi Batalionul 1 comandat de căpitanul

Georgescu În rezervă, am Înaintat în această ordine pînă aproape de creasta

văii Bucovului, unde fiind postaţi tiraliorii inamicului, a fost întîmpinat regimentul

de focul lor, precum şi de obuzele bateriei turceşti aşezaţi pe coasta

din stînga noastră şi astfel a înaintat regimentul, Într-un pas decis şi Într-o

ordine adevărat reglementară, asupra inamicului, pînă a ajuns chiar pe creasta

de care s-a vorbit mai sus.

Odată ajunşi acolo, maiorul Stoilov, ce se găsea la dreapta liniei de

tiraliori, a trimis un pluton din susţinere ca printr-o mişcare de ocolire să-i

atace din flanc ; în acelaşi timp, am dat ordin susţinerilor să intre în linia

tiraliorilor, ceea ce a făcut ca inamicul să reînceapă retragerea, urmărindu-se

de noi pînă ce am ajuns În nişte mici şanţuri ce există pe platoul Vidului ;

aci fiind oarecum adăpostiţi, focurile lor erau mai bine nutrite ; repetîndu-se

însă semnalul de înaintare, soldaţii luînd pasul accelerat, turcii au contenit

focurile de infanterie precum şi canonada bateriei din stînga şi acelea de la

Opanez care îşi îndreptară tirul asupra noastră îndată ce am apărur pe platoul

Vidului. După aceasta, adunîndu-se toţi tiraliorii turceşti la rezerde lor, au

desfăşurat drapele albe ceea ce m-a făcut să dau ordin ca focurile noastre

să înceteze, continuînd inaintarea spre dînşii.

Numărul răniţilor ce am avut În această luptă este de trei soldaţi, dintr

care doi sunt grav răniţi : morţi nu am avut.

Trupele inamice care se aflau în faţa noastră erau 6 tabere, dintre care

) s-au masat În coloană la stînga noastră şi celelalte spre centrul nostru ;

atunci văzînd că Înaintează spre stînga Regimentului 3 de linie, am comandat

ca linia noastră de tiraliori să se îndesească spre dreapta, dirijîndu-se

asupra coloanei de acolo, unde ajungînd inamicul, a depus armele şi prizonierii

s-au trimis escortaţi de o companie la Marele Cartier.

Tot în timpul aqiei înainte Încă de a primi ordinul d-lui comandant al

diviziei, sublocotenentul Paraschivescu cu un pluton ca 'să atace bateria din

coasta din stînga, ceea ce a şi făcut, luînd 3 tunuri şi 400 prizonieri, care

·

-au predat în urma unei slabe rezistenţe.

Venind acum la ofiţerii regimentului, cată să vă supun la cunoştinţă

că dacă eri a avut ocazie Însuşi d-l comandant al diviziei să vadă cum fiecare

a ştiut să-şi facă datoria cu deplinătate În luptă, nu-i mai puţin adevărat

că d-sa cunoaşte că acest regiment face serviciu de campanie de aproape

un an şi jumătate În permanenţă şi că În acest timp mai toţi ofiţerii În cercul

datoriilor lor au arătat devotament şi zel, de aceea nu cred să fie surprinşi

dacă voi cere ca, afară de un mic număr, toţi ceilalţi ofiţeri să fie răsplătiţi

•

după meritul lor.

Voi începe cu d-l maior Stoilov, care a condus lanţul de tiraliori cu

destulă inteligenţă, nelipsindu-i nici energia, nici precizia în mişcările ce s-au

executat sub ordinul d-sale. Socot că are tot dreptul la recompensa ce veţi

găsi că merită.

496


Trecînd la căpitanii regimentului, dreptatea îmi impune să pun pe cap1-

tanul Tudoriu în întîia linie, care nu numai că s-a distins prin devotamentul

şi zelul său la serviciu în tot timpul campaniei ca şi mai înainte, dar este un

ofiţer capabil, de o credinţă exemplară, care a trecut examenul de maior cu

succes în două rînduri. Acest ofiţer însuşeşte toate condiţiile unui bun comandant

de batalion şi a-1 mai lăsa neavansat şi de astă dată, ar fi a-l descuraja

cu desă vîrşire.

D-nii căpitani Georgescu Constantin, Macri Ion, Hristescu Nicolae, Danrnvici

George şi Amărăştianu Stan, în tot timpul aqiei au fost la înălţimea

misiei lor, nelipsindu-le nici sîngele rece, nici inteligenţă, la ceea cc se poate

atribui ordinea în care a avansat trupa şi de aceea socot că merită să fie recompensaţi

cu „Virtutea Militară".

în numărul comandanţilor de companie intră şi locotenentul Orleanu,

care de la începutul campaniei, de cînd comandă compania, a arătat necontenit

că posedă toate calităţile pentru a fi avansat la gradul de căpitan şi pe

purtarea sa lăudabilă din timpul aqiei iarăşi cred că merită a fi încurajat cu

„Steaua României".

Între. locotenenţii acestui regiment s-a distins prin curajul şi dibăcia s.;,

locotenentul Cumpănaşu Ilie, care a condus patrula de exploraţie atît asupra

fortificaţiilor de la Bucov, cît şi la Plevna, unde a fost cel dintîi ofiţer din

armata aliată care a intrat şi după aceea a trecut În linia tiraliorilor fără compania

sa, numai ca să ia o parte mai activă în luptă. Socot că ar fi drept

să fie atît avansat cît şi aecorat cu „Steaua Rom&niei", pentru ca asemenea

ofiţeri hotărîţi să fie Încurajaţi cu tot felul de recompeme.

D-nii locotenenţi Rădulescu, Grecescu şi Grămescu şi-au făcut datoria

destul de bine în timpul aqiei stimulînd trupa prin exemplul de curaj ce

le-au .dat. Cred că au dreptul să fie decoraţi cel dintîi şi al treilea cu „Steaua

României", iar cel de al doilea cu „ Virtutea Militară".

Între sublocotenenţi s-a distins dn. sublocotenent Paraschivescu, care

pe lingă că în tot timpul campaniei s-a arătat În toate ocaziile foarte decis,

dar În lupta acea9ta a avut o aqie izolată de care s-a achitat destul de bine,

<lepuind armele înaintea sa 400 prizonieri şi luînd ca trofee militare trei

tunuri. Cred că merită să fie avansat la gradul de locotePent şi decorat cu

„ Virtutea Milita·ră".

D-nii sublocotenenţi Niculescu, Gruiţă, Dumitru Stavri, Blasian, Eminovici

şi Frunzeti s-au achitat de datoriile lor cu zel şi elan m timpul aqiei

şi vă rog să fie răsplătiţi cu „Steaua României".

T recînd la erviciul sanitar al regimentului, nu p spune decît atît

dnu. medic de regiment cls. I doctor Georgescu Dima Grigore, cît şi medicul

de batalion cls. I Ionescu Nioolac, s-au ţinut În tot timpul aqiei aproape

de trupă, făcîndu-şi datoria cu deplinătate, rămîne ca Dvs. să cereţi recompensa

ce veţi crede că merită.

între gradele inferioare s-a distins sergentul adjutant Stănescu Vasile,

care însuşind şi celelalte condiţii cerute de gradul ofiţeresc, fiind recomandat

mai înainte de regiment, vă rog să intervenţi a fi avansat la gradul de sublocotenent.


497

Pentru toate gradele inferioare arătînidu-se în dreptul fiecăruia faptul

prin care s-a distins, vă rog să intervenţi a se decora cu „Steaua României"

şi „Virtutea Militară", după cum se arată în alăturatul tablou 1•

Comandan.tu:l regiL'llentului,

Maior TEUEMAN

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VII, p. 724-726

l Bucovl, 29 noiembrie 1877

484

Locotenent-colonelul Ion Racoviţă, comandantul Regimentului 12

dorobanţi, raportează colonelului Alexandro Gramont,

comandantul Brigăzii 2 din Divizia 3, despre luptele

duse de regiment la Bucov şi propune ofiţeri şi ostaşi

pentru recompensare

Domnule comandant,

În 28 curent, la orele 7 dimineaţa, avantposturile acestui regiment,

compuse din Companiile 6 şi 7, comandate de căpitan Lupaşcu şi Locotenent

Diamandescu, au văzut coloane mari de trupe inamice ieşind din Plevna spre

Vid şi Opanez ; în acelaşi timp, santinele din avantposturile inamice au Început

a ieşi din gropi retrăgfodu-se. Pe dată comandanţii acestor companii au

început a-i ataca, urmărindu-i cu trupele de susţinere şi rezerve, focurile

inamice treceau toate pe deasupra trupei noastre căci erau În vale şi turcii

se retrăgeau în fugă, în dezordine, la deal În forturile Bucovului ; avantposturile

noastre, urmărindu-i cu pasul de atac, cu ura, au ocupat înălţimile Bucovului

şi forturile ; acest atac de urmărire a făcut pe inamic a părăsi şi magaziile

cu material în forturile Bucovului, neavînd timpul de a-l ridica, luîndu-se

de aceste comp::mii 94 lăzi cu cartuşe, 94 OOO nouăzeci şi patru mii pentru

infanterie, arma Hanri Martini, care am dat ordin a le transporta În bivuacul

regimentului.

Din partea noastră am avut un rănit, pe soldatul Avraşiu Ion, din

partea inamicului au fost mai mulţi.

Cu această ocazie cred de a mea datorie, domnule comandant, a vă

prezenta pe ofiţerii şi gradele inferioare, rugîndu-vă a mijloci locului competinte

de a fi recompensaţi pentru curajul şi conduita ce au avut în această

ocazie, care au făcut onoare regimentului : căpitan Constantin Lupaşcu, CO··

mandantul Companiei 6, locotenent Diamandescu Xenofon, comandantul

1 În anexă, un tabe>l cu 73 propuneri pentru deocomre (Docll>ITlente privind istoria României.

Războiul penru independenţă, vell. Vili, p. 726-728).

498


Companiei 7, lt. Dimitrie Buiculesc;:u, -ublocotenent Ion Petrescu, sublocotenent

George Ştefănescu, s. major Văleanu To:adir, sergent Bîzu Ion, sergent

Bursuc Vasile, sergent Arvătescu Marin, serg. Cazan Vasile, caporal Agiuo

Pavel, caporal Alrinei Pavel, cap. Darie Costache, cap. Ciocu Iordache,

sold. Ciocînta loanid, sold. Busciuc Ion, sold. AleandFi Costachi,. sold. Grija

Vasile, sold. Mitrofan Gh., sold. Ştefan Marinichi, sold. Nistor· rătescu, toţi

din Compania 6 ; sergent Fătu Ştefan, sold. Avraşiu Ion (rănii), sold. Purcel

Ioniţă, sold. Boboc Constan·t, sold. Perişoară Ion; · sold. Carp Petrea, sold.

Ionescu Nicolai, toţi din Compania 7.

-Comandantul .fegimentufoi,

Lt.

colonel RACOVIŢ A

Documente pri:vind 1to1 ia României. Războiul pentru independenţa, voi. VII, p. 730-731.

/Verbiţa], 30 noiembrie 1877

485

Generalul Alexandru Cemat, comandantul Corpului I din

Armata de operaţii, dă ;ordine în legătură cu escortarea

prizonierilor otomani ce urmau să fie trimịşi în România


Trupele mai jos însemnate se vor găt! pentru a se pune În marş la cel

dintîi ordin avind a escorta prizonieri pînă la Bucureşti, după ordine de

marş ce v-or primi speciale.

Batalionul 1 de vînători

Batalionul 2 de vînători

·Regimentul 2 şi 3 ·de linie

Regimentul 5, 6, 7 şi 8 de dorobanţi

Regimentul 3 şi 4 de călăraşi.

A 3-a Baterie din Regimentul 2 de artilerie. Companiile din Regimentul

2 şi 6 de dorobanţi lăsate de batalionul din al 2-lea de dorobanţi,

precum seqiile de artilerie aflate la Riben şi lunetele Iaşi, Turnu, Bucureşti

şi Calişovaţ, se vor aduna la corpurile lor.

Conundantu1 CorpUllui 1,

Generail CERNAT

Documente privind i5toria României. Războiull pentru independenţă, voi. VII, p. 740.


Paradim, 1 decembrie 1877

486

Decret relativ la înaintarea la gradul de generali

de divizie a generalilor de brigadă Alexandru Cernat

şi Ioan Grigore . Ghica

A vînd în vedere legea de Înaintare ;


de Resbel, no. 17846 bis.


Art. unic. Înaintăm la gradul de general de divizie pe ziua de 1 decembrie

1877, după legea cadrelor.:

Cernat Alexandru, ministru nostru de resbel, general de brigadă la 1873,

aprilie 8.

Ghica Ion Grigore, chemat la serviciu temporal, general de brigadă

de la 1862, iulie 15, în funqiunea de comandant al Diviziei 2 teritorială

militară.



Dat în Paradim, la 1 decembrie 1877.

CAROL

Ministru d Resbei ad-interim, I. C. BRĂ TIA1"'U

nMonitoruI Oastei", nr: 28 din 20 decemb-rie 1877, voi. I, p. 936-937.

487


Decret privind înaintarea la gradul de generali de brigadă

a coloneilor Mihail Cerchez şi George Anghelescu

A vînd în vedere legea de Înaintare :

, Asupra raportului Ministrului N astru Secretar de Stat la Departamentul

de Resbel, No. 17865 bis ;


Art. unic. înălţăm la gradul de general de brigadă pe ziua de 1 decembrie

1877, la vacanţele ce sînt în Stat-majorul general după suplimentul la

bugetul pe anul 1877 :

Cerchez Mihail Christodor, l.'.omandantul Regimentului 4 de infanterie

de linie, colonel de la 1870, ianuarie 1.

500


Anghelescu George, comandantul Regimentului 2 de infanterie de linie,

olonel de la 1870, ianuarie 1.

Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Rezbel este


Dat în Poradim, la 1 decembrie 1877.

CAROL

Mini-stru de Resbel ad-interim, I. C. BRATIAl\'U

wMonitorul Oastei", nr. 26 din 20 decembrie 1877, voi. I, p. 939-940.


488

înalt ordin de zi referitor la formarea unei noi divizii

pentru escortarea prizonierilor turd şi pentru reorganizarea

Corpului 1 armată din Armata de operaţii

JNALT ORDIN DE ZI

Pentru escortarea tuturor prizonierilor pînă la Bucureşti se va forma

o diviziune compusă din trupele următoare şi care va lua numirea de Divizia

3.

Divizia 3

Comandant, colonel Anghelescu Gheorghe

Şef de Stat-major, lt. colonel Mărculescu

Comandant, colonel Vlădescu

Batalionul 1 vînători

Regimentul J linie

Regimentul 7 dorobaaţi



Brigada 1

Comandant, colonel Gramont


Brigada 2


Regimentul 2 linie



Regimentul 4 artilerie, corn. col. Dabija

.3 baterii din Regimentul 2 artilerie

Comandant, colonel Rosnoveanu




Brigada de călăraşi

Celelalte trupe vor forma un corp de armată în modul următor :

Divizia 2

'

Conatj.ant, cokml Cercftz .

Şef de Stat-major, lt. colonel Algiu „

, ". . . .

Comandant, colonel Sachelarie


Regimentul 1 linie


Brigada 1

,,

Comandant, colonel Budişteanu

Regimentul 6 linie

Regimentul 4 linie


Brigada 2

·

ARTILERIA

Regimentul 3 de artilerie, colonel Hercr

CAVALERIA

Brigada de roşiori, comandant colonel Kreţianu

502

Divizia 4

Comandant, general Racoviţă

Sef de Stat-major, maior Argintoian


Brigada 1

Comandant, colonel Grigore Cantili

Regimentul 7 linie



Comandant, colonel Borănescu

Regimentul 5 linie


Brigada 2

Brigada 3

Comandant, colonel Ipătescu

Regimentul 8 linie

Batalionul 3 vinători

Batalionul din Regimentul 11 dorobanţi

Comandantul artileriei, col0nel Dunca


CAVALERIA

Comandant, colonel Formac



Dat În Poradim, la Marele Cartier General, la 1 decembrie 1877.

Documeme privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VIII, p. 2-4.

P!fvna, 2 decembrie 1877

489

Colonelul Mihail Cerchez, comandantul Diviziei 2,

raportează generalului Alexandru Cernat, comandantul

Corpului 1 din Armata de operaţii, măsurile luate

pentru repartizarea şi transportul prizonierilor otomani

Domnule general,

Pentru tramportul prizonierilor În Înţelegere cu generalul Scobelef am

luat următoarele dispoziţii :


503

1. Acei doi paşi se vor tmmte direct de la Bogot unde ei se află după

ordinele marelui duce Nicolae ; ofiţeri ·inferiori nu sunt În partea noastră

decît 200, iar nu 400 după cum avusesem onoarea a vă raporta. Din numărul

de 660 grade inferioare ce mai avem a primi vor fi şi 150 din 3000 răniţi ce

se mai află în deosebitele ambulanţe şi în oraşul Plevna. Aceşti bolnavi vor

fi trimişi la Verbiţa îndată ce transportul lor va fi cu putinţă, iar 15 ofiţeri

superiori, 65 inferiori şi 550 grade inferioare se vor trimite la Verbiţa.

astăzi, dacă nu va fi inspecţia împăratului la Corpul de grenadieri, sau

mîine dacă aceste inspecţii vor avea loc.

2. T ransponul prizonerilor armatei ruseşti se va începe de mîine chiar

3 decembrie în ordinea următoare :

3 decembrie ora 7 dimineaţa 4000

_) decembrie ora 12 (amiază) 4000

4 decembrie ora 8 dimineata 3000

:, decembrie ora 8 dimineaia 3000

6 decembrie ora 8 dimineaţa 3000

7 decembrie ora 8 dimineaţa restul care vor mai fi şi care la timp vi

se va face cunoscut spre a proporţiona escorta. Modul de îndestulare va fi :

Un ofiţer rus va fi însărcinat să întovărăşească fiecare din aceste

coloane de prizonieri şi să dea zilnic de fiecare om cîte doi funţi de pîine

5i un funt de carne aceasta pînă la Nicopole. Din acest oraş prin Măgurele

şi Alexandria intendentul general rus ne-a asigurat că sunt pregătite etape,

ceea ce însă nu pot asigura.

3. Orele fixate mai sus pentru plecarea convoiurilor sunt socotite plecarea

din Vid, sub escorta trupelor ruseşti ; prin urmare ora plecării de la

Vid se poate socoti cu două ore mai tîrziu. Se Înţelege de sine că trupele

române de asemeni se hrănesc de noi.

Colonel

CERCHEZ

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VIII, p. 27-28.

Plevna, 2 decembrie 1877

490

Ordin de zi dat de Carol I cu prilejul cuceririi cetăţii Plevna

ORDIN DE ZI NR. 172

Ostaşi,

Străduinţele voastre, nobilele şi eroicele suferinţe ce aţi îndurat, sacrificiul

generm ce aţi făcut cu sîngele şi cu viaţa voastră, toate acestea au fost

răplătite 5i încununate în ziua în care îngrozitoarea Plevna a căzut Înaintea

vitejiei voastre, în ziua în care cea mai frumoasă oaste a sultanului, cel mai

504


ilustru şi brav general al său, Osman biruitorul, a fost biruit şi a dep:.i>

armele Înaintea voastră şi a fraţilor voştri de glorie, soldaţi ai Mae;;tăţii

Sale Imperatorele Rusiei.

Povestea faptelor măreţe ale trecutului vostru, voi aţi 'Îmbogăţit-o cu

povestea faptelor nu mai puţin mari ce aţi să vîrşit ; şi c:.utea veacurilor va

păstra din neştersele ei foi numele acestor fapte alături de numele vostru.

În curînd vă veţi Întoarce în ţară purtînd fiecare scris faptul său,

virtutea sa de oştean şi devotamentul lui pentru patrie, crucea Trecerii

Dunării şi medalia Apărătorilor Independenţei României. Atunci cînd veţi

ajunge la căminele voastre, în oraşele, satele şi cătunele în care v-aţi născut,

veţi spune părinţilor, fraţilor, rudelor voastre, ce aţi făcut pentru ţară.

Bătrînii vă vor asculta amintindu-şi de vremurile de mărire ale neamu -

lui românesc de care din moşi-strămoşi au auzit.

Tinerii vor vedea În voi exemplul însufleţit al datoriilor viiware, iar

măreaţa figură a României va privi mîndră şi liniştită că veşnică-i va fi

viaţa pe cît va avea fii cu inimi calde 5i braţe voinice ca ale voastre.

În numele Ţării, Domnul şi căpetenia voastră vă mulţumeşte şi vă zic

fiecărui din voi sufleteasca îmbrăţişare a vitejilor.

Dat În Plevna, la 2 decembrie 1877.

p. conformitate

Şeful Srawlui-major,

Colonel FALCOIANU

CAROL

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, vol. VIII, p. 35.

49 1

f Lom Palanka/, 3 decembrie 1811


de cavalerie din Divizia 3, anunţă numirea locotenent-colonelului

Pereţ în funcţia de comandant al garnizoanei Lom Palanka


Conform ordinului circular al Diviziei .3 nr. 31 se .face cunoscut că,

cu începere de azi 3 curent, domnul lt.-colonel Pereţ, comandantul Regimentului

8 călăraşi, este numit comandant al garnizoanei Lom Palanca.



Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VIII, p. 46.


505

Verbiţa, 3 decembrie 1811

492

Generalul Alexandru Cernat, comandantul Corpului 1

din Armata de operaţii, ordonă unele măsuri în vederea

pregătirii unităţilor sale pentru trecerea lor în revistă

ORDIN CIRCULAR

În ziua de 5 decembrie Măria Sa Domnitorul va trece în revistă armata

română pe platoul Verbiţa, în dosul redutei Alexandru.

Toate trupele se vor afla pe acest platou la ora 12 din zi şi se vor aşeza

cu faţa spre Plevna pe numărul diviziilor În ordinea rendez-vous, pe batalioane,

În gloată ; artileria şi cavaleria formînd linia 3-a. Toate trupele vor

fi În mantale În cea mai mare curăţenie, cei care nu vor avea haine curate

nu se vor scoate.

Domnii şefi de divizii vor trimite mîine situaţii de efective a trupelor

ce vor avea În front, aceasta pînă la ora 1 din zi.


General CERNAT

Documente privind mona Romniei. Războiuil pentru independenţă, voJ. VIII, p. 47.


493

Generalul Mihail Cerchez, comandantul Diviziei 2,

propune generalului Alexandru Cernat. comandantul Corpului 1

din Armata de operaţii, recompensarea colonelului Eraclie Arion,

şeful Secţiei artilerie din Marele Cartier General,

pentru fapte de arme în luptele din ziua de 28 noiembrie

Domnule general,

Mă simt dator a vă aduce la cunoştmţa ca tn ziua de 28 noiembrie

d-l colonel Eraclie Arion, şeful Secţiei de artilerie de la Marele Cartier General,

în tot cursul mişcărilor acestei divizii s-a aflat În linia I-a, pot zice cu

tiraliorii chiar şi prin prezenţa sa la locul unde pericolul era mai mare a

contribuit mult la glorioasele reZ'ultate ale acelei zile. N-am putut să recomand

pentru o recompensă pe acest ofiţer superior care nu făcea parte din

506


divizia ce comand ; am onoare numai a vă aduce la cunoştinţă conduita sa

în această afacere, di sunt sigur că nu este nevoie de acest raport pentru

a se putea aprecia meritele şi bravura de care colonelul Arion de la începutul

campaniei a avut mai multe ocazii a da probe.

General CERCHEZ

Documente privind istoria României. Războiul .pentru independenţă, voi. VIII, p. 65.

!Verbiţal, 5 decembrie 1877

494

Ordin circular al generalului Alexandru Cemat.

comandantul Corpului I din Armata de operaţii, pentru

regruparea Armatei de operaţii în vederea înapoierii în ţar'


Vi se comunică pe lingă aceasta Înaltul ordin de zi nr. 174 pentru

compunerea armatei şi totdeodată vi se alătură dislocaţiunea trupelor. în

ceea ce vă priveşte veţi lua imediat dispoziţiile necesare, pentru punerea În

marş a trupelor de sub comanda d-voastră, făcînd să se observe cu cea mai

mare exactitate localităţile de poposire, pentru a se evita orice aglomeraţiune

5i orice confuzie.

Pentru subzistenţă veţi primi de la intendenţa diviziunei dvs. producte

pentru J zile minimum sau ş1 mai mult dacă mijloacele de transport vor

per.nite.

Vi se face cunoscut totdeodată că s-au luat dispoziţiuni ca pe marginea

Dunării în dreptul portului Corabia şi anume la satul Ghighen, să se aducă

din ţară pîine fabricată în Corabia şi astfel veţi da ordinele cuvenite intendenţei

a precede marşul trupelor şi a transporta de acolo la locurile de poposire

productele necesare, Întrebuinţînd trenul divizionar şi chiar căruţele

corpurilor.

În ceea ce priveşte ordinea şi disciplina în marş veţi da ordine severe

şi veţi face a se observa de către comandanţii de coloană cea mai strictă di>ciplină,

astfel ca populaţiunile să nu aibă a exprima nemulţumiri care ar

atinge reputaţiunea armat!:'i române într-o ţară care cli străină, trebuie considerată

; ea este însă vecină şi este de interesul României a nu lăsa suveniri

neplăcute.


Maior general, General de divizie CERNAT

Documente privind istoria României . Rătboiul pentru independenţă, voi. VIII, p. 69 -70.


/Verbiţal, 5 decembrie 1877

495

Înalt ordin de zi referitor la regruparea Armatei de operaţii

ÎNALT ORDIN DE ZI NR. 174

Operaţiunile militare reclamînd oarecare schimbare în formaţiunea şi

compunerea armatei al cărei comandament îl continuă, ordon următoarele în

privinţa comandanţilor superiori şi persortalului armatei active.

I MARELE CARTIER GENERAL

Maior;general„ general de divizie Cernat Alexandru·

Comandant general al artileriei, general de brigadă Manu Gheorghe.

Şeful Statului-major al Armatei, colonel Fălcoianu

Subşef de Stat-major, colonel Pilat

Şeful Seqiei artileriei, colonel Eraclie Arion

Şeful Seqiei operaţiunilor militare, maior Lahovary

)eful Seqiei geniului, lt. colonel Berindei Anton

Sefnl Seqiei topografice, maior Brătianu

Inspector general al serviciului sanitar, Davila

Medic principal cls. I-a Teodor Iulius

" ' ' 1""

M i? r Şeră escu l ofiţeri de Stat-

·

Capnan Tatarescu

111a1or

Căpitan Groza

Colonel Greceanu Ion, comand::mtul Cartierului Măriei Sale

Lt. colonel Schina Alexandru, marc prcto„

Lt. colonel Filitis

Mai•'r Singurof

Căpitan Vlădoianu

Lt. colonel Blaremberg Constantin

Maior Bărbănescu Dumitru

Sub. lt. Ghica Emil

Căpitan Manu Ion, raportor

Căpitan Costescu Alexandru

Căpitan Culcer Vladimir

Căpitan Segărceanu

Locotenent I arca

Locotenent Budişteanu Alex.

Locotenent Tomescu Teodor

Locotenent Budi5teanu Nicolai

l

Adjutanţii Măriei Sale

Of;teri de ordonantă

al Marelui C. Geneṙal

508


Sublocotenent Hiot } Adjutanţi ai M.:iiorului

Sublocotenent Rosnovan

general

Sublocotenent Catargiu, adjutant al Generalului de Artilerie

Cpt. Cica - comisar Domnesc

Lt. colonel Costiescu Anton, comandantul coloanelor de muniţii

Maior Căpităneanu Const., directorul Cancelariei

Intendant general, Logadi

Intendant Corănescu, şeful Secţiei administrative

Subintendant, Tamara

II. COR.P DE VEST

Comandant, general de brigadă Haralambie

Seful Statului-maior, colonel Gram;:int

Subşef de Stat-major

Comandantul artileriei, colonel Dune;.

Căpitan Iatropol, ofiţer de Stat-major

„ Cristodorescu, ofiţer de geniu

Medic principal Dr. Severin

Intendant

Comandantul geniului, lt. colonel Gheorghiu

Divizia 1

Comandant, colonel Lecca

Şef de Stat-major, lt. colonel Băicoianu,

Subşef de Stat-major

Cpt. lsvoranu }

Locotenent Gîţă

ofiţeri de ordonanţă

Comisar domnesc

Raportor

Intendant medic

Brigada 1

Comandant, colonel Cruţescu

Regimentul 1 linie

Regimentul dorobanţi (3 batal.)

Un batalion din Regimentul 3 dorobanţi

ARTILERIA

Comandant, lt. colonel Horbaschi


509


1 baterie de artilerie teritorială

Compania 1 de geniu

Comandant, colonel Dona


1 batalion din 11 dorobanţi

1 hatalion din 15 dorobanţi

1 batalion din 4 dorobanţi

Brigada 2

CAVALERIA


Comandant, colonel Cernovodeanu

Regimentul 2 } v v .

ca

Regimentul 8 l araşi

Divizia 4

Comandant, general Anghelescu Gheorghe

Şef de Stat-major, maior Argintoianu

Căpitan Brătianu Dimitrie, of. de Stat-major

Căpitan Geanoglu Scarlat

}

. . V

Căpitan Rudeanu Constantin Ofiţeri de ordonanţa

Raportor, locotenent Mavrodin

Comisar Domnesc, căpitan Gentilă

Intendent adjunct, Bengescu

Medic principal cls. I Georgescu

Comandant, colonel Sachelarie


Regimentul 2 linie


Comandant, colonel Ipătescu


Regimentul 8 linie



Brigada 1

Brigada 2

510


ARTILERIA

Comandant, lt. colonel Dumitrescu Maican

Bateria nr. 1

Bateria 2

l

nr. Regimentul 1

Bateria nr. s

Bateria 6

J artilerie

nr.

Compania 4 de geniu

CAVALERIA


Comandant, colonel Formac

Regimentul 6 } vlv .

Regimentul 9 ca araşi

Divizia de rezervă

Comandant, colonel Slăniceanu

Şef de Stat-major, colonel Boteanu

S.ubşef de Stat-major, maior Caracaleţeanu

Raportor

Comisar Domnesc

Comandant de brigadă, colonel Holban Mihail

1 batalion din Regimentul 3 dorobanţi

1 batalion din Regimentul 4 dorobanţi

Batalioanele de miliţii

ARTIL E RIA

Comandant, colonel Anghelescu Alexandru

Bateriile de coastă, comandant maior Dumitrescy

Bateriile nr. J } Din Regimentul 1 artilerie,

Bateriile nr. 4 comandant maior Fotino

Bateriile teritoriale

Regimentul 1 călăraşi-

DIVIZII DETAŞATE

Divizia 2

Comandant, general Cerchez

Şef de Stat-major, lt. colonel Algiu

Căpitan Bălan } . . .

Căpitan Popescu

Ofiţeri de Stat-maior

511


Raportor

Comisar Domnesc

Intendant

Medic principal Vercescu

Locot. Papazoglu

Sublocotenent Slătineanu

} Ofiţeri de ordonanţă

Brigada 1

Comandant, colonel .Cantili

Regimentul 7 linie



Comandant, colonel Budişteanu

Regimentul 4 linie

Regimentul 6 de linie



Comandant, colonel Herct

Regimentul 3 de artilerie

Compa1ia 2 geniu

Brigada 2

CAVALERIA

ARTILERIA

Divizia 3

Comandant, general Racoviţă

Şef de Stat-major, lt. colonel Mărculescu

Maior Gigîrt, ofiţer de Stat-major

Căpitan Văcărescu Ion } . . v

Sit. Moruz

Of1ţen de ordonanţa

Comisar Domnesc, căpitan Livezeanu

Raportor, căpitan Lapedatu

Intendant, Cămărăşescu

Comandant, colonel Vlădescu


Brigada 1

512


Regimentul 3 linie


Regimentul 1J dorobanţi

Brigada 2

Comandant, colonel Borănescu Grigore


Regimentul 5 linie



Comandant, colonel Dabija


Comandan, colonel Rosnoveanu




ARTILERIA

CAVALERIA

Brigada de călăra>t

Rezerva geniului la dispoziţia Marelui Cartier

Compania .) de geniu

Compania 6 de telegraf

Comandant, colonel Creţeanu

Regimentul 1 roşiori

Regimentul 2 roşiori

Rezerva de cavalerie

Brigada de roşiori

Trupele destinate fiecărei diviziuni se vor pune În marş după ordinele

ce se vor da cu indicaţiunea itinerariului şi destinaţiei.

Diviz·ia 3 va executa ordinele de marş şi dispoziţiunile prescrise pentru

escortarea prizonierilor ce a primit.

Pt. confonnitate

Şef de Stat-major,

Colonel FALCOIANU

Documente privind jstoria Rominiei. Războiul ·pentru independenţă, voi. VIII, p. 70-75.


513

/Verhiţal, 5 decembrie 1877

496


indică generalului Carol Davila, ispector general

al Serviciului sanitar al armatei, unele măsuri

organizatorice privind serviciul sanitar

Domnule inspector general,

Vă alătur pe lîngă aceasta înaltul ordir. de zi nr. 174 pentru modificările

aduse în compoziţia armatei şi totdeodată vă fac cunoscut că Diviziile 1

şi 4 se pun În marş, cea clintii pentru lom Palanca, cea de a doua pentru

Rahova ; iar Divizia 3 va opera În ţară Bucureşti-Giurgiu, Olteniţa-Călăraşi

; iar Divizia 2 va ocupa Nicopoli, Plevna şi Rahova. Marele Cartier

General va fi la Cibru Palanca sau Lom Pal:mca. Vă alătur totdeodată itinerariile

de dislocaţiune a acestor trupe şi vă rog a lua dispoziţiunile ce veţi

crede necesarii În privinţa ambulanţelor şi serviciul sanitar În general.

M.1ior gener.l.

General de divizie CERNAT

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, vol. VIII, p. 78.

{Calafat!, 6 decembrie 1877

497


anuntă ' constituirea Diviziei de rezervă din diviziile

ce se găsesc la Calafat şi Cetate

în urma celor cuprinse în ordinul de zi nr. 59, am dispozat următoarele :

Ambele divizii de la Calafat şi Cetate, formează o singură divizie sub

denumirea de Divizie de rezervă a Corpului 2 de operaţie.

Toate trupele făcînd parte din vechea Divizie Cetate vor alcătui I-a

brigadă a Diviziei de rezervă sub comanda colonelului Holban, iar trupele ce

compun actualmente vechea Divizie Calafat vor forma a doua brigadă a Diviziei

de rezervă sub comanda provizorie a lt. colonel Herfner.

Toate serviciile stabilite în regiunea Calafatului şi care făceau parte

din Corpul de operaţie sunt dependente de Divizia de rezervă a Corpului 2 de

operaţie. Domnii comandanţi de brigadă vor regula şi alcătuirea batalioanelor

de miliţieni ce fac parte din brigăzile lor. înaintînd tablouri pe distanţele

pe care sunt împrăştiate cu arătarea la numele şefului de batalion şi efccti

vui fiecăruia În ofiţeri şi sold::!.ţi.

Comandantul Diviziei de rezervă,

Cdlonel SLANICEANU

Documente privind istoria României. RăzboiUI! pcnt:ru independenţă, vol. VIII, p. 87.

514


Nicopol, 8 decembrie 1877

498

Colonelul Alexandru Coslinski, comandantul militar

al oraşului Nicopol, raportează l\farelui Cartier General

despre întreruperea comunicaţiilor între Nicopol

şi Tomu Măgurele, în urma deteriorării podului de vase 1

. Din cauza vijeliei portierele podului s-au desfăcut. Comunicaţia întreruptă

Între Nicopol şi Măgurele, precum şi cea telegrafică. Iodată ce va

înceta vîntul, se vor închide portierele şi se va restabili comunicaţia.

Comand. Nicopolei,

Colonel COSLINSKI

Documente privind istoria României. Războiu,) pentru independenţă, volJ. VIII, p. 110 .

.

499

Arcer Palanka, 9 decembrie 1877

Maiorul Tău comandant de divizion din Regimentul 8

că)ăraşj, raportează colonelului Pavel Cemovodeanu, ··

comandantul Brigăzii de cavalerie din Divizia I, că a ocupat

Arcer Palank 2

Domnule colonel,

Cu toate informaţiile pmmte de la bulgarii din Tatar Mahala, cum

că armata inamică este în Arcer, eu însă am Împins recunoaşterea pînă în

marginea acestui oraş, unde m-am informat că inamicul a evacuat Arcer

Palanca Între orele 11 şi 12 după amiază şi la orele 7 1;2 seara am intrat cu

divizionul de l-am ocupat, :lrI11 disposat, trimeţîoo tm escadron în avantposturi.

Mîine prin raport voi avea onoare a vă da toate detalurile.

Comand. divizion llui

Maier TAUTU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VHI, p. 132.

1 In aceei zi, prim-ministru, I C. Brătianu telegrafiază generalului Alexandru

Cema.t cerindu-i să nu mai fie trimise a:>loane de prizonieri p1nă la 'restabifoea circulaţiei

(Documente privin·d istoria României. RăzboiUll pentru independenţă, voii. VIH, 1p. 11'1-J.12) ;

aceeaşi cerere este repera:ă În ziua următoare de cd.ll')nelul Alexandru CosJ.inski, care sernnaila

că prizonierii se g.rămădesc unii peste allţii, mortiaAitatea Între dînii creşte, căci trebuie

să stea afară fiind toate ·casele ocupate (lbiidem, p. 126) ; la 12 decembrie, primministru

informează pe generailul AJexandru Cernat că podul de peste Dunăre a fost restabilă<t

(Ibidem, p. 154-,1 55 ).

2 ln ziua următoare, colonelul Pavel Cernovodeanu dă ordin unităţilor în subordine

de a ocupa Lagosevcea şi Corlevo r(Documente privind istoria României. Războiul pentru

independenţă, volJ. VIII, p. 157).


515


500


comunică Marelui Cartier General că a fost încheiată

trimitere prizonierilor în ţară

Convoiul expediat eri a fost cei din urmă ; dacă vor mai fi rămas

ceva prizonieri e vor expedia prin călăraşii ce. se află aici.

General CERCHEZ

Documente privind istoria. României. Războiul pentru independentă, vol. VIII, p. 151. .

501

Lom Palanka, 14 decembrie 1877

·Colonelul D. Lecca, comandantul Diviziei I, ordonă

colonelului Pavel Cernovodeanu, comandantul Brigăzii

de cavalerie, să ia comanda avangărzii unităţilor

ce urmează să opereze spre Belogradcik

Domnule colonel,

În urma ordinelor pnmne de la comandantul corpului, fiind absolut

necesitate ca avantposturile noastre să fie fo legătură cu avantposturile generalului

Arnoldy şi C11vantposturile annatei sîrbeşti, ce operează spre Belogragic

şi fiind În interesul operaţiilor militare şi sigurantei armatei ca avantgarda

să aibă o unitate cle comandă, vă fac cunoscut că pentru aceasta v-am numit

pe Dvs. comandant al trupelor ce o compun care sunt : Briga:da de călăraşi,

un batalion din 1-iul de dorobanţi, comandat de maior Vasilescu, care se află

la Arcer P alanca.

In consecinţă, Dv. pentru a fi în centrul liniei de acţiune al avantgardei,

veţi porni la Arcer Palanca, unde veţi stabili cartierul Dvs. general,

misiunea avantgarclei fiind de a supraveghea pe inamic şi de a recunoaşte

terenul Înainte, pentru acest sfîrşit veţi dispune trupele în modul următor :

Batalionul dorobanţi va continua a ocupa Arcer Palanca avînd mici

posturi către Vidin, pînă la Sabri Paşakoi şi către Belogragic pe rîul Arcer,

pînă la Gaitanica şi Drinovac, cu avantposturile infanteriei se vor afla întotdeauna

cîte patru sau şase călăraşi, pentru ştafete.

Escadroanele de cavalerie se vor aşeza după cum urmează :

1 escadron în satul Sabri Paşa Kioi (dacă se va putea adăposti în el)

1 În satul Sagasovski

516


1 În satul Şipotu

1 în satul Corlevo

(rupt) satul Arcer Palan ca

Acest din urmă vor servi (ca) rezervă şi spre a coopera la recu!"loaşterile

înaintate ce se vor face de către (rupt).

2 escadroane vor rămîne În Lom Palanca pentru a fi întrebuinţate

în diferite serviciuri.

Escadronul de poştă va rămîne în Coduslui. Linia de patrulare a cavaleriei

se va întinde de la dreapta din Dunăre şi trece prin satele Vitbol (de

va .fi posibil) va urma şoseaua Vidin-Belogracic, pînă la satul Kosmanlîie şi

de aici la satele Kostisoce, Bugopolie, Metovnica, Memetovici şi Belogolie şi

se va lega cu avantposturile ruseşti prin Bucoviţa spre Slavotin, În satul

Rusova va rămîne 10 călăraşi şi 1 brigadier, luaţi din escadronul din Lom

Palanca, spre a forma poşta Între cartierul diviziei şi generalul Arnoldy.

Aceste dispoziţii se vor pune în executare chiar de mîine 15 curent.

Comand. diviziei,

Colonel D. LECA

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, vo!. VIII, p. 173, 176.

Rahot:a, 17 decembrie 1877

502

Generalul George Anghelescu, comandantul Diviziei 4,

ordonă colonelului Otton Sachelarie, comandantul Brigăzii I,

să ocupe poziţii pe rîul Lom în vederea încercuirii

localităţii Vidin.

ln anexă : itinerarul de deplasare al d_iviziei

Domnule comandant,

Conform ordinului comandantului Corpului de vest, divizia urmînd

a se pune în marş pentru a lua poziţiuni pe rîul Lom, pentru învestirea

Vidinului, vi se comunică pe contra pagină itinerariul ce trebuie să urmeze

trupele.

Trupa va lua din Rahova proviziuni pe două zile.

Dacă În timpul marşului nu veţi mai avea proviziuni, sunteţi autorizat

a face rechiziţiuni prin sate dînd d-voastră bonuri de rechiziţie.

Un escadron de călăraşi din Regimentul 9 a primit ordin a se pune În

timpul marşului la dispoziţia Dv;.


General ANGHELESCU



517


ITINERARIUL DIVIZIEI 4 PENTRU OCUPAREA DE POZIŢII PENTRU LOM

Zilele 18 19 20 21 22 23

Brigada 1 Glozan Hairedin / Valeidrama Repa uz Rusova Crisobaja

Cartierul

Diviziei

Brigada 2

Ambulanţa

Rahova

Glozan

Hairedin

Repauz Grivnic Hakisaba

Artileria

Coousluiu

Cule

Mahala

Repa uz

Rovacik

Golenici ·1 Bairovbov

Cavaleria

Butan

Dolni

Gnoica

Grivnic

Repauz

Hakisaba I Popolovac


Bucureşti, 19 decembrie 18i7

503

Generalul Alexandru Cernat, . comandantul Armatei de operaţii,

face cunoscut generalului Nicolae Haralambie, comandantul

Corpului de vest, şi colonelului Ştefan Fălcoianu.

şeful Statului-majoor· al armatei, dispoziţiile lui Carol I

pentru deplasarea trupelor spre localităţile Vidin şi Belogradcik

M.S. Domnitorul nu aprobă mişcarea trupelor înspre Garbinu, Corlevo

etc. Ordonă a se înainta pe linia dreaptă de la Arcer Palanca spre

Vidin, după ce mai întîi veţi recunoaşte satele unde pot sta trupele spre a

forma cordonul de investiment căutînd să fie în legătură şi În forţă de 'a se

susţine unele cu altele, veţi raporta numele satelor ce veţi alege pentru aşezarea

trupelor avînd în vedere şi mijloacele de aprovizionare. Brigada Cantili

va fi tot sub ordinele generalului Haralambie şi se va trimite pentru

observarea Belogradicicului.

Maior general,


Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VIII, p. 230,-231.

518


Nicopol, 20 decembrie 1877

504


raportează Marelui Cartier General că a început mişcarea

unităţile sale din Nicopol spre Rahova

După ordinul domnului ministru de război am pus În mişcare trupele

din Nicopoli spre Rahova, astă.zi ; pentru cele din Plevna am scris Marelui

Cartier rus ; eu voi fi în Rahova la 21 ale curentei.


GeneraJ CERCHEZ

Documente privind istoria României. R:izboiul pentru independenţă, voi. VIII, p. 246.

505

Lom Palanka, 22 decembrie 1877

Colonelul Ştefan Fălcoianu, şeful Statului-major al armatei,

transmite generalului Nicolae Haralambie, comandantul

Corpului de vest, misiunile ce-i revin în vederea izolării

grupării turceşti de la Belogradcik

Fiindcă mişcarea trupelor Diviziunei Anghelescu nu se poate schimba

fără a osteni trupele şi fiindcă la Nazir Mahala se află trupe turceşti (1000

la 1500 oameni şi tunuri) înaintate negreşit În scopul de a pune piedici împresurărei,

astfel că prezenţa Diviziunei Anghelescu, În ziua de 24 curent,

între Carabinei şi Kridobaru, ar putea determina eşirea trupelor turce din

Belogragik şi concentrarea acestora la Nazir Mahala şi atunci împresurarea

Vidinului nu s-ar putea face fără o luptă serioasă la Nazir, am onoare a vă

ruga să binevoiţi a da ordinele Dvs. pentru executarea următoarelor mişcări

: 1) Fiindcă trupele Brigadei 2 din diviziunea D. Colonel Leca - care

se urcă la 6000 oameni, artilerie suficientă - sunt odihnite, li se vor da

ordine ca În ziua de 24 curent la amiuă să ocupe neapărat poziţiunile următoare

: una mie oameni cu o secţie de artilerie şi un escadron călăraşi călare,

pe şoseaua Lom Belogragik În punctul Ruzince ; două mii oameni cu o baterie

artilerie călare, pe şoseaua Belo.gragik-Vidin în punctul Cosmandac sau

Înapoia .

rîului Arcer (spre Vidin) avînd asemenea un escadron călăraşi spre

a-l lumina ; restul de trei mii oameni din această brigadă vor fi la Arcer

Palanca. Cu modul acesta, În ziua de 24 curent Belogragicul va fi definitiv


519

izolat, iar trupele Brigadei 2 din Diviziunea Leca În poziţiunea !or de marş

pentru executarea investirei, căci Nazir Mahala fiind ocupat de turci 5i

defileul între Arcer şi Nazir nepermiţînd desvoltare de trupe, această brigadă

trebuia în orice caz să e dirijeze asupra Nazirului prin două direqiuni

(Kosmandi Nazir şi Arcer Nazir). 2) Brigada 1 din Diviziunea Leca sosind

chiar astăzi 22 curent ea nu va putea înainta la 24 curent la Dobridol şi

va rămîne acolo pînă la noi dispoziţiun;. 3) Diviziunea Anghelescu după

sosirea pe Lom, va putea repauza două sau trei zile în poziţiunile ce le va

ocupa. 4) Brigada Cantil i după două zile de repaus va ocupa poziţiunile

Ruzince, Lkondja şi Hormondic, ce s-au prescris deja, iar cei una mie oameni

din Ruzince - Diviziunea Leca - se vor duce la Arcer Palanca spre a se

Întru ni acolo cu celelalte trupe ale diviziunei. Se asigură punctul Virtob ;

este un punct pe care se află fortificaţiuni turce şi astfel acel punct dominant

trebuie recunoscut, curăţit şi dispus spre a putea ervi de reazăm la

'orice eventualitate. Subscrisul porneşte astăzi în recunoaşterea ţărmului dintre

Lom, Belogragic, Nazir şi voi avea onoare a vă expune observările mele.

Din ordin, Şeful M. St. M. General,

Colonel FALCOIANU

N.B. Diviziunea d. colonel Slăniceanu trebuie să primească din timp

ordinele Dvs. de a fi cu cea mai mare atenţiune şi a urmări mişcarea trupelor

noastre şi turce după malul drept. I se va prescrie că trebuie să aleagă

o poziţiune avantajoasă la Ciuperceni unde va instala o secţie sau două de

artilerie, care în caz de a vedea trupe turceşti, ieşind 1din Vidin spre a ajun

pe cele din Nazir, să deschidă un foc viclent asupră-le spre a înlătura orice

surprindere, adică a evita ca acele tunuri să tragă chiar în trupele noastre,

un trompet va anunţa aceasta după marginea Dunărei cînd trupele noastre

vor înainta din Nazir spre Vidin.

Colonel FALCOIANU


!Calafat]. 25 decembrie 1877

506


raportează lui I. C. Brătianu, ministru de război, ad-interim,

despre masive deplasări de trupe turceşti

din Vidin spre Arcer

Trupe numeroase au pornit astăzi din Vidin spre Arcer, precum asemenea

şi tunuri spre a arma redutele ce au ridicat spre nordul y:inului.

După cît se vede turcii au intenţiunea de a încerca mai intîi să poprească

520


armata de (a) împrejuri pe asediatori la o distanţă de unde să nu poată

trage în cetate. Probabil că inve:;timentul va fi precedat de lupte.

Colonel SLANICEANU

Documente privind istoria Românii. Războiul pentru independenţă, vol. VIII, p. 290.

507

Arcer Palanka, 25 decembrie 1811

Locotenent-colonelul August Gorjan, comandantul

avangărzii Diviziei I, raportează colonelului D. Lecca,

comandantul Diviziei I, respingerea prin luptă a unui atac

otoman la Sahri Paşachioi

...

Domnule colonel,

Astăzi 25 decembrie ora 11 dimineaţa am fost anunţat de la escadronul

din avantposturi din satul Sahri Paşachioi că turcii în forţă de peste 300 cavalerie

şi 100 infanterie, cu tunuri, au atacat de front şi de flanc poziţia ce

ocupă un detaşament de infanterie ce era pus la vamă şi în dreptul monitorului

făcînd astfel poziţia noastră foarte critică ce ocupam din acea parte de loc.

Fără a pierde un moment, am pus în mişcare din Arcer 2 companii din

Regimentul 1 dorobanţi spre a susţine atacul şi chiar a proteja retragerea trupelor

ameninţate. La ora 12 ajutorul necesar a sosit pe locul menţionat de

luptă, unde văzînd retragerea ce execută Compania 5 urmărită deaproape atît

de front dt şi de flanc, am dispozat ·grabnic ca Compania 7 să protejeze

stînga noastră şi astfel să vie în flancul drept al inamicului care era postat

pe înălţimi.

Fiind anunţat că acest atac al turcilor nu este cel adevărat proiectat de

dînşii (angajîndu-ne aici aveau de scop să vie a ataca cu forţe numeroase,

chiar poziţiile noastre de la Arcer), am dat ordin ca trupele din Drinovaţi

şi Vladisince şi chiar toate pînă la flancul stîng al poziţiilor noastre venind

despe şoseaua Vidin, Belogragic, să fie gata de a rezista şi a respinge orice

agresmne.

Compania 5 care se lupta în retragere, ajunsese la distanţa Între pichetul

de dincoace de vamă şi podul de lîngă Sahri Paşachioi, şi-a reformat grabnic

rîndurile şi stînd pe loc sub proteqia tiraliorilor · ce se desfăşurau din nou,

inamicul văzînd că este atacat de front şi de flanc prin piscurile cele mai

înalte ale dealurilor a început să cedeze terenul şi i-am respins pînă dincolo

de casele vămii, terminîndu-se lupta la ora 4.

Inamicul a lăsat neterminat scoaterea unor aparate de război din monitor.

Cu această ocaziune a căzut în mina noastră un cal încărcat al unui cerchez

mort şi o geantă cu cartuşe.


52 1

52 2 https://biblioteca-digitala.ro

S-a constatat asemenea pe teren urmele a 14 morţi sau răniţi clei ai

inamicului care au fost ridicaţi ; iar din partea noastră avem de regretat

moartea unui caporal şi a unui soldat, precum şi rănirea a doi soldaţi, toţi

din Regimentul 1 dorobanţi şi unul din Regimentul 2 călăraşi, escadronul de

Argeş ; iar locotenentul Prundeanu Ion a fost contuzionat la umărul drept.

Cît pentru pierderea de muniţii nu este decît o şea de călăraşi şi o raniţă

de dorobanţi.

Această luptă executată sub comanda mea, am avut ocaziunea a constata

cu multă satisfacţie că atît ofiţerii cît şi trupa au fost la înălţimea

misiunii lor, dînd piept unui inamic Întreit de forţe, cu avantajul poziţiei şi

al muniţiei de război ce excela pe a noastră .

. Mă simt dator a recomanda curajul ce a arătat în această luptă căpitanul

Iablonski Alexandru, locotenent Stoenescu Vasile, locotenent Prundeanu

Ion, sublocotenent Pascu Gheorghe, subit. Tomescu Constantin, toţi

din Regimentul 1 dorobanţi, subit. Vasilescu Constantin din escadronul de

călăraşi Argeşu şi medicu de batalion Georgescu Constantin din Regimentul

2 călăraşi.

Cît pentru gradele de jos mă grăbesc asemenea a recomanda · deosebit

de recompensele ce merită, ofiţerii mai sus menţionaţi vre-o două trei grade

de jos care s-au distins mai mult de camarazii lor.

Comandantul avangardei,

Lt. colone3 GORJAN

Documente p rivind moria României. Războiul pentru independenţă, voi. VIII, p. 291-292.

508

I.om Palanka, 25 decembrie 1877


comunică generalului Nicolae Haralambie,

comandantul Corpului de vest, modul de organizare

a serviciului sanitar al acestui corp

Domnule general,

Am onoare a vă comunica, că serviciul sanitar al Corpului de armată

ce comandaţi, s-a organizat în modul următor :

La Cartierul General al corpului, medic şef de corp : medicul principal

cls. I doctor Severin. La Divizia 1, medic şef al diviziei, medicul de regiment

cls. I dr. Georgescu Şerban.

Ambulanţa acestei divizii se compune din patru seqii, cu patru medici

şefi de secţie şi anume d-nii doctori Jugureanu, Ţînţăreanu, Lupu şi Satmari ;

din 2 medici de batalioane, Comăneanu şi Blanc, din 8 interni ; din administratorul

Potiro! şi comandantul de tren de ambulanţă locotenentul Constantinescu.

Medicul şef al diviziei, care are direcţia medicală a acestei ambulanţe,

vă va prezenta tablou de materialul de pansament şi spitalicesc ce posedă.

Pe lîngă această ambulanţă se află ataşată secţia de ambulanţă a Societăţii

doamnelor din Iaşi sub direcţia doctorului Ursulescu.

La Divizia 4, medic şef de serviciu, medicul principal cls. II dr. Stavrescu

G.

Ambulanţa acestei divizii, compusă din trei secţii cu tot personalul medical

sanitar şi administrativ trebuincios şi cu tot materialul de pansament

şi spitalicesc.

Pe lingă această ambulanţă se află atşată secţia Societăţii Israelite

„Zion" sub direcţia dr. Crăciun.

La spitalul militar de evacuare din Rahova : medicul de regiment cls. II

d-rul Duşescu cu medicii de batalioane Casasovici şi Urlăţeanu şi cu secţia

de ambulanţă ce a fost ataşată la rezerva cavaleriei.

La spitalul de evacuare din Lom Palanca : medicul de regiment cls. I

dr. Popescu'. Mihail cu secţia de ambulanţă ce a fost ataşată la D'.ivizia 1.

Vă rog, domnule general, să binevoiţi a da instruqiile cuvenite În

această privinţă domnilor comandaţi ai diviziei.

Din ordin, şeful Marelui Stat-m;.jor general

Colonel FALCOIANU

Documente privind istoria României. Războiul penoru independenţă, voi . VIII, p. 292-293

/Vitbol/, 26 decembrie 1877

509

Colonelul D. Lecca, comandantul Diviziei I, dă Bigăzii

de cavalerie misiunea să ocupe localităţile Gladniţ şi Kusoviţa

Domnule comandant,

Mîine 27 curent escadronul de la Sabri Paşakioi, va merge să ocupe

Gladniţ, iar escadronul de la Logosovcea va ocupa Kusoviţa pe rînd Racoviţa.

Linia ce va patrula aceste escadroane se va întinde de la Dunăre pînă

în satul Vodna.

Veţi cunoaşte că la satul Glodniţa aflîndu-se Brigada Cruţescu, aceste

escadroane îi vor trimite ştiinţă de orice mişcare a inamicului, deosebit de raponurile

ce se vor face dvs. şi diviziei. Dl. maior Călinescu se va aşeza la

Glodniţa, ca comandant al acestei linii.

Escadronul de la Cusoviţa va patrula şi linia pînă la G. Tupan. Escadroanele

se vor afla în poziţiile indicate mai sus mîine 27 curent, cel de la

Glodniţa la ora 12 din zi, iar cel de la Cusoviţa la ora 2 după amiază. Bagajele

celor două escadroane vor rămîne la Arcer Palanca.


523

Veţi da ordine severe ca aceste escadroane să fie în legătură să împingă

patrulările cît se poate de departe după forţa lor şi să recunoască drµmurile

i satele, raportînd îndată.

Acest ordin în lipsa d-lui colonel Pereţ, comandantul brigăzii, va

executa de dl. maior Tăutu, care va raporta d-lui lt. col. Pereţ.

Coman.dantul diviziei,

Colonel LECA


510

T11rnu Măgurele, 29 decembrie 1877

I. C. Brătianu, ministru de război, ad-interim,

comunică colonelului Ştefan Fălcoianu, şeful Statului-major

al armatei, ordinul privind trecerea Diviziei 2 în rezerva

trupelor care operează spre Vidin

Fiindcă regimentul din Plevna are să stea acolo numai dteva zile,

divizia domnului general Cerchez din ordinul domnitorului va lăsa la Nicopoii

numai Regimentul 1 O ; restul Ya forma rezerva armatei care operează

spre Vidin ; cartierul general al acestei divizii va fi în Rahova, iar trupele

vor fi cantonate prin satele dimprejurul Rahcvei.

I. C. BRA TIANU

Documente privind i5toria României. Ră:z:boiul pentru independenţă, voi. VIII, p. 331.

Vitbol, 1 ianuarie 1878

151

Generalul Nicolae Haralambie, comandantul Corpului de vest,

transmite urări de Anul Nou trupelor Diviziei I

Urez Diviziei Dvs. pe lingă viaţă şi sănătate, succesele ce merită prin

calităţile sale. Sunt mîndru de onoarea ce am de a comanda asemenea trupe.

Din inimă vă string mîna şi anul 1878 să vă fie Întru fericire.

Comandamu1J Corpului de vest,

Gemeral HARALAMBIE

Documen privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VIII, p. 363.

524


512

Vitbol, 2 ianuarie 1878

Colonelul D. Lecca, comandantul Diviziei I, dă colonelului

Cruţescu, comandantul Brigăzii I, ordinul de marş

pentru a ocupa localitatea Belarada

Domnule colonel,

Brigada ce comandaţi urmînd a pleca astăzi pentru a ocupa Bela Rada

veţi lua dispoziţiuni ca la ora 7 dimineaţa toate trupele să fie gata de marş.

Regimentul 1 dorobanţi va trece prin satul Vitbol, urmînd Regimentul 1 linie

car va fi În capul coloanei. Posturile ocupate de către Brigada 1 se vor

preda Brigadei colonel Sachelarie la ora 7 dimineaţa, Dvs. dînd d-lui colonel

toate desluşirile privitoare la serviciul de siguranţă.

Bagajele trupei vor urma coloana la 3 ore distanţă.

Batalionul din Regimentul 4 dorobanţi va aştepta sosirea coloanei în

satul unde se află, pentru a se pune în marş. Ordinul de plecare v1 se va

transmite printr-un ofiţer al diviziei.

Comand. diviziei,

Colonel LECA



513

Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind trimiterea

colonelului Eraclie Arion, la Kazanlîk, pentru a negocia,

cu reprezentanţii Rusiei şi ai Turciei, condiţiile

armistiţiului şi preliminariile păcii

Consiliul Miniştrilor în şedinţa sa de astăzi 2 ianuarie 1878, luînd în

deliberaţiune referatul domnului ministru al afacerilor străine sub nr.

A vînd În vedere propunerile ce se fac prin zisul referat,

Consiliul decide :

ca dl. colonel Eraclie Arion să fie trimis În misiune la Kazanlîk pentru

a negocia cu delegaţii Sublimei Porţi, condiţiunile armistitiului şi preliminările

păcii Între Rom&nia şi Imperiul Otoman sub condiţiunile următoare :

1 Vezi referatul (Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă,

voi. VIII, p. 377).

37 - Războiul pentru indepeoden1ă naţionali - c. 1067

525


1. Armata română va ocupa pînă la definitiva încheere a păcii cetăţile

Nicopole, Rahova, Lom Palanca şi Vidin, precum şi tot litoralul Dunării cuprins

între aceste cetăţi.

2. Recunoaşterea formală şi absolută a independenţei României. Această

recunoaştere să asigure României atît în faţa Imperiului Otoman cît şi În faţa

celorlalte puteri poziţiunea unui stat suveran. Pînă la încheerea tratatelor

speciale, supuşii români se vor bucura În Imperiul Otoman de toate drepturile

garantate supuşilor celorlalte state europene.

3. Radierea tuturor cetăţilor situate pe ţărmul turcesc al Dunării, începînd

de la cetatea Ada Kale.

4. Retrocesiunea gurilor Dunării pînă la braţul sîntului George inclusiv,

conform drepturilor noastre vechi de posesiune.

5. O indemnitate de resbel de una sută milioane.

Pînă la achitarea completă de către Turcia a acestei indemnităţi, ocuparea

menţionată la § 1 se va menţine.

6. În caz de a nu se admite participarea României la negocierile armistitiului

şi la acele ale păcii, delegatul român va declara că se va considera ca

nul şi neavenit orice act care ne-ar privi şi la care nu am participat.

Domnul ministru al afacerilor străine este însărcinat cu aducerea la îndeplinire

a acestui Jurnal.

I. C. BRATIANU, KOGALNICEANU

CLMJ.>INEANU, EUG, STAliESCO

Documente priviru:I istoria României. Războiul pentru in:lependenţa, voi. VIII, p. 378.


514

M. Kogălniceanu, ministru de externe, dă instrucţiuni

colonelului Eraclie Arion în legătură cu misiunea diplomatică

ce i-a fost încredinţată

Domnule colonel,

Alteţa Sa Principele Domnitor a binevoit să vă desemneze pentru a-l

reprezenta la discuţiile ce vor începe cu scopul de a negocia, Între armatele

azi beligerante, un armistiţiu însoţit de clauze relative la bazele păcii.

Alături de indicaţiile care vi s-au dat deja de către Augustul nostru

Suveran asupra obiectului şi importanţei misiunii la care sunteţi chemat,

alături de împuternicirile cu care sunteţi înzestrat, viu, în calitatea mea de

ministru al afacerilor străine şi În numele Guvernului Român, să vă dau

instrucţiuni formale potrivit misiunii Dvs. şi să vă precizez programul în

limitele căruia trebuie să îndepliniţi acţiunea Dvs.

526


Mai întîi, veţi mvoca titlul Dvs. de trimis al Alteţei Sale Principelui

Domnitor şi al Guvernului Român, pentru ca tratatul de armistiţiu şi instrumentul

în care vor fi înregistrate preliminăriile păcii să fie semnat de Dvs.

în acest scop veţi insista asupra declaraţiei de război făcută direct şi spontan

de Romfoia Imperiului Otoman, asupra părţii active luată de armata noastră

la evenimentele militare, asupra concursului real pe care l-am dat, în aşa de

largă măsură, armatelor imperiale, dar păstrînd necontenit individualitatea

noastră, asupra caracterului manifest de alianţă efectivă care distinge, În

ochii Europei, legăturile şi cooperaţia noastră cu armatele M. S. Împăratului

tuturor Ruşilor, asupra solidarităţii cimentate între armata română şi armata

rusă cu sîngele vărsat în comun, În sfîrşit asupra dreptului pe care ni-l conferă

sacrificiile împlinite de a participa ca un stat distinct la soluţiune, din

moment ce am participat la aqiune.

Odată obţinut acest punct, iată după părerea Guvernului Roman, clauzele

principale care ar trebui, În ce priveşte România, să fie înserate În instrumentele

destinate a reglementa armistiţiul şi a fixa preliminariile păcii :

1. Ocuparea de către armata română, pînă la încheerea perfectă a unei

păci definitive, a fortăreţelor de la Nicopoli, Rahova, Lom Palanca şi a întregului

litoral al Dunării cuprins Între aceste fortăreţe ;

2. Recunoaşterea formală şi absolută a deplinei şi completei independenţe

a României. Această recunoaştere ar asigura României, atît faţă de Imperiul

Otoman cît şi faţă de Puteri, situaţia unui stat suveran. Pînă la Încheerea

tratatelor speciale, supuşii români vor trebui să se bucure în Imperiul

Otoman de toate drepturile garantate supuşilor celorlalte puteri europene ;

3. Radierea tuturor fortăreţelor situate pe Dunăre, începînd cu Ada-Kale.

4. Retrocedarea către România a gurilor Dunării pînă la braţul

Sf. Gheorghe inculsiv, după vechile noastre drepturi de posesiune.

Veţi găsi expme În memoriul aci anexat, prezentat încă de anul trecut

Puterilor garante, considerentele Întemeiate de istorie, economie, drept natural

sau scris, care explică şi legitimează din partea noastră această cerere de

retrocedare.

5. Sublima Poartă să plătească României o sumă de o sută de milioane

de franci, cu titlul de despăgubire de război 1• Ocupaţia, menţionată la punctul

l, s-ar prelungi pînă la completa achitare a acestei .despăgubiri.

Acestea sunt condiţiile pe care Guvernul Român îşi crede dreptul şi datoria

a le pune în favoarea României : acesta este programul pe care va

trebui să-l susţineţi În cursul tratativelor pe care le veţi duce.

Dacă admiterea acestui program, dacă acceptarea acestor condiţii, dacă

faptul concursului Dvs. nu numai consultativ dar şi deliberativ la negocieri, ar

ridica obiecţii, ar întilni piedici şi s-ar lovi la sfîrşit de refuz, veţi atrage

atenţia cu cea mai mare hotărîre, dar în acelaşi timp cu cea mai mare moderaţie

că noi vom fi siliţi să socotim ca nul şi neavenit orice act care ar decide

1 lntr-o adresă se indică că ·despăgubirea se referea la : instalarea trupei m campanie

; întreţinerea trupei, despăgubiri 1ocuitorilor oraşelor bombardate, despăgubiri pentru

capturi făcute în porturi ; anuitălţi pentru răniţi, refacerea materia.lului armatei şi

a căilor ferate, Întreţinerea şi repatrierea prizonierilor. (Documente pivjnd istoria României.

Războiul pentru indeipendenţă voi. VI.II, p. 380-381).


527

în numele nostru, fără noi, şi care ar fi încheiat fără participarea noastră directă

şi formală.

Suntem convinşi, colonele, că veţi şti să desifăşuraţi, în executarea prezentului

dvs. mandat, calităţile eminente de prudenţă şi îndemînare, de tact

şi patriotism, care au hotărît Guvernul să vă încredinţeze înalta şi gingaşa

misiune al cărui succes urmează a fi atît de rodnic în rezultate fericite pentru

Rominia.

Vă rog să mă ţineţi, cu cea mai nedesminţită vigilenţă şi cu cea mai

scrupuloasă regularitate, în curent cu incidentele felurite care ar putea să

se producă.

Veţi găsi deasemenea, aci anexate, deplinele puteri pe care le veţi prezenta

celor în drept, pentru a justifica calitatea dvs. oficială.

Binevoiţi a primi . ... etc.

KOGĂLNICEANU

DoC1.1mente Oficiale, Bucureşt!, 1880, p. 10 ;

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă voi. VIII, p. 378-380.


515

înalt ordin de zi pentru lăsarea la vatră a trupei

Regimentului 13 dorobanţi, avîndu-se în vedere

comportarea ei vitejească

INAl.T ORDIN DE ZI PE ÎNTREAGA ARMATĂ ROMÂNĂ

Ostaşi

Regmentul U de dorobanţi, Încă de la Începutul campaniei a fost

unul din corpurile, care a avut să îndure cele mai mari greutăţi şi care a avut

fericita ocaziune de a se distinge În toate însărcinările ce a avut să îndeplinească.

ln faţa inamicului, acest regiment a dat probe de devotament şi curaj

luînd parte la mai toate atacurile făcute contra Întăririlor de la Plevna.

Pentru a răsplăti dară curajul şi devotamentul acestui corp, ordon scoaterea

sa din Divizia 3 activă în care contează, trimiţîndu-se la partea teritorială,

unde se va desconcentra pe ziua de 5 ianuarie 1878.

Dat în Bucureti, la .1 ianuarie 1878.

CAROL

„Monitorul Oastei", nr. 1 din 31 ianuarie 1878, voi. I, ·p. 1.

28


Lom Palanka, 4 ianuarie 1878

516


cere colonelului George Slăniceanu, comandantul Diviziei

de rezervă, trimiterea peste Dunăre

a recruţilor Diviziilor 2 şi 4

Porniţi îndată fără cea mai mică întîrziere toţi recruţii corpurilor din

Diviziile 2 şi 4 aflaţi [la] Calafat, anunţaţi sosirea În dreptu Nazirului pentru

a se lua măsuri de trecere, ordonaţi şefului flotilei a avea În dreptul Nazirului

cît se va putea mai mult personal şi pontoane căci toate aprovizionările sosesc

[la] Ciuperceni.

Din ordin

Şeful Statului-major,

Colonel FALCOIANU

Docwnente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VIII, p. 402.

Nazîr Mahala, 6 ianuarie 187R

517

Ordin circular al Diviziei 4 prin care se stabilesc

cantonamentele unităţilor în jurul Vidinului

ORDIN CIRCULAR

Se face cunoscut corpurilor acestei divizii, cantonamentele ce trebuie să

ocupe, pe ziua de 6 ianuarie În jurul Vidinului, modificîndu-se ordinul circular

nr. 76, dat la 5 ianuar 1878.

Brigada 1, cu bateriile Cremineanu şi cu escadronul Florescu din al 9-lea

de călăraşi Grămaticescu, Statul-major al brigadei, la Vitbol.

Brigada 2. Stat-major brigăzii, Regimentul 8 de linie şi al 2-lea dorobanţi

la Bucoviţa. Regimentul 7 dorobanţi şi Batalionul 3 vînători la Trnek.

Brigada de cavalerie cu Statul-major al brigăzii la Sinecovce.

Artileria : Bateria de pompieri, bateria Hepites şi bateria Zănescu împreună

cu comandantul artileriei diviziei la Nazir Mahala. Statul-major al

diviziei : Nazir Mahala. Ambulanţa diviziei la Nazir Mahala. Intendenţa diviziei

la Arcer Palanca.

Docwnente privind istoria Românie.i. Războiul rpentru independenţă, voi. VUI, p. 427.


529

518

/Calafat/, 8 ianuarie 1878


dă instrucţiuni în legătură cu bombardarea trupelor otomane

din Vidin

ORDIN DE ZI

Operaţiile contra Vidinului avînd ca consecinţă un bombardament serios

şi lung din poziţia Calafat, se face cunoscut domnilor şefi ai diferitelor

serviciuri a lua toate măsurile de pregătire pentru a evacua Calafatul sau

pentru a îngriji de cele trebuincioase pe timp minimum de 5 zile.

Bombardarea va fi anunţată cu trei ore mai înainte. Toate aceste măsuri

de pregătire ce se ordonă mai sus se vor lua astfel încît să nu se producă

niciun zgomot care să atragă atenţia inamicului.

Comandantul Diviziei de rezervă,

Colooel SLANICEANU


Kazanlîc, 10 ianuarie 1878

519

Colonelul Eraclie Arion raportează Ministerului de Externe

convorbirile pe care le avusese la Marele Cartier Rus

cu Marele Duce Nicolae în problema participării României

la tratative

Domnule ministru,

Am sosit la Cazanlîc, actualul Cartier General, duminecă noaptea 8 ianuarie

şi luni dimineaţă m-am prezentat Marelui Duce cu epistolele

M. S. Domnitorului. Primirea a fost din cele mai măgulitoare pentru mine şi

armata ce reprezentam. După diferite convorbiri asupra drumului făcut şi

succesele recente ale armatei rosiane, Marele Duce îmi spune că Namik Paşa

şi Sever Paşa sosise în ajun, că li s-au făcut propunerile cerute de Rusia şi

că aşteaptă răspunsul, după cît cred ; însă dînşii vor prezenta contra-pro-

530


puneri. Enm dar sosit la timp pentru a lua pante la dezbateri, sau la încheere'l

vreunui act şi aşteptam cu nerăbdare ca Marele Duce să ia cunoştinţă de cuprinsul

scrisorilor pentru a aborda chestiunea principală a misiunei mele, crezînd

că de politeţe nu voieşte a citi cuprinsul acelor epistole, pe cînd mă aflam

în convorbire cu dînsul, îi declarai că deosebit de ofiţer ataşat la Cartierul

Alteţei Sale, mai aveam încă şi o altă misiune privitoare la tratativele preliminărilor

de pace - mă Întrerupse îndată zicîndu-mi că va comunica îndată

în această privinţă M. S. Domnitorului. Mă prezentai în urmă d-lui Nclidov

căruia-i declarai categoric că misiunea mea aci era de a lua parte la dezba.

terile condiţiunilor de pace şi că Înţeleg a reprezenta şi apăra drepturile ţării

cum decurg din rezultatele luptelor la care am luat parte atît de aCti'Vă.

Domnul Nelidov avea aerul foarte grăbit şi mi-a răspuns cu destulă politiţe dar

foarte grăbit, ceea ce dădea ziselor sale aerul de a fi desagreabil distras de la

preocupaţiuni de o mai mare însemnătate decît chestiunea ce voiam a ridica,

că Marele Duce nu Înţelege a se ocupa de chestiunile amănunţite ale păcii care

se va tace în urmă, că chiar În aceste preliminări ţara noastră nu va fi uitată,

că chestiunile de principii sau baze ale păcii au trebuit să fie regulate, sau

direct la Bucureşti între d-nii Gorceacov, lgnatiev şi miniştrii noştri, sau la

Petresburg că În fine chiar În acest moment Marele Duce a scris M. S. Domnitorului

În acelaşi sens, că Marele Duce nu Înţelege a interveni altcineva În

preliminările păcii decît numai cele două părţi : Rusia şi Turcia. Nu voii a

face îndată declaraţia categorică, ce sunt autorizat de Dvs., că nu vom putea

recunoaşte ceea ce s-ar face de alţii pentru noi, dar că voi comunica zisele

sale guvernului şi că persistă a crede, pentru motive ce-i voi desvolta, cînd

timpul îi va permite a-mi acorda o întrevedere mai lungă - Marele Duce

îl chemă În adevăr la o nouă conferinţă cu trimişii turci - că trebuie şi este

neapărat să luăm parte la condiţiile de pace. Ne despărţirăm astfel. Aflai în

urmă că condiţiile Rusiei nu sunt acceptate şi că lupta va continua ; aceasta

mă făcu să amîn Întrevederea pînă astăzi marţi, cu atît mai mult că d-l Nelidov,

era tare ocupat În conferinţele foarte secrete ce se ţin numai Între

Marele Duce, dînsul, general Nepocoiciţki şi trimişii turci şi îi era în realitate

cu neputinţă a găsi un moment liber. Astăzi În fine ne întîlnirăm din nou şi

putui convorbi mai îndelung. După o lungă desbatere, care avea drept scop

a-mi arăta că nu poate fi vorba de un reprezentant român în tratările de aici,

a căror condiţiuni s-au trimis formulatq direct de la Petersburg, îi lăsai a

înţelege categoric că vom fi puşi în situaţiunea ambarasantă pentru chiar Rusia,

să nu considerăm ceea ce s-ar face pentru noi, În afară de noi şi fără participarea

noastră directă. S-au mirat foarte mult de aceasta, căci dînsul credea

chestiunea deja regulată încă pe cînd domnul Brătianu a convorbit la Poradim

cu împăratul şi lgnatiev, că în fine trebuie ca guvernul să se adreseze la Petersburg

de unde vin condiţiunile, că după cum a făcut Rusia În resbelul cu

Turcia, a tratat preliminările păcii În numele tuturor aliaţilor, că astfel fiind,

interesele României se află în mîini bune şi că din nenumăratele convorbiri

anterioare se ştie destul de bine care sunt cererile noastre, că neapărat la

armistiţiu se va evacua Vidinul ce s-ar ocupa de noi, că în bazele generale se

va prevedea independenţa, o sporire de teritoriu şi o indemnitate de rezbel ;


531

condiţiuni cum vedeţi analoage cu cele ce am m1stunea a cere şi pe care eu nu

i le-am declarat. Incă mai adăogă că, conform cu cele ce domnul Nelidov

a scris sunt 15 zile, d-lui Brătianu, să ne adresăm la Petersburg. îi declarai

încă odată că oricîtă solicitudine ar avea guvernul rus pentru interesele noastre,

de care i-am mulţumit, nu voim a fi remorcaţi de nimeni şi că suntem destul

în putinţă a naviga prin noi înşine. lmi repetă a vă scrie să vă adresaţi la

Petersburg, aci neputîndu-se face nimic şi că probabil în tractatul definitiv

se va prevede, în dinadins punctul, că În ceea ce ne priveşte ca chestiuni de

amănunte, să tratăm direct cu Poarta. V-am depeşat chiar acum în acest sens

şi vă rog a-mi da noi instrucţiuni sau a-mi comunica dacă aţi luat calea tratării

prin Petersburg. Este de dorit să fiu ţinut în curent cu operaţiunile

armatei noastre dinspre Vidin.

Primiţi vă rog domnule minitru încredinţarea osebitei mele consideraţii.

Colonel ARION


(originalul În limba franceză).

Nazîr Mahala, 11 ianuarie 1878

520

Ordinul generalului Nicolae Haralambie,

comandantul Corpului de vest, pentru pregătirea trupelor

în vederea ocupării unor poziţii

în jurul cetăţii Vidinului

ORDIN CIRCULAR

In urma recunoaşterilor făcute de domnii comandanţi ai diviziilor şi

supuse nouă în ziua de 9 curent, precum şi de relaţiunile date asupra forţelor

combatante de care poate dispune fiecare divizie ce se află în faţa Vidinului

şi ascultînd părerea domnilor comandanţi de divizie că pot ataca pe inamic

şi totodată apără cu avantaj poziţiile în care se află astăzi stabiliţi 1, am luat

deciziunea, ca pentru siguranţa liniei de investiment ocupat astăzi de către

Corpul de vest, a proceda la iz.gonirea trupelor inamice din sate Tatargic.

Novo Selo, Rupcea, Raianovcea, Smîrdan şi Inova, a le ocupa menţinîndu-sc

532

1 Jn textul original este trecut - slăbiţi.


Într-însele pe dt vimp ele nu vor fi prea mult expuse la focul tunurilor din

cetatea Vidin. Scopul principal al aqiunei prescrise prin acest ordin este părăsirea

punctelor Novo Selo şi Smîrdan de către trupele inamice, pentru care

se ordonă următoarele :

La 12 ianuarie, la orele 7 dimineaţa, toate trupele Corpului de vest vor

fi în linie şi vor începe acţiunea. Divizia 4 are drept misiune a apăra aripa

dreaptă a Întregei linii de bătaie şi a ocupa satul Tatargic menţinîndu-se cu

forţa şi în orice caz a nu-şi pierde poziţia ce ocupă astăzi. ln momentul

acţiunei, parte din artileria sa va bate spatele lui Novoselo ; împiedicînd coloanele

din Vidin de a se dirija spre acest punct. Comandantul acestei divizii

îşi va Întrebuinţa cavaleria spre a eclera flancul drept, cît şi a trage dintr-însa

orice aYantaj în timpul luptei.

Recomand ca trupele întrebuinţate pentru ocuparea Tatargicului să fie

necontenit strîns legate în flancul drept şi a-l susţine cu efiicacitate, la trebuinţă.

Divizia 1. La aceeaşi zi şi aceeaşi oră va avea drept misiune de a înainta

asupra satelor Rupcea şi Novoselo căutînd a le ocupa şi menţinîndu-se

într-însele de va putea. ln timpul acţiunei, va căuta prin artileria sa, care

deosebit de rolul principal ce are asupra Novoselului, să bată şi în direcţiunea

Smîrdanului spre a veni În ajutorul Diviziei 2.

ln cazul că inamicul încearcă să atace cu forţa, comandantul Diviziei 1

se va menţine cu orice preţ în poziţiile ocupate mai înainte de acţiune.

Divizia 2. Misiunea trupelor din Divizia 2, mărite cu Regimentul 9 dl!

dorobanţi şi 2 baterii din Divizia 1, este de a opera aisupra Smîrdanului

şi Inova, căutînd a face ca ambele aceste sate să fie părăsite de inamic şi a fi

ocupate de trupele noastre care se vor menţine într-însele, dacă focul tunurilor

din cetate îi va permite.

Acţiunea asupra satului Smîrdan (Raianovcea fiind ocupată mai înainte)

nu va începe decît după ocuparea satului T atargic. Brigada de roşiori dimpreună

cu escadroanele de călăraşi din Divizia 1 (Leca), puse la diziţia

Diviziei 2, se pune pentru ziua de 12 ianuarie sub ordinele domnului general

Cerchez, care dispunînd de dînsa o va Întrebuinţa căutînd a trage dintr-însa

avantajele cele mai mari.

Bateriile din Calafat vor începe bombardarea oraşului Vidin îndată ce

tunurile de dincoace vor începe a trage, spre a aduce astfel mai multă confuzie

în mişcările trupelor inamice. Domnii comandanţi ai diviziilor şi D-l comandant

al Brigăzii de roşiori vor lua toate dispoziţiile necesare pentru hrana

trupelor.

Domnul medic principal cls. I Severin va lua toate dispoziţiile necesare

si relative la serviciul său, iar domnii comandanţi ai diviziilor vor da cuvenitele

ordine ca toate căruţele (încărcate cu paie) de care pot dispune, să fie

puse la dispoziţia ambulanţelor.

Dumnezeu să proteje ( ze) România.

Comandantul Corpului de vest,

General HARALAMBIE

Documente privind istoria Rom.iniei. Răiboiul pentru independenţă, voi. VIII, p. 483-485.


533

521

Belarada, 11 ianuarie 1878

Colonelul D. Lecca, comandantul Diviziei I, dă trupelor ordinul

pentru cucerirea localităţilor Rupcea şi Novoselo

ORDIN CIRCULAR

Conform ordinului nr. 115 al Corpului de vest din 11 curent, cercul

ocupat de trupele noastre dimprejurul Vidinului urmărind a se restrînge,

mjine 12 curent toate forţele ce compun acest corp vor face un atac general

asupra poziţiunilor celor înaintate ale inamicului.

Misiunea Diviziei 1 este : de a înainta asupra satelor Rupcea şi Novoselo,

căutînd a le ocupa şi a se menţine Într-însele de se va putea.

Pentru executarea acestui ordin se ordonă următoarele :

Brigada 1 infanterie. Un batalion din 1-iul Regiment de linie avînd în

a doua linie un batalion din Regimentul 1 dorobanţi (Batalion Vasilescu) va

ocupa satul Tatargic la orele 7 dimineaţa cu scop de a înainta asupra Novoselului,

de a-l ocupa şi a se ţine !n acea poziţiune, de se va putea.

Aceste trupe nu vor înainta însă În Novoselo, decît după ce acea poziţiune

va fi bine bătută de artileria noastră şi după un anume ordin. Comandantul

acestor batalioane va fi cel mai vechi şef de batalion. Celălalt batalion

din 1-iul Regiment linie avînd în a doua linie batalionul din Regimentul 11

dorobanţi, va lua poziţiune pe creasta malului bălţii din faţa Novoselului

între bateriile de artilerie, căutînd a-şi adăposti tiraliorii cît şi rezervele prin

şanţuri, adăpoaste ; misiunea acestor două batalioane fiind de a susţine pe la

stînga coloanele ce vor ataca Novoselo. Cele două batalioane din Regimentul 1

dorobanţi vor ocupa centrul poziţiunei, pe al doilea şanţ şi sub comanda maiorului

Burileanu.

Lt. colonel Dănescu va comanda cele două batalioane din stînga. Domnul

comandant al brigadei va da instrueţiunile sale cele mai detailate trupelor şi

mai cu seamă şefului din dreapta, în privinţa batalioanelor de sub comanda sa.

Brigada 2. Batalionul din Regimentul 4 dorobanţi la orele 5 dimineaţa

va ocupa satul Rupcea întărindu-se imediat la acest sat, spre a-l putea apăra

la orice atac din partea inamicului avînd În a doua linie, la spatele satului.

batalionul din Regimentul 15 dorobanţi gata a-l susţine.

Compania din Regimentul 4 dorobanţi sosită ieri seara se va detaşa la

acest batalion.

Comandantul acestor batalioane este lt. colonel Herfner. Regimentul 3

dorobanţi va lega, printr-o linie de tiraliori, stînga Diviziei 1 cu dreapta Diviziei

2 spre Raionovcea ; restul Regimentului 3 dorobanţi va rămîn

A

V

1n rezerva.

Artileria. Bateriile de artilerie se vor pune în poziţiune la aceeaşi oră ;

Bateria Manolescu la dreapta liniei, cele două baterii de 9-a la stînga Bateriei

Manolescu şi Bateria Calinderu, la stînga liniei pe platoul dinapoia satului

534


Rupcea. Misiunea acestor baterii va fi : cele două baterii din dreapta vor bate

poziţiunile inamicului de la Novoselo, la moara cu sălcii şi orice mişcare a

inamicului Între Smîrdan şi Vidin.

Bateria Calenderu, dacă va putea, va bate în Smîrdan şi înapoia Smîrdanului

cu trei tunuri, iar celelalte în Novoselo şi moara cu sălcii şi În orice

poziţiune a inamicului În care ar putea trage avantajos.

Cavaleria. Două escadroane de cavalerie vor opera cu Brigada 2 şi unul

cu Brigada 1. Aceste escadroane se vor afla aşezate pe drumurile din vii spre

a se putea transporta oriunde trebuinţa va cere şi afară din focurile inamicului.

Căpitanul Persiceanu va îngriji ca buna ordine să fie asigurată în mersul

trăsurilor de ambulanţă

Trăsurile de ambulanţă. Toate carele disponibile ale corpurilor vor fi

aşezate pe drumurile din vii spre a se putea transporta ori şi unde trebuinţa

va cere. În fiecare car va fi un aşternut de paie sau fîn. Ofiţerii Escadronului

Roman vor fi ordonanţă la Stat-majorul diviziei, pentru transmiterea ordinelor.

Trupele vor avea cu ele În saci pîine şi carne friptă pe 2 zile, asemeil/ea

vor avea vin în bidoanele individuale. Raniţele se vor lăsa P''3

la cartire.

Subscrisul se va afla pe dealul dinaintea fortului din vii, la stînga Belaradei.

Fiindcă coloanele de muniţii nu pot urma coloanele, corpurile vor

îngriji a lua cartuşe în saci pe caii de la trăsurile lor ; celelalte trăsuri ale corpurilor

vor sta gata înhămate, precum asemenea şi coloana de muniţii.

Compania de geniu se va afla, jumătate cu un ofiţer şi cu undtele de

săpat în satul Tatargic şi cealaltă jumătate în Rupcea.

Muzica Regimentului 1 de linie şi toboşarii se vor pune la dispoziţiunea

medicului Georgescu, unde vor face serviciul de sanitari.

Şeful de Stat-ma.jor,

Co:loned BAICOIANU


D. LECA

Documente privind istoria Romfuniei. Războiul pentru independenţă, voi. VIII, p. 485-486.

F. L., 11 ianuarie 1878

522


dă ordin circular unităţilor sale în vederea atacului

ce urma să fie dat în ziua de 12 ianuarie 1878

ORDIN CIRCULAR PENTRU ZIUA DE 12 IANUARIE

Mîine 12 ianuarie ora 8 de dimineaţă trupele ce formează investimentul

Vidinului urmînd a ataca poziţiile înaintate ale turcilor se prescrie următoarea

ordine de bătae, pentru trupele ce fac parte din această divizie :


535

Infanteria

Regimentul 4 de linie şi un batalion din al 6-lea de 11nie vor ocupa

viile ce se află înaintea satului Dîncoviţa aşezîndu-se pe o linie desfăşurată

în coloană de companie, cu intervalele astfel ca să ocupe în faţa duşmanului

întregul spaţiu acoperit de vii de la rîul Topoloviţa pînă spre Alvagii. La

flancul drept al acestei linii de infanterie o companie se va aşeza la moara

după Topoloviţa, atît spre a susţine un escadron de călăraşi ce în astă noapte

va ocupa satul Raionovcea cît şi flancul drept al liniei de infanterie. ln împrejurimile

morii se vor face tranşee legînd satul Raianovcea cu Bateria Tomescu

ce se află la dreapta viilor, acele tranşee vor fi ocupate de tiraliorii

companiei ce ocupă moara.

Batalioanele din linia I-a vor săpa în astă noapte chiar tranşee pentru

tiraliori, înaintea marginei pădurei şi în dreptul intervalelor ce despart bateriile

; trupele de susţinere vor căuta asemenea a se acoperi cît mai bine În

contra focurilor trase asupra bateriilor noastre ţinîndu-se aproape de acele

baterii căci linia I-a este menită a protegui artileria în contra oricărui atac

al inamicului. Regimentul 9 de dorobanţi se va afla În urma viilor sub satul

Dîncoviţa şi va forma linia II-a sub ordinele directe ale mele.

Cavaleria

Escadronul din al 5-lea de călăraşi sub comanda căpitanului Negel va

ocupa astă seară 11 ianuarie satul Raianovcea după ce va recunoaşte cu îngrijire

şi fără a întinde vedetele sale mai departe, va căuta a se menţine în

acest sat, avînd ca susţinere compania de infanterie aşezată la moară supraveghind

şi la spatele sale terenul de peste Topolovcea în direcţia Rupcei spre

a nu fi surprins şi din acea parte. Niciun locuitor nu va putea să treacă prin

linia avantposturilor înspre Smîrda(n) sau Vidin ; siguranţa trupelor depinde

în mare parte de la observarea cu asprime a acestei măsuri. Cele 4 escadroane

din Regimentele 2 şi 8 sub comanda d-lui lt. colonel Pereţ vor ocupa

satul Halvagiu surveghind tot terenul ce se întinde înaintea satului pînă la

Inova şi Capitanovcea. Ele vor trebui să se ţină totdeauna la dreapta în legătură

cu linia de tiraliori a infanteriei şi la stînga cu avantposturile. Brigadei

de roşiori cînd infanteria va ataca, aceste escadroane vor trebui să înainteze

şi ele, comand. lor vor căuta să se folosească de momentul favorabil pentru

a urmări trupele duşmane în retragere sau a acoperi flancul infanteriei cînd

atacul ei n-ar reuşi.

Brigada de roşiori se va afla la 8 ore În poziţii la N egovaniţa legîndu-se

la dreapta cu regimentul de călăra5i, iar la suiin1ga sa fădnd a se acoperi

cît mai În depărtare de flancheri ; acea aripă nefiind sprijinită nici de o altă

trupă nici de obstacol firesc. Misia acestei brigade este a observa terenul dintre

Capitanovcea şi Kerumbec şi prin secţia de artilerie ce este ataşată să împiedice

venirea adjutoarelor din acea parte spre Smîrdan, pentru aceia va căuta

să facă dese demonstraţii şi a arăta forţă care să ţie cît mai multe trupe albe

ale inamicului Înaintea ei.

536


Artileria

Patru baterii de 8 centimetri se vor aşeza în faţa Smîrdanului la marginea

viilor şi vor căuta prin un tir viu cît mai bine îndreptat să sfărîme

forţele şi rezistenţa inamicului din Smîrdan şi uvragiele înaintate ; ele se vor

sili a face să tacă cu desăvîrşire artileria duşmană. O secţie din bateria călăreaţă

va fi ataşată pentru ziua de mîine pe lîngă Brigada de roşiori ; celelalte

două seqii se vor aşeza în rezervă în urma Regimentului 9 de dorobanţi.

Ambulanţa

În lipsa medicului şef al diviziei, domnul medic al regimentului Dima

Georgescu va face acest serviciu şi în consideraţie că nu sunt deloc trăsuri de

ambulanţă va îngriji în Înţelegere cu d-nu lt. colonel Cotruţ ca la locul de

pansament ce va alege Între Dîncoviţa şi Gîrcea să se adune 15 sănii sau

căruţe de ale locuitorilor încărcate cu pae spre transportarea bolnavilor şi evacuarea

prin Bela Rada la Nazir Mahala ; în acelaşi loc va căuta să se aducă

o cantitate de vin şi carne pentru 1-a alimentare a acelor răniţi. Toate trupele

infanteriei vor fi fără raniţe (sacuri) ; fiecare comand. de corp va îngriji ca

oamenii să aibă cîte 150 cartuşe aducînd cartuşele ce le lipsesc de la coloana

de muniţiuni de la Bela Rada trimiţînd stările de cereri lt. col. Garbaschi.

Trupa înainte de plecare va primi cîte 1 litră de vin şi altă litră În bidoane,

precum şi o raţie de pîine, mălai sau mămăligă şi porţia de carne friptă. Mă

voi încredinţa însumi la fiecare corp dacă această măsură s-a executat.

Trupele se vor afla pe poziţii la ora 71;2 precis.

Comandantul Diviziei 2 active,

Genera;! M. CRISTODUL CERCHEZ

Documente privind istoria României. Războiul pentru indeipendenţă, voi. VIII, p. 487-488.


523

Generalul George Anghelescu, comandantul Diviziei 4,

dă ordin circular trupelor în vederea luptelor care urmau

să se desfăşoare în zonele Novoselo şi Tatargik

ORDIN CIRCULAR

Pentru restrîngerea liniei de investiment a Vidinului, Divizia 4, conform

ordinului nr. 115 al comandantului Corpului de vest, avînd misiunea a ocupa


537

Tatargicul şi împreună cu Divizia 1 a respmge pe mam1c din Novoselo

se ordonă :

Brigada 1 însărcinată a apăra aripa dreaptă a liniei de bătae, în contra

oricărei eşiri a inamicului în acea parte, mîine la 12 ianuarie 1878, la ora 8 dimineaţa

va ocupa poziţiile următoare :

Două batalioane ca susţinere a artileriei cari ocupă bateriile construite

în dreapta şi în stînga şoselei Vidin-Vitbol, iar restul brigadei ca rezervă la

1 kilometru Înapoia podului cel mare după şosea.

Brigada 2 avînd misiunea de a ocupa satul T atargic şi a se menţine

Într-însul, respingînd împreună cu Divizia 1 pe inamic din N ovoselo va ocup.i

poziţiile următoare la ora 8 dimineaţa.

Batalionul 3 de vînători se va aşeza ca susţinere a bateriilor de artilerie

ce sunt stabilite deasupra Tatargicului. La această oră Regimentul 8 şi

un batalion din al 2-lea dorobanti sub comanda lt. colonel Poenaru, căruia

i se va da şi o secţie de geniu, va inainta asupra Tatargicului, ocupînd acest

sat şi întărindu-se în el ; restul brigadei la 2 (doi) km. înapoia bateriilor şi

aşezate astfel spre a nu fi supuse focurilor inamice.

Artileria avînd misiune de a proteja înaintarea trupelor şi a Împiedica

coloanele inamice ce vor ieşi din Vidin să înainteze, va avea bateriile sale în

poziţie În locurile deja destinate, afară de bateria cea avansată după malul

Dunării. Bateriile de la aripa dreaptă, vor avea drept obiectiv bombardarea

Vidinului, trăgînd şi asupra coloanelor inamice ce ar ieşi din Vidin, la care

caz toată artileria va trage asupra lor.

Bateriile din stînga vor bate asupra satului Novoselo, împiedicînd coloanele

din Vidin de a se dirija spre acest punct.

Bateria Grămăticescu va adăsta gata şi înhămată ordinele subscrisului

aşezîndu-se în dreptul podului T rnek.

Cavaleria lăsînd Escadronul Florescu în Vitbol, va masa restul cavaleriei

Înaintea podului de la Trnek adăstînd ordinele subscrisului.

Trupa va eşi fără răniţi, fiecare avînd 150 cartuşe În quiberne ş1 sac

ele pesmeţi. Trupa va eşi luînd supa de dimineaţă în cantonament şi avînd

fiecare om asupra sa mîncare de seară.

Pentru adăpostirea trupelor, comandanţii de brigadă au facultatea de a

depărta sau apropia trupele de rezervă spre a nu le expune de prisos focului

inamicului, lăsîndu-se asupră-le toate dispoziţiile tactice ce vor trebui să execute

în conformitate cu terenul şi cu circumstanţele.

Pe tot timpul acţi.unei, subscrisul se va afla dea·supra Tatargicului.


General Gh. ANGHELESCU


538


524



ordonă colonelului Mihail Holban, comandant de brigadă

din Divizia de rezervă, să bombardeze intens Vidinul 1

Bombardaţi cu vigoare Vidinul pe tot timpul cît veţi auzi focuri de

tunuri şi salve de puşti împrejurul lui ; ceaţa nu poate împiedica, ca bateriile

din Calafat să urmeze focul, distanţa şi direcţia trebuind să fie cunoscută

şi regulată.

Ţineţi-mă în curent despre tot ce veţi fi informat că se petrece peste

Dunăre, trimiteţi chiar ofiţeri în recunoaştere.

Maior Generai! CERNAT


525

/Calafat/, 12 ianuarie 1878


raportează Ministerului de Război că trupele

generalului Nicolae Haralambie au ocupat satele Tatargik..

Rupcea şi Raianovcea

Generalul Haralambie telegrafiază : satele Tatargic, Rupcea şi Raianovcea

sînt ocupate de trupele noastre. îmi prescrie a continua bombardarea în

timpul nopţii pînă mîine b 10 ore dimineaţa cu Întrerupere de trei sau

4 ore odihnă.

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VIII. p. 524.

1 De altfel, cu o zi înainte, colondlll HoLban dădllSe dispoziţii 1pentru 1Începerea

bombardării Vidinului (Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă,

voi. VIII, p. 512).


539

526

F. L., /13 ianuarie 1878/

Colonelul Nicolae Dona, comandantul Brigăzii 2,

raportează colonelului D. Lecca, comandantul Diviziei I,

felul în care trupele sale au ocupat localităţile Rupcea

şi Raianovcea

La 12 ore din noapte, către 12 ianuarie, primind ordinul Dvs. circular

nr. 19 am şi luat imediat dispozitiile pentru executarea lui ; astfel la 6 ore

dimineaţa toate trupele din cite treile armele, erau adunate la locul de rendezvous,

în capul viilor pe muchea despre Rupcea.

La 61/4 Batalionul 2 din Regimentul 3 dorobanţi rub comanda m(aiorului)

Guriţă a pornit pentru a ocupa satul Raianovcea şi a se lega printr-un

lanţ de tiraliori la dreapta cu trupele destinate a ocupa Rupcea.

La ora 61;2 bateria căpit. comand. era instalată cu susţinere necesară în

lucrările executate în ziua precedentă.

D-l lt. colonel Herfner, cu două batalioane, unul din al 4-lea dorobanţi

şi celălalt din al 15-a dorobanţi, a pornit la aceeaşi oră, precedînd bateria,

însărcinat de a ocupa Rupcea şi de a se întări Într-însa.

Batalionul 1 din Regimentul 3 dorobanţi, care în ziua de 11 ianuarie,

către orele 3 p.m., fusese trimis a susţine şi un escadron trimis iarăşi la dreapta

diviziei, de general Cerchez, presupusă a fi angajată în bună acţiune şi un

escadron de călăraşi trimis iarăşi de d-l general Cerchez, conform ordinului

dvs. şi care nu 'Se Întorsese încă În cantonamenrte, erau situate pe drumul din

capul viilor ca rezervă.

La 7 ore precis, trupele executase mişcările ordonate şi se aflau în poziţiile

prescrise de d-stră, fără să avem a suporta nicio pierdere.

La ora 2 p.m. În ziua de 12, conform ordinului Dvs. verbal, s-au luat

următoarele dispoziţii :

Regimentul 3 dorobanţi sub comanda lt. colonel Gorjan ocupă Raianovcea,

întărindu-se În ea şi sprijinindu-şi aripa stîngă pe rîul Topoloviţa.

Un batalion din Regimentul 4 dorobanţi şi cu unul din al 15-lea dorobanţi

ambele sub comanda lt. colonel Herfner, ocupă Rupcea şi moara, întărindu-se

în; ea şi sprijinindu-şi trupele pe apa Sf. Petru, dintre Rupcea şi

Raianovcea.

Bateria căpitanului Calinderu este aşezată în noile lucrări diin stînga

Rupcei şi pusă la dispoziţia lt. colonel Herfner.

Divizionul de cavalerie este cantonat În satele Musulmana şi Guralia.

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VIII, p 537.

540


527

[Calafat, 13 ianuarie 1878]

Colonelul Mihail Holban, comandantul provizoriu al Diviziei

de rezervă, raportează colonelului George Slăniceanu.

la Bucureşti, că trupele române au ocupat localităţile Tatargik,

Rupcea şi Raianovcea, iar artileria diviziei a bombardat

viguros Vidinul

Domnul General Haralambie anunţă că trupele noastre eri au ocupat

Tatargic, Rupcea, Raianovcea şi după o luptă sîngeroasă a ocupat şi Smîrdanu

; bombardarea a urmat viguros În timpul nopţii, cu întrerupere de

3 ore ; ea va continua pînă la ora 10 dimineaţa ; voi începe la ora 10 seara

continuînd-o pînă dimineaţa conform ordinului şefului corpului.

Colonel HOLBAN

Docwnente privind istoria Romiei. Războiul pentru independenţă, voi. VIII, p. 538.

F.L., 13 ianuarie 1878

528

Ordin de zi al generalului Mihail Cerchez, comandantul

Diviziei 2, prin care mulţumeşte trupelor pentru vitejia

arătată în luptă în zilele de 12 şi 13 ianuarie 1878

ORDIN DE ZI NR. 1

Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi din al 4-lea şi al 6-lea de linie, al

9-lea de dorobanţi şi din escadronul călăraşi Suceava.

ln ziua de 12 ianuarie aţi gonit din poziţii întărite un duşman tot atît de

numeros ca şi noi, aţi luat prizonieri, tunuri, arme, munitii ; aţi ajuns la porţile

unei cetăţi care se credea că nu se poate lua ; prin vitejia voastră aţi respins la

13 pe acel duşman ce credea că voi nu ştiţi a păstra ce aţi luat. Să trăiască în

inimile noastre cît vom trăi şi noi amintirea bravilor ce au căzut pe cîmpul de

luptă, să trăiţi ca să arătaţi fiilor voştri ce este vitejia.

Comandantul Divizei 2,

General CERCHEZ

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţa voi. VIII, p. 539.

38 - Războiul pentru independenţă naţională - c. 1067

54 l


/Gîrcef, 13 ianuarie 1878

529


dă instrucţiuni colonelului Pavel Cernovodeanu, comandantul

Brigăzii de cavalerie, privind acţiunile unităţilor sale

în preajma Vidinului

Cele 6 escadroane din brigada Dvs. vor forma două grupuri, unul la

stînga, Între satul Inova şi Alvagii sub comanda domnului colonel Pereţ şi

celălalt la dreapta Între Smîrdan şi Raianovcea sub comanda maiorului Paraschivescu.

Regimentul colonelului Pereţ va avea de misie a observa prin

avantposturi şi dese patrule distanţa dintre satele Inova şi Alvagii, legîndu-s;!

la dreapta cu Regimentul 9 dorobanţi şi la stînga cu Brigada de roşiori. Divizionul

comandat de maiorul Paraschivescu va observa cursul Topoloviţei

între cele două sate Smîrdan şi Raianovcea, Împingînd dese recunoaşteri spre

Vidin şi Novoselo şi moara după Topoloviţa. Veţi înştiinţa pe şefii de grupe

că comandantul cantonamentelor este lt. colonel Holban de la care vor primi

ordine în privinţa apărării poziţiunilor dacă ar fi atacate. Escadroanele ce

nu vor fi Întrebuinţate în avantposturi şi recunoaşteri vor cantona cei din

stînga la Inova şi cei din dreapta la Smîrdan. Hrana şi furajul veţi căuta a

vi-l procura din satele ce ocupaţi dind cîte 2 litre de vin pe zi de om. Veţi

trimite o listă subscrisului de pierderi ce aţi avut în luptele de ieri şi azi.


General CERCHEZ


F.L., / 14 ianuarie 1878 J

530

Activitatea Regimentului 3 călăraşi în perioada

mai 1877 - ianuarie 1878

REGIMENTUL 3 CALARAŞI ACTIV

Jurnalul operaţiilor militare al campaniei (10 mai 1877 - 11 ianuarie 1878)

10 maiu, ziua aniversării suirei pe tron a înălţimei Sale Domnitoruh1i

nostru, subsemnatul am primit următoarea depeşă de la prinţul Mameloff,

general de divizie al trupelor imperiale ruse din Turnu Măgurele :

542


Prezentată Oficiului Turnu.

Domnului colonel Polizu, comandantul trupelor din Islaz.

Astăzi cu ocazia serbării aniversării suirii Domnitorului Carol I pe

tronul României, precum şi a proclamării independenţei României în urma

Tedeumului în sala Prefecturii la recepţiune Între alte multe toaste purtate,

prinţul Mameloff, general de divizie de aici ridicînd un toast pentru comandantul

trupelor Islaz, şi pentru artileria care cu coraj şi demnitate şi-au făcut

datoria, m-au autorizat a vă face cunoscut acestea, adăogînd că are ferm:i

convicţiune că şi pe viitor vor fi la înălţimea datoriei.

Dj.rector, Gr. lliOMiESCU

La această depeşă s-a răspuns de către subsemnatul :

Arătaţi Excelenţei Sale Generalului Prinţ Mameloff că subsemnatul ş1

trupele din Islaz ca răspuns toastului de astăzi urează cu tot respectul izbîndă

trupelor imperiale asupra inamicului nostru comun.

11-13 mai. Linişte pe toată linia.

Comandantul Detaşamenuului Islaz,

Lt. colonel POLIZU

14 mai. La ora 4 1;2 dimineaţa un monitor apăru venind de la Nicopoli

şi la 5 sosind în bătaia tunurilor noastre, bateria a deschis focul asupra lui

la distanţă de 3000 metri la care dînsul după ce s-a apropiat a răspuns cu

mai multe focuri. Bateria 1 urmă cu focuri pe cît permise raza ambrazurilor

sale şi după ce ieşi din linia bateriei, domnul locotenent Nicolau, aşezînd

două secţii afară din baterie pe cîmp deschis şi îl urmă cu focuri pînă cînd

ieşi din bătaia tunurilor.

La această bombardare luară parte sergentul major I. Lachovari şi sergentul

C. Manu.

Observîndu-se Însă ca bateria era deschisă din dreapta sa, se luară dispoziţiuni

pentru constnicţiunea unui flanc drept cu lucrători de infanterie

făcînd lucrarea aproape terminată, cînd turcii deschiseră foc cu tunurile aşezate

pe culmea dealului la care bateria noastră răspunse cu vigoare silind p!!

inamic a înceta focul.

15--16 mai. Linişte pe toată linia.

17 mai. Bateria noastră a tras 9 obuze asupra turcilor care lucrau la

nişte retranşamente.

18-21 mai. Linişte pe toată linia.

în noaptea de 21 spre 22 pe la orele 11 noaptea timpul fiind foarte

Întunecos şi ploaie, domnul locotenent Dumitrescu fiind de rond-patrulă,

obserrvă pe cursul apei Între pichetul Nr. 9 şi 10 mai multe lumini care se

apropiau de malul nostru.

Domnul locotenent preveni imediat pe patrulă a lua dispoziţiuni de luptă

avizînd la moment şi pe subsemnatul ca şef de detaşament.

' 1n acel moment patrula trase asupra acelor lumini la care vasele inamice

răspunseră imediat.


543

Subsemnatul înştiinţat de aceasta porni îndată la baterie anunţînd pe

comandantu său şi porni în grabă cu o companie de infanterie şi un pluton

de călăraşi la locul unde domnu locotenent Dumitrescu ne-a anunţat că turcii

în bărci se încearcă a debarca pe malul nostru, ajungînd acolo turcii deja se

retrăseseră, respinşi fiind de desele focuri ale posturilor de infanterie aşezate

pe mal.

Subsemnatul în recunoaşterea aceasta din timpul nopţei am fost însoţit

de sergentul miliţian C. Manu. ln această împrejurare s-a distins locotenent

Dumitrescu, caporalul de infanterie Traşcă Ion şi Soare Ion din Regimentul 7

de linie ce era şeful posturilor în dreapta cărora turcii voiau să debarce pe

teritoriu nostru ; după constatarea făcută patrontaşilor, aceste 2 posturi au

descărcat 85 cartuşe.

24 mai. La orele 8 de dimineaţă apăru din nou un monitor venind dinspre

Nicopoli. Bateria conform ordinului telegrafic primit de la Marele Car.tier

General nu deschise focul asupră-i aşteptînd a fi atacată.

Sosind în faţa bateriei, monitorul aruncă cîteva proiectile în direcţia

noastră, în acelaşi timp un detaşament de infanterie inamică a ieşit din cazarma

din deal şi dirijîndu-se spre satul Samovit, secţia din dreapta la care

se afl.a domnu Locotenent Nicolau trase două focuri asupra acelei companii,

atît de juste încît se împrăştie îndată, văzîndu-se ca la 10 oameni rămaşi pe

loc şi transportaţi în urmă pe tărgi de către locuitorii acelei comuni la cazarma

din deal.

După aceasta, bateria inamică deschise un foc foarte viu şi precis asupra

secţiunilor noastre dispuse în 3 baterii ; mai multe proiectile căzură pe baterie

şi În parapet, din care unul răsturnă la pămînt pe locotenentul Savopol, care

fu acoperit de ţărînă fără a fi atins.

Bateria încetă focul, după ce monitorul s-a retras spre Nicopoli la Gura

Oltului. La această bombardare a asistat sergentul miliţian C. Manu. Cît pentru

escadroanele 2, 3 şi 4 staţionate la Caracal, Corabia şi Bechet se puse sub

comanda şefilor de detaşamente de acolo, care după raporturile primite, şi-a

îndeplinit cu esactitate şi inteligenţă serviciul de siguranţă pe marginea Dunării,

respingînd de mai multe ori incursiunile hoţeşti ce turcii se încercau a face

asupra vitelor ce se aflau prin bălţi pentru păşunare. Domnul căpitan Zosima,

cantonat la Corabia cu Escadronul 4 Ialomiţa, În ziua de 12 mai pe la ora 3

după amiază s-a îmbarcat cu 4 luntre mari împreună cu 25 călăraşi aleşi de

bună voia lor şi cu sublocotenenţii Hristian şi Lepădătescu spre a ataca pichetul

turcesc situat în faţa Corabiei. Acest ofiţer a fost cel clintii ofiţer român care

a luat ofensiva şi a trecut pe teritoriul turcesc.

Recunoaşterea ofensivă condusă astfel, ziua nu a fost observată de garda

pichetului turcesc, pînă cînd căpitanul Zosima Împreună cu ofiţerii şi oamenii

săi nu au debarcat pe malul pichetului, cînd turcii surprinşi au început a deschide

un foc viu ascunşi în şanţurile ce aveau dinaintea pichetului ; căpitanul

cu oamenii săi au înaintat mereu răspunzînd şi dînşii cu focuri, ajungînd însă

la o distanţă de 30 metri de pichet, au dat peste un şanţ adînc plin cu apă

dintr-un braţ al Dunării ce înconjura pichetul şi retranşamentele de unde

turcii trăgeau focuri încontinuu.

544


In imposibilitate dar de a trece acel obstacol natural, a fost silit a se

retrage, fără ca turcii să poată a-l urmări căci şi dînşii erau Împiedicaţi de acelaş

şanţ, peste care nu era nici o punte de trecere, totuşi a rămas constatat

curajul căpitanului şi atitudinea fermă a trupei care a luat parte la această

recunoaştere ofensivă.

Domnul căpitan Zosima, sublocotenenţii Hristian şi Lepădătescu, precum

şi sergentul miliţian Rioşeanu care au arătat mult curaj au primit ca

recompense medalia Virtutea Militară.

Asemenea şi domnul sublocotenent Oprişan din Escadronul 3 Ilfov la

Bechet s-a distins pentru curajul ce a desvoltat la respingerea turcilor ce trecuse

în o insulă a teritoriului nostru pentru răpirea vitelor aflate acolo şi care asasinase

pe păzitorul vitelor ; acest sublocotenent Împreună cu plutonul său, după

raportul comandantului de escadron, a desvoltat multă energie şi curaj, pornind

a goni pe turci cu cei 24 oameni din plutonul său şi a scăpa vitele locuitorilor

rom:ini.

De la 24 mai pînă la finele lunii iunie am avut mai mult linişte pe linie

afară de cele 2 monitoare ce st·aţionau pe malul inamc În dreptul Gurii Oltului,

care treceau în sus spre Corabia şi pentru care aveam ordine a nu mai

epuiza proiectilele deoarece erau cuirasate şi tunurile bateriei locotenentului

Nicolau de calibru 8 nu puteau să le confunde mai cu seamă că se luase dipoziţii

de către Statul-majorr rusesec a se aşeza torpile la Gura Oltului astfel

încît în cursul lunii iunie torpilele fiind aşezate monitoarele erau blocate şi în

nemişcare espuse fiind la bateriile rom:ine aşezate în viile din stînga Gurii

Oltului de calibru 9 şi care le-a făcut mari stricăciuni trăgînd continuu asu-

pră-le şi dînsele fiind în imposibilitate de a se mişca.

24 iunie. Escadronul 1 ce se afla În Islaz a primit ordin de a trece la

Turnu şi de a ţine linia avantposturilor de la Gura Oltului pînă la pichetul

Cioara. A vantposturile au fost aşezate după cum se vede pe crocheul alăturat 1,

iar linia de la Gura Oltului pînă la Gîrca a fost ţinută de Escadronul 4 care

viind la Islaz de la Corabia a fost înlocuit de Escadronul 2 care a venit de la

Caracal. Astfel escadroanele de la 24 iunie pînă la 18 iulie erau împărţite :

Escadronul 1 la Turnu

Escadronul 4 la Islaz

Escadronul 3 la Bechet

De la 18 iulie pînă la 1 •••

atît bateriile de la Gura Oltului rom:ine secondate

de un batalion din Regimentul 7 infanterie ascunse în păduricea dinaintea

viilor ce se vede în dreapta şoselei ce conduce la Dunăre de calibru 9 cm şi

3 baterii însemnate pe alăturatul crocheu 1 din armata rusă de calibru 12 au

bombardat încontinuu Nicopoli, atrăgînd atenţia turcilor asupra acelui punct

făcîndu-i să crează o trecere pe la Nicopoli, ceea ce i-a şi făcut a transpora

în toată graba o mai mare parte din garnizoana Şiştov spre Nicopole pe cînd

ruşii pregăteau podul în stînga Nicopolului, adevărata trecere s-a efectuat

pe la Siştov.

1 Lipsă în texrul original.


545

Bateria locotenentului Nicolau în timpul acestei bombardări a fost în ·

locuită la Islaz cu Bateria locotenent Dănescu, calibru 9 care prin tirul său

plonjeante şi eficaciu spre Gura. Oltului, bătea atit in monitoare cit şi-în

bateriile Nicopolului, astfel dar Nicopoli bombardat în dreapta de bateriile

din Islaz şi de bateriile române de la păduricea dinaintea viilor de la Gura

Oltului şi în stînga de bateriile ruse au făcut pe nurci să crează trecerea ruşilor

pe la Nicopoli pe drnd la ... 1 Divizia Kriidner a trecut de la Siştov şi înaintînd

spre dreapta şi în spatele Nicopolului, în ziua de 3 spre 4 iulie pînă în

zori la ora 6 dimineaţa a luat cu asalt cetatea.

Bateriile române la luarea Nicopolului, aşezate în dreapta, au făcut cea

mai mare stricăciune întăririlor şi oraşului, astfel Încît cu o mare parte se

poate afirma că au contribuit la succesul Diviziei Krildner care a dat asalt

cetăţii pe la spate.

La 10 iulie escadroanele de la Bechet, Corabia şi Islaz au primit ordin

a trece Oltul şi a bivoaca tmpreună cu Escadronul 1, astfel regimentul era

întrunit la Gura Oltului, de unde la 10 iulie Întregul regiment a început trecerea

Dunării pe plutoane, caii şi oamenii aşezaţi pe portiere trase de vapoare

mici ruseşti.

Trecerea regimentului a fost dirijată de domnul colonel Novosilscy, ofiţer

de marină. La 19 iulie, subsemnatul cu Întregul regiment am bivoacat pe malul

Dunării la Nicopoli primind ordine de la domnul general Stolîpin, comandantul

fortăreţei, de a face recunoaştere în jurul cetăţii în depărtare de 20 kilometri,

căci în urma înfrîngerii Diviziei generalului Krildner era de temut ca

trupele lui Osman să nu ia ofensiva şi să reia cetatea asvîrlind peste Dunăre

trupele ruseşti ce trecuse şi probabil că s-ar fi întîmplat dacă armata română

cu Domnitorul său În cap nu ar fi trecut Dunărea la timp şi nu ar fi luat

poziţie Împrejurul Plevnei, ţiind În loc trupele lui Osman prin luptele şi atacurile

sîngeroase ce au dat asupra redutelor turceşti, aceasta pînă cînd 50000 din

garda imperială şi 2 divizii de grenadieri venite peste 6 săptămîni au putut să

fie suficiente spre înconjurarea trupelor din Plevna, care în partea dinspre

Dolni-Duibnic şi Teliş aveau drum deschis de comunicaţie cu şoseaua ce

conduce la Sofia.

Din ziua de 19 iulie pînă la 7 august escadroanele acestui regiment au

făcut încontinuu recunoaşteri înaintate spre comunele Găureni, Bresleniţa şi

Riben ţiind avantposturi de la marginea Dunării, avînd cea dintîi vedetă din

dreapta la Gura Vidului în dreptul satului Simovit pînă la înălţimile de la

Riben unde se află avamposturi ruseşti din Divizia 9 de cavalerie a generalului

Lascareff, astfel legîndu-se aripa stingă a vedetelor noastre cu aripa

dreaptă a vedetelor ruse. Distanţa liniei ce vedetele regimentului avea de păzit

era de 30 km. La 7 august subsemnatul prin ordinul Diviziei 4 active din„. 1,

... cu întregul regiment am fost pus direct sub ordinele domnului general Lascareff

de la care am şi primit ordin a mă afla în ziua de 8 august cu regimentul

la Riben, spre a face o recunoaştere ofensivă dincolo de rîul Vid spre satul

Trestenic cu scop de a distruge telegraful spre Vidin şi a împiedica orice



transport de muniţii sau hrană ar intra în Plevna ; la ora 12 din zi Întreaga

di'Vizie - compusă din 2 regimente dragoni, 2 regimente lăncieri, 2 baterii căzăceşti

şi regimentul subsemnatului - a trecut Vidul şi la ora 3 după amiază

am bivoacat În marginea satului Trestenic, de unde brigada de .dragoni sub

comanda generalului Leonteff mergînd Înainte spre şoseaua Sofia a distrus

telegraful şi a aşezat vedete În depăr;tare de 15 km de grosul diviziei ; regimentul

nostru în noaptea de 8 spre 9 august a aşezat vedete Împrejurul diviziei

şi spre partea despre drumul ce conducea la Vidin. Toată divizia a

avut noaptea şeile de ca:i, deoarece generalul LascareH fusese încunoştiinţat

prin spioni că În ziua de 8-9 noaptea vom fi atacaţi de turci.

La 9 august, 4 escadroane cerchezi turci încearcă a ataca avantposturile

diviziei, fură însă respinşi fără nici o pierdere din partea noastră, luînd-o la

fugă îndată ce un regiment de lăncieri a apărut spre a-i ataca.

La 10 august ora 3 şi I/2 spre revărsatul zorilor se sună alarma de la

cortul generalului, turcii eşind din Doini Dubnic cu forţe superioare, avînd

infanterie numeroasă şi artilerie, începînd a ataca cu tiraliori avantposturile

brigăzii de dragoni a generalului Leonteff care înainta cu Întreaga divizie de

cavalerie şi cele două baterii căzăceşti în ajutor1•1 hrigăzii de dragoni ce era

angajată făcînd serviciul ca infanteria În lupta pe jos În contra tiraliorilor

turci ascunşi în porumburi. Subsemnatul cu regimentul formam trupa de susţinere

a celor două baterii care deschiseseră un foc viu asupra coloanelor de

infanterie şi cavalerie turcă ce înaintau acoperiţi de numeroşi tiraliori. Lupta

a ţinut 4 ore pînă cînd dragonii înaintînd pînă la linia tiraliorilor, urmaţi

foarte deaproapte de Întreaga divizie şi de bateriile căzăceşti care au Înaintat

susţinute de regimentul nostru pînă la 1 OOO metri de coloanele turceşti de unde

deschizînd un foc foarte viu s-a văzut că turcii Încep a se retrage. La ora 8

şi 1;2 focul a încetat. Atitudinea regimentului în faţa proiectilelor turceşti care

cădeau în dreapta şi stînga regimentului aşezat în coloană de plutoane pe escadroane

a fost constatată prin următorul ordin de zi de mulţumire dat de generalul

Lascareff pe întreaga divizie :

Copie după ordinul de zi dat de Domnul General Lascareff, comandantul

Diviziei 9 de cavalerie imperială rusă :

Cu plăcere comunic mulţumirile mele ofiţerilor şi soldaţilor din regimentul

d-niei voastre şi personal domniei voastre pentru buna purtare şi curajul

ce au arătat în zilele de 8, 9 şi 10 curent cînd au fost cu restul diviziei la

Trestenic.

Aceasta-mi dovedeşte, domnule colonel, că la orice ocazie regimentul

domniei voastre va reprezenta armata romană cu dignitate şi onoare.

Acest ordin se va seri în condica de ordin de zi.

General maior LASCAREFF

Copie după ordinul de z.i dat pe Brigada de cavalerie :

Mă grăbesc a vă arăta mulţumirile mele pentru modul cum se face ser

"Viciul avantposturilor. Din ordinul domnului general Lascareff, comandantul

Diviziei de cavalerie, am plăcere să vă comunic şi mulţumirile sale.

Gilonel ROSNOVEANU


547

în ziua de 9, cînd cele 4 escadroane cerchezi au încercat a ataca avantposturile

ruse, un convoi de 300 care cu boi şi vreo 200 capete vite însoţite de

17 turci infanterişti ce voiau a intra în Plevna au fost prinse de brigada

Leonteff şi date Escadronului 1 Teleorman, comandat de căpitanul Velţ spre

a-l conduce la Nicopoli, acest convoi a fost condus de numitul căpitan cu

locotenentul Dumitrescu sub focurile vii ale inamicului care se Încerca a le

scăpa, însă graţie energiei comandantului şi activităţii călăraşilor toate carele

şi vitele au fost predate domnului general Stolîpin la Nicopoli Împreună cu

cei 17 prizonieri.

După ora 9 dimineaţa, În ziua de 10 august, generalul Lascareff a dat

ordin întregei divizii a porni spre Riben, unde trecînd Vidul trebuia să ajungem

chiar În acea zi la Bulgar-Trestenic. Acel marş pe o căldură năbuşitoare

a dovedit domnului general Lascareff soliditatea călăraşilor şi a cailor lor căci

de la ora 1 O dimineaţa plecînd de la T restenic de peste Vid, am ajU:J1s, la:

ora 4 d.a. la celălalt Trestenic numit Turschi-Trestenic, distanţa de 45 km, trecînd

prin Riben cu o căldură tropicală şi după ce caii fuseseră toate noaptea

cu şeile puse. Din regimentele ruse au căzut morţi 5 cai de căldură şi 3 soldaţi

cu congestii la cap, iar din călăraşii noştri nu au căzut niciunul ceea ce înainte

a descăleca călăraşii a făcut pe generalul să mulţumească regimentului, zicîndu-le

: „Maladeţ Rumenschi Cazac".

Din ziua de 10 august dar, regimentul aşezîndu-se în bivuac, alături cu

un regiment de lăncieri ruşi, depind cu totul de ordinele domnului general

Lascareff ; ofiţerii ruşi admirau solidaritatea, disciplina şi inteligenţa călăraşilor

noştri.

La 13 august, Ecadronul 4 din acel regiment a pornit cu d-l colonel Răsnovanu

în recunoaştere la Verbiţa, unde a ajuns la orele 8 şi 1;2 fără a întîmpina

ceva, de aci trecînd prin Calişovaţ, adică înapoia liniei vedetelor, s-a în

tors în bivuac la Turschi-Trestenic.

La 17 august, regimentul în zori de zi a pornit la Ciuloviţa împreună cu

un corp rus sub comanda generalului Silder-Schulder, această mişcare se făcea

cu scop de a tăia retragerea unui corp de turci de 20000 oameni care se zicea

că are să iasă din Plevna pentru a ataca divizia română la Creta ; Escadronul

4 formînd poanta avangardei au înaintat pînă la Calişovaţ a observa

mişcările inamicului, neobservîndu-se nici o mişcare se întoarce la regiment de

unde porniră în bivuac.

La 18 august Escadronul 1 şi 2 fiind în avantposturi pe linia de la

drumul Plevna-Nicopoli, pînă la drumul ce duce de la Turschi-Trestenic la

Plevna, a anunţat sosirea unei coloane turceşti, compusă din infanterie şi cavaler·ie,

care apropiindu-se de linia vedetelor noastre şi a acelor ruseşti, ce erau la

aripa stingă, a deschis foc asupra lor ; gardele mari fiind înştiinţate de apropierea

inamicului au ieşit înainte ; turcii s-au îndreptat cu coloana lor asupra

avantposturilor ruse, lupta a durat o oră şi un cuart, după care turcii au

fost respinşi.

La 19 august, un număr considerabil de trupe inamice înaintau repede

asupra avantposturilor ruse care susţinînd lupta se retrăgeau, pînă le sosi

ajutoare.

548


Lupta dură de la orele 6 şi 3/4 pînă la orele 5 seara cu un foc foarte viu

şi în urmă turcii au fost respinşi cu mari pierderi. Turcii aveau de scop a forţa

drumul de la Nicopoli prin Pelişaţ şi Sgalince.

La 21 august, Divizia Lascareff, acest regiment şi întreaga brigadă se

reîntoarseră În vechiul bivuac de la Cuiloviţa, urmînd regulat cu serviciul de

avantposturi pe dealurile din faţa satului la o depărtare de 3 km.

La 24 august, regimentul a părăsit bivuacul Cuiloviţa şi a trecut în satul

Riben unde a găsit Brigada de cavalerie a domnului colonel Creţeanu şi a

bivoacat pînă a doua zi.

în ziua de 25 august, ajungînd la Trestenic cu coloana comandată de

domnul colonel Creţeanu, avînd însărcinarea d-a face o recunoaştere spre satul

Asagi-Dubnic, ajungînd la Trestenic pe la orele 2, d. maior Beler au . primit

ordin scris al domnului colonel Creţeanu în coprinderea următoare :

Veţi lua comanda a două escadroane din Regimentul 6 călăraşi, cu care

veţi merge asupra satului Netropolie, pe care îl veţi recunoaşte protejînd totdeodată

şi aripa stîngă a grosului coloanei ; în caz de a fi respins de inamic,

vă veţi retrage asupra satului Osagi-Dubnic, unde mă voi afla cu grosul

coloanei.

Consecvent acestui ordin, m. Beler s-a dirijat asupra satului Netropolic

luînd toate precauţiunile şi măsurile prescrise de reglement ; a recunoscut

satul pe care găsindu-l evacuat de inamic, l-a ocupat şi a distrus linia telegrafică

Plevna-Vidin, după informaţiile ce a luat de la locuitori, a aflat

că inamicul a părăsit acel sat de 3 zile, dar că Întotdeauna era cutreerat de

başibuzuci, care vin de fac prădăciuni, asemene i s-a spus că sînt informaţi

că se aşteaptă o coloană sub comanda unu[ paşă care trebuie să vie de la

Sofia ; aceste informaţiuni luate, maior Beler şi-a continuat drumul asupra

satului Asagi Dubnic. Poanta ajungînd pe înălţimea ce domină satul Dubnic,

i-a raportat că vede o coloană mare de trupe a cărui cap deja traversase

satul, s-a dus singur spre a se asigura singur de cele raportate, pe care le-a

găsit juste, era În adevăr o coloană compusă ca de 5 batalioane de infanterie

cu o baterie de artilerie, puţină cavalerie şi un mare număr de catîri încărcaţi

cu proviziuni. Atunci maiorul Beler crezînd că grosul coloanei din care făceam

parte şi care se dirijase pe partea dreaptă asupra satului Asagi Dubnic,

astfel încît venea în spatele coloanei inamice va începe atacul, a dat şi d-sa

ordine a ieşit flancherii şi a Înainta asupra capului coloanei inamice ; inamicu

văzînd flancherii a scos îndată o linie de tiraliori care au deschis focuri asupra

flancherilor noştri ; au continuat a înainta şi după schimbarea mai multor

focuri, văzînd că din partea grosului coloanei noastre nu auzea tunul şi inamicul

fiind prea superior în număr spre a continua singur atacul, apoi temîndu-se

să nu se taie linia de retragere satul Netropolie luînd direcţia spre

drumul Vidinului şi numai după ce a venit în faţa satului Netropolie, s-a

dirijat asuprăi spre a-l recunoaşte dacă nu cumva s-a ocupat de inamic şi

găsindu-l tot neocupat a continuat mersul spre Trestenic unde a ajuns la

10 ore noaptea, a ocupat înălţimile ce domină satul şi a aşteptat reîntoarcerea

grosului coloanei care a ajuns la Trestenic peste o oră, a raportat domnului


549

colonel Creţeanu rezultatul misiei sale, după care împreună cu toată coloana

ne-am Întors la Riben.

Tot În aceeaşi zi, regimentul încorporat cu Brigada Creţeanu şi Formac

şi cu trei baterii a pornit spre satul Bulgar-Trestenic în recunoaştere, am

distrus linia telegrafică Plevna, Rahova, Vidin şi de aci am înaintat pînă

sub viele care domină şoseaua Sofia.

După terminarea recunoaşterii şoselei Sofia de către colonelul de stat

major rus Macscheff am pornit imediat la Riben prin Bulgar-Trestenic

noaptea.

La 26 august regimentul a plecat la Calişovaţ, puindu-se sub ordinele

directe ale brigăzii domnului colonel Rosnoveanu.

La 27 august, regimentul a bivoacat în stînga satului Verbiţa unde

se afla şi Marele Cartier General al armatei romne ; în această zi s-a detaşat

un pluton din Escadronul 1 la Marele Cartier General, iar restul escadronului

şi cu celelalte trei au fost însărcinate cu serviciul de patrulare alternînd

Între dînsele şi acela ca trupe de susţinere ale Bateriilor de artilerie

Broşteanu şi Stoica, puse În poziţie şi care trăgeau asupra forturilor din jurul

Plevnei.

l a 14 septembrie Escadronul 1 a fost trimis la Calişovaţ ca trupă de

susţinere a Bateriei Boteanu.

La 20 septembrie, Escadronul 1 cu Bateria Boteanu şi Regimentul 4

linie a făcut o recunoaştere asupra satului Susurlu şi un pluton sub comanda

sublocotenentului Brătan ce era trimis .t recunoaşte forţele inamice a fost

oprit de focul unei companii de infanterie turcă, care după ce a schimbat

cîteva focuri s-a reîntors la escadron şi împreună cu tot corpul de recunoaştere

în bivuac.

La 24 septembrie, Întregul regiment şi brigada au bivocat pe înălţimile

de la Caţamoniţa de unde escadroanele continuau serviciul de avantposturi

pe dealurile Caţamoniţei şi În faţa Opanezului. fo 'Vimpul lunei octomvrie,

regimentul a susţinut serviciile de avantposturi pe dealurile Caţamoniţei, în

faţa Opanezului şi pe apa Vidului ca trupe de susţinere a Bateriei Boteanu

care merge continuu la reduta Craiova şi la luneta Nr. 1 de a ataca pe turcii

care veneau din Plevna a furaja pe vale.

Astfel regimentul În cele din urmă staţionîndu-se pe înălţimile Caţamoniţei

concura cu Regimentul 7 călăraşi susţinînd linia avantposturilor din

faţa întăririlor de la Plevna, care după luarea Dolni-Dubnicului şi a Telişului

de către trupele ruse era cu totul înconjurată după dispoziţiile cunoscutului

general Todleben.

ln ziua de 24 noiembrie la ora 8 dimineaţa s-a ordonat de către generalul

Todleben tuturor trupelor ce înconjurau Plevna de a părăsi bivuacul

în presupunerea unei eşiri a lui Osman, spre a ·se asigura dacă fiecare divizie

într-un asemenea caz va fi la timp pe cîmpul de luptă şi la locurile lor

respective, această încercare a fost foarte satisfăcătoare pentru generalul

Todleben care a constatat prezenţa diviziei .generalului Racoviţă la timp

aşezată în cîmpia Vidului în stînga podului de piatră de la gura Plevnei.

550


Din ziua de 25 noiembrie pînă la 28 se auzeau de la avantposturile

noastre noaptea un continuu zgomot de trăsuri În interiorul Plevnei şi chiar

din fugarii turci şi bulgari se spunea că Osman se pregăteşte a face o ieşire

cu trupele sale spre Sofia, nemaiavînd proviziuni, mai cu seamă furaj pentru

cai.

în ziua de 28 noiembrie pe la ora 4 dimineaţa s-a şi auzit bubuitul

tunurilor şi salve de puşti pe valea Vidului şi în partea dinspre podul de

piatră, imediat s-a sunat alarma şi Întreaga brigadă de călăraşi a pornit trecînd

Vidul prin apă, În valea acestui rîu luîndu-şi locul de bătae În faţa

fortului Opanez.

Osman cu trupele sale făcea o eşire viguroasă peste podul de piatră

şi peste alte două poduri construite de căruţe în dreapta şi stînga celui de

piatră spre divizia generalului Ganeţchi căruia i-a străpuns liniile de avantposturi,

a luat cu asalt întîile retranşamente şi 8 tunuri pînă la o distanţă de

3 km, înainte, cînd o brigadă de rezervă de grenadieri a parvenit a respinge

elanul coloanelor turceşti ce înaintau şi care totdeodată erau mitraliate de

toate trupele şi artileria ruso-române care asemenea strîngeau cercul de împresurare

înaintînd asupra Plevnei. În acest timp subsemnatul primeşte ordin

de a da un escadron ca trupă de susţinere Bateriei călăreţe Alexandrescu spre

a Înainta asupra podului de piatră şi a mitralia trupele inamice ce se îngrămădeau

pe acel pod, totdeodată subsemnatul cu întregul regiment am înaintat

spre malul Vidului În apropierea podului de căruţe din stînga celui de piatră

şi pe la ora 1 şi 3i4 am trecut cu cea mai mare iuţeală prin apa Vidului

intrînd În Plevna, unde de prin toate forturile de la Opanez turcii fugeau

asvîrlindu-şi armele, goniţi de trupele române ce ocupase cu asalt după o

mică rezistenţă cele trei forturi ale Opanezului, 2 turci arborase drapelul alb

fiind respinşi atît de trupele române în partea dinspre Griviţa, Bucov şi Opanez

cît şi de trupele ruse din partea despre gura Plevnei, la pod, precum şi

de generalul Scobelev din partea întăririlor de la Muntele Verde. Osman

văzînd că capetele lui de coloană erau respinse de Brigada de grenadieri ruşi,

un glonte îi străpunge pulpa stîngă şi intrînd În burta calului său îl omorî

pe loc căzînd cu dînsul şi atunci văzîndu-se rănit din toate poziţiile ce ocupa

şi respins de grenadierii generalului Strucoff, arborează drapelul alb spre a

evita măcelul ce trupele învingătoare ruso-române ar fi început asupra

inamicului.

Pe la ora 3 generalul Strucoff, adjutant al Marelui Duce Nicolae,

împreună cu sergentul miliţian C. Manu veneau În cartier spre a găsi pe

Osman care fusese transportat Într-o mică căruţă de lîngă o moară situată

pe lîngă pod spre a i se banda rana, cei dintîi ofiţeri au fost (colonelul)

Cerchez, colonelul Anghelescu şi colonelul Arion care au sosit unde se afla

sman, după 1/t oră sosind şi generalul Strucoff comunică lui Osman cu un

on destul de aspru că este prizonier rusesc şi ca să-l urmeze spre a-l conduce

a Bogot, subsemnatul trecusem Vidul cu 3 escadroane căci cel de al 4-lea

u căpitan Velţ pornise înainte spre podul de piatră cu Bateria Alexandrescu.

upă cererea făcută de generalul Strucoff domnului general Racoviţă, am


primit ordin de a escorta şi conduce la Bogot cu un escadron din regimentu)

meu pe Osman împreună cu suita sa şi cu 6 paşi şi anume :

Generalul de divizie Adel Paşa

Generalul de brigadă Tahir Omer Paşa

Generalul de brigadă Tefic Paşa

Generalul de brigadă Tahir Paşa

Generalul de brigadă Sadic Paşa

Generalul de brigadă Athem Paşa

Ora pe dnd am luat În primire pe Osman Paşa cu paşii susmenţionaţi

era 4 după amiază. Escorta se compunea din al 4-lea Escadron, comandat

de căpitanul Zosima şi 6 lăncieri cu un ofiţer rus ; de la locul pornirii pînă

în oraş urma a străbate şoseaua care pe valea din stînga era ancombrată de

mii de care încărcate cu populaţia musulmană din Plevna.

Cu cea mai mare dificultate am putut străbate pînă aproape de intrarea

În oraş, cînd Marele Duce şi imediat Domnitorul nostru au sosit cu suite

respective lîngă trăsura lui Osman spre a-l vedea. Apropriindu-se de Osman

ce era În trăsură cu doctorul său, Domnirtorul nostru şi Marele Duce Nicolae

l-au complimentat de purtarea sa eroică în apărarea Plevnei, cu cuvintele

următoare : „Bravo Osman, VC'US tes un brave soldat", dîndu-i atît Marele

Duce cît şi Domnitorul mîna bravului in:tmic învins. Pe la orele 5t/4 Domnitorul

şi Marele Duce au pornit spre cuartierele lor, subsemnatul urmînd

drumul spre Plevna şi de acolo spre Bogot unde aveam ordin a conduce

pe Osman.

La ora 6 eram aproape de intrarea în oraş, unde mă aflam înconjurat

de 40000 trupe musulmane respinse În Plevna şi înconjurate de alte trupe

române şi ruse, Întunericul nopţii începuse şi ceaţa nu permitea a se vedea

la 2 paşi înaintea noastră, totdeodată caii trăsurii lui Osman cad Într-un şanţ

împreună cu trăsura, Osman rănit suferea de gropile prin care trăsura mergea

şi îngrijat de toată populaţia fanatică ce împresura convoiul se adresă subsemnatului

prin intermediul doctorului În franţuzeşte, zicîndu-mi că nu ma·

poate continua drumul pînă la Bogot deoarece noaptea este întunecoasă ş

drumul foarte rău ; subsemnatul a trebuit să-i răspunz că nu pot contraven·

ordinului deoarece destinaţia escortei era pentru Bogot, in acelaşi minut a

întîlnit şi pe domnul general Cernat care se întorcea spre Verbiţa, m-am adresat

Domniei Sale supuindu-i cazul şi cererea lui Osman, D-sa mi-a răspun.

ca să urmez drumul spre Bogot conform ordinului, la distanţă de Plevna d

aproape 25 km.

Pornind dar noaptea chiar, trăsura oprindu-se la fiecare pas din cauz

mulţimei de trupe şi populaţia musulmană pe unde urma a trece, abia pe 1

ora 9 şi 1;2, am fost în mijlocul oraşului Plevna, cînd din nou Osman car

suferea la rană de zdruncinatul trăsurii îmi spuse că se roagă a-i da voie

seri Marelui Duce spre a obţine învoirea de a petrece noaptea în Plevna cee

ce nu am putut refuza şi informîndu-mă de locuinţa primarului din Plevn

am oprit escorta la casa primarului pe la ora 1 O seara, unde Osman dîndu-s

jos cu doctorul a scris următoarea scrisoare Marelui Duce, scrisă de doctor

său în franţuzeşte şi iscălită de Osman :

552


Altesse Imperiale,

„Etant blesse a la jambe et ne pouvant pas continuer la nuit la route,

selon VOS ordres et en meme temps mes bagages se sont egares, je prie Votre

Altesse Imperiale de m'accorder a ce que je reste la journee de demain Mardi,

le 29 Novembre a Plevna" 1.

Marechal

OSMAN

Această scrisoare am trimis-o urgent prin unul din cei 6 lăncieri ruşi

care cunoşteau drumul la Bogot şi pe la ora 3 după miezul nopţii, am primit

răspuns de la Generalul Strucoff a porni a doua zi la 29 noiembrie cu Osman

spre Bogot.

Pe la ora 8 dimineaţa generalul Strucoff a venit unde mă aflam cu

Osman şi mi-a zis a porni pe la ora 10 atît Osman cit şi cei 6 paşi, am

pornit din Plevna şi ieşind din oraş la o distanţă de 4 km, un adjutant împărătesc

ordonă a mă întoarce din nou în Plevna, căci Majestatea Sa va intra

în Plevfltl şi voieşte a vedea pe Osman acolo. Majestatea Sa esconat de

Marele Duce şi de Domnitorul nostru cu toată suita intra în Plevna pe cînd

subsemnatul pe o stradă laterală mă Întorceam cu Osman.

După ce Majestatea Sa şi Domnitorul nostru au ieşit de la biserică, generalul

Scobeleff (tatăl) Împreună cu o companie de infanterie, cu muzică

şi gardă de onoare pentru Osman, au venit a lua pe Osman cu o trăsură

din suita imperială spre a-l prezenta Majestăţii Sale, în acelaşi timp mi s-a

cerut şi sabia lui Osman pe care o poseda subsemnatul de 24 ore, adică de

cînd primisem pe Osman. Acea sabie era de aur masiv dată de sultanul împreună

cu calul arăbesc roib care a fost ucis de acelaşi glonte care a străpuns

pulpa stingă a lui Osman la respingerea lui. Sabia lui Osman dară, precum

şi săbiile celor 6 paşi susmenţionaţi au fost în paza subsemnatului, şeful

Regimentuhti 3 călăraşi, care a fost cea dintîi trupă călare ce a fotrar în

Plevna trecînd prin apă Vidul în partea stingă a podului de piatră.

După ce Osman s-a prezentat M. S. Împăratului, generalul Strucoff

mi-a zis că a doua zi 30 noiembrie să pornească cu Osman şi cu toţi paşii

la Bogot, ceea ce am şi executat, pornind din Plevna la ora 12 din zi · i

ajungînd seara la ora 6, atît Osman cît şi cei 6 paşi cu suitele lor au fost

predaţi generalului ce îndeplinea funcţia de şef al suitei Marelui Duce care

lipsea pe la acea oră ciin Bogot.

La ora 6 şi 3/4 Marele Duce sosind, i-am fost prezentat de generalul

Strucoff. Marele Duce mulţumindu-mi de misia cu care am fot Însărcinat,

m-a poftit la masă şi după terminarea prînzului m-a chemat în cort la Alteţa

Sa unde a decorat pe sergentul Constantin Manu cu a doua Cruce Sf. Gheorghe

pentru bravura ce a desvoltat în recunoaşterea făcută cu Generalul Strucoff

spre Etropol pe drumul Sofiei.

în aceeaşi vreme am remis 6 săbii ale celor 6 paşi chiar Marelui Duce

care mulţumindu-mi din nou m-a concediat zicîndu-mi a da În scris o listă

1 Aheţă Imperială.

Fiind rănit la picior i neputînd continua drumul noaptea, după ordinele Dvs„ s1

totodată rătăci111du-mi-se bagajele, vă rog, A!lteţă leria.1ă ca să rănnfo mîine, 29 noiembrie

la Plevna.

Mareşal OSMAN


553

domnului general Strucoff de anii serviciului meu şi decoraţiile ce posed,

precum şi a ofiţerilor escadronului de escortă spre a fi recompensaţi.

La 1 decembrie, subsemnatul cu Escadronul 3 Ilfov m-am Întors la

Caţamunita şi la 2 decembrie am pornlt din ordinul domnului colonel Roonoveanu,

la Verbiţa spre a lua şi escorta împreună cu Regimentul 3 de linie

şi al 5-lea de dorobanţi o coloană de prizonieri turci.

La 5 decembrie a trecut Dunărea cu regimentul dînd un escadron

ca avangardă, un al 2-lea ca ariergardă şi alte două escadroane cu gardele

laterale a Întregii coloane de 8000 prizonieri şi 4000 soldaţi de infanterie

ce escortau prizonierii.

Această coloană dar de 12000 oameni, pornind din Verbţia a staţionat

la Bresleniţa şi a doua zi la Nicopoli, din acea zi a început un vifor cu zăpadă

care a durat în continuu 5 zile, transportarea prizonierilor turci aparţinînd

Rusici a fost din cauza timpului o calamitate căci din 8000 cu care plecasem

1400, dintr-înşii parte au murit pe drum, parte s-au lăsat prin spitalurile

ruse din comunele Putineiu şi Frăteşti. Serviciul de escortă al regimentului

nostru a fost foarte penibil pentru cai şi oameni, căci zăpada cu un vînt de

nord aspru acoperi pămîntul de un metru aproape astupînd drumul şi ca

coloana de prizonieri şi escorta celor două regimente de infanterie să poată

înainta, am fost silit a pune regimentul în coloană de plutoane spre a putea

desohide drumul mergînd caii cu cea mai mare dificultate în zăpadă pînă la

genunche şi avînd vînt de nord În faţă.

Ajunşi În fine la 23 decembrie în Bucureşti, prizonierii au fost predaţi

de către d-l colonel Rosnoveanu ce era şeful întregului convoi, generalului

Cercasov.

La 31 decembrie, subsemnatul după 4 zile de repaus În Bucureşti primeşte

ordin de a porni la Călăraşi ca avangardă a Diviziei 3 active ce urma

a se pune În marş spre acel oraş cu scop de a goni pe turci dintr-o redută

ce o făcuse pe teritoriul nostru la Gigiu.

1878 la 5 ianuarie regimentul sosind În Ciocăneşti în depărtare de

Călăraşi de 30 km, subsemnatul primeşte ordin de a schimba regimentul de

husari de linie, comandat de marchizul de Traversey, care ţinea linia avantposturilor

pe marginea Dunării de la comuna Vărăşti pînă la retranşamentele

infanteriei aşezate în faţa redutei turceşti de la Gigiu ; avantposturile au fost

aşezate în partea dinspre Vărăşti de maiorul Beller, iar de la Ciocăneşti pînă

la reduta turcă de către subsemnatul după cum se vede din alăturatul crocheu 1 •

Serviciul avantposturilor din cauza asprimei timpului şi al localităţilor

de pe marginea Dunării fără nici un adăpost au fost foarte simţitor pentru

oameni şi cai, în decurs de o săptămînă am avut 5 oameni bolnavi de tifos

dintre care 2 au murit. În ziua de 11 ianuarie, Regimentul 3 de linie ce

ajunsese în Călăraşi şi care schimbase un regiment rusesc la retranşamentele

din faţa redutei turceşti a voit a face o recunoaştere ofensivă asupra retranşamentului

inamic, ce apăra reduta turcă şi turcii fiind surprinşi În zori de

zi-uă, au fost ·goniţi de două companii din acel retranşament, Înă românii m1

t Lipsă în textul original.

554


au putut să se ţine într-însul din cauza focurilor concentrice ale tunurilor

din Silistra asupra acelui retranşament.

în ziua de 14 ianuarie subsemnatul primeşte încunoştiinţarea diviziei

că prin înaltul Decret nr. 361 pe ziua de 1 ianuarie am fost înaintat la gradul

de colonel ; la 15 ianuarie m-am simţit dator a da următorul ordin de

z1 pe regiment.

Copie de pe Ordinul de zi nr. 9.

Se invită d-nii comandanţi de escadroane că la ora 2 d.a. astăzi chiar,

sunînd adunarea, oamenii Împreună cu d-nii ofiţeri vor ieşi pe piaţa de arme

în mantale\ şi cu curelele pe ei spre a se citi chiar de d-nii comandanţi în

persoană ordinul de mai jos :

Prin înalt Decret nr. 361, sunt Înaintat la gradul de colonel rămînînd

tot şef al Regimentului .J de călăraşi.

Mă simt dator a arăta cu această ocazie tuturor domnilor ofiţeri viile

mele mulţumiri pentru concursul ce mi-au dat ca regimentul nostru care

totdeauna În timpul campaniei au fost înainte mergător să fie la înălţimea

misiunei cavaleriei uşoare adică „ochii armatelor ce înaintau în contra inamicului".

Vouă scumpilor mei călăraşi vă mulţumesc asemenea la toţi care conduşi

de şefii voştri aţi făcut fala regimentului constatată prin ordine de zi măguliitoare

de chiar aliaţii noştri din armata imperială rusă.

Istoricul operaţiunilor militare al regimentului în această campanie va

dovedi greutăţile, suferinţele şi abnegaţia ce aţi arătat în orice ocazie.

Ziceţi şi simţiţi şi voi ca mine, Trăiască Măria Sa Domnitorul care pentru

bine viitor al iubitei noastre patrii ne-au condus pe cîmpul de glorie

ş1 onoare.


Colonel POLISU


F. L., 14 ianuarie 1878

531

Căpitanul Tănăsescu, comandantul Escadronului 4,

raportează locotenent-colonelului Pereţ, comandantul

Regimentului 8 călăraşi, despre şarja executată

în preajma localităţii Smîrdan

Domnule colonel,

La 12 ale curentei, dl. general Cerchez, m-a dhemat şi m1-a ordonat

să fac o recunoaştere cu escadronul la satul Smîrdan de unde întorcîndu-mă

şi raportînd în persoană domnului general am primit ordin ca să mă duc cu


555

escadronul la aripa dreaptă a infanteriei şi să urmez mişcările lui, astfel ajungînd

o dată cu infanteria la reduta din stînga satului în care intrase infanteria

noastră şi de unde ieşiseră turcii spre a se retrage în Vidin, i-am luat în goană

şarjîndu-i. în această luptă am avut 6 oameni morţi şi un rănit, 3 cai morţi

i 5 răniţi. Oamenii morţi sunt sergent Podariu Gheorghi, călăraşii Dăscălescu

Dumitru, Dumitrachi Ion, Iliescu Jon, Crăstian Gri•gore, Cosmuleasa Vasile

şi rănitul Loghinu Nichita.

Domnule colonel, toţi oamenii escadronului s-au purtat bine nelăsÎnd

nimica de dorit. Mai cu osebire s-au distins prin curaj sergenţii Trofin Vasile,

Dăscălescu Alecu, Baghean Gheorghi, brigadierii Botezu Costachi, Simionesn•

Nistor, Popa Ion, soldaţii Dontea Ion, Citea Gheorghi, Negrea Vasile, Petrescu

Vasile şi Pintileasa Ion. Pe cîmpul de şarje au rămas peste 40 de turci

morţi, tăiaţi de oamenii noştri cu sabia. Făcusem mai mulţi prizonieri dar

din nenorocire un escadron de cerchezi, venise să mă şarjeze În flancul stîng,

ceea ce m-a constrîns să-mi string oamenii şi să-i resping.

Comandantul facad<ronului> 4,

Căpitan TANASESCU

Documente privind istoria României. Războiul penru inclepl"lldenţă, voi. VJ:II, p. 550.

/Belaradaf, 14 ianuarie 1878

532

Ordin de zi al colonelului D. Lecca, comandantul Diviziei I,

prin care stabileşte cantonamentele ce urmau să fie ocupate

de unităţile sale în zona localităţilor Rupcea şi Raianovcea

ORDIN DE ZI NR. 24

Conform ordinului Corpului de armată, divizia urmÎnd a merge cu

toate trupele sale la Rupcea şi Raianovcea recomand următoarele :

Brigada 1 de infanterie va ocupa satul Rupcea şi Brigada 2 satul

Raianovcea.

Artileria va ocupa Musulmana, Împreună cu compania de geniu ; iar

ambulanţa (se) va aşeza în Guzalia.

Un batalion din Brigada 1 rămîne În vii la stînga Belaradei, unde se

află ambulanţa actualmente şi un alt batalion În viile la stînga Rupcei.

Batalionul Ghidionescu cu (Reg. 11 dorob.) trecînd la Divizia 2 comandantul

batalionului se va prezenta domnului general Cerchez pentru a

primi ordinele sale.

Brigada 1 va menţine avantposturile sale pînă cînd Divizia Anghelescu

va trimite să le schimbe.

556


Toate trupele vor merge pe drumul pe la spatele Belaradei care duce

spre Musulmana.

Cavaleria, cele trei escadroane, se va aşeza în Guz alia.

Comandan.rul Diviziei 1,

COlonel LECA

Documente privind istoria Rom.iniei. Războiul pentru independenţă, voi. VIII, p. 552.

/Rasa], 14 ianuarie 1878

533

Colonelul Ştefan Sişman, comandantul Regimentului 8

dorobanţi, raportează colonelului Matei Vlădescu, comandantul

Brigăzii I din Divizia 3, despre o încercare a unui detaşament

otoman de a înainta spre localitatea Călăraşi

Am onoare a raporta că astăzi la ora 81/2 căpitanul Vasilescu clin

regiment ce a intrat ca, comandant de batalion (în lipsa maiorului Vasilescu)

cu batalionul În tranşee de ieri 13 curent, mi-a raportat că astăzi pe la

ora 61/2 dimineaţa inamicul a Început un foc de salve din fortul cel mare ca·re

este situat pe pămîntul nostru, trăgînd în acelaşi timp şi artileria vreo şapte

obuze. Aceste focuri n-au ţinut decît 7 minute la care s-a răspuns şi de trupele

noastre din tranşee. Asemenea pe la 81/2 artileria inamică din Silistra a început

a trage spre oraşul Călăraşi şi că bombardarea urma. La 91/2 mi-a

raportat că inamicul a ieşit din fort şi a înaintat 2 km spre Călăraşi. Bombardarea

urma, trupele turcti treceau Dunărea pe gheaţă şi obuzele veneau

şi spre trupele noastre. Pentru toate acestea se luase şi măsurile necesare de

apărare. La orele 101;4 mi-a raportat că inamicul s-a retras În fort, asemenea

şi trupele de susţinere inamice s-au retras în Silistra şi în timpul avansării lor

n-au dat niciun foc, decît numai artileria trăgea şi în urmă a dominat cea

mai mare linişte. Intenţiunea ieşirii trupelor inamice n-a cunoscut-o atunci.

De aceasta, îmi raportează, eri toată ziua au sunat muzicile şi cornurile la

inamic şi strigau ura. Din toate acestea nu s-a Întîmplat niciun accident.

Cele clintii două raporturi le-am trimis la ora l Jl/4 şi cel de astăzi la 121/

cînd totul [era terminat].

Comandantd reg;mentului 8 dorobanţi,

Col. SIŞMAN


J - Războiul pentru independenţă naţională - c. 1067 557


/BelaradaJ, 14 ianuarie 1878

534

Colonelul Cruţescu, comandantul Brigăzii 1 din Divizia 1,

raportează colonelului D. Lecca, comandantul Diviziei 1,

despre luptele desfăşurate în ziua de 12 ianuarie 1878

Domnule colonel Leca,

Am onoarea a vă raporta că, conform ordinului d-stră Nr. 19, operaţiunile

Brigadei 1 în ziua de 12 curent s-au executat în modul următor :

Ordinea de bătaie a batalioanelor brigadei au fost după cum urmează :

1 batalion din 1-iul de linie avînd în rezervă un batalion din 1 dorobanţi

la dreapta poziţiei, în scop de a înainta asupra satului Tatargic şi

Novoselo ocupate de inamic. Două batalioane din 1-iul dorobanţi, la centru

înapoia batalionului din 11 dorobanţi la stînga poziţiei cu misiunea de a sus-

ţine pe la stînga coloanele, ce va primi ordinul d-voastră de a înainta pe la

dreapta asupra N ovosele( lui).

La ora 7 şi 1/4 dimineaţa am înaintat însumi cu batalioanele în dreapta

asupra satului T atargic şi fiind încunoştiinţat că se află ocupat de inamic,

care se şi vedea după înălţimea de unde mă aflam, am luat dispoziţiile de

luptă şi am înaintat cu tiraliorii fiind susţinut la dreapta şi la stînga de

două baterii din Divizia 4.

Ocupînd marginea satului, inamicul s-a şi pus pe fugă spre Vidin trecînd

parte pe pod, iar parte prin baltă ; forţa detaşamentului inamic era la

200 oameni din care 60-70 călări, iar ceilalţi infanterie (nizami). în fuga

lor precipitată nu s-a putut face decît un singur prizonier cu armă şi bagaje.

Ocupînd imediat satul am dispozat trupa pentru luptă în caz de un atac

aşezînd batalionul din Regimentul 1 de linie ca mai bine armat prin şanţurile

din jurul satului, iar batalionul din Regimentul 1 dorobanţi În rezervă, organizînd

în urmă apărarea satului prin şanţuri şi construirea unei baterii de

către căpitanul Pavlo:v chiar în faţa Novoselului. În tot timpul acestei operaţiuni

am fost bătuţi de tunurile din Novoselo care În urmă au fost îndreptate

către satul Tatargic trăgînd asupra-i mai multe ore. În toată această

afacere am avut numai un singur om rănit uşor, din Regimentul 1 dorobanţi.

Pe cînd ocupam şi satul şi către orele 73/ 4 înaintau către sarul din

direcţia Bucoviţei şi trei batalioane din Divizia 4 sub comanda domnului

lt.colonel Poenaru care îndată mi-au dat tot concursul ocupînd podul după

şosea, iar cu parte din trupă am întărit pe apărătorii din şanţuri. în parte

s-au lăsat în rezervă afară din s:J.t. O baterie din Divizia 4 (Hepites) s-:J.

stabilit în stînga satului deschizînd focul asupra bateriei din Novoselo. 1n

timpul ocupării satului dl. general Anghelescu a inspectat poziţia.

Din obuzele ce au venit în sat una căzînd în trupa din Regimentul 8

de linie ce era aşezat lîngă pod, a omorît 2 oameni şi a rănit grav pe un

soldat (Şerbănescu) şi pe alţi doi soldaţi.

558


Văzînd cu deamănuntul poz1ţ1a satului Tatargic că depărtarea sa de

Novoselo nu poate fi mai mare de 1 500-2 OOO metri, că Între dînsele se

află o baltă impracticabilă de mai bine de 200 metri şi adîncă mai mult de

1 metru. Trecerea pe această baltă, pentru a trece la Novoselo se face pe

două poduri de piatră prin dreapta satului Tatargic.

Voind a cunoaşte dacă podurile sunt în bunăstare, am trimis o recunoaştere

care la Întoarcere mi-au raportat că lăţimea lor este de 8 paşi, lungimea

celui dintîiu de 120 paşi, iar a celui de al doilea de 170 paşi, adică

din urma podului cam la 10 metri, la capătul dinspre inamic, i s-au ridicat

(şters) în dreapta şi în stînga făcîndu-se cu dînsele o baricadă •care era

păzită de soldaţi de infanterie (depărtarea către poduri este ca la 800 metri).

Locuitorii ce au putut ieşi din Novoselo mi-au spus, că în timpul aqiunei,

un tun din bateria turcească a fost demontat, de artileria noastră, omorînd

încă mai mulţi oameni şi cai. Acest tun a fost înlocuit îndată cu altul adus

din Vidin. Forţa inamicului ce apăra Novoselo, după toate înştiinţările

primite, este pînă la 1 OOO oameni infanterie şi un detaşament de cavalerie si

că satul este bine apărat prin şanţuri ocupate ziua şi noaptea de trupe.

Celelalte batalioane de brigadă nu au avut altă acţiune de recunoaştere,

de faţă asupra satului Novoselo, ordonate de Dvs. În scop de a vedea, dacă

satul este părăsit, care s-a făcut de 50 oameni din Batalionul Mărăşescu cu

doi ofiţeri ; toţi aceşti s-au oferit de bună voe şi au mers pînă aproape de

şanţurile inamice pe un defileu. Această recunoaştere fiind simţită de către

inamic, li s-au tras cîteva obuze după care s-au Întors, scopul misiunei dat

fiind atins. Cu această ocazie am onoare a înainta d-stră un tablou de prenotaţi

pentru recompense dat pentru gradele ofiţereşti şi inferioare care s-au

distins atît în această ocazie cît şi în celelalte operaţii ale Brigadei 1 din

divizie, comandată de Dvs.


F. L., 14 ianuarie f 1878 J

535

Statul-major al Diviziei 2 aduce la cunoştinţa colonelului

Pavel Cernovodeanu, comandantul Brigăzii de cavalerie,

că Regimentul 8 călăraşi, de sub comanda locotenent-colonelului

Pereţ, a primit ordin să ocupe localitatea Kerumbek

şi să execute recunoaşteri

Din ordinul d-lui general comandant al diviziei, am onoarea a vă face

cunoscut că s-a dat ordinul d-lui lt. colonel Pereţ ca, cu cele patru escadroane

de sub comanda d-sale, să ocupe Kerumbec, din care sat d-nu lt. colonel Pereţ


559

va face recunoaşteri, fără a angaja nici o luptă, pînă la Dunăre spre satele

Kutova şi Cei:rela dîrnd mîna cu trupele de peste Dunăre ; d-nu lt. colonel

Pereţ este anunţat că în a doua linie se află Brigada de roşiori la Negovaniţa.


/Trnek, 14 ianuarie 1878/

536

Colonelul Argentoianu, şeful de Stat-major al Diviziei 4,

fixează punctele de cantonament ale unităţilor diviziei


Conform ordinului circular nr. 167 al Corpului de vest cu începere de

la 15 ianuarie curent, rnodificîndu-se linia de bătaie a Întregului corp, Divizia

4 va ocupa zona cuprinsă Între Dunăre la sudul Vidinului, cantonîndu-se

în Vitbol, Trnec şi Bela-Rada şi ocupînd ca post înaintat satul Tatargic.

Spre acest scop trupele Diviziei 4 pe ziua de 16 ianuarie vor ocupa

poziţiile următoare :

În Vitbol : Brigada 1 de infanterie, bateriile de artilerie Crimineanu,

Ionescu şi Grămăticescu şi al 4-lea Escadron din al 9-lea Regiment de călăraşi

comandat de căpitanul Florescu.

În Bela-Rada : 4 batalioane de infanterie din Brigada 2, Bateria călă

reaţă Hepites şi 1 escadron din 9 călăraşi.

În Tatargic : Bateria Fotino În permanenţă şi 2 batalioane infanterie

din Brigada 2, care se vor schimba la fiecare 24 ore şi totdeauna seara.

În Trnec : Statul-major al diviziei şi restul Brigadei de călăraşi (Regimentul

6 călăraşi).

Intendenţa se va stabili la Nazir-Mahala avînd o sucursală în Vitbol,

pentru J'<'rnirea repede a proviziilor venite despre Ciuperceni.

Coloana de muniţie a diviziei în Nazir Mahala, ambulanţa diviziei în

Vitbol.

Pe lîngă Bateriile Ionescu şi Crimineanu se va aşeza o secţie din Hateri.i

Grămăticescu pe malul Dunării în bateria înaintată construită la flancul drept

al diviziei. Toate bateriile despre dreapta vor fi bine consolidate prin gabioane,

fascine şi traverse suficiente spre a fi apărate pe cît se poate de focurile fortului

de sud al Vidinului.

Aceste baterii au de iscop a bate fortul din sudul orasului si bateriile

inamice dintre Vidin şi N ovoselo.

Bateriile vor fi în legătură între dînsele printr-un drum acoperit.

Domnul comandant al Brigăzii 1 infanterie va îngriji ca trupele de

susţinere a acestor baterii să fie bine retranşate, pentru a putea rezista cu

560


eficacitate la orice năvălire a inamicului şi în acelaşi timp a bate prm focuri

convergente drumurile pe unde ar putea năvăli inamicul.

Bateriile urmînd a fi armate în permanenţă şi cantonamentul Vitbol

depărtat, d-l comandant al Brigăzii 1 va lua măsuri de urgenţă ca o parte

din trupă destinată a da avantposturile şi susţinerea artileriei să conteze în

bordee, construite în apropiere de bateriile de artilerie şi dispuse astfel spre

a nu fi în focul artileriei inamice.

Comandantul Brigăzii 1 va da avantposturile necesare, întinzîndu-se

pe cît se poate spre Tatargic.

D-l comandant al artileriei va căuta ca cu cele 4 tunuri rămase din

bateria Grămăticescu să bată bateriile şi întăririle inamicului dintre Vidin şi

Novoselo, plasîndu-se în baterie în un punct favorabil ce va găsi între Tatargic

i şoseaua Vidin-Vitbol.

Această baterie de patru piese de 8 cm. va fi susţinută prin două

companii de infanterie, date de Brigada 1, bine retranşate, în poziiţiile ce ,..

vor determina de către şeful Statului-major al diviziei, În unire cu comandantul

artileriei.

Brigada 2 ocupînd poziţiile sus indicate va avea ca punct înaintat

T atargicul, ocupat precum s-a zis de 2 batalioane infanterie şi Bateria Fotino.

Această baterie va căuta să bată cu o secţie artileria de la Novoselo, iar cu

cealaltă bateriile inamice, care bat trupele noastre retranşate la capul podului.

Infanteria va fi bine retranşată în Tatargic şi dispusă astfel cît să

convergeze focurile sale, pe acele puncte anume, pe unde inamicul ar găsi

puncte practicabile pentru a năvăli asupra Tatargicului.

Baterie Hepites se va aşeza În poziţia În jos de Bela-Rada şi în faţa

'.\Jovoselului, În bateria construită În urmă de căpitan Hepites în scop de a

bate de acel timp Novoselo şi moara.

Trupele de acţiune ale acestei baterii vor cantona În bordee În apropiere

de bateria pe care d-l corn. al brigăzii va îngriji a se construi cit mai urJent

Pentru susţinerea Tatargicului, cantonamentul de la Bela-Rada fiind

depărtat de d-l comandant al brigăzii va căuta să cantoneze în apropiere de

Tatargic şi totodată defilat de artileria din Novoselo În bordee construite

ad-hoc, un batalion de infanterie care să poată susţine repede un atac viguros

al inamicului asupra podului dintre Tatargic şi Vidin cum şi directamente

asupra Tatargicului.

D-l comandam al Brigăz1i 2 va da avantposturile necesare În raionul

brigăzii sale legîndu-se spre stînga cu avantposturile Diviziei 2 şi spre dreapta

de la Tatargic spre Vitbol (Brigada 1) pe cît se va putea Întinde, Întrehuinţînd

şi vedete duble de cavalerie, pentru care scop i se ataşează Escadronul 1

(din) al 9-lea de călăraşi.

D-l comandant al cavaleriei avînd reşedinţa În Trnec va căuta prin

posturi fixe de cavalerie a face o legătură sigură de avantposturi, între ambele

brigade ale diviziei.

Fiecare post va avea un adăpost pentru oameni şi cai şi va fi compm

din 4 oameni din care unul continuă În vedete.

Comandantul Companiei 4 geniu, ataşată acestei divizii, va îngriji a

face de urgenţă rampele necesare pentru trecerea artileriei peste pîrîul Sf. Petru

pe drumul cel mai scurt de comunicaţie dintre Tatargic şi Bela-Rada, căutînd


561

ca trecerea să fie defilată de artileria inamică din Novoselo. Va stabili asemenea

în acea parte şi o punte pentru .trecerea infanteriei întrebuinţînd materialul

ce va găsi în apropiere prin viile turceşci. Pînă ce se va stabili definitiv

I-inia avantposturilor de către Statul-major al diviziei, trupele vor ocupa

actuala linie de avantposturi.

P. S. Comandantul brigăzii va desemna în fiecare zi pe comandantul

avantposturilor din raionul brigadei sale care va raporta cel puţin de 2 ori

în 2 or, despre starea avantposturilor şi orice alte observaţii va avea despre

mam1c.

Aceste raporturi cu observaţiile făcute de brigadă se vor Înainta de

urgenţă diviziei.

Comandantul brigăzii îndată ce trupele vor ocupa cantonamentele

prescrise în acest ordin vor raporta de urgenţă diviziei.

Comandantul anileriei va raporta comandantului diviziei îndată după

plasarea definitivă a pieselor în baterie.

Din ordin

comandanrul diviziei,

şeful de Stat-major,

Colonel ARGENfOIANU

Documente privind i1toria României. Războiiul pentru independenţă, voi. VIII, p. 561-564.

Calafat, 15 ianuarie 1878

537

Statul-major al Diviziei de rezervă dă ordin locotenentcolonelului

Dumitrescu Maican, comandantul bateriilor de coastă,

să înceapă bombardarea intensă a trupelor otomane din Vidin 1

Domnule lt. colonel,

Din ordinul telegrafic al domnului general Haralamb, începeţi a bombarda

Vi<linul şi trageţi în timp de 24 ore 15CO obuse numai cu bateriile

de coastă. Recomandîndu-vă că focul să fie cu atît mai viguros cu cit veţi

auzi pe malul drept focuri din partea bateriilor noastre care ar denota puterea

unui atac astfel că În acele momente focul vostru să contribuie puternic

a le veni În ajutor. Veţi face la intervale de 3 sau 4 ore repaos de 2 sau 3 ore,

însă niciodată cînd s-ar auzi tunurile de cealaltă parte. Bateriile de cîmp au

ordin special de a se conforma tirului Dvs.


1 Un ordin similar primeşte şi maiorul Fotino, comandantul artileriei de cîmp (Documente

privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. VIII, p. 571).

562


538

Kapitanovce, 15 ianuarie 1878


dă un ordin circular în vederea intrării trupelor în noul dispozitiv

de apărare, indicîndu-se şi care anume localităţi

să fie ocupate

ORDIN CIRCULAR

Pentru organizarea lini (ei) noastre de apărare ş1 aşezarea cantonamentelor

în noile poziţii se ordonă următoarele :

Poz.iţiile noastre se întind de la dreapta la Smîrclan pînă la Dunăre la.

satul Ceizelor la stînga. Ele vor fi ocupate :

Satul Smîrdan de Regimentul 6 de linie avînd la dreapta şi pînă la

Raianovcea pe malul Topoloviţa două escadroane de călăraşi comandate de

d. maior Para!SChivescu ; Regimentul 9 de dorobanţi va ocupa satul Inova,

Regimentul 4 de linie şi un batalion din al 11 de dorobanţi satul Capitanovcea,

două batalioane de vînători satul Cherumbec, în care va 'Sta şi Statul-major

al regimentului de călăraşi cu patru escadroane. Brigada de roşiori va

ocupa satul Cutova cu două escadroane Înainte la satul Ceisăl. Pînă la venirea

Regimentului 11 de dorobanţi şi a batalionului de vînători, Regimentul 3

de dorobanţi va ocupa poziţiunile acelor corpuri şi îndată după sosirea lor

acel regiment va reintra în Divizia 1 fără a mai aştepta alt ordin.

Artileria va fi împărţită : patru piese de nouă centimetri luate de la

turci, la Smîrdan, spre a bate poziţiile de la Novoselo, pînă ce ele vor fi

luate de Div1zia 1 şi drumul ce merge d.: la Vidin spre Gîrce. O baterie de

opt centimetri la stînga satului Smîrdan spre a bate drumul ce vine de la

Vidin spre Inova, o baterie de 9 centimetri Între Smîrdan şi Inova spre a

bombarda Vidinul, două baterii călăreţe între Capitanovcea şi Cherembec

spre a bate drnmul cd mare de la Vidin b Florintin În contra unei ieşiri

venite sau de la Vidin sau de la fortul vest.

Trupele însărcinate cu apărarea şi subţinerea bateriilor sînt : pentru

bateria din dreapta şi cea de opt centimetri din Smîrdan, Regimentul 9

de dorobanţi, pentru b:neriile de la Cherimbec batalioanele de vînători. Aceste

corpuri sînt răspunzătoare de apărarea Încredinţată. In caz de bombardare

din partea cetăţi ( i) asupra vreunui sat, trupele ce il ocupă se vor putea

retrage dacă focul este viu, nu mai departe decît cinci sute metri În urma

satului ; avantposturile însă vor trebui să stea neclintite la posturile lor.

Fiecare corp va avea înaintea cantonamentelor sale avantposturi aşezate

pe trei linii, întîia a vedetelor şi a santinelelor, al doilea al trupelor de subţinere

şi al treilea al rezervei aşezate la marginea satelor despre Vidin. Aceste

avantposturi vor fi legate între ele. Comandanţii de regimente vor face în

fiecare zi de serviciu şi vor comanda toate avantposturile.


563

1n consideraţie că poziţia satelor ce ocupăm ne sileşte a cantona pe o

singură linie fără ca să putem avea o rezervă centrală aşezată mai în urmă,

se ordonă ca oricînd s-ar face un atac din partea inamicului, trupele din

avantposturi vor trebui Întîi moment singure ( să fie) Întrebuinţate pentru

respingerea atacului, iar toate celelalte trupe disponibile să se adune cele din

Smîrdan şi Inova la luneta din centru din spatele satului Smîrdan, iar cele

din Capitanovcea şi Cherembec în spatele satului Capitanovcea. Trupele astfel

adunate vor fi, cele din dreapta sub comanda lt. colonel Holban, cele din

stînga sub comanda subscrisului ; legătura Între aceste două mari grupe se

va ţine pe cele două poduri aflate pe rîul Belina, avantposturile vor trebui să

sape tranşeele şi să-şi facă pe cît se poate adăposturi.

Aprovizionările neputîndu-le toate trage de la depozitele noastre am

Însărcinat intendenţa cu rechiziţionarea productelor de hrană şi a trăsurilor

din cercul cantonamentelor ce ocupăm. Este dar cu desăvîrşire oprit ca corpurile

să-şi rechiziţioneze care sau producţie decît după un ordin de rechiziţie

eliberat de intendenţă, aceasta începînd de la 20 ianuarie cînd intendenţa va

fi instalată la Gîrce şi Capitanovcea. Se repetă ordinele anterioare ca nimeni

dintre locuitori să nu treacă prin avantposturi şi nici venind, nici ducîndu-se

la Vidin.

Toate cantonamentele după cum sînt aci prescrisă vor fi luate mîinc

16 ianuarie la ora 12 din zi. La 16 ianuarie comand. de regiment de serviciu

va fi d. lt. colonel Cotruţ, urmînd d-l lt. colonel Holban, dl. lt. colonel

T eliman şi d-l lt. colonel Periţi.

Comand3111ituil Divizi <ei> 2,

Generai! M. CRISTODUL CERCHEZ


/Calafat, 16 ianuarie 1878/

539

Statul-major al Diviziei de rezervă raportează Ministerului

de Război despre bombardarea forţelor otomane din Vidin

şi despre încercuirea cetăţii de către trupele române

Astă noapte Vidinul s-a bombardat pînă la ora 6 dimineaţa ; efectul

a fost trei focuri care au izbucnit în trei puncte ale oraşului, care au durat

şi în timpul zilei. Turcii au răspuns cu vigoare ; în Calafat o magazie şi

două case fură lovite, cîteva obuze ajunseră chiar în tabără. 1n timpul zilei

un sergent de roşiori trimis de d. colonel Creţeanu a trecut Dunăre cu o luntre

din sus de Vidin şi mi-a raportat că vedetele Brigadei de roşiori se găsesc

564


la 1 km. de fort de la nord. Brigada de roşiori aflîndu-se la nordul Vidinului

are aripa stîngă pe Dunăre, iar aripa dreaptă susţinută de Regimentul 5 linie,

un batalion de vînători şi două batalioane de dorobanţi.

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. IX, p. 4.

540

/Arcer Palanka/, 16 ianuarie 1R78

Secţia de geniu a Marelui Cartier General transmite

instrucţiuni unităţilor de geniu din cadrul diviziilor

care asediază Vidinul

Pentru o mai mare unitate în lucrările ce compania D. Voastră are

a executa spre realizarea investimentului pieţei Vidinului şi cîmpului său

întărit, am onoare a vă pune în vedere principiile În baza cărora trebuesc

executate aceste lucrări, lăsînd D. Voastră rtoată latitudinea în tot ce privete

măsurile de execuţie şi de amănunte.

Din investirile cele mai moderne şi mai însemnate resuită învăţămîntul

că perimetrul liniei de investire fiind Împărţit în sectoare proporţionate cu

efectivul diviziunilor ar trebui să dispunem de 4 oameni pe metru curent al

li'niei de antepostJuri ( 6 oameni în teren descoperit şi 3 oameni în ter'en

accidentat).

A vînd însă în vedere că în întinsul cîmpului întărit de la Vidin nu se

găseşte o armată de operaţiuni care să secondeze garnizoana, această cifră

se poate reduce chiar la un om pe metru curent, lucru ce se întîmplă pe

armata noastră fără vreun prejudiciu de se vor lua toate măsurile dictate de

experienţa trecutului, mai cu seamă că principiul ca armata de investire să

fie în număr îndoit de aceea a apărărei, este pe deplin satisfăcut în cazul

de faţă.

Investirea cîmpurilor întărite se face după cum cunoaşteţi pentru a da

mai multă tărie armatei de investire prin lucrări care o pune în siguranţă, în

contra ieşirilor sau hărţuirilor inamicului. Pentru aceasta se execută una, două

sau trei linii de investire, numite cea 1-a linie anteposturilor, 2-a linie posiţiilor

de bătae, 3-a linia de retragere.

Voi căuta a atinge pe rînd condiţiunile ce trebuie să împlinească fiecare

din aceste linii, observînd mai dinainte că se construesc rare ori 3 linii de

investire, că adesea se construesc sau două linii, sau una singură.

1-a : linia anteposturilor

Linia anteposturilor trebuie să fie destul de apropiată de forturi, pentru

a putea descoperi mişcările şi a urma progresul lucrărilor inamicului ; această

linie fiind depărtată, zona de investire se Întinde prea mult şi forţa a e


565

micşorează în proporţie. Distanţa medie cea mai bună este de 2 1;2 kilometri ;

cu toate acestea ea se poate micşora pînă la 1400 sau la 1500 m, dacă la

această distanţă se găsesc înălţimi sau poziţiuni favorabile pe care s-ar putea

aşeza anteposturi.

1 inia anteposturilor se va compune din şanţuri, adăposturi abatişuri,

obstacole de sîrmă de fier, împrejurimi în lemn sau în zidărie, case cu meteretze.

Ond linia va trebui să treacă prin vreo pădure, se va tăia pădurea

pe o lungime de la 30-60 m, iar în marginea pădurei se va organisa abatisuri

strînse, pentru a opri chiar pe tiraliorii isolaţi. Traseul şanţurilor adăposturi

va fi astfel ca terenul dinainte să fie bine bătut de infanterie. Spaţiurile moarte

vor fi mai bine departe de linii decît aproape ; se vor construi părţi eşinde

sau săgeţi, pentru a se bate cu focuri de flanc sectoarele ce nu se pot bat\!

cu focuri directe.

Şanţurile adăposturi trebuind a fi ferite de focurile de anfiladă vor fi

trase paralele cu focul taberii ; iar cînd prin natura terenului va trebui a se

depărta de acest principiu se vor săpa capete de şanţuri în care se vor aşeza

oamenii de gardă. Aceste capete de şanţuri precum şi tranşeele sau şanţurile

cele mari ce sunt înaintea frontului diviziei vor avea trecători cu trepte pentru

a putea permite trupelor ce le ocupă de a sări repede înainte. Aceste trecători

nu vor fi necesare, decît din momentul cînd se vor fi adîncit şanţurile

adăposturi. Şanţurile adăposturi vor fi nici prea aproape nici prea departe

de abatisuri, pentru ca acestea să fie bine bătute. Trunchiurile copacilor abatiselor

vor fi legaţi cu sîrmă de fier.

Abatişurile presint o mare rezistenţă mai cu seamă atunci cînd sunt

flancate ; pentru aceasta se va construi lunete sau săgeţi, apărate în contra

atacurilor de forţă prin gropi de lupi sau reţele de sîrmă de fier.

Se va mări forţa liniei dîndu-se ca puncte de reazim Împrejmuirile,

casele izolate, satele sau redute bine organizate pentru a se putea menţine apărătorii,

chiar dacă o parte a liniei ar fi forţată, căci în acest caz, redutele ar

fi de cel mai mare folos pentru a bate liniile în anfiladă. In cazul cînd s-ar

construi o a doua linie, aceste redute În 1-a linie nu sunt necesare, căci dacă

inamicul le-ar ocupa, i-ar putea servi pentru a aşeza artilerie şi a bate linia

a 2-a. Dacă pe 1-a linie nu se găsesc case, împrejmuiri, sate etc., ce ar putea

servi ca punte de reazim, se vor intercala săgete, lunete sau blokhause, îngropate.

Aceste din urmă se vor Întrebuinţa înapoia liniei pentru a adăposti

gardele mari. Întăririle din 1-a linie trebuesc gradat dezvoltate şi gradele mari

puse la adăpost de timpul cel rău În barace, bordee sau locuinţe îngropate.

Se vor aşeza piese de artilerie de campanie în 1-a linie, cînd se vor găsi locuri

mult favorabile acţiunii artileriei sau atunci cînd se va găsi cu cale a nu

se mai construi o a doua linie de apărare. în acest caz se vor aşeza bateriile

înapoia liniilor anteposturilor, pentru a fi mai bine apărate. Bateriile pentru

tunuri de campanie vor fi în genere construite pentru 6 tunuri şi nici odată

nu vor avea mai puţin de două piese. Cînd nimic nu se opune, parapete!

tunurilor vor fi depărtate de vreo 15 m. pentru a împărţi focul inamicului.

Bateriile pentru tunurile de cîmp vor fi aşezate pe teren natural sau îngropate

de 30 la 50 cm., căci modul acesta, lucrul bateriilor ete mai usure şi

suprafaţa expusă proiectilelor va fi mai mică.

566


Bateriile vor fi apărate de tiraliori, aşezaţi în şanţuri adăposturi şi prin

apărări accesorii, 1-a linie de investire va comunica cu trupele de rezervă prin

drumuri sau şanţuri defilate.

2-a : linia poziţiilor de bătae

A doua linie de investire sau linia de bătae cînd va fi a se construi nu

se va mai Începe decît atunci cînd cea dintîi va fi aproape terminată. Această

linie va fi afară din bătaia eficace a tunurilor apărării, ,ea poate fi fixată

astăzi la 4000 m. de forturi, astfel că dacă linia anteposturilor se va afla

la 2000 metri de forturi, aceea a celei de a 2-a va fi la 1500 m. de cea clintii.

Această linie nu se va mai construi în cazul cînd 1-a linie prezintă mari

avantage pentru aipărare şi cînd aceasta din urmă se găseşte la 3000 de metri

de forturi. A doua linie este neapărat necesară mai cu ·seamă cînd localitatea

obligă a se reduce distanţa dintre 1-a linie şi frontul cîmpului întărit.

Pentru organizarea liniei 2-a se va avea în vedere următoarele : A se

bate terenul Înainte şi mai cu seamă drumurile şi defileurile prin focul apropiat

al infanteriei.

A se adăposti o numeroasă artilerie în poziţii adăpostite, fiecare tun

avînd parapetul său separat pentru a împărţi mai bine focul inamicului. A

asigura acţiunea armelor de foc la mari distanţe şi pentru aceasta se va căuta

a se demasca cîmpul de bătut.

A se organiza abatişuri sau alte apărări accesoriii în scop ca poziţia să

fie greu de abordat. A se tăia intevalele între obstacolele naturale şi artificiale

prin şanţuri adăposturi în teren deschis, prin abatise în teren cu pădure,

a se deschide drumuri şi asemenea poduri, pentru a înlesni comunicaţia între

trupe ; a se lăsa intervale Între Întăriri, şi trecători în şanţurile adăposturi

pentru a se înlesni întoarcerile ofensive ; a se lega cartierele generale între

dînsele prin telegraf sau poştă de cavalerie.

Linia 2-a sau de bătae va fi compusă asemenea ca şi linia anteposturilor,

însă organizată mai bine pentru a putea fi apărată mai cu tărie ; ea va cuprinde

prin urmare un număr oarecare de posturi la adăpostul unui atac

repede, precum sate, ferme, case sau grădini, şi la caz de a nu se găsi nişte

asemenea puncte se vor Întrebuinţa lunete sau redute închise la gură. fo

această a doua linie se va construi şi parapetele necesare pentru adăpostirea

pieselor de rezervă.

Redutele vor trebui să aibă traverse şi adăposturi blindate pentru apărători.

Cele mai bune redute sunt acelea care nu cer pentru apărarea lor mai

mult de o companie de infanterie, căci mai mari ar oferi prea mult spaţiu

expus focului cetăţii, ar cere prea mulţi lucrători pentru construcţie şi prea

mulţi soldaţi pentru apărare.

Cînd a doua linie va fi terminată, apărătorii liniei de anteposturi nu

se vor mai angaja prea mult cu inamicul, este destul atunci să oprească coloanele

inamice pentru a da timp rezervelor să ocupe poziţiunea de bătae.

Pentru a nu fi suprins şi pentru a primi la timp priincios ştiri despr

mişcările şi preparativele apărării, se vor stabili observatoare pentru fiecare

567


divizie, cel puţin unul aşezat în casele situate pe înălţimi sau în lipsa acestora

în barace construite pe copaci.

Aceste observatoare se vor schimba din timp în timp. Ofiţerii, şefi

de observatoare, vor fi permanenţi. Ei raportează de trei oi:i_ pe zi, tot ce au

văzut sau auzit ; vor face chiar rapoarte extraordinare la necesitate. în timp

de ploaie, ninsoare sau ceaţă observatoarele se înlocuesc prin patrule şi recunoştinţe.

Pentru comunicaţia rapoartelor de la observatoare la cartierul diviziei,

se vor întrebuinţa ordonanţe călări.

3-a : linia de retragere

A treia linie sau de retragere se va construi numai în părţile acelea

ale liniei de investire unde va trebui a se man greutăţile pentru un atac al

armatei de operaţie închisă. Aceasta din urmă se construeşte rar şi numai

pentru motive extraordinare.

Compania 4

Acum că vă împrospăt principiile În baza cărora trebuesc executate

lucrările pentru investirea unui cîmp întărit, voi căuta prin puţine cuvinte

a vă supune şi ideile mele în privinţa construcţiilor ce aveţi de executat pe

sectorul ocupat de Divizia 4, comandată de domnul general Anghelescu.

Spaţiul cuprins între Dunăre şi Tatargic fiind un cîmp deschis, iar partea

dinspre Tatargic fiind mlăştinoasă, este necesitate ca întîia linie de investire

să fie chiar înaintea bateriilor construite de artileria diviziei ; partea dar

cuprinsă între Dunăre şi mlaştini va fi bine studiată şi întărită de D. Voastră,

rezemînd flancurile Întăririi pe marginea Dunării şi la mlaştini prin mici

uvraje ; veţi căuta a desvolta În mare grad obstacolele prin sîrmă, şanţuri

succesive, gropi etc. Deosebit veţi căuta a tăia şoseaua ce conduce în Vidin

în mai multe locuri construind şi şanţuri adăposturi chiar pe dînsa. A doua

linie va fi rezemată pe case ce se găseşte înapoi şi pe care o veţi organiza cu

tărie, căci această linie trebueşte păstrată cu orice preţ. Veţi căuta şi pentru

aceasta a doua linie a constmi lucrări destul de solide şi rezemate asemenea

pe Dunăre şi la mlaştini. Sînt de opinie că pentru sectorul acestei di·vi:zii'

trebueşte chiar o a treia linie de investire, că în această direcţie numai, s-ar

face retragerea armatei noastre şi pentru cuvîntul că la Vitbol şi la Nazir.

se găsesc şi depozitele noastre de subzistenţe. Această a treia linie va fi dinaintea

Vitbolului despre Vidin.

In ceea ce priveşte flancul stîng al sectorului rezemat pe satul T atargic,

părerea mea este că trebuie să avem aci numai o singură linie de investire.

Această linie se va rezema pe satul Tat::ugic, organizîndu-1 pentru apărare

pînă la extremitate.

Aceste sunt ideile subsemnatului, D-Voastră vă veţi pune direct în

comunicaţie cu d-l comandant al diviziei (deoarece divizia n-are un şef de

geniu) pentru a lua ordinele d-sale în tot ce priveşte aceste lucrări.

Nu lipsesc a adăoga că trebuie să lucraţi în deplină Înţelegere şi cu

d-l comandant al artileriei divizionare. O copie după această instrucţie s-a

568


tnm1s şi domnului comandant al diviziei de care depindeţi. Veţi Înainta

subsemnatului un crochiu de toate lucrările şi proiectele privitoare la investirea

Vidinului.

Compania 1

Acum că vă împrospătai înschipuirile la baza cărora trebuiesc executate

lucrările pentru investirea unui cîmp Întărit, voi căuta prin puţine cuvinte

a vă: spune şi ideile mele în privinţa construcţiilor ce aveţi de executat pc

sectorul ocupat de Diviizia 1, comandată de d-l colonel Leca.

Spaţiul cuprins între Tatargic şi Raianovcea fiind sectorul confiat apărării

Diviziei 1, subsemnatul crede că acest sector trebueşte apărat deocamdată

numai printr-o singură linie de investire, rezemată pe satele Tatargic,

Rupcea şi moara ce se găseşte dinaintea satului Raianovcea ; această linie

trebuie organizată pentru o apărare pînă la extremitate. Dacă mai tîrziu se

va ocupa şi Novoselo, atunci se va putea organiza o altă linie rezemată pe

acest sat şi pe boschetul ce se află la cîteva sute de metri dinaintea casei cu

observator ; în acest caz sectorul Diviziei 1 va cuprinde două linii de investire,

o linie de anteposturi şi o linie a poziţiilor de bătae. Nu lipsesc a vă mai

atrage atenţiunea asupra spaţiului cuprins între Topoloviţa şi satul dinaintea

Smîrdanului pe care trece un drum mare şi care este cu deosebire favorabil

unei eşiri ; ideea subsemnatului este că acest spaţiu trebueşte bine bătut pe

deoparte despre Topoloviţa, iar pe de alta despre Smîrdan, exact prin focul

de artilerie cît şi prin focul de infanterie, aşezate în uvraje ce s-ar rezema În

partea sectorului Diviziei 1 chiar pe Topoloviţa şi pe boschetul casei c,1

observator.

Această din urmă organizare a apărării ar trebui să atragă toată atenţiunea

D-Voastre. Acestea sunt ideile subsemnatului, D. Voastră însă vă veţi

pune direct în comunicaţie cu d-l comandant al diviziei (deoarece divizia nu

are un şef de geniu) pentru a lua ordinele d-sale în tot ce priveşte aceste

lucrări. Nu lipsesc a adăoga că trebuie să lucraţi în deplină Înţelegere cu d-l

comandant al diviziunei de care depindeţi.

Compania 2

Acum că vă împrospătai principiile în baza cărora trebuesc executate

lucrările pentru investirea unui dmp Întărit, voi căuta prin puţine cuvinte

a vă arăta şi ideile mele în privinţa construcţiilor ce aveţi de executat pe

sectorul ocupat de Divizia 2, comandată de d-l general Cerchez. · .'

Sectorul acestei diviziuni se Întinde de la Smîrdan la Ceiselo pe Dunăre ;

terenul dinaintea satelor Smîrdan şi Inova fiind acoperit de bălţi la o mică

depărtare de aceste sate rezultă că din această parte linia de întărire se va

aşeza chiar pe satele numite, avînd astfel o singură linie de investire care

trebueşte organizată cu cea mai mare îngrijire. Nu lipsesc a vă atrage atenţiunea

că pe spaţiul cuprins între Smîrdan şi Topoloviţa trece un drum mare

pe un teren solid şi deschis care ar prezenta avantaje pentru o ieşire din

partea turcilor, mai cu seamă că această ieşire reuşind ar tăia armata noastr:î


569

în două ; este dar necesitatea ca acest teren să fie bine bătut de amîndouă

Diviziile 1 şi 2, ath prin focul de artilerie cît şi prin focul de infanterie

aşezată în întăriri bine organizate ; ar fi cred necesitate ca în spaţiul menţionat

să fie organizate două linii de investire, dacă se va lua satul Novoselo

de către Divizia 1. În această din urmă supoziţie 1-a linie de investire,

sau de anteposturi se va aşeza în legătură cu 1-a linie a sectorului Diviziei

1 ; această 1-a linie îşi va aşeza flancul său st'Îng la balta ce se găseşte

dinaintea satului Smîrdan. A doua linie ar fi rezemată pe Smîrdan şi moara

cu observator ce se găseşte dinaintea satului Raianovcea. În poziţiunile satelor

Inova, Capitanovcea, Cherumbec şi Ceiselo se vor construi asemenea întăriri,

însă cu deosebire ca în Inova, întăririle vor forma o singură linie ca şi la

Smîrdan ; la Capitanovcea, Cherumbec şi Ceiselo, întăririle vor forma a

doua linie de investire, 1-ei linie sau de aniteposturi fond construită mult mai

înainte spre Vidin.

A doua linie, adică aceea ce se va rezema pe satele menţionate va fi

organizată pentru apărare pînă la extremitate.

Vă atrag atenţiunea, ca Între Capitanovcea şi Cherumbec, precum şi

Între Cherumbec şi Ceiselo, trec drumuri care merg spre Negonovcea şi Florentin

; urmează prin urmare a organiza uvraje care să bată ieşirile în acea

parte. Aceste sunt ideile subsemnatului Dvs. însă vă veţi pune direct în'

comunicaţie cu d-l comandant al diviziei (deoarece divizia nu are şef de

geniu) pentru a lua ordinele d-Sale, în tot ce priveşte aceste lucrări. Nu lipsesc

a adăoga că trebuie să lucraţi în deplină Înţelegere cu d-l comandant al

artileriei divizionare. O copie după această instrucţie s-a trimis d-lui comandant

al diviziunei de ce depindeţi.

Veţi înainta subsemnatului un crochiu de toate lucrările prezentate şi

privitoare la investirea Vidinului.

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. IX, p. 8-14.

Calicea, 16 ianuarie 1878

541

Generalul Alexandru Cernat, comandantul Armatei de operaţi!,

comunică generalului Nicolae Haralambie, comandantul

Corpului de vest, că a ordonat Batalionului 2 vînători

să treacă Dunărea pe la Ciuperceni

Am dat ordin ca Batalionul 2 de vînători să treacă mîine 17 ianuarie

Dunărea pe la Ciuperceni, sau pe unde trecerea va fi mai lesnicioasă. Regimentul

5 de linie ajunge la 18 la Calafat. Mîine 17 inspectez trupele din

Calafat şi seara voi fi în Ciuperceni.

Genera.I de divizie

CERNAT

Documente privind jstoria României. Războiul pentru independenţă, voi. IX, p. 8.

570



542


ordonă Diviziei de rezervă să înceteze pentm o zi

bombardarea Vidinului

Daţi ordine să Înceteze bombardamentul, mîine 17 ianuarie nu se va

trage niciun foc, chiar dacă turcii vor trage asupra Calafatului. Cu începere

de miercuri 18 ianuarie ordonaţi a se trage cîte 300 focuri în 25 ore trăgîndu-se

de preferinţă cea mai mare parte cu tunurile mici spre a se menaja

muniţiile tuinuriilor de 15 cm. pentru cazuri excepţionale.

General HARALAMBIE

Documente privind istoria României. Războiul ·pentru independenţă, voi. IX, p. 3.

/GîrceJ, 17 ianuarie 1878

543


de cavalerie din Divizia I, stabileşte cantonamentele

unităţilor sale

ORDIN CIRCULAR NR . 19

Consecvent ordinului d-lui comandant al Diviziei 1 Nr. 160 şi 385

escadroanele ce compun această brigadă vor ocupa satele notate mai jos În

chipul următor :


Stat-majorul regimentului - Gîrcea

Escadroanele Vîkea şi Muscel - Gîrcea

Escadroanele Argeş şi Gorj - Kerumbech


Stat-majorul regimentului la Gîrcea

Escadronul Roman la Stat-majorul Diviziei 1

Stat-majorul brigadei la Gîrcea


571

Escadroanele Bacău şi Neamţ la Kerumbech

Escadronul Suceava la Gîrcea

Cele patru escadroane de la Kerumbech fiind ataşate la Divizia 2 vor

fi cde din Regimentul 2 s.ub comanda domnului maior Călinescu. Cele din

al 8-lea sub comanda d-lui maior Tăutu. Cele trei escadroane de la Gîrcea

vor fi sub comanda d-lui lt. colonel Pereţ.

Toate aceste dispoziţiuni vor fi executate pe ziua de 17 ianuarie.




544


Ordin de zi al generalului Nicolae Haralambie, comandantul

Corpului de vest, prin care aduce mulţumiri trupelor sale

pentru comportarea lor vitejească în luptele de la Smîrdan

ORDIN DE ZI NR. 2

Victoria de la Smîrdan cîştigată în ziua de 12 ianuarie, este una dintre

cele mai frumoase ale României.

În acea zj drapelul ţării fîlfîind pe Întăriiturile de la Smîrdan a dat

Corpului de vest complectarea invesuimenwlui Vi'dinului pînă la Ceise!o si

Dunăre. Luptători, din acea zi, România vă admiră.

Eu comandantul Corpului de vest mulţumesc generalului Cerchez a cărui

inteligenţă şi energie v-a condus. Vă mulţumesc vouă ofiţeri, subofiţeri şi

soldaţi, urîndu-vă ca drapelul României sus şi tare să asigure pretutindenea

victoriile noastre.

Să trăiască Domnitorul !

Să trăiască România !

Dumnezeu cu noi !

Comandantul Corpului de vest,

General HARALAMBIE


572


545

/Nazîr Mahala], 17 ianuarie 1878

Generalul Nicolae Haralambie, comandantul Corpului de vest.

dă misiuni de foc artileriei Diviziei de rezervă

Tatargicu, Rupce(a), Raianovcea, sunt ocupate. Bombardarea o veţi

întrerupe pentru două ore, reîncepînd-o la noapte cu mai multă vigoare şi

continuînd pînă mîine, 18, pînă la 10 ore, întrerupînd-o asemenea la 3 sau

4 ore. Raportaţi observaţiile Domniei voastre, asupra tirului bateriilor din

Calafat.

General HARALAMBIE


/ Belaradaj, 18 ianuarie 1878

546


dă instrucţiuni Diviziei de rezervă pentru bombardarea

trupelor otomane din Vidin în zilele de 18-20 ianuarie 1

Astă seară la opt ore precis veţi începe bombardarea Vidinului trăgînd

pînă la una mie proiectile din toate gurile de foc mari şi mici : bombardamentul

va înceta la 7 ore de dimineaţă şi va reîncepe iarăşi la 19, la 8 ore

seara pînă În ziua de 20 la 7 ore de dimineaţă trăgînd asemenea pînă la

1 OOO proiectile ; în aceste două bombardamente veţi Întrebuinţa şi în mare

parte bombe incendiare.

General N. HARALAMBIE


1 In aceeaşi zi, generalul Alexandru Cernat ordonă din Nazir Mahala artileriei Divwei

de rezervă să bombardeze Vidinul „cu furie şi fără a discontinua un minut" (Documente

privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. IX, p. 36).



547



dă noi instrucţiuni Diviziei de rezervă pentru bombardarea

trupelor otomane din Vidin în zilele de 20-22 ianuarie 1

Cu începere de mîine 20 ianuarie, bombardamentul asupra Vidinului

se va continua în modul următor : În fiecare 24 ore se va trage maximum

800 focuri ; tragerea se va face neîntrerupt atît ziua dt şi noaptea ; bombardarea

se va continua în acelaşi chip în zilele de 21 şi 22 ianuarie ; se va

păstra însă rezerva neapărat cite 25 focuri de fiecare tun, se vor Întrebuinţa

cit mai multe obuze incendiare.


General HARALAMBIE


548



ordonă telegrafic încetarea focului pe frontul de la Vidin

Daţi ordine de urgenţă pe toată marginea Dunărei ca orice focuri de

tun sau de puşti să înceteze în contra inamicului pînă la al doilea ol"din.

General HARALAMBIE

Documente privind i>toria României. Războiul pentru independenţă, voi. IX, p. 107.

1 ln ziua următoare, locotenent-colonelul'llli Dumitrescu Ma..ioa.n, <:omam:lant ll bateriilor

de coastă, i se transmit aceste ordine de comandantul Diviziei de rezervă (Do1..u

mente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. IX, p. 78-79).

574


/ Kapitanovce J, 24 ianuarie 1878

549


comunică unităţilor în subordine ordinul de încetare

a focului în urma încheierii armistiţiului

ORDIN CIRCULAR

Se comunica domnilor comandanţi de corpuri următorul ordin al comandantului

Armatei de vest pentru a se conforma Întocmai :

Divizia 2 activă Nr. 308

Armistiţiul fiind încheiat, veţi da ordinul a se înceta orice ostilitate pe

toată llÎnia de invesciment clin rupninsul divriziei Dw.

General HARALAMBIE


Rupcea, 24 ianuarie 1878

550

Colonelul D. Lecca, comandantul Diviziei I, comunică

comandanţilor săi de brigăzi că vor fi ocupate localităţile

Vidin şi Belogradcik

După conmncaţiunea d-lui comandant al Corpului de armată, vă

anunţ că trupele române după condiţiunile armistiţiului, vor ocupa cetatea

Vidin şi Belogragic.

Pînă la noi ordine trupele vor ocupa tot cantonamentele actuale.

Daţi ordin comandanţilor de corpuri a îngriji ţinuta trupelor urmînd

ca în curînd să fie o revistă.


Colonel LECA

Documoite privind istoria RomS.niei. Războiul pentru independenţă, voi. IX, p. 123.


575

551

[Lom Palanka/, 25 ianuarie 1878

Ordin circular al generalului Mihail Cerchez,

comandantul Diviziei 2, p rivind cantonamentele unităţilor

sale în urma mcheierii armistiţiului

ORDIN CIRCULAR

Armistiţiul fiind încheiat şi operaţiile suspendate pînă la al doilea

ordin, cantonamentele trupelor se regulează în modul următor :

1. La Smîrdan : va rămînea cantonat Regimentul 6 linie, Compania de

geniu, una baterie de artilerie şi două escadroane de călăraşi din Regimentul 5.

2. La Inova : Regmentul 4 de linie, patru baterii de artilerie.

3. La Capitanovcea : Regimentul 9 de dorobanţi şi Regimentul 5 de linie,

care va pleca mîine la 26 ianuarie din Smîrdan şi Inova pentru Capitanovcea,

Jocot. colonel Holban, ca cel mai vechi, este şeful cantonamentulu.

4. La Chemmbec : Batalionul 2 de vînători, un batalion din al 10-lea

de dorobanţi şi un batalion din al 11-lea de dorobanţi. Maiorul Ghidionescu

ca cel mai vechi este şeful cantonamentului.

5. La Secu : 4 escadroane din al 8 şi al 2 de călăiraşi sub comanda

maiorului Tăutu.

6. La Cutova : Regimentul 6 de călăraşi, el va con ... 1 pentru avanposturi

cu regimentul stabil1t la 6ecu.

Artileria va face un singur parc pe piaţa dintre Inova şi Smîrdan şi nu

va lăsa din baterie decît 6 piese de 8 an. în faţa pieţei unde este aşezat parcul.

Cartierul diviziei rămîne în Smîrdan. Cavaleria nu va putea lua fîn

sau orz de la Cherumbec, tot furajul ce se va afla acolo va rămîne pentru caii

artileriei şi ai ofiţerilor. Înaintea fiecăruia din cele patru sate ocupate de infanterie,

corpurile ce le ocupă vor da în avanposturi numai cîte o companie.

Şefii cantonamentelor vor face să alterneze deosebitele corpuri din cantonamente

la acest serviciu.

Cele două escadroane din al 5-lea de călăraşi va da zilnic o gardă de

15 oameni, care să survegheze terenul dintre avanposturile de la Smîrdan şi

Raianovcea.

Regimentele de la Secu şi Cutova vor da cîte un escadron în avanposturi,

ţinînd ca post Înaintat pichetul turcesc de pe Dunăre.

Şefii de cantonamente vor lua toate dispoziţiile pentru cazul neprevăzut

de alarmă.

în asemenea caz Regimentul 4 de linie va trimite un batalion ca trupe

de susţinere a artileriei şi Regimentul 5 de linie va veni de la Capitanovcea

la Inova fără a aştepta alt ordin.

Toate trupele din avanpos'tUfli vor fi cu cojoace.

pt. conformitate,

Sit. SLA 'tINEANU

Coma.ndan:tul Diviziei 2,

General CERCHEZ

Documente privin.d istoria României. Războiul pentru independenţa, voi. IX, p. 133.

576



Bucure1ti, 27 ianuarie 1878

552

Generalul D. Racoviţă, comandantul Diviziei 3, ordonă

colonelului Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii I,

să trimită Regimentul 3 linie la Bucureşti 1

Daţi ordin Regt. 3 linie a porni la 29 curent din Călăraşi pentru Bucureşti

unde va rămînea în garnizoană. I tineroriul ce va urma va fi acelaşi pe

care l-a urmat din Bucureşti la Călăraşi.

Comand. diviziei,

General RACOVIŢ A


/Călăra1iJ, 28 ianuarie 1878

553

Colonelul Matei Vlădescu, comandantul Brigăzii I

din Divizia 3, dă ordin unităţilor din subordine să treacă

la „exerciţiile obişnuite" în urma încheierii armistiţiului

Preliminariile păci fiind subscrise, trupele îşi vor retrage liniile de anteposturi

în cantonamentele respective şi vor începe exerciţiile obişnuite. Trupele

romane îmi vor comunica programul acestor exerciţii.

Semnează că au luat cunoştiinţă :

Regimentul 3 linie

- Regimentul 5 dorobanţi

- Regimentul 8 dorobanţi

J

- Batalionul 38 infanterie de rez.

Batalionul 39 infanterie de rez. trupe imperiale

Regimentul 40 cazaci de Don

Regimentul 3 } a:Il

v v .

Regimentul ca

7 l ar

.

B.at.

Reg. . . . 2 artilerie

:


1 In ziua următoare colonelul Matei Vlădescu raportează că regimentul nu poate

fi pornit din lipsă de bani ! (Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă,

vol. IX, p. 159).

2 Lipsă În textul oinal.


577


554

Lista ofiţerilor morţi în luptele din zilele de 30, 31 august ;

6 şi 7 septembrie 1877

NECROLOG PENI1RU OFIŢERII MORŢI lN RESBEL

tn ziua de 30 august 1877

Maior Şonţu George, din Regimentul al 10-lea de dorobanţi

Căpitan Cracalia Leon, din Regimentul al 10-lea de dorobanţi

Locot. Stănescu Chivu, din Regimentul al 10-lea de dorobanţi

Căpitan Valter N. Mărăcineanu, din Regimentul al 8-lea de linie

Locot. Şurcă Mihail, din Regimentul al 8-lea de linie

Sub-loc. Nancevici Nicolae, din Regimentul al 8-lea de linie

Sub-loc. Ulescu Constantin, din Regimentul al 8-lea de linie

Sub-loc. Hercea Vasile, din Regimentul al 8-lea de linie

Căpitan Romane Mihail, din Regimentul al 5-lea de linie

Locot. Nicolescu Dumitrie, din Batalionul al 2-lea de vînători

Sub-loc. Botescu George, din Regimentul al 5-lea de linie

Sub-loc. Mihăescu Vasile, din Batalionul al 2-lea de vînători

Sub-loc. Elef terescu Ioan, din Regimentul al 2-lea de artilerie

ln ziua de 31 august 1877

Căpitan Măcărescu Nicolae, din Regimentul al 7-lea de linie


Maior Nicolae Ioan, din Regimentul al 15-lea de dorobanţi

Căpitan Năstase Ioan Grigore din Regimentul al 10-lea de dorobanţi

Locot. Călinescu Dimitrie, din Batalionul 1-iu de vînători

Sub-loc. Dănescu Alexandru, din Rerft:menrul al 15-lea de dorobanţi

Sub-loc. Florescu Alexandru, din Regimentul al 7-lea de dorobanţi


Căpitan Bogdan Nicolae, din Şcoala militară de infanterie şi cavalerie

Sub-locotenentul Nicolescu George, din Regimentul al 15-lea de dorobanţi,

a încetat din viaţă la 13 noiembrie 1877, În urma rănilor dobîndite în

lupta de la 7 septembrie acel an.

Sub-locotenentul Ghenoiiu Constantin, din Regimentul al 8-lea de linie,

a încetat din viaţă la 18 septembrie 1877.

Lorotenentul Cătănescu Nicolae, din Regimentul al 8-lea de călăraşi,

escadronul Suceava, a încetat din viaţă, în ziua de 30 noiembrie 1877.

578


Medicul de batalion clasa II Corvin Ioan, din Regimentul al 3-lea de

dorobanţi, a încetat din viaţă, în ziua de 16 ianuarie 1878.

Locotenentul Elefterescu Lache, din Regimentul al 6-lea de linie, a încetat

din viaţă, în ziua de 18 ianuarie 1878.

Căpitanul în retragere Protopopescu George, din Batalionul de miliţii

Prahova, a încetat din viaţă, în ziua de 31 ianuarie 1878.

Sub-locotenentul Şerbănescu Dimitrie, din Regimentul al 8-lea de linie,

a încetat din viaţă la 23 ianuarie 1878.

Medicul de regiment clasa I d-rul Stoian Dimitrie, din Regimentul al

2-lea de linie, a încetat din viaţă la, 15 februarie 1878.

"MonitJOrai oa.stei", nr. 1 din 31 iianuarie 1878, vot. I, p. 70-71.

/Bucureşti/, 31 ianuarie 1878

555

I. C. Brătianu, ministru de război, ad-interim, telegrafiază

generalului Alexandru Cemat, comandantul Armatei

de operaţii, că trupele române vor ocupa localităţile

Vidin şi Belogradcik

Vidinul şi Belogracicul va fi ocupat de armata noastră.

Roşiorii vor merge la Craiova, căci acolo e depozitul de fîn.

I. C. BRĂTIANU

Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. IX, p. 189


556

eneralul Alexandru Cernat, comandantul Armatei de operaţii,

comunică generalului Nicolae Haralambie,

omandantul Corpului de vest, că sediul Marelui Cartier General

a fost mutat la Calafat

Marele Cartier se strămută astăzi la Calafat. ln N azîr .Mahala se va

şeza un spital pentru bolnavi.

General maior,

General CERNAT

ocumente privind istoria RomS.niei. Războiul pentru independenţă, voi. IX, p. 190.


579

557


Decret pentru încetarea stării de război în unele judeţe ale ţării


de Resbel, No. 27.


Art. unic. Starea de resbel declarată în judeţul Mehedinţi, Dolj, Romanaţi,

Olt, Argeş, Muscel, Teleorman, Vlaşca, Dîmboviţa, Prahova, Ilfov,

Buzău, Ialomiţa, Rîmnicu Sărat, Brăila, Putna, Tecuci, Covurlui, Bolgrad,

Jsmail, Cahul, Tutova, Fălciu, Vaslui, Iaşi, Roman, Bacău şi Suceava se

suspendă.




Ministru de Resbel, ad-interim,

I. C. BRA TIANU

CAROL

„Monitorul oa:stei", nr. 1 din 31 ianuarie 1878, voi. I, p. 55.

Rupcea, 11 februarie 1878

558

Locotenent-colonelul Băicoianu, şeful de Stat-major

al Diviziei I, dă dispoziţii Brigăzii 2 pentru intrarea

în Vidin 1

Domnule comandant,

Mîine 12 curent, s-a fixat evacuarea cetăţii Vidinului de către trupele

turceşti şi intrarea a o parte din trupele noastre ca reprezentanţi ai armat ·

romne. Pentru aceasta, se ordonă următoarele :

Din Divizia 1 s-au hotărît a lua parte o brigadă sub comanda d-lui co

lonel Herfner, compusă din următoarele trupe : un batalion din Regimentul

dorobanţi şi un batalion din Regimentul 1 linie vor forma 1-iul Regiment su

comanda d-lui colonel Dănescu ; Regimentul 1 va avea muzică şi drapel. U

batalion din Regimentul 11 dorobanţi şi 1 batalion din Regimentul 15 doro

1 Vezi şi ordinele date de generalul Nicolae Haralambie comandantului Diviziei

(Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, voi. IX, p. 291-292

580


banţi vm ' forma Regimentul 2 sub comanda k colonelului Nicolau ; şi Batalionul

3 vînători.

Brigada astfel constituită se va afla mîine la ora 12 din zi precis pe

malul drept al pîrîului Musulmana, în dreptul satului Rupcea în linie de batalioane

În coloană de front de companii cu intervalele strînse. De aici toate

trupele vor porni sub comanda d-lui colonel Dona la Tatargic de unde apoi

vor face intrarea lor În Vidin În ordinea ce se va prescrie chiar pe teren de

către d-l general Anghelescu comandantul trupelor ce vor intra în Vidin.

îndată după trecerea prin Vidin, trupele se vor Întoarce În cantonamentele lor.

Batalionul din Reentul 11 dorolxmţi reintrînd la Brigada 2 din Divizia 1

va cantona În satul Garcia. Ţimna va fi cea următoare : ţinuta trupei de campanie

cu mantale ; la linie, chipiurdle 1desvelite, gulerele, contraepoletele şi

manşetele vor fi fără învălitori de pînză. Sacii de pesmeţi vor rămîne în

cantonament. Ofiţerii În tunici, dacă nu va ploua, chipiurile fără pompoane

şi desvelite, avînd toţi subbărbiile. Fiecare şef de corp va trimite direct la

divizie pînă mîine la ora 9 dimineaţa o situaţie de trupele ce intră în front.

Pentru a vă completa numărul ofiţerilor reglementari, se vor lua de la companiile

ce nu intră în front. Se face, totodată, cunoscută că cu începere de la

13 februarie, trupele ce nu sunt destinate a rămîne în Vidin vor Începe a

trece Dunărea ; prin ordin special se vor indica dispoziţiile pentru trecerea

fiecărui corp.

)ef de Stat-major,

Lt. colonel BAICOIANU


559

/Nazîr Mahala/, 12 februarie 1878

Ordin de zi dat de generalul Nicolae Haralambie

cu prilejul desfiinţării Corpului de vest şi prin care aduce

mulţumiri trupelor pentru comportarea lor vitejească pe

cîmpul de luptă

Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi !

Misiunea noastră de comandant al Corpului de vest a încetat.

Plecînd din mijlocul vostru Împlinesc sfînta datorie de a vă arăta că

singura disciplină şi devotamentul vostru a învins dificultăţile şi privaţii de

tot felul a unei campanii de iarnă.


581

•

Bravura voastră cred că poate face admiraţia celor mai vechi armate,

cac1 aţi împresurat o cetate al cărui număr de baionete erau mai egale cu

ale voastre.

Smulgînd întărirea cu o nouă vitejie aţi silit pe inamic a fugi dinaintea

voastră, părăsindu-şi şi alte întăriri şi a se închide în Vidin pe care l-aţi

împresurat.

Vidinul şi Belogragicul sînt sub culorile Rom:iniei şi mlSla Corpului de

vest împlinită.

Istoria şi copiii voştrii vor vorbi despre Corpul de vest.

Ţara este mîndră de voi.

Din parte-mi mulţumesc trupelor din Corpul de vest, pe care am arvut

onoarea a-l comanda şi le urez cu aceeaşi disciplină devotamentul real şi bravura

să fie singura emblemă a drapelului Rom:iniei.

Genera.I HARALAMBIE

Documente privind istoria României. Ră2lboiul pentru independen{ă, voi. IX, p. 303-304.

Bucureşti, 2 5 februarie 1878

560

Legea pentru fixarea datei trecerii armatei pe picior

de război, în vederea stabilirii drepturilor ofiţerilor

[ . . . ] Pentru a se putea stabili drepturile ofiţerilor prevăzute de legile

şi regulamentele în vigoare care rezultă din starea de resbel, urmează a se

preciza data de cînd armata se consideră pusă pe picior de resbel.

Astfel fiind şi avînd În vedere înaltul decret no. 1505, din 29 aprilie

1877, prin care se statorniceşte ziua de 21 aprilie 1877, epoca la care a început

starea de resbel, relativ la prescripţiunile judecătoreşti.

A vînd În vedere votul Corpurilor Legiuitoare dat În şedinţa de la

29 aprilie acelaşi an prin care se recunoaşte această stare, am onorul a prezenta

Ylăriei Voastre anexatul proiect de decret rugîndu-vă pe Măria Voastră să

binevoiască a-l subsemna.

No. 47 [ ... jinistru Secretar de Stat la Departamentul de Resbcl,

ad-interim, I. C. BRA TIANU


de Resbel NQ. 47.

Avînd în vedere decretul Nostru nr. 1005, din 29 aprilie 1877 ;

A vînd în vedere votul Corpurilor Legiuitoare dat în şedinţa dt> la

29 aprilie 1877 ;

582



Art. unic. Armata se va considera pusă pe p1c1or de resbel, din zma

de 29 aprilie 1877.





I. C. BRĂTIANU

CAROL

nMonitorul oastei", nr. 1 din 31 ianuarie 1878, voi. I, p. 77.


561

Decizie ministerială pentru formarea Comitetului consultativ

permanent pe lîngă Ministerul de Război

Avînd În vedere înaltul decret No. 368 din 16 februarie 1874, relativ

la numirea comisiunilor consultative.

A vînd în vedere interesul ce se simte astăzi mai mult decît totdeauna

pentru studierea deosebitelor interese vitale ale armatei ;

Am decis :

Se înfiinţează un Comitet consultativ

Resbel care se va compune din :

D-nu colonel Slăniceanu George

„ Anghelescu Alexandru

„

„ Creţeanu Victor

„

„ Arion Eracle

„ Budişteanu Constantin

„ Dabija Nicolae

„

„

Făkoianu Ştefan

permanent pe lingă Ministerul de


I. C. BRĂTIANU

.Monitorul oastei" nr. 1 din 31 ianuarie 1878, voi. I, p. 87.


583

562



Armatei de operaţii, prin care citează pe generalul

Mihail Cerchez, comandantul Diviziei 2, şi alţi ofiţeri

ce s-au evidenţiat în luptele de la Smîrdan

ORDIN DE ZI NR. 24

1n urma raportului subscrisului No. 214 din 25 ianuarie 1878, Măria sa

Domnitorul a bine voit a da înalta Sa aprobare pentru punerea prin ordin

de zi pe armată a generalului Mihail Christodul Cerchez, comandantul Diviziei

2 active, a locotenent-colonelului Cotruţ şi maiorului Ulescu', d'ih

Regimentul 6 de linie şi a locotenent-colonelului Teliman, din Regimentul 4

de linie, care din ziua de 12 ianuarie 1878, în memorabila luptă de la Smîrdan,

au condus la victorie cu o distinsă bravură trupele ce comandă, precum şi a

colonelului Făkoianu Stefan, şeful Statului-major general al armatei care în

acea zi a luat iniţiativa acestei norocite mişcări şi care În tot timpul mersului

şi operaţiunilor trupelor în faţa Plevnei, în faţa Vidinului, şi-a îndeplinit serviciul

său cu cel mai mare devotament.

Această Inaltă aprobare a Măriei Sale Domnitorului se aduce la cunoştinţa

armatei prin prezentul ordin de zi.

Dat În Bucureti, în Marele Cartier General al Armatei la 11 martie 1878.

Maior general,


.Monitorul oastei", nr. 5 din 25 martie 1878, voi. I, p. 89.


563


Armatei de operaţii, prin care face cunoscut decorarea

drapelelor Regimentelor 4, 6 linie şi 9 dorobanţi

ORDIN DE ZI NR. 25

în urma raportului sub scrisulu No . ... 1 d'in ...

1 Măria Sa Domnitorul

a bine vo-it a da înlta Sa aprobare pentru decorarea ·drapeilelor Regiimente-


584


lor 4 şi 6 de linie şi 9 de dorobanţi, care în ziua de 12 ianuarie 1878 au

repurta1 memorabila v<Îctorie de la Smîrdan, unde în mai puţin de trei ore

au loot cu asalt trei în1ăriri Înconjurate cu îndoite şanţum exterioare, armate

cu tunuri şi apărate de numeroase trupe inamice, capturînd toate armele şi

mai multe sute de prizonieri.

Această înaltă şi excepţională distinqiune acordată drapelelor celor trei

regimente citate mai sus se aduce la cunoştinţa armatei prin prezentul

ordin de zi.

Dat în Bucureşti, la Marele Cartier General al Armatei la 11 martie 1878.

Maior general,


.Monitorul oastei ", nr. 5 din 25 martie 1878, voi. I, p. 89.

564


Decret pentru înaintarea sergentului C. Bălăceanu

la gradul de sublocotenet pentru fapte de curaj

şi bravură dovedite pe cîmpul de luptă

[ . .

: ] Avînd În vedere recomandaţia făcută de comandantul Armatei

active pnn raportul No . . .. 1 în favoarea subofiţerului Bălăceanu Constantin,

din Regimentul 1 de roşiori, care, în timpul campaniei actuale, s-a distins prin

curaj şi bravură şi astfel intrînd În categoria aliniatului I-i de sub art. 25,

din legea de înaintare.

Am onoarea a-l propune Măriei Voastre pentru a fi Înaintat la gradul

de sublocotenent.

Dacă Măria Voastră aprobă această propunere, vă rog să binevoiţi a

semna anexatul proiect de decret.

No. 74 [ ... ] Ministru Secretar de Stat la Deparumenul de Resbel,

ad-interim, I. C. BRATIANU

Avînd în vedere legea de înaintare ;


de Resbel, No. 74 ;



585


Art. unic. înaintăm la gradul de sublocotenent în arma cavalerie pe :

Bălăceanu Constantin, sergent de la 1877 iunie 10, din Regimentul 1 de roşiori,

la vacanţa ce este În Regimentul 1 de călăraşi, escadronul Romanaţi,

considerîndu-se această înaintare pe ziua de 16 martie 1878.

Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Resbel este



Ministru de Resbel, a.ci-interim,

I. C. BRA TIANU

CAROL

.Monitorul oasteia nr. 7 din 10 aprilie 1878, voi. I, p. 130.

565

Bucure1ti, 30 martie 1878


Armatei de operaţii, prin care citează pe căpitanul

Teodor Boldescu pentru fapte de bravură dovedite pe cîmpul

de luptă

ORDIN DE ZI R. 71

Prin Înalta apostilă pusă pe raportul acestui cartier No. 1818 Măria Sa

Domnitorul a autorizat citarea în ordin de zi pe armată a căpitanului Teodor

Boldescu, pentru conduita militară cu care s-a distins În zilele de 30 august

şi 6 septembrie În faţa Plevnei, transmiţînd ordinul subscrisului pe dmpul de

luptă şi pentru recomandarea specială ce-i face Excelenţa Sa general Totleben,

prin o scrisoare exprimînd deplina sa satisfacţiune pentru inteligenţa şi bravura

cu care căpitanul Boldescu şi-a îndeplinit diferitele misiuni cu care a

fost însărcinat în tot timpul ataşării sale la cartierul rusesc.

Aceasta se aduce la cunoştinţa armatei.

Dat în Bucureşti, la Marele Cartier General al Armatei, la 30 martie 1878.

.Monitorul oastei•, nr. 7 din 10 aprilie 1878, voi. I, p. 129.

Maior general,


586


566


Bugetul Ministerului de Război pe anul 1878 şi Decretul

pentru sancţionarea unui credit suplimentar

deschis Ministerului de Război.

în anexă : tablou de repartiţie a creditului

Cap ito

lele

RECAPITULA TIUNE GENERALĂ

Natura cheltuielilor

_

__

Aloc alie p e a n

_ _ _ __

_ _

lei

baci

I

__

_

Obs.

I

II

III

IV

V

VI

Vll

vm

IX

X

XI

XII

XIII

XIV

xv

Administraţiunea centradă

Staturile-majore

Şcoli

Sol.da şi accesorii

Flotila

Spitalu.rile

Pompierii

Echipamentul

Incilzitul şi luminatul

Furajul

Remontarea

Tran5portul şi misii

Solda de neactivitate

Materialul artileriei şi geniului

Concentrări

Tota.I

194 730

367 800

216 920

8 43Z 280

223 OOO

365 790

622 OOO

615 OOO

300 OOO

1 049 OOO

60 OOO

120 OOO

40 OOO

450 OOO

320 OOO

13 376 529 1

Acest buget care cuprinde în total suma de lei treisprezece milioane

trei sute şaptezeci şi şase mii cinci sute douăzeci şi nouă s-a votat în Adunarea

deputaţilor d-impreună cu legea pentru fixarea veniturilor şi chetuielilor

statului pe anul 1878, în şedinţa de la 31 martie 1878 şi s-a adoptat cu

majoritate de şaptezeci şi două voturi, contra unu.

(semnat) Preşedinte,

C. A. ROSETTI

(L.S.A.D.)

D. C. I. CODRESCU

Secretar,

DIMITRIE ION GHICA

Acest buget s-a sancţionat prin înaltul Decret nr. 663, din 31 martie 1878.

Prima unui voluntar îmrolat pentru un an în armata permnentă sau doi în cea teritorială,

care se val"5ă În casa de dotaţie a oa.stei, conform art. 7 al. 2 dân legea 01rgmizării,

se fixează la trei sute lei.


587

DEZVOLTARI

Personali

C a p i t o 1 u 1 I. ADMINISTRA UA CENTRALA

Na tura cheltuielilor

Capitolul I

I

Aloc ţia

un ma

pe lună

I

Aloca Ila

pe an

Obs.

Art. I

Personal

Ministru

Secretariatul

1 Director general

4 Director de servicii

7 Şefi de birou clasa II

4 Subşefi de birou clasa I

5 Subşefi de birou clasa II

5 Registratori şi arhivari

8 Copişti clasa I

12 Copişti clasa II

1 500

800

600

260

180

160

150

115

80

18 OOO

9 600

28 000

21 840

8 640

9 600

900

11 050

11 520

47

5 Uşieri

Serviciul interior

60

3 600

52

Indemnitate de birje pentru adjutantul ministrului

I

100

1 200

1 Director general

4 Director de servicii

7 Şefi de birou clasa II

4 Subşefi de birou clasa I

5 Subşefi de birou clasa II

Ofiţeri

Cai

Accesorii de soldă

1 3 Ministru

5 6 Director general şi directori de servicii

1 Adjutantul ministrului

10 Cite un leu de cap pe zi

Total

Art. 2

Material

Cheltuieli de cancelarie

Imprimate de contabilitate şi cheltuieli de imprimare de

regulamente „Monitorul oastei" şi altele

Alimentarea bibliotecii, colecţiunea cărţilor şi abonamente

la iurnale

Lucări geodezice şi topografice

100

80

50

50

40

1 200

3 840

4 200

2 400

2 400

3 650

150 530

3 600

30 OOO

1 200

9 400

Art. I personal

Art. II Material

Recapitulaţie

Total

44 200

150 530

44 200

Total capit. I

194 130 I

588


Personal I

DEZVOLTARI

Capi to I u I I I. STATURILE-MAJORE


I

Aloca}ia

un ma

pe Juni

Alocaţia

pe an

Obs.

Capitolul II

Art. 3

2

Colonel

Locot. colonel

Maiori

800

600

400

9 600

7 200

9 600

4

Accesorii de soldă

1

1

2

Colonel

Locot. colonel

Maiori

100

80

70

1 200

960

I 680

Indemnitate de furaj

Ofiţeri

Cai

1

1

2

2

1

2

Colonel

Locot. colonel

Maiori

4

5

Cite un leu de cal pe

zi

1825

Total

32 065

Art. 4

Stat-major general

4

de brigadă comandanţi ai diviziilor teri

Generali

toriale

1 OOO I 48 OOO

Corpul de stat-major

2

3

3

6

1

Colonei

Locot. colonei

Maiori

Căpitani

Colonel comand. pieţei Bucureşti

800

600

400

260

800

19 200

21 600

14 400

18 720

9 600

Funcţionari militari

4

5

1

1

1

Registratori şi arhivari la div. terit.

Copişti

Litograf graveur

Litograf imprimeur

Uvrier

150

80

300

200

80

7 200

4 800

3 600

2 400

960

31

A [se] reporta

I iso 480

41 - Ră>boiul penrru independen1ă naţională - c. 1067


589

Persooa 11


Alocaţia Alocaţia

un aia

Obs.

pe an

pe luni

Accesorii de soldi

4 Generali de brigadă 150 7 200

3 Colonei 100 3 600

3 Locot. colonei 80 2880

3 Maiori 70 2 520

6 Căpitani 50 3 600

Ofiţeri

Cai


4 12 Generali

3 6 Colonei

3 3 Locot. colonei

3 3 Maiori

6 6 Căpitani

19 30 Cite un leu de cal pe zi I 10 950 I

Indemnitate de curse pentru comandantul pieţei

Bucureşti 150 1800

Indemnitate de cancelarie

Pentru Divizia 1 teritorială 30 360

Idem 2 idem 50 600

Idem 3 idem 30 360

Idem 4 idem 30 360

Pentru serviciul pieţei Bucureşti 10 120

Pentru serviciul pieţelor Iaşi, Galaţi şi Craiova 10 360

Pentru depozitul de resbel şi alte serviciuri 50 600

Total i 1s5 790

Art. 5

Justiţia militari

1 Locotenent colonel 600 7 200

8 Căpitani (comisari domneşti 4)

(raportori 4) 260 24 960

9 Grefieri 160 17 280

1 Copist clasa I 110 1320

4 Subofiţeri de administraţie ci. II 90 4 320

23

Indemnitate de furaj pentru un cal al locot. colemel

a 1 leu pe zi

Accesorii de soldi

I

365

1 Locotenent colonel 90 960

8 Căpitani 50 4 800

590


Personal I


Alocaţia

unuia

pelunll

Alocaţia

pe an

Obs.


Pentru Consiliul de revizie 20 240

Pentru Consiliul de resbel din Bucureşti 25 300

Pentru 3 Consiliuri de resbel de afară 20 720

Pentru 4 raportori

720

15

Total 63 185

Art. 6

Intendenţa militară

2 Intendenţi 800 19 200

2 Subintendenţi 600 14 400

5 Adjuncţi clasa I 400 24 OOO

5 Idem clasa II 260 15 600

14

Accesorii de soldă

2 Intendenţi 100 2 400

2 Subintendenţi 80 1 920

5 Adjuncţi clasa I 70 4 200

5 Idem clasa II 50 3 OOO


Pentru intendenţa din Bucureşti 60 720

Pentru intendenţa din Iaşi 40 480

Pentru intendenţa Galaţi 40 480

Pentru intendenţa Craiova 30 360

Total 86 760

Recapitulaţie

Art. 3 Stat-major Domnesc 32 065

Art. 4 idem general 185 790

Art. 5 Justiţia militară

63805

Art. 6 Intendenţa

86 760

Total capit. II

367 800

591


Personal I

DEZVOLT ARI

Caitolul III. ŞCOLI


Alocaţia

nnuia

pe luni.

Alocaţia

pe an

Obs.

Capitolul III

Art. 7

Şcoala fiilor de militari

Ofiţeri

Maior director

Căpitan

Căpitan comandantul companiei

Locotenent contabil

Copist

400

260

260

180

80

4 800

3 120

3 120

2 160

960

.5

Profesori

1

I

I

l

I

l

1

I

1

1

Aritmetică, algebră, geometrie şi trigonometrie

Geografie, fizică, cosmografie şi istorie naturală

Istoria generală, istoria şi geografia română

Fizica şi chimia

Preparator de fizică şi chimie

Limba franceză

Limba germană

Religiunea şi limba română

Desemn şi caligrafie

Scrima şi gimnastica

350

350

350

350

150

200

200

140

200

150

4 200

4 200

4 200

4 200

I 800

2 400

2 400

I 680

2 400

1 800

10

15

Supliment de soldă la 4 repetitori ofiţeri

Indemnitate de cancelarie pentru contabil

Masa generală de întreţinere

Pentru spălatul rufelor

Pentru bucătar

40

20

I 200

I 920

240

14 400

2 040

960

Accesorii soldă

I

I Maior

2 Căpitani

I Locotenent contabil

Trupă

70

50

50

840

I 200

600

160

3

3

24

30

Elevi, hrana a 80 bani pe zi, afară de 65 zile de

vacanţă

Sergenţi adjutanţi, solda a 60 bani pe zi

Sergenţi, a 30 bani pe zi

Soldaţi soldă a 7 bani pe zi

Hrana a 45 bani pentru 30 oameni

38 400

657

328,50

613,20

4 927,50

190

592


Per;onal I


Alocaţia

unuia

pe lună

Alocaţia

pe an

Obs.

Masa individuală

Prima miză pentru 40 elevi, a lei 73

Prima jurnalieră a 160 elevi, cîte 12 bani pe zi

Prima jurnalieră a 30 oameni, cîte 6 bani pe zi

Deducţii din vacanţe şi comulului profesorilor

Total

2 920

7 008

657

1 121 150,201

5 791 ,201

1 115 360 I

Art. 8

Şcoala de infanterie şi cavalerie

Locotenent colonel director

Maior sub director

Căpitan comandantul companiei

Locotenent contabil

Copist

600

400

260

180

80

7 200

4 800

3 120

2 160

960

Profesori

I

I

I

I

1

Cursul complimentar de matematică superioară

Limba franceză

Limba germană

Mecanică şi geometria descriptivă

Scrima şi gimnastica

250

250

250

250

200

3 OOO

3 OOO

3 OOO

3 OOO

2 400

10

Supliment de soldă la profesori militari

1

1

1

1

1

I

1

I

I

3

Chimia aplicată, mineralogia şi geologia

Topografia

Artileria

Fortificaţie

Arta şi istoria militară

Geografia militară

Administr. şi legislaţia militară

Higiena

Hipologia

Ofiţeri repetitori

Indemnitate de cancelarie pentru contabil

140

40

20

15 120

I 440

240

Accesorii de soldă

Locotenent colonel

Maior

Căpitan

Locotenent contabil

80

70

50

50

960

840

600

600

59}


Personal I


Alocalia

unuia

pe lună

Alocatia

pe an

Ob ·.

60

1

3

4

30

38

1

Trupa

Elevi, hrana a 80 bani pe zi (afară de 25 zile din

vacanţă)

Sergent adjutant, solda a 60 bani pe zi

Sergenţi, soldă a 30 bani pe zi

Caporali, solda a 15 bani pe zi

Soldaţi, solda a 7 bani pe zi

Hrana a 45 bani pe zi pentru 38 oameni

Portar

I

16 320

219

328,50

219

766,50

9 24 1,50

720

99

Masa individuală

Prima miză a 30 elevi primiţi din nou, a lei 73

Prima jurnal. a 60 elevi, a 12 bani pe zi

Prima jurnal. a 38 oameni a 6 bani pe zi


Potcovitul a 24 cai, a 18 lei pe an

Pentru spălatul rufelor

Pentru bucătar

Total

700

2 190

3 628

832,20

8 400

432

960

840

1 93 536.70

2 536,70

I

I 91 OOO

Art. 9

Şcoala de subofiţeri

Suplimente de soldă la profesori militari luaţi dinl

corpuri


Total

400

5 760

4800

10 560

Recapitulaţiune

Art. 7 Şcoala fiilor de militari

Art. 8 Şcoala de infanterie şi cav.

Art. 9 Şcoala de subofiţeri

1 115

360

91 OOO

10 560

Total capit. III

I 216 920

594


Personal I

DEZVOLT ARI

C a p i t o d u I I V. SOLDA ŞI ACCESORII

Natura cbeltnlelilor

C a p i t o I u I IV

I

Aloc ţia

unuia

pe luni

Alocaţia

pe an

I Obs.

Art. 10

2 Escadroane

Jandarmeria

2

3

3

Căpitani

Locotenenţi

Sublocotenenţi

260

180

160

6 240

6 480

5 760

2 companii

2

3

3

Căpitani

Locotenenţi

Sublocotenenţi

260

180

160

6240

6480

5 760

16


Pentru 2 escadroane şi 2 companii

Accesorii de soldă pentru 4 căpit., 6

şi 6 sublocotenenţi

Trupa

2 escadroane, Bucureşti şi Iaşi

locotenenţi

I

8

384

8880

_-:_,____ 46 224 _

2 Sergenţi majori, solda a 1 leu şi 20 bani pe zi

18 Sergenţi, solda a 70 bani pe zi

32 Brigadieri, solda a 35 bani pe zi

243 Soldaţi, solda a 20 bani pe zi

876

4 599

4 088

17 739

2 companii

2 Sergenţi majori, solda a 95 bani pe zi


32 Caporali, solda a 30 bani pe zi


693,50

3 942

3 504

9 745,50

230

525 Hrana a 45 bani pe zi

86 231,25 I

Masa individuală

Pentru prima miză sau suplimente la primele mize

a celor veniţi din alte corpuri

Prima jurnalieră pentru 295 jandarmi călări, a 8 bani

pe zi

Prima jurnalieră pentru 230 jandarmi pedeştri , a

6 bani pe zi

4 OOO

8 614

5 037

595


Personal

I


Alocatia

unuia

pe lună

Aloca li a

pe an

I Obs.

Prima de reangajare

Pentru 14 grade cu 1 şevron a 40 bani

4 cu 2 şevroane a 60 bani

2 044

876


Pentru escadronul din Bucureşti

Iaşi

80

60

960

720

Pentru 2 companii

Potcovitu a 120 cai ai esc. din Bucureşti, a cite /

6 bani de cal pe zi

Potcovitu a 95 cai ai esc. din Iaşi, a cite 6 bani de/

cal pe zi

40

960

2 628

2 080,50

205 561,75

j Deducţie pentru oamenii ce se vor trimite în concediu[

13 561,75

----''------'---'-

Total [

Art. 11

Vinători 4 batalioane

192 OOO

4

20

24

20

4

8

Maiori

Căpitani (ajutori 4)

{de companii 16)

Locotenenţi (contabili 8)

(de companii 16)

Sublocotenenţi (cu îmbrăcăm. 4)

(de companii 16)

Medici de regiment clasa II

(Subchirurgi 4)

(Subfarmacişti 4)

400

260

180

160

260

90

19 200

62 400

51 840

38 480

12 480

8 640

80

Accesorii de soldă

4

48

20

Maiori

Căpitani, locotenenţi şi medici

Sublocotenenţi

70

50

40

3 360

28 800

9 600

-Ofiţeri


Cai

4

4

4 Maiori

4 Căpitani

8

8 Cite 1 leu de cal pe zi

2 920

596


Personal I


Alocaţia

unuia

pe Juni

Alocaţia

pe an

I Obs.

!demnitate de cancelarie

Pentru 4 casieri

Pentru 4 ofiţeri cu îmbrăcăminte

Pentru 20 companii şi plutoane afară din rînduri

10

5

2

480

240

480

Trupa

4

24

116

164

1 116

Sergenţi adjutanţi, a 60 bani pe zi

Sergenţi majori, a 50 bani pe zi


Caporali, a 15 bani pc zi

Soldaţi, a 7 bani pe zi

876

4 380

12 702

8 979

28 513,80

1 424

Masa individuală

Prima miză pentru 350 recruţi, a lei 41 bani 96 pe an

Prima jurnalieră pentru 1 424 oameni, a 6 bani pe zi

14 686

31 185,60

Prima de reangajare

Pentru 40 prime cu 1 şevron , a 40 bani pe zi

Pentru 20 prime cu 2 şevroane, a 60 bani pe zi

5 840

4 380


Pentru 4 batalioane, a lei 2 400 pe an

Pentru 4 armurieri, a lei 1 200 pe an

9 600

4 800

598 674,40

Deducţie pentru oamenii ce se vor trimite în concediu

40 714 40

Total art. li

557 960

Art. 13

Ro,iori 2 regimente

2

2

4

13

16

20

2

3

2

Colonei

Locot. colonei

Maiori

Căpitani (la herghelie 1)

(contabili

(de escadroane 8)

Locotenenţi

Sublocot. (ajutoare de contabili 4)

(de escadroane 16)

Medici de regiment clasa I

Veterinari de regiment clasa II

Şefi de muzică

4)

800

600

400

260

180

160

400

260

260

19 200

14 400

19 200

40 560

34 560

38 400

9 600

9 360

6 240

597


Pe1so11al I

2

2

2

Subchirurgi }

Subveterinari

Su bfa.rmacişti

Natura

cheltuielilor

Alocaţia

unuia

pe Jună

90

Alocaţia

pe an

6480

Obs.

70


Pentru 2 casieri

Pentru 2 ofiţeri cu imbrăcil.minte

Pentru 11 escadroane, plutoane afa.ril. din

şi herghelia

rînduri

10

5

2

240

120

264

Accesorii de soldă

2

2

6

32

20

Colonei

Locot. colonei

Maiori şi medici

Căpitani, locotenenţi şi veterinari

Sublocotenenţi

100

80

70

50

40

2 400

1 920

5 040

19 200

9 600

Trupa

4

16

102

182

I 040




Brigadieri, a 20 bani pe zi

Soldaţi, a IO bani pe zi

949

3 504

13 030,50

13 286

37 960

1344

Hrana a 45 bani pe zi

220 752

Masa individuală

Prima miză pentru 200 recruţi, a lei 54 bani 28 pe an

Prima zilnică pentru 1 344 oameni, a 11 bani pe zi

I

10 856

53 961,60

Prima de reangajare

Pentru 12 prime cu 1 şevron, a 40 bani pe zi

Pentru 6 prime cu 2 şevroane, a 60 bani pe zi

1 752

1 314


Pentru 2 regimente

Pentru 2 armurieri

Pentru herghelie

Potcovitul a 986 cai, cite 4 bani pe zi de cal

Deducţie pentru oamenii trimişi !n concediu

12 OOO

2 400

2 400

13 081,60

103 030,70

Total art. 13

521 OOO

598


Personal I

Natura cheltuieWor

Alocaţia

unuia

pe lunl

Alocaţia

pe an

I

Obs.

Art. 14

4

4

4

24

24

24

4

4

4

4

4

4

1

3

4

4

Artileria 4 regimente de cite 1 baterie călireaţă

şi S montate

Colonei

Locot. colonei şi comandanţi de diviziune

Maiori comandanţi de diviziune

Căpitani

Locotenenţi

Sublocotenenţi

Administratori clasa I

Idem

II

Idem

III

Medici de regiment clasa II

Medici de divizion clasa I

Farmacişti de divizion clasa II

Veterinar de regiment clasa I

Veterinari de regiment clasa II

Subchirurgi }

Subveterinari

800

600

400

260

180

160

260

180

160

260

180

160

400

260

90

38 400

28 800

19 200

74 880

51 840

46 080

12 480

8 640

7 680

12 480

8 640

7 680

4 800

9 360

8 640

120

Stabilimente de artilerie

1

2

3

9

2

4

4

10

1

Colonel

Maiori

Căpitani

Locotenenţi

Gărzi de artilerie clasa I

Idem

II

Idem

III

Elevi gărzi

Desenator

800

400

260

180

260

180

160

110

200

9 600

9600

9360

19 440

6240

8 640

7 680

13 200

2 400

156

Accesorii de soldă

5

4

7

40

45

36

Colonei

Locotenenţi colonei

Maiori şi asimilaţi

Căpitani şi asimilaţi

Locotenenţi, idem

Sublocotenenţi

100

80

70

50

50

40

6000

3840

5880

24 OOO

27 000

17 280


Pentru 16 cai ai ofiţerilor din stabilimente, a un leu

pe zi de cal

I

5 840


Pentru 4 contabili

„ 28 baterii şi plutoane afară din rînduri

Pentru 3 companii şi plut. de uvrieri

Pentru stabilimentele de artilerie

40

4

4

120

1920

1 344

144

1440

599


Personal I


Alocaţia

unuia

pe lunll

Alocaţia

pe an

I Obs.


Pentru 4 regimente a 7 OOO lei

4 armurieri a I 200 lei

I companie uvrieri

„ 2 plutoane uvrieri

Potcovitul a 968 cai cite 4 bani de cal pe zi

28 000

4 800

960

960

14 132,80

Trupa (4 regimente)

8

40

148

176

1616






1898

8760

19 907

12 848

58 984

1 companie şi 2 plutoane de uvrieri

3

27

34

350




Soldaţi, a IO bani pe zi

657

3 449,25

2 482

12 770

414

2402


394 528,50

Masa individuală

Pentru miză pentru 237 recruţi călări, a 42 lei 8 bani

Prima miză pentru 363 recruţi pedeştri, a 44 lei 36 bani

Prima jurnalieră pentru 950 oameni călări, a 8 bani

pe zi

Prima jurnalieră pentru I 462 oameni pedeştri, a

6 bani pe zi

9 972,96

16 102,68

27 740

31 798,80

Prima de reangajare

Pentru regimente, pentru 40 grade cu I şevron,

a 40 bani pe zi

Pentru regimente, pentru 20 grade cu 2 şevroane, a

60 bani pe zi

Pentru stabilimente pentru 8 grade cu I şevron,

a 40 bani pe zi

Pentru stabilimente, pentru 4 grade cu 2 şevroane,

a 60 bani pe zi

5 840

4 380

I 168

876

Prima de incurajare

Pentru uvrieri de artilerie ce lucrează în stabilimente!

4 OOO

Deducţie pentru trimiterea oamenilor în concediu 69 462 99

-'-------'---'--

Total art. 14 I I 1 118 OOO

600


Personal I


Alocatia

unuia

pe lună

Alocatia

pe an

I Ob•.

Art. 15

1

6

6

9

Geniul

Maior

Căpitani (ajutori)

(corn. şcoalei }

trupei geniu)

(de companii) 4

Locotenenţi (contabili 2) }

(de companii 4)

Subloc. (ajutor ofiţ. cu îmbr.) 1 }

(de companii ) 8

Medic de regiment clasa II

Subchirurg }

Subfarmacist

400

260

150

160

260

90

4 800

18 720

12 960

17 280

3120

2 160

25

1 Companie de pontonieri

1

1

2

Căpitan

Locotenent

Sublocotenenţi

260

180

160

3 120

2 160

3 840

4

Serviciul de geniu

1

1

1

2

Locotenent colonel

Căpitan

Arhitect

Gărzi de geniu (clasa I) 1

(clasa II) 1

Desenator

}

600

260

400

160

180

7 200

3 120

4 800

1 920

2 160

6

Accesorii de soldă

l

)

9

8

12

Locotenent colonel

Maior

Căpitani şi medic

Locot. şi gărzi de geniu 17

Sublocot.

}

80

70

50

40

960

840

10 200

5 760

Ofiţeri


Cai

I 1 Locotenent colonel

I I Maior

2 2 Căpitani

1 I Căpitan, comandantul companiei de pontonieri

2 2 Sublocotenenţi

8 8 Cite un leu de cal pe zi

Aldea

Constan:'ln

ltiblioteci 11ersena1ă

Nr. A.J: ../11

601


Pereonal I

Natura cbeltuielilor


Alocaţia

unuia

pe luni

Alocalia

pe an

1

Pentru casier

Pentru ofiţerul cu îmbrăcămintea

Pentru serviciul de geniu

Pentru 6 companii şi plutonul afară din rîndul al

Batalion. de geniu

19

6

25

2

120

72

300 .

144

l

1

46

74

368

Trupa

1 batalion de geniu

Sergent adjutant, solda a 65 bani pe zi

Sergent major, solda a 60 bani pe zi

Sergenţi, solda a 35 bani pe zi



237

I 314,25

5 876,50

5 402

13 432

495

1

7

18

82

108

603

1 companie de pontonieri

Sergent major, solda a 60 bani pe zi


Brigadieri, solda a 20 bani pe zi



Masa individuală

Prima miză a 120 recruţi de geniu , cite lei 41 bani 961

Prima jurnalieră a 495 oameni, cite 6 bani pe zi

Prima miză a 25 recruţi de pontonieri, cite lei

« b=i H

Prima jurnalieră a 108 oameni, cite 6 bani pe zi I

219

894

1 314,25

2993

99 042,75

5 035,20

10 840,50

1 109

2 365,20

Prima de reangajare

Pentru 12 grade inferioare cu 1 şevron, a 40 bani

pe zi

6 grade inferioare cu 2 şevroane, a 60 bani

pe zi


Pentru batalionul de geniu

companie de pontonieri

1 armurier

I 752

2 412

3 600

I 200

I 200

271 074,65

16 074,65

I Deducţie din trimiterea oamenilor !n concediu -;---'---'--

. Total art. 15 255 OOO

602


Personal I


Alocaţia

unuia

pe luni

Alocaţia

pe an

I

O

b•.

Art. 16

Trupele de administraţie

Ofiţerii de administraţie

1

3

6

16

16

16

4

Administrator principal

clasa I

clasa II

„ clasa III

Subofiţeri de administraţie clasa I

Subofiţeri de administraţie clasa II

Registratori pentru birourile intendenţei

400

260

180

160

110

90

150

4 800

9360

12 860

30 720

21 120

17 280

7 200

62

1

3

6

16

Accesorii de soldi

Administrator principal

clasa I }

clasa II 9

clasa III

70

50

40

840

5 400

7 680


Pentru spitalul din Bucureşti

Pentru spitalele din Ia.şi, Galaţi şi Craiova

Pentru depoul de îmbrăcăminte din Bucureşti

Pentru depoul intendenţilor din afară

15

10

15

5

180

360

180

180

118 260

Compania sanitară

Administrator clasa I

clasa II

clasa III

260

180

160

3 120

2 160

1 920

3


5

60

Accesorii de soldă

Administrator clasa I

clasa II

clasa III

50

40

1200

480

Trupa

6

24

48

200

Sergenţi majori, solda a 50 bani pe zi


Caporali, a 15 bani pe zi


1 095

2 628

2 628

5 110

278


45 661,50

603


Personal I


Alocaţia

uauia

pe luni

Alocalia

pe an

I Obs.

Masa individuală

Prima miză pentru 70 recruţi, a lei 41 bani 96

Prima jurnalieră a 278 oameni, cite 6 bani pe zi

2 937,20

6 088,20

Prima de reangajare

Pentru 3 grade cu 1 şevron, a 40 bani pe zi

Pentru 2 grade cu 2 şevroane, a 60 bani pe zi


438

438

600

Escadronul de tren

76 563,90

1

2

2

1

l

Căpitan

Locotenenţi

Sublocotenenţi

Subchirurg

Subveterinar }

260

180

160

90

3 120

4 320

3 840

2 160

7

Accesorii de soldă

3

2

Căpitani şi locotenenţi

Sublocotenenţi


50

40

5

1 800

960

60

Trupa

1

9

17

165

Sergent major, a 60 bani pe zi




219

I 149,75

l 241

6 022,50

192 Hrana 45 bani pe zi

Masa individuală

Prima miză pentru 50 recruţi, a lei 42 bani 8

Prima jurnalieră pentru 192 oameni, cite 8 bani pe zi

I

2 104

5 606,40

Prima de reangajare

Pentru 3 grade cu 1 şevron , a 40 de bani pe zi

1

„

grad cu 2 şevroane, a 60 ba.ni pe zi


Potcovitul a 180 cai cite 4 bani pe zi de cal

438

219

l 200

2 628

68 623,65

6 447,55

I Deducţie prin trimiterea oamenilor în concediu ----:-;----;-

Total

257 OOO

604


Penonal I


Alocaţia

unuia

pe lună

Alocaţia

pe an

I

Obl.

Art. 17

Dorobanţi

16 Regimente

8 Colonei 800 76 800

} Comand. de remen.

8 Locot. colonei 600 57 600

Maiori comandanţi de batalioane 400 158 400

Căpitan (contabili 8)

} 260 305 760

(de companii 90)

33

98

136 Locotenenţi (contabili 8)

} 180 293 760

(de companii 128)

144 Sublocotenenţi (contabili 16)

} 160 276 480

(de companii 128)

427

Accesorii de sol di

8 Colonei 100 9 600

8 Locotenenţi colonei 80 7 680

Maiori 70 27 720

98 Căpitani

} 234 50 140 400

136 Locotenenţi

144 Sublocotenenţi 40 69 120

33


Ofiţeri

Cai

8 16 Colonei

8 8 Locot. colonei

33

Maiori

33

--- ---

49

57

Cite 1 leu de cal pe zi 20 805

Furaj ul şi potcovitul a 120 cai de punte, cite 80 bani

pe zi de cal 35 040

I


Pentru 16 casieri 15 2 880

Pentru 16 ofiţeri cu îmbrăcămintea 8 1 536

Pentru

33

batalioane 5 1 980

Pentru 129 companii 3 4 644

Masa generali de întreţinere

Pentru 16 regimente, a lei 3 600 pe an 57 600

Pentru 16 armurieri, a lei 1 200 pe an 19 200

42 - Războiul pentru Independenţa naţională - c. 1067 605


Penonal I


Alocaţia

unuia

pe luni

Alocaţia

pe an

/ Obs

• .

Trupa pennanentă

120

435

323

258

Sergenţi majori, a lei l bani l pe zi soldă, hrană

şi masă individuală

Sergenţi (secret. reg. 32)

(cornişti 16) }

(de comp. 387)

a 81 bani pe zi

Caporali (secret. reg. 32) }

(cornişti 33)

(de comp. 258)

Toboşari şi cornişti a 58 bani pe zi

47 555,85

128 607,75

77 810,70

54 618,60

1145

Prima de reangajare

Pentru 64 grade cu l şevron, a 40 bani pe zi


9 344

70 088

l 536

2048

30 720

Trupa cu schimbul

Sergenţi, a 60 bani zi pentru 46 zile

Caporali, a 45 bani pe zi pentru 46 zile

Soldaţi, a 37 bani pe zi pentru 46 zile

42 393,60

42 393,60

522 854,40

34 304

Deducţii din vacanţe prin reducerea

schimb

oamenilor de

145 591,50

Total art. 17

I 2 354 OOO

Art. 18

Călăraşi

8 regimente

8

8

41

44

44

Comandanţi de regim. (Colonei 4)

(Locot. colon. 4)

Maiori

Căpitani (Contabili 8) }

(de escadroane 33)

Locotenenţi (contabili 8) }

(de escadroane 36)

Sublocoten. (Ajutori de casieri 8) }

(de escadroane 36)

800

600

400

260

180

160

38 400

20 800

38 400

127 920

95 440

84 480

145

Accesorii de soldă

4

4

8

85

44

Colonei


Maiori

Căpitani şi locotenenţi

Sublocotenenţi

100

80

70

50

40

4800

3 840

6720

51 OOO

21 120

606


Pen;onal I


Alocaţia

unuia

pe luni

Alocaţia

pe ao

I

Obs.


Ofiţeri Cai ·

4 4 Colonei

4 4 Locotenenţi colonei

8 8 Maiori

129 129 Ofiţeri inferiori

149 149 Cite I leu de cal pe zi 54 385

33


Pentru 8 Casieri 15 I 440

Pentru 8 ofiţeri cu îmbrăcămintea 8 768

Pentru 33 escadroane 5 2980

Masele generale de lntreţinere

Pentru 8 regimente, a lei 3 600 28 800

Pentru 8 armurieri, a lei 3 600 9600

Potcovitul a 473 cai, a 4 bani de cal pe zi 6905,80

Trupa permanentă

Sergenţi majori, a I şi 15 bani pe zi soldă, hrană şi

masă individuală

132 Sergenţi (Secret. de regim. 16) }

13 85 1,75

(Trompeţi 8) a 90 bani 43 362

(de escadroane 108)

92 Brigadieri (Secr. de regim. 16)

} a 75 bani 25 185

(de escadroane 76)

66 Soldaţi trompeţi }

Soldaţi pentru escadroane din

Basarabia a 65 bani

a 65 bani

51 246

473

Prima miză, a 100 recruţi pentru escadroanele din

Basarabia, a 54 lei pe an 5 400

Prime de reangajare

Pentru 40 prime cu un şevron , a 40 bani pe zi 5 480

Pentru 24 prime cu 2 şevroane , a 60 bani pe zi 5 256

Trupa de schimb

192 Sergenţi, a 65 bani pe zi pentru 61 zile 7 612,80

384 Brigad., a 50 bani pe zi pentru 61 zile 11 712

8 640 Soldaţi, a 40 bani pe zi pentru 61 zile 210 916

9216 978 180,35

9 689 Deducţii din reducerea oamenilor de schimb 32 180,35

Total

946 OOO

607


Alocaţia

Personal I

Recapitulaţie

Natura cheltuielilor unuia Alocaţia

pe an

01'9.

pe lună

Art. IO Jandarmeria

192 OOO

11 Vînători 557 960

12 Infanteria 2 231 320

13 Roşiori 521 OOO

14 Artileria

15 Geniul

1 118 OOO

255 OOO

16 Trupele de administraţie 257 OOO

17 Doro ban ţi 2 354 OOO

18 Călăraşi 946 OOO

Total capit. IV 8 432 280

I

DEZVOLTARI

Capitolul V. FLOTILA

Efectivul


Alocaţia Alocaţia

unuia

pe an I

pe lună

Obs.

Capitolul V

Personal

Art. 19

Flotila

1 Locot. colonel, comandant 600 7 200

1 Maior 400 4 800

3 Căpitani, comandanţi de bastimente 260 9 360

1 Căpitan, comandantul comp. de uscat 260 3 120

4 Locotenenţi 180 8 640

6 Sublocotenenţi 160 11 520

1 Administrator clasa II, contabil 180 2 160

1 clasa III, contabil 160 1 920

2 Medici (de regiment clasa II 1) 260 3 120

(de batalion clasa I 1) 180 2 160

2 Subchirurgi 90 2 160

22 Maiştri pentru ateliere şi vapoare 40 OOO

Accesorii de soldă pe un an

1 Locot. colonel 80 960

2 Căpitani şi medici 50 1 200

3 Locotenenţi şi administratori 50 1800

3 Sublocotenenţi şi administratori 40 1 440

Indemnitate de masă pe 8 luni

4 Comandanţi, a 4 lei pe zi (245 zile) 3 920

9 Ofiţeri şi medici, a 3 lei pe zi 6975

608


Efectivul


Alocaţia

unuia

pe Junii

Alocaţia

pe an

I Obs.

Accesorii de soldă pe 4 luni

1

3

3

4

Maior

Căpitani

Locotenenţi

Sublocotenenţi

70

50

50

40

280

600

600

640


Pentru stat-major (Casierul corpului)

(Ofiţer cu îmbrăcămintea)

Pentru 4 bastimente şi o companie

15

10

5

180

120

300

Trupa

2

4

18

28

192

Sergenţi adjut., solda a 65 bani pe zi

Sergenţi majori, solda a 60 bani pe zi




474,50

876

2 299,50

2 044

7 008

244


40 077

Masa individuală

Prima miză pentru 80 recruţi, a lei 34 bani 72 pe ani

Prima jurnalieră pentru 244 oameni, a cite 7 bani pe zi

2 777,60

6 234,20

Prima de reangajare

Pentru 10 grade cu 1 şevron, a 40 bani pe zi


1 460

876


Pentru vaporul Ştefan cel Mare

Pentru vaporul România

Pentru canoniera Fulgerul

Pentru şalupa Rîndunica

Pentru compania de uscat

Supliment de soldă pentru ofiţerii profesori

Pentru cărţi şi obiecte de studiu

7 200

4 800

3 600

1800

3 OOO

1 800

600

202 101,80

Deducţii din trimiterea oamenilor în concediu

9 101,80

Total

193 OOO

60?


Efectivul

Natura cbeltuidilor

Alocaţia

unuia

pe lună

Alocaţia

pe an

I Obs.

Material

Art. 20

Pentru cumpărare de cărbuni, obiecte , unelte şi alte

materiale necesare vapoarelor şi atelierelor

Pentru şcoala de torpile

Recapitulaţiune

25 OOO

5 OOO

I

Total

I

30 OOO

Articolul 10, Personal

20, Material

193 OOO

30 OOO

Total capitolul V

223 OOO

Efectivul

DEZVOLT ARI

Capi to 1u1 V I.


SPITALELE

Aloc

I ţia

unuia

pe luni

Alocaţia

pe an

l Obs.

Capitolul VI

Personal

Serviciul central

Art. 21

Spitalele

1

1

1

1

2

Inspector general

Medic de batalion clasa I

Şef de birou

Registrator şi arhivar

Copişti

1 OOO

180

260

150

llO

12 OOO

2 160

3 120

1800

2 640

6

Serviciul spitalelor şi diviziilor teritoriale

6

4

4

8

6

6

6

1

4

Medici principali (clasa I 2)

(clasa II 4)

Medici de regiment (clasa I 3)

(clasa II 1)

Medici de batalion clasa I

Subchirurgi

Farmacişti de regiment(clasa I 1)

(clasa II 5)

Farmacişti de batalion (clasa I 4)

(clasa II 2)

Su bfarmacişti

Veterinar de regiment clasa I

Subveterinari

800

600

400

260

180

90

400

260

180

160

90

400

90

19 200

28 800

14 400

3 120

8 640

8640

4800

15 600

8 640

3 840

6 480

4 800

4 320

45

610


Efectivul


Alocaţia

unuia

pe lunii

Alocalia

pe an

I

Obs.

Serviciul religios

10

2

Preoţi de spitale şi garnizoane

Cîntăreţi la capela spitalului Bucureşti şi Iaşi

150 18 OOO

90 2 160

4

2

6

Bucătari

Bărbieri

Servitori

}

40 2880

69


Pentru serviciul central şi depoul chirurgical

Pentru serviciul sanitar din divizia I, 2, 3 şi

4

40 480

8 384

Ofiţeri

Cai


2 Inspectorul

1 Veterinarul

---

---

2

3 Cite un leu de cal pe

zi

1 095

Accesorii de soldi

1

2

4

3

1

I

5

5

4

1

2

Inspector general

Medici principali clasa I

Idem

„ „

II

Medici de regiment clasa I

Veterinar idem } 5

Medic de regiment clasa II

Medici de batalion clasa I

l

Farmacişti de regiment clasa II 16

Idem de batalion clasa I

Şef de birou

Farmacişti de batalion clasa II

150 1 800

100 2 400

80 3840

70 4 200

50 9 600

40 960

Spitalele

Material

Art. 22

Total

200 799

Tratamentul şi hrana bolnavilor, termen mediu pe an

Spălatul rufelor

Pentru diferite obiecte chirurgicale de menaj şi

altele ce intră în cheltuielile administraţiei spitalelor

şi trebuinţele bolnavilor

Pentru efecte de îmbrA.căminte spitaliceşti lingerie etc.

Total

100 OOO

20 OOO

20 OOO

25 OOO

165 OOO

611


Efectivul


Alocaţia

unuia

pe Jună

Alocatia

pe an

Recapitulaţiune

Art. 21 Personal

Art. 22 Material

200 799

165 OOO

Totalul capit. VI

365 799

Efec-1 tivul

DEZVOLTARI

Capitolul V I I. POMPIERI

Alocaţia

Natura cheltuielilor un ma

pe an

pe lunA

IAlocţial

Obs.

2

I

Mai ori comandanţii

Bucureşti şi Iaşi

Capitolul V I I

Art. 23

pompierilor din

I 400 I

9 600

5

8

10

I

I

1

3

31

1

2

3

Divizionul din Bucureşti

Căpitani (adjut. comand. I)

(instructor I) 260

(de baterii

Locotenenţi (contabili 2)

180

(de baterii 6) }

Sublocotenenţi

(aj . de contabili I)

160

(de baterii 9) }

Medic de batalion clasa I 160

Veterinar de divizion clasa I 180

Farmacist de batalion clasa II 160

Maiştri şefi de artilerie 100

Bateria din Iaşi

Căpitan 260

Locotenenţi 180

Sublocotenenţi (contabili 1)

160

(de baterii 2) }

Maistru şef de atelier 100

3)

}

15 600

17 280

19 200

I 920

2 160

1 920

3 600

3 120

4 320

5 760

1 200

7

1

612

Căpitan

Sublocotenenţi

5 secţiuni cu stat-majorul bateriilor

260

160

15 600

9 600

} I

Focşani, Galaţi, Craiova,

Ploieşti şi Roman, cu

stat-majorul de baterii


Efec· \

tivul


I

Alocaţia

unuia

pe lună

I

Alocaţia

pe a11

Obs.

8 secţiuni

8 1 Locotenenţi

Brăila, Bacău, Birlad

Botoşani, Buzău, Piteşti,

Severin şi Giurgiu

Accesorii de soldă

2 Maiori

11 Căpitani 30

19 Locotenenţi şi veterinari

20 Sublocotenenţi şi medici

}

70

50

40

1 680

18 OOO

9 600


Pentru 2 comandanţi ai pompierilor

din divizie

Pentru divizionul din Bucureşti

(Casierul)

(Ofiţerul cu îmb.)

(4 baterii şi plutoane afară din rînd)

Pentru bateria din Iaşi (Casierul)

(bateria)

Pentru 5 secţ. cu stat-major. bateriei

Pentru 8 secţ. cu stat-major. bateriei

10

10

8

2

8

4

4

3

240

120

96

120

96

48

240

288

Trupa

Divizionul Bucureşti

1 Sergent-adjutant, solda 65 bani pc zi

5 Sergenţi-majori, solda a 60 bani pe zi




636

Bateria din Iaşi

1 Sergent major, solda a 60 bani pe zi




237

Secţiunea din Galaţi

1 Sergent major, solda a 60 bani pe zi




76

237,25

1 095

5 876,50 Cu 141 cai

6 643

17 994,50

210

1 405,25 Cu 84 cai

1 314

755,50

219

766,50 Cu 35 cai

657

2 190

613


Efec-1

tivul


I

Aloca

_

t ial

unuia

pe luai

Alocaţia

pe an

Obs.

5 Secţiuni

5 Sergenţi majori, solda 50 bani pe zi



255 Soldaţi, solda al 10 bani pe zi

1 095 )

3 193,75 }

3 285

9 307,50

Craiova, Ploieşti, Focşani

Brăila şi Botoşani cite

66 oameni cu 30 cai de

fiecare secţiune

330

7 Secţiuni

7 Sergenţi majori, solda a 60 bani pe zi




392

1 533

4 471,25

3 577

10 986,50

I

Bacău, Roman, Bîrlad'

Piteşti, Severin şi Giurgiu

cite 56 oameni cu 24

cai de fiecare secţie

1671 Hrana a 45 bani pe zi

274 461,75

Masa individuali

Prima miză, a 400 oameni a lei 41

bani 36 pe an

Prima zilnică a 1295 oameni pedeştri,

a 7 bani pe zi

Prima zilnică a 376 oameni călăraşi,

a 9 bani pe zi

Prima de reangajare

Pentru 30 grade cu 1 şevron, a 40

bani pe zi

Pentru 10 grade cu 2 şevroane, a 60

bani pe zi

Masa generali de întreţinere

Pentru divizionul din Bucureşti

Pentru bateria din Iaşi

Pentru 5 secţiuni cu stat-majorul

bateriilor

Pentru 8 secţiuni fără stat-majore

Pentru reparaţia şi întreţinerea instrumentelor

de incendiu

Potcovitul a 578 cai de trupă

a 4 bani pe zi de cal

300

150

100

70

16 544

33 087,25

12 351,60

4 380

2 190

3 600

1800

6000

6 720

15 OOO

8 438.80

Din această sumă, lei

748 OOO este cerută ca

credit de ordine, fiind

în sarcina comunelor,

conform legei din 12 martie

1874, şi anume :

Corn. Bucureşti 140 OOO

„ Iaşi 70 OOO

Galaţi 58 OOO

„ Craiova 47 OOO

Ploieşti 47 OOO

„ Focşani 47 OOO

„ Brăila 47 OOO

„ Botoşani 47 OOO

„ Bacău 35 OOO

„ Roman 35 OOO

„ Bîrlad 35 OOO

„ Piteşti 35 OOO

„ Severin 35 OOO

Buzău 35 OOO

Giurgiu 35 OOO

626 882,90 Total 748 OOO

Deducţie pentru oamenii trimişi în

concediu

Total

19 882,90

607 OOO

614


Alocaţia

pe an

Obs.

Material

Pentru înfiinţarea de instrumente

de incendiu

Pentru reparaţii de clădiri

Recapitulaţiune

Art. 23 Personal

Art. 24 Material

Total

Total capit. VII I

Art. 24

10 OOO

5 OOO

15 OOO

607 OOO

15 OOO

622 OOO

DEZVOLT ARI

C a p i to

1 u I V I I I. ECHIPAMENTUL

Natura chltuielilor

I Efectivul

Alocaţia

unuia

pe an

Total

C a p i t o 1 u 1

Art. 25

VIII

Îmbrăcămintea, coifura şi mare echipament, harnaşament

şi atelajii, cazarmament, material de confecţie

şi întreţinerea materialului

Şcoala fiilor de militari

(Elevi)

(Trupa)


(Elevi)

(Trupă)

Jandarmii călări

Jandarmii pedeştri

Vinători

Infanteria

Roşiori

Artileria (Călare)

(Pedestră)

Geniul

Pontonieri

Sanitari

Trenul

Dorobanţi - (Permanenţi)

(Cu schimbul)

Călăraşi

Flotila

Pompieri

(Permanenţi)

(Cu schimbul)

160

30

60

38

295

230

1 424

5 976

1 344

950

1 452

108

279

192

1 145

34 304

9 216

244

1 671

495

473

5 228

2 989

5 228

2 989

7 021

220

3 029

2 989

6 334

8484

3 544

2 981

291

1 001

2 989

1 710

5 161

3 154

5 447

4 577

3 544

8 364.80

896,70

3 136,80

1135,82

20 711,95

7 406

43 132,96

178 622,64

85 128,96

80 598,89

51 458,88

14755,95

3 827,52

8 064,78

19201,92

34 224,50

586 598,40

24 411,53

290 672,64

13290,68

76 481,67

11 552 122,65

615



Efectivul

Alocaţia

unuia

pe an

Total

Deducţii ce vor proveni din economii din confecţii

şi din efecte rămase prin reducere:a efectivelor

952 122,65

Art. 26

Total

600 OOO

Prime de echipare

Pentru subofiţeri şi asimilaţii acestor grade ce vor

fi înaintaţi Ia gradul de sublocotenent

15 OOO

Recapitulaţiune

Total

15 OOO

Art. 25 Echipamentul

Art. 26 Prime de echipare

600 OOO

15 OOO

Total capit. VIII

615 OOO

C a pi to I u I

Natura cbeltui1llilor

I

C a pi to 1 u 1 IX

Art. 27

încălzitul şi iluminatul

DE Z V\) L TA R I

so:efor I

I X. INCA ZITUL ŞI LUMINA TUL

Kil

unui kg

ograme

Preţul

Alocaţia

pe an

Pentru stabilimente militare de la l ianuarie

pînă la 15 martie şi de la 15 octombrie pînă

la 31 decembrie, cîte 38 kilograme pe zi de

sobă (152 zile)

Pentru căzărmile trupelor permanente

Pentru căzărmile trupelor de schimb

Pentru spitale, de la 1 ianuarie pînă la l aprilie

şi de la 1 octombrie pînă la 31 decembrie, cite

56 kilograme pe zi de sobă (183 zile)

Pentru fiertul hranei a 15 388 oameni armată

permanentă, cite un kilogram de om pe zi

(365 zile)

Pentru punctele şi pichetele de graniţă

Pentru luminat

125

1 175

400

185

722 OOO

6 786 800

2 310 400

l 895 880

5 616 620

2,50

2,50

2,00

2,00

2,50

18 050

169 670

46 208

47 397

140 415,50

60 OOO

15 OOO

496 740,50

Economie pentru reducerea efectivelor

196 740,50

Totalul capit. IX

300 OOO

616


DEZVOLTARI

Efectivul

I

C a p i t o I u J X. FURAJUL


Alocaţia

pe an

Obs.

Capitolul X

Art. 28

Furajul

Cai

ofiţereşti

Cai

trupă

24 Şcoala de infanterie şi cavalerie

8 21S Jandarmii din Bucureşti şi Iaşi

68 896 Roşiori şi herghelia

120 968 Artileria

S 180 Trenul

Sl S78 Pompierii

2S2 2 861

3 113 Cite 80 bani de cal pe zi

473 Cai ai cadrelor permanente ale călăraşilor ,idem

1 024 Cai ai unui schimb de călăraşi cite 70 bani pe zi pentru

212 zile

908 996

138 116

lSl 961

1 199 073

Deduc. din necomplectarea efectivu lui cailor

200 073

Total

999 OOO

Art. 29

Ta bonuri

Pentru caii călăraşilor pe timpu 1 verii

SO OOO

Total

SO OOO

Recapitulaţiune

Art. 28 Furajul

Art. 29 Tabonuri

999 000

SO OOO

Total capit. X

1 049 OOO

617


DEZVOLT ARI

Cap i to I u l

X I. REMONTAREA


Alocatia

pe an

C a p i t o l u l

XI

Art. 30

Cai

Remontarea

60 Pentru artileria, a lei 500 unul ln termen de mijloc

40 Pentru pompieri, a lei 400 unul idem

60 Pentru cadrele permanente ale călăraşilor şi pentru comp.

de dorobanţi, a 300 lei

30 000

16000

18 000

64 OOO

Deducţie din necumpărătoare de cai

22 OOO

Total

42 OOO

Art. 31

Indemnitatea pentru pierderi de cai

Pentru ofiţeri ce-şi vor pierde caii în serviciu

Pentru călăraşii ce-şi vor pierde caii în serviciu

3 OOO

15 OOO

Total

18 OOO

Recapitulaţiune

Art. 30 Remontarea

Art. 31 Indemnitate pentru pierderea de cai

42 OOO

18 OOO

Total capit. XI

60 000

C api to

I u I

DEZVOLT ARI


X I I. TRANSPORTUlU ŞI MISII

Alocaţia

pe an

Obs.

C a p i t o 1 u 1 XII

Art. 32

Pentru diferite indemnităţi de mlSle

Transporturi generale de personal, material şi bagaje şi trupe,

precum şi pentru martori şi experţi chemaţi la consiliul de resbel

25 OOO

95 000

Total capit. XII

120 OOO

618


DEZVOLTARI

C a p i t o Iul X U I. SOIDA DE NEACTIVITATE


Alocaţia

pe an

C a p i t o 1 u 1

XIII

Art. 33

Pentru ofiţerii ce au drept la solda de neactivitate şi reformă,

precum şi hrana celor sub judecată arestaţi

Total capit. XIII

40 000

40 OOO

C a ·P i t o I u I

DEZVOLT ARI

X I V. MATERIALUL AR TILER.IEI ŞI GENIULUI


Alocaţia

pe an

I Obs.

C a p i t o 1 u 1 XIV

Art. 34

Materialul artileriei

Pentru cumpărare de fier, tuci, aramă, cositor, plumb şi alte materiale

trebuincioase la confecţionarea de muniţii, precum şi transportul

lor pentru instrucţia teoretică şi practică a artileriei şi

pentru întreţinerea materialului de resbel

Pentru cartuşe metalice

Pentru aprovizionările materialului ce intră în compoziţia prafului

şi pentru întreţinerea maşinilor şi uneltelor pudrlriei

Total

50 000

60000

40 OOO

150 OOO

Materialul geniului

Art. 35

Pentru închirieri de cazarme, reparaţia tuturor stabilimentelor militare,

pichetelor şi luntrelor, asigurarea de incendii şi întreţinerea

mobilierului şi curăţitul latrinelor, precum şi pent.Ju instrucţiunea

teoretică şi practică a geniului şi cumpărarea instrumentelor

necesare

Total

300 000

300 OOO

Recapitulaţiune

Art. 34 Materialul artileriei

Art. 35 Materialul geniului

150 OOO

300 000

Totalul capit. XIV

450 OOO

619


DEZVOLTARI

Ca.p iot olul X V. CONCENTRĂRI

Na tura cheltuieJilor

Alocaţia

pe an

C a p i t o 1 u 1

XV

Art. 36

Pentru concentrările dorobanţilor în serviciuri administrative

Total

20 OOO

20 000

Art. 37

Pentru concentrările dorobanţilor la instrucţie în epocile fixate

prin lege

Total

150 OOO

150 OOO

Art. 38

Pentru concentrările călăraşilor în

(solda şi furaj)

serviciuri administrative

Total

50 OOO

50 OOO

Art. 39

Pentru concentrările călăraşilor la instrucţie în epocile fixate de

lege (soldă şi furaj)

Total

Total capit. XV

100 OOO

100 OOO

320 OOO

Supliment la „Monitorul oastei", nr. 11 din 12 iunie 1878, voi. I, p. 3-53.

Anexă la documentul 566

Decret pentru sancţionarea unui credit suplimentar deschis

Ministerului de Război ; tablou de repartiţie a creditului

Prea înălţate Doamne,

[ ... ] Am onoarea a supune la sancţiunea Măriei Voastre legea votată de

Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 3 ale curentei prin care se deschide

acestui minister un credit suplimentar de 1449351 lei, bani 80, asupra exerci-

620


tiului 1878, necesar pînă la finele anului curent, pentru plata cheltuielilor de

la capitolele şi articolele prevăzute în tabloul alăturat la legea arătată mai

sus ; rugind pe Măria Voastră să binevoiască a subsemna alăturatul proiect

de decret.

[ . .. ] Ministru secretar de Stat la Depanamenrul de Resbel,


Asupra raportului ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul


în virtutea art. 93 din Constituţiune,



L E G E

Art. I. Se deschide pe seama d-lui mm1stru de resbel un credit suplimentar

de 1449351 lei, 80 bani asupra exerciţiului 1878, necesar pînă la finele

anului curent, pentru plata cheltuielilor de la capitolele şi articolele prevăzute

în alăturatul tablou.

Art. II. Acest credit se va acoperi din excedentul resurselor anului

curent 1878.

Această lege s-a votat de Adunarea deputaţilor, în şedinţa de la 3 aprilie

1878 şi s-a adoptat cu majoritate de 58 voturi contra 2, fiind şi 9 abţineri.

Secretar, M. GHELMEGHEANU

Ordonăm ca legea de faţă să fie investită cu sigiliul Statului şi publicată

la Monitorul oficial, iară miniştrii Noştri secretari de Stat la Departamentul

de resbel şi Justiţie sînt însărcinaţi cu executarea dispoziţiilor acestui decret.


CAROL


E. STATESCU

Ministru de Resbel,


43 - Războiul pentru independenţa naţională - c. 1067

621


TABLOU DE CREDITUL SUPLIMENTAR NECESAR PENTRU CHELTUIELILE

DE PERSONAL ŞI MATERIAL ALE MINISTERULUI DE RESBEL DE LA

1 APRILIE P Î N Ă LA FINELE ANULUI 1878

Efectivul


Sumele cerute 111

plus pe11tru 9 luai

lei b.

Capitolul I

Administraţiunea centrală

Personal

Art. 1

Şef de birou clasa II

2 790

Total capitolul

2 790

Capitolul II

Staturile-majore

Art. 3

Statul-major princiar

Locotenent colonel

Indemnitate de furaj pentru un cal, cite un leu pe zi

Total art. 3

6 120

275

6 395

Statul-major general

Art. 4

1 General de divizie

2 Generali de brigadă

12 600

20 700

Corpul de stat-major

5 Colonei

2 Maiori

2 Căpitani

12 Indemnitate de furaj pentru 24 cai

40 500

8 460

5 580

6 600

Total art. 4

94 400

Intendenţa militară

Art. 6

2 Subintendenţi

3 Adjuncţi clasa I

5 Adjuncţi clasa II

12 240

12 690

13 950

Totalul capitolului II

139 715

622


Efectivul

Natura ch•ltuieliloc

Sumele ceru te în

plus pentru 9 luni

lei b.

C a p i t o 1 u 1 III

Şcoli

Art. 8


40 Elevi, hrana a un leu pe zi pentru 122 zile cu începere de la

1 septembrie

Pentru spălatul rufelor, fiind sporit numărul elevilor, pentru

obiecte de studiu şi menaj

Prima jurnalieră pentru 40 elevi, cite 12 bani pe zi

Pentru echipamentul a 40 elevi, a lei 52, bani 28, unuia

Se adaugă 20 bani pentru cei 80 prevăzuţi în buget, nefiind

de ajuns pentru hrana unui elev, acest spor este socotit

pe 9 luni cu începere de la 1 aprilie, pentru 60 elevi

Totalul capitolului III

4 880

1 340

585,60

2 09 1 20

3 300

12 196,80

C a p i t o 1 u 1 IV

Solda şi accesorii

Vînători

Art. 11

20

I Sublocotenenţi Totalul art. 11

36 OOO

36 OOO

Infanteria

Art. 12

64 Sublocotenenţi

4 Farmacişti de batalion clasa II, diferenţa de la 4 subfarmacişti

Totalul art. 12

115 200

3 960

119 160

l

4

6

2

24

4

41

Artileria

Art. 14

Locotenent colonel

Maiori

Căpitani (contabili 4) }

(la arsenal 2)

Gărzi de artilerie clasa II

Sublocotenenţi

Medici de divizion clasa II

Indemnitate de furaj pentru 40 cai

6 120

16 920

16 740

4 140

43 200

7 200

11 OOO

Totalul art. 14

105 320

623


Efectivul


Sumele cerute ln

plus pentru 9 luni

lei b.

Art. 15

Geniul

2 Maiori Ia stat-major de geniu

l Căpitan idem

I Garda de geniu clasa I

6 Idem clasa II

4 Cazărmări clasa I

16 Idem clasa II


8 460

2 790

2 070

10 800

3 600

11 520

825

Total art. 15

40 065

Trupele de administraţie

Ofiţerii de administraţie

Art. 16

2 Administratori principali

2 Idem clasa I

6 Subofiţeri de administraţie clasa I

IO Idem clasa II

8 640

5 580

5 940

8 100

Trenwl

-+.J

Căpitani

Indemnitate de furaj pentru 2 cai

Totalul art. 16

5 580

550

34 210

5

4

l

48

IO

148

15

15

DorobanU

Colonei


Maior

Căpitani (contabili 8)

Art. 17

(comandanţi de companii 40)

Locotenenţi (contabili cu îmbrăcămintea)

(de companii)

Sublocotenenţi (ajutoare contabililor 16)

(de companii 132)

Mdici de batalion clasa I

Idem clasa II

}

}

}

40 500

24 480

4 230

133 920

20 700

266 400

31 050

27 OOO


4 125

Totalul art. 17

552 405

624


Efectivul


Sumele cerute in

plus pentru 9 Juni

Ici b.

Călăraşi

Art. 18

4

2

3

3

38

8

8

8

Colonei


Maiori

Locotenenţi

Sublocotenenţi (aj utoare de contabili) 8

(ajutoare de escadroane) 30

Medici de divizion clasa II

Veterinari clasa II

Subfarmacişti clasa II

}

32 400

12 240

12 690

6 210

68 400

14 400

14 400

6 480


19 250

----- ·- ---'---

Totalul art. 18

186 470

Totalul capitolului IV

I 073 630

Personal

Capitolul V

Flotila

Art. 19

2 j Locotenenţi

4 140

Totalul capitolului V

4 140

Personal

C a p i t o 1 u 1 VI

Spitalele

Art. 21

1 Medic principal clasa I

4 Medici de regiment clasa I

2 Medici de regiment clasa II

4 Medici de batalion clasa I

8 Medici de batalion clasa II

2 Farmacişti clasa II

8 100

16 920

5 580

8 280

14 400

3 600

Totalul capitolului VI

56 880

Materialul artileriei

C a p i t o 1 u 1 XIV

Art. 34

Se adaugă pentru material de artilerie

100 OOO

Totalul art. 34

100 OOO

625


Efectivul

Natura cheltuirlilor

Sumele cerute in

plus pentru B luni

lei b.

Materialul geniului

Art. 35

Se adaugă pentru material de geniu

60 OOO

Totalul art. 35

Totalul capitolului XIV

60 OOO

160 OOO

Recapitulaţie generală

Capitolul I Administraţia centrală

II Staturile-major

III Şcoli

IV Solda şi accesorii

V Flotila

VI Spitalele

XIV Materialul artileriei de geniu

2 790

13B 715

12 196,80

I 073 630

4 140

56 880

160 OOO

Totalurile generale

1 449 351,80

Acest tablou dimpreună cu legea s-a votat de Adunarea deputaţilor În şedinţa de la

3 aţrilie 1878 şi s-a adoptat cu majoritatea de cinci zeci şi opt de voturi, contra a două,

fiind şi nouă abţineri.

Preşedinte,

C. A. ROSEITI

(LS.A.D.)

Secretar,

M. GHELMEGEANU

Supliment la „Monitorul oastei", nr. 11 din 12 iunie 1878, voi. I, p. 54-60.


567

Lege pentru fixarea contingentului anului 1878


de Resbel, No. 108, pe lîngă care Ne supune spre sancţionare legea pentru

contingentul anului 1878, votată de Corpurile Legiuitoare :

In virtutea articolului 93, din constituţiune :

Am sanqionat şi sancţionăm :


626


L E G E

Art. I. Din clasa anului 1878, se va chema un contingent de 18000 tlnen

din care :

6000 pentru armata permanentă ;

2200 pentru călăraşi ;

9800 pentru dorobanţi.

Art. II. Recrutarea se va face şi contingentul se va chema conform legei

asupra recrutării şi conform cu cele prevăzute de legea asupra organizării

puterii armate.

Această lege s-a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 28 martie

1878 şi s-a adoptat cu majoritate de 59 voturi contra a 3.

Preşedinte,

C. A. ROSE'ITI

(L.S.A.D.)

Secretar,

M. GHELMEGEANU

Această lege s-a votat în Senat, în şedinţa de la 30 martie anul 1878:

şi s-a adoptat în unanimitate de 29 voturi.

(L.S.S.)

Vicepreşedinte,

D. BRATIANU

Secretar,

N. CAMARAŞESCU

Facem cunoscut şi ordonăm ca cele de faţă investite cu sigiliul Statulur

şi trecute în Monitorul oficial să fie adresate autorităţilor administrative şi.

judiciare spre ale înscri în registrele lor şi a le observa întocmai, iară miniştrii

Noştri de resbel şi justiţie sînt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire



Ministru de justiţie,

E. STATESCU

CAROL

i\linistru de resbel,


.Monitorul oastei", nr. 8 din 15 aiprilie 1878, voi. I, p. 145-146

Bucureşti, 9 aprilie 18Î8

568

înalt ordin de zi pentru citarea căpitanului Crimineanu,

comandant de baterie, distins în luptele de la Opanez

ÎNALT ORDIN DE ZI No. 104

Comandamentul Diviziei 4 activă, prin raportul său No. 425, solicită

citarea în ordin de zi pe armată a căpitanului Crimineanu, care cu ocaziunea

luptelor de la Opanez, în ziua căderii Plevnei a dat dovadă de cel mai mare


627

curaj şi devotament operînd cu bateria În cîmp deschis şi izbutind prin focurile

sale bine dirijate a demoraliza pe inamic şi a înlesni atacul trupelor noastre.

Sub-scrisul supuind aceasta Măriei Sale Domnitorului, prin Înalta rezoluţiune

pusă pe raportul acestui cartier No. 2102, a binevoit a încuviinţa trecerea

căpitanului Crimineanu în ordin de zi pe armată pentru citate fapte.



J\Iaior g eneral, General de divizie

CERN AT

„Monitoru'1 oastei", nr. 11 din 12 iunie 1878, voi. I, p. 233.

569


înalt ordin de zi pentru citarea căpitanului de pontonieri

Ioan Vasiliu, distins în timpul războiului

lNAL T ORDIN DE ZI No. 103

Comandantul Seqiei de geniu din Marele Cartier General, prin raportul

No. 18, solicită citarea în ordin de zi a căpitanului Vasiliu Ioan, din compania

de pontonieri, care în tot timpul campaniei s-a distins prin zel şi activitate

puind deosebită stăruinţă În construirea podurilor militare peste Dunăre,

la Corabia şi Măgurele, menţinînd În timp de 3 luni de zile singura

comunicaţie cu ţara şi expuindu-şi viaţa În nenumărate ori pe timpuri furtunoase

spre a insufla oamenilor din comanda sa curajul şi devotamentul de

care da însăşi exemplu.

Subscrisul supuind aceasta Măriei Sale Domnitorului, prin înalta sa rezoluţie

pusă pe raportul acestui cartier No. 2101, aprobă citarea căpitanului

Vasiliu Ioan, în ordin de zi pe armată, pentru faptele arătate.



Maior general, General de divizie

CERNAT

"Monitorul castei", nr. 11 din 12 iunie 1 878 , voi. I, p. 233.

628


570


Decret pentru organizarea călăraşilor în două divizii active 1

A vînd în vedere Înaltul ordin de zi asupra organizării armatei active şi :




Art. unic. Călăraşi vor forma două diviziuni active.

Divizia 1 se va comanda de D. general de brigadă Radovici Alexandru

şi se va compune din :

Brigada 1 sub comanda colonelului Rosnoveanu George va cuprinde

Regimentele 3 şi 4 de călăraşi.

Brigada 2 sub comanda colonelului Mavriki Nicolae va cuprinde Regimentele

7 şi 8 călăraşi.

Divizia 2 se va comanda de D. general de brigadă Zefcar Alexandru

.i va cuprinde :

Brigada 1 sub comanda colonelului Cernovodeanu Pavel va cuprinde

Regimentele 1 şi 2 călăraşi.

Brigada 2 sub comanda colonelului Formac Constantin va cuprinde

Regimentele 5 şi 6 de călăraşi.

Aceste diviziuni de călăraşi precum şi brigada de roşiori vor depinde

în serviciul lor de ordinele ce li se vor da de Cartierul General al armatei.




Ministru de Resbd,


„Monitorul oa.stei", nr. 11 din IZ iunie 1878, vol. I, p. 234-235.

CAROL

1 In raportul adresat lui Carol I În această problemă, genel'alul Alexandru Cernat

ara:tă între ahele : „Prin înaltul ordin de zi asupra organizării aimatei active, regimentele

de călăraşi sînt înbrigadate şi ataşate pe la diviziunile de infanterie.

După cum Măria Voastră -cunoaşte serviciul cavaileriei În tot timpul campaniei a

fost În general izolat, aistfel d ataşarea brigadelor de cavalerie pe Hngă diviziunile de

infanterie era mai mult nomina•lă ;priv·ind chiar ipe .3JCele briga1de de inspeqiunile fa care

trebuie să fie supuse trupele în geineral.

în interesul dară al unei mai bune organizări şi spre a asigura un serv-iciu mai

regulat al cavaleriei, am onoarea a propune respectuos Măriei Voastre, înfiinţarea a două

diviziuni de că.lăra.şi sub comanda generalilor Radovici Alexandru şi Zefcar Alexandru,

care sînt char speciali În această armă [„.]•.


629


571

Decret pentru sancţionarea regulamentului relativ la instituirea

medaliei comemorative „Apărătorilor independenţei"

Asupra raportului ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul

de Resbel sub No. 298, pe lingă care Ni se supune spre sancţiune regulamentul

medaliei „Apărătorilor Independenţei".

Văzînd jurnalul Consiliului de Miniştri sub No. 5, încheiat în şedinţa

·

de la 29 mai anul curent ;


REGULAMENT PENTRU MEDALIA

APARA TORILOR INDEPENDENŢEI

Art. 1. Se instituie medalia comemorativă care va purta numele de medalia

Apărătorilor Independenţei.

Art. 2. Medalia apărătorilor independenţei se va conferi tuturor militarilor

şi asimilaţilor de orice grad, ce au luat parte în campania din 1877

şi 1878 şi care au fost însumaţi, ataşaţi sau însărcinaţi cu controlul administrativ

la corpurile de trupă ori la serviciile militare.

Art. 3. Medalia se va conferi de asemenea şi funcţionarilor civili şi

persoanelor care, neaparţinînd de-a dreptul oştirii, au fost chemate de un

serviciu efectiv şi permanent pe lingă armata noastră.

ln această categorie intră funqionarii chemaţi pentru un serviciu administrativ

pe lîngă armată, împiegaţi telegrafici şi poştali care au fost ataşaţi

În mod permanent armatei, medicii civili care au executat activitatea lnr în

ambulanţe şi spitale, infirmieri, preoţi care nu aparţin armatei, într-un cuvînt

toate persoanele care fără a face parte din armată, au făcut un serviciu pe

lingă dînsa.

Art. 4. Domnitorul conferă medalia „Apărătorilor Independenţei". Ea

se dă pe viaţă.

Art. 5. Dreptul de-a o purta este personal şi nu se transmite în nici un caz.

Art. 6. Numărul medaliilor este determinat În limitele art. 2 şi 3. Constatarea

dreptului de a dobîndi medalia se face, pentru militarii şi asimilaţii.

prin procesele verbale ale consiliului de administraţie În corpuri şi scrviciuri ;

pentru persoanele civile, prin certificat În regulă ale corpurilor sau serviciilor

pe lingă care au funqionat.

Art. 7. Odată acest număr stabilit definitiv, nu se mai poate acorda

medalia „Apărătorilor Independenţei".

Art. 8. Medalia este de bronz, de formă rotundă, avînd un diametru

de 30 milimetri şi o grosime de doi milimetri, la partea superioară se află un

inel asemenea de bronz în grosime de 2 milimetri şi cu un diametru de 12 milimetri

prin care se trece panglica ; pe o parte a medaliei este stampat în

630


relief geniul României sub figura unei femei rezemată de o sabie şi ţinînd o

<unună cu mîna dreaptă ridicată ; picioarele stau pe drapele, tunuri şi puşti,

în dreapta sa de jos, este Aquila Română, spre spatele său în stînga un înger

ţinînd un drapel încununat. în depărtare, se vede luciul Dunării.

Pe partea opusă a medaliei se află stampat În relief iniţialele domnitorului

sub care este scris : „Apărătorilor Independenţei" În resbelul 1877-

1878". Întreaga inscripţiune este ocolită de două ramuri stam pate în relief,

din care : una reprezintă frunze de stejar ; cealaltă de dafin şi unitei jos

cu o fundă.

Art. 9. Medalia Apărătorilor Independenţei se va purta atîrnată de o

panglică moarată de 25 milimetri din care : 2 milimetri de fiecare margine

roşie, 2 milimetri alături de galben, după care 2 milimetri roşie, iară 13 milimetri

formînd mijlocul panglicei albastru. Culorile vor fi cele naţionale.

An. 1 O. Medalia se poartă pe partea stîngă a pieptului avînd aparenţa

partea pe care este stampată emblema României, ordinea în care se va purta

această medalie va fi cea prescrisă de regulamentul pentru purtarea insemnelor.

Art. 11. Medalia Apărătorilor Independenţei este o medalie comemorativă

şi portul ei va fi regulat astfel cum se va stabili pentru decoraţiune şi

insemnele de resbel.

Art. 12. Corpurile vor întocmi un registru special în care vor înscrie

numele, comuna 5i districtele gradelor inferioare cărora se vor fi acordat medalia

„Apărătorilor Independenţei" ; acest registru se va păstra În arhiva

corpului.

Art. 13. Pentru gradele ofiţereşti, se va stabili un registru care se va

ţine la Ministerul de Resbel arătînd numele ofiţerului, funqiunea, corpul,

locul naşterii şi domiciliul.

Art. 14. Ministerul de Resbel va Întocmi asemenea un registru separat

în care se va înscrie numele persoanelor aparţinînd armatei şi care vor fi

dobîndit medalia „Apărătorilor Independenţei" în virtutea art. 3 al regulamentului.

Art. 15. Autorităţile comunale vor înştiinţa în caz de încetare din

viaţă a unui decorat cu medalia „Apărătorilor Independenţei" corpul din

care dînsul a făcut parte spre a se trece în registru special c-a încetat din viaţă.

Art. 16. Medalia „Apărătorilor Independenţei" şi drepturile ei se pierd

din aceleaşi cauze din care se pierd şi calitatea de cetăţean român.

Art. 17. Se pierde încă după o condamnare prin sentinţă la o pedeapsă

infamantă.

Art. 18. Un brevet sub-scris de ministru Nostru de resbel, pentru gradele

ofiţereşti, asimilaţi şi civili şi de consiliurile de administraţie ale corpurilor

pentru gradele inferioare, se va da o dată cu conferirea medaliei.

Art. 19. Ministru Nostru Secretar de Stat la Ministerul de Resbel este



Ministru de Resbel,


CAROL

mMonitorul oastei", nr. 15 din 27 iulie 1878, voi. I, p. 336-339.


631

1

1

-- ----

--1

--

--

--

--

572

OPERAŢIUNILE DE RECHIZIŢIUNE

Tabel centralizator al sumelor datorate de stat pentru despăgubirea

Recapitulaţiune generală

A N U L 1 8 7 7

J u n i I e

JUDEŢELE

aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie

lei

lei

Argeş 20.015 17.410

Bacău 7.720 10.398

Bolgrad _32_._95_5 8.215

·

Bo _ t_o..:.şa_n_i ___ _

-- --- ---

11_._90_0 _2_8_._75_9_1 __ 8 _

0 _ .1_1 _

5

lei lei lei lei lei lei

17.3771 37.574 21.876 40.519 21.545 35.729

36.973 34.390 7.494 33.956 16.144 4.293

---

16.610 81.064

5.012

--1 ---1 ---

38.241 26.652 39.005 3.0021 __-_

1

-- ---

9.630 480 2.201 41.653 81.271 23.114 2.519 1.831

Brăila

=---- - - - - --- ---1 --1 ---1----·

--- --- ---

Buzău _11_.3_3_0 __ 3_7_.2_0_7 83.401 64.967 21.571 4.573 __7_ 5_7

Cahul 1.398 2.956 6.285 75.488 25.971 8.164 18.261 176

--- --- 1----

--1 --- ---

Covurlui 3.607 1.775 6.889 20.119 21.892 597 11.978 23

-- --- --1 --1 --1 -- ---.---

Dîmboviţa _5_.3_0_1 24.574 7.155 12.639 20.373 11.124 14.4621 3.347

Dolj _22_4_.5_6_1 _1_70_._42_6 244.983 258.846 94.433 62.024 135.503 148.818

Dorohoi 23.260 25.152 12.639 39.704 11.271 15.827 7.581 29

---

Fălciu 7 .490 8.295 13.495 64.987 8.882 11.896 3.885 269

10_._64_1 18.153 8.657 29.637 9.051 6.063 4.6871 90.391

Gorj

_

I a __ Io_ m iţ

_.: _

a ____

-__ 1 __

l--.:....:_--1--

1

l

--1·---

1 --- ---

6_._14_0 _14_._49_6 72.551 238.795 261.608 107.591 39.521J 51.731

Iaşi _10_.8_7_2 10.220 36.181 41.590 23.590 11.728 8.4881 -

34.743 3.477 10.696. 4.801

Ismail _6_.0_6_2 2.867 27.162 42.306 1.878 1.782 11.5321

Mehedinţi 8.900 70.641 72.001 66.593 53.042 35.089 19.495J 57.518

fo _

v _____ _ 12_0_.7_9_9 _57_._768 _1___

n __

Muscel

5_.7_0_511 __ 1_3_.2_5_2

- 9

- .

- 8

- 13 -l - .- 27

- 1 1-- 2 - 4. - 0

- 10 -1--2-2-.0 - 5 - 0- 1- -3 - 0 - .2-87 9.295 - ! 4.839

--- ---1

·----

--

Neamţ

--- 10.859 21.000 --1

----·1

40.199 24.541 --11 23.721 --1 60.173 --1 12.032 3.279

--- ---

Olt 11.301 25.024 12.855 25.483 64.684 41.402 23.518 33.903

Prahova 23.723 9.227 4.455 48.608 35.420 18.689 --1 --- 14.002, 1--- l.107

---, ---

Rîmnicu Sărat

--- 14.606 ---1 - 24.831 -- 54.116 --1 19.396 ---1 22.136 -- 2.5421 135

___, __ _

Roman 16.686 7 .790 18.220 22.064 18.050 13.818 1.453 ! 196

Romanaţi 31.693 18.957 88.827 131.423 259.905 161.840 1 I6.11ol 15o.482

Suceava

--- 14.112 --- 11.811 20.746 --1 42.067 -- 36.032 16.449 16.320i l.100

Tecuci 11.120 5.453 26.8121 36.687 --1 19.496 19.638 ; l9.845

--

Teleorman 61.961 32.949 33.159 100.906 52.563 56.461 25.102! 30.152

Tutova 5.020 14.242 13.228 41.889 2.494 16.631 12.840! ---:IBS

--- --

___ 1 ___

Vîlcea 13.250 62.893 35.797 27.750 95.179 67.373 54.974j 27.480

Vaslui _9_.0_3_5 11.680 14.909 53.073 17.660 24.871 3.6671 161

Vlaşca 35.632 82.046 21.610 32.523 24.158 483 3141 866j

TOTAL I s20.102l 1s1.023l u10.s41l 1.911.462l 1.519_901l 1.009.6851 625.83ol 6s1.552!

---1 --1 ---1 --1 -- ---

-- --- --- -- 1 --

1 --- ' ---

---

Putna 28.710 4.095 26.697 28.003 42.862 46.899 2.306 7.447

--1 --

-- --- --- --1 --

--- · ---

Alexandru Pencovici : Requiziţiunile şi ofrandele pentru trebuinţele armatei române în răshttps://biblioteca-digitala.ro

1

ÎN ANII 1877 şi 1878

obiectelor rechiziţionate fără plată în virtutea legii din 24 aprilie 1877.

pe judeţe şi pe luni

A N U L 1 8 7 8

I u n i I e

decembrie ianuarie februarie martie I aprilie mai iunie iulie august

-- 1

-

ei

-- l -- l

-

ei

-

-

-

Ieī

,

-

23.020 1

11.391 3.334 19.4161 30.793 45.342 1

- . 1 -

- -

-

- - -

e,

i ,e ,ei - -- Je _ i _ - -

- lēi

Je

i

-

37.163

9381 - 8.661 - - -

600

--- --- -- -·- ---

- - - - - -

---

-

1.470

---· ---

3.838 355

-

--

60

20 1.389

1.596 1 10.375

9.469 1.203

152.735 203.480

199 35

- I 18

53.8721

23531 1043

18.3531-WS

9.5591 6.538

361 ----zs

11.895 10.263

1.5931 14.579

---1 - _ -

4391

69.5031 40.633

81 12

10.4061 37

40.751! 20.651

670 3.291

---

--

- -

---

- 1.434

---

---

---

115 4.157

262 1.157

---

365 5.785

1.750 10.866

200.895

134

198.320

5.232! 36.300 14.880 59.241

941 3.663

---

-

--

---

1.923

10.075 15.637 11.479

---

---

4.489

-

---

390

24.860 8.366

35.688 18.980

1.386

---

---

9.362 4.199

20.955 13.427

16.355

---

---

11 5

15.278 12.088

6 4

34

19.209 13.734

---

--

---

96 400

---

-

--- --- ---

748 6.804 337

---

---

-

31.358 -

25.622 20.081

---

-- ---

14.735 31.386 2.222 22.395 38.923

---

-- ---

899 150 147 - 14

---

1.808 - - - 8.133

--

16.594 28.162115.790 5.134 11.357

---

---

- -1

---

---

61 .232 76.356 5.657

8321 -

- - -

- ---

-

--1 1--

--

2.845 i

-

60.845 1 98.758 39.404

7.502 -

-- --- ---

---

---

10.824 5.950

---

--

1--

7.772 891

---

---

31.241 3.041

---

7.194 19.206

24.075 16.367

26.895 19.259

---

--

---

6L -

---

7.762 10.520

---

---

- IO

---

-

-

- 16

-- --

---

--- ---

212

---

1.468

---

-

1.763

3.643

--- ---

3.689 141 1

4.722 11.399 3.833

2.411

525

3.085

---

37

1.217

18

--- ---

26.493 3.324 9.665

- 218 781

---

8.448 6.264

---

276 -

--

- -

- -

--

--

---

---

1.994

-

--

--

---

150

-

---

- -

311

-

28.739 55. 417

- -

--

---

50 238

329

806

2.817

--

---

20 20

230 181

-

996 64

--

--

---

194 -

--

TOTAL

GENERAL

397.216

161.843

143.856

237.033

245.387

337 .799

142.737

94.942

199.300

2.238.269

135.697

120.049

234.861

1.107.093

158.904

320.313

94.566

460.338

298.785

201 .082

288.070

240.911

261.319

189.818 '

99.231

1.116.649

158.695

151.310

528.140

112 .379

- -

11.681 3.250 517 30 ""I 1.317 409 6 164 402 .168

45

--

-

---

73

---

- - - - 135.174

--- ---- --- --- --- ---

3.424 2.617 2.451 718 514 792 5.016 - - 213.164

463.3511 4oo.5241 37I.6941 395.5181 38I .7291 4o5.o31l 155.4ssl 72.8951 120.7751 11.227.098 I

boiul din 1877- 1878, Bucureşti, Tipografia Statu lui, 1879. p. 40- 41.


ui

IQ

o

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

--- --- --- ----- -

-

-

573

MIŞCAREA OFRANDELOR ÎN

Tabel cu ofrandele primite de stat pentru trebuinţele armatei

NATURA

JUDEŢE

Parale

·;;

.L

';)o

.o 'ii).

·;;

„ ...

>

vin şi

"U>. c;

„ >

rachiu

"

„

to

„

o

„ "

..s

„ .o "

a

!:::

"' "

[·ci.

piine

fin şi paie !

I

Argeş

Bacău

Bol grad

Botoşani

Brăila

Buzău

Cahul

Covurlui

Dîmboviţa

Dolj

Dorohoi

Fălciu

Gorj

Ialomiţa

Iaşi

Ilfov

Ismail

Mehedinţi

Muscel

Neamţ

Olt

Prahova

Putna

Rîmnicu

Sărat

Roman

Romanaţi

Suceava

Tecuci

Teleorman

Tutova

Vilcea

Vaslui

Via şea

TOTAL

lei I b. capete hectolitri

2774 _E_ _

124

kilograme

__!!._ _E_ 163 6 1 382° 1188 6000 - -

.!..!±_ -=-

-

----

-- --

--

-

--

--- -- -- --

--

553 30 2380 I 6 206 - - - 3954

--

---- -- -- --

- -- -- -- -- --

-- --

3380 82 - 88 55 - 3 2 11 - - 614 16

--

18206 32 Ss 2s 89 37 -=- -= 160 -I 83 6405 7632 -- -- 5908 -

-

12093 38 3 78 51 95 - - IC6 149 - - 1485 - 26 - - - -

2649 - 70 102 -5 124 136-= 33-= ---=-17 85 599 22 1-2- -=

477 55 37 83 21 60 - 4 - - - - 111 - 26 - 22501 -

-,

- -

-

-

-

- -

8802 1 6 --=- -2 61 3s -=1-4 -= -2 18 4s uo4 Gsl ---=- 258 -=-1

6626 64 5s 132 44 52 24 St 122 163 23 57 653 ---=- 100 ,6116

--

--

--

--

-- -- -- -

-- -- -- --- --

-- -- -- -- -- -- -- -- -- --

-- -- 1-- --

4693 98 7 27 85 - - 444 - I -

3556 -50 -48-92 -7 425 - 70 - - 327 - 22686 10

--

- . ----- -- -- -- --

--

--

-

--- -

---- 4974 39 6 44 127 26 - - - - 11767 - ! - 2

--

buc.

- - - - -1 1-

12237 __!!._ _4 ___±? -=- 325 6411 31884 4220 -=-

_I

1745 78 2 46 31 110 136 3 191 - 42 460

756 50 15 69 9 - 16 - 23 li 987 - 40000 14285 , -

-- - - - - - - - -- -- -- -- -- -- __ __ __

--

287497 39 2 336 7, 3 _I - 24 4 64 64 130 30001 65 18

: : l l: : 14:111 1 =1 1 1 1 1 [ o :Z9 1 1:S5 2: I

1362 90 5 - 31 22 - 1 2 -1 13 - - 127 - - - - 22 1 -

4 : : :: : 51 19 !

=11

450

= =I = I ;.I · = = = = ! =-, I =

5703 65 234! 61 631 16i 41 :

781· - 679i -1 - 3158 - 335 50 75001 ' - 3 -

.

6967 3 121 116 68 - 1 -=-i - ! 45 - -=-- - - 32441 20 -

--=- 11-=-1--=1-=-1--=1 1

11--=-- --=1-=- --=--:----=-

16596 37 120 184 171 52 90 __!?_ -1-iO 6s 7856 1723 1044 10005 5600 - -

276 70 49 -64 19 10 75 5 - 25 - 41 1145 1699 25

- --

3182 50 - 9 30 4 - - - - 1 82 - - - - - - -

- -

--------1--------------

-

- - - -

- - -- -- --

2182 45 3 20 29 4 99 99 I 1976 38 64 418 1883 48

2516 37 16 30 41 118 - - - - 4 86 875 - - - - - -

-- - -

-- -- --

-- -- --

4915 - - 28 23 117 -1· - - 26 2 28 1502 15647 - 27 1260 - - -

t579 ___! _E

_ 6 _

3 E ---= -= ---= _E.-=- --=- ---=

252 --=-- -=

- - li 81 47 119 -1 67 - - - - 755 - 49 - 4800 -

-

-an ---=:- -= 24 41 i 79 41 332 2s 34 5 9s 24s -=- 1----= 2200 64s2 w - 1

Alexandru Pencovici : Requiziţiunile şi ofrandele pentru trebuinţele armatei r @ mâ e . in războiu


ANII 1877 şi 1878

române în anii 1877 şi 1878. Recapitulare generală pe judeţe

OFRANDELOR

"

u

„

o

"O'

u

numărul

lor

-=-

__

k

"

8

„

u

"'

I

g. gr. bucăţi

...

'lllO· ;;

ţ;

p: &

buc. ,

m

obiecte de :

"

.,, _

" „

„ -

„ "

> 8

numărul lor

·;;

„

Sumele de

bani primite

anume pt.

cumpărarea

de arme

7 132 257 251 554 - 2

__ -= _ 1 ---= __ 32_0_1 _ 4 _, __ 2

-- 115 -- 38 -- 115 -- 779 - 606 5 834 35 293 - - 92 4 85 4 - - - 4063 40

-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --·1 --

- 12 2 660 - 191 50 - - - - - - - - - - - - 58828

-- -- -- -- -- --

-- -- --· -- -- -- -- -- -- -- -- 12

-- --

- 1 6 455 236 77 4 - - - - - - - - - 11 10 50 51392

-- -- -- -- --- 87

--- -- -- --

-- - -- -- -- -- --

75 38 79 83 409 510 - 471 3 5 - 1 42 - 6 6 3 4 - 69129 35

3 21 58 319 812 358 1 157 13 5 - - - - - 3 24 31 112 58421 95

-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --

-- -- --

------ 46

-- -- -- -- -- --

-- -- -- -- --

98

-- -- -- -- -- -- -- -- -- - - -- -- -- -- - - -- __ , __

110 - 84 612 282 380 136 91 - 20 - - - - - - - - - 13347

-- -- ------

27 209 194 446 647 1084 1 24 40 31 2 - - - - - 4 3 18 50089

-- -- -- - -- -- -- -- -- -- - - -- -- -- -- - -

_-_

--

37363

62130

603 98 223 59 203 1955 1 480 24 14 - 9 - - - 14 35 35 40 30559

10 5 861 _3_4 _7_1

__

- --= 131 727 789 1794 441 /1 148 807

__

-- -- -- --

- _9_2 _-___-__-__-__

1_1_6

__

-- -- -- -- -- -- --

2 164

__

-- --

2

__

9 _4_1_5 _1_6 _-_ __

l

_-_

2 219 ---= -=-=---=

-- -- -- --

-- --

- 1 441 58 1499 - 95 9 4 - 5 - - - - - - _1_0 1 __

lei

2_3_12_6_

192 1321 20 119 170 608 5 6 179 - 37466

10 _-_

11021

_8_7 _2_3_0 _64 __ 38_7 _25_5 _39_9 -

__ _5_7 1

__ _-__-__-_ __-_ __-_ __-_ __-_ _-_ __ 9 _ -_ 53292

305 366 223 106 1410 576 __ 3 __!2 _E_ __ I _

-=--=. _:::._ --=. --=. -= --=.

_I 232626

- 9 125 978 437 111 13 157 - 3 1 - 120 2 - 2 - I

- 23034

69 ss2 _19_7 _3_5_o __

-- --1 -- -- -- --

__

-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --

- _ 1_4_8

__

1

_

5 _-_ __ 2_8 4_9_2 _9_9 _ 48 _

6 _1_2 _37 _55_9

__

- - -=. 769 618 2714 _3

__

--

_-_ _-_ __ -___-_ __ -___-_ __ 1 _1 _-_

-

4 _3_4 _16_9 _1_0_6 _2_5 _4_9_6

__

--

I -=-=---= ---= --=. --=. -=-=- --=

208 384 138 728 3365 --= 1420 214 -= _l ---= ---= ---= E 189

14-1 1 1272 n l - r -

-

17 221187 432 804 698 2 540 12 --8 -

- 287 29 776 30 598 - 56 - 282 - - - - - - 2 2 -

-- -- -

-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --

91

53

71

76

32

13

25

96

3 _1 _5 3 12261 82

__

--

--

12 361 8 14 234 344 - 32 - 10 - - - - - 14 15 28 8

--

-- - -- --

399 18 234 156 276 1252 4 -- -- 187 -- 75 -- 185 - 2 - 91 -- 12 -- -- -- - - --

6 66 192 39 26 756

- 6[ 27 529 743 1241 411/1 lo --6 - - 1

-- -- -- -- - - --

- 1 868 376 144 1 50 - - - -=--=. - - 20 6 6 -

- --r-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --

- -- ---

--

10 - 51 794 - 1747 - 16 17 2 - - - - 16 - 6 1 -

-- -- -- -- -- - - -- -- -- -- - - --

- -- -- - -- -- -- -- --

-- -- - -

--

-- -- - - --

11371 65

39935 45

3705 70

80946 50

30905 59

11731 79

31773 13

6668 40

20073 74

so -1 9 788 227 547 1 32 1 1 14 15 2859

_,- 22700 4

3 24712s 450 65 398 32 6

31 2

32493 76

6 17 96 298 1427 597 l 107 14 2 - - - - - - 1 2 18 33323 62

2947 2

25 - 84 198 158 379 10 430 112 42 - 17 - - - 2 9 4 81 4691 17

5s 36 -- 6 746 00 ----;Qt

--

2 --9. -- 1 3s ---= ---= ---=1---= 3 ---= - - 13 - 2 - 23 - - 4 - 0

in 1877-1878, Bucureşti, Tipografia. Statului, 1879, p. 66-67.


574

Sinaia, 29 iulie 1878

Decret pentru trecerea armatei pe picior de pace,

începînd cu ziua de 5 august 1878


de Resbel, No. 458.

Văzînd jurnalul Consiliului Nostru de Miniştri No. 1, încheiat la

27 iulie 1878.


Art. I. Armata este pusă pe plClor de pace pe ziua de 5 august 1878.

Art. II. Toate comandamentele şi serviciile armatei active sînt

suprimate.

Art. III. Toţi comandanţii titulari actuali ai acestor unităţi precum şi

ofiţerii din staturi-majore şi serviciuri vor trece În funcţia ce ocupă la punerea

armatei pe picior de resbel.

Iar acei a căror funcţiuni sînt desfiinţate prin punerea armatei pe picior

de pace şi care nu vor putea fi Întrebuinţaţi În limita bugetului vor trece în

poziţiune de disponibilitate prin suprimarea funcţiunii conform art. 8, din

legea poziţiei ofiţerilor din 5 iunie 1878.

Art. IV. Ministru Nostru Secretar de Stat la Ministerul de Resbel este


Dat în Sinaia, la 29 iulie 1878.

Ministru de Resbel,


"Monitorul oastei", nr. 19 din 31 august 1878, voi. I, p. 402-403.

CAROL


INDICE DE NUME

A

Adel, Paşa (generai! turc) - 530

Aeţu, Alexandru (caporal) - 227

Afroditescu, Pompei (sergent) - 329

Agarici, Ştefan (maior) - 19, 43

Agiuo, Pavel (oaporal) - 484

Airinei, Pavel ('capora1) - 484

Ajocu (sergent) - 227

Albu, Epaminonda (dpitan) - 43, 396

Albu (ellev) - 344, 349

Aldea, Emanoil (sublocotenent) - 33

Alexandrescu, Constantin (căpitan) - 43,

227, 253, 269

Alexandrescu, Nicolae (căpitan) - 415

Alexandrescu, Dim. Ureche (căipitan) - 33,

227

Alexandrescu, Vasile (sublocotenent) - 33

Alexandri, Costachi (soldat) - 484

Alexandru, I (Împăratul Rusiei) - 338

Algiu, Ion (locotenent..colonel) - 19, 59,

76, 260, 393, 470, 481, 488, 495

Algiu, Mihail (căpitan) - 43, 402

Aller (general rus) - 235

Amărăescu, George (căpitan) - 33

Amărăştianu, Stan (căpitan) - 483

Andreescu, Sava (locotenent) - 33

Andrei, Alecu (.soldat) - 406

Andrei, Gheorghe (soldat) - 331

Andronescu, Grigore (căpitan) - 33, 226,

322, 360

Anghelescu, Alexandru (colonel) - 19, 43,

215, 248, 254, 256, 266, 269, 274, 275,

276, 279, 280, 282, 285, 290, 304, 319,

323, 325, 345, 362, 365, 368, 372, 399,

45 1, 468, 495, 561

Anghelescu, George (colonel) - 19, 59, 76,

77, 79, 81, 90, 102, 111, 130, 136, 138,

146, 154, 217, 221, 243, 257, 258, 262,

270, 271, 272, 284, 299, 300, 333, 334,

336, 365, 374, 375, 406, 415, 470, 472

(general de brigadă) 487, 488, 495,

502, 505, 523, 530, 534, 540, 558

Anica, George (caporal) - 227

Antonescu, Ioan (sublocotenent) - 227

Antonescu, Matincă (căpitan) - 33

Antoniu, Ioan (căpitan) - 33

Antoniu (medic) - 115

Apostol, Arian (Jocotenent-colonel) - 19

Apostoliadi, Constantin (subintendent)

19, 59, 76

Arabu, Ioan (maior) - 33, 382

Arabu, Ioan (locotenent) - 33

Argintoianu, Ioan (ma.ior) - 470, 488, 495,

536

Argeşeanu, Cristache (locotenent) - 33

Arghiropulo - 118

Arian, Eraclie (colonel) - 19, 43, 59, 101,

139, 145, 203, 260, 271, 281, 286, 336,

378, 394, 399, 493, 495, 513, 514, 519,

530, 561

Arian, George (colonel) - 19, 385, 398,

459

Arian, George (sublocotenent) - 33

Arnoldi, (general rus) - 392, 401, 403,

404, 407, 408, 416, 501

Artopan, George (sublocotenent) - 33

Arvătescu, Marin (sergent) - 484

Atanasescu, Grigore (locotenent) - 19

Atanasiu, Dimitrie (locotenent) 33

Athem, Paşa (general turc) - 530

Aurel (brigadier) - 227

Aurelian, P. S. - 318

Aurelian, Cristof ie (sublocotenent) - 349

Avramescu, Alexandru (căpitan) - 33

Avraşiu, Jon (soldat) - 484

Badea, Grigore (caporal) - 329

Balaban, Nicolae (adjunct ci. I) - 19

Balamac Ion (sergent) - 353

Balamat, Ioan (sergent) - 406

Baydak, Ioan (căpitan) - 33

Baldavin, Ioan (sublocotenent) 43

B

44 - Războiul pPntru Independenţa naţională - c. 1067

637


Baldovici, Nicolae (locotenent) - 19

Baldovici, Petre (maior) - 115

Baldovin, Nicolae (căpitan) - 386

Bara, Costache (sergent) - 329

Barbu, Alexandru (sergent) - 182

Barbocan, Marin (soldat) - 184

Barotzi, Constantin (colonel) - 19, 109,

238, 284, 302, 309, 321, 339, 374, 399,

402

Basarab, Barbu (maior) - 33, 59, 76, 115

Bădescu, Iosef (sublocotenent) - 33

Bădulescu, Vasile (maior) - 382

Băicănoiu, Constantin (căpitan) - 33

Băicoianu, Nicolae (căpitan) - 19, 33

Băicoianu, Serge (loccunent-colonel) - 19,

390, 495, 521, 558

Bălan, Themistoc!e (locotenent) - 19, 59,

495

Bălăceanu, Alexandru (sublocotenent) - 43

Bălăceanu, Ioan (.maior) - 33, 135

Bălăceanu, Constantin (sublocotenent)

564

Bălănescu, Constantin (căpitan) - 33

Bălănescu, George (căpitan) - 33

Bălteanu, Grigore (sublocotenent) - 344

Bălţatu, Ion (caiporail) - 227

Bărcănescu, Dumitru (maior) - 495

Beldescu, Toader (ica.poral) - 329

Beller, Arnold (maior) - 530

Belici, Anton (căpitain) - 33

Belu, Ştef an - 4, 25, 83

Bejenaru, Vasile (!C3.poml) - 329

Bejescu, Constantin (administraitor ci. III)

43

Benescu, George (dipioan) - 33

Bengescu, Dimitrie (ieă.pitan) - 33, 329

Bengescu, George (intendent) - 171, 495

Berea (sublocotenent) - 18'1, 184

Bercea (:sergent) - 227

Bercescu, Ioan (medic) - 76

Bereşteanu, Ioan Clocotenent) - 43, 126,

206

Berindei, Anton {Jocotenent-colonel) 481,

495

Berlan, Cosma (soldat) - 2127

Bernescu, Ioan (sublocotenent) - 33

Berştean, Ioan (.locotenent) - 43, 206

Bibănescu, Anton (locotenent) - 33

Bidescu, Alexandru (sublocotenent) - 322

Bîzu, Ion cergent) - 484

Bjorlin, Gustav (ziarist suedez) 192

Blanc (medic) - 508

Blaremberg, Constantin (locotenent-colonel)

- 495

Blaremberg, Nicolae (cpitan) - 386

Blazian, Nicolae (sublocotenent) - 483

Blaş, George (sublocotenent) - 33

Blejan, Florea (sergent-,major) - 171

Boboc, Constant (soldat) - 484

Boerescu, Nicolae (sublocotenent) - 33

Bolberiţă, Constantin (sergent-major) - 329

Boldescu, Teodor (căpitan) - 19, 59, 76,

115, 565

Bolintineanu, Alexandru ( că.pitan) - 43

Bolocan, Andrei (caporal) - 329

Bogan, Ioan (5ergent) - 329

Bogdan, Nicolae (căpitan) - 19, 59, 360,

554

Borangic, Toader (caporal) - 329

Borănescu, Grigore (colonel) - 59, 64, 171,

185, 194, 202, 209, 230, 234, 237, 265,

382, 399, 401, 403, 413, 427, 461, 471,

473, 481, 488, 495

Borănescu, Ioan (d,pitan) - 19, 76

Borănescu, Ioan (maior) - 59, 260

Borănescu, Nicolae (căpitan) - 43

Borănescu, Radu (sublocotenent) 402

Boreanu, Pandele (ergent) - 184

Bordeanu, Pavel (1locotenent) - 33, 447,

465

Borjan, Pavel {sublocotenent) - 33

Bojman, Ioan (cpitan) - 2,16

Boteanu, Emanoil (1colonel) - 59, 64, 76,

115, 206, 399, 495, 530

Boteanu, Mihail (sublocotenent) - 33, 115

Boteanu, Romulus (căpit-an) - 43

Boteanu Gheorghe (locotenent-colonel) - 171,

269

Botescu, George (sublocotenent) - 554

Botez, D. Diculescu (locotenent) - 19, 331,

332

Botez, Constantin (administrator ci. III) -

43

Botez, Ioan (căpitan) - 19, 59, 322, 384

Botez, Panait (căpitan) - 33

Botezu, Costachi (bI'igadier) - 531

Brătan, George (sublocotenent) - 530

Brătăjanu, Constantin (sublocotenent)

331

Brătescu, Nistor (soldat) - 484

Brătianu, Constantin (da>it·an) - 19, 59,

(maior) 332, 495

Brătianu, I. C. - 51, 63, 168, 189, 207,

208, 210, 233, 240, 306, 318, 354, 417,

422, 423, 424, 425, 433, 453, 498, 506,

510, 513, 555, 557, 560, 561, 564

Brătianu, D. - 54, 83, 99, 284, 495, 567

Brînzoiu, Dimitrie (locotenent) - 33

Broadwel (fabricant germa-n) - 198

Brociner, Mauriciu (sublorotenent) - 331,

344, 349

Bucătaru, George (sol.dat) - 227

Buqan, Nicolae (sublocotenent) - 385

Budijteanu, Alexandru (locotenent) - 495

Budijteanu, Constantin (coilonel) 105,

111, 260, 367, 396, 488, 495, 561

Budijteanu, Ion (sublocotenent) - 33

Buescu, Vasile (căpitan) - 43

Buican, Stroe (locotenent) - 33

Buiculescu, Dimitrie (locotenent) - 43, 484

638


Bujoreanu, Constantin (căpitan) - 43

Buiai, Vasile (caporal) - 329

Bulgaru, Constantin (sergent) - 329

Bunescu, Nicolae (locotenent) - 43, 269

B11rghi, Nicolae (maior) - 33

Burileanu, Ştefan (ma.ier) - 33, 159, 180, 521

Burghelea, (sergent) - 227

Bursuc, Vasile (sergent) - 484

Busciuc, Ion (soldat) - 484

Busuioc, Grigore (locotenent) - 33

Buşilă, Dimitrie (căpitan) - 33, 349

Butoiu, Ilie (soldat) - 331

c

Cachi, Ene-Emanoil (căpitan) - 33

Calenderu, George (locotenent) - 43, 526

Calimachi, Catargi - 340

Candiano, Constantin (căpitan) - 19, 59

Candiano, Sergiu, Popescu (·locotenent-colonel)

- 476

Cantili, Grigore (colonel) - 59, 92, 112, 1.19,

155, 161, 171, 1 87, 201, 209, 212, 2'14,

220, 227, 231, 253, 259, 266, 269, 390,

427, 466, 471, 472, 481, 488, 495, 503,

505

Cantoniar, Antipa (căpitan) - 33

Cantoniar, Constantin (administrator ci. II)

- 43

Capşa, Mihail (maior) - 33, 135

Carabatescu, L. - 54

Carabe/ea, Ştefan (căpitan) - 33

Carapancea, George (că,pita.n) - 33

Carcaleţeanu, Alexandru (maior) - 59, 71,

167, 171, 220, 230, 259, 260, 495

Carol, I (domnitorul României) - 1, 4, 5,

13, 18, 19, 21, 23, 24, 27, 32, 33, 35,

37, 42, 43, 46, 48, 51, 54, 57, 60, 61,

66, 83, 86, 87, 95, 120, 125, 151, 164,

189, 207, 208, 210, 213, 225, 232, 260,

264, 26 8, 174, 280, 283, 294, 305, 306,

307, 309, 311, 313, 318, 326, 333, 340,

342, 346, 348, 365, 368, 376, 380, 383,

388, 389, 396, 400, 407, 417, 419, 422,

423, 425, 426, 430, 433, 438, 443, 444,

445, 453, 46 1. 470, 481, 4 86, 487, 490,

492, 503, 510, 514, 530, 557, 560, 562,

564, 566, 570, 571, 574

Carp, Ioan (maior) - 19, 43

Carp, George (locotenent-colonei) - 260,

335, 403, 409

Carp, Petre (soldat) - 484

Cartov (general rus) - 444

Casasovici, Haralambie (medic) - 508

Casimir, Emil (că.pitan) - 19

Cataby {general rus) - 444

Catacat, Alexandru (căpitan) - 33

Catacatz, Emanoil (căpitan) - 33

Catargiu, Dimitrie (sublocotenent) - 495

Cazan, Vasile (sergent) - 484

Călinescu, Dimitrie (locotenent) - 314, 360,

554

Călinescu, Dimitrie (colonel) - 25

Călinescu, Grigorie (maior) - 509, 543

Cămărăşescu, Alexandru (intendent) - 59,

144, 495

Cămără1escu, N. - 15, 99, 467

Căpităneanu, Constantin (maior) - 59, 428,

429, 495

Căpitănescu, Constantin (dpitam) - 19

Căplescu, Constantin (căpitan) - 454

Cărbunescu, Grigore (căpitan) - 33

Cătănescu, Nicolae (locotenent) - 554

Celereanu, Constantin (căpitan) - 353, 406

Cerkasov (general rus) - 530

Cerkasov (subofiţer rus) - 96

Cerchez, George (sublocotenent) - 406

Cerchez, Mihail-Cristodor (colonel) - 19,

59, 65, 67, 72, 76, 80, 94, 100, '1 01, 108,

110, 140, 181, 183, 197, 200, 211, 260,

271, 281, 287, 320, 324, 359, 365, 366,

388, 409, 470, 474, 481, 481, (general de

brigadă) 487, 488, 489, 493, 495, 500,

504, 510, 520, 522, 526, 528, 529, 531,

532, 538, 540, 551, 562

Cerevin ('colonel rus) - 392

Cernat, Alexandru (general de brigadă) -19,

51, 53, 57, 58, 60, 61, 63, 66, 83, 84,

86, 87, 95, 99, 120, 125, 128, 152, 172,

189, 198, 204, 207, 208, 210, 232, 274,

283, 301, 302, 304, 306, 308, 309, 310,

312, 313, 314, 319, 321, 323, 327, 330,

333, 334, 335, 336, 339, 340, 342, 347,

354, 356, 358, 359, 361, 362, 365, 366,

368, 369, 371, 373, 376, 380, 381, 383,

384, 385, 386, 388, 390, 393, 396, 397,

399, 401, 403, 404, 408, 409, 415, 426,

428, 430, 432, 444, 446, 455, 461, 470,

471, 472, 478, 479, 480, 481, 485 (gene1"'11

de divizie) 486, 489, 492, 493,

494, 495, 496, 498, 503, 514, 530, 541,

546, 555, 556, 562, 563, 565, 566, 567,

568, 569, 570, 571, 574

Cernat, Nicolae (.locotenent) - 33

Cernovodeanu, Pavel (colonel) - 19, 59, 76,

395, 416, 439, 449, 450, 452, 458, 463,

467, 469, 474, 491 , 495, 499, 501, 529,

535, 543, 570

Cernozubov (general rus) - 375, 380, 391

Chesiu (subchirurg) - 227

Chiţu, C. - 63, 318

Chivu, George (căpitan) - 33

Chivu, Nicolae (sergent) - 329

Christescu, Ioan (Jocotenent) - 33

Christescu, Toma (locotenent) - 33

Christescu, Nicolae (căpitan) - 184

Christodorescu, Scarlat (maior) - 43

Chrupenschi, Alexandru (maior) - 386


619

Cica, Constantin (că,pitan) - 495

Ciocu, Iordache {1:aporail) - 484

Ciocînta, Ioanid (soJ.dat) - 484

Ciolpanu, Ion (sergent) - 329

Cioran, Traian (maior) - 33

Ciornei, Dimitrie (maior) - 33

Cireş, Nicolae (ca.poral) - 331

Ciuhureanu, Constantin (maior) - 33

Ciuhureanu, Nicolae (sublocotenent) - 127

Ciurea Nicolae (locotenent) - 385, 398

Ciurea, Sotir (.locotenent) - 386

Cîmpineanu, Ion - 4Z, 46, 50, 54, 63, 83,

99, 294, 318, 417, 422, 423, 424, 425,

433, 513

Citea, Gheorghi (soldat) - 531

C/iment, Eraclie (medic) - 363

Climescu, C. - 42

Cocia, Dumitru (sublocotenent) 227

Cociu, Mihail (locotenent) - 33

Cocoloş, Drăgan (soldat) - 331

Cocoş, Marin (caporal) - 344

Cocoş, Marin (căpitan) - 349

Codreanu, George (sublocotenent) - 33

Codrescu, Nicolae (căipitan) - 33, 344, 349,

566

Cojocărescu, Alexandru (sublocotenent) - 33

Colini, Vasile - 460

Colţov (maistru rus) - 96

Coman, Teodor (1sublocotenent) - 33

Comăneanu, Constantin (medic) 508

Comănescu, Achil (maior) - 126

Comisopulo, Mihail (sublocotenent) 398

Condurache, Nicolae (sergemt) - 227

Constandin, Ilie (sergent-a.djutant) - 353

Constantin, Gheorghe (soldat) - 331

Constantin (arhimandrit bulgar) - 453

Constantinescu, D. (ca,poral) - 329

Constantinescu, Mihail (sublocotenel'l't) - 33

Constantinescu, M ihail-Dancov ( sublocotenent)

- 33

Constantinescu, Miltiade (sublocotenent) - 33

Constantinescu, Nicolae (sublocotenent) - 33

Constantinescu, Nicolae (ilocotenent) - 33,

331

Constantinidi, Ioan (sublocotenent) - 43

Constantiniu, Ioan (sublocotenent) - 344,

386

Copcea, Ioan (sub.locotenent) - 33

Corănescu, Constantin (intendent) 59, 92,

107, 495

Corănescu, George (sublocotenent) 43

Corănescu, Zamfir (maior) - 19

Coronescu, Za/omit (locotenent) - 33

Cornesco - 118

Corvin, Ioan (medic ol. II) - 1i15, 367, 554

Cosîmbescu, Mihail (locotenent) - 385

Coslinsky, Alexandru Oocotenent-colonel) -

19, 43, 470, 498

Cosmuleasa, Vasile (soldat) - 531

Costache, Ioan (Jocotenent) - 33

Costaforu, Vasile (colonel) - 19, 32, 60

Costăchescu, Constantin (locotenent) - 33

Costăchescu, George (1:ă,pitan) - 43

Costescu, Alexandru (căpitan) - 19, 59, 495

Costescu, Anton colonel) - 339

Costescu, Nicolae (dpitam) - 415

Costescu, Ion (.locotenent-colonel) 263,

309

Costescu, Ştefan (locotenent) - 33

Costiescu, Anton (locotenent-cdloncl) 195,

495

Costiescu, Constantin (căpitan) - J.14

Costiescu, Matilda (elev) - 227

Costin, Nicolae (d,pitan) - 33, 344, 349

Costinescu, Constantin (căpitan) - 33

Cotescu, Constantin (sergent) - 329

Cotoşman, Dimitrie (sub-locotenent) - 33

Cotrutz, Ioan Oocotenent-colonel) 522,

538, 56Z

Craca/ia, Leon (căpitan) - 33, 329, 349,

554

Crăciun, (medic) - 508

Crăciunescu, Ştefan (sublocotenent) - 344,

349, 406

Crăiniceanu, Christache (•locotenent) - 43

Crăiniceanu, Grigore (căipitan) - 334

Crăstina, Grigore (soldat) - 531

Crătunescu, Constantin (că,pitan) - 43, 372,

373, 387

Creţianu, Victor (colonel) - 19, 59, 76,

105, 260, 271, 316, 355, 376, 380, 386,

488, 530, 539, 561

Crimineanu, Mihail (maior) - 43

Crimineanu, Vasiu (căpitan) - 206, 373, 390,

414, 536, 568

Cristodorescu, Dimitrie (cătpitan) - 495

Cristodorescu, Grigore (sublocotenent) - 33,

344, 349

Croitoru, Teodor (soJdat) - 227

Crudu, Oprea (soldat) - 406

Cruţescu, Constantin (coloneii) - 402, 512,

534

Cruţescu, Mihail (că;pitan) - 33, 495

Cuciuc, George (maiior) - 197, 200, 420

Cucu, Nicolae (locotenent) - 43

Cucu/eseu, Ioan (1locotenent) - 33

Cugler, Casimir (subilocotencnt) - 331

Culcer, Vladimir (locotenent) - 19, 33, 59,

495

Cu/iţă, Nicolae (sublocotenent) - 33

Cumpănaşu, Ilie (.locotenent) - 483

D

Dabija, Nicolae (locotenent-colonel) - 19,

43, 144, 221, Z70, 495, 561

Dancovici, George (căpitan) - 483

640


Danilo, (general ru5) - 413

Darie, Costache (caporal) - 484

Dascalovici, Leonida (sergent) - 227

Davidescu, Mihail (că1pitan) - 227, 360

Davila, Carol (1npector general al servkiului

sanitar) - 19, 59, 93, 495, 496

Dănescu, Alexandru (sublocotenent) - 33,

554

Dănescu, Elefterie (locotenent) - 43

Dănescu, Ioan (locotenent) - 33, 43, 227,

269, 530

Dănescu, Nicolae (isuMocotenent) - 391, 414

Dănescu, Teodor (·locotenent-colonel) - 521,

558

Dăscălescu, Alecu (sergent) - 531

Dăscălescu, Dumitru (soldat) - 531

Degeratu, George (di1pitan) - 33

Diaconescu, Ioan (caiporail) - 331

Diaconu, Lazăr (bri!?adier) - 227

Diamandescu, X enofont (locotenent) - 33,

484

Dianu, Marin (tc3!J'0rail) - 331

Dimancea, Alexandru (s.ublocotenent) - 43

Dimitrescu, Gr. Bratovianu ('locotenent) - 19

Dimitrescu, Constantin ('locotenent) 33,

171, 530

Dimitrescu, Dimitrie-Maican (colonel) - 19,

43, 133. 457, 469, 470, 495, 537

Dimitrescu, George {locotenent) - 33

Dimitrescu, Grigore (maior) - 33

Dimitrescu, Nicolae (coilonel) - 32, 60. 179

Dimitrescu, Petre (sublocotenent) - 344

Dimitrie, Constantin (sublocotenent) - 344

Dimitrie, Neculcea (d1pitan) - 391

Dimitrie, Petre (sublocotenent) - 349

Dimitriu, George (dcpitan) - 33

Dimitriu, George (ublocotenent) - 43

Dimitriu, Ioan (sublocotenent) - 33, 349

Dimitriu, Iorgu (locotenent) - 33

Dimitriu, Ilie (sergent) - 32'9

Dimitriu, Nicolae (că.pitan) - 388, 397

Dimitriu, Nicolae-Vasile (căpitan) - 41 1

Dimitriu, Nicolae (sublocotenent) - 43, 227

Dimitriu, Tănase ('locotenent) - 33, 322

Dincă, D. Gheorghiu (sulj]ocotenent) - 344

Dinulescu, Gheor{!.he (sub.locotenent) - 411

Dîmboviceanu, Nicolae (sublocotenent)

33

Dînculici, Ion (seqent) - 329

Dobrescu, Ştefan ('locotenent) - 385

Dobriceanu, Nicolae (sublocotenent) 115

Dobrovici, Nicolae (di.pitan) - 33

Dobrovolski, Constantin (dl.pitan) - 331,

349

Docan, I. - 63

Dona, Nicolae (locotenent-colonel) - 19, 32,

59, 377, 495, 558

Dona, Pompiliu (că.pita.n) - 33

Donescu, Ele/ terie (locotenent) - 386

Dantea, Ton (soldat) - 531

Dossache, George (locotenent) - 33

Dragomir, Ene (soldat) - 227

Dragomirescu, Ioan (sublocotenent) - 43

Dragoş, Constantin (caporal) - 33 1

Dragoş, George (caporal) - 227

Drăgaş, Ioan (soldat) - 227

Drăghici, Dimitrie (maior) - 33

Drăgoescu, Liviu (locotenent) - 43

Drăgoescu, Nicolae (locotenent) - 33

Drăgulănescu, Atanasie (căpitan) - 385

Drăgulinescu, Alexandru (docotencnt) - 4}

Drăgulinescu, Apostol (locotenent) - 19}

Drăguşin, Marin (Jocotenent) - 33

Drîmbă, T. (caporal) - 329

Dubaschof, (locotenent rus) - 170

Duca, Gheorghe {locotenent) - 385

Dudiu, (soldat) - Zl.7

Dumitrachi, Ion (soldat) - 531

Dumitraşcu, Neculai - 460

Dumitraşcu, Năstase {locotenent) - 387

Dumitrescu, Guţă (locotenet) - 227

Dumitrescu, Radu (sublocotenent) - 314,

329, 331

Dumitrescu, Radu (soldat) - 184

Dumitrescu, Năstase (conel) 416, 458,

459

Dumitrescu, (maior) - 495

Dumitrescu (in.ţdic) - 227

Dumitrescu, (di.pitan) - 331, 344, 349

Dumitriu, George (ca,poral) - 227

Dumitriu, Ion (sublocotenent) - 227

Dumitriu, Iancu (soldat) - 331

Dumitriu, Nicolae (sergent) - 227

Dunca, Ioan (d,pitan) - 33

Dunca, Iulius (colonel) - 43, 59, 76, 115,

399, 495

Dupont, Eugenie (llocotenent) - 33

Duşescu, (medic d. II) - 508

Duţescu, Ioan (sublocotenent) - 33

E

Elefterescu, Ioan (sublocotenent) - 554

Elef terescu, Lache (locotenent) 554

Elefterescu, Mihail (sublocotenent) 344,

329, 349

Elefterescu, Scarlat (•locotenent) - 386

Eliad, Ion (căpitan) - 33

Eliade, Nicolae (sublocotenent) - 33

Eminovici, Mathei (sublocotenent) - 483

Ene, Constantin (maior) - 33, 131, 405, 434,

447, 460, 465

Ene, Ioan (subiloc01:enent) - 33, 329, 344,

349

Enea, Maria - 460

Enea, Mihalache - 460


641

Enea, Petrachi - 460

Enica, George (caporal) - 227

Epureanu, Dimitrie (locotenent) 388, 391,

411

Eremia, Vasile (dpitan) - 226

Eustaţiu, Mihail (di.pitan) - 478

Evghenie, Tudor (caporal) - 329

F

Fălcoianu, Alexandru (maior) - 19, 106, 117,

193, 212, 220, 227

Fălcoianu, Ştefan (colonei.I) - 399, 412, 461,

481, 489, 495, 500, 503, 505, 508, 510,

516, 561, 562

Fătu, Ştefan (sergent) - 484

Ficţinescu, Pavel (caporal) - 227

Filipescu, Ion (sergent) - 184

Filitis, Constantin (locotenent-colonel) 19, 59,

495

Florea, Alexandm (sublocotenent) - 386

Florea, Ion (sublocotenent) - 33

Floare, Ioan (soldat) - 184

Florea, Nicolae (soldat) - 184

Florescu, Alexandru (sublocotenent) - 554

Florescu, Alexandru (di.piean) - 33

Florescu, Ion (brigadier) - 227

Florescu, M. {locotenent) - 331

Florescu-Ion, Emanoil (general de divizie)

1, 4, 5

Florescu, Alexandru (căpitan) - 536

Foqa, Vasile (capora.I) - 329

l'orm11c, Constantin (colonel) - 19, 47, 59,

81, 284, 293, 303, 375, 385, 392, 398,

426, 427, 466, 488, 495, 530, 570

Fotea, Alexandru (locotenent--colonel) -- 32,

218, 227, 414

Fotino, Androcles (medic pim:ipaI ol. I) -

59, 76

Fotino, Constantin (locotenent) - 43, 104

Fotino, Dionie (căpiun) - 43, 536, 537

Frunză, Constantin (locotenent) - 33

Frunzetti, Ioan (sublocotenent) - 483

Furcă, Gheorghe (sergent) - 184

Furiaşu, Martin (soodat) - 331

G

Gafencu, Vasile (locotenent) - 39,1 , 411

Ganeţki, (general rus) - 118, 444, 481

Găluşcă, Eugen (sublocotenent) - 391, 411

Găman, Anastase (·locotenent) - 43

Gănescu, Dimitrie (d,pitMl) - 227, 391 , 41 1

Gănescu, Nicolae (sublocotenent) - 33

Gărdescu, Constantin (căipiean) - 33

Geanoglu, Scarlat (ciit>itan) - 19, 59, 81,

495

Georgescu, Constantin (medic) - 507

Georgescu, Cristache (căpitan) - 33

Georgescu, Constantin (căpitan) - 483

Georgescu, George (căpitan) - 33

Georgescu, Dima-Grigore (medic principal

. el. I) - 367, 483, 495, 521, 522

Georgescu, Ion (sublocotenent) - 329, 349

Georgescu, Mihail (locotenent) - 33

Georgescu, Matei (soldat) - 184

Georgescu, Nicolae (administrator ci. II) -

43

Georgescu, Nicolae (căpitan) - 43

Georgescu, Ştefan (locotenent) - 227, 360

Georgescu, Şerban (medic) - 59, 171, 503

Georgescu, Teodor (locotenent) - 33

Georgescu, (prefect de Roman) - 52

Gentili, Nicolae (căpitan) - 495

Georgia, Constantin (locotenent) - 33

Gerlocescu, (sergent-major) - 227

Ghelmegeanu, M. - 153, 566, 567

Ghenoiu, Constantin (sublocotenent) - 5H

Ghenoiu, (sergent-adjutant) - 331

Ghenovici, George (maior) - 43

Gheorghe, Constantin (soldat) - 331

Gheorghe, Constantin (caporal) - 331

Gheorghe, Dumitru (soldat) - 184

Gheorghe, Mihalache (caporal) - 331

Gheorghe, Vasile (sergent) - 227

Gheorghevici, Grigore (sublocotenent) - 329,

344, 349

Gheorghiade, Ioan-Obedenaru (locotenent)

33

Gheorghiu, Dimitrie (căpitan) - 82

Gheorghiu, Teodor (sublocotenent) - 227

Gheorghiu, Zamfir (maior) - 19, 59, 107,

260, 285

Chorghiu, (locotenent-colonel) - 495

Ghermani, - 42

Ghidionescu, Grigore (maior) - 33, 373, 532,

551

Ghica, Emil (sublocotenent) - 184, 495

Ghica, Ioan-Dimitrie - 4, 5, 42, 566

Ghica, Ioan-Grigore (general de divizie)

9, 65, 225, 486

Ghica, S. Grigorie (sublocotenent) - 465

Ghiorghiaş, Nicolae {a.dministrator ci. Ul)

- 43

Ghiţescu, Matei Oocotenent) - 43

Ghiurghiu, Anton (subintendent) - 19

Gigurtu, Petre (maior) - 59, 76, 115, 122,

495

Giosan, Ioan (sublocotenent) - 33

Giurescu, Dimitrie (maior) - 33, 447, 465

Giurăscu, Ioan (căpitan) - 43

Giurgiu, Anton (sublocotenent) - 59, 115

Ghiurgiu, Anton (intendent) - 76

Gîrleanu, Emanoil (maior) - 19, 59

Gîţă, Dimitrie (sublocotenent) - 144, 495

Glagoveanu, Alexandru (căpitan) - 115

642


Godeanu, Pantelimon (sublocotenent) - 33

Golaiko, (subofiţer rus) - 96

Golescianu, Vasile (sublocotenent) - 329

Gorceakov, (generiaJ rus) - 464, 519

Gorjan, August (locotenent-oolonel) - 32,

507, 526

Gramond, Alexandru (colonel) - 19, 32, 59,

81, 102, 12'9, 382, 406, 488, 495

Gramont, Dimitrie (locotenent-colonel) - 19

Graur, Nicolae (sergent) - 227

Graure, Radu (locotenent) - 33

Grădifteanu, Nicolae (locotenent-colonel)

303

Grăjdăneicu, Apostol - 25

Grămescu, Marin (!locotenent) - 483

Grămăticescu, George (dpitan) - 43, 536

Greceanu, Ion (colonel) - 19, 59, 495

Grecescu, Constantin (.Jocotenem) - 43, 483

Grigoraf, Nicolae (caporal) - 227

Grija, Vasile (soldat) - 484

Grigoriu, Constantin (di1pita1!1) - 33

Grigoriu, Petre-Dimitrie (locotenent) - 33,

329

Grosu, (soldat) - 227

Groza, Moise {locotenent) - 19, 26, 33, (căpitan)

231, 361, 388, 410, 411, 413, 414,

420, 495

Gudgiu, V. - 25

Guriţă Alexandru (5ublocotenent) - 483

Guriţă, Titus (maior) - 33, 526

Gurko (general rus) - 376, 392, 407, 413,

432, 437, 444

Gulaief f, (general rus) - 276

Gulicov (locotenent-coloneii) 261

H

Hacek, Emanoel (căpitan) - 360, 371

Hal!in, Paia (ofiţer turc) - 28

Handoca, Justin (sublocotenent) - 227, 344,

349

Haralambie, Nicolae (·co1onel) - 60, 86, (general

de brigadă) 277, 308, 451, 455,

456, 457, 462, 463, 470, 476, 477, 479,

495, 503, 505, 508, 511, 520, 525, 527,

537, 541, 542, 544, 545, 546, 547, 548,

549, 556, 558, 559

Harnia, D. (caporaJ) - 32'9

H artei, Alexandru (sublocotenent) - 227,

319, 344

Hartel, Artur (ublocotenent) - 227

Hartular, George (subllocotenent) - 43

Hasenkampf, (colonel rus) - 175

Hasnaf, George (căipitan) - 33

Hatcek, Hugo (d.pitan) - 33

Helţ, (dl.pita.n) - 227

Hepites, Vergiliu (căpitan) - 43, 536

Hercea, Vasile (sublocorenent) - 554

Herkt, Henrich (colonel) - 19, 43, 59, 144,

227, 309, 325, 339, 488, 495

Herfner, George ('locotenent-colonel) - 32,

497, 521, 526, 558

Hiot, Constantin (sublocotenent) - 33, 495

Ho/ban, Mihail (colonel!) - 19, 32, 59, 76,

135, 145, 254, 255, 260, 370, 374, 44 1,

495, 497, 527

Ho/ban, Nicolae (locotenent-colonel) - 32,

382, 406, 529, 538, 551

Hondoca, Grigore (căpitan) - 33, 360, 382,

406

Honog, Teodor ('caporal) - 329

Horbasky, Alexandru (maior) - 19, 43, 115,

495, 522

Horcea, Vasile (•sublocotenent) - 331

Horezeanu, Constantin (căipitan) - 43

Horia, Ioan (sublocotenent) - 349

Haratovici, (colonel sîrb) - 110, 121, 211

Hristescu, Nicolae (căpitan) - 483

Hristescu, Păun (caporal) - 184

Hristian, (sublocotenent) - 530

Huzum, (caporal) - 227

I

Ialonschi, Alexandru (căpitan) - 33, 507

Iacovachi, Constandiniu - 460

larea, Alexandru (sublocotenent) - 43, 349

larea, Leonida (maior) - 322, 382

larea, Zamfir (locotenent) - 33, 495

Iatropolu, Teodor (căpitan) - 453, 495

/gnatiev, (diiplomat rus) - 225, 519

Ilie, Constantin (sergent-adjutant) - 406

Iliescu, Dimitrie (sergent) - 329

Iliescu, Dumitru (caporal) - 184

Iliescu, Ion (soldat) - 531

Iliescu, Nicolae (locotenent) - 33

/meritinski (prinţ rus) - 326, 444

Ioachim, (soldat) - 227

Ioan, Grigore ('locotenent-colonel) - 227,

253, 382, 391, 397, 411

Ioan, Iancu ('locotenent) - 33

Ioan, Nicolae (maior) - 33

Ion, Ion (soldat) - 184

Ion, Marin (caporal) - 184

Ion, Thudor (soldat) - 184

lonaf, Florea (locotenent) - 33

Ionescu, Barbu (soldat) - 184

Ionescu, Constantin locotenent) - 33

Ionescu, Dimitrie (,locotenent) - 33

Ionescu, Fotache (sublocotenent) - 227, 344,

349

Ionescu, Florea (sergent) - 331

Ionescu, George (căpitan) - 33

Ionescu, George (locotenent) - 33

Ionescu, Ion (sublocotenent) - 391, 411


643

Ionescu, Nicolae (subilocotenent) - 33

Ionescu, Nicolae (soldat) - 484

Ionescu, N. - 15

Ionescu, Panu (căipitan) - 360, 406

Ionescu, Petre (icitan) - 329

Ionescu, Panait (căpitan) - 33

Ionescu, Teodor (locotenent) - 33

Ionescu, Titus (căpitan) - 33

Ionescu, Nicolae (medic el. I) - 483

Iorga, Andrei (soldat) - 227

Iorgu, Radu - 25

lpătescu, Grigore (colonal) - 19, 59, 81, 111,

217, 267, 272, 300, 329, 331, 332, 337,

345, 382, 426, 488, 495

lpceanu, Dimitrie (sublocotenent) - 33

lremia, (căpitan) - 322

lrtmiţă, Constantin (soldat) - 227

lsvoranu, Mihail (căpitan) - 495

Ivanov, Nicolae (căpitan rus) - 96

lvanovici, Mihail (maior) - 166, 184, 373

lzescu, George (căpitan) - 43, 206

J

]aboreanu, (locotenent) - 269

]ippa, Alexandru (maior) - 33, 227, 382

Jugăreanu, (medic) - 508

]ugărescu, Stoian (oa.poral) - 329

K

Kelbereaţă, Ion (locotenent) - 115

Kiriac, Panait (locotenent) - 33

Kiriţescu, Alexandru (sublocotenent) - 33

Kiriţescu, Nicolae (locotenent-colonel) - 386

Kogălniceanu, Mihail - 7, 8, 9, 11, 25, 46,

54, 55, 65, 117, 192, 198, 2:1 3, 22'5, 264,

268, 318, 340, 342, 513, 5'14

Konschelsky, (general rus) - 375

Krîlof, (general rus) - 375

Krudner (general rus) - 118, 239, 259, 264,

340, 444, 530

Kurnossy (maistru militar rus) - %

L

Lahovarii, AL. - 4, 5

Lahovary, Jacob (maior) - 19, 26, 59, 284,

356, 376, 380, 382, 396, 48•1, 495, 530

Lambrino, Alexandru (locotenent) - 19, 386

Lambru, Constantin (soldat) - 406

Lahovari, Nicolae (locotenent) - 19

Laskarev, (general rus) - 269, 285, 290, 296,

298, 326, 376, 530

Lazăr, Petre (ca.pora:l) - 329

Lămotescu, Emanoil (locotenent) 33

Lătărescu, Nicolae (căpitan) - 33

Lăţescu, B. - 46

Leca, Grigore (căpitan) - 33

Lecca, Dimitrie (colonel) - 457, 495, 501,

505, 507, 509, 512, 521, 526, 532, 534

Lecca, Dimitrie (maior) - 33, 322

Lecca, George - 25, 54

Lelescu, George (sublocotenent) - 33

Lemnea, Dimitrie (locotenent) - 391, 411

Leon, Alexandru (maior) - 2Z7

Leonida, (sergent) - 227

Leonte, George (locotenent) - 33

Leontiev, (general rus) - 326

Lepădatu, Constantin Qlocotenent-colonel)

32, 157, 161, 188

Lepădat, Dediu (sergent) - 406

Lepădatu, Panait (di.pitan) 495

Lepădatu, Vasile (sublocotenent) - 33

Lepădătescu, Ştefan (sublocotenent) - 530

Lerosdi, (colonel rus) - 227

Leşu, Niţă (sergent-adjutant) - 406

Lipan, Constantin (căpitan) - 33

Lipan, George (căpitan) - 33, 227, 329, 332,

349, 382

Lidniţi, (maior) - 408

Livezeanu, Mihail (locotenent) - 43, 495

Logadi, Ioan (colonel) - 19, 32, 49, 59, 76,

80, 101, 105, 111, 116, 124, 136, 137,

146, 148, 150, 158, 173, 176, 205, 206,

215, 495

Loghinu, Nichita (soldat) - 531

Lucaciu, Scarlat (sublocotenent) - 33

Luchian, Rafael (sublocotenent) - 227

Lupaşcu, Constantin (căpitan) - 33, 171,

193, 227, 269, 484

Lupaşcu, Dimitrie (sublocotenent) - 33

Lupaşcu, George (căpitan) - 43

Lupoianu, Alexandnt (maior) - 33

Lupu, George (general de brigadă) -- 17,

19, 29, 31, 41, 59, 65, 7Z, 73, 76, 78,

80, 100, 101, 103, 108, 112, 113, 114,

115, 122, 132, 137, 141, 147, 148, 158,

173, 174, 183, 186, 191, 205, 248, 251,

254, 258, 260, 263, 416, 442, 443, 448,

449, 450, 451, 453, 455, 456, 469, 478

Lupu, Georgi! (sublocotenent) - 33

Lupu, Lascăr (maior) - 19

Lupu, Teodor (maior) - 19

Lupu, (medic) - 508

Lupuşor, Postolache (sergent) - 3Z9

M

Macarie, Dimitrie (căpitan) - 33

Macca, Petre (maior) - 331, 332, 373, 382

Macheiev, ('colonel rus) - 316, 530

Macri, Dimitrie (rna.ior) - 33, 322, 362

Macri, Enache (căpitan) - 33

Macri, Ioan (locotenent) - 360

644


Macri, Ioan (căpitan) - 483

Magheru, Romulus (căpitan} - 19, 26, 59

Mahnoveţ, (maistru rus) - 96

Maican, Atanasie (di•pitan) - 344, 349

Maican, Constantin (maior) - 33

Makarov (general J'us) - 38'1

Malaxa, Dimitrie (1locotenent} - 33

Malaxa, Mihail (administrator ci. III) 43

Manolescu, Alexandru (locotenent} - 43

Manolescu, George (medic) - 181

Manolescu, Ioan (sublocotenent} - 181

Manolescu, Nicolae (căpitan) - 25, 33, 329,

344, 349

Manolescu, Teodor (locotenent} - 33

Manoliu, George (căpitan) - 81

Manoliu, Vasile (locotenent} 33

Manoliu, Vasile (sergent} - 227

Manolov, (gnerail rus) - 227, 530

Manu, C. (sergent} - 530

Manu, George (general de brigadă) - 59, 71 ,

87, 91, 104, 155, 1n, 194, 196, 199, 211,

220, 221, 223, Z24, 225, 226, 227,

228, 230, 231, 233, 235, 237, 239, 240,

241, 246, 249, 250, 252, 253, 256, 259,

260, 261, 264, 268, 276, 280, 481, 494

Manu, Ion (că.pitan) - 495

Manu, Ion (sublocotenent} - 385

Marcovici, (sublocotenent} - 349

Mardare, Nicolae (ca;poral) - 329

Marcu, George (sublocotenent} - 227, 344,

349

Margu, Gheorghe - 157

Marin, Gheorghe (caporal) - 331

Marin, Ilie (ca-poral) - 331

Marin, Ion (soldat} - 184

Marinescu, George (că.pitan) - 33

Marinescu, Marin (soldat) - 184

Marinescu, Constantin (locotenent) - 349

Marinichi, Ştefan (soldat) - 484

Marotineanu, Petre (locotenent) - 33, 388,

391, 411

Marzesco, - 118

Mateescu, Ştefan (maior) - 439, 465

Mateescu, Mihail (că.pitan) - 33

Mateesrn, Ioan (sublocotenent) - 33, 344,

349

Mathei, Simion (sergent) - 329

Mavrocordat, George (locotenent} - 43

Mavrocordat, Nicolae (locotement) 43

Mavrichi, Nicolae (colonel) - 19, 60, 470,

478, 570

Mavrodin, George (căpitan) - 181, 184

Mavrodin, Nicolae (locotenent} - 49;

Măcărescu, Dimitrie (sublocotenent} - 334,

349

Măcărescu, Nicolae (căpvtan) - 554

Măldărescu, George (locotenent-colonel)

32, 222, 329, 332, 382, 395, 405, 421,

436, 439, 465

Mălinescu, Mihail (căpitan) - 33

Mănescu, George (sublocotenent} 344,

349

Mărăcineanu, Valter-Nicolae (căpit:m) - 142,

331, 332, 338, 344, 349, 382, 554

Mărăşescu, Ioan (st1blocotenent} - 349

Mărculescu, Gheorghe (locotenent-colonel)

59, 81, 267, 470, 488, 495

Medala, Paşa (general turc) - 211

Mehmet, Ali (general turc) - 419, 438

Meyendorf f (general rus) - 437, 439, 44;,

453

Merchea, Ion (sergent} - 329

Merişescu, Ioan (sublocotenent} - 344

Merişescu, Pandele (căpitan) - 33, 450

Michkevic, (locotenent-colonel sîrb) - 121

Micu, Stan (soldat} - 184

Mihail, Constantin (administrator cl. III) -

43

Mihaiu, R. (maior) - 25

Mihalache, Matei (caporal) - 227

Mihăescu, George (că.pi-tan} - 216, 227, 360

Mihăescu, Vasile (sublocotenent} - 349, 554

Mihăilescu, George (administrator ci. III)

43

Mihăilescu, Haralambie (locotenent} 33

Mihălcescu, Anton (sublocotenent} - 33

Mincu, Dimitrie (sublocotenent} - 33

Mitescu, Constantin (maior) - 59, 76

Mitilineu, M. - 236

Mitrea, Smarandache (sergent) - 329

Mitro/an, G. (soldat) - 484

Mînzală, Ion (soldat) - 331

Moisescu, Achit (căpitan) - 33

Molocikov (subofiţer rus) - 96

Moroianu, Stavri (locotenent) - 33

Moroiu, George (.locotenent) - 33

Morţun, Constantin (căipitan) - 227, 319,

321, 344, 349

Moruzi, Dimitrie (sublocotenent) - 495

Moscu, N. - 4, 5

Munte::mu, Nicolae (căpitan) - 33

Murat, Gheorghe (căpitan) - 386

Murgescu, Ioan (maior) - 170, 453

Mustafa, Paşa (general turc) - 211

Mustaţă, (sergent) - 227

N

Namik, Paşa - 519

Nancovici, Nicolae (sublocotenent) - 331,

332, 554

Nanu, George (locotenent) - 43

Nădejde, Enache (locotenent} - 33

Năstase, George (ca.poral) - 227

Năstase, Ioan-Grigore (căpitan) - 188, 360,

554

Năstase, Ioan (soldat) - 331

Neacşu, David (caporal) - 227

645


Neagu, Gheorghe (soldat) - 331

Neagu, Lazăr (sergent) - 227

Neagu, Stan (1Sergent) - 329

Negel, Dimitrie (d1,pitan) - 179, 385, 522

Negrea, D. - 25

Negrea, Vasile (soldat) - 531

Negruţi, A. - 46

Negruţi, George (maior) - 33

Negoescu, Petre (că,pitan) - 33

Nelidov, (diplomat rus) - 519

Neniţescu, L. L. (sublocotenent) - 322, 349

Ne pokoitchitzki, - 118, 519

Nestor, Ioan (intendent adj·unct ci. I) --

59, 76

Nicolae, Constantin (sublocotenent) - 344

Nicolae, Gheorghe (soldat) - 331

Nicolae, Ioan (maior) - 119, 157, 360, - 362,

554

Nicolae, Nicolaevici (Mare Duce a!l Rusiei) -

225, 227, 235, 261, 264, 274, 290, 298,

305, 311, 348, 355, 389, 407, 419, 438,

444, 464, 471, 489, 519, 530

Nicolaevici, Ioan (locotenent) - 33, 371

Nicolaevici, Ioan (sublocotenent) - 33, 360

Nicolaide Constantin (sublocotenent) - 33

Nicolau, ' constantin (locotenent) - 33, 17 I,

329, 349

Nicolau, Emanoil (locotenent) - 43, 530

Nicolau, Nicolae (locotenent--colonel) - 162

Nicolescu, Alexandru (locotenent) - 33

Nicolescu, Constantin (.locotenent) - 33

Nicolescu, Dimitrie (locotenent) - 554

Nicolescu, George (sublocotenent) - 360,

371, 554

Nicolescu, Nicolae (locotenent) - 349, 483

Nicolescu, Petre (căpitan) - 33

Nicolescu, Petre (maior) 33, 197

Nicolescu Valentin (sublocotenent) - 371

Niculescu ' George (sergent-maior) - 227

Nisipeanu, Nicolae (sublocotenen•t) - 144

Niţescu, Mihail (locotenent) - 43, 227

Novosilsky, (colonel rus) - 530

o

Obedeanu, Vasile (maior) - 227, 453

Ochiană, Costache (soldat) - 104

Olănescu, Ion-Atanasie - 33

Olănescu, Nicolae (>locotenent) - 227

Oltenescu, Iosif (-locotenent) - 33

Oprea, Vasile (,locotenent) - 33, 388, 39'1 ,

411

Oprescu, Dumitru (caporia:I) - 331

Oprescu, (maior) - 39

Oprişanu, Mihail (locotenent) - 33, 157, 188,

530

Orăscu, Al. - 4, 5

Orleanu, George (Jocotenent) - 483

Osman, Paşa (mareşal turc) - 148, 211, 280,

419, 471 , 476, 477, 479, 481, 482, 530

Ostian, Vasile (·sublocotenent) - 33, 396

Otremba - (Braftei) Gustav (medic principal

ci. li) - 19, 59, 144

p

Paciurea, Constantin (locotenent) - _, 3

Paciurea, Nicolae (sublocotenent) -- 329, 344,

349

Pache, Cristache (soldat) - 406

Paghean, Gheorghi (sergent) - 531

Paladi, Theodor (locotenent) - 19, 386

Palladi, Constantin (maior) - 382, 406

Paleologu, Dimitrie (sublocotenent) - 329

Pană, Ştefan (subJocotenent) - 43, 227

Panciu, Marin (capora.1) - 227

Pandele, Dimitrie (căpitan) - 43, 263

Pandelescu, Anton (sublocotenent) - 263

Panu, Alexandru (căpitan) - 33, 331, 349

Papadopolu, Alexandru (colone) - 32, 59,

76, 197, 200, 256, 390

Papazoglu, Petre (sublocotenent) - 33, 144,

38 8, 391

Papazoglu, Nicolae (locotenent) - 495

Parageni, Constantin (sublocotenent) - 227,

41 1

Parapeanu, Ioan (sublocotenent) - 263, 391

Paraschivescu, Alexandru (maior) - 222, 385,

529, 538

Paraschivescu, Dimitrie (sublocotenent)

483

Paraschivescu, George (locotenent) - 43

Paraschivescu, Mihail (locotenent} - 43

Parpală, Constantin - 406

Pascaru, Ioan (ca.por.al) - 227

Pascu, George (sublocotenent) - 33, 507

Pascu Şerban (maior) - 19, 43

Pastia, George (sublocotenent) - 33, 344,

349

Pastia, Mihail (locotenent-colonel) - 19, 43,

171, 364

Paşalega, Radu (locotenent} - 43

Patru/eseu, Gheorghe (sergent} - 184

Paul, Ioan (sublocotenent) - 33

Pavlov, Alexandru (căip.iun} - 534

Plătineanu, George (medic) - 398

Păpurică, Ştefan (locotenent) - 33

Păun, George (sublocotenent) - 43

Pecetescu, Nicolae (sergent) - 329

Pelmuş, Constantin (oaipora.l) - 3.H

Pencovici, Eustaţiu (colonel) - 19, 59, 70,

79, 144, 256, 260, 478

Perdicari, Ion (locotenent) - 43

646


Pcre1z, Alexandru (focotenent-colonel) - 98,

171, 436, 491, 509, 522, 529, 531, 535,

538, 543

Perişoară, Ion (sdldat) - 484

Persiceanu, Constantin (căpitan) - 4Zl , 521

Persit, /. (medic veterinar) - 115

Petrariu, Mihai (sergent-major) - 329

Petre, Ioan (soldat) - 331

Petrescu, Christache (căpitan) - 3."\

Petrescu, Ioan (maior) - 33

Petrescu, Ioan (căpitan) - 33

Petrescu, Ioan (sublocotenent) - 484

Petrescu, Vasile (soldat) - 531

Petrescu, Zaharia (medioe principal el. II) -

19, 59, 76, 115, 331

Petro, Nicolae locotenent) - 33

Petro'1J1m, (locotenent-colonel) - 261, 322

Petro'1Jici, Constantin (locotenent) - 43

Petro'1Jici, Ioan (locotenent-colone1!) - 227

Petro'1Jici, Ioan (căpitan) - 33

Petro'1Jici, (sergent) - 327

Pilat, Constantin (locotenent-colone'l) - 256,

309, 339, 470, 495

Pintileasa, Ion (soldat) - 531

Piteşteanu, Alex. (căpita.n) - 411

Pîrcălabu, Nicolae (căpitan) - 127

Pîrîianu, Simion (sergent) - 227

Pîrvu, Radu (soldat) - 227

Plagino, (comisar gen•mtl) - 11 S

Plănescu, Ioan (sublocotenent) - 43

Pleşoianu, Nicolae (sublocotenent) 33

Pleşor, Vasile (sergent) - 184

Podariu, Gheorghi (sergent) - 531

Poenaru, Constantin (locotenent-coloneii)

19, 33, 59, Hl, 33Z, 382, 523, 534

Poen,iru, Nicolae (locotenent) - 121

Polizu, Grigore (locotenent-colonel) 171,

261, 530

Polizu, Anton (locotenent) - 144

Popa, Ion (caporal) - 329

Popa, Ion (brigadier) - SJ.1

Popa, Nicolae (oldat) - 331

Popescu, Candiano (1locotenent-coloncl)

333, 339, 376, 382, 4311, 453

Popescu, Christache (d.pita:n) - 33

Popescu, Christache (locotenent) - 33

Popescu, Constantin (sergent) - 203

Popescu, Dimitrie (administrator ci. III)

43

Popescu, Dimitrie (sublocotenent) - 33, 43,

179

Popescu, George (locotenent) - 33

Popescu, Ioan (sublocotenent) - 465

Popescu, Ion (sergent) - 329

Popescu, Mihail (maior) - 19, 29, 43, 165

Popescu, Mihail (medic d. I) - 508

Popescu, Vasile (medic) - 331, 433

Popescu, (căpitan) - 495

Popovici, George (căpitan) - 227

Popo'1Jici, Grigore (sublocotenent) - 43

Popovici, Nicolae (căpitan) - 349

Popovici, Nicolae (sublocotenent) - 43, 227

Porfeni, Vasile (sublocotenent) - 43

Potam, Constantin (soldat) - 406

Predescu, Tache (sublocotenent) - 33

Pretorian, Arghir (administrator ci. II) - 43

Pretorian, Ioan (căpitan) - 33

Procopet, (colonel) - 261

Prodan, Constantin - 460

Profiriu, Constantin (adjunct ci. I) - 19

Protopopescu, George (căpitan) - 554

Protopopescu, Ioan (sublocotenent) - 33

Prundeanu, Ioan (locotenent) - 33, 507

Pruncu, Con5tantin (căpitan) - 2Z7, 384

Puic<î, Nicolae (locotenent) - 43

Purcărescu, Florea (sublocotenent) - 33

Purcel, Ioniţă (soldat) - 484

R

Racoviţă, Dimitrie (general de brigadă)

399, 418, 426, 427, 43 1, 432, 440, 466,

470, 473, 481, 488, 495, 530, 552

Raco'1Jiţă, Ion (locotenent-colonel) - 32, 4H

Racoviţă, (sergent) - 2Z7

Radeţki, (general rus) - 118

Radovici, Alexandru (general de brigadă) -

19, 59, 62, 69, 77, 88, 89, 92, 123, 138,

143, 144, 149, 157, 169, 172, 175, 194,

22'0, 222, 227, 245, 247, 265, 270, 570

Radovici, Nicolae (locotenent) - 33, 447,

465

Rasti, Mihail (maior) - 386, 453

Radu, Badea (caporal) - 227

Rădescu, Dimitrie (sublocotenent) - 33, 360,

406

Răducanu, Mihai (sergent-major) - 329

Rădulescu, Constantin (sublocotenent) - 33

Rădulescu, Ioan (locotenent) - 360, 483

Rădulescu, Tănase (sublocotenent) - 33

Rădulescu, Constantin (guard ci. II) 133

Răduleţ, Damian (soldat) - 217

Rentz, Nistor (căpitan) - 43

Rîmniceanu, Ioan (locotenent) - 33

Robescu, Alexandru (maior) - 43

Romanescu, George (locotenent) - 43

Romano, Mihail (căpitan) - 227, 349, 55

Roseti, C. A. - 25, 42, 46, 54, 83, 99, 153,

566, 567

Roseti, Bălănescu - 118

Rosetti, Ioan (locotenent) - 353, 396

Rosnoveanu, George (colonel) - 59, 64, 91,

98, 171, 209, 230, 235, Z41, 253, 259,

261, 275, 276, 279, 285, 326, 390, 426,

427, 432, 471, 488, 495, 530, 570

647


Rosnovanu, Nicolae (sublocotenent) - 322

Roşca, Mihail (administrator dl. I) - 43

Roşianu, Constantin (sublocotenent) - 43

Roşu, Gh. (caporal) - 329

Roşu, Tănase (saldat) - 331

Rotaru, Enache {locotenent) - 33

Rudeanu, Constantin (că\pitan) - 495

Rusănescu, George (sul::llocotenent) 331,

386

Rusescu, Ştefan (sergent) - 329

Rusu, George (oa,poral) - 227

Rusu, Ioachim (căpitan) - 33, 360, 371

s

Sachelarie, Otton (colonel) - 19, 29, 32, 59,

72, 76, 181, 184, 197, 260, 287, 347, 390,

393, 426, 432, 466, 471, 47Z, 481, 488,

495, 502, 512

Sachmann, (ziarist german) - 336

Sadic, Paşa (general turc) - 530

Sabia, Alexandru (ilocotenentcolonel) - 59

Samurcaş, Ion (maior) - 386

Samurcaş, (.că,pitan) - 344, 349

Sathmari, Ludovic (med.ic) - 508

Sava, Negrea (rgent) - 353

Savfet, Paşa - 55, 117

Savopol, George (5ublocotenent) - 19, 43,

171, 530

Scapu, Florea (soldat) - 184

Scărlătescu, Fii.ip (sublocotenent} - 391, 411

Scărişoreanu, Ioan (sublocotenent) - 33

Schaum, (maistru militar rUli) - 96

Scheleti, Scarlat (ma:ior) - 90, 222, 406

Sebina, Alexandru (locotenentcdlonel) - 19,

495

Sebina, Nicolae (maior) - 19, 59, 363

Scinescu, George (locotenent) - 33

Scobelev, (general ru5) - 350, 480, 489, 530

Scriban, Ioan (căipitan) - 33, 388, 411

Sedleski, (colonel rus) - 261, 265, 269

Segărceanu, Brutus (locotenent) - 19, 495

Segărceanu, Ion (locotenent) - 33

Serafim, Ioan (Jocotenent) - 182

Sever, Paşa - 519

Severin, Alexandru (sergent) - 2Z7

Severin, Emanuel (medic) - 453, 495, 508,

520

Sbincera, Dumitru (sublocotenent) - 329

Silder, Schulder (general rus) - 530

Simionescu, Nistor (brigadier) - 531

Simionescu, Vasile (căpitan) - 269

Singuro/, Alexandru (maior) - 19, 59, 495

Sişman, Constantin (locotenent) - 33

Sişman, Leon (căpitan) - 331, 349

Sişman, Ştefan (colonel) - 32, 396, 533

Slăniceanu, George (colone1) - 10, 18, 19,

20, 21, 23, 27, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38,

40, 42, 43, 45, 46, 48, 51, 59, 68, 74, 93,

95, 107, 109, 123, 170, 175, 190, 191,

196, 199, 21 1, 221, 223, 224, 228, 229,

230, 233, 238, 243, 245, 246, 247, 249,

256, 260, 263, 264, 271, 288, 29f, 295,

297, 298, 299, 303, 364, 380, 395, 405,

421 , 434, 435, 436, 437, 439, 446, 447,

453, 468, 477, 495, 497, 506, 516, 518,

527, 564

Slătineanu, Constantin (sublocotenent) - 49">

Smioanicoff, (general crus) - 227

Soare, Ion (caporal) - 530

Sol.acolo, George (elev) - 331

Soşanschi, (căpitan rus) - 96

Spiroiu, Constantin (sublocotenent} - 33,

181

Spiroiu, Gheorghe (soldat) - 331

Stamatin, Iacob (maior) - 33

Stamatopol, Simion (sublocotenent) - 411

Stanciu, Ion - 460

Stanciu, Mirea (soldat) - 331

Stanciu, Vasile (soldat) - 331

Stanciu, Dimitrie (sublocotenent) - 331, 332,

349

Stancu, Ilie (locotenent) - 33

Stancu, Niţă (soldat) - 184

Stavrescu, George (medic principal dl. II) -

19, 59, 81

Stavrescu, Ioan (căpitan) - 33

Stavri, Dumitru (sublocotenent) - 483

Stănciulescu, Nicolae (sublocotenent) - 33

Stănescu, Constantin (locotenent) - 33

Stănescu, Chivu (locotenent) - 33, 218, 227,

329, 349, 554

Stănescu, Mihail (medic) - 115

Stănescu, Nicolae (locotenent) - 33

Stănescu, Vasile (locotenent) - 33

Stănescu, Vasile (sergent-adjutant) - 483

Stănulescu, G. - 5

Stătescu, Eug. - 513, 566, 567

Stătescu, Pavel (căpitan) - 33

Sterie, George (sublocotenent) - 43

Sterie, Lascăr (căpitan) - 33

Stîlpeanu, Vasile (sergent) - 331

Stoenescu, Dimitrie (locotenent) - 33

Stoenescu, Vasile (locotenent) - 507

Stoian, Dimitrie (medic ci. I) - 554

Stoica, Nicolae (căpitan) - 43

Stoica, Ştefan ('locotenent) - 43

Stoilov, Simion (maior) - 483

Stolîpin, (general rus) - 214, 227, 241, 253,

259, 261, 265, 275, 279, 282, 298, 364,

530

Stolojan, - 117

Straja, Ioan (maior) - 33

Stratulat, Vasile (sergent) - '227

Strîmbeanu, Grigore (căpitan) - 33

Stroescu, George (sublocotenent) - 43

648


Stroescu, Mihail (Jocotenent) - 43

Stuart, Dimitrie (baron rus) - 54, 96

Strugoff, (general .rus) - 530

ş

Şahovskoi, (prinţ rus) - 118

Şelaru, Apostol (soldat) - 331

Şerban, Drăghici (caporal) - 329

Şerban, Ion (5oldat) - 184

Şerbănescu, Dimitrie (sublocotenent) - 331,

554

Şerbănescu, Matei (caporal) - 331

Şerbănescu, Ioan (medic şef de brigadă) -

30

Şerbănescu, (maior) - 495

Şerbănescu, (soldat) - 534

Şonmănescu, Ioan căpitan) - 43, 2'20, 227

Şonţu, George (ma10r) - 33, 329, Hl, 332,

338, 349, 382, 554

Şesovoi, (colonel rus) - 212, 227

Ştefan, V. {locotenent) - 391

Ştefanov, Vasile {locotenent) - 33

Ştefănescu, George (sublocotent) - 484

Ştefănescu, Hristea (ca.poral) - 329

Ştefănescu, Nicolae (locotenent) - 43, 227

Ştefănescu, Teoharie (locotenent) - 33

Ştefănescu, Vasile {locotenent) - 33, 227,

411

Ştefănescu, (sergent-major) - 22'7

Şurcă, Mihail (locotenent) - 331, 332, 554

T

Tabără, Ioan (sublocotenent) - 234

T achescu, Ilie (solda.t) - 331

Tafta, Simion (sergent) - 329

Tahir, Omer-Pa1a (genera.I turc) - 530

Tamara, George (subintendent) - 59, 495

Tănăsescu, Christache (locotenent) - 33

Tănăsescu, George (sublocotenent) - 43

Tănăsescu, Grigore (locotenent) - 115, 531

Tătărăscu, Nicolae (locotenent) - 19, 59,

495

Tăut, Ioan (maior) - 452, 475, 499, 509,

543, 551

Techertokof, (locotenen•t rus) - 170

Tefic, Pa1a (general turc) - 530

Teliman, Constantin (maior) - 59, 197, 314,

483

Teliman, George {locotenent-cdlonel) - 538,

562

Teliman, Ioan {locotenent) - 331, 349

Teliman, Ulise (maior) - 144

Tel!, Alexandru (maior) - 43, 145

Tempală, (•ca.po!'al) - 227

Teodor, Gui/o (căpitan) - 33

Teodorescu, Constantin (maior) - 33

Teodorescu, Iordache (sergent) - 329

Teodorescu, Ioan (sublocotenent) - 33

Teodorescu, Ilie (sublocotenent) - 33

Teod?rini, /l(icolae (locotenent) - 179, 453

Teto1anu, Nicolae (căpitan) - 33

Thomescu, Gr. - 530

Theodori, Iulius (medic •principal ci. I)

59, 495

Ticu, Şerban (sergent) - 227

Tiedmain, Ioan (sublocotenent) - 43

Timotei, Ghitia (sergent) - 329

Tincă, Dimitrie (sublocotenent) - 33 ' 349

Tîrnovski, (sergent-adjutant) - 22'7

Tîr1oreanu, Nicolae (locotenent) - 391 ' 411

Tocilescu, (elev) - 331

Toma, Ion (soldat) - 227

Tomescu, Alexandru (sublocotenent) - 507

Tomescu, Dimitrie (locotenent) - 33

Tomescu, Teodor {locotenent) - 19, 33

Tomescu, Vasile (căpitan) - 43

Topan, Ioan (sublocotenent) - 33

Toporanu, Scarlat (locotenent) - 33

Toporan, Scarlat (căpitan) - 388, 391, 411

Trafor, (caporal) - 227

Tra1că, Ion (ca,poral) - 530

Traversky, (marchiz rus) - 530

Trică, D. (ca.poral) - 329

Trifon, (soldat) - 227

Trofin, Vasile (sergent) - 531

Totleben, (general rus) - 400, 430, 444,

481, 530, 565

Tudor, Mihai (soldat) - 334

Tudoriu, George (căpitan) - 115, 483

Tudosie, Ion (caporal) - 329

Turnavitu, Constantin (subloootenent) - 33

Ţenescu, Nicolae (sergent) - 329

Ţino, Ştefan (căpitan) - 33

Ţînţăreanu, (medic) - 508

Ţupagu, Ioan (sublocotenent) - 43, 263

Ţ

u

Ulescu, Grigorie (maior) - 127, 562

V/eseu, Constantin (sublocotenent) - 331,

349, 554

Ungureanu, Ioan (soldat) - 331

Ungureanu, Ion (ca.pora;I) - 32'9

Ungureanu, Radu {locotenent) - 33

Urlăţeanu, (medic) - 508

Urlăţeanu, Alexandru (sublocotenent) - 43

Urianu, Vasile {locotenerut) - 33

Ursache, (brigadier) - 227

Uţă, Ioniţă (caporal) - 227

649


V

Valentineanu, George (subilocotenent) 33,

360

Vanghele, Constantin (căpitan) - 33

Variam, Constantin (locotenent) - 263

Vartiade, Panait (di.pitan) - 43, 260, 402,

429, 481

Vasian, Nicolae (caporal) - 227

Vasilache, Teodor (sergent) - 331

Vasilescu, Constantin (căpitan) - 33, 533

Vasilescu, George (căpitan) - 33

Vasilescu, Grigore (sublocotenent) - 33, 391,

411

Vasilescu, Ion (căpitan) - 33, 569

Vasilescu, Ion (sublocotenent) - 391 , 411

Vasilescu, Mihail (maior) - 33, 180, 533

Vasiliu, Constantin (sublootenen!) - 43

Vasiliu, D. (ergent) - 329

Vasiliu, Ioan (locotenent) - 402

Vasiliu, Ion (caporal)) - 329

Vasiliu, Petre (sublocotenent) - 43

Vasiliu, Vasile (sergent) - 32'9

Vasiliu, Zamfir ( că.pitan) - 260

Vasilovsky, Constantin (locotenent) - 33

Văcărescu, Constantin - 386

Văcărescu, E. (că.pitan) - 171, 259

Văcărescu, Ion (brigadier) - 227

Văcărescu, Ion (că.pitan) - 495

Văcărescu, Theodor (că.pitan-mareşailul curţii)

- 330, 369

Văgai, Alexandru ('locotenent) - 43

Vălcescu, Ioan (căpitan) - 329

Vălianu, Toadir (sergent-major) - 484

Velţz, Alexandru (căpi.can) - 530

Verbiceanu, Vasile (·locotenent) - 33

Vercescu, Ioan (medic principal ci. II) - 19,

495

Vercescu, Petre (locotenent) - 33

Verdescu, Constantin (locotenent) 33

Verescu, George (locotenent) - 3.>

Veropulo, Neagoe (că1pitan) - 360

Veveriţă, Ioniţă (soldat) - 331

Vidraşcu, Alexandru (locotenent) 386

Vi/ara, Ioan (medic) - 322

Vintilă, Eremia (căpitan) - 33

Viţa, Nicolae (sergent) - 329

Viţvu, Ioan (rlocoteneM) - 386

Vizanti, A. - 22, 83, 99

Vîlcescu, Ioan (căpitan) - 33, 344, 349

Vlădescu, Dimitrie (sergent-major) - 329

Vlădescu, Mihail (•administrator ci. I) - 43,

370

Vlădescu, Matei (colonel) - 59, 76, 80, 97,

114, 116, 121, 122, 124, 1Z6, 127, 131,

132, 176, 182, 216, 260, 287, 320, 388,

482, 488, 495, 533, 552

Vlădescu, Ştefan (sublocotenent) - 33

Vlădoianu, Nicolae (că.pitan) - 19, 59, 495

Vlăleanu, George (sublocotenent) - 43

Voinescu, Gh. (locotenent-.colonel) - 116

Voinescu, Sergie (locotenent-colonel) - 19,

59, 76, 321, 3Z2, 352, 361 , 399, 453,

455, 462

Voinescu, Tănase (sublocotenent) - H

Vrabie, Constantin (adjunct ci. I) - 19, 59

Vrabie, Vîrlan (soldat) - 331

Vretta, Alexandru (-că.pitan) - 33

Vuculescu, Dimitrie (sublocotenent) - 33

Vulpe, Ion (soldat) - 184

w

Willyaminoff, (general rus) - 227

z

Zaharescu, Nicoale (sergent) - 227

Zamfir, Badea (caporal) - 329

Zănescu, Alexandru (căipitan) - 43

le/cari, Alexandru (general de brigadă)

19, 227, 570

Zisside, (locotenent) - 452

Zossima, George (căpitan) - 19, 530

Zotov, general rus) - 269, 275, 28!, 285,

293, 296, 297, 298, 304, 316, 32"6, 374

Zotoviceanu, (sergent-adjutant) - 331


INDICE DE DENUMIRI GEOGRAFICE

A

Ada-Kaleh - 9, 318, 513

Adjud - 27, 33

Adlya - 121

Adrianopol - 28

Alexandria - 130

Altimir - 415

Afoagii - 522, 529

Amăradia - 27, 33

Amărăşti - 171, 209

Amz.uleşti - 257

Anadolia - 28

Apro:::i - 64

Arcer - 416, 506, 507

Arcer Palanka - 416, 454, 467, 475, 499,

501, 503, 505, 507, 509, 517, 540

Argeş - 27, 33, 70, 557, 57Z, 573

Asagi Dubnik - 530

Asanu - 70

Asatly - 28

B

Bacău - 27, 33, 460, 557, 572, 573

Baden - 198

Bagdad - 28

Bahlui - 27

Baia - 102

Bairovbov - 502

Balaci - 27, 171

Baloseşti - 27

Balş -- 27, 33, 130

Balta -- 27, 33

Başeu - 27, 33

Biiileşti - 65, 67, 7Z, 75, 80, 101, 129, 130,

136, 138, 148, 1154, 156, 159, 162, 163,

222, 223, 244, 254, 370

Băneasa - 88, 89

Bărăşti - 27

Bărcoani - 27

Bechet - 27, 33, 82, 100, 112, 119, 143, 157,

161, 167, 171, 185, 188, 194, 202, 209,

230, 233, 234, 245, 277, 442, 443, 453,

530

Belarada - 110, 121, 211, 512, 521, 522,

532, 534, 536, 544, 546, 547, 548

Belaslatina - 448, 450

Belgrad - 12

Belogracik - 416, 463, 501, 503, 505, 507,

550, 555, 558

Belogolik - 501

Bereşti - 27

Berheciu - 27, :'-3

Berhumet - 27

Behna - 336

Beştii - 226, 289, 292, 297, 299, 395, 4Zl,

436

Beyeas - 28

Bibola - 28

Bi/ieşti - 27

Bistreţ - 67, 136, 138, 142, 150

Bistriţa - 27

Bistriţa de jos - 27

Bistriţa de sus - Z7

Bivolari - 27

Blrca - 370

Blrlad - 27, 33, 43

Blrseşti - 27

Blahniţa - 27

Bodu Dîmboviţei - 27

Bolgrad - 27, 33, 45, 557, 572, 573

Boliminu - 27

Bogot - 464, 489, 530

Bosnia - 28

Botoşani - 27, 33, 43, 572, 573

Braga - 297

Bragov - 289

Braniştea - Z7

Bratocea - 27, 33

Brăila - 18, 27, 33, 43, 96, 171, 557, 572,

573

Bregova - 132

Brenica - 392

Breslani - 266, 282, 298, 310, 312, 320, 364


651

Breslanita - 269, 274, 296, 530

Brest - 286, 290, 292, 293, 297, 300

Brestovăţ - 209

Brlncoveni - 160, 171

Brogar - 299

Bruşa - 28

Buciummi - 70, 171

Bucov - 27, 33, 347, 373, 378, 387, 393,

402, 482, 483, 484, 530

Bucova - 396, 481

BucOtJiţa - 453, 501, 517, 534

Bucureşti - 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11

12, '13, 14, 15, 16, 18, 19, 20, 21,

22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 32, 33,

34, 35, 36, 37, 38, 40, 42, 43, 45, 46,

48, 50, 51, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59,

60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 68, 69, 74,

76, 83, 84, 86, 87, 92, 93, 95, 96, 99,

106, 107, 109, 117, 120, 123, 125, 128,

133, 138, 143, 144, 145, 152, 153, 163,

168, 170, 171, 172, 175, 189, 190, 191,

192, 195, 196, 198, 199, 203, 204, 207,

208, 210, 21 3, 223, 229, 233, 236, 315,

338, 341, 343, 344, 346, 349, 350, 390,

394, 411, 412, 465, 478, 496, 503, 513,

514, 515, 519, 524, 527, 530, 552, 554,

555, 557, 560, 561, 562, 563, 564, 565,

566, 567, 568, 569, 570, 571

Budeşti - 27, 64, 70, 71, 91, 171

Buftea - 27

Buhăeşti - 27

Bugapolie - 501

Bulgar Trestenik - 530

Bulg;ireni - 259, 313, 326

Buliga - 27

Butan - 502

Buzău - 27, 33, 557, 572, 573

c

Cahul - 27, 33, 45, 557, 572, 573

Calafat - 27, 29, 30, 33, 41, 44, 65, 75, 84,

85, 94, 100, 101, 103, 107, 108, 113, 114,

115, 122, 134, 135, 137, 140, 141, 145,

147, 148, 156, 158, 159, 160, 162, 163,

164, 165, 174, 180, 181, 183, 184, 186,

197, 200, 206, 211, 248, 25 1, 254, 258

260, 274, 318, 370, 441, 449, 451, 459,

468, 469, 477, 497, 505, 516, 518, 520,

522, 524, 527, 537, 539, 541, 542, 556

Caracal - 27, 33, 112, 113, 133, 143, 149,

151, 160, 162, 167, 169, 171, 187, 188,

196, 202, 209, 530

Caraula - 72, 73

Carbinu - 503

Cafane - 67

Călăraşi - 27, 33, 47, 65, 80, 88, 157, 188,

277, 496, 530, 533, 552, 553

Călmăţui - 27

Călnău - 171

Călugăreni - 26, 27, 33, 88, 90, 120, 346

Cărbuneşti - 27

Cărpineni - 27

Celeiu - 201, 202, 209, 226, 271, 272, 287

Cerkez Selo - 291

Cepika - 398

Cerovina - 475

Cetate - 72, 80, 85, 98, 122, 124, 132, 135,

146, 150, 173, 176, 181, 205, 206, 215,

255, 370, 451, 497

Chilia - 27, 33

Chirnogi - 171

Ciber Palanka - 450

Cibru - 459

Cibru Palanka - 467, 496

Cioara - 177, 530

Ciocăneşti - 530

Cioroiu - 67

Circovieza -- 241

Ciuloviţa - 530

Ciuperceni - 94, 163, 165, 516, 536, 541

Cîlniştea - 27

Cîmpu Lung - 27, 33

Clmpu Mare - 27

Clmpul - 27

Cirligătura - 27

Cîrna - 277

Cloşani 1 - 27

Cobia - 27

Codru - 27

Coduslui - 467, 475, 501 , 502

Coinare - 398

Co/oneşti - 171

Comăneşti - 27, 33

Comoşteni - 370

Comtangolia - 27

Co11sta11tinopol - 28, 50, 55, 65

Copac/ia Nouă - 27

Copăceni - 70

Copăceni de Argeş - 90

Copou - 27

Corabia - 143, 171, 188, 201, 209, 226, 227,

229, 230, 233, 234, 237, 245, 262, 267,

271 , 272, 274, 277, 280, 281, 284, 286,

287, 288, 289, 291 , 292, 295, 297, 299,

301, 357, 370, 430, 445, 453, 494, 569

Corabia Nouă - 272

Corabia Veche - 272

Costeşti - 27

Coşula - 27, 33

Cotmeana - 27, 33

Cotroceni - 171

Cotu Morii - 27, 33

Covurlui - 33, 557, 572, 573

Cozia - 27, 33

1 Obîrşia-CloŞani

652


Craiova - 17, 18, 27, 29, 31, 33, 35, 39,

41, 43, 44, 72, 73, 78, 80, 107, 129, 130,

135, 145, 156, 159, 163, 165, 172, 271,

272, 277

Crasna - 27, 33

Creta - 28, 290, 304, 327, 364, 380, 530

Crican - 376

Cricovul - 27

Crucea lui Irbaşiu - 177

Crucea de Piatră - 163, 166, 180, 181, 184

Cruşoveni - 226, 297

Cursivica - 376

Cucu - 27, 33

Curtea de Argeş - 27, 33

Cuşmir - 124

Cucova - 538, 551

D

Dabova - 271, 272

Daiţa - 88

Damasc - 28

Daşova - 227, 302

Dăbuleni - 155, 188, 234, 277, 370

Dămineşti - 27

Dealu - 27

Domirkioi - 296, 390, 427, 440, 466, 472,

481

Dessa - 179

De-Sus - 27

Devenika - 392, 398

Diiu - 110

Dimitreşti - 27

Dîmboviţa - 27, 33, 557, 572, 573

Dîncoviţa - 522

Dlogosevici - 475

Dobridor - 21 1, 244, 475, 505

Dolj - 27, 33, 557, 572, 573

Doljeşti - 27

Domeniile statului - 27

Domneşti - 27

Doini Dîmhie - 530

Doini Dubnik - 380, 392, 396, 530

Doini Etropol - 375, 380, 401, 407, 410,

414, 419, 420, 427, 430, 440, 466

Doini Gnoika - 502

Doma - 27, 33

Dorohoi - 27, 33, 572, 573

Drăgăneşti - 2'7, 130, 171

Drăgăşani - 27, 33

Drînovac - 501

Drinovati - 507

Dubnik - 316, 375, 396, 530

Dubnicul de Jos - 3 I 6

Dubnicul de Sus - 16

Dumbrava - 27, 33

Diipel - 343

Dzurakoy - 364

Epir - 28

Erzerum - 28

Etropol - 316, 375, 392, 396, 404, 530

E

F

Facia Chei - 27, 33

Fălciu - 27, 33, 557, 572, 573

Fălticeni - 27, 33

Filipeşti - 2'7, 70

Fîntîna Banului - 127, 176, 205, 206

Flămînda - 196, 20 1, 227

Florentin - 121, 132, 182, 24 8, 538, 540

Focşani - 18, 27, 33, 35

Frăteşti - 26, 88, 89, 102, 111

Frăteştii de Sus - 102

Frumuşica - 27

Fundul - 27, 33

Fundurile - 27

G

Gala(i - 18, 27, 33, 43, 118

Galica - 467

Galicea - 65, 101, 113

Galicea Mare - 72, 73, 80, 111, 116, 124,

156, 171

Gaitanica - 501

Garcia - 558

Gavrin - 269

Gavore - . 92

Găeşti - 27, 33, 171

Gălăseşti - 27

Giiice"11a - 17

Giiureni - 266, 275, 364, 380, 530

Geneva - 141, 342

Ghighen - 226, 285, 299, 300, 393, 405,

421, 434, 435, 436, 437, 439, 4B, 494

Ghisdaru - 102

Gigen - 289, 290, 292, 297, 298, 304

Gighera - 277

Gigiu - 530

Gilortul - 27

Gin.iova - 2.lC

Giubega - 72, 73, 160

Giulenţ - 292, 395

Giurgiu - 26, 27, 33, 47, 62, 88, 89, 102,

496

Giurala - 27, 33

Gînjova - 287

Glrla Mare - 122, 126, 132, 146, 150, 176,

205, 206, 370

Gîrla Micii - 177

Gîrcea - 522, 529, 538, 540

Gîrcov - 135, 171, 188, 209, 267, 172

Gîrlile - 27

Gladniţ - 509


653

Gladniţa - 509

Gl:ivaciocu - 33

Glozan - 502

Galenici - 502

Golenţi - 370, 380, 393

Golcn;iu -- 72, 75, 85, 100, 124, 135, 146,

150, 156, 160, 162, 163, 176, 181, 205,

206, 293, 303

Gory - 27, 33, 203, 572, 573

Gorni Dubnik - 380, 392, 408, 415

Gorni Etropol - 401, 404, 407, 408, 410, 413,

414, 431, 466

Gornje - 450

Gornik - 392, 396, 41 O, 419

Gnoinika - 450

Grădillile - 294

Grădiştea - 27

Greci - 130, 171

Griviţa - 313, 322, 325, 326, 327, 328, 329,

331, 333, 334, 338, 340, 343, 358, 360,

365, 373, 377, 386, 389, 401, 409, 444,

473, 474, 48!, 483

Grivnic - 502

Grojdibod - 27, 188, 202, 234, 277

Gruia - 8, 27, 30, 33, 70, 100, 121, 132,

176, 205, 456, 457, 462, 463

Gruiu - 171

Guardiniţa ____: 27

Gura Boazului - 201

Gura Gîrliţei - 27

Gura lalo1niţei - Z7, 33

Gura Oltului - 171, 188, 196, 227, 530

Gura P<1dinii - 277, 287

Gura Tin;ocului - 122, 132

Guzalia - 526, 532

H

llalvar,itt - 522

flairediu - 02

llakisaba - 502

!lanu Greci - 163

Hereşti - 70

Herlec - 444

Herţa - 27

/lîrleţ - 439, 448, 450

Hoceni - 27

I/orez - 27

Horincea - 27, 33

Hormandic - 505

Hotam -- 277

Hunia - 97, 124, 135, 176, 20\ 206

Huşi -- 27, 33

Ialomiţa - 27, 33, 557, 572, 573

Ianca - 262, 271

I

laşi - 18, Z7, 33, 43, 54, 96, 325, 390, 508,

557, 572, 573

Jenica - 392, 398

Ilfov - 27, 33, 557, 572, 573

lloroviţa - 292

Inova - 520, 522, 529, 538, 540, 551

lsbiceni - 231

lskanol - 226

Islaz - Z7, 33, 143, 155, 171, 188, 193, 196,

201, 202, 209, 218, 219, 227, 237, 245,

262, 267, 530

lsmail - 18, Z7, 33, 45, 557, 572, 573

lssen - 216

lţcani - 27, 33

ludschirly - 28

Iveşti - 27

lzincea - 122

J

Jigheru - 167

Jijia - 27

Jilava - 70, 79, S I, 88, 89, 90, 102, 118

Jiul - 203

Jiul de Jos - 27

Jiul de Sus - 27

K

Kaceamuriţa - 390, 46 1, 466, 471, 472, 473,

530

Kali-Cişnik - 269, !75

Kalişo-văţ - 282, 296, 298, 300, 327, 337,

352, 358, 365, 366, 373, 378, 380, 388,

394, 396, 485, 530

Kalmegda - 110

Kamarovo - 300

Kamenopol - 392

Kanapa - 163, 179, 459

Kapitanovcea - 52!, 538, 540, 549, 551

Karabinei - 505

Karkovitzti - 219

K arlsruhe - 1 98

Ka:r.anlîk - 513, 519

Keiselo - 535, 538, 510, 544

Kerumbcc - 522, 535, 538, 540, 54.'. 551

Kiev - 326

Kirkaatch - 28

Koduslui- 450, 452

Koilovcea - 296, 302, 308, 309, 313, 314

Korlevo · 47. 499, 'iOI, 503

Korodu --- 27, 33

Kosmand,,k - .'i 05

Kosmanlik - 501

Kostisoce - 501

Koşoveni - 303

Kridobaru - 505

Krisobaja - 502

Krivinski - Cerchez - 416

6:>4


Krukovice - 297

Krus - 448, 450

Krusceven - 289, 299, 395

Kruşeveni - 421

Kula - 121

K1,le Mahola - 502

Kumakovici - 392

Kusoviţa - 509

Kzttahia - 28

Kutova - 535

L

I.acul Porcului - 227

Lagosovcca - 499, 509

/.askovo - 416, 450

l.eibach - 336

Leoviscea - 27, 33

Leul - 160

Liz.za - Z3 1

Lkondja - 505

Lom Pala11ka 211, 376, 416, 441, 445,

454, 453, 459, 463, 464, 467, 475, 491 ,

4%, 5Cl, 502, 505, SOS, 513, 514, 516,

55.1

Londra - 117

Lovcea - 316, 444

M

Macedonia - 28

Macrikoi - 28

Maglavit - 72, 75, 97, 131, 135, 150, 163,

181, 205, 206

Mahala - 289, 292, 299, 393

Mahala Slave - 297

Mahaleta - 316, 39Z, 398

Malul de Jos - 102

Malu Roşu - 47

Mamorniţa - 27, 33

Marginea - 27

Marginea de Jos - 27

Marginea de Sus - 27

Marincuţa - 102

Măceşul de Jos - 167, 277

Măcin - 318

Măgura - 226, 295

Măgurele - 70

Mărgineanca de Jos - 33

Măicăneşti - 27

Mecica - 296, 364

Mehedinţi - Z7, 33, 557, 572, 573

Meletinu - 27

Memetovici - 501

Metchki - 464

Metkoveci - 475

Metovnica - 501

Miceşti - 27

Mihăileşti - 118

Mihai Bravu - 1.'i9

Mijlocu - 27, 33

Mi11gir - 27

Mitroviţa - 300

Modrzejov - 198

Mizil - 27, 33

Moldoveni - 188, 24 1, 267

Moldova - 27, 33

Mo11astir - 28

Moreni - 97, 135

Mostiştea - 27

Motru de Jos 27

Motru de Sus - 27

Moţ,iţci - 80, 85, 101, 105, 111, 136, 138,

148, 217, 244

Mumele - 27

Muscel - 27, 33, 557, 572, 573,

Musilun-KicL -- 2ij'1

Muselim Se/o - 266, 275, 354, YVi

Musulma11a - 526, 532

N

Naz.ir Mahala - 505, 516, 517, 520, 52Z,

523, 536, 540, 542, 545, 556, 558, 559

Neajlov - 27, 33

Neamţu - 27, 33, 572, 573

Nedea - 167, 277

Nedeia - 453

Negoiu - 67, 105, 111, 142

Negreni - 27

Negreşti - 27, 33

Negoeşti - 27, 64, 70, 171

Negonovcea - 540

Negotin - 9, 110, lZl, 211

Negovaniţa - 522, 535

Nekeryub - 28

Netropolik - 530

Nicopol - 171, 219, 220, 223, 225, 227, 229,

233, 235, 236, 239, 240, 241 , 246, 247,

250, 253, 259, 261, 265, 266, 268, 269,

274, Z75, 276, 278, 279, 280, 282, 298,

304, 364, 330, 418, 427, 455, 456, 470,

478, 496, 498, 504, 510, 513, 514 ' 530

Nicm'!şti - 27

N11.-ulae'l.·ka - 27

/\.'iş - 211, 438

Nov.1ci - 27, 33

N()fl)a Se/o -- .c; :o, 521, 523, 529

Novesolo - 121, 248, 534, 536, 538, 540

Nucşoara - 27.

Obedeni - 27

Oblrşia - 124, 131

Ocolul - 27

Odăile - 70

o

655


Odivoia - 102

Oituzu - 27, 33

Olt - 27, 33, 557, 572, 573

Olteniţa - 27, 33, 64, 89, 91, 98 104, 171,

496

Olteţu de Jos - 27

Olteţu de Sus - 27, 33

011ceş1i - 102

Opanez - 327, 375, 414, 4Z6, 427, 466, 479,

481, 483, 484, 530, 568

Orăşani - 188

Orăşti - 171

Orbea - 277

Orhania - 376, 438

Osika - 171

Osmol - 364

Ostrov - 163, 179, 197, 289, 299, 395, 4H.

435, 436, 439

Ostrovcni - 188, 277

Ot,1.<ău - 27

01etelcşea11u - 70

p

Palanca - 221

Pantelimon -- 27

Paris - 280

Paşcani - 27, 33

Pelişat - 305, 313, 340, 444, 530

Pereschivu - 27

Perişoru - 163

Petersburg - 519

Petrofiţa - Z7, 33

Piatra - 27, 33, 143, 160, 171

Piatra Olt - 92, 111, 195

Pirat - 21 1

Piteşti - 18, 33, 43, 156, 171

Pirscov - 27

Plaşca - 277

Pleşoiu - 27

Plevna - 229, 233, 240, 241, 249, 264, Z66,

268, 269, 274, 278, 280, 285, Z90, 292,

298, 300, 305, 306, 313, 316, 317, 318,

319, 320, 326, 331, 332, 333, 336, 337,

340, 343, 345, 349, 350, 353, 362, 363,

364, 365, 372, 374, 375, 376, 377, 378,

379, 380, 38·1, 387, 390, 392, 406, 409,

426, 428, 430, 440, 444, 457, 46 1, 471,

472, 473, 474, 476, 477, 479, 480, 481,

482, 483, 484, 489, 490, 493, 496, 500,

510, 51 5, 530, 562

Ploieşti - 18, 27, 33, 43, 118

Podari -- 159

l'odp,oria -- 27

Podoleni - 27, 33

Podul Oltişorului - 227

Podu Turcului - 27

Poeni - 27

Poiana - 72, 75, 94, 139, 148, 156, 159,

162, 199, 201 , 202, 221, 224, 225, 228,

232, 238, 243, 245, 246, 247, 249, 256,

260, 263, 264, 268

Popeşti - 171

Popolovac - 502

Paradim - 269, 28Z, 293, 313, 318, 326,

346, 348, 351, 355, 379, 389, 407. 417

419, 422, 423, 424, 425, 433, 438, 470,

486, 487, 488, 519

Porceşti - 27

Potelu - 277, 287

Pragovela - 467

Prahova - 27, 33, 557, 572, 573

!'m/<1 - 85

Predeal - 27, 33

Pri.«lcani - Z7, 33

Prisiceni - 171

Pristol - 122, 132

!'rutu - 27, 33

Prutu de Jos - 27

Prutu de Sus - 27

Pueş1i - 27

Putna - 27, 33, 557, 572, 573

R

Racova - 27

Racoviţa - 267, 299, 303

Radeniţa - 311

Radişoara - 3 26

Radoivăţ - 1 Zl

Radămircea - 376

Radovanu - 73, 130, 156, 159, 171

Rahova - 157, 188, 194, 211, 229, 266, 289,

297, 299, 316, 376, 392, 395, 398, 399,

407, 415, 416, 419, 421, 434, 435, 436,

437, 439, 441, 442, 443, 445, 446, 447,

448, 449, 450, 45 1, 453, 455, 460, 467,

469, 470, 475, 478, 496, 502, 504, 508

Rahova - 510, 513, 5.J 4

Raianovcea - 520, 522, 5Z5, 526, 527, 529,

532, 538, 540, 544

Ramadan - 10

Rasa - 533

Rasgrad - 28

Rastu - 100, 105, 142, 217, 227

Răcăciuni - 27

R,ldăuţi - 27, 33

Reni - 27, 33

Riben - 266, Z82, 291, 296, 298, 300, 304,

316, 327, 358, 365, 373, 378, 380, 388,

390, 394 , 396, 426, 46 1, 485, 530

Rilec - 444

Rîmnicu de Jos - 27

Rimnicu de Sus - 27

Rîmnieul Sărat - 27, 33, 557, 572, 573

Riu Vadului - 27

Rîurile - 27, 33

656


Rimnicu Vi/cea - 27, 33

Roman - 27, 33, 35, 43, 52, 557, 572, 573

Romµnaţi - 27, 33, 557, 572, 573

Roşca - 203

Roşiori de Vede - 27, 33, 130

Roşu - 27, 33

Rovacik - 502

Rovine - 120

Rudari - 73

Rumelia - 28

Rupcea - 520, 521, 522, 525, 526, 527, 532

544, 550, 558

Rusăneşti - 188

Rusciztk - I O

Rusovo - 475, 501, 502

Ruzince - 505

s

Sabaru - 26, 27, 33, 70, 78

Sabri Pasakiui - 501, 507, 509

Sagasovski - 501

Salcia - 85, 121, 122, 123, 146, 150, 176,

177, 205, 206, 216

Samovit - 171, 218, 219, 227, 380, 530

Sasnovice - 198

Sărata - 27

Săveni - 27

Scinoviţu - 241

Sculeni - 27, 33

Secu - 551

Seikoviţa - 266

Selanovcea - 436, 439, 4 f6, 453, 460

Semaritul - 227

Semi/a - 27, 33

Serbeşti - 27

Sevastopol - 343

Sgalice - 340, 530

Silistra - 530, 533

Siliştoara - 272, 287, 295, 302

Simnic - 283

Simovit - 219, 530

Sinaia - I, 19, 574

Sinekovce - 517

Siretul - 27, 33

Siretul de Jos - 27, 33

Siretul de Sus - 27, 33

Slatina - 27, 33, 72, 88, Q2, 111, 118, 129,

130, 160, 171

Slavaciocu - 27

Slavonita - 289

Slavotin - 475, 501

Slavoviţa - 292, 299

Sliinic - 27, 33

Slobozia - 27, 33, !OZ

Smîrda - 47

Smîrdan - 211, 520, 521, 522, 527, 529,

530, 538, 540, 544, 551, 562, 563

S11agov - 27, 33

Sofia - 211, 298, 311, 316, 326, 376, 381,

392, 398, 415, 430, 438, 473, 530

Soveja - 27, 33

Spanzov - 171

Stavnicu - 27

Stăneşti - 88, 89, 102

Stevnicu - 27, 33

Stoicăneşti - 171

Strupen - 398

Suceava - 27, 33, 557, 572, 573

Suiciu - 27

Sukoviţa - 475

Sumla - 28

Sumrlu - 327, 396, 426, 432, 440, 461,

466, 474

Susuriu - 390

Suşa - 326

Şerbăneşti - 27, 33

Şiakova - 266

Şipka - 438

Sipotztl - Ol

Siştov - 227, 530

Somuş - 27

Stefăneşti - 27, 33

ş

T

Talpa - 171

Tatargik - 520, 521, 523, 525, 527, 534,

536, 540, 545, 558

T atarselo - 448, 450

Tatar Mahala - 475, 499

Tazlău de Jos - 27

T azlău de Sus - 27

Tiităreşti - 171

Tecuci - 27, 33, 557, 572, 573

Teleajenul - 27

Teleorman - 27, 33, 557, 572, 573

Teliş - 376, 380, 392, 415, 530

Tenica - 398

Tesalia - 28

Tibru -- 221, 448

Tichiris - 27

Tigheciu - 27, 33

Timoc - 121

Titu - 27, 33, 171

Tîrgovişte - 96, 144

Tirgşorul - 27

Tîrgul - 27

Tîrgu 81trduje11i - 27

Tlrgu Frumos - 27, 33

Tirgu Jiu - 27, 33

Tîrgu Neamţ - 27

Tîrgu Oma - 27, 33

Tîrgzt Vestei - 27, 33

657


Tohar1i - 27

Tohi/tler - 28

Topologu - 27

Topolovcea - 522

'Fup-hane - 28

Tmtenik - 259, 285, 2'92, 297, 300, 303,

316, 392, 407, 414, 419, 422, 423, 464,

530

T111ck - 517, 523, 536

Trotu,<u - 27

Tuce11ifa - 444

Tumeşti - 27

Tiirbu tu - 88, 102

TurÎ<I - 27, 33

Turtucaia - 98, 171

Tu<l,1 - 27

Tutova - 27, 33, 572, 573

Turnu Mt1gurele - 27, 33, 209, 212, 214,

219, 220, 225, 226, Z27, 229, 230, 231,

233, 235, 239, 240, 250, 25Z, 253, 262,

269, 270, 273, 274, 317, 319, 354, 370,

376, 380, 390, 476, 498, 510, 530, 569

Tumu Se'!1eri11 - 27, 43, 113, 114, 146, 150,

172, 205, Z06

Timchi Trestenik - 285, 530

Ulmeni - 171

Unr,heni - 54, 198

Urziceni - 27, 33

u

V

Vadulat - 171

Valcidrama - 450

Valea Bucova - 389

Valea Bucovului - 471

V alea Os mei - 227

Valea Turnului - 227

l 'alea Ursei - 20 1, 227

V alea Vidinului - 303

Vasi/aţi

Vaslui - 27, 33, 557, 572, 573

Văc,ireşti - 171

V,ideni - 27, 33

Viidi11 - 299, 405, 421, 435, 436, 439

Văleni - 130, 160

l ',jr,işti - 530

l'edea - 27, 33

Verbita - 313, 320, 321, 323, 324, 327,

334, 335, 339, 342, 347, 352, 356, 357,

353, 359, 361, 364, 365, 366, 367, 368,

369, 371, 373, 376, 378, 380, 381, 382,

383, 384, 385, 386, 388, 390, 391, 393,

394, 396, 397, 401, 402, 40-', 408, 409,

426, 428, 430, 444, 461, 471, 472, 479,

480, 481, 486, 489, 492, 494, 496, 530

Vidin - 50, 94, 110, 121, 132, 139, 165,

166, 174, 180, 181, 186, 203, 211, 241,

251, 258, 289, 297, 316, 395, 416, 441,

454, 459, 464, 477, 501, 502, 503, 505,

506, 507, 510, 513, 517, 518, 519, 5ZO,

521, 522, 523, 524, 527, 529, 530, 534,

536, 537, 538, 539, 540, 542, 544, 545,

546, 547, 548, 550, 555, 558, 559, 562

1 'ielia - 65

i·ie1u - 102

Viloga - 211

Visolka (l'isoka) 121

Vitbol - 501, 509, 511, 512, 517, 5Z3, 536,

540

VUcea - 572, 573

Vîlcov - 27

Vîrciorova - 9, 27, 33

l 'îrtob - 505

V ladisinoe - 507

Vlaşca - 27, 33, 557, 572, 573

Vleidrama - 502

Vodna - 509

Vraca - 415

Vrancea - 27, 33

Vrata - 126, 176, 177, 205, 206

Vulcan - 27, 33

z

Zatburn - 28

Zavalu - 167, Z77

Z,ibrăuţi - 27

Zeleteni - 27, 33

Zimnicea - 27, 33, 241

Zr,alniţa - 30;, 313

Zgal11icea - 330

Zlotcea - 300


CUPRINSUL

Cuvînt

înainte

V

Rezumatul documcntC'!or

XlX

Documente . .

Indice de nume

Indice de denumiri geografice

637

65 1


Coperta : V. BOROŞ

Tehnoredactor : D. ANDREI

aun de tipar 27.05.1971. Apdrut 1971. Hirtie scris

tip I A de 63 glm'. Format 16/70 x 100. Coli de

ttpar 441/,. B. 282.

Tiparul executat sub comanda

nr. 1067 la

Intrp!·inc!t!rea poligrafică

„13 Decembrie t'.ll8".

Str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97

Bucureşti,

Republica Socialista România


Razboiul-pentru-independenta-nationala-1877-1878-documente-militare_1971

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?